Sunteți pe pagina 1din 33

Referinţe normative

• SR EN 60079-0 - Aparatură electrică pentru


atmosfere explozive. Partea 0 Reguli
generale
• SR EN 60079-1- Aparatură electrică pentru
atmosfere explozive. Partea 1 Capsulare
antideflagrantă “d”
• Pentru a selecta corect aparatura electrică
adecvată pentru ariile periculoase sunt
necesare următoarele informaţii:
• - clasificarea ariei periculoase (aparatura
electrică cu tip de protecţie capsulare
antideflagrantă este admisă în zonele 1 şi 2 ).
• clasificarea gazelor şi a vaporilor în legătură cu
grupa/subgrupa aparaturii electrice
• clasa de temperatură sau temperatura de
aprindere a gazelor sau vaporilor care
formează amestecul exploziv
• influenţe externe şi temperatura ambiantă
• Una din cele mai răspândite metode de
asigurare a protecţiei la explozii a maşinilor
electrice, aparatelor şi echipamentelor este
închiderea sau includerea părţilor
conducătoare de curent ale acestora în
capsulări solide, rezistente, capabile să
reţină presiunea exploziei fără distrugere şi
fără deformaţii remanente şi care nu
transmit explozia mediului exploziv. Acest
tip de capsulare poartă denumirea de
capsulare antideflagrantă.
Utilizare
• poate fi folosit în orice loc în care pot apărea
gaze , vapori sau ceţuri care în amestec cu
aerul pot da naştere la amestecuri explozive.
• În mod general ,aparatura electrică cu tip de
protecţie capsulare antideflagrantă este
utilizată in :
– industria chimică şi petrochimică ;
– extracţie de petrol şi gaze ;
– staţii de pompare pentru medii explozive ;
– vopsitorii pentru industria de maşini , industria
uşoară , etc ;
– depozite de materiale inflamabile , etc;
• Mediul cu pericol de explozie care poate să
apară legat de aplicarea substanţelor cu
pericol de explozie în procesul tehnologic,
este capabil să pătrundă în interiorul
capsulării aparaturii, unde poate să se
producă inflamarea acestuia, cu trecerea în
explozie.
• Dar datorită faptului că toate joncţiunile
(legăturile) exterioare ale capsulării sunt
executate sub o formă specială de fante,
jocuri calibrate, explozia nu se transmite
din capsulare în mediul înconjurător.
• îmbinarea capsulării se realizează prin
interstiţii de forme geometrice şi dimensiuni
precise. Aceste interstiţii au proprietatea de a
răci flacăra şi produsele rezultate dintr-o
explozie interioară, datorită absorbţiei de
căldură de către materialul flanşelor şi a
destinderii adiabatice.
• Astfel răcite, gazele arse şi particulele de metal
produse şi încinse de explozie, la ieşirea lor din
capsulare, nu sunt capabile să producă
aprinderea amestecului exploziv din atmosfera
înconjurătoare. O astfel de execuţie a
aparaturii poartă denumirea de capsulare
antideflagrantă.
Definiţii
• Capsulare antideflagrantă "d".
– Tip de protecţie a aparaturii în care părţile care pot
aprinde atmosfera explozivã sunt plasate într-o
capsulare ce poate să suporte presiunea dezvoltatã pe
durata exploziei interioare a unui amestec exploziv şi
care previne transmiterea exploziei la atmosfera
explozivă ce înconjoară capsularea.

• Volum
– Volumul total intern al capsulării. Totuşi pentru
capsulări la care conţinutul este esenţial în funcţionare,
volumul care trebuie considerat este volumul care
rămâne liber.
– Pentru corpuri de iluminat, volumul este determinat
fără lămpile montate.
Definiţii
•Îmbinare antideflagrantă
– Locul unde suprafeţele corespondente a două părţi ale unei
capsulări antideflagrante se suprapun şi împiedică transmiterea
exploziei interioare la atmosfera explozivă care înconjoară
capsularea.
•Lăţimea îmbinării antideflagrante ( L)
- Calea cea mai scurtă printr-o îmbinare antideflagrantă de la
interiorul la exteriorul capsulării.
•Distanţa ( l)
- Calea cea mai scurtă printr-o îmbinare antideflagrantă, când
lăţimea "L" a îmbinării este întreruptă de găuri destinate trecerii
şuruburilor de asamblare a părţilor de capsulare antideflagrantă.
Definiţii
• Interstiţiu de îmbinare antideflagrantă
– Distanţa dintre suprafeţele conjugate ale
unei îmbinări antideflagrante. Pentru
suprafeţele cilindrice care formează îmbinări
cilindrice, interstiţiul este diferenţa între
diametrele găurii şi componentele cilindrice.
• Interstiţiul experimental maxim de
securitate (MESG) (pentru un amestec
exploziv) este interstiţiul maxim al unei
îmbinări de 25 mm lăţime prin care se
împiedică orice transmitere a unei explozii
în urma a 10 verificări făcute în condiţiile
specificate cu amestecuri de gaze bine
precizate.
• Valoarea MESG este determinata in parte
de volumul intern al capsularii si de grupa
de gaze, vapori pentru care este destinata
capsularea, astfel incat gazele de grupa IIC
au MESG mai mic decat gazele de grupa IIA
si IIB, pentru acelasi volum al capsularii.
Condiţii tehnice specifice privind realizarea
capsulării antideflagrante
- suprafeţele îmbinărilor trebuie să fie în aşa
fel prelucrate încât rugozitatea lor medie " Ra "
să nu depăşească 6,3 μm.
–suprafaţa îmbinărilor poate fi protejată
împotriva coroziunii prin ungere cu unsoare,
electroplacare sau acoperire chimică.
–Mijloacele folosite nu trebuie să modifice nici
caracteristicile şi nici calitatea îmbinării. Nu se
admite vopsirea, întrucât vopseaua este
inflamabilă.
Îmbinări antideflagrante

Îmbinările antideflagrante se împart în:


– Îmbinări nefiletate
• Plane
• Cilindrice
• Cu cep
• Conice
• Prin caneluri triunghiulare
– Îmbinări filetate
• Cu filet cilindric
• Cu filet conic
Găuri în suprafeţele îmbinărilor

• Unde o îmbinare plană sau partea plană sau suprafaţa parţial


cilindrică a unei îmbinări este întreruptă de găuri destinate pentru
trecerea şuruburilor filetate pentru asamblarea părţilor unei
capsulări antideflagrante, distanţa l până la marginea găurii trebuie
să fie egală sau mai mare decât:

– 6 mm dacă lăţimea îmbinării L este mai mică decât 12,5 mm,


– 8 mm dacă lăţimea îmbinării L este egală sau mai mare decât
12,5 mm dar mai mică decât 25 mm,
– 9 mm dacă lăţimea îmbinării L este egală sau mai mare decât
25 mm.
Garnituri de etanşare
Dacă se foloseşte o garnitură din material compresibil sau
elastic, de exemplu pentru protecţie împotriva pătrunderii
prafului sau împotriva umezelii sau scurgerii unui lichid,
această garnitură trebuie aplicată ca o măsură suplimentară,
ceea ce înseamnă că nu trebuie luată în considerare la
determinarea lăţimii îmbinării antideflagrante şi nici nu trebuie
să o întrerupă.
Garnitura de etanşare trebuie să fie montată în aşa fel
încât:
– să se menţină interstiţiul admisibil şi lăţimea îmbinărilor
plane sau a părţii plane a îmbinării cu cep.
– să se menţină lăţimea minimă de îmbinare a unei
imbinări cilindrice sau a părţii cilindrice a unei îmbinări
cu cep înainte şi după comprimare.
Îmbinări cimentate

Îmbinările cimentate sunt admise numai pentru


asigurarea etanşării capsulării antideflagrante din
care fac parte. Construcţia capsulării trebuie să fie
executată în aşa fel încât rezistenţa mecanică a
ansamblului să nu fie determinată numai de ciment.
Îmbinări de arbori

• Îmbinarea antideflagrantă poate fi:


● îmbinare cilindrică
● îmbinare labirint
● îmbinare cu un organ flotant
Organe de asamblare
• Organele de asamblare accesibile din exterior şi necesare pentru
asamblarea părţilor componente ale unei capsulări antideflagrante
trebuie să fie organe de asamblare speciale (şuruburi cu cap hexagonal
sau cu cap cilindric şi locaş hexagonal în carcase protectoare), conform
prescripţiilor SR-EN 60079-0
• Forţa de rupere a şuruburilor şi piuliţelor metalice trebuie să nu fie mai
mică de 240 N/mm2 pentru:
- şuruburi cu cap hexagonal;
- şuruburi cu cap cilindric şi locaş hexagonal;
- piuliţe hexagonale.
• Găurile filetate pentru şuruburile folosite la fixarea unor părţi ale
capsulării antideflagrante, nu trebuie să străpungă pereţii capsulării.
Şuruburile pot străpunge pereţii unei capsulări antideflagrante, dacă au o
parte fără filet care să formeze o îmbinare antideflagrantă cu peretele şi
dacă ele devin nedetaşabile de capsulare (ex. prin nituire, sudare sau altă
metodă la fel de eficientă).
Organe de asamblare

• Dacă pentru uşurarea construcţiei trebuie perforat un perete al


capsulării, gaura rezultată trebuie închisă permanent cu un filet
(care să respecte prevederile îmbinărilor filetate) care va fi fixat
de carcasă în condiţii sigure (sudură, nituire, altă metodă la fel de
sigură).
• Deschiderile nefolosite dintr-o capsulare antideflagrantă trebuie
închise, cu menţinerea proprietăţilor antideflagrante ale
capsulării, folosind un dispozitiv de închidere care să poată fi
montat sau demontat din exteriorul sau interiorul capsulării.
• Nu se admite utilizarea şuruburilor, prezoanelor, ştifturilor şi
piuliţelor din material plastic sau metale uşoare.
Dispozitive de drenare şi răsuflare

• Dacă sunt necesare dispozitive de răsuflare sau drenare,


ele trebuie să fie construite astfel încât să nu poată deveni
nefuncţionale ( de ex. din cauza acumulării prafului sau
vopselei). Deschiderile pentru răsuflare sau drenare nu
trebuie să fie realizate prin mărirea intenţionată a
îmbinărilor plane.
Intrări de cablu şi de ţeavă
• Intrările de cablu şi de ţeavă trebuie să fie astfel construite şi montate
încât să nu deprecieze caracteristicile specifice tipului de protecţie
capsulare antideflagrantă.
• Etanşarea dintre cablu şi corpul intrării de cablu poate fi asigurată prin
unul din următoarele mijloace:
- un inel elastic din elastomer;
- un inel de etanşare metalic sau compozit;
- un compund de umplere.
• Dacă la o intrare de cablu se poate utiliza o gamă de inele de etanşare
compresibile de diferite diametre, aceste inele trebuie să aibă înălţimea
axială necomprimată de 20 mm pentru cabluri cu diametre până la 20
mm şi minim 25 mm pentru cabluri cu diametre mai mari de 20 mm.
Atât inelele elastice cât şi intrările de cablu trebuie marcate cu
diametrele minime şi maxime ale cablurilor admise.
Intrări de cablu şi de ţeavă

• Intrările de ţeavă sunt admise numai pentru


echipamentele electrice din grupa II şi au ca scop
protecţia cablului împotriva agenţilor distructivi
din atmosferă.
• Intrările de ţeavă trebuie să fie prevăzute cu un
dispozitiv de etanşare (o cutie de stopare umplută
cu compund), fie în capsularea antideflagrantă, fie
imediat la intrare în aceasta. Partea cutiei de
stopare între umplutură şi capsularea
antideflagrantă este considerată capsulare
antideflagrantă.
Incercari de tip specifice tipului de
protectie „d”

• Incercarile de tip efectuate asupra aparaturii


antideflagrante sunt in principal incercari in
amestecuri explozive si au ca scop verificarea
in primul rand a capabilitatii capsularii
antideflagrante de a rezista la presiunea unei
explozii interne fara a se deteriora si in al
doilea rand verificarea capacitatii capsularii de
a nu transmite aprinderea din interior la
atmosfera exploziva inconjuratoare.
• Avand in vedere acest lucru incercarile de
tip in amestecuri explozive sunt structurate
astfel:
• incercari privind determinarea presiunii
maxime de explozie (presiunii de
referinta);
• incercarea la suprapresiune;
• incercarea la netransmitere a unei
aprinderi interne
Exemplu de motor cu protectie
capsulare antideflagranta
Exemplu tipic de capsulari Ex d
Corpuri de iluminat cu protectie capsulare
antideflagranta
Butoane de comanda cu tip de protectie
capsulare antideflagranta
Telefon cu tip de protectie capsulare
antideflagranta
Traductor multivariabila cu tip de protectie
capsulare antideflagranta
Rezistenta electrica pentru incalzire cu tip de
protectie capsulare antideflagranta
Cofret cu tip de protectie capsulare
antideflagranta

S-ar putea să vă placă și