CERINE DE SECURITATE PENTRU APARATURA ELECTRIC CU TIP DE PROTECIE CAPSULARE ANTIDEFLAGRANT DIN ARII PERICULOASE, ALTELE DECT MINELE

GRIZUTOASE Dr.ing.Mihai Magyari Dr.ing.Martin Friedmann Dr.ing. Lucian Moldovan Documente de referin: Directiva 94/9/EC; Ghid ATEx Editia iunie 2009 SR EN 60079-1:2008 SR EN 60079-0:2010 Obiect i domeniu de aplicare n cadrul lucrrii sunt prezentate cerinele specifice pentru construcia, ncercarea i marcarea aparaturii electrice cu tip de protecie capsulare antideflagrant, destinate pentru a fi folosite n atmosfere explozive . Pentru a selecta corect aparatura electric adecvat pentru ariile periculoase sunt necesare urmtoarele informaii: - clasificarea ariei periculoase (aparatura electric cu tip de protecie capsulare antideflagrant este admis n zonele 1 i 2 ). - clasificarea gazelor i a vaporilor n legtur cu grupa/subgrupa aparaturii electrice - clasa de temperatur sau temperatura de aprindere a gazelor sau vaporilor care formeaz amestecul exploziv - influene externe i temperatura ambiant Una din cele mai rspndite metode de asigurare a proteciei la explozii a mainilor electrice, aparatelor i echipamentelor este nchiderea sau includerea prilor conductoare de curent ale acestora n capsulri solide, rezistente, capabile s rein presiunea exploziei fr distrugere i fr deformaii remanente i care nu transmit explozia mediului exploziv. Acest tip de capsulare poart denumirea de capsulare antideflagrant.
Rcire iniial prin suprafeele mbinrii

Explozie interna suprafeele mbinrii

Racire suplimenatara datorita amestecarii turbulente la iesirea din imbinare

Capsulare

Imbinari antideflagrante ( lungime minima si interstitiu maxim definite)

Fig. 1 Principiul de funcionare al capsularii antideflagrante

Echipamentul electric cu tip de protecie capsulare antideflagrant are n principiu utilizare general el putnd fi folosit n orice loc n care pot aprea gaze , vapori sau ceuri care n amestec cu aerul pot da natere la amestecuri explozive. 1

n mod general, aparatura electric cu capsulare antideflagrant este utilizat in : - industria chimic i petrochimic ; - extracie de petrol i gaze ; - staii de pompare pentru medii explozive ; - vopsitorii pentru industria de maini, industria uoar, etc ; - depozite de materiale inflamabile, etc; Mediul cu pericol de explozie care poate s apar legat de aplicarea substanelor cu pericol de explozie n procesul tehnologic, este capabil s ptrund n interiorul capsulrii aparaturii, unde poate s se produc inflamarea acestuia, cu trecerea n explozie. Dar datorit faptului c toate jonciunile (legturile) exterioare ale capsulrii sunt executate sub o form special de fante, jocuri calibrate, explozia nu se transmite din capsulare n mediul nconjurtor. Altfel spus, mbinarea capsulrii se realizeaz prin interstiii de forme geometrice i dimensiuni precise. Aceste interstiii au proprietatea de a rci flacra i produsele rezultate dintr-o explozie interioar, datorit absorbiei de cldur de ctre materialul flanelor i a destinderii adiabatice. Astfel rcite, gazele arse i particulele de metal produse i ncinse de explozie, la ieirea lor din capsulare, nu sunt capabile s produc aprinderea amestecului exploziv din atmosfera nconjurtoare. O astfel de execuie a aparaturii poart denumirea de capsulare antideflagrant. Capsulrile antideflagrante i toate piesele de susinere sunt supuse calcului mecanic, care ine cont de presiunea maxim a exploziei ce apare n interiorul capsulrii. La proiectarea capsulrilor antideflagrante trebuie s se in seama de o serie de factori, ca de exemplu : - grupa de explozie in care se ncadreaz gazul pentru care a fost proiectat aparatura ; - clasa de temperatur in care se ncadreaz gazul pentru care a fost proiectat aparatura ; - aparatajul montat n capsulare. Grupa de explozie influeneaz asupra : - dimensiunilor mbinrilor antideflagrante ale capsulrii . - grosimea pereilor capsulrii . Clasa de temperatur are influen asupra dimensiunilor de gabarit ale capsulrii care trebuie s asigure disiparea n mediul nconjurtor a energiei termice produse n interiorul capsulrii n scopul limitrii temperaturilor exterioare. Tipul echipamentului are influen asupra : - modului de fixare : pe cadru metalic ( staionar ) , pe sanie ( semistaionar ) , pe roi ( mobil ) sau fr fixare ( portabil ) ; - felulului i construciei introductoarelor de cablu ( pentru echipamente staionare , mobile ,etc ) . Aparatajul electric montat n interior influeneaz asupra : - dimensiunilor capsulrii ; - dimensiunilor i tipului cutiei de borne ; - realizrii blocajelor mecanice ntre diferitele pri ale capsulrilor; - construcia i asamblarea capacelor fa capsulare ( aparate vizitate des sau rar) . Ptrunderea amestecului exploziv n interiorul capsulrii se produce prin deschiderile ( mbinrile ) ce strbat capsularea. Explozia se poate propaga n exteriorul capsulrii pe aceeai cale. Cercetrile efectuate au scos n eviden faptul c pentru fiecare gaz, exist o dimensiune maxim a interstiiului la care explozia nu se propag n exterior. Oprirea propagrii se explic prin aceea c gazul parcurge interstiiul cu asemenea pierdere de energie, nct energia termic eliberat la contactul cu atmosfera 2

exploziv exterioar nu mai este suficient pentru aprinderea acesteia. Capacitatea de propagare a exploziei are valori mult diferite de la un amestec exploziv la altul . De exemplu, la o mbinare de 25 mm lungime, interstiiul maxim de securitate admis este de 1,14 mm la metan; 0,37 mm la acetilen i 0,25 mm la hidrogen. Desigur, din punct de vedere al proteciei este recomandabil ca aparatele protejate la explozie s aib mbinrile antideflagrante cu lungimea ct mai mare i interstiiul de mbinare ct mai mic, ns nu se poate stabili o singur valoare maxim a interstiiului pentru toate gazele . Dimensiunile care acoper toate cazurile ar avea o valoare foarte mic i ar crea greuti nejustificate la fabricarea aparaturii electrice destinate s funcioneze in atmosfere potenial explozive mai puin periculoase ( de ex. metan, propan, etc ). De aceea s-a recurs la clasificarea gazelor i vaporilor inflamabili dup capacitatea lor de propagare a exploziei, stabilindu-se o valoare limit a interstiiului pentru fiecare grup de gaze ( la diferite lungimi ale mbinrii ). Terminologie Capsulare antideflagrant "d". Carcasa in care sunt amplasate partile ce pot aprinde o atmosfera exploziva si care poate rezista la presiunea dezvoltata in timpul unei explozii interioare a unui amestec exploziv, si care impiedica transmiterea exploziei catre atmosfera exploziva ce inconjoara capsularea. O capsulare antideflagranta este proiectata sa poata sa reziste la presiunea unei explozii interne; de aceea nu este necesar ca ea sa fie prevazuta cu deschideri intentionale pentru eliberarea presiunii. Acolo unde exista o deschidere totusi, sau unde un ax sau un arbore trece prin peretele capsularii, produsele de ardere pot iesi din capsulare. Trebuie inteles ca scopul unei capsulari antideflagrante nu este acela de a evita in totalitate patrunderea gazelor sau vaporilor intr-o capsulare. Este deci gresita conceptia potrivit careia o capsulare antideflagranta trebuie sa fie perfect etansa. Principiul tipului de protectie recunoaste ca anumite deschideri nu pot fi evitate in practica si se limiteaza la cerinta ca aceste deschideri sa nu depaseasca valorile limita maxime de siguranta deasupra carora atmosfera inflamabila exterioara poate fi aprinsa. Pe de alta parte, scopul tipului de protectie nu este nici acela de a cere realizarea unor interstitii intentionate in peretii capsularilor. Volum Volumul total intern al capsulrii. Totui, pentru capsulri la care coninutul este esenial n funcionare, volumul care trebuie considerat este volumul care rmne liber. Pentru corpuri de iluminat, volumul este determinat fr lmpile montate. mbinare antideflagrant Locul in care se suprapun suprafetele corespondente a doua parti ale unei carcase, sau imbinarea carcaselor, si care impiedica transmiterea unei explozii interioare catre atmosfera exploziva care inconjoara carcasa. Limea mbinrii antideflagrante ( L) Calea cea mai scurt printr-o mbinare antideflagrant de la interiorul la exteriorul capsulrii.

Distana ( l) Calea cea mai scurt printr-o mbinare antideflagrant, cnd limea "L" a mbinrii este ntrerupt de guri destinate trecerii prezoanelor pentru asamblarea prilor de capsulare antideflagrant. Interstiiu de mbinare antideflagrant Distana dintre suprafeele corespondente ale unei mbinri antideflagrante dupa asamblarea carcasei aparaturii electrice. Pentru suprafeele cilindrice care formeaz mbinri cilindrice, interstiiul este diferena ntre diametrul orificiului gurii i componenta cilindrica. Interstiiul experimental maxim de securitate (MESG) (pentru un amestec exploziv) este interstiiul maxim al unei mbinri de 25 mm lime prin care se mpiedic orice transmitere a unei explozii n urma a 10 verificri fcute n condiiile specificate cu amestecuri de gaze bine precizate. Fiecare imbinare, pe unde flacarile sau gazele rezultate in urma exploziei pot iesi din capsulare, trebuie sa aiba o lungime suficient de mare si un interstitiu suficient de mic pentru a raci produsele de ardere in asa fel incat sa fie impiedicate propagarea exploziei la atmosfera exterioara. Produsele de ardere sunt racite la trecerea prin imbinarea antideflagranta, astfel incat sa nu mai fie capabile sa aprinda gazele sau vaporii inflamabili din exteriorul caspsularii. Cu cat este mai mare volumul capsularii, cu atat este mai mare volumul de gaze sau vapori inflamabili care se pot acumula in interiorul acesteia si deci lungimea necesara a imbinarii trebuie sa fie mai mare. Interstitiul imbinarii trebuie mentinut la o valoare cat mai mica si pentru a impiedica patrunderea gazelor sau vaporilor in interiorul capsularii. Valoarea MESG este determinata in parte de volumul intern al capsularii si de grupa de gaze, vapori pentru care este destinata capsularea, astfel incat gazele de grupa IIC au MESG mai mic decat gazele de grupa IIA si IIB, pentru acelasi volum al capsularii. Acumulare de presiune Termenul de acumulare de presiune se refera la cresterea de presiune intr-un compartiment al capsularii, peste valoarea care ar aparea in acelasi compartment daca nu ar exista subdivizarea in compartimente. Aceasta crestere de presiune poate fi considerata anormala comparativ cu presiunea obtinuta ca urmare a unui proces de ardere intr-un volum constant de gaz aflat la o presiune initiala apropiata de presiunea atmosferica. Este de notat faptul ca compartimentarea intr-o capsulare poate fi rezultatul dispunerii aparatajului interior sau al folosirii peretilor de compartimentare sau partitionare. Cauzele acestor varfuri de presiune nu sunt intelese in toatalitate, cel putin nu in ceea ce priveste nivelul pana la care geometria capsularii, sursa de aprindere si amplasarea acesteia, influenta amestecului exploziv, pot fi utilizate ca baza pentru a anticipa daca aceste varfuri de presiune se vor produce si in caz afirmativ, care vor fi valorile de presiune care se vor obtine. Principalii factori care influenteaza aceste varfuri de presiune sunt: - geometria capsularii; - compartimentarea capsularii; - natura gazului precum si concentratia acestuia; - precomprimarea initiala a amestecului exploziv; - accelerarea frontului de ardere; - instabilitatea frontului de flacara. 4

Intrari de cablu Atunci cand un utilizator comanda unui producator o aparatura cu capsulare antideflagranta, este necesar sa fie specificate numarul de intrari de cablu de pe capsulare, precum si dimensiunile acestora. Aceste intrari de cablu trebuie sa fie realizate de catre producatorul capsularii, aceasta operatie nefiind permisa sa fie efectuata de catre utilizatorul aparaturii. Gruparea aparaturii si clasificarea temperaturilor In cazul aparaturii cu capsulare antideflagranta de Grupa II se aplica subdivizarea in subgrupele IIA, IIB si IIC. Capsularile antideflafrante sunt grupate conform interstitiului maxim admis intre suprafetele imbinarilor. Standardul precizeaza valorile maxime ale interstitiilor de imbinare pentru capsulari apartinand fiecarei subgrupe, dar in practica, imbinarile trebuie realizate in asa fel incat interstitiile care rezulta sa fie cat mai mici posibil, valorile maxime precizate in standard nefiind permis sa fie depasite in nici o situatie. Toate capsularile de aparatura trebuie sa fie marcate cu subgrupa corespunzatoare. Capsularile certificate pentru o anumita subgrupa pot fi folosite in aplicatii de gaze sau vapori corespunzatoare unei subgrupe care permite interstitii mai mari intre suprafetele de imbinare. De exemplu, capsularile de aparatura de grupa IIB pot fi folosite in aplicatii de grupa IIA, insa reciproca nu este valabila. Suprafetele fierbinti pot aprinde o atmosfera exploziva. Pentru a evita acest lucru, toata aparatura electrica destinata folosirii in atmosfere potential explozive se clasifica in functie de temperatura maxima atinsa in timpul functionarii. Acesta temperatura, care se bazeaza pe o temperatura ambianta maxima de + 40 0C poate fi apoi comparata cu temperatura de aprindere a gazelor care pot veni in contact cu aparatura si se poate evalua daca aparatura este corespunzatoare folosirii in acea aplicatie. Capsularile de aparatura sunt marcate cu clasa de temperatura corespunzatoare ( T1 T6, conform standardului ) si ele nu trebuie instalate acolo substantele inflamabile folosite au temperatura de aprindere sub temperatura corespunzatoare clasei de temperatura a aparaturii. In tabelul urmator este exemplificata Adecvarea folosirii capsularilor de aparatura de grupa II in prezenta anumitor gaze, vapori, in functie de temperaturile de aprindere ale acestora Criterii de selectare a aparaturii electrice in atmosfere periculoase de gaze, vapori. Temperatura de aprindere a gazelor sau vaporilor = 170 0C. Clasa de temperatura a gazelor ( indiferent de grupa de gaz ) va fi T4 Parametri Aparatura electrica Aparatrua electrica corespunzatoare necorespunzatoare Temperatura ambianta Crestrea de temperatura Temperatura maxima de suprafata Clasa de temperatura 400C 80 K 1200C T4 Tabelul 1 5 400C 100 K 1400C T3

Temperatura ambianta si efectul sau asupra aparaturii Ex d In general se presupune ca in cazul folosirii aparaturii intr-un domeniu de temperaturi ambiante care este in afara domeniului pentru care a fost realizata certificarea, numai clasa de temperatura a aparaturii se poate modifica. Acest lucru nu este valabil intotdeauna, fiind posibil ca si metoda de protectie sa fie invalidata, intr-un mod permanent, facand aparatura necorespunzatoare pentru folosire in continuare intr-o arie periculoasa. Problema are mai multe aspecte: - Capsularea antideflgranta este proiectata sa poata sa reziste la presiunea unei explozii interne si sa nu transmita explozia la exterior. O capsulare antideflagranta din aluminiu trebuie sa fie capabila sa contina explozia in interior in intreg domeniul de temperaturi ambiante. La temperaturi ambiante mai mici decat temperatura minima pentru care a fost certificata capsularea, aluminiul poate deveni casant. La asemenea temperaturi foarte scazute, capsularea din aluminiu ar putea fi distrusa de catre presiunea unei explozii interne, permitand astfel propagarea exploziei la mediul inconjurator. - Aluminiul are un coeficient de dilatare destul de mare, astfel incat la temperaturi ambiante deasupra temperaturii maxime pentru care a fost certificata capsularea, interstitiile imbinarilor ar putea sa se largeasca suficient de mult pentru a permite trasmiterea unei explozii interne la atmosfera inconjuratoare. De asemenea, dilatarea aluminiului poate face ca imbinarile sa se deformeze in mod permanent, invalidand astfel tipul de protectie al capsularii. - Ciclurile de incalzire pot duce la slabirea organelor de asamblare ale capsularii, care sunt rareori asigurate impotriva desurubarii, acest lucru conducand de asemenea la anularea tipului de protectie. Cerinte privind realizarea tipului de protectie Metoda de protectie Ex d se bazeaza pe rezistenta mecanica a unei capsulari de a rezista unei explozii interne. Ea nu trebuie sa permita exploziei interne sa se propage la atmosfera inflamabila care inconjoara capsularea. Capsularea insasi trebuie verificata cu privire la functionarea corespunzatoare impreuna cu dispozitivele specificate din interiorul acesteia. Nu este permisa modificarea pozitiei componentelor interne pentru ca acest lucru ar putea conduce la aparitia fenomenului de precomprimare rezultand astfel varfuri de presiune. Nu este permisa modificarea capsularii, adaugarea sau excluderea unor componente interne decat cu aprobarea scrisa a autoritatii de certificare. Aceasta aprobare trebuie obtinuta de catre producatorul aparaturii, daca modificarea nu invalideaza certificarea initiala. Trebuie notat faptul ca o capsulare antideflagranta nu este verificata pentru abilitatea ei de a rezista efectelor unei defectiuni interne de natura electrica. In standardul specific sunt date prescriptii detaliate in ceea ce priveste urmatoarele aspecte care trebuie avute in vedere de catre producatorul capsularii antideflagrante: - rugozitatea minima a suprafetelor de imbinare prelucrate. - Accesul in scopul verificarii interstitiului imbinarilor plane - de regula cu ajutorul trusei de spioni (lera). - Gauri in suprafetele imbinarilor. - Imbinari filetate, incluzand tipuil fletului, clasa, adancimea de filetare, nr. de spire filetate, etc. - Garnituri de etansare, inele O. 6

Tije functionale. Arbori de masini si lagare. Dispozitive de rasuflare si de drenare. Elemente de asamblare. Rezistenta mecanica a capsularilor si precomprimare. Intrari de cablu si metode de conectare a cablurilor la o capsulare de aparatura. Borne pentru circuite exterioare: bornele trebuie sa fie dimensionate in mod corespunzator si sa fie de sectiune suficienta pentru a permite conectarea conductorilor de sectiuine suficienta tinand cont de curentul nominal al aparaturii. Bornele trebuie de asemenea astfel pozitionate si construite incat sa nu permita slabirea sau deterioarea conductoarelor in timpul functionarii. Metode acceptate pentru racordarea conductoarelor interne ale aparaturii. Distante de izolare in aer: sunt specificate distante de izolare in aer minime intre parti conductoare avand potentiale diferite, functie de tensiunea de lucru a aparaturii. Distante de izolare pe suprafata: sunt date specificatii cu privire la categoriile diferitelor materiale electroizolante folosite precum si distantele de conturnare minime in functie de tensiunea de nominala de lucru. Configuratia geometrica a materialelor electroizolante. Matariale electroizolante, incluzand aici stabilitate termica, temperatura de functionare, rezistenta mecanica, etc. Infasurari: specificatii privind diametrele minime ale conductorilor infasurarilor, metode de impregnare, etc. Limitarera temperaturii: Temperatura maxima de suprafata nu trebuie sa depaseasca temperatura corespunzatoare clasei de temperatura a gazelor sau vaporilor pentru care este prevazuta sa functioneze capsularea de aparatura. Dispozitive de protectie la suprasarcina: infasurarile masinilor electrice trebuie sa fie protejate pentru a se asigura ca nu este depasita temperatura limita in timpul functionarii. Acest lucru se realizeaza de obicei cu ajutorul unui dispozitiv de protectie cu temporizare dependent de curent. Acest dispozitiv de protectie trebuie selectat in mod corespunzator, iar calibrarea sa trebuie sa fie verificata pentru functionare corespunzatoare. Grade normale de protectie ale capsularilor de aparatura. Pentru capsulari care contin parti neizolate aflate sub tensiune gradul normal minim de protectie este IP 54. Pentru masini electrice rotative: distante minime pentru ventilatoare interne, intrefierul radial minim intre stator si rotor

Construcia i tehnologia de fabricaie a capsulrilor antideflagrante . nchiderea aparatelor in capsulare antideflagrant constituie una dintre cele mai sigure moduri de protecie mpotriva aprinderii unei atmosfere explozive. Acest mod de protecie prezint ns dezavantajul c este scump, iar aparatele protejate astfel, devin grele i voluminoase. Astfel, capsularea antideflagrant fiind supus unei presiuni interioare ridicate s-a tins ct mai mult posibil spre forma sferic care asigura o rezisten mecanic optim . Ulterior, dei n unele cazuri forma sferic sau cilindric a fost pstrat, s-a trecut din ce n ce mai mult la construcia paralelipipedic. Aceast form permite utilizarea mai bun a spaiului interior i deci obinerea de echipamente cu gabarite mai mici. Fiecare capsulare trebuie sa poata fi deschisa in asa fel incat sa permita instalarea aparaturii interioare. Rezulta deci, ca o consecinta naturala, ca atunci cand se inchide 7

capsularea, poate sa existe un interstitiu intre suprafetele corespondente ale capacului si capsularii. Suprafetele conjugate ale imbinarii trebuie sa indeplinesca anumite cerinte dimensionale precizate, pentru ca in cazul unei aprinderi interne, produsele de ardere rezultate sa nu poata iesi prin interstitiul dintre imbinarii. Imbinarea antideflagranta trebuie deci sa aiba o lungime si un interstitiu bine definite. Standardul specific precizeaza ca nu trebuie sa existe interstitiu intentionat, dar acolo unde acesta exista, nu trebuie sa fie mai mare decat valorile maxime precizate in tabelele din standard. Figura 2 prezinta un exemplu tipic de capsulare Ex d.

Interstitiul nu trebuie sa depaseasca valoarea declarata pe durata exploziei

Explozia interna ridica capacul capsularii

Arie periculoasa: Vaporii patrund in interiorul capsularii

Figura 2 Exemplu de capsulare Ex d

Nu este necesar sa existe un interstitiu intentionat intre suprafetele de imbinare pentru eliberarea presiunii, totusi, in cazul unei explozii interne, este probabil ca forta care ia nastere sa incerce sa ridice capacul capsularii si astfel sa ia nastere un intestitiu. Acest interstiu de imbinare nu este intentionat, el apare ca o consecinta a faptului ca presiunea exploziei din interior incearca sa ridice capacul capsularii. Marimea acestui interstitiu nu trebuie sa depaseasca valorile precizate in standard, pentru a asigura protectia la explozie a capsularii. In momentul ridicarii capacului, frontul flacarii poate sa treaca prin interstitiul care rezulta si valoarea maxima a interstitiului precum si lungimea minima a imbinarii devin critice pentru capacitatea imbinarii de a raci gazele rezultate in urma exploziei. Capsulrile sunt astfel dimensionate nct s suporte presiunea ce ia natere n cazul exploziei amestecului exploziv din interior fr s sufere stricciuni sau deformri capabile s modifice dimensiunile mbinrilor antideflagrante. Diferitele compartimente ale capsulrilor antideflagrante se izoleaz prin perei despritori . Elementele de asamblare cum ar fi uruburile i prezoanele nu trebuie s traverseze peretele capsulrii deoarece n cazul pierderii unui astfel de element se anuleaz caracterul antideflagrant al capsulrii prin crearea unei comunicri directe ntre interiorul i exteriorul capsulrii . In mod normal uruburile i prezoanele se execut din OL37. Pentru fixarea capacelor se folosesc uruburi cu cap cilindric i loca hexagonal, uruburi cu cap hexagonal, etc. ,conform SREN 60079 0/ 2007. Pentru protejarea uruburilor i piulielor de fixare sunt prevzute gulere de protecie care depesc nlimea uruburilor cu cel puin 2 mm. Nu este permis folosirea garniturilor de etanare pe suprafeele de mbinare antideflagrante. Dac totui este necesar s se mpiedice ptrunderea apei sau prafului, atunci folosirea garniturilor nu este considerat ca o msur care asigur caracterul antideflagrant al capsulrii. n general se folosesc garnituri din cauciuc rezistent la medii agresive de tip neopren sau perbunan. Ca material, capsulrile antideflagrante au fost iniial realizate din oel (OT40) sau font turnat (Fc18) . Numrul mare de rebuturi aprute dintr-o turnare defectuoas i ca urmare a faptului c aceste capsulri trebuie s fie etane, a condus la realizarea capsulrilor din oel sudate .Pentru obinerea unei suduri de calitate se folosete de obicei sudura n gaz neutru (argon). 8

Concomitent cu aceasta s-au dezvoltat capsulrile turnate din aliaje uoare care prezint avantajul unei prelucrri uoare, concomitent cu reducerea greutii proprii. La aceste capsulri se folosesc aliaje de aluminiu cu cupru, siliciu, magneziu, etc. (cu conditiile precizate in SR-EN 60079-0/2007, pentru aparatura de grupa II). n afara metalului pentru confecionarea capsulrilor antideflagrante se mai folosesc mase plastice termorigide de tipul melamin sau poliester n matrie, masele de presare de acest tip avnd avantajul c nu ard i nu ntrein arderea . Pentru obinerea suprafeelor de mbinare, zona respectiv se prelucreaz pentru realizarea suprafeei interstiiului de laminare a gazelor. Aceste suprafee impun realizarea unor tolerane care s asigure obinerea interstiiilor de laminare corespunztoare subgrupelor de explozie . Aceste prelucrri se fac cu maini achietoare obinuite . Toate mbinrile antideflagrante, fie c sunt permanent nchise sau sunt destinate s fie uneori deschise, trebuie s corespund n lipsa presiunii cerinelor urmtoare: - suprafeele mbinrilor trebuie s fie n aa fel prelucrate nct rugozitatea lor medie " Ra " s nu depeasc 6,3m. - suprafaa mbinrilor poate fi protejat mpotriva coroziunii. Mijloacele folosite nu trebuie s modifice nici caracteristicile i nici calitatea mbinrii. Nu se admite acoperirea cu vopsea sau acoperirea cu pulberi. Pot fi utilizate alte materiale de acoperire daca s-a demonstrat ca materialul si procedeul de aplicare nu afecteaza negativ proprietatile antideflagrante ale imbinarii. Inainte de asamblare se poate aplica pe suprafetele imbinarii un lubrifiant impotriva coroziunii. Unsoarea, daca se aplica, trebuie sa fie de un tip care nu se intareste datorita imbatranirii, nu contine solvent care se evapora, si nu produce coroziunea suprafetelor de imbinare. Verificarea adecvabilitatii trebuie sa fie in conformitate cu specificatiile producatorului. Suprafeele de mbinare pot fi protejate prin electroplacare. Placarea metalic, dac se aplic, nu trebuie s aib o grosime mai mare de 8 m. mbinrile antideflagrante pot fi nefiletate (plane, cilindrice,conice, cu cep) i filetate. mbinrile nefiletate trebuie s corespund solicitrilor mecanice care li se aplic. Limea mbinrilor nefiletate nu trebuie s fie mai mic dect valorile cuprinse n standardul specific. Nu se admit interstiii intenionate ntre suprafeele mbinrilor cu flan. n cazul cnd datorit abaterilor de prelucrare, se formeaz un interstiiu ntre suprafaa unei mbinri, aceasta nu trebuie s depeasc n nici un loc valorile maxime date n standard. Pentru suprafeele cilindrice, interstiiul este diferena ntre diametrele gurii i componentei cilindrice. Msurarea limii mbinrii i a interstiiului maxim n cazul mbinrilor nefiletate, se face cu ublerul, micrometre de interior i de exterior i trusa ler. La mbinrile aparaturii electrice din grupa IIC sunt necesare msuri suplimentare corespunztoare pentru prevenirea aprinderii atmosferei nconjurtoare datorit ieirii prin mbinri a sedimentelor interne de reziduuri i praf i mai ales a sedimentelor de carbon care se pot produce prin arderea incomplet a acetilenei, de exemplu: asigurarea cu garnituri de etanare, mbinri cu unghi sau labirint, deflectoare, ecrane. Garnituri de etanare. Garniturile din material compresibil sau elastic folosite pentru a etana o mbinare, de exemplu pentru a mpiedica intrarea umezelii sau prafului sau preveni scurgerea unui lichid, trebuie folosite suplimentar la mbinarea antideflagrant i nu inclus n aceasta

Garnitura de etanare trebuie s fie montat n aa fel nct s se menin interstiiul prescris i limea prescris a mbinrilor antideflagrante. Aceste prescripii nu se aplic la intrrile de cablu.

mbinri cimentate mbinrile cimentate sunt admise numai pentru asigurarea etanrii capsulrii antideflagrante din care fac parte. Construcia capsulrii trebuie s fie executat n aa fel nct rezistena mecanic a ansamblului s nu fie determinat numai de ciment. Materialele folosite pentru cimentare trebuie s fie conform SR EN 60079-0:2007. (stabilitate termic adecvat pentru temperatura maxim la care sunt supuse n regimul nominal al aparaturii electrice) i s nu fie elastice. mbinri de arbori mbinrile antideflagrante la arborii mainilor electrice rotative trebuie s fie realizate n aa fel nct s nu se uzeze n funcionare normal. mbinarea antideflagrant poate fi: - mbinare cilindric - mbinare labirint - mbinare cu un organ flotant Limea mbinrii n cazul unui arbore cu un lagr de alunecare trebuie s fie cel puin egal cu diametrul arborelui fr s depeasc ns 25 mm. Dac se folosete o mbinare cilindric sau o mbinare labirint la o main electric rotativ cu lagre de alunecare, cel puin o fa a mbinrii trebuie s fie din material care nu produce scntei (de ex. alam) ori de cte ori ntrefierul ntre stator i rotor este mai mare dect jocul radial minim (k), specificat de productor ( fig.3). Grosimea minim a materialului care nu produce scntei trebuie s fie mai mare dect ntrefierul. Nu se admite utilizarea lagrelor de alunecare (cuzineilor) la mainile electrice rotative din grupa IIC. n cazul arborilor cu lagre cu rulmeni, jocul radial maxim (m) nu trebuie s depeasc dou treimi din interstiiul maxim admis, pentru astfel de organe, indicat n standard.

10

K = joc radial minim m = joc radial maxim D d = joc diametral

Fig.3. mbinri pentru organe de maini electrice rotative.

mbinrile izolatoarelor i prilor care transmit lumina O capsulare n general este format din mai multe pri componente: carcas, capac, ui, intrri de cablu, tije, axe, arbori, izolatoare. n situaia n care n interiorul unei capsulri se afl aparate de msur sau lmpi de control, sau n cazul corpurilor de iluminat, n componena capsulrii intr i pri care transmit lumina (vizoare). Materialul pentru prile care transmit lumina de la corpurile de iluminat sau pentru ferestre de control (din sticl sau material plastic) ale capsulrilor antideflagrante, trebuie s corespund prescripiilor SR EN 60079-0:2007 (rezisten mecanic, stabilitate termic, rezisten la ageni chimici, etc). La montarea prilor care transmit lumina trebuie s se ia msuri pentru a nu se produce tensiuni mecanice interne n materialul acestora. Limea mbinrii i interstiiul mbinrii antideflagrante trebuie s respecte prevederile din standard, n cazul mbinrilor plane, sau prevederile pentru mbinrile filetate n cazul n care vizorul se fixeaz pe capsulare cu acest tip de mbinare. n cazul n care se prefer mbinarea cimentat, prile care transmit lumina pot fi cimentate fie direct n peretele capsulrii pentru a forma cu acesta un ansamblu inseparabil, fie ntr-o ram metalic, n aa fel nct ansamblul s poat fi nlocuit fr a deteriora cimentul i s respecte prevederile referitoare la mbinrile cimentate. mbinrile prilor care transmit lumina pot conine o garnitur dac aceasta este din metal sau dintr-un material comprimabil neinflamabil cu un nveli metalic. Prescripiile referitoare la construcia i montarea pe capsulare a prilor care transmit lumina i pstreaz valabilitatea i n cazul izolatoarelor de trecere.

11

Organe de asamblare Organele de asamblare accesibile din exterior i necesare pentru asamblarea prilor componente ale unei capsulri antideflagrante trebuie s fie organe de asamblare speciale (uruburi cu cap hexagonal sau cu cap cilindric i loca hexagonal n carcase protectoare), conform prescripiilor SR-EN 60079-0:2007. Fora de rupere a uruburilor i piulielor metalice trebuie s nu fie mai mic de 240 N/mm2 pentru: - uruburi cu cap hexagonal; - uruburi cu cap cilindric i loca hexagonal; - piulie hexagonale. Gurile filetate pentru uruburile folosite la fixarea unor pri ale capsulrii antideflagrante, nu trebuie s strpung pereii capsulrii. uruburile pot strpunge pereii unei capsulri antideflagrante, dac au o parte fr filet care s formeze o mbinare antideflagrant cu peretele i dac ele devin nedetaabile de capsulare (ex. prin nituire, sudare sau alt metod la fel de eficient). Grosimea metalului n jurul gurilor filetate pentru uruburi sau prezoane trebuie s fie egal cu cel puin 1/3 din diametrul nominal al urubului sau prezonului, dar nu mai puin de 3 mm. n cazul uruburilor strnse n ntregime n guri oarbe, la baza gurii trebuie s rmn liber cel puin o spir complet plus grosimea aibei de siguran. Dac pentru uurarea executiei trebuie perforat un perete al capsulrii, gaura rezultat trebuie nchis ulterior cu un dispozitiv, in asa fel incat sa fie mentinute proprietatile antideflagrante (adica sa fie sudate sau nituite, sau atasate permanent la carcasa printr-o alta metoda la fel de eficienta). Deschiderile nefolosite dintr-o capsulare antideflagrant trebuie nchise, cu meninerea proprietilor antideflagrante ale capsulrii, folosind un dispozitiv de nchidere care s poat fi montat sau demontat din exteriorul sau interiorul peretelui capsulrii. Daca dispozitivul de inchidere este demontabil din exterior, acest lucru trebuie sa fie posibil numai dupa eliberarea unui dispozitiv de retinere din interiorul carcasei. O alta posibilitate este ca dispozitivul de inchidere sa fie proiectat astfel incat sa poata fi montat sau demontat numai prin folosirea unei scule speciale, sau dispozitivul de inchidere sa fie de o constructie speciala, in care mijloacele cu care se monteaza sa nu poata fi folosite si ca mijloace de demontare. Aceste cerinte sunt ilustrate in Fig.4. De asemenea, pentru asigurarea sau slabirea usilor si capacelor filetate trebuie prevazute mijloace de fixare separate, care necesita folosirea unei scule speciale, sau alte metode la fel de eficiente. Nu se admite utilizarea uruburilor, prezoanelor, tifturilor i piulielor din material plastic sau metale uoare.

12

Fig.4 Ilustrarea cerintelor pe care trebuie sa le indeplineasca dispozitivele de inchidere

Dispozitive de drenare i rsuflare Dac sunt necesare dispozitive de rsuflare sau drenare, ele trebuie s fie construite astfel nct s nu poat deveni nefuncionale (de ex. din cauza acumulrii prafului sau vopselei). Deschiderile pentru rsuflare sau drenare nu trebuie s fie realizate prin mrirea intenionat a mbinrilor plane. Dac un dispozitiv poate fi desfcut n buci el trebuie s fie construit n aa fel nct s fie imposibil o reducere sau o mrire a deschiderilor n timpul reasamblrii.

13

Materiale si rezistenta mecanica a carcaselor Daca o carcasa contine mai multe compartimente care comunica intre ele, sau daca este subimpartita din cauza dispunerii aparatajului interior, din cauza fenomenului precomprimarii, se pot produce presiuni si viteze de crestere a presiunii mai mari decat cele normale. In general, astfel de fenomene trebuie excluse pe cat posibil din faza de proiectare, iar daca nu este posibil sa se evite aceste fenomene, la constructia carcasei trebuie sa fie luate in considerare solicitarile rezultante cele mai mari (de exemplu, in cazul masinilor electrice rotative datorita existentei intrefierului dintre stator si rotor fenomenul precomprimarii nu poate fi exclus si producatorul este obligat sa ia si alte masuri pentru a se putea conforma cerintelor standardului specific). Intrri de cablu i de eav Pot fi folosite mijloace diferite pentru a asigura conectarea aparaturii electrice dintro capsulare antideflagrant, la circuitele exterioare sau alt aparatur electric. Cu toate acestea, productorul trebuie s prevad n documentaia aparaturii, acele mijloace care sunt destinate explicit pentru a fi folosite n acest scop, locurile unde pot fi montate i nr. maxim permis al acestor mijloace. Gaurile filetate in carcasa pentru a facilita fixarea intrarilor de cablu sau intrarilor de teava trebuie sa aiba identificate tipul si dimensiunea filetului, acest lucru putand fi realizat prin diferite mijloace: - marcarea tipului si dimensiunii specifice a filetului langa gaura; - identificarea tipului si dimensiunii specifice ale filetului pe placuta metalica, sau - identifivarea tipului si dimensiunii specifice a filetului ca parte a documentului care contine instructiunile de instalare. Intrrile de cablu i de eav trebuie s fie astfel construite i montate nct s nu deprecieze caracteristicile specifice tipului de protecie capsulare antideflagrant. Etanarea dintre cablu i corpul intrrii de cablu poate fi asigurat prin unul din urmtoarele mijloace: - un inel elastic din elastomer; - un inel de etanare metalic sau compozit; - un compund de umplere. Dac la o intrare de cablu se poate utiliza o gam de inele de etanare compresibile de diferite diametre, aceste inele trebuie s aib nlimea axial necomprimat de 20 mm pentru cabluri cu diametre pn la 20 mm i minim 25 mm pentru cabluri cu diametre mai mari de 20 mm. Att inelele elastice ct i intrrile de cablu trebuie marcate cu diametrele minime i maxime ale cablurilor admise. Inelele de etanare din elastomeri trebuie executate dintr-un material care s corespund verificrii pentru rezistena la mbtrnire, realizat conform metodei descrise n SR EN 60079-0. Intrrile de eav (fig.5) sunt admise numai pentru echipamentele electrice din grupa II i au ca scop protecia cablului mpotriva agenilor distructivi din atmosfer. Caracteristicile specifice ale tipului de protecie capsulare antideflagrant nu trebuie s fie schimbate dac intrrile de eav determin limi ale mbinrilor i interstiiile indicate n standard. Intrrile de eav trebuie s fie prevzute cu un dispozitiv de etanare (o cutie de stopare umplut cu compund), fie n capsularea antideflagrant, fie imediat la intrare n aceasta. Partea cutiei de stopare ntre umplutur i capsularea antideflagrant este considerat capsulare antideflagrant.

14

Materialul de umplere trebuie s fie specificat fie n documentul de certificare a calitii cutiei de stopare, fie n documentul de certificare a calitii echipamentului electric complet.

Fig.5 Exemplu de intrare de eav ntr-o capsulare antideflagrant A-capsulare antideflagrant B-Fiting de etanare utilizat la capsulrile antideflagrante C- Teav de metal pentru instalaii Ex.

Incercari de tip specifice tipului de protectie d Incercarile de tip efectuate asupra aparaturii antideflagrante sunt in principal incercari in amestecuri explozive si au ca scop verificarea in primul rand a capabilitatii capsularii antideflagrante de a rezista la presiunea unei explozii interne fara a se deteriora si in al doilea rand verificarea capacitatii capsularii de a nu transmite aprinderea din interior la atmosfera exploziva inconjuratoare. Avand in vedere acest lucru incercarile de tip in amestecuri explozive sunt structurate astfel: - incercari privind determinarea presiunii maxime de explozie (presiunii de referinta); Fiecare incercare consta din aprinderea unui amestec exploziv specificat, in functie de grupa aparaturii (la concentratia care genereaza presiunea maxima de explozie), in interiorul carcasei si masurarea presiunii dezvoltate de explozie. Aparatura se incearca in configuratia cea mai defavorabila, care da nastere presiunilor de explozie cele mai ridicate. In functie de valoarea cea mai mare a acestei presiuni de explozie, proiectantul aparaturii va dimensiona in mod corespunzator carcasa, aplicand un coeficient de securitate egal cu 1,5 care se considera acoperitor. Nu se justifica in practica adoptarea unor coeficienti mai mari de 1,5 avand in vedere faptul ca ar duce la o crestere nejustificata a volumului de material care intra in constructia capsularilor si implicit a costurilor de fabricatie. 15

- incercarea la suprapresiune; Aceasta incercare se face cu scopul de a verifica daca capsularea rezista la o presiune egala cu de 1,5 ori presiunea maxima de explozie (presiunea de referinta) si reprezinta presiunea la care producatorul aparaturii va efectua incercarea individuala la suprapresiune (bucata cu bucata) a fiecarei capsulari de aparatura fabricata. - incercarea la netransmitere a unei aprinderi interne. Aceasta incercare se face cu scopul de a verifica capacitatea de netransmitere a unei aprinderi interne. Carcasa aparaturii se amplaseaza intr-o camera de incercare (autoclava). Acelasi amestec de verificare se introduce atat in carcasa cat si in camera de incercare, la presiune atmosferica (sau la o presiune mai ridicata), se initeaza aprinderea amestecului exploziv din carcasa si se urmareste daca aprinderea este sau nu transmisa in camera de incercare. Daca are loc o singura transmitere a aprinderii in camera de incercare produsul este respins de a certificare, fiind necesara revizuirea si modificarea proiectului, in vederea reluarii incercarilor de netransmitere. Incercarile privind netransmiterea unei aprinderi interne sunt deosebit de solicitante pentru capsulare ele fiind efectuate cu amestecuri de incercare aflate la concentratiile care transmit aprinderea cu cea mai mare usurinta (MESG este cel mai mic). Si aceste incercari privind netransmiterea unei aprinderi interne se fac cu aplicarea unui factor de securitate K, care reprezinta raportul dintre interstitiul maxim de securitate al gazului reprezentativ al grupei pentru care se doreste certificarea aparaturii si interstitiul maxim de securitate al gazului ales pentru incercare. (se foloseste un amestec mai agresiv decat amestecul de gaz reprezentativ al grupei respective). Introducerea unei metode alternative de evaluare a riscului care cuprinde nivele de protectie ale echipamentelor (EPLs) pentru echipamente Ex Scopul introducerii acestui concept este pentru a da posibilitatea unei abordari alternative la metodele curente privind selectarea echipamentelor Ex. Este stiut faptul ca nu toate tipurile de protectie asigura acelasi nivel de securitate impotriva initierii unei aprinderi. Standardul SR EN 60079 14 stabileste care tipuri specifice de protectie pot fi folosite in diferite zone cu pericol de explozie, pe baza faptului ca, cu cat este mai probabila sau frecventa aparitia unei atmosfere explozive, cu atat va fi mai mare nivelul de securitate pe care trebuie sa il asigure echipamentele, impotriva posibilitatii aparitiei unei surse de aprindere. Ariile periculoase sunt impartite in zone, corespunzator nivelului de risc. Nivelul de risc este definit dupa probabilitatea aparitiei unei atmosfere explozive. In general, nu se tine cont de eventualele consecinte ale unei explozii si nici de alti factori, cum ar fi toxicitatea materialelor. O evaluare corespunzatoare a riscului ar tebui sa tina cont de toti factorii care pot aparea. In consecinta, a fost recunoscut faptul ca este benefic sa fie identificate si marcate toate echipamentele, conform riscului de aprindere inerent pe care il prezinta acestea. Acest lucru ar face selectarea echipamentelor mai usoara si ar asigura o aplicare mai buna a abordarii bazate pe o evaluare a riscului, acolo unde acest lucru este posibil. O abordare pe baza unei evaluari de risc pentru acceptarea echipamentelor Ex a fost introdusa ca o alternativa la prevederile destul de inflexibile existente in prezent , care leaga echipamentele de zone. Pentru a facilita acest lucru, a fost introdus un sistem privind nivelele de protectie conferite de catre echipamente, pentru a indica in mod clar 16

riscul de aprindere inerent pe care il prezinta echipamentele, indiferent de tipurile de protectie utilizate la constructia lor. Acest sistem de alocare a nivelelor de protectie conferite de catre echipamente este dupa cum urmeaza: Atmosfere de gaze, vapori cu aer (grupa II) EPL Ga Echipamente destinate folosirii in atmosfere explozive de gaze, vapori cu aer, asigurand un nivel foarte inalt de securitate, care nu prezinta surse de aprindere in functionare normala, defecte anticipate, sau defecte care pot aparea in situatii foarte rare. EPL Gb Echipamente destinate folosirii in atmosfere explozive de gaze, vapori cu aer, asigurand un nivel inalt de securitate, care nu prezinta surse de aprinderein functionare normala, sau in situatia unor disfunctionari care pot fi anticipate in mod rezonabil. EPL Gc Echipamente destinate folosirii in atmosfere explozive de gaze, vapori cu aer, asigurand un nivel sporit de securitate, care nu prezinta surse de aprindere in cazul unei functionari normale si care pot fi prevazute cu protectie suplimentara pentru a se asigura ca nu pot deveni surse de aprindere active in anumite situatii de defecte care pot fi anticipate. Atmosfere de prafuri cu aer (grupa III) EPL Da Echipamente destinate folosirii in atmosfere explozive de praf cu aer, asigurand un nivel foarte inalt de securitate, care nu prezinta surse de aprindere in functionare normala, defecte anticipate, sau defecte care pot aparea in situatii foarte rare. EPL Db Echipamente destinate folosirii in atmosfere explozive de praf cu aer, asigurand un nivel inalt de securitate, care nu prezinta surse de aprinderein functionare normala, sau in situatia unor disfunctionari care pot fi anticipate in mod rezonabil. EPL Dc Echipamente destinate folosirii in atmosfere explozive de praf cu aer, asigurand un nivel sporit de securitate, care nu prezinta surse de aprindere in cazul unei functionari normale si care pot fi prevazute cu protectie suplimentara pentru a se asigura ca nu pot deveni surse de aprindere active in anumite situatii de defecte care pot fi anticipate. In majoritatea cazurilor, cu potentiale consecinte care rezulta in urma unei explozii, este prevazuta aplicarea urmatoarelor prevederi privind utilizarea echipamentelor in diferite zone:

17

Tabelul 2 Relatia dintre nivelul de protectie al echipamentelor (EPLs) si zone (fara alta evaluare a riscului)

Nivelul de protectie al echipamentului Ga Gb Gc Da Db Dc

Zone 0 1 2 20 21 22

Diferitele tipuri de protectie utilizate la constructia echipamentelor trebuie sa fie capabile sa asigure nivelul de securitate in conformitate cu parametrii functionali stabiliti de catre producator, corespunzator tipului de protectie considerat. Pentru tipul de protectie capsulare antideflagranta d (si nu numai) notiunea de EPLs prevede marcare suplimentara. In cazul atmosferelor de praf cu aer, actualul sistem de marcare a zonelor de folosire pe echipament este inlocuit de marcarea corespunzatoare EPLs. In continuare sunt prezentate cateva exemplificari ale diferitelor tipuri de constructii mecanice de capsulari antideflagrante care se intalnesc in practica.

Santuri de retinere a lubrifiantului

Corpul masinii Arbore

Interiorul masinii Imbinare antideflagranta Montaj lagar

L = lungimea imbinarii antideflagrante

Fig. 6 Imbinare cilindrica cu santuri pentru etansare la vaselina

18

Corpul masinii Imbinare labirint Montaj lagar Interiorul masinii

Arbore

Fig. 7 Geometria unei imbinari tip labirint

Opritor pentru prevenirea rotirii organului

Interstitiu

Organul se poate deplasa cu arborele dar trebuie sa ramana concentric cu acesta

Figura 8- Exemplu de imbinare cu organ flotant

19

Cadru

Inel de prindere Grosimea vizorului minim 6 mm Ciment

Cand este accesibil din exterior trebuie luate masuri pentru a preveni desfacerea neautorizata Peretele capsularii antideflagrante

Figura 9- Exemplu de imbinare cementata a unui vizor

Interstitiu

Grosimea vizorului minim 6 mm Exterior Interior Inel de prindere Peretele capsularii antideflagrante

Figura 10- Exemplu de imbinare necementata a unui vizor

Material compresibil

Figura 11- Exemplu de intrare de cablu flexibil armat intr-o cutie terminala

20

Peretele capsularii Cutie de stopare Conductori izolati Interior Imbinare antideflagranta filetata

Imbinare antideflagranta filetata Conducta dintr-o bucata sau sudata pe intreg diametrul

Elemente de etansare

Imbinare antideflagranta filetata

Figura 12- Exemplu de cutie de stopare

Capsulare

Borne

Aparatura electrica

Intrare de cablu Cablu

Figura 13 Intrare directa intr-o capsulare antideflagranta

21

Figura 14- Exemplu de capsulare antideflagranta pentru Grupa IIB

Intrerupator / comutator antideflgrant

Cutie cu capsulare antideflagranta

Figura 15- Exemplu tipic de capsulari Ex d

22

Figura 16- Exemplu de capsulare antideflagranta cu numar mare de organe de asamblare

Responsabilitatea utilizatorului Este responsabilitatea utilizatoruluii sa instaleze, utilizeze si sa mentina corespunzatoare aparatura antideflagranta pe durata sa de viata. Neglijarea urmatoarelor aspecte poate sa anuleze tipul de protectie initial si desi acest lucru nu mai poate fi controlat de catre producatorul aparaturii, ele sunt aduse la cunostiinta utilizatorului ca fiind de importanta cruciala. Instalare - Sa instaleze aparatura in mod corect, tinand cont de instructiunile producatorului. - Sa previna aparitia curentilor de scurtcircuit sau de suprasarcina in interiorul aparaturii prin prevederea de dispozitive automate de protectie. Utilizare - Sa utilizeze aparatura numai in atmosfere pentru care aceasta a fost certificata. - Sa exploateze aparatura numai in cadrul paramemntrilor tehnici cu care aceasta a fost proiectata. - Sa limiteze cresterile de temperatura ale unor componente ale aparaturii care se pot incalzi excesiv ( rezistente, incalzitoare, corpuri de iluminat ). - Sa tina cont de faptul ca anumite echipamente pot ele insele sa fie sursa unor degajari de substante inflamabile Intretinere - Sa previna largirea in timp a imbinarilor antideflagrante ca urmare a uzurii in functionare si sa impiedice acumularile de substante straine in interiorul imbinarilor. - Sa pastreze curate suprafetele imbinarilor. Este permisa ungerea cu vaselina neutra a suprafetelor de imbinare pentru protectia impotriva coroziunii. - Sa se asigure ca toate organele de asamblare, suruburi, prezoane, piulite sunt prezente, sunt bine stranse si sunt asigurate impotriva desurubarii. Inlocuirea organelor de asamblare, a suruburilor, prezoanelor sau piuluitelor se va face conform instructiunilor producatorului. 23