Instuciuni proprii de securitate i sntate n munc

Cuprins:
Prevederi commune
IPSSM pentru angajatii din cadrul atelierului
IPSSM masina de rindeluit
IPSSM masini unelte portative
IPSSM prelucrarea mecanica prin aschiere / taiere
IPSSM pentru gauriri si scobiri
IPSSM activitati de finisare
IPSSM instalatia de ventilare
IPSSM polizoare fixe
IPSSM producerea aerului comprimat (compressor)
IPSSM manipulare mase si transport
IPSSM impotriva pericolului de electrocutare
Masuri tehnico organizatorice de prevenire si alarmare
Masuri prim ajutor
IPSSM gaterist
Prevenirea incendiilor in unitatile de prelucrare a lemnului

1
PREVEDERI COMUNE

Preambul

Structura instructiunilor proprii de securitate a muncii are la baz abordarea sistemic a

aspectelor de securitate a muncii astfel incat procesul de munc este tratat ca un sistem
complex structurat, compus din urmtoarele elemente care interacioneaz reciproc:
- Executantul: omul implicat nemijlocit n executarea unei sarcini de munc;
- Sarcina de munc: totalitatea aciunilor ce trebuie efectuate prin intermediul mijloacelor de
producie i n anumite condiii de mediu, pentru realizarea scopului procesului de munc;
- Mijloace de producie: totalitatea mijloacelor de munc (instalaii, utilaje, maini, aparate,
dispozitive, unelte etc.) i obiectelor muncii (materii prime, materiale etc.), care se utilizeaz
n procesul de munc;
- Mediul de munc: ansamblul condiiilor fizice, chimice, biologice i psihologice, n care
unul sau mai muli executani i realizeaz sarcina de munc.
Reglementarea msurilor de securitate a muncii se realizeaz prin tratarea tuturor aspectelor
de asigurare a securitii muncii la nivelul fiecrui element component al sistemului :
executant, sarcina de munc, mijloace de producie, mediul de munc, propriu proceselor de
munc din cadrul activitii sau activitilor care fac obiect de reglementare.

ART. 1
n scopul asigurrii securitii i sntii lucrtorilor, angajatorul trebuie sa ia toate
msurile ca:
a) sa fie pstrate n permanenta libere cile de acces ce conduc spre ieirile de urgenta i
ieirile propriu-zise;
b) sa fie realizat ntreinerea tehnica a locului de munca i a echipamentelor i
dispozitivelor, n special a celor menionate n anexele nr. 1 i 2, iar orice neconformiti
constatate i susceptibile de a afecta securitatea i sntatea lucrtorilor sa fie corectate cat
mai curnd posibil;
c) sa fie curatate cu regularitate, pentru a se asigura un nivel de igiena corespunztor locului
de munca, echipamentele i dispozitivele.
d) sa fie cu regularitate ntreinute i verificate echipamentele i dispozitivele de securitate
destinate prevenirii sau eliminrii pericolelor, n special cele prevzute n anexele nr. 1 i 2.
Atunci cnd locurile de munca sufer modificri, extinderi i/sau transformri dup data
intrrii n vigoare a prezentei hotrri, angajatorul trebuie sa ia toate msurile necesare pentru
a se asigura ca aceste modificri, extinderi i/sau transformri sunt n concordanta cu cerinele
minime corespunztoare prevzute n anexa nr. 1.

ART. 2
Fr a aduce atingere prevederilor art. 16 i 17 din Legea nr. 319/2006, referitoare la
informarea lucrtorilor, lucrtorii i/sau reprezentanii acestora trebuie sa fie informati cu
privire la toate msurile ce trebuie luate n domeniul securitii i sntii la locul de munca.
Personalul care lucreaz n condiii de izolare trebuie sa fie informat cu privire la:
a) manevrarea echipamentului de munca, starea acestuia (fiabilitate i accesibilitate);
b) riscurile de accidentare i modul de aciune n caz de aparitie a acestora;
c) comportamentul adecvat n cazul producerii unei avarii sau al apariiei unei situaii
critice;
d) utilizarea echipamentului individual de protecie;
e) primul ajutor;
f) utilizarea sistemului de supraveghere i de legatura cu exteriorul.
Consultarea i participarea lucrtorilor i/sau a reprezentanilor acestora cu privire la
problemele la care se face referire n prezenta hotrre trebuie sa se desfoare n conformitate
cu prevederile art. 18 i 19 din Legea nr. 319/2006.
Sanciuni

2
 nclcarea prevederilor prezentei instructiuni atrage sanctiuni administrative sau
disciplinare dupa caz.
Constatarea sanctiunilor se face de catre directorul societatii sau lucratorul desemnat din
cadrul serviciului extern.

ART.3 Cerinte minime de securitate i sntate pentru locurile de munca

1.Instalaii electrice
Instalaiile electrice trebuie sa fie proiectate i construite astfel nct sa nu prezinte pericol de
incendiu sau explozie; lucrtorii trebuie sa fie protejati n mod adecvat impotriva riscului de
accidentare prin atingere directa i/sau atingere indirecta.Instalaiile electrice i dispozitivele
de proiectie trebuie sa corespund tensiunii nominale, condiiilor exterioare i competentei
persoanelor care au acces la pri ale instalaiei.
2.Cai i iesiri de urgenta
Cile i ieirile de urgenta trebuie sa rmn n permanenta libere i sa conduc n mod cat
mai direct posibil n aer liber sau n spaii sigure.
n caz de pericol, trebuie sa fie posibila evacuarea rapida i n condiii cat mai sigure a
lucrtorilor de la toate posturile de lucru.
Trebuie sa existe un numr corespunztor de cai de salvare i iesiri de urgenta.
Uile de ieire n caz de urgenta trebuie sa se deschid spre exterior. Uile glisante sau
turnante nu sunt permise n cazul n care acestea au destinaia de iesiri de urgenta.
Uile de ieire de urgenta nu trebuie sa fie incuiate sau fixate astfel nct sa nu poat fi
deschise imediat i cu usurinta de ctre orice lucrator care ar avea nevoie sa le utilizeze n caz
de urgenta.
Cile i ieirile de urgenta speciale trebuie semnalizate n conformitate cu prevederile
Hotrrii Guvernului nr. 971/2006.
Aceasta semnalizare trebuie sa fie suficient de rezistenta i sa fie amplasata n locurile
corespunztoare.
Uile de ieire de urgenta nu trebuie sa fie incuiate.
Cile i ieirile de urgenta, precum i cile de circulaie i uile de acces spre acestea trebuie
sa fie eliberate de orice obstacole, astfel nct sa poat fi utilizate n orice moment fr
dificultate.
Cile i ieirile de urgenta care necesita iluminare trebuie prevzute cu iluminat de
siguranta/urgenta de intensitate suficienta n cazul n care se ntrerupe alimentarea cu energie
electrica.
3.Detectarea i prevenirea incendiilor
n funcie de dimensiunile i destinaia cldirilor, de echipamentele pe care acestea le conin,
de proprietile fizice i chimice ale substanelor prezente i de numrul maxim potenial de
persoane prezente, locurile de munca trebuie prevzute cu dispozitive corespunztoare pentru
stingerea incendiilor i, dac este necesar, cu detectoare de incendii i sisteme de alarma.
Dispozitivele neautomatizate de stingere a incendiilor trebuie sa fie uor accesibile i uor de
manevrat.
Acestea trebuie sa fie semnalizate n conformitate cu prevederile Hotrrii Guvernului nr.
971/2006.
Aceste semnalizari trebuie sa fie suficient de rezistente i amplasate n locuri corespunztoare.
4.Ventilatia locurilor de munca n spaii nchise
Trebuie luate msuri pentru a asigura suficient aer proaspt la locurile de munca n spaii
nchise, avndu-se n vedere metodele de lucru utilizate i cerinele fizice impuse lucrtorilor.
n cazul utilizrii unui sistem de ventilare forat, acesta trebuie sa fie meninut n stare de
funcionare.
Orice avarie trebuie semnalizata de un sistem de control, dac acest lucru este necesar pentru
sntatea lucrtorilor.
5.Temperatura n ncperi

3
n timpul programului de lucru, temperatura din ncperile ce conin posturi de lucru trebuie
sa fie adecvat organismului uman, inndu-se seama de metodele de lucru utilizate i de
cerinele fizice impuse lucrtorilor.
Temperatura n camerele de odihna, ncperile pentru personalul de serviciu permanent, n
ncperile sanitare, n cantine i n ncperile pentru acordarea primului ajutor trebuie sa
corespund destinaiei specifice a acestor ncperi.
6.Iluminatul natural i artificial
n msura n care este posibil, locurile de munca trebuie sa aib iluminat natural suficient i sa
fie prevzut un iluminat artificial adecvat pentru sntatea i securitatea lucrtorilor.
Locurile de munca n care lucrtorii sunt n mod deosebit expusi riscurilor n caz de
defectiune la iluminatul artificial trebuie sa fie prevzute cu iluminat de siguranta/urgenta de
intensitate suficienta.
7.Zone periculoase
Dac locurile de munca includ zone periculoase n care, data fiind natura activitii, exista
riscul caderii lucrtorului sau a unor obiecte, aceste zone trebuie sa fie prevzute, n msura n
care este posibil, cu dispozitive care sa evite ptrunderea lucrtorilor neautorizati n aceste
zone.Trebuie luate msuri corespunztoare pentru a proteja lucrtorii care sunt autorizai sa
ptrund n zonele periculoase.
Zonele periculoase trebuie marcate clar.
8.ncperi i zone pentru odihna
Dac securitatea sau sntatea lucrtorilor, n special datorit tipului activitii sau prezentei
unui numr mai mare de angajai dect cel prevzut, impun acest lucru, lucrtorilor trebuie sa
li se pun la dispoziie ncperi pentru odihna uor accesibile sau zone pentru odihna
corespunztoare.
Aceasta prevedere nu se aplica dac lucrtorii sunt angajai n birouri sau n ncperi de lucru
similare care ofer posibiliti echivalente de relaxare n timpul pauzelor.
ncperile i zonele pentru odihna trebuie prevzute cu mese i scaune cu spatar.
n ncperile i zonele pentru odihna trebuie luate msuri corespunztoare pentru proiectia
nefumatorilor impotriva disconfortului cauzal de fumul de tutun.
9.Femei gravide i mame care alapteaza
Femeile gravide i mamele care alapteaza trebuie sa aib posibilitatea de a se odihni n poziie
culcat n condiii corespunztoare.
10 Instalaii sanitare
Vestiare i dulapuri pentru mbrcminte
Lucrtorilor trebuie sa li se pun la dispoziie vestiare corespunztoare dac acetia trebuie sa
poarte mbrcminte de lucru special i dac, din motive de sntate sau de decenta, nu li se
poate cere sa se schimbe ntr-un alt spaiu.
Vestiarele trebuie sa fie uor accesibile i sa aib capacitate suficienta.
Vestiarele trebuie sa aib dotri care sa permit fiecrui lucrator sa isi incuie mbrcmintea
personal n timpul programului de lucru.
Dac este cazul (de exemplu, existenta substanelor periculoase, umiditate, murdarie),
vestiarele pentru mbrcmintea de lucru trebuie sa fie separate de vestiarele pentru
vestimentatia i efectele personale.
Trebuie sa existe vestiare separate sau o utilizare separat a vestiarelor pentru brbai i pentru
femei.
11.Duuri, cabine de WC-uri i chiuvete
Locurile de munca trebuie dotate astfel nct lucrtorii sa aib n apropierea lor:
- duuri, dac natura activitii lor impune acest lucru;
- locuri speciale prevzute cu un numr corespunztor de cabine de WC-uri i chiuvete.
Dusurile i chiuvetele trebuie prevzute cu apa curenta rece (i apa calda, dac este necesar).
Trebuie prevzute duuri separate sau trebuie asigurata utilizarea separat a dusurilor pentru
brbai i pentru femei.
Trebuie prevzute cabine de WC-uri separate sau trebuie asigurata utilizarea separat a
cabinelor de WC-uri pentru brbai i pentru femei.

4
12.Echipamente de prim ajutor

13. Circulaia pietonilor i vehiculelor

Locurile de munca n spaii nchise sau n aer liber trebuie organizate astfel nct pietonii i
vehiculele sa poat circula n condiii de securitate.

5
IPSSM PRIVIND ANGAJATII DIN CADRUL ATELIERULUI DE TAMPLARIE

I. Dispoziii generale
Art. 1 S se prezinte la serviciu apt mental i fizic pentru ndeplinirea sarcinilor de
serviciu,fr a se afla sub influena buturilor alcoolice sau a medicamentelor care i pot afecta
aceste capaciti;
Art. 2 S nu introduc sau s consume buturi alcoolice n unitate i n timpul programului de
lucru;
Art. 3 S respecte traseul de deplasare nscris n fia individual de protecie a muncii;
Art. 4 S respecte atribuiile din fia postului;
Art. 5 S poarte echipamentul de protecie pe care l-a primit;
Art. 6 S fie instruit de ctre eful locului de munc n vederea utilizrii corecte a
echipamentului individual de protecie;
Art. 7 S nu expun la pericol de accidentare att persoana proprie, ct i celelalte persoane
participante la procesul de munc prin prsirea neautorizat a postului de munc sau fr
ntiinarea conductorului direct al locului de munc ;
Art. 8 S-i nsueasc i s respecte ROI,IPSSM specifice postului,regulile PSI i de acordare
a primului ajutor,precum i msurile de aplicare a acestora;
Art. 9 La plecarea din sediu s fie atent la coborrea scrilor, la deplasarea pe culoare, s nu
execute alte operaii ce i distrag atenia n timp ce se deplaseaz;
Art.10 La deplasarea pe drumurile publice s respecte regulile de circulaie din Codul Rutier;
Art.11 S nu alerge dup mijloacele de transport n comun;
Art.12 S nu urce i s nu coboare din mijlocul de transport n timpul mersului;
Art.13 S atepte venirea mijlocului de transport n spaiile special amenajate;
Art.14 S se prezinte la controlul medical periodic;
Art.15 S nu introduc n priz cordoane electrice fr techer sau cu techerul defect;
Art.16 S nu ncarce instalaiile electrice peste sarcina admis;
Art.17 S nu repare aparatur electric, nefiind autorizat pentru aceasta;

II. Dispoziii specifice

Art.18 S verifice nainte de nceperea lucrului dac utilajele,uneltele de lucru i
echipamentele individuale de protecie corespund cerinelor de securitate i s nu le foloseasc
pe cele neconforme anunndu-i conductorul locului de munc.
Art.19 S aduc la cunotina conductorului locului de munc orice defeciune tehnic sau
alt situaie care constituie pericol de accidente sau mbolnviri profesionale.
Art.20 S aduc la cunotina efilor ierarhici n cel mai scurt timp posibil accidentele de
munc suferite de propria persoan ,sau de ali angajai.
Art.21 S opreasc lucrul imediat la apariia unui pericol iminent de producere a unui
accident,i s informeze conductorul locului de munc.
Art.22 Este obligatorie dotarea i folosirea circularelor cu sisteme de semnalizare pentru
avertizarea de pornire a circularului a lucrtorilor aflai n subsolul halei de producie.
Art.23 Este obligatorie avertizarea acustic de ctre circularist nainte de punerea n miscare a
dispozitivelor de antrenare a circularului.
Art.24 Eliminarea deeurilor dintre pnzele circularului se va efectua numai utilijnd
dispozitive destinate n acest scop(vergele,crlige,apine).
Art.25 Este obligatorie centrarea i prinderea corect a butenilor n crucioarele de sprijin.
Art.26 Circulaia sau staionarea salariailor pe linia de rulare a crucioarelor de
alimentare/ieire a materialului lemnos,sau n zonele de alimentare a utilajelor de
prelucrare(rindeluire) a materialului lemnos este strict interzis.
Art.27 Funcionarea circularelor a cror fundaie este deteriorat,sau prezint tendine de
deteriorare evidente este interzis.

6
Art.28 Se interzice utilizarea circularelor atunci cnd prezint fisuri sau crpturi n batiu
Art.29 Este interzis pornirea circularelor dac au subansamble defecte sau cu un grad avansat
de sudur.
Art.30 Se interzice punerea n funciune a utilajelor dac transmisiile mecanice nu sunt
protejate cu ajutorul protectorilor fici.
Art.31 Este interzis utilizarea circularelor pentru debitare dac pnza tietoare prezinta fisuri
sau dini rupi.
Art.32 Utilijarea circularului avnd dispozitivul de blocare a manetei cricului n stare
necorespunztoare este interzis.
Art.33 Este interzis pornirea i funcionarea circularului fr montarea jgheaburilor
vibratoare destinate evacurii rumeguului format sub circular.
Art.34 Este interzis utilizarea jghebului vibrator n absena plasei de srm dintre acesta i
traversa de la baza circularului,sau cu ea deteriorat.
Art.35 Este obligatorie curarea circularului de rumegu la sfritul fiecrui schimb,sau a
programului de lucru.
Art.36 Verificarea pnzelor se face de ctre lucrtorii calificai i instruii corespunztor care
deservesc circularul la nceputul programului i periodic.
Art.37 ntinderea excentricului biglelor cu jgheab,pentru tensionarea pnzelor de circulare,cu
alte scule dect chei-cric este interzis.
Art.38 Baterea penelor cu ciocanul,n vederea ntinderii pnzelor de circulare,n cazul
utilizrii biglelor cu jgheab excentric,este interzis.
Art.39 Dac pentru ntinderea pnzelor de circular se lucreaz cu bigle fixe,este obligatorie
baterea penelor cu un ciocan special,iar utilizarea penelor necorespunztoare este interzis.
Art.40 Scoaterea penelor n cazul folosirii biglelor fixe pentru ntinderea pnzelor de
circular,fr fixarea dispozitivului de prindere a acestora la partea de ieire din circular,este
interzis.
Art.41 Este obligatorie utilizarea dispozitivului cu lan,pentru evitarea jocului marginilor la
debitarea butenilor cu conicitate mare.
Art.42 Urcarea lucrtorilor pe butenii care ncep s intre n vibraie cu scopul fixrii acestora
pe crucior,cu diversele pri ale corpului sau cu diferite alte unelte,este strict interzis.
Art.43 La primele semne de intrare n trepidaie a butenilor cu conicitate mare,lucrtorul care
deservete circularul trebuie s ia msuri pentru anularea sau micorarea avansului.
n cazul lucrului la ferstraie panglic pentru debitat buteni,trebuie respectat :
Art.44 nainte de pornirea mainii trebuie s fie verificate starea tehnic a mainii i n mod
deosebit ntinderea pnzei,precum i starea tehnic a danturii acesteia.
Art.45 ntinderea pnzei pe volant,fr funcionarea corespunztoare a instalaiei automate de
verificare a tensiunii,este interzis.
Art.46 Este interzis a se lucra cu ferstrul panglic cu rolele de ghidare a panglicii scoase din
funcie.
Art.47 Pornirea mainii prin rotirea forat a volantelor mainii cu mna este strict interzis.
Art.48 Traversarea lucrtorilor precum i staionarea acestora peste liniile cruciorului n
timpul funcionrii ,sunt interzise.
Art.49 Curirea rumeguului rezultat n urma debitrii precum i a cii de rulare a
cruciorului se face numai cu instalaia oprit i scoas de sub tensiune.
Art.50 Este interzis utilizarea cruciorului de lucrtorii care-l deservesc atunci cnd
tampoanele extremitilor sunt defecte sau lipsesc.
Art.51 Orice intervenie la ferstrul panglic n timpul funcionrii acestuia este cu
desvrire interzis.
Art.52 Se interzice folosirea pnzelor care prezint fisuri,crpturi sau a cror dini sunt lips.
Art.53 nainte de nceperea debitrii este obligatorie verificarea i fixarea buteanului n
ghearele de prindere de pe suportul instalaiei.
Art.54 n procesul de alimentare a ferstrului panglic ,este interzis staionarea sau
executarea diverselor manevre n faa buteanului ntre rampa de alimentare i ferstrul
panglic.

7
Art.55 Nu se va permite intervenia altor lucrtori necalificai,sau neinstruii corespunztor n
procesul de debitare a butenilor cu ferstraie panglic sau circulare.
Art.56 Interveniile de orice natur la circulare sau ferstraie panglic se va face obligatoriu
numai dup oprirea acestora,scoaterea de sub tensiune i montarea plcuelor avertizoare
corespunztoare.
Art.57 La terminarea programului de lucru,utilajele se vor lsa oprite,scoase de sub tensiune i
curate de resturile debitate.
Art.58 Este interzis lsarea butenilor pe crucioarele de sprijin sau de alimentare dup
terminarea programului de lucru.
Art.59 La sfritul programului,dup terminarea cureniei este interzis lsarea deschis a
grilajului de la evacuarea deeurilor din debitare ctre bac.
Art.60 Dup terminarea programului de lucru ,este interzis lsarea cu bun tiin spre
folosire sau ncredinarea spre folosire a instalaiilor de debitat altor lucrtori sau persoane.

8
IPSSM MASINA DE RINDELUIT

1.Pe masinile de rindeluit vor lucra numai muncitorii pregatiti, instruiti pentru a folosi acest
tip de masini.
2.Arborele portcutit de la masinile de rindeluit in grosime este aparat de o capota rezistenta,
care permite evacuarea talajului si sa-l fereasca de lovituri pe muncitorul de deservire a
masinii, de proiectarea nodurilor sau aschiilor.
3.Valturile de avans ale masinii vor fi reglate corespunzator. In valtul canelat de inaintare a
materialului se va instala o bara prevazuta cu gheare de retinere, paralele cu valtul spre a se
evita aruncarea inapoi a materialului.
4.Masina de rindeluit in grosime trebuie sa fie prevazuta cu un fierastrau de siguranata care sa
asigure mentinerea reglajului masinii de rindeluit.
5.Sistemul de angrenare a cilindrilor de avans va functiona perfect, spre a evita impingerea si
tragerea pieselor de catre muncitori. In caz de intepenire a piesei sau de blocare a masinii, se
va intrerupe curentul sau se va actiona maneta pentru trecerea curelei saiba fixa pe saiba libera
si numai dupa aceea se va proceda la deblocarea masinii. Parghia de cuplare va fi astfel
montata in apropierea muncitorului incat sa poata fi usor de manevrat in caz de accidente.
6.Piesele care se introduc in masina in acelasi timp trebuie sa aiba aceeasi grosime.
7.Se admite si prelucrarea pieselor de grosime diferita, dar in acest caz se introduc numai cate
doua piese pe la cele doua capete ale valturilor si diferenta de grosime dintre cele doua piese
nu va depasi 8 mm.
8.Este interzis sa se introduca in masina de gaurit in grosime piese mai scurte decat distanta
intre extremitatile valturilor.
9.In cazul in care masa masinii de rindeluit in grosime este lasata mai jos de 8 cm, se va pune
o aparatoare speciala, care va acoperi acest gol din fata valtului, ramanand libere numai
portiunile pe unde se introduc materialele.
10.Este interzis sa se regleze masina pentru taierea aschiilor mai groase de 4 mm.
11.Dupa schimbarea cutitelor se va lucra cu masina cateva minute dupa care se va verifica
strangerea suruburilor.
12.La masina de rindeluit, carcasele metalice vor fi protejate prin legarea la centura de
impamantare si la nulul de protectie. Acest lucru este obligatoriu a se verifica zilnic inaintea
pornirii utilajului.
13.Toate masinile de prelucrare a lemnului vor fi prevazute cu dispozitive de captare a
rumegusului sau a talajului cu posibilitatea de a fi racordate la o instalatie de exhaustare. In
cazul in care aceasta nu functioneaza, rumegusul si deseurile vor fi evacuate treptat, pentru a
nu se aglomera locul de munca.
14.Este interzis a se curata utilajul in timpul functionarii.
15.Stivuirea si depozitarea materialelor de prelucrat se va face ordonat pentru a evita
prabusirea. Materialele de prelucrat si cele prelucrate vor fi asezate in locuri special destinate,
in asa fel alese incat manipularea lor rationala sa fie asigurata conform procesului tehnologic.
16.Masina de rindeluit va fi deservita de cel putin trei persoane: o persoana alimenteaza cu
materiale de prelucrat, o persoana fixeaza si impinge piesele de prelucrat prin valturile
masinii, iar cea de-a treia persoana trage piesa prelucrata de la valt si o depoziteaza la piese
prelucrate.
17.Este strict interzis de a parasi masina in timpul functionarii, aceasta se face numai cu
aprobarea conducatorului locului de munca.
18.Masina de rindeluit in grosime nu se va porni daca nu sunt montate toate aparatorile de
protectie.
19.Se interzice efectuarea oricaror incercari de punere sub tensiune a utilajului inainte de
executarea si verificarea legaturii la pamant a utilajului.
20.Nu se admit nici un fel de reglaje in timpul functionarii utilajului.
21.Persoanele care efectueaza reglajele vor fi instruite in acest scop si vor avea un instructaj
de protectia muncii, in prealabil.

9
22.Se interzice cu desavarsire ca persoanele fara calificare corespunzatoare si fara a avea
instructajul necesar sa lucreze pe masina.
23.Se interzice pornirea masinii fara capacele de protectie montate sau cu capacul superior
deschis.
24.Cutitele care se vor monta pe axul portcutit vor fi tratate, diferenta de greutate de la unul la
altul fiind minim un gram. Cutitele, dupa fiecare reascutire se vor tara. Latimea minima
admisa a cutitului este de 17 mm
25.Toti muncitorii sunt obligati sa mentina in permanenta curatenie la locul de munca.
26.Fumatul sau focul deschis sunt interzise in atelierele de tamplarie.
27.Insusirea instructiunilor de exploatare, de intretinere, de protectia muncii si PSI sunt
obligatorii pentru toti muncitorii ce deservesc acest tip de utilaj.
28.Personalul muncitor trebuie sa posede cunostinte generale cu privire la lucrul in conditii
nepericuloase, precum si cunostinte si deprinderi specifice protectiei muncii in lucrarile pe
care le executa.
29.Nici un angajat, indiferent daca este temporar, sezonier sau presteaza munca pe baza de
contracte incheiate intre unitati, nu va fi admis la lucru, fara efectuarea si insusirea
instructajului de protectia muncii.
30.Este interzis muncitorului de a efectua alte operatii de productie decat cele care intra in
definirea cerintelor postului de munca in care persoana respectiva urmeaza sa lucreze si pentru
care a fost nominalizata si instruita.
31.Este interzis de a lucra cu alte scule si utilaje decat cele cu care este dotat locul sau de
munca pentru care este instruit.
32.Este obligat sa utilizeze corect dispozitivele de pornire si oprire a utilajelor cu care
lucreaza.
33.Este obligat sa poarte echipamentul de protectie si de lucru din dotare.
34.Este obligat sa verifice utilajul si sculele inaintea inceperii lucrului, cunoscand pericolul pe
care il prezinta utilajul sau scula defecta.
35.Instructajul periodic se face intregului personal muncitor la locul de munca, inaintea
inceperii lucrului. Acest instructaj se va completa si cu demonstratii practice.
36.Instructajele de protectia muncii se vor consemna obligatoriu in fisa individuala de
instructaj, cu indicarea materialului predat, durata si data instruirii. Fisa de instructaj se
semneaza in mod obligatoriu de cel ce a realizat instructajul si de cel ce a fost instruit.
37.Nici un muncitor nu are voie sa inceapa lucrul pana nu este convins ca si-a insusit
instructajul de protectia muncii si ca desfasurarea muncii pe masina nu prezinta pericole de
accidente.
38.La intrarea in schimb muncitorul se va prezenta odihnit, echipat cu echipamentul de
protectie si de lucru corespunzator, va verifica starea tehnica a masinii, a sculelor si
dispozitivelor, iar in cazul in care acestea nu corespund anunta imediat seful formatiei de
lucru.
39.Pastreaza in perfecta stare aparatorile, dispozitivele de protectia muncii si toate materialele
de propaganda cu caracter de protectia muncii.
40.In incinta unitatii si sectiilor circula pe caile de acces stabilite in acest sens, evita circulatia
in locuri periculoase.

10
IPSSM PENTRU MASINI UNELTE PORTATIVE (GAURIT POLIZAT FLEX)

1.Alegerea corpurilor abrazive si a burghielor se va face in functie de felul materialuuli de

prelucrat, forma piesei, calitatea suprafetei prelucrate, precum si tipul si caracteristicile
masinii.
2.Sculele de prelucrare (burghiu, polizor, flex) se vor fixa pe axul masinii, in raport cu
caracteristicile acesteia. Inainte de pornirea masinii, se va alege regimul de lucru
corespunzator operatiei ce se executa, sculei utilizate si materialului piesei de prelucrat.
3.Dupa montarea burghielor sau a corpurilor abrazive pe axul masinii, inainte de inceperea
lucrului, se va proceda la functionarea in gol, la turatie de regim. In cazul in care se constata
nereguli (descentrari, vibratii etc.), se va trece la remedierea imediata a acestora.
4.Polizorul manual, flexul sau masina de gaurit, nu se vor porni numai daca scula
prelucratoare nu este in contact cu corpul care sa impiedice rotirea lui libera.
5.Se interzice lasarea din mana a masinii portative, la intreruperea lucrului, decat dupa oprirea
completa a corpului abraziv sau a burghiului.
6.Mandrinele de prindere a burghielor, se vor strange si desface numai cu chei adecvate, care
se vor scoate inaintea pornirii masinii.
7.Se interzice franarea cu mana a mandrinei, in timpul functionarii masinii, pentru strangerea
sculei.
8.Strangerea discurilor abrazive (polizor, flex) se va face cu piulite cu filet de sens invers,
sensului de rotire a discurilor abrazive.
9.Burghiul introdus in mandrina, precum si fixarea discului abraziv, trebuie sa se faca in asa
fel, incat sa se asigure o centrare perfecta a acestora fata de axul de rotatie. Discul trebuie sa
intre liber, nefortat, pe arborele masinii sau pe butucul flansei de fixare.
10.Polizorul manual se poate utiliza la operatiile de polizare exterioara, numai daca discul
abraziv este protejat cu o carcasa de protectie corespunzatoare.
11.Se interzice utilizarea burghielor, a discurilor abrazive de polizare sau taiere, cu partile
active uzate, deformate, descentrate sau cu muchiile taietoare uzate.
12.Corpurile abrazive se vor feri de lovituri si trepidatii, iar depozitarea acestora se va face in
locuri special destinate.
13.La prelucrarea prin polizare, taiere sau gaurire, a materialelor casante, lucratorul va purta,
in mod obligatoriu, ochelari de protectie.
14.In timpul lucrului, lucratorul va avea o pozitie laterala fata de planul discului abraziv sau
taietor. Se interzice executarea lucrarilor in zone aglomerate cu personal.
15.La prelucrarea cu burghie si corpuri abrazive, se vor evita contactele bruste cu piesa - prin
soc. Contactele dintre corpul abraziv si piesa se va realiza lent, cu mult simt si progresiv. Se
va evita incalzirea excesiva a sculei prelucratoare.
16.La polizorul manual sau flex, actionate electric, nu va fi depasita turatia maxima a corpului
abraziv, functie de diametrul maxim admisibil al acestuia, functie de natura piesei abrazive si
turatia maxima a polizorului.
17.Materialele si semifabricatele prelucrate sau debitate, vor trebui asezate astfel incat sa
preintampine caderile sau blocarea cailor de acces.
18.La utilizarea uneltelor portative actionate electric, se vor folosi numai cabluri in buna stare,
avand sistemul de alimentare cu circuitul de legare la nul, izolat fata de pamant, iar in mediu
periculos (ex: umed), se vor utiliza manusi din cauciuc electroizolant iar imbracamintea va fi
uscata.
19.Se interzice apucarea uneltelor electrice portative de partea activa (piatra, burghiu, disc
taietor) sau de conductorul electric de alimentare.
20.In cazul cand una din sculele prelucratoare (burghiu, disc abraziv, disc taietor) nu
corespunde normelor sau a devenit inutilizabila in timpul exploatarii, se va opri imediat
functionarea acestora si se vor lua masurile ce se impun.

11
IPSSM PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE / TAIERE

Tierea
Ferstraie circulare. Generaliti
Cuitul divizor trebuie confecionat din material corespunztor i trebuie s aib form curb
care urmeaz profilul pnzei tietoare;
Limea cuitului divizor trebuie s fie 0,1 pn la 0,5 mm mai mare dect limea de tiere a
pnzei;
nlimea cuitului divizor va fi aleas astfel nct la montarea vrfului lui s fie cel puin la
nivel cu dinii din zona superioar a pnzei;
Cuitul divizor trebuie montat n acelai plan cu pnza tietoare;
n punctul cel mai ndeprtat, distana dintre vrful dinilor pnzei i cuitul divizor nu trebuie
s depeasc 10 mm;
Cuitul divizor trebuie fixat sigur, iar sistemul de fixare trebuie s fie comod i uor de
manipulat;
Este interzis:
a. lucrul la ferstraiele circulare dac acestea nu au montate, conform Crii
tehnice i n funcie de sarcina de lucru, cuitele divizoare i predespictoare
acolo unde este cazul;
b. lucrul la ferstraiele circulare dac acestea nu sunt dotate cu dispozitive de
protecie, dac acestea sunt defecte i nu sunt corespunztoare tipo-
dimensiunilor mainii i sarcinii de lucru;
c. folosirea pnzelor tietoare care prezint crpturi, fisuri, excentriciti;
d. folosirea pnzelor tietoare monometalice care prezint mai mult de doi dini
lips sau cnd acetia sunt consecutivi;
e. folosirea pnzelor tietoare armate cu unul sau mai muli dini lips;
f. frnarea micrii de rotaie a pnzei tietoare, dup deconectarea motorului
electric de la reea, cu diverse obiecte sau cu buci de material lemnos ;
g. salariatul care deservete ferstraiele circulare s stea, n poziia de lucru sau n
repaus, n planul pnzei tietoare. Poziia acestuia trebuie s fie n lateralul
planului pnzei tietoare;
h. intrarea salariailor sub ferstraielor circulare sau introducerea minilor pentru
evacuarea rumeguului sau a deeurilor. Acestea se vor evacua numai cu lopei
de lemn, perii sau prin alte mijloace destinate n acest scop;
nainte de nceperea lucrului la ferstraiele circulare salariaii care le deservesc au obligaia de
a verifica starea tehnic a acestora, i n mod deosebit:
i. strngerea i ascuirea pnzei;
j. reglarea nlimii de tiere n funcie de dimensiunile reperelor de prelucrat;
k. starea curelelor de transmisie;
l. existena i funcionarea protectorilor i/sau dispozitivelor de protecie;
m. funcionarea sistemelor de interblocare;
n. funcionarea dispozitivelor de fixare a reperului de prelucrat;
o. reglarea limitatoarelor de curs;
p. existena i starea racordrilor la instalaia de exhaustare.

Ferstrul circular de retezat

Se interzice:
q. utilizarea ferstrului circular de retezat atunci cnd lipsesc aprtorile de la
pnza tietoare i sistemul de transmisie;
r. utilizarea ferstrului circular de retezat cu mas mobil atunci cnd lipsesc
limitatoarelor de de curs i masa nu este asigurat mpotriva ieirii de pe
glisiere;

12
 s. utilizarea ferstrului circular de retezat cu masa mobil atunci cnd lipsete
dispozitivul pentru sprijinirea i fixarea reperului de prelucrat;
t. depozitarea oricror materiale, repere prelucrate sau de prelucrat n gabaritul de
deplasare a mesei mobile;
u. utilizarea ferstrului circular de retezat pentru operaiile de despicate a
reperelor din lemn (tierea n lungul fibrei);
v. a face inoperant dispozitivul de comand bimanual al ferstrului circular de
retezat cu avans vertical mecanic al capului de tiere;
Art 7.2. La utilizarea ferstrului circular de retezat cu avans vertical mecanic al
capului de tiere salariailor deserveni le sunt interzise:
a. acionarea manual a capului de tiere;
b. fixarea manual a reperelor de prelucrat;
c. lucrul fr aprtoarea de la dispozitivul de fixare pneumatic.

13
 IPSSM PENTRU GAURIRI SI SCOBIRI

nainte de nceperea lucrului la mainile de gurit, salariaii deserveni trebuie s verifice

starea tehnic a acestora, i n mod deosebit:
d. modul de fixare i centrare a mandrinei pe arborele mainii;
e. modul de prindere i centrare a burghiului n mandrin;
f. existena i starea tehnic a protectorilor;
g. starea de ascuire a burghielor;
h. funcionarea dispozitivelor de fixare.
Este interzis frnarea mandrinei cu mna;
Este interzis prinderea manual a reperelor de prelucrat n timpul prelucrrii;
Este interzis utilizarea de improvizaii la montarea burgheilor n mandrin.

14
 IPSSM ACTIVITATEA DE FINISARE

La sfritul schimbului de lucru sau, dup caz, mai des, echipamentele tehnice se vor cura de
depunerile de materiale de finisare, deurile rezultate fiind evacuate ntr-o zon destinat
acestui scop;
Pentru evitarea intoxicaiilor salariaii vor respecta urmtoarele msuri de igien:
i. nu se vor pstra i consuma alimente n ncperile de lucru;
j. nu se va fuma n ncperile de lucru;
k. este obligatorie splarea minilor naintea meselor;
l. splarea zilnic, la sfritul schimbului, cu ap i spun;
m. controale medicale periodice;

15
IPSSM PENTRU INSTALATIA DE VENTILARE

Instalaii de ventilare si exhaustare

La fiecare instalaie de ventilare trebuie afiate instruciuni privind modul de funcionare i
ntreinere;
Punerea n funcionare i oprirea funcionrii instalaiilor de ventilare se vor efectua numai
sub supravegherea responsabilului instalaiei sau a nlocuitorului acestuia;
Este interzis:
funcionarea exhaustoarelor i a suflantelor fr separatoare de achii la intrarea n ventilator;
verificarea tirajului exhaustoarelor prin punerea palmei la prizele de absorbie;
utilizarea instalaiilor de ventilare comune, n cazul n care exist surse de pulberi sau
substane care prin amestec pot da combinaii inflamabile, explozive sau toxice;
recircularea total sau parial a aerului din ncperile de lucru unde exist degajri de
substane toxice peste concentraiile limit admise.

16
IPSSM PENTRU POLIZOARE FIXE

Montarea corpurilor abrazive se efectueaz numai de muncitori special instruii i autorizai de

conducerea unitii.
Corpul abraziv va fi folosit numai la turaia nscris pe acesta sau pe eticheta de fabricaie.
Se interzice utilizarea corpurilor abrazive cu liant magnezic n cazul n care a trecut mai mult
de un an de la fabricarea lor.
Se interzice montarea corpurilor abrazive cu mai multe garnituri suprapuse.
La nceperea operaiei de polizare contactul cu piesa se va realiza lent i progresiv.
In timpul lucrului se va evita uzura neuniform a corpului abraziv, procedndu-se imediat la
corectarea sau nlocuirea celui uzat neuniform.
Se interzice prelucrarea pieselor pe suprafaa lateral a corpurilor abrazive.
Polizorele fixe vor fi prevzute cu ecran de protecie mare cu vizor reglabil din geam
securizat.
Pentru reinerea pulberilor abrazive degajate n timpul lucrului, polizoarele fixe vor fi
prevzute cu instalaii de reinere a acestor degajri nocive
Reglarea suporilor i vizierelor de protecie va fi executat numai dac corpul abraziv este n
stare de repaus.
Suportul de sprijin va fi astfel reglat nct punctul superior de contact al piesei cu corpul
abraziv s se gseasc n planul orizontal ce trece prin centrul corpului sau mai sus cu cel mult
10 mm.
Distana dintre corpul abraziv i suportul de sprijin nu va depi 3 mm.
nainte de nceperea lucrului, la polizor, lucrtorii vor verifica existena i continuitatea
legturii la centura de mpmntare a halei.
Se interzice ajustarea pieselor la polizor fr ca acestea s se sprijine pe suport.
Se interzice utilizarea polizoarelor dac nu au montat carcasa de protecie, executat conform
STAS 6177/1 - 87.

17
IPSSM PRODUCEREA AERULUI COMPRIMAT (COMPRESOR)

Exploatarea agregatelor de comprimare va fi ncredinat numai operatorilor calificai n acest

scop.
Pentru exploatarea i ntreinerea agregatelor de comprimare trebuie s se foloseasc numai
mecanici de utilaje i electricieni instruii ca electricieni i autorizai ISCIR .
Fiecare instalaie de producere a aerului comprimat va avea un Registru unic de eviden ,cu
pagini numerotate i vizat de conducerea unitii deintoare, unde operatorul va consemna:
Data, ora i localizarea defeciunii, semntura celui care a observat-o;
Data i ora interveniei pentru remediere, semntura celui care a efectuat-o;
Data la care s-au efectuat lucrrile de ntreinere, reparaii i revizii.
Tot n Registru unic de eviden se vor nota i valorile parametrilor funcionali (debit,
presiune, temperatur, etc.). Acesta se va ine la secia de producere a aerului comprimat i
trebuie pstrat pn la terminarea reparaiilor capitale ale instalaiei.
La fiecare instalaie de producere a aerului comprimat vor exista urmtoarele documente:
Schema reelelor de aer i ap cu indicarea tuturor armturilor i aparatelor de msur i
control;
Schema instalaiilor electrice de for i de comand;
Schema de ungere;
Insteuciuni de utilizare i securitate a muncii;
Grafic de revizii i reparaii anuale.
Este interzis operatorilor de la agregatele de comprimare i recipientele tampon s prseasc
locul de munc n timpul funcionrii acestora sau s desfoare alte activiti n afara sarcinii
de munc.
Operatorul va avea echipamentul de lucru, nclmintea i minile fr urme de ulei sau
grsimi;
n staia de compresoare trebuie s se monteze indicatoare de avertizare privind pericolele
specifice;
Operatorul este obligat s menin n perfect stare de funcionare dispozitivele de
supraveghere automat i dispozitivele de oprire n caz de urgen.

Prevederi de securitate a muncii pentru activitatea de producere a aerului comprimat n

instalaii fixe

Captarea i filtrarea aerului

operatorul trebuie s menin n perfect stare de curenie elementele de prefiltrare ale prizei
de aer;
curirea filtrelor se va efectua periodic i conform Crii tehnice a utilajului ori de cte ori
este nevoie;
cnd agregatul de comprimare are doar un singur filtru este interzis curirea acestuia n
timpul funcionrii; cnd sunt mai multe filtre, legate n paralel, verificarea i curarea se vor
face individual, numai dup izolarea filtrului respectiv.

Comprimarea aerului

nainte de punerea n funciune a agregatului de comprimare se va verifica de ctre oparator

ntrega instalaie, inclusiv legarea la nulul de protecie i la priza de pmnt, dup care se va
deschide robinetul cu ventil pentru alimentarea cu ap de rcire a instalaiei; debitul de rcire
va fi reglat a.. temperatura final a apei, dup rcirea instalaiei, s nu depeasc temperatura
indicat de Cartea tehnic.
Se interzice pornirea agregatului de comprimare fr ca apa de rcire s circule n instalaie.

18
Operatorul nu va permite funcionarea agregatului dac temperatura aerului comprimat va
depi 600C, la ieirea din rcitoarele finale.
n timpul funcionrii instalaiei este interzis orice intervenie la organele de maini aflate n
micare.
Nu se admite ungerea manual n timpul funcionrii agregatului de comprimare dect n
cazul n care acesta este prevzut cu dispozitive de ungere (pulverizatoare), care asigur
operatorilor o securitate perfect; nainte de o nou umplere cu ulei, uleiul rmas n rezervorul
dispozitivului de ungere manual se evacuaz; uleiurile minerale utilizate trebuie s fie cele
prescrise n Cartea tehnic a utilajului.
Se interzice utilizarea uleiurilor recuperate pentru ungere.
Consumul de ulei se va evidenia pe schimburi i agregate de comprimare n Registrul unic de
eviden; pentru orice cretere a consumului de ulei, peste cel indicat n Cartea tehnic, va fi
analizat la sfritul fiecrui schimb, de ctre persoane autorizate, lundu-se msuri n vederea
eliminrii cauzei care a produs-o.
La scderea nivelului de ulei din instalaia de ungere sub nivelul limit admisibil stabilit de
Cartea tehnic sau la ntreruperea debitului de ulei trebuie oprit imediat agregatul de
comprimare, dac acesta nu este prevzut cu un dispozitiv automat de deconectare.
Se interzice funcionarea agregatului de comprimare, dac temperatura uleiului din interioarul
staiei de compresoare nu se ncadreaz n intervalul de temperaturi admisibile ale aerului,
prevzute n Cartea tehnic.
Controlul temperaturii aerului comprimat trebuie efectuat de ctre operator pe toate treptele de
comprimare temperaturile trebuie msurate i nregistrate n Registrul unic de eviden a
instalaiei la intervalul prscris de Cartea tehnic, dar nu mai mare de o or.
Sistemul de rcire (cmi, rcitoare pentru ulei, rcitoare intermediare i finale pentru aer)
trebuie curat la intervalele impuse de Cartea tehnic se va consemna n Registrul unic de
eviden.
Temperatura apei de rcire la evacuarea din rcitoarele intermediare, precum i din cmile
de rcire, nu trebuie s depeasc valorile prescrise n Cartea tehnic; apa de rcire trebuie s
aib parametrii (duritate, coninut de impuriti, etc.) conform cu cei prescrii n Cartea
tehnic; probele de ap se vor lua zilnic de ctre operatori i se vor verifica conformitatea
parametrilor.
Se interzice utilizarea agregatelor de comprimare a aerului dac apa de rcire nu are
parametrii n conformitate cu cei indicai de Cartea tehnic.
Agregatul de comprimare a aerului trebuie s fie oprit n mod obligatoriu n urmtoarele
cazuri:
Spargerea unei conducte;
Vibraii datorate cuplajelor defecte ale organelor n micare i fixrii incorecte a conductelor;
Creterea presiunii de refulare peste limita maxim prescris;
Scderea presiunii de separaie sub limita prescris;
Jocuri radiale sau zgomote anormale ale agregatului de comprimare;
Defeciuni n sistemul de ungere;
Defeciuni n sistemul de rcire;
Defeciuni n sistemul de trensmisie.
Dac se observ i alte defeciuni, dect cele menionate mai sus, operatorul trebuie s
opreasc imediat agregatul de comprimare i s anune eful ierarhic superior.
Se interzice depozitarea n spaiile de compresoare a materialelor de ntreinere (scule pentru
lctuerie i montaj, combustibili lichizi etc.) mai mult dect necesarul pentru 24 de ore.

Stocarea aerului comprimat

Recipientul tempon trebuie scos imediat din funciune i izolat de restul instalaiei, atunci
cnd se constat:
Deformaii sau fisuri;
Scurgeri la mbinri;

19
Defeciuni la aparatele de msur i control precum i la supapele de siguran;
Defeciuni la organele de fixare a capacelor de protecie (dopuri).
naintea punerii n funciune a agregatului de comprimare a aerului trebuie verificate toate
aparatele dac sunt corect interconectate i fixate rigid. Reglarea supapei de siguran trebuie
fcut la presiunea indicat n prescripiile ISCIR, controlndu-se etaneitatea recordurilor i a
flanetelor la aceste aparate.

INSTRUCIUNI DE SECURITATE A MUNCII PENTRU ACTIVITATEA DE

PRODUCERE A AERULUI COMPRIMAT N INSTALAIILE MOBILE

Agregatele mobile de comprimare a aerului trebuie adpostite pe timp de var sub oproane,
iar n timpul iernii n ncperi care s protejeze instalaia contra ngheului, iar n timpul iernii
n ncperi care s protejeze instalaia contra ngheului;
La instalarea agregatelor mobile de comprimare a aerului trebuie luate msuri pentru ca
evacuarea gazelor arse s nu provoace incendii, iar priza de aer s fie amplasat ntr-un loc
ferit de praf, gaze i ap.
Se interzice instalarea agregatelor de comprimare mobile n ncperi care au nu ui i ferestre
cu deschiderea n exterior;
Dac se constat defeciuni care s pericliteze sigurana de funcionare a recipientului tampon,
operatorul trebuie s opreasc imediat agregatul mobil de comprimare a aerului i s anune
persoana nsrcinat cu supravegherea funcionrii recipientelor sub presiune pentru a se lua
msurile necesare, conform Prescripiilor tehnice C4-90- colecia ISCIR.
Operatorul trebuie instruit, verificat dac i-a nsuit cunotinele teoretice i practice necesare
cu privire la funcionarea n condiii de siguran a recipientelor; acest operator trebuie s
cunoasc funcionarea aparatelor de msur i control precum i a dispozitivelor de
supraveghere automat.
Schimbarea sau reglarea supapelor de siguran nu se poate face dect de persoanele
autorizate ISCIR.
Agregatul mobil de comprimare trebuie oprit imediat din funcionare atunci cnd se constat:
deformri la pereii recipientului;
crpturi sau fisuri n pereii recipientului;
scpri de aer la mbinri;
defeciuni la aparatele de msur i control precum i la dispozitivele de sigutan (supape de
siguran);
apariia unui incendiu care amenin n mod direct recipientul sub presiune.
Este interzis a se fuma sau a umbla cu flacr deschis n apropierea rezervorului de
combustibil ala agregatului mobil de comprimare.
Dup alimentarea cu combustibil a agregatului mobil de comprimare a aerului trebuie s fie
curate eventualele urme de combustibil scurs prin rezervor.
n cazul aprinderii agregatului mobil de comprimare, flacra trebuie stins cu extintorul. Se
interzice stingerea cu ap.
Deschiderea recipientului sub presiune se va face dup ce operatorul s-a asigurat c nu exist
presiune n recipient; reducerea presiunii se va face treptat, cu respectarea msurilor prescrise
n instruciunile din Cartea tehnic a utilajului.
Este interzice utilizarea agregatelor mobile de comprimare a aerului dac asiul prezint fisuri
sau dac agregatul, respectiv motorul termic sau electric, nu este fixat corect pe asiu,
producnd vibraii suplimentare.
Se interzice exploatarea agregatelor mobile de comprimare a aerului dac nu au suport de
sprijin n stare tehnic corespunztoare.
Toate dispozitivele de remorcare ale agregatului mobil de comprimare a aerului trebuie s fie
fixate rigid i asigurate mpotriva desfacerii. La remorcare roata din fa se va escamota.

20
DISPOZITIVE DE SIGURAN, APARATE DE MSUR I CONTROL

Se interzice utilizarea manometrelor dac:

Lipsete sigiliul de verificare;
Acul indicatoarelor nu revine la 0 dup dispariia presiunii;
Este spart sticla cadranului sau apar alte defeciuni, care pot deforma exactitatea indicaiei
acesteia;
Nu are marcat cu rou presiunea maxim admisibil de lucru.
este interzis reducerea numrului supapelor de siguran i nlocuirea celor montate iniial, cu
supape de siguran , care nu corespund din punctul de vedere al debitului de evacuare al
fluidului i al presiunii de deschidere a acestoara.
Este interzis montarea oricrui robinet de deschidere pe conducta de evacuare ntre aparatul,
recipientul etc., care funcioneaz n regim de presiune i supapa de siguran, n alte condiii
dect cele prevzute n Prescripii tehnice C4 - 90 Colecia ISCIR.
Este interzis schimbarea poziiei contragreutilor sau strngerea arcurilor supapelor de
siguran n timpul funcionrii recipientelor sub presiune etc., la care sunt montate.
Este interzis punerea sub presiune a agregatelor mobile de comprimare a aerului acionate
electric care nu au fost verificate din punct de vedere electric sau nu au corespuns acestor
verificri. Acestea se vor deplasa numai dup scoaterea de sub tensiune a cablurilor de
alimentare cu energie electric.
La executarea operaiilor la care exist pericolul de electrocutare prin atingere direct trebuie
utilizate mijloacele de protecie electroizolante recomandate de standardele n vigoare.
La executarea operaiilor la care exist pericolul de electrocutare prin atingerea indirect, toate
echipamentele i instalaiile vor fi legate la priza de pmnt, conform standardelor n vigoare.
Operatorii agregatelor de comprimare a aerului acionate electric, trebuie s verifice vizual,
nainte de punerea sub tensiune a acestora, urmtoarele msuri de protecie:
Existena i montarea corect a protectorilor;
Lipsa crpturilor, ciupiturilor, ndirilor de la cablurile electrice de alimentare;
Legarea la priza de pmnt a agregatelor de comprimare (motoarelor, carcaselor i
elementelor de fixare).
n cazul scoaterii din funciune a supapelor de siguran pentru un timp ndelungat, repunerea
lor n funciune trebuie fcut numai dup ce au fost revizuite, probate hidraulic i reglate la
presiunea prescris n Cartea tehnic a utilajului, n conformitate cu Prescripiile tehnice
C37- Colecia ISCIR.
Verificarea i curirea supapelor de siguran trebuie execute la termenele impuse n
prescripiile ISCIR sau ori de cte ori este nevoie.

NTREINERE, REPARAII, REVIZII

Agregate de comprimare a aerului precum i recipientele sub presiune trebuie s fie verificate
i curate periodic pentru eliminarea impuritilor cu ulei oxidat etc., n conformitate cu
indicaiile prevzute n Cartea tehnic a utilajului.
Toate operaiile de ntreinere i reparare a instalaiilor de producere a aerului comprimat, pe
poriunea de 200 m de la staia de compresoare, trebuie consemnate n Registrul unic de
eviden al staiei.
Ventilele supapelor oalelor de condens precum i celelalte puncte de rezisten local ale
conductelor, unde sunt posibile depuneri de ulei oxidat, trebuie curate cel puin o dat pe an.
Se interzice demontarea, n vederea efecturii operaiilor de reparare la recipiente i de
nlturare a defectelor de la asamblrile elementelor aflate sub presiune, n timpul funcionrii
agregatelor de comprimare a aerului aceasta fiind permis numai dup ce operatorul s-a
asigurat c nu exist presiune.
Se interzice curirea prin ardere sau cu lichide uor volatile i inflamabile a depunerilor de
ulei oxidate din conducte, recipiente, separatoare i rcitoare.

21
n caz de nghe, conductele de aer comprimat i dispozitivele aferente, vor fi dezgheate cu
ap cald sau abur.
Pereii interiori ai cilindrilor de la compresoarele cu piston trebuie curai numai cu petrol.
Este interzis splarea cu benzin sau gazolin a conductelor de aer comprimat, nainte de
montare sau dup reparaii.
Curirea conductelor de aer comprimat se execut prin introducerea i meninerea timp de 20
de ore a unei soluii apoase de sod caustic NaOH, cu o concentraie de 5 10 %, pe toat
lungimea respectiv; pentu ndeprtarea soluiei din conducte se folosete ap sub presiune i
se verific cu hrtia de turnesol sau fenoftalein lipsa oricrei alcaliniti.
Operaiile de repare ale agregatelor de compimare pot ncepe numai dup ce s-a redus
presiunea din conducte pn la 0 bar i dup ce s-a efectuat deconectarea de la reea (dac
sunt sub tensiune), conform normelor specifice i s-au afiat indicatoare de securitate: NU
CONECTAI, SE LUCREAZ.
La oprirea instalaiilor de producere a aerului comprimat, naite de a ncepe lucrrile de
demontare, trebuie obturate (blindate) toate conductele prin care ar putea s ptrund n
recipente sau la locul de munc, lichide sau gaze sub presiune.
Pentru obturri trebuie utilizate flane oarbe de oel cu grosimea, rezultat din calcul,
corespunztoarecondiiilor de lucru montarea acestora se face cu garnitura aezat pe partea
dinspre care ar putea ptrunde fluidul sub presiune.
Pentru pornirea agregatului de comprimare, dup reparaii, se vor verifica:
Montarea corect a tuturor conductelor, elementelor de susinere a capacelor, a aprtorilor
(protectorilor);
Existena i funcionarea corect a aparatelor de msur i control;
Funcionarea corect a tuturor dispozitivelor de siguran;
Nivelul uleiului i al lichidului de rcire;poziionarea corect a tuturor armturilor i a
instalaiei de aer comprimat;
Funcionarea instalaiei electrice i de combustibil;
Montarea corect a conductelor, a recipienilor sub presiune, precum i a separatoarelor de
ulei i ap de pe conductele de alimentare ale recipientului tampon;
Montarea corect a demarorului, funcionarea corect a sistemului de angrenare i starea
tehnic corespunztoare a angrenajelor.
Priza de aer

Priza de aer a agregatelor de comprimare a aerului trebuie montat ntr-un loc ct mai ferit de
soare, praf, fum sau gaze i, n orice caz, n exteriorul cldirii.
Priza de aer trebuie montat ntr-un loc deprtat de sol spre a evita obturarea ei cu corpuri
strine i aspirarea prafului de la sol.
Se interzice montarea prizei de aer n zone cu gaze toxice sau inflamabile.
Priza de aer trebuie prevzut cu un decantor de ap, prin al crui robinet se evacueaz
periodic condensul.
Filtrul de aer va fi astfel ales, nct s permit o ct mai uoar montare, demontare i
curare. Curarea sau nlocuirea filtrului de aer se va face sptmnal.

Agregatul de comprimare a aerului

La fiecare treapt de comprimare a agregatului se vor monta un manometru i o supap de

siguran.
Pentru msurarea temperaturii aerului comprimat sau a apei de rcire se vor monta
termometre (cu tij, aparate de nregistrare etc.).
Fundaiile de beton pe care se monteaz agregatele de comprimare a aerului trebuie s asigure
funcionarea corect a acestora, fr depirea valorilor maxime admise de vibraii i zgomote.
Toate organele de maini afalate n micare trebuie prevzute cu aprtori de protecie.

22
Agregatele de comprimare cu ungere cu ulei trebuie prevzute, cel puin la evacuarea ultimei
trepte de comprimare, cu rcitoare de aer i cu un separator de ap i ulei. La ultima treapt de
comprimare trebuie montate dou manometre, de preferin cu semnalizare automat.
Dimensionarea rcitoarelor finale trebuie efectuat astfel nct temperatura aerului comprimat
la intrarea n rezervorul tampon s nu depeasc 600C. La instalaiile la care aceste condiii
nu sunt ndeplinite trebuie luate msuri imediate de remediere.
Se interzice montarea rcitorului final n derivaie cu o conduct care s permit funcionarea
agregatului de comprimare a aerului i fr rcitorul final.
Agregatele de comprimare a aerului trebuie dotate cu dispozitive de supraveghere automat
care s semnalizeze acustic i/sau optic funcionarea agregatelor. Aceste dispozitive trebuie s
opreasc funcionarea agregatelor cel puin n urmtoarele cazuri:
La creterea temperaturii aerului comprimat peste cea admis la ieirea din fiecare treapt i
din rcitorul final;
La scderea presiunii apei de rcire (la agregatele de comprimare care au rcire cu ap) sub
limita minim admisibil;
La scderea nivelului uleiului de ungere sub valoarea prescris n Cartea tehnic a utilajului.
Aparatele de msur i control trebuie montate n locurile prevzute de C artea tehnic a
utilajului i trebuie iluminate pentru a se evita erorile de citire.
La montarea aparatelor trebuie respectat sensul de circulaie al fluidului de lucru precizat de
productor.
n cazul n care pe deasupra conductelor de aer comprimat trec cabluri sub tensiune, trebuie s
se prevad obligatoriu plase de srme sau alte dispozitive de protecie.
n punctele joase ale separatoarelor, oalelor de condens, pe conductele de aer comprimat,
trebuie montate robinete pentru purjare (armturi pentru eliminat condensul).
Pentru scderea temperaturii i purificarea aerului comprimat (separarea de ap i ulei) trebuie
montate, ntre compresoare i recipientul tampon, rcitoare finale.
Pentru evitarea sedimentrii impuritilor de ulei oxidat trebuie utilizate filtre de ulei care
trebuie montate pe circuitul de evacuare al uleiului din instalaie n rezervor.
n cazul controlului centralizat al temperaturilor, agregatele de comprimare a aerului trebuie
dotate cu termometre cu contacte electrice i termostate.
n vederea asigurrii proteciei contra suprapresiunii, trebuie montate supape de siguran n
urmtoarele puncte:
Pe rcitoare intermediare i finale;
Pe recipientul tampon;
ntre compresor i robinetul cu ventil (de pe conducta de refulare).
Supapele de siguran trebuie montate n locuri ferite de surse de cldur sau radiaii solare -
vopsire culori deschise (trebuie feritre de intemperii); deasemenea acestea trebuie prevzute
cu conducte de evacuare a aerului comprimat, orientate spre zone care s nu prezinte pericol
pentru oameni i mediul nconjurtor.
Se interzice construirea de ramificaii obturate cu dopuri de protecie pe conducta dintre
agregatul d comprimare i recipientul tampon (pot apare depuneri de ap i ulei care prezint
pericolul de autoaprindere).
Conducta de evacuarea a apei de rcire trebuie montat astfel nct operatorul s verifice
vizual curgerea continu a apei de rcire.
Captul liber al conductelor de purjare de la rcitorul final trebuie scos n exteriorul staiei
compresoarelor.

Conducte sub presiune

Conductele de aer sub presiune se vor mbina cu sudur sau cu flane i uruburi.
Conductele metalice pentru aer comprimat trebuie legate la o pnz de pmnt
corespunztoare.
Montarea conductelor pe supori sau la strpungerea unor ziduri se face prin intermediul unor
manoane de oel pentru ca acestea s gliseze uor n timpul dilatrilor sau comprimrilor.

23
Se interzice existena mbinrilor sudate la conductele de aer comprimat n dreptul suporilor
i suspensiilor n jurul tuturor mbinrilor cu flane ale conductoarelor se vor monta coliere
de tabl.
Distana minim ntre conductele de aer comprimat i a conductorilor electrici sub tensiune
trebuie s fie 0,25 m, conform instruciunilor electrice specifice, n vigoare.
Panta conductelor de aer comprimat trebuie aleas astfel nct s fie evitat orice depunere de
ulei i ap.

Msuri de electrosecuritate

Pentru evitarea electrocutrii prin atingere direct instalaiile electrice trebuie s fie n
construcie nchis, iar atunci cnd sunt n construcie deschis, se vor lua msuri ca toate
piesele aflate sub tensiune s fie inaccesibile unei atingeri directe, neprevzute.
Toate prile conductoare ale instalaiilor electrice, alimentate cu tensiunea nominal mai
mare dect tensiunea nepericuloas trebuie s fie conectate la instalaiile de protecie prin
legare la pmnt.

24
IPSSM PENTRU MANIPULAREA SI TRANSPORTUL PRIN PURTARE A
MASELOR

Art.1. (1) La efectuarea operatiilor de manipulare si transport prin purtare a maselor, se vor
repartiza numai salariati care corespund din punct de vedere fizic.
(2) Se interzice manipularea frecventa si prelungita a sarcinilor, fara efectuarea unor controale
medicale periodice.
Art. 2. (1) Limitele maxine admise pentru ridicare, purtare, tragere i mpingere manual a
maselor sunt prezentate n tabel.
(2) Este necesar ca manipularea maselor s fie realizat corect, n conformitate cu principiile
fiziologice i biomecanice.
Art.3. In timpul manipularii manuale a maselor, salariatul sau salariatii trebuie sa aiba
vizibilitate. Se interzice transportul prin purtare a maselor care impiedica vizibilitatea.
Art.4. Conducatorul locului de munca va stabili numarul de salariati care vor efectua
manipularea si transportul maselor cu centrul de greutate excentric. Se interzice manipularea
de catre un singur salariat a maselor cu centre de greutate excentrice, care pot genera
dezechilibrari.
Art.5. Se interzice transportul prin purtare a maselor care nu au sisteme de prindere
corespunzatoare.
Art.6. Manipularea in acelasi timp a doua sau mai multe obiecte se va face numai daca sunt
fixate intre ele corespunzator. Se interzice manipularea sau transportul prin purtare in acelasi
timp a maselor care sunt instabile intre ele.
Art.7. Obiectele ambalate in cutii, lazi etc., trebuie fixate in interiorul ambalajelor. Se interzice
transportul prin purtare a maselor nefixate corespunzator in cutii, lazi etc.
Art.8. Traseul pe care il parcurge salariatul in timpul transportului prin purtare nu trebuie sa
fie cu obstacole, instabil sau alunecos.
Art.9. Manipularea si transportul prin purtare a maselor care au margini sau suprafete taietoare
sau care datorita naturii lor pot produce leziuni ale mainilor se va face numai cu palmare.
Art.10. Se interzice manipularea manuala a maselor in/din locuri in care nu exista spatiu pe
orizontala sau verticala corespunzator pentru realizarea acestei activitati.
Art.11. In cazul in care conditiile climatice (vant, ceata, caldura excesiva etc.) nu permit
manipularea si transportul manual al maselor in conditii de securitate, conducatorul locului de
munca trebuie sa ia masuri suplimentare pentru eliminarea sau micsorarea riscului de
accidentare sau imbolnavire profesionala.
Art.12. Se interzice utilizarea salariatilor la manipularea si transportul manual al maselor daca
nu au echipament individual de protectie si/sau de lucru corespunzator si in buna stare.

2. TRANSPORTUL CU MIJLOACE NEMECANIZATE

Art.13. Alegerea mijloacelor de transport nemecanizate pentru operatiile de incarcare,

descarcare si transport (targi, carucioare etc.) se va face in functie de felul si greutatea
materialului care se manipuleaza, de natura terenului.
Art.14. Mijloacele de transport nemecanizate vor fi astfel alese incat sa reziste conditiilor de
exploatare si se vor utiliza numai pentru executarea operatiilor pentru care au fost destinate.
Art.15. Inainte de a se trece la incarcarea unui mijloc de transport nemecanizat, se va controla
starea lui, insistandu-se asupra platformei pe care se asaza sarcina.
Art.16. Inainte de incarcare se vor examina ambalajele materialelor de catre conducatorul
formatiei de lucru. Pentru evitarea ranirilor la maini, cuiele iesite si capetele paramelor trebuie
sa fie indoite. Nu se vor incarca materialele ale caror ambalaje sunt deteriorate.
Art.17. Locurile destinate permanent pentru operatiile de incarcare, descarcare si depozitare,
precum si caile de acces la aceste locuri vor fi nivelate si amenajate pentru scurgerea apelor.
Ele vor fi pavate sau podite. Iarna vor fi curatate de zapada si mentinute in stare nealunecoasa.
In cazul lucrului pe timp de noapte, aceste locuri vor fi iluminate conform reglementarilor in

25
vigoare.
Art.18. Inainte de inceperea operatiilor de incarcare sau descarcare dintr-un mijloc de
transport nemecanizat, acesta va fi asigurat contra deplasarii necomandate, prin franare cu
mecanismul de franare propriu pe teren orizontal si prin franare cu mecanism propriu de
franare si cu saboti de oprire pe teren in panta. Se interzice deplasarea vehiculelor in timpul
efectuarii operatiilor de incarcare sau descarcare.
Art.19. Distanta minima libera dintre doua mijloace de transport nemecanizate alaturate, ce se
incarca sau descarca simultan, va fi stabilita de la caz la caz de catre conducatorul lucrarii, in
functie de felul mijlocului de transport, de caracteristicile materialelor manipulate, de
conditiile terenului etc. incat sa fie exclusa posibilitatea de accidentare.
Art.20. Pe fiecare mijloc de transport nemecanizat utilizat, trebuie scrisa capacitatea de
transport a acestuia.
Art.21. Se interzice utilizarea mijloacelor de transport nemecanizate care prezinta defectiuni.
Art.22. Se interzice utilizarea carucioarelor cu 3 sau 4 roti care au sistemul de autofranare
defect.
Art. 23. Depozitarea in stive cu randuri intre tesute a produselor cu sectiune rotunda este
admisa numai in pachete legate, pentru a se evita rostogolirea sau rasturnarea stivelor.
Art. 24. Inaltimea stivelor nu trebuie sa depaseasca de maxim 1,5 ori latura mica a
suprafetelor de asezare cu urmatoarele mentiuni:
- produsele trebuie sa aiba o suprafata plana;
- inainte de stivuire este necesara indepartarea eventualelor substante grase (uleiuri unsori
etc.) care se afla pe suprafata de contact a produselor, pentru a preveni alunecarea acestora;
- intre fata superioara a stivelor si partea inferioara a sarcinii purtate de macara pe deasupra
stivei trebuie pastrata in mod obligatoriu o distanta de minim 500 mm.
Art. 25. Depozitarea produselor plate in stive se face astfel incat marginile sa fie paralele, fara
muchii sau colturi nealiniate (iesite in afara limitelor stivei).
Art. 26. Legaturile din sarma ale pachetelor de semifabricate se vor taia cu clesti sau dalti
special confectionate sau cu flacara oxigaz. Taierea se va efectua la sol sau pe un pat special
amenajat unde lucratorul va avea o platforma special amenajata in partea opusa distantei de
rostogolire. Deseurile vor fi evacuate ritmic.
Art. 27. La paturile de control, unde se verifica dimensiunile, aspectul exterior si se inlatura
defectele prin polizare sau daltuire, se vor asigura sisteme adecvate de manipulare si asigurare
a stabilitatii semifabricatelor in timpul remedierii defectelor.
Art. 28. Polizoarele vor avea aparatoare de protectie la piatra, iar la ciocanele pneumatice se
vor folosi dalti cu unghi de taiere corespunzator calitatii otelului. In timpul utilizarii acestora,
se vor purta ochelari de protectie.
Art. 29. Se interzice stationarea cu flacara sau executarea de taieturi cu flacara oxiacetilenica
in apropierea buncarelor cu span si tunder.
Art. 30. Desprinderea taglelor, tevilor si produselor tubulare din otel din pachet si rostogolirea
lor pe patul de alimentare se face cu atentie si de la unul din capete. Este interzisa urcarea
lucratorilor pe tevile de pe pat, pentru a nu provoca rostogolirea taglelor sau a tevilor.

3. DEPOZITAREA, STIVUIREA, INCARCAREA SI DESCARCAREA MATERIALELOR

IN BUCATI

Art.31. Depozitarea materialelor se va face astfel incat sa se excluda pericolul de accidentare,

incendii si explozii.
Art.32. Depozitarea materialelor pe rafturi se face in asa fel incat sa nu fie posibila caderea
lor.
Art.33. Pe rafturi si stelaje unde sunt depozitate materiale trebuie scris la loc vizibil sarcina
maxima admisa, care nu trebuie depasita.
Art.34. La stivuirea materialelor in incaperi, greutatea stivelor nu va depasi sarcina maxima
admisa a planseului si/sau pardoselii.

26
Art.35. Persoana juridica sau fizica va stabili locul si modul de stivuire pentru fiecare material
in bucati care se depoziteaza.

Art.36. Stivuirea se va face fara deteriorarea ambalajului. Stivele vor fi constituite din
materiale cu aceleasi forme si dimensiuni sau din ambalaje de acelasi tip si dimensiuni.
Art.37. Stivuirea materialelor sau ambalajelor cu forme geometrice diferite nu este permisa.
Art.38. In cazul depozitarii materialelor ambalate in cutii, lazi, butoaie sau alte ambalaje cu
forme geometrice regulate, cand suprapunerea se face direct pe ambalaje, peretii ambalajelor
trebuie sa reziste presiunii exercitate de materialele situate deasupra, sa nu prezinte deformari
sau deteriorari, iar inaltimea de stivuire va fi determinata de rezistenta mecanica a
ambalajelor, stabilita prin standarde sau norme interne de fabricatie.
Art.39. Pentru ambalajele cu mai multe cicluri de utilizare, se vor face verificari dupa fiecare
folosire, pentru stabilirea oportunitatii folosirii in continuare a acestora in conditii de
siguranta.
Art.40. Scoaterea materialelor din stiva se va face astfel incat sa se evite prabusirea stivei.
Art.41. Cand incarcarea, descarcarea sau transportul materialelor se efectueaza de doi sau mai
multi salariati, efortul repartizat pe o persoana nu trebuie sa depaseasca limitele admise,
prevazute conform art.2. Totodata, se va asigura ca obiectele respective, sa se poate prinde
bine cu unelte de apucare sau cu mainile.
Art.42. In cazul in care o sarcina este incarcata, descarcata sau transportata, prin purtare,
concomitent de catre mai multi muncitori, acestia vor ridica si cobori sarcina numai la
comanda conducatorului operatiei.
Art.43. Incarcaturile stivuite pe mijloacele de transport nemecanizate trebuie asigurate
impotriva deplasarii, rasturnarii sau caderii. Incarcatura va fi astfel aranjata incat conducatorul
mijlocului de transport sa poate supraveghea drumul parcurs.
Art.44. Incarcatura stivuita nu va depasi capacitatea maxima a mijlocului de transport
nemecanizat, iar in cazul transportului de materiale lungi, acestea nu trebuie sa atinga solul in
timpul mersului.
Art.45. La incarcarea si descarcarea vehiculelor, salariatii trebuie sa fie astfel asezati incat sa
nu se loveasca intre ei cu uneltele de lucru sau cu materialul care se manipuleaza.
Art.46. Distanta dintre doi incarcatori manuali care lucreaza in acelasi timp la
incarcare/descarcare, trebuie sa fie de cel putin 3m.
Art.47. Locurile periculoase, precum si locurile unde pot avea loc degajari daunatoare
sanatatii muncitorilor, vor fi semnalizate prin placi indicatoare de securitate.
Art.48. Se interzice accesul la locul de descarcare-incarcare manuala a persoanelor care nu au
nici o atributie la aceste operatii.

4. DEPOZITAREA, INCARCAREA SI DESCARCAREA MATERIALELOR IN VRAC

Art.49. Pentru a evita imprastierea materialelor in vrac, depozitarea lor se va face in boxe,
buncare, silozuri etc. In cazul in care acest lucru nu este posibil, materialele se vor aseza in
gramezi, avand forma unui trunchi de piramida cu inclinarea fetelor laterale dupa unghiul
taluzului natural al materialului respectiv.
Art.50. Descarcarea materialelor in vrac trebuie facuta incepand de la partea superioara a
gramezii. Este interzisa descarcarea acestor materiale prin sapare la baza gramezilor.
Art.51. La manipularea in vrac a materialelor pulverulente, cand acestea se arunca cu lopata,
se va evita stationarea oamenilor in zona de propagare a prafului sau executarea de alte lucrari
in apropierea locului respectiv; lucratorii care executa lucrarea vor purta masti de protectie
corespunzatoare.
Art.52. La manipularea materialelor pulverulente in vrac, muncitorii se vor aseza in asa fel
incat deplasarea materialelor sa se faca in directia vantului (vantul in spate).
Art.53. In vederea micsorarii producerii prafului la manipularea materialelor caustice in vrac,
se vor folosi roabe, targi, jgheaburi etc.
Art.54. Se interzice manipularea in vrac a produselor toxice.

27
5. DEPOZITAREA, INCARCAREA, DESCARCAREA MATERIALELOR
LUNGI, GRELE SAU VOLUMINOASE

Art.55. In cazul in care pentru incarcarea si descarcarea din mijloacele de transport a

materialelor de lungime mare nu exista o instalatie de ridicat corespunzatoare, aceste operatii
se vor efectua manual cu ajutorul unor planuri inclinate dimensionate corespunzator sarcinilor
la care sunt supuse. Planurile inclinate vor fi bine fixate la capetele lor inferioare si nu vor
depasi nivelul platformelor mijlocului de transport.
Art.56. Se interzice stationarea muncitorilor in dreptul materialelor care se descarca, precum
si oprirea materialelor cu picioarele, cu ranga sau cu alte scule. Salariatii trebuie sa stationeze
lateral in timpul descarcarii.
Art.57. (1) Se interzice coborarea in acelasi timp a mai multor obiecte pe planul inclinat ;
fiecare obiect se va cobori numai daca cel precedent a fost luat de pe planul inclinat si numai
la semnalul dat de catre conducatorul formatiei de lucru.
(2) Manipularea materialelor lungi prin rostogolire pe plan inclinat se va face de catre cel
putin doua persoane, prin utilizarea unor funii, salariatii stand la parta superioara. Se va
manipula cate un singur colet sau obiect.
Art.58. Daca unele materiale lungi se transporta pe umeri, toti salariatii se asaza pe aceeasi
parte a piesei. Coborarea in vederea depozitarii pieselor lungi de pe umeri nu se va face prin
aruncare, ci prin luare pe brat si apoi depunerea pe sol la comanda conducatorului formatiei de
lucru. Mersul celor ce transporta o piesa va fi in acelasi pas, in cadenta comandata.
Art.59. Se interzice descarcarea materialelor lungi prin cadere sau rostogolire libera.
Art.60 .In cazul in care nu se dispune de instalatii de ridicat, incarcarea-descarcarea si
deplasarea materialelor grele sau voluminoase, se vor executa de catre o formatie de lucru cu
experienta si cu respectarea urmatoarelor masuri :
- terenul pe care se prevede transportul materialelor trebuie sa fie eliberat de toate obiectele
straine ce impiedica deplasarea ;
- in cazul cand rezistenta terenului este slaba sau suprafata nu este neteda, deplasarea se va
face pe dulapi sau pe grinzi ;
- in cazul deplasarii materialelor grele pe role, lungimea acestora trebuie sa depaseasca
latimea piesei insa nu mai mult de 300mm ;
- se interzice indepartarea manuala a rolelor de sub incarcatura; indepartarea acestora se va
face numai dupa ce rolele se vor elibera complet de incarcatura ;
- in timpul deplasarii materialelor pe teren orizontal, acestea vor fi impinse numai din partea
opusa sensului de deplasare (spate) folosind rangi ; in cazul cand este necesar ca piesa sa fie
trasa din partea dinspre sensul de deplasare, se vor folosi trolii, iar muncitorii nu vor sta in
zona periculoasa creata de cablu (1,5 ori lungimea cablului) ; de asemenea, ei vor pastra o
distanta suficienta fata de piesa pentru a nu fi surprinsi, in cazul unei deplasari sau caderi
accidentale a acesteia.

6. OBLIGATIILE SALARIATILOR

Art. 61. Angajaii vor desfura activitatea n aa fel nct s nu expun la pericole de
accidentare sau mbolnvire profesional, persoana proprie sau ali angajai.
n acest scop angajaii au urmtoarele obligaii:
- s-i nsueasc i s respecte normele i instruciunile de protecie a muncii i msurile de
aplicare a acestora;
- s utilizeze corect echipamentele tehnice, substanele periculoase i celelalte mijloace de
producie;
- s nu procedeze la deconectarea, schimbarea sau mutarea arbitrar a dispozitivelor de
securitate ale echipamentelor tehnice i ale cldirilor, precum i s utilizeze corect aceste
dispozitive;

28
- s aduc la cunotina conductorului locului de munc orice defeciune sau alt situaie care
constituie un pericol de accidentare sau mbolnvire profesional;

- s aduc la cunotina conductorului locului de munc n cel mai scurt timp posibil
accidentele de munc survenite de persoana proprie sau de ali angajai;
- s opreasc lucrul la apariia unui pericol iminent de producere a unui accident i s
informeze de ndat conductorul locului de munc;
- s refuze ntemeiat executarea unei sarcini de munc dac aceasta ar pune n pericol de
accidentare sau mbolnvire profesional persoana sa sau a celorlali participani la procesul
de producie;
- s utilizeze echipamentul individual de protecie din dotare, corespunztor scopului pentru
care a fost acordat;
- s coopereze cu angajatorul i/sau cu angajaii cu atribuii specifice n domeniul securitii i
sntii n munc, atta timp ct este necesar, pentru a da angajatorului posibilitatea s se
asigure c toate condiiile de munca sunt corespunztoare i nu prezint riscuri pentru
securitate i sntate la locul sau de munc;
- s coopereze cu angajatorul i/sau cu angajaii cu atribuii specifice n domeniul securitii i
sntii n munc, atta timp ct este necesar, pentru realizarea oricrei sarcini sau cerine
impuse de autoritatea competent pentru prevenirea accidentelor i bolilor profesionale;
- s dea relaii din proprie iniiativ sau la solicitarea organelor de control si de cercetare n
domeniul proteciei muncii.

29
INSTRUCTIUNI PENTRU PREVENIREA SI STINGEREA INCENDIILOR

1.Intreg personalul unitatilor este obligat a cunoaste si aplica regulile de prevenire, combatere
si interventie in caz de incendiu, specifice locurilor de munca respective.
2.Locurile de munca cu pericol deosebit de incendiu si explozie, vor fi marcate vizibil, cu
tablite avertizoare specifice.
3.Toate locurile de munca cu pericol de incendiu sau explozie, vor fi dotate cu matetriale
adecvate, necesare localizarii si lichidarii incendiilor.
4.Persoanele care lucreaza in ateliere, depozite etc., prevazute cu hidranti interiori si materiale
de stingere a incendiilor, trebuie sa cunoasca pozitia si modul de folosire al acestora.
5.Caile de acces vor fi mentinute in perfecta stare de curatenie, interzicandu-se blocarea
acestora, iar accesul la materialele de interventii (hidranti, stingatoare, panouri P.S.I. etc.) vor
fi mentinute, in permanenta, libere.
6.Se interzice utilizarea oricaror forme de improvizatii sau provizorate, la instalatiile electrice
sau la cele cu surse de foc deschis.
7.Se interzice folosirea conductorilor sau cablurilor electrice, neizolate sau suprasolicitate,
precum si a prizelor si intrerupatoarelor defecte. Aparatura electrica aflata sub tensiune nu se
va amplasa in apropierea materialelor combustibile. Nu se vor utiliza sigurante fuzibile
supradimensionate.
8.Sobele pentru incalzire sau cele utilizate in scopuri tehnologice, vor fi alimentate cu gaz prin
circuite fara improvizatii, a caror etanseitate se va verifica periodic.
9.La montarea sau utilizarea aparaturii si instalatiilor consumatoare de gaz, se vor respecta,
strict, obligatiile referitoare la obtinerea acordurilor, avizelor si autorizatiilor necesare
modificarii instalatiilor de gaze. Se vor utiliza numai aparatura si instalatii omologate, iar
instalarea acestora se va face numai de catre personal autorizat pentru astfel de lucrari.
10.Se interzice depozitarea in ateliere, hale, depozite, birouri etc. a materialelor usor
inflamabile si combustibile, ca de exemplu carpe, produse petroliere, material lemnos, butelii
cu gaze lichefiate etc., fara o utilizare imediata si strict necesara unui schimb de lucru. Acestea
se vor depune in locuri special amenajate. Lichidele inflamabile se vor pastra numai in vase
speciale inchise ermetic.
11.Nu se va lasa focul deschis, resouri sau aparatura electrica in priza sau lumanari aprinse, la
parasirea locului de munca.
12.La orice inceput de incendiu se va interveni cu materialele din dotarea locului de munca,
conform instructiunilor de utilizare date de fabricant, pentru fiecare tip de stingator: stingator
cu spuma, cu dioxid de carbon, cu praf si dioxid de carbon.
13.In raport cu felul si locul incendiului, se va interveni cu urmatoarele materiale:
- la materiale combustibile solide si lichide (cu exceptia carbidului si a varului nestins si a
altor substante ce intra in reactie periculoasa cu apa) se vor utiliza stingatoare cu spuma si
apa de la hidranti;
- la instalatiile electrice si la substantele ce nu pot fi stinse cu apa si spuma se vor utiliza
stingatoare cu praf si dioxid de carbon;
- la instalatiile electrice - se vor utiliza stingatoare cu dioxid de carbon; se interzice utilizarea
apei sau a stingatoarelor cu spuma.
14.Este strict interzisa utilizarea materialelor de interventie pentru cazuri de incendiu, in alte
scopuri, deteriorarea sau intretinerea lor necorespunzatoare.
15.In cazul izbucnirii unui incendiu, care nu poate fi stins imediat, cu mijloace proprii, se vor
anunta pompierii militari la telefon 112.
16.Periodic, odata cu instruirea pe linie de protectie a muncii, se va face si instruirea
personalului pe linia prevenirii si stingerii incendiilor.

30
IPSSM IMPOTRIVA PERICOLULUI DE ELECTROCUTARE

Pentru protectia impotriva electrocutarii prin atingere directa trebuie sa se aplice

masuri tehnice si organizatorice. Masurile organizatorice le completeaza pe cele
tehnice in realizarea protectiei necesare.
Masurile tehnice care pot fi folosite pentru protectia impotriva electrocutarii prin
atingere directa sunt urmatoarele:
- acoperirea cu materiale electroizolante ale partilor active(izolarea de protectie)
ale instalatiilor si echipamentelor electrice
- inchiderea in carcase sau acoperirea cu invelisuri exterioare izolatoare
- ingradiri
- protectia prin amplasare inlocuri inaccesibile prin asigurarea unor distante
minime de securitate
- scoaterea de sub tensiune a instalatiei sau echipamentului electric la care
urmeaza a se efectua lucrari si verificarea lipsei de tensiune
- utilizarea de dispozitive speciale pentru legaturi la pamant si in scurtcircuit
- folosirea mijloacelor de protectie electroizolante
- alimentarea la tensiune foarte joasa(redusa) de protectie
- egalizarea potentialelor si izolarea fata de pamant a platformei de lucru
Masuri organizatorice care pot fi aplicate impotriva electrocutarii prin atingere directa
sunt urmatoarele:

- executarea interventiilor la instalatiile electrice(depanari, reparari, racordari)

trebuie sa se faca numai de personal calificat in meseria de electrician,
autorizat si instruit pentru lucrul respective
- delimitarea materiala a locului de munca(ingradire)
- esalonarea operatiilor de interventie la instalatiile electrice
- elaborarea unor instructiuni de lucru pentru fiecare interventie la instalatiile
electrice
- organizarea si executarea verificarilor periodice ale masurilor tehnice de
protectie impotriva atingerii directe
Pentru protectia impotriva electrocutarii prin atingere indirecta trebuie sa se realizeze
si sa se aplice numai masuri si mijloace de protectie tehnice, Este interzisa inlocuirea
masurilor si mijloacelor tehnice de protectie cu masuri de protectie organizatorice.
Pentru evitarea electrocutarii prin atingere indirecta trebuie sa se aplice doua masuri de
protectie : o masura de protectie principala, care sa asigure protectia in orice conditii,
si o masura de protectie suplimentara, care sa asigureprotectia in cazul deteriorarii
protectiei principale. Cele doua masuri de protectie trebuie sa fie astfel alese incat sa
nu se anuleze una pe cealalta. In locurile putin periculoase din punctul de vedere al
pericolului de electrocutare este suficienta aplicarea numai a unei masuri, considerate
ca fiind principala.
Pentru evitarea accidentelor prin electrocutare, prin atingere indirecta, masurile de
protectie care se pot aplica sunt urmatoarele :
- folosirea tensiunilor foarte joase de securitate(TFJS)
- legarea la pamant/legarea la nul de protectie
- izolarea suplimentara de protectie, aplicata echipamentului tehnic
- izolarea amplasamentului
- separarea de protectie
- egalizarea si/sau dirijarea potentialelor
- deconectarea automata in cazul aparitiei unei tensiuni sau a unui curent de
defect periculoase
- folosirea mijloacelor de protectie electroizolante

31
MASURI TEHNICO-ORGANIZATORICE DE PREVENIRE, ALARMARE,
INTERVENTIE

GENERALITATI

OBLIGATIILE CONDUCERII
-stabilirea prin dispozitii scrise a modului de organizare a apararii impotriva incendiilor si
responsabilitatile salariatilor
-identificarea si evaluarea riscurilor de incendiu
-intocmirea si reactualizarea listei cu substante periculoase, a riscurilor pentru sanatate si
mediu, a mijloacelor de protectie recomandate, a metodelor de prim ajutor, a substantelor
pentru stingere, neutralizare sau decontaminare
-elaborarea instructiunilor de aparare impotriva incendiilor si stabilirea sarcinilor salariatilor
-stabilirea unui numar de persoane cu atributii in aplicarea, controlul si supravegherea
masurilor de aparare impotriva incendiilor
-asigurarea mijloacelor tehnice corespunzatoare si personalului necesar interventiei in caz de
incendiu
-intocmirea planului de interventiei
-asigurarea contractului cu grupul de pompieri militari
-alocarea fondurilor necesare realizarii masurilor de aparare impotriva incendiilor

OBLIGATIILE SALARIATILOR
-respectarea regulilor si masurilor de aparare impotriva incendiilor
-utilizarea substantelor periculoase, instalatiilor, utilajelor, masinilor, aparaturii si EIP
-neefectuarea manevrelor si modificarilor nepermise MTPSI
-comunicarea catre conducerea societatii a situatiei considerate pericol de incendiu, defectiune
la sistemele de protectie sau de interventie pentru stingerea incendiilor
-cooperarea salariatilor desemnati pentru realizarea masurilor de aparare impotriva incendiilor
-acordarea ajutorului si a masurilor de prim ajutor salariatilor aflati in situatie de pericol

NORME DE PSI LA EXPLOATAREA CONSTRUCTIILOR, INSTALATIILOR SI

ALTOR AMENAJARI
-stabilirea regulilor si masurilor generale privind
- controlul, supravegherea si reducerea riscurilor de incendiu
- mentionarea in stare operative a MTPSI
- pregatirea si desfasurarea interventiilor in situatii de urgenta
-interzicerea exploatarii instalatiilor, dispozitivelor, echipamentelor, aparatelor, masinilor si
utilajelor cu defectiuni, improvizatii ori fara protectia corespunzatoare fata de materialele sau
substantele combustibile
-respectarea instructiunilor de utilizare si a masurilor specifice de prevenire si stingere a
incendiilor
-interzicerea utilizarii focului deschis in locuri cu pericol de incendiu
-amenajarea locurilor pentru arderea gunoaielor, deseurilor si a altor materiale combustibile,
stabilirea masurilor impotriva propagarii focului si supravegherea permanenta a arderii
precum sistingerii jarului
-interzicerea efectuarii lucrarilor de sudare sau a celor care prezinta pericol de incendiu pe
durata programului cu publicul, in instalatii tehnologice cu nise de incendiu si/sau explozie, in
depozite ori spatii cu pericol de aprindere a materialelor, produselor sau substantelor
combustibile(acestea pot fi efectuate dupa evacuarea persoanelor, indepartarea sau protejarea
materialelor combustibile, dotarea cu mijloace de iluminare si stingere a incendiilor, pe baza
permisului de lucru cu foc sau a autorizatiei de lucru)
-obligativitatea efectuarii instructajului pentru stare de urgenta(si implicit a instructajului PSI)
-obligativitatea participarii salariatilor la instruiri si exercitii

32
-reactualizarea, utilizarea si afisarea instructiunilor de aparare impotriva incendiilor,
schemelor de prevenire, stingere a incendiilor, planurilor de evacuare si a planurilor de
depozitare a materialelor periculoase
-actualizarea planurilor de interventie la schimbarea profilului de activitate sau in oricare alta
situatie

REGLEMENTARI DE ORDINE INTERIOARA

LUCRARI CU FOC DESCHIS

-reglementarea de catre conducerea societatii prin decizie a modului de executare a lucrarilor
cu foc deschis
-interzicerea folosirii focului deschis in locurile unde se utilizeaza, vehiculeaza, manipuleaza
materiale si substante combustibile sau care in prezenta focului deschis prezinta pericol de
incendiu sau de explozie
-interzicerea utilizarii focului deschis la distanta mai mica de 40 metri fata de materiale sau
substante combustibile fara supraveghere si asigurarea masurilor corespunzatoare
-intocmirea in doua exemplare a permisului de lucru cu foc(unul pentru emitent si celalalt
pentru executant)
-obligativitatea asigurarii urmatoarelor masuri :
- pregatirea locului(conform NGPSI)
- instruirea personalului
- contractul dupa incheierea lucrarii
- altele(la zone cu risc limitat de incendiu sau explozie)
-functionarea corespunzatoare a ET
-obligativitatea intretinerii si verificarii la termen si de persoane abilitate a ET

FUMATUL
-reglementarea fumatului de catre conducerea societatii prin decizie
-interzicerea fumatului in locurile in care nu se admite folosirea focului deschis
-instalarea indicatoarelor de securitate in locurile unde se interzice fumatul
-dotarea locurilor pentru fumat cu scrumiere, vase cu apa, nisip si placute de semnalizare cu
inscriptia LOC PENTRU FUMAT
-amplasarea scrumierelor sa nu permita aprinderea materialelor combustibile din apropiere
-interzicerea introducerii(depunerii) materialelor combustibile in scrumiere
-interzicerea golirii scrumierelor in cosuri sau in vase din materiale combustibile
-interzicerea aruncarii la intamplare a resturilor de tigari sau chibrituri aprinse
-evitarea fumatului in locuri de odihna(paturi, canapele, fotolii)

ASIGURAREA CAILOR DE ACCES, EVACUARE SI INTERVENTIE

-asigurarea accesului mijloacelor si persoanelor la toate constructiile, instalatiile, depozitele,
MTPSI, tablouri de distributie a energiei electrice, intrerupatoarele instalatiilor electrice de
forta si iluminat si a surselor de rezerva, dispozitive de actionare a mijloacelor
protectoare(ventilator, usi si ferestre pentru inchiderea golurilor elementelor de
compartimentare), etc.
-asigurarea practicabilitatii si curateniei
-semnalizarea prin indicatoarele corespunzatoare
-interzicerea blocarii cailor de acces, de evacuare si de interventie
-amenajarea trecerilor(podetelor) peste santuri sau sapaturi si asigurarea cailor ocolitoare
-interzicerea blocarii in pozitie deschisa a usilor de la casele scarilor, holurilor, a celor cu
dispozitive de autoinchidere sau a celor avand rol de patrundere a fumului, gazelor fierbinti
precum si propagarea pe verticala sau orizontala a incendiului

33
-functionarea permanenta a dispozitivelor care asigura inchiderea automata in caz de incendiu
a elementelor de protejare a golurilor, de actionare a trapelor si clapetelor precum si a celor
care mentin in pozitie inchisa usile incaperilor tampon
-asigurarea deschiderii usoare a usilor de pe traseele de evacuare
-marcarea cailor de acces
-montarea indicatoarelor la rampele scarilor care duc la demisol, subsol sau la usile de acces
in incaperi din care evacuarea nu mai poate fi continuata
-interzicerea amenajarii de incaperi sau locuri de lucru si de depozitare in casele scarilor,
holuri etc, care ar impiedica evacuarea persoanelor si bunurilor precum si accesul personalului
de interventie
-pastrarea cheilor usilor de acces si cele ale incaperilor in locuri sau la persoane desemnate in
vedereaidentificarii si utilizarii
-asigurarea deschiderii catre exterior si neincuierea usilor de iesire in caz de urgenta
-acoperirea cu capace sau grilaje rezistente, ingradirea cu balustrade si marcarea cu
indicatoare de securitate
-acoperirea sau semnalizarea cu indicatoare a golurilor si rigolelor inclusiv iluminarea pe
durata noptii
-asigurarea netezimii si nealunecarii suprafetei cailor de circulatie a persoanelor
-asigurarea rezistentei la uzura, soc si compresiune precum si a lipsei denivelarilor pentru
caile de circulatie a vehiculelor
-protejarea persoanelor care se deplaseaza pe cai de circulatie aflate la inaltime prin montarea
balustradei cu inaltime de 1 m si bordura cu inaltime de cel putin 10 cm

EFECTUAREA LUCRARILOR IN PERIOADELE CU TEMPERATURI EXTREME

efectuarea lucrarilor premergatoare, si pe durata sezonului rece
-asigurarea bunei functionari a instalatiilor de incalzire
-protejarea impotriva inghetului a componentelor instalatiilor de stingere cu apa(expuse
temperaturii scazute)
-asigurarea uneltelor si accesoriilor folosite la deszapezirea cailor de acces, evacuare si de
interventie
-efectuarea lucrarilor in perioadele caniculare si secetoase
-elaborarea programului de masuri speciale de combatere a efectelor negative, de prevenire si
stingere a incendiilor
-identificarea si nominalizarea sectoarelor de activitate cu risc marit de incendiu
-interzicerea utilizarii focului deschis
-restrictionarea efectuarii in anumite intervale din durata zilei a lucrarilor care favorizeaza
producerea incendiului(prin degajare de substante volatile sau supraincalzire)
-protejarea recipientelor care contin gaze comprimate prin depozitare la umbra sau prin racire
cu perdea de apa rece
-indepartarea obiectelor optice care actioneaza drept concentrator de raze solare
-asigurarea rezervei de apa necesara interventiei
-comunicarea masurilor speciale stabilite salariatilor
-stabilirea de conducerea societatii a masurilor organizatorice necesare

PREVENIREA SITUATIILOR CARE POT PROVOCA INCENDII

-organizarea controlului de prevenire(conducerea societatii si conducatorul loculi de munca)
- starea constructiilor si instalatiilor
- constatarile semnalate in teren
- propuneri de masuri si actiuni de inlaqturare a deficientelor si de imbunatatire a
activitatii
-efectuarea lucrarilor de intretinere si verificare a instalatiilor utilitare si a mijloacelor de
productie
-organizarea apararii impotriva incendiului la locul de munca

34
 - prevenirea incendiilor prin evidentierea materialelor si dotarilor tehnologice
care prezinta pericol de incendiu, a surselor posibile de aprindere si a
mijloacelor care le pot genera si a masurilor generale specifice PSI
- salvarea utilizatorilor si evacuarea bunurilor prin intocmirea planurilor
specifice si mentinerea conditiilor de evacuare pe traseele stabilite
- instruirea salariatilor
- montarea indicatoarelor de securitate si de orientare
- organizarea stingerii incendiilor precizarea mijloacelor tehnice de alarmare si
alertare a personalului, instiintarea conducatorului locului de munca si a
conducerii societatii
- prezentarea substantelor, instalatiilor si dispozitivelor de limitare a propagarii
si de stingere a incendiilor, stingatoarelor si a altor aparate (echipamente) de
stins incendiu, mijloacelor de salvare si de protectie a personalului
- stabilirea competentei echipelor pentru salvarea si evacuarea persoanelor si a
bunurilor
- nominalizarea persoanelor care utilizeaza MTPSI sau care manevreaza ET
- executarea la termenele stabilite a incercarilor si testelor
NOTA :
-planurile de evacuare au marcate usile, holurile, scarile exterioare, MTPSI si se intocmesc pe
nivel (nr. persoane > 30) si pe incaperi
-planurile de depozitare si evacuare a materialelor clasificate ca periculoase au marcate zonele
ocupate, clasele materialelor, cantitatile, codurile de identificare sau pericol si se intocmesc pe
incaperi

ORGANIZAREA EFECTIVA A INTERVENTIEI

-alarmarea personalului prin mijloace specifice si anuntarea incendiului fortelor de interventie
-urmarirea realizarii salvarii rapide si in siguranta a personalului
-intreruperea alimentarii cu energie electrica, gaze, combustibili si efectuarea altor interventii
specifice la instalatii si utilaje
-actionarea asupra focarului cu MTPSI din dotare si verificarea intrarii in functiune a
instalatiilor si sistemelor automate(actionarea manuala a acestora)
-evacuarea bunurilor si protejarea ET
-protectia personalului de interventie impotriva efectelor negative ale incendiului(temperatura,
fum, gaze toxice)
-verificarea amanuntita a locurilor in care se propaga incendiul si in care pot sa apara focare

CAI DE ACCES, EVACUARE SI INTERVENTIE

-caile de acces si de circulatie ale costructiilor si instalatiilor de orice categorie, trebuie astfel
stabilite, dimensionate, realizate, dispuse, alcatuite si marcate, incat sa asigure evacuarea
persoanelor si circulatia rapida a fortelor de interventie
-traseele destinate fortelor de interventie trebuie sa asigure circulatia personalului de
interventie si sa fie prevazute cu iluminat de siguranta corespunzator
- constructiile, compartimentele de incendiu, sau incintele amenajate, trebuie
prevazute cu cai de evacuare a persoanelor, in numar suficient, corespunzator
dimensionate si realizate, astfel incat persoanele sa ajunga in timpul cel mai
scurt si in deplina siguranta in exterior, la nivelul terenului ori a cailor de acces
carosabile, in refugii sau in alte locuri special amenajate
- caile special destinate evacuarii persoanelor sau bunurilor se prevad atunci
cand cele functionale sunt insuficiente sau cand, in mod justificat, nu pot
satisface conditiile normate
- caile de evacuare a persoanelor in caz de incendiu se marcheaza cu indicatoare
de securitate si se prevad cu mijloace de iluminat, conform reglementarilor
tehnice, astfel incat sa se asigure vizibilitate sporita si sa fie usor recunoscute

35
-la proiectarea si executarea cailor de evacuare se interzice existenta usilor care se pot bloca in
pozitie inchisa, reducerea gabaritelor stabilite prin reglementari tehnice, prevederea de finisaje
combustibile sau de alte elemente care pot crea pe timpul incendiilor dificultati de
evacuare(impiedicare, alunecare, contactul sau coliziunea cu diverse obiecte, busculada,
panica, etc.)
-caile de acces, de evacuare si de interventie din constructii si instalatii se separa de celelalte
spatii, prin elemente de costructie cu rezistenta si comportare la foc corespunzatoare utilizarii
in conditii de siguranta a cailor respective pe timpul incendiilor si se prevad cu instalatii sau
sisteme de evacuare a fumului si a gazelor fierbinti ori de presurizare
-cerinte fundamentale pe care trebuie sa le indeplineasca :
- asigurarea accesului si a circulatiei autospecialelor de interventie in incinta
agentilor economici este obligatoriu conform reglementarilor tehnice
- trebuie sa se asigure cel putin un acces carosabil din drumurile publice si din
drumurile de circulatie interioare, amenajat, marcat, intretinut si utilizabil in
orice anotimp
- caile de acces si de circulatie se dimensioneaza potrivit reglementarilor tehnice
pentru autovehicule de tip greu, asigurand accesul autospecialelor de
interventie
- realizarea platformelor de acces si de amplasare a autospecialelor de interventie
langa constructiile si instalatiile stabilite prin reglementari tehnice
- asigurarea cailor de acces pentru autospecialele de interventie la sursele de
alimentare cu apa incaz de incendiu(posibilitatea folosirii acestor surse in orice
anotimp constituie o conditie de siguranta la foc)
- mentinerea in stare de utilizare a cailor de acces, de evacuare si de interventie
pe toata durata zilei si in orice anotimp la parametrii la care au fost proiectate si
realizate, precum si cunoasterea operativa a oricaror situatii ce pot impiedica
din motive obiective folosirea acestora in conditii de siguranta
-accesul mijloacelor de interventie si al persoanelor pentru interventii operative in caz de
urgenta (incendiu), in vederea salvarii si acordarii ajutorului persoanelor aflate in pericol,
singerii incendiilor si limitarii efectelor acestora, trebuie sa fie asigurat permanent la toate :
- constructiile de orice fel(industriale, social-administrative, speciale, etc.) si
incaperile acestora
- instalatiile tehnologice si anexe
- depozitele inchise si deschise (de materii prime, semifabricate, produse,
produse finite si auxiliare)
- instalatiile, aparatele si mijloacele de prevenire si stingere a incendiilor,
precum si la punctele de comanda ale acestora(centrale si butoane de
semnalizare a incendiilor, aparate de control si semnalizare ale instalatiilor
speciale, hidranti de incendiu, stingatoare, pichete de incendiu, posturi
telefonice, etc.)
- dispozitivele de actionare a unor mijloace cu rol de protectie in caz de
incendiu(cortine metalice de siguranta, trape de evacuare a fumului si gazelor
fierbinti, obloane ferestre si usi de inchidere a golurilor din elementele de
compartimentare impotriva incendiilor)
- tablourile de distributie si intrerupatoarele instalatiilor electrice de iluminat, de
forta si iluminat de siguranta
- claviaturile si vanele instalatiilor tehnologice sau auxiliare, care trebuie
manevrate in caz de incendiu si punctele de comanda ale acestora(gaze si
lichide combustibile)
- celelalte mijloace utilizate pentru interventie in caz de incendiu
-

CAILE DE CIRCULATIE
-Caile de circulatie trebuie sa fie

36
 - marcate vizibil, pentru a fi usor de recunoscut
- sa aiba legaturi cat mai directe spre caile de evacuare
- sa fie mentinute permanent libere si curate, incat sa permita evacuarea rapida a
persoanelor
-Suprafetele cailor de circulatie pentru personae trebuie sa fie netede si nealunecoase, iar cele
destinate circulatiei vehiculelor trebuie san u prezinte denivelari, sa fie rezistente la
compresiune, socuri si uzura
-Caile de circulatie pentru personae si trecerile amplasate la inaltime vor fi protejate cu
balustrade inalte de cel putin 1 m, prevazute cu legaturi de separatie orizontale intermediare,
iar la partea inferioara cu o bordure inalta de cel putin 10 cm
-Golurile din plansee sau din ziduri vor fi acoperite cu capace sau grilaje rezistente, care sa
permita preluarea sarcinilor rezultate din activitatile care se desfasoara la locul respective, sau
vor fi ingradite cu balustrade si marcate cu indicatoare de securitate; in cazul utilizarii de
capace sau grilaje, acestea vor fi asigurate contra deplasarii
-Golurile, santurile, rigolele situate in zonele de circulatie vor fi acoperite sau marcate cu
indicatoare, iar in timpul noptii vor fi semnalizate cu mijloace luminoase(avertizoare sau
inscriptii luminoase)

SEMNALIZAREA DE SECURITATE
-Angajatorul are obligatia sa prevada si sa verifice existenta semnalizarii de securitate si/sau
de sanatate adecvate la locul de munca, in conformitate cu legislatia si normativele in vigoare,
ori de cate ori riscurile nu pot fi evitate sau limitate sufficient prin mijloace tehnice de
protectie colectiva sau prin masuri metode sau procedee de organizare a muncii
-Respectarea prescriptiilor de semnalizare nu trebuie sa afecteze respectarea obligatiilor
legale, prevazute de alte documente normative, privind semnalizarea referitoare la evacuare,
salvare si ajutor, material si echipament de lupta contra incendiilor, substante sau preparate
periculoase, ca si alte materiale specifice
-Semnalizarea de securitate si/sau sanatate poate fi de interzicere, de avertizare, de obligare,
de salvare sau prim ajutor si se realizeaza dupa caz in mod permanent sau ocazional
-Semnalizarea permanenta se realizeaza
- prin panouri(indicatoare, placi) si/sau culori de securitate cand se refera la o
interdictie, un avertisment, o obligatie, la localizarea mijloacelor de salvare sau
de prim ajutor si la riscurile de lovire de obstacole si de cadere a persoanelor
- prin eticheta(pictograma sau simbol pe culoarea de fond) sau panouri ce preiau
aceasta pictograma, in cazul recipientilor si conductelor aparente care contin
substante periculoase; aceste mijloace trebuie amplasate pe partile vizibile, sub
forma rigida, autocolanta sau pictata si intr-un numar suficient de mare perntru
a asigura securitatea zonei
- prin panouri de avertizare sau etichete in cazul suprafetelor, salilor sau
incintelor utilizate pentru incarcarea, descarcarea si depozitarea substantelor
periculoase in cantitati mari, mijloacele de mai sus vor fi plasate aproape de
suprafata de depozitare sau pe usa de acces
- prin culori de securitate la marcarea cailor de circulatie
-Semnalizarea ocazionala se realizeaza
- prin semnal luminos, semnal acustic sau comunicare verbala in caz de
atentionare asupra unor evenimente periculoase, chemare sau apel al
persoanelor pentru o actiune specifica sau evacuare de urgenta
- prin gest-semnal sau comunicare verbala, in caz de ghidare a persoanelor care
efectueaza manevre ce presupun un risc sau pericol
-Instruirea care se asigura angajatilor (in ceea ce priveste semnalizarea de securitate si/sau
sanatate utilizata) se va axa in special pe semnificatia semnalizarii, precum sip e
comportamentul general si specific care trebuie adoptat. Ea se va repeat periodic sau ori de
cate ori se considera necesara reimprospatarea cunostintelor
salariatilor, ca urmare a unor verificari.

37
PRIM AJUTOR LA LOCUL ACCIDENTULUI

Personalul angajat este obligat sa cunoasc cel puin masurile de prim-ajutor indicate
mai jos:
a) oprirea unei hemoragii care insoteste o fractura;
b) izolarea aseptica a unei arsuri sau a unei rni;
c) readucerea la viata a unei persoane care a fost electrocutata sau asfixiata;
d) transportarea corecta a unui rnit
e) luarea primelor masuri in caz de incendiu.
Personalul instruit este obligat sa intervin fara alta dispoziie, imediat ce apare o astfel
de situaie si sa acioneze rapid si corect, neluand nici o msura ce ar putea avea urmri
vtmtoare tratamentului medical ce s-ar aplica ulterior primului ajutor.
In vederea acordrii primului ajutor in caz de accident, trebuie sa se ntreprind
urmtoarele aciuni;
a) sa se inlature pericolul;
b) se va chema salvarea, pompierii; (112)
c) sa se dea cele mai simple ingrijiri posibile;
d) sa se creeze cele mai bune condiii posibile pentru accidentat;
e) sa se organizeze transportul rapid al accidentatului.
nlturarea pericolului se va face de la caz la caz, astfel;
- in caz de incendiu, se va pune rnitul la adpost;
- in caz de accidentare pe strada, se va retrage rnitul din trafrlc;
- in caz de electrocutare, se va intrerupe curentul, tinandu-se seama ca in momentul
intreruperii curentului, electocutatul poate cdea si ca atare se va preveni lovirea sa;
- in toate cazurile se va inlatura personalul de prisos.
La acordarea ingrijirilor simple se va tine seama de principiul de baza al primului
ajutor : "In primai rnd sa nu faci rau", neluandu-se masuri care ar putea fi vtmtoare
tratamentului ce se aplica ulterior acestor masuri.
Crearea celor mai bune condiii pentru accidentat se face chiar la fata locului unde se
acorda primul ajutor, organiznd concomitent transportul acestuia.
Orice rnit trebuie culcat si trebuie sa i se interzic orice micare.
In nici un caz nu i se va da sa bea buturi alcoolice;
In toate cazurile de accidentare, victima trebuie transportata la spital,
In cazul in care victima si-a pierdut cunotina nu se va transporta inainte ca aceasta sa-
si fi revenit.

La acordarea primului ajutor, in cazul accidentailor prin rnire se disting urmtoarele

situaii:
- rniri grave, profunde sau ntinse care necesita transportarea imediata la medic;
- rniri uoare si puin profunde, care se pot trata de ctre cel ce da primul ajutor.
Daca este cazul, la rnirile grave se va interveni mai intai pentru oprirea
hemoragiei si imobilizarea (blocarea) fracturilor, iar apoi se va face un pansament steril,
rnitul fiind transportat la medic, care va face interveniile necesare.
Rnile uoare si puin profunde, provocate din diferite cauze, trebuie tratate
imediat, pentru a se impiedica infectarea lor. Se va acorda o mare atenie rnilor murdrite
cu noroi.
In czul unei rniri uoare si puin profunde se vor lua imediat urmtoarele masuri:
- persoana care da priraul ajutor trebuie in prealabil sa-si spele bine minile cu apa si
spun, folosind o perie, iar apoi isi va dezinfecta degetele cu tinctura de iod sau spirt
38
 medicinal;
- nu se admite atingerea rnilor, nici chiar cu minile splate si dezinfectate;
- se interzice splarea rnilor cu apa sau cu substane farmaceutice;
- nu se vor presar prafuri si nici nu se"vor acoperi rnile cu alifii.
Splarea ranilor si acoperirea lor cu substane chiar farmaceutice nu se va face de ctre
persoane necalificate, deoarece prin aceasta operaie se pot introduce particule de nisip sau
pamant mai adnc in rana, ingreunand operaia de curire ce urmeaz a fi / fcuta de medic
sau infirmier si putnd deci determina infectri ale rnii;
- nu se vor ndeprta cheagurile de snge de pe rana, ndeprtarea cheagurilor de snge
poate provoca hemoragii puteraice.
Se va aplica peste rana o compresa sterila si apoi se va lega cu un pansament.
- nu se vor pune alte bandaje (pansamente) dect cele sterile, din trusele medicale.
Se recomanda ca pe compresa sau pnza ce se aplica pe rni sa se toarne tinctura de
iod.
Rnile pot fi insotite de hemoragii puternice care, prin natura lor, sunt:
- hemoragii venoase sau capilare;
- hemoragii arteriale, care trebuie oprite inainte de tratarea rnilor.
Hemoragiile venoase si hemoragiile capilare sunt caracterizate prin scurgeri
abundente de snge de culoare inchisa, sub forma unei pnze continui in jurul rnii.
Hemoragiile arteriale sunt caracterizate prin emisiuni de singe colorat in rou
aprins si tasnind sacadat,
In cazul rnilor profunde, singele clocotete in rana.
Aceste hemoragii sunt foarte grave, putnd provoca moartea in cteva minute.
Hemoragiile venoase, hemoragiile capilare si hemoragiile arteriale de mica
importanta, se vor opri prin aplicarea unui pansament compresiv.
Punerea unui garou, in aceasta situaie, este o eroare grava care poate conduce la
infecie sau cangrena.
Hemoragiile arteriale importante necesita o aciune rapida si imediata, prin care sa se
opreasc scurgerea de snge. Oprirea sngelui se poate ace prin compresiune (apsare), fie cu
ajutorul minilor, fie a unui garou sau a unui tifon rsucit.
Compresiunea trebuie fcuta intre rana si inima, de preferina astfel incat strangularea
arterei sa se fac pe osul cel mai nvecinat
Se recomanda ca apsarea sa se fac la brae sau la coapse, deoarece la antebra artera
este cuprinsa intre doua oase si operaia este mai dificila.
Trebuie avut in vedere faplul ca oprirea hemoragiilor eu ajutorul garoului (tifon
rsucit) este o operaie periculoasa, deoarece acesta ntrerupe circulaia sngelui si poate
conduce deci la cangrena si amputare.
Garoul (tifonul rsucit) nu trebuie inut timp indelungat Se va face slbirea lui din
20 in 20 de minute, iar in cazul in care se constata ncetarea hemoragiei, se va nltura.
Dup oprirea hemoragiei, sau reducerea acesteia la minimum si scoaterea garoului
(tifonului), se va aplica un pansament steril - compresiv.
Accidentatului care prezint rniri insotite de hemoragii, i se va aplica urmtorul
tratament, in completarea opririi hemoragiei:
- se va acoperi rana cu pansamente sterile;
- se va transporta culcat;
- se vor lua masuri de nclzire;
- i se va da sa bea, pe cat posibil, buturi calde.
Rnirea pielii de pe cap se caracterizeaz prin hemoragie puternica, dar nepericuloasa,
care se va trata prin aplicrea unui pansament steril, apoi accidentatul se va transporta la primul
punct sanitar.
Rnirea in zona gatului este periculoasa, deoarece in acest caz, nu se poate
aplica garoul. Pentru oprirea hemoragiei, se vor pune tampoane de pansament steril,
39
 cutnd sa se extinde golul creat de rana, iar apoi accidentatul va fi transportat la
primul punct sanitar.
Hemoragiile nazale care sunt provocate de rniri se vor trata prin apsarea
puternica a narii care sngereaz, capul tinandu-se drept, dup un minut se va slabi foarte
mult aceasta compresiune.
In cazul in care hemoragia nu se poate opri prin aceasta metoda se va pune in nara
sngernda un tampon cu antipirina si se continua apsarea,
Trebuie sa se cunoasc ca exista si cazuri in care hemoragiile nazale sunt necesare. In
aceasta situaie nu se va ntreprinde nimic si se va consulta un medic sau personal sanitar
specializat.
In general, nu se vor opri hemoragiile nazale la persoanele despre care se tie ca sufer
de hipertensiune, sunt obeze sau in vrsta.
Hemoragiile interne, la care nu apare in mod vizibil snge, se pot recunoate dup
faptul ca accidentatul este palid si are pulsul slab si accelerat, greu de numrat.
In aceste cazuri accidentatul va fi culcat cu capul in jos si meninut imobilizat, va fi
acoperit si se va proceda la incalzirea lui.
Nu se va da accidentatului nici sa bea.,, nici sa mnnce.
Persoana care da primul ajutor in cazul unei fracturi trebuie sa ia, in primul fand,
urmtoarele masuri:
- sa nu mite accidentatul;
- sa dezveleasc zona in care s-a produs fractura, pentru a constata daca este o fractura
deschisa sau inchisa.
In cazul in care este necesara deplasarea accidentatului, persoana care da primiil ajutor
va prinde accidentatul cu o mana pe deasupra si cu cealalt pe dedesubtul membrului
fracturat si ajutat de o alta persoana, care va cuprinde corpul victimei, va executa
transportarea.
In cazul unei fracturi deschise, se va pune un pansament uscat pe rana, inainte de a se
face imobilizarea:
- se nelege prin fractura deschisa, o fractura insotita de o rana ce comunica cu fractura;
- fractura deschisa este periculoasa si prin faptul ca poate conduce la infecii grave;
- exista posibilitatea ca un os spart sa ptrund sub piele si sa o perforeze, de aceea
personalul care da primul ajutor trebuie sa ia toate masurile pentru a impiedica acest
fenomen;
Imobilizarea unei fracturi a membrului inferior se va face prin aezarea atelelor, att
lateral, cat si pe fata posterioara a merabrului accidentat.
Este obligatoriu a se imobiliza ambele articulaii din regiunea de deasupra si f
dedesubtul fracturii, astfel:
la o fractura in zona gambei, se va imobiliza deasupra - genunchiul si coapsa, iar
dedesubt - glezna si laba piciondui;
la o fractura in zona coapsei, se va imobiliza deasupra - soldul si trunchiul, iar dedesubt -
genunchiul si gamba.
Se recomanda, pe cat posibil, imobilizare totala.
Imobilizarea membrelor superioare se va face in majoritatea cazurilor, printr-o earfa,
cotul fiind indoit.
Se va putea completa aceasta prin aele rigide, care insa nu vor ocupa dect
segmentut fracturat al membrului.
Cotul rnit poate impiedica ndoirea braului si imobilizarea membrului cu ajutorul
earfei. In acest caz, se va face imobilizarea totala a braului.
In cazul fracturilor craniene, intervenia persoanei cate da primul ajutor, trebuie sa fie
foarte atenta, dat fiind ca exista cazuri in care victima percepe aceste traumatisme cu
ntrziere de 2-3 ore si deci cunoaterea existentei traumatismelor este uneori dificila.
Simptomele in cazuri de fracturi craniene sunt:
40
 - pierderea cunotinei, care poate fi numai momentana;
- hemoragii prin nas s prin urechi.
Pot apare fracturi craniene, fara sa provoace rnirea pielii de pe cap si fara sa curg
snge pe nas sau pe urechi.
Fracturile coloanei vertebrale si ale bazinului sunt, in cele mai multe cazuri, accidente
grave, si in aceste cazuri, transportul victimei se face prin rostogolirea acesteia cit se poate de
incet, pana va f aezata culcat pe o planeta dura. Nu se va face vreo imobilizare a victimei si
se va transporta imediat la cel mai apropiat punct sanitar, unde se afla un medic chirurg.
Se interzice transportarea pe brae a unui accidental cu coloana vertebrala sau bazinul
fracturat, acest mod de transport putnd sa-i fie fatal.
Simptomele in cazuri de fracturi la coloana vertebrala sau la bazin sunt:
- dureri puternice in zona dorsala;
- paralizarea membrelor inferioare;
- tulburri in urinare.
In cazul fracturilor de coaste, persoana care da primul ajutor va imobiliza toracele
accidentatului printr-un bandaj strns, realizat cu o fase, apoi se va transporta accidentatul, in
poziia ezut, la primul punct sanitar. Simptomele in cazuri de fractura de coasta sunt:
- respiraie ingreunata si dureri in timpul respiraiei;
- eventuale urme de snge in saliva.
In cazul luxatiilor, se va proceda identic ca in cazul fracturilor la brae si la membrele
inferioare:
- nu se va pierde din vedere niciodat ca o luxatie poate f insotita de o fractura;
- in cazul unei luxatii a umrului, care este cea mai frecventa, cotul se deprteaz de corp. Nu
se va face nici o incercare de a se readuce cotul la poziia iniiala, ci se va pune o perna la
subsuoara si se va transporta accidentatul fara earfa.
In cazul degeraturilor, membrul care a suferit va f introdus in apa la temperatura
mediului ambiant, care apoi va f nclzita treptat si cu mare grija, pana la temperatura
corpului.
Nu se recomanda frectionarea cu zpada a membrelor degerate, deoarece pielea
degerata poate fi zgriata si se poate provoca astfel, o infecie.
In cazul degeraturilor puternice (congelare) se recoranda transportarea accidentatului
la un punct sanitar, interveniile locale putnd provoca agravarea situaiei.
Toate nepturile sau zgrieturile, orict de puin grave ar prea la nceput, trebuie
dezinfectate.
Pentru dezinfectarea corecta a locului rnit:
- se va apas puternic in vecintatea locului undu s-a produs neptura sau zgrietura, pana se
vor scurge cteva picaturi de snge ;
- se va acoperi locul rnit cu o soluie antiseptica ce se gsete in trusa medicala si se ve las
sa se usuce la aer liber;
-daca rana prezint o oarecare intindere, dup dezinfectare se va aplica un pansament uscat
sau o compresa sterila;
-se recomanda ca in cazul in care exista un punct sanitar in apropiere, sa se transporte
accidentatul la acest punct;
-nu trebuie pierdut din vedere ca o intepatura sau o zgrietura care nu prezinte., aparent, nici o
gravitate Ia inceput, poate avea ulterior, complicaii grave (infecii, flegmoane etc), daca nu
este dezinfectat corect si imediat;
In cazul in care cel care a dat primele ngrijiri nu are convingerea ca a reuit sa inlature
toate corpurile strine, imediat dup primele ingrijiri, va indrepta accidentatul spre primul
punct sanitar, unde medicul va lua masurile necesare.

41
IPSSM - GATERIST

Scopul
Eliminarea sau diminuarea accidentelor de munc i/sau bolilor profesionale din cadrul
activitii de gaterist/ajutor gaterist .

Cadrul legal de referin

Legea securitii i sntii n munc nr. 319/2006 - n vederea asigurrii condiiilor de

securitate i sntate n munc i pentru prevenirea accidentelor de munc i a bolilor
profesionale, angajatorii trebuie s elaboreze instruciuni proprii, n spiritul legii, pentru
completarea i/sau aplicarea reglementrilor de securitate i sntate n munc, innd seama
de particularitile activitilor i ale locurilor de munc aflate n responsabilitatea lor.
Normele metodologice de aplicare a Legii securitii i sntii n munc nr. 319/2006
instruirea lucrtorilor va cuprinde prevederile instruciunilor proprii elaborate pentru locul de
munc i/sau postul de lucru
n funcie de specificul locului de munc i/sau postului de lucru instruciunea de lucru poate
s mai cuprind i:

42
 HG nr. 493/2006 Privind cerine minime de securitate i sntate referitoare la
expunerea lucrtorilor la riscurile generate de zgomot;
HG nr. 971/2006 Privind cerine minime pentru semnalizarea de securitate i/sau de
sntate la locul de munc;
HG nr. 1051/2006 Privind cerine minime de securitate i sntate pentru manipularea
manual a maselor care prezint riscuri pentru lucrtori, n special de afeciuni
dorsolombare;
HG nr. 1091/2006 Privind cerine minime de securitate i sntate pentru locul de
munc;
HG nr. 1876/2005 Privind cerine minime de securitate i sntate referitoare la
expunerea lucrtorilor la riscurile generate de vibraii;
Msuri de prim ajutor n cazul accidentelor i demonstraii practice;
Plan de evacuare n caz de incendiu sau calamiti.

Studierea componentelor sistemului de munc.

FORA DE MUNC (executantul) ete angajat cu contract individual de munc (pe perioad
determinat sau nedeterminat),desfurnd activitatea de gaterist/ajutor gaterist precum i
activiti conexe.
SARCINA DE MUNC a gateristului/ajutorului gaterist include urmtoarele operaii
:manipularea buteanului de pe rampa de alimentare a gaterului pe crucioarele de sprijin i
fixarea n acestea,debitarea i scoaterea materialelor debitate din gater;schimbarea ,reglarea
panului i a pnzelor atunci cnd pocesul tehnologic o impune precum i asigurarea unei
funcionri corespunztoare a instalaiei de debitare pe perioada timpului de lucru i a calitii
produselor debitate.
PROCESUL DE MUNC const n ndeplinirea sarcinilor de munc i a dispoziiilor
conductorului locului de munc.
MIJLOACE DE PRODUCIE utilizate sunt: gater,apin,topor,dispozitiv cu
ghear,echipament individual de lucru,de protecie.

MEDIUL DE MUNC executantul i desfoar procesul de munc n mediul intern i/sau

extern timp de 8 ore.

REGULI PENTRU REALIZAREA N DEPLIN SECURITATE A ACTIVITII DE

SERVICIU

43
 I. Dispoziii generale
Art. 1 S se prezinte la serviciu apt mental i fizic pentru ndeplinirea sarcinilor de
serviciu,fr a se afla sub influena buturilor alcoolice sau a medicamentelor care i pot afecta
aceste capaciti;
Art. 2 S nu introduc sau s consume buturi alcoolice n unitate i n timpul programului de
lucru;
Art. 3 S respecte traseul de deplasare nscris n fia individual de protecie a muncii;
Art. 4 S respecte atribuiile din fia postului;
Art. 5 S poarte echipamentul de protecie pe care l-a primit;
Art. 6 S fie instruit de ctre eful locului de munc n vederea utilizrii corecte a
echipamentului individual de protecie;
Art. 7 S nu expun la pericol de accidentare att persoana proprie, ct i celelalte persoane
participante la procesul de munc prin prsirea neautorizat a postului de munc sau fr
ntiinarea conductorului direct al locului de munc ;
Art. 8 S-i nsueasc i s respecte ROI,IPSSM specifice postului,regulile PSI i de acordare
a primului ajutor,precum i msurile de aplicare a acestora;
Art. 9 La plecarea din sediu s fie atent la coborrea scrilor, la deplasarea pe culoare, s nu
execute alte operaii ce i distrag atenia n timp ce se deplaseaz;
Art.10 La deplasarea pe drumurile publice s respecte regulile de circulaie din Codul Rutier;
Art.11 S nu alerge dup mijloacele de transport n comun;
Art.12 S nu urce i s nu coboare din mijlocul de transport n timpul mersului;
Art.13 S atepte venirea mijlocului de transport n spaiile special amenajate;
Art.14 S se prezinte la controlul medical periodic;
Art.15 S nu introduc n priz cordoane electrice fr techer sau cu techerul defect;
Art.16 S nu ncarce instalaiile electrice peste sarcina admis;
Art.17 S nu repare aparatur electric, nefiind autorizat pentru aceasta;

II. Dispoziii specifice

Art.18 S verifice nainte de nceperea lucrului dac utilajele,uneltele de lucru i
echipamentele individuale de protecie corespund cerinelor de securitate i s nu le foloseasc
pe cele neconforme anunndu-i conductorul locului de munc.
Art.19 S aduc la cunotina conductorului locului de munc orice defeciune tehnic sau
alt situaie care constituie pericol de accidente sau mbolnviri profesionale.
Art.20 S aduc la cunotina efilor ierarhici n cel mai scurt timp posibil accidentele de
munc suferite de propria persoan ,sau de ali angajai.

44
Art.21 S opreasc lucrul imediat la apariia unui pericol iminent de producere a unui
accident,i s informeze conductorul locului de munc.
Art.22 Este obligatorie dotarea i folosirea gaterelor cu sisteme de semnalizare pentru
avertizarea de pornire a gaterului a lucrtorilor aflai n subsolul halei de producie.
Art.23 Este obligatorie avertizarea acustic de ctre gaterist nainte de punerea n miscare a
dispozitivelor de antrenare a gaterului.
Art.24 Eliminarea deeurilor dintre pnzele gaterului se va efectua numai utilijnd dispozitive
destinate n acest scop(vergele,crlige,apine).
Art.25 Este obligatorie centrarea i prinderea corect a butenilor n crucioarele de sprijin.
Art.26 Circulaia sau staionarea salariailor pe linia de rulare a crucioarelor de
alimentare/ieire a materialului lemnos,sau n zonele de alimentare a utilajelor de
prelucrare(rindeluire) a materialului lemnos este strict interzis.
Art.27 Funcionarea gaterelor a cror fundaie este deteriorat,sau prezint tendine de
deteriorare evidente este interzis.
Art.28 Se interzice utilizarea gaterelor atunci cnd prezint fisuri sau crpturi n batiu
Art.29 Este interzis pornirea gaterelor dac au subansamble defecte sau cu un grad avansat
de sudur.
Art.30 Se interzice punerea n funciune a gaterelor dac transmisiile mecanice din subsolul
halelor de fabricaie nu sunt protejate cu ajutorul protectorilor fici.
Art.31 Este interzis utilizarea gaterelor pentru debitare dac pnza tietoare prezinta fisuri sau
dini rupi.
Art.32 Utilijarea gaterului avnd dispozitivul de blocare a manetei cricului n stare
necorespunztoare este interzis.
Art.33 Este interzis pornirea i funcionarea gaterului fr montarea jgheaburilor vibratoare
destinate evacurii rumeguului format sub gater.
Art.34 Este interzis utilizarea jghebului vibrator n absena plasei de srm dintre acesta i
traversa de la baza gaterului,sau cu ea deteriorat.
Art.35 Este obligatorie curarea gaterului de rumegu la sfritul fiecrui schimb,sau a
programului de lucru.
Art.36 Verificarea pnzelor se face de ctre lucrtorii calificai i instruii corespunztor care
deservesc gaterul la nceputul programului i periodic.
Art.37 ntinderea excentricului biglelor cu jgheab,pentru tensionarea pnzelor de gatere,cu
alte scule dect chei-cric este interzis.
Art.38 Baterea penelor cu ciocanul,n vederea ntinderii pnzelor de gatere,n cazul utilizrii
biglelor cu jgheab excentric,este interzis.

45
Art.39 Dac pentru ntinderea pnzelor de gater se lucreaz cu bigle fixe,este obligatorie
baterea penelor cu un ciocan special,iar utilizarea penelor necorespunztoare este interzis.
Art.40 Scoaterea penelor n cazul folosirii biglelor fixe pentru ntinderea pnzelor de
gater,fr fixarea dispozitivului de prindere a acestora la partea de ieire din gater,este
interzis.
Art.41 Este obligatorie utilizarea dispozitivului cu lan,pentru evitarea jocului marginilor la
debitarea butenilor cu conicitate mare.
Art.42 Urcarea lucrtorilor pe butenii care ncep s intre n vibraie cu scopul fixrii acestora
pe crucior,cu diversele pri ale corpului sau cu diferite alte unelte,este strict interzis.
Art.43 La primele semne de intrare n trepidaie a butenilor cu conicitate mare,lucrtorul care
deservete gaterul trebuie s ia msuri pentru anularea sau micorarea avansului.
n cazul lucrului la ferstraie panglic pentru debitat buteni,trebuie respectat :
Art.44 nainte de pornirea mainii trebuie s fie verificate starea tehnic a mainii i n mod
deosebit ntinderea pnzei,precum i starea tehnic a danturii acesteia.
Art.45 ntinderea pnzei pe volant,fr funcionarea corespunztoare a instalaiei automate de
verificare a tensiunii,este interzis.
Art.46 Este interzis a se lucra cu ferstrul panglic cu rolele de ghidare a panglicii scoase din
funcie.
Art.47 Pornirea mainii prin rotirea forat a volantelor mainii cu mna este strict interzis.
Art.48 Traversarea lucrtorilor precum i staionarea acestora peste liniile cruciorului n
timpul funcionrii ,sunt interzise.
Art.49 Curirea rumeguului rezultat n urma debitrii precum i a cii de rulare a
cruciorului se face numai cu instalaia oprit i scoas de sub tensiune.
Art.50 Este interzis utilizarea cruciorului de lucrtorii care-l deservesc atunci cnd
tampoanele extremitilor sunt defecte sau lipsesc.
Art.51 Orice intervenie la ferstrul panglic n timpul funcionrii acestuia este cu
desvrire interzis.
Art.52 Se interzice folosirea pnzelor care prezint fisuri,crpturi sau a cror dini sunt lips.
Art.53 nainte de nceperea debitrii este obligatorie verificarea i fixarea buteanului n
ghearele de prindere de pe suportul instalaiei.
Art.54 n procesul de alimentare a ferstrului panglic ,este interzis staionarea sau
executarea diverselor manevre n faa buteanului ntre rampa de alimentare i ferstrul
panglic.
Art.55 Nu se va permite intervenia altor lucrtori necalificai,sau neinstruii corespunztor n
procesul de debitare a butenilor cu ferstraie panglic sau gatere.

46
Art.56 Interveniile de orice natur la gatere sau ferstraie panglic se va face obligatoriu
numai dup oprirea acestora,scoaterea de sub tensiune i montarea plcuelor avertizoare
corespunztoare.
Art.57 La terminarea programului de lucru,utilajele se vor lsa oprite,scoase de sub tensiune i
curate de resturile debitate.
Art.58 Este interzis lsarea butenilor pe crucioarele de sprijin sau de alimentare dup
terminarea programului de lucru.
Art.59 La sfritul programului,dup terminarea cureniei este interzis lsarea deschis a
grilajului de la evacuarea deeurilor din debitare ctre bac.
Art.60 Dup terminarea programului de lucru ,este interzis lsarea cu bun tiin spre
folosire sau ncredinarea spre folosire a instalaiilor de debitat altor lucrtori sau persoane.

Scopul
Eliminarea sau diminuarea accidentelor de munc i/sau bolilor profesionale din cadrul
activitii de gaterist/ajutor gaterist .

Cadrul legal de referin

Legea securitii i sntii n munc nr. 319/2006 - n vederea asigurrii condiiilor de

securitate i sntate n munc i pentru prevenirea accidentelor de munc i a bolilor
profesionale, angajatorii trebuie s elaboreze instruciuni proprii, n spiritul legii, pentru
completarea i/sau aplicarea reglementrilor de securitate i sntate n munc, innd seama
de particularitile activitilor i ale locurilor de munc aflate n responsabilitatea lor.
Normele metodologice de aplicare a Legii securitii i sntii n munc nr. 319/2006
instruirea lucrtorilor va cuprinde prevederile instruciunilor proprii elaborate pentru locul de
munc i/sau postul de lucru
n funcie de specificul locului de munc i/sau postului de lucru instruciunea de lucru poate
s mai cuprind i:

47
 HG nr. 493/2006 Privind cerine minime de securitate i sntate referitoare la
expunerea lucrtorilor la riscurile generate de zgomot;
HG nr. 971/2006 Privind cerine minime pentru semnalizarea de securitate i/sau de
sntate la locul de munc;
HG nr. 1051/2006 Privind cerine minime de securitate i sntate pentru manipularea
manual a maselor care prezint riscuri pentru lucrtori, n special de afeciuni
dorsolombare;
HG nr. 1091/2006 Privind cerine minime de securitate i sntate pentru locul de
munc;
HG nr. 1876/2005 Privind cerine minime de securitate i sntate referitoare la
expunerea lucrtorilor la riscurile generate de vibraii;
Msuri de prim ajutor n cazul accidentelor i demonstraii practice;
Plan de evacuare n caz de incendiu sau calamiti.

Studierea componentelor sistemului de munc.

FORA DE MUNC (executantul) ete angajat cu contract individual de munc (pe perioad
determinat sau nedeterminat),desfurnd activitatea de gaterist/ajutor gaterist precum i
activiti conexe.
SARCINA DE MUNC a gateristului/ajutorului gaterist include urmtoarele operaii
:manipularea buteanului de pe rampa de alimentare a gaterului pe crucioarele de sprijin i
fixarea n acestea,debitarea i scoaterea materialelor debitate din gater;schimbarea ,reglarea
panului i a pnzelor atunci cnd pocesul tehnologic o impune precum i asigurarea unei
funcionri corespunztoare a instalaiei de debitare pe perioada timpului de lucru i a calitii
produselor debitate.
PROCESUL DE MUNC const n ndeplinirea sarcinilor de munc i a dispoziiilor
conductorului locului de munc.
MIJLOACE DE PRODUCIE utilizate sunt: gater,apin,topor,dispozitiv cu
ghear,echipament individual de lucru,de protecie.

MEDIUL DE MUNC executantul i desfoar procesul de munc n mediul intern i/sau

extern timp de 8 ore.

REGULI PENTRU REALIZAREA N DEPLIN SECURITATE A ACTIVITII DE

SERVICIU

48
 I. Dispoziii generale
Art. 1 S se prezinte la serviciu apt mental i fizic pentru ndeplinirea sarcinilor de
serviciu,fr a se afla sub influena buturilor alcoolice sau a medicamentelor care i pot afecta
aceste capaciti;
Art. 2 S nu introduc sau s consume buturi alcoolice n unitate i n timpul programului de
lucru;
Art. 3 S respecte traseul de deplasare nscris n fia individual de protecie a muncii;
Art. 4 S respecte atribuiile din fia postului;
Art. 5 S poarte echipamentul de protecie pe care l-a primit;
Art. 6 S fie instruit de ctre eful locului de munc n vederea utilizrii corecte a
echipamentului individual de protecie;
Art. 7 S nu expun la pericol de accidentare att persoana proprie, ct i celelalte persoane
participante la procesul de munc prin prsirea neautorizat a postului de munc sau fr
ntiinarea conductorului direct al locului de munc ;
Art. 8 S-i nsueasc i s respecte ROI,IPSSM specifice postului,regulile PSI i de acordare
a primului ajutor,precum i msurile de aplicare a acestora;
Art. 9 La plecarea din sediu s fie atent la coborrea scrilor, la deplasarea pe culoare, s nu
execute alte operaii ce i distrag atenia n timp ce se deplaseaz;
Art.10 La deplasarea pe drumurile publice s respecte regulile de circulaie din Codul Rutier;
Art.11 S nu alerge dup mijloacele de transport n comun;
Art.12 S nu urce i s nu coboare din mijlocul de transport n timpul mersului;
Art.13 S atepte venirea mijlocului de transport n spaiile special amenajate;
Art.14 S se prezinte la controlul medical periodic;
Art.15 S nu introduc n priz cordoane electrice fr techer sau cu techerul defect;
Art.16 S nu ncarce instalaiile electrice peste sarcina admis;
Art.17 S nu repare aparatur electric, nefiind autorizat pentru aceasta;

II. Dispoziii specifice

Art.18 S verifice nainte de nceperea lucrului dac utilajele,uneltele de lucru i
echipamentele individuale de protecie corespund cerinelor de securitate i s nu le foloseasc
pe cele neconforme anunndu-i conductorul locului de munc.
Art.19 S aduc la cunotina conductorului locului de munc orice defeciune tehnic sau
alt situaie care constituie pericol de accidente sau mbolnviri profesionale.
Art.20 S aduc la cunotina efilor ierarhici n cel mai scurt timp posibil accidentele de
munc suferite de propria persoan ,sau de ali angajai.

49
Art.21 S opreasc lucrul imediat la apariia unui pericol iminent de producere a unui
accident,i s informeze conductorul locului de munc.
Art.22 Este obligatorie dotarea i folosirea gaterelor cu sisteme de semnalizare pentru
avertizarea de pornire a gaterului a lucrtorilor aflai n subsolul halei de producie.
Art.23 Este obligatorie avertizarea acustic de ctre gaterist nainte de punerea n miscare a
dispozitivelor de antrenare a gaterului.
Art.24 Eliminarea deeurilor dintre pnzele gaterului se va efectua numai utilijnd dispozitive
destinate n acest scop(vergele,crlige,apine).
Art.25 Este obligatorie centrarea i prinderea corect a butenilor n crucioarele de sprijin.
Art.26 Circulaia sau staionarea salariailor pe linia de rulare a crucioarelor de
alimentare/ieire a materialului lemnos,sau n zonele de alimentare a utilajelor de
prelucrare(rindeluire) a materialului lemnos este strict interzis.
Art.27 Funcionarea gaterelor a cror fundaie este deteriorat,sau prezint tendine de
deteriorare evidente este interzis.
Art.28 Se interzice utilizarea gaterelor atunci cnd prezint fisuri sau crpturi n batiu
Art.29 Este interzis pornirea gaterelor dac au subansamble defecte sau cu un grad avansat
de sudur.
Art.30 Se interzice punerea n funciune a gaterelor dac transmisiile mecanice din subsolul
halelor de fabricaie nu sunt protejate cu ajutorul protectorilor fici.
Art.31 Este interzis utilizarea gaterelor pentru debitare dac pnza tietoare prezinta fisuri sau
dini rupi.
Art.32 Utilijarea gaterului avnd dispozitivul de blocare a manetei cricului n stare
necorespunztoare este interzis.
Art.33 Este interzis pornirea i funcionarea gaterului fr montarea jgheaburilor vibratoare
destinate evacurii rumeguului format sub gater.
Art.34 Este interzis utilizarea jghebului vibrator n absena plasei de srm dintre acesta i
traversa de la baza gaterului,sau cu ea deteriorat.
Art.35 Este obligatorie curarea gaterului de rumegu la sfritul fiecrui schimb,sau a
programului de lucru.
Art.36 Verificarea pnzelor se face de ctre lucrtorii calificai i instruii corespunztor care
deservesc gaterul la nceputul programului i periodic.
Art.37 ntinderea excentricului biglelor cu jgheab,pentru tensionarea pnzelor de gatere,cu
alte scule dect chei-cric este interzis.
Art.38 Baterea penelor cu ciocanul,n vederea ntinderii pnzelor de gatere,n cazul utilizrii
biglelor cu jgheab excentric,este interzis.

50
Art.39 Dac pentru ntinderea pnzelor de gater se lucreaz cu bigle fixe,este obligatorie
baterea penelor cu un ciocan special,iar utilizarea penelor necorespunztoare este interzis.
Art.40 Scoaterea penelor n cazul folosirii biglelor fixe pentru ntinderea pnzelor de
gater,fr fixarea dispozitivului de prindere a acestora la partea de ieire din gater,este
interzis.
Art.41 Este obligatorie utilizarea dispozitivului cu lan,pentru evitarea jocului marginilor la
debitarea butenilor cu conicitate mare.
Art.42 Urcarea lucrtorilor pe butenii care ncep s intre n vibraie cu scopul fixrii acestora
pe crucior,cu diversele pri ale corpului sau cu diferite alte unelte,este strict interzis.
Art.43 La primele semne de intrare n trepidaie a butenilor cu conicitate mare,lucrtorul care
deservete gaterul trebuie s ia msuri pentru anularea sau micorarea avansului.
n cazul lucrului la ferstraie panglic pentru debitat buteni,trebuie respectat :
Art.44 nainte de pornirea mainii trebuie s fie verificate starea tehnic a mainii i n mod
deosebit ntinderea pnzei,precum i starea tehnic a danturii acesteia.
Art.45 ntinderea pnzei pe volant,fr funcionarea corespunztoare a instalaiei automate de
verificare a tensiunii,este interzis.
Art.46 Este interzis a se lucra cu ferstrul panglic cu rolele de ghidare a panglicii scoase din
funcie.
Art.47 Pornirea mainii prin rotirea forat a volantelor mainii cu mna este strict interzis.
Art.48 Traversarea lucrtorilor precum i staionarea acestora peste liniile cruciorului n
timpul funcionrii ,sunt interzise.
Art.49 Curirea rumeguului rezultat n urma debitrii precum i a cii de rulare a
cruciorului se face numai cu instalaia oprit i scoas de sub tensiune.
Art.50 Este interzis utilizarea cruciorului de lucrtorii care-l deservesc atunci cnd
tampoanele extremitilor sunt defecte sau lipsesc.
Art.51 Orice intervenie la ferstrul panglic n timpul funcionrii acestuia este cu
desvrire interzis.
Art.52 Se interzice folosirea pnzelor care prezint fisuri,crpturi sau a cror dini sunt lips.
Art.53 nainte de nceperea debitrii este obligatorie verificarea i fixarea buteanului n
ghearele de prindere de pe suportul instalaiei.
Art.54 n procesul de alimentare a ferstrului panglic ,este interzis staionarea sau
executarea diverselor manevre n faa buteanului ntre rampa de alimentare i ferstrul
panglic.
Art.55 Nu se va permite intervenia altor lucrtori necalificai,sau neinstruii corespunztor n
procesul de debitare a butenilor cu ferstraie panglic sau gatere.

51
Art.56 Interveniile de orice natur la gatere sau ferstraie panglic se va face obligatoriu
numai dup oprirea acestora,scoaterea de sub tensiune i montarea plcuelor avertizoare
corespunztoare.
Art.57 La terminarea programului de lucru,utilajele se vor lsa oprite,scoase de sub tensiune i
curate de resturile debitate.
Art.58 Este interzis lsarea butenilor pe crucioarele de sprijin sau de alimentare dup
terminarea programului de lucru.
Art.59 La sfritul programului,dup terminarea cureniei este interzis lsarea deschis a
grilajului de la evacuarea deeurilor din debitare ctre bac.
Art.60 Dup terminarea programului de lucru ,este interzis lsarea cu bun tiin spre
folosire sau ncredinarea spre folosire a instalaiilor de debitat altor lucrtori sau persoane.

PREVENIREA INCENDIILOR N UNITI DE PRELUCRAREA LEMNULUI.

1. GENERALITI

Lemnul are o mare importan n cadrul economiei naionale, fiind folosit n industria
construciilor, n industria chimic, ca materie prim la fabricarea celulozei, a hrtiei, a filtrelor
chimice artificiale, a materialelor plastice, a explozivilor etc. i n industria de prelucrare a lemnului,
pentru fabricarea mobilei i a diferitelor obiecte casnice.
Lemnul i produsele din lemn fiind combustibile, sunt necesare o serie de msuri pentru
prevenirea incendiilor n toate sectoarele unde acesta se prelucreaz. Existena, n ntreprinderi, a unor
mari cantiti de materiale lemnoase sub form brut sau semifabricate, 6ub form finit sau deeuri,
favorizeaz apariia i propagarea incendiilor, dac nu se respect msurile de prevenire a incendiilor.
Acest pericol este mai accentuat n ntreprinderile eu cldiri vechi, construite fr respectarea
normelor de prevenire a incendiilor.

52
 Lemnul sub aciunea cldurii degajate pe timpul arderii componenilor combustibili, sufer, n
prile necuprinse de flcri, diferite modificri fizice i chimice, n imediata apropiere a zonei de
ardere. Aceste modificri se produc n toat masa materialului combustibil.
n urma nclzirii lemnului pn la temperatura de 110C, se produce eliminarea treptat a apei
i a substanelor volatile. ntre 110 i 150C, intensitatea degajrii substanelor volatile crete, ncepe
descompunerea lemnului i schimbarea culorii.
Descompunerea se accentueaz la peste 230C, producndu-se degajri puternice de gaze
combustibile. ntre 23,0 i 270C, la suprafaa lemnului se formeaz un strat de crbune piroforic,
foarte avid de oxigen, contribuind la apariia strii de. incandescen. Dup depirea temperaturii de
270C, adsorbia de oxigen de ctre stratul de crbune piroforic este tot mai mare, astfel nct la circa
290 - 300C se produce arderea cu flacr.

2. FABRICI DE CHERESTEA

A. DEPOZITUL DE BUTENI
n cadrul unei fabrici de cherestea depozitul ocup o mare suprafa de teren. n incinta lui,
n afar de lemn rotund, se mai gsesc i deeuri de lemn (scnduri, achii, rumegu etc.) de multe ori
depozitate n dezordine, precum i ierburile uscate n perioada 'de primvar, toamn i veri
secetoase. De asemenea, exist o mare circulaie de oameni precum i de mijloace de transport i
manipulare. Toate acestea favorizeaz declanarea unui incendiu, n special cnd se fac focuri
deschise i se arunc igri i chibrituri aprinse, cnd cad scntei fcute de locomotive sau de la
diferite couri.
Cea mai eficace msur de prevenire, care n acelai timp asigur i o bun intervenie n cazul
declanrii unui eventual incendiu, este respectarea organizrii raionale a depozitului conform cu
prevederile normative, n ceea ce privete capacitatea admis de depozitare precum i asigurarea
spaiilor libere de siguran.
Depozitul de buteni se organizeaz pe stive, secii i sectoare. O stiv de buteni, la care se
folosesc mijloace (mecanice de manipulare, nu trebuie s depeasc prevederile normative n
vigoare.
Suprafaa depozitului va fi bine curat de deeuri lemnoase, iar iarba din jurul stivelor
nlturat. n incinta depozitului se vor folosi locomotive Diesel. Dac se mai folosesc locomotive cu
abur, courile acestora se prevd cu site parascntei, circulaia n depozit fcndu-se cu cenuarele
nchise. Focurile deschise i fumatul n incinta depozitului sau n imediata apropiere, sunt interzice
cu desvrire.
Pentru nlturarea pietriului, a nisipului, existente pe buteni, acestea se vor spla cu trei
jeturi de ap, din trei direcii, nlturndu-se astfel posibilitatea formrii scnteilor pe timpul tierii
butenilor la gater.
Depozitele de buteni trebuie prevzute cu reele de ap pentru stingerea incendiilor.

B. HALA DE GATERE
n hala de gatere, pe lng buteni se gsesc rumegu, praf de lemn i deeuri lemnoase
(achii). Praful de lemn, n hala gaterelor, se produce n special la viteze mari ale fierstraielor cu pas
mic ntre dini i cnd lemnul este uscat.
Particulele cele mai fine de praf de lemn pot forma cu aerul amestecuri explozive. Pericolul
formrii acestor amestecuri crete dac praful depus este uscat i se turbioneaz.
Limita inferioar de explozie a prafului de lemn este de 3555 g/m 3. Ea depinde de natura
lemnului, compoziia prafului i proprietile fizico-chimice ale acestuia.
Pentru determinarea pericolului de explozie a prafului, de o mare importan este cunoaterea
coninutului n substane volatile. Pentru anumite prafuri de lemn, procentul ridicat de substane
volatile (de la 64,13 pn la 78,72%), exercit influen asupra limitei inferioare de explozie.
Dintre toate prafurile de lemn, cel mai exploziv este cel cu dimensiunea particulelor sub 100
\x. La aceast dimensiune, limita inferioar de explozie este de aproximativ 40 g/m 3.
Presiunea maxim de explozie se manifest la densitatea norului de praf de circa 300 g/m 3.
Pentru particule cu dimensiunea pn la 100 m \i, presiunea de explozie este de 4,104,80 kgf/cm2.
La o asemenea concentraie, praful de lemn prezint cea mai mare capacitate de explozie. Fora
exploziei dezvoltat n acest caz, poate s distrug utilajul i elementele de construcie.

53
 Oxigenul din aer este adsorbit cu uurin de ctre praful de lemn, accelernd n acest fel
procesul de ardere.
Procesul de aprindere i de ardere este influenat de coninutul de rini, de umiditatea i de
cenua din praful de lemn, de umiditatea din atmosfer i de capacitatea termic a surselor de
aprindere.
Particulele de praf de lemn n suspensie se freac ntre ele sau cu aerul, formndu-se sarcini
electrostatice, localizate la suprafa, cu att mai mari, cu ct praful este mai fin, tensiunea particu-
lelor putnd ajunge pn la 6 0010 V.
La echilibrarea acestor poteniale se poate produce aa numitul trsnet de praj", care aprinde
amestecul de praf-aer, producnd o explozie. Un asemenea pericol apare mai des la formarea unor
vrtejuri de praf n timpul cureniei prin secie sau la folosirea unor jeturi puternice de ap n timpul
stingerii unui incendiu i aceasta din cauza dispersiei prafului n aer i a formrii de amestecuri
explozive.
Praful de lemn nclzit timp ndelungat, la temperatura de 100C se carbonizeaz, formnd
aa-zisul crbune pirofor, care n contact cu aerul se aprinde.
Rumeguul de lemn, avnd o structur mai compact, cu anumite distane ntre particule, se
aprinde mai greu, mai ales dac este depozitat n vrac. Aerul circul cu mai mult greutate i. nu poate
asigura o ardere complet. Rumeguul de rinoase, n anumite condiii de depozitare, ca de exemplu,
n grmezi mari, eu urs anumit procent de umiditate, se .poate autoaprinde.
Arderea rumeguului se face mocnit, n cazul lipsei curenilor de aer (vnt). La mprtierea
rumeguului n stare incandescent, arderea se produce cu flacr, putnd da natere, n anumite
condiii la explozii. Praful i rumeguul de lemn se depun pe lagrele supranclzite. n subsolul halei
gaterelor supravegherea i ntreinerea acestora este destul de greoaie i din aceast cauz declanarea
unui incendiu este posibil cu uurin. De multe ori, n buteni se gsesc cuie, scoabe, srme, sau se
poate produce o deviere a pnzelor de fierstru i n asemenea situaii formarea scnteilor mecanice
este aproape de nenlturat.
Folosirea motoarelor electrice neprotejate, a cablurilor electrice deteriorate i instalate
necorespunztor, trecute pe sub pardoseli sau grmezi de material lemnos, pot produce pe timpul
exploatrii scntei electrice ; circuitele electrice pot fi i ele deranjate (lovite, izbite cu corpuri tari
etc.) i suprasolicitate, fcnd posibil apariia unor scurtcircuite. Cea mai frecvent cauz de incendiu
o constituie ns focul deschis, manifestat prin flacra de la lampa de benzin, de la sudur, de la
corpurile incandescente aruncate sau lsate din neglijen la locul de munc (igri sau chibrituri
aprinse, scorii de la sudur etc.).
Incendiile dintr-o hal de gatere se pot evita prin nlturarea surselor de aprindere, prin
exploatarea normal a tuturor instalaiilor i respectarea regulilor de prevenire a incendiilor. n acest
scop nu este admis folosirea lmpilor de benzin pentru nclzirea diferitelor piese, sudarea n
interior, fr a se respecta regulile artate anterior i nici fumatul.
Butenii se verific atent, nainte de a se introduce n gatere, pentru a se nltura eventualele
corpuri metalice, pietre etc.
Gaterele se prevd cu dispozitive care s asigure scoaterea lor din funciune, n cazul
producerii scnteilor sau a supranclzirii diferitelor pri ale instalaiei. Pentru a se evita aprinderea
prafului de lemn sau a rumeguului ce vine n contact CU lagrele sau cu alte mecanisme, care se
nclzesc din cauza frecrii, este necesar s se exercite o supraveghere i un control permanent asupra
temperaturii acestora.
Scurgerile uleiului de ungere a lagrelor i a altor utilaje mecanice, trebuie nlturate,
folosindu-se pentru aceasta dispozitive speciale sau, n cel mai ru caz, vase colectoare. Unsorile
amestecate cu praf, se nltur cu regularitate. Utilajul electric (motoare electrice, ntreruptoare etc.)
trebuie protejate mpotriva prafului. Regulile de montare i exploatare a instalaiei electrice de for i
iluminat trebuie respectate cu mare strictee.
Canalele de cabluri i conductele electrice, racordurile i conectrile, protecia tablourilor de
distribuie, corpurile de iluminat etane trebuie s constituie puncte de control pentru electricianul de
serviciu, remediindu-se fr ntrziere deficienele constatate.
n fabricile de cherestea, evacuarea rumeguului i a deeurilor constituie o problem
important pentru asigurarea prevenirii incendiilor. n majoritatea fabricilor, evacuarea integral a
rumeguului i deeurilor se face pe cale mecanic (transportoare cu band sau pneumatice).
Transportoarele pneumatice se confecioneaz din materiale incombustibile i se prevd cu
dispozitive de nchidere automat a conductelor, n cazul declanrii incendiului.
La transportoarele cu band de cauciuc sau cu raclete, montate pe band textil, se controleaz
cu atenie ungerea rolelor i traseul, pentru a se nltura eventualele frecri sau blocri.
54
 La folosirea unei transmisii centrale pentru acionarea gaterelor, trecerile prin perei se
etaneaz pentru a se evita ptrunderea prafului n sala mainilor. La construirea i exploatarea
instalaiei de alimentare a cazanelor cu abur, cu rumegu i deeuri de lemn, este necesar s se ia toate
msurile n scopul nlturrii rbufnirilor, a formrii focarelor de incendiu i propagrii acestora. La
alimentarea manual a focarelor se recomand ca rumeguul s se ncarce n lzi i apoi s se
rstoarne n gura de alimentare. n faa gurii de alimentare trebuie pstrat n permanen curenia,
iar .rumeguul s fie depozitat ntr-un buncr sau ntr-o ncpere n afara slii cazanelor. Instalaia de
alimentare cu aer (ventilatorul etc.) se controleaz n permanen, funcionarea ei ncadrndu-se n
parametri stabilii. Neetaneitile canalelor de fum, contactul coului metalic i a altor pri nclzite,
cu elemente combustibile, nu sunt admise, neregulile constatate, nlturndu-se imediat.
Conductele de transportat abur sau ap supranclzit peste l4C se izoleaz termic atunci cnd
trec prin sau n apropierea elementelor i obiectelor combustibile. Sistemele de nclzire improvizate
(sobe metalice) pentru arderea rumeguului, sunt interzise, n seciile de prelucrare a lemnului, n care
se degajeaz praf efectele fenomenelor electrostatice dispar prin umezirea aerului cu vapori de ap i
prin meninerea umiditii relative a aerului de 8085%.

C. DEPOZITUL DE CHERESTEA
Cheresteaua se depoziteaz sub cerul liber sau sub oproane. Deoarece ntre scnduri se las
spaii libere pentru a favoriza uscarea, acestea contribuie la mrirea pericolului de incendiu i n
special la dezvoltarea i transmiterea lui. Din aceste motive, se pune un mare accent pe organizarea
depozitelor i pe modul de stivuire a cherestelei.
Forma cea mai adecvat de depozitare este aezarea cherestelei n stive. ntre grupele de stive
se las am interval de siguran, att transversal ct i longitudinal. Ca unitate imediat superioar
grupurilor de stive este secia. Mai multe secii alctuiesc un sector, iar mai multe sectoare un
depozit.
Suprafeele seciilor, grupurilor de stive, stivelor, se stabilesc prin norme specifice.
oproanele n care se depoziteaz cheresteaua nu trebuie s aib suprafaa mai mare dect a
unui grup de stive.
Regulile de prevenire a incendiilor, care trebuie respectate pe timpul exploatrii unui depozit
de cherestea, sunt asemntoare cu cele ale unui depozit de buteni.
Depozitele de cherestea se prevd cu reea de ap pentru incendiu, al crei debit se stabilete
n funcie de volumul stivelor.

3. SECII DE PRELUCRARE MECANIC A LEMNULUI

n seciile n care se prelucreaz lemnul prin tiere cu fierstraie, prin rindeluire i rectificare,
se produc cantiti mari de praf, care este cu att mai fin, cu ct mainile folosite au turaia mai mare.
A. PRAFUL
Acesta rezult de la prelucrarea mecanic a lemnului n atelierele de tmplrie, croit etc., fa
de cel produs la fabricile de cherestea, este mult mai uscat i aceasta contribuie la mrirea pericolului
de incendiu, aprinderea lui fcndu-se la temperaturi mai sczute. Datorit fineei i unei eventuale
turbionari, praful se menine un timp mai ndelungat n aer, depunndu-se la nceput numai particule
de o greutate mai mare.
n cazul instalaiilor de ventilaie defecte, insuficient dimensionate, sau datorit lipsei
acestora, praful de lemn se depune pe grinzi, perei, maini i n special n locuri inaccesibile (coluri)
mrind astfel pericolul de incendiu i de propagare a acestuia.
n seciile de prelucrare a lemnului, n afara prafului i rumeguului de lemn, mai rezult i
tala.
B. TALAUL
Acesta se aprinde cu mult uurin de la orice surs de foc deschis, corp incandescent i
chiar de la scnteile electrice,. La talaul afnat, arderea se propag cu repeziciune. Sursele de
aprindere cele mai frecvente n seciile de prelucrare a lemnului sunt: scurtcircuitul, radiaiile
termice, cldura radiat, de lmpile electrice (becuri) neprotejate (energie termic provenit din
energie electric), focul deschis, scntei electrice, scntei de natur electrostatic, foc deschis de la
sudur, igri sau chibrituri aprinse aruncate.
n ntreprinderile de prelucrare a lemnului n care funcioneaz i instalaii de cazane
alimentate cu rumegu i tala, n afar de explozii se pot produce i rbufniri. Acestea se produc
datorit turbionarii n focar a amestecului (norului) de praf, rumegu i tala i contactului cu pereii

55
foarte nclzii (incandesceni) ai acestora. Norul de praf se produce la alimentarea manual a
cazanului cu rumegu i tala sau la folosirea unor instalaii mecanice de alimentare
necorespunztoare.
La alimentarea manual a cazanelor, prin aruncarea cu lopata din buncr n focar a
combustibilului, se poate transmite focul datorit particulelor incandescente vehiculate prin
manipulrile repetate ale lopeii.
Din cauza ruperii paletelor de la ventilatoare sau a ptrunderii n carcas a cuielor, piulielor
sau a altor obiecte metalice, se pot produce scntei. De asemenea, scntei se pot produce pe timpul
lefuirii diferitelor materiale care conin cuie, precum i la contactul benzii de lefuit cu capacul de
protecie de la main sau de la capotele de aspiraie.
n interiorul seciilor pot lua natere turbionari ale prafului de lemn depus pe grinzi, perei,
ferestre, maini, datorit curenilor de aer, care se formeaz. Din aceast cauz se produc amestecuri
care se pot aprinde la contactul norilor de praf cu corpuri nclzite (lagre, sobe de topit cleiul,
conducte de abur insuficient izolate, lmpi electrice neprotejate etc.).
Praful de lemn i rumeguul cu urme de ulei i rin i cu o anumit umiditate, depozitate
timp ndelungat, se pot autoaprinde. Scnteile i flamele electrice produse la contactoare, la ntre-
ruptoare, la. motoarele electrice, la prize etc., pot aprinde praful de lemn, pericolul fiind mult mai
mare la formarea arcurilor electrice i a scurtcircuitelor.
Sarcinile electrostatice care se formeaz la frecarea particulelor de praf cu aerul sau ntre ele,
produc aprinderea, fenomen explicat la hala gaterelor. Pericolul de incendiu ntr-o secie de prelucrare
a lemnului este mrit i din cauza stocurilor prea mari de material lemnos, de deeuri rezultate de la
maini, n special de la cele de productivitate mare.
Depozitarea deeurilor lemnoase n apropierea lagrelor calde, a corpurilor de nclzire, a
motoarelor electrice (n cazul unor scurtcircuite) creeaz pericol de aprindere.
Pentru nlturarea pericolului de incendiu, n primul rnd este necesar s se restrng
posibilitile de propagare a incendiului prin msuri constructive, fapt ce se asigur nc din faza de
proiectare.
Cea mai recomandabil soluie pentru evacuarea prafului, a talaului i rumeguului o
constituie instalaiile de transport pneumatic, dimensionate corespunztor. Dac acest lucru nu se
realizeaz pe deplin, deeurile de material lemnos se aglomereaz n locurile de munc, mainile se
sufoc", avnd drept urmare i o mrire a pericolului de incendiu. De fapt, aceasta constituie una
dintre cele mai mari dificulti ntlnite astzi n ntreprinderile industriale de prelucrare a lemnului.
Pentru evacuarea prafului i rumeguului din ntreprinderile mai mici de prelucrare a
lemnului, cum ar fi de exemplu tmplriile mecanice, este recomandabil s se foloseasc instalaii
individuale de aspiraie pentru fiecare main, iar refularea s se fac printr-un ciclon aezat n
exterior. Conducta de aspiraie racordat la exhaustor, se prevede cu un ubr pentru reglarea
debitului, eventual pentru a fi folosit la oprirea propagrii incendiului.
La construirea i exploatarea unei instalaii de aspiraie, trebuie s se in seama de tipurile i
de felul de montare a mainilor-unelte, de durata de funcionare, precum i de ali factori.
Instalaia de aspiraie din seciile n care se produc rumegu, tala, praf, se prevede ou un
separator.
La mainile de lefuit se recomand o instalaie de aspiraie individual, prevzut cu
dispozitive de reinere a prafului (ciclon, filtru de praf, sac etc.).
La instalaia de aspiraie este admis racordarea unui numr limitat de maini, n raport cu
capacitatea pentru care a fost calculat.
Verificarea instalaiei se face ori de cte ori se introduce sau se scoate o main din funciune.
Pentru ca instalaia s funcioneze n bune condiii trebuie s nu primeasc aer fals, fiind necesar
deci o bun etaneitate, n special la mbinarea tronsoanelor detaabile.
n cazul nfundrii conductelor cu tala, nu este admis desfundarea cu bare de fier, deoarece
se produc scntei, care pot aprinde praful de lemn. Se folosesc prjini (bare) de lemn sau se
demonteaz poriunea nfundat.
Pentru funcionarea instalaiei de aspiraie, se folosesc ventilatoare centrifuge, de o
construcie special pentru tala i care nu trebuie s aib un numr prea mare de palete, deoarece se
pot nfunda, n caz de incendiu sau explozie, prima i cea mai de seam msur este oprirea imediat
a ventilatorului.
n unele ntreprinderi, deeurile lemnoase se depoziteaz ntr-un buncr, din care se
alimenteaz focarele cazanelor.

56
 Pentru funcionarea sigur, praful de lemn este transportat pneumatic, cu ajutorul unei
instalaii speciale, care separ praful de tala, folosindu-se i dispozitive de umplere.
Conductele care duc de la ventilator la arztor, trebuie s aib peretele interior fr asperiti
pentru a nu favoriza nfundarea.
Pentru a preveni producerea unor rbufniri i trecerea flcrilor n conductele instalaiei
pneumatice sau n buncr, viteza de insuflare trebuie s fie superioar vitezei de ardere a prafului de
lemn. Viteza de ardere este de aproximativ 14 m/s i deci cea de insuflare trebuie s fie superioar, ea
variind ntre 15 i 20 m/s. n scopul nlturrii propagrii flcrilor prin conducte, de la focar spre
buncr, se intercaleaz o clapet de reinere care se deschide sub aciunea curentului de aer i se
nchide automat la ncetarea acestuia.
Dup terminarea lucrului, conductele de transport i separatorul se golesc, clapetele i
registrele de la maini i conducte se nchid, iar separatorul de rumegu se izoleaz de buncr. Este re-
comandabil ca traseul conductelor de transport din instalaia de aspiraie s fie ales numai prin seciile
de la care se face aspiraie. Instalaia de aspiraie se confecioneaz din materiale incombustibile i se
leag la pmnt, pentru scurgerea electricitii statice. Buncrele pentru depozitarea deeurilor
lemnoase (praf, rumegu, achii, tala) aezate n ateliere sau cele alipite de cldiri, trebuie s fie
rezistente la foc.
Deschiderile folosite la scoaterea deeurilor, care dau n sala cazanelor sau n alte ncperi, n
care se gsete o instalaie de ardere, se prevd cu ui rezistente la foc.
Datorit pericolului pe care-1 prezint scnteile, mainile de ascuit pnzele i cuitele se
aeaz n ncperi separate de cele de prelucrare a materialului lemnos. n casa scrilor, pe coridoare,
n ganguri, n curile de lumin, nu este admis depozitarea scndurilor i obiectelor din lemn.
nclzirea cu sobe metalice improvizate, alimentate cu rumegu, nu este admis. Cel mai bun
sistem de nclzire este cel central, cu ap cald sau abur de joas presiune.
Uscarea i aezarea obiectelor deasupra sobelor, a corpurilor de nclzire, sunt interzise. Este
necesar ca ntreaga reea de conducte a sistemului de nclzire centrala, inclusiv corpurile de nclzire
s fie curate de praf.
nclzirea cleiului la foc direct se admite numai n atelierele mici i numai dac se protejeaz
cu un paravan de tabl de oel sau din materiale rezistente la foc. Fierberea i nclzirea cleiului n
seciile mai mari trebuie s se fac ntr-o ncpere separat prin perei rezisteni la foc, de secia de
prelucrare a lemnului. Pentru fierberea i nclzirea cleiului este recomandabil s se foloseasc
recipiente cu abur, n care caz fierberea se poate efectua i n seciile de producie.
Instalaiile electrice de iluminat i for trebuie s corespund prevederilor normativului pentru
ncperi cu pericol de incendiu i explozie.
O atenie deosebit se va acorda conectrii motoarelor electrice la circuitele de cabluri,
traseului cablurilor pn la motor, funcionrii normale a ntreruptoarelor i a altor aparate i dispozi -
tive electrice.
n principiu, n seciile de prelucrare a lemnului nu sunt admise sudurile, lipiturile cu flcri
sau cu corpuri supranclzite; aceste operaii se pot executa ns dup ce se oprete producia i se
ndeprteaz materialele combustibile i praful pe o raz de cel puin 5 m de la punctul de lucru. n
cazuri deosebite, aceste operaii se pot executa respectndu-se regulile artate la sudur.
Avndu-se n vedere pericolul deosebit de explozie a prafului de lemn, depunerea lui pe
planee, perei, grinzi i maini, pe pervazurile ferestrelor, pe instalaiile de nclzire i pe corpurile de
iluminat, acesta trebuie ndeprtat cu regularitate, evitndu-se formarea vrtejurilor de praf (a norilor
de praf), din cauza curenilor de aer i aa zisul trsnet de praf".
Este recomandabil ca buncrele pentru alimentarea cu deeuri a cazanelor de abur, s fie
prevzute cu instalaii drencer, ap pulverizat sau abur.
O deosebit atenie se va acorda pupitrelor de comand pentru a nu se produce greeli de
manevrare, deranjamente i avarii la motoarele electrice cu pornire automat.

4. FABRICI DE MOBIL
Procesul tehnologic de fabricaie a mobilei const dintr-o serie de operaii desfurate n
seciile de prelucrare mecanic a lemnului i seciile de vopsitorie, lcuire i lustruire.
n fabricile de mobil la care finisarea se face cu nitrolac, operaiile tehnologice sunt :
pregtirea suprafeelor de finisat, umplerea porilor, aplicarea grundului, lefuirea uscat i ndreptarea
defectelor, aplicarea nitrolacurilor, lefuirea umed i lustruirea.
Pericolul i msurile de prevenire a incendiilor pe timpul prelucrrii mecanice a lemnului
(croit, ncleiat, finisaj etc.) i de pregtire a suprafeei de finisat, de umplere a porilor, de aplicare a
57
 grundului, de lefuire uscat sunt similare cu cele analizate pentru seciile de prelucrare mecanic a
lemnului.
La fabricarea mobilei curbate, n seciile de lefuit exist un accentuat pericol de incendiu.
Aici este locul unde se produce cel mai mult praf. Operaia de lefuit se execut cu ajutorul diferitelor
maini cu disc, orizontale, cu cilindri, n funcie de forma pieselor care se lefuiesc.
Existena prafului fin i n cantiti destul de mari, n atmosfera unor ncperi, este un fapt
specific unitilor de mobil, n special la mobila curbat, deoarece la astfel de piese nu este posi bil
folosirea instalaiei locale de ventilaie pentru absorbia perfect a prafului.
Un accentuat pericol de incendiu exist la secia de grunduit. Aci se lucreaz cu spirt i
nitrolacuri, substane care se aprind uor de la scntei, flcri, igri etc. Grunduirea pieselor se poate
face manual, cu tampoane mbibate cu soluie, mecanic cu maini de grunduit sau n instalaii de
imersie cu nitrolac.
n secia de vopsitorie, pericolul de incendiu este determinat de folosirea, n cantiti mari, a
uleiului de in fiert i a unei serii de vopseluri pe baz de ulei.
Uleiul de in fiert se aprinde la temperaturi joase, cuprinse ntre 36 i 70C. n astfel de secii
se folosesc crpe pentru ters, care, mbibate cu ulei i aruncate n depozite fr a se respecta anumite
reguli, se pot autoaprinde.
n fabricile de mobil se utilizeaz, pe scar larg, vopsirea cu lacuri. n prepararea acestor
vopsele se folosesc, ca solveni: acetona, acetatul de etil, acetatul de butil, alcoolul metilic, ben -
zenul etc. substane cu puncte de inflamabilitate sczute.
Una din metodele de aplicare a lacului este pulverizarea. La aplicarea lacului cu ajutorul
pulverizatorului, o parte din materialul pulverizat rmne n suspensie, sub form de cea, particulele
saturnd aerul foarte repede. Vaporii de solvent creeaz un mare pericol de incendiu i explozie.
Pentru a reduce pierderile materiale, s-a trecut la pulverizarea electrostatic, realizndu-se o
economie de lac pn la 80%, procedeul fiind indicat pentru piese mici. n cazul folosirii lacurilor cu o
temperatur de inflamabilitate sub 21 C se mrete pericolul de incendiu.
Aplicarea lacului pe suprafee finisate se face prin turnare nlocuind metoda prin pulverizare
care prezint un accentuat pericol de incendiu i explozie. i la acest procedeu exist pericol de
incendiu i explozie datorit evaporrii solvenilor din filmul de nitrolac care acoper piesa ce trece pe
band, prin maina de turnat nitrolac.
n cazul introducerii i scoaterii manuale a pieselor din main, acestea se aeaz pe stelaje i
rmn n secie un timp mai ndelungat, din care cauz degajarea vaporilor este i mai intens.
Pentru a reduce ciclul de producie, n unele fabrici se obinuiete ca uscarea straturilor de
nitrolac s se fac prin folosirea instalaiilor cu aer cald, la temperatura de 4050C sau piesa de
lemn, nainte de a fi introdus n maina de turnare a lacului, s fie nclzit cu raze infraroii, la 100
- 150C.
n timpul acestor operaii, prezena de vapori i existena unei temperaturi de peste 100C
constituie un pericol de incendiu. La fabricile mai noi, n procesul de finisare se folosesc metode i
instalaii moderne ca uscarea lacului ntre 2 turnri, tunel pentru uscarea lacului dup ultima turnare,
desprfuirea etc.
n tunelurile de uscare a lacului, vaporii de solveni (aceton) se aeaz la partea inferioar a
ncperii i formeaz amestecuri explozive.
Pentru piesele mai mici, se folosesc camere de uscare, piesele biuite, acoperite cu pelicule
de lac i chiar cele tratate cu vopsele diluate cu white-spirit, se introduc la uscare, fiind aezate ntr-
un crucior. n camerele de uscare, exist acelai pericol de incendiu i explozie ca i la tunelurile de
uscare.
La piesele mici se mai folosete lcuirea prin pulverizare cu lac. Coninutul de solveni la
aplicarea lacului n stare rece, este de 80%, iar 20/ 0 sunt substane solide. La aplicarea lacului n
stare cald, coninutul de solveni poate s scad pn la 40%, n funcie de vscozitatea i
temperatura la care se lucreaz.
Pentru a aprecia gravitatea pericolului de explozie, pe timpul diferitelor operaii tehnologice,
se menioneaz c 65% din solveni se volatilizeaz n timpul pulverizrii, 10% n timpul
transportului i restul de 25% n timpul uscrii.
Concentraia minim la care se poate produce o explozie a amestecului de solveni i de lac
cu aerul, pe timpul pulverizrii,, este n funcie de concentraia solventului respectiv.
Pe timpul lustruirii mobilei cu terebentin, alcool, aceton,, white-spirit etc. exist pericol de
incendiu i explozie. Gradul de pericol este determinat de viteza de evaporare, de punctul de
inflamabilitate, de greutatea specific, de valoarea limitelor de explozie i de gradul de ventilare a
58
 aerului. Prin folosirea la lefuire i lustruire, a unei paste speciale, n locul lustruirii prin egalizare,
manual sau mecanic, pericolul de incendiu este micorat ntr-o oarecare msur.
n secia de tapierie se degaj scame, praf, n timpul croirii stofelor de mobil i a altor
operaii tehnologice.
Pericol de incendiu exist i la ascuirea sculelor la polizoare, datorit jerbelor de scntei care
se produc. Polizoarele nu trebuie amplasate n seciile de producie, n care se degaj vapori infla-
mabili sau praf.
Cauzele cele mai frecvente care pot da natere la incendii i explozii n seciile de finisare a
mobilei, se datoresc : scnteilor de natur mecanic, produse prin izbire, lovire, frecare la ventila-
toarele cu defeciuni; folosirii focului deschis (lmpi de benzin, sudur etc.), igrilor i
chibriturilor aprinse, aruncate la ntmplare.
n seciile de finisare a mobilei, incendiile i exploziile pot fi evitate dac se respect o serie de
msuri i reguli, att la construcia lor, ct i n timpul exploatrii.
Aplicarea lacurilor i vopselelor care conin solveni inflamabili, este necesar s se fac numai
prin folosirea unor instalaii adecvate de pulverizare, operaia executndu-se n camere sau ca bine
special amenajate, separate de restul seciilor. n asemenea camere se introduce numai strictul necesar
de obiecte ce urmeaz a se lcui sau vopsi.
Camerele de pulverizare se prevd cu instalaii de aspirare i de purificare a aerului ncrcat cu
vapori de solveni. O asemenea instalaie trebuie s funcioneze n bune condiii, n scopul ndeprtrii
din aer a particulelor de vapori de solveni i de nitrolac, ntregul utilaj folosit trebuind s exclud
posibilitatea formrii de scntei.
Purificarea aerului se face prin folosirea filtrelor uscate (tala), ns cele mai indicate sunt
filtrele umede. Pentru ca pericolul de incendiu s fie ct mai mic, n cabinele i camerele de
pulverizare se recomand ventilaia prin aspiraie direct, iar epurarea aerului evacuat s se fac pe
cale umed (cu ap).
Instalaia de ventilaie se construiete astfel nct s se asigure, la orificiul de aspiraie, o
vitez a aerului de 0,95 m/s, pentru ca ceaa de lac format s poat fi frmiat i evacuat.
n cabinele de pulverizare, folosirea perdelelor de ap i a apei pulverizate prin duze face ca o
parte din vaporii de nitrolac s fie reinui de ap i transportai n bazinul de ap, iar cei rmai n
suspensie, s fie absorbii de ventilator.
Prin existena, n partea exterioar a cabinelor, a unor casete cu rol de separare a aerului de
particulele de nitrolac, se nltur posibilitatea depunerii nitrolacului pe paletele ventilatorului i pe
conducta de ventilaie, micorndu-se pericolul de incendiu.
Secia de pulverizare se prevede i cu o instalaie de introducere a aerului proaspt prin filtre,
dup ce mai nti acesta este trecut printr-o baterie de nclzire, 'montat n exterior.
Camerele de pulverizare se prevd cu iluminat din exterior, ntreaga instalaie fiind protejat
mpotriva ptrunderii vopselelor i particulelor de solveni i lac. Electricitatea static, care se for -
meaz pe timpul pulverizrii, se nltur prin legarea la pmnt a camerei i cabinei de pulverizare,
precum i a instalaiei de ventilaie.
Instalaia de compresoare se monteaz ntr-o ncpere separat de camerele i cabinele de
pulverizare.
Curirea cabinelor i camerelor de pulverizare, de depuneri de lacuri i vopsele, trebuie s se
fac numai cu raclete de lemn sau metale neferoase ca : aluminiu, cupru, alam etc.
Soluiile de lacuri i vopsele se transport prin conducte sau se aduc n conveioare, din
ncperile special amenajate pentru preparare, ns sub nici o form nu se admite pregtirea lor n
camerele i cabinele de pulverizare.
n seciile n care se folosesc solveni inflamabili, concentraia de vapori se verific
sistematic, inndu-se seama de greutatea molecular a solventului sau a lacului care se evapor, de
tensiunea vaporilor saturai, precum i de volumul ncperii.
Pericolul de incendiu i explozie poate fi micorat i prin folosirea unor solveni
incombustibili ca: tetraclorura de carbon,, clorura de metilen etc.
La aplicarea la cald a lacului, prin procedeul turnrii, nclzirea acestuia se va face numai pe
baie de ap, instalaia de nclzire fiind prevzut cu serpentine pentru ap cald sau abur. Pentru a
micora gradul de volatilizare, este recomandabil ca dirijarea i recomandarea lacului s se fac n
circuit nchis.
Prepararea lacului se face ntr-o ncpere separat, n vase prevzute cu dispozitive mecanice
de amestecare. Rezervorul pentru lac de la maina de turnare, va avea capul etan.

59
 La tunelurile pentru uscarea lacului, trebuie s se asigure o primenire permanent a aerului,
pentru a se prentmpina pericolul de explozie. n acest scop, tunelurile se prevd cu deschideri n
partea superioar, prin care se evacueaz aerul ncrcat de vaporii de nitrolac existeni n interior, i
cu o instalaie de ventilaie n partea inferioar, pentru evacuarea vaporilor de solveni mai grei ca
aerul. Uile tunelului, dup introducerea cruciorului cu piese, se nchid ermetic. La punerea n
funciune a instalaiei de ventilaie (deschiderea clapetelor), se va supraveghea ca temperatura s nu
depeasc valoarea de regim.
Defectarea instalaiilor de ventilaie i de nclzire poate determina apariia cauzelor de
incendiu.
Camerele de uscare sunt construite din materiale metalice i sunt aezate n seciile de finisare.
La camerele de uscare trebuie respectate aceleai msuri de prevenire a incendiilor ca i la tunelurile
de uscare.
Seciile de lustruire a mobilei se prevd cu instalaii de ventilaie capabile s evacueze
ntreaga cantitate de vapori care se degajeaz, gurile de aspiraie montndu-se n partea superioar ct
i n cea inferioar, n raport cu greutatea specific a vaporilor..
Un principiu care nu trebuie neglijat la construirea i exploatarea instalaiei de ventilaie, este
acela al evacurii separate ar prafului i a altor deeuri de lemn, de cele de vapori inflamabili.
Excesul de white-spirit i rumegu folosite la lefuire umed se depoziteaz n exterior, n vase
metalice nchise, deoarece prezint pericol de autoaprindere. Acelai regim se impune i benzinelor de
lustruit de la mainile de lefuit, dup ce acestea sunt schimbate.
Substanele folosite la lustruire, se vor pregti i pstra n ncperi separate, n secie
admindu-se numai necesarul pentru un schimb, muncitorii innd un minimum de timp vasele
neacoperite (sau sticle destupate).
Dup terminarea lucrului, vasele cu substanele folosite la lustruit, precum i tampoanele
(folosite la lustruire manual) se vor scoate din secie i se vor depozita n ncperi separate. nclzirea
fabricilor de mobil se va face central, cu ap cald sau cu abur de joas presiune, urmrindu-se cu
mare grij ca radiatoarele de nclzire i conductele s fie n permanen curite de praf, iar la
distana de 50 cm de ele s nu se gseasc nici un fel de material combustibil.
Instalaia electric de iluminat va fi de construcie etan la praf n seciile n care se degaj
praf, i antiexploziv n cele n care se produc emanaii de vapori inflamabili.
Tablourile de distribuie se monteaz n exterior, motoarele electrice vor fi de tip protejat
contra prafului (n seciile n care se degajeaz praf) i de execuie antiexploziv n seciile cu
emanaie de vapori. Conectarea i deconectarea circuitelor se va face prin intermediul
ntreruptoarelor n ulei.
Folosirea focului deschis, (lmpi de gaz, sudur etc.) i fumatul sunt cu desvrire interzise.

60