IPSSM-5

PARMA AUTO INSTRUCȚIUNI PROPRII S.S.M.

VOPSITOR
MARKET S.R.L. PENTRU VOPSITOR AUTO
NR. PAG. 22

1. SCOP: Scopul prezentei instructiuni este organizarea si desfăşurarea activităţii de instruire a

salariaţilor din cadrul PARMA AUTO MARKET S.R.L în domeniul securitatii si sanatatii in
munca, prin identificarea surselor de risc si prevenirea potentialelor accidente.

2. CADRU LEGAL DE ELABORARE AL INSTRUCŢIUNILOR PROPRII.

- Legea 319/2006 - legea securităţii şi sănătăţii în muncă;
- H.G. 1425/2006 - normele de aplicare ale Legii nr. 319/2006;
- H.G. 955/2010 - privind modificarea si completarea H.G. 1425/2006;
- H.G. 355/2007 – supravegherea sanatatii la locul de munca;
- H.G.1146/ 2006 - privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru utilizarea în
muncă de către lucrători a echipamentelor de muncă;
- H.G. 1048/2006 - privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea de catre
lucratori a echipamentelor individuale de protectie la locul de munca.
- O.U.G. nr. 195 din 12.12.2002.

3. DOMENIU DE APLICARE.
Prezentele instructiuni proprii de securitate si sanatate in munca se aplica tuturor
lucratorilor din PARMA AUTO MARKET S.R.L care isi desfasoara activitatea in service auto si
care utilizeaza echipamentule de lucru pentru VOPSITOR AUTO.

La procesul de lucru nu se vor primi persoanele aflate sub influenta bauturilor alcoolice.

4. ECHIPAMENTUL INDIVIDUAL de protecție necesar include:

- manusi de protectie;
- încaltaminte de protectie;
- masca de protectie împotriva prafului si a vaporilor de solventi si vopsea;
- ochelari de protectie;
Echipamentul de protectie se va purta numai in timpul desfasurarii operatiilor tehnologice si
numai in cadrul PARMA AUTO MARKET S.R.L

Ediția 1 Aprilie 2013 1/22

 IPSSM-5
PARMA AUTO INSTRUCȚIUNI PROPRII S.S.M.
VOPSITOR
MARKET S.R.L. PENTRU VOPSITOR AUTO
NR. PAG. 22

5. RISCURI FRECVENTE
 Electrocutare prin atingere indirectă sau prin apariția tensiunii de pas:
- legături la instalația de împământare cu grad ridicat de coroziune, fără papuci de priză;
- izolații străpunse accidental și scurgeri de condens.
 Cadere la acelasi nivel prin alunecare, dezechilibrare sau impiedicare.
 Accidentare (neutilizarea, după caz, a echipamentului individual de protecţie).
 Poziţii de lucru vicioase, datorate particularităţii procesului de muncă şi anume poziţia
ortostatică.
 Executarea de operaţii neprevăzute în sarcina de muncă sau de o altă manieră decât prevederile
procedurale sau cele cuprinse în instrucţiunile specifice postului.
 Manipularea greşită a echipamentelor de muncă;
 Deplasări, staţionări în zone periculoase (locul de întreţinere reparare si incercare a
echipamentelor şi utilajelor).
 Agresiunea fizica si verbala din partea clienților.

6. CERINTE SSM.
 Înaintea punerii în functiune a cabinei se vor citi cu atentie si se vor respecta cu strictete
prezentele instructiuni de securita si sanatate a muncii.
 Este interzisa depozitarea materialelor inflamabile si/sau explozive în vecinatatea cabinei.
 Nu se va utiliza instalatia la temperaturi mai mari decât temperatura maxima de lucru.
 Este interzis a permite lucrul la cabina a persoanelor neinstruite.
 Este interzis a se efectua interventii de catre persoane neautorizate la: aparatele de masura si
control, dispozitivele de semnalizare si dispozitivele de protectie.
 Este interzisa depozitarea de materiale pe acoperisul cabinei.
 Este interzisa urcarea persoanelor pe acoperisul cabinei.
 Este interzis a se introduce în cabina mijloace de transport cu o greutate mai mare decât greutatea
suportata de pardoseala cabinei.
 Este interzis a se utiliza vopsele cu punct de inflamabilitate mai mic de 21° C.

Ediția 1 Aprilie 2013 2/22

 IPSSM-5
PARMA AUTO INSTRUCȚIUNI PROPRII S.S.M.
VOPSITOR
MARKET S.R.L. PENTRU VOPSITOR AUTO
NR. PAG. 22

 Este interzis a se efectua operatia de vopsire la temperaturi mai mari de 40° C.

 Este interzis a se pulveriza mai mult de 125g vopsea pe 1000 Nmc/h aer pentru pulverizare.
 Este inerzis a se pastra sau a se amesteca vopselele cu diluant în incinta cabinei.
 Este interzis a se depozita în incinta cabinei obiecte cum ar fi: recipienti de solventi sau vopsea
(chiar si goi), cârpe de sters, hârtii, echipament de lucru, doze de spray-uri, etc.
 Este interzisa patrunderea în incinta cabinei a oricarei surse de incendiu sau explozie cum ar fi:
fumatul, focul deschis, utilizarea aparatelor electrice producatoare de scântei, sudura electica sau
cu flacara, purtarea îmbracamintei si a lenjeriei de corp din fibre sintetice, purtarea de
încaltaminte cu accesorii metalice, folosirea sculelor si a uneltelor de mâna din materiale feroase,
etc.
 Este interzisa servirea mesei si consumul de bauturi în incinta cabinei.
 Este interzis a se introduce un autovehicul în incinta cabinei fara a lua urmatoarele masuri:
- demontarea rezervorului de combustibil;
- - demontarea bateriei;
- - îndepartarea din autovehicul a oricaror substante inflamabile, explozive sau a altor materiale
periculoase.
 Cabina de vopsire se va mentine în permanenta stare de curatenie.
- Se vor curata permanent:
- pardosaua si peretii;
- conductele si canalele de evacuare;
- motoarele (pentru a asigura o racire eficienta);
 Filtrele trebuie sa fie în stare permanenta de curatenie. Reziduurile se depoziteaza în locuri
special destinate acestui scop si se vor lua masuri de împiedicare a aprinderii acestora (se vor
stropi cu apa).
 Urmatoarele parti ale instalatiei trebuie sa fie periodic verificate si întretinute:
- arzatorul;
- camera de ardere;
- filtrul;
- motoarele;

Ediția 1 Aprilie 2013 3/22

 IPSSM-5
PARMA AUTO INSTRUCȚIUNI PROPRII S.S.M.
VOPSITOR
MARKET S.R.L. PENTRU VOPSITOR AUTO
NR. PAG. 22

- elementele de securitate si control ale instalatiei.

 Înainte de începerea lucrului se va verifica presiunea din pneurile autovehiculelor pentru a
prevenii explozia acestora datorita cresterii temperaturii în interiorul cabinei.
 Caroseria autovehiculului se va lega la centura de împamântare.
 Lucratorii care utilizeaza cabina de vopsire vor fi numiti prin decizie de catre conducerea
societatii si vor avea obligatia de a semnala orice defectiune de natura mecanica sau electrica
care poate apare la acest utilaj.
 -Acestia au de asemenea obligatia de a urmari cu atentie graficul de întretinere si revizie pentru a
asigura o functionare optima si sigura, lipsita de pericole a utilajului. Se vor avea în vedere, în
mod special, integritatea si buna functionare a dispozitivelor de protectie, a dispozitivelor de
semnalizare a starii de pericol si a AMC-urilor.
 Accesul persoanelor straine si neinstruite în incinta si în vecinatatea cabinei de vopsire este strict
interzisa!
 Este interzis a se fixa temperatura de uscare peste temperatura maxima de lucru.
 Înainte de începerea operatiei de uscare este obligatoriu a se astepta 20 minute pentru
îndepartarea cetei de vopsea (se lasa sa functioneze ventilatorul pe "vopsire" cu arzatorul oprit).
 Se interzice orice interventie în timpul functiunii utilajului!
-Atingerea organelor de lucru în miscare poate conduce la producerea de vatamari grave!
- Interventiile se vor efectua numai dupa deconectarea utilajului de la retea si asigurarea
împotriva conectarii accidentale a acestuia.
 Purtarea echipamentului individual de protectie, conform normativului propriu aprobat de
conducerea societatii, este obligatorie.
 Se interzice lucrul cu halate la acest utilaj datorita riscului de antrenare a acestora de catre
organele de lucru în miscare!
 În cazul opririi accidentale a alimentarii cu curent electric a utilajului în timpul functiunii
acestuia, este obilgatoriu a se efectua de catre lucrator a urmatoarei succesiuni de operatii:
- se deconecteaza cabina de la retea prin actionarea întrerupatorului principal;
- se deschid ferestrele si usile atelierului;
- se întrerup orice lucrari în vecinatatea cabinei;

Ediția 1 Aprilie 2013 4/22

 IPSSM-5
PARMA AUTO INSTRUCȚIUNI PROPRII S.S.M.
VOPSITOR
MARKET S.R.L. PENTRU VOPSITOR AUTO
NR. PAG. 22

- se deschid usile cabinei si se scoate afara autovehiculul;

- se asteapta 15 minute pentru racirea camerei de ardere.
 Se interzice cu desavârsire orice situatie care poate conduce la amestecul vaporilor de benzina cu
cei de solventi organici, deoarece în astfel de situatii se produc explozii deosebit de puternice!
 Se va respecta cu strictete desfasurarea corespunzatoare a fazei de eliminare a cetei dintre
operatiile de vopsire pentru a se evita producerea concentratiilor cu probabilitate mare de
explozie!
 Gabaritul vehiculelor sau pieselor de vopsit trebuie sa permita existenta unui culoar de un metru
pentru a permite iesirea de urgenta a vopsitorului în caz de nevoie.
 Spalarea sau slefuirea vehiculelor în interiorul cabinei este interzisa.
 Furtunul pistolului de vopsire nu se confectioneaza din cauciuc; se va folosi un material care sa
reziste bine la temperaturi de 80° C.
 Înaintea începerii operatiei de vopsire se verifica presiunea din interiorul cabinei; aceasta trebuie
sa fie de 1-8 mm coloana apa.
 Se verifica de asemenea si indicatiile lampilor de pe panoul de control.
 Aprinderea lampilor de culoare rosie indica pezenta unor defecte care trebuie imediat înlaturate.
 Când instalatia este în functiune nu se vor utiliza întrerupatorul principal sau întrerupatorul de
avarie pentru oprirea instalatiei.
 Când regulatorul de timp este în functiune, nu se efectueaza nici o manevra pentru fixarea sau
modificarea timpului.
 În caz de pericol, se actioneaza butonul de avarie, ceea ce conduce la deconectarea întregului
panou de comanda (toate lampile de control se sting).
 Daca arzatorul prezinta defectiuni de 2-3 ori consecutiv, se opreste instalatia si se cheama
personalul de întretinere. Intrarea în actiune a termostatului de siguranta sau a avertizorului de
presiune scazuta indica astfel de defectiuni.
 În cazul în care se ating valorile limita ale parametrilor de lucru, instalatia trebuie oprita si se
executa lucrarile de întretinere prevazute în cartea tehnica a utilajului.
 Operatiile de întretinere normala mentionate în cartea tehica se pot executa de utilizator.
Operatiile de întretinere speciala se executa numai de catre personal de specialitate.

Ediția 1 Aprilie 2013 5/22

 IPSSM-5
PARMA AUTO INSTRUCȚIUNI PROPRII S.S.M.
VOPSITOR
MARKET S.R.L. PENTRU VOPSITOR AUTO
NR. PAG. 22

 Piesele de schimb vor fi numai originale pentru a nu afecta în ansamblu, siguranta în exploatare a
instalatiei.
 Manometrele, AMC-urile, sistemele de reglaj si de siguranta se verifica cel putin o data la 6 luni.
Efectuarea verificarilor va fi confirmata prin emitere de catre executant a buletinelor de verificari
si a certificatelor de garantie.
 În cazul în care manometul indica o suprapresiune sau o depresiune se opreste imediat instalatia
si clapeta de evacuare a aerului si se executa de catre utilizator reglajele mentionate în
documentatia tehnica.
 Daca dupa efectuarea acestor reglaje (manevre), nu se obtine rezultatul dorit, se opreste instalatia
si se cheama personalul de depanare de specialitate.
 Gratarul de protectie se fixeaza la locul prevazut în documentatie. Se va verifica daca sensul de
rotire al rotorului corespunde sagetii de pe carcasa ventilatorului.
 Întretinerea instalatiei electrice se executa numai de catre personalul de specialitate.
 În încăperile cu pericol de incendii şi explozii sunt interzise:
 fumatul;
 intrarea cu foc deschis;
 intrarea cu piese sau materiale incandescente;
 producerea de scântei;
 lovirea a două scule feroase;
 folosirea echipamentului de lucru din materiale sintetice. În acest scop pe uşa de intrare se vor
monta plăcuţe avertizoare.
 Este interzis accesul în atelierele cu pericol de explozie al tuturor persoanelor străine. Pe uşile
acestor încăperi se va monta tăbliţe cu inscripţia "Intrarea oprită".
 Este interzis fumatul în halele de întreţinere şi reparaţii. În acest scop se vor amenaja locuri
pentru fumat.
 Este interzisă păstrarea rezervoarelor, a bidoanelor cu combustibili lichizi, carbid, cu uleiuri, a
vaselor cu acizi, vopsele, diluanţi etc., în interiorul halelor sau atelierelor, cu excepţia
locurilor anume prevăzute prin proiectul de construcţie.

Ediția 1 Aprilie 2013 6/22

 IPSSM-5
PARMA AUTO INSTRUCȚIUNI PROPRII S.S.M.
VOPSITOR
MARKET S.R.L. PENTRU VOPSITOR AUTO
NR. PAG. 22

 Autovehiculele vor fi introduse la operaţiile de întreţinere sau de reparare numai după spălarea
lor.
 Introducerea autovehiculelor în hală se va face numai cu mersul înainte cu o viteză de maximum
5 km/h. Când spaţiul halei este mic şi nu se poate executa întoarcerea autovehiculului, intrarea se
va face şi cu mersul înapoi. În acest caz conducătorul autovehiculului va fi ajutat la manevrare de
către o altă persoană care va dirija de la sol intrarea în hală. Această persoană va sta în raza de
vizibilitate a şoferului, în afara autovehiculului.

7. NOŢIUNI DE ACORDARE A PRIMULUI AJUTOR ÎN CAZ DE ACCIDENT

ELECTROCUTAREA:
În cazul în care accidentatul se găsește agățat la o înălțime oarecare, deconectarea
instalației și eliberarea acestuia de sub curent poate să provoace un rău mai mare decât cel cauzat
de curentul electric, de aceea trebuie luate toate măsurile care să garanteze securitatea celui
accidentat în caz de cădere.
În caz de deconectare, pot fi stinse concomitent și luminile. De aceea, trebuie luate
măsuri pentru a avea alte surse de iluminat: (felinare, făclii, lumânări, un iluminat de rezervă,
felinare cu acumulatoare, etc.) fără să se întârzie din această cauză deconectarea instalației și
măsurile de prim ajutor pentru cel accidentat.
În cazul în care deconectarea instalației nu poate fi executată suficient de repede, atunci
trebuie luate măsuri de separare a persoanei accidentate de părțile conducătoare de curent de care
este agățată.
În cazul când acesta se află în deplină cunoștiință, deși până atunci fusese în leșin sau a
stat mult timp sub tensiune, el va fi îndrumat sau transportat la un medic, spre a preveni o
eventuală agravare a stării sale.
Când cel accidentat și-a pierdut cunoștința, el trebuie întins pe un loc neted și comod; i se
desface îmbrăcamintea la piept și la gât, se iau măsuri pentru împrospătarea aerului, se evacuează
din încăpere persoanele de prisos, apoi i se dă să miroasă o soluție de amoniac, se stropește cu
apă, i se fac fricțiuni pe corp pentru încălzirea corpului.
În cazul când accidentatul respiră greu, foarte rar și convulsiv, la fel ca un muribund, i se
va face respirație artificială și un masaj în regiunea inimii.

Masajul inimii se execută în felul următor: persoana care dă primul ajutor pune mâna sa
dreaptă pe regiunea inimii accidentatului, avand degetele îndreptate în direcția capului acestuia și
mâna stângă peste mâna dreaptă și apasă uniform, cu mâinile îndreptate, în ritmul bătăilor inimii

Ediția 1 Aprilie 2013 7/22

 IPSSM-5
PARMA AUTO INSTRUCȚIUNI PROPRII S.S.M.
VOPSITOR
MARKET S.R.L. PENTRU VOPSITOR AUTO
NR. PAG. 22

(la un om sănătos 70-80 pe minut, sau pentru comoditate

la fiecare secunda, dupa ceas) face cu podul palmei 20-30
apăsări slabe pe coastele de deasupra inimii.
Să se elibereze imediat accidentatul de părțile de
îmbrăcăminte care împiedică respirația (gulerul de la cămașă,
fularul), să se desfacă cureaua de la pantaloni.
Să se elibereze imediat gura celui accidentat de obiecte
straine (să se înlăture protezele dentare dacă există);
Dacă gura accidentatului este încleștată, ea trebuie deschisă, în care scop falca inferioară
este împinsă în afară; pentru aceasta cel care dă primul ajutor aplică cele patru degete de la
ambele mâini în spatele colțurilor fălcii inferioare, apoi, prin apăsarea degetelor mari deasupra
marginii fălcii, aceasta este împinsă în afară, astfel ca dinții maxilarului inferior să fie aduși în
fața dinților celui superior.

Metoda respirației artificiale gură-la-gură

LEŞINUL (LIPOTIMIA)
Definire, cauze: Leşinul este rezultatul unei oxigenări temporar insuficiente a creierului. O persoană
care leşină va fi inconştientă chiar numai pentru câteva momente.
Scopul acordării primului ajutor în caz de leşin este de a creşte oxigenarea creierului.
Cauzele obişnuite ale leşinului sunt:
- oboseala, perioade îndelungate petrecute în aceeaşi poziţie (în picioare sau aşezat),
foame,
lipsa aerului proaspăt;
- stări emoţionale, ca, de exemplu: frica, anxietatea, vederea sângelui;
- boala, traumatisme, dureri mari.
Pot exista simptome care preced leşinul: pierdere de echilibru, paliditate, transpiraţie.
Se pot lua următoarele măsuri preventive:
- se asigură aer proaspăt (se deschid uşi/ferestre), dar fără temperaturi excesive;
- se slăbeşte strânsoarea hainelor la gât, piept şi talie;

Ediția 1 Aprilie 2013 8/22

 IPSSM-5
PARMA AUTO INSTRUCȚIUNI PROPRII S.S.M.
VOPSITOR
MARKET S.R.L. PENTRU VOPSITOR AUTO
NR. PAG. 22

- dacă persoana este culcată, picioarele se ridică la înălţimea de 10-30 cm faţă de sol.
Primul ajutor - Se procedează astfel:
- se verifică dacă victima are căile respiratorii deschise şi dacă respiră;
- se slăbesc hainele la gât, piept şi talie;
- se aşează victima în poziţia de siguranţă (de recuperare);
- se asigură aer proaspăt şi se protejează victima de temperaturi extreme;
- se menţine victima întinsă confortabil încă 10-15 minute după ce şi-a recăpătat
cunoştinţa.
ATENŢIE!
- Pierderea temporară a cunoştinţei poate fi unul din simptomele care însoţesc o criză
cardiacă
ischemică sau o comoţie cerebrală. Trebuie avută în vedere o astfel de posibilitate, mai ales când
leşinul se produce la persoanele mai în vârstă şi cauza nu este evidentă.
- Dacă revenirea din leşin nu este rapidă şi completă este necesar ajutor medical.

SINCOPA
Ca manifestări, sincopa se aseamănă cu leşinul. Apare rar la oameni sănătoşi şi este cauzată
aproape întotdeauna de lovituri în zonele reflexogene (ca plexul abdominal, bărbie, gât, testicule) sau
de boli de inimă, hemoragii, boli vasculare, etc.
În sincopă, spre deosebire de leşin, pulsul devine neregulat, deosebit de slab şi poate chiar
dispărea.
Primul ajutor este acelaşi ca pentru leşin.
Dacă apare stop cardio-respirator se iau de îndată măsurile corespunzătoare.
Se asigură transportul urgent şi sub supraveghere al victimei la spital.
MĂSURI DE PRIM AJUTOR ÎN FUNCŢIE DE TIPUL PLĂGII ŞI LOCALIZAREA
ACESTEIA:
CONTUZII, VÂNĂTĂI
Contuziile sau vânătăile produc o pătrundere a sângelui în ţesuturile înconjurătoare. Primul
ajutor urmăreşte să reducă alimentarea cu sânge a zonei respective şi să diminueze durerea şi
inflamaţia.
Cea mai bună soluţie constă în aplicarea de comprese reci sau a unei pungi cu gheaţă (în
reprize de 15 minute), culcarea persoanei şi ridicarea membrului rănit.
O compresă rece se poate realiza prin înmuierea unui prosop în apă rece, stoarcerea lui de
excesul de apă şi înfăşurarea acestuia în jurul părţii afectate. Se mai poate turna din când în când
apă rece peste compresă, sau aceasta poate fi înlocuită cu o alta;
Punga cu gheaţă poate fi pregătită astfel: se umple o pungă de plastic sau de cauciuc cu
gheaţă spartă, apoi se scoate aerul din ea şi se închide bine ca să nu se scurgă apa. Punga se

Ediția 1 Aprilie 2013 9/22

 IPSSM-5
PARMA AUTO INSTRUCȚIUNI PROPRII S.S.M.
VOPSITOR
MARKET S.R.L. PENTRU VOPSITOR AUTO
NR. PAG. 22

înveleşte într-un prosop şi se aplică cu atenţie pe rană, în reprize de 15 minute. Schimbaţi gheaţa
dacă este necesar.
ATENŢIE!
NU APLICAŢI PUNGA CU GHEAŢĂ DIRECT PE PIELE!

Compresele reci care se găsesc în comerţ pot fi folosite în locul gheţii. Respectaţi
indicaţiile producătorului în aplicarea compreselor.

PLĂGI MINORE CU SÂNGERĂRI

Plăgile minore cu sângerări mici, cum ar fi juliturile, tăieturile mici şi zgârieturile minore
pot fi spălate cu apă de la robinet şi săpun dacă sunt murdare. Apoi vor fi şterse cu tifon steril şi
acoperite cu pansament special preparat sau improvizat.

PLĂGI GRAVE CU SÂNGERARE ABUNDENTĂ

Plăgile grave cu sângerare abundentă necesită o apăsare continuă şi directă. Dacă rana este
mai mare şi marginile sunt desfăcute, poate fi necesară apropierea marginilor sale înainte de a se
apăsa. S-ar putea să fie timp doar pentru extragerea unor corpuri străine din rană. Corpurile
străine înfipte nu trebuie scoase. Dacă în rană nu se găsesc corpuri străine, daţi primul ajutor
după regulile prezentate mai sus.

Plăgi cu un corp străin înfipt

Plăgile cu un corp străin înfipt necesită o atenţie deosebită pentru că acel obiect poate să
compromită vasele de sânge retezate în adâncimea rănii.
NU modificaţi poziţia şi NU scoateţi obiectele ce sunt adânc înfipte în rană, din cauza
pericolului de sângerare. Bandajaţi rana de jur împrejurul obiectului pentru a împiedica
deplasarea lui, bandaj care să preseze pe locul care înconjoară obiectul, să imobilizeze membrul
şi să împiedice o rănire suplimentară.
Dacă obiectul înfipt este mic şi nu iese prea mult din rană, acordaţi primul ajutor astfel:
- acoperiţi uşor rana şi obiectul cu pansament, având grijă să nu apăsaţi pe obiect;
- faceţi un bandaj circular destul de mare ca să acopere toată rana;
- puneţi acest bandaj pe pansament şi asiguraţi-vă că obiectul nu este presat;
- înfăşuraţi acest bandaj cu o faşă îngustă.
Dacă obiectul este lung şi a rămas prea mult afară din rană, procedaţi astfel:
- faceţi un pansament în jurul obiectului pentru a acoperi rana;
- puneţi în jurul obiectului comprese pentru a-l împiedica să se mişte;
- fixaţi compresele cu un bandaj îngust având grijă să nu se exercite presiune asupra
obiectului înfipt.

Ediția 1 Aprilie 2013 10/22

 IPSSM-5
PARMA AUTO INSTRUCȚIUNI PROPRII S.S.M.
VOPSITOR
MARKET S.R.L. PENTRU VOPSITOR AUTO
NR. PAG. 22

Plăgi prin înţepare

E posibil ca plăgile prin înţepare să nu prezinte o sângerare externă abundentă, dar ele pot
provoca o sângerare internă, mai ales dacă rana este la piept (torace)sau abdomen. Unele dintre aceste
răni, cum ar fi cele prin împuşcare, pot avea un orificiu la intrare şi unul la ieşire. Astfel de răni sunt
serioase, pentru că ţesuturile interne sunt distruse şi există sângerare internă şi infecţie în profunzimea
rănii. Controlaţi sângerarea şi acordaţi primul ajutor pentru răni.

Plăgi prin strivire

Reprezintă vătămări grave ale membrelor sau ale întregului corp produse de materiale grele
ca: nisip, zidărie, utilaje sau altele de acest fel. Ţesuturile sunt distruse pe întindere mare, iar
organele interne pot fi rupte. Plăgile prin strivire pot fi agravate şi prin fracturi. Plăgile prin
strivire la o scară mai mică, cum ar fi cea a unei mâini, sunt grave, dar nu reprezintă în general
un pericol mortal.
Plăgile grave prin strivire pot produce complicaţii grave, ajungând până la şoc şi
insuficienţă renală. Chiar dacă rănitul nu prezintă semne şi simptome de şoc la scoaterea de la
locul accidentului, primul ajutor trebuie acordat imediat pentru a împiedica instalarea şi
agravarea şocului.
Astfel:
- protejaţi victima faţă de alte circumstanţe posibile de accidentare;
- opriţi sângerarea (sângerările);
- aplicaţi pungi cu gheaţă pe zona rănită;
- trataţi împotriva şocului.

Plăgile palmei
Plăgile palmei produc de obicei sângerări abundente pentru că zona este foarte
vascularizată.
Daţi primul ajutor pentru o rană de-a latul palmei (transversală) astfel:
- acoperiţi rana cu un pansament gros;
- îndoiţi degetele peste pansament ca să se formeze pumnul şi să apese pe rană;
- bandajaţi mâna închisă cu un bandaj triunghiular, cu centrul pe interiorul încheieturii
pumnului, aduceţi capetele de jur împrejurul mâinii ca să se încrucişeze în diagonală peste degete
şi legaţi în jurul încheieturii;
- ridicaţi şi sprijiniţi mâna într-o eşarfă.
Dacă rana este longitudinală (de-a latul palmei) procedaţi astfel:
- puneţi pansamentul pe rană şi bandajaţi mâna cu degetele întinse. O faşă aplicată în jurul
mâinii va menţine rana închisă;
- ridicaţi şi sprijiniţi mâna cu o eşarfă.

Ediția 1 Aprilie 2013 11/22

 IPSSM-5
PARMA AUTO INSTRUCȚIUNI PROPRII S.S.M.
VOPSITOR
MARKET S.R.L. PENTRU VOPSITOR AUTO
NR. PAG. 22

Sângerările din limbă sau obraz

În acest caz folosiţi un pansament steril sau o cârpă curată şi apăsaţi pe rană cu degetul
mare şi cu un alt deget până încetează sângerarea.

Sângerări la nivelul scalpului

Sângerările la nivelul scalpului (pielii păroase a capului) pot fi serioase dacă nu sunt
complicate cu o fractură a craniului sau prin existenţa unui obiect înfipt.
Când acordaţi primul ajutor în astfel de cazuri, evitaţi să palpaţi, să apăsaţi sau să infectaţi
rana.
Procedaţi astfel:
- curăţaţi rana de murdărie;
- aplicaţi un pansament gros, steril, care să fie destul de mare pentru a depăşi marginile
rănii şi
bandajaţi strâns;
- dacă aveţi de-a face cu un obiect înfipt, aplicaţi un pansament compresiv în jurul lui.

Sângerările din nas

Sângerările din nas pot apărea spontan sau pot fi produse prin suflarea nasului, printr-o
lovitură directă sau în cazuri mai serioase, prin rănire indirectă cum ar fi o fractură a craniului (şi
atunci NU opriţi curgerea sângelui).
În sângerări ale nasului, rezultate din alte cauze, acordaţi primul ajutor astfel:
- aşezaţi rănitul în poziţie şezând, cu capul înclinat uşor în faţă;
- puneţi-l pe rănit să-şi strângă nările între degetul mare şi arătător timp de aproximativ 10
minute, respirând pe gură;
- desfaceţi articolele de îmbrăcăminte la gât şi piept;
- spuneţi victimei să stea liniştită pentru a evita creşterea pulsului şi a sângerării;
- îndemnaţi-o să respire pe gură şi să nu-şi sufle nasul câteva ore după ce sângerarea s-a
oprit,
pentru ca cheagul format să nu se desprindă;
- dacă în urma acestor măsuri sângerarea nu se opreşte, duceţi accidentatul la spital.

Sângerări din urechi

Sângerările din urechi pot fi însoţite şi de o eliminare a unui lichid gălbui. Acest simptom
indică o fractură craniană, ceea ce este foarte grav.
Procedaţi astfel:
- NU încercaţi să opriţi curgerea de sânge sau alte lichide;
- NU acoperiţi urechea cu tifon;

Ediția 1 Aprilie 2013 12/22

 IPSSM-5
PARMA AUTO INSTRUCȚIUNI PROPRII S.S.M.
VOPSITOR
MARKET S.R.L. PENTRU VOPSITOR AUTO
NR. PAG. 22

- anunţaţi medicul imediat şi acordaţi primul ajutor astfel:

 aplicaţi un bandaj cervical;
 puneţi un pansament steril lejer pe ureche;
 culcaţi rănitul pe partea afectată sprijinind cu atenţie capul şi gâtul, cu partea
superioară a corpului uşor ridicată;
 dacă rănitul vomită sau dacă trebuie să-l părăsiţi, puneţi-l în poziţia de recuperare
pe partea afectată;
 controlaţi respiraţia şi circulaţia;
 luaţi măsurile împotriva şocului.

FRACTURI

Generalităţi: Prin fractură se înţelege întreruperea continuităţii unui os, cu alte cuvinte, orice
rupere, zdrobire sau plesnire (fisurare) a unui os, ca urmare a unui traumatism mai puternic
(cădere de la înălţime, lovitură, strivire, tamponare, izbire, răsucire, etc.).
Corpul omenesc are peste 200 de oase, de diferite mărimi şi forme (oase lungi, scurte,
late), grupate în: oasele capului, ale trunchiului şi ale membrelor.
Toate oasele se pot fractura, dar cel mai des, fracturile se produc la oasele lungi ale
membrelor, la oasele bazinului şi ale coloanei vertebrale.
Cazurile mai frecvente ale fracturilor sunt urmare a accidentelor de muncă şi de
circulaţie şi a activităţilor sportive. De asemenea, se produce un număr mare de fracturi în
situaţia unor catastrofe (cutremure, prăbuşiri de mine, ciocniri de trenuri, etc.).
Bărbaţii între 25-50 ani înregistrează cel mai mare număr de fracturi; la copii fracturile
sunt destul de rare; la vârstnici fracturile se produc şi la traumatisme uşoare.

Prevenirea fracturilor
Majoritatea fracturilor pot fi prevenite prin adoptarea unor deprinderi de securitate în
diferite activităţi profesionale, casnice, sportive, etc.
De asemenea trebuie evitate:
- Suprafeţele accidentate sau încărcate cu diferite obiecte (obstacole): unelte, materiale,
cordoane de racord, furtunuri, etc.;
- Pardoselile umede, murdare cu uleiuri, alunecoase; lipsa covoarelor, carpetelor sau
traverselor;
- Scările luminate insuficient şi blocate (aglomerate) cu obiecte diferite, fără balustradă,
acoperite cu gheaţă şi/sau zăpadă;
- Folosirea scaunelor pentru a atinge locuri înalte, a scărilor pliante defecte, a scărilor
neasigurate;
- Neutilizarea balustradelor şi centurilor de siguranţă atunci când se lucrează la înălţime.

Ediția 1 Aprilie 2013 13/22

 IPSSM-5
PARMA AUTO INSTRUCȚIUNI PROPRII S.S.M.
VOPSITOR
MARKET S.R.L. PENTRU VOPSITOR AUTO
NR. PAG. 22

Tipuri de fracturi
Cunoaşterea diferitelor tipuri de fracturi este foarte importantă în luarea măsurilor de prim
ajutor adecvate, care să nu agraveze fractura şi să prevină complicaţiile: transformarea unei fracturi
incomplete într-una completă, a unei fracturi complete într-una cu deplasare, a unei fracturi închise
într-una deschisă, etc.
În funcţie de modul de producere al accidentului, trebuie suspectată o fractură chiar şi la
distanţă de locul de acţiune a agentului agresor.
Fracturile se produc ca urmare a acţiunii directe sau indirecte a agentului agresor. Astfel:
- Fractura directă se produce la locul de aplicare a forţei respective, deci la locul de
acţiune a
agentului agresor (de exemplu: căderea unei greutăţi pe coapsă, gambă, mână; o lovitură
aplicată pe coloană, fractură prin glonţ). Acest tip de fractură interesează în special oasele care
nu au toată suprafaţa acoperită de muşchi (cubitus, tibie, claviculă).
- Fractura indirectă este fractura care se produce la distanţă de locul de aplicare a forţei
respective, deci de locul de acţiune a agentului agresor. Fractura indirectă se poate produce prin:
 Flexie. Agentul agresor acţionează asupra unei extremităţi a osului, cealaltă extremitate fiind fixată; osul
se rupe acolo unde curbura este mai mare (de exemplu, fractura de claviculă prin căderea pe umăr,
fractura gâtului femurului prin cădere pe genunchi, etc.);
 Răsucire. În general, în această categorie se încadrează accidentele provocate de prinderea
hainelor sau membrelor de o maşină, bandă, agregat, fapt care duce la ruperea oaselor la
distanţă prin fracturi spiroide (de exemplu, fractura coastei prin rotirea violentă a corpului, în
timp ce piciorul este blocat pe sol);
 Tracţiune. Un segment de membru este prins şi atârnă sau este tras de un agregat producându-
se şi o mică rotaţie;
 Presiune. Cele mai frecvente fracturi prin presiune se produc prin căderi de la înălţime: fracturi
de călcâi, genunchi, şold şi coloană vertebrală în cazul căderilor în picioare; fracturi de antebraţ,
braţ şi claviculă în căderile pe palme sau pe cot.
Fracturile mai pot fi clasificate în complete şi incomplete.
- Fracturile complete interesează osul pe toată grosimea sa, având forme variabile: de-a
curmezişul, piezişă, spiralată.
În raport cu poziţia fragmentelor osoase (rămase sau nu în contact) fracturile complete pot fi:
 Cu deplasare (mai grave). Deplasarea fragmentelor osoase se poate produce de-a lungul, de-a
curmezişul osului sau capetele oaselor se încalecă;
 Fără deplasare (mai puţin grave).
Fracturile mai pot fi:
 închise, când cel puţin pielea a rămas intactă;

Ediția 1 Aprilie 2013 14/22

 IPSSM-5
PARMA AUTO INSTRUCȚIUNI PROPRII S.S.M.
VOPSITOR
MARKET S.R.L. PENTRU VOPSITOR AUTO
NR. PAG. 22

 deschise, când s-a produs şi o rană prin care focarul de fractură comunică cu exteriorul.
Fracturile deschise sunt mai grave, ele fiind însoţite de hemoragii (uneori foarte importante) şi
putâd fi complicate cu infecţii.
Fracturile pot fi:
 unice (un singur focar de fractură);
 multiple (mai multe focare).
O fractură complicată este aceea în care oasele au produs şi leziuni ale organelor interne precum
rupturi ale vaselor de sânge, ficatului, plămânilor sau splinei.
Alţi termeni sunt utilizaţi pentru a descrie tipuri particulare de fracturi, dar caracteristicile
acestora nu pot fi determinate la primul ajutor. Astfel:
- dacă un os este rupt în mai mult de două segmente, atunci se spune că este zdrobit
(fractură
cominutivă);
- o ruptură incompletă este numită fisură;
- fracturile epifizare sunt leziuni ale capetelor oaselor (care includ suprafaţa de creştere
a
oaselor lungi);
- fracturile diafizare sunt leziuni ale segmentului osos dintre capetele unui os lung;
- ruperile produse de tensiuni repetate sunt numite fracturi de oboseală;
- ruperile produse prin boli osoase sunt fracturi patologice.

Semne şi simptome
Înainte de a proceda la examinarea accidentatului este absolut necesar ca salvatorul să se
informeze asupra agentului agresor, a modului de acţiune a acestuia precum şi asupra căror părţi
din organism a acţionat.
Trebuie suspectată fractura dacă:
- traumatismul este produs de o forţă externă puternică;
- s-a auzit o trosnitură sau o pocnitură.
Examinarea accidentatului se realizează cu atenţie şi blândeţe pentru a nu provoca leziuni
suplimentare. Membrul accidentat este comparat cu cel valid pentru a determina gradul de
deformare. Îmbrăcămintea trebuie tăiată pentru a permite examinarea zonei traumatizate.
Pot fi prezente unul sau mai multe din următoarele semne şi simptome:

Semne de probabilitate:
- Durerea şi sensibilitatea dureroasă sunt maxime la locul fracturii, cu ocazia mişcării sau
palpării
porţiunii rănite; trebuie avut în vedere faptul că şi o simplă contuzie musculară poate provoca durere.

Ediția 1 Aprilie 2013 15/22

 IPSSM-5
PARMA AUTO INSTRUCȚIUNI PROPRII S.S.M.
VOPSITOR
MARKET S.R.L. PENTRU VOPSITOR AUTO
NR. PAG. 22

- Deformarea regiunii traumatizate este un semn de fractură, dar şi hematomul şi luxaţia

pot
deforma zona afectată.
- Impotenţa funcţională pierderea funcţiunii sau imposibilitatea efectuării mişcării părţii
rănite este întotdeauna prezentă ca urmare a durerii şi deformării (uneori lipsa mişcării nu este
decât un act de apărare împotriva durerii).
- Scurtarea membrului fracturat (prin deplasarea pe verticală a fragmentelor osoase)
poate
fi un semn preţios, dar el poate apărea şi în luxaţie.
- Vânătaia (echimoza) apare mai târziu şi uneori la distanţă de locul fracturii şi indică
difuzarea sângelui din focarul de fractură în straturile pielii. Acest semn poate apărea şi după o
contuzie simplă.

Semne sigure:
- Mişcarea anormală ivită în afara articulaţiilor indică în mod sigur o fractură completă.
Aceasta însă nu trebuie să fie căutată de salvator îndoind gamba, coapsa, braţul sau antebraţul
victimei. Ea poate fi observată în timp ce accidentatul se mişcă sau se agită din cauza durerii; cel
mult i se cere să-şi ridice membrul în cauză, putându-se constata atunci că mişcarea nu se
transmite extremităţii acestuia.
- Crepitaţia sau frecătura rezultă din frecarea segmentelor osoase între ele, în timp ce
accidentatul
execută o mişcare; este periculos să fie căutată în mod intenţionat deoarece pot fi provocate complicaţii.

Primul ajutor în fracturi

Primul ajutor în fracturi are rolul să prevină complicaţiile şi leziunile ulterioare şi să
diminueze durerea şi umflarea zonei.
Reguli generale
Ce nu trebuie făcut:
- Nu trebuie să se acţioneze brutal sau să i se impună victimei mişcări inutile.
- Victima nu trebuie ridicată în picioare sau transportată înainte de imobilizarea fracturii,
pentru că toate acestea pot să provoace complicaţii:
 Accentuarea durerii (cauză a şocului);
 Deplasarea fragmentelor osoase uneori ascuţite şi tăioase care distrug
muşchi, vase de sânge sau nervi provocând hemoragii sau paralizii;
 Transformarea fracturii închise într-una deschisă, ceea ce implică, de
asemenea, o serie de complicaţii în plus.
Ce trebuie făcut:
- primul ajutor se acordă la locul accidentului, exceptând cazul în care persistă un pericol

Ediția 1 Aprilie 2013 16/22

 IPSSM-5
PARMA AUTO INSTRUCȚIUNI PROPRII S.S.M.
VOPSITOR
MARKET S.R.L. PENTRU VOPSITOR AUTO
NR. PAG. 22

pentru salvator sau pentru victimă. În acest caz, victima trebuie aşezată în cel mai apropiat loc
sigur, unde rănile sale să poată fi temporar asistate şi stabilizate;
- în cazul de fractură deschisă trebuie procedat mai întâi la oprirea hemoragiei şi la
pansarea rănii.
Orice os exteriorizat trebuie protejat cu feşi de jur împrejur, dar nu trebuie forţat să intre
înapoi în rană.
- ca şi în alte traumatisme este necesară administrarea unui calmant (antinevralgic,
algocalmin. etc.) pentru a diminua durerea.
- obiectivul principal al primului ajutor este reprezentat de imobilizarea focarului
fracturii
pentru a prevenii complicaţiile şi a alina durerea. Imobilizarea se realizează cu ajutorul atelelor
confecţionate special sau improvizate (bastoane, umbrele, bucăţi de scândură sau placaj, cozi
de mătură, şipci, paturi, etc.)
Imobilizarea fracturii trebuie să respecte următoarele reguli:
- Ca regulă generală, orice imobilizare trebuie să cuprindă două articulaţii (încheieturi):
cea de
deasupra şi cea de dedesubtul focarului de fractură (proximal şi distal).
- La membre, atelele se pun de o parte şi de alta a focarului de fractură ( sau membrul se
aşează într-o gutieră specială).
- Atelele se învelesc în vată (sau alte materiale moi) pentru a nu leza pielea, a nu stânjeni
circulaţia sau a nu mări durerea.
- Se evită aplicarea atelelor pe locul unde osul vine în contact direct cu pielea (faţa antero
internă a gambei, de pildă).
- Acolo unde atela nu se poate mula exact pe regiunea imobilizată, golurile se umplu cu
vată.
- Se trage apoi o faşă, la început circulară, apoi şerpuitoare, în jurul atelelor şi membrului
fracturat, obţinând astfel o imobilizare provizorie (imobilizarea de durată –în aparat gipsat-
urmând să se facă la un serviciu medical de specialitate). Trebuie să se aibă în vedere că faşa
prea strânsă stânjeneşte circulaţia sângelui şi accentuează durerea, iar faşa prea largă este egală
cu lipsa imobilizării.
- Orice accentuare a durerii indică agravarea situaţiei şi necesită controlarea poziţiei membrelor, a
bandajelor şi nodurilor şi a circulaţiei sângelui la extremităţi. Nodurile de la materialul utilizat pentru fixarea
atelelor vor fi făcute peste atelă şi nu pe zona descoperită deoarece pot provoca compresiuni dureroase pe
tegumente.
- Cel puţin două persoane trebuie să conlucreze la efectuarea imobilizării. Una ridică
membrul
fracturat cu o mână, în timp ce cu palma cealaltă sprijină locul fracturii, iar cealaltă persoană
aplică atelele şi trage faşa.

Ediția 1 Aprilie 2013 17/22

 IPSSM-5
PARMA AUTO INSTRUCȚIUNI PROPRII S.S.M.
VOPSITOR
MARKET S.R.L. PENTRU VOPSITOR AUTO
NR. PAG. 22

Transportarea accidentatului la spital urmează după imobilizare. Până atunci se va

asigura în continuare supravegherea accidentatului luându-se în continuare măsurile necesare
pentru prevenirea şocului: acoperirea cu pleduri sau haine, administrarea de calmante pentru
durere şi de lichide, dacă victima este conştientă.

8. MASURI DE PRIM AJUTOR IN CAZ DE ACCIDENTE RUTIERE

Primul ajutor in accidentele rutiere reprezinta un complex de masuri de urgenta, care se
aplica inaintea interventiei cadrelor medicale de specialitate. Organizarea primului ajutor are o
importanta deosebita pentru salvarea accidentatilor si pentru minimizarea efectelor accidentului
de circulatie.

A. CIRCULATIA PE TROTUARE
Trotuarul este componenta a drumului public situat de o parte si de alta a strazilor,
bulevardelor si magistralelor si este rezervat “prioritar” circulatiei pietonilor. De aici decurge si
obligatia pietonilor, in timpul deplasarii, sa foloseasca numai trotuarele sau pistele special
amenajate.
Pentru a se asigura pietonilor siguranta deplina si o deplasare nestanjenita este interzisa
crearea de obstacole sau restrictii pentru circulatia pietonilor prin executarea de lucrari sau
depozitare de materiale, ori lasarea unor obiecte pe trotuar, fara acordul politiei.

Conform normelor de comportare civilizata, pietonilor li se recomanda:

- evitarea deplasarii pe trotuare in alergare;
- evitarea stationarii, cu alti colegi, in mijlocul trotuarului si retragerea intr-un loc unde sa
nu fie incomodata deplasarea celorlalti pietoni;
- deplasarea sa se faca, pe partea dreapta a trotuarului in directia de mers;
- asteptarea mijloacelor de transport in comun sa se faca stand numai pe trotuar sau
acostament si nu pe carosabil.

B. CIRCULATIA PE PARTEA CAROSABILA

- folosirea, atunci cand exista, a potecilor sau a drumurilor laterale ce marginesc drumul
public;
- sunt localitati rurale strabatute de sosele cu circulatie intensa unde s-au construit, de o
parte si de alta a partii carosabile, trotuare ce trebuie folosite de pietoni;
- cand, totusi, trebuie sa circule pe carosabil, deoarece lipsesc trotuarele, potecile si
acostamentul, pietonii sunt obligati sa circule numai PE PARTEA STANGA a drumului, in
sensul de mers si cat mai aproape de marginea acestuia, deoarece ii ajuta sa observe cu usurinta
orice autovehicul, care vine din fata;
- deplasarea se va face, pe cat posibil, pe un singur sir;

Ediția 1 Aprilie 2013 18/22

 IPSSM-5
PARMA AUTO INSTRUCȚIUNI PROPRII S.S.M.
VOPSITOR
MARKET S.R.L. PENTRU VOPSITOR AUTO
NR. PAG. 22

- deplasarea pe partea stanga a soselei nu-i scuteste pe pietoni de obligatia de a privi din
cand in cand si inapoi pentru a observa traficul, mai ales cand soseaua are pe mijloc linia
discontinua, care permite circulatia autovehiculelor care executa depasirea sa intre si pe
banda pe care circula pietonii;
- daca deplasarea se va face in grup se va cauta, pe cat posibil, sa se mearga tot in sir, insa
cu semnalizare in fata si in spate cu fanioane;
- se interzice stationarea pietonilor pe carosabil si in special stationarea in curbe sau in
locuri lipsite de vizibilitate, datorita faptului ca soferii nu au posibilitatea sa observe din
timp prezenta pietonilor.

C. CIRCULATIA PE TIMP DE NOAPTE

- evitati portiunile de drum unde nu sunt trotuare amenajate;
- sa nu stationeze pe partea carosabila;
- sa nu traverseze fara o temeinica asigurare sau prin locuri nepermise;
- sa fie imbracati in culori deschise sau sa aiba accesorii vestimentare din material
reflectorizant;
- sa foloseasca in timpul deplasarii lanterne sau felinare aprinse.

D. TRAVERSAREA DRUMURILOR PUBLICE

Traversarile se fac intodeauna prin locuri semnalizate:
a) INTERSECTII
Deplasarea se face numai:
- pe marcajul pietonal (zebra);
- la indicatorul rutier “Trecere pentru pietoni”;
- pe lumina verde a semaforului;
- la semnalul agentului de circulatie, cu semnificatia “LIBER”.
La intersectiile fara marcaj (zebra), indicator rutier sau semafor, traversarea se face pe la
coltul acestora, cu o prealabila asigurare din ambele parti (stanga-dreapta), lasand sa treaca
vehiculele care se aproprie in acel moment.

b) LOCURI SPECIAL SEMNALIZATE

- indicatorul folosit pentru marcarea unor astfel de locuri este “TRECERE PENTRU
PIETONI”, ce permite pietonilor sa traverseze, dupa ce se asigura, dar care in acelasi timp
obliga conducatorii vehiculelor sa reduca viteza si sa acorde prioritate;
- marcajele pentru trecerea pietonilor (zebra) sunt executate cu vopsea alba, aplicata pe
carosabil, ce obliga pietonii sa traverseze numai pe latimea acestor marcaje. Orice traversare in
afara acestor marcaje este la fel de periculoasa ca si aceea care se face in locuri unde nu exista
indicatoare si marcaje;

Ediția 1 Aprilie 2013 19/22

 IPSSM-5
PARMA AUTO INSTRUCȚIUNI PROPRII S.S.M.
VOPSITOR
MARKET S.R.L. PENTRU VOPSITOR AUTO
NR. PAG. 22

c) TRECERI DENIVELATE PENTRU PIETONI

Aceste treceri pot fi subterane sau deasupra solului si sunt semnalizate cu ajutorul unui
indicator, ce obilga pietonii sa foloseasca aceasta trecere denivelata.
La trecerea drumului public pietonii trebuie sa respecte unele reguli de mare importanta:
- inainte de a se angaja in traversare, pietonul trebuie sa se asigure ca in acel moment, in
zona
respectiva nu circula vehicule. Asigurarea nu trebuie neglijata nici in cazurile cand traversarea se
face prin locuri special amenajate prin marcaje si indicatoare.

SE INTERZICE PIETONILOR:
- sa circule pe carosabil, daca exista amenajari speciale pentru ei;
- sa traverseze drumul public prin alte locuri decat prin cele permise, ori prin locuri
permise
fara sa se asigure;
- sa prelungeasca timpul de traversare, sa intarzie sau sa se opreasca fara motiv;
- sa se angajeze in traversare atunci cand se aproprie masina salvarii, a pompierilor, a
politiei
(cu atentionare acustica sau luminoasa) sau coloana oficiala;
- sa traverseze drumul public prin spatele sau prin fata unui autovehicul sau tramvai, care
stationeaza;
- sa traverseze, strecurandu-se printre autovehicule parcate in apropierea bordurii sau
trotuarului;
- sa traverseze prin locuri cu insuficienta vizibilitate (curba, varfuri de panata sau in
conditii
climaterice nefavorabile);
- sa traverseze peste calea ferata, cand semnalul luminos sau pozitia barierei sau
semibarierei
interzice trecerea;
- sa traverseze in locuri unde sunt instalate dispozitive de protectie a pietonilor, prin
escaladarea acestora;
- sa traverseze prin spatiul interior al intersectiilor;
- sa circule sau sa traverseze pe sectorul de drum semnalizat cu indicatorul rutier “Accesul
interzis pietonilor”.

E. CIRCULATIA LUCRATORILOR CU MIJLOACELE DE TRANSPORT IN

COMUN pe traseul de deplasare la/de la locul de munca:

Ediția 1 Aprilie 2013 20/22

 IPSSM-5
PARMA AUTO INSTRUCȚIUNI PROPRII S.S.M.
VOPSITOR
MARKET S.R.L. PENTRU VOPSITOR AUTO
NR. PAG. 22

- se interzice lucratorilor sa circule pe scarile mijloacelor de transport in comun sau agatati

de
partile laterale ale acestora;
- se interzice lucratorilor sa alerge dupa mijlocul de transport in comun daca acesta este
iesit
din statia regulamentara;
- in mijlocul de transport in comun sa se tina de balustrada de mana curenta sau sa stea jos.

F. CIRCULATIA LUCRATORILOR CU MIJLOACELE PERSONALE DE

TRANSPORT pe traseul de deplasare la/de la locul de munca:
- conducatorii auto au obligatia ca, pentru asigurarea conditiilor tehnice ale autovehiculelor
sa
efectueze verificari periodice pentru:
 instalatia de alimentare cu carburant;
 sistemul de rulare si franare;
 existenta si integritatea fizica a oglinzilor retrovizoare, interioare si exterioare;
 starea geamurilor, a usilor;
- intrarea si iesirea autovehiculelor din parcarea societatii pe drumurile publice se va face
cu
fata. In cazul in care nu este posibil, iesirea pe drumurile publice se va face numai prin pilotare.
- in timpul deplasarii, la bordul unui vehicul cu patru sau doua roti, conducatorii auto sunt
obligati sa respecte semnele de circulatie, intrarea in depasire si viteze legale de circulatie.
- pe timpul deplasarii pe drumurile publice, conducatorii motocicletelor, mopedelor si
persoanele transportate pe acestea au obligatia sa poarte casca de protectie omologata.
- conducatorilor de vehicule le este interzisa folosirea telefoanelor mobile atunci cand
acestia
se afla in timpul mersului, cu exceptia celor prevazute cu dispozitive tip “maini libere”.
- conducatorii de vehicule sunt obligati sa opreasca imediat, pe acostament sau, in lipsa
acestuia, cat mai aproape de marginea drumului sau bordura trotuarului, in sensul de deplasare,
la apropierea si la trecerea autovehiculelor cu regim de circulatie prioritara care au in functiune
mijloacele speciale de avertizare luminoasa de culoare rosie si sonore.

Instruirea în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă la societatea PARMA AUTO

MARKET S.R.L are ca scop însuşirea cunoştinţelor şi formarea deprinderilor de securitate şi
sănătate în muncă.
Durata instruirii introductiv–generale este de 8 ore (4 ore cu pauză după fiecare oră,
urmat de 2 ore de studiu individual de aprofundare şi 2 ore testarea cunoştinţelor acumulate)
şi se execută individual.

Ediția 1 Aprilie 2013 21/22

 IPSSM-5
PARMA AUTO INSTRUCȚIUNI PROPRII S.S.M.
VOPSITOR
MARKET S.R.L. PENTRU VOPSITOR AUTO
NR. PAG. 22

Instruirea introductiv-generală se face de către delegații societatii SSM FIRE

CONSULTING S.R.L. în calitate de prestator servicii externe securitate si sanatate in munca
conform contractului de prestări servicii nr. ....... din ....................
Instruirea la locul de muncă se face după instruirea introductiv – generală şi are ca scop
prezentarea riscurilor pentru securitate şi sănătate în muncă, precum şi măsurile şi activităţile de
prevenire şi protecţie la nivelul fiecărui loc de muncă, post de lucru şi/ sau fiecărei funcţii
exercitate.
Instruirea la locul de muncă se face de către conducătorul locului de muncă desemnat și
are o durată de 8 ore (4 ore cu pauză, urmat de 2 ore studiu individual de aprofundare și
demonstrații practice şi 2 ore testarea cunoştinţelor acumulate) şi se execută după instruirea
introductiv-generală.
Instruirea periodică are o durată de 2 ore, se desfăşoară pe baza tematicilor şi a
planificarii de instruire S.S.M. întocmita de serviciul extern SSM FIRE CONSULTING S.R.L.
Intervalul dintre două instruiri periodice va fi de 3 luni pentru intreg personalul.

Intocmit Aprobat,
Specialist SSM DIRECTOR GENERAL
TATOMIR Gabriel - Costin ANCULESCU Gabriel
SSM FIRE CONSULTING

Ediția 1 Aprilie 2013 22/22