 CURS 2 – Bugetul: continut, tipologie

Bugetul : instrument financiar/ mecanism

Conţinutul bugetului: Document/Instrument financiar/Instrument de comunicare
“Câştigul salarial mediu brut pe economie este estimat să crească cu 7,2%, ceea ce creează
premisele de majorare a câştigului salarial real pe economie cu 6,6 %.”
“Deficit bugetar (cash) pe anul 2016 se estimează la 2,8% din PIB, ceea ce corespunde unui
deficit ESA de 2,95% din PIB şi unui deficit structural de 2,73% din PIB.”
Caracteristici: estimare/ îmbunătăţire/ control/planificare
Tipologie (I) După formă: Bugete de intrare/ forfetar/ functional/rezultate/program/bazat pe
performanţă
Tipologie (II) După momentul recunoaşterii tranzacţiilor: Buget cash/ angajament (accrual)
După tipul veniturilor/cheltuielilor: Buget mixt/current/ capital/mixt/ Buget care cuprinde atât
venituri/cheltuieli curente cât şi venituri/cheltuieli de capital
Tipuri de bugetizari: Bugetizarea de jos în sus / de sus în jos/ duală/ pe sexe/ Bugetizare
participative

 CURS 3: Principiile bugetare

Tipuri: Principiul reglementării /unității/ universalităţii /anualităţii / specializării
/echilibrului/bunei gestiuni financiare/ transparenţei /răspunderii / unităţii monetare
Alte principia: Principiul acurateței/ sincerităţii/ exhaustivităţii
✓Principii clasice (echilibrului)
✓Principii modern (echilibrului)/ Principiul reglementării
Aprobarea bugetului printr-un act normativ utilitatea şi necesitatea existenţei bugetului acte
normative speciale
Experiența internațională : Franţa: „Constituţia financiară”
Romania: „Reglementul Organicesc” (Regulamentul Organic adoptat in 1831 in Tara
Romaneasca si 1832 in Moldova) separarea puterilor – puterea legislativa Adunarea
obsteasca, puterea executiva Domnitorul si Sfat administrativ (6 ministri) art. 117:
„Domnul va supune, la sfârşitul fieştecăruia an, aceste a lor raporturi la Obşteasca Obicinuita
Adunare, dimpreună cu sămile vistiernicului de la toate luaturile şi daturile anului săvârşit,
precum şi budge sau închipuirile cheltuielilor anului viitori”. Uniunea Europeană: Tratatul
privind Funcţionarea Uniunii Europene (art. 310-325) privind dispoziţiile financiare aplicabile
veniturilor şi cheltuielilor realizate la nivelul UE
Statele Unite ale Americii: La sfârşitul secolului XIX doar anumite venituri şi cheltuieli
trebuia să fie aprobate de legislativ (Schiesl, 1977 citat de Tyer şi Willand). Astfel că la 1900
SUA era considerată singura ţară mare fără un sistem bugetar (Buck, 1929 citat de Tyer şi
Willand). Bugetul federal al SUA este întocmit în conformitate cu versiunea actualizată a legii
bugetului şi contabilităţii din anul 1921 (The Budget and Accounting Act).
Principiul unității includerea veniturilor și cheltuielilor într-un singur document aprobare
includere si implementare. Aplicarea integrală a prevederilor principiului unității nu este
posibilă dificultati
Experiența internațională: România: legea finantelor publice
Uniunea Europeană: bugetul general, buget care încorporează aproximativ 95% din resurse
intrucat sunt exceptate: operațiunile financiare, Fondul European de Dezvoltare, activitățile
financiare ale Băncii Europene de Investiții, bugetele unor mici agenții subvenționate de la
bugetul general (European Commission, 2008).
Spețe în care nu se respectă principiul unității gestionarea distinctă a: bugetelor autorităților
publice care beneficiază de autonomie financiară; fondurilor cu destinație specială (în primul
rând al fondurilor de asigurări sociale); fluxurilor financiare ale instituțiilor publice
subvenționate sau autofinanțate;operațiunilor financiare (împrumuturi primite/acordate).
Principiul universalităţii două reguli bugetare distincte „neipotecarea veniturilor” sume
brute, fără nici o compensare sau ajustare între ele. Depersonalizarea veniturilor poate
interveni doar în cadrul unui buget, nu şi între bugete diferite. Nu se poate aplica întocmai
fără aplicarea integrală a principiului unităţii.
Excepţii: venituri cu destinaţie specială; donaţii şi sponsorizări/ Experiența internațională:
România, Suedia, UE (numeroase exceptii)
Principiul anualităţii: an bugetar ? an calendaristic/evidenţă bugetară clară/ permite
comparaţii în timp
Se aplică în mai multe etape ale procesului bugetar: Fundamentare/Aprobare/ Executie
/Raportare
„sindromul pianelor mari” /„sezonul cumpărăturilor de Crăciun”/ „graba de sfârşit de an”
Experiența internațională: Etiopia - pe data de 8 iulie 2013 (conform calendarului gregorian) a
început anul bugetar din 2006 conform calendarului etiopian (Federal Government of
Ethiopia, 2010)
Afganistan - în 2013 se execută bugetul anului 1392 calculat după calendarul solar punerea în
aplicare a principiului anualităţii ridică şi o serie de probleme: continuitatea activitatilor
instituţiilor publice pe parcursul unor ani bugetari/prognozele/ implementarea unor acţiuni
multianuale/ anularea creditelor bugetare neutilizate/ parcurgerea tuturor etapelor veniturilor,
respectiv cheltuielilor, nu se poate realiza în toate cazurile în cadrul aceluiaşi an bugetar/
mecanisme suplimentare care să diminueze sau să înlăture aceste neajunsuri reportul
stabilirea de perioade adiționale crearea de fonduri extrabugetare.
Excepţiile: bugetele proiectelor, ale unor acţiuni
Sistemul de aprobare bugetară bienală specifică numeroaselor state nu reprezintă o excepţie
de la principiul anualităţii de exemplu: Dakota de Nord şi Wyoming; in statul Iowa în anul
1975 s-a trecut de la bienal la anual, în 1979 s-a revenit la bienal, pentru ca în 1983 să se
introducă din nou sistemul anual.
Principiul specializării: veniturile şi cheltuielile bugetare să fie prezentate în buget pe
categorii, respectând o anumită anumită ordine stabilită de clasificaţia bugetară categoriile de
clasificare (capitole, subcapitole, părţi, titluri etc.) şi codurile necesare procesării automate a
indicatorilor bugetari. Necesitatea prelucrării operative a datelor/ pregătirea şi prezentarea
raportărilor bugetare complexitate/sistematizare şi consecvenţă a indicatorilor bugetari
/prezentarea într-o formă structurată şi comparabilă a veniturilor şi cheltuielilor bugetare/
clasificaţia economică (aplicabilă doar la cheltuieli)/clasificaţia funcţională (aplicabilă doar la
cheltuieli)/clasificarea instituţională (aplicabilă în general la cheltuieli)
Clasificatie internationala COFOG (Classification of the Functions of Government) dezvoltata
de Organizatia Natiunilor Unite
Principiul echilibrului : Venituri = Cheltuieli / Incasari=Plati (mecanisme de echilibrare)
finanţarea cheltuielilor publice exclusiv din resurse bugetare ordinare/ implementat în cazul
bugetelor unor proiecte, ale unor instituţii, anumite bugete care beneficiază de transferuri de la
alte bugete
Alte mecanisme decât menţinerea echilibrului bugetar: stabilirea unui plafon al deficitului
bugetar/ stabilirea unui plafon al datoriei publice/ regula de aur
Exceptii: doar daca deficitul poate fi finantat
Experienta internationala: Romania: bugetele locale, bugetelor instituţiilor publice şi
activităţilor subvenţionate sau autofinanţate
Principiul bunei gestiuni financiare: Economiei/Eficienţei / Eficacităţii ( utilizarea cât mai
justă a banilor publici). Este specifică etapei de execuţie a veniturilor şi cheltuielilor deoarece
vizează cel mai raţional management financiar al resurselor publice.
Experienta internationala: Romania: Legea finanţelor publice, la art. 22, impune
ordonatorilor de credite „angajarea şi utilizarea creditelor bugetare pe baza bunei gestiuni
financiare”
UE: creditele bugetare se utilizează în conformitate cu principiul bunei gestiuni financiare
Principiul transparenţei: prezentarea completă a tuturor informațiilor fiscal-bugetare
relevante într-o manieră cât mai accesibilă publicului larg/ efect pozitiv generat de aplicarea
sa corectă şi exhaustive
Informaţiile fiscal-bugetare trebuie puse la dispoziţie publicului: într-un mod în care să se
pună accentul pe aspectele relevante, fără a crea opacitate prin oferirea unui volum mare de
informaţii nerelevante; într-o formă cât mai accesibilă din punct de vedere al terminologiei şi
formatului; din timp pentru a permite analizarea acestora şi formularea de eventuale propuneri
de amendare; în fiecare etapă a execuţiei bugetare; gratuit sau la costuri minime
Principiul răspunderii: raportarea periodică efectuată de către executiv legislativului pentru
a informa cu privire la modul de realizare a sarcinilor aprobate în buget. Auditarea periodică
(de regulă, cu frecvenţă anuală) a rezultatelor obţinute.
Aplicare: bunele practici OECD/ raport pre-bugetar/raportări lunare /raport semestrial/
raportul anual raportul pre-electoral/ raportul pe termen lung
Principiul unităţii monetare = principiul unităţii de cont; o anumită monedă
Principiul acurateței: fundamentările bazate pe algoritmi obiectivi, fără a subestima sau
supraestima pe baza unor factori subiectivi/ bugetul să fie fundamentat în corelaţie cu situaţia
macroeconomică curentă
Principiul sincerităţii: cei care fundamentează veniturile şi cheltuielile să nu influenţeze
rezultatul în plus sau minus
Principiul exhaustivităţii: bugetul să acopere toate operațiunile financiare ale sectorului
public
 CURS 4 PROCESUL BUGETAR: CONŢINUT, ACTORI, ETAPE
Competente si responsabilitati
Etapele procesului bugetar
Elaborarea/Aprobarea/Executia/Raportarea finala/Controlul
Competenţe şi responsabilităţi
Autorităţi cu responsabilităţi în procesul bugetar:
- Parlamentul; Guvernul; autorităţile administraţiei publice locale; Ministerul Finanţelor
Publice; ordonatorii de credite; Curtea de Conturi
Rolul Parlamentului: Adoptă legile bugetare anuale/ Adoptă legile rectificative /Adoptă
legile contului general anual de execuţie
Rolul Guvernului (I) Stabileşte politica fiscal-bugetară pe baza perspectivelor economice şi
priorităţilor politice din programul de guvernare/ Elaborează raportul privind situaşia
macroeconomică pentru anul bugetar respectiv şi proiecţia acesteia pe următorii trei ani
Rolul Guvernului (II) Elaborează proiectele legilor bugetare anuale, legilor rectificative,
legilor de aprobare a conturilor de execuţie şi le transmite spre aprobare Parlamentului/
Exercită conducerea generală a activităţii executive în domeniul finanţelor publice examinând
periodic execuţia bugetară şi stabilind măsuri pentru menţinerea echilibrului bugetar
Rolul Guvernului (III) Dispune utilizarea fondului de rezervă bugetară şi a fondului de
intervenţie la dispoziţia sa, pe bază de hotărâri
Rolul autorităţilor publice locale: Formulează propuneri de transferuri consolidabile şi de
sume defalcate pe care le comunică Ministerului Finanţelor Publice
Rolul Ministerului de Finanţe (I) Coordonează activităţile aflate în responsabilitatea
Guvernului Dispune măsurile pentru aplicarea politicii fiscal-bugetare/ Emite norme
metodologice privind elaborarea bugetului şi forma de prezentare a acestuia (inclusiv pentru
programe)
Rolul Ministerului de Finanţe (II) Emite norme şi instrucţiuni privind încasarea veniturilor
şi efectuarea cheltuielilor/Solicită rapoarte şi informaţii instituţiilor publice/Aprobă
clasificaţiile bugetare/ Analizează propunerile de buget în etapa de elaborare
Rolul Ministerului de Finanţe (III) Furnizează parlamentului documentele care au stat la
baza fundamentării bugetului /Monitorizează execuţia bugetară şi propune măsuri pentru
ameliorarea acesteia/ Avizează memorandumurile de finanţare
Rolul Ministerului de Finanţe (IV) Blochează sau reduce utilizarea unor credite bugetare
constatate ca fiind fără temei legal sau fără justificare /Colaborează cu BNR pentru elaborarea
balanţei de plăţi externe, a balanţei creanţelor şi angajamentelor externe, a reglementărilor în
domeniul monetar şi valutar.
Rolul Ministerului de Finanţe (V) Participă în numele statului la tratative externe privind
acordurile bilaterale şi multilaterale:de promovare şi protejare a investiţiilor/convenţiile de
evitare a dublei impuneri/combatere a evaziunii fiscale
Rolul ordonatorilor de credite: Realizează proiecte de bugete pentru instituţiilor lor şi cele
subordonate/Răspunde de execuţia bugetară a sumelor aprobate în bugetele proprii/
Organizează ţinerea la zi a contabilităţii/Ţin evidenţa patrimoniului din proprietate sau
administrare
Etapele procesului bugetar: Procesul bugetar -succesiune de etape: elaborarea; aprobarea;
executarea; încheierea; controlul; raportarea rezultatelor bugetelor publice
Elaborarea bugetelor (I) Sistemul iniţiativei bugetare - competenţa elaborării bugetului
Sisteme: - Guvernamental - Prezidenţial
Elaborarea bugetelor (II) Semestrul European/ Reprezintă o etapă premergătoare elaborării
bugetelor naţionale în statele membre UE. Este un ciclu anual (cu o durată de 6 luni) de
coordonare a politicilor macroeconomice, bugetare şi structurale.
Scop: analiza politicilor bugetare şi structurale ale statelor membre, în scopul identificării
dezechilibrelor apărute sau iminente, care ar încălca normele stabilite de pactul de stabilitate
şi creştere
Elaborarea bugetelor (III) Semestrul European: Calendar, în luna ianuarie, Comisia
stabileşte priorităţile UE pentru anul următor; în luna martie, la summitul informal de
primăvara al şefilor de stat şi de guvern se stabilesc priorităţile de politică economică; în
aprilie, statele membre trimit la Comisie strategiile lor pentru un management financiar solid;
în iunie, Comisia oferă recomandări specifice fiecărei ţări; la sfârşitul lunii iunie sau la
începutul lunii iulie, Consiliul adoptă în mod oficial recomandările specifice fiecărei ţări.
Pe ce se bazeaza ??? Prognozele indicatorilor macroeconomici şi sociali din anul bugetar
pentru care se întocmeşte bugetul şi ale celor pentru următorii trei ani; politicile fiscale şi
bugetare; prevederile memorandumurilor de finanţare, de înţelegere sau ale altor acorduri
internaţionale cu organisme şi instituţii financiare internaţionale, semnate şi/sau ratificate;
politicile şi strategiile sectoriale, priorităţile stabilite în formularea propunerilor de buget,
prezentate de ordonatorii principali de credite; propunerile de cheltuieli detaliate ale
ordonatorilor principali de credite; programele întocmite de către ordonatorii principali de
credite în scopul finanţării unor acţiuni de ansamblu, programe ce sunt însoţite de estimarea
anuală a performanţelor fiecărui program; propunerile de sume defalcate din unele venituri ale
bugetului de stat, precum şi de transferuri consolidabile pentru autorităţile administraţiei
publice locale; posibilităţile de finanţare a deficitului bugetar.
Elaborarea bugetelor: calendar buget de stat (I)
✓ Pana pe 1 iunie – C.N.P. elaboreaza prognozele indicatorilor macroeconomici şi sociali (cu
actualizare pe parcursul anului bugetar)
✓ Pana pe 31 iulie – MFP inainteaza Guvernului valorile stabilite pentru fiecare ordonator
principal de credite (OPC) privind: ✓ limitele de cheltuieli pentru anul bugetar următor, ✓
estimările pentru următorii 3 ani (cu actualizare conform prognozelor de toamna ale CNP)
Elaborarea bugetelor: calendar buget de stat (II)
✓ Pana pe 1 august – MFP transmite OPC, printr-o scrisoare cadru: ✓ informatii privind
contextul macroeconomic pe baza căruia vor fi întocmite proiectele de buget ✓ metodologiile
de elaborare a acestora, precum şi limitele de cheltuieli aprobate de Guvern Scrisoare cadru
2017
✓ Pana pe 1 septembrie – OPC trebuie sa depuna la MFP propunerile de buget si anexele
(impreuna cu fundamentarile) - Camera Deputatilor si Senatul isi elaboreaza si aproba
propriile bugete si la transmit MFP pt.a fi incluse in BS - Autoritatile administratiei publice
locale comunica MFP propunerile de transferuri si sume defalcate din unele venituri ale BS
Elaborarea bugetelor: calendar buget de stat (III)
✓ Pana pe 15 septembrie – OPC trebuie sa depuna la MFP propunerile refacute de buget si
anexele (impreuna cu fundamentarile)
✓ Pana pe 30 septembrie – MFP intocmeste ✓ proiectele legilor bugetare anuale ✓ proiectele
bugetelor OPC (se depun la Guvern (G))
Prima lectura: proiectele sunt insotite de Raportul privind situatia macroeconomica
Elaborarea bugetelor: calendar buget de stat (IV)
✓ Pana pe 1 noiembrie - MFP definitiveaza ✓ proiectele de buget OPC ✓ proiectele legilor
bugetare anuale
✓ Pana pe 15 noiembrie – G avizeaza proiectele si le supune aprobarii Parlamentului
Elaborarea bugetelor locale
Elaborarea bugetelor: metode
Metode de elaborare: Bugetizare de jos în sus (bottom-up budgeting): metodă clasică.
ministerele de resort transmit solicitările către MFP (de regulă cer suma mai mari decât au
nevoie). Încep negocieri cu MFP pentru fixarea unei sume. Rezultatele finale sunt confirmate
în şdinţa de Guvern, apoi de Parlament. Bugetizare de sus în jos (top-down budgeting):
metodă modernă. MFP alocă plafoane de cheltuieli ministerelor de resort şi le supune
aprobării Guvernului. Fiecare minister va trebui să-şi fundamenteze bugetul încadrându-se
sub limită. Respectarea limitei presupune finanţarea parţailă a proiectelor ce sunt propritizate.

 CURS 5: PROCESUL BUGETAR: CONŢINUT, ACTORI, ETAPE

Aprobarea poate fi realizată de: Legislativ/Executiv (ex. Bugetul trezoreriei)/ Autorităţi
deliberative
Înaintea aprobării se pot aduce amendamente. Acestea nu pot modifica deficitul sau
excedentul bugetului propus spre aprobare. Înaintea aprobării se pot solicita avize (ex. comisii
de specialitate).
Examinarea şi aprobarea proiectului bugetului de stat presupune mai multe faze:
- Dezbaterea şi avizarea la nivelul comisiilor de specialitate
- Întocmirea Raportului comun cu amendamentele propuse
- Dezbaterea în şedinţa comună;
- Votarea Legii bugetului de stat
- Promulgarea Legii bugetului de stat de Preşedintele ţării
- Publicarea Legii bugetului de stat în MO
Examinarea şi aprobarea proiectului bugetelor locale Presupune mai multe faze: - Informarea
cetăţenilor privind proiectul de buget (prin afişare, articole de ziar, dezbateri) - Dezbatere în
comisiile de specialitate ale Consiliului Local - Dezbaterea şi aprobare în şedinţa Consiliului
Local
Rectificarea bugetelor Rectificarea bugetelor se face după aprobare. Rectificarea bugetelor
presupune reluarea paşilor din etapa de elaborare, fără a mai ţine cont de calendarul bugetar.
În cazul bugetului de stat şi al asigurărilor sociale de stat ultima rectificare se poate face până
la 30 noiembrie.
Executie bugetara=activitatea de încasare a veniturilor bugetare şi de efectuare a plăţii
cheltuielilor aprobate prin buget.
Executie de casa=complex de operaţiuni care se referă la încasarea veniturilor şi plata
cheltuielilor bugetare
EXECUŢIA DE CASĂ A BUGETULUI
SISTEMUL TREZORERIEI STATULUI SISTEMUL BANCAR
•încasarea veniturilor bugetare;
•efectuarea plăţilor dispuse de persoanele autorizate ale instituţiilor publice, în limita
creditelor bugetare aprobate şi a destinaţiilor legale ale acestora;
•efectuarea plăţilor dispuse de agenţii economici titulari de conturi deschise la trezorerii,
reprezentînd obligaţiile fiscale ale acestora;
•efectuarea operaţiunilor de încasări şi plăţi privind datoria publică internă şi externă rezultată
din împrumuturi contractate direct sau garantate de stat, inclusiv a celor privind rambursarea
ratelor la scadenţă şi plata dobânziilor, comisioanelor, spezelor şi altor costuri aferente.
SISTEMUL BANCAR
•efectuarea plăţilor dispuse de persoane fizice şi juridice titulare de conturi deschise la bănci
comerciale, reprezentînd obligaţiile fiscale ale acestora;
•efectuarea de încasări şi plăţi rezultate din operaţiunile de plasare a titlurilor de stat prin
intermediul băncilorcomerciale
Repartizarea pe trimestre a veniturilor şi cheltuielilor bugetare
ETAPELE EXECUŢIEI VENITURILOR BUGETARE
Aşezarea veniturilor bugetare: reprezintă prima etapă în cadrul execuţiei veniturilor bugetare
ce constă în identificarea materiei impozabile care constituie baza pentru perceperea de
venituri la bugetul de stat şi determinarea mărimii acesteia.
Lichidarea veniturilor bugetare: se referă la stabilirea cuantumului impozitului aferent
materiei impozabile, pe baza cotelor şi a altor elemente prevăzute de lege.
Emiterea titlului de percepere: constă în înscrierea cuantumului venitului bugetar într-un act
pe baza căruia se autorizează organul fiscal pentru perceperea unui anumit nivel în contul
bugetului.
Perceperea veniturilor bugetare: reprezintă activitatea de încasare efectivă a impozitelor,
taxelor şi a altor venituri prevăzute în bugetul de stat.
Etapele intermediare execuţiei cheltuielilor bugetare
Repartizarea trimestrială a creditelor bugetare
Este operaţiunea de distribuire trimestrială a sumelor aprobate prin buget atât pentru cheltuieli
proprii, cât şi pentru instituţiile din subordine (ordonatori secundari şi terţiari de credite).
Repartizarea creditelor bugetare este aprobată de Ministerul Finanţelor Publice (pe capitole de
cheltuieli, şi în cadrul acestora pe titluri; pentru transferuri din bugetul de stat către bugetele
locale la propunerea ordonatorilor principali de credite); ordonatorii principali de credite sau
secundari, atât pentru bugetele proprii, cât şi pentru bugetele ordonatorilor din subordine.
Deschiderea creditelor bugetare - Repartizarea
Este operaţiunea efectuată la cererea ordonatorilor de credite ce constă în alimentarea cu
fonduri de către Ministerul Finanţelor Publice a conturilor deschise pe seama ordonatorilor de
credite la trezoreriile publice. Acordarea fondurilor se efectuează în limita creditelor bugetare
aprobate, potrivit destinaţiei şi în raport cu gradul de folosire a resurselor puse la dispoziţie
anterior, în conformitate cu prevederile dispoziţiilor legale care reglementează efectuarea
cheltuielilor respective. Deschiderea creditelor bugetare declanşează procesul de folosire a
acestora pentru realizarea obiectivelor aprobate.
ETAPELE EXECUŢIEI CHELTUIELILOR BUGETARE
Angajarea: actul care generează obligaţia unei instituţii publice de a plăti o sumă de bani unui
terţ pe baza unui act juridic (lege, contract, decizie ministerială, hotărâre judecătorească).
Angajarea este, deci, consecinţa deciziei luate în mod deliberat de un organ al administraţiei
de stat.
Lichidarea cheltuielilor bugetare: fază în procesul execuţiei bugetare ce constă în verificarea
existenţei angajamentelor, a sumelor datorate, a condiţiilor de exigibilitate ale angajamentului,
pe baza documentelor justificative care să ateste operaţiunea respectivă.
Ordonanţarea cheltuielilor bugetare: reprezintă actul final prin care instituţia publică achită
obligaţiile sale faţă de terţi.
Plata cheltuielilor bugetare: se confirmă că livrările de bunuri şi servicii au fost efectuate sau
alte creanţe au fost verificate şi că plata poate fi realizată.
Raportare executie bugetara pe site OPC & institutii publice
Rapoarte lunare, trimestriale, semestriale/Raport anual de executie bugetara
Raportarea finala: Se realizeaza dupa incheierea anului bugetar si se finalizeaza prin
intocmirea conturilor generale anuale de executie bugetara de catre MFP, avizarea de catre
Guvern (proiect de lege) si Execuţia bugetului de stat se încheie la 31 decembrie a fiecărui an.
Conform sistemului de gestiune bugetară, efectele încheierii exerciţiului bugetar sunt : orice
venit neîncasat până la 31 decembrie se va încasa în contul bugetului pe anul următor, în
rezultatele căruia urmează a se reflecta; orice cheltuială neefectuată se va putea plăti numai
în contul bugetului noului an.
Proiect Lege pentru aprobarea contului general anual de execuţie a bugetului asigurărilor
sociale de stat pe anul 2016 şi a contului general anual de execuţie a bugetului asigurărilor
pentru şomaj pe anul 2016
Proiect Lege pentru aprobarea contului general anual de execuţie a bugetului de stat, a
contului anual de execuţie a bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate
şi a contului general anual al datoriei publice aferente anului 2016 - publicat în data de
27.06.2017
Camera Deputatilor PL-x nr. 191/2017 Proiect de Lege pentru aprobarea contului general
anual de execuţie a bugetului de stat, a contului anual de execuţie a bugetului Fondului
national unic de asigurări sociale de sănătate şi a contului general anual al datoriei publice
aferente anului 2015
Senat: Proiect de lege pentru aprobarea contului general anual de execuţie a bugetului de stat,
a contului anual de execuţie a bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de
sănătate şi a contului general anual al datoriei publice aferente anului 2015
Control: Curtea de Conturi/ Raport annual

 CURS 6: SISTEME BUGETARE

Sisteme bugetare: continut - Identificarea categoriilor de bugete din România
Precizarea veniturilor, cheltuielilor, particularităţilor de funcţionare, raţiunilor de înfiinţare
Sistemul unitar de bugete – ansamblul bugetelor din sectorul public În România sistemul
unitar de bugete este definit de două acte normative: - Legea finanţelor publice (nr. 500/2002)
- Legea finanţelor publice locale (nr. 273/2006)
Componentele sistemului unitar de bugete publice (I)/ Bugetul de stat /Bugetul asigurărilor
sociale de stat/ Bugetele locale/ Bugetele fondurilor special/ Bugetul Trezoreriei Statului
Componentele sistemului unitar de bugete publice (II) /Bugetele instituţiilor publice
(indiferent de finanţare şi/sau subordonare)/ Bugetele creditelor externe şi interne/Bugetele
fondurilor externe nerambursabile
Sisteme bugetare: perspective - Este necesara trecerea de la bugetele traditionale la formele
moderne axate pe obiective carora sa le corespunda rezultate concrete potrivit prioritatilor
Bugetele de mijloace/ Bugetele de obiective/ Bugetele de performanta
Critici aduse bugetelor traditionale:Bugetele sunt consumatoare de timp si costisitoare;
Bugetele prezinta o valoare redusa pentru utilizatori
Bugetele nu se concentreaza pe ceea ce doresc cetatenii
Bugetele sunt foarte rigide si ofera raspunsuri intarziate la dezechilibrele din economie
Bugetele cresc mai degraba decat sa reduca costurile
Bugetele “sufoca” economia
Bugetele se concentreaza mai degraba pe realizarea tintelor decat pe nevoile economiei si
populatiei Bugetele nu reflecta obiectivele strategice
Bugetele consolideaza dependenta intre nivelurile guvernamentale
Bugetele conduc la comportamente neetice
Bugetele pentru cetăţeni (“citizen budget” - CB) - Bugetele cetăţenilor îşi propun
sintetizarea bugetelor într-o formă uşor de înţeles publicului larg; Implicarea/consultarea
cetatenilor cu privire la bugetul local
Bugetele cetăţenilor: NU PROPAGANDA -Explica motivele alegerilor realizate de
Guvern/autoritatile locale Incurajeaza participarea cetatenilor la diferite actiuni ale
Guvernului/autoritatilor locale/ Sustine dialogul/Transparenta
“The government’s money is the people’s money.”
Planul de lucru pt. elaborarea unui buget al cetatenilor: Stabilirea unei strategii cu privire la
modul in care Guvernul/autoritatile locale isi fixeaza scopurile, obiectivele
Consultari cu utilizatorii/beneficiarii potentiali (ce, care, cum, cand)
Elaborarea bugetului cetatenilor prin transpunerea prioritatilor si nevoilor
Diseminarea bugetului (internet, radio, video)
Evaluarea si planificarea urmatorului buget
Experiente internationale Digitalizarea proceselor bugetare:
Filipine: Departamentul de Buget și Management aplica digitalizarea proceselor bugetare care
se va finaliza în 2014, ca parte a sprijinirii reformelor publice de management financiar.
Digitalizarea vizeaza si procesul de achizitii publice la nivelul caruia se vor realiza plati on-
line de catre institutiile publice
Avantaje: ofera informatii in timp real asupra tranzactiilor bugetare. S-a creat grup de lucru
pentru “e-government interoperability”
Australia: Aplicarea de tehnologii IT care sa sprijine formularea politicilor viitoare la nivelul
administratiei, comunicarii rezultatelor bugetare, managementului financiar public, precum și
al livrarii de servicii
Avantaje: transparenta cheltuielilor bugetare; contribuabilii au acces la tranzactiile bugetare si
pot evalua performanta si progresul proiectelor majore
Noua Zeelanda: Urmeaza sa aplice un sistem nou inteligent pentru transportul public prin
colaborarea dintre Ministerul Transporturilor si Centrele de control trafic din Auckland,
Wellington si Christchurch
▪ Deja folosesc tehnologie moderna pentru a aduna informatii cu privire la conditiile de trafic,
pentru a regla semnale de trafic si a furniza informatii in timp real pentru calatori in scopul de
a opera reteaua în mod eficient.
▪ sistemele furnizeaza informatii in timp real pentru utilizatorii de drumuri si urmaresc
cresterea capacitatii de suport a sistemului de autostrazi Auckland cu ajutorul semnalelor
BIG DATA ex. China: taxi management

 CURS 7: Bugetele de performanta

Necesitate: Imbunatatirea performantelor sectorului guvernamental: crestere tot mai mare de
cheltuieli bugetare; servicii publice de calitate ridicata;cresterea neconformarii fiscale
Bugetizare -> Management -> Resposabilitate
Schimbarea comportamentului decidentilor politici/ Motivarea politicienilor sa foloseasca
informatiile despre performanta
Intrari-> Rezultate ->V f M
Performanta -> Cadrul legislative ->Cadrul institutional -> Flexibilitate ->Timp
Performanta: randamentul sau rezultatele activitatilor desfasurate in legatura cu scopurile
urmarite
Obiectivul: a consolida modul si masura in care guvernele isi ating scopurile lor.
Necesitatea de a imbunatati performanta guvernului nu este ceva complet nou: s-au dorit
intotdeauna rezultate din cheltuielile bugetare si din reglementarea derularii lor, precum si a
legiferarii surselor lor de finantare
NOUTATI: guvernele se confrunta cu constrangeri bugetare ceea ce impune mai multa atentie
la obtinerea unor rezultate mai bune din fondurile existente, in acelasi timp au aparut idei noi
privind modul de reorganizare si de motivare a functionarilor publici pentru a obtine rezultate.
Sectorul public traditional: performanta a fost determinata de asigurarea conformitatii cu:
normele si reglementarile stabilite/controlul intrarilor/aderarea la etosul sectorul public
- acest sistem a functionat in general bine atunci cand guvernele au avut sarcini standardizate,
mai putin complexe, iar respectarea regulilor a fost considerata mai importanta decat eficienta
si eficacitatea
Critici: angajatii au avut tendinta de a se concentra pe procese si nu pe rezultate, existand
stimulente slabe pentru a utiliza eficient fondurile cu scopul realizarii obiectivelor
Sisteme administrative publice traditionale nu au fost proiectate pentru a fi flexibile si
adaptabile intr-o societate moderna, cu servicii personalizate, nevoia de adaptare constanta,
presiune pt. eficienta, precum si externalizarea
Sectorul public modern: Administratorii publici: deservesc interesele colective urmand
codurile unui comportament etic (corectitudine si probitate); urmaresc sa satisfaca nevoile
individuale; abordeaza probleme sociale complexe. Stimulente pentru performanta avand in
vedere ca guvernele au mai multe sarcini dificile si complexe care nu se preteaza la abordarea
traditionala
“Performance budgeting” o forma de bugetizare care se refera la alocarea fondurilor pentru
rezultate masurate prin iesiri si / sau realizari.
Bugetul de performanta permite ameliorarea eficientei si eficacitatii cheltuielilor publice prin
corelarea resurselor publice utilizate cu rezultatele, apeland permanent la informatii privind
performanta. Prezinta informatii cu privire la ceea ce ordonatorii de credite bugetare au facut
sau se asteapta sa faca cu sumele alocate.
Informatiile de performanta - ca parte a documentatiei unui buget sau la o clasificare a
bugetului in care creditele bugetare sunt imparțite pe grupe de iesiri sau rezultate. Vizeaza
fondurile alocate pentru rezultate masurabile
Resursele pot fi legate de rezultate:
in mod direct: implica alocarea de resurse legate direct si explicit de unitațile de performanta.
Creditele bugetare pot fi stabilite pe baza unei formule sau a unui contract cu indicatori de
performanta sau contract specific de activitate
in mod indirect : obiectivele, impreuna cu alte informații, sunt utilizate in mod activ pentru a
elabora deciziile bugetare informatiile de performanta sunt foarte importante in procesul de
adoptare a deciziilor dar nu determina in mod necesar cantitatea de resurse alocate
“Performance management” management sau sisteme corporative de evaluare a
performantelor individuale sau de grup.
Ansamblul activitatilor de administrare in care: obiectivele si tintele de performanta sunt
determinate de program/managerii au flexibilitatea de a le atinge/ performanta reala este
masurata si raportata; aceasta informatie alimenteaza deciziile cu privire la finantarea
programului, estimarile viitoare, operatiuni si recompense sau pedepse.
management corporative -> informatii de performanta -> evaluarea -> monitorizarea
performantei -> evaluarea si raportarea performantelor
“Performance information” evaluari & masuri de performanta/ vizeaza rezultatul obtinut in
urma utilizarii unor fonduri publice. Se refera si la costurile aferente obtinerii acestor
rezultate.
Obiective: gestionarea eficienta si eficace a sumelor alocate institutiilor publice si / sau
gestionarea controlului intern si a responsabilitatii in cadrul fiecarei institutii publice.
Imbunatatirea procesului decizional in cadrul procesului bugetar si / sau in alocarea resurselor
si a responsabilitatilor ministerelor. Imbunatatirea transparentei si a responsabilitatii
institutiilor publice si clarificarea rolurilor si responsabilitatilor politicienilor si ale
functionarilor
Realizarea de economii: Experiente internationale: Australia, Danemarca, Olanda, Noua
Zeelanda, Marea Britanie, SUA , etc.
Utilitat: e Informatiile de performanta sunt importante pentru guverne: evaluarea si
imbunatatirea politicilor/analiza activitatilor de management, indrumare si control a
serviciilor publice; analiza bugetara/ controlul parlamentar asupra executivului/
responsabilitate publica - obligatia generala a guvernelor de a dezvalui si a-si asuma
responsabilitatea pentru deciziile lor
Guvernele au adoptat o serie de abordari diferite pentru a imbunatati eficienta si eficacitatea
sectorului public: managementul strategic/planificarea/ bugetele de
performanta/managementul de performanta/descentralizatrea si delegatrea adoptarii deciziilor/
schimbari structurale, cum ar fi crearea de agentiile executive/ utilizarea de contracte, precum
si introducerea concurentei si a mecanismelor de tip piata in furnizarea de servicii
Tipuri de bugete de performanta
Bugetele program/Finantare corelata cu performata/Stimulente de performanta/Finantare pe
baza de formula
Finantare corelata cu performata: - studiu individual; Se manifesta de regula sub forma
clauzelor din contractele semnate intre: Ministere si institutiile subordonate/Ministere si
directori sau Directori si angajati. Din perspectiva bugetului de performanta nu este suficient
sa stabilesti indicatorii, ci trebuie asigurata si corelarea cu finantarea. Cel mai bun exemplu
este cel practicat in Marea Britanie numit „Public Service Agreement”
Stimulente de performantastudiu individual. Vizeaza recompensarea performantei, respectiv
sanctionarea lipsei performantei. Stimulentele pot viza suplimentarea bugetului institutiei, sau
pot fi individuale. Stimulentele trebuie sa reprezinte o parghie motivationala. Stimulente de
performanta: Studiu de caz Florida studiu individual - Stimulente Marirea flexibilitatii in
executia bugetului/Marirea flexibilitatii in stabilirea salariilor/Reportul a pana la 50% din
sumele neutilizate/Suplimentarea fondurilor
Sanctiuni;Raportari si infatisari trimestriale obligatorii privind indeplinirea indicatorilor de
performanta. Eliminarea sau restructurarea programului. Reducerea organigramei. Limitarea
anumitor cheltuieli. Reducerea salariului conducerii
Finantare pe baza de formula - studiu individual - Presupune existenta unei formule
matematice cu ajutorul caruia se determina finantarea in functie de performanta.Se bazeaza pe
costuri. Variantele mai simple se bazeaza pe costul mediu, iar cele mai laborioase pe costul
marginal
Masurare & Evaluare-> Iesiri & rezultate-> Costul unitar al iesirilor-> Iesiri-> Rezultate
Studiu individual: Curristine Teresa (2005), “Performance information in the budget
process: results of the OECD 2005 Questionnaire”, OECD Journal of Budgeting vol. 5 no. 2
Provocari/ Masurarea performantei/ Fixarea obiectivelor/Identificarea unor modalitati
adecvate de masurare a performantei/Stabilirea si mentinerea unui sistem de colectare a
datelor/ Fixarea si utilizarea tintelor de performanta/ Prea multe tinte/ Evitarea
comportamentului deformat /Utilizarea procesului bugetar pentru a imbunatati performanta/
mix-ul adecvat de initiative
Schimbarea comportamentului si a culturii /Obtinerea si mentinerea sprijinului managerilor si
angajatilor din cadrul institutiilor publice/ Obtinerea si mentinerea sprijinului politic/
Coordonare pe orizontala si vertical/Gestionarea asteptarilor

 CURS 8: PROCESE BUGETARE APLICATE

Bugetul - planuri financiare/ programe/ documente politice si sociale/ alegerile pe care
guvernul trebuie să le facă/ instrument folosit pentru atingerea obiectivelor economice și de
dezvoltare indica ce se va aloca (cheltuieli) si colecta (venituri)/ eficacitatea cheltuielilor
bugetare/ modul in care sunt cheltuite fondurile publice/consistenta cu declaratiile politice/
echilibrarea unei game largi de cereri legitime, cu resursele limitate de care dispune/
responsabilitatea guvernului fata de cetateni constrangere a deciziilor politic.
Guvernul si departamentele nationale
▪Sisteme de planificare si alocare a resurselor
▪Sisteme de management al cheltuielilor
▪Sisteme de monitorizare a performantelor
▪Sisteme de integritate
▪Sisteme de supraveghere
Educatie-> sanatate ->locuinte-> bunastare sociala
Nivel central -servicii publice
Bugetele locale
Municipalitati metropolitane (cele mai mari 6 orase)
Municipalitati locale (231 m.l.)
Municipalitati raionale “District municipalities” (47 m.r. )
Servicii publice asigurate de catre bugetele locale-> Furnizarea energiei electrice Apa pentru
uz casnic -> Canalizare si salubritate Sisteme pentru apa pluviala ->Servicii de stingere a
incendiilor->Servicii municipale de asistenta medicala->Decizii privind valoarea terenurilor-
>Drumuri municipale->Transport public municipal -> Comert stradal Abatoare si piete cu
alimente proaspete Parcuri si zone de agrement Biblioteci -> Turism local Alte facilitate
Bugetul:Proces politic; Proces economic; Proces administrative; Proces al drepturilor omului
Principiile bugetare: Transparentei; Participarii; Raspunderii; Echitatii si egalitatii
Anul financiar si cadrul multianual
Anul bugetar = anul financiar 1 aprilie-31 martie - companii si persoane fizice: anul fiscal 1
martie-28/29 februarie - unele companii folosesc sistemul britanic 1 iulie-30 iunie
Cadrul multianual: Planul strategic: 3-5 ani cu actualizare anuala; Medium term expenditure
framework MTEF: 3 ani
Proces bugetar: Calendarul bugetar: Planificare; stabilirea politicilor (Cabinetul Presedintelui,
Trezoreria); prioritizare; pregatirea proiectului de buget; revizuirea cadrului macroeconomic
si fiscal; recomandari privind procesul de alocare a resurselor;stabilirea procesului de alocare
pe TM
Autorizare-> Implementare -> Evaluare
Ianuarie – martie Stabilirea politicilor, estimarea veniturilor și stabilirea limitei superioare a
cheltuielilor -> Cabinetul stabilește prioritățile politice generale Ministerul de Finanțe: -
estimeaza cresterea economica, nivelul veniturilor fiscale - foloseste tehnicile de reducere a
deficitului avand in vedere sa determine nivelul cheltuielilor suplimentare ce pot fi permise in
urmatorii ani; -stabilește limita superioară a cheltuielilor -prezintă toate acestea Cabinetului
pentru aprobare.
Acesta este cadrul de bază pentru buget numit cadru bugetar pe termen mediu
Martie – mai: Departamentele estimeaza cheltuielile si prezinta proiectele lor
Departamentele/ministerele: -stabilesc obiectivele avand in vedere planul strategic - incearca
sa se alinieze la sumele din MTEF -nu cunosc limita de cheltuieli fixata pentru fiecare
ordonator
Mai – iunie: Liniile directoare ale estimarilor sunt determinate pentru alocatiile bugetare pe
verticala si orizontala
Consiliul de Buget se intruneste pentru a stabili cum sa imparta sumele : -Vertical –Orizontal
Iunie – august: Agregarea sumelor estimate de departamente si incadrarea acesteia in suma
alocata de Consilul de buget
Au loc negocieri: -trezoreriile locale trebuie sa negocieze cu municipalitatile -departamentul
de stat pentru cheltuieli negociaza cu departamentele nationale
Ianuarie: Aprobarea
MTEF final este inaintat Consiliului pentru Buget și Cabinetului presedintelui pentru
aprobare.
Estimări detaliate privind cheltuielile nationale si locale pentru anul imediat urmator sunt
finalizate si documentatia pregatita.
Februarie: Ziua prezentarii bugetului si dezbateri publice (a doua zi de miercuri din luna
februarie)
Bugetul national este prezentat Adunarii Nationale.
Bugetele provinciilor sunt prezentate Consiliului National al Provinciilor.
Bugetul nu se aproba prin lege, ci printr-o propunere legislativa care permite departamentelor
sa cheltuiasca sumele alocate.
Martie – aprilie: Comitetele departamentelor si provinciilor participa la audieri cu membrii
legislativului
Comitetele departamentelor si provinciilor participa la audieri cu membrii legislativului.
 CURS 9: PROCESE BUGETARE APLICATE
Bugetul: pachete de initiative: accelerarea cresterii economice ->economie inovatoare si
productive-> crearea de locuri de munca
instrument :stabilitatea financiara; gestionarea responsabila a finantelor; construirea unei
economii mai productive si mai competitive; furnizarea de servicii publice mai bune;
sprijinirea reconstructiei Christchurch.
Principiile bugetare: clasice: autorizarii; anualitatii; universalitatii; unitatii; specificitatii
moderne: responsabilitatii; transparentei; stabilitatii; performantei
Responsabilitatea fiscala impune ca Guvernul sa indice obiectivele sale fiscale si sa explice
orice modificare a acestora; asigura furnizarea de informatii financiare complete si agregate in
scopul informariilor si dezbaterilor pe teme concrete ale politicii fiscale; solicita Guvernului
sa precizeze intentiile sale de management financiar pentru zece ani sau mai mult, incepand
cu anul in curs.
Cinci principii statutare ale responsabilitatii fiscale (Legea Finantelor Publice):
reducerea datoriei publice totale la niveluri prudente; mentinerea datoriei la niveluri prudente
atingerea si mentinerea nivelului corespunzator al indicatorilor macro pentru a asigura
protectie impotriva socurilor; gestionarea prudenta a riscurilor fiscale; promovarea unor
politici coerente predictibile; transparenta cu privire la situatia fiscal; ofera protectie valoroasa
impotriva cheltuielilor dezechilibrate si accelerarii gradului de indatorare
Sectorul statului: Parlament; Ministere; Departamente; Intreprinderile cu capital de stat
Sectorul local: Autoritati regionale; Autoritati locale
✓Sisteme bazate pe angajament (contabilitate de tip “accrual”)
✓Sistem comun de evidenta si raportari contabile atat pentru entitatile statului cat si cele
private
Sisteme de management financiar dublate de performanta bugetara (definita, monitorizata)
responsabilitatea fiscal.
Sistemele de management financiar ofera guvernului instrumentele prin care resursele se
concentreaza asupra prioritatilor sale politice si de livrare de servicii, si prin care ii asigura pe
cetateni ca functionarii publici utilizeaza banii contribuabililor in mod corespunzator. Ajuta
guvernul sa transpuna strategia in actiune; cheltuielile sunt orientate spre asigurarea
rezultatelor solicitate de catre Guvern; promoveaza luarea deciziilor cu responsabilitate;
identifica si gestioneaza in mod activ riscurile fiscale si non-fiscale; incurajeaza un sector de
stat sensibil, prudent, eficient si eficace.
Obiectivele sunt realizate prin planificare, adoptare a deciziilor si control
performanta sectorului de stat: coordonarea activitatilor guvernului si garantarea realizarii
obiectivele sale politice (care necesita sau nu o actiune colectiva ); imbunatatirea rezultatelor
si “value for money”; livrarea de servicii in conditii de eficienta a costurilor corelate cu
asteptarile privind performanta comportament etic si echitabil; imbunatatirea eficientei si
evitarea risipei respectarea obligatiilor legale, regulilor si bugetelor; supravegherea
adecvata, intretinerea si utilizarea activelor statului; constientizarea mediului de operare (ceea
ce este de lucru, ceea ce nu este de lucru), precum si necesitatea de a schimba prioritatile,
cheltuielile si practicile.
Toate aceste perspective sunt integrate in sistemul de management financiar .
Anul bugetar = anul financiar 1 iulie-30 iunie
Impozitul pe venit p.f. & p.j. = 1 aprilie-31 martie
Cadrul multiannual/Planul strategic: 10 ani sau mai mult
Bugetul contine cheltuielile bugetare anuale sau multianuale in functie de specificul
destinatiilor.
Calendarul bugetar: Faza strategica august – noiembrie
Plan bugetar multianual noiembrie – decembrie
Faza deciziilor bugetare noiembrie – aprilie
Proiectul de buget si prezentarea sa Parlamentului aprilie – mai
Aprobarea bugetului pana pe 31 mai
Faza strategica august – noiembrie
Guvernul: stabileste prioritatile sale strategice generale pentru buget; raspunde de abordarea
globala a bugetului, inclusiv prioritatile si intentiile, obiectivele cheie, situatia economica si
fiscala stabileste alocatiile bugetare agregate pentru cheltuielile de capital si de functionare,
parti din care pot fi alocate sau restrictionate sume pentru anumite scopuri sau sectoare
Ministrii: analizeaza situatia economica, costurile pe termen lung ale obiectivelor
guvernamentale, posibilele venituri si cheltuieli, precum si modul in care acestea se regasesc
in strategia fiscal-bugetara a Guvernului; identifica prioritatile in conformitate cu prioritatile
Guvernului (schimb de scrisori cu Primul-ministru); schiteaza bugetul propriu. Rezultatele
acestei etape se regasesc in declaratiile de dezvoltare a agentiilor statului, precum si in
proiectul de buget central.
Plan bugetar multianual noiembrie – decembrie
Departamentele sau agentiile din subordinea ministerelor transmit ordonatorilor ierarhic
superiori: prioritatile pe termen mediu si modul in care acestea se aliniaza la prioritatile
guvernamentale /activitatile cu prioritare redusa; optiunile pentru a incepe, stimula, reduce sau
opri programele/ modul de a face operatiuni mai eficiente si eficace; principalele riscuri cu
care se confrunta si modul in care acestea urmeaza a fi gestionate. Ministrii formuleaza
observatii sau sunt consultati cu privire la estimarile unui department; explica Ministerului
Finantelor modul in care prioritatile identificate pe termen mediu pentru department vor fi
livrate in cadrul fondurilor allocate. Daca propunerile au nevoie de noi fonduri, mai presus de
orice alocare a bugetului, atunci pentru realizarea compensarii se asteapta sa fie identificate
economii.
Astfel, Ministrii au optiuni de respingere a noilor propuneri, de a le accepta si de a recomanda
fonduri suplimentare sau de a cere unui ministru sa le finanteze prin repozitionarea
prioritatilor. Departamentele sau agentiile, care au stoc semnificativ de capital, raporteaza
alocarile de capital pentru cel putin zece ani. Analiza Trezoreriei, axata pe scopurile si
obiectivele agregate, este utilizata pentru a informa atat procesele de planificare bugetara cat
si bugetul. Din octombrie pana in decembrie, ministrii si directorii generali pregatesc planuri
bugetare care acopera urmatorii patru ani.
Faza deciziilor bugetare noiembrie – aprilie
Ministrii se intalnesc pentru a lua in considerare propunerile de buget ale ministrilor si a
identifica orice actiuni de monitorizare inclusiv cautarea mai multor informatii despre:
planurile care nu par puternic aliniate cu prioritatile Guvernului; revizuirea planurilor care
depasesc cotele fiscale informatii suplimentare cu privire la orice propunere. Informeaza
Guvernul daca economile identificate sunt realocate in mod corespunzator sau conforme cu
alte prioritati guvernamentale. Solicita Guvernului sa aprobe deciziile cheie printr-un
document reprezentat de bugetul propus. Deciziile cheie includ alocarile bugetare finale care
necesita finantari noi si redefinirea prioritatilor cheltuielilor din cadrul si intre agentii.
Proiectul de buget si prezentarea sa Parlamentului aprilie – mai
Ministerul de Finante prezinta Parlamentului proiectul de buget impreuna cu urmatoarele
documente pentru noul an fiscal: prezentarea bugetului si a Raportului de strategie fiscal
actualizarile economice si fiscale din buget estimarile de credite bugetare informatii
justificative (estimari); declaratii de intentie ale departamentelor.
Aprobarea bugetului ->Adoptarea bugetului trebuie realizata pana pe 31 iulie: In realitate,
aceasta activitate are loc in luna mai
Autorizarea de catre Parlament a proiectului de buget central
Rectificari: o singura data pe an si cu majorari de max. 5% a cheltuielilor potrivit Legii
Finante Publice.
Bugetul de angajamente: Noua Zeelanda a fost prima tara din lume care a adoptat bugetizarea
de angajamente (accrual) in 1992. Astfel fondurile alocate nu vizeaza tipurile de cheltuieli
finantate (input-uri), ci rezultatele (output-uri si ourcome-uri). Banii alocati sunt corelati cu
indicatori de rezultat.

 CURS 10 - PROCESE BUGETARE APLICATE

Buget: continut; principii
Reforme: Din 1984 a inceput un amplu proces de reforma bugetara :
 reducerea controlului realizat de catre entitatile centrale si asigurarea unei mai mari
flexibilitati ministerelor si agentiilor in a cheltui banii publici
 identificarea prioritatilor
 promovarea disciplinei fiscale
 performanta si rezultate prin bugetele pe programe
 sistem de evaluare a programelor -> Financial Management Improvement Programme
Din 1996, reformele s-au axat pe continuarea demersurilor si pe aplicarea mecanismelor
specifice pietei:Bugetizare “accrual” (din 1999); Cadrul rezultatelor si
realizarilor/iesirilor; Cresterea transparentei tuturor operatiunilor guvernamentale
Cadrul legal pt. formularea si aplicarea politicii fiscale: i) obiectivele fiscale; ii) sistem
extins de raportare fiscală pentru monitorizarea coerentei dintre actiunile fiscale ale
guvernului si obiectivele sale declarate; • Costurile politicilor (Policy costing)
Operation sunlight: transparenta/ responsabilitate
Charter of Budget Honesty stabilirea obiectivelor fiscale -> proces cu 2 etape (Guvernul):
legiferarea principiilor bunei gestiuni financiare/ gestionarea riscurilor financiare avand in
vedere circumstantele economice, inclusiv prin mentinerea datoriei publice totale la niveluri
prudente; aplicarea unei politici fiscale care sa contribuie la realizarea de economisiri
nationale adecvate si la atenuarea fluctuatiilor ciclice ale activitatilor economice avand in
vedere riscurile economice si impactul lor asupra pozitiei fiscale; aplicarea de politici in
domeniul cheltuielilor si al veniturilor fiscale in concordanta cu un grad rezonabil de
stabilitate si predictibilitate al sarcinii fiscale; mentinerea integritatii sistemului fiscal;
adoptarea de decizii politice care tin cont de efectele financiare asupra generatiilor viitoare.
Declaratia anuala “Strategia fiscala” un reper pentru evaluarea performantelor politicii fiscale
a guvernului; este publicata ca parte a documentatiei bugetare. “Strategia fiscala” - guvernul
este obligat prin Charter of Budget Honesty sa specifice:obiectivele fiscale pe termen lung in
care se va incadra politica fiscala pe termen scurt; masurile fiscale cheie pe care guvernul le
considera importante și pentru care se va elabora politica fiscala; pentru anul bugetar si
urmatoarele trei exercitii financiare, obiectivele si tintele fiscale ale guvernului, precum si
rezultatele asteptate pentru masurile fiscale cheie specificate; modul in care obiectivele fiscale
si prioritatile strategice specificate se refera la principiile bunei gestiuni financiare;
actiunile de politica fiscala luate sau care trebuie luate temporar de guvern in scopul de a
atenua fluctuatiile ciclice in activitatea economica.
Principiilor bunei gestiuni financiare: Niveluri prudente & Grade rezonabile -> Strategia
fiscala: reflectate prin masuri concrete & aplicate potrivit contextului
Australia - Strategia fiscal-bugetară pe termen mediu:
 atingerea de excedente bugetare pe termen mediu;
 păstrarea ponderii veniturilor fiscale în PIB sub nivelul din 2007-08 (23,7%);
 îmbunătățirea valorii financiare nete a patrimoniului public
Charter of Budget Honesty = Opinia publica, nu o instanta judecatoreasca, este capabila sa
judece actiunile guvernului dpdv al managementului fiscal.
- nu impune sanctiuni legale
- impune realizarea unui set complet de rapoarte in scopul monitorizarii coerentei
actiunilor fiscale ale guvernului in raport cu obiectivele sale
Bugetele publice:
- puncte de sprijin ale guvernului modern
- procesele bugetare ofera structura de bază a statelor moderne
- transpun resurse financiare in scopuri umane
 Economie mai puternica
 Natiune mai inteligenta
 Societate mai echitabila
Principiile bugetare:
Principiul adecvarii: Activitatile vizeaza ariile in care actiunile guvernului vin sa completeze
mecanismele pietelor: i) incluziune sociala; ii) esecul pietei • Activitatile sunt realizate de
catre nivelul guvernamental corespunzator
Principiul eficacitatii: Activitati corespunzatoare unor obiective clare si coerente si adecvate
care sa conduca la realizarea obiectivelor in conditiile utilizarii eficiente a resurselor publice
Activitati ce implica “tax expenditures” sau instrumente financiare pentru a demonstra de ce
un program de cheltuieli este posibil sa fie mai putineficace in atingerea obiectivului sau de
activitate
Principiul eficientei: Programele guvernamentale sa fie administrate si oferite in modul cel
mai eficient luand in considerare consecintele economice si fiscale pe TS, TM-L • Activitatea
ce vizeaza corectarea esecului unei piete nu trebuie sa constranga eficienta economica a altor
piete
Principiul integrarii: Ministerele, departamentele si agentiile trebuie sa conlucreze pentru a
asigura realizarea obiectivelor guvernamentale in conditii de eficienta si in conformitate cu
responsabilitatile acestora
Principiul evaluarii performantei: Activitatile guvernamentale sunt supuse in permanenta
evaluarii si masurarii performantelor
Principiul alinierii politicii strategice: Activitatile entitatilor publice trebuie sa fie in
concordanta cu prioritatile strategice ale Guvernului pe TL si in special cu cele care vizeaza
cresterea economica sustenabila prin imbunatatirea productivitatii si participarii
Anul financiar in cadrul multianual
Anul bugetar = anul financiar 1 iulie-30 iunie Impozitul pe venit p.f. = 1 iulie-31 octombrie
Documente bugetare cu orizont de timp: ½ an, 1 an, 3 ani, 5 ani.
Cadru cheltuielilor pe termen mediu (“Medium-term expenditure framework” MTEF)
contine proiectiile de baza pentru cheltuielile și veniturile bugetare aferente noului an bugetar,
precum si urmatorilor 3 ani:
 permite decizii de majorare a cheltuielilor bugetare fata de cele stabilite initial atata
timp cat se respecta strategia fiscal-bugetara
 indicatorii sunt determinati pe baza “cash” cat si “accrual”
 include cheltuielile aprobate prin bugetul anual (20%) si legislatia anterioara (80%)
 se publica de două ori pe an
 sunt permise actualizari si modificari ale parametrilor
Proces bugetar:
Caracteristici: • estimări pentru perioada urmatoare / • atributiile si responsabilitatile bine
repartizate intre institutiile publice/ • reguli fiscale bazate pe principia/ • angajamente
bugetare/ • cadrul rezultate și ieșiri
Calendarul bugetar – exemplificare pentru bugetul federal 2017-18 Anul bugetar 1 iulie
2017 – 30 iunie 2018
Etape: Septembrie 2016: transmiterea proiectului de buget la Guvern si cabinetul sau
Octombrie 2016: Premierul analizeaza propunerile de noi initiative formulate de ministri
Noiembrie 2016: revizuirea de catre Strategic Budget Committee
Ianuarie – februarie 2017: costurile aferente propunerilor noi de politici
Martie 2017: Expenditure Review Committee
Aprilie 2017: bugetul federal este acceptat de Cabinet
Aprilie – mai 2017: “Hunting licence”
Mai 2017: transmiterea bugetului federal sau al fiecarui stat la Parlament 21
Septembrie : Trezorierul si Departamentul de Finante prezinta Cabinetului calendarul si
detaliile procesului bugetar. Printr-o circulara sunt informate toate entitatile publice asupra
regulilor bugetare, termenele etapelor procesului bugetar, pragurile aferente diferitelor
propuneri. Nu sunt stabilite limite de cheltuieli ci doar o regula generala care trebuie sa fie
respectata per ansamblu buget federal; de ex. inregistrare de surplus de 1% din PIB si
cheltuielilor bugetare ca % din PIB nu trebuie sa creasca. In functie de incadrarea propunerii
bugetare in plafon se realizeaza aprobarea acesteia de catre autoritati de rang superior. In
prezent, obiective propuse al caror cost depaseste 10 mil $, trebuie sa fie aprobate de
Departamentul de Finante. Acesta din urma centralizeaza aceste propuneri si le inainteaza
Expenditure Review Committee
Octombrie: Prim-ministrul solicita ministrilor sa indice noile lor initiative fara ca acestea sa
fie constranse prin alte reguli financiare;
Lobby si organizatii comunitare care sustin anumite initiative axate pe bunastarea sociala;
Ministerele transmit propunerile lor de bugete printr-o scrisoare adresata Prim-ministrului.
Acestea respecta formatul standard pt.noile initiative si furnizeaza minimul de informatii,
inclusiv justificarea lor si costurile estimate;
Aceste propuneri sunt analizate de cabinetul Primministrului, Trezorerie si Departamentul de
Finante; ulterior acestea sunt analizate si avizate de Strategic Budget Committee, care anunta
ministerele; urmeaza intalnirea comuna prin care se cauta sa se ajunga la un consens.

Noiembrie – Ianuarie: Ministerele finalizeaza proiectul de buget

Ianuarie – Februarie: Ministerele transmit proiectul de buget in care indica cu exactivitate
noile initiative, costurile aferente (agreate de Departamentul de Finante); Pentru fiecare
proiect transmis, Departamentul de Finante intocmeste “Green Brief”
Martie: Expenditure Review Committee aproba noile propuneri in cad
Aprilie: Decizia Expenditure Review Committee este discutata cu Cabinetul. Se intruneste
AdHoc Revenue Committee la care Trezorierul prezinta estimarile pt. perioada urmatoare
Aprilie – Mai:“Hunting licence” Ministerele stabilesc forma finala a bugetului. Se intocmesc
documentele bugetare (bugetul anual, Strategia, Economic and Fiscal Outlook)
Mai:“Budget night” a IIa zi de miercuri din luna mai
!!!! Nu au loc rectificari bugetare
Sunt constituite fonduri publice ce sunt administrate dupa modelul fondurilor private de
investitii. Se realizeaza educarea populatiei.
Australia – Indicatori de performanţă
În prezent există un mecanism de monitorizare pe baza unor indicatori-cheie de performanţă
care trebuie să se caracterizeze prin:
- Actualitate – la data la care devin disponibile să fie de actualitate - Practicitate –
metodologia de colectare să fie valabilă în timp - Comparabilitate – să permită comparații în
timp, între grupuri țintă sau între programe și jurisdicții similare. - Limitare a manipulărilor –
trebuie evitate situaţiile când indicatorii ar putea fi manipulaţi. Indicatorii de contrabalansare
trebuie utilizaţi în cazul în care există riscul de manipulare. - Cantitate – se recomandă 2-3
indicatori - Echilibru – trebuie identificaţi indicatorii care surprind cele mai importante
aspecte a ceea ce se întâmplă, în special eficiența în atingerea rezultatelor dorite
Australia – Reforma din 2014:Începând cu 01.07.2014 a intrat în vigoare legea privind
guvernanţa, performanţa şi responsabilitatea publică. Actul normativ prevede o perioadă de
tranziţie până la 01.07.2015 când intră în vigoare în integralitate. Actul normative
reglementează inclusiv mecanismul de planificare şi cerinţele de performanţă.
Începând cu 1 iulie 2015, toate entitățile din administraţia federală trebuie să măsoare și să
evalueze performanța proprie.
Australia: studiu de caz: Departamentul pentru Servicii Sociale = Are drept scop
dezvoltarea, managementul şi furnizarea unei game variate de plitici, programe şi servicii
axate pe ameliorarea bunăstării oamenilor şi familiilor australiene. Are definite 5 rezultate ale
politicilor (outcomes) stabilite în funcţie de priorităţi
Priorităţi DSS (extras) acordarea de stimulente pentru persoanele care beneficiază de plăți
pentru vechimea în muncă cu scopul de a muncii în continuare sau pentru continuarea
formării profesionale; participarea la programul care ajută cuplurile să construiască şi să
menţină relaţii mai puternice şi mai sănătoase; să se asigure că plățile destinate familiilor sunt
oferite către acele familii care au nevoie cel mai mult de acestea și să încurajeze participarea
pe piaţa muncii; continuă să plătească indemnizaţia de creştere a copilului şi încurajează
revenirea pe piaţa muncii. Fiecare rezultat al politicii (outcome) este descris şi subîmpărţit pe
programe
Outcome 1: Suport financiar în domeniul securităţii sociale pentru persoanele şi familiile care
nu pot să se întreţină singure
Outcome 2: Familii mai puternice şi comunităţi mai rezistente prin dezvoltarea societăţii
civile şi prin oferirea de servicii pentru familii şi comunitate
Outcome 3: Bunăstare pentru australienii în vârstă prin sprijin dedicat, acces la servicii de
calitate şi servicii de informare specifice
Outcome 4: Creşterea ofertei de locuinţe, locuinţe sociale mai bune şi sprijinirea oamenilor
străzii Outcome 5: Protecţia persoanelor cu dizabilităţi
Outcome 1: Suport financiar în domeniul securităţii sociale pentru persoanele şi familiile care
nu pot să se întreţină singure
Program 1.1: Beneficii fiscale pentru familii
Program 1.2: Alocaţii pentru copii
Program 1.3: Venituri pentru persoane vulnerabile
Program 1.4: Venituri pentru persoane aflate în circumstanţe speciale
Program 1.5: Plăţi şi sprijin suplimentare pentru beneficiarii de venituri sociale
Program 1.6: Venituri pentru persoane în vârstă
Program 1.7: Indemnizaţii pentru persoane în vârstă
Program 1.8: Venituri pentru persoane cu dizabilităţi
Program 1.9: Venituri pentru însoţitori
Program 1.10: Plăţi pentru vechimea în muncă
Program 1.11: Plăţi către studenţi
Program 1.12: Asistenţă tehnică Outcome 1

Descriere program 1.11

Obiectiv general: -Creşterea îndemânării, calificării şi productivităţii prin: - Sprijinirea
financiară a studenţilor asigurând alocaţii pentru sprijinirea frecventării cursurilor - Creşterea
accesului aborigenilor australieni la educaţie în universităţi şi educaţie vocaţională
Obiective specifice componentelor programului:
-ABSTUDY – Secondary şi ABSTUDY – Tertiary - Asigurarea de plăţi către persoanele
aborigene sau provenite din Insula Torres Strait pentru a putea participa la învăţământul
secundar şi terţiar
-Austudy - Asigurarea de plăţi către persoanele care urmează cursuri universitare sau de
ucenici, au peste 25 de ani şi au nevoie de sprijin pentru urmarea cursurilor
-Alocaţii pentru studenţi - Asigurarea de plăţi către persoanele care urmează cursuri
universitare sau de ucenici, cu vârsta de 16-24 de ani şi care au nevoie de sprijin pentru
urmarea cursurilor.
 CURS 11: SISTEMUL DE ORGANIZARE AL TREZORERIEI STATULUI

Necesitatea înfiinţării rezoreriei

După 1989 modificarea relaţiilor dintre unităţile economice şi stat/ mobilizarea de resuse la
bugetul central/ instituirea de noi impozite (pe profit, pe venit, impozitul pe circulaţia
mărfurilor a fost înlocuit cu TVA)/ numărul contribuabililor a crescut/ noi raporturi între
autoritatea centrală şi locală/ rolul statului in echilibrarea mecanismului financiar/ noua lege a
finanţelor publice (Legea 10/1991): 1996, 2002/ buget unic naţional inlocuit cu buget de stat/
autonomie a bugetelor ce compun bugetul general/ înfiinţarea unor fonduri cu destinaţie
specială (in 2000 incluse treptat in BS)
De exemplu:2001: Fondul Dezvoltarea Agriculturii Romanesti; Fondul Romania
Execuţia bugetară în anii ‘80-‘90
Până în 1989 execuţia de casă a bugetului unic national: BNR
Ministerul Finanţelor: execuţia bugetara şi încheierea contului anual de execuţie
După 1989, BCR a asigurat execuţia de casă

Premisele înfiinţării Trezoreriei:

 reorganizarea băncilor;
 schimbarea concepţiilor privind administrarea şi utilizarea resurselor financiare
publice;
 nevoia de asigurare a echilibrului bugetar;
 autonomia bugetului asigurărilor sociale de stat;
 întărirea autonomiei finanţelor publice locale;
 înfiinţarea de numeroase fonduri speciale;
 creşterea şi diversificarea veniturilor
Reorganizarea sistemului bancar în anii
BNR: bancă centrala, supraveghează activitatea băncilor comerciale; Legea privind statutului
Se înfiinţează BCR care a preluat de la BNR conturile agenţilor economici şi conturile
bugetare. Înfiinţarea Trezoreriei Statului în 1992 7
Avantajele organizării rezoreriei
 reduce riscurile
 permite soluţionarea rapidă a unor probleme financiare
 asigura cunoaşterea permanentă a nivelului resurselor publice disponibile
Organizarea Trezoreriei: Ministerul Finanţelor Publice autorizat să organizeze
contabilitatea Trezoreriei privind:
 execuţia de casă a BS, a BL, a BASS;
 constituirea şi utilizarea veniturilor proprii ale IP, precum şi ale FDS;
 gestiunea datoriei publice, precum şi alte operaţii financiare efectuate în contul
instituţiilor publice, agenţilor economici.
Ministerul Finanţelor Publice reprezintă organul de specialitate al administraţiei publice
centrale, în subordinea Guvernului, cu personalitate juridică, care aplică strategia şi
Programul de guvernare în domeniul finanţelor publice
Trezoreria Statului este sistemul unitar şi integrat prin care statul asigură efectuarea
operaţiunilor de încasări şi plăţi privind fondurile publice, inclusiv cele privind datoria
publică, şi a altor operaţiuni ale statului, în condiţii de siguranţă şi în conformitate cu
dispoziţiile legale.
Punctul a al articolului 1 din Ordonanţa de urgenţă nr. 146/31.10.2002 privind formarea şi
utilizarea resurselor derulate prin trezoreria statului publicată în Monitorul Oficial Partea I, nr.
824/14 noiembrie 2002, cu modificările ulterioare.
Funcţiile rezoreriei tatului (I)
Casier public – efectuează toate operaţiunile de încasări şi plăţi privind fondurile publice;
controlează eliberarea fondurilor publice; asigură lichidităţile necesare efectuării plăţilor
Bancă a statului – gestionează conturile instituţiilor publice şi agenţilor economici
Funcţiile Trezoreriei Statului (II)
1. Administrator al banului public;
2. Intermediar financiar;
3. Mandatar al puterii publice;
4. Agent al intervenţiei financiare publice în economie;
5. Gardian al marilor echilibre.

 CURS 12 MECANISMUL DE FUNCŢIONARE AL TREZORERIEI STATULUI

Corespondentii trezoreriei si operatiunile derulate

Prin trezoreria statului se derulează operațiunile de încasări și plăți privind fonduri publice :
veniturile și cheltuielile BS, BASS, BL, BTS;
 
veniturile și cheltuielile BFS;

veniturile și cheltuielile BIP;

răscumpărarea certificatelor de trezorerie pentru populație, transformate în certificate
de depozit;
 datoria publică în lei și valută, inclusiv serviciul datoriei publice;
 alte venituri și cheltuieli privind fonduri publice, reglementate prin dispoziții legale,
inclusiv drepturile de încasat și obligațiile de plată ale statului, la baza cărora stau
acorduri și convenții guvernamentale și comerciale.
TREZORERIILE OPERATIVE (TO) – municipii, orase, comune, sectoare
Corespondentii trezoreriei si operatiunile derulate
TO – operatiuni de încasare a veniturilor efectuare a cheltuielilor în urma controlului
preventiv asupra legalităţii operaţiunilor şi a întocmirii corecte a documentelor înregistrare
în contabilitate a veniturilor şi cheltuielilor publice întocmire a conturilor sintetice şi
analitice, precum şi a situaţiilor de încheiere a execuţiei bugetelor, la sfârşitul anului.
Trezoreria centrala - operaţiuni specifice:
 elaborarea instrucţiunilor privind organizarea şi funcţionarea trezoreriilor teritoriale;
asigurarea evidenţei contabile privind constituirea şi utilizarea tuturor fondurilor
statului; gestionarea fondurilor cu destinaţie specială constituite la nivelul
economiei naţionale; deschiderea creditelor bugetare la trezoreriile teritoriale
(trezoreria centrală având contul de corespondent la Centrala Băncii Naţionale);
 efectuarea operaţiunilor de decontare între trezoreriile judeţene;
 administrarea conturilor de clearing, barter şi cooperare economică în conformitate cu
acordurile guvernamentale;
 contractarea, gestionarea şi evidenţa împrumuturilor pentru acoperirea deficitului
bugetar; gestionarea datoriei publice interne şi externe;
 elaborarea lucrărilor de execuţie bugetară şi a contului trezoreriei în structurile şi
termenele stabilite;
 elaborarea raportului public şi a contului general al execuţiei bugetului de stat, a
fondurilor speciale şi extrabugetare.
Cu cine lucreaza TO ? Corespondentii trezoreriei:
 Autoritatile publice centrale si locale finantate integral din bugete publice
 Institutii publice finantate integral din bugete publice
 Institutiile publice ce au conturi de disponibilitati
 Agentii economici
 Persoanele fizice
Relaţia cu autoritatile si instituţiile publice Instituţiile publice, indiferent de sistemul de
finanţare şi de subordonare; efectuează operaţiunile de încasări şi plăţi prin unităţile
trezoreriei statului în a căror rază sunt înregistrate fiscal
Excepţii: instituţiile publice ai căror conducători au calitatea de ordonatori principali şi
secundari de credite ai bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat şi bugetelor
fondurilor speciale şi instituţiilor publice autonome cu sediul în municipiul Bucureşti, cât şi a
Consiliului General al Municipiului Bucureşti, care efectuează operaţiunile de încasări şi plăţi
prin Trezoreria Municipiului Bucureşti.
În vederea efectuării cheltuielilor instituţiile publice, indiferent de sistemul de finanţare şi de
subordonare, au obligaţia de a prezenta unităţilor trezoreriei statului la care au conturile
deschise bugetul de venituri şi cheltuieli, aprobat şi repartizat pe trimestre în condiţiile legii.
La decontarea sumelor în numerar sau prin virament din conturile instituţiilor publice pentru
efectuarea cheltuielilor, unităţile trezoreriei statului verifică existenţa bugetelor de venituri şi
cheltuieli ale instituţiilor respective şi a listelor de investiţii, aprobate în condiţiile legii,
urmărind respectarea limitei creditelor bugetare deschise şi repartizate sau a disponibilităţilor
de fonduri;
Din conturile de cheltuieli sau de disponibilităţi, după caz, ale instituţiilor publice, deschise la
trezoreria statului, se pot elibera sume pentru efectuarea de plăţi în numerar, reprezentând
drepturi salariale, precum şi pentru alte cheltuieli care nu se justifică a fi efectuate prin
virament;
Instituţiile publice au obligaţia să organizeze activitatea de casierie, astfel încât încasările şi
plăţile în numerar să fie efectuate în condiţii de siguranţă, cu respectarea dispoziţiilor legale în
vigoare şi în limita plafonului de casă stabilit de către unităţile trezoreriei statului pentru
fiecare instituţie publică;
Sumele achitate în numerar de către contribuabili, reprezentând venituri ale bugetului de stat
sau venituri cuvenite altor bugete administrate de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală,
se încasează de unităţile Trezoreriei Statului. Sumele achitate în numerar, cuvenite bugetului
de stat, reprezentând taxe, tarife sau alte obligaţii stabilite de instituţii publice, pot fi încasate
şi prin casieriile proprii ale instituţiilor publice respective, cu acordul Ministerului Finanţelor
Publice.
Sumele achitate în numerar de către contribuabili, reprezentând venituri ale bugetelor locale,
venituri proprii ale instituţiilor publice, precum şi venituri cuvenite altor bugete, se încasează
prin casieriile proprii ale instituţiilor care gestionează bugetele respective;
Este interzis instituţiilor publice să efectueze operaţiunile de încasări şi plăţi prin institutii de
credit, cu excepţia încasărilor şi plăţilor efectuate în valută; 10
Relaţia cu operatorii economici
Un operator economic, ce are raporturi comerciale cu instituțiile statului, este obligat să își
deschidă cont la Trezorerie în vederea efectuării operațiunilor de încasări și plăți (art. 6 din
OUG nr 146/2002).
regii autonome, societăți sau companii naționale și societăți comerciale, persoane juridice
înregistrate fiscal în România, inclusiv filiale, sucursale sau celelalte sedii secundare ale
acestora
Deschiderea unui cont la Trezorerie - documentele necesare:
 copie după certificatul de înregistrare
 copie după certificatul constatator
 copie după rezoluția care autorizează înființarea societății
 actul constitutiv
 copie după cartea de identitate a administratorului societății
 împuternicire (în cazul în care contul nu este deschis de către administratorul
societății)
 completare formulare: specimen de semnătură / cerere de deschidere de cont
Operatorii economici sau alte persoane juridice împuternicite de aceştia vor utiliza sumele
încasate în conturile deschise la unităţile Trezoreriei Statului în următoarea ordine:
  pentru achitarea drepturilor de natură salarială, prin transferul sumelor aferente în
conturile deschise la instituţii de credit, cu excepţia impozitelor şi contribuţiilor
aferente acestora,
 pentru achitarea obligaţiilor către bugetul de stat şi celelalte bugete,
 proporţional cu gradul de încasare, pentru plata facturilor recunoscute la plată de către
contractorul general către subcontractori,
 sumele rămase disponibile pot fi virate în conturile deschise la instituţiile de credit ori
pot fi utilizate pentru efectuarea de plăţi către furnizori sau creditori cu conturi
deschise la Trezoreria Statului ori la instituţii de credit, cu condiţia ca asupra
conturilor respective să nu fi fost înfiinţată poprire prin titluri executorii.
Conturile operatorilor economici se supun executării silite prin unităţile trezoreriei statului, pe
baza titlurilor executorii emise de organele autorizate să aplice procedura de executare silită,
conform prevederilor legale.
Din conturile deschise la Trezoreria Statului nu pot fi dispuse plăţi pe bază de bilete la ordin.
Relaţia cu unitatile economice ale statului
Transferurile şi subvenţiile alocate de la bugetul de stat, bugetele locale, bugetele fondurilor
speciale şi de la alte bugete regiilor autonome, societăţilor sau companiilor naţionale şi
societăţilor comerciale, după caz, se virează în conturi deschise în numele acestora la unităţile
trezoreriei statului în a căror rază sunt înregistrate fiscal şi se utilizează numai potrivit
destinaţiilor aprobate prin lege, neputând fi executate silit;
Contul curent general al Trezoreriei
 Contul curent general al Trezoreriei Statului
 funcţionează la Banca Naţională a României
 este deschis pe numele Ministerului Finanţelor Publice
 Banca Naţională a României înregistrează încasările şi efectuează plăţile în limita
disponibilităţilor existente în cont
 funcţionarea contului curent general al trezoreriei statului şi înregistrarea operaţiunilor
în acest cont se stabilesc prin convenţie încheiată între Ministerul Economiei şi
Finanţelor şi Banca Naţională a României.
Direcţiile Generale Regionale ale Finanţelor Publice
 pot încheia convenţii cu instituţiile de credit selectate de acestea pentru prestarea de
servicii de casierie pentru unităţile Trezoreriei Statului care nu au organizată
casierietezaur.
 La selectarea instituţiilor de credit se vor avea în vedere cele mai avantajoase oferte
din punctul de vedere al bonităţii instituţiilor de credit, precum şi al comisionului
practicat de acestea, pe baza unui punctaj la care preponderent va fi al doilea criteriu.
Contul curent general al Trezoreriei Statului:
Este interzisă preluarea de sume din contul curent general al trezoreriei statului fără acordul
persoanelor din cadrul Ministerului Finanţelor Publice şi al unităţilor trezoreriei statului din
cadrul Direcţiilor Generale Regionale ale Finanţelor Publice şi administraţiilor finanţelor
publice autorizate să administreze acest cont.
Pentru toate operaţiunile derulate prin contul curent general al Trezoreriei Statului, precum şi
prin conturile de valută deschise în evidenţele Băncii Naţionale a României, pe numele
Ministerului Finanţelor Publice, se plătesc comisioane din bugetul Trezoreriei Statului Băncii
Naţionale a României.
Comisioanele se stabilesc prin reglementări ale Băncii Naţionale a României şi prin regulile
de sistem aplicabile participanţilor la sistemul electronic de plăţi.
Bugetul Trezoreriei Statului= este documentul ce evidenţiază veniturile şi cheltuielile
sistemului trezoreriei, fiind elaborat, administrat şi executat de către Ministerul Finanţelor
Publice
Veniturile Trezoreriei Statului
 dobânzile pentru: depozitele şi plasamentele financiare constituite din împrumuturi
externe guvernamentale; disponibilităţile contului curent general al trezoreriei statului;
disponibilităţile în valută provenite din împrumuturi externe pentru finanţarea
deficitului bugetului de stat şi refinanţarea datoriei publice, păstrate în conturile
deschise la Banca Naţională a României şi bănci pe bază de convenţii; împrumuturile
acordate din contul curent general al trezoreriei statului;
 dobânzile pentru finanţarea temporară a deficitelor bugetare din contul curent general
al trezoreriei statului;
 dobânzile pentru întârzieri;
 alte venituri.
Cheltuielile Trezoreriei Statului
 dobânzile, comisioanele şi alte speze pentru împrumuturi externe guvernamentale;
dobânzile la disponibilităţi şi depozite pe termen;
 comisioanele cuvenite băncilor şi Casei de Economii şi Consemnaţiuni C.E.C. - S.A.
pentru încasarea unor venituri ale bugetului de stat şi pentru alte servicii prestate
pentru trezoreria statului;
 cheltuielile de funcţionare a unităţilor trezoreriei statului, care cuprind: cheltuieli
materiale şi servicii pentru întreţinerea şi funcţionarea trezoreriei statului şi a
sistemelor informatice ale acesteia, taxe poştale, cheltuieli cu transportul şi asigurarea
numerarului şi valorilor, paza sediilor şi chirii, cheltuieli cu întreţinerea, funcţionarea
şi asigurarea mijloacelor de transport al numerarului şi valorilor, cheltuieli de
publicitate;
 cheltuielile de capital pentru unităţile trezoreriei statului;
 alte cheltuieli.
Bugetul trezoreriei statului este aprobat de Guvern o dată cu proiectul legii bugetului de stat,
în structura stabilită de Ministerul Finanţelor Publice.
Bugetul trezoreriei statului poate fi modificat prin hotărâre a Guvernului, la propunerea
Ministerului Finanţelor Publice.
La sfârşitul anului bugetar, se întocmesc bilanţul general şi contul de execuţie a bugetului de
venituri şi cheltuieli ale Trezoreriei Statului.
Bilanţul general al trezoreriei statului împreună cu contul anual de execuţie al bugetului
trezoreriei statului se prezintă pentru aprobare Guvernului, până la data de 1 iulie a anului
următor celui de execuţie.
 CURS 13 OPERATIUNI ALE TREZORERIEI
Relatia Trezoreriei cu bancile: Trezoreria este “banca statului”, fiind organizata similar unei
banci comerciale. Principala diferenta este scopul urmarit: Trezoreria urmareste efectuarea
incasarilor si platilor privind fondurile publice, in timp ce bancile urmaresc profitul
Conturile Trezoreriei deschise la BNR: Trezoreria (ca si celelalte banci comerciale) isi
deschide conturile la BNR, conturile fiind inregistrate in pasivul BNR
 contul curent general al Trezoreriei Statului
 deschis la Banca Nationala a Romaniei
 titularul este Ministerului Finantelor (Trezoreria Statului neavand personalitate
juridica).
 Disponibilităţi ale Trezoreriei Statului la BNR potrivit bilanturilor BNR 2012 si 2013
(Rapoarte anule BNR 2012, 2013)
 2013: 31 203 862 mii lei
 2012: 24 973 197 mii lei
 2011: 13 564 299 mii lei
Dobanzi platite de BNR pentru disponibilitatile Trezoreriei
 2013: 1 193 mii lei
 2012: 1 969 mii lei
 2011: 424 mii lei
Cont curent in valuta a Trezoreriei statului
 2013: 26 671 432 mii lei
 18 844 552 mii lei echivalent pentru EUR
 7 799 099 mii lei echivalent pentru USD
 2012: 17 798 119 mii lei
 10 655 156 mii lei echivalent pentru EUR
 7 141 123 mii lei echivalent pentru USD
Sursa: Structura pe valute a pasivelor Băncii (mii lei) la 31 decembrie 2013 si 31 decembrie
2012
Operatiunile pasive ale Trezoreriei Statului
Operatiunile pasive = constituire a resurselor
Operatiunile pasive pot fi:
 Resurse depozit (ordinare) – constituite conturi curente si de depozit ale unor persoane
juridice;
 Resurse nedepozit (extraordinare) – formate din imprumuturi si alte resurse ce
completeaza resursele depozit
Resursele depozit
 Componenta obligatorie – consecinta a aplicarii legislatiei privind obligativitatea
anumitor persoane de a deschide conturi curente si/sau de depozit
 Componenta voluntara – deschise la cererea persoanelor interesate, fara a exista o
obligatie in acest sens
 Componenta obligatorie a resurselor depozit
Au obligatia de a deschide conturi la Trezorerie:
 Institutiile publice, indiferent de sistemul de finantare sau subordonare;
 Agentii economici care vand produse/servicii institutiilor publice;
 Alti titulari de conturi (de exemplu: participantii la licitatii).
 Unele conturi deschise la Trezorerie sunt purtatoare de dobanda
 Conturile pasive ale Trezoreriei
 Conturile bugetare de venituri – deschise pe seama bugetelor publice (20, 21, 22, 26,
28, 70)
 Conturile de disponibilitati (50, 51, 54, 55)
 Conturile de titluri (42)
 Componenta voluntara a resurselor depozit
Este mai putin dezvoltata la Trezorerie deoarece resursele derulate prin conturi nu asigura o
fructificare semnificativa in comparatie cu bancile comerciale;
Este constituita in special de depozitele la termen ale institutiilor publice care nu au alte
alternative de plasament.
Resursele nedepozit (I)
 Resurse pe termen foarte scurt (overnight) atrase de trezorerie de pe piata
interbancara;
 Certificate de trezorerie emise pentru asigurarea lichiditatilor trezoreriei;
 Operatiuni repo: vanzarea unor titluri de valoare cu angajamentul ferm al
rascumpararii la un termen prestabilit
- imprumuturi pe termen lung atrase de Trezorerie (obligatiuni)
 Operatiunile active ale Trezoreriei Statului
 Operatiunile active = angajarea resurselor
Vizeaza in principal:
 Acordarea de imprumuturi
 Operatiuni de plasament
 Acordarea de imprumuturi
- Finantarea temporara a deficitelor din anii precedenti
- Finantarea temporara a deficitelor din anul curent
 Acordarea de imprumuturi pentru rascumpararea la scadenta sau inainte de scadenta a
unor titluri de stat
 Acordarea de imprumuturi pentru acoperirea golurilor de casa a bugetelor locale
 Operatiuni de plasament
 Efectuarea de plasamente la banci garantate cu titluri de stat detinute de acestea
(proportia colateralizarii trebuie sa fie de minim 120%);
 Efectuarea de cumparaturi reversibile repo – prin intermediul BNR in calitate de agent
al statului pe baza de licitatie;
 Efectuarea de plasamente in titluri de valoare cu risc zero
Conturi de activ
 Conturi de cheltuieli bugetare (23,24,25,27,29,71)
 Conturi de mijloace banesti (10)
Asigurarea permanenta a echilibrului dintre resursele contului curent general al trezoreriei
statului si necesitatile de finantare:
 utilizarea echivalentului in lei al unor sume vandute la rezerva valutara a statului, din
conturile de disponibilitati in valuta;
 atragerea de depozite pe termen scurt de la banci sau alte institutii financiare, la
nivelul cel mai avantajos al ratei dobanzii pentru trezorerie, stabilit in conditiile cererii
si ofertei pietei monetare;
 emisiunea de certificate de trezorerie;
 operatiuni repo.
Disponibilitatile in valuta gestionate de Ministerul Finantelor se pastreaza la Banca Nationala
a Romaniei in conturi purtatoare de dobanda, care functioneaza in afara contului curent
general al trezoreriei statului
Sistemul electronic de plati
Romania - sistemele de plăti si de decontare a titlurilor de valoare:
 ReGIS operat de catre BNR
 SENT operat de catre Societatea de Transfer de Fonduri si Decontari
 TRANSFOND S.A.
  SaFIR operat de catre BNR
 TARGET2-Romania administrat, în numele Eurosistemului, de catre BNR
 RoClear operat de catre Depozitarul Central S.A.
 Eltrans operat de catre Casa Romana de Compensatie
 Sistemul de Compensare-Decontare si Contraparte Centrala operat de catre Casa de
compensare Bucuresti
 DSClear operat de catre Depozitarul Sibex

sisteme sunt desemnate prin Ordinul nr. 34/ 17.01.2008 al Guvernatorului BNR, completat cu
Ordinul nr. 1191/ 29.11.2010 al Guvernatorului BNR, ca sisteme care intra sub incidenta
Legii nr. 253/ 2004 privind caracterul definitiv al decontarii în sistemele de plăti si în
sistemele de decontare a operatiunilor cu instrumente financiare care implementeaza Directiva
nr. 98/26/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 19 mai 1998 21
TransFonD este o societate comerciala privata; actionari sunt BNR (33,33%) si 23 de banci
comerciale (66,66%)
Participantii la SEP pot fi si alte banci sau institutii (ex: Visa/Mastercard)
Componentele SEP
 SENT - casa automata de compensare
 ReGIS - sistemul de decontare pe baza bruta în timp real
 asigura decontarea pe bază brută si în timp real a tuturor platilor de mare valoare sau
urgente in lei ale participantilor, in nume si pe cont propriu sau pe contul clientilor,
precum si decontarea pozitiilor nete provenite de la sistemele auxiliare.
 SaFIR - sistemul de depozitare si decontare a operatiunilor cu titluri de stat
 TARGET2 componenta nationala a sistemului de plăti cu decontare pe baza bruta în
timp real pentru plăti de mare valoare si urgente exprimate în euro; a devenit
functional in Romania din 2011

SENT
Prin SENT se asigura compensarea instructiunilor de plata de mica valoare;
SENT este un sistem electronic de compensare multilaterala a plătilor interbancare de mica
valoare transmise între participanti
Prin SENT se deconteaza aprox. 97% din plăti

ReGIS
ReGIS este sistemul de decontare pe baza bruta în timp real
Prin ReGIS se deconteaza plătile de mare valoare si cele urgente
Prin ReGIS se pot deconta doar instrumentele pentru care exista lichiditate în contul
initiatorului la BNR
În caz de lipsa de lichiditate de formeaza “cozi de asteptare”

SaFIR
SaFIR este sistemul de înregistrare si decontare a operatiunilor cu titluri de stat;
Se afla în administrarea BNR si utilizeaza platforma SWIFT pentru transmiterea mesajelor de
decontare si înregistrare

Instrumente de plata utilizate de Trezorerie

Ordinul de plata pentru trezorerie (OPT) – utilizat pentru efectuarea de viramente între conturi
(de trezorerie si/sau bancare)
CEC de numerar – utilizat pentru retrageri de numerar de la casieriile trezoreriei
Ordinul de plata: Reprezinta o instructiune neconditionata data de emitent institutiei
receptoare în scopul punerii la dispozitia unui beneficiar a sumei de plata indicate în OPT
Titularii de conturi la Trezorerie sunt obligati sa utilizeze OPT pentru orice plata doresc sa
initieze
Plătile derulate prin unitătile Trezoreriei Statului:
 plăti intratrezorerie – caracterizate prin suprapunerea dintre trezoreria initiatoare si cea
beneficiara

 plăti locale (intrajudetene) – cuprind plătile care au ca destinatar o trezorerie din

acelasi judet;
 plăti interjudetene – înglobeaza plătile care au ca destinatar o trezorerie din alt judet, o
trezorerie de sector al municipiului Bucuresti sau Trezoreria municipiului Bucuresti
(DCTPMB)

Încasarile efectuate prin sistemul electronic de plăti parcurg traseul invers celui prezentat la
plăti. Retururile la plăti datorate unor erori ale instructiunii de plata (IBAN inexistent, cont
inexistent, cont închis etc.) parcurg acelasi circuit ca si încasarile.
 CURS 14 GESTIUNEA LICHIDITĂŢILOR LA NIVELUL TREZORERIEI

Proiectia soldului CCGTS:

 prognoze cât mai reale care să permită:
 efectuarea plăţilor sectorului public
 fructificarea disponibilităţilor contului curent general al trezoreriei statului

Instrumentele de administrare a lichidităţilor CCGTS

1. atragerea de depozite pe termen scurt
A. Conventii incheiate de Ministerul Finantelor cu institutii de credit sau alte institutii
financiare
▪ decizia privind atragerea de depozite pe termen scurt de la bănci nu este de regulă anunţată
public, aceasta fiind luată în preziua apariţiei lipsei de lichidităţi sau cel mai târziu în ziua
respectivă
▪ atragerea de depozite pe termen scurt de la instituţii financiare se desfăşoară prin procedura
licitaţiei organizate de Ministerul Finantelor
B. Proceduri bilaterale
▪ nu sunt, de regulă, anunţate public
▪ sunt tranzacţii care se efectuează prin negociere directă între Ministerul Finanţelor Publice şi
instituţia de credit respectivă, fără a se apela la mecanismul licitaţiei
▪ tranzacţionarea se poate realiza prin telefon, Reuters dealing
2. Utilizarea echivalentului în lei al unor sume vândute la rezerva valutară a statului, din
conturile de disponibilităţi în valută rezultate din împrumuturi de stat destinate finanţării şi
refinanţării datoriei publice, precum şi din alte surse
conventie incheiata intre Ministerul Finantelor si Banca Nationala a Romaniei
Ordinul de schimb valutar: suma exactă, valuta, data valutei, precum şi contul în care urmează
să fie virat

Fructificarea disponibilităţilor contului curent general al trezoreriei statului

 Plasamente la instituţii de credit sau la instituţii financiare:
 Plasamente in lei si / sau
 Plasamente in valuta
 Acordarea de imprumuturi pt. finantarea deficitelor bugetare
Principii: Siguranţa investiţiei/ Lichiditatea portofoliului/ Performanţa investiţiei
Siguranţa investiţiei:
limitarea riscurilor
Riscul de credit
a) investirea numai în instrumentele eligibile ale entităţilor, care au fost analizate şi clasificate
de cel puţin una dintre următoarele agenţii de rating în categoriile de risc de credit minim sau
zero:
 Standard & Poor's - cel puţin AA pentru investiţii pe termen lung, respectiv A1 pe
termen scurt;
 Moody's - cel puţin Aa3 pentru investiţii pe termen lung, respectiv P1 pe termen
scurt;
b) stabilirea de limite maxime de expunere pe emitenţi (limite pentru riscul de ţară) pentru cei
care au fost clasificaţi cu un rating mai mic de AAA (Standard & Poor's), respectiv Aaa
(Moody's);
c) stabilirea de limite maxime de expunere pe fiecare instrument de investire, respectiv 10%
din volumul oricărei emisiuni, indiferent de ratingul atribuit emitentului.

Riscuri de piaţă
Riscul de lichiditate
 stabilirea necesarului de lichidităţi pe termene şi valute conform destinaţiilor sumelor
plasate; stabilirea categoriilor de active de investire în funcţie de gradul de lichiditate
cerut.
Riscuri operaţionale interne
 stabilirea de structuri organizatorice distincte pentru activităţile de tranzacţionare şi
decontare; stabilirea de competenţe specifice pentru fiecare structură menţionată;
 stabilirea de limite de tranzacţionare şi/sau expunere ca sumă maximă absolută cu care
fiecare categorie de personal autorizat să efectueze tranzacţii poate angaja trezoreria;
 înregistrarea tranzacţiilor efectuate prin telefon, respectiv arhivarea celor înregistrate
pe hârtie sau alt tip de suport material, şi evidenţierea tranzacţiilor în baza de date
special constituită.