Suport Curs RADTI - RADTP - RADTA IMSP PDF

MAGENTA 2 PROSIMPEX S.R.L.
RO50RNCB0074029217800001
J40/25766/1994 BCR SUCURSALA SECTOR 3
RO 6710490
SUPORT DE CURS
PENTRU ATESTAREA RESPONSABILILOR
CU AVIZAREA DOCUMENTATIILOR DE
INSTALARE/DOCUMENTATIILOR PRELIMINARE
DE MONTARE SI/SAU REPARARE PRECUM SI A
DOCUMENTATIILOR DE AUTOMATIZARE
(RADTI/RADTP/RADTA)
LA INSTALAŢII SUB PRESIUNE
1
str. Vitejiei nr.2, bl. 1, sc. 5, ap. 141, sector 2, Bucuresti
Tel. / Fax : 031.41.56.159 ; Mobil : 0722.433.070
Email : magenta_cursuri@yahoo.com
MAGENTA 2 PROSIMPEX S.R.L. RO50RNCB0074029217800001
RO 6710490
Prezentul suport de curs este întocmit în conformitate cu cerinţele Ordinului nr.

165/2011, emis de către Inspectorul de Stat Şef al ISCIR.
Temele conţinute sunt următoarele:
Legislaţie, standarde, normative specifice activităţii

Atribuţii şi responsabilităţi specifice activităţii conform prevederilor prescripţiilor tehnice
aplicabile
Lucrări de instalare care necesită obţinerea avizului obligatoriu de instalare

Întocmirea/Avizarea documentaţiilor tehnice de instalare
Întocmirea/Avizarea documentaţiilor tehnice preliminare de montare şi reparare la:

- cazane de apă caldă şi cazane de abur de joasă presiune
- cazane de abur şi cazane de apă fierbinte;
- conducte de abur şi conducte de apă fierbinte;
- conducte metalice pentru fluide;
- recipiente metalice stabile sub presiune;
- instalaţii de distribuţie a GPL;
- recipiente cisterne, containere şi butoaie metalice
Instalaţii şi sisteme de automatizare pentru:

- cazane de abur şi cazane de apă fierbinte;
- cazane de apă caldă cu puteri mai mari de 400 kw şi cazane de abur de joasă
presiune cu presiune de cel mult 0.5 bar;
- instalaţii de automatizare aferente centralelor termice şi instalaţiei termomecanice
anexată cazanelor.
- Cerinţe pentru instalaţii şi sisteme de automatizare
Întocmirea/Avizarea documentaţiilor tehnice de automatizare
Aplicaţii practice, studii de caz
2
Tel. / Fax : 031.41.56.159 ; Mobil : 0722.433.070
RO 6710490
TEMA : Legislaţie, standarde, normative specifice activităţii

Atribuţii şi responsabilităţi specifice activităţii conform
prevederilor prescripţiilor tehnice aplicabile
1.1 Legislaţia referitoare la organizarea şi funcţionarea ISCIR
Legea 64 din 2008, modificată şi completată prin Legea 93/2011 – privind funcţionarea în condiţii
de siguranţă a instalaţiilor sub presiune, instalaţiilor de ridicat şi a aparatelor consumatoare de
combustibil;
Hotărârea nr. 1340 din 2001, modificată şi completată prin H.G. nr.182/2005, H.G. 920/2009 şi
HG 1139/2011 privind organizarea si functionarea ISCIR
1.2 Legislaţia referitoare la introducerea pe piaţă a instalaţiilor/echipamentelor din domeniul

ISCIR
Hotărârea Nr. 453 din 2003 - privind stabilirea condiţiilor de introducere pe piaţă a aparatelor
consumatoare de combustibili gazoşi;
Hotărârea Nr. 454 din 2003 - privind stabilirea condiţiilor de introducere pe piaţă a recipientelor
simple sub presiune;
Hotărârea Nr. 584 din 2004 - privind stabilirea condiţiilor de introducere pe piaţă a
echipamentelor sub presiune;
Legea nr. 10 din 1995 - privind calitatea în construcţii
OUG nr. 49/2009 - privind libertatea de stabilire a prestatorilor de servicii si libertatea de a furniza
servicii in Romania
1.3. Standarde si normative
Ordin 5/2009 al ANRE - executia instalatiilor de distributie gaze naturale

I 13/1-2002 - Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor de incalzire centrala
I 31 – 1999 - Normativ pentru proiectarea şi executarea sistemelor de alimentare cu gaze petroliere
lichefiate – GPL
GP 051 – 2000 - Ghid de proiectare, execuţie şi exploatare a centralelor termice mici
NP 037-99 - Normativ de proiectare, executie si exploatare a sistemelor de alimentare cu GPL
pentru autovehicule
3
Tel. / Fax : 031.41.56.159 ; Mobil : 0722.433.070
RO 6710490
1.4 Prescripţiile Tehnice ISCIR

1.4.1. A1-2010 - Aparate de încălzit alimentate cu combustibil solid, lichid sau gazos cu puteri
nominale ≤ 400 kw
1.4.2. C1-2010 - Cazane de abur, cazane de apă fierbinte, supraîncălzitoare şi economizoare
independente
1.4.3. C4-2010 - Recipiente metalice stabile sub presiune
1.4.4. C6-2010 - Conducte metalice sub presiune pentru fluide
1.4.5. C8-2010 - Instalaţii de distribuţie gaze petroliere lichefiate
1.4.6. C9-2010 - Cazane de apă caldă şi cazane de abur de joasă presiune
1.4.7. C10-2010 - Conducte de abur şi conducte de apă fierbinte sub presiune
1.4.8. C11-2010 - Sisteme de automatizare aferente centralelor termice şi instalaţii de ardere
aferente cazanelor
1.4.9. C12-2010 - Cisterne, containere şi butoaie metalice pentru gaze comprimate, lichefiate sau
dizolvate sub presiune
1.1 Legislaţia referitoare la organizarea şi funcţionarea ISCIR

Pentru toţi cei implicaţi în domeniul ISCIR este esenţială cunoaşterea principalelor reglementări
referitoare la existenţa, funcţiile şi atribuţiile acestei instituţii.
În continuare sunt prezentate extrase relevante din actele normative în acest sens.
1.1.1 Legea nr. 64 din 21 martie 2008

Legea nr. 64 din 21 martie 2008 privind funcţionarea în condiţii de siguranţă a instalaţiilor
sub presiune, instalaţiilor de ridicat şi a aparatelor consumatoare de combustibil reprezintă
reglementarea de bază în domeniu.
Legea cuprinde principiile de bază referitoare la măsurile privind funcţionarea în siguranţă a acestor
echipamente şi instalaţii.
În continuare sunt prezentate extrasele relevante în contextul prezentei lucrări avânda la bază
textul actualizat în baza actelor normative modificatoare, publicate în Monitorul Oficial al
României, Partea I, până la 17 noiembrie 2008.
Art. 1
(1) Prezenta lege stabileşte cadrul legal pentru funcţionarea în condiţii de siguranţă a instalaţiilor
sub presiune, instalaţiilor de ridicat şi a aparatelor consumatoare de combustibil.
(2) Sunt exceptate de la prevederile prezentei legi instalaţiile şi echipamentele prevăzute în anexa
nr. 1. Condiţiile de funcţionare în siguranţă a acestor instalaţii şi echipamente se reglementează prin
legi specifice.
Art. 2
În scopul funcţionării în condiţii de siguranţă, instalaţiile sub presiune şi instalaţiile de ridicat
clasice, aparatele consumatoare de combustibil şi componentele acestora, prevăzute în anexa nr. 2,
4
Tel. / Fax : 031.41.56.159 ; Mobil : 0722.433.070
RO 6710490
precum şi instalaţiile sub presiune, instalaţiile de ridicat, unele instalaţii din cadrul obiectivelor
nucleare, precum şi componentele acestora, prevăzute în anexa nr. 3, se supun regimului de
autorizare şi de verificare tehnică, potrivit prevederilor prezentei legi.
Art. 3
(1) Introducerea pe piaţă, punerea în funcţiune şi/sau utilizarea instalaţiilor şi echipamentelor
prevăzute la art. 2 sunt admise numai în condiţiile stabilite de prezenta lege.
(2) În situaţia în care instalaţiile şi echipamentele prevăzute la art. 2 sunt reglementate prin
directive europene, acestea se supun regimului de autorizare şi verificare tehnică dacă prin această
cerinţă nu se aduce atingere directivelor europene aplicabile, transpuse prin reglementări tehnice.
Art. 4
(1) Inspecţia de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune şi Instalaţiilor de
Ridicat, denumită în continuare ISCIR, este organul de specialitate al administraţiei centrale, cu
personalitate juridică, responsabil în numele statului pentru asigurarea măsurilor de funcţionare în
condiţii de siguranţă a instalaţiilor şi echipamentelor prevăzute în anexele nr. 2 şi 3, denumite în
continuare instalaţii/echipamente.
(2) ISCIR exercită următoarele funcţii:
a) de autoritate în domeniul instalaţiilor/echipamentelor, care asigură controlul respectării
prevederilor referitoare la condiţiile de introducere pe piaţă şi punere în funcţiune a
instalaţiilor/echipamentelor, precum şi urmărirea şi controlul regimului de autorizare şi verificarea
tehnică a instalaţiilor/echipamentelor;
b) de reglementare, prin care se asigură elaborarea documentelor cu caracter normativ pentru
domeniul său de activitate.
....................
Art. 8
(1) Activităţile de construire, montare, instalare, punere în funcţiune şi control nedistructiv,
precum şi cele ce privesc supravegherea şi verificarea tehnică în utilizare, reviziile, reparaţiile şi
lucrările de întreţinere pentru instalaţii/echipamente se realizează numai de către persoane fizice sau
juridice autorizate, în condiţiile stabilite de prescripţiile tehnice şi de prezenta lege.
(2) Producătorii care prestează activităţi de construire, montare, instalare, punere în funcţiune,
revizie, reparaţii şi lucrări de întreţinere pentru instalaţiile/echipamentele realizate de către ei fac
excepţie de la cerinţa de autorizare prevăzută la alin. (1).
(3) Activităţile persoanelor autorizate, prevăzute la alin. (1), se realizează în limita competenţelor
şi responsabilităţilor stabilite prin documentul de autorizare.
Art. 9
(1) Verificările tehnice prevăzute în documentaţiile tehnice şi prescripţiile tehnice se realizează de
către ISCIR sau, după caz, de către persoanele autorizate pentru construcţie, montare, instalare,
punere în funcţiune, revizii, reparaţii, lucrări de întreţinere, autorizare a funcţionării sau verificări
tehnice în utilizare; responsabilităţile privind realizarea verificărilor tehnice şi corectitudinea
rezultatelor obţinute revin ISCIR sau persoanelor autorizate, după caz.
(2) Pentru verificările tehnice stabilite în prescripţiile tehnice ca fiind în competenţa de realizare a
ISCIR, aceasta nu poate autoriza alte persoane conform prevederilor alin. (1).
....................
5
Tel. / Fax : 031.41.56.159 ; Mobil : 0722.433.070
RO 6710490
Art. 12
Persoanele fizice sau juridice autorizate conform prevederilor prezentei legi au următoarele
obligaţii şi responsabilităţi, după caz:
a) să presteze activităţile pentru care au fost autorizate, în limita competenţelor şi în condiţiile
pentru care sunt autorizate;
b) să pregătească şi să asigure condiţiile pentru realizarea verificărilor tehnice a
instalaţiilor/echipamentelor;
c) să folosească în lucrările aferente activităţilor pentru care au fost autorizate, potrivit
prevederilor prescripţiilor tehnice, tehnologii de sudare stabilite prin proceduri de sudare aprobate de
ISCIR, sudori autorizaţi ISCIR, precum şi personal autorizat ISCIR, care execută examinări prin
mijloace sau metode nedistructive;
d) să întocmească documentaţia prevăzută de prescripţiile tehnice şi să o pună la dispoziţia
deţinătorului/utilizatorului odată cu predarea/recepţia instalaţiei/echipamentului;
e) să informeze imediat producătorul sau deţinătorul/utilizatorul despre orice neconformitate
constatată;
f) să asigure realizarea lucrărilor de revizii, precum şi activităţile de reparaţii şi întreţinere, la
termenele scadente;
g) să monteze şi/sau să instaleze instalaţii/echipamente numai dacă este emis şi se respectă avizul
obligatoriu de instalare.
Art. 13
(1) Prevederile art. 12 lit. b) - g) se aplică şi producătorilor prevăzuţi la art. 8 alin. (2).
..................
Art. 19
(1) În aplicarea prevederilor prezentei legi, ISCIR, prin reprezentanţii săi, are dreptul:
a) să solicite informaţii şi documente de la persoanele fizice sau juridice ce construiesc, montează,
instalează, pun în funcţiune, repară, întreţin, asigură realizarea reviziilor, deţin, utilizează şi/sau
comercializează instalaţii/echipamente;
b) de acces, cu scopul efectuării controalelor prevăzute la art. 4 alin. (2), la sediul şi/sau în locul
în care îşi desfăşoară activitatea persoanele fizice sau juridice ce construiesc, montează, instalează,
pun în funcţiune, repară, asigură realizarea reviziilor, întreţin, comercializează, deţin şi/sau
utilizează instalaţii/echipamente, precum şi în locurile în care sunt utilizate instalaţii/echipamente,
indiferent de forma de deţinere a acestora.
(2) Persoanele ce deţin/utilizează instalaţii/echipamente, precum şi cele care desfăşoară
activităţile prevăzute la art. 8 alin. (1) au obligaţia să permită accesul şi să pună la dispoziţia
reprezentanţilor ISCIR informaţiile şi documentele referitoare la instalaţii/echipamente, pe care
aceştia le solicită.
.......................
Anexa 1
Instalaţii şi echipamente exceptate de la prevederile prezentei legi
1. Recipientele pentru aer aferente instalaţiilor şi echipamentelor de frânare, basculare şi
semnalizare, montate pe autovehicule
6
Tel. / Fax : 031.41.56.159 ; Mobil : 0722.433.070
RO 6710490
2. Instalaţiile şi echipamentele sub presiune, instalaţiile şi echipamentele de ridicat montate pe

nave
3. Conductele de gaze naturale de alimentare din amonte, conductele aparţinând Sistemului
naţional de transport al gazelor naturale, precum şi cele aparţinând sistemelor de distribuţie şi
instalaţiilor de utilizare a gazelor naturale
4. Instalaţiile sub presiune, instalaţiile de ridicat şi aparatele consumatoare de combustibil din
administrarea Ministerului Apărării
Anexa 2
Instalaţii sub presiune şi instalaţii de ridicat clasice, aparate consumatoare de combustibil şi
componente ale acestora
1. Cazane pentru abur, pentru apă caldă sau fierbinte
2. Echipamente sub presiune mai mare de 0,5 bari
3. Recipiente simple sub presiune mai mare de 0,5 bari
4. Macarale, ascensoare, elevatoare, instalaţii de transport pe cablu, instalaţii de ridicat pe plan
înclinat, poduri rulante şi alte mecanisme de ridicat
5. Aparate de încălzit alimentate cu combustibil solid, lichid sau gazos
6. Arzătoare cu combustibil lichid sau gazos
7. Accesorii de securitate pentru instalaţiile, echipamentele şi aparatele prevăzute la pct. 1 şi 3 - 6
8. Aparatură şi instalaţii de automatizare aferente instalaţiilor şi echipamentelor prevăzute la pct.
1-7
9. Instalaţii şi echipamente destinate, montate şi utilizate în cadrul parcurilor de distracţii
1.1.2. Hotărârea Guvernului nr. 1340 din 27 decembrie 2001
Funcţiile şi atribuţiile ISCIR sunt reglementate şi actualizate prin ultimele modificări şi

completări ale Hotărârii Guvernului nr. 1340 din 27 decembrie 2001privind organizarea şi
funcţionarea Inspecţiei de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune şi Instalaţiilor
de Ridicat.
.....................
Art. 3
(1) În realizarea obiectului său de activitate, ISCIR are următoarele atribuţii principale:
a) elaborează strategii şi programe de dezvoltare privind activitatea ISCIR;
b) elaborează, actualizează şi supune aprobării, în conformitate cu prevederile legii, prescripţii
tehnice ce privesc condiţiile şi cerinţele tehnice referitoare la instalaţii şi echipamente şi/sau la
activităţi de construire, montare/demontare, instalare, punere în funcţiune, exploatare, utilizare,
sudare şi control nedistructiv, de supraveghere şi verificare tehnică în utilizare, de revizie, de
reparaţii şi întreţinere instalaţii şi echipamente, după caz;
c) autorizează, în conformitate cu cerinţele tehnice şi în condiţiile stabilite în prescripţiile tehnice
şi de Legea nr. 64/2008, cu modificările şi completările ulterioare, persoane fizice sau juridice care
realizează, pentru instalaţii şi echipamente, activităţi de construire, montare/demontare, instalare,
punere în funcţiune, supraveghere şi verificare tehnică în utilizare, lucrări de revizie, reparaţii şi de
7
Tel. / Fax : 031.41.56.159 ; Mobil : 0722.433.070
RO 6710490
întreţinere, precum şi persoane fizice şi juridice care efectuează verificări tehnice în utilizare la
instalaţiile şi echipamentele la care se solicită stabilirea duratei remanente de viaţă; pentru
instalaţiile/echipamentele din domeniul nuclear se vor respecta şi dispoziţiile Legii nr. 111/1996
privind desfăşurarea în siguranţă, reglementarea, autorizarea şi controlul activităţilor nucleare,
republicată;
d) autorizează, în conformitate cu cerinţele tehnice şi în condiţiile stabilite în prescripţiile tehnice,
punerea în funcţiune şi funcţionarea instalaţiilor şi echipamentelor prevăzute în anexa nr. 1;
e) autorizează, în conformitate cu cerinţele tehnice şi în condiţiile stabilite în prescripţiile tehnice,
persoanele fizice care practică ocupaţiile prevăzute în anexa nr. 1^1;
f) participă la activităţi de omologare de instalaţii şi echipamente;
g) aprobă proceduri de sudură, dacă prin prescripţiile tehnice se impune acest lucru;
h) emite, în conformitate cu cerinţele şi în condiţiile stabilite în prescripţiile tehnice, avize
obligatorii de instalare pentru instalaţiile şi echipamentele prevăzute în anexa nr. 1^2;
i) în cazuri justificate, de forţă majoră sau de pericol iminent, poate dispune oprirea din funcţiune
sau împiedicarea punerii în funcţiune a instalaţiilor şi echipamentelor şi aplică sigilii;
j) efectuează controale periodice şi inopinate la instalaţiile şi echipamentele aflate în funcţiune,
dispune măsuri şi aplică sancţiuni în condiţiile legii, atunci când constată că nu sunt respectate
cerinţele aplicabile acestora;
k) supraveghează, prin acţiuni periodice şi inopinate, persoanele fizice şi juridice pe care le-a
autorizat şi decide menţinerea, suspendarea sau retragerea autorizaţiilor emise;
l) elaborează şi aprobă prin ordin al inspectorului de stat şef procedura de evaluare şi autorizare a
persoanelor fizice ce solicită a avea calitatea de experţi ISCIR; ordinul pentru aprobarea acestei
proceduri se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I;
m) realizează supravegherea pieţei în domeniul de activitate pentru care a fost nominalizat;
n) participă, la solicitarea organelor de cercetare penală, la anchetarea cauzelor în care s-au produs
accidentele la instalaţiile şi echipamentele supuse controlului ISCIR, evaluează efectele produse şi
dispune măsurile ce se impun privind siguranţa în funcţionare a acestora, după caz;
o) organizează şi derulează campanii de informare în scopul îmbunătăţirii siguranţei în
funcţionare a instalaţiilor şi echipamentelor;
p) avizează, potrivit legii, furnizorii de formare profesională care organizează programe de
formare profesională pentru ocupaţiile prevăzute în anexa nr. 1^1; condiţiile şi cerinţele pentru
avizarea furnizorilor de formare profesională se stabilesc prin ordin al inspectorului de stat şef al
ISCIR, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I;
q) participă la elaborarea de standarde în domeniul său de activitate;
r) participă la elaborarea şi validarea standardelor ocupaţionale relevante în domeniul de activitate
al ISCIR;
s) elaborează şi supune aprobării, prin ordin al ministrului economiei, lista tarifelor aplicate
pentru activităţile prestate de către ISCIR; ordinul ministrului economiei se publică în Monitorul
Oficial al României, Partea I;
t) editează şi publică materiale specifice domeniului, în scopul realizării siguranţei în funcţionare
şi al prevenirii accidentelor şi avariilor;
8
Tel. / Fax : 031.41.56.159 ; Mobil : 0722.433.070
RO 6710490
u) colaborează cu instituţii similare şi cu organisme din alte ţări, stabileşte şi poate încheia cu
acestea, în condiţiile legii, convenţii şi protocoale de recunoaştere reciprocă, reprezintă interesele
României în organizaţii şi instituţii internaţionale, în domeniul său de activitate, în calitate de
membru observator sau de membru cu drepturi depline;
v) realizează activităţi de cercetare-dezvoltare în domeniul său de activitate;
w) coordonează şi derulează programe cu finanţare internă şi/sau internaţională.
(2) ISCIR îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite în responsabilitatea sa potrivit legislaţiei în
vigoare.
.....................
Anexa 1
Instalaţii/echipamente pentru care se autorizează funcţionarea
Nr. Tip de instalaţii Instalaţii/echipamente şi parametri
Crt. /echipamente
1. Cazane pentru abur, Cazane de abur şi cazane de apă fierbinte având
pentru apă caldă sau PS x V > 60 (bar x litru)
pentru apă fierbinte Cazane de apă caldă şi de abur de joasă presiune cu
P > 400 kW
2. Echipamente sub Conducte metalice pentru fluide tehnologice
presiune mai mare de Conducte pentru abur şi apă fierbinte
0,5 bar Instalaţii de distribuţie gaz petrolier lichefiat (GPL) - la
autovehicule şi la consumatori casnici şi/sau industriali
Cisterne şi containere metalice pentru gaze comprimate,
lichefiate sau dizolvate sub presiune, cu excepţia celor
reglementate potrivit prevederilor Hotărârii Guvernului nr.
941/2003 privind stabilirea condiţiilor de introducere pe piaţă şi
utilizare repetată a echipamentelor sub presiune transportabile, cu
modificările şi completările ulterioare
Recipiente pentru gaze, cu excepţia celor de categoria I, stabilită
conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 584/2004 privind
stabilirea condiţiilor de introducere pe piaţă a echipamentelor sub
presiune, cu modificările şi completările ulterioare
Recipiente pentru lichide, cu excepţia celor de categoria I,
stabilită conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 584/2004,
cu modificările şi completările ulterioare
3. Macarale, ascensoare, Macarale cu S_n > 1 t, cu excepţia celor cu acţionare manuală
elevatoare, instalaţii de Stivuitoare autopropulsate şi translatoare stivuitoare, cu excepţia
transport pe cablu, celor cu acţionare manuală
instalaţii de ridicat Platforme ridicătoare nedeplasabile/deplasabile
pe plan înclinat, pentru persoane şi/sau materiale, cu S_n > 1 t, cu excepţia
poduri rulante şi alte platformelor ridicătoare pentru persoane cu dizabilităţi
mecanisme de Elevatoare pentru vehicule, cu excepţia celor acţionate manual
9
Tel. / Fax : 031.41.56.159 ; Mobil : 0722.433.070
RO 6710490
ridicat Mecanisme de ridicat având S_n > 1 t, cu excepţia celor cu

acţionare manuală
Maşini de ridicat la care, constructiv, există posibilitatea
montării mai multor tipuri de elemente purtătoare de sarcină şi
care pot lucra în regim permanent/nepermanent de macara,
stivuitor, platformă ridicătoare şi altele asemenea
Ascensoare, cu excepţia celor având S_n < 100 kg, destinate
transportului de materiale
Instalaţii de transport pe plan înclinat pentru persoane/materiale,
scări şi trotuare rulante
Instalaţii de transport pe cablu pentru persoane/materiale
Mecanisme şi instalaţii de ridicat pentru teatre, cu excepţia celor
acţionate manual
4. Instalaţii şi Echipamente pentru agrement, cu excepţia echipamentelor pentru
echipamente destinate, spaţii de joacă
montate şi utilizate în
cadrul parcurilor de
distracţii
Anexa 1^2
Instalaţii/echipamente pentru care se emite aviz obligatoriu de instalare
Nr. Tip de instalaţii Instalaţii/echipamente şi parametri
crt. /echipamente
1. Cazane pentru Cazane de abur şi cazane de apă fierbinte având PS x V > 60 (bar
abur şi apă x litru)
fierbinte
2. Echipamente sub Instalaţii de distribuţie gaz petrolier lichefiat - GPL
presiune mai mare
de 0,5 bar
1.2 Legislaţia referitoare la introducerea pe piaţă a instalaţiilor/echipamentelor din domeniul

ISCIR
Cunoaşterea unor prevederi de bază ale acestor acte normative este importantă din perspectiva
personalului tehnic de specialitate deoarece trebuie analizat fiecare echipament sau instalaţie în
legătură cu care se intenţionează efectuarea unei lucrări şi din punct de vedere al legalităţii privind
introducerea sa pe piaţă.
Să nu scăpăm niciodată din vedere că personalul tehnic de specialitate reprezintă cea mai tehnică
interfaţă între deţinătorul/utilizatorul echipamentului sau instalaţiei şi ISCIR.
10
Tel. / Fax : 031.41.56.159 ; Mobil : 0722.433.070
RO 6710490
Prezentarea succintă a unor informaţii esenţiale vine în sprijinul celor care folosesc acestă lucrare şi
constituie poarta de intrare către informaţii mai detaliate, dacă se consideră necesar.
1.2.1. Hotărârea Guvernului nr. 453-2003 privind stabilirea condiţiilor de introducere pe piaţă
a aparatelor consumatoare de combustibili gazoşi
Art. 1
(1) Prevederile prezentei hotărâri se aplică:
a) aparatelor consumatoare de combustibili gazoşi, folosite pentru gătit, încălzit, producerea apei
calde, refrigerare, iluminare sau spălare şi având, când este cazul, o temperatură normală a apei care
nu depăşeşte 105 grade C; precum şi
b) arzătoarelor cu aer insuflat şi corpurilor de încălzire care urmează să fie echipate cu astfel de
arzătoare, denumite în continuare aparate;
c) dispozitivelor de siguranţă, de control sau de reglaj şi subansamblurilor, altele decât arzătoarele
cu aer insuflat şi corpurile de încălzire care urmează să fie echipate cu astfel de arzătoare, care sunt
comercializate separat şi sunt destinate să fie încorporate într-un aparat sau asamblate cu scopul de a
constitui un aparat, denumite în continuare echipamente.
(2) Prevederile prezentei hotărâri nu se aplică aparatelor prevăzute la alin. (1), special destinate
folosirii în procese industriale care se desfăşoară în incinte industriale.
1.2.2. Hotărârea Guvernului nr. 454-2003 privind stabilirea condiţiilor de introducere pe piaţă
a recipientelor simple sub presiune
Art. 1
(1) Prevederile prezentei hotărâri se aplică recipientelor simple sub presiune executate în serie în
ţară sau importate, reglementând cerinţele esenţiale de securitate impuse acestora pentru a fi
introduse pe piaţă şi puse în funcţiune.
(2) Prevederile prezentei hotărâri nu se aplică:
a) recipientelor simple sub presiune special destinate folosirii în domenii nucleare, care prin
avariere ar cauza emisii radioactive;
b) recipientelor simple sub presiune special folosite pentru instalare în interiorul navelor maritime
sau aeriene ori pentru propulsarea acestora;
c) stingătoarelor de foc.
Definirea unor termeni
Art. 2
În înţelesul prezentei hotărâri, următorii termeni se definesc astfel:
a) recipient simplu sub presiune - orice recipient sudat, supus unei presiuni interioare relative mai
mari de 0,5 bari, care este destinat umplerii cu aer sau azot şi care nu va fi expus la foc, denumit în
continuare recipient;
11
Tel. / Fax : 031.41.56.159 ; Mobil : 0722.433.070
RO 6710490
b) introducere pe piaţă - acţiunea de a face disponibil un produs pentru prima dată, contra cost sau
gratuit, în vederea distribuirii şi/sau utilizării.
Condiţii tehnice impuse la construcţia recipientelor
Art. 3
(1) Recipientele se execută:
a) fie dintr-o parte cilindrică de secţiune circulară, închisă la capete, cu funduri bombate spre
exterior şi/sau plane, având aceeaşi axă de revoluţie cu partea cilindrică;
b) fie din două funduri bombate spre exterior, care au aceeaşi axă de revoluţie.
(2) Piesele componente şi ansamblurile care contribuie la rezistenţa recipientelor se execută fie
din oţel de calitate nealiat, fie din aluminiu nealiat sau aliaje din aluminiu rezistente în timp.
(3) Presiunea maximă de lucru a recipientului nu trebuie să depăşească 30 bari, iar produsul PS x
V (presiunea x capacitatea recipientului) nu trebuie să depăşească 10.000 bari x litru.
(4) Temperatura minimă de lucru nu trebuie să fie inferioară valorii de -50 grade C.
(5) Temperatura maximă de lucru nu trebuie să fie superioară valorii de 300 grade C pentru
recipientele din oţel şi valorii de 100 grade C pentru recipientele din aluminiu şi aliaj de aluminiu.
Art. 4
(1) Recipientele la care produsul PS x V este mai mare de 50 bari x litru trebuie să satisfacă
cerinţele esenţiale de securitate prevăzute în anexa nr. 1.
(2) Recipientele la care produsul PS x V este mai mic sau egal cu 50 bari x litru trebuie fabricate
conform practicilor inginereşti din România sau din unul dintre statele membre ale Uniunii
Europene şi trebuie să poarte marcajele prevăzute la pct. 1 din anexa nr. 2, cu excepţia marcajului
european de conformitate CE, prevăzut la art. 15.
1.2.3 Hotărârea Guvernului nr. 584-2004 privind stabilirea condiţiilor de introducere pe

piaţă a echipamentelor sub presiune
Domeniu de aplicare şi definiţii
Art. 1
Prezenta hotărâre se aplică la proiectarea, fabricarea şi evaluarea conformităţii echipamentelor
sub presiune şi a ansamblurilor care au o presiune maximă admisibilă PS mai mare de 0,5 bar şi
stabileşte condiţiile de introducere pe piaţă a acestora.
......................
Art. 3
Prevederile prezentei hotărâri nu se aplică:
a) conductelor formate din ţevi sau dintr-un sistem de ţevi, destinate pentru transportul fluidelor
sau al substanţelor de la sau către instalaţii terestre ori marine, începând cu şi incluzând ultimul
dispozitiv de închidere aflat în perimetrul instalaţiei, şi tuturor echipamentelor auxiliare special
12
Tel. / Fax : 031.41.56.159 ; Mobil : 0722.433.070
RO 6710490
proiectate pentru conducte, mai puţin echipamentelor sub presiune standard, ca cele care pot fi
găsite în staţiile de reglare a presiunii sau în staţiile de compresoare;
b) reţelelor de alimentare, distribuţie şi descărcare a apei şi echipamentelor auxiliare, precum şi
aducţiunilor hidrocentralelor, cum sunt: conducte forţate, puţuri forţate sau galerii sub presiune, şi
accesoriilor specifice asociate acestora;
c) echipamentelor reglementate de actele normative în vigoare prevăzute la lit. A din anexa nr. 7;
d) echipamentelor care, conform prevederilor art. 12, ar putea fi cel mult de categoria I şi care
sunt reglementate de actele normative în vigoare prevăzute la lit. B din anexa nr. 7;
e) echipamentelor care fac obiectul producţiei sau comerţului cu arme, muniţii ori materiale
pentru război;
f) produselor special proiectate pentru utilizare în scop nuclear şi a căror defectare ar putea
produce emisii radioactive;
g) echipamentelor pentru controlul forajelor de explorare şi extracţie în industria petrolului,
gazului natural sau exploatărilor geotermale, industriei extractive, precum şi al depozitelor subterane
destinate menţinerii şi/sau reglării presiunilor la gurile de sondă, cum ar fi: capete de erupţie,
prevenitoare de erupţie, manifolduri, precum şi echipamentele acestora montate în amonte;
h) echipamentelor cuprinzând carcase sau maşini, la care dimensionarea, alegerea materialelor şi
regulile de fabricaţie se bazează în principal pe cerinţele privind rezistenţa mecanică, rigiditatea şi
stabilitatea pentru a se realiza efectele funcţionale statice şi dinamice sau alte caracteristici
funcţionale şi la care presiunea nu reprezintă un factor esenţial pentru proiectare. Din aceste
echipamente pot face parte următoarele:
- motoare, inclusiv turbine şi motoare cu ardere internă;
- maşini cu aburi, turbine de gaz sau abur, turbogeneratoare, compresoare, pompe şi dispozitive
de comandă;
i) furnalelor, inclusiv sistemelor de răcire a acestora, recuperatoarelor de căldură pentru
preîncălzirea aerului, separatoarelor de praf, epuratoarelor de gaze, cuptoarelor de reducere directă,
inclusiv sistemul de răcire a acestora, convertizoarelor cu gaz, oalelor de topire, retopire, degazare şi
de turnare pentru oţel şi metale neferoase;
j) carcaselor pentru echipament electric de înaltă tensiune, cum ar fi: echipamentele de comutare,
echipamentele de control, transformatoarele şi maşinile rotative;
k) conductelor sub presiune pentru cămăşuirea sistemelor de transmisie, cum ar fi: cablurile
electrice şi telefonice;
l) platformelor marine mobile, navelor, rachetelor şi aeronavelor, precum şi echipamentelor
special destinate pentru a fi montate pe acestea sau destinate propulsării lor;
m) echipamentelor sub presiune care constau într-o manta flexibilă, cum ar fi: anvelope, perne de
aer, mingi destinate activităţilor sportive, bărci gonflabile şi alte echipamente asemănătoare;
n) amortizoarelor de zgomot pentru evacuare şi admisie;
o) sticlelor sau dozelor pentru băuturi carbogazoase destinate consumului public;
p) recipientelor pentru transportul şi distribuţia băuturilor, care au valoarea produsului PS x V de
până la 500 bar x litru şi o presiune maximă admisibilă care nu depăşeşte 7 bar;
q) echipamentelor care fac obiectul reglementărilor europene şi internaţionale de transport
prevăzute la lit. C din anexa nr. 7;
13
Tel. / Fax : 031.41.56.159 ; Mobil : 0722.433.070
RO 6710490
r) caloriferelor şi conductelor pentru sisteme de încălzire cu apă caldă;

s) recipientelor proiectate să conţină lichide la care presiunea gazului aflat deasupra lichidului nu
depăşeşte 0,5 bar.
Condiţii de introducere pe piaţă
Art. 4
(1) Se admite introducerea pe piaţă şi punerea în funcţiune a echipamentelor sub presiune şi a
ansamblurilor definite conform prevederilor art. 2 alin. (1) numai dacă, atunci când sunt instalate,
întreţinute corespunzător şi utilizate conform scopului lor, nu afectează securitatea şi sănătatea
persoanelor şi, după caz, a animalelor sau a proprietăţii.
(2) Autorităţile competente pot emite, dacă este necesar, reglementări care cuprind cerinţe
specifice pentru protecţia persoanelor şi, în special, a muncitorilor care utilizează echipamente sub
presiune sau ansambluri, cu condiţia ca respectivele reglementări să nu conducă la modificarea unor
astfel de echipamente şi ansambluri, într-un mod care nu este specificat în prezenta hotărâre.
..........................
Cerinţe tehnice, clasificare şi evaluarea conformităţii
Art. 8
(1) Echipamentele sub presiune prevăzute la alin. (2) - (5) trebuie să satisfacă cerinţele esenţiale
de securitate prevăzute în anexa nr. 1.
(2) Recipientele, cu excepţia celor prevăzute la alin. (3), destinate să conţină:
a) gaze, gaze lichefiate, gaze dizolvate sub presiune, vapori şi lichide a căror presiune de
vaporizare la temperatura maximă admisibilă depăşeşte cu cel puţin 0,5 bar presiunea atmosferică şi
care:
(i) pentru fluidele din grupa 1, au volumul mai mare de 1 litru şi produsul PS x V mai mare de 25
bar x litru sau presiunea PS mai mare de 200 bar, se clasifică într-o categorie de evaluare a
conformităţii potrivit anexei nr. 3, diagrama 1;
(ii) pentru fluide din grupa 2, au volumul mai mare de 1 litru şi produsul PS x V mai mare de 50
bar x litru sau presiunea PS mai mare de 1.000 bar, precum şi toate stingătoarele portabile şi
buteliile pentru echipamentele de respiraţie, se clasifică într-o categorie de evaluare a conformităţii
potrivit anexei nr. 3, diagrama 2;
b) lichide a căror presiune de vaporizare la temperatura maximă admisibilă nu depăşeşte cu mai
mult de 0,5 bar presiunea atmosferică şi care:
(i) pentru fluide din grupa 1, au volumul mai mare de 1 litru şi produsul PS x V mai mare de 200
bar x litru sau presiunea PS mai mare de 500 bar, se clasifică într-o categorie de evaluare a
(ii) pentru fluide din grupa 2, au presiunea PS mai mare de 10 bar şi produsul PS x V mai mare de
10.000 bar x litru sau presiunea PS mai mare de 1.000 bar, se clasifică într-o categorie de evaluare a
conformităţii potrivit anexei nr. 3, diagrama 4.
(3) Echipamentele sub presiune cu arzător sau încălzite în alt mod, unde există pericol de
supraîncălzire, destinate pentru producerea aburului ori a apei fierbinţi la o temperatură mai mare de
14
Tel. / Fax : 031.41.56.159 ; Mobil : 0722.433.070
RO 6710490
110 grade C şi având un volum mai mare de 2 litri, precum şi oalele de gătit sub presiune se clasifică
într-o categorie de evaluare a conformităţii potrivit anexei nr. 3, diagrama 5.
(4) Conductele destinate pentru:
a) gaze, gaze lichefiate, gaze dizolvate sub presiune, vapori şi acele lichide a căror presiune de
vaporizare la temperatura maximă admisibilă depăşeşte cu cel puţin 0,5 bar presiunea atmosferică şi
care:
(i) pentru fluide din grupa 1, DN este mai mare de 25, se clasifică într-o categorie de evaluare a
(ii) pentru fluide din grupa 2, DN este mai mare de 32 şi produsul PS x DN depăşeşte 1.000 bar,
se clasifică într-o categorie de evaluare a conformităţii potrivit anexei nr. 3, diagrama 7;
b) lichide a căror presiune de vaporizare la temperatura maximă admisibilă nu depăşeşte cu mai
mult de 0,5 bar presiunea atmosferică şi care:
(i) pentru fluide din grupa 1, DN este mai mare de 25 şi produsul PS x DN depăşeşte 2.000 bar, se
clasifică într-o categorie de evaluare a conformităţii potrivit anexei nr. 3, diagrama 8;
(ii) pentru fluide din grupa 2, presiunea PS este mai mare de 10 bar, DN mai mare de 200 şi
produsul PS x DN depăşeşte 5.000 bar, se clasifică într-o categorie de evaluare a conformităţii
potrivit anexei nr. 3, diagrama 9.
(5) Accesoriile de securitate şi accesoriile sub presiune destinate echipamentelor prevăzute la alin.
(2) - (4), incluzând şi cazurile în care astfel de echipamente fac parte dintr-un ansamblu funcţional,
se clasifică într-o categorie de evaluare a conformităţii potrivit anexei nr. 3 pct. 2 şi 3.
.......................
Art. 10
Echipamentele sub presiune şi/sau ansamblurile destinate să funcţioneze la valori mai mici sau
egale cu valorile limită prevăzute la art. 8 alin. (2) - (4) şi, respectiv, cele prevăzute la art. 9 trebuie
să fie proiectate şi fabricate în conformitate cu practicile inginereşti, pentru a se putea asigura
utilizarea acestora în deplină securitate. Echipamentele sub presiune şi/sau ansamblurile din această
categorie trebuie însoţite de instrucţiuni de utilizare adecvate şi trebuie să fie marcate astfel încât să
poată fi identificat producătorul sau reprezentantul autorizat al acestuia. Astfel de echipamente
şi/sau ansambluri nu trebuie să poarte marcajul CE prevăzut la art. 18.
1.3 Standarde si normative
1.3.1. I 31 – 1999 - Normativ pentru proiectarea şi executarea sistemelor de alimentare cu gaze

petroliere lichefiate – GPL
1.1.Obiectul prezentului normativ este stabilirea măsurilor şi condiţiilor privind proiectarea
şi executarea sistemelor de alimentare cu gaze petroliere lichefiate.
1.2. Prin termenul de gaze petroliere lichefiate (G.P.L.) se înţelege, în prezentul normativ,
amestecul cu hidrocarburi menţinute în stare lichefiată, sub presiune, ce poate fi utilizat în stare
gazoasă drept combustibil.
15
Tel. / Fax : 031.41.56.159 ; Mobil : 0722.433.070
RO 6710490
1.3. Domeniul de aplicare al prezentului normativ îl constituie sistemele de alimentare cu

G.P.L. destinate utilizării la consumatori pentru:
- instalaţii de încălzire centrală şi locală
- instalaţii pentru prepararea apei calde de consum
- prepararea hranei
- laboratoare (sanitare, şcolare, etc.)
- clădiri cu activităţi de producţie şi fluxuri tehnologice
1.4. Prevederile prezentului normativ se aplică la proiectarea şi realizarea sistemelor noi de
alimentare cu G.P.L. precum şi la lucrările de extindere, modificare, modernizare, reabilitare şi
reparaţii capitale ale sistemelor de alimentare cu G.P.L. existente, alimentate din recipiente mobile
(butelii de 26-100 l) sau din recipiente fixe, individuale sau în baterie, cu capacitate de maximum
30000 l, volum de apă.
.......
1.3.2. I 13/1 – 2002 - Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor de încălzire

centrală
1.1. Prevederile din prezentul normativ se aplică la proiectarea şi executarea instalaţiilor de
încălzire centrală din clădiri, a reţelelor termice şi a surselor termice (centrale termice, puncte
termice) aferente acestora, a instalaţiilor de preparare a apei calde de consum, folosind global, în
continuare, denumirea convenţională “instalaţii de încălzire centrală”.
1.2. Domeniul de aplicare a normativului este cel privind:
- instalaţii din clădiri noi;
- instalaţii din clădiri existente, la care se introduc, se modernizează sau se transformă
instalaţiile după criterii funcţionale, de siguranţă, ecologice, economic-energetice şi – eventual –
altele specifice.
1.3. Prevederile normativului care se referă la probleme de siguranţă, ecologice, la cele care
pot pune în pericol viaţa oamenilor sau pot afecta construcţii sau alte valori materiale, precum şi cele
referitoare la asigurarea cerinţelor de calitate specificete au caracter de obligativitate.
1.4. În conţinutul normativului se găsesc şi prevederi care nu se referă strict la instalaţiile de
încălzire centrală, cum ar fi cele privind elementele constructive ale clădirilor, siguranţa la foc,
intercondiţionări cu alte categorii de instalaţii etc.
Respectivele prevederi fac trimiteri la alte prescripţii tehnice; ele nu se substituie acestora şi
nu au prioritate faţă de acestea. Prevederile menţionate sunt incluse în fiecare capitol, în corelare cu
problemele de încăzire centrală, specifice capitolului respectiv.
....
1.3.3. GP 051 – 2000 - Ghid de proiectare, execuţie şi exploatare a centralelor termice mici
1.1.1. Prezentul ghid se referă la proiectarea, executarea şi exploatarea centralelorv termice
mici cu puterea maximă de 0,3 MW care alimentează cu agent termic pentru încălzire şi apă caldă
de consum, consumatori grupaţi într-o singură clădire.
1.1.2. Ghidul se aplică centralelor termice aferente următoarelor categorii de clădiri noi sau
existente:
16
Tel. / Fax : 031.41.56.159 ; Mobil : 0722.433.070
RO 6710490
- individuale sau colective de locuit;

- administrative ;
- financiar-bancare ;
- comerciale ;
- de cultură ;
- de sănătate ;
- de turism ;
- cu funcţiuni mixte.
1.1.3. Centrale termice prepară agent termic pentru următoarele folosinţe:
- încălzire;
- încălzire şi preparare apă caldă de consum;
- preparare apă caldă de consum;
- ventilare.
1.1.4. Amplasarea centralelor termice se poate face:
- într-o încăpere având doar funcţiunea de centrală termică;
- în încăperi care au şi alte destinaţii (holuri, băi, bucătării etc.) fără blocarea căilor de
evacuare sau reducerea gabaritelor acestora.
1.1.5. Agentul termic produs la centralele termice mici este apa cu temperatura de maximum
0
95 C şi presiunea maximă de 6 bar.
SR EN 1856-1/2004 - Coşuri de fum. Condiţii pentru coşuri de fum metalice. Partea 1: Componete
ale sistemelor coşurilor de fum
SR EN 1856-2/2004 - Coşuri de fum. Condiţii pentru coşuri de fum metalice. Partea 2: Tubulaturi şi
elemente de racordare metalice
SR EN 1857/2004 - Coşuri de fum. Componente. Canale interioare de beton
SR EN 1858/2004 - Coşuri de fum. Componente. Blocuri canal de beton cu pereţi simpli sau cu mai
mulţi pereţi
1.4. Prescripţii tehnice ISCIR

1.4.1. A1-2010 - APARATE DE ÎNCĂLZIT ALIMENTATE CU COMBUSTIBIL SOLID,
LICHID SAU GAZOS CU PUTERI NOMINALE ≤ 400 kW
1.4.2. C1-2010 - CAZANE DE ABUR, CAZANE DE APĂ FIERBINTE, SUPRAÎNCĂLZITOARE
ŞI ECONOMIZOARE INDEPENDENTE
1.4.3. C4-2010 - RECIPIENTE METALICE STABILE SUB PRESIUNE
1.4.4. C6-2010 - CONDUCTE METALICE SUB PRESIUNE PENTRU FLUIDE
1.4.5. C8-2010 - INSTALAŢII DE DISTRIBUŢIE GAZE PETROLIERE LICHEFIATE
1.4.6. C9-2010 - CAZANE DE APĂ CALDĂ ŞI CAZANE DE ABUR DE JOASĂ PRESIUNE
1.4.7. C10-2010 - CONDUCTE DE ABUR ŞI CONDUCTE DE APĂ FIERBINTE SUB
PRESIUNE
17
Tel. / Fax : 031.41.56.159 ; Mobil : 0722.433.070
RO 6710490
1.4.8. C11-2010 - SISTEME DE AUTOMATIZARE AFERENTE CENTRALELOR TERMICE ŞI

INSTALAŢII DE ARDERE AFERENTE CAZANELOR
1.4.9. C12-2010 - CISTERNE, CONTAINERE ŞI BUTOAIE METALICE PENTRU GAZE
COMPRIMATE, LICHEFIATE SAU DIZOLVATE SUB PRESIUNE
1.5 Alte documente legale pentru sfera de activitate a responsabilului cu avizarea

documentațiilor
1.5.2. Legea nr. 10 – 1995 privind calitatea în construcţii

...
Art. 2
Prevederile legii se aplică construcţiilor de orice categorie şi instalaţiilor aferente a-cestora, precum şi lucrărilor
de modernizare, modificare, transformare, consolidare şi de reparaţii ale acestora.
…
Art. 13
Verificarea proiectelor se va face numai de către specialişti verificatori de proiecte atestaţi, alţii decât
specialiştii elaboratori ai proiectelor
1.5.3. Ordin 5/2009 al ANRE - executia instalatiilor de distributie gaze naturale

1.1. (1) Obiectul prezentelor norme tehnice este proiectarea, executarea şi exploatarea în
condiţii de siguranţă a sistemelor de alimentare cu gaze naturale combustibile, cu presiunea egală
sau mai mică de 6·105 Pa (6 bar), aflate în aval de staţiile de reglare – măsurare - predare ale
operatorului Sistemului Naţional de Transport (SNT).
(2) Calitatea gazelor naturale combustibile respectă prevederile reglementărilor
tehnice în vigoare.
1.2. Domeniul de aplicare a prezentelor norme tehnice îl constituie sistemele de alimentare
cu gaze naturale, respectiv ansamblul compus din sistemele de distribuţie şi instalaţiile de utilizare,
destinate să asigure alimentarea cu gaze naturale a consumatorilor din clădiri civile, industriale şi
din alte amenajări din intravilan şi extravilan.
1.3. Prevederile prezentelor norme tehnice se aplică la:
a) proiectarea şi /sau executarea lucrărilor din sistemele de alimentare cu
gaze naturale, proiectate sau executate după intrarea în vigoare a
prezentelor norme tehnice;
b) modernizarea, reabilitarea, modificarea şi reparaţiile capitale ale
sistemelor de alimentare cu gaze naturale existente;
c) exploatarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale în funcţiune;
d) construcţiile şi instalaţiile care afectează sistemul de alimentare cu
gaze naturale.
1.4. Nu fac obiectul prezentelor norme tehnice:
a) conductele de transport gaze naturale, conductele de alimentare din amonte şi
18
Tel. / Fax : 031.41.56.159 ; Mobil : 0722.433.070
RO 6710490
staţiile de predare / preluare a gazelor naturale aferente acestora;

b) instalaţiile tehnologice din câmpurile de producţie petroliere şi gazeifere,
staţiile de comprimare din câmpurile de producţie petroliere şi gazeifere şi din SNT;
c) staţiile de comprimare din instalaţiile de utilizare, cu presiunea nominală mai
mare de 6·105 Pa (6 bar);
d) instalaţiile specifice infrastructurii din domeniul gazelor naturale comprimate
pentru vehicule, gazelor naturale lichefiate şi gazelor petroliere lichefiate;
e) proiectarea şi executarea aparatelor consumatoare de combustibili gazoşi.
1.5 Sistemele de alimentare cu gaze naturale, inclusiv construcţiile şi instalaţiile aferente, se
proiectează şi execută astfel încât să corespundă cerinţelor esenţiale de calitate în construcţii, în
conformitate cu Legea nr. 10/1995, cu modificările şi completările ulterioare.
1.6 (1) Termenii utilizaţi în prezentele norme tehnice sunt definiţi în Anexa 26 şi se
completează cu termenii definiţi în Legea gazelor nr. 351/2004, cu modificările şi
completările ulterioare şi în Anexa 1 din Codul tehnic al sectorului gazelor naturale, aprobat prin
Decizia nr. 616/2002 a preşedintelui ANRGN.
1.5.4. OUG nr. 49/2009 privind libertatea de stabilire a prestatorilor de servicii si libertatea de a
furniza servicii in Romania
Art. 1.
Prezenta ordonanta de urgenta reglementeaza cadrul general al libertatii de stabilire a prestatorilor
de servicii si libertatea de a furniza servicii pe teritoriul Romaniei.
........................
Art. 4.
(1) Prezenta ordonanta de urgenta se aplica atat serviciilor furnizate de catre prestatorii stabiliti in
Romania, cat si serviciilor furnizate transfrontalier, in Romania, de catre prestatori stabiliti in alt stat
membru.
…........................
Art. 16.
(1) Prestatorii stabiliti intr-un alt stat membru au dreptul de a furniza servicii pe teritoriul Romaniei.
(4) Autoritatile administratiei publice pot aplica, in conformitate cu legislatia nationala armonizata,
propriile reguli in ceea ce priveste conditiile de angajare, inclusiv cele stabilite in contractele
colective.
…........................
Art. 26.
(1) Prestatorii au obligatia de a pune la dispozitia beneficiarilor urmatoarele informatii:
a) numele sau denumirea prestatorului, forma de organizare, adresa unde este stabilit, precum si date
care sa permita contactarea rapida si comunicarea directa cu acesta, dupa caz, prin mijloace
electronice;
b) in cazul in care prestatorul este inmatriculat intr-un registru, numele acelui registru si numarul de
inregistrare al prestatorului sau mijloacele de identificare echivalente in acel registru;
c) in cazul in care activitatea este supusa unui regim de autorizare, datele autoritatii competente care
19
Tel. / Fax : 031.41.56.159 ; Mobil : 0722.433.070
RO 6710490
a eliberat autorizatia;
d) in cazul in care prestatorul exercita o activitate care este supusa TVA, numarul de identificare
mentionat la art. 153, 153 1si 154 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si
completarile ulterioare;
e) in cazul profesiilor reglementate, orice ordin profesional sau organism similar la care prestatorul
este inscris, titlul profesional si statul membru in care a fost acordat acest titlu;
f) conditiile si clauzele generale de prestare a serviciului, daca exista, utilizate de catre prestator;
g) clauze contractuale cu privire la legea aplicabila contractului si/sau la instanta competenta daca
sunt folosite de catre prestator;
h) existenta unei garantii postvanzare care nu este impusa prin lege;
i) pretul serviciului, in cazul in care acesta este stabilit, in prealabil, de catre prestator, pentru un
anumit tip de serviciu;
j) principalele caracteristici ale serviciilor, in cazul in care acestea nu reies deja din context;
k) asigurarea de raspundere civila profesionala sau garantiile profesionale, daca exista, si, in special,
datele de contact ale asiguratorului sau ale garantului, precum si teritoriul pe care este valabila.
.......................
(3) La cererea beneficiarului, prestatorii ofera urmatoarele informatii suplimentare:
a) pretul serviciului, in cazul in care acesta nu este stabilit, in prealabil, de catre prestator, sau, daca
nu poate fi comunicat un pret exact, o metoda de calcul al pretului, astfel incat acesta sa poata fi
verificat de catre beneficiar, sau un deviz suficient de detaliat;
b) in ceea ce priveste profesiile reglementate, o referire la normele profesionale aplicabile in statul
membru de stabilire si mijloacele prin care se poate obtine accesul la acestea;
c) informatii cu privire la activitatile conexe si la parteneriatele prestatorilor, agreate pentru
desfasurarea acestor activitati, care sunt legate de serviciul in cauza, precum si cu privire la masurile
luate pentru a se evita conflictele de interese. Aceste informatii se includ in orice document
informativ in care prestatorii ofera o descriere detaliata a serviciilor lor;
d) codurile de conduita la care a aderat prestatorul si adresele de internet la care aceste coduri pot fi
consultate, specificand limba in care sunt disponibile;
e) in cazul in care unui prestator ii este aplicabil un cod de conduita sau este membru al unei
asociatii profesionale ori al unui organism profesional care instituie posibilitatea de a recurge la
mecanisme de solutionare pe cale extrajudiciara a litigiilor, informeaza beneficiarii cu privire la
posibilitatea utilizarii acestora; prestatorul trebuie sa indice modalitatea prin care beneficiarii pot
obtine informatii detaliate cu privire la modalitatile extrajudiciare de solutionare a litigiilor.
(4) Prestatorul ofera informatiile mentionate la alin. (1)—(3) in mod complet, corect, precis si in
timp util inainte de incheierea contractului sau, in absenta unui contract scris, inainte de prestarea
serviciului.
(5) Intervalul de timp de la furnizarea informatiilor mentionate la alin. (1)—(3) pana la contractarea
sau prestarea efectiva a serviciului nu poate fi mai scurt de 5 zile. Cu acordul scris al beneficiarului,
termenul de 5 zile poate fi redus.
(6) Prezentul articol nu aduce atingere altor dispozitii legale prin care sunt reglementate cerintele de
informare.
20
Tel. / Fax : 031.41.56.159 ; Mobil : 0722.433.070
RO 6710490
1.6. Atribuţii şi responsabilităţi specifice activităţii conform prevederilor prescripţiilor

tehnice aplicabile
1.6.1. Atribuţii şi responsabilităţi generale:

a) să cunoască legislaţia în domeniu, prescripţiile tehnice specifice, Colecţia ISCIR, standardele şi
normativele în vigoare privind activitatea pentru care a fost autorizat;
b) să completeze la zi registrele de evidenţă a lucrărilor efectuate
c) să urmărească obţinerea avizului de instalare obligatoriu, înainte de începerea lucrărilor de
instalare/montare, conform prevederilor prescripţiei tehnice acolo unde este cazul;
d) să verifice documentaţia tehnică întocmită pentru lucrările efectuate sub aspectul respectării
prevederilor prescripţiei tehnice, precum şi concordanţa instalaţiei cu documentaţia respectivă;
e) să încheie documente de verificare în care să consemneze constatările şi rezultatele
verificărilor şi examinărilor, precum şi dispoziţiile obligatorii;
f) să aplice ștampila pe documentele întocmite, conform modelului de mai jos:
Numele şi prenumele:
Atestat RADTI/RADTP/RADTA
Nr.:
AVIZAT CORESPUNDE: PT.................
Data: Semnătura:
g) să participe la instruirile periodice organizate de către ISCIR.
TEMA 2: ÎNTOCMIREA/AVIZAREA DOCUMENTATIILOR TEHNICE DE INSTALARE
1.Pentru cazane de apa calda si abur de josa presiune

Cerintele privind situatiile, conditiile precum si modul de intocmire a documentatiilor tehnice sunt
mentionate in prescriptia tehnică A1-2010 precum si prescriptia tehnica C9-2010.
Ca referinte pentru proiectare trebuie respectate cerintele din normativul GP051/2000 precum si cele
din normativul I13-1-2002.
Construcţia sălii cazanelor trebuie să fie în conformitate cu prevederile actelor normative aplicabile,
în vigoare.
În situaţiile în care, conform legii, este necesară obţinerea unor avize suplimentare specifice, această
obligaţie revine deţinătorului/utilizatorului cazanului.
21
Tel. / Fax : 031.41.56.159 ; Mobil : 0722.433.070
RO 6710490
NOTĂ: Pentru instalaţia de alimentare cu gaze petroliere lichefiate se aplică şi prevederile

prescripţiei tehnice aplicabile.
Pentru cazanele reglementate de prescripția tehnică C9-2010

Cazanele se instalează în săli proprii amplasate la subsolul, demisolul, parterul sau etajele clădirilor
de producţie din categoriile C, D şi E de pericol de incendiu, ale clădirilor de depozitare a
materialelor necombustibile şi ale clădirilor civile, conform actelor normative în vigoare.
Nu se admite amplasarea sălii cazanelor având perete comun sau imediat sub încăperi cu persoane
care nu se pot evacua singure, ca de exemplu spitale, şcoli, grădiniţe de copii, creşe sau similare, sau
sub căile de evacuare ale acestora.
Sala cazanelor trebuie să fie separată de încăperile alăturate prin pereţi sau planşee cu rezistenţă
mecanică corespunzătoare, uşi necombustibile şi fără goluri pentru ferestre.
Instalarea cazanelor se efectuează în baza unei documentaţii tehnice de instalare, avizată de către
RADTI, care trebuie să respecte condiţiile precizate de producător în documentaţia tehnică de
însoţire a cazanelor şi anexelor aferente şi care trebuie întocmită în conformitate cu actele normative
în vigoare.
La documentaţia tehnică de instalare menţionată la alin. (1), se anexează următoarele documente
avizate de către RADTI:
a) instrucţiunile de exploatare ale centralei termice;
b) schema termomecanică;
c) fişa centralei termice conform modelului de mai jos.
În cazul centralelor termice automatizate se anexează şi documentaţia tehnică de automatizare
avizată de către RADTA.
Se exceptează de la prevederile de la alin (1) - (3), cazanele mobile, cele utilizate în foraj, pe
şantiere sau similare şi cazanele cu funcţionare temporară până la maxim un an.
FIŞA CENTRALEI TERMICE

întocmită la data ..................................
PROPRIETAR/DEŢINĂTOR
…………………………………………….
Adresă: ……………………………………..
…………………………………………….
CENTRALA TERMICA
Adresă: ……………………………………..
…………………………………………….
Parametrii cazanelor din centrala termică:
22
Tel. / Fax : 031.41.56.159 ; Mobil : 0722.433.070
RO 6710490
Cazan 1 Cazan 2 Etc.

Putere/Debit Putere/Debit Putere/Debit
Presiune Presiune Presiune
Temperatură Temperatură Temperatură
Combustibil Combustibil Combustibil
Personal de deservire:
Fochişti autorizaţi nr.
Tipul supravegherii:
Permanentă sau
Nepermanentă la ore
Înscrieri minime în registrul de supraveghere a centralei termice:
Cazan apă caldă Cazan abur de joasă presiune
- presiune agent termic: tur - presiune abur:

retur
- temperatură agent termic: tur

retur
- presiune combustibil: - presiune combustibil:
- altele: - altele:
R.A.D.T.I. Deţinător/utilizator
(Semnătură şi ştampilă) (Semnătură şi, după caz, ştampilă)
.............................................. ..................................
Cazanele de apă caldă şi cazanele de abur de joasă presiune pot fi instalate în container dacă prin
documentaţia tehnică a acestora se prevede acest lucru de către producător.
23
Tel. / Fax : 031.41.56.159 ; Mobil : 0722.433.070
RO 6710490
Amplasarea containerului trebuie să respecte condiţiile prevăzute de legislaţia în vigoare, limitele

exterioare containerului asimilându-se limitelor exterioare sălii cazanelor.
Documentaţia tehnică de montare cuprinde următoarele:

a) documentaţia tehnică preliminară de montare avizată de RADTP;
b) declaraţii de conformitate pentru elementele componente (armături, dispozitive de siguranţă
şi altele asemenea) care echipează cazanul, după caz;
c) procesul-verbal în care sunt consemnate rezultatele încercărilor de casă şi prin care se
confirmă că în continuare cazanul poate fi supus verificărilor tehnice în vederea obţinerii autorizaţiei
funcţionării;
d) declaraţia întocmită conform modelului.
GP 051-2000 Normativ pentru proiectarea si executia centralelor termice mici
Domeniu de aplicare
Prezentul ghid se referă la proiectarea, executarea şi exploatarea centralelor termice mici cu puterea
maximă de 0,3 MW care alimentează cu agent termic pentru încălzire şi apă caldă de consum,
consumatori grupaţi într-o singură clădire.
Amplasarea centralelor termice

Centrala termică se amplasează:
a) în exteriorul clădirii într-o construcţie proprie, sau într-o încăpere dintr-o clădire alăturată;
b) în interiorul clădirii.
Centralele termice pot fi amplasate la orice nivel al clădirii (subsol, parter, etaj curent, ultimul nivel
sau pe terasă), cu excepţia centralelor termice funcţionând cu GPL care nu se pot amplasa la subsol.
Se interzice amplasarea centralelor termice:

o sub încăperile din categoria A sau B de pericol de incendiu sau alipite de acestea;
o sub săli aglomerate şi căi de evacuare ale acestora;
o sub încăperile şi dormitoarele pentru copii de vârstă preşcolară – când se utilizează
drept combustibil gazele naturale;
o sub saloanele de bolnavi sau sălile de operaţii din clădirile spitaliceşti;
o în zonele clădirilor cu înălţime peste 28 m înălţime, cu excepţia centralelor termice
de apartament;
o în spaţii cu risc mare şi foarte mare de incendiu.
Centralele termice se montează în încăperi la care se asigură ventilarea acestora.
Coşurile de fum şi instalaţiile de evacuare a gazelor de ardere se proiectează, execută şi exploatează
astfel încât să respecte cerinţele din normativele P 118, I 13, I 13/1 şi I 6 precum şi STAS 3417.
Proiectarea, executarea şi exploatarea sistemelor de alimentare cu combustibil a arzătoarelor trebuie
făcută corespunzător normativelor Ordinului 5/2009 ANRE1; I 33; I 13.
24
Tel. / Fax : 031.41.56.159 ; Mobil : 0722.433.070
RO 6710490
Scheme funcţionale
Stabilirea schemei funcţionale şi de automatizare a centralei termice se face ţinând seama de:
o natura consumatorilor (încălzire; încălzire, ventilare şi apă caldă de consum, etc.);
o parametrii de temperatură ceruţi de consumatori (încălzire cu corpuri statice, încălzire
prinradiaţie, încălzire cu aer cald, preparare apă caldă de consum);
o puterea termică a centralei;
o numărul de cazane;
o timpul combustibilului;
o caracteristicile tehnice ale echipamentului.
Se recomandă utilizarea unor scheme funcţionale cât mai simple, care să satisfacă strict necesităţile
de asigurare şi adaptare la cerinţele consumatorilor.
Schemele utilizate să fie prevăzute cu un grad de automatizare prin care să rezulte siguranţă în
exploatare şi p întreţinere facilă.
Schemele funcţionale trebuie să fie concepute cu trasee cât mai scurte şi mai simple între aparatele
şi utilajele centralei termice şi să cuprindă toate elementele de protecţie necesare funcţionării în
siguranţă a instalaţiei.
Reglarea debitului de căldură furnizat de centrala termică se realizează prin variaţia:
o temperaturii agentului termic (reglare calitativă);
o debitul agentului termic (reglare cantitativă).
Realizarea reglării sarcinii termice a consumatorului se face prin următoarele mijloace:
o acţionarea asupra debitului de căldură furnizat de cazan prin acţionarea asupra
arzătorului,variind temperatura agentului termic produs de cazan;
o reglarea temperaturii agentului termic livrat prin intermediul unor robinete cu 3 sau 4
căi care realizează amestecul dintre agenţii termici ducere de la cazane şi cei de
întoarcere de la consumatori;
o prin pornirea-oprirea în cascadă a cazanelor, completate cu una din variantele
menţionate mai sus.
Schemele funcţionale şi de automatizare trebuie să cuprindă întregul echipament pentru asigurarea
instalaţiilor şi o exploatare eficientă.
Schemele prezentate în ghid nu sunt limitative; în funcţie de condiţiile concrete de aplicare pot
rezulta combinaţii între variantele prezentate sau alte scheme.
Tipuri reprezentative de scheme funcţionale
Schema nr. 1 (fig. 1)

Centrală termică cu 1 cazan pentru încălzire şi prepararea apei calde de consum cu 1 circuit direct de
încălzire
Soluţia este recomandată pentru consumatori care necesită aceiaşi parametri pentru agentul termic
de încălzire. Prepararea apei calde de consum se face cu prioritate faţă de încălzire.
Soluţia nu este recomandată pentru sistemul de încălzire prin pardoseală.
Reglarea sarcinii termice se face global pentru toţi consumatorii de încălzire corespunzător
temperaturii exterioare citită de o sondă exterioară şi a graficului de reglare din memoria
25
Tel. / Fax : 031.41.56.159 ; Mobil : 0722.433.070
RO 6710490
regulatorului electronic al centralei termice. În cazul în care centrala termică asigură încălzirea unei
singure unităţi locative, reglarea se poate face cu un termostat de interior.
Temperatura agentului termic – ducere este măsurată de sonda de temperatură Sc.
Regulatorul electronic acţionează asupra arzătorului corespunzător necesarului de căldură al
consumatorului.
Prepararea apei calde de consum se face cu un boiler, alimentat cu agent termic de la cazan.
Pornirea-oprirea pompei de circulaţie PS, se face în funcţie de temperatura apei calde din boiler
măsurată cu sonda SB.
26
Tel. / Fax : 031.41.56.159 ; Mobil : 0722.433.070
RO 6710490
Centrale termice cu cazane de perete

Cazanele de perete (microcentralele) sunt echipate cu toate elementele de siguranţã, protecţie şi
automatizare, inclusiv pompele de circulaţie si vasul de expansiune.
Cazanele funcţioneazã cu arzãtoare automatizate alimentate cu gaze naturale sau gaze lichefiate
(GPL).
Cazanele sunt specializate şi preparã: numai agent termic de încãlzire, numai apã caldã de consum,
sau atât agent termic de încãlzire cât şi apã caldã de consum.
Soluţiile de racordare şi alimentare cu energie termicã a consumatorilor dintr-o clãdire de la
cazanele de perete trebuie sã ţinã seama de:
o natura consumatorilor;
o tipul agentului termic necesar;
o parametrii agentului termic necesar;
o posibilitãţile de amplasare a cazanului de perete.
Corespunzãtor tipului de cazan (centralã termicã) utilizat – cu condensaţie sau fãrã condensaţie –
instalaţia va fi completatã, dupã caz, cu un neutralizator pentru condensatul rezultat şi o instalaţie de
evacuare a acestuia.
Unele cazane fiind prevãzute cu instalaţia de neutralizare proprie, nu necesitã decât prevederea
instalaţiei de evacuare a condensatului.
Cazanele de perete necesitã urmãtoarele spaţii:

a) Montarea aparentã
o minimum 300 mm deasupra cazanului;
o minimum 500 mm de la pardosealã pânã la partea inferioarã a cazanului; se
recomandã ca înãlţimea de montare sã fie 1,50 m de la pardosealã pânã la
partea inferioarã a cazanului ţinând seama de necesitãţile de exploatare;
o minimum 500 mm în faţa cazanului;
o minimum 300 mm faţã de pereţii laterali.
Distanţa faţã de alte elemente ale centralei termice (boilere) montate pe acelaşi perete nu este
normatã, acestea putând fi montate alipite, dacã sistemul constructiv al acestora permite.
b) Montare în nişe
Cazanele pot fi montate în nişe deschise sau închise.
În cazul amplasãrii în nişe închise, se prevãd deschideri pentru ventilare şi asigurarea aerului
necesar arderii.
Se prevãd urmãtoarele distanţe minime:
o 100 mm între pãrţile laterale ale cazanului şi pereţii nişei;
o 300 mm între partea superioarã a cazanului şi acoperişul nişei;
o 100 mm între partea frontalã a cazanului şi elementul de închidere al nişei.
Amplasarea centralelor termice modulate

Elementele componente ale centralelor termice alcãtuite din module specializate (modul cazan,
modul preparare apã caldã de consum, modul de reglare, modul de siguranţã etc.) se monteazã astfel
27
Tel. / Fax : 031.41.56.159 ; Mobil : 0722.433.070
RO 6710490
încât sã rezulte legãturi hidraulice cât mai scurte, ţinând seama şi de indicaţiile producãtorului de
echipamente.
Dacã spaţiul permite, se recomandã ca modulele sã fie montate în lungul unui perete pentru a avea
acces facil la toate modulele.
Distanţa între module sau între acestea şi perete nu este normatã, dar se ţine seama de indicaţiile
producãtorului.
În faţa modulelor se recomandã prevederea unui spaţiu de minimum 800 mm şi de 300 mm faţã de
pereţii laterali.
Pentru panourile frontale care se deschid prin rabatare, se recomandã ca spaţiul prevãzut în faţa
acestora sã fie cu 300 mm mai mare decât lãţimea panoului cel mai mare, dar nu mai mic de 800
mm.
Distanţele dintre modulele montate “spate în spate” nu sunt normate, ele putându-se monta lipite.
Spaţiile frontale se asigurã ţinând seama de posibilitatea de circulaţie în jurul modulelor prin
prevederea unui spaţiu de minimum 800 mm mãcar pe trei din cele patru pãrţi.
Amplasarea cazanelor pe pardosealã

La amplasarea cazanelor pe pardosealã se ţine seama de urmãtorii factorii:
o tipul cazanului;
o numãrul cazanelor;
o tipul combustibilului utilizat;
o tipul arzãtorului;
o asigurarea posibilitãţilor de curãţire şi demontare;
o asigurarea stabilitãţii;
o mãsuri de atenuare a vibraţiilor şi zgomotelor;
o evacuarea corectã a gazelor de ardere.
Pentru o corectã amplasare a cazanelor vor fi respectate indicaţiile producãtorului.
Pentru cazanele din oţel se recomandã urmãtoarele distanţe de montare:
o de la pãrţile laterale pânã la perete sau alte elemente de construcţie – minimum 500
mm;
o în spatele cazanului – minimum 500 mm;
o în faţa arzãtorului cazanului:
o minimum 1000 mm – pentru cazane funcţionând cu combustibil lichid sau gazos
o minimum 1500 mm – pentru cazane funcţionând cu combustibil solid.
Distanţa între partea superioarã a cazanului şi planşeu incombustibil rezistent la foc nu se normeazã.
La stabilirea acesteia se ţine seama de modul de racordare al cazanului la instalaţie, de amplasarea şi
funcţionarea elementelor de siguranţã, de înãlţimea necesarã accesului personalului etc. Se
recomandã ca aceastã distanţã sã fie de minimum 800 mm.
Amplasarea altor elemente componente ale centralei termice

Amplasarea vaselor de expansiune, a pompelor de circulaţie, buteliilor de egalizarea presiunilor, se
face astfel încât sã fie permis accesul la acestea în vederea executãrii operaţiilor de exploatare şi
întreţinere.
28
Tel. / Fax : 031.41.56.159 ; Mobil : 0722.433.070
RO 6710490
Rezervorul de combustibil pentru consum zilnic nu se va monta deasupra cazanelor, pe direcţia de

evacuare a gazelor de ardere sau a clapetelor de explozie.
Rezervorul de zi nu se monteazã pe direcţia arzãtorului ci lateral la o distanţã de minimum 2,50 m
de arzãtor. Când aceastã distanţã nu poate fi asiguratã, alimentarea cu combustibil se face direct din
rezervorul depozitului necarburant sau din rezervorul de zi montat în altã încãpere.
Amenajãri constructive
Accesul în centrala termicã se face astfel încât sã conducã direct în spaţiul de
Centralele termice prevãzute cu cazane cu introducerea aerului şi evacuarea forţatã a gazelor de
ardere (tip “ventuzã”) nu necesitã guri de introducere a aerului separate.
În fig. de mai jos sunt indicate câteva soluţii de introducere a aerului şi evacuarea gazelor de ardere
la centrale termice prevãzute cu coş tip “ventuzã”.
La cazanele de tip mural montate în nişe, se asigurã suprafeţe libere în peretele frontal al nişei cu o
suprafaţã totalã minimã de 600 cm2. Aceste suprafeţe sunt astfel amplasate (la partea inferioarã şi
superioarã a cazanului) astfel sã se asigure o ventilare eficientã.
Pentru situaţiile în care nu poate fi asiguratã ventilarea naturalã a centralei termice se prevede
ventilarea mecanicã a acesteia.
29
Tel. / Fax : 031.41.56.159 ; Mobil : 0722.433.070
RO 6710490
Pentru centralele termice funcţionând cu combustibil gazos vor fi respectate prescripţiile din Ordinul
nr 5 din 2009 ANRE, privind asigurarea aerului necesar arderii.
Evacuarea gazelor de ardere

Evacuarea gazelor de ardere şi dispersia lor în atmosferã se face astfel încât sã rezulte o concentraţie
a noxelor sub limitele admise.
Evacuarea gazelor de ardere se face de regulã prin tiraj natural, cu excepţia situaţiilor în care
cazanele sunt prevãzute din construcţie cu tiraj forţat sau cu coşuri de fum tip “ventuzã” (numai
pentru aparatele omologate, certificate sau agrementate cu astfel de sistem).
La cazanele cu evacuare mecanicã se prevede oprirea automatã a arzãtorului în cazul opririi
exhaustorului.
Coşurile de fum se realizeazã conform prevederilor STAS 6793, STAS 6724, STAS 3417,
normativul P 118 şi a altor prescripţii în vigoare.
Se admite racordarea mai multor cazane la un coş de fum cu tiraj natural, cu condiţia ca
lafuncţionare parţialã şi în condiţiile cele mai defavorabile, viteza gazelor de ardere sã se încadreze
în limitele recomandate de STAS 3417.
Secţiunea coşului de fum (în cazul racordãrii unui singur cazan la acesta) nu va fi mai micã decât
secţiunea racordului de evacuare a gazelor de ardere de la cazan.
Coşurile sunt prevãzute cu guri de vizitare etanşe şi cu ştuţuri de evacuare a condensatului
amplasate la partea inferioarã.
Se recomandã ca lungimea canalelor de fum sã fie minimã şi sã nu depãşeascã 1/3 din lungimea
coşului.
Canalele de fum au panta ascendentã de minimum 10% spre coş.
Pe racordurile dintre cazane şi canalele de fum se prevãd dispozitive de reglare a tirajului, piese de
compensare a dilatãrilor şi guri de vizitare etanşe.
Coşurile cazanelor cu combustibil lichid şi gazos se prevãd cu clapete de explozie.
Se recomandã ca racordarea mai multor cazane la coş sã se facã prin canale de fum cu
secţiune variabilã numãrul schimbãrilor de direcţie va fi redus la minimum.
30
Tel. / Fax : 031.41.56.159 ; Mobil : 0722.433.070
RO 6710490
Înãlţimea coşului de fum cu tiraj natural se calculeazã conform STAS 3417, ţinând seama de tipul
cazanelor racordate la coş, tipul arzãtoarelor (atmosferic, presurizat) şi de condiţiile cele mai
defavorabile de funcţionare (sezonul cald).
Pentru coşurile înalte la care se produce o rãcire a gazelor se prevede o secţiune variabilã a coşului,
aceasta scãzând de la bazã cãtre partea superioarã, condiţie necesarã pentru a pãstra o vitezã cât mai
constantã a gazelor.
Coşurile de fum se prevãd cu termoizolaţie pentru realizarea tirajului şi evitarea scãderii
temperaturii gazelor de ardere sub temperatura punctului de rouã.
Coşul de fum situat la mai puţin de 1,5 m în plan orizontal, de coama acoperişului, trebuie sã
depãşeascã coama cu minimum 0,5 m pentru învelitori incombustibile şi 1 m pentru învelitorile
combustibile. Coşul de fum amplasat la distanţe mai mari de 1,5 m faţã de coama acoperişului va
avea înãlţimea de cel puţin 1 m faţã de învelitoare. Coşurile de fum se protejeazã contra trãsnetului
conform prevederilor din normativul I 20.
Înãlţimea coşului faţã de terasa acoperişului trebuie sã fie de minimum 1 m.
Coşurile de fum trebuie sã depãşeascã cu minimum 0,50 m înãlţimea elementelor de supraînãlţare a
terasei (atice, ziduri antifoc etc.) când sunt situate la mai puţin de 3 m de marginea terasei şi cu
minimum 1 m, când sunt situate la peste 3 m de marginea terasei.
Când evacuarea gazelor de ardere nu poate fi efectuatã direct în exterior de la cazanele de perete,
acestea pot fi racordate la o instalaţie de evacuare mecanicã.
Racordarea poate fi fãcutã prin tubulaturã comunã de pe aceeaşi verticalã (fig. 8) sau prin tubulaturã
individualã legatã direct la exhaustor (fig. 9).
31
Tel. / Fax : 031.41.56.159 ; Mobil : 0722.433.070
RO 6710490
Racordarea prin tubulaturã comunã necesitã prevederea unui dispozitiv de securitate colectiv care
detecteazã funcţionarea normalã a dispozitivului de extracţie a gazelor de ardere şi opreşte
funcţionarea cazanelor, în caz de defecţiuni.
Coşul de evacuare a gazelor de ardere tip “ventuzã” de la cazanele tip mural etanş, cu pantã de
maximum 2‰ spre exterior (fig. 10).
32
Tel. / Fax : 031.41.56.159 ; Mobil : 0722.433.070
RO 6710490
Orificiile de evacuare ale coşurilor tip “ventuzã” se monteazã la distanţe minime faţã de elementele
constructive ale clãdirii, astfel încât sã nu se producã o poluare a spaţiilor interioare.
Înãlţimea minimã de amplasare a coşului “ventuzã” faţã de zona pietonalã este de 1,80 m.
Alimentarea cu combustibil
Proiectarea instalaţiilor de alimentare cu combustibil se face ţinând seama de normativul I 13,
Ordinul nr. 5-2009 ANRE, P 118.
La centralele termice funcţionând cu combustibil solid se admite depozitarea în sala cazanelor a
maximum 2 m3 combustibil într-un buncãr metalic.
Depozitarea cenuşii rezultate în urma arderii combustibilului solid se face în exteriorul clãdirii într-
un spaţiu închis, cu pereţi incombustibili şi rezistenţi la foc.
Se asigurã cãile de acces ale autovehiculelor la rezervoare, buncãre de combustibil solid şi depozite
de cenuşã.
Se iau mãsuri de ancorare a rezervoarelor îngropate, acolo unde nivelul maxim al apei freatice este
mai ridicat decât partea inferioarã a rezervorului.
Este interzisã montarea conductelor pentru alimentarea cu combustibil în încãperi, canale şi ghene în
care se pot produce explozii sau incendii datoritã acestuia, sau pe cãile de evacuare, casa scãrilor sau
staţiile pompelor de incendiu, respectând şi precizãrile din normativul P 118.
Instalaţia de alimentare cu combustibil lichid se realizeazã ţinând seama de recomandãrile
producãtorului privind distanţele maxime pe verticalã (H) şi orizontalã (L) între arzãtor şi rezervor).
Depãşirea distanţelor duce la neasigurarea debitului de combustibil necesar, uzura pompei şi apariţia
de zgomote în instalaţie.
Se recomandã ca ori de câte ori este posibil arzãtoarele sã fie alimentate prin conducte individuale
de combustibil lichid.
Pot fi racordate pânã la 3 cazane la o singurã conductã de alimentare.
Dacã arzãtorul nu are filtru propriu, acesta se prevede pe conducta de ducere. Totodatã se prevãd
robinete de sectorizare şi robinete de prelevare probe pe aceastã conductã.
Arzãtorul se racordeazã la conducta de combustibil prin racorduri elastice.
Indicativ: I 13 – 02 Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor

de încălzire centrală
Domeniul de aplicare al normativului este cel privind:

o instalaţii din clădiri noi ;
o instalaţii din clădiri existente, la care se introduc, se modernizează sau se transformă
instalaţiile după criterii funcţionale, de siguranţă, ecologice, economic - energetice şi
- eventual – altele specifice.
33
Tel. / Fax : 031.41.56.159 ; Mobil : 0722.433.070
RO 6710490
Amplasarea centralelor termice

Amplasarea centrelor termice folosind gazul natural drept combustibl se va face, obligatoriu, cu
respectarea prevederilor Ordinului nr. 5-2009, ANRE. Amplasarea centralelor termice folosind
gazul petrolier lichefiat (GPL) drept combustibil se va face, obligatoriu, cu respectarea prevederilor
din “Normativul pentru proiectarea şi executarea sistemelor de alimentare cu gaze petroliere
lichefiate (GPL) - I 31.
La amplasarea centralelor termice se va ţine seama, obligatoriu, de prescripţiile tehnice ISCIR şi de
reglementările de siguranţă la foc.
Centralele termice se grupează, ori de câte ori este posibil, cu alte gospodării, ca: staţii de hidrofor,
staţii de pompare, posturi trafo, centrale de aer comprimat.
Centralele termice înglobate în clădiri, în mod oblgiatoriu, nu se amplasează :
o în şi sub încăperi din categoria A sau B de pericol de incendiu, nici alipite acestora ;
o în şi sub săli aglomerate şi căi de evacuare ale sălilor aglomerate, sub scene şi sub
încăperi cu aglomerări de persoane;
o în încăperile de zi şi dormitoarele colectivităţilor pentru copii de vârstă preşcolară,
precum şi sub acestea în cazul în care se utilizează gazele naturale sau gazele
petroliere lichefiate (GPL) drept combustibil ;
o în şi sub săli de clase, laboratoare sau săli de gimnastică din clădiri pentru
învăţământul elementar şi mediu ;
o în clădiri de spitale sau cu caracter spitalicesc, sub saloane de bolnavi sau sub săli de
operaţii ;
o la subsolul clădirilor, în cazul în care se foloseşte drept combustibil gazul petrolier
lichefiat(GPL) ;
o în interiorul clădirilor înalte (peste 28 m), exceptând porţiunile care nu ating această
înălţime; se exceptează de la această prevedere centralele termice de apartament ;
o în spaţii cu risc mare de incendiu din clădiri civile, definite conform Normativului P
118.
În clădiri civile se recomandă să nu se amplaseze centrale termice, direct, sub sau alături de
încăperi de locuit sau încăperi în care se desfăşoară o activitate sensibilă la zgomot, trepidaţii sau
exces de temperatură.
Montarea cazanelor din instalaţiile de încălzire de apartament se face în încăperi bine aerisite, care
nu sunt folosite drept camere de dormit sau cămări şi care nu prezinte pericol de incendiu.
Amplasarea cazanului se face astfel încât să se asigure acces uşor la cazan, să nu se stânjenească alte
activităţi şi să se respecte cerinţele din cartea tehnică a cazanului.
34
Tel. / Fax : 031.41.56.159 ; Mobil : 0722.433.070
RO 6710490
Echiparea cu cazane
Se recomandă echiparea centralelor termice cu cazane având randament ridicat şi emisii de noxe
reduse. Se are în vedere un randament înalt al instalaţiilor de ardere, recuperarea căldurii din gazele
de ardere - obţinute convectiv şi prin condensarea vaporilor - şi completa automatizare.
Cazanele vor avea randamente globale, la puterea nominală, de minimum :
 90 % pentru combustibil gazos (gaze naturale GPL) ;
 89 % pentru combustibil lichid (combustibil lichid uşor, motorină etc.);
 80 % pentru combustibil solid (cărbune) .
Scăderea randamentului la funcţionarea în sarcină redusă nu poate fi mai mare de 3 %.
Noxele rezultate în urma arderii combustibilului la cazane se limitează, în funcţie de tipul
combustibilului, la următoarele valori maxime de emisie a poluanţilor:
· pentru combustibil gazos (gaze naturale, GPL) :
o monoxid de carbon (CO): 100 mg/m3 N ;
o oxizi de sulf (SOx): 35 mg/m3 N ;
o oxizi de azot (NOx): 350 mg/m3 N ;
· pentru combustibil lichid (combustibil lichid uşor, motorină etc.) :
o pulberi: 50 mg/m3 N ;
o monoxid de carbon (CO): 170 mg/m3 N ;
o oxizi de sulf (SOx): 1700 mg/m3N ;
o oxizi de azot (NOx): 450 mg/m3N ;
· pentru combustibil solid (cărbune, lemn) :
o pulberi: 100 mg/m3N ;
o monoxid de carbon (CO): 250 mg/m3N ;
o oxizi de sulf (SOx): 2000 mg/m3N ;
o oxizi de azot (Nox): 500 mg/m3N ;
La alegerea numărului de cazane se ţine seama de cronograma consumului de căldură, de raportul
consumurilor în funcţie de perioada de consum (iarnă-vară) sau de natura lor (încălzire, preparare
apă caldă de consum), de posibilităţile de amplasare a echipamentelor în centrala termică, precum şi
de implicaţiile provocate de avarierea unui cazan. Se urmăreşte obţinerea unor indici optimi ai
consumului de combustibil prin exploatarea intensivă a utilajelor şi evitarea funcţionării la sarcinii
reduse.
Ca orientare, numărul de cazane funcţie de sarcină termică nominală poate fi :
o un cazan la centrale cu capacitate sub 0,1 MW ;
o două cazane la centrale cu capacităţi între 0,1 MW şi 2 MW ;
o minim trei cazane la centrale cu capacităţi peste 2 MW .
Cazanele instalate în centrala termică, care prepară un singur fel de agent termic sunt, de regulă, de
acelaşi tip şi mărime. In funcţie de perioada şi natura consumurilor de căldură se pot folosi cazane
de mărimi diferite, de exemplu, pentru prepararea apei calde de consum în perioada de vară.
35
Tel. / Fax : 031.41.56.159 ; Mobil : 0722.433.070
RO 6710490
La stabilirea schemei funcţionale a centralei termice se va ţine seama de:

o tipul şi numărul consumatorilor (încălzire, apă caldă de consum, ventilare etc.) ;
o parametrii de temperatură ceruţi de consumatori ;
o puterea termică a centralei şi numărul de cazane ales ;
o caracteristicile tehnice ale echipamentelor ;
o cerinţe de exploatare .
Se urmăreşte adoptarea unor scheme care să asigure deplina siguranţă şi funcţionalitate a centralei
termice şi care să permită acordarea regimului de funcţionare al centralei cu sarcina termică a
consumatorilor (funcţionarea cazanelor “în cascadă”, autonomia circuitelor hidraulice al cazanelor şi
al consumatorilor prin utilizarea “pompelor de sarcină cazan”, “buteliei de egalizare a presiunilor” şi
“pompelor de reţea”, utlizarea robinetelor de amestec, cu 3 căi, pentru reglarea temperaturii agenţilo
termici furnizaţi etc.).
În vederea protejării cazanelor faţă de şocuri termice şi creării în cazane a regimului necesar la
începutul perioadei de funcţionare, se pot prevedea pompe de recirculaţie a apei la fiecare cazan de
apă caldă. In cazul în care cazanele sunt prevăzute de producător cu pompe proprii se va ţine seama
de aceasta în schema termică a centralei.
În centralele termice care folosesc combustibil gazos în perioadele cu sarcini termice medii şi
combustibil lichid la vârful de consum, se recomandă folosirea arzătoarelor mixte gaze-păcură
(combustibil lichid uşor), în vederea creării posibilităţii de a trece uşor de la un combustibil la
celălalt.
Pentru centralele termice cu cărbune se recomandă ca, la alegerea tipului de cazan folosit, să se aibă
în vedere următoarele :
o combustibil aprovizionat trebuie să poată fi ars direct fără să mai fie necesară o
preparare locală ;
o alimentarea cazanelor cu combustibil şi îndepărtarea cenuşii să se facă mecanizat.
În cazul utilizării drept combustibili a unor resurse locale (lemne, rumeguş, deşeuri agricole etc.)
este necesar ca instalaţia de ardere a cazanelor să fie adaptată corespunzător iar alimentarea cu
combustibil şi evacuarea cenuşii să se facă, pe cât posibil mecanizat.
La centralele termice de apartament funcţionând pe combustibil gazos sau lichid se recomandă
utilizarea cazanelor cu cameră de ardere închisă şi control automat al arderii.
Instalaţii pentru alimentare cu combustibil

Alegerea tipului de combustibil pentru centrala termică se face în funcţie de: disponibilitatea
combustibilului, posibilităţile de procurare şi stocare, condiţiile de mediu, gradul de asigurare a
consumatorului, modul de exploatare al centralei termice etc.
În cazul consumatorilor care impun o mare siguranţă în funcţionare şi la care există posibilitatea
întreruperii sau diminuării alimentării cu combustibil (cum ar fi, de exemplu, gazele naturale) se
poate prevederea folosirea a doi combustibili (gaze naturale şi combustibil lichid, combustibil lichid
şi GPL), adoptându-se soluţiile tehnice adecvate (arzătoare mixte, specializarea cazanelor pe tip de
combustibil etc.).
36
Tel. / Fax : 031.41.56.159 ; Mobil : 0722.433.070
RO 6710490
La proiectarea instalaţiilor de combustibil gazos din centrale termice se va ţine seama de

“Normativul pentru proiectarea şi executarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale” I6 şi de
“Normativul pentru proiectarea şi executarea sistemelor de alimentare cu gaze petroliere lichefiate
(GPL) I31.
În cazul utilizării gazului petrolier lichefiat (GPL) drept combustibil pentru cazane, acestea vor fi
alimentate numai de la depozite exterioare. Depozitele de GPL care deservesc centralele termice vor
fi realizate (soluţii constructive, capacităţi, distanţe de amplasare) în conformitate cu prevederile
Normativului I31. Este interzisă alimentarea arzătoarelor cazanelor de la butelii individuale mobile
de GPL, indiferent de amplasarea acestora (în exteriorul sau interiorul clădirii).
În clădirile civile şi industriale se admite depozitarea a maximum 10 mc lichide combustibile
necesare folosirii în centrala termică din clădire (combustibil lichid uşor, motorină, păcură).
Depozitarea se face, obligatoriu, în încăperi separate de restul clădirii prin pereţi şi planşee. Se
prevăd praguri pentru evitarea împrăştierii lichidelor revărsate în caz de avarie, asigurarea golirii
rapide şi instalaţii de semnalizare şi stingere a incendiului. La aceste încăperi nu se prevăd
dispozitive pentru evacuarea fumului în caz de incendiu şi nici panouri de deburare (explozie).
În interiorul sălilor de cazane independente, alipite clădirilor sau înglobate în acestea, se admite
amplasarea unui rezervor de combustibil lichid de consum zilnic, cu capacitate de maximum 2 mc.
Rezervorul de consum zilnic nu se va monta deasupra cazanelor, ci lateral, la o distanţă de cel puţin
2,50 m de injectoare şi nu pe direcţia eventualelor rateuri de gaze sau pe direcţia de evacuare a
gazelor de ardere, la deschiderea clapetelor de explozie.
Depozitarea în exterior a combustibilului lichid se face atunci când aceasta este posibilă şi când
soluţia se dovedeşte mai economică. Depozitele pot fi supraterane semiîngropate sau îngropate.
Depozitele îngropate, având o capacitate de cel mult 30 mc se pot amplasa fără restricţii de distanţă
faţă de construcţie.
Depozitele având o capacitate de peste 30 mc şi cel mult 200 mc se amplasează la o distanţă de
minimum 15 m de orice construcţie. Distanţa se reduce cu 25 % pentru depozite semiîngropate şi cu
50 % pentru cele îngropate.
In scopul protecţiei mediului, rezervoarele metalice de combustibil lichid pentru depozite
semiîngropate şi îngropate se vor prevedea, fie cu pereţi dubli, cu instalaţie automată de detecţie a
prezenţei combustibilului în spaţiul dintre pereţi şi montare direct în sol, fie cu pereţi simpli şi
montare în cuvă de beton.
Pentru un grup de rezervoare se prevede o cameră de comandă, în care se montează armăturile de
închidere pe conductele instalaţiei de combustibil şi instalaţiile corespunzătoare de semnalizare, iar
camera va avea o gură de acces.
Cuvele rezervoarelor pentru combustibilii de ardere nu se prevăd cu panouri de deburare şi
dispozitive de evacuare a fumului, accesul asigurându-se printr-o trapă.
Rezervoarele de combustibil lichid, indiferent de capacitatea lor, se prevăd cu: conducte de
alimentare (dacă alimentarea se face pe sus, aceasta se prelungeşte până la 50 cm de la fundul
rezervorului), conducte de plecare, conducte de recirculare (dacă plecarea se face prin pompare),
37
Tel. / Fax : 031.41.56.159 ; Mobil : 0722.433.070
RO 6710490
conducte de preaplin cu indicatoare de nivel care nu vor fi din sticlă şi cu conducte de aerisire
comunicând direct cu exteriorul şi având la capătul exterior opritoare de flăcări.
În clădirile centralelor termice se admite amplasarea depozitelor de combustibil solid cu o

capacitate de 20 mc. Depozitarea se face, obligatoriu, în încăperi separate de restul construcţiei prin
pereţi şi planşee realizate conform art.10.26 din prezentul normativ.
În sălile de cazane funcţionând cu combustibil solid, cu alimentare manuală a focarelor, se admite
depozitarea a maximum 2 mc combustibil.
Buncărele cu o capacitate de cel mult 2 mc, pentru fiecare unitate de cazan, pot fi amplasate în
interiorul sălii cazanelor.
Buncărele cu o capacitate mai mare de 2 mc, pentru alimentarea cazanelor, vor fi amplasate într-un
spaţiu separat de sala cazanelor, conform prevederilor art.10.27 din prezentul normativ şi vor avea o
capacitate corespunzătoare consumului pentru un schimb, pentru fiecare unitate de cazan.
Depozitarea cenuşii şi zgurii se va face în spaţii exterioare, adăpostite de vânt (eventual cu parapet
incombustibil).
La depozitele de zgură şi cenuşă cu capacitatea peste 50 mc se vor prevedea instalaţii fixe de
stingere cu apă.
Alimentarea cu aer de combustie

Pentru admisia aerului de combustie se prevăd prize sau ferestre cu ochiuri mobile în pereţii
exteriori ai centralei, de regulă în peretele din spatele cazanelor sau în zonele adiacente acestuia din
pereţii laterali. Dacă aceste soluţii nu pot fi adoptate, prizele se amenajează în peretele frontal sau în
zonele adiacente acestuia din pereţii laterali; în aceste cazuri, aerul de combustie este condus prin
canale de aer până în zona din spatele cazanelor.
În toate situaţiile, aerul se introduce cât mai aproape de tavanul sălii cazanelor pentru a se utilize
excedentul de căldură din zona superioară şi pentru a se asigura ventilarea întregului spaţiu.
Secţiunea liberă a prizelor de aer pentru combustie se detemină prin calcul, în funcţie de capacitatea
centralei, de felul combustibilului utilizat şi de soluţia de introducere a aerului în focare.
În caz că nu est posibilă asigurarea aerului de combustie prin ventilare naturală (grile de admisie sau
prize cu canale), se prevăd, în acest scop, ventilatoare. Nu se prevăd, pentru acestea, unităţi de
rezervă.
Centrala termică se prevede cu guri de evacuare a aerului viciat a căror suprafaţă liberă este cel puţin
egală cu secţiunea totală a coşurilor de fum.
Evacuarea gazelor de ardere

Evacuarea gazelor de ardere se face în atmosferă, cu condiţia obligatorie de a se lua măsurile
necesare pentru ca noxele conţinute de gazele de ardere, după pătrunderea în atmosferă şi dispersia
lor, să se încadreze în limitele admise pentru concentraţiile din aer şi de la sol. Incadrarea în limitele
admise se referă atât la noxele evacuate de centrala termică cât şi, separat, la ansamblul format de
această centrală şi alte surse de noxe existente sau previzibile în zonă.
La centralele termice funcţionând cu combustibil solid se va analiza necesitatea prevederii de
dispozitive de reţinere a cenuşii, pentru a nu se depăşi concentraţia admisibilă de noxe în atmosferă.
38
Tel. / Fax : 031.41.56.159 ; Mobil : 0722.433.070
RO 6710490
Înălţimea coşului de fum - prin care se evacuează gazele de ardere în atmosferă - se determină
printr-un calcul specific gazodinamic şi de dispersie a gazelor de ardere. În calcul se au în vedere şi :
o necesităţile funcţionale ale cazanelor ;
o conţinutul de noxe al gazelor de ardere ;
o parametrii meteorologici locali (direcţia şi viteza vânturilor dominante, stratificarea
termică verticală etc.) ;
o situaţia clădirilor din zonă (poziţionarea faţă de coş şi vânturile dominante; regimul
de înălţime) ;
o caracteristicile altor surse de noxe din zonă.
Evacuarea gazelor de ardere se face, când este posibil, prin tiraj natural, ţinând seama şi de tipul de
cazan folosit.
Tirajul forţat se prevede în cazurile în care :

o tipul cazanului impune aceasta ;
o căldura gazelor de ardere a fost parţial recuperată ;
o condiţiile particulare impun coşului o înălţime mai mică decât cea necesară pentru
funcţionarea cu tiraj natural (de ex.: vecinătatea unui aeroport, obligativitatea
înglobării coşului de fum într-o clădire cu înălţime insuficientă, amplasarea într-un
ansamblu arhitectonic ce nu permite coşuri înalte etc.) ;
o înălţimea coşului de fum cu tiraj natural nu este suficientă pentru asigurarea
dispersiei noxelor în atmosferă, necesară încadrării în limitele admise ale
concentraţiei de noxe în atmosferă.
Coşul de fum va depăşi coama acoperişului cu minimum 0,50 m, iar în cazul învelitorilor
combustibile cu minimum 1 m, luându-se şi măsurile de protecţie faţă de elementele combustibile
ale acoperişului.
La terase, coşul de fum va depăşi cu minimum 0,50 m elementele de supraînălţare ale terasei (atic,
zid antifoc), dacă distanţa faţă de elemente este sub 3 m şi cu minimum 1 m, dacă distanţa faţă de
acestea este de peste 3 m.
In ansamblurile de locuinţe, coşurile de fum ale centralelor termice funcţionând cu combustibil
lichid sau gazos se alipesc sau se înglobează în cele mai înalte clădiri din ansamblu.
În cazul în care viteza gazelor de ardere nu se încadrează în limitele recomandate şi dacă secţiunea
liberă a coşului depăşeşte 2 mp, iar pierderile de sarcină prin canal şi coş nu se pot acoperi prin tiraj
natural, după caz, se pot prevedea coşuri separate sau se compartimentează coşul.
Compartimentarea se face pe toată înălţimea coşului, prevăzându-se canale de fum orizontale
separate, pentru fiecare compartiment al coşului.
Pe racordurile dintre cazane şi canalul de fum se prevăd dispozitive pentru reglarea tirajului
cazanelor în funcţiune, pentru închiderea traseului gazelor de ardere - la cazanele care nu
funcţionează - şi pentru compensarea dilatărilor.
Pentru măsurarea temperaturii, prelevarea probelor pentru analiza gazelor de ardere, precum şi
pentru măsurarea tirajului, se prevăd ştuţuri din ţeavă Dn 32 pe racord de fum al fiecărui cazan,
precum şi la baza fiecărei secţiuni a coşului de fum care asigură tirajul unui grup de cazane.
39
Tel. / Fax : 031.41.56.159 ; Mobil : 0722.433.070
RO 6710490
Lungimea canalului de fum va fi minimă şi nu va depăşi 1/3 din înălţimea coşului de fum.
În cazul folosirii unui singur coş pentru mai multe cazane cu tiraj forţat, fiecare ventilator de gaze de
ardere se prevede cu canal independent de fum, până la coşul de fum. Racordarea canalelor la coşul
de fum se face astfel încât să se evite influenţa negativă în funcţionarea cazanelor.
Canalele de fum realizate din diferite materiale (tuburi metalice, materiale ceramice, zidărie) se
protejează la interior, în funcţie de temperatura şi de caracterul agresiv al gazelor de ardere.
Coşurile de fum din zidărie, înglobate în clădire se şamotează, la partea inferioară, pe cca.10 m din
înălţimea lor. Pe restul înălţimii, aceste coşuri se căptuşesc cu cărămidă obişnuită, astfel încât
secţiunea interioară a coşurilor să rămână constantă, dar fără să se împiedice dilatarea liberă a
căptuşelii de şamotă.
Coşurile de fum din zidărie, înglobate în clădiri, se amplasează astfel încât nici una din laturile lor să
nu fie inclusă în vreun perete exterior al clădirii. Dacă această soluţie nu este posibilă, se iau măsuri
constructive pentru evitarea apariţiei condensului.
Coşurile de fum metalice, din ţeavă de oţel, se protejează anticoziv la interior şi se termoizolează la
exterior.
Probleme specifice ale evacuării gazelor de ardere de la cazanele centralelor termice de apartament
vor fi rezolvate conform ghidului GP 051 “Ghid de proiectare, execuţie şi exploatare a centralelor
termice mici”, normativului I6 “Normativ pentru proiectarea şi executarea sistemelor de alimentare
cu gaze naturale” şi normativului I 31 “Normativ pentru proeictarea şi executarea sistemelor de
alimentare cu gaze petroliere lichefiate (GPL)”.
Organizarea spaţiilor din centrală termică

Dimensiunile centralelor termice se stabilesc ţinând seama de tipul, numărul şi gabaritul utilajelor,
de spaţiile necesare pentru montarea, exploatarea şi întreţinerea lor. Se va ţine seama de posibilitatea
de extindere în viitor a centralei termice.
Organizarea spaţiilor şi amplasarea utilajelor se face astfel încât distanţele străbătute de personalul
de exploatare să fie minime, iar supravegherea utilajelor şi operaţiunile de exploatare şi întreţinere
să se facă uşor.
Se asigură, după caz, spaţiul necesar pentru revizii, reparaţii, control etc.
Spaţiile libere indicate vor avea înălţimea utilajelor respective, dar nu mai puţin de 1,80 m.
În faţa cazanelor se lasă un spaţiu liber (culoar), a cărui lăţime va fi stabilită în funcţie de
necesităţile de exploatare, întreţinere şi curăţire, ţinând seama şi de recomandările producătorului
cazanului şi arzătorului (pentru combustibil lichid sau gaze).
La cazanele alimentate cu combustibil solid, la stabilirea acestui spaţiu se ţine seama de sistemul de
alimentare al cazanelor şi de evacuarea cenuşii şi zgurii, la care se adaugă un spaţiu de siguranţă şi
circulaţie de 1 m.
La cazanele alimentate cu combustibil lichid sau gaze, pentru care nu se prescriu condiţii special de
exploatare, întreţinere şi curăţire, spaţiul liber (art.10.3) se consideră de la elementul cel mai ieşit în
afara cazanului.
40
Tel. / Fax : 031.41.56.159 ; Mobil : 0722.433.070
RO 6710490
În funcţie de suprafaţa de încălzire a cazanului, lăţimea spaţiului liber se recomandă a fi :

o până la 10 mp circa 1,00 m
o între 10 şi 30 mp circa 1,50 m
o peste 90 mp sau peste 1 MW circa 2,50 m
În cazul amplasării cazanelor pe două fronturi, cu focarele faţă în faţă, lăţime culoarelor din faţa
cazanelor se aleg cu 1 m mai mari decât cele stabilite pentru cazanele amplasate pe un singur front.
Distanţa de la mantaua laterală a cazanelor până la elementele de construcţie ale sălii cazanelor sau
până la limita platformei deschise, respectiv până la mantaua cazanului vecin - dacă nu sunt şi alte
indicaţii ale producătorului - este de:
o 0,80 m la cazanele având suprafaţa de încălzire până la 100 mp ;
o 1,00 m la cazanele având suprafaţa de încălzire peste 100 mp.
Dacă condiţiile de control şi întreţinere permit, cazanele se pot aseza în grupuri de câte două, fără
distanţă între cazanele din acelaşi grup.
Între părţile laterale cele mai ieşite ale cazanelor şi pereţii laterali ai centralei termice trebuie să
rămână un spaţiu liber de cel puţin 0,50 m.
Distanţa de la spatele cazanelor până la canalul de fum şi coşul de fum se stabileşte conform
indicaţiilor producătorului, pentru a prmite accesul, supravegherea şi întreţinerea instalaţiilor de
evacuare a gazelor de ardere.
Înălţimea minimă liberă între părţile cele mai ieşite în afară ale cazanului şi elementele cele mai
apropiate ale instalaţiilor din centrala termică (conducte, vane, suporturi, aparataje ş.a.) este de 20
cm.
La schimbătoarele de căldură, pentru scoaterea, întreţinerea şi repararea elementelor

demontabile, se lasă un spaţiu liber pe acea parte pe care se scot elementele demontabile.
Spaţiul va fi suficient de mare pentru operaţiunile de scoatere şi întreţinere, urmând ca repararea să
se facă, eventual, într-un alt spaţiu special amenajat.
Pe celelalte părţi ale schimbătoarelor de căldură montate până la înălţimea de 1,80 m se prevăd
spaţii libere de cel puţin 0,8 m.
În cazul montării schimbătoarelor de căldură la înălţimi peste 1,80 m deasupra pardoselii, distanţa
minimă laterală până la alte aparate, până la preţii încăperii sau până la limita platformelor deschise
este de 0,50 m. Distanţele menţionate se prevăd dacă nu există alte indicaţii ale producătorului.
Pompele din centralele şi punctele termice se montează la pardoseală, pe postamente sau pe
conducte.
Pompele montate la pardoseală se amplasează astfel încât să ofere posibilităţi de supraveghere
uşoară.
Ele se montează, pe cât posibil, grupate şi aliniate. Nu se admite montarea pompelor în spatele
cazanelor. Spaţiul liber din jurul pompelor montate pe postament se stabileşte în funcţie de mărimea
pompelor, a diametrelor conductelor de racordare, cât şi de mărimea şi poziţia de montare a
armăturilor de pe aceste conducte, dar nu mai mic de 0,5 m (socotit de la postamentul pompelor).
Când tipul şi greutatea pompelor permit, se pot monta două pompe pe un postament comun.
41
Tel. / Fax : 031.41.56.159 ; Mobil : 0722.433.070
RO 6710490
La montarea pompelor pe conducte, stabilirea spaţiului necesar se face ţinând seama de construcţia
pompelor (cu ax vertical sau orizontal), de modul de îmbinare (cu flanşe sau filet) şi de faptul dacă
sunt pompe simple sau gemene.
În jurul rezervoarelor cu apă se prevăd spaţii de acces de minimum 0,50 m. Aceste spaţii pot fi
micşorate pe două luni la 0,10 m, dacă rezervorul poate fi deplasat pentru revizii şi reparaţii.
Dacă rezervorul este prevăzut pentru a fi izolat termic, el va avea asigurate pe toate laturile spaţii de
acces de cel puţin 0,50 m.
Rezervoarele având suprafaţa bazei peste 5 mp se montează pe suporturi, asigurând sub rezervor un
spaţiu de minimum 0,20 m.
Deasupra rezervoarelor care au gura de vizitare cu acces din partea superioară, se lasă un spaţiu liber
cu înălţimea minimă 0,60 m.
Montarea separatoarelor de impurităţi se face astfel încât să existe acces la organele demontabile
pentru curăţirea sitelor şi eliminarea depunerilor.
În situaţiile în care pentru curăţire şi eliminarea depunerilor se impune demontarea separatorului din
instalaţie, se prevăd în amonte şi în aval tronsoane din ţeavă cu îmbinări demontabile (mosoare);
Tronsoanele demontabile se montează între separator şi armăturile de închidere din amonte şi aval
ale acestora şi se prevăd cu prize de presiune.
Cazane
Capacitatea termică (puterea termică) totală acoperită de cazanele din centralele termice se
determină însumând necesităţile orare de căldură, ţinând seama de simultaneităţile în funcţionare
pentru:
o încălzire, conform SR 1907 şi cap.3 din prezentul normativ ;
o ventilare ;
o prepararea apei calde de consum, ţinând seama, în cazul consumului cu vârfuri şi a
celui discontinuu, de existenţa şi mărimea acumulării ;
o consumuri tehnologice, în funcţie de cronograma consumurilor de căldură ale
aparatelor consumatoare de căldură ;
o acoperirea pierderilor de căldură din reţelele de transport şi distribuţie a căldurii.
Pierderile de căldură din reţelele de transport şi distribuţie au ca efect reducerea temperaturii cu
Δtp(oC) , determinată cu relaţia:
Δtp=qxL (oC)
în care L = distanţa între sursele de căldură şi punctul de consum, în km;
q = indicele reducerii de temperatură a agentului termic datorită pierderilor de căldură, în oC/km;
Reţelele de distribuţie a căldurii se izolează termic pentru a nu se depăşi o valoare maximă q = 0,5
oC/km.
Pentru a avea la punctul de consum temperatura nominală Tn (0 (oC), pentru care se proiectează
instalaţia de încălzire centrală, este necesar ca, la plecarea de la sursa de căldură la cazane, agentul
termic să aibă temperatura reală Tr (oC) determinată cu relaţia:
Tr = Tn + q x L (oC)
42
Tel. / Fax : 031.41.56.159 ; Mobil : 0722.433.070
RO 6710490
1. Pentru cazane de abur și de apă fierbinte

Cerintele privind situatiile, conditiile precum si modul de intocmire a documentatiilor tehnice sunt
mentionate in prescriptia tehnică C1-2010.
După pericolul pe care-l prezintă efectele dinamice pe care le-ar putea produce în caz de explozie,
cazanele se clasifică în cinci categorii de la A la E în funcţie de valoarea indicelui de clasificare (i) şi
de caracteristicile tehnice ale cazanului, conform tabelului 1.
Tabelul 1
Categoria
Indice de clasificare (i)/caracteristici tehnice
cazanului
A i > 150
B 75 < i ≤ 150
Categoria
Indice de clasificare (i)/caracteristici tehnice
cazanului
C 25 < i ≤ 75
D i ≤ 25
Cazane de abur cu sau fără focar şi la care următoarele caracteristici tehnice nu
depăşesc limitele:
- presiune maximă: 10 bar;
- suprafaţa de încălzire: 2 m2;
E
- diametrul interior al tamburului: 400 mm;
- capacitatea: 100 l (conţinutul de apă până la nivelul maxim admisibil al apei din
cazan; în cazul în care nu se poate stabili cu exactitate aceasta, se ia în
considerare capacitatea întregului spaţiu sub presiune al cazanului).
Indicele de clasificare se calculează cu relaţia:
i = V (T s - 100ºC)
unde: i = indice de clasificare (fără unitate de măsură);
V = volumul de apă din cazanul de abur umplut cu 100 mm peste nivelul minim din tambur
sau volumul total de apă din cazanul de abur cu străbatere forţată, din cazanul de apă
fierbinte sau din economizorul independent, în m3;
Ts = temperatura de saturaţie a aburului sau temperatura maximă a apei la cazanele de apă
fierbinte şi economizoarele independente, în ºC.
Din punct de vedere al supravegherii cazanelor în timpul exploatării, acestea se clasifică în

următoarele categorii:
a) cazane cu supraveghere în regim permanent - notate S0;
b) cazane cu supraveghere în regim nepermanent sau cu supraveghere periodică - notate S1.
43
Tel. / Fax : 031.41.56.159 ; Mobil : 0722.433.070
RO 6710490
Cazanele care pot fi încadrate în categoria S1 sunt cazanele de abur având debitul maxim 10 t/h şi
presiunea maximă 16 bar şi cazanele de apă fierbinte având debitul maxim 5 Gcal/h, la care
producătorul prevede acest lucru.
În funcţie de intervalele de timp maxime după care este obligatoriu ca operatorul să fie prezent în
centrala termică pentru efectuarea verificării instalaţiei (24 sau 72 de ore), regimurile de funcţionare
fără supraveghere permanentă sunt notate cu S1-Sp-24 şi, respectiv S1-Sp-72.
În cazul în care în aceeaşi sală sunt instalate separat cazane şi baterii de cazane, categoria de
clasificare se stabileşte luând în considerare indicele de clasificare cel mai mare pentru fiecare cazan
sau baterie de cazane în parte.
Atunci când în aceeaşi sală sunt instalate cazane diferite ca mărime şi caracteristici tehnice,
categoria de clasificare se stabileşte luând în considerare cazanul cu indicele de clasificare cel mai
mare.
Cazanele de abur cu străbatere forţată cu debitul nominal până la 10 t/h inclusiv, cazanele de apă
fierbinte şi economizoarele independente cu debitul caloric nominal până la 5 Gcal/h inclusiv,
precum şi supraîncălzitoarele independente de orice debit intră în categoria de clasificare C,
indiferent de rezultatul calculului efectuat pentru stabilirea categoriei.
Cazanele menţionate mai jos intră în categoria de clasificare D, indiferent de rezultatul calculului
efectuat pentru stabilirea categoriei de clasificare:
a) cazanele cu ţevi de fum (ignitubulare) a căror suprafaţă de încălzire este construită numai din
ţevi cu diametrul exterior de cel mult 102 mm şi care îndeplinesc următoarele condiţii:
1) suprafaţa de încălzire este de cel mult 30 m2;
2) conţinutul de apă este de cel mult 50 l/m2 suprafaţă de încălzire;
3) presiunea nominală este de cel mult 6 bar.
b) cazanele ignitubulare verticale la care plăcile tubulare inferioare sunt neglijabile ca suprafeţe
de încălzire faţă de suprafaţa ţevilor de fum;
c) cazanele acvatubulare cu suprafaţa de încălzire de cel mult 50 m2 şi presiunea nominală de
cel mult 6 bar, construite din ţevi cu diametrul exterior de cel mult 51 mm şi colectoare cu diametrul
exterior de cel mult 100 mm.
În funcție de categoria cazanului se stabilesc condițiile referitoare la sala cazanului, după cum
urmează:
Sala cazanelor de categoria A

Cazanele de categoria A se instalează în săli proprii amenajate în clădiri amplasate la nivelul solului.
În sala cazanelor se pot monta cazane de abur de joasă presiune (cu PS ≤ 0,5 bar) şi cazane de apă
caldă (cu T ≤ 110ºC), schimbătoare de căldură care folosesc ca agent primar aburul sau apa caldă
produs (produsă) de cazane, precum şi instalaţii auxiliare care deservesc cazanele (ca de exemolu:
44
Tel. / Fax : 031.41.56.159 ; Mobil : 0722.433.070
RO 6710490
pompe, buncăre pentru combustibil solid sau rezervoare de zi pentru combustibil lichid, instalaţii
pentru prepararea combustibilului, ventilatoare, rezervoare de apă, instalaţii de tratare a apei), astfel
încât să nu împiedice buna deservire şi supraveghere a cazanelor.
Sala cazanelor se amplasează la o distanţă de cel puţin 10 m faţă de orice clădire industrială sau
civilă, de marginea drumurilor destinate circulaţiei vehiculelor sau de axa liniilor de cale ferată, cu
excepţia celor prevăzute anterior.
Pe cel mult două laturi ale sălii cazanelor se admite construirea, la o distanţă mai mică de 10 m,
lipite sau având pereţi comuni, a unor încăperi care pot fi folosite ca săli pentru maşini de abur,
turbogeneratoare, suflante, ateliere de întreţinere sau pentru lucrări de reparare, ateliere de fabricaţie
sau anexe ale acestora, magazii şi depozite de materiale necombustibile, laboratoare, birouri şi
grupul sanitar ale centralei termice, toate făcând parte din categoriile C, D şi E de incendiu, conform
normativelor de siguranţă la foc a construcţiilor.
Pereţii despărţitori trebuie să aibă rezistenţa mecanică corespunzătoare şi să nu fie prevăzuţi cu
goluri de comunicare directă spre sala cazanelor cu excepţia unei uşi de comunicare între sala
cazanelor şi sala maşinilor de abur, a turbogeneratoarelor sau a suflantelor. De asemenea, poate
exista o uşă de comunicare între sala cazanelor, birourile centralei termice, laboratoare şi grupul
social, dacă acestea din urmă deservesc numai sala cazanelor.
În cazul cazanelor care funcţionează cu combustibil lichid sau gazos, peretele despărţitor dintre sala
cazanelor şi sala maşinilor poate să lipsească.
Peretele din faţa frontului cazanelor trebuie să rămână liber, pe cât posibil.
Nu se admite construirea de etaje peste sala cazanelor de categoria A.
Subsolul sălii cazanelor nu trebuie să fie folosit decât pentru montarea instalaţiilor auxiliare ale
cazanelor.
Se admite ca unul din pereţii cazanului ca de exemplu cel posterior sau cel lateral, să facă parte din
pereţii exteriori ai sălii cazanelor, cu condiţia ca:
a) pe aceşti pereţi să nu existe dispozitive sau elemente care condiţionează funcţionarea
cazanelor;
b) să se evite pierderile suplimentare de căldură.
Sala cazanelor de categoria B

Cazanele de categoria B se instalează în săli proprii amenajate în clădiri amplasate la nivelul solului.
produs (produsă) de cazane, precum şi instalaţii auxiliare care deservesc cazanele ca de exemplu
pentru prepararea combustibilului, ventilatoare, rezervoare de apă, instalaţii de tratare a apei, astfel
Sala cazanelor se amplasează la o distanţă de cel puţin 5 m faţă de orice clădire industrială sau
45
Tel. / Fax : 031.41.56.159 ; Mobil : 0722.433.070
RO 6710490
civilă, de marginea drumurilor destinate circulaţiei vehiculelor sau de axa liniilor de cale ferată, cu
excepţia celor prevăzute anterior.
Pe cel mult două laturi ale sălii cazanelor se admite construirea, la o distanţă mai mică de 5 m, lipite
sau având pereţi comuni, a unor încăperi de producţie industriale sau anexe ale acestora, ateliere,
magazii şi depozite de materiale necombustibile, laboratoare, sau a grupului sanitar, toate făcând
parte din categoriile C, D şi E de pericol de incendiu, conform normativelor de siguranţă la foc a
construcţiilor.
Pereţii despărţitori trebuie să aibă o rezistenţă mecanică corespunzătoare normativelor de proiectare
şi de realizare a construcţiilor şi să nu fie prevăzuţi cu goluri pentru comunicare directă ca de
exemplu uşi, ferestre şi altele asemenea spre sala cazanelor. Poate exista o uşă de comunicare între
sala cazanelor, laboratoare şi grupul social, dacă acestea din urmă deservesc numai sala cazanelor.
Peretele din faţa frontului cazanelor trebuie să rămână liber, pe cât posibil.
În subsolul sălii cazanelor de categoria B se pot amplasa încăperi de producţie şi depozitare a
materialelor necombustibile sau instalaţii deservite permanent sau ocazional de persoane, cu
condiţia separării acestora de sala cazanelor, conform normativelor de siguranţă la foc a
construcţiilor.
Nu se admite comunicarea directă între aceste încăperi şi sala cazanelor.
Subsolul trebuie să comunice direct cu exteriorul cel puţin printr-o uşă cu deschidere în exterior.
Nu se admite construirea de etaje peste sala cazanelor de categoria B.
Sala cazanelor de categoria C și D

Cazanele de categoria C se instalează în săli proprii amenajate în clădiri amplasate la nivelul solului.
produs (produsă) de cazane, precum şi instalaţii auxiliare care deservesc cazanele ca de exemplu
pentru prepararea combustibilului, ventilatoare, rezervoare de apă, instalaţii de tratare a apei astfel
Sala cazanelor se amplasează la o distanţă mai mare de 3 m faţă de orice clădire industrială sau
civilă, faţă de marginea drumurilor destinate circulaţiei vehiculelor sau faţă de axa liniilor de cale
ferată, cu excepţia celor prevăzute anterior.
Cazanele de categoria C pot fi instalate şi în săli proprii, făcând parte din clădiri de producţie
industriale, de categoriile C, D şi E de pericol de incendiu sau în clădiri de depozitare a materialelor
necombustibile, conform normativelor de siguranţă la foc a construcţiilor, cu condiţia ca sala
46
Tel. / Fax : 031.41.56.159 ; Mobil : 0722.433.070
RO 6710490
cazanelor să nu fie lipită de încăperi cu aglomerări de persoane sau de căile de acces ale acestora.
Pereţii despărţitori trebuie să aibă o rezistenţă mecanică corespunzătoare şi să nu fie prevăzuţi cu
goluri de comunicare directă ca de exemplu uşi, ferestre şi altele asemenea spre încăperile
industriale sau anexele acestora, ateliere de întreţinere, magazii şi depozite de materiale
necombustibile, laboratoare, grup social, lipite sau având pereţi comuni cu sala cazanelor. Poate
exista o uşă de comunicare între sala cazanelor, laboratoare şi grupul social, dacă acestea deservesc
numai sala cazanelor.
Dacă în sala cazanelor se instalează cazane cu suprafaţa de încălzire formată numai din serpentine,
pereţii despărţitori interiori pot fi sub nivelul luminatoarelor încăperii industriale, iar sala cazanelor
poate fi fără tavan.
În subsolul clădirii în care este înglobată sala cazanelor se pot amplasa încăperi de producţie şi de
depozitare a materialelor necombustibile sau instalaţii deservite permanent sau ocazional de
persoane, cu condiţia separării acestora de sala cazanelor conform normativelor de siguranţă la foc a
construcţiilor. Nu se admite comunicarea directă între aceste încăperi şi sala cazanelor.
Subsolul trebuie să comunice cu exteriorul cel puţin printr-o uşă cu deschidere în exterior.
Nu se admite construirea de etaje peste sala cazanelor de categoria C.
Cazanele de categoria D pot fi instalate în săli proprii (în încăperi separate) amplasate la subsolul,
demisolul, parterul sau la etajele clădirilor de producţie din categoriile C, D şi E de pericol de
incendiu, ale clădirilor de depozitare a materialelor necombustibile şi ale clădirilor civile conform
normativelor de siguranţă la foc a construcţiilor. Cazanele de categoria D se instalează în săli proprii
sau în încăperi destinate pentru ateliere, hale de producţie, grup sanitar, laboratoare şi altele
asemenea situate la subsolul, demisolul, parterul sau etajul clădirii, cu excepţia clădirilor care se
încadrează în categoriile A şi B de pericol de incendiu conform normativelor de siguranţă la foc a
construcţiilor.
Nu se admite amplasarea sălii cazanelor având perete comun sau sub încăperi cu persoane care nu se
pot evacua singure ca de exemplu spitale, magazine, şcoli, grădiniţe de copii, creşe şi altele
asemenea, sau sub căile de evacuare ale acestora.
Sala cazanelor trebuie să fie separată de încăperile alăturate prin pereţi sau planşee cu rezistenţă
mecanică corespunzătoare conform normativelor tehnice de proiectare şi de realizare a
construcţiilor, cu uşi din materiale necombustibile şi fără goluri pentru ferestre.
Sala cazanelor de categoria E

Cazanele de categoria E pot fi instalate în săli proprii sau în încăperi destinate pentru ateliere, hale
de producţie, grup social, laboratoare şi altele asemenea situate la subsolul, demisolul, parterul sau
etajul clădirii, cu excepţia cazului în care aceste săli sunt în clădiri care se încadrează în categoriile
A şi B de pericol de incendiu conform normativelor de siguranţă la foc a construcţiilor.
În încăperile învecinate cu sălile cu aglomeraţie de persoane ca de exemplu săli de spectacole, săli
de clasă, săli de spital, magazine şi altele asemenea, pot fi instalate cazane având presiunea maximă
de 4 bar şi capacitatea de cel mult 100 de litri. Astfel de cazane pot fi instalate în încăperi alipite
47
Tel. / Fax : 031.41.56.159 ; Mobil : 0722.433.070
RO 6710490
sălilor de operaţii din spitale, chiar dacă există uşă şi fereastră de comunicare, cu condiţia ca în
acelaşi timp să fie în funcţiune numai un singur cazan.
Pereţii şi planşeele sălii cazanului (cazanelor) trebuie să fie executate din materiale necombustibile
şi să aibă o rezistenţă mecanică corespunzătoare. Încăperea trebuie să aibă cel puţin un perete liber
prevăzut cu ferestre a căror suprafaţă trebuie să fie de cel puţin 10% din suprafaţa pardoselii
încăperii. Se evită amplasarea ferestrelor spre străzile cu circulaţie intensă.
Peretele care desparte sala cazanului (cazanelor) de încăperile cu aglomeraţie de persoane nu trebuie
să aibă goluri pentru uşi sau ferestre.
Sala cazanului (cazanelor) trebuie să aibă o bună ventilaţie şi iluminare naturală şi artificială.
Armăturile, aparatura de măsurare şi control şi instalaţiile anexe ale cazanului trebuie să fie în
permanenţă bine iluminate.
Spaţiile de acces libere, pentru deservire şi pentru verificare, trebuie să fie de cel puţin 1,5 m în faţa
cazanului şi 0,5 m pe celelalte părţi. Pe una din părţile laterale, precum şi în spatele cazanului, se
poate renunţa la distanţa de 0,5 m cu condiţia ca pe aceste părţi să nu existe armături sau dispozitive
care necesită manevrarea şi supravegherea în timpul funcţionării cazanului. Condiţia este obligatorie
şi în cazul în care cazanele se instalează grupat sau sunt înglobate în instalaţia tehnologică pe care o
deservesc.
Cazanele care străbat peretele instalaţiei tehnologice pe care o deservesc ca de exemplu cazanele de
la cuptoarele de panificaţie, trebuie să aibă liberă numai partea frontală unde trebuie să existe
amplasate toate racordurile, armăturile şi aparatura de „protecţie-semnalizare-comandă” ale
cazanului.
Condiţiile de instalare a cazanelor de categoria E trebuie să permită o instalare şi o demontare
uşoară a acestora pentru verificări şi lucrări de reparare.
În sala cazanelor care funcţionează cu combustibil lichid se admite existenţa rezervorului metalic de
combustibil de zi având o capacitate până la 20 de litri.
Instalarea cazanelor înglobate în linii tehnologice

Cazanele de abur sau de apă fierbinte cu un debit de cel mult 2 t/h, respectiv 1 Gcal/h, care fac parte
dintr-o linie tehnologică ca de exemplu instalaţii de calandre, instalaţii de uscare lapte praf şi altele
asemenea, pot fi instalate în aceeaşi încăpere cu instalaţia tehnologică respectivă, cu următoarele
condiţii:
a) să deservească, în exclusivitate, instalaţiile tehnologice din care fac parte;
b) să fie împrejmuite cu grilaje (plase) pentru a se evita accesul persoanelor străine, altele decât
cele care asigură exploatarea acestora;
c) să fie automatizate corespunzător concepţiei constructive şi funcţionale a acestora; nivelul de
automatizare trebuie să fie compatibil şi integrat cu sistemele de automatizare ale proceselor
tehnologice în care sunt înglobate, iar funcţionarea acestora (pornirea, reglarea şi oprirea) să fie
strict legată de procesele tehnologice respective;
d) în încăperea respectivă să fie montate numai instalaţia tehnologică şi cazanul aferent.
48
Tel. / Fax : 031.41.56.159 ; Mobil : 0722.433.070
RO 6710490
Instalarea cazanelor recuperatoare

Cazanele recuperatoare, indiferent de categoria de clasificare, pot fi instalate în aceeaşi încăpere cu
instalaţia tehnologică generatoare a gazelor sau a altor fluide fierbinţi, în apropierea instalaţiei
respective.
Cazanele recuperatoare trebuie să fie împrejmuite cu grilaje (plase) pentru a se evita accesul
persoanelor străine, altele decât cele care asigură exploatarea acestora.
Instalarea cazanelor în aer liber

Cazanele, indiferent de categoria de clasificare, pot fi instalate parţial sau total în aer liber dacă prin
documentaţia tehnică a acestora se prevede acest lucru.
Pentru aceste cazane la instalare, trebuie să se asigure:
a) protecţia corespunzătoare a zidăriei şi a părţilor metalice împotriva degradării (din cauza
precipitaţiilor atmosferice şi a intemperiilor);
b) protecţia personalului de deservire, a dispozitivelor de alimentare cu apă şi combustibil, a
instalaţiilor de tratare a apei, a aparatelor de măsurare şi control, precum şi a instalaţiei de
automatizare la nivelul fiecărui element al acesteia; în acest scop, se prevăd incinte/încăperi închise
şi încălzite (sau condiţionate climatic, după caz), astfel încât să poată fi realizată o supraveghere
corespunzătoare şi uşoară a întregului cazan;
c) protecţia conductelor şi a armăturilor cazanului împotriva îngheţului, precum şi a
conductelor de impuls ale traductoarelor, aparatelor de măsurare şi control şi ale instalaţiei de
automatizare; în acelaşi context al protecţiei faţă de eventualele consecinţe ale temperaturilor
exterioare necontrolabile, se prevăd soluţii de protecţie a elementelor instalaţiei de automatizare
individuale împotriva temperaturilor ridicate excesive, după caz, împotriva umidităţii, coroziunii şi
acţiunii vântului şi viscolului;
d) protecţia ventilatoarelor de aer de ardere, de recirculare şi de gaze arse.
La stabilirea nivelului de dotare cu instalaţii de automatizare a cazanelor instalate parţial sau total în
aer liber, precum şi a condiţiilor tehnice pentru aparatura şi echipamentul din dotarea acestor
instalaţii, se ţine seama de condiţiile climatice specifice zonelor în care se montează.
În jurul cazanelor montate în aer liber, cu excepţia celor instalate temporar ca de exemplu pentru
foraj, pe şantiere sau similare, precum şi a celor încadrate în linii tehnologice, trebuie să se asigure o
îngrădire care să nu permită accesul persoanelor străine de exploatarea acestora.
Cazanele de abur montate în aer liber, cu presiunea nominală până la 5 bar inclusiv, se instalează la
distanţa stabilită conform celor precizate anterior, în funcţie de categoria în care se încadrează.
Cazanele cu presiunea nominală de peste 5 bar se instalează la o distanţă minimă de 20 m faţă de
orice clădire civilă, de marginea drumurilor destinate circulaţiei vehiculelor sau de axa liniilor de
cale ferată. În cazul în care aceste cazane deservesc clădiri industriale de producţie, distanţa până la
49
Tel. / Fax : 031.41.56.159 ; Mobil : 0722.433.070
RO 6710490
aceste clădiri trebuie să fie cel puţin egală cu distanţa pentru cazanele instalate în săli, în funcţie de
categoria cazanului. Clădirile industriale respective trebuie să fie de categoriile C, D şi E de pericol
de incendiu, conform normativelor de siguranţă la foc a construcţiilor.
Cazanele, indiferent de categorie, care fac parte din linii tehnologice pot fi instalate aproape de, sau
înglobate, în liniile tehnologice respective.
Distanţele faţă de clădirile industriale sau civile, de drumurile destinate circulaţiei vehiculelor,
precum şi faţă de celelalte utilaje din cadrul liniilor tehnologice se stabilesc prin documentaţia
tehnică de însoţire a cazanelor şi se avizează de RADTI.
În cazul construirii, pe una sau mai multe laturi ale cazanului, a unor pereţi de protecţie similari cu
cei ai sălilor de cazane, distanţa de 20 m indicată la art. 34 alin. (3) poate fi redusă, pe laturile
respective, până la distanţele conform celor precizate anterior în funcţie de categoria de clasificare a
cazanului.
Instalarea cazanelor în container

Cazanele, indiferent de categoria de clasificare, pot fi instalate în container dacă prin documentaţia
tehnică a acestora se prevede acest lucru de către producător.
Amplasarea containerului trebuie să respecte condiţiile prevăzute anterior, în funcţie de categoria de
clasificare a cazanului, limitele exterioare containerului asimilându-se limitelor exterioare sălii
cazanelor.
Construcţia sălii cazanelor

Sala cazanelor trebuie să fie astfel proiectată şi construită încât instalarea, exploatarea, repararea şi
verificarea tehnică a cazanelor să fie efectuate în condiţii optime de lucru şi de siguranţă.
De asemenea, proiectarea şi construcţia sălii cazanelor trebuie să respecte prevederile normelor
referitoare la asigurarea protecţiei împotriva incendiilor, ale normelor sanitare în vigoare, ale
normelor privind protecţia mediului şi a muncii, ale normativelor specifice privind proiectarea şi
construcţia clădirilor având ca destinaţie centrale termice, precum şi condiţiile din prezenta
prescripţie tehnică.
În acest sens, proiectele sălilor de cazane trebuie să fie avizate pentru a deveni aplicabile.
Construcţia sălii cazanelor trebuie să fie de gradul I sau II de rezistenţă la foc şi din materiale
necombustibile, conform normativelor tehnice privind siguranţa la foc a construcţiilor.
Se pot admite săli de cazane executate din materiale combustibile ignifugate sau greu combustibile
numai pentru instalaţii de cazane cu funcţionare temporară de maxim un an şi a căror suprafaţă
totală de încălzire nu depăşeşte 150 m2.
Pardoseala din sala cazanelor, cu excepţia cazurilor de la art. 31, nu trebuie să fie sub nivelul
terenului înconjurător.
Nivelul platformei de deservire a focarului şi, pe cât posibil, a cenuşarului nu trebuie să fie sub
nivelul pardoselii din sala cazanelor.
50
Tel. / Fax : 031.41.56.159 ; Mobil : 0722.433.070
RO 6710490
În cazul în care pardoseala este confecţionată din plăci de oţel, acestea trebuie să aibă suprafaţa
striată, pentru a se evita alunecarea personalului de deservire.
Acoperişul sălii cazanelor trebuie să fie realizat astfel încât să se asigure evacuarea aburului în cazul
unor eventuale avarii.
Nu se admite construirea de poduri/mansarde sub acoperişul sălii cazanelor de categoriile A, B şi C.
Uşile sălii cazanelor trebuie să fie aşezate, de preferinţă, pe peretele din faţa frontului cazanului sau
lateral, în apropierea locului principal de deservire a cazanului. Acestea trebuie să se deschidă uşor
spre exteriorul sălii.
Numărul, dimensiunile şi poziţia uşilor trebuie să fie astfel alese încât să asigure posibilitatea
evacuării uşoare a personalului şi, pe cât posibil, introducerea sau scoaterea elementelor cazanului
ca de exemplu tamburi, tuburi focare, ţevi şi altele asemenea.
Ferestrele sălii cazanelor trebuie să fie în conformitate cu prevederile actelor normative în vigoare
referitoare la existenţa suprafeţelor vitrate în funcţie de categoria combustibilului utilizat.
Iluminatul sălii cazanelor, precum şi a principalelor locuri de muncă, trebuie să respecte prevederile
actelor normative în domeniu.
Pentru sălile cazanelor al căror debit total este mai mare de 10 t/h, respectiv 5 Gcal/h, spaţiile de mai
jos trebuie prevăzute cu un sistem de iluminare de siguranţă pentru continuarea lucrului, conform
prevederilor reglementărilor în vigoare la:
a) frontul cazanelor şi trecerile dintre cazane;
b) panourile cu aparate de măsurare, control şi automatizare;
c) indicatoarele de nivel;
d) spaţiile pentru evacuarea cenuşii;
e) spaţiile ventilatoarelor de aer şi de gaze de ardere;
f) spaţiile rezervoarelor de apă, de combustibil şi al degazoarelor;
g) platformele şi scările de acces;
h) spaţiile pompelor de alimentare cu apă şi ale pompelor de combustibil;
i) morile de cărbune;
j) spaţiul instalaţiei de alimentare cu cărbuni.
Ieşirile din sala cazanelor trebuie să fie marcate cu semne luminoase, de preferinţă de culoare
galbenă, pentru a fi găsite uşor în caz de inundare cu abur a sălii cazanelor.
Sala cazanelor, încăperea cenuşarului, precum şi încăperile auxiliare şi sociale trebuie să fie
asigurate cu instalaţie de ventilaţie naturală sau mecanică cu priză de aer direct din atmosferă.
51
Tel. / Fax : 031.41.56.159 ; Mobil : 0722.433.070
RO 6710490
Ventilaţia din sala cazanelor trebuie să servească pentru asigurarea aerului de ardere, evacuarea
surplusului de umiditate, de gaze nocive, de praf, precum şi pentru asigurarea temperaturii
admisibile.
Temperaturile admisibile în diferite locuri din sala cazanelor trebuie să fie:
a) în zona de lucru principală, adică în zona unde se găsesc în permanenţă fochişti, temperatura
aerului trebuie să fie cel puţin 15ºC iarna şi să nu depăşească cu mai mult de 10ºC temperatura
exterioară, la umbră, vara;
b) în zona platformelor de lucru aflate în partea superioară a sălii cazanelor, destinată staţionării
permanente a personalului de deservire, temperatura aerului nu trebuie să depăşească cu mai mult de
10 ºC temperatura din zona de lucru principală, fără însă a depăşi 40ºC.
La locurile de muncă cu caracter de scurtă durată, temperatura aerului nu trebuie să depăşească cu
mai mult de 15ºC temperatura din zona principală de lucru.
Pentru personalul de deservire al sălii cazanelor trebuie să fie amenajate încăperi în incinta acesteia
pentru grupul social, în conformitate cu prevederile reglementărilor igienico-sanitare în vigoare.
Spaţii de deservire a cazanului

Amplasarea cazanelor sau a bateriilor de cazane în sală trebuie să se facă astfel încât să se asigure o
deservire şi o supraveghere corespunzătoare a cazanelor şi posibilitatea efectuării reparaţiilor şi
înlocuirilor elementelor cazanului.
Distanţa liberă de la frontul cazanelor sau al antefocarului până la peretele din faţă al sălii cazanelor
trebuie să fie stabilită în funcţie de înălţimea cazanului, astfel încât deservirea, întreţinerea şi
supravegherea să se poată efectua în condiţii bune. Această distanţă nu trebuie să fie mai mică de 3
m, cu excepţia cazanelor de categoria E, pentru care această distanţă este conform celor anterior
precizate.
În cazul în care unele elemente ale instalaţiei de ardere depăşesc frontul cazanelor, se admite ca
distanţa de la aceste elemente la peretele din faţă să fie de cel puţin 2 m.
Se admite instalarea pompelor, ventilatoarelor şi a distribuitoarelor în faţa frontului cazanelor, dar
amplasate astfel încât să nu împiedice buna deservire a cazanelor, iar lăţimea trecerii libere de-a
lungul frontului să nu fie mai mică de 2 m.
Pentru cazanele cu debit nominal de cel mult 2 t/h, respectiv 1 Gcal/h, distanţele minime de 3 m,
respectiv de 2 m, indicate mai sus, pot fi reduse până la 2 m, respectiv până la 1,5 m.
Atunci când sunt baterii de cazane aşezate faţă în faţă, spaţiul liber între fronturi trebuie să fie de cel
puţin 5 m. În cazuri speciale, în acest spaţiu se pot monta pompe şi alte accesorii sau trape îngrădite
pentru deservirea unui eventual subsol, numai dacă aceste instalaţii sau trape nu împiedică
deservirea focarelor şi dacă rămâne un spaţiu liber de trecere de cel puţin 1,5 m de fiecare parte.
Spaţiile libere de acces între două cazane alăturate sau dintre peretele cazanului (zidăria sau izolaţia)
52
Tel. / Fax : 031.41.56.159 ; Mobil : 0722.433.070
RO 6710490
şi peretele lateral al sălii cazanelor trebuie să fie de cel puţin 1,5 m.

Dacă sunt părţi ieşite din zidăria sau izolaţia laterală a cazanelor sau din zidurile clădirii sau alte
elemente fără funcţii dinamice, atunci spaţiul liber de trecere rămas între acestea poate fi redus până
la 0,8 m, cu condiţia ca în acest spaţiu să nu se găsească rampa de combustibil, capul de alimentare
cu apă, clapete de explozie, guri sau uşi de vizitare ale cazanului sau alte armături şi dispozitive care
necesită manevrare sau supraveghere.
În cazurile în care sistemul de sprijin al cazanului (fundaţie, sanie sau similare) depăşeşte nivelul
planşeului, iar marginile sistemului respectiv ies în afara zidăriei sau izolaţiei cazanului, distanţa
între marginile respective trebuie să fie de cel puţin 1 m.
La cazanele neînzidite (izolate), spaţiul între peretele cazanului şi peretele lateral al sălii poate fi
redus până la 0,8 m, în cazuri justificate tehnic prin proiectul sălii cazanelor şi avizate de RADTI, cu
condiţia ca pe latura respectivă a cazanului să nu existe armături sau alte dispozitive care necesită
manevrare sau supraveghere.
Totuşi, în cazul pereţilor sălii cazanelor construiţi din materiale combustibile ignifugate sau greu
combustibile, distanţa între peretele cazanului şi peretele sălii cazanelor nu trebuie să fie mai mică
de 1 m.
Distanţa liberă dintre peretele posterior al cazanului şi peretele sălii cazanelor trebuie să fie de
minim:
a) 0,7 m la cazanele cu un debit nominal de până la 10 t/h, respectiv 5 Gcal/h, inclusiv;
b) 1,5 m la cazanele cu un debit mai mare de 10 t/h, respectiv 5 Gcal/h.
De la partea superioară a zidăriei/izolaţiei cazanului sau de la oricare platformă de deservire situată

pe aceasta şi până la elementele inferioare ale construcţiei acoperişului sălii cazanelor trebuie să fie
o înălţime de minim 2 m, atunci când aceste elemente sunt din material necombustibil, şi de minim 3
m, atunci când elementele respective ale acoperişului sunt din material combustibil.
În cazul în care nu se respectă înălţimea conform alin. (1), în baza unui memoriu tehnic de
justificare, se poate accepta micşorarea spaţiului, pe baza unei derogări acordate de către ISCIR.
În cazul cazanelor verticale neînzidite, spaţiul din faţa focarului trebuie să fie de cel puţin 1 m, iar
faţă de ceilalţi pereţi ai sălii cazanelor sau între cazane de cel puţin 1 m.
Pentru cazanele verticale, deasupra cărora nu este necesar accesul în picioare, distanţa până la
elementele inferioare ale acoperişului trebuie să fie de cel puţin 1 m, dacă acoperişul este din
material necombustibil, şi de cel puţin 3 m, dacă elementele respective şi/sau acoperişul sunt
construite din materiale combustibile ignifugate.
Conducte şi rezervoare de apă

Conductele racordate la cazane trebuie să fie astfel montate încât să nu producă eforturi asupra
legăturilor la cazane care să depăşească limitele avute în vedere la proiectare. La calcularea
53
Tel. / Fax : 031.41.56.159 ; Mobil : 0722.433.070
RO 6710490
eforturilor se are în vedere posibilitatea deplasării în orice direcţie a fiecărui ştuţ al cazanului, ca
urmare a dilatării acestuia începând de la pornirea la rece şi până la sarcina maximă.
Reazemele conductelor trebuie să fie fixate de construcţiile metalice ale cazanului astfel încât la o
variaţie de sarcină să nu poată produce solicitări importante şi deformări ale acestora.
Conductele rezemate pe grinzile orizontale ale cadrului de susţinere trebuie să fie montate pe role
sau dispozitive care să permită mişcarea liberă, fiind prevăzute cu posibilităţi de dilatare sau cu
curbe de compensare a dilatării pentru a se reduce la minimum efortul în conductă sau efortul care
se exercită asupra pieselor suportului.
Conductele care traversează spaţiile de deservire şi de circulaţie din sala cazanului se amplasează
astfel încât să nu împiedice deservirea şi circulaţia din zona cazanului.
Deasupra cazanelor nu se pot aşeza rezervoare de apă decât dacă de la partea superioară a zidăriei
cazanului la fundul rezervoarelor este o distanţă de cel puţin 2 m.
Suprafaţa ocupată de rezervoare nu trebuie să depăşească 20% din suprafaţa de aşezare a zidăriei
cazanului.
Rezervoarele nu trebuie să fie aşezate în dreptul luminatoarelor.
Depozitarea combustibilului în sala cazanelor

În sala cazanelor se admite instalarea unui rezervor metalic pentru depozitarea combustibilului
lichid necesar consumului curent, în următoarele condiţii:
a) să aibă capacitatea de cel mult 2 m3;
b) să nu fie montat deasupra cazanelor, ci lateral la o distanţă de cel puţin 2,5 m de arzătoare şi
nu în direcţia eventualelor rateuri de aprindere;
c) să nu aibă indicatoare de nivel de sticlă;
d) să aibă conductă de aerisire care comunică cu exteriorul;
e) să aibă conducte de scurgere şi de preaplin care comunică cu exteriorul.
Conductele de alimentare cu combustibil lichid trebuie să fie prevăzute cu robinete care să fie
deservite uşor. Conductele trebuie să fie izolate atunci când trec prin apropierea suprafeţelor
puternic încălzite, a flăcărilor şi altele asemenea.
În sala cazanelor se admite instalarea unui buncăr de combustibil solid cu condiţia ca acesta să aibă
capacitatea de cel mult 2 m3 şi să fie astfel amplasat încât să nu reducă spaţiile libere de acces şi să
nu împiedice buna deservire a instalaţiilor auxiliare.
Buncărele şi dispozitivele anexe ale acestora se construiesc din materiale necombustibile.
La cazanele cu debite de 2 t/h, respectiv 1 Gcal/h, şi mai mari, care funcţionează cu combustibil
solid alimentarea cu combustibil a sălii cazanelor şi a focarelor se face prin mijloace mecanice.
54
Tel. / Fax : 031.41.56.159 ; Mobil : 0722.433.070
RO 6710490
În sala cazanelor trebuie să se găsească mijloacele necesare pentru stingerea unui eventual incendiu,
conform normelor generale şi specifice pentru prevenirea şi stingerea incendiilor.
Alte cerinţe
Construcţia metalică de susţinere, înzidirea cazanelor, focarele şi canalele de gaze de ardere, precum
şi scările, platformele şi ascensoarele se execută potrivit cerinţelor reglementărilor tehnice aplicabile
la data realizării cazanelor.
Obținerea Avizului obligatoriu de Instalare
Cazanele noi sau cazanele vechi care au PS x V > 60 bar x litru pot fi instalate şi respectiv instalate
pe un alt amplasament, numai în condiţiile în care s-a obţinut avizul obligatoriu de instalare eliberat
de ISCIR.
Nu este permisă începerea lucrărilor de instalare a cazanului înainte de obţinerea avizului obligatoriu
de instalare.
Modelul de aviz obligatoriu de instalare a cazanului este prevăzut în anexa 1.
Nu este necesar avizul obligatoriu de instalare pentru:
a) cazanele mobile;
b) cazanele utilizate pe şantiere la foraj;
c) cazanele cu funcţionare temporară până la maxim un an; pentru cazanele de abur şi de apă
fierbinte cu debitul mai mare de 2 t/h, respectiv 1 Gcal/h, regimul de funcţionare temporară
trebuie să fie confirmat şi înregistrat de către ISCIR în baza unui memoriu tehnic justificativ
prezentat de deţinător/utilizator;
d) cazanele încadrate în linii tehnologice şi cele de categoria E.
Avizul obligatoriu de instalare se eliberează pentru fiecare sală de cazane în parte şi se precizează
caracteristicile tehnice principale ale tuturor cazanelor prevăzute a funcţiona.
În cazul instalării unui cazan suplimentar, sau a unui cazan care înlocuieşte un cazan scos din uz şi
casat, se solicită un nou aviz obligatoriu de instalare pentru întreaga sală a cazanelor.
Pentru obţinerea avizului obligatoriu de instalare, deţinătorul/utilizatorul sau persoana împuternicită

în scris de acesta, înaintează la ISCIR, cu cel puţin 30 de zile înainte de data estimată pentru
începerea lucrărilor de instalare/montare, următoarele documente:
cererea de instalare a cazanului conform prevederilor art. 74;
a) documentaţia tehnică prevăzută la art. 69 sau fişa tehnică a cazanului pentru cazanul nou
nelivrat la data înaintării cererii;
b) documente privind rezultatele verificărilor efectuate în timpul utilizării, pentru cazane vechi
(cartea cazanului);
55
Tel. / Fax : 031.41.56.159 ; Mobil : 0722.433.070
RO 6710490
c) lista documentelor cu caracter normativ aplicate la construirea cazanelor;

d) documentaţia tehnică de instalare
Obţinerea avizului obligatoriu de instalare pentru un cazan este responsabilitatea

deţinătorului/utilizatorului acestuia. Documentaţia tehnică de instalare a cazanului, menţionată se
avizează de către RADTI.
Cererea de instalare a cazanului trebuie să conţină:

a) denumirea/numele şi prenumele şi adresa deţinătorului/utilizatorului şi atunci când este
cazul, a împuternicitului acestuia;
b) locul de instalare a cazanului/cazanelor;
c) date referitoare la cazan/cazane: tip/tipuri, producătorul, parametrii principali: presiune,
temperatură, debit, combustibil utilizat, dimensiuni de gabarit, destinaţie şi alte asemenea.
Documentaţia tehnică de instalare a cazanului/cazanelor trebuie să conţină:

a) borderoul documentelor;
b) memoriul tehnic conform;
c) planul de situaţie al sălii cazanelor şi al vecinătăţilor (clădiri şi instalaţii în aer liber) pe o
distanţă de cel puţin 10 m de la pereţii construcţiei acesteia;
d) planul şi secţiunile referitoare la sala cazanelor, cu amplasarea cazanelor şi a echipamentelor
termomecanice anexe;
e) schema termomecanică a echipamentelor din sala cazanelor;
f) date privind regimul chimic al cazanului/cazanelor:
1) fişa tehnică privind regimul chimic al cazanului/cazanelor, întocmită conform celor
de mai jos;
2) caracteristici fizico-chimice şi funcţionale ale masei schimbătoare de ioni, conform
celor de mai jos;
3) breviar de calcul pentru instalaţiile de tratarea apei, întocmit conform celor de mai
jos;
4) instrucţiuni de conservare.
g) date privind instalaţia de automatizare şi aparatele de măsurare, control şi protecţie care
echipează cazanul/cazanele;
h) date privind organizarea muncii în sala cazanelor: personal de conducere şi personal pentru
deservirea instalaţiilor de cazane pentru care se solicită autorizaţie ISCIR.
(2) Toate aceste documente trebuie să fie semnate şi ştampilate de persoana care reprezintă
deţinătorul/utilizatorul sălii cazanelor şi care răspunde pentru respectarea condiţiilor impuse pentru
construirea şi exploatarea acesteia.
56
Tel. / Fax : 031.41.56.159 ; Mobil : 0722.433.070
RO 6710490
Memoriul tehnic trebuie să conţină:

a) date privind cazanul/cazanele:
1) tipul cazanului, parametrii principali ca de exemplu presiune, temperatură, debit şi
altele asemenea, combustibil utilizat, destinaţia;
2) numărul şi data ultimului proces-verbal de verificare tehnică la care s-a efectuat
revizia interioară şi încercarea la presiune hidraulică şi prin care s-a stabilit presiunea maximă de
lucru şi data următoarei verificări tehnice periodice pentru cazanele vechi instalate/montate din nou
pe un alt amplasament;
b) date privind sala cazanelor şi clădirile învecinate:
1) elementele dimensionale pentru sală, uşi, ferestre şi altele asemenea;
2) modul de construcţie şi materialele pentru pardoseală, pereţi, uşi, ferestre, acoperiş,
inclusiv masa acestuia pe m2 şi altele asemenea;
3) iluminatul natural, artificial, de siguranţă şi pentru verificarea cazanelor;
4) instalaţia de ventilaţie naturală şi artificială;
5) depozitarea combustibilului, modul de alimentare şi modul de evacuare a produselor
de ardere, sistemul de ardere;
6) destinaţia şi construcţia clădirilor şi încăperilor învecinate, aflate până la o distanţă de
cel puţin 10 m de pereţii sălii cazanelor.
c) date privind funcţionarea sălii cazanelor:
1) regimul de funcţionare a cazanelor, periodic sau continuu, cu sau fără supraveghere
permanentă, dacă este interconectată şi altele asemenea;
2) schema termomecanică şi de automatizare din care să reiasă echiparea şi modul de
funcţionare al acesteia, inclusiv al turbinelor cu abur care antrenează pompele, unde este cazul;
3) tipul combustibilului, depozitarea, modul de alimentare, sisteme de ardere şi modul
de evacuare a cenuşii şi a zgurii, unde este cazul.
(2) Planul de situaţie al sălii cazanelor (scara 1:100 sau 1:200) cuprinde toate clădirile vecine pe
o distanţă de cel puţin 10 m faţă de pereţii sălii cazanelor, respectiv 20 m pentru cazanele montate în
aer liber, indicându-se toate cotele clădirilor, destinaţia acestora, felul materialelor din care sunt
construite, distanţele dintre ele şi altele asemenea.
(3) Planul sălii cazanelor cu secţiuni longitudinale şi transversale (scara 1:50 sau 1:100) conţine
toate cotele dintre elementele de construcţie ale sălii (pereţi, ferestre, acoperiş) şi cazan, grosimea
pereţilor şi elementele referitoare la sala cazanelor.
(4) Pe planurile respective trebuie să se menţioneze: avizat corespunde prevederilor prescripţiei
tehnice aplicabilă, având înscrise numele şi prenumele, semnătura şi ştampila RADTI.
57
Tel. / Fax : 031.41.56.159 ; Mobil : 0722.433.070
RO 6710490
Fişa tehnică privind regimul chimic al cazanului/cazanelor
Deţinător/utilizator………………………………………………………………………………
Locul de montare a cazanului
(adresă)……………………………………………………….…..............................................
Cazane de abur/apă fierbinte…………………………………...........................................
Dotare:
Caracteristici funcţionale
Cazane Tip Buc. Presiune Debit Temp. Supr. Categorie Obs.
0 2 Combustibil
(bar) (t/h, Gcal/h) ( C) (m )
Existente
Nou montate
Pregătirea suprafeţelor interioare ale cazanelor nou montate se efectuează conform ….

……………………….., elaborată de ……………………..………….………, prin procedeul
……………………………………………………………………..................
Conservarea la stagnare a suprafeţelor interioare ale cazanelor se efectuează conform …….
…………………………….... elaborată de ………………..…………………., anexată la cartea
cazanului nr. ………………………….., astfel:
Reactivi de conservare
Felul opririi Obs.
Uscată Umedă Cantitate
scurtă: ≤ 21 zile
Durată
lungă: > 21 zile
Balanţa apă-abur-condensat
Valori
Fluid UM
Maxim Mediu Minim
Abur total produs t/h
%
Purjă preliminată
t/h
%
Condensat recuperat
t/h
%
Apă de adaos necesară
t/h
Indicii de calitate ai fluidelor din circuitul termic

Apă Abur Condensat
Nr. Apă de
Indici Simbol U.M. De De Din Supra-
crt. Brută Saturat 1 2 injecţie
adaos alimentare cazan încălzit
1 Calciu Ca 2+ mval/l
cationi
2 Magneziu Mg 2+ mval/l
58
Tel. / Fax : 031.41.56.159 ; Mobil : 0722.433.070
RO 6710490
3 Sodiu
Na + mval/l
4 Bicarbonaţi HCO3- mval/l
anioni
5 Cloruri Cl- mval/l

6 Sulfaţi SO4 2- mval/l
7 Silice totală SiO2 ppm
8 Substanţe organice S.O. ppm
9 Suspensii Sp ppm
10 Conductivitate Γ μS/cm
11 PH Ph -
12 Alcalinitate „m” „m” mval/l
13 Alcalinitate „p” „p” mval/l
14 Exces fosfat PO43- ppm
15 Exces hidrazină N2H4 ppm
16 Oxigen dizolvat O2 ppm
17 Fier Fe ppm
18 Cupru Cu ppm
19 Ulei Ul ppm
Pentru apa brută se prezintă în original buletinul de analiză a indicilor chimici.
Pentru fiecare indice de calitate se precizează frecvenţa de determinare.
Laboratorul (punctul) chimic este amplasat ………………………. şi are dotarea corespunzătoare
pentru a efectua analizele indicilor chimici la cazanele de abur (de apă fierbinte). Dotarea
laboratorului (punctului) chimic cu sticlărie şi reactivi este anexată la prezentul document.
NOTĂ: În cazul contractului de întreţinere în funcţionare privind regimul chimic cu o persoană
juridică autorizată se precizează acest lucru, nemaifiind necesare dotările de la aliniatul precedent.
Instalaţia de tratare a apei este de tipul …………….....…………… şi este fabricată de

.........………......................................................................................................................……
Documentaţia tehnică a instalaţiei de tratare a apei, împreună cu ……….. fişe tehnice cu
caracteristici minime ale schimbătorilor de ioni folosiţi în instalaţia de tratare a apei sunt anexate la
prezentul document şi fac parte integrantă din avizul obligatoriu de instalare pentru regimul chimic
al cazanelor de abur (de apă fierbinte).
Degazarea apei de alimentare:

a) Degazarea termică se face în degazoare tip ………………………………………….…
Rezervă Aparatură de măsurare, control şi

Degazoare Presiune Temperatură Debit
apă reglare
buc. º
Bar C t/h T Preîncălzitor Degazor
b) Degazarea chimică sau termochimică se face cu ………….. în cantitate de ………g/m³ apă, în

exces de …………… mg/l.
59
Tel. / Fax : 031.41.56.159 ; Mobil : 0722.433.070
RO 6710490
Dozarea fosfatului trisodic se face prin:

a) picurare în rezervorul de apă de alimentare, în cantitate de ………… g/h;
b) cu pompă dozatoare în tambur, în cantitate de ……………… g/m3h ;
c) în aspiraţia pompei de alimentare ………………… g/m3h.
Proceduri de condiţionare şi scop:………………………………………………….

(În situaţia în care se prevede condiţionarea apei de alimentare şi din cazan)
Dispozitive individuale de prelevat probe, conform standardelor în vigoare:
Fluid Loc de prelevare Indici urmăriţi

de adaos
Apă de alimentare
din cazan
saturat
Abur
supraîncălzit
Condensat recuperat
Aparate de măsurare şi control pentru supravegherea regimului chimic:
Aparate În instalaţia de La cazane În laborator

tratare
Existente
Prevăzute
Personalul laborant-operator centrală termică, autorizat în conformitate cu prevederile prescripţiei

tehnice aplicabilă:
Existent: ………………
Prevăzut: ………………
Total: ……………….
NOTĂ: Proiectantul precizează în mod expres că sarcinile laborantului-operator centrală termică pot
fi preluate de fochist, în condiţiile impuse de prescripţia tehnică sau că supravegherea regimului
chimic poate fi efectuată de către o persoană juridică autorizată.
Semnături:
Persoană fizică/juridică Semnătura şi ştampila

Proiectant
60
Tel. / Fax : 031.41.56.159 ; Mobil : 0722.433.070
RO 6710490
Furnizor abur
Consumator abur
AVIZAT RADTI
61
Tel. / Fax : 031.41.56.159 ; Mobil : 0722.433.070
RO 6710490
Caracteristici fizico-chimice şi funcţionale ale masei schimbătoare de ioni
Nr.
Caracteristici Indici de calitate şi utilizare UM Valori
crt.
Denumire ionit 1 -
Tip 2 -
Ţara şi firma producătoare 3 -
Structură 4*) -
Grupa funcţională 5*) -
Matrice 6*) -
Culoare 7 -
Fizico - chimice
Granulaţie: - domeniu dimensiuni 8a*) mm

- dimensiune efectivă 8b*) mm
- coeficient de uniformitate
8c*) -
Formă ionică de livrare 9*) -
Greutate volumetrică 10*) g/cm3
Umiditate 11*) %
Variaţia volumului din forma regenerat - 12*) %
epuizat
Domeniul de PH 13*) -
Temperatura maximă de utilizare 14*) 0
C
15*) val/m3
Capacitate totală de schimb
Apă de afânare: - calitate 16 -
- consum specific 17 m /m3
3
Afânare
Viteza (la 20 0C) 18 m/h

Variaţia volumului de ionit 19 %
Debit 20 m3/h
Durată 21 min
Funcţionale
Reactiv de regenerare 22 -
Nivel de regenerare 23 kg 100%/m3
Regenerare
Exces faţă de teorie 24 %

Concentraţie soluţie 25 %
Temperatura soluţiei 0
26 C
Încărcarea specifică 27 m3/m3h
Durată 28 min
Apă de spălare - calitate 29 -
ăla
Sp
re
- consum specific 30 m /m3

3
62
Tel. / Fax : 031.41.56.159 ; Mobil : 0722.433.070
RO 6710490
Nr.
Caracteristici Indici de calitate şi utilizare UM Valori
crt.
Încărcare specifică 31 m3/m3h
Controlul spălării 32 mval/l
Debit 33 min
Funcţionare
Debit 35 m3/h
Pierderea de presiune (la 20 0C) 36 mCA/m
Viteza (la 200C) 37 m/h
Valoarea de străpungere 38 mval/l
Capacitatea volumică utilă de schimb 39 val/m3
)
NOTĂ: Indicii garantaţi de producător sunt însemnaţi cu * .
Proiectant,
(Numele şi prenumele şi semnătura)
Breviar de calcul pentru instalaţiile de tratare a apei
)
Instalaţie de tratare a apei de adaos (condensat) *
Din centrala . …………………………………….
Nr.
Specificaţie UM Valori
crt.
Tip de ionit 1 -
Denumirea ionitului 2 -
Ion reţinut: - calitate 3 -
Caracteristici - cantitate 4 mval/l
generale Indice de străpungere 5 -
Valoare de străpungere 6 mval/l
Capacitatea de operare 7 mval/l
Debit apă ieşire filtru 8 m3/h
Durată ciclu 9 h
Volum de ionit 10 litri
Înălţime strat ionit 11 m
Suprafaţă filtrare 12 m2
Diametru filtru 13 m
Viteză de filtrare 14 m/h
Epuizare
Operaţia

Producţia de apă pe ciclu 16 m3
63
Tel. / Fax : 031.41.56.159 ; Mobil : 0722.433.070
RO 6710490
Instalaţie de tratare a apei de adaos (condensat) *)

Din centrala . …………………………………….
Apă de afânare: - calitate 17 -
- cantitate 18 m3
Afânare
Viteza de afânare 19 m/h

Durată 20 min
Reactiv de regenerare 21 -
Nivel de regenerare 22 kg 100%m3
Consumul regenerant/filtru 23 kg 100%
Concentraţie 24 %
Comercial
Densitate 25 g/l
Concentraţie 26 %
Necesar regenerant 27 kg
Comercial/filtru 28 m3
Regenerant
Diluat
Apă de diluţie: - calitate 29 -
- cantitate 30 m3
Regenerare
Total soluţie regenerare 31 m3

Viteza de regenerare 32 m/h
Durată 33 min
Apă de spălare: - calitate 34 -
- cantitate 35 m3
Viteza de spălare: - lentă 36 m/h
- finală 37 m/h
Spălare
Control final spălare 38 mval/h

Durată 39 min
Duritate: - temporară 40 mval/l
Cationi - permanentă 41 mval/l
Sodiu şi potasiu 42 mval/l
Bicarbonaţi 43 mval/l
Anioni Cloruri 44 mval/l
Control interfazic
Sulfaţi 45 mval/l
Silice 46 ppm
Substanţe organice 47 ppm
Conductivitate electrică 48 μS/cm
Reziduu fix 49 ppm
Apometru 50 -
AMC
Conductometru 51 -
Alte aparate 52 -
* ) Se specifică tipul instalaţiei de tratare: demineralizare şi altele asemenea.
Proiectant,
(Numele şi prenumele şi semnătura)
64
Tel. / Fax : 031.41.56.159 ; Mobil : 0722.433.070
RO 6710490
Pentru instalații de alimentare cu GPL

Instalațiile de alimentare cu GPL sunt reglementate de prevederile prescriptiei tehnice C8-2010
precum si de normativele I31-99 precum și NP 037-99.
Avizul obligatoriu de instalare

Instalaţiile GPL sunt instalate/montate numai după obţinerea, în prealabil, a avizului obligatoriu de
instalare eliberat de ISCIR. Pentru o instalaţie GPL, aşa cum este prevăzută în documentaţia tehnică
de instalare, se eliberează un singur aviz obligatoriu de instalare.
În avizul obligatoriu de instalare se precizează caracteristicile tehnice principale ale tuturor
recipientelor din componenţa instalaţiilor GPL. În cazul modificării instalaţiilor GPL prin
introducerea/înlocuirea unui recipient/unor recipiente sau în cazul montării instalaţiilor GPL pe alt
amplasament, trebuie obţinut un nou aviz obligatoriu de instalare.
Obţinerea avizului obligatoriu de instalare pentru o instalaţie GPL este responsabilitatea persoanei
deţinătoare/utilizatoare.
Pentru obţinerea avizului obligatoriu de instalare, deţinătorul/utilizatorul instalaţiei GPL transmite la
ISCIR următoarele documente:
a) cererea de obţinere a avizului obligatoriu de instalare a instalaţiei GPL;
b) documentaţia tehnică de însoţire conform art. 12.
Documentaţia tehnică este verificată şi avizată de către responsabilul cu avizarea documentaţiei
tehnice de instalare RADTI.
Cererea de obţinere a avizului obligatoriu de instalare a instalaţiei GPL cuprinde:
a) denumirea şi adresa deţinătorului/utilizatorului;
b) locul de instalare a instalaţiei GPL.
Documentaţia tehnică de însoţire necesară pentru obţinerea avizului obligatoriu de instalare al

instalaţiei GPL constă din:
a) memoriul tehnic cuprinde cel puţin următoarele date:
1) date generale: denumirea deţinătorului/utilizatorului, amplasament;
2) date referitoare la instalaţia GPL, inclusiv date referitoare la recipientele din componenţa
acesteia: tipul, producătorul, parametrii principali (presiune, temperatură, volum, tipul de GPL);
3) date tehnice: suprafaţa necesară, amenajări, distanţe de siguranţă, soluţii constructive;
4) iluminatul perimetral în spaţii publice pentru instalaţiile de distribuţie GPL la
autovehicule;
5) sisteme de distribuţie GPL: caracteristicile principale ale instalaţiei şi elementele
constructive;
6) sisteme de siguranţă tehnologică pentru instalaţiile de distribuţie GPL la autovehicule;
7) soluţii constructive pentru montarea recipientelor acoperite, îngropate;
8) zonare „Ex”;
65
Tel. / Fax : 031.41.56.159 ; Mobil : 0722.433.070
RO 6710490
9) tehnologia şi modul de operare al instalaţiei;

10) date privind funcţionarea instalaţiilor GPL;
11) necesarul de personal autorizat de ISCIR pentru instalaţiile de distribuţie GPL la
autovehicule;
12) incidente: intervenţia în caz de urgenţă şi avarie;
13) măsuri de siguranţă în exploatare;
14) date privind regimul de conservare al instalaţiei GPL;
15) date privind aparatele consumatoare de GPL pentru instalaţiile GPL de distribuţie la
consumatorii casnici şi industriali;
16) instrucţiuni privind prevenirea şi stingerea incendiilor la instalaţia GPL;
17) instrucţiuni privind siguranţa şi igiena muncii la instalaţia GPL, după caz.
b) partea desenată cuprinde cel puţin:
18) schema izometrică a conductelor verificată în privinţa respectării prevederilor prezentei
prescripţii tehnice şi avizată conform ISCIR; schema izometrică a conductelor nu este necesară la
instalaţiile GPL tip SKID;
19) schema de automatizare, din care să reiasă modul de funcţionare a instalaţiei GPL şi
echiparea cu aparatură de măsură, control şi protecţie a acesteia, după caz;
20) planul de situaţie cu destinaţia şi construcţia clădirilor şi instalaţiilor învecinate, faţă de
amplasamentul instalaţiei GPL (scara: 1/100), verificat pentru domeniul „C” de către specialistul
verificator de proiecte atestat conform Legii nr. 10/1995;
21) planul general şi secţiunile referitoare la amplasare a instalaţiei GPL (scara: 1/100),
precum şi planul de zonare „Ex” pentru instalaţia GPL şi inclusiv locul de staţionare a cisternei
pentru alimentare/descărcare, verificate pentru domeniul „C” de către specialistul verificator de
proiecte atestat conform Legii nr. 10/1995. Planul general şi secţiunile referitoare la amplasare a
instalaţiei GPL şi planul de zonare „Ex” sunt vizate de ISCIR spre neschimbare.
În cazul recipientelor acoperite, îngropate se prezintă suplimentar planul instalaţiei GPL cu secţiuni
longitudinale şi transversale (scara: 1/50 sau 1/100) conţinând toate cotele dintre elementele de
construcţie şi elementele instalaţiei GPL.
Documentaţia tehnică pentru obţinerea avizului obligatoriu de instalare cuprinde şi măsuri
compensatorii privind parametrii tehnici de funcţionare declaraţi de producătorul
recipientului/instalaţiei GPL, dacă este cazul.
66
Tel. / Fax : 031.41.56.159 ; Mobil : 0722.433.070
RO 6710490
Indicativ I 31-99 normativ pentru proiectarea şi executarea sistemelor de alimentare cu gaze

petroliere lichefiate (GPL)
Domeniul de aplicare al normativului I 31-99 îl constituie sistemele de alimentare cu GPL

destinate utilizãrii la consumatori pentru:
o instalaţii de încãlzire centralã şi localã;
o instalaţii pentru prepararea apei calde de consum;
o prepararea hranei;
o laboratoare (sanitare, şcolare etc.);
o clãdiri cu activitãţi de producţie şi fluxuri tehnologice.
Prevederile normativului se aplicã la proiectarea şi realizarea sistemelor lor de alimentare cu GPL,
precum şi la lucrãrile de extindere, modificare, modernizare, reabilitare şi reparaţii capitale ale
sistemelor de alimentare cu GPL existente, alimentate din recipiente mobile (butelii de 26 – 100 l)
sau din recipiente fixe individuale sau în baterii cu capacitate totalã de maxim 30000 l volum de apã.
Nu fac obiectul normativului proiectarea, executarea, repararea şi verificarea urmãtoarelor categorii
de instalaţii:
o instalaţii pentru alte gaze combustibile;
o recipiente de stocare a GPL (fixe sau mobile) şi echipamentele de reglare,
siguranţã, mãsurã şi control cu care acestea sunt dotate;
o instalaţii pentru depozitarea GPL la furnizor, precum şi pentru transportul
GPL de la furnizor la beneficiar;
o staţiile de distribuţie care utilizeazã gazele petroliere tehnologice de
producere a GPL şi din staţiile de distribuţie a acestuia.
Proiectarea şi executarea sistemelor de alimentare cu GPL în consumatori se realizeazã astfel încât
sã corespundã cel puţin urmãtoarelor cerinţe de calitate, prevãzute în Legea 10/1995:
a – rezistenţã şi stabilitate;
b – siguranţã în exploatare;
c – siguranţã la foc;
d – igiena, sãnãtatea oamenilor, refacerea şi protecţia mediului;
e – izolaţie termicã, hidrofugã şi economie de energie;
f – protecţie împotriva zgomotului.
Proietarea, verificarea, avizarea şi executarea sistemelor de alimentare cu GPL la consumatori

Proiectarea şi executarea sistemelor de alimentare cu GPL la consumatori se fac numai de cãtre
unitãţi autorizate în acest scop.
Verificarea proiectelor se efectueazã de cãtre verificatori atestaţi de MLPAT, conform Legii
10/1995.
Referatul de verificare al proiectului se întocmeşte conform Anexei 1 a şi face parte integrantã din
documentaţia necesarã avizãrii.
Avizarea proiectelor se efectueazã de furnizor prin personal autorizat.
Documentaţia pentru autorizare cuprinde:
a) Lista cu piese scrise şi desenate.
67
Tel. / Fax : 031.41.56.159 ; Mobil : 0722.433.070
RO 6710490
b) Contractul de livrare a GPL.

c) Tema de proiectare.
d) Memoriu tehnic, soluţia de alimentare cu GPL, condiţiile de amplasare, executare şi
verificare a
sistemului de alimentare cu GPL.
e) Breviar de calcul, necesarul de GPL şi alegerea diametrului conductelor.
f) Plan de încadrare în zonã, scara 1:2000 şi plan de situaţie scara 1:500.
g) Planurile lucrãrilor proiectate cu toate detaliile necesare execuţiei.
h) Schema izometricã.
i) Lista de echipamente, cu caracteristici tehnice însoţite, dupã az, de agrement sau avize.
j) Caiet de sarcini pentru executarea lucrãrilor.
k) Instrucţiuni de exploatare.
l) Mãsuri de protecţia muncii şi PSI.
m) Mãsuri organizatorice pentru executarea lucrãrilor de înlocuire a conductelor în funcţiune
sau de
extindere a instalaţiilor de depozitare în funcţiune, dupã caz.
n) Certificat de urbanism cu avizele şi acordurile cerute de acesta.
o) Datele de identificare ale proiectantului şi instalatorului sãu autorizat.
Pentru punctele f şi g se vor indica, dupã caz:
- diametrul şi lungimea conductelor;
- diametrul şi lungimea tuburilor şi protecţie;
- armãturile;
- debitul şi presiunea;
- aparatele de utilizare şi arzãtoarele;
- aparatele de mãsurã, control şi siguranţã.
Pentru avizare şi verificare documentaţia va fi depusã, prin grija investitorului (beneficiarului), la
furnizor, respectiv la verificatorul atestat de MLPAT.
Verificatorul şi avizatorul sunt obligaţi ca, în termen de 30 de zile dupã primirea documentaţiilor
tehnice, sã verifice, avizeze sau sã respingã pentru refacere sau completare proiectul primit.
Observaţiile avizatorului şi verificatorului au caracter obligatoriu pentru proiectanţi şi executanţi.
Începerea lucrãrilor este permisã numai dupã obţinerea de cãtre investitor a autorizaţiei de construire
potrivit legii.
Dispunerea executãrii şi executarea oricãror lucrãri de GPL fãrã obţinerea avizelor, aprobãrilor şi
autorizaţiilor legale sau prin unitãţi de construcţie neautorizate sunt interzise şi se pedepsesc
conform legislaţiei.
Competenţele instalatorilor autorizaţi pentru proiectarea şi executarea lucrãrilor de GPL
Sisteme de alimentare cu gaze petroliere lichefiate (gpl) la consumatori
Treptele de presiune folosite în sistemele de alimentare cu GPL sunt:

Treapa I – presiune înaltã, cuprinsã între 18 şi 2 bar.
Treapta II – presiune medie, cuprinsã între 2 – 0,05 bar.
68
Tel. / Fax : 031.41.56.159 ; Mobil : 0722.433.070
RO 6710490
Treapta III – presiune joasã sub 0,05 bar.

Presiunea în recipientele instalaţiilor de depozitare este cea prevãzutã în cartea tehnicã ISCIR pentru
recipientele respective.
Treptele de presiune pentru instalaţiile de distribuire şi utilizare se aleg în funcţie de:
- presiunea şi debitul necesar la punctele de consum;
- distanţa între instalaţia de depozitare şi punctele de consum.
În instalaţiile de utilizare pentru clãdiri fãrã procese tehnologice din unitãţi industriale se admit toate
treptele de presiune menţionate, numai pînã la limita clãdirilor.
În instalaţiile de utilizare din clãdiri se foloseşte numai treapta de presiune joasã.

Mãsurarea cantitãţii de GPL consumate se face cu:
- dispozitivul de mãsurare de pe recipient în cazul sistemelor de alimentare cu un singur
consumator;
- cu contoare amplasate înainte de intrarea în clãdiri în cazul sistemelor de alimentare cu mai
mulţi consumatori.
Depozite şi instalaţii de distribuţie a GPL la consumatori. Condiţii de amplasare, alegerea

traseelor
Depozitarea GPL la consumatori
În cazul utilizãrii individuale de butelii mobile în clãdiri care necesitã un numãr mai mare de 6
butelii de GPL pe un etaj (palier) se prevãd depozite cu baterii de recipiente mobile sau fixe dupã
caz.
Depozitul de GPL cu recipiente mobile (butelii) se amplaseazã într-o incintã proprie, suprateranã,
neetajatã şi neînglobatã în clãdirile în care se utilizeazã GPL.
Incintele pot fi alipite pe maximum douã laturi de clãdirea în care se utilizeazã GPL cu excepţia
clãdirilor în care se desfãşoarã activitãţi de categoria A şi B pericol de incendiu.
Incintele pot fi alipite numai la clãdiri de gradul I şi II rezistenţã la foc.
Depozitele de la spitale pot fi alipite pe o laturã de clãdirea spitalului cu condiţia ca distanţa pânã la
camerele de spitalizare sau de operaţii sã fie de minimum 25 m.
Depozitele care nu îndeplinesc condiţiile de alipire prevãzute la art. de mai sus. vor fi amplasate în
incinte independente.
Distanţele minime de siguranţã între depozitele de GPL cu recipiente mobile şi obiectivele situate în
vecinãtate sunt date în tabelul 2.
69
Tel. / Fax : 031.41.56.159 ; Mobil : 0722.433.070
RO 6710490
Amplasarea şi organizarea depozitelor cu recipiente fixe este admisã în urmãtoarele condiţii tehnice
de exploatare în siguranţã atât pentru consumatori cât şi pentru vecinãtãţi:
- aşezare pe suprafeţe orizontale, supraterane sau subterane, pe teren stabil
- incinte împrejmuite, special amenajate, neacoperite, unde se permite numai accesul beneficiarului,
al personalului de deservire autorizat sã efectueze umplerea, întreţinerea şi remedierile, cât şi a
organului ISCIR care efectueazã controalele periodice;
- separarea prin zid de cãrãmidã sau beton armat rezistent la foc a grupurilor de câte douã recipiente,
în cazul montãrii mai multor recipiente pe acelaşi amplasament (fig. 5, fig. 6);
- douã sau mai multe recipiente situate în aceeaşi incintã se vor monta numai cu axele longitudinal
paralele;
- nu se admite amplasarea recipientelor în depresiuni locale ale solului, în împrejmuiri cu pereţi fãrã
goluri pe mai mult de douã laturi paralele, sub carosabil sau sub locuri de depozitare a altor
materiale. Sub recipientele montate îngropat nu trebuie sã fie subsoluri, pivniţe etc.;
- existenţa unei surse de apã pentru intervenţia pompierilor în caz de incendiu sau pentru rãcirea
recipientelor la depozite cu capacitatea peste 20000 l, volum de apã;
- cale de acces auto, pentru deservirea depozitului de GPL în proximitate;
70
Tel. / Fax : 031.41.56.159 ; Mobil : 0722.433.070
RO 6710490
- distanţe minime de siguranţã dintre depozitul de GPL cu recipiente fixe şi obiectivele situate în
vecinãtate sunt date în tabelul 3.
În interiorul incintei pentru instalaţia de depozitare se vor respecta urmãtoarele distanţe minime:
 între recipiente, 1 D dar nu mai puţin de 1 m;
 între recipiente şi împrejmuirea sau zidul de protecţie, 1 m.
Instalaţii de distribuţie a GPL la consumatori
Traseele instalaţiilor de distribuţie se prevãd din segmente rectilinii. La stabilirea traseelor se acordã
prioritate asigurãrii condiţiilor de siguranţã.
Conductele instalaţiilor de distribuţie se vor monta, de regulã, suprateran, la înãlţimi variind de 0,5
m pânã la 6,0 m de la suprafaţa solului, pe:
 pereţii exteriori ai clãdirilor din cãrãmidã sau beton;
 garduri stabile din cãrãmidã sau beton;
 stâlpi metalici sau din beton şi estacade.
71
Tel. / Fax : 031.41.56.159 ; Mobil : 0722.433.070
RO 6710490
Pe pereţii clãdirilor cu pericol de incendiu din categoria A sau B, se admite numai montarea
conductelor instalaţiei proprii de alimentare cu GPL.
Conductele de distribuţie montate subteran se pozeazã de regulã în domeniul public, utilizând trasee
neaglomerate de instalaţii subterane, în urmãtoarele ordine de preferinţã:
 zone verzi;
 trotuare;
 alei pietonale;
 carosabil.
Prezenţa conductelor subterane de GPL va fi semnalatã pe construcţii sau pe stâlpii din vecinãtate
prin inscripţii sau plãcuţe indicatoare. Pentru lungimi mai mari de 15 m se monteazã o bandã
avertizoare de culoare galbenã, la adâncimea de 0,3 m.
Pe conductele subterane se monteazã rãsuflãtori pentru detectarea eventualelor scãpãri de gaze:

 deasupra fiecãrei ramificaţii;
 deasupra fiecãrei suduri, cu observaţia în cazul unor suduri aflate în distanţe mai mici
de 1 m se va realiza un drenaj între rãsuflãtori;
 la ieşirea din pãmânt a conductelor;
 la capetele tuburilor de protecţie.
La conductele instalaţiilor de orice utilitate (încãlzire, apã, canalizare, cabluri electrice etc.), pozate
direct în pãmânt sau în canale de protecţie, care intrã sau ies din clãdiri, se realizeazã mãsuri de
etanşare împotriva infiltraţiilor de GPL prin locurile de pãtrundere a instalaţiilor respective în
subsolurile clãdirilor.
Pentru soluţiile de etanşare se pot utiliza detaliile tip de instalaţii pentru construcţii.
Distanţele minime între conductele de GPL şi alte informaţii, construcţii sau obstacole subterane
sunt date în tab. 4.
72
Tel. / Fax : 031.41.56.159 ; Mobil : 0722.433.070
RO 6710490
Adâncimea la care se monteazã conductele subterane de GPL este:

 1 m sub carosabil;
 0,7 m, sub alei pietonale;
 0,5 m în spaţiile verzi.
Adâncimea este mãsuratã de la suprafaţa solului la generatoarea superioarã exterioarã a conductei
îngropate.
Intersecţia conductelor de GPL cu traseele altor instalaţii subterane sau aeriene se face cu avizul
unitãţilor deţinãtoare, de regulã:
 perpendicular pe axul instalaţiei sau lucrãri traversate;
 la cel puţin 200 mm dedesubtul celorlalte intalaţii.
În cazul în care aceastã distanţã nu poate fi respectatã, conducta de GPL se introduce în tub de
protecţie.
73
Tel. / Fax : 031.41.56.159 ; Mobil : 0722.433.070
RO 6710490
Este strict interzisã:

 montarea conductelor de GPL în subsolul şi demisolurile clãdirilor;
 montarea conductelor exterioare în pardosealã sau sub pardoseala clãdirilor;
 montarea în terenuri supuse unor puternice acţiuni dinamice (alunecãri, erodãri,
tasãri);
 montarea în tunele şi galerii precum şi canale de orice categorie având comunicaţie
directã cu clãdiri;
 la un nivel inferior fundaţiei clãdirilor învecinate, la distanţe sub 2 m;
 sub linii de tramvai sau CF sau paralel cu acestea la o distanţã mai micã decât cea
prevãzutã în tab.4.
Rãsuflãtorile se confecţioneazã din ţeavã de oţel cu Dinterior 40 mm sau 50 mmm.

Distanţa între generatoarea superioarã a conductei pe care se monteazã rãsuflãtoarea sau tubul de
control şi faţa interioarã a calotei rãsuflãtorii, respectiv a tubului de control este de 150 mm.
Depozite pentru recipiente fixe de GPL la consumatori

Recipientele de GPL montate suprateran se amplaseazã în exterior pe o platformã de beton armat
dimensionatã corespunzãtor sarcinii date de recipientele încãrcate cu GPL.
Recipentele se aşeazã pe suporţi conform detaliilor din cartea tehnicã.
Recipientele vor fi amplasate într-o incintã împrejmuitã cu:
 gard din plasã de sârmã;
 gard din plasã de sârmã pe trei laturi şi perete din cãrãmidã sau beton armat pe o
laturã, cu excepţia cazului când se monteazã 6 rezervoare.
Peretele de cãrãmidã va avea o grosime de minim 0,37 m, cel de beton armat min 0,2 m, iar
înãlţimea va fi superioarã cu 0,50 m celei a supapei de siguranţã şi gurii de alimentare a
recipientului.
Împrejmuirea se întinde la cel puţin 1 m de jur-împrejurul recipientelor şi este prevãzutã cu poartã
de acces. Între platforma de beton pe care se aşeazã recipientul şi împrejmuire terenul va fi lipsit de
vegetaţie (se betoneazã sau se acoperã cu pietriş).
Pentru legarea la pãmânt a autocisternei de alimentare a recipientelor fixe se prevede un punct uşor
accesibil, marcat pentru identificare. Punctul se leagã la pãmânt pe instalaţia de protecţie electricã
realizatã conform cu prevederile STAS 6119 - Instalaţii de legare la pãmânt de protecţie.
Iluminatul artificial şi protecţia electrostaticã împotriva descãrcãrilor electrice se realizeazã în sistem

antiex.
Pentru stingerea incendiilor la depozitele de capacitate pânã la 30000 l inclusiv se prevãd:
- 1 stingãtor portabil cu pulbere (P6) şi 1 stingãtor portabil cu CO2 (G6) pentru capacitãţi
pânã la 5000 l volum de apã inclusiv;
- 2 stingãtoare portabile cu pulbere (P6) şi 1 stingãtor portabil cu CO2 (G6) pentru capacitãţi
pânã la
10000 l volum de apã, inclusiv;
74
Tel. / Fax : 031.41.56.159 ; Mobil : 0722.433.070
RO 6710490
- 2 stingãtoare portabile cu pulbere (P6) şi 2 stingãtoare portabile cu CO2 (G6) pentru

capacitãţi pânã la 20000 l volum de apã, inclusiv;
- 2 stingãtoare portabile cu pulbere (P6), 2 stingãtoare portabile cu CO2 (G6) şi 1 stingãtor
carosabil cu CO2 pentru capacitãţi pânã la 30000 l volum de apã, inclusiv.
Mijloacele tehnice de stingere se amplaseazã în interiorul împrejmuirii în apropierea porţii de acces.
Pentru depozitele cu capacitãţi cuprinse între 20000 şi 30000 l volum de apã se vor prevedea
suplimentar:
 instalaţie de stropire tip apã pulverizatã (uscatã), montatã pe recipiente, cu timp de
funcţionare 1 orã;
 staţie de pompare şi rezervã de apã intangibilã pentru instalaţiile de la alin. 1.
Recipientele fixe de GPL se pot monta şi subteran, în cuve de beton armat umplute cu material
incombustibil (ex. nisip), într-o incintã împrejmuitã cu gard din plasã de sârmã cu poartã de acces
(fig. 3).
Pereţii cuvei trebuie sã aibã suprafaţa interioarã tratatã astfel încât sã se asigure etanşeitatea.
Împrejmuirea se va amplasa la 1 m de jur împrejurul cuvei, suprafaţa dintre cuvã şi împrejmuire va
fi lipsitã de vegetaţie (se betoneazã sau se acoperã cu pietriş).
Între pereţii cuvei şi pereţii recipientului trebuie sã existe o distanţã de minim 20 cm la capetele
recipientelor se prevede acces la placa de timbru şi pentru ancorare.
Recipientele montate îngropat sunt de construcţie specialã, diferitã de cele montate suprateran.
Indicativ: NP 037-99 Normativ de proiectare, executie si exploatare a sistemelor de

alimentare cu GPL pentru autovehicule
1. Obiectul prezentului normativ este proiectarea, executia si exploatarea sistemelor de distributie a

gazelor petroliere lichefiate utilizate drept carburant la autovehicule.
Sistemele de distributie GPL pentru autovehicule se amenajaze in statii independente sau statii mixte
(in comun cu distributia altor carburanti – benzene, motorine) noi sau existente.
1.2 Prevederile normativului se aplica la:
Sisteme de distributie a GPL la autovehicule cu instalatie monobloc tip Skid avand un recipient de
stocare suprateran cu capacitatea maxima de 5.000 litri (volum apa)
Sisteme de distributie a GPL la autovehicule cu unul sau doua recipiente de stocare subterane de
aceeasi capacitate, cu o capacitate individuala de maximum 15.000 litri (volum de apa) si 30.000
litri capacitate totala.
75
Tel. / Fax : 031.41.56.159 ; Mobil : 0722.433.070
RO 6710490
ORGANIZAREA STATIILOR
Organizarea incintei statiei de distributie GPL pentru autovehicule urmareste dispunerea distincta a
activitatilor in functie de pericolul de explozie pe care il prezinta, aigurand deplina functionalitate.
Pentru prevenirea posibilitatilor de izbugnire a incendiilor si limitarea propagarii acestora, proiectele
pentru statiile de distributie GPL va fi precizata zonarea mediilor de pericol de explozie si a
extinderii acestora, aigurandu-se masuri de protectie corespunzatare pericolului.
Zonele cu pericol de explozie si extinderile acestora se stabilesc pentru conditii normale de
functionare a sistemelor prevazute, precum si a exploatarii lor corespunzatoare.
La stabilirtea acestor zone nu sunt luate in considerare avariile imprevizibile datorate nerespectarii
conditiilor tehnologice si functionale, a modificarilor efectuate fara respectarea prevederilor legale,
precum si a situatiilor exceptionale (calamitati, catastrofe, etc)
Zonarea mediilor cu pericol de explozie dintr-o statie de GPL este urmatoarea (conform
terminologiei din Anexa 1):
Zona “0”, care cuprinde:
- interiorul recipientului de stocare GPL;
- interiorul autocisternei pentru transport pe timpul alimentarii instalatiei monobloc tip Skid;

- interiorul carcasei pompei de distributie GPL;
- interiorul incaperilor pompei centrifuge GPL;
- in jurul supapelor de siguranta
- zona punctului de alimentare din autocisterna;
- zona pompei centrifuge de la instalatia monobloc tip Skid;
- zona din jurul canalului de ventilare a incaperii pompelor centrifuge.

- spatiul din jurul instalatiei monobloc tip Skid;
- spatiul din zona pompelor de distributie GPL;
- spatiul din jurul punctului de alimentare din autocisterna.
Componenta statiilor si distante de siguranta

Zonele distincte in cadrul statiei:
Zona de distributie GPL care cuprinde:
Pompa de distributie a instalatiei monobloc tip Skid;
Pompele de distributie aferente statiilor cu recipiente subterane;
Constructii anexe (birouri, birou de distribuitor, etc)
76
Tel. / Fax : 031.41.56.159 ; Mobil : 0722.433.070
RO 6710490
Zona de stocare GPL care cuprinde:

Recipientul instalatiei monobloc tip Skid;
Recipientele subterane
Zona de utilitati si constructii anexe (post trafo, grup electrogen, centrala termica, atelier montaj,
intretinere service, magazine, puncte de alimentatie, puncte de desfacere butelii aragaz).
Dupa tipul recipientului si modul de dispunere a sistemele de distributie GPL la autovehicule pot fi:
 Cu recipient suprateran montat pe skid;
 Cu recipient montat subteran.
Dupa natura carburantului distribuit, statiile de distributie pot fi:
 Independente (numai GPL)
 Mixte (GPL si alti carburanti.
La organizarea statiilor mixte, partea aferenta altor carburanti (benzine, motorine) se realizeaza
conform Normativului NP004 „Proiectarea, executia, exploatarea si postutilizarea statiilor de
distributie a carburantilor la autovehicule (benzinarii) pentru asigurarea sigurantei la foc”
Circulatia in statii se organizeaza prin amenajari constructive si marcaje speciale incat sa asigure:
 Accesul, circulatia in incinta, parcarea si iesirea in conditii de deplina siguranta a
autovehiculelor;
 Accesul direct la pompele de distributie;
 Un parcurs minim al autovehicului in cadrul statiei;
 Buna supraveghere a operatiunilor de alimentare cu combustibil a autovehiculelor si de
plata;
 Separarea fluxurilor de alimentare de cele pentru functiile anexe (spalatorie, atelier service si
restaurant, etc)
 Reducerea la minim a riscului de coeziune intre autovehicule;
 Retragerea rapida a autorvehiculelor in caz de incendiu sau accidente.
AMENAJARI CONSTRUCTIVE
Statie de distributie GPL cu instalatie monoblic tip Skid

La statia de distributie GPL tip Skid se asigura:
 Un drum de fuga pentru autocisterna, direct in drumul principal ;
 zona amenajata pentru descarcarea GPL din autocisterna, avand stratul de uzura din beton
sau covor asfaltic;
 copertina usoara pentru protectia la intemperii a instalatiei monobloc tip skid (optional);
 Platforma cu postament din beton cu inaltime de 20 cm pentru fixarea instalatiei si masuri de
protectie impotriva coliziunii (borduri sau bare de protectie);
 Iluminarea artificiala a zonei de distributie GPL.
77
Tel. / Fax : 031.41.56.159 ; Mobil : 0722.433.070
RO 6710490
Statie de distributie cu rezervoare subterane

 Cuva recipientului de stocare GPL
 Recipientul de stocare se amplaseaza intr-o cuva subterana de beton armat (fig. 11)
 Peretii cuvei vor avea grosimea de minimum 20 cm si vor depasi cota terenului amenajat cu
20-40cm.
 In cazul solutiei cu doua recipiente de stocare, cuva se compartimenteaza printr-un perete din
beton armat avand aceeasi grosime cu a peretelui cuvei (fig. 12).
 Cuva se hidroizoleaza contra patrunderii apei de infiltratie si se tencuieste in interior.
78
Tel. / Fax : 031.41.56.159 ; Mobil : 0722.433.070
RO 6710490
79
Tel. / Fax : 031.41.56.159 ; Mobil : 0722.433.070
RO 6710490
1.1 Intre recipientii de stocare si elementele de constructie ale cuvei trebuie sa se asigure
urmatoarele distante minime:
a) 50 cm intre pardoseala si generatoarea inferioara a recipientului
b) 50 cm intre recipienti si pereti.
1.1 Cuva se acopera cu o copertina realizata din materiale incombustibile, usoare, avand
inaltimea minima de 0.7 m.
Distanta dintre planseu si generatoarea superioara a recipientului trebuie sa fie de minimum 1.00 m.
1.2 Spatiul dintre recipient si cuva se umple cu nisip cernut. Stratul de nisip trebuie sa
depaseasca generatoarea superioara a recipientului cu maximum 30 cm, fara sa acopere racordurile
cu care este echipat recipientul.
1.3 Suprateran, cuva se imprejmuieste perimetral cu gard, avand inaltimea de 2 m, realizat din
stalpi metalici fivati in beton si plasa de sarma cu ochiiuri de 1 cm, pe rama metalica.
Imprejmuirea se prevede cu doua porti dispuse pe laturi opuse, avand latimea de 90 cm si
deschiderea usilor spre exterior, sisteme de inchidere si de incuiere cu lacat.
2. CONDITII DE AMPLASARE A STATIILOR DISTRIBUTIE GPL

2.1 Amplasarea statiilor de distributie GPL pentru autovehicule se va face pe baza prevederilor
Certificatelor de urbanism si ale Autorizatiilor de construire.
2.2 Statiile de distributie GPL pentru autovehicule, independente sau mixte, se amplaseaza pe
terenuri care indeplinesc conditiile stabilite de reglementarile specifice pentru transportul auto al
GPL si distantele de siguranta stabilite prin prezenta reglementare.
2.3 Intrarea in statia de distributie GPL a autovehiculelor se face direct din sosea, in sensul de
circulatie (viraj dreapta).
2.4 Pompele de distributie GPL amplasate in cadrul statiei se dispun in locuri usor accesibile din
circulatiile publice, la cel putin 10 m de drumuri nationale si judetene si 20 m de drumuri
internationale si autostrazi.
2.5 Traversarea statiilor de distributie GPL de catre conducte de apa, gaz, agent termic, electrice
sau canalizari (altele decat cele proprii) nu este admisa.
2.6 Distanta dintre liniile electrice aeriene si in incinta statiei marcata sau imprejmuita va fi de
cel putin 15 m in cazul liniilor electrice de joasa si medie tensiune si de 40m in cazul liniilor de
inalta tensiune.
2.7 La amplasarea statiilor de distributie GPL pentru autovehicule prevazute cu instalatiile
monobloc tip Skid se vor respecta distantele de siguranta fata de vecinatati prevazute in tabelul 3.
2.8 La amplasarea statiilor de distributie GPL pentru autovehicule prevazute cu rezervoare
subterane se vor respecta distantele de siguranta fata de vecinatati prevazute in tabel.
80
Tel. / Fax : 031.41.56.159 ; Mobil : 0722.433.070
RO 6710490
81
Tel. / Fax : 031.41.56.159 ; Mobil : 0722.433.070
RO 6710490
TEMA 3: ÎNTOCMIREA/AVIZAREA DOCUMENTATIILOR TEHNICE PRELIMINARE

DE MONTARE/REPARARE
A. Conform PT C1-2010
1. Repararea cazanelor
1.1 Repararea cazanelor se face pe baza unei documentaţii tehnice preliminare de reparare avizată
de către RADTP.
Documentaţia preliminară de montare/reparare cazane trebuie să conţină cel puţin:
1) Desenul de ansamblu;
2) Breviarul de calcul de rezistenţă al elementelor sub presiune şi al elementelor portante
sudate direct de elementele sub presiune (unde este cazul);
3) Breviarul de calcul pentru dimensionarea/alegerea dispozitivelor de siguranţă (unde este
cazul);
4) Instrucţiuni pentru încercarea la presiune hidraulică la rece, după caz, şi pentru verificări
la cald;
5) Instrucţiuni pentru pregătirea suprafeţelor interioare ale cazanului (unde este cazul);
6) Instrucţiuni de conservare (unde este cazul);
7) Condiţii tehnice de încercări pentru atestarea parametrilor (unde este cazul).
Desenul de ansamblu trebuie să conţină următoarele date:
a) caracteristici tehnice funcţionale:
1) debitul nominal;
2) debitul minim reglat;
3) debitul minim de durată;
4) debitul de vârf;
5) debitul caloric pentru cazanele de apă fierbinte;
6) presiunea nominală;
7) presiunea nominală a supraîncălzitorului intermediar;
8) presiunea maximă;
9) presiunea maximă a supraîncălzitorului intermediar;
10) presiunea minimă a aburului sau a apei fierbinţi;
11) presiunea hidraulică de încercare a cazanului;
12) presiunea hidraulică de încercare a supraîncălzitorului intermediar;
13) temperatura nominală a aburului;
14) temperatura nominală a aburului supraîncălzit intermediar;
15) temperatura nominală/maximă şi minimă de ieşire/intrare a apei fierbinţi;
16) debitul nominal al apei de alimentare;
82
Tel. / Fax : 031.41.56.159 ; Mobil : 0722.433.070
RO 6710490
17) presiunea apei de alimentare la limita cazanului;

18) temperatura apei de alimentare;
19) tipul combustibililor şi puterea calorică inferioară a acestora;
20) parametrii combustibililor la intrarea în instalaţia de ardere;
21) natura, debitul şi parametrii gazelor de proces pentru cazanele recuperatoare;
22) încărcarea termică nominală a spaţiului din focar (camera de radiaţie);
23) presiunea la sarcina nominală în focar (suprapresiunea/depresiunea);
24) instalaţia de ardere: tip, producător, numărul de arzătoare, debitele unitare
maxime/minime de combustibil şi agentul de pulverizare şi parametrii acestuia;
b) caracteristici tehnice constructive:
1) dimensiunile principale ale cazanului propriu-zis (exclusiv scările, platformele şi
canalele de aer şi de gaze de ardere);
2) tipul focarului;
3) volumul focarului;
4) suprafaţa sistemului vaporizator (de încălzire pentru cazanele de apă fierbinte):
a) de radiaţie;
b) de convecţie;
5) suprafaţa:
a) preîncălzitorului de aer;
b) preîncălzitorului de apă;
c) economizorului treapta I;
d) economizorului treapta II;
e) economizorului treapta III;
f) supraîncălzitorului primar treapta I;
g) supraîncălzitorului primar treapta II;
h) supraîncălzitorului primar treapta III;
i) supraîncălzitorului intermediar treapta I;
j) supraîncălzitorului intermediar treapta II;
6) suprafaţa totală de încălzire;
7) volumul interior total al cazanului;
8) volumul de apă din cazan;
9) volumul de apă din tambur (la nivelul minim şi la nivelul maxim);
10) spaţiul de abur din tambur (la nivelul minim şi la nivelul maxim);
11) suprafaţa de separare a aburului din tambur (la nivelul minim şi la nivelul maxim);
12) date cu privire la poziţia nivelului apei din tambur şi sistemele de supraveghere,
reglare şi protecţie a nivelului (poziţia nivelului de referinţă în raport cu axa tamburului).
c) condiţii tehnice de execuţie:
83
Tel. / Fax : 031.41.56.159 ; Mobil : 0722.433.070
RO 6710490
1) mărcile materialelor de bază şi simbolurile materialelor de adaos, conform

standardelor, pentru fiecare element calculat sau care se sudează de acestea;
2) clasa de calitate a tablelor;
3) detaliile rosturilor îmbinărilor sudate (forme şi dimensiuni);
4) date privind sudurile cap la cap;
5) coeficienţii de rezistenţă ai îmbinărilor sudate longitudinale;
6) tehnica de verificare;
7) date privind sudurile de racorduri şi în colţ;
8) dimensiunile sudurilor în colţ;
9) volumul de examinare nedistructivă, în procente, şi metoda de examinare.
d) alte date:
1) date privind racordurile (cu funcţia lor tehnologică) şi gurile de vizitare, uşile de
vizitare, clapetele de explozie, cu indicarea diametrului, a presiunii nominale, după caz, şi
a tipului suprafeţelor de etanşare;
2) schema circuitului apă-abur;
3) dimensiunile de legătură ale cazanului;
4) datele suplimentare pentru elementele supuse la fluaj.
1.2 Lucrările de reparare la cazane, care se verifică numai de către inspectorul de specialitate din
cadrul ISCIR, sunt:
a) înlocuirea de virole, de funduri, de tamburi, de plăci tubulare, a fasciculului de ţevi, a
pereţilor membrană, a economizoarelor, a supraîncălzitoarelor, a distribuitoarelor, a colectoarelor, a
camerelor secţionale, a tubului focar, a elementelor de conductă sau a altor elemente sub presiune
care se pot executa separat şi asambla la instalaţie;
b) repararea prin încărcare cu sudură a elementelor sub presiune care prezintă coroziuni sau
eroziuni, şi placarea suprafeţelor elementelor cazanelor;
c) remedierea prin sudare a fisurilor sau crăpăturilor din elementele sub presiune;
d) executarea la elementele sub presiune a unor suduri noi şi refacerea sau remedierea celor
existente;
e) remedierea zonelor de unde au fost prelevate probe;
f) înlocuirea ţevilor de fum, a ţevilor fierbătoare sau de ecran, a ţevilor de supraîncălzitor sau
economizor, a ţevilor schimbătoare de căldură, a ţevilor de apă-abur din limitele cazanului, a ţevilor
din componenţa pereţilor membrană, a serpentinelor suprafeţelor de schimb de căldură de la cazane;
g) înlocuirea armăturilor de siguranţă cu alte tipodimensiuni care diferă de cele prevăzute în
documentaţia tehnică de însoţire a cazanului;
h) înlocuirea niturilor de la cazane;
i) curăţarea chimică a suprafeţelor interioare de schimb de căldură.
84
Tel. / Fax : 031.41.56.159 ; Mobil : 0722.433.070
RO 6710490
1.3 Pentru lucrările de reparare (planificate sau neplanificate) altele decât cele menţionate la alin.
(1), verificarea tehnică după reparare se efectuează de către RSVTI al deţinătorului/utilizatorului
împreună cu RSL al reparatorului. Rezultatele verificării tehnice după reparare trebuie să fie
consemnate într-un proces-verbal de verificare tehnică. Procesul-verbal de verificare tehnică se
ataşează la cartea cazanului.
1.4. În cazul în care pe parcursul lucrărilor de reparare apar modificări faţă de documentaţia tehnică
preliminară de reparare acceptată de ISCIR, aceste modificări se avizează de RADTP şi se transmit
la ISCIR pentru acceptare.
2. Montarea cazanelor vechi

2.1 Montarea cazanelor vechi se face pe baza unei documentaţii tehnice preliminare de montare
avizată de către RADTP.
2.2 Nu se admite începerea lucrărilor de montare a cazanelor vechi fără existenţa avizului
obligatoriu de instalare.
2.3 Documentația tehnică preliminară de montare este similara celei de reparare.
3. Breviarul de calcul poate fi întocmit:

3.1 Pentru cazanele fără marcaj de conformitate: cu respectarea breviarului existent în cartea
cazanului-partea de constructie
3.2 Pentru cazanele cu marcaj de conformitate: cu respectarea cerințelor din standardele
europene 12952-2007 respectiv 12953-2004
3.3 Conform standardului 12952-2007 pot fi calculate următoarele elemente:

3.3.1 Virole cilindrice ale tamburilor si colectoarelor
3.3.2 Suporturile tamburilor si colectoarelor
3.3.3 Deschideri și racorduri in tamburi si colectoare
3.3.4 Colectoare si tevi cu sectiune dreptunghiulara
3.3.5 Funduri si corpuri sferice
85
Tel. / Fax : 031.41.56.159 ; Mobil : 0722.433.070
RO 6710490
3.3.6 Virole sferice si funduri bombate

3.3.7 Funduri plane nesprijinite
3.3.8 Tevi
3.3.9 Elemente sub presiune cu forma neregulata
3.3.10 Coturi si tevi curbate
3.3.11 Structuri atașate pe țevi
3.3.12 Calcule la oboseala
3.4.1 Virole cilindrice calculate la presiune interioara
3.4.2 Suporturi de cazan
3.4.3 Orificii și racorduri în virole cilindrice
86
Tel. / Fax : 031.41.56.159 ; Mobil : 0722.433.070
RO 6710490
3.4.4 Funduri bombate nesprijinite fără deschidere

3.4.5 Închideri plate demontabile nesprijinite
3.4.6 Spații libere între țevi
3.4.7 Îmbinări cu flanșe

3.4.8 Guri de vizitare, de cap, de mână
3.4.9 Țevi și plăci tubulare
87
Tel. / Fax : 031.41.56.159 ; Mobil : 0722.433.070
RO 6710490
3.4.10 Țevi tirant și țevi de fum
88
Tel. / Fax : 031.41.56.159 ; Mobil : 0722.433.070
RO 6710490
3.4.11 Tuburi de flacără și camere de întoarcere
3.4.12 Rigidizări
B. Conform PT C4-2010, C8-2010
1.1 Repararea recipientelor se face pe baza unei documentaţii tehnice preliminare de reparare
avizată de către RADTP
1.2 Lucrările executate în cadrul reparaţiilor la recipiente, care se verifică de către inspectorii de
specialitate din cadrul ISCIR sunt următoarele:
a) înlocuirea de virole, funduri, plăci tubulare sau alte elemente sub presiune, care se pot executa
separat şi asambla la instalaţie;
b) repararea prin încărcare cu sudură a elementelor sub presiune care prezintă coroziuni sau
eroziuni şi placarea prin încărcare prin sudură a suprafeţelor elementelor recipientelor;
c) remedierea prin sudare a fisurilor sau crăpăturilor elementelor sub presiune;
d) executarea unor suduri noi la elementele sub presiune, refacerea sau remedierea celor
existente;
e) înlocuirea ţevilor schimbătoarelor de căldură şi a niturilor de la recipiente;
f) înlocuirea armăturilor de siguranţă cu alte tipodimensiuni care diferă de cele prevăzute în
proiectul iniţial;
g) remedierea zonelor din care au fost prelevate probe de material în scopul evaluării stării
tehnice a recipientelor;
h) executarea de lucrări ca urmare a modificării proiectului iniţial de construcţie a recipientului
sau care duc la modificarea parametrilor iniţiali maximi admişi pentru funcţionarea acestuia;
i) înlocuirea fasciculelor schimbătoarelor de căldură;
j) înlocuirea mantalei exterioare a unui recipient cu pereţi dubli;
k) montarea unui recipient pe un nou amplasament.
89
Tel. / Fax : 031.41.56.159 ; Mobil : 0722.433.070
RO 6710490
1.3 Pentru lucrările de reparare altele decât cele menţionate la alin. (1), verificarea tehnică după
reparare se efectuează de către RSVTI al deţinătorului/utilizatorului împreună cu RSL al
reparatorului. Rezultatele verificării tehnice după reparare trebuie să fie consemnate într-un proces-
verbal de verificare tehnică. Procesul-verbal de verificare tehnică se ataşează la cartea recipientului.
4. Breviarul de calcul poate fi întocmit:
4.1 Pentru recipientele fără marcaj de conformitate: cu respectarea breviarului existent în cartea
recipientului-partea de constructie
4.2 Pentru recipientele cu marcaj de conformitate: cu respectarea cerințelor din standardul
european 13445-2004
4.3.1 Învelișuri supuse la presiune interioară
4.3.1.1 Învelișuri cilindrice și sferice
4.3.1.2 Funduri bombate
4.3.1.3 Conuri și funduri conice
4.3.1.4 Țevi în zona de racordare

4.3.2 Învelișuri supuse la presiune exterioară
4.3.2.1 Învelișuri cilindrice
90
Tel. / Fax : 031.41.56.159 ; Mobil : 0722.433.070
RO 6710490
Spatii de încălzire/răcire
Elemente de întărire
91
Tel. / Fax : 031.41.56.159 ; Mobil : 0722.433.070
RO 6710490
4.3.2.2 Învelișuri conice

4.3.2.3 Învelișuri sferice
4.3.2.4 Funduri de recipiente
4.3.2.4.1 Funduri semisferice
4.3.2.4.2 Funduri torisferice
4.3.2.4.3 Funduri elipsoidale
4.3.2.5 Orificii în învelișuri
4.3.2.5.1 Orificii izolate
4.3.2.5.2 Orificii multiple
92
Tel. / Fax : 031.41.56.159 ; Mobil : 0722.433.070
RO 6710490
4.3.2.5.3 Deschideri apropiate de o discontinuitate a învelișului

4.3.2.6 Funduri plane
4.3.2.7 Funduri plane circulare, negăurite, sudate de învelișuri cilindrice
4.3.2.8 Funduri plane circulare, asamblate prin prezoane, negăurite
4.3.2.9 Funduri plane circulare găurite
4.3.2.10 Funduri plane necirculare sau de formă inelară
4.3.3 Flanșe
4.3.3.1 Flanșe cu garnitura în interiorul cercului de amplasare a găurilor pentru prezoane
4.3.3.2 Flanșe cu garnitură portanta de o parte și de alta a cercului de amplasare a găurilor
pentru prezoane, cu garnituri inelare moi
4.3.3.3 Flanșe cu praguri sudate
4.3.3.4 ..........
4.3.4 Funduri tip calotă sferică asamblate prin prezoane
4.3.4.1 Funduri tip calotă sferică cu garnitura în interiorul cercului de amplasare a găurilor
pentru prezoane
4.3.4.2 Funduri bombate asamblate prin prezoane cu garnitură portantă de o parte și de alta a
cercului de amplasare a găurilor pentru prezoane
4.3.5 Schimbătoare de căldură cu plăci tubulare
4.3.5.1 Schimbătoare de căldură cu țevi în U
93
Tel. / Fax : 031.41.56.159 ; Mobil : 0722.433.070
RO 6710490
4.3.5.2 Schimbătoare de căldură cu plăci tubulare fixe
4.3.5.3 Schimbătoare de căldură cu placă mobilă
94
Tel. / Fax : 031.41.56.159 ; Mobil : 0722.433.070
RO 6710490
4.3.5.4 Cazuri particulare de imbinări sudate tevi-placă tubulară
4.3.5.5 Compensatoare de dilatare
4.3.5.6 Recipiente de secțiune dreptunghiulară supuse la presiune

Elemente de întărire
4.3.5.7 Urechi de ridicare
95
Tel. / Fax : 031.41.56.159 ; Mobil : 0722.433.070
RO 6710490
Amplasarea urechilor de ridicare

4.3.5.8 Recipiente orizontale sprijinite pe suporturi tip șa
4.3.5.9 Recipiente orizontale sprijinite pe inele suport

4.3.5.10 Recipiente verticale sprijinite pe suporturi laterale
4.3.5.11 Recipiente verticale pe suporturi tip picior
96
Tel. / Fax : 031.41.56.159 ; Mobil : 0722.433.070
RO 6710490
4.3.5.12 Recipiente verticale sprijinite pe suporturi tip fustă

4.3.5.13 Recipiente verticale sprijinite pe inele suport
4.3.5.14 Evaluarea duratei de viață la oboseală
4.3.5.14.1 Determinarea numărului admisibil de cicluri de presiune
C. Conform PT C6-2010, C10-2010
1.1. Montarea conductelor se face pe baza unei documentaţii tehnice preliminare de montare.
1.1.1. Documentaţia tehnică preliminară de montare trebuie să conţină:
a) memoriul tehnic de prezentare cu descrierea generală a conductei şi a
instalaţiei/echipamentelor aferente acesteia cu specificarea parametrilor de funcţionare;
b) breviarul de calcul de rezistenţă;
c) schema izometrică, condiţiile tehnice de execuţie, proceduri de sudare, lista materialelor,
armături, dispozitive de siguranţă şi altele asemenea;
d) verificările, încercările şi examinările distructive/nedistructive, date despre tratamentul
termic post sudare, pe parcursul montării şi în vederea autorizării funcţionării.
(2) Documentaţia tehnică preliminară trebuie avizată de către RADTP.
1.1.2. La elaborarea documentaţiei tehnice preliminare de montare trebuie să se ţină seama
de următoarele situaţii:
a) în cazul montării în aer liber trebuie luate măsurile necesare astfel ca aparatura de comandă,
măsurare şi control, precum şi dispozitivele de siguranţă ale conductei să fie protejate împotriva
intemperiilor, degradărilor şi accesului neautorizat al persoanelor străine la instalaţie;
b) suprafaţa exterioară a conductelor trebuie să fie protejată împotriva coroziunii datorate
condiţiilor atmosferice sau mediului în care lucrează;
97
Tel. / Fax : 031.41.56.159 ; Mobil : 0722.433.070
RO 6710490
c) la montarea conductelor care prezintă pericol ridicat în funcţionare, trebuie avut în vedere
amplasarea la distanţe corespunzătoare faţă de alte obiective, precum şi alte măsuri suplimentare de
siguranţă prevăzute în normativele de prevenire şi stingere a incendiilor şi în normele generale şi
specifice de protecţia muncii;
d) nu se admite existenţa cablurilor electrice deasupra conductelor, cu excepţia instalaţiilor
electrice pentru iluminat executate şi în conformitate cu prevederile standardelor pentru executarea
instalaţiilor electrice în medii cu pericol de explozie;
e) conductele se montează pe suporturi astfel încât îmbinările sudate ale conductelor să fie
accesibile pentru examinări şi verificări tehnice iar aşezarea trebuie să fie făcută astfel încât să
permită dilatări sau contractări termice, să asigure o repartizare uniformă a sarcinii pe suporturi şi să
nu producă tensiuni suplimentare în pereţii conductelor;
f) conductele trebuie prevăzute cu scări sau căi de acces pentru deservirea armăturilor şi pentru
efectuarea verificării tehnice;
g) în cazul conductelor la care există posibilitatea producerii condensului trebuie prevăzute
mijloace pentru drenarea şi îndepărtarea lichidelor din zonele mai joase, pentru evitarea producerii
avariilor datorate loviturilor de berbec sau coroziunilor;
h) conductele pentru fluide inflamabile şi explozibile trebuie prevăzute cu instalaţie de legare la
pământ;
i) conductele parţial îngropate trebuie prevăzute cu elemente de izolare care să asigure
derularea verificărilor tehnice a zonei supraterane;
j) conductele care lucrează la temperaturi ≥ 440ºC se prevăd obligatoriu, prin documentaţia
tehnică, cu repere de fluaj.
1.2. Repararea conductelor se face pe baza unei documentaţii tehnice preliminare de reparare
avizată de către RADTP.
1.3. Lucrările de reparare a conductelor, constau în:
a) înlocuirea, remedierea sau modificarea unor elemente de conductă ca de exemplu coturi,
curbe, compensatoare de dilatare, tronsoane, îmbinările nedemontabile ale acestora şi altele
asemenea;
b) modificări ale izometriei conductei, faţă de documentaţia tehnică, lucrări de modernizare şi
altele asemenea;
c) repararea zonelor de prelevare de material, necesar determinării proprietăţilor mecanice,
fizice şi chimice ale acestuia
1.4. Documentaţia tehnică preliminară de reparare, avizată de RADTP trebuie să cuprindă cel
puţin următoarele:
a) memoriul tehnic de reparare care trebuie să conţină:
1) date generale privind conducta,
98
Tel. / Fax : 031.41.56.159 ; Mobil : 0722.433.070
RO 6710490
2) istoricul de funcţionare şi de reparare, precum şi altele asemenea;

3) tehnologii de reparare, lista de proceduri de sudare;
b) schema izometrică a conductei cu precizarea zonei ce urmează a fi reparată, cu menţionarea
tuturor elementelor ce trebuie să fie reparate sau înlocuite, detalii despre suduri, tehnologie de
control;
c) breviarul de calcul de rezistenţă în cazul unor modernizări sau a unor modificări de izometrie
sau/şi tehnologice ale conductei.
1.5. Breviarul de calcul poate fi întocmit:

1.5.1. Pentru conductele fără marcaj de conformitate: cu respectarea breviarului existent în
cartea conductei-partea de constructie
1.5.2. Pentru conductele cu marcaj de conformitate: cu respectarea cerințelor din standardul
european 13480-2007
1.5.3. Conform standardului 13480-2007 pot fi calculate următoarele elemente:

1.5.4. Țevi drepte
1.5.5. Curbe și coturi
1.5.6. Coturi din segmente
99
Tel. / Fax : 031.41.56.159 ; Mobil : 0722.433.070
RO 6710490
1.5.7. Reducții
1.5.8. Componente flexibile ale conductelor industriale

1.5.9. Proiectarea fundurilor de conductă supuse la presiune interioară
1.5.10. Funduri bombate
1.5.11. Funduri semisferice
100
Tel. / Fax : 031.41.56.159 ; Mobil : 0722.433.070
RO 6710490
1.5.12. Funduri în formă de mâner de coș

1.5.13. Funduri elipsoidale
1.5.14. Funduri circulare plane
1.5.15. Orificii și îmbinări ale racordurilor
1.5.16. Tipuri de rigidizări
101
Tel. / Fax : 031.41.56.159 ; Mobil : 0722.433.070
RO 6710490
1.5.17. Orificii izolate
1.5.18. Orificii adiacente

1.5.19. Calculul componentelor speciale ale sistemului de conducte
102
Tel. / Fax : 031.41.56.159 ; Mobil : 0722.433.070
RO 6710490
1.5.20. Proiectarea condeuctelor tehnologice la presiune exterioară

1.5.21. Țevi cilindrice, coturi și curbe din segmente
1.5.22. Reducții (învelișuri conice)
1.5.23. Funduri bombate
103
Tel. / Fax : 031.41.56.159 ; Mobil : 0722.433.070
RO 6710490
1.5.24. Suporturi atașate (care fac corp comun cu țeava)

1.5.25. Suporturi
1.5.26. Piese sudate pentru a servi ca suport
104
Tel. / Fax : 031.41.56.159 ; Mobil : 0722.433.070
RO 6710490
MATERIALE
Având în vedere că efectuarea calculului de rezistenţă a părţilor sub presiune a

echipamentelor din domeniul IMSP se poate desfăşura în conformitate cu următoarele referenţiale:
- SR EN 13445 – 3:2003 în cazul recipientelor stabile sub presiune
- SR EN 13480 – 3:2007 în cazul conductelor
- SR EN 12952 – 3:2007; SR EN 12952 – 4:2002 şi SR EN 12953 – 3:2004 în cazul cazanelor ,
precum şi că în urma derulării unor lucrări de reparare la instalaţie/echipament trebuie să fie
asigurată funcţionarea în condiţii de siguranţă a acestuia,la alegerea materialelor trebuie avute în
vedere următoarele principii:
 materialele selectate trebuie să posede proprietăţile fizico-chimice, mecanice şi
tehnologice corespunzătoare cerinţelor impuse de aplicaţia în care sunt utilizate;
 materialele alese trebuie să conducă la soluţii tehnice de rezolvare a aplicaţiei care să
fie convenabile economic, adică să poată fi transpuse în practică cu cheltuieli
acceptabile privind obţinerea şi realizarea produselor impuse de aplicaţie.
 materialele (inclusiv materialele de sudură) folosite la montarea, instalarea,
modificarea sau la repararea instalaţiilor/echipamentelor care reţin presiunea, trebuie
să corespundă condiţiilor tehnice prevăzute în documentaţia tehnică de însoţire a
instalaţiei/echipamentului.
La alegerea materialelor să se ţină seama de o întreagă serie de criterii precum şi de condiţiile
privind solicitările mecanice şi termice la care este supus echipamentul cum ar fi:
105
Tel. / Fax : 031.41.56.159 ; Mobil : 0722.433.070
RO 6710490
- complexitatea sistemului de solicitare (solicitări simple, de tip întindere compresiune,

încovoiere simplă, forfecare pură, sau solicitări compuse), intesitatea solicitărilor, caracterul static
sau dinamic al aplicării acestora, condiţiile termice în care se aplică solicitările (solicitări la
temperaturi scăzute, solicitări în condiţii de temperatură normală sau solicitări în condiţii termice
care determină manifestarea fenomenului de fluaj), posibilitatea ca solicitările să genereze fenomene
de pierdere a stabilităţii unor componente ale produsului, (a căror evitare impune asigurarea unor
anumite rigidităţi ale componentelor), etc.
- criteriile privind caracteristicile mecanice ale materialelor, (în condiţiile de temperatură şi
mediu de lucru) : duritatea, rezistenţa la rupere, limita de curgere, modulul de elasticitate,
alungirea procentuală după rupere, energia de rupere, rezistenţa la oboseală, rezistenţa la
fluaj, etc.;
− criteriile privind caracteristicile fizice ale materialelor : densitatea, temperatura de topire-
solidificare, rezistivitatea electrică, coeficientul de dilatare termică, conductibilitatea termică, etc.;
− criteriile privind caracteristiciele chimice şi structurale impuse materialelor :
compoziţia chimică, structura, conţinutul de impurităţi, rezistenţa la coroziune (în
mediul de lucru şi în condiţiile de solicitare corespunzătoare echipamentului);
− criteriile privind caracteristicile semifabricatelor care au fost utilizate la fabricaţia
echipamentului: forma, dimensiunile şi masa semifabricatelor, calitatea suprafeţelor
semifabricatelor.
- materialele trebuie să fie însoţite de certificate de inspecţie material de tip 3.1 emise de
fabricant conform EN 10204.
O clasificare a materialelor metalice, (inclusiv materialele de sudură), folosite la fabricarea,

montarea, instalarea, modificarea sau la repararea sistemelor / componentelor care reţin presiunea, în
funcţie de caracteristiciele chimice şi caracteristicile fizico-mecanice este prezentată în următoarul
tabel:
106
Tel. / Fax : 031.41.56.159 ; Mobil : 0722.433.070
RO 6710490
Grupă Subgrupă Tip oţel

Oţeluri cu limita de curgere minimă specificată
ReH ≤ 460 N/mm2 a şi cu compoziţia chimică în % :
C ≤ 0,25
Si ≤ 0,60
Mn ≤ 1,8
Mo ≤ 0,70 b
S ≤ 0,045
1 P ≤ 0,045
Cu ≤ 0,40b
Ni ≤ 0,5 b
Cr ≤ 0,3 ( 0,4 pentru turnate )b
Nb ≤ 0,06
V ≤ 0,1b
Ti ≤ 0,05
1.1 Oţeluri cu limita de curgere minimă specificată ReH ≤ 275 N/mm2

1.2 Oţeluri cu limita de curgere minimă specificată 275 N/mm2 < ReH ≤ 360 N/mm²
1.3 Oţeluri cu granulaţie fină, normalizate, cu limita de curgere minimă specificată ReH > 360
N/mm2
1.4 Oţeluri cu rezistenţă împotriva coroziunii atmosferice, a căror compoziţie chimică poate
depăşi cerinţele pentru elemente singulare care sunt indicate la 1
Oţeluri cu granulaţie fină tratate termomecanic şi oţeluri turnate cu limita de curgere minimă
specificată ReH > 360 N/mm2
2 2.1 Oţeluri cu granulaţie fină tratate termomecanic şi oţeluri turnate cu limita de curgere minimă
specificată 360 N/mm2 < ReH ≤ 460 N/mm2
2.2 Oţeluri cu granulaţie fină tratate termomecanic şi oţeluri turnate cu limita de curgere minimă
specificată ReH > 460 N/mm2
Oţeluri cu granulaţie fină călite şi revenite cu excepţia oţelurilor inoxidabile cu limita de
curgere minimă specificată ReH > 360 N/mm2
3.1 Oţeluri cu granulaţie fină călite şi revenite cu limita de curgere minimă specificată 360
N/mm2 < ReH ≤ 690 N/mm2
3 3.2 Oţeluri cu granulaţie fină călite şi revenite cu limita de curgere minimă specificată ReH > 690
N/mm2
3.3 Oţeluri de imbunatatire cu granulatie fina, exceptand otelurile inoxidabile
Oţeluri slab aliate Cr-Mo-Ni cu Mo ≤ 0,7% şi V ≤ 0,1%
4 4.1 Oţeluri cu Cr ≤ 0,3 % şi Ni ≤ 0,7 %
4.2 Oţeluri cu Cr ≤ 0,7 % şi Ni ≤ 1,5 %
Oţeluri aliate Cr-Mo fără vanadiu cu C ≤ 0,35 %
5.1 Oţeluri cu 0,75 % ≤ Cr ≤ 1,5 % şi Mo ≤ 0,7 %
5 5.2 Oţeluri cu 1,5 % < Cr ≤ 3,5 % şi 0,7 % < Mo ≤ 1,2 %
5.3 Oţeluri cu 3,5 % < Cr ≤ 7,0 % şi 0,4 % < Mo ≤ 0,7 %
5.4 Oţeluri cu 7,0 % < Cr ≤ 10,0 % şi 0,7 % < Mo ≤ 1,2 %
Oţeluri inalt aliate de tip Cr-Mo-(Ni) -V
6.1 Oţeluri cu 0,3 % ≤ Cr ≤ 0,75 %, Mo ≤ 0,7 % şi V ≤ 0,35 %
6.2 Oţeluri cu 0,75 % < Cr ≤ 3,5 %, 0,7 % < Mo ≤ 1,2 % şi V ≤ 0,35 %
6 6.3 Oţeluri cu 3,5 % < Cr ≤ 7,0 %, Mo ≤ 0,7 % şi 0,45 % ≤ V ≤ 0,55 %
107
Tel. / Fax : 031.41.56.159 ; Mobil : 0722.433.070
RO 6710490
Grupă Subgrupă Tip oţel

6.4 Oţeluri cu 7,0 % < Cr ≤ 12,5 %, 0,7 % < Mo ≤ 1,2 % şi V ≤ 0,35 %
Oţeluri inoxidabile autocalibile si de tip ferito-martensitic cu C ≤ 0,35 % şi 10,5 % ≤ Cr ≤ 30
7 %
7.1 Oţeluri inoxidabile feritice
7.2 Oţeluri inoxidabile martensitice
7.3 Oţeluri inoxidabile autocalibile
Oţeluri inoxidabile de tip austenitic, Ni ≤ 31 %
8 8.1 Oţeluri inoxidabile de tip austenitic cu Cr ≤ 19 %
8.2 Oţeluri inoxidabile de tip austenitic cu Cr > 19 %
8.3 Oţeluri inoxidabile de tip austenitic manganoase cu 4 % < Mn ≤ 12 %
Oţeluri aliate cu nichel, cu Ni ≤ 10,0 %
9 9.1 Oţeluri aliate cu nichel, cu Ni ≤ 3,0 %
9.2 Oţeluri aliate cu nichel, cu 3,0 % < Ni ≤ 8,0 %
9.3 Oţeluri aliate cu nichel, cu 8,0 % < Ni ≤ 10,0 %
Oţeluri inoxidabile austenito-feritice ( duplex )
10 10.1 Oţeluri inoxidabile austenito-feritice cu Cr ≤ 24 %
10.2 Oţeluri inoxidabile austenito-feritice cu Cr > 24 %
Oţeluri cuprinse în grupa 1 c , exceptând 0,25 % < C ≤ 0,85 %
11 11.1 Oţeluri care sunt indicate la 11, cu 0,25 % < C ≤ 0,35 %
11.2 Oţeluri care sunt indicate la 11, cu 0,35 % < C ≤ 0,5 %
11.3 Oţeluri care sunt indicate la 11, cu 0,5 % < C ≤ 0,85 %
NOTĂ: Pe baza compoziţiei chimice reale rezultată, oţelurile din grupa 2 pot fi considerate ca oţeluri din grupa 1.
a
În conformitate cu specificatiile de material si standardele de produs, ReH poate fi înlocuit cu Rp0,2 sau Rt0,5 .
b
O valoare mai mare este acceptata decat cea rezultata: Cr + Mo + Ni + Cu + V ≤ 0,75 %.
c
O valoare mai mare este acceptata decat cea rezultata: Cr + Mo + Ni + Cu + V ≤ 0,1 %.
108
Tel. / Fax : 031.41.56.159 ; Mobil : 0722.433.070
RO 6710490
Particularităţile diagramei Fe-C
Diagrama Fe-C este o diagramă incompletă , conţinutul de C merge până la 6,67%, deoarece
peste această concentraţie aliajele nu mai au aplicaţie în industrie , iar limitele diagramei sunt
oricum greu de determinat.
Tipurile materialelor feroase funcţie de %C sunt următoarele:
0 – 0,02%C fier tehnic pur ; 0,02 – 2,11%C oteluri ; 2,11 - 6,67%C fonte
Punctele critice reprezintă temperaturile la care au loc transformările în structura materialelor
feroase şi se notează cu A urmat de litera r (dacă transformarea are loc la răcire) sau c ( dacă
transformarea are loc la încălzire) şi de o cifra care indica felul transformarii, (ex A1,A2).
Astfel depăşirea la incălzire a punctului A1 determină transformarea perlitei în austenită , iar
răcirea rapidă conduce la obţinerea unei structuri formate din martensită si ferită.
Datorita prezenţei feritei, materialul cu această structură de călire incompletă va avea o
duritate mai mare decât cea iniţială, însă nu va avea valoarea maximă a durităţii aceasta fiind
obţinută doar în cazul unei structuri integral martensitice, deci dacă are loc depăşirea la încălzire a
punctului A3 urmată de o răcire rapidă).
Ferita - soluţie solidă de întrepătrundere a C in Fe2 într-o reţea cubică cu volum centrat . Ferita
dizolvă C în cantitate redusă şi anume max 0,02% - la 727°C ; si 0,008% -20°C . Ca orice soluţie
solidă ferita este moale si plastică , duritatea ei fiind de 60 HB putând să creasca prin ecruisare (
durificare la rece) sau prin aliere cu diferite elemente pana la 80 HB .
109
Tel. / Fax : 031.41.56.159 ; Mobil : 0722.433.070
RO 6710490
Cementita ( Fe3C) - Conţine 6,67%C, are o reţea cristalină complexă de tip diamant şi o
duritate foarte mare 750 Hb
Perlita - amestec mecanic între ferită si cementită, contine 0,8 %C şi reprezintă ca structură
eutectoidul diagramei Fe-Fe3C. Proprietăţile mecanice ale perlitei sunt intermediare între cele ale
feritei si ale cementitei , putând insă varia în limite relativ largi în functie de gradul de dispersie al
cementitei care poate fi prezentă sub formă lamelară sau globulară.
Austenita - soluţie solidă de întrepătrundere a carbonului în Feγ , are o reţea cristalină cubică
cu feţe centrate si este paramagnetică . Austenita poate dizolva carbon pana la 2,06% la temperatura
eutectica (1147°C) .
Ledeburita - amestec mecanic între austenită şi cementită între liniile de temperaturi de 1147°C
si 723°C, contine 4,3% C reprezintă ca structură eutecticul diagramei Fe-Fe3, şi este constituentul de
bază al fontelor albe.
Grafitul - apare în structura fontelor cenuşii, este constituit din carbon pur şi precipită la răcirea
aliajelor fier – carbon numai in cazul răcirilor foarte lente sau dacă acestea conţin elemente
grafitizante ca aluminiul , siliciul , nichelul sau carbon în cantitati mari.
Clasificarea procedeelor de sudare prin topire

Procedeele de sudare se clasifică după sursele de energie cu care se realizează încălzirea locală.
Astfel sudarea prin topire poate fi realizată cu energie electro-termică, cu energie termochimică
şi cu energie corpusculară.
Sudarea cu energie electro-termică se obţine folosindu-se ca sursă de energie arcul electric sau
efectul Joule.
Sudarea cu arc electric poate fi realizată prin unul din procedeele: cu electrod învelit, cu
protecţie de gaz, sub strat de flux sau prin alte procedee.
Sudarea prin efect Joule este realizată în condiţiile sudării prin topire (exceptând procedeele de
sudare prin presiune) în varianta sudării în baie de zgură.
Sudarea cu energie termochimică ce realizează folosind energia flăcării oxigaz sau cea degajată
în urma reacţiilor termitului.
Sudarea cu energie corpusculară se practică în varianta sudării cu fascicol de
electroni şi a sudării cu laser.
110
Tel. / Fax : 031.41.56.159 ; Mobil : 0722.433.070
RO 6710490
PARAMETRII TEHNOLOGICI AI OPERAŢIILOR DE TRATAMENT TERMIC.
Orice tehnologie de tratament termic sau termochimic presupune cel puţin două operaţii de
bază şi anume o operaţie de încălzire şi una de răcire a produsului cu parametrii termici şi temporali
controlaţi.
Reprezentarea grafică a acestor operaţii poartă numele de ciclogramă.

În practica industrială sunt folosite două tipuri de ciclograme:
- carteziene
- polare
Cele mai uzuale sunt ciclogramele carteziene trasate în coordonate temperatură – timp.
111
Tel. / Fax : 031.41.56.159 ; Mobil : 0722.433.070
RO 6710490
Temperatura de încălzire în vederea tratamentului termic se stabileşte în funcţie de natura

materialului şi de tipul tratamentului termic aplicat.
Natura materialului se ia în considerare prin compoziţia chimică şi punctele critice la încălzire,
iar tipul tratamentului termic prin condiţia impusă pentru structura ce trebuie să fie obţinută prin
încălzire-răcire.
Poziţia punctelor critice la aceeaşi marcă de material este determinată la rândul ei, de
compoziţia chimică a şarjei tratate, de viteza de încălzire realizată de regimul de încălzire ales şi de
viteza de răcire.
Prin tratament termic se înţelege o succesiune de operaţii de încălzire, menţinere şi răcire
având drept scop modificarea controlată a structurii şi proprietăţii materialelor metalice. Dintre
criteriile de clasificare, cel mai riguros este cel privind transformările în stare solidă care se
desfăşoară în materialul metalic în timpul încălzirii şi răcirii, iar clasificarea după acest criteriu este:
 Recoaceri fără transformari de fază în stare solidă
 Recoaceri cu transformări de fază în stare solidă
 Călirea
 Revenirea şi îmbătrânirea
112
Tel. / Fax : 031.41.56.159 ; Mobil : 0722.433.070
RO 6710490
 Tratamente termice combinate (termochimice)

După scopul urmărit şi locul ocupat în procesul de fabricaţie tratamentele termice se pot clasifica
astfel:
— tratamente termice preliminare (primare sau intermediare) în care se includ diferite tipuri de
recoacere. Aceste tratamente se aplica lingourilor, pieselor turnate, pieselor forjate, ansamblurilor
sudate, laminatelor etc.;
— tratamente termice finale sau secundare care cuprind operaţiile de călire si de revenire. De
regulă se aplică diferitelor piese, după prelucrări mecanice.
* Recoaceri fără transformari de fază în stare solidă: categorie de tratamente temice prin care
materialul metalic al pieselor tratate, aflat într-o stare structurală nestabilă, produsă de diferitele
prelucrări la care a fost supus anterior, este adus într-o stare stabilă, fără realizarea în acest scop a
vreunei transformări de fază;
* Recoaceri cu transformari de fază în stare solidă: categorie de tratamente temice ce constă din
încălzirea materialului pieselor tratate deasupra unuia din punctele sale (critice) de transformare în
stare solidă şi răcirea ulterioară cu viteză suficient de mică, pentru atingerea unei stări structurale de
echilibru;
* Călirea: este tratamentul termic ce constă din încălzirea materialului pieselor tratate desupra unuia
din punctele sale (critice) de transformare în stare solidă sau deasupra temperaturii la care se
produce dizolvarea în matricea structurală de bază a fazelor secundare şi răcirea ulterioară rapidă (cu
viteză suficient de mare), pentru obţinerea unei stări structurale în afară de echilibru;
* Revenirea: este tratamentul termic ce constă din încălzirea materialului pieselor călite la o
temperatură inferioară punctului său (critic) minim de transformare în stare solidă sau temperaturii
la care se produce dizolvarea în matricea structurală de bază a fazelor secundare şi răcirea ulterioară
cu o viteză convenabilă pentru obţinerea unei stări structurale mai apropiate de echilibru;
* Tratamente termochimice: categorie de tratamente termice combinate ce se efectuează într-un

mediu activ din punct de vedere chimic şi care au ca rezultat modificarea compoziţiei chimice,
structurii şi proprietăţilor straturilor superficiale ale pieselor metalice tratate.
EXAMINĂRI NEDISTRUCTIVE ALE ÎMBINĂRILOR SUDATE

1. Metode de examinare nedistructivă a îmbinărilor sudate
Metodele de examinare nedistructivă general acceptate aplicabile la controlul îmbinărilor

sudate se clasifică, conform prescripţiei tehnice ISCIR referitoare la autorizarea personalului care
efectuează examinări nedistructive, cât şi conform normei europene EN 473 sunt:
a) examinarea vizuală, simbolizată VT;
b) examinarea cu radiaţii penetrante, simbolizată RT;
113
Tel. / Fax : 031.41.56.159 ; Mobil : 0722.433.070
RO 6710490
c) examinarea cu ultrasunete, simbolizată UT;

d) examinarea cu particule magnetice, simbolizată MT;
e) examinarea cu lichide penetrante, simbolizată PT;
f) examinare prin curenți turbionari ET;
g) examinarea neetanșeităților LT;
h) examinarea magneto-inductivă MRT.
Personalul care efectuează examinări nedistructive trebuie autorizat/ certificat conform

legislaţiei naţionale/ europene.
Prescripția tehnică ISCIR care reglementează autorizarea personalului în examinări
nedistructive este CR 6-2010.
Examinarea vizuală
Examinarea vizuală este cea mai cunoscută şi răspândită metodă de examinare
nedistructivă de suprafaţă care constă în examinarea cu ochiul liber, direct sau indirect, cu sau fără
mijloace ajutătoare a suprafeţelor unui ansamblu sudat.
Avantajele metodei: este o metodă simplă, rapidă, economică şi nu necesită o pregătire
laborioasă a suprafetelor de examinat; se poate aplica atât materialelor feromagnetice cât şi celor
nemagnetice; nu există limitări legate de temperatura mediului amibiant la care se poate face
examinarea; oferă informaţii rapide pentru luarea unei decizii de a continua efectuarea celorlalte
examinări nedistructive asupra ansamblului sudat, acolo unde se cere; personalul care efectuează
acest tip de examinări necesită o instruire minimă.
Standarde conexe aplicabile examinarea vizuală.

EN 1330-1 – Examinări nedistructive. Terminologie. Partea 1. Lista termenilor generali.
EN 1330-2 – Examinări nedistructive. Terminologie. Partea 2. Termini comuni metodelor
de încercări nedistructive.
EN 970 – Examinări nedistructive ale îmbinărilor sudate prin topire. Examinarea vizuală.
Acest standard descrie tehnica de examinare vizuală. și indică echipamentele care se
utilizează la examinarea vizuală.
EN ISO 6520-1 – Sudare şi procedee conexe. Clasificarea imperfecţiunilor geometrice din
îmbinările sudate ale materialelor metalice. Partea 1: Sudare prin topire.
Acest standard reglementează clasificarea numerică şi descrierea imperfecţiunilor care pot
apărea în îmbinările sudate. Clasificara se face în 6 grupe majore după cum urmează.
1. Fisuri;
2. Cavităţi;
3. Incluziuni solide;
114
Tel. / Fax : 031.41.56.159 ; Mobil : 0722.433.070
RO 6710490
4. LIpsă de topire şi pătrundere;

5. Imperfecţiuni ale formei şi imperfecţiuni dimensionale;
6. Imperfecţiuni diverse.
EN ISO 5817 – Sudare. Îmbinări sudate prin topire din oţel, nichel, titan şi aliajele
acestora (cu excepţia sudării cu fascicul de electroni). Niveluri de calitate pentru imperfecţiuni.
Acest standard este un standard armonizat cu directiva europeană pentru echipamente sub
presiune 97/32, transpusă în legislaţia română prin HG 584/ 2004, cu modificările şi completările
ulterioare.
EN ISO 10042 – Sudare. Îmbinări de aluminiu şi aliaje de aluminiu sudate cu arc electric.
Niveluri de calitate pentru imperfecţiuni.
Acest standard este echivalentul lui EN ISO 5817, dar se aplică pentru îmbinările sudate
din aluminiu şi aliaje de aluminiu.
EN 12062 – Examinări nedistructive ale sudurilor. Reguli generale pentru materiale
metalice.
Acest standard face legătura între nivelurile de calitate descrise în standardul EN ISO
5817, tehnicile de examinare nedistructivă şi nivelurile de acceptare al discontinuităţilor evaluate
prin principalele metode de examinare nedistructivă. Acest standard este echivalentul standardului
ISO 17635. Acest standard precizează metodele de examinare nedistructive general acceptate pentru
depistarea discontinuităţilor deschise în suprafaţă pentru toate tipurile de îmbinări sudate şi a
discontinuităţilor interne pentru îmbinările sudate cap la cap şi în T cu pătrundere completă.
Examinarea cu lichide penetrante

Examinarea cu lichide penetrante este o metodă de examinare nedistructivă de suprafaţă
care constă în aplicarea pe suprafaţa de examinat a unei substanţe colorate cu o capilaritate foarte
bună – denumită “penetrant” – care pătrunde în discontinuităţile deschise în suprafaţă, şi care sub
actiunea unei sustanţe revelatoare – denumită “developant” pune în evidenţă pe un fond alb
discontinuităţile foarte fine care apar în aest caz în culoarea penetrantului şi care altfel, la
examinarea vizuală nu sunt perceptibile ochiului uman.
EN 571-1 Examinări nedistructive. Examinări cu lichide penetrante. Partea 1: Principii
Generale.
Acest standard descrie tehnicile de examinare, modul de pregătire al suprafeţelor care
urmează a fi examinate, modul de aplicare al penetrantului şi al developantului, precum şi etapele
intermediare care trebuie respectate.
EN 1289 - Examinări nedistructive ale sudurilor. Examinarea cu lichide penetrante a
îmbinărilor sudate. Niveluri de acceptare.
Acest standard indică nivelurile de acceptare ale îmbinărilor sudate.
115
Tel. / Fax : 031.41.56.159 ; Mobil : 0722.433.070
RO 6710490
EN ISO 12706 – Examinări nedistructive. Terminologie. Termeni utilizaţi la examinarea

cu lichide penetrante. Acest standard, deși a fost adoptat ca standard românesc SR EN ISO 12706, a
fost adoptat prin andorsare și nu este util utilizatorilor decât la nivel de informare, deoarece termenii
în limba română nu se regăsesc în acest standard. Util ar fi consultarea standardului STAS 10041,
însă fara a face referință la acesta în documentele emise.
EN ISO 3059 – Examinări nedistructive. Examinarea cu lichide penetrante și pulberi
magnetice. Condiții de observare.
Examinarea cu particule magnetice

Examinarea cu paricule magnetice este o metodă de examinare nedistructivă care constă în
inducerea în suprafata de examinat a unui câmp magnetic şi aplicarea pe aceasta a unei pulberi
magnetice sub formă umedă sau uscată.
EN 1290 – Examinări nedistructive ale îmbinărilor sudate. Examinarea cu pulberi
magnetice.
Acest standard este înlocuit cu standardul ISO 17638, aprobat în anul 2009, nefiind adoptat
deocamdată ca standard românesc. În materialul acestui curs se vor trata în continuare prevederile
standardului EN 1290. Acest standard stabileşte metodele de examinare pentru detectarea
imperfecţiunilor de suprafaţă ale sudurilor din materiale feromagnetice, inclusiv zonele influenţate
termic Tehnicile de examinare cu particule magnetice în prezentul standard sunt aplicabile pentru
majoritatea procedeelor de sudare şi tipurilor de îmbinări sudate. Limitările privind aplicabilitatea
acestei metode examinare referitor la tipurile de îmbinări sudate sunt indicate în standardul CEN TR
15135.
EN 9934-1 – Examinări nedistructive. Examinarea cu pulberi magnetice. Partea 1:
Principii Generale.
Acest standard, EN ISO 9934-1, practic poate fi asimilat cu varianta europeană EN 1290.
EN ISO 9934-1 este varianta mai completă şi mai dezvoltată a standardului EN 1290. În EN ISO
9934-1, spre deosebire de EN 1290 sunt indicate şi condiţiile de observare la examinarea cu
particule magnetice. În EN 1290 nu se face nici o precizare privind condiţiile de observare, doar
facându-se trimitere la standardul de profil EN 3059, care descrie care sunt condiţiile de observare la
examinarea cu lichide penetrante şi particule magnetice
EN 1291 – Examinări nedistructive ale sudurilor. Examinarea cu pulberi magnetice a
îmbinărilor sudate. Niveluri de acceptare.
Aşa cum reiese şi din titlul standardului acest standard indică nivelurile de acceptare ale
imbinărilor sudate. Ca şi în cazul celorlalte metode de examinare nedistructive prezentate până
acum, în funcţie de nivelul de calitate al îmbinării sudate în conformitate cu EN 5817, indicat în
documentaţie prin standardul de legătura EN 12062, se face corelarea cu nivelurile de acceptare la
care trebuie evaluate indicaţiile.
116
Tel. / Fax : 031.41.56.159 ; Mobil : 0722.433.070
RO 6710490
Standarde conexe pentru examinarea cu lichide penetrante.

EN 1330-7 – Examinări nedistructive. Terminologie. Termeni utilizaţi în examinări cu
particule magnetice Acest standard, ca şi în cazul standardului de terminologie la examinarea cu
lichide penetrante, deși a fost adoptat ca standard românesc SR EN 1330-7, a fost adoptat prin
andorsare și nu este util utilizatorilor decât la nivel de informare, deoarece termenii în limba română
nu se regăsesc în acest standard. Util ar fi consultarea standardului STAS 10041, însă fara a face
referință la acesta în documentele emise.
EN ISO 3059 – Examinări nedistructive. Examinarea cu lichide penetrante și pulberi
magnetice. Condiții de observare.
Examinarea cu radiaţii penetrante

Examinarea cu radiaţii penetrante este o metodă de examinări nedistructive care constă în
străbaterea sudurii ansamblului sudat de radiaţiile ionizante şi obţinerea unei imagini radiografice pe
un suport fotosensibil plasat pe partea opusă a sudurii.
EN 1435- Examinări nedistructive ale sudurilor. Examinarea radiografică a îmbinărilor
sudate.
Acest standard se aplică la examinarea radiografică a îmbinărilor sudate prin topire a
materialelor metalice.
EN 12517-1 Examinări nedistructive ale sudurilor. Partea 1: Evaluarea radiografică a
îmbinărilor sudate din oţel, nichel, titan şi aliaje ale acestora. Niveluri de acceptare.
EN 12517-2 Examinări nedistructive ale îmbinărilor sudate. Partea 2: Evaluarea
radiografică a îmbinărilor sudate din aluminiu şi alije ale acestuia. Niveluri de acceptare
Aşa cum reiese şi din titlul acestor standarde, acestea indică nivelurile de acceptare ale
imbinărilor sudate. Ca şi în cazul celorlalte metode de examinare nedistructive prezentate până
acum, în funcţie de nivelul de calitate al îmbinării sudate în conformitate cu EN 5817, indicat în
documentaţie prin standardul de legătura EN 12062, se face corelarea cu nivelurile de acceptare la
care trebuie evaluate indicaţiile.
Examinarea cu ultrasunete
Examinarea cu ultrasunete se bazează pe propagarea undelor ultrasonice în piesa de
examinat şi pe monitorizarea fie a semnalului transmis (numită tehnica prin transmisie) fie a
semnalului reflectat sau de difracţie provenit de la orice suprafaţă sau discontinuitate (numită
tehnica cu impuls reflectat).
EN 1714 – Examinări nedistructive ale sudurilor. Examinarea cu ultrasunete a îmbinărilor
sudate.
În acest standard sunt stabilite metodele pentru examinare nedistructivă pentru examinarea
manuală a îmbinărilor sudate prin topire complet pătrunse ale materialelor metalice feritice cu
117
Tel. / Fax : 031.41.56.159 ; Mobil : 0722.433.070
RO 6710490
grosimi mai mari sau egale de 8 mm. Totuşi prin acord între părţi tehnicile descrise în acest standard
pot fi extinse şi la alte materiale decât cele menţionate şi sudurilor parţial pătrunse.
Standardul stabileşte nivelurile de referinţă şi metodele prin care se obţin aceste niveluri
cât şi nivelurile de examinare.
EN 1712 – Examinări nedistructive ale sudurilor. Examinarea cu ultrasunete a îmbinărilor
sudate. Niveluri de acceptare.
Aşa cum reiese şi din titlu, acest standard indică nivelurile de acceptare ale imbinărilor
sudate. Ca şi în cazul celorlalte metode de examinare nedistructive prezentate până acum, în funcţie
de nivelul de calitate al îmbinării sudate în conformitate cu EN 5817, indicat în documentaţie prin
standardul de legătura EN 12062, se face corelarea cu nivelurile de acceptare la care trebuie evaluate
indicaţiile
EN 10160 – Examinarea ultrasonică a produselor plate de oţel cu grosime egală sau mai
mare de 6 mm – metoda prin reflexie.
Acest standard se aplică tablelor de oţel nealiate sau aliate cu excepţia celor austenitice sau
ferito-austenitice cu grosimea cuprinsă între 6 şi 200 mm.
Acest standard poate fi utilizat şi pentru grosimi mai mici de 6 mm cu acordul părţilor
Acest standard tehnicile de examinare şi defineşte clasele de calitate, respectiv 4 clase de
calitate pentru suprafaţă resprectiv S0, S1 , S2 şi S3 şi 5 clase de calitate pentru margine respectiv E0,
E1, E2, E3 şi E4. Clasele de calitate S0 şi E0 sunt cele mai restrictive.
EN 10307 – Examinări nedistructive. Examinarea cu ultrasunete a produselor plate cu
grosimi mai mari de 6 mm din oţel austenitic şi autenito-feritice.
Acest standard se aplică tablelor de oţel austenitic şi austenitico-feritic cu grosimea
cuprinsă între 6 şi 200 mm.
Acest standard poate fi utilizat şi pentru grosimi mai mici de 6 mm cu acordul părţilor.
Acest standard tehnicile de examinare şi defineşte clasele de calitate , respectiv 3 clase de
calitate pentru suprafaţă S1 , S2 şi S3 şi 4 clase de calitate pentru margine E0, E1, E2, E3 şi E4.
Examinările distructive
Se împart în următoarele categorii:
a) Analize metalografice (macro, micro, defectoscopie);
b) Analize chimice (calitative/semicantitative, calitative/cantitative);
c) Încercări mecanice (încercare la tracţiune, încercare de încovoiere la şoc, încercarea de
duritate, încercarea pentru determinarea rezistenţei tehnice de durată, încercarea la fluaj, şi altele);
d) Încercări tehnologice (încercare la îndoire pe dorn, încercare de aplatisare, încercare la rupere
tehnologică, încercare la compresiune, şi altele);
e) Măsurări de eforturi sub acţiunea sarcinilor de încărcare ( măsurători tensometrice).
118
Tel. / Fax : 031.41.56.159 ; Mobil : 0722.433.070
RO 6710490
NOTE:
1) Examinările distructive care impun în mod obligatoriu debitarea unor carote, probe sau
tronsoane de material pentru realizarea epruvetelor de laborator sunt încercările mecanice, (cu
excepţia încercării de duritate) şi încercările tehnologice, motiv pentru care propunerea în program a
acestor examinări trebuie să fie foarte bine motivată tehnic şi numai în cazuri bine justificate,
deoarece ulterior, presupun în mod obligatoriu reparaţii în zonele de debitare, urmate de efectuarea
unor noi examinări nedistructive în zonele reparate.
2) Toate celelalte tipuri de examinări distructive pot fi efectuate „in situ” cu aparatură de
laborator portabilă.
3) Referitor la analiza chimică efectuată „in situ” cu aparatură de laborator portabilă, în
programele de expertiză poate fi aleasă fie calea de determinare a grupelor de oţel pentru anumite
componente principale ale echipamentului prin utilizarea metodei de analiză spectrală calitativă,
(caz în care valorile caracteristicilor fizico/mecanice necesare calculului de rezistenţă ce trebuie
efectuat în raportul final, vor fi alese din specificaţia de material a grupei respective de mărci de
oţeluri şi vor fi coroborate cu valorile celor mai mici grosimi determinate prin metoda de examinare
nedistructivă cu ultrasunete Utg), sau determinarea cu precizie a mărcilor de oţel prin utilizarea unei
metode de analiză spectrală calitativ/cantitativă, (caz în care valorile caracteristicilor
fizico/mecanice necesare calculului de rezistenţă, vor fi cele rezultate din specificaţia de material a
fiecărei mărci de oţel, pentru o anumită stare de tratament termic, care va trebui a fi susţinută de
asemenea şi de buletine de analiză metalografică micro efectuată „in situ”).
4) Referitor la măsurările de eforturi sub acţiunea sarcinilor de încărcare (măsurători
tensometrice), se face menţiunea că valorile minime ale caracteristicilor fizico mecanice ale
materialelor determinate prin această metodă de examinare distructivă sunt utilizate la calculul de
rezistenţă ce trebuie efectuat în raportul final şi vor fi coroborate cu valorile celor mai mici grosimi
determinate prin metoda de examinare nedistructivă cu ultrasunete Utg.
5) Laboratoarele pentru efectuarea examinărilor distructive vor fi evaluate de către ISCIR în
conformitate cu prevederile prescripţiei tehnice referitoare la evaluarea capabilităţii tehnice şi
supravegherea laboratoarelor care efectuează examinări distructive.
Analize metalografice (macro, micro, defectoscopie);

- Examinare distructivă care are drept scop evidenţierea structurii metalografice specifice unei
anumite stări de tratament termic a unui material metalic, a eventualelor defecte induse în material
în urma unor procese de prelucrare mecanică sau termică, precum şi verificarea respectării cerinţelor
tehnice al unui procedeu de sudare, (rezultat dintr-o procedură aprobată), prin care a fost realizată o
îmbinare sudată a două materiale metalice.
- Se derulează pe probe metalografice în laborator sau ‘’in situ’’, prin şlefuirea şi atacarea cu
un anumit tip de reactiv chimic a suprafeţei de analizat.
119
Tel. / Fax : 031.41.56.159 ; Mobil : 0722.433.070
RO 6710490
- Este denumită şi analiză metaloscopică şi poate fi macroscopică sau microscopică, după cum
se referă la analiza macro sau micro a structurii.
- Macrostructură – structura metalului sau a aliajului care se poate observa cu ochiul liber sau
la un grad mic de mărire, max. 50:1.
- Microstructură - structura metalului sau a aliajului care se poate observa prin intermediul
microscopului la un grad mare de mărire, min. 50:1, uzual 100:1, fie în laborator sau ‘’in situ’’,
direct pe o anumită componentă a echipamentului, pe probe metalografice sau pe replici
metalografice.
- Replică metalografică - lac transparent, nitroceluloză sau material plastic, având sau nu un
suport, folosit pentru punerea în evidenţă, prin preluarea detaliilor topografice ale suprafeţei, a
structurii metalografice.
Analize chimice calitative/semicantitative.

Pot fi efectuate în condiţii de laborator sau ‘’in situ’’pentru identificarea doar a grupei de oţel din
care este confecţionată o anumită componentă a unui echipament sub presiune, determinarea fiind
bazată pe semnalarea prezenţei unor anumite elemente de aliere specifice materialelor metalice şi
aliajelor acestora, (crom, molibden, vanadium, mangan, nichel ,wolfram, ş.a.).
Se efectuează prin utilizarea unor aparate denumite în mod generic ‘’stiloscop’’, sau ‘’metascop’’,
(de aici şi fel de fel de denumiri eronate de genul‚ ’’ stiloscopare’’, ‘’probă stiloscopică’’
‚’’analiză stiloscopică’’, ş.a.m.d).
Încercarea la tracţiune a materialelor metalice

Pentru a evidenţia particularităţile comportării materialelor metalice policristaline solicitate
mecanic se foloseşte (ca încercare de referinţă) încercarea la tracţiune. Condiţiile şi modul de
realizare a încercării la tracţiune şi caracteristicile mecanice care se pot determina prin această
încercare sunt reglementate prin standardul SR EN 10002.
Încercarea la tracţiune se execută pe epruvete confecţionate din materialul metalic care se
cercetează, având forma şi dimensiunile reglementate prin standardul SR EN 10002.
Duritatea materialelor metalice

Duritatea este propritatea unui material metalic de a opune rezistenţă la pătrunderea în stratul
său superficial a unui penetrator (corp mai dur). Pentru determinarea caracteristicilor prin care se
exprimă cantitativ duritatea materialelor metalice se folosesc, de obicei, metodele prezentate în
continuare.
120
Tel. / Fax : 031.41.56.159 ; Mobil : 0722.433.070
RO 6710490
Metoda Brinell
Este reglementată prin standardul SR EN 10003-1 şi reprezintă metoda de determinare a
durităţii materialelor metalice prin utilizarea unui penetrator de formă sferică (bilă) confecţionat din
oţel sau din carburi metalice.
Metoda Vickers
Este reglementată prin STAS 492/1 (aflat în concordanţă cu standardele internaţionale ISO
409/1 şi ISO 6507/1) şi este o metodă de determinare a durităţii materialelor metalice care utilizează
ca penetrator o piramidă pătrată dreaptă confecţionată din diamant, având unghiul diedru al feţelor
opuse de 136º şi unghiul dintre muchiile opuse de 148º.
Metoda Rockwell
Este reglementată prin STAS 493 ( aflat în conformitate cu standardul internaţional ISO
6508), şi reprezintă metodă de determinare a durităţii materialelor metalice prin utilizarea unui
penetrator de formă conică confecţionat din diamant, având unghiul la vârf de 120º , o sferă (bilă)
din oţel cu diametrul de 1,5875 mm, sau o sferă (bilă) din oţel cu diametrul de 3,175 mm.
TEMA 4 Avizarea documentațiilor de automatizare
Cerinţe referitoare la funcţiile sistemului de ardere şi de automatizare
Nivelul de dotare al centralelor termice şi al echipamentelor individuale cu sisteme de

automatizare, precum şi funcţiile pe care acestea trebuie să le îndeplinească, se stabilesc de către
proiectant.
Stabilirea funcţiilor sistemului de automatizare trebuie să ţină seama de caracteristicile constructive
şi funcţionale ale fiecărui tip de cazan, de cerinţele deţinătorului/utilizatorului, precum şi de
condiţiile minime prevăzute în prezenta prescripţie tehnică, după cum urmează:
a) pentru toate tipurile de cazane este obligatoriu să se prevadă un sistem de semnalizare
preventivă şi de avarie;
b) pentru toate tipurile de cazane care funcţionează cu depresiune în focar este obligatoriu să se
prevadă un sistem de protecţie aferent procesului de evacuare a gazelor de ardere;
c) pentru toate tipurile de cazane consumatoare de combustibili gazoşi sau lichizi este obligatoriu
să se prevadă un sistem de protecţie aferent procesului de ardere;
d) pentru toate tipurile de cazane echipate cu două sau mai multe arzătoare consumatoare de
combustibili lichizi sau gazoşi este obligatoriu ca sistemul de protecţie aferent instalaţiei de ardere
121
Tel. / Fax : 031.41.56.159 ; Mobil : 0722.433.070
RO 6710490
să fie prevăzut cu un organ general de blocare a combustibilului, suplimentar şi independent de

robinetele de închidere rapidă ale fiecărui arzător;
e) pentru toate tipurile de cazane de abur este obligatoriu să se prevadă un sistem de protecţie
aferent procesului de alimentare cu apă;
f) pentru cazanele de abur cu tambur care au debitul nominal Dn ≥ 10 t/h este obligatoriu să se
prevadă un sistem de reglare automată a nivelului;
g) pentru toate tipurile de cazane de abur cu străbatere forţată este obligatoriu să se prevadă un
sistem de reglare automată a alimentării cu apă;
h) pentru cazanele de apă fierbinte trebuie să prevadă obligatoriu circuite de protecţie specializate
care să determine declanşarea cazanului în următoarele situaţii:
1) creşterea temperaturii apei la ieşirea din cazan până la 20ºC sub temperatura de
saturaţie corespunzătoare valorii minime a presiunii apei la ieşirea din cazan;
2) scăderea presiunii apei la ieşirea din cazan până la presiunea de saturaţie
corespunzătoare unei temperaturi cu 10 ºC peste valoarea maximă a temperaturii apei la ieşirea din
cazan (dacă debitul caloric este mai mare de 25 Gcal/h);
3) pentru toate cazanele de apă fierbinte, scăderea debitului de apă la intrarea în cazan
sub limita care asigură o circulaţie suficientă a apei prin cazan.
Sistemele de automatizare trebuie să realizeze, pentru fiecare echipament tehnologic în parte,
funcţiile pentru care au fost proiectate, asigurând pornirea, supravegherea şi reglarea automată a
funcţionării, protecţia şi oprirea în condiţii de siguranţă a cazanelor de abur, de apă caldă şi de apă
fierbinte şi a celorlalte instalaţii termomecanice anexe din centralele termice pe care le deservesc.
Principalele funcţii realizate de sistemele de automatizare de la cazanele de abur, de apă caldă şi

de apă fierbinte sunt:
a) de comandă;
b) de reglare;
c) de protecţie;
d) de semnalizare;
e) de monitorizare a parametrilor funcţionali.
Fiecărei funcţii îi sunt asociate elemente de automatizare specifice, grupate funcţional în cadrul unui
subsistem de automatizare. Subsistemele sunt la rândul lor sisteme cu o structură şi o logică proprie
care trebuie să satisfacă cerinţele de siguranţă specifice.
Sistemele de comandă trebuie să aibă individualizate circuitele/canalele de comandă activate manual

sau automat, care trebuie să satisfacă următoarele condiţii generale:
a) să fie concepute în concordanţă cu buclele de reglare şi cu subsistemele de protecţie;
b) să asigure realizarea funcţiilor proprii care le revin la pornirea şi oprirea echipamentului
tehnologic sau în timpul funcţionării acestuia care se derulează secvenţial sau automat;
122
Tel. / Fax : 031.41.56.159 ; Mobil : 0722.433.070
RO 6710490
c) să dispună de organe de manevrare (butoane, manete şi altele asemenea) uşor de acţionat,

amplasate raţional în raport cu poziţia normală de lucru a personalului de deservire;
d) să fie proiectate astfel încât acţiunea acestora să nu se suprapună cu cea a comenzilor
automate de reglare sau de protecţie echivalente atunci când acţiunea lor este echivalentă parţial sau
integral cu funcţiile unei bucle de reglare sau de protecţie.
Buclele de reglare trebuie să fie concepute pentru a fi compatibile şi integrate în sistemul de reglare
a echipamentului tehnologic.
Fiecare buclă de reglare trebuie să satisfacă următoarele condiţii generale:
a) elementele componente ale buclei să fie conectate funcţional într-un circuit închis care
trebuie să conţină cel puţin: un regulator, un traductor de reacţie şi un organ de execuţie;
b) funcţia regulatorului trebuie să poată fi preluată de personalul de deservire în regimul de
funcţionare „manual”;
c) evoluţia parametrului reglat trebuie să poată fi vizualizată şi înregistrată;
d) să asigure realizarea funcţiilor proprii care îi revin în timpul funcţionării cazanului;
e) să nu împiedice derularea programelor de pornire şi de oprire a cazanului şi să îndeplinească
funcţiile proprii care îi revin în cadrul acestor programe;
f) să permită reglarea pentru funcţionarea în condiţii normale a cazanului;
g) să fie concepute în concordanţă cu celelalte subsisteme ale sistemului de automatizare al
cazanului, precum şi cu elementele de echipare (organe de execuţie, dispozitive de siguranţă, aparate
de măsurare şi altele asemenea).
Fiecare circuit/canal de protecţie din cadrul sistemului de protecţie automată trebuie să satisfacă
următoarele condiţii generale:
a) să asigure realizarea funcţiilor proprii care îi revin în timpul funcţionării cazanului;
b) să nu împiedice derularea programelor de pornire/oprire şi să îndeplinească funcţiile care îi
revin în cadrul acestor programe;
c) să fie conceput în concordanţă cu buclele de reglare;
d) să fie realizat cu scheme care să utilizeze contacte care se deschid atunci când parametrul
supravegheat atinge o valoare/stare anormală privind funcţionarea în siguranţă;
e) să asigure, independent de funcţiile de reglare automată ale sistemului de ardere şi
automatizare, unitatea funcţională a tuturor circuitelor/canalelor de protecţie, care, în situaţie de
avarie, conduc cazanul spre o stare sigură a tuturor circuitelor sale tehnologice.
Sistemul de semnalizare trebuie să asigure atenţionarea personalului de deservire prin semnalizarea

preventivă acustică şi optică a unor situaţii de preavarie, precum şi semnalizarea de avarie în cazul
în care parametrii critici ai procesului ating valorile de protecţie, şi anume:
123
Tel. / Fax : 031.41.56.159 ; Mobil : 0722.433.070
RO 6710490
a) circuitele de semnalizare optică şi acustică trebuie să utilizeze scheme cu contacte care se

deschid în situaţii anormale ale valorilor parametrilor supravegheaţi;
b) pentru toate situaţiile prevăzute să declanşeze protecţia cazanului, trebuie să se prevadă
praguri de prealarmare (semnalizare preventivă) care preced intrarea în starea de avarie;
c) setările circuitelor de semnalizare preventivă trebuie să fie diferite de setările de protecţie ale
aceluiaşi parametru supravegheat şi să ofere o marjă suficientă pentru întreprinderea unor acţiuni
corective astfel încât atingerea pragului de avarie să poată fi evitată;
d) să aibă elemente de avertizare optică şi acustică (lămpi de semnalizare vizibile şi hupe sau
sonerii cu nivel sonor corespunzător) uşor şi clar perceptibile de către personalul de deservire;
e) circuitele de prealarmare trebuie să fie absolut separate de cele de declanşare prin protecţie
atât din punct de vedere al canalelor de transmitere a semnalelor cât şi din punct de vedere al
elementelor constructive (senzor primar - releu final de activare a alarmei).
Sistemul de monitorizare a parametrilor funcţionali trebuie să fie prevăzut cu un număr minim de

aparate indicatoare locale, indicatoare de panou, şi de aparate înregistratoare care pot fi incluse,
după caz, în circuitele buclelor de reglare şi/sau în circuitele de semnalizare.
Aparatele de măsurare, de afişare şi de înregistrare a valorilor parametrilor trebuie să satisfacă
următoarele cerinţe generale:
a) să aibă exactitatea de măsurare şi comportarea dinamică corespunzătoare cerinţelor buclei de
reglare sau subsistemului de protecţie care reglează/supraveghează acelaşi parametru;
b) să aibă domeniul de măsurare compatibil cu limitele de variaţie ale parametrilor
monitorizaţi;
c) să afişeze vizibil şi direct valorile fără a necesita calcule suplimentare şi interpretări pentru
evaluarea valorii reale a parametrului măsurat;
d) să nu fie influenţate de variaţiile alimentării cu energie de la sursa auxiliară în afara limitelor
permise de satisfacerea cerinţelor de siguranţă în funcţionare a echipamentului tehnologic
monitorizat;
e) să poată fi verificate în timpul funcţionării echipamentului tehnologic monitorizat fără a
perturba funcţionarea acestuia.
Cerinţe pentru componentele sistemului de automatizare

Componentele sistemului de automatizare (aparate locale şi de panou, organe de execuţie şi
legăturile dintre acestea) trebuie să satisfacă următoarele condiţii minime:
a) să fie rezistente la solicitări mecanice, termice şi chimice, care apar în condiţii de exploatare;
b) să corespundă condiţiilor tehnice prevăzute de standardele şi normativele din domeniu
aplicabile fiecărei categorii de elemente de automatizare;
c) să fie certificate, verificate şi garantate de către producători din punct de vedere al
performanţelor şi al durabilităţii;
124
Tel. / Fax : 031.41.56.159 ; Mobil : 0722.433.070
RO 6710490
d) să fie garantate de către producător că sunt corespunzătoare pentru utilizarea în sistemele de

automatizare ale cazanelor de abur, de apă caldă şi de apă fierbinte şi ale echipamentelor
tehnologice anexe din centralele termice, dacă sunt folosite în subsistemele de protecţie;
e) componentele prevăzute cu posibilităţi de modificare a caracteristicilor de lucru
(configurarea şi reglarea parametrilor interni) trebuie să aibă sisteme de asigurare împotriva
dereglării accidentale şi a accesului personalului neautorizat, în măsura în care aceste componente
nu sunt integrate într-un panou sau pupitru asigurat din acest punct de vedere;
f) organele de execuţie, aparatele de măsurare locale sau regulatoarele directe care utilizează
drept sursă de energie şi/sau semnal informaţional combustibil trebuie să fie etanşe şi asigurate
împotriva scurgerii accidentale a combustibilului în mediul ambiant sau în focarele cazanelor în
cazul defectării acestora; aceste componente nu pot fi montate în circuitele tehnologice decât cu
posibilitatea izolării sigure a acestora în cazul necesităţii demontării pentru intervenţii.
Cerinţe pentru sistemele de automatizare ale cazanelor şi ale instalaţiilor termomecanice

anexe din centralele termice cu supraveghere nepermanentă
Modul de supraveghere în funcţionare, permanent sau nepermanent, se stabileşte de către

proiectantul centralei termice ţinând seama de caracteristicile constructiv-funcţionale ale cazanelor
şi ale instalaţiilor termomecanice anexe din centrala termică şi de nivelul de dotare al acestora cu
sisteme de automatizare.
Regimul de supraveghere permanent sau nepermanent se precizează în documentaţia tehnică pentru
obţinerea avizului obligatoriu de instalare la cazane de abur şi de apă fierbinte sau documentaţia de
instalare pentru cazanele de apă caldă şi abur de joasă presiune.
În funcţie de intervalele de timp maxime după care este obligatoriu ca operatorul să fie prezent în
centrala termică pentru efectuarea verificărilor instalaţiei (24 sau 72 ore), regimurile de funcţionare
fără supraveghere permanentă (termen echivalent: supraveghere periodică) sunt S1-Sp-24 respectiv
S1-Sp-72.
Regimul de supraveghere nepermanent (simbol S1-Sp) poate fi stabilit:
a) la cazanele şi echipamentele sub presiune anexe care respectă cerinţele privind introducerea pe
piaţă şi pentru care producătorul declară că au fost construite, complet echipate cu sisteme de
automatizare şi verificate pentru funcţionarea fără supraveghere permanentă.
b) la centralele termice, în cazul modernizării sistemelor de automatizare ale cazanelor şi
instalaţiilor anexe;
Într-o centrală termică pot funcţiona simultan în regim de supraveghere nepermanentă

maxim 3 cazane, cu excepţia celor alimentate cu combustibil solid, astfel:
a) cazane de abur având debitul maxim 10 t/h şi presiunea maximă 16 bar sau cazane de apă
fierbinte având debitul maxim 5 Gcal/h;
125
Tel. / Fax : 031.41.56.159 ; Mobil : 0722.433.070
RO 6710490
b) cazane de apă caldă având puterea maximă de 1.000 kW sau cazane de abur de joasă presiune
cu debitul maxim 1 t/h.
NOTĂ: 1) În cazul cazanelor prevăzute la alinde mai sus, în care unul sau mai multe cazane sunt
oprite din funcţiune (de exemplu: pentru reparare) şi izolate în cadrul sistemului de automatizare al
centralei termice, se admite montarea/instalarea a mai mult de 3 cazane cu condiţia asigurării
interconectării cazanelor suplimentar montate cu celelalte cazane.
2) În cazul cazanelor de apă caldă prevăzute la alin.de mai sus, se admite funcţionarea simultană în
cadrul centralei termice a două baterii de maxim 3 cazane, cu condiţia că aceste baterii de cazane să
aibă sisteme de automatizare complet independente.
Regimul de supraveghere nepermanentă nu impune prezenţa permanentă a personalului de

deservire în sala cazanelor, în timpul funcţionării acestora, dacă sunt îndeplinite următoarele
condiţii generale:
a) sistemul de automatizare al centralei termice şi sistemele de automatizare individuale ale
cazanelor satisfac cerinţele minime specificate în prezenta prescripţie tehnică şi toate componentele
din circuitele de protecţie sunt certificate şi garantate de producători pentru utilizare la cazane cu
supraveghere nepermanentă în funcţionare;
b) sistemul de automatizare este astfel proiectat încât opreşte funcţionarea cazanelor, automat,
în condiţii de siguranţă, dacă verificările nu sunt efectuate de personal de deservire până cel târziu la
expirarea perioadelor stabilite de 24 sau de 72 de ore;
c) pentru centrala termică există un panou de telesemnalizare permanentă a stării principalelor
circuite tehnologice ale cazanelor în funcţiune, amplasat într-o cameră de comandă centrală sau într-
o cameră de gardă a deţinătorului/utilizatorului, după caz;
d) în orice moment, atunci când cazanele sunt în funcţiune, este disponibilă la
deţinătorul/utilizatorul centralei termice o persoană competentă care să răspundă la alarmele
transmise de sistemele de automatizare ale cazanelor la panoul de telesemnalizare şi să ia măsurile
minime care se impun.
Cerinţe referitoare la documentaţia tehnică de însoţire a sistemului de ardere şi a sistemului

de automatizare
Documentaţia tehnică de însoţire şi identificare a sistemului de ardere şi de automatizare, avizată de
către RADTA, trebuie să cuprindă cel puţin următoarele:
a) schemă/plan de ansamblu în care se figurează toate circuitele tehnologice cu amplasarea
componentelor sistemului de automatizare pentru comandă de la distanţă, reglare automată,
protecţie, semnalizare şi măsură, precum şi legăturile funcţionale dintre acestea, P&I (schema
proceselor tehnologice cu instrumentaţia aferentă);
b) descrierea generală a principiilor de automatizare adoptate în soluţia aleasă;
126
Tel. / Fax : 031.41.56.159 ; Mobil : 0722.433.070
RO 6710490
c) descrierea funcţionării fiecărui subsistem (de comandă, de reglare, de semnalizare, de

protecţie, de măsurare, de monitorizare a parametrilor de funcţionare ai echipamentului tehnologic,
şi altele asemenea);
d) schemele dezvoltate monofilare ale buclelor de reglare, protecţie, comandă la distanţă şi
semnalizare;
e) schemele desfăşurate ale circuitelor electrice, electronice, hidraulice, pneumatice etc.;
f) proceduri/instrucţiuni detaliate de montare, punere în funcţiune, verificare şi întreţinere
pentru sistemul de automatizare în ansamblu şi pentru fiecare subsistem al său. Se precizează
verificările care trebuie efectuate periodic, indicând perioada maximă la care se verifică;
g) specificaţii tehnice şi documente de garanţie pentru elementele sistemelor de automatizare
care sunt supuse programelor automate de autoverificare a funcţionării;
h) pentru componentele care fac parte din buclele de protecţie automată trebuie prezentate
documentele de atestare a acestora că sunt adecvate utilizării la cazane cu funcţionare fără
supraveghere permanentă (certificate de garantare a încadrării aparatelor în categoria cu grad ridicat
de siguranţă la defect-fail safe);
i) programul/procedura de verificare periodică la fiecare 24 de ore, respectiv 72 de ore, a
sistemului şi componentelor sistemului de automatizare;
j) programul de testare a funcţiilor proiectate ale sistemului de automatizare (obligatoriu a fi
efectuat la prima punere în funcţiune şi periodic);
k) situaţiile şi măsurile ce trebuie luate în cazul transmiterii de alarme de sistemele de
automatizare la panoul de telesemnalizare.
Cerinţe referitoare la dotarea sistemelor de automatizare individuale ale cazanelor care

funcţionează în regim de supraveghere nepermanentă
Cerinţele prezentate mai jos se aplică în cazul modernizării cazanelor existente care funcţionează cu
supraveghere nepermanentă.
Sistemul de automatizare trebuie prevăzut cu circuite specializate de transmitere la distanţă (la un

panou de telesemnalizare amplasat într-o cameră de comandă centrală sau într-o cameră de gardă) a
alarmelor şi semnalizărilor preventive care necesită intervenţia personalului de deservire.
Dacă sistemul de automatizare este dotat cu controler digital, acesta trebuie să aibă rezervă automată
100%. Aparatele locale din circuitele de protecţie trebuie dublate astfel ca circuitele să funcţioneze
pe principiul semnalelor dublate (unu din două).
Fiecare cazan de abur care funcţionează în regim de supraveghere nepermanentă trebuie să

fie dotat, cel puţin, cu următoarele:
a) buclă de reglare automată a alimentării cu apă (buclă de nivel);
b) două dispozitive de protecţie, limitatoare de nivel minim, independente, cu program de
autocontrol periodic, care trebuie integrate în circuitul de protecţie de nivel;
127
Tel. / Fax : 031.41.56.159 ; Mobil : 0722.433.070
RO 6710490
c) un dispozitiv limitator de nivel maxim cu program de autocontrol periodic şi cu posibilitatea

emiterii unui semnal de alarmă care să fie transmis la panoul de telesemnalizare;
d) buclă de reglare automată a sarcinii;
e) un circuit de protecţie activat de un senzor de presiune de tipul „presostat” care să declanşeze
cazanul în cazul în care valoarea maximă admisă a presiunii de lucru a cazanului este depăşită;
f) supraveghetoare de flacără prevăzute cu autocontrol intrinsec;
g) la cazanele de abur cu circulaţie forţată, suplimentar faţă de bucla de reglare a alimentării cu
apă, cu un circuit de protecţie suplimentar dotat cu doi senzori care să acţioneze interconectaţi (unu
din doi) şi să oprească alimentarea cu combustibil a arzătoarelor dacă debitul de circulaţie prin cazan
scade sub limita minimă stabilită pentru funcţionarea în siguranţă;
h) la cazanele de abur cu supraîncălzitor trebuie să se prevadă o buclă de reglare automată a
temperaturii de supraîncălzire dacă temperaturile posibil de realizat sunt mai mari decât temperatura
de supraîncălzire stabilită prin proiect; în aceste cazuri, sistemul de automatizare trebuie să cuprindă
suplimentar un circuit de protecţie activat de un senzor de temperatură care determină, în cazul
depăşirii temperaturii maxime de supraîncălzire a aburului, oprirea alimentării focarului; circuitul de
protecţie poate lipsi, fiind înlocuit de un înregistrator continuu de temperatură, dacă prin proiectul
cazanului se garantează siguranţa la solicitări termice de durată a elementelor mecanice aflate în
circuitul tehnologic al aburului supraîncălzit;
i) la cazanele la care prin proiect este necesară menţinerea nivelului maxim al apei din cazan
sub o anumită limită în toate regimurile de funcţionare, sistemul de automatizare trebuie să cuprindă
obligatoriu un circuit de protecţie pentru nivelul maxim; un singur sesizor este suficient pentru acest
circuit; acţiunea circuitului de protecţie poate fi deschiderea controlată a unui robinet de „golire
rapidă” şi nu neapărat declanşarea cazanului;
j) dispozitiv limitator de conductivitate a apei din cazan;
k) buclă de reglare automată a purjei continue;
l) buclă de reglare a purjei periodice;
m) sistem de înregistrare automată a parametrilor şi a evenimentelor în timpul funcţionării.
Fiecare cazan de apă fierbinte care funcţionează în regim de supraveghere nepermanent

trebuie dotat, cel puţin, cu următoarele:
a) buclă de reglare automată a sarcinii;
b) două dispozitive de protecţie limitatoare de temperatură maximă, independente, cu program
de autocontrol periodic;
c) circuite de protecţie cu senzori dublaţi pentru presiunea minimă şi maximă a apei la intrarea,
respectiv, la ieşirea din cazan;
d) un dispozitiv de protecţie limitator de debit minim de circulaţie prin cazan, cu program de
autocontrol periodic şi cu alarmă transmisă în sistemul de telesemnalizare;
128
Tel. / Fax : 031.41.56.159 ; Mobil : 0722.433.070
RO 6710490
e) buclă de reglare a presiunii minime în instalaţie prin activarea pompelor de adaos;

f) supraveghetoare de flacără cu autocontrol intrinsec;
g) un sistem de înregistrare automată a parametrilor şi a evenimentelor în timpul funcţionării.
Cerinţe referitoare la dotarea sistemelor de automatizare al echipamentelor tehnologice anexe

din centralele termice care funcţionează în regim de supraveghere nepermanentă
Funcţionarea unui cazan nu este independentă de echipamentele termomecanice anexe din centrala
termică. Aceasta impune condiţii suplimentare pentru sistemele de automatizare ale principalelor
echipamente tehnologice, anexe termomecanice ale cazanului, pentru regimurile de supraveghere
nepermanentă.
În cazul cazanelor care funcţionează cu condens recuperat din procese tehnologice, sistemul de
automatizare al centralei termice trebuie să aibă dispozitive specializate de sesizare a impurificării
apei de alimentare cu uleiuri, acizi, substanţe organice sau impurităţi mecanice. Sistemul de
automatizare trebuie să aibă ca ieşire un semnal de semnalizare optică şi acustică transmis la panoul
de telesemnalizări la depăşirea pragului admisibil de impurităţi în apa de alimentare.
Sistemul de automatizare al centralei termice trebuie să fie prevăzut cu dispozitiv de protecţie
limitator de conductivitate a condensului recuperat şi cu sistem de evacuare automată a condensului
necorespunzător.
Dacă în circuitul de alimentare cu apă al cazanelor există un echipament pentru degazarea termică,
acesta trebuie să fie prevăzut cu un sistem de automatizare care să cuprindă cel puţin bucle de
reglare automată a presiunii, nivelului şi temperaturii.
În cazul unui degazor termochimic, bucla de reglare a presiunii poate lipsi.
Sistemul de automatizare al instalaţiei de alimentare cu combustibil lichid al centralei termice

trebuie să aibă cel puţin buclele automate de reglare a nivelului în rezervoarele de combustibil, a
presiunii şi a temperaturii, în scopul menţinerii acestor parametri constanţi în inelul de combustibil
al centralei termice şi la intrarea în rampele instalaţiilor de ardere de la fiecare cazan.
Centralele termice care funcţionează în regim de supraveghere nepermanentă trebuie să fie dotate cu
sesizoare pentru detectarea concentraţiilor de gaze combustibile şi gaze arse, care să oprească
alimentarea cu combustibil în cazul depăşirii concentraţiilor admise. Sistemul de automatizare în
care se integrează aceste sesizoare trebuie să transmită semnale de alarmă optice şi acustice la
panoul central de telesemnalizare.
Alimentarea cu energie electrică a sistemului de automatizare de la cazane se recomandă să fie

realizată de la două surse independente cu posibilitatea de anclanşare automată a rezervei, fără
perturbarea funcţionării sistemului de automatizare, în cazul întreruperii uneia dintre acestea. În
cazul în care arzătorul/arzătoarele cazanului/cazanelor nu pot fi anclaşate decât manual (prin
construcţie) această prevedere nu este obligatorie.
În cazuri speciale, prevăzute prin proiect, în care oprirea în siguranţă a cazanului necesită acţionarea
electrică a unor organe de execuţie pentru o perioadă de timp determinată, trebuie să se prevadă şi o
129
Tel. / Fax : 031.41.56.159 ; Mobil : 0722.433.070
RO 6710490
sursă auxiliară de avarie de tipul generator Diesel şi condiţiile de verificare periodică a

disponibilităţii funcţionale a acesteia.
Starea surselor de alimentare cu energie electrică trebuie să fie telesemnalizată la panoul din camera
centrală de comandă/camera de gardă unde sunt transmise şi celelalte semnalizări referitoare la
funcţionarea cazanelor.
În cazul sistemelor de automatizare care au organe de execuţie acţionate şi cu aer comprimat,
instalaţia de alimentare cu aer instrumental trebuie să fie prevăzută cu propriile bucle de reglare, iar
starea de funcţionare a acestora să fie monitorizată la panoul de telesemnalizări.
Studii de caz
CONTINUTUL MINIM AL BREVIARELOR DE CALCUL PENTRU DIFERITE
CATEGORII DE ECHIPAMENTE SUB PRESIUNE
Cazan de apa caldă şi abur de joasă presiune

 calculul de rezistenta al mantalei cazanului
 calculul de rezistenta al placilor tubulare
 calculul de rezistenta al tubului de flacara
 calculul presiunii maxime de lucru
 calculul presiunii de probă hidraulică
Cazan de abur
 calculul grosimii pereţilor corpurilor cilindrice
 calculul tamburelor
 calculul camerelor
 coeficientul de slăbire al tamburelor şi camerelor cu orificii sau cu îmbinări sudate
 calculul ţevilor
 calculul grosimii pereţilor tuburilor de flacără
 calculul fundurilor
 calculul camerelor dreptunghiulare sub presiune interioară
 calculul pereţilor şi fundurilor plane
Conducte şi elemente de conductă

 calculul tensiunilor admisibile de proiectare
 calculul elementelor cilindrice supuse presiunii interioare
Recipiente sub presiune

 calculul de rezistenţă a corpului recipientului
130
Tel. / Fax : 031.41.56.159 ; Mobil : 0722.433.070
RO 6710490
 calculul de rezistenţă a fundurilor elipsoidale

 calculul de rezistenţă la autoportanţă şi vânt (în cazul coloanelor şi/sau a recipientelor
verticale)
131
Tel. / Fax : 031.41.56.159 ; Mobil : 0722.433.070

Suport Curs RADTI - RADTP - RADTA IMSP PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Suport Curs RADTI - RADTP - RADTA IMSP PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MAGENTA 2 PROSIMPEX S.R.L.

Prezentul suport de curs este întocmit în conformitate cu cerinţele Ordinului nr.

Temele conţinute sunt următoarele:

Legislaţie, standarde, normative specifice activităţii

Lucrări de instalare care necesită obţinerea avizului obligatoriu de instalare

Întocmirea/Avizarea documentaţiilor tehnice preliminare de montare şi reparare la:

Instalaţii şi sisteme de automatizare pentru:

Aplicaţii practice, studii de caz

TEMA : Legislaţie, standarde, normative specifice activităţii

1.1 Legislaţia referitoare la organizarea şi funcţionarea ISCIR

1.2 Legislaţia referitoare la introducerea pe piaţă a instalaţiilor/echipamentelor din domeniul

1.3. Standarde si normative

Ordin 5/2009 al ANRE - executia instalatiilor de distributie gaze naturale

1.4 Prescripţiile Tehnice ISCIR

1.1 Legislaţia referitoare la organizarea şi funcţionarea ISCIR

1.1.1 Legea nr. 64 din 21 martie 2008

2. Instalaţiile şi echipamentele sub presiune, instalaţiile şi echipamentele de ridicat montate pe

1.1.2. Hotărârea Guvernului nr. 1340 din 27 decembrie 2001

Funcţiile şi atribuţiile ISCIR sunt reglementate şi actualizate prin ultimele modificări şi

ridicat Mecanisme de ridicat având S_n > 1 t, cu excepţia celor cu

1.2 Legislaţia referitoare la introducerea pe piaţă a instalaţiilor/echipamentelor din domeniul

Definirea unor termeni

Condiţii tehnice impuse la construcţia recipientelor

1.2.3 Hotărârea Guvernului nr. 584-2004 privind stabilirea condiţiilor de introducere pe

Domeniu de aplicare şi definiţii

r) caloriferelor şi conductelor pentru sisteme de încălzire cu apă caldă;

Condiţii de introducere pe piaţă

1.3 Standarde si normative

1.3.1. I 31 – 1999 - Normativ pentru proiectarea şi executarea sistemelor de alimentare cu gaze

1.3. Domeniul de aplicare al prezentului normativ îl constituie sistemele de alimentare cu

1.3.2. I 13/1 – 2002 - Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor de încălzire

- individuale sau colective de locuit;

1.4. Prescripţii tehnice ISCIR

1.4.8. C11-2010 - SISTEME DE AUTOMATIZARE AFERENTE CENTRALELOR TERMICE ŞI

1.5 Alte documente legale pentru sfera de activitate a responsabilului cu avizarea

1.5.2. Legea nr. 10 – 1995 privind calitatea în construcţii

1.5.3. Ordin 5/2009 al ANRE - executia instalatiilor de distributie gaze naturale

staţiile de predare / preluare a gazelor naturale aferente acestora;

1.6. Atribuţii şi responsabilităţi specifice activităţii conform prevederilor prescripţiilor

1.6.1. Atribuţii şi responsabilităţi generale:

g) să participe la instruirile periodice organizate de către ISCIR.

TEMA 2: ÎNTOCMIREA/AVIZAREA DOCUMENTATIILOR TEHNICE DE INSTALARE

1.Pentru cazane de apa calda si abur de josa presiune

NOTĂ: Pentru instalaţia de alimentare cu gaze petroliere lichefiate se aplică şi prevederile

Pentru cazanele reglementate de prescripția tehnică C9-2010

FIŞA CENTRALEI TERMICE

Parametrii cazanelor din centrala termică:

Cazan 1 Cazan 2 Etc.

Fochişti autorizaţi nr.

Înscrieri minime în registrul de supraveghere a centralei termice:

Cazan apă caldă Cazan abur de joasă presiune

- presiune agent termic: tur - presiune abur:

- temperatură agent termic: tur

- presiune combustibil: - presiune combustibil:

Amplasarea containerului trebuie să respecte condiţiile prevăzute de legislaţia în vigoare, limitele

Documentaţia tehnică de montare cuprinde următoarele:

GP 051-2000 Normativ pentru proiectarea si executia centralelor termice mici

Amplasarea centralelor termice

Se interzice amplasarea centralelor termice:

Schema nr. 1 (fig. 1)

Centrale termice cu cazane de perete

Cazanele de perete necesitã urmãtoarele spaţii:

Amplasarea centralelor termice modulate