Metode Si Substante de Stingere A Incendiilor

CURSUL DE FORMARE SI EVALUARE A CADRELOR TEHNICE CU
ATRIBUŢII ÎN DOMENIUL APĂRĂRII ÎMPOTRIVA INCENDIILOR
LUCRARE PRACTICĂ
Tema lucrării:
1. FIȘA OBIECTIVULUI
2. PROCEDEE ȘI SUBSTANȚE DE STINGERE A INCENDIILOR
ÎNDRUMĂTOR:
Col. (r) DRIHA CONSTANTIN
ÎNTOCMIT:
ORADEA
2021
SC Public Euroconsulting SRL
Agentie de: resurse umane|formare profesionala|marketing|servicii juridice
Tel: 0359.801.090; Fax: 0359.411.229, Mobil: 0728/957.877
Web: www.publiceuroconsulting.ro, juridic@publiceuroconsulting.ro
CUPRINS
1. FIŞA OBIECTIVULUI ................................................................................................... pag. 3
2. PROCEDEE ȘI SUBSTANȚE DE STINGERE A INCENDIILOR ........................... pag. 8

Introducere ..............................................................................................................................pag. 8
2.1. Aspecte generale. Baza legală ........................................................................................pag.9
2.2. PROCEDEE DE STINGERE A INCENDIILOR ....................................................pag. 10
2.2.1. Procedee de întrerpere a procesului de ardere ............................................................ pag. 10
2.2.2. Folosirea substanțelor explozive ........................................................................................ 15
2.2.3. Reducerea temperaturii substanțelor prin amestecarea maselor de lichid aprinse ..... pag. 15
2.2.4. Îndepărtarea substanţelor combustibile din zona de ardere ....................................... pag. 16
2.2.5. Inovații în domeniu – Procedee moderne de stingere a incendiilor ........................... pag. 15
2.3. SUBSTANȚE DE STINGERE A INCENDIILOR ...................................................pag. 19
2.3.1. Apa.............................................................................................................................. pag. 19
2.3.2. Substanțe de stingere prin izolare .............................................................................. pag. 26
2.4. Pulberile stingătoare ...................................................................................................... pag. 30
2.5. Aburul ........................................................................................................................... pag. 32
2.6. Substanțe de stingere prin inhibiție chimică ................................................................. pag. 32
2.7. Înocuitori de haloni ....................................................................................................... pag. 33
2.8. Substanțe folosite pentru reducerea conținutului de oxigen din zonă ........................... pag. 33
2.8.1. Azotul ......................................................................................................................... pag. 35
2.8.2 ARGONITE ................................................................................................................ pag. 35
2.8.3. INERGEN .................................................................................................................. pag. 35
2.9. Stingătoarele .................................................................................................................. pag. 36
CONCLUZII ...................................................................................................................... pag. 38
BIBLIOGRAFIE ............................................................................................................... pag. 40
2
Tel: 0359.801.090; Fax: 0359.411.229, Mobil: 0728/957.877
1. FIȘA OBIECTIVULUI
ANEXA nr. 1 la ORDINUL 163/2007 - NORME GENERALE de apărare împotriva

incendiilor, art. 18, lit. b, prevede că documentele și evidențele specifice apărării împotriva
incendiilor ale operatoriloreconomici/instituțiilor menționate la art. 5 lit. c) trebuie să cuprindă și
fișa obiectivului, conform modelului prezentat în anexa nr. 5 la Regulamentul de planificare,
organizare, pregătire și desfășurare a activității de prevenire a situațiilor de urgență, aprobat prin
Ordinul Ministrului Administrației și Internelor nr. 1.474/2006,publicat în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 885 din 31 octombrie 2006. Un exemplar din fișa obiectivului se trimite
la Inspectoratul Județean/al municipiului București pentru Situații de Urgență.
Ordinul nr. 89 din 18 iunie 2013 privind aprobarea Regulamentului de planificare,
organizare, pregătire şi desfăşurare a activităţii de prevenire a situaţiilor de urgenţă executate de
Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă şi structurile subordonate stabilește în ANEXA
nr. 4 modelul Fișei obiectivului pentru operatorii econimici și instituții.
Prezentăm în continuare Fișa obiectivului Serviciului Public “Direcția pentru Întreținerea
și Repararea Patrimoniului Consiliului Local, Serviciul de Iluminat Public și Deszăpezire”
Reșița.
FIŞA OBIECTIVULUI
1.Date generale privind apărarea împotriva incendiilor şi protecţia civilă
Serviciul Public “Direcția pentru Întreținerea și

Repararea Patrimoniului Consiliului Local,
Denumirea operatorului economic/instituţiei
Serviciul de Iluminat Public și Deszăpezire”
Reșița
Administrator/Conducător Director general – Florea Dumitru
3
Tel: 0359.801.090; Fax: 0359.411.229, Mobil: 0728/957.877
Bulevardul Unirii, nr. 23, mun. Reșița, juc.

Caraș-Severin, cod poștal 331.700
Coordonatele operatorului economic/instituţiei
Tel: 0255/212.361, Fax: 0255/212.362, e-mail:
intretinerepatrimoniu.resita@gmail.com
Coordonatele filialelor/sucursalelor/punctelor de -
lucru
Număr de înregistrare din registrul comerţului 150800191

Nume și prenume: Văduva Alexandru-Mihai
Cadru tehnic cu atribuţii în domeniul apărării Telefon serviciu: 0774522811
împotriva incendiilor/Inspector de protecţie Telefon personal: 0771577425
civilă E-mail: alexandruvaduva.ctpsi@gmail.com
1.1. Aspecte generale

Refacere și modernizare drumuri, străzi și
trotoare; deszăpezire străzi; refacerea și
întreținerea spațiilor verzi; repararea și
Domeniul de activitate întreținerea clădirilor din cadrul patrimoniului
municipiului Reșița; întreținere iluminat public;
administrație cimitire și pompe funebre;
gestionarea câinilor fără stăpân.
Anul de construire (punere în funcţiune) 1995
Suprafaţa construită/desfăşurată 800 mp/ 990
Număr niveluri (regim de înălţime) Sediu administrativ – Hală Garaj - P+1 – 9,7 m
Clasificare construcţie (civilă, de producţie, de
Funcțiuni mixte
depozitare, cu funcţiuni mixte)
Structura de rezistenţă a construcţiei (structură Beton armat, zidărie

metalică, beton armat, zidărie, lemn, mixtă etc.)
Personal angajat*
180 angajați
* Număr estimativ.
Utilizarea clădirii* luni – joi: 8.00-16.00; vineri: 8.00-14.00
150 angajați temporar; personalul care asigură
* Prezenţa oamenilor în clădire: permanență (pază, intervenție iluminat stradal,
permanent/temporar. deszăpezire etc.) se poate afla în clădire și în afara
acesti interval, în funcție de necesități
1.2. Date referitoare la
construcţie/instalaţie/amenajare
1.2.1. Clădirea Sediu - Garaj
Date constructive
Stabilitatea la foc* Categoria de pericol la incendiu - D
4
Tel: 0359.801.090; Fax: 0359.411.229, Mobil: 0728/957.877
* Din proiect sau alte documente tehnice. Gradul de rezistență la foc - 2

Compartimente de incendiu 2 compartimente (2 clădiri)
Căi de acces, intervenţie şi evacuare* 1x1,80 m
* Număr, gabarit, marcare/semnalizare. 1x1,60 m
Case de scări (închise/deschise)* - una închisă
* Număr, gabarit, alcătuire constructivă. - una deschisă
Ascensoare de intervenţie*
Nu este cazul
* Potrivit reglementării.
Date tehnice -
Sisteme de ventilaţie/climatizare Individuale
Sisteme de încălzire Centrală termică pe gaz
Instalaţii electrice 220 V, 380 V
Instalație de alimentare cu gaze naturale – pentru
Instalaţie de alimentare cu gaze naturale/G.P.L. centrală
Iluminat de siguranţă Nu
-circular cu masă pentru lemn (Atelier
Sisteme şi instalaţii tehnologice Tâmplărie)
Sistem/dispozitiv de evacuare a fumului şi

Nu
gazelor fierbinţi
Sisteme de detectare a incendiilor Da
Sisteme de alarmare/avertizare Da – Sistem de alarmare sonoră
Sisteme de limitare a propagării incendiilor*
* Uşi rezistente la foc, clapete antifoc, sisteme
de obturare, oprirea automată a sistemului de Nu
ventilare, protecţii ale structurilor metalice/de
beton/lemn etc.
Sisteme de detectare a gazelor Da
Instalaţii speciale de stingere cu apă*
* Tip (sprinklere, apă pulverizată etc.), zone Nu
protejate, număr capete de refulare etc.
Instalaţii de stingere cu gaze/aerosoli*
* Tip, zone protejate, număr capete de refulare Nu
etc.
Alte instalaţii de stingere (pulbere, spumă etc.) Nu
Instalaţie de protecţie împotriva trăsnetului Da
Stingătoare* P 6 – 70
* Pe tipodimensiuni. P 160 - 4
Hidranţi interiori/coloane uscate Da – 2 bucăți
Hidranţi exteriori Da – 3 bucăți
Alimentarea cu apă pentru stingerea incendiilor -
5
Tel: 0359.801.090; Fax: 0359.411.229, Mobil: 0728/957.877
(rezerva de apă, pompe)

Utilaje şi autospeciale de intervenţie din dotarea
-
serviciului privat pentru situaţii de urgenţă
Stocuri de produse de singere/neutralizatori -
Echipament de protecţie al personalului de
intervenţie în funcţie de riscurile existente şi de Da – 5 bucăți mască de protecție contra fumului
efectele negative ale incendiilor specifice
2. Date privind substanţele periculoase folosite (sursa de risc)

Denumirea substanţelor periculoase folosite,
clasificare*
- benzină
* În conformitate cu Sistemul internaţional de
- motorină
clasificare al substanţelor periculoase, fraze de
risc asociate.
Cantitatea existentă în unitate* 5000 l motorina
* Pentru fiecare substanţă în parte. 2000 l benzină
Loc de depozitare*
- stație de alimentare motorina
* Instalaţie, echipament de proces, sistem de
- stație de alimentare benzină
stocare, sistem de compresie, conducte etc.
Mod de operare Alimentare automatizată (card, telecomandă)
3. Organizarea apărării împotriva incendiilor/activităţii de protecţie civilă

Organizarea alarmării
Instruirea personalului*
Cadru tehnic P.S.I. – Văduva Alexandru-Mihai
* Dacă este executată periodic, de către cine,
- șefii sectoarelor/atelierelor/compartimentelor
dacă este persoană atestată.
Control intern de prevenire* Cadru tehnic P.S.I. – Văduva Alexandru-Mihai
* Dacă se execută, de către cine.
Serviciu privat pentru situaţii de urgenţă*
-
* Dacă există sau este încheiat contract.
Da – conform planificării 4388/10.01.2021)
Planuri/exerciţii de evacuare din clădire*
* Când s-a executat ultima oară, ce probleme Ultimul exerciţiu de evacuare a fost efectuat în
deosebite au fost constatate pe timpul data de 18.12.2020. Nu au fost constatate
exerciţiului. nereguli semnificative.
Da – Personalizate, în funcție de domeniul de

Afişare instrucţiuni specifice
activitate al sectoarelor de lucru
Obligaţiile administratorului/conducerii Conform actelor de autoritate
Obligaţiile cadrului Conform Dispoziției 3981/11.09.2020
6
Tel: 0359.801.090; Fax: 0359.411.229, Mobil: 0728/957.877
tehnic/inspectorului/personalului din structura cu

atribuţii de apărare împotriva incendiilor/de
protecţie civilă
Ordinea interioară*
* Reglementări pentru lucrul cu foc deschis,
fumatul, depozitarea şi evacuarea deşeurilor şi Reglementări scrise - Conform Dispozițiilor nr.
reziduurilor combustibile, lucrările 3881/04.06.2020; 3882/04.06.2020;
premergătoare şi pe timpul sezonului rece, 3911/12.07.2020; 8.12.2020
perioadelor caniculare şi secetoase, sunt asigurate
căi de acces, de evacuare şi de intervenţie.
Documente specifice de apărare împotriva
Conform reglementărilor - Dosarul P.S.I. al
incendiilor*
instituţiei
* Potrivit reglementărilor în domeniu.
Documente specifice de protecţie civilă* Conform reglementărilor - Dosarul P.S.I. al
* Potrivit reglementărilor în domeniu. instituţiei
Reglementarea modului de întreţinere, verificare,
Conform grafic nr. 2881/04.02.2020
reparare a mijloacelor tehnice de apărare
Stingătoarele sunt verificate anual, cu o
împotriva incendiilor*
persoană juridică atestată – S.C. Astral S.R.L.
* Persoana juridică atestată.
Evidenţa incendiilor de la punerea în funcţiune a
operatorului economic/instituţiei* (pe fiecare
Nu este cazul – 0 incendii
clădire în parte)
* Se vor preciza cauzele de incendiu.
Întocmit: Avizat:
Cadru tehnic P.S.I, Director general,
Văduva Alexandru-Mihai Florea Dumitru
2. PROCEDEE ȘI SUBSTANȚE DE STINGERE A INCENDIILOR
7
Tel: 0359.801.090; Fax: 0359.411.229, Mobil: 0728/957.877
Introducere
Focul este fenomenul care apare atunci când, în același timp și spațiu, se află simultan o
cantitate suficientă de material combustibil, oxigen (aer) și o sursă de aprindere. În practică, se
spune că se produce foc atunci când se formează așa-numitul TRIUNGHI AL FOCULUI, ale
cărui laturi egale sunt denumite: material combustibil, aer si sursa de aprindere. Dacă una din
laturile triunghiului nu există, nu apare focul.
Când focul nu mai poate fi controlat este vorba despre un incendiu, moment în care
devine necesară intervenția fortelor și mijloacelor de stingere pentru lichidarea acestuia.
Incendiul poate fi definit drept o ardere, o reacție de oxidare rapidă a unei substanțe în
prezența oxigenului atmosferic, cu dezvoltare de căldură, și în general, însoțită de lumină.
Stingerea incendiilor reprezintă totalitatea acțiunilor de limitare și întrerupere a
procesului ardere prin utilizarea de metode, procedee și mijloace specifce.
Apărarea împotriva incendiilor constituie o activitate de interes public, naţional, cu
caracter permanent, la care sunt obligate să participe, în condiţiile prezentei legi, autorităţile
administraţiei publice centrale şi locale, precum şi toate persoanele fizice şi juridice aflate pe
teritoriul României.
Am ales să tratez tema procedeelor și substanțelor utilizate la stingerea incendiilor din
dorința de a contura în linii generale un aspect pe care îl consider primordial în reușita operațiilor
de intervenție.
În capitolele următoare am prezentat substanțele cele mai eficiente și mai utilizate în
parctica cotidiană în cadrul procedeelor de stingere a incendiilor.
2.1. Aspecte generale. Baza legală.
8
Tel: 0359.801.090; Fax: 0359.411.229, Mobil: 0728/957.877
Conform Legii nr. 307 din 12 iulie 2006 privind apărarea împotriva incendiilor,
apărarea împotriva incendiilor reprezintă ansamblul integrat de activităţi specifice, măsuri şi
sarcini organizatorice, tehnice, operative, cu caracter umanitar şi de informare publică,
planificate, organizate şi realizate potrivit prezentei legi, în scopul prevenirii şi reducerii
riscurilor de producere a incendiilor şi asigurării intervenţiei operative pentru limitarea şi
stingerea incendiilor, în vederea evacuării, salvării şi protecţiei persoanelor periclitate, protejării
bunurilor şi mediului împotriva efectelor situaţiilor de urgenţă determinate de incendii.
Normele generale de apărare împotriva incendiilor (ANEXA 1 la Ordinul 163/2007)
stabilesc principiile, criteriile de performanță și condițiile tehnice generale privind asigurarea
cerinței esențiale "securitate la incendiu" pentru construcții, instalații și amenajări, precum și
regulile și măsurile generale de prevenire și stingere a incendiilor.
Ordinul 712/2005 – Dispoziții generale privind instruirea salariaților în domeniul
prevenirii și stingerii incendiilor și instruirea îndomeniul protecției civile prevede că
instruirea persoanelor angajate în muncă în domeniul situațiilor de urgență constituie parte
componentă a activității de pregătire desfășurate de persoanele fizice și juridice în domeniul
managementului situațiilor de urgență, potrivit prevederilor legale în vigoare. (Cap I, art. 2)
Instruirea salariaților în domeniul situațiilor de urgență este componentă a pregătirii
profesionale și are ca scop însușirea cunoștințelor și formarea deprinderilor necesare în vederea
prevenirii și reducerii efectelor negative ale situațiilor de urgență sau ale dezastrelor la locul de
muncă și în incinta instituțiilor și operatorilor economici. (Cap I, art. 4)
Scopul acestor legi și norme din domeniu îl reprezintă prevenirea și reducerea riscurilor
de incendii și asigurarea condițiilor pentru limitarea propagării și dezvoltării incendiilor, prin
măsuri tehnice și organizatorice, pentru protecția utilizatorilor, a forțelor care acționează la
intervenție, a bunurilor și mediului împotriva efectelor situațiilor de urgență determinate de
incendii.
2.2. Procedee de stingere a incendiilor.
9
Tel: 0359.801.090; Fax: 0359.411.229, Mobil: 0728/957.877
Acțiunea de stingere a incendiului diferă în funcție de tipul materialului: combustibil (lemn,

hârtie); inflamabil (benzină); gazos (unde sub influența unei flăcări se poate produce o explozie).
Produsele de stingere sunt substanţe naturale sau obţinute prin diferite procedee
tehnologice, şi care, introduse în zona de ardere, creează condiţiile necesare pentru încetarea
procesului de ardere.
2.2.1.Procedee de intrerupere a procesului de ardere.

Procedeul de intrerupere a procesului de ardere reprezintă un proces fizic sau chimic aplicat
printr-o serie de acțiuni succesive, care trebuie să se finalizeze prin încetarea arderii. Până în
prezent se cunosc 4 procedee de întrerupere a procesului de ardere.
1.Răcirea zonei de ardere.

Metoda se bazează pe folosirea unei substanţe cu temperatură mai joasă şi cu căldură specifică
mai mare pentru a prelua căldura necesară continuării procesului de ardere şi realizarea
contactului direct al agentului de răcire cu stratul de la suprafaţă al materialului sau substanţei
combustibile. (Figura 1)
Figura 1
10
Tel: 0359.801.090; Fax: 0359.411.229, Mobil: 0728/957.877
Răcirea zonei de ardere se realizează prin introducerea unor substanțe cu o temperatură

mai joasă și cu caldură specifică mai mare, astfel încât să preia o parte din căldura necesară
continuării procesului de ardere. Drept urmare, viteza de ardere se micșorează, iar cantitatea de
căldură degajată se reduce în mod simțitor.
Pentru realizarea acestui procedeu se folosesc acele mijloace care prezintă proprietăți
importante de absorbție a căldurii de pe suprafața incendiată sau încălzită, sau fac posibilă
amestecarea straturilor calde de lichid cu cele încă neîncălzite.
Procedeul de preluare a căldurii depinde de natura și particularitățile arderii. La o ardere
eterogenă (materialele ce se găsesc în stare de incandescență), agentul de stingere preia căldura
din întreaga zonă de ardere, deci temperatura trebuie să scadă chiar și sub cea de aprindere. În
cazul unei arderi omogene (cu flacără), posibilitatea preluării căldurii depinde de natura și starea
substanței combustibile. Dacă arde un gaz este aproape imposibil ca agentul de stingere folosit să
poată prelua căldura în urma arderii substenței combustibile respective și din zona de ardere.
La arderea materialelor solide și a substanțelor combustibile stratul de la suprafață se
încălzește până la o temperatură care depășește temperatura de aprindere.
De exemplu, la materialele combustibile solide temperatura stratului de la suprafață
ajunge la 500-600ºC, iar la lichide la 200-300ºC. Pentru ca la aceste materiale și substanțe să se
întrerupă procesul de ardere este necesar ca temperatura stratului de la suprafață să ajungă, în
urma acționării cu agenții stingători sub temperatura de aprindere. Practic acest lucru se
realizează prin preluarea căldurii degajate și existente în stratul de la suprafață, atât la corpurile
solide cât și la lichide, cu excepția lichidelor cu temperatură de inflamabilitate foarte scăzută.
Eficiența stingerii incendiilor folosind acest procedeu depinde de suprafața de contact, de
diferența între temperatura stratului și a agentului de răcire, de căldura lui specifică (capacitatea
de a absorbi căldura), precum și de debitul cu care se refulează asupra materialului sau a
substanței combustibile aprinse.
Agenții de stingere cu cea mai bună acțiune de răcire sunt:
- apa
- bioxidul de carbon refulat sub formă de zăpadă carbonică
- zăpada, atunci când lipsește apa
11
Tel: 0359.801.090; Fax: 0359.411.229, Mobil: 0728/957.877
- lichidele combustibile, în anumite condiții, însăși ele pot juca rolul unor agenți de răcire
2.Izolarea materialelor şi substanţelor combustibile faţă de aerul atmosferic.

Metoda se bazează pe izolarea materialului care arde, folosind mijloace adecvate, de
aerul atmosferic sau în oprirea accesului aerului și a gazelor combustibile în spațiile în care s-au
produs incendiile. (Figura 2)
Figura 2
Se acționează asupra lichidelor combustibile și a unor materiale solide, substanțele de

stingere utilizate fiind spuma, pulberile, prelatele de azbest, păturile umezite, nisipul, pământul.
Metoda de oprire a accesului produselor gazoase combustibile în zona de ardere este
indicată a se folosi la stingerea incendiilor de lichide combustibile, precum și în unele situații de
ardere a substanțelor și materialelor solide.
Izolarea focarelor printr-un agent de stingere adecvat se realizează prin așezarea acestuia
la partea de jos a flăcărilor, acțiunea având drept urmare micșorarea cantității de formare a
gazelor combustibile, sau încetarea degajării acestora, deci procesul de ardere se întrerupe.
Stratul izolant de pe suprafața unei substanțe care arde întrerupe transferul de caldură prin
radiații și răceste stratul de la suprafață.
La începuturile de incendiu se pot folosi prelate sau un strat de material fiabil
incombustibil (nisip, pământ), arderea gazelor, vaporilor și lichidelor care ies prin deschideri
12
Tel: 0359.801.090; Fax: 0359.411.229, Mobil: 0728/957.877
mici (conducte, rezervoare) putând fi oprită cu ajutorul plasturilor, cepurilor, pâslei, prelatelor,
panourilor de lemn izolate cu pâslă etc.
În ultima perioada izolarea incendiilor și oprirea accesului aerului pentru întreruperea
procesului de ardere se realizează prin umplerea spațiilor incendiate cu spumă cu coeficient mare
de înfoiere. (spumă expandată)
Eficiența acestei metode depinde de gradul de ermetizare a volumulelor încăperilor, ea
putând fi aplicată la ventilarea spațiilor incendiate numai în incăperi cu capacități reduse și în
care să nu existe materii oxidante, care pot arde și în situația lipsei de oxigen, cum ar fi de
exemplu bumbacul.
În anumite condiții, la deschiderea încăperilor ermetizate se poate produce inflamarea
produselor de ardere, urmată de propagarea intensă a incendiului.
Concluzionăm că acest procedeu nu este prea eficace, recomandându-se a fi practicat
doar în cazuri deosebite sau ca procedeu auxiliar.
3.Reducerea conţinutului minim de oxigen.

Metoda se bazează pe introducerea de substanţe care nu întreţin arderea. La realizarea
unui conţinut de 15% O2 în aer arderea încetează. (Figura 3)
Figura 3
13
Tel: 0359.801.090; Fax: 0359.411.229, Mobil: 0728/957.877
Se acţionează asupra materialelor combustibile în spaţiu închis, substanţele de stingere

utilizate fiind CO2, aburul, azotul, apa pulverizată fin.
În substanțele gazoase, în amestecul de vapori-aer sau în aerul care participă la ardere se
introduc substanțe care nu întrețin arderea. Drept consecință viteza reacției se micșorează și
procesul de ardere se întrerupe, ca urmare firească a încetării degajării de căldură.
Diluarea conținutului de aer se poate realiza cu eficacitate numai în încăperi relativ
închise (magazii de nave, camere de uscare) și la arderea unor lichide combustibile pe o
suprafață redusă, în cazul accesului liber al aerului.
Diluarea produselor gazoase de ardere existente în zona de ardere duce la micșorarea
vitezei de reacție, la mărimea volumului zonei de oxidare, scăderea intensității de ardere a
substanțelor combustibile pe unitatea de suprafață a incendiului și scăderea temperaturii de
ardere.
Reducerea vitezei de ardere este influențată apreciabil de căldura specifică și de
conductibilitatea termică a mijloacelor de diluare. Cu cât este mai mare căldura lor specifică și
mai redusă conductibilitatea termică, cu atât este mai redusă concentrația necesară pentru
stingere.
Prin concentrația de stingere se întelege conținutul de procente la volum de substanță
stingătoare introdusă în spațiul cu aer, necesar pentru întreruperea procesului de ardere.
4.Introducerea de inhibitori în spațiile în care se produc reacții de ardere.

Acest procedeu se bazează pe capacitatea unor substanțe deosebit de active, denumite
inhibitori, care introduse într-un sistem de reacție, au proprietatea de a încetini sau opri reacția.
Dintre mijloacele de stingere prin inhibiție chimică fac parte hidrocarburile halogenate,
care sunt deosebit de active, influențând în mod considerabil mersul reacției de ardere.
În urma arderii se formează produse intermediare, unele dintre ele constituind centri
activi ai reacțiilor în lanț.
Primul centru activ format duce la apariția unui alt centru, care la rândul său generează pe
cel următor. Astfel se formează reacția în lanț, care poate fi deranjată prin eliminarea centrilor
activi, tocmai datorită acțiunii hidrocarburilor halogenate.
14
Tel: 0359.801.090; Fax: 0359.411.229, Mobil: 0728/957.877
La stingerea incendiilor se folosesc hidrocarburi halogenate care nu au proprietăți toxice

prea mari, precum bromura de etil, bromura de metilen și tetraflorura de dibormetan.
2.2.2.Folosirea substanțelor explozive.

Pentru stingerea unor categorii de incendii, ca de exemplu cele de păduri, în special de
coronament, care se dezvoltă cu violență, cele de sonde în erupție, sau la rezolvarea unor situații
deosebite, se poate aplica procedeul utilizării substanțelor explozive.
În urma utilizării acestui procedeu se formează o undă de șoc care exercită un puternic
efect mecanic în zona de ardere asupra materialelor și substanțelor combustibile. Prin distrugerea
sau împrăștierea elementelor existente în zona de ardere se poate întrerupe procesul de ardere.
2.2.3.Reducerea temperaturii substanțelor prin amestecarea maselor de lichid aprinse.

Din momentul în care combustibilul lichid se aprinde, temperatura pe suprafața lui crește
și după un anumit timp devine egală cu punctul de fierbere. Astfel, la începutul arderii în
apropierea suprafeței libere a combustibilului se formează un strat încălzit, de grosime mică,
nedepășind câțiva centimetri. În straturile de adâncime lichidul combustibil rămâne rece.
Procedeul de stingere prin amestecare poate fi realizat în primele momente ale arderii,
fiind caracterizat printr-o strânsă legătură între factorii termici și hidrodinamici. Transmiterea și
echivalarea temperaturii în straturile de lichid se produce datorită amestecării straturilor de
combustibil provocate fie prin circulația aceluiași lichid, fie cu ajutorul aerului sau a gazelor
inerte introduse pe la fundul rezervoarelor.
La introducerea aerului sub stratul de lichid în acesta apar curenți a căror intensitate este
determinată de dimensiunile geometrice ale sistemului, de debitul de aer sau de gaz inert, precum
și de proprietățile fizice ale lichidului. Caracterul mișcării depinde de înălțimea stratului de lichid
și de diametrul rezervorului. Dacă înălțimea stratului este mică, în raport cu diametrul
rezervorului, mișcarea are loc în limitele unei singure zone turbulente. Lichidul se ridică în
partea centrală și coboară în apropierea pereților rezervorului.
Datorită mișcării, straturile reci se amestecă cu stratul superior încălzit, a cărei
temperatură scade foarte mult. Odată cu scaderea temperaturii lichidului se reduce și viteza de
15
Tel: 0359.801.090; Fax: 0359.411.229, Mobil: 0728/957.877
evaporare și deci intensitatea de ardere. În momentul în care, datorită amestecării, în fiecare

punct al suprafeței libere temperatura devine mai mică decât temperatura de aprindere, procesul
de ardere se oprește complet, iar incendiul se stinge.
Dezavantajul acestui procedeu de stingere este că necesită instalație specială și o
pregătire amănunțită.
2.2.4.Îndepărtarea substanţelor combustibile din zona de ardere.

Metoda se bazează pe îndepărtarea substanţelor combustibile care vin în contact cu zona
de ardere, putându-se opri astfel propagarea incendiului.
Acest procedeu se folosește preponderent la incendii de acoperișuri și planșee
combustibile, la grupurile de clădiri combustibile, la depozite de material lemnos, la incendii de
păduri etc. Prin îndepărtarea substanțelor combustibile care vin în contact cu zonele de ardere,
propagarea incendiului poate fi oprită.
În unele situații, pentru întreruperea procesului de ardere se pot folosi mai multe din
procedeele descrise anterior, dar la o combinare a acestora unul dintre ele trebuie să fie principal
și hotărâtor în acțiunea de intervenție pentru stingere.
Fiecare din procedeele enumerate poate să fie folosit la întreruperea, în general, a
procesului de ardere a substanțelor și materialelor combustibile, indiferent de starea de agregare
în care se află, solidă, lichidă sau gazoasă. Alegerea unui anumit procedeu depinde de natura,
situația și proporțiile incendiului, de proprietățile substanțelor care ard, de calitatea agenților de
stingere, de mijloacele și persoanlul care participă la stingere, de gradul de instruire al acestuia,
de condițiile meteorologice, precum și de alte cauze.
În practica acțiunilor de intervenție pentru stingerea incendiilor cel mai frecvent se
folosesc procedeele de răcire a zonei de ardere și de izolare a substanțelor și materialelor
combustibile de aerul atmosferic.
2.2.5.Inovații în domeniu – Procedee moderne de stingere a incendiilor.

În lupta cu focul omul a căutat dintotdeauna să-și perfecționeze armele astfel încât să
obțină victoria într-un timp cât mai scurt și cu o siguranță cât mai ridicată. Această căutare
16
Tel: 0359.801.090; Fax: 0359.411.229, Mobil: 0728/957.877
continuă duce la obținerea și utilizarea unor noi tipuri de mijloace de stingere, din ce în ce mai
adaptate condițiilor concrete existente la locul incendiilor.
Cercetătorii americani au descoperit o nouă tehnică, prin care pompierii vor putea în
viitor să combată incendiile cu ajutorul curentului electric, utilizat ca substanţă de stingere: s-a
reuşit stingerea prin înăbuşire a unei flăcări de 30 cm înălţime cu ajutorul unui câmp electric.
(Figura 4)
Figura 4
Conform cercetătorilor, răspunzătoare pentru aceasta sunt particulele în suspensie
(funingine) încărcate electrostatic. În completarea ideii, specialistul Ludovico Cadermartiri,
profesor la Universitatea Harvard, susţine faptul că noua tehnică are ca scop soluţionarea
combaterii flăcărilor generate de incendiu prin intervenţia de la distanţă, care asigură securitatea
servanţilor pe timpul intervenţiei, mai puţine pagube atât materiale cât şi din perspectiva
protecţiei mediului înconjurător. (Figura 5)
Figura 5 – Dispozitiv de stingere bazat pe curent electric
17
Tel: 0359.801.090; Fax: 0359.411.229, Mobil: 0728/957.877
Ideea combaterii flăcărilor generate de incendiu printr-un câmp electric a început cu 200
de ani în urmă, când testele efectuate au demonstrat proprietatea curentului electric de a modela
flăcările, modelarea constând în „încovoierea flăcărilor” şi chiar în stingerea lor.
Echipa lui Cadermartiri a realizat un aparat compus dintr-un amplificator electric de
600W, ale cărui borne de ieşire le-a legat la o sondă de forma unui cilindru. Cu acest aparat a
obţinut crearea unui câmp de energie electrică în jurul unei flăcări de 30 cm. (fig. 6) Rezultatul:
flacăra s-a stins aproape instantaneu.
Figura 6 - Sonda cilindrică ce acționează asupra unei flăcări
Au repetat experimentul, de fiecare dată răspunsul fiind pozitiv. O importanţă deosebită

în acest proces o au particulele aflate în suspensie, care în urma procesului de ardere sunt
degajate în aer. Ele influenţează mişcarea aerului în încăpere, precum şi stabilitatea flăcării.
Strategia este de a ajunge cât mai aproape de flacără, în faţa acestora şi cilindrul să fie
orientat înspre acestea. Câmpul concentrat de energie electrică împinge flăcările până când sunt
înlăturate din zona materialului combustibil aflat în proces de ardere şi descompunere.
Amplificatoarele ce produc tensiuni înalte (peste 50 kV) şi frecvenţele kilovoltaice
necesare pentru studiul acestui fenomen au devenit tot mai accesibile în ultimii ani. Cadermartiri
susţine că un câmp electric, care are puterea a milioane de volţi/metru exercită o energie asupra
particulelor în suspensie. Particulele pozitive şi negative încep să aibă o mişcare accelerată în
direcţii opuse. Când fluxul de energie este suficient, flacăra este împinsă în afara sursei de ardere
18
Tel: 0359.801.090; Fax: 0359.411.229, Mobil: 0728/957.877
prin circulaţia amestecului gazos.

Altfel spus, principiul constă în bombardarea cu energie electrică, care conduce la
apariţia unui câmp de energie electrică cu milioane de electroni. Eficienţa în cazul incendiilor de
vegetaţie, precum şi în spaţii deschise este redusă, însă ar aduce rezultate foarte bune la
incendiile din încăperi închise, avioane, vapoare sau metrou. Cuplarea mecanismului de stingere
bazat pe curent electric se doreşte a fi cu declanşare manuală sau automată, din apropiere sau de
la distanţă.
Conform declaraţiilor profesorului Cadermartiri, flăcările ar putea fi estompate şi cu
amplificatoare electrice cu puteri de 10 ori mai mici. În cazul în care ipoteza menţionată va fi
confirmată, se vor putea confecţiona dispozitive de acţionare de dimensiuni reduse, prin care se
vor crea foarte uşor căi de evacuare prin încăperile incendiate.
Dezvoltarea acestui principiu ar conduce la echiparea clădirilor cu instalaţii speciale
bazate pe curent electric – o nouă substanţă de stingere.
2.3. Substanțe de stingere a incendiilor

tehnologice, care introduse în zona de ardere creează condiţiile necesare pentru încetarea
2.3.1. Apa
Este cea mai folosită substanţă de stingere, întrucât este foarte răspândită în natură, are o
mare capacitate de a absorbi căldura şi pătrunde uşor în materialele combustibile unde are loc
arderea. Este utilizată în diferite moduri, trecând în stare de vapori după refularea în zona de
ardere, absorbind o importantă cantitate de căldură şi, ca urmare, scăzând temperatura în zona de
ardere.
În acţiunea de stingere apa se întrebuinţează sub formă de jet compact, sub formă de
ploaie, de ceaţă sau pulverizată.
Transformându-se în aburi, gaz saturat, apa crează un strat izolator faţă de incendiu şi, în
acest fel, conţinutul procentual de oxigen disponibil reacţiei de oxidare se reduce. Prin urmare,
19
Tel: 0359.801.090; Fax: 0359.411.229, Mobil: 0728/957.877
ea acţionează asupra a două din principalele elemente ale procesului de ardere: căldura şi
oxigenul. Dacă unul dintre acestea este înlăturat, arderea încetează.
La majoritatea incendiilor apa se foloseşte sub formă pulverizată, deoarece eficienţa de
stingere este mai ridicată, se consumă o cantitate mai mică, în contact cu suprafeţele încinse trece
mai uşor de la starea de particule lichide la aceea de vapori, formând un strat izolator ce
împiedică accesul oxigenului în zona de ardere. Absorbind o cantitate mai mare de căldură într-
un timp mai scurt decât dacă ar fi folosită sub formă de jet compact, ajută la depunerea
particulelor solide aflate în suspensie, reducând astfel posibilitatea de propagare a acestora în
zonele vecine, protejând mai bine participanţii la acţiunea de stingere.
Jetul pulverizat este jetul de apă compus din picături prin care se realizează o suprafaţă de
perdea de apă cu rol de absorbţie a maximului de căldură. Permite încetinirea fenomenului de
piroliză şi produce vapori ce acţionează prin înăbuşire (reduce cantitatea de oxigen liber). Se
utilizează în mod deosebit pentru răcirea zonelor incendiate şi protecţia materialelor sau
structurilor.
Pulverizarea apei se realizează în scopul creșterii raportului între suprafața exterioară a
picăturilor și masa lor pentru a se obține un contact mai bun între apă și mediul ambiant în zona
focarului, intensificarea transferului de căldură și în consecință stingerea rapidă a incendiului.
Efectul principal al apei la stingerea incendiului îl constituie răcirea materialului care
arde. Apa care vine în contact cu materialul aprins absoarbe căldura, se transformă în vapori și
prin saturarea spațiului înconjurător, limitează accesul aerului spre focarul incendiului.
Pentru a coborî temperatura materialelor aprinse este necesar ca apa să absoarbă căldura,
care contribuie la dezvoltarea incendiului și anume cu o viteza mai mare decât viteza cu care
materialul combustibil abosoarbe căldura necesară dezvoltării incendiului.
Pentru folosirea corectă a jetului pulverizat trebuie să se respecte următoarele reguli:
- să fie dirijat direct asupra materialelor aprinse
- pentru reducerea temperaturii şi densităţii fumului, jetul pulverizat să fie îndreptat spre focar şi
zona din jurul acestuia, prin manevrarea ţevii în scopul cuprinderii unui spaţiu cât mai mare din
zona de ardere
20
Tel: 0359.801.090; Fax: 0359.411.229, Mobil: 0728/957.877
- la încăperile cu mult praf combustibil aflat în suspensie sau depus pe diferite elemente, jetul
pulverizat se va folosi pentru umectarea acestuia şi împiedicarea formării amestecului de praf
combustibil şi aer, care poate provoca explozii
La stingerea unor incendii de substanţe combustibile apa se refulează şi sub formă de jet
compact, pentru a se folosi astfel şi forţa sa de şoc, cu ajutorul căreia se poate realiza dislocarea
părţilor carbonizate şi pătrunderea ei în masa materialului aprins sau trimiterea la distanţă mai
mare şi punct fix a substanţelor de stingere. Trebuie să se aibă în vedere şi faptul că folosirea
neraţională a jetului compact poate provoca pagube. De asemenea, dacă se foloseşte o cantitate
prea mare de apă, aceasta nu are timp să se transforme în vapori şi, prin scurgere, poate duce la
deteriorarea clădirilor sau crează premise pentru degradarea materialelor şi elementelor de
construcţie, dincolo de risipa de substanţe de stingere. De aceea, stingerea incendiilor cu jet
compact se execută prin deplasarea rapidă a acestuia în zona de ardere, acţionându-se în partea
superioară a substanţei care arde, astfel încât apa ce se scurge să contribuie şi ea la stingere.
Apa are cea mai mare eficacitate în stingerea incendiilor din clasa A, datorită căldurii
latente de vaporizare mare (243,58 J la 25°C). Pentru a se vaporiza „extrage” o cantitate ridicată
din căldura incendiului. Ca urmare, efectul de stingere al incendiului cu apă se realizează, în
principal, prin răcirea materialului care arde.
Efectul de stingere se realizează şi prin izolarea suprafeţei incendiate de oxigenul din aer
şi prin acţiune mecanică (când se foloseşte sub formă de jet compact). Apa care vine în contact
cu materialul aprins absoarbe căldura, o transformă în vapori şi prin saturarea spaţiului
înconjurător, limitează accesul aerului spre focarul incendiului. Apa constituie, totodată, un filtru
pentru radiaţia termică, deci cu excelentă capacitate de ecranare şi protecţie la incendiu.
Apa se refulează asupra zonelor de ardere sub formă pulverizată (picături fine, ceaţă sau
ploaie). Faţă de jetul compact, jetul pulverizat prezintă ca avantaje mărirea randamentului de
stingere prin micşorarea consumului de apă, nedeteriorarea obiectelor, posibilitatea utilizării în
incinte cu praf combustibil, dar prezintă dezavantajul lungimii reduse a jetului.
Jeturile pulverizate se pot folosi şi la stingerea incendiilor din clasa B (lichide
combustibile nemiscibile în apă, cu temperatura de inflamabilitate peste 55° C).
21
Tel: 0359.801.090; Fax: 0359.411.229, Mobil: 0728/957.877
Apa pulverizată se mai foloseşte la protecţia personalului care acţionează la incendiu, în

zone cu temperaturi mari, la răcirea elementelor de construcţie şi a celor metalice, la precipitarea
fumului rezultat prin arderea substanțelor incendiate.
Fiind bună conducătoare de electricitate, apa nu se recomandă a fi utilizată la stingerea
incendiilor în instalaţiile electrice sub tensiune. De asemenea, în contact cu unele substanţe sau
produse chimice (carbid, sodiu, potasiu), poate genera explozii sau degaja gaze combustibile care
intensifică arderea.
Jetul pulverizat se va folosi de regulă în situaţiile în care:
- în încăperi există praf combustibil
- se evită deteriorarea obiectelor sau materialelor în contactul cu apa
- se impune un consum minim de apă (rezerva de apă insuficientă)
Se foloseşte de regulă la stingerea incendiilor de lemn, cărbuni, ţesături, pentru
prevenirea ridicării prafului combustibil sau pentru cel aflat în suspensie.
Jetul compact se caracterizează prin refulare neîntreruptă a substanţei de stingere cu o
însemnată forţă de şoc pe o suprafaţă mică şi după caz, la o distanţă mare. Se utilizează de regulă
la stingerea incendiilor de substanţe solide şi în anumite cazuri de lichide şi gazoase. Se poate
utiliza pentru:
- stingerea jeturilor de gaze din conducte, erupţii etc.
- stingerea incendiilor de lichide combustibile izolate care plutesc pe apă în „ochiuri” şi cu
grosimea stratului de până la 5 cm
- stingerea incendiilor izbucnite la rezervoare cu produse vâscoase
- stingerea incendiilor în spaţii închise şi care necesită cantităţi mari de apă
- stingerea incendiilor de solvenţi polari (metanol, etanol, butanol)
Jetul compact va fi folosit pentru dislocarea şi întreruperea fenomenului de ardere
(separarea zonei de ardere de zona înconjurătoare în care se află oxigen), pentru oprirea sau
dirijarea jetului de gaz. (separarea flăcării de jetul de gaz la o oarecare înălţime de locul de
evacuare ale acestora)
Se interzice folosirea jetului compact de apă pentru stingerea incendiilor la aparatura
22
Tel: 0359.801.090; Fax: 0359.411.229, Mobil: 0728/957.877
electronică sau la articole de sticlărie expuse în laboratoare, magazine şi depozite, întrucât forţa
de şoc poate produce pagube mai mari chiar decât incendiul.
Capacitatea de pătrundere a jetului de apă în focarul incendiului depinde de dimensiunile
picăturilor, de presiunea dinamică a jetului, de presiunea flăcărilor, a curenților de aer și a
produselor de ardere, de viteza de mișcare a picăturilor, precum și de gradul de evaporare a apei
în zona flăcărilor.
Sistemul de stingere cu ceață de apă a apărut în urma numeroaselor cercetări, în
vederea acoperirii tuturor cerințelor și exigențelor impuse de protecția împotriva incendiului,
fiind o alternativă eficientă a altor sisteme.
Apa pură, sub formă de ceață are capacitatea de a stinge incendii cu mare putere calorică:
focuri de lichide inflamabile, gaze (hidrocarburi, solvenți), focuri provenind de la echipamente
electronice, cabluri, lemn, hârtie.
Este cel mai simplu și ieftin sistem de stingere, utilizând o mică cantitate de apă.
Domeniile de utilizare sunt multiple:
- depozite de lichide inflamabile
- hote, bucătarii
- posturi trafo
- rezervoare cu gaz
- galerii de cabluri
- localuri tehnice
- motoare
La o pulverizare fină a apei în zona de ardere, aceasta se transformă în abur (vapori de
apă), diluând substanțele care participă la ardere.
Efectul de stingere depinde de uniformitatea repartiției picăturilor în flux și de densitatea
jetului de apă. Cu cât este mai mare densitatea jetului și uniformitatea lui, cu atât efectul de
stingere este mai corespunzător.
În general, în faza inițială a incendiului, flăcările se manifestă cu intensitate, apoi se
micșorează treptat până la înlăturararea arderii, care la lichide survine de fapt în momentul în
care apa fin pulverizată acoperă simultan întreagă suprafață incendiată.
23
Tel: 0359.801.090; Fax: 0359.411.229, Mobil: 0728/957.877
În cazul instalațiilor de stingere a incendiilor cu ceață de apă, cu inundare totală, duzele
se amplasează, de regulă, la plafonul încăperii.
Apa îmbunătățită chimic.

Studiind fenomenele ce au loc în contactul apei cu diferite materiale combustibile, s-a
ajuns la concluzia că, deși prezintă numeroase calități, apa umezește nesatisfăcător marea
majoritate a substanțelor combustibile solide, pătrunzând cu greu în structura acestora, ca urmare
o cantitate apreciabilă din ea se scurge rapid pe suprafața lor, fapt care reduce simțitor efectul de
izolare și determină în același timp creșterea inutilă a consumului.
Pentru a spori puterea de pătrundere a apei în masa materialelor cu care vine în contact, s-
a acționat asupra tensiunii superficiale a acesteia. Se cunoaște că fiecare lichid este caracterizat
printr-o tensiune superficială, care reprezintă rezistența pe care o opune lichidul la mărimea
suprafeței sale, acesta având capacitatea de a pătrunde printre particulele materialelor. Practic
exista posibilitatea de a reduce simțitor tensiunea superficială a apei prin tratarea sa cu diverși
detergenți. De exemplu, prin folosirea detergentului alchil-aril-sulfonat de sodiu, soluție – 33%,
denumit uzual în unitățile de pompieri Dero 73, în procent de 0,2 – 0,3% s-a obținut scăderea
tensiunii superficiale a apei de la 72,8 la 39,8 dyn/cm, reducându-se timpul de pătrundere până la
3 ori și îmbunătățind astfel în mod sensibil capacitatea de răcire și de izolare a apei utilizate în
stingerea incendiilor,obținându-se ceea ce curent se numește apă îmbunătățită chimic.
Totodată, prin scăderea tensiunii superficiale se asigură pulverizarea fină a apei refulate
asupra focarului, fapt ce mărește absorbția căldurii produse de ardere și capacitatea de răcire a
24
Tel: 0359.801.090; Fax: 0359.411.229, Mobil: 0728/957.877
materialului aprins, asupra căruia s-a refulat apa.

Ca urmare, utilizarea apei îmbunătățite chimic duce la scăderea cu 35 – 50% a cantităților
de apă folosite pe timpul stingerii incendiilor, fapt deosebit de important în condițiile lipsei de
apă și mai ales pentru protejarea obiectelor asupra cărora acționează în caz de incendiu.
La incendiile la care s-a utilizat apa imbunătățită chimic s-a constat o creștere a eficienței
de stingere și prin aceea că în zonele udate nu a avut loc tendința de reaprindere.
Apa îmbunătățită chimic este recomandabil a se folosi la stingerea incendiilor de
materiale bogate în celuloză, cum sunt lemnul, textilele, bumbacul, hârtia etc.
Apa ușoară.
Apa ușoarp este o substanță stingătoare recentă, care se refulează asupra unui lichid
nemiscibil cu apa, formând o pelicula care impiedică, chiar și în cazul în care este foarte fină,
evaporarea lichidului combustibil.
Datorită acestei situații se reduce concentrația de vapori deasupra lichidului care arde,
procesul de ardere se întrerupe și reaprinderea nu mai este posibilă.
Din punct de vedere chimic, pelicula este formata din acizi perfluorurați și sulfonici.
Fiecare molecula se compune dintr-un lanț lung, care la un capăt este floururat, iar la celălalt are
o grupare solubilă în apa. Aceste molecule se orientează una lângă alta, ca un șir de zăbrele, în
cazul în care soluția apoasă ia contact cu un lichid insolubil. (ulei, benzină)
Substanțele tensioactive pe bază de fluor, din care se obține apa usșoară, s-au dovedit a fi
foarte eficiente la stingerea incendiilor atunci când sunt amestecate cu substanțe proteinice. Se
obține o spumă fluidă și rezistentă la foc, indicată a se folosi în instalații fixe de stingere la
rezervoare, recomandându-se, dupa unii specialiști, să se introducă de jos în sus, adică sub
suprafața incendiată.
Apa ușoară cu coeficient redus de infoiere se poate folosi la stingerea incendiilor pe
aeroporturi, fiind refulată de la distanță.
Apa ușoară cu coeficient mediu de infoiere are efect mai mare la stingerea incendiilor de
lichide combustibile declanșate pe suprafețe mari. Ea prezintă calitatea de a persista foarte mult,
asigurând o regenerare permanentă a peliculei, pe o duratp mare de timp.
25
Tel: 0359.801.090; Fax: 0359.411.229, Mobil: 0728/957.877
Unul din marile avantaje ale apei ușoare este compatibilitatea cu spuma proteinică și intr-
o măsură oarecare cu pulberea stingătoare. Acest mare avantaj poate fi folosit pentru realizarea
unei stingeri rapide a incendiilor, folosind procedee mixte.
În general pelicula de apă ușoară poate rezista pe suprafața lichidului timp de 5 – 6
minute, dupa care este indicat ca lichidul să se acopere cu o spumă proteinică. Efectul de stingere
a incendiului cu apa ușoară trebuie obținut în decurs de 4-5 minute. În acestă perioadă, în
apropiere nu trebuie să existe surse de aprindere, în special flăcări, deoarece prin distrugerea
peliculei incendiul poate să reapară.
Apa, indiferent sub ce formă, nu poate fi întrebuințată la toate categoriile de substanțe și
material combustibile.
2.3.2. Substanțe de stingere prin izolare.

O parte din incendii nu pot fi stinse cu apă, fie din cauza naturii materialului incendiat, fie
din cauza reacțiilor chimice care se produc în prezenţa apei. Pentru stingerea unor astfel de
incendii se foloseşte spumă.
Spuma reprezintă agentul principal de stingere a lichidelor combustibile mai uşoare decât
apa, depozitate în rezervoare sau scurse şi acumulate în strat, în caz de avarie la depozite şi
instalaţii tehnologice. Spuma nu poate fi folosită acolo unde este interzisă prezenţa apei.
Se acţionează cu spumă în special la:
- stingerea lichidelor combustibile şi inflamabile
- stingerea materialelor solide care nu reacţionează cu soluţiile apoase ale spumelor şi sărurilor
- protecţia materialelor elementelor de construcţie împotriva căldurii radiante
- împiedicarea răspândirii în atmosfera a gazelor de combustie şi a vaporilor
- împiedicarea excesului de oxigen în zona de ardere
Pe suprafeţele incendiate spuma acţionează prin pătura izolatoare care se formează între
materia incendiată şi mediul carburant, precum şi prin efectul de răcire ce se produce datorită
apei pe care o conţine.
Din punct de vedere al modului de producere spumă poate fi de două feluri:
- spumă chimică
26
Tel: 0359.801.090; Fax: 0359.411.229, Mobil: 0728/957.877
- spumă mecanică
La rândul ei, spumă mecanică este de mai multe feluri:
- spumă mecanică grea
- spumă mecanică cu coeficient de înfoiere mediu
- spumă mecanică cu coeficient mare de înfoiere (spuma usoară)
- apă ușoară (light water)
Pentru a asigura o eficacitate maximă spuma trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
- să aibă densitate mică, între 0,1 şi 0,15, care îi dă posibilitatea să plutească pe suprafaţa
lichidelor combustibile
- să fie compactă, adică stratul de spumă să nu aibă spaţii goale
- sa fie omogenă (bulele de aer sau gaze să aibă aceeași mărime)
- să fie persistentă, să reziste minimum 30 minute fără să se degradeze
- să fie aderentă, astfel încât refulată pe materiale în plan vertical să se menţină pe suprafeţe
- să nu producă coroziune
- să fie fluidă
- să aibă un coeficient de înfoiere corespunzător
- timp de stingere minim
Spumele se utilizează pentru incendii din clasa B de incendiu. (benzină, motorină,
vopseluri) Pentru clasa A de incendiu (lemn, hârtie) eficacitatea este diminuată, comparativ cu
cea a apei.
Spuma este foarte utilă împotriva incendiilor în care ard combustibili lichizi, unde apa ar
putea să întrețină focul. Ea trebuie aplicată în așa fel încât să acopere materialul care arde,
blocând contactul focului cu oxigenul. Acest lucru va duce în final la stingerea focului, din cauza
lipsei oxigenului.
Spuma nu se poate utiliza la incendiile în care sunt implicate echipamente electrice şi
conductori nedeconectaţi de sub tensiune. (pericol de electrocutare) De asemenea, este interzis să
se acţioneze cu spumă asupra sodiului, potasiului, carbidului.
27
Tel: 0359.801.090; Fax: 0359.411.229, Mobil: 0728/957.877
1. Spuma chimică.
Este formată dintr-o masa de bule de dimensiuni reduse, fiecare bulă fiind învelită într-o
menbrană lichidă umplută cu dioxid de carbon, care se formează pe cale chimică în urma reacţiei
dintre substanţele care generează spuma. Substanţa A este formată, de obicei, din sulfatul de
aluminiu, iar substanţa B din bicarbonat de sodiu sau de potasiu.
Efectul de izolare pe care-l are spuma chimică se datorează conductivităţii ei termice
reduse şi din această cauză este impiedicată reaprinderea substanţelor şi materialelor
combustibile, precum şi reîncălzirea lichidelor combustibile, sub influenţa corpurilor solide
incandescente din apropiere. Spuma chimică exercită asupra incendiului şi efecte de răcire şi
înabuşire.
2. Spuma mecanică.
Spuma mecanică grea se obține prin amestecarea unei substanţe generatoare de spumă cu
apă şi aer, folosind în acest scop dispozitive speciale. Ca spumant se utilizează SPUMOGENUL,
care poate fi lichid sau praf.
Spuma mecanică acţionează asupra focarului, ca şi spumă chimică, prin efecte de izolare,
răcire, datorită apei pe care o conţine şi înabuşirea în urma formării vaporilor de apă.
Utilizarea simultană în același loc a spumei și apei nu este permisă deoarece spuma se
distruge foarte repede.
Spuma ușoară (cu coeficient mediu și mare de înfoiere) se obține dintr-un spumant
special, ceea ce constituie un dezavantaj practic şi economic. Efectul de înăbuşire a spumei
uşoare poate fi mărit prin adaosul unei mici cantităţi de dioxid de carbon în curentul de aer al
generatorului de spumă, o astfel de spumă putând stinge incendii de alcool, acetonă etc.
Spuma cu coeficient mare de înfoiere execută un efect de răcire prin preluarea unei
cantităţi de căldură şi unul de izolare a substanţelor combustibile faţă de radiația termică.
Folosirea spumei uşoare este recomandată îndeosebi în spaţii închise, mai puţin în aer
liber, întrucât datorită greutăţii ei specifice mici curenţii de aer o împrăştie uşor.
Folosirea spumei uşoare prezintă următoarele avantaje:
- utilizarea unei cantităţi minime de apă (1-2 litri) pentru aproximativ 1000 de litri de spumă
28
Tel: 0359.801.090; Fax: 0359.411.229, Mobil: 0728/957.877
- stingerea rapidă a incendiului şi împiedicarea reaprinderii

- lipsa acţiunii corozive (spre deosebire de spuma chimică)
- pătrunderea ei în locuri greu accesibile (tunele, canale, coridoare, pivniţe)
- lipsa unor efecte nocive asupra organismului uman
Dezavantajele spumei uşoare sunt următoarele:
- greutate redusă şi deci instabilitate atunci când bate vântul
- preţ de cost relativ ridicat
- dificultăţi la îndepărtarea ei după stingerea incendiilor (unele tipuri de spumă înfundă
canalizările)
- distanţa de acţiune a generatoarelor relativ limitată
Pentru a asigura o eficacitate maximă, spuma trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
- să fie compactă (adică stratul de spumă să nu aibă spaţii goale)
- să fie etanşă şi elastică, pentru a nu se rupe la mişcările ondulatorii ale lichidului pe care a fost
refulată
- să fie omogenă
- să fie rezistentă la caldură (sa nu-şi piardă calităţile la acţiunea căldurii ridicate)
- să fie persistentă (adică să reziste minim 30 de minute fără să se degradeze)
La stingerea incendiilor cu spumă este necesar să se respecte următoarele reguli:
- jetul de spumă va fi îndreptat asupra suprafeţei de ardere numai atunci când s-a realizat o
spumă de bună calitate
- se dirijează astfel jetul de spumă încât contactul cu suprafaţa lichidului combustibil aprins să se
facă fără şoc, urmărindu-se formarea unui strat uniform şi continuu
- refularea spumei se va face fără întrerupere
- poziţia de luptă să permită şefului de ţeavă să acţioneze cu curenţi de aer din spate sau lateral
- să nu se folosească în acelaşi loc jeturi de spumă şi jeturi de apa
- când se acţionează asupra substanţelor combustibile lichide revarsate pe sol, jetul de spumă
trebuie astfel dirijat încât să nu împrăştie lichidul
Apa din spumă, din cauza căldurii, se transformă în aburi, reducând concentrația de
oxigen, prin diluarea aerului. Gradul de mărire a efectelor spumei asupra incendiului este
29
Tel: 0359.801.090; Fax: 0359.411.229, Mobil: 0728/957.877
dependent de coeficientul de înfoiere și de durata spumei. În aer liber, de exemplu, la incendiile

de suprafață, spuma medie s-a dovedit foarte rezistentă.
Hotărârea de a se folosi sau nu spumă ușoara la stingerea incendiilor rămâne la
latitudinea comandantului acțiunii de intervenție, care trebuie să țină seama întotdeauna de
condițiile concrete existente, în așa fel încât intervenția cu spumă să apară rațională din punct de
vedere tehnico-economico-operativ.
2.4. Pulberile stingătoare.

Pulberile sunt amestecuri de substanţe chimice solide, fin divizate, având unul sau mai
mulţi componenţi principali şi o serie de aditivi pentru ameliorarea caracteristicilor de mobilitate
şi depozitare. Mecanismul stingerii incendiilor cu pulbere se explică prin acţiunea de inhibare a
reacţiilor în lanţ ale arderii. După destinație, pulberile stingătoare sunt de două tipuri:
- de uz general: cele folosite pentru incendii din clasele A, B, C și pentru echipamente electrice
sub tensiune
- de uz special: cele pentru incendii din clasa D (metale piroforice magneziu, titan)
Datorită capacității mari de stingere, se recomandă folosirea pulberilor la stingerea
practic a tuturor materialelor combustibile, a incendiilor de echipamente electrice sub tensiune,
precum și a incendiilor la temperaturi exterioare foarte scăzute, acestea putând fi înglobate în
stingătoare care pot fi clasificate în funcție de capacitate. Pot fi stingătoare portative și
transportabile. (P1, P2, P4, P6, P9, P50)
Rezultatele excelente, chiar și în cazul incendiilor de proporții de gaze sau lichide
combustibile, posibilitățile corespunzătoare de conservare, cât și alte însușiri ale lor, fac ca
pulberile stingătoare să constituie substanțe de stingere eficace și de largă utilizare.
Componentul de bază al pulberilor stingătoare este bicarbonatul de sodiu. În afara
pulberii pe bază de bicarbonat de sodiu se mai fabrică pulberi pe bază de bicarbonat de potasiu,
sulfat de amoniu, carbonat de sodiu, uree și din diferiti compuși ai borului.
Pe plan modial s-au stabilit 3 grupe de pulberi stingătoare, în raport de natura incendiilor
la care pot fi folosite:
- pulberi stingătoare B, C, E, eficace la stingerea incendiilor de lichide și gaze combustibile, la
30
Tel: 0359.801.090; Fax: 0359.411.229, Mobil: 0728/957.877
instalații si aparate electrice

- pulberi stingătoare A, B, C, E folosite la stingerea categoriilor de incendii arătate la punctul 1,
în plus fiind eficace și la stingerea incendiilor de materiale combustibile solide, precum lemn,
cărbuni, paie etc.
- pulberi stingătoare A, B, C, D, E, eficace la toate categoriile de incendii specificate anterior,
precum și la incendiile de metale ușoare și aliajele acestora
Un mare succes la stingerea incendiilor se obține prin folosirea bicarbonatului de potasiu.
Dacă se compară cele mai bune pulberi produse pe bază de bicarbonat de sodiu, cu pulberea pe
bază de bicarbonat de potasiu, se constată ca aceasta din urmă este cu 30 – 50% mai eficientă la
stingerea incendiilor.
Efectul de stingere cu ajutorul pulberilor se bazează pe reducerea concentrației de oxigen
în urma apariției bioxidului de carbon și a vaporilor de apă, pe absorbția căldurii degajate și
acoperirea focarului cu un strat de pulbere care se topește, răcirea și înăbușirea focarului fiind
esențiale.
Stingerea incendiilor cu pulbere este în realitate stingerea flăcărilor. Se va putea stinge cu
pulbere numai un volum de flăcări care poate fi inundat cu pulbere deodată. Metoda de stingere a
incendiului timp îndelungat folosind pulbere puțină nu dă rezultate.
Pulberile stingătoare trebuie să îndeplinească următoarele condiții:
- eficacitate mare la stingere, determinată de proprietățile chimice și gradul de dispersie
- fluiditate bună în conducte, în capacitatea de a forma un nor compact în suspensie în aer,
stabilitate la umezire și la întărire în cazul unei păstrări îndelungate
- stabilitate termică
- conductibilitate electrică redusă
Pulberile stingătoare prezintă și unele neajunsuri. Astfel, pentru obținerea efectului
maxim de stingere, dimensiunile particulelor de pulbere trebuie să fie foarte reduse, fapt ce duce
la mărirea coroziunii, la tendința de întărire la depozitare, ceea ce creează greutăți la pastrare și
în mod deosebit la refularea lor asupra focarelor de ardere.
31
Tel: 0359.801.090; Fax: 0359.411.229, Mobil: 0728/957.877
2.5. Aburul.
Efectul de stingere al aburului se bazează pe reducerea conținutului procentual de oxigen. (la o
concentrație de 35% a aburului într-o incintă arderea încetează)
Costul scăzut al aburului, în raport cu alţi agenţi de stingere, investiţiile reduse necesare
realizării instalaţilor, simplitatea lor, fac ca şi în prezent acest sistem de protecţie să fie utilizat
pentru:
- stingerea unor anumite incendii de produse gazoase, lichide sau solide cu jeturi, pe suprafeţe
mici sau inundarea în spaţii închise, cu volum mai mic de 500 mc.
- limitarea posibilităţii de propagare a incendiilor prin perdele de abur, în special la instalaţiile
tehnologice care funcţionează la temperaturi ridicate
- prevenirea incendiilor sau exploziilor prin reducerea concentraţiei în zonele cu scăpări
accidentale de gaze, sau lichide inflamabile, în caz de avarie
Ca substanță stingătoare, aburul este utilizat în industria chimică, petrochimică, de lacuri
și vopsele, în camere de uscare, în stațiile de pompe și într-o serie de încăperi tehnologice. Sunt
cunoscute mult cazuri de stingere cu succes a incendiilor cu ajutorul aburului.
Efectul de stingere al aburului se bazează mai ales pe diluarea concentrației de oxigen în
zona de ardere până la o limită în care continuarea arderii devine imposibilă.
Ca substantă stingatoare, se poate folosi atât abur saturat, cât și cel supraîncalzit, primul
fiind cel mai eficient.
2.6.Substanțe de stingere prin inhibiție chimică.

Dintre mijloacele de stingere prin inhibiţie chimică fac parte hidrocarburile halogenate.
Hidrocarburile halogenate au fost denumite „haloni”, de la prescurtarea denumirii în limba
engleză - „halogenated hydrocarbon”.
Încercările efectuate în diferite condiții, au pus în evidență eficacitatea hidrocarburilor
halogenate ca inhibitori de reacție la incendiile de produse petroliere și de diferite substanțe
chimice.
Stingerea incendiilor cu hidrocarburi halogenate se poate face cu jet compact, jet
pulverizat şi sub forma de aerosoli. Alegerea unui anumit procedeu pentru stingerea incendiului
32
Tel: 0359.801.090; Fax: 0359.411.229, Mobil: 0728/957.877
se face în funcție de particularitățile obiectivului în care a izbucnit incendiul.

Hidrocarburile halogenate pot fi refulate asupra incendiului cu ajutorul stingătoarelor și
din instalații fixe.
Procesul de întrerupere a arderii se datorează:
- vaporizării picăturilor de substanţe stingătoare
- amestecării vaporilor substanţei stingătoare
- interacţiunii fizico-chimice între vaporii de haloni și vaporii de combustibili
2.7.Înocuitorii de haloni.
Sunt hidrocarburi halogenate, care reacţionează cu produsele de ardere intermediare şi,
printr-o reacţie în lanţ, produc efectul de inhibiţie, stingând incendiul. Din raţiuni ecologice, în
prezent sunt înlocuiţi cu substanţe care au acelaşi efect de stingere, dar nu atacă stratul de ozon.
2.8.Substanțe folosite pentru reducerea conținutului de oxigen din zonă. (necesar

întreținerii procesului de ardere)
Arderea se desfăşoară normal până la un conţinut minim de 14-17% oxigen. Prin
folosirea substanţelor care reduc concentraţia de oxigen, se micşorează viteza de degajare a
căldurii, scăzând temperatura de ardere. Metoda constă în diluarea substanţelor gazoase
combustibile, a amestecurilor de vapori-aer sau a aerului care participă la ardere, cu substanţe
care nu întreţin arderea.
Substanţele de diluare cele mai întrebuinţate sunt:
- apa sub formă de abur sau fin pulverizată
- gazele inerte: dioxidul de carbon, azotul şi gazele de ardere preparate special în acest scop
Dioxidul de carbon (CO2) este un gaz incolor şi inodor care nu arde şi nu întreţine
arderea. Ca substanţă stingătoare, are următoarele proprietăţi:
- pătrunde în orificiile obiectului aprins, fiind mai greu decât aerul
- este slab conducător de electricitate
- nu se deteriorează, putând fi depozitat pe o perioadă îndelungată
- nu este sensibil la acţiunea temperaturilor scăzute
33
Tel: 0359.801.090; Fax: 0359.411.229, Mobil: 0728/957.877
Dioxidul de carbon are un larg domeniu de utilizare, fiind indicat a se folosi la:
- depozite, magazii cu suprafaţă mică şi în care nu se poate face un control permanent
- maşini şi instalaţii electrice amplasate în încăperi închise
- transformatoare şi generatoare electrice, tablouri de distribuţie
- centrale telefonice automate
- încăperi de producţie fără supravegherea continuă a producţiei
- instalaţii sau utilaje de mare valoare care au un rol important economic
- instalaţii şi utilaje cu pericol de incendiu şi care constituie un pericol pentru restul instalaţiilor
- tancuri recipiente cu lichide combustibile cu temperatura de inflamabilitate a vaporilor scăzută,
având un volum maxim de 500 metri cubi
- compartiment maşini, magazii marfă, magazii pituri
Această substanţă de stingere este larg cunoscută şi are proprietăţi de stingere
comparabile cu cele ale apei. În plus, s-a constatat din practică că dioxidul de carbon este o
substanţă de stingere „curată”. După o stingere cu CO2 este necesară doar aerisirea spaţiului
incendiat şi înlăturarea deşeurilor arse.
Datorită calităţii sale, dioxidul de carbon este folosit la stingerea incendiilor din clasele
A, B sau C, cu câteva excepţii, precum şi a incendiilor de instalaţii electrice sub tensiune.
Din cauza proprietăţilor sale, dioxidul de carbon este neutilizabil la stingerea incendiilor
din clasa D (metale piroforice) sau pentru materiale care îşi furnizează singure oxigenul necesare
combustiei. Nu se utilizează la incendii de sulf (formează amestecuri explozive cu substanţe
oxidante), metale sau în apropierea cianurilor.
Stingerea cu CO2 se aplică într-un număr foarte mare de cazuri. Datorită faptului că
CO2 este un gaz, înmagazinat de obicei în rezervoare (butelii) sub presiune, instalaţiile sunt în
majoritate automatizate, cel mai uzual fiind stingătorul cu CO2.
Dioxidul de carbon (CO2) nu arde şi nu întreţine arderea. Introdus în încăperea în care a
izbucnit incendiul înlătură aerul, micşorează viteza de ardere, viteza de degajare a căldurii şi
scade temperatura de ardere, iar în final procesul de oxidare se întrerupe. Acţionează asupra
focarului şi prin efectul de înăbuşire şi răcire.
Din dioxidul de carbon comprimat se obţine zăpada carbonică.
34
Tel: 0359.801.090; Fax: 0359.411.229, Mobil: 0728/957.877
2.8.1.Azotul.
Poate fi folosit la stingerea incendiilor izbucnite la instalaţii tehnologice, fiind refulat din
instalaţiile fixe de stingere sau ca agent de vehiculare a pulberilor stingătoare din maşini speciale
de stins incendii. Este un gaz fără culoare și miros, mai ușor decât aerul. Se păstrează și se
depozitează în stare gazoasă comprimată.
Concentrația de stingere cu azot este apreciabil mai mare decât a bioxidului de carbon,
ajungând până la 31% în volum. Aceasta se explică prin faptul că bioxidul de carbon are caldura
specifica mai mare și conductibilitatea termică mai redusă.
2.8.2.ARGONITE.
Este un amestec gazos de azot şi argon (50 % N2 + 50 % Ar), deci un amestec de gaze
inerte, cu densitate asemănătoare cu a aerului, acţionând în vederea stingerii incendiilor prin
reducerea conţinutului de oxigen până la un nivel la care arderea nu mai este întreţinută. Nu este
toxic pentru organismul uman.
Sistemul de stingere a incendiilor cu ARGONITE se utilizează la:
- centre de calcul, dispecerate
- instalaţii electrice
- echipamente de telecomunicaţii
- arhive
- incinte în care procesele tehnologice utilizează substanţe inflamabile lichide sau gazoase
- muzee, bănci, birouri şi în orice loc unde se desfăşoară activitate umană
2.8.3.INERGEN.
Este un amestec de trei gaze, în următoarele concentraţii volumice: 52% N2, 40% Ar, 8%
CO2, incolor, inodor, care acționează în vederea stingerii incendiilor prin reducerea conținutului
de oxigen până la un nivel la care arderea nu mai este întreținută (concentrația volumică de
oxigen scade de la 21% la 12%), siguranţa personalului fiind garantată la concentratia volumică
de stingere standard.
35
Tel: 0359.801.090; Fax: 0359.411.229, Mobil: 0728/957.877
INERGEN-ul nu produce ceată, astfel încât căile de evacuare rămân vizibile, nu este
toxic, nu produce senzaţii cardiace neplăcute și nu se descompune în produşi toxici sau corozivi.
Nu conduce electricitatea, nu lasă reziduuri care necesită o curăţare ulterioară, temperatura sa
rămânând stabilă pe toată durata descărcării şi având potenţialul de afectare a stratului de ozon
PDO = 0.
Timpul de stingere a incendiului cu gaz de tip INERGEN trebuie să fie de maxim 22 de
secunde pentru incendii de clasa A și de 17 secunde pentru incendii de clasa B.
Sistemele de stingere a incendiilor cu INERGEN se utilizează la:
- incinte cu tehnică de calcul
- incinte cu aparatură şi echipamente electronice sau de telecomunicaţii
- incinte cu valori: tezaure, muzee, biblioteci, arhive, depozite etc.
- linii automate de producţie
- echipamente şi generatoare electrice
- laboratoare
- control trafic aerian, maritim, fluvial sau rutier etc.
2.9.Stingătoarele.
Conţin substanţe de stingere ce pot fi dirijate asupra unui focar de ardere, prin acţionare
manuală sau automată, sub efectul presiunii create în interiorul acestora sau datorită efectelor
produse în zona supravegheată de fenomenele fizico-chimice asociate incendiului.
Stingătoarele sunt principalele mijloace de primă intervenţie, preferate pentru dotarea
majorităţii firmelor mici şi mijlocii, care nu-şi pot permite constituirea unor formaţii de pompieri
specializate, sau echiparea construcţiilor cu instalaţii automate de semnalizare şi stingere a
incendiilor.
Alegerea corectă a tipurilor de stingătoare, în funcţie de natura substanţelor şi
materialelor care se utilizează în procesul de producţie, de suprafeţele sau cantităţile ce trebuie
protejate precum şi de nivelul riscului de incendiu, coroborat cu instruirea temeinică a
personalului privind cunoaşterea şi mânuirea eficientă pot duce la stingerea operativă în fază
36
Tel: 0359.801.090; Fax: 0359.411.229, Mobil: 0728/957.877
incipientă a unor incendii care, scăpate de sub control ar produce victime şi pagube materiale
foarte mari.
Stingătoarele sunt dispozitive de stingere acţionate manual, care conţin o substanţă de
stingere care poate fi refulată şi dirijată asupra unui focar de ardere, sub efectul presiunii create
în interiorul lor. După substanţa de stingere utilizată se disting cinci categorii de stingătoare:
- stingătoare cu apă pulverizată, utilizate pentru stingerea incendiilor de lichide combustibile cu
temperatura de inflamabilitate mai mare de 550 C, unsorilor, grăsimilor, cerurilor şi altor
substanţe solide ce se topesc uşor
- stingătoare cu spumă chimică, utilizate pentru stingerea incendiilor de lichide combustibile,
unsori, grăsimi, materiale celulozice, garaje
- stingătoare cu dioxid de carbon, utilizate pentru stingerea unei game foarte largi de incendii
produse la instalaţii electrice, electronice, muzee, arhive, expoziţii, telecomunicaţii, autovehicule
etc.
- stingătoare cu pulbere, utilizate cu succes la stingerea incendiilor de natură electrică, la motoare
cu ardere internă, arhive, muzee, expoziţii, produse petroliere, lacuri şi vopsele
- stingătoare cu înlocuitori de haloni, mai puţin eficiente - în ultimii ani, după interzicerea
halonilor, căutându-se soluţii eficiente de înlocuire
Din cauza cantităţii limitate de produs de stingere, stingătoarele pot fi folosite numai în
faza iniţială a arderii, când incendiul se manifestă la suprafaţa materialului şi nu în profunzimea
lui. Eficienţa acţiunii de stingere este dată şi de îndemânarea celui care foloseşte stingătorul, de
condiţiile de temperatură, vizibilitate, curenţi de aer, la care se pot adăuga factorii de influenţă
subiectivă (frica, inhibarea) sau de natură tehnică. (defecţiuni, substanţă ineficientă)
Pentru stingerea operativă şi eficientă a incendiului în faza iniţială, stingătoarele se
amplasează la cel mult 15 metri de posibilele focare din clasa B de incendiu şi maxim 20 de
metri de cele din clasele A, C şi D de incendiu, precum şi la o înălţime de cel mult 1,4 metri faţă
de pardoseală.
Fixarea stingătorului în locurile destinate trebuie să permită desprinderea uşoară în caz de
incendiu.
37
Tel: 0359.801.090; Fax: 0359.411.229, Mobil: 0728/957.877
CONCLUZII
Focul este fenomenul care apare atunci când, în același timp și spațiu, se află simultan o
cantitate suficientă de material combustibil, oxigen (aer) și o sursă de aprindere.
Incendiul poate fi definit drept o ardere, o reacție de oxidare rapidă a unei substanțe în
prezența oxigenului atmosferic, cu dezvoltare de căldura, și în general, însoșită de lumină.
Stingerea incendiilor reprezintă totalitatea acțiunilor de limitare și întrerupere a
procesului ardere prin utilizarea de metode, procedee și mijloace specifice.
Apărarea împotriva incendiilor constituie o activitate de interes public, naţional, cu
caracter permanent, la care sunt obligate să participe, în condiţiile prezentei legi, autorităţile
administraţiei publice centrale şi locale, precum şi toate persoanele fizice şi juridice aflate pe
teritoriul României.
Instruirea salariaților în domeniul situațiilor de urgență este componentă a pregătirii
profesionale și are ca scop însușirea cunoștințelor și formarea deprinderilor necesare în vederea
prevenirii și reducerii efectelor negative ale situațiilor de urgență sau ale dezastrelor la locul de
muncă și în incinta instituțiilor și operatorilor economici.
Acțiunea de stingere a incendiului diferă în funcție de tipul materialului:
combustibil (lemn, hârtie); inflamabil (benzină); gazos (unde sub influența unei flăcări se poate
produce o explozie).
Principalele procedee de stingere a incendiilor sunt: răcirea zonei de ardere; izolarea
materialelor şi substanţelor combustibile faţă de aerul atmosferic; reducerea conţinutului minim
de oxigen; introducerea de inhibitori în spațiile în care se produc reacții de ardere.
Procedee conexe sunt folosirea substanțelor explozive; reducerea temperaturii
substanțelor aprinse prin amestecarea maselor de lichid aprinse; îndepărtarea substanţelor
combustibile din zona de ardere.
tehnologice, şi care, introduse în zona de ardere, creează condiţiile necesare pentru încetarea
Principalele substanțe utilizate la stingerea incendiilor sunt apa, substanțele de stingere
38
Tel: 0359.801.090; Fax: 0359.411.229, Mobil: 0728/957.877
prin izolare (spuma chimică și spuma mecanică), pulberile stingătoare, aburul, substanțele de
stingere prin inhibiție chimică (hidrocarburile halogenate), substanțele care reduc conținutul de
oxigen din zonă (dioxidul de carbon, azotul, ARGONITE, INERGEN), stingătoarele.
În lupta cu focul, omul a căutat din totdeaunea să-și perfecționeze armele, astfel încât să
obțină victoria într-un timp cât mai scurt și cu o siguranță cât mai ridicată.
Această căutare continuă a dus la obținerea și utilizarea unor noi tipuri de mijloace de
stingere, din ce în ce mai adaptate condițiilor concrete existente la locul incendiilor.
În prezent se dispune de o gamă largă de agenți de stingere, iar în laboratoare și centre de
cercetări acțiunea de îmbunătățire a substențelor de stingere existente și crearea altora noi, cu
proprietăți superioare, se desfășoară fără întrerupere.
Societatea, în continuă dezvoltare, necesită energie în cantităţi din ce în ce mai mari,
curentul electric devenind o sursă indispensabilă, proprietăţile sale continuând să fie utilizate în
tot mai multe domenii, conducând până la ideea că în viitorul apropiat se va putea interveni
asupra incendiului la echipamente electrice cu ajutorul curentului electric.
39
Tel: 0359.801.090; Fax: 0359.411.229, Mobil: 0728/957.877
BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ:
Bălulescu P., Cauzele tehnice ale incendiilor și prevenirea lor, Editura Tehnică, București, 1971
Bălulescu P., Călinescu V. și alții, Noțiuni de fizică și chimie pentru pompieri, Comandamentul
Pompierilor, București, 1971
Bălulescu P., Stingerea incendiilor, Editura Tehnică, București, 1981
Chițu L., Ghid protecția muncii, Editura LVS Crepuscul, Prahova, 2002
LEGEA nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor
Ministerul Afacerilor Interne – Inspectoratul General pentru Situații de Urgență – Buletinul
Pompierilor – Anul XII – 2/2014/Serie nouă
ORDINUL 163/2007 - NORME GENERALE de apărare împotriva incendiilor
Ordinul 712/2005 pentru aprobarea dispozițiilor generale privind instruirea salariaților în
domeniul prevenirii și stingerii incendiilor și instruirea îndomeniul protecției civile
Protecția muncii - Culegere de acte normative, Editura Meteor Publishing, Craiova, 2008
WEBOGRAFIE:
http://isuolt.ro/wp-content/uploads/2013/10/Buletinul-Pompierilor-nr.-2-din-2014.pdf
http://www.isujialomita.eu/wp-content/uploads/Informare_preventiva/Procedee-stingere-
incendii.pdf
http://www.stingatoare.org/stingatoare-de-incendiu.php
https://ro.wikipedia.org/wiki/Stingerea_incendiilor
40

Metode Si Substante de Stingere A Incendiilor

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Metode Si Substante de Stingere A Incendiilor

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CURSUL DE FORMARE SI EVALUARE A CADRELOR TEHNICE CU

ATRIBUŢII ÎN DOMENIUL APĂRĂRII ÎMPOTRIVA INCENDIILOR

2. PROCEDEE ȘI SUBSTANȚE DE STINGERE A INCENDIILOR

1. FIŞA OBIECTIVULUI ................................................................................................... pag. 3

2. PROCEDEE ȘI SUBSTANȚE DE STINGERE A INCENDIILOR ........................... pag. 8

CONCLUZII ...................................................................................................................... pag. 38

BIBLIOGRAFIE ............................................................................................................... pag. 40

ANEXA nr. 1 la ORDINUL 163/2007 - NORME GENERALE de apărare împotriva

1.Date generale privind apărarea împotriva incendiilor şi protecţia civilă

Serviciul Public “Direcția pentru Întreținerea și

Administrator/Conducător Director general – Florea Dumitru

Bulevardul Unirii, nr. 23, mun. Reșița, juc.

Număr de înregistrare din registrul comerţului 150800191

1.1. Aspecte generale

Structura de rezistenţă a construcţiei (structură Beton armat, zidărie

* Din proiect sau alte documente tehnice. Gradul de rezistență la foc - 2

Sistem/dispozitiv de evacuare a fumului şi

(rezerva de apă, pompe)

2. Date privind substanţele periculoase folosite (sursa de risc)

3. Organizarea apărării împotriva incendiilor/activităţii de protecţie civilă

Da – Personalizate, în funcție de domeniul de

tehnic/inspectorului/personalului din structura cu

2. PROCEDEE ȘI SUBSTANȚE DE STINGERE A INCENDIILOR

2.1. Aspecte generale. Baza legală.

2.2. Procedee de stingere a incendiilor.

Acțiunea de stingere a incendiului diferă în funcție de tipul materialului: combustibil (lemn,

2.2.1.Procedee de intrerupere a procesului de ardere.

1.Răcirea zonei de ardere.

Răcirea zonei de ardere se realizează prin introducerea unor substanțe cu o temperatură

2.Izolarea materialelor şi substanţelor combustibile faţă de aerul atmosferic.

Se acționează asupra lichidelor combustibile și a unor materiale solide, substanțele de

3.Reducerea conţinutului minim de oxigen.

Se acţionează asupra materialelor combustibile în spaţiu închis, substanţele de stingere

4.Introducerea de inhibitori în spațiile în care se produc reacții de ardere.

La stingerea incendiilor se folosesc hidrocarburi halogenate care nu au proprietăți toxice

2.2.2.Folosirea substanțelor explozive.

2.2.3.Reducerea temperaturii substanțelor prin amestecarea maselor de lichid aprinse.

evaporare și deci intensitatea de ardere. În momentul în care, datorită amestecării, în fiecare

2.2.4.Îndepărtarea substanţelor combustibile din zona de ardere.

2.2.5.Inovații în domeniu – Procedee moderne de stingere a incendiilor.

Figura 5 – Dispozitiv de stingere bazat pe curent electric

Figura 6 - Sonda cilindrică ce acționează asupra unei flăcări

Au repetat experimentul, de fiecare dată răspunsul fiind pozitiv. O importanţă deosebită

prin circulaţia amestecului gazos.

2.3. Substanțe de stingere a incendiilor

Apa pulverizată se mai foloseşte la protecţia personalului care acţionează la incendiu, în

Apa îmbunătățită chimic.

materialului aprins, asupra căruia s-a refulat apa.

2.3.2. Substanțe de stingere prin izolare.

- stingerea rapidă a incendiului şi împiedicarea reaprinderii

dependent de coeficientul de înfoiere și de durata spumei. În aer liber, de exemplu, la incendiile

2.4. Pulberile stingătoare.

instalații si aparate electrice

2.6.Substanțe de stingere prin inhibiție chimică.

se face în funcție de particularitățile obiectivului în care a izbucnit incendiul.

2.8.Substanțe folosite pentru reducerea conținutului de oxigen din zonă. (necesar

S-ar putea să vă placă și