Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
ADMINISTRATOR
TINICHIGIU
1
CONSECINŢELE POSIBILE ALE NECUNOAŞTERII Şl NERESPECTĂRII
LEGISLAŢIEI DE SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA ÎN VIGOARE.
- gradul 1, când persoana afectată şi- a pierdut total capacitatea de muncă şi nu are
posibilitatea autoservirii (în caz de orbire, de pierdere a ambelor mâini sau picioare etc.)
- gradul 2, când persoana afectată şi-a pierdut total capacitatea de muncă, dar se
poate autoservi;
- gradul 3, cănd persoana afectată şi-a pierdut parţial capacitatea de muncă, dar îşi
poate continua activitatea la acelaşi loc de muncă sau altul, însă în ondiţiile unui program
redus.
DECESUL -reprezintă consecinţa cea mai gravă a unui accident de muncă. Spre
deosebire de incapacitatea de muncă şi de invaliditate , în cazul decesului nu este afectată
numai integritatea organismului ,ci însă-siviaţa omului . Un accident de muncă poate fi
considerat mortal , chiar dacă decesul a survenit după un interval de timp ,cu condiţia să
2
se confirme în baza unui act medico-legal,că acesta s-a produs drept consecinţă a
acidentului .
BOALA PROFESIONALĂ - este afecţiunea ce se produce ca urmare a
exercitării a unei meserii sau profesii, cauzată de factori nocivi fizici, chimici sau
biologici, caracteristici locului de muncă, pecum şi de suprasolicitarea diferitelor
organe sau sisteme ale organismului în procesul de muncă .
CLASIFICAREA BOLILOR PROFESIONALE.
■ Se face după mai multe criterii :
boli cronice, provocate de regulă, de doze relativ mici, dar care acţionează timp îndelungat
asupra organismului;
boli acute generate de o expunere de scurtă durată la acţiunea factorului nociv , dar la doze
mari.
3. După modul de acţiune a factorului nociv asupra organismului ;
3
INSTRUCTIUNI PROPRII SPECIFICE ACTIVITATII
4
16. În halele de reparaţii în care se execută şi lucrări de sudură la autovehicule se va stabili locul de
amplasare a tuburilor de oxigen, a generatoarelor de sudură oxiacetilenică, a transformatoarelor de
sudură electrică, precum şi a paravanelor de protecţie folosite în timpul sudurii electrice;
17. Transformatoarele de sudură electrică vor fi conectate la instalaţia de legare la pământ, iar cablurile
vor fi amplasate şi protejate astfel încât să nu fie deteriorate de roţile autovehiculelor care circulă în
timpul reparaţiilor;
18. Petele de ulei şi de combustibil de pe pardoselile halelor sau încăperilor vor fi acoperite cu nisip,
după care vor fi luate măsuri de curăţare şi evacuare a materialului rezultat în locuri care nu prezintă
pericol de incendiu;
19. Cârpele, câlţii ţi alte materiale textile folosite la curăţarea şi ştergerea pieselor sau a mâinilor vor fi
depuse în cutii metalice cu capac de închidere şi evacuate în locuri stabilite în acest scop pentru a fi
arse sau îngropate;
20. În halele de reparare a autovehiculelor se vor monta plăci avertizoare şi afişe sugestive pe teme se
protecţie a muncii, referitoare la activitatea efectiv prestată;
21. În cazul încăperilor în care se găsesc instalaţii prin a căror manevrare sau atingere se pot produce
accidente, pe uşile acestora se vor fixa tăbliţe cu inscripţia „INTRAREA INTERZISĂ
PERSOANELOR STRĂINE”. Aceste tăbliţe se vor fixa şi pe uşile încăperilor în care sunt instalate
cazane cu abur, transformatoare, redresoare;
22. Lucrătorii trebuie să poarte echipament de lucru şi echipamentul de protecţie corespunzător
lucrărilor pe care le execută cu instalaţiile şi utilajele din dotare, conform cu Normativul cadru de
acordare a echipamentului de protecţie aprobat de MMPS;
23. În locurile unde există pericole de incendiu, explozii, intoxicaţii şi surse de zgomot sau vibraţii se
vor efectua măsurători în vederea depistării depăşirii CMA şi a anihilării surselor acestora ;
24. Sculele vor fi aşezate pe suporturi speciale, amplasate în locuri corespunzătoare şi la înălţimi
accesibile. După terminarea lucrului sculelor vor fi curăţate, după care vor fi închise în dulapuri.
Ascuţirea sculelor de tăiat, cioplit se va face de către un lucrător instruit special în acest scop;
25. Lucrătorii sunt obligaţi ca înainte de începerea lucrului să verifice dacă uneltele şi utilajele pe care
le folosesc sunt în stare bună şi corespund din punctul de vedere al securităţii muncii. Se interzice
folosirea uneltelor şi utilajelor care nu corespund acestor verificări;
26. Înainte de începerea lucrului, locul de muncă trebuie să fie în perfectă ordine. Nu se admite
aglomerarea locului de muncă cu materiale, scule, etc.;
27. Este interzisă modificarea sculelor prin sudarea prelungitoarelor improvizate pentru chei în
vederea măririi cuplului;
28. Zilnic, înainte de începerea lucrului, maistrul şi şefii de echipă vor verifica starea de sănătate şi
oboseală a muncitorilor. Dacă aceştia se află sub influenţa băuturilor alcoolice vor fi îndepărtaţi de la
lucru;
29. Este interzisă păstrarea îmbrăcăminţii personale a lucrătorilor şi a alimentelor în incinta halei sau
atelierelor. Îmbrăcămintea se va păstra numai în vestiar. Alimentele se vor consuma numai în
încăperile special amenajate şi destinate de unitate în scop şi numai după ce lucrătorii respectivi îşi vor
spăla bine mâinile;
30. Persoanele cu atribuţii de serviciu vor urmări şi vor interzice introducerea şi consumul băuturilor
alcoolice în unitate şi la locurile de muncă, cunoscând că răspund personal de starea şi capacitatea de
muncă a personalului din subordine pe tot timpul lucrului;
31. La repartizarea lucrărilor pe muncitori, maistrul sau şeful de echipă va indica procedeul corect de
lucru (nepericulos) şi măsurile corespunzătoare privind utilizarea instalaţiilor, utilajelor şi sculelor din
5
dotare; va verifica starea echipamentului de protecţie şi a echipamentului de lucru care va fi folosit de
muncitor la lucrarea respectivă;
32. Iluminatul natural şi artificial se va realiza astfel încât să se asigure o bună vizibilitate la locul de
muncă;
33. Corpurile de iluminat trebuie să fie curăţate periodic. De asemenea, se vor face măsurători
periodice asupra iluminării, precum şi verificarea instalaţiilor de iluminat.
34. În încăperi cu pericol de incendii şi explozii sunt interzise: fumatul, intrarea cu foc deschis, cu
piese sau materiale incandescente, producerea de scântei, lovirea a două scule feroase şi folosirea
echipamentului de lucru din materiale sintetice. În acest scop pe uşa de intrare se vor monta plăcuţe
avertizoare;
35. Este interzis accesul în ateliere cu pericol de explozie a tuturor persoanelor străine. Pe uşile acestor
încăperi se va monta tăbliţe cu inscripţia „INTRAREA OPRITĂ”;
36. Este interzis fumatul în halele de întreţinere şi reparaţii. În acest scop se vor amenaja locuri pentru
fumat;
37. Este interzisă păstrarea rezervoarelor, a bidoanelor cu combustibili lichizi, carbid, cu uleiuri, a
vaselor ci acizi, vopsele, diluanţi etc., în interiorul halelor sau atelierelor cu excepţia locurilor anume
prevăzute prin proiectul de construcţie.
REPARAREA AUTOVEHICULELOR
38. Dacă în apropierea rampei se află un drum de circulaţie pentru pietoni sau vehicule, între rampă şi
drum se vor monta paravane asigurate contra răsturnării şi drum se vor monta paravane asigurate
contra răsturnării astfel încât jetul de apă de spălare să nu lovească oamenii sau vehiculele care trec pe
drum;
39. Autovehiculele ce urmează a fi spălate se manevrează cu atenţie pe rampa metalică sau de beton şi
se asigură contra pornirii necomandate, cuplându-se într-una din viteze, acţionându-se frâna de ajutor
şi aşezându-se cale de blocare la roţile din spate în ambele sensuri (faţa şi spatele roţilor);
40. Furtunul prin care vine apa sub presiune va fi în bună stare, iar legătura cu piesele metalice se va
asigura cu coliere de strângere;
41. Urcarea sau coborârea autovehiculelor pe/şi de pe rampă se va face numai după ce lucrătorii din
jur au fost avertizaţi referitor la operaţia ce se execută;
42. Se interzice îndreptarea jetului de apă sub presiune spre instalaţiile electrice aflate în zona rampei;
43. Decantoarele şi separatoarele de reziduuri petroliere aferente instalaţiilor de spălare vor fi
acoperite şi îngrădite. Aerisirea se va efectua permanent;
44. Mâlul de decantoare va fi evacuat cu ajutorul pompelor de noroi sau alte mijloace mecanizate;
45. În timpul curăţării decantorului, lucrătorul nu va sta pe suprafaţa decantorului;
46. Înainte de pornirea pompei de apă se va verifica existenţa grătarului (sau a platformei
electroizolante) de protecţie de sub tabloul de comandă, precum şi legătura la pământ;
47. Cuplajul pompei va fi acoperit cu apărători;
48. Înainte de pornirea pompei de apă, capătul furtunului cu ştuţul, va fi ţinut în mână sau fixat într-un
colier pentru a evita lovirea ca urmare a presiunii jetului de apă;
49. La terminarea programului de lucru rampa va fi curăţată şi spălată;
6
50. După terminarea lucrului, încăperea pompelor şi tabloul electric se vor încuia cu cheia.
51. În timpul operaţiei de decapare, uşile încăperii trebuie să fie închise. Închiderea uşilor se va face
numai la comanda conducătorului staţiei, după ce acesta a verificat că în interiorul staţiei nu se găseşte
nici o persoană;
52. După operaţia de decapare trebuie să se efectueze o limpezire a autovehicului, cu apă curată
53. Instalaţia de vehiculare a soluţiei decapante, trebuie să fie menţinută etanşă. Îmbinările prin flanşe
ale Conductelor şi ale aparatajului trebuie să fie îmbrăcate cu apărători de tablă;
54. Curăţarea decantoarelor aferente staţiei se va face numai după ce pereţii s-au răcit şi decantorul a
fost aerisit timp de cel puţin 24 ore. În cazul decantoarelor construite în subsolul staţiei se va efectua o
ventilaţie mecanică, atât înainte, cât şi în timpul efectuării curăţării;
55. Materialul de completare necesar menţinerii concentraţiei soluţiei decapante se va introduce în
decantor. Muncitorii care manipulează acest material de completare vor purta, în mod obligatoriu,
echipamentul de protecţie corespunzător;
56. În staţiile prevăzute cu filtre de noroi, manipularea filtrelor în vederea golirii şi curăţării se va face
folosindu-se echipamentul de protecţie adecvat.
Degresarea şi dezincrustarea
57. Piesele tratate în băi acide sau bazice, după răcire, vor fi imersate în băi cu apă curată, pentru
înlăturarea soluţiei nocive;
58. Băile cu petrol folosite la degresarea pieselor vor fi instalate la distanţă de orice sursă de încălzire
sau flacără deschisă. Temperatura băii nu va depăşi temperatura mediului ambiant. Se interzice
utilizarea băilor cu petrol fără capace;
59. Se interzice degresarea pieselor demontate în solvenţi organici inflamabili, în recipiente deschise,
în încăperi în care se lucrează cu foc deschis sau se produc scântei electrice;
60. Piesele supuse degresării în tunel, cu funcţionare continuă, se vor aşeza în coşuri metalice;
61. tunelul cu întreaga instalaţie electrică aferentă va fi legat la pământ,
62. Orice intervenţie de ordin mecanic sau electric la pompele sau agregatele tunelului se va face
numai cu instalaţia oprită şi decuplată de la reţeaua electrică;
63. Trierea şi sortarea pieselor degresate în tunel trebuie să se facă pe mese speciale pentru sortare.
64. Autovehiculele vor fi introduse la operaţiile de întreţinere sau de reparare numai după spălarea lor;
65. Introducerea autovehiculelor în halele şi atelierele pentru reparaţii se va face cu motorul în
funcţiune, numai cu respectarea următoarelor condiţii:
66. Cantitatea de carburanţi din rezervor să fie redusă la strictul necesar deplasării autonome a
autovehiculului pe fluxul tehnologic, fără a depăşi 10% din capacitatea rezervorului, iar buşonul să fie
montat;
67. După aşezarea autovehiculului pe postul de lucru, se va scoate de sub tensiune instalaţia electrică a
acestuia;
a. Introducerea autovehiculelor în hală se va face numai cu mersul înainte cu o viteză de
maximum 5 km/h. Când spaţiul halei este mic şi nu se poate executa întoarcerea autovehiculului,
intrarea se va face şi cu mersul înapoi. În acest caz conducătorul autovehiculului va fi ajutat la
manevrare de către o altă persoană care va dirija de la sol intrarea în hală. Această persoană va sta
în raza de vizibilitate a şoferului, în afara autovehiculului;
7
b. Este interzisă introducerea în hale sau ateliere a autovehiculelor încărcate cu materiale
combustibile sau uşor inflamabile sau dacă prezintă scurgeri de combustibil;
c. Manevrarea autovehiculelor în incinta halelor se va face sub directa supraveghere a
persoanelor cu atribuţii de serviciu, după ce în prealabil s-a efectuat instructajul celor ce execută
operaţia şi s-au luat toate măsurile de siguranţă în vederea evitării riscului de accidentare a
persoanelor de la locurile de muncă alăturate;
d. Când cabina este rabatată în faţă, trebuie verificată poziţia cârligului de siguranţă (clichetului),
urmărindu-se ca aceasta să fie în poziţia „zăvorât”;
e. Ori de câte ori este necesară rabatarea cabinei, se va monta şi utiliza dispozitivul suplimentar
de siguranţă. Fac excepţie cabinele care se rabat prin utilizarea sistemelor hidraulice;
f. Suspendarea autovehiculelor se va face numai pe capre rezistente, corespunzătoare ca înălţime
tipurilor de autovehicule din dotare. Se interzice suspendarea pe materiale improvizate (bolţari,
cărămizi, pietre etc.);
g. Ridicarea şi suspendarea autovehiculului sau rabatarea cabinei se va face numai cu uşile
închise;
h. Pentru ridicarea autovehiculului cu cricul se va alege punctul indicat al cadrului. Cricul se va
aşeza pe teren neted. Pentru stabilitate, sub cric se vor aşeza bucăţi de scândură rezistente şi perfect
netede. Dacă cricul nu ajunge în punctul de ridicare, între acesta şi cadru se va aşeza un butuc de
lemn din esenţă tare, cu laturi regulate. În cazul efectuării unor lucrări de suspendare în afara halei
pe teren acoperit cu gheaţă de pe locul unde se pune cricul;
i. Transportul în hală sau în ateliere a pieselor mari şi de formă complexă se va face cu
cărucioare sau alte mijloace de transport prevăzute cu suporturi adecvate astfel încât stabilitatea
pieselor în timpul transportului să fie asigurată;
j. Pentru executarea lucrărilor de reparaţia la motoare şi cutii de viteză, fără pericolul răsturnării,
acestea trebuie aşezate stabil pe bancurile de lucru şi calate sau prinse în dispozitive care să
permită rotirea lor în poziţii care să asigure uşurarea efortului fizic;
k. Pentru lucrările absolut necesare sub autovehicul, când înălţimea de suspendare nu permite o
poziţie de lucru în picioare sau când lucrările nu se execută pe canalul de revizie, lucrătorii vor
folosi patru rulante adecvate. În această situaţie lângă bara de protecţie din faţă şi lângă bara de
protecţie din faţă şi lângă cea din spate a autovehiculului se va aşeza câte o placă avertizoare cu
inscripţia „ATENŢIE SE LUCREAZĂ SUB MAŞINĂ”;
l. Se interzice desfacerea cu dalta şi cu ciocanul a piuliţelor şi prezoanelor;
m. unsoarea consistentă folosită în procesul tehnologic se va păstra în cutii din tablă sau lemn,
prevăzute cu capac;
n. Trecerea peste canale de revizii se face numai pe podeţele aflate pe acestea;
o. Pornirea motorului după ieşirea de pe banda de montaj se va face de către personal calificat, în
prezenţa persoanei autorizate de conducerea unităţii, numai după ce se va constata că nu se găsesc
persoane sub autovehicul sau în apropierea lui şi după ce se va racorda ţeava de eşapament la
conducta de evacuare a gazelor arse;
p. Pornirea motoarelor în hală este interzisă fără aprobarea personalului cu atribuţii de serviciu;
q. Pornirea motorului şi manevrarea autovehiculului se va face numai după ce se constată că nu se
găsesc persoane sub maşină sau în apropierea ei. Manevrarea va fi dirijată de către o persoană
aflată în afara autovehiculului în raza de vizibilitate a şoferului;
r. Încercarea funcţionării motoarelor reparate şi montate pe autovehicule se va face numai de
către personal calificat care posedă permis de conducere de categorie corespunzătoare;
8
s. Se interzice încercarea frânelor cu autovehiculul în mers, în hale, ateliere şi pe platformele
tehnologice. Proba frânelor se va face numai la standul de încercare al frânelor sau în locurile
special amenajate în acest scop;
t. Scoaterea autovehiculelor din hale, ateliere şi de pe platformele tehnologice se va face numai
după ce sculele şi dispozitivele folosite au fost îndepărtate cu aprobarea şi sub supravegherea
maistrului sau a şefului de echipă;
u. Se interzice scoaterea din hală a autovehiculelor la care nu s-a efectuat un control al sistemelor
de siguranţă rutieră (direcţie, frână, semnalizare luminoasă).
Sudarea
68. Se interzice sudura în apropierea rezervoarelor de combustibil, sudarea acestora sau a elementelor
din materiale inflamabile fără eliberarea permisului de lucru cu foc.
69. În activitatea de prelucrare a metalelor prin aşchiere se vor respecta Instrucţiunile proprii pentru
prelucrarea metalelor prin aşchiere în vigoare.
70. La repararea caroseriei, autovehiculul trebuie asigurat contra unor deplasări necomandate;
71. La repararea caroseriilor care necesită lucrări de sudură în stare montată pe autovehicul se va
amenaja în apropiere un post provizoriu PSI corespunzător;
72. În cazul autocisternelor, acestea vor prezenta certificat de degresare, eliberat de staţia care a
efectuat această operaţie;
73. În situaţia în care repararea caroseriei se va executa prin demontarea acesteia de pe şasiul
autovehiculului, se vor respecta următoarele reguli:
74. Intrarea lucrătorului sub autovehicul pentru demontarea bridelor se va face numai după ce au fost
închise uşile cabinei;
75. Ridicarea caroseriei de pe şasiul autovehiculului se va face numai după ieşirea de sub acesta a
lucrătorului care a demontat bridele de prindere;
76. Pentru ridicarea şi aşezarea caroseriei de pe/şi pe şasiul autovehiculului se vor folosi instalaţii de
ridicat corespunzătoare, operaţia fiind efectuată numai de către personal autorizat şi va fi dirijată
numai de persoane competente;
77. În timpul ridicării caroseriei de pe autovehicul sau de pe capre , precum şi în timpul aşezării pe
acestea se vor feri părţile corpului şi îmbrăcămintea pentru a nu fi prinse şi/sau strivite între elementele
caroseriei;
78. În timpul deplasării caroseriei dintr-un loc în altul se vor respecta punctele de legare (ancorare) ale
acesteia, în aşa fel încât să i se asigure stabilitatea;
a.Caroseriile suspendate pe capre vor fi întotdeauna sprijinite în cel puţin patru puncte;
b. În timpul reparării prin sudare a părţilor metalice din dreptul stâlpilor de lemn se vor lua
măsuri de umezire permanentă a materialului lemnos al caroseriei;
c.Spaţiile de trecere din jurul caroseriei suspendate pe capre pentru reparaţii sau din jurul
autovehiculului a cărui caroserie se repară vor avea o lăţime de cel puţin 1 m;
9
d. Când se lucrează la interioarele caroseriei, iluminarea se va face cu lămpi portative, racordate
numai la reţeaua de tensiune de 24 V.
e.Depozitarea caroseriile se va face prin suprapunerea lor întreţesută în stive pentru desprinderea
sau prinderea din/şi din dispozitivele de legare la instalaţiile de ridicare a caroseriilor se va face
numai pe scări sprijinite şi fixate împotriva alunecării.
79. În activitatea de evacuare a apelor uzate se vor respecta Instrucţiunile proprii pentru evacuarea
apelor uzate rezultate de la populaţie şi din procese tehnologice”;
80. În activitatea de producere şi distribuire a aerului comprimat se vor respecta „Instrucţiuni proprii
de securitate a muncii pentru producerea aerului comprimat”, precum şi „Prescripţiile tehnice pentru
proiectarea, executarea, instalarea, exploatarea repararea şi verificarea recipientelor metalice stabile
sub presiune C 4-90” colecţia ISCIR;
10
INSTRUCŢIUNI PROPRII PRIVIND CONDUCEREA AUTOVEHICULELOR
Art.1
Conducerea autovehiculelor ete permisa conducatorilor auto numai in conditiile
prevazute de regulamentul privind circulatia pe drumurile publice si instructiunile si
dispozitiile in vigoare emise de Ministerul Transporturilor.
Conducatorilor auto carora li s-au suspendat permisele de conducere pentru abateri de la
regulamentul privind circulatia pe drumurile publice nu li se va permite sa conduca
autobuze sau autocamioane care transporta persoane sau marfuri in trafic interurban decat
dupa efectuarea unui stagiu de conducere (stabilit prin reglementarile in vigoare) pe alte
tipuri de autovehicule, in transportul intern de marfuri, stagiu care se va incheia cu o
testare asupra cunostintelor profesionale.
Testarea va fi efectuata de seful formatiei de lucru.
Persoanele fizice sau juridice care utilizeaza in activitatea lor mijloace auto trebuie:
a) sa stabileasca traseele de acces la/de la drumurile publice precum si traseele
interioare;
b) sa asigure conditiile de parcare a autovehiculelor;
c) sa asigure conditiile de efectuare a lucrarilor de intretinere si exploatare auto;
d) sa asigure amenajarea si intretinerea in stare de circulatie a drumurilor de acces, a
rampelor, a cheiurilor fixe si a locurilor de incarcare-descarcare a autovehiculelor;
e) sa asigure descongestionarea drumurilor de acces si a spatiului de manevra pentru
intrarea si iesirea la rampele sau la locurile de incarcare-descarcare a
autovehiculelor;
f) sa asigure marcarea si semnalizarea locurilor sau a zonelor periculoase in care se
limiteaza viteza de circulatie a mijloacelor de transport;
g) sa asigure iluminatul pe timp de noapte a cailor de acces, a spatiilor pentru
incarcarea-descarcarea si manevrarea autovehiculelor si a altor puncte de lucru
periculoase;
h) sa asigure instruirea persoanelor care piloteaza autovehicule.
11
Art.2
Pentru a asigura buna functionare a autovehiculelor in parcurs si pentru a evita
defectiunile si accidentele, autovehiculele trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii
tehnice:
a) dispozitivul de pornire automata sa fie in stare de functionare;
b) valanul sa nu aiba joc mai mare de 15°;
c) piesele mecanismului de directie sa nu prezinte defectiuni si uzuri (jocuri la
articulatie, lipsa splinturi etc.);
d) puntea fata precum si puntea (puntile) spate sa nu prezinte deformari sau alte
defectiuni la elementele de fixare de cadrul autovehiculului;
e) elementele suspensiei (arcuri lamelare si spirale, perne de aer, amortizoare etc.) sa
nu prezinte defectiuni;
f) rulmentii rotilor sa nu aiba jocuri care depasesc limitele stabilite in prescriptiile
tehnice de functionare ale acestora;
g) sistemul de alimentare al autovehiculelor sa nu aiba scurgeri de carburant sau
fisuri, fiind interzise orice fel de improvizatii;
h) carburatorul (pompa de injectie) sa fie bine fixat si reglat pentru a se evita orice
scurgere de combustibil;
i) rezervorul de carburant sa fie prevazut cu capac bine fixat si asigurat pentru a nu
se deschide in timpul mersului, iar suporturile de sustinere si colierele de fixare
ale rezervorului sa nu prezinte fisuri;
j) instalatia electrica a autovehiculului sa fie in perfecta stare; sunt interzise
legaturile improvizate, cablurile neizolate, sigurantele necalibrate, lipsa capacelor
de protectie etc. care pot provoca scurt-circuite;
k) bateria acumulatoare sa fie in buna stare, bine fixata, acoperita si amplasata in asa
fel incat bacurile sa nu se sparga in timpul mersului;
l) releele regulatoarelor de tensiune si de curent sa fie bine reglate si izolate fata de
exterior (capac etc.) pentru a se evita scurtcircuitele;
m) sistemele de franare sa fie reglate corect si sa fie in perfecta stare de functionare;
n) compresorul de aer sa fie in buna stae de functionare, astfel incat sa asigure
presiunea si debitul corespunzator de aer, potrivit tipului anvelopei si
autovehiculului;
o) anvelopele sa fie de acelasi tip si de aceleasi dimensiuni si sa nu prezinte
deformatii ce indica dezlipiri sau ruperi ale straturilor componente, iar presiunea
sa fie cea prescrisa de fabricant.
Nu se vor folosi anvelope a caror banda de rulare prezinta o uzura peste limita
prevazuta de normele tehnice. Este interzisa folosirea anvelopelor resapate pe axa din
fata.
p) jantele si cercurile elastice nu trebuie sa prezintedeformatii ca urmare a uzurii si a
lociturilor. Jantele vor fi bine fixate cu piulitele respective;
r) teava de evacuare a gazelor arse va fi in buna stare, fara fisuri sau garnituri
defecte si va fi prevazuta cu amorizor de zgomot (toba de esapament).
s) parbrizul si celelalte geamuri ale autovehiculului sa fie in buna stare si curate.
Se interzice inlocuirea geamurilor cu geamuri de alta calitate decat cele prescrise de
constructor, cu alte materiale sau cu geamuri care nu sunt corect fixate. Parbrizul va fi
prevazut cu stergatoare in perfecta stare de functionare.
12
t) la autobuze, caroseria sa nu permita patrunderea apei, iar pentru spargerea
geamurilor in caz de nevoie, autobuzele vor fi dotate cu ciocane speciale,
amplasate la locuri accesibile.
Art.3
Pentru mentinerea starii tehnice corespunzatoare a parcului de autovehicule, persoanele
fizice care detin autovehicule trebuie:
a) sa asigure si sa controleze efectuarea lucrarilor de intretinere a autovehiculelor in
conformitate cu prescriptiile din Cartea tehnica a autovehiculului respectiv;
b) sa organizeze baza tehnico-materiala necesara efectuarii in bune conditii a
lucrarilor de intretinere zilnica a parcului de autovehicule pe care le detin;
c) sa asigure conditii corespunzatoare de lucru;
d) sa supravegheze operatiile de intretinere zilnica a autovehiculelor si a remorcilor
urmarind executarea lor in conditii bune de catre conducatorii auto;
e) sa asigure luarea masurilor de prevenire si de combatere a incendiilor la
autovehicule si statiile de alimentare din incinta;
f) sa verifice prin sondaj starea tehnica la plecarea si inapoierea din cursa cat si pe
traseu a autovehiculelor, precum si a remorcilor si semiremorcilor;
g) sa organizeze actiunea de depanare a autovehiculelor defecte pe trasee si sa
asigure asistenta tehnica a autovehiculelor care circula in tranzit.
Art.4
Se interzice plecarea in cursa a autovehiculelor care prezinta stare tehnica si estetica
necorespunzatoare sau care depasesc limitele admise ale nivelului de zgomot sau
concentratiile maxime admise ale noxelor in gazele de ardere.
Art.5
Se interzice plecarea in cursa a autovehiculelor destinate transporturilor de persoane care
nu sunt amenajate in conformitate cu prevederile Regulamentului privind circulatia pe
drumurile publice si ale prezentelor norme.
Art.6
Conducatorii auto au obligatia ca, pentru asigurarea conditiilor tehnice ale
autovehiculelor, sa verifice inainte de plecarea in cursa urmatoarele:
a) instalatia de alimentare cu carburanti, instalatia electrica, instalatia de evacuare a
gazelor arse (esapate), instalatia de incalzire, sistemul de directie, semnalizare,
rulare si franare care trebuie sa fie in stare corespunzatoare si fara improvizatii;
b) sa nu aiba atasate rezervoare suplimentare de combustibil, in afara celor montate
de catre uzina constructoare;
c) existenta si integritatea fizica si functionala a oglinzilor retrovizoare;
d) usile sa fie in buna stare de functionare;
e) sa confirme, prin semnatura pe foaia de parcurs, ca autovehiculul corespunde din
punct de vedere tehnic.
Art.7
Este interzisa circulatia autovehiculelor cu remorci, daca una din componentele
sistemului este defecta sau deteriorata.
Art.8
Este interzisa manevra de mers inapoi a autovehiculelor cu remorca, daca nu se blocheaza
in prealabil, peridocul.
Art.9
13
Persoanele fizice sau persoanele juridice trebuie sa asigure ca in inventarul
autovehiculului sa se gaseasca:
a) lampa electrica portabila;
b) dispozitivul de protectie impotriva saririi inelului de siguranta al jantei (pe timpul
umflarii anvelopelor nedemontate);
c) dispozitivul suplimentar pentru fixarea cabinei dupa rabatarea ei;
d) doua capre pentru suspendarea autovehiculului;
e) patru pene pentru asigurarea impotriva deplasarii necomandate a mijloacelor de
transport in timpul remedierii defectiunilor tehnice, in diferite situatii ivite;
f) manometru pentru verificarea presiunii pneurilor;
g) trusa medicala de prim ajutor;
h) trusa de scule si unelte, in buna stare, corespunzatoare tipului de autovehicul;
i) cric corespunzator tonajului autovehiculului incarcat si suport de lemn pentru
stabilitatea acestuia;
j) doua triunghiuri reflectorizante sau dispozitiv de semnalizare a avariilor;
k) Manivela de pornire la motoarele cu aprindere prin scanteie;
l) Stingator, iar in cazul autovehiculelor care transporta incarcaturi usor inflamabile
sau periculoase, cate doua stingatoare precum si lada cu sau sac cu nisip, o patura
groasa si o lopata pentru imprastierea nisipului.
m) In functie de natura transportului, autovehiculul va fi dotat si cu alte mijloace in
scopul preintampinarii accidentelor;
n) Pe timp de iarna, autovehiculele vor fi dotate, in plus, cu: huse pentru acoperirea
mastii radiatorului, lanturi antiderapante, lopeti, nisip, sare etc.
Art.10
Mijloacele auto care transporta persoane vor fi intretinute in stare buna de functionare si
de curatenie, iar inainte de plecare in cursa, conducatorul auto va efectua, in afara de cele
aratate in art.13, un minutios control tehnic privind:
a) starea geamurilor, a usilor, buna lor inchidere si functionare;
b) starea parasolarului de protectie montat deasupra parbrizului;
c) existenta si starea perdelelor de la geamuri si din spatele scaunului conducatorului
auto;
d) etanseitatea sistemului de evacuare a gazelor esapate;
e) functionarea pe timp friguros a sistemului de incalzire din dotarea mijlocului de
transport, astfel incat sa asigure incalzirea corespunzatoare a salonului
autobuzului, fiind interzise orice improvizatii;
f) existenta oglinzilor retrovizoare, starea si amplasarea lor, astfel incat sa permita
soferului sa supravegheze de la locul sau usile de la urcare, coborare, precum si
carosabilul din spate.
Art.11
Este interzisa parcarea autovehiculelor pe drumurile de trecere din garaj si din incinta
unitatilor sau subunitatilor, precum si sub liniile electrice aeriene.
Art.12
Locurile de parcare devenite alunecoase prin scurgeri sau imprastieri de substante grase,
lichide etc. vor fi curatate si apoi presarate cu materiale aderente (nisip, cenusa, zgura
etc.).
14
Art.13
In timpul iernii, drmurile de acces, trotuarele, pasajele din parcare vor fi curatate de
zapada sau de gheata, presarandu-se rumegus, zgura, nisip, sare etc.
Art.14
La parcarea autovehiculelor pe locurile destinate acestui scop, conducatorii auto vor lua
urmatoarele masuri:
a) vor asigura distanta de manevrare in siguranta dintre autovehicule si intre acestea
si constructii;
b) vor opri motorul;
c) vor frana autovehiculul;
d) vor scoate cheile din contact;
e) vor inchide si vor asigura prin incuiere usile cabinei;
f) vor scoate de sub tensiune instalatia electrica a mijlocului de transport, actionand
intrerupatorul general (daca este cazul).
Art.15
Se interzice folosirea flacarii deschise sau a altor surse de foc pentru pornirea motorului.
Art.16
Se interzice parasirea autovehiculului cu motorul in functiune.
Art.17
La locul de parcare sunt interzise:
a) efectuarea probelor de franare in mers. Acestea se vor efectua la standurile de
incercare a eficientei sistemului de franare sau in zone special aenajate;
b) alimentarea cu combustibili sau lubrifianti;
c) aruncarea carpelor imbibate cu produse petroliere etc.;
d) parcarea autovehiculelor incarcate cu materiale explozive sau usor inflamabile, cu
rezervoare de benzina fisurate sau sparte, cu busoane lipsa sau neetanse.
Art.18
Parcarea autovehiculelor destinate transportului de produse petroliere (cisterne, remorci-
cisterne etc.) se va face separat fata de celelalte autovehicule. Este interzisa parcarea
acestor autovehicule in apropierea statiilor de alimentare.
Art.19
Iesirea autovehiculelor din parcare si din incintele agentilor economici in drumurile
publice se va face cu fata. In cazul cand nu este posibil, iesirea pe drumurile publice se
efectueaza numai prin pilotare.
Art20
Este interzis sa se transporte in caroseria sau cabina autovehiculului, persoane care se afla
in stare de ebrietate.
Art.21Se interzice urcarea sau coborarea persoanelor in timpul mersului.
Art.22
Se interzice accesul la locul de incarcare-descarcare al autovehiculelor, persoanelor care
nu au nici o atributie la aceste operatii.
Art.23
Incarcarea cu materiale a autovehiculelor va fi astfel facuta incat conducatorul auto sa
iaba vizibilitatea necesara in mers si posibilitatea supravegherii parcursului.
Art.24
La plecarea in cursa, conducatorul auto are urmatoarele obligatii:
15
a) inainte de plecarea in cursa, sa verifice starea tehnica a autovehiculului;
b) pornirea motorului sa o faca fie cu ajutorul electromotorului de pornire, fie cu
manivela, fie cu mijloace auxiliare de pornire (instalatia electrica pentru pornirea
motoarelor pe timp friguros, roboti de pornire);
c) sa nu foloseasca focul deschis la pornirea motoarelor diesel;
d) sa respecte urmatoarele reguli de pornire a motorului cu manivela:
1. se va verifica daca maneta pentru schimbarea vitezelor se afla la punctul mort;
2. se va verifica daca frana de ajutor este cuplata;
3. se va verifica daca manerul manivelei este prevazut cu manson metalic neted, care
sa se invarteasca liber;
4. se va introduce manivela in racul arborelui cotit, astfel incat sa nu scape in timpul
rotirii;
5. se va apuca manivela in asa fel incat toate cele cinci degete sa fie numai pe o
parte a ei;
6. cel care invarteste manivela se va sprijini bine pe sol cu ambele picioare;
7. la inceput se va invarti manivela usor, in sensul acelor de ceasornic de jos in sus si
de la dreapta spre stanga; este interzis sa se faca o rotatie completa cu manivela
sau sa se manuiasca manivela e sus in jos prin apasare cu greutatea corpului;
8. pe teren alunecos, se va asigura stabilitatea picioarelor prin asezarea unui start de
nisip sau alt material antiderapant;
9. in cazul cand avansul la aprindere este marit acesta se va reduce;
10. cand autovehiculele se afla pe rampa de revizie, conducatorii auto vor utiliza
podete mobile pentru evitarea caderii in canal;
11. sa porneasca si sa manevreze autovehiculul numai dupa ce va constata ca nu se
gasesc persoane sub masina si in imediata ei apropiere.
Art.25
Se interzice manevrarea autovehiculului in spatii lipsite de vizibilitate. In aceste cazuri,
precum si in spatii inguste sau aglomerate, manevrarea va fi dirijata de o persoana de la
sol.
Art.26
In timpul manevrarii autovehiculului se interzice urcarea sau coborarea conducatorului
auto sau a altor persoane in sau din autovehicule.
Art.27
Dupa trecerea autovehiculuilui prin vaduri sau dupa spalarea lui (cand franele nu mai
functioneaza normal), conducatorul auto va verifica functionarea franelor mergand pe o
anumita distanta cu viteza redusa, actionand usor franele pana cand acestea se incalzesc si
apa se evapora.
Art.28
In cazul cand la una din rotile duble ale autovehiculului se produce o pana de cauciuc,
aceasta va fi remediata sau se va inlocui cu roata de rezerva. Este interzisa continuarea
drumului cu anvelopa dezumflata sau explodata.
Art.29
Este interzisa circulatia autovehiculelor cu pietre prinse intre rotile duble.
Art.30
Daca autovehiculul patineaza, pentru a se mari aderenta cauciucurilor fata de sol, se
admite sa se puna sub roti:
16
a) nisip, pietris etc. (in cazul unei zapezi batatorite);
b) scanduri ( in cazul unui teren mocirlos sau cu zapada afanata);
c) piatra sparta, vreascuri ( in cazul unui teren alunecos, dar tare).
Art.31
Pe timp de ceata, autovehiculele vor circula cu viteza redusa pana la limita evitarii
oricarui pericol. De asemenea, pe timp de ceata, in mers si in stationare, autovehiculele
de orice fel vor fi iluminate si in timpul zilei, iar conducatorii acestora sunt obligati sa
dea semnale sonore si sa raspunda prin aceleasi semnale la avertizarile altor autovehicule
ce se apropie.
Art.32
Regulile de circulatie stabilite pentru timp de ceata sunt obligatorii si in caz de ploaie
torentiala, de ninsoare abundenta, de viscol sau in alte conditii atmosferice care determina
reducerea vizibilitatii.
Art.33
Cand se circula pe un drum acoperit cu zapada, conducatorii autovehiculelor sunt obligati
ca, la intalnirea cu autovehcule ce vin din sens opus, sa reduca viteza pana la limita
evitarii oricarui pericol.
Art.34
In apropierea autovehiculelor destinate deszapezirii drumurilor, conducatorii auto care
vin din directia opusa sunt obligati sa opreasca pe partea dreapta, pentru a se face loc
acestora.
Art.35
Remorcarea autovehiculelor ramase in pana se va face in conformitate cu prevederile
Regulamentului privind circulatia pe drumurile publice.
Art.36
Remorcile vor fi tractate in urmatoarele conditii:
a) remorca va fi prevazuta cu sistem de franare, iar in spate cu aceeasi instalatie de
semnalizre si de iluminat ca si in autovehiculul tragator;
b) nu se admite remorcarea simultana a mai mult de doua remorci.
Art.37
Organele de control auto vor respecta urmatoarele prevederi:
a) pentru oprirea autovehiculelor pe drumurile publice se vor aseza astfel incat sa
evite accidentarea lor de catre mijloacele de transport alate in circulatie,
respectand prevederile din regulamentul privind circulatia pe drumurile publice;
b) pe timp de ceata, ploaie abundenta, pe portiuni de drum iluminate insuficient sau
cu circulatie intensa, vor alege locul cel mai ferit pentru a nu fi accidentati de alte
autovehicule. Traversarea strazii sau a soselei se va face cu deosebita atentie;
c) in situatia cand in statie exista posibilitatea opririi mai multor autovehicule care
circula in acelasi sens, nu vor trece printre acestea decat dupa oprirea ultimului
autovehicul care intra in statie.
Art.38
In cazurile in care constata abateri sau defectiuni care contravin reglementarilor privind
circulatia pe drumurile publice sau normelor de protectie a muncii, organele de control
sunt obligate sa ia masuri corespunzatoare, astfel incat pericolul de accident sa fie
inlaturat.
17
ORGANIZAREA ACTIVITATII
DE
PRIM AJUTOR
SUCCESIUNEA OPERATIUNILOR
SALVATORULUI
18
Eliberarea cailor respiratorii ale victimei
B. Existenta respiratiei
capul victimei este in extensie (ridicat “pe spate”) – se apropie urechea
salvatorului de gura victimei in timp ce privirea este indreptata spre pieptul
accidentatului – exista posibilitatea ca salvatorul sa-i auda respiratia, sa o simta cu
pielea obrazului si in acelasi timp sa vada eventual miscarile respiratorii ale
pieptului accidentatului.
C. Existenta circulatiei sangelui
manevra se executa prin cautarea pulsului la artera carotida atat pe partea dreapta
cat si pe partea stanga a gatului (artera carotida se poate palpa pe partea laterala a
gatului, la 2-3 cm distanta de cartilajul tiroid (marul lui Adam)
19
extern) – se fixeaza un deget pe marginea cutiei toracice si se misca degetul de-a
lungul acestei margini pana se simte capatul inferior al apendicelui xifoid (osul
pieptului)
Deasupra acestui reper se aseaza inca doua degete; punctul de presiune se va afla,
in acest moment, deasupra reperului format de aceste doua degete;
Se aseaza podul unei palme in punctul de presiune
Se aseaza cealalta palma peste palma fixata in punctul de presiune
Se comprima toracele victimei prin miscari ferme executate cu toata greutatea
corpului aplicata din umeri, in lungul bratelor.
Comprimarea torcelui victimei trebuie facuta astfel incat sternul (osul pieptului) sa se
infunde cu 4-6 cm
Se continua aplicarea masurilor de resuscitare in succesiunea 2 la 15, adica 2
ventilatii urmate de 15 compresii toracice. Daca resuscitarea este executata de
doua personae, atunci una dintre acestea se va ocupa de ventilatie, timp in care
cea de-a doua va face masajul cardiac in succesiunea de 1 la 5, adica 1 ventilatie
urmata de 5 compresii toracice)
Nu se intrerup masurile de reanimare decat in momentul in care pacientul este
preluat de catre personalul ambulantei.
1. daca victima nu vorbeste (este inconstienta), dar respira si are puls (ii bate inima)
sunt necesare:
asezarea in pozitia de siguranta;
acoperirea victimei, alarma;
supravegherea circulatiei, a starii de constienta, a respiratiei, pana la sosirea
ajutoarelor medicale.
2. daca victima nu raspunde, nu respira si are puls (ii bate inima) sunt necesare:
degajarea (eliberarea) cailor respiratorii;
manevra Heimlich;
respiratie “gura la gura” sau “gura la nas”.
3. daca victima nu raspunde, nu respira si nu are puls (nu ii bate inima) este
necesara:
reanimare cardio-respiratorie (masaj cardiac extern asociat cu respiratie “gura la
gura” sau “gura la nas”).
20
5. daca victima prezinta arsuri provocate de:
foc sau caldura, se face spalare pentru a evita ca arsura sa progreseze si pentru
racorire;
substante chimice, se face spalare abundenta cu apa (nu se incearca neutralizarea
acidului cu baza si invers).
21
Accidentul prin electrocutare apare atunci cand corpul omului se intercaleaza
accidental intre doua puncte cu
potentiale electrice diferite, situatie in care prin el circula un curent capabil sa
afecteze functiile vitale ale organismului
(respiratie, circulatia sangelui si activitatea nervoasa).
22
Insasi apropierea de accidentat poate prezenta pericol pentru salvator, din cauza
tensiunii de pas. Se vor efectua
urmatoarele manevre:
Deconectarea instalatiei (scoaterea de sub tensiune) o poate face numai o persoana
care cunoaste bine instalatia, iar scoaterea accidentatului din instalatiile aflate sub
tensiune este permisa numai dupa deconectare. Pentru aceasta se vor folosi orice
mijloace disponibile: prin strigat, telefonic, prin radio sau prin mesager, etc.
- Scoaterea accidentatului din instalatia aflata sub tensiune este permisa numai in
statiile electrice, unde operatia se executa de catre personalul special instruit in
acest sens si care utilizeaza mijloacele de protectie electroizolante (cizme si manusi
de inalta tensiune, stanga de manevra, corespunzatoare tensiunii nominale a
instalatiei).
- Daca din cauza arcului electric provocat de accidentat ca urmare a atingerii instalatiei
electrice, acestuia i s-au aprins hainele fara ca el sa fie in contact sau in imediata
apropiere a instalatiei electrice sub tensiune, se va actiona pentru stingerea hainelor
aprinse prin inabusire. Este de preferat ca accidentatul sa fie culcat la pamant in
timpul acestor interventii, deoarece miscarea acestuia ca o “torta vie” ingreuneaza
si agraveaza in acelasi timp actiunile de salvare.
• In acest caz examinarea este usurata de faptul ca se poate stabili contact verbal cu
accidentatul. Acest contact trebuie realizat sub forma intrebarilor, concomitent cu
actiunea de calmare, de linistire a accidentatului: “aseaza-te” respectiv “culca-te si stai
linistit, respira adanc si regulat”, “cum s-a intamplat accidentul?”, “te supara ceva?, ai
ameteli?, ai greata?, ai cumva dificultati in respiratie?, te supara inima?”.
In timpul intrebarilor se cauta vizual eventualele semne exterioare ale starii de rau:
• culoarea pielii, in mod special culoarea fetei (paloare sau roseata excesiva);
• transpiratia fetei si a palmelor;
• prezenta si caracteristicile respiratiei si ale pulsului.
• In cazul unei stari de rau se solicita salvarea.
23
circulatia – pot fi satisfacatoare.
• Daca din circumstantele producerii accidentului nu rezulta vatamari si leziuni care ar
contraindica intr-un mod evident miscarea si deplasarea accidentatului (de ex.: cadere
cu grave leziuni si vatamari, fracturi, hemoragii), asezati accidentatul intr-o pozitie
care sa permita examinarea sa, adica in pozitie culcat pe spate pe o suprafata plana si
suficient de rigida, cu recomandarea de a nu fi miscat inutil, deoarece pot exista
eventuale vatamari “ascunse”, pentru care miscarea ar fi contraindicata.
• Desfaceti hainele la gat, piept si zona abdominala;
• Verificati starea respiratiei si existenta pulsului.
• In cazul lipsei functiilor vitale, fara a mai tine seama de eventualele interdictii de
miscare a accidentatului, acestuia i se va face respiratie artificiala sau reanimare
cardio-respiratorie.
PLAGI. HEMORAGII
24
CLASIFICAREA PLAGILOR
INGRIJIREA PLAGILOR
25
- combaterea durerii
- prevenirea si combaterea socului
Materiale de prim ajutor necesare :
- comprese sterile, vata, fesi, leucoplast
- alcool sanitar, tinctura de iod
- apa oxigenata sau tablete de perogen(10 tablete/200 ml apa)
- solutie de cloramina(4 tablete/1 l apa) ; rivanol 1%, tinctura de iod, apa
fiarta 30 min si racita
- medicamente care combat durerea ; algocalmin, antinevralgic
OPRIREA HEMORAGIILOR
HEMOSTAZA
• Oprirea rapida si competenta a unei hemoragii este una din actiunile decisive care
26
trebuie executata de catre cel care acorda primul ajutor
• Hemostaza provizorie – aplicarea unui pansament compresiv (cateva comprese
aplicate pe o plaga, o bucata de vata si un bandaj ceva mai strans)
• Daca hemoragia nu se opreste – comprimarea vasului prin care curge sangele
• In hemoragia arteriala – comprimarea se face intr-un punct situat cat mai aproape de
rana, intre aceasta si inima, deoarece trebuie oprita iesirea sangelui care vine de la
inima prin vasul deschis. Comprimarea vaselor se face mai bine in locurile in care sunt
mai aproape de un plan osos si se poate face direct, cu degetul sau cu toata palma, insa
numai pentru o hemostaza de scurta durata.
• Daca nu se poate mentine vasul comprimat un timp indelungat se recurge la aplicarea
garoului (sub garou se aplica o fasa de tifon sau un obiect dur).
Mentinerea unui garou nu poate depasi 1 ora, timp in care accidentatul trebuie sa
ajunga la o unitate medicala
La aplicarea garoului se noteaza ora si data la care a fost pus.
APLICAREA GAROULUI
• Sangerarile din nas pot aparea spontan sau pot fi produse prin suflarea nasului, printr-o
lovitura directa sau in cazuri mai serioase, prin ranire indirecta cum ar fi o fractura a
craniului (si atunci nu opriti curgerea sangelui).
• In sangerari ale nasului, rezultate din alte cauze, acordati primul ajutor astfel:
• asezati ranitul in pozitie sezand cu capul inclinat usor in fata;
• puneti-l pe ranit sa-si stranga narile intre degetul mare si aratator timp de aproximativ
10 minute, respirand pe gura;
• desfaceti articolele de imbracaminte la gat si piept;
• spuneti victimei sa stea linistita pentru a evita cresterea pulsului si a sangerarii;
• indemnati-o sa respire pe gura si sa nu-si sufle nasul cateva ore dupa ce sangerarea s-a
oprit pentru ca, cheagul format sa nu se desprinda;
• daca in urma acestor masuri sangerarea nu se opreste, duceti accidentatul la spital
27
SANGERARI DIN URECHI
• Sangerarile din urechi pot fi insotite si de o eliminare a unui lichid galbui, simptom
care indica o fractura craniana, ceea ce este foarte grav.
• Nu incercati sa opriti curgerea de sange sau alte lichide din ureche!
• Nu acoperiti urechea cu tifon!
• Anuntati imediat medicul si acordati primul ajutor astfel:
• aplicati un bandaj cervical;
• puneti un pansament steril lejer pe ureche;
• culcati ranitul pe partea afectata sprijinind cu atentie capul si gatul, cu partea
superioara a corpului usor ridicata;
• daca ranitul vomita sau daca trebuie sa-l parasiti, puneti-l in pozitia de recuperare pe
partea afectata;
• controlati respiratia si circulatia;
• luati masurile impotriva socului.
SANGERAREA VARICELOR
Varicele apar cand deschiderile venelor nu permit curgerea normala a sangelui. Acesta
se strange in vene creand o
presiune ce poate duce la ruperea lor. La suprafata, sangerarea interna determina
umflarea si colorarea zonei.
Sangerarea exterioara, produsa de o lovitura sau o sfasiere poate parea serioasa dar in
general nu este asa. Aceasta
situatie apare mai ales la partea inferioara a gambelor si la picioare.
Procedati astfel:
• ridicati membrul cat de mult pana la limita confortului;
• aplicati un pansament compresiv si fixati pansamentul cu un bandaj in timp ce
mentineti membrul ridicat si sprijinit;
• scoateti sau desfaceti orice articol de imbracaminte care ar putea impiedica circulatia
sangelui;
• transportati victima la spital.
PIERDEREA CUNOSTINTEI
Constienta este starea in care o persoana vorbeste coerent, isi controleaza activitatea
musculara, reactioneaza la
stimuli durerosi precum si atunci cand este interpelata isi da seama. Orice modificare a
acestei stari, in afara somnului
normal, este un inceput important de accident sau boala.
Tulburarile starii de constienta se manifesta in 3 situatii :
victima este constienta, dar prezinta unele tulburari
victima este inconstienta-victima poate trece dintr-un moment in altul din stare
de inconstienta usoara la o inconstienta profunda, fara sa-si dea seama(si fara sa
ne dam seama)
28
victima este in stare de inconstienta profunda-victima isi pierde reflexele sale de
securitate si, daca este culcata pe spate, saliva poate inunda progresiv caile sale
respiratorii, ceea ce poate provoca stopul respirator.
Singura modalitate de a preveni si a trata aceste tulburari este asezarea victimei
in pozitie de siguranta, pe o parte, pentru a evita inundarea cailor respiratorii si
inecarea.
LESINUL (LIPOTIMIA)
• oboseala, perioade indelungate petrecute in aceeasi pozitie (in picioare sau asezat),
foame, lipsa aerului proaspat;
• stari emotionale ca, de ex., frica, anxietatea, vederea sangelui;
• boala, traumatisme, dureri mari.
Pot exista simptome care preced lesinul: pierderea echilibrului, paliditate,transpiratii.
Masuri preventive:
• se asigura aer proaspat (se deschid usi/ferestre), dar fara temperaturi excesive;
• se slabeste stransoarea hainelor la gat, piept si talie;
• daca persoana este culcata, picioarele se ridica la inaltimea de 10 – 30 cm fata de sol.
PRIMUL AJUTOR:
• Pierderea temporara a cunostintei poate fi unul din simptomele care insotesc o criza
cardiaca ischemica sau o comotie cerebrala. Se are in vedere o astfel de posibilitate,
mai ales, cand lesinul se produce la persoanele mai in varsta si cauza nu este evidenta.
• Daca revenirea din lesin nu e rapida si completa este necesar ajutor medical.
SINCOPA
29
chiar disparea.
• Primul ajutor este acelasi ca pentru lesin.
• Daca apare stop cardio-respirator se iau de indata masurile corespunzatoare. Se
asigura transportul urgent si sub supraveghere al victimei la spital.
PANSAMENTE SI BANDAJE
30
- se verifica periodic daca sangele continua sa circule distal fata de bandaj
- realizarea bandajarii se realizeaza cu atentie pentru a nu provoca victimei
dureri si miscari inutile
Tipuri de bandaje : bandaj triunghiular, fesi, panza dreptunghiulara, basmaua
Persoanele care acorda prim ajutor trebuie sa fie familiarizate nu numai cu folosirea
pansamentelor si bandajelor comerciale, ci si sa fie capabile sa le improvizeze, de
la caz la caz, din materialele aflate la indemana.
Inainte de pansare, opriti hemoragia.
• spalati-va pe maini inainte de a pansa o rana. Curatenia este esentiala pentru
prevenirea sau reducerea riscului de infectare.
• dezinfectati-va, daca este posibil, cu spirt, tinctura de iod, apa oxigenata, solutii de
rivanol 1o/oo, permanganate de potasiu 1o/oo, bromocet 1o/oo, apa de colonie,
benzina, tuica tare etc.
• nu atigeti si nu suflati peste partea de pansament care va veni in contact direct cu rana;
• folositi pentru pansare cel mai curat material disponibil;
• daca le aveti la indemana, folositi o pensa si un foarfece sterilizate prin fierbere sau la
flacara;
• acoperiti complet rana si intindeti marginile pansamentului dincolo de limitele ranii;
• inainte de pansare, aplicati peste compresele de tifon, bumbac absorbant, vata, fasa
neaderenta sau alt material curat;
• nu indepartati de pe rana pansamentul deja facut. Daca sangele a trecut prin
pansament, lasati pansamentul neschimbat si acoperiti-l cu pansamente suplimentare,
vata sau alte materiale, fixate cat mai bine.
• cand sangerarea nu se opreste si pansamentul se imbiba cu sange, se vor aplica si alte
masuri de oprire a hemoragiei (hemostaza);
• fixati pansamentul cu banda adeziva (leucoplast) sau bandaje (fesi) pentru ca acesta sa
nu cada in timpul transportului.
• daca pansamentul a fost facut in conditii nesterile, avertizati unitatea medicala care
preia ranitul.
• Nu puneti niciodata vata direct pe rana!
FRACTURILE
31
- Accidentele de munca si de circulatie;
- Catastrofele (cutremure, prabusiri de mine, ciocniri de trenuri, etc)
• Frecventa: cel mai mare numar se inregistreaza la barbatii intre 25-50 ani si la varstnici
(fracturile se pot produce si la traumatisme usoare)
PREVENIREA FRACTURILOR
TIPURI DE FRACTURI
32
Flexie – agentul agresor actioneaza asupra unei extremitati a osului, cealalta
extremitate fiind fixata; osul se rupe
acolo unde curbura e mai mare (F de clavicula prin cadere pe umar, F gatului femural
prin cadere pe genunchi)
Rasucire – accidentele provocate de prinderea hainelor sau membrelor de o masina,
banda, agregat, fapt ce duce la
ruperea oaselor la distanta prin fracturi spiroide – F coapsei prin rotirea violenta a
corpului, in timp ce piciorul e blocat
pe sol.
Tractiune – un segment de membru e prins si atarna sau e tras de un agregat
producandu-se si o mica rotatie;
Presiune – fracturi produse prin caderi de la inaltime: F de calcai, genunchi, sold si
coloana vertebrala in cazul
caderilor in picioare; F de antebrat, brat, si clavicula in caderile pe palme sau pe cot.
Fracturile mai pot fi:
• Inchise, cand cel putin pielea a ramas intacta
• Deschise, cand s-a produs si o rana prin care focarul de factura comunica cu exteriorul.
Fracturile deschise sunt mai grave, find insotite de hemoragii si complicate cu infectii.
SEMNE SI SIMPTOME
SEMNE DE PROBABILITATE
33
simpla lovitura)
SEMNE SIGURE
• Scopul :
- prevenirea complicatiilor si leziunilor ulterioare
- diminuarea durerii si umflarea zonei.
REGULI GENERALE :
CE NU TREBUIE FACUT:
- NU se actioneaza brutal si NU se impun victimei miscari inutile;
- Victima NU trebuie ridicata in picioare sau transportata inainte de imobilizarea
fracturii, pentru ca toate acestea pot provoca complicatii:
1. Accentuarea durerii(cauza a socului)
2. Deplasarea fragmentelor osoase uneori ascutite si taioase care distrug muschi,
vase de sange sau nervi provocand hemoragii sau paralizii.
3. Transformarea fracturii inchise intr-una deschisa si complicatii
CE TREBUIE FACUT:
- Primul ajutor se acorda la locul accidentului, exceptand cazul in care persista un
pericol pentru salvator sau pentru victima. Victima trebuie asezata in cel mai apropiat
loc sigur, unde ranile sale sa poata fi temporar asistate si stabilizate.
- In caz de fractura deschisa – primordiala este oprirea hemoragiei si pansarea ranii.
Orice os exteriorizat trebuie protejat cu fesi de jur imprejur, dar NU TREBUIE
FORTAT SA INTRE INAPOI IN RANA.
- Administrarea unui calmant pentru a diminua durerea (antinevralgic, algocalmin)
34
Orice imobilizare trebuie sa cuprinda doua articulatii (incheieturi): cea de
deasupra si cea de dedesubtul focarului de fractura (proximal si distal)
La membre, atelele se pun de o parte si de alta a focarului de fractura (sau
membrul se aseaza intr-o gutiera speciala)
Atelele se invelesc in vata (sau alte materiale moi) pentru a nu leza pielea, a nu
stanjeni circulatia sau a nu mari durerea;
Se evita aplicarea atelelor pe locul unde osul vine in contact direct cu pielea (fata
antero-interna a gambei)
Acolo unde atela nu se poate mula exact pe regiunea imobilizata, golurile se
umplu cu vata;
Se trage apoi o fasa, la inceput circulara, apoi serpuitoare, in jurul atelelor si
membrului fracturat, obtinand astfel o imobilizare provizorie (imobilizarea de
durata – in aparat gipsat – serviciul medical de specialitate)
!!! Fasa prea stransa stanjeneste circulatia sangelui si accentueaza durerea, iar
fasa prea larga este egala cu
lipsa imobilizarii.
Orice accentuare a durerii indica agravarea situatiei si necesita controlarea pozitiei
membrelor, a bandajelor si nodurilor si a circulatiei sangelui la extremitati.
!!! Nodurile de la materialul utilizat pentru fixarea atelelor vor fi facute peste
atela si nu pe zona descoperita
deoarece pot provoca compresiuni dureroase pe tegumente.
!!! Daca sunt ranite ambele picioare, nodurile se fac pe linia mediana.
La efectuarea imobilizarii trebuie sa conlucreze cel putin doua persoane. Una
ridica membrul fracturat cu o mana, in timp ce cu palma cealalta sprijina locul
fracturii iar cealalata persoana aplica atelele si trage fasa.
REDUCEREA FRACTURII
In cazul fracturarii unui os, muschii asociati acestuia se contracta; daca fractura e
completa, contractia rapida a muschilor poate produce alunecarea extremitatilor
rupte si patrunderea lor in tesutul inconjurator. Manipularea brutala poate produce
dureri si chiar leziuni ale muschilor, nervilor si vaselor sanguine.
Astfel poate fi necesara reducerea fracturii prin tractiunea membrului accidentat, ceea
ce realizeaza implicit si relaxarea (repunerea, reasezarea in ax) oaselor rupte si
deplasate. Daca aceasta reducere este necesara, ea trebuie executata de doi
salvatori:
- Unul ridica membrul deasupra fracturii (proximal)
- Celalat trage, cu grija, dar ferm, in josul fracturii, divergent fata de primul si in axul
membrului respectiv
35
PRECAUTIILE TRACTIUNII
STOPUL RESPIRATOR
36
Stopul respirator(asfixia) este stare organismului caracterizata prin oprirea respiratiei
si deci prin lipsa oxigenului in sange, ceea ce poate produce distrugerea tesuturile
vitale si chiar moartea.
Cauzele care determina asfixia se grupeaza in 3 categorii :
- insuficienta oxigenului in aerul inhalat
- oprirea respiratiei si a circulatiei
- obturarea cailor respiratorii
Caile respiratorii pot fi blocate de spasme musculare cauzate de patrunderea apei sau
a alimentelor pe caile respiratorii sau de inflamarea tesuturilor gatului in alergii,
boli sau raniri. Tulburarile circulatiei sanguine antreneaza intr-un termen mai mult sau
mai putin scurt si tulburari respiratorii si , reciproc, stopul respirator antreneaza stopul
cardiac, cele doua functii(respiratia si circulatia) fiind complementare.
Semnele tulburarilor respiratorii :
- respiratie neregulata, prea repede sau prea rara
- respiratie suprficiala sau prea adanca
- respiratie zgomotoasa sau dificila
- congestionarea vaselor de sange de pe cap si gat
- coloratie vanata(cianotica) a buzelor, urechilor si unghiilor
- transpiratii abundente imobilizarea toracelui, circulatia de aer nu poate fi
auzita sau simtita
Daca nu se aplica respiratia artificiala, vor urma rapid stopul cardiac, starea de
inconstienta si apoi survine moartea.
Respiratia artificiala trebuie sa inceapa imediat. Creierul poate fi afectat definitiv
daca
este lipsit de oxigen o perioada mai mare de 4 minute.
37
pozitionati accidentatul - pe spate, sustinandu-i capul si gatul, miscand corpul ca
pe un intreg
deschideti caile respiratorii - folosind manevra cap rasturnat-barbie ridicata ori
impingerea mandibulei fara rasturnarea capului
verificati existenta respiratiei
incepeti ventilatia plamanilor
apreciati existenta pulsului
trimiteti dupa ajutoare(ajutor medical)
reluati respiratia artificiala
verificati inca o data pulsul
Cand accidentatul incepe sa respire spontan, se pozitioneaza in pozitie de
siguranta(ea ajuta la mentinerea deschisa a cailor respiratorii si la prevenirea aspirarii
de fluide si vomismente).
Accidentatii care au prezentat urgente respiratorii trebuie urmariti cu grija, cu atat
mai mult cu cat pot aparea dificultati in respiratie. Ei au nevoie de ajutor medical
urgent.
REANIMAREA CARDIO-RESPIRATORIE(RCR)
38
La o persoana constienta, obturarea este cauzata de obiecte straine(de exemplu,
alimente).
La o persoana inconstienta, limba poate sa cada in fundul gatului si sa impiedice
trecerea aerului.
Daca aerul este impiedicat sa intre in plamani, persoana isi poate pierde cunostinta.
Daca primul ajutor nu este acordat, se poate ajunge la stop cardio-respirator si deces.
Obstructia cailor respiratorii poate fi prevenita prin :
- taierea alimentelor, in special a carnii, in bucati mici si mestecarea lor
completa inainte de a fi inghitite
- evitarea vorbitului, rasului sau bautului in timpul mestecarii alimentelor
- evitarea ingurgitarii bauturilor inainte si in timpul alimentelor
- constientizarea faptului ca anumite alimente au tendinta de a produce
inecari si deci se recomanda precautie la consumul acestora
In cazul inecarii prin inghitire trebuie acordat imediat primul ajutor, deoarece se
poate produce obturarea partiala sau
completa a cailor respiratorii(obstructia partiala a cailor respiratopii permite doar in
parte intrarea aerului in plamani-
producand acces de tuse ; in cazul obstructiei complete a cailor respiratorii persoana
va fi incapabila sa respire, sa
tuseasca sau sa vorbeasca).
LEZIUNILE OCHIULUI
39
Nu incercati sa indepartati particulele din ochi atunci cand :
- particula este pe cornee
- particula este incastrata sau s-a lipit de globul ocular
- particula nu poate fi vazuta, desi ochiul e umflat si doare
Corpii straini care se incastreaza in ochi sau in tesutul moale de langa ochi trebuie
indepartati numai de catre
medic.
ARSURILE CHIMICE
Scopul primului ajutor-este sa dilueze si treptat sa elimine substantele chimice, prin
inundarea ochiului cu apa. O
substanta chimica sub forma de pudra trebuie indepartata prin periere. Substantele
chimice corosive se vor indeparta
prin spalarea ochiului timp de cel putin 10-20 min(se foloseste aparatura speciala
pentru irigarea ochiului)
ARSURILE
ARSURILE-raniri ale pielii sau ale altor tesuturi produse de agenti termici,
chimici, electrici sau de radiatii. Pielea
protejeaza corpul de invazia bacteriilor, ajuta la controlul temperaturii corpului si
retine fluidele acestuia. Ranirea pielii
prin arsuri sau opariri poate produce pierderea acestor functii si, daca leziunea este
intinsa se poate ajunge la
complicatii serioase
CLASIFICAREA ARSURILOR
A.-in functie de agentul care le-a provocat
- termice- produse de foc, contactul cu obiecte fierbinti sau abur
- corosive-cauzate de substante chimice foarte active precum acizii si bazele
- electrice-produse de curentul electric
- prin radiatie-determinate de expunertea excesiva la soare, raze X sau materiale
radioactive
B.-dupa profunzimea lor
- arsurile de gradul intai-limitate la stratul superficial al pielii ; pielea este rosie
si ustura(exemplu-arsura solara
obisnuita)
- arsurile de gradul doi-cuprind toata grosimea pielii ; pe piele apar basici cu
continut seros sau hematic ; pe
langa durerea mare pe care o resimte victima, pericolul principal consta in infectarea
continutului veziculelor
- arsurile de gradul trei-leziunile depasesc grosimea pielii, distrugand si
straturile mai profunde : grasime,
muschi, vase, nervi, pana la os ; durerea este mai mica, deoarece extremitatile
nervilor din piele au fost distruse
- arsurile de gradul patru-sunt foarte severe, implicand distrugerea tuturor
structurilor inclusiv a osului
EFECTELE-arsurilor si oparirilor sunt determinate de :
40
- intinderea suprafetei arse a corpului ; viata accidentatului este amenintata
daca arsurile depasesc 10% din suprafata totala a pielii
- localizarea arsurii(de exemplu, arsurile fetii pot afecta respiratia)
- gradul arsurii, determinat de profunzimea leziunii
- varsta, starea fizica si fiziologica
PRIMUL AJUTOR-pentru arsura termica :
- imersiunea imediata a partii arse in apa rece sau in alcool pentru a usura
durerea, pentru a reduce inflamarea si basicarea si pentru a preveni lezarea
ulterioara a tesuturilor; daca imersiunea nu este posibila se aplica pe zona
arsurii imbracaminte curata, umezita in apa rece sau in alcool
- indepartarea imediata a oricarei surse de presiune a zonei
arse(imbracaminte, incaltaminte) inainte de aparitia inflamarii
- acoperirea arsurii cu un pansament curat, lipsit de scame, preferabil steril
Este strict interzis :
- aplicarea de lotiuni, alifii sau pnsamente murdare
- nu se vor sparge basicile
- nu se respira si nu se tuseste peste arsuri ; nu se pipaie zona arsa
- nu se indeparteaza imbracamintea lipita de zona arsa
PRIMUL AJUTOR-pentru arsura chimica :
- se inunda imediat cu apa rece din abundenta zona arsa pentru a « spala »
substantele chimice ; se continua inundarea zonei arse si in timpul
indepartarii imbracamintii, pana la spalarea(indepartarea) completa a
subst. chimice
- dupa indepartarea prin spalare a substantelor chimice se continua primul
ajutor ca pentru arsura termica
41