Caiet Practica ISEMEX Garbu Darius 2022

INSPECŢIA ŞI ÎNTREŢINEREA, MONTAJ ȘI PUNEREA ÎN FUNCȚIUNE
AL INSTALAŢIILOR ELECTRICE ȘI DE AUTOMATIZARE DIN

S.N.G.N. ROMGAZ S.A. S.N.G.N. ROMGAZ S.A
OCTOMBRIE
S.T.T.M. TÂRGU MUREŞ 2022
CAIET DE PRACTICĂ
Întocmit: Garbu Darius-Ionut Pagina 1 / 41
CAIET DE PRACTICĂ
Pentru autorizare în domeniul Ex pentru domeniile:
INSPECȚIE ȘI ÎNTREȚINERE, MONTARE ȘI PUNERE ÎN

FUNCȚIUNE A INSTALAŢIILOR ȘI A ECHIPAMENTELOR DIN
ZONE CU ATMOSFERĂ POTENŢIAL EXPLOZIVĂ
Gîrbu Darius-Ionuț
Funcția: Electrician
SNGN ROMGAZ SA – STTM Tg Mures
1
OCTOMBRIE
CAIET DE PRACTICĂ
CUPRINS
PAG.
CAIET DE PRACTICĂ - INSPECȚIE , ÎNTREȚINERE, MONTARE
1. Scurtă descriere a întreprinderii și locul ocupat de cursant în organigramă. 3

2. Prezentați principiul tipului de protecție la explozie pentru echipamentele electrice 4
(capsulare antideflagrantă „d”, securitate mărită „e”, securitate intrinsecă „i”,
capsulare presurizată „p”, încapsulare „m”) și echipamentele neelectrice (carcasă
antideflagrantă „d”, securitate constructivă „c”, controlul sursei de aprindere „b”,
imersie într-un lichid „k”).
3. Cabluri utilizate în mediu Ex. 12
4. Stabiliți legătura dintre categoria echipamentelor și zona în care funcționează 16
acestea
5. Cerințe pentru unelte utilizate în mediu Ex. 20
6. Completați 3 fișe de inspecție pentru echipamente cu tip de protecție Ex d, Ex i, 21
Ex e, în conformitate cu NEx 01-06/2007.
7. Precizați factorii care influențează programul de inspecție în conformitate cu 31
SR EN 60079-17
8. Procedura de montaj pentru echipamente Ex d, Ex p, Ex i. 32
9. Marcarea echipamentelor utilizate în mediu Ex. 38
2
OCTOMBRIE
CAIET DE PRACTICĂ
1. Scurtă descriere a întreprinderii și locul ocupat de cursant în organigramă.
SNGN ROMGAZ SA Mediaș este o societate națională cu capital majoritar de stat, listată
din 2013 la Bursa de Valori București și la Bursa din Londra. Romgaz a fost înființată prin HG
575/2001 prin preluarea activelor SC EXPROGAZ SA Mediaș și DEPOGAZ SA Ploiești, care la
rândul lor au fost desprinse din vechiul ROMGAZ în anul 1999. Obiectul principal de activitate al
ROMGAZ este producția și înmagazinarea de gaze naturale, iar din anul 2013 și producția de
energie electrică prin preluarea de la ELCEN a Centralei Termice Iernut.
Romgaz este cel mai mare producător de gaze naturale din România, cu o pondere de
aproximativ 50% din cantitatea de gaze extrasă anual. Activitatea de extracția a gazelor naturale
având o vechime de peste 100 ani.
Pentru creșterea factorului de recuperare a cantităților de gaze extrase din zăcăminte cea mai
uzitată metodă este scăderea presiunii de exploatare prin comprimarea gazelor, din ce în ce mai
aproape de capul de erupție al sondei. Comprimarea gazelor de alungul timpului s-a efectuat pe
etape, astfel:
- În prima etapă s-au pus în funcțiune stații de comprimare mari centralizate, care
comprimă cantități mari de gaze extrase din mai multe structuri în scopul creșterii
presiunii de livrare la nivelul presiunii din Sistemul Național de Transport;
- În etapa a II-a s-au montat compresoare de câmp, de structură, care comprimă gazele
extrase dintr-o structură gazeiferă și care conduc la coborârea presiunii de extracție pe
anumite structuri gazeifere, asigurând totodată presiunea de aspirație din stațiile de
comprimare mari din aval;
- În etapa a III-a s-au montat compresoare de grup, care comprimă cantitățile de gaze
produse la un grup de sonde și care conduc la coborârea presiunii de extracție la anumite
sonde, asigurând totodată după caz presiunea de aspirație de la compresoarele de câmp
sau de la stațiile de comprimare mari din aval;
- În etapa a IV-a, care încă nu s-a implementat, la final de exploatare, urmează să se
monteze compresoare de sondă.
Pentru a crește calitatea gazelor livrate au fost montate de a lungul timpului o serie de stații de
uscare a gazului, instalații care asigură filtrarea impurităților și eliminarea apei din gazele tratate. În
funcție de mărimea și volumul de gaze tratate aceste stații pot fi cu săruri delicvescente, cu silicagel
sau cu trietilenglicol toate având rolul de eliminare a apei din gazul tratat.
Subsemnatul Gârbu Darius Ionuț, cu o vechime totala in munca de 15 ani în cadrul SNGN
ROMGAZ SA Sucursala Transport Tehnologic și Mentenanță Tîrgu Mureș de 1.5 ani ocup funcția
de electrician in cadrul Laborator Automatizări unde mă ocup de:
-Verificarea si intretinerea Sistemelor de detectie gaze ,fum ,flacara.
- Executare verificare ,masuratori ale rezistentei de dispersie , Instalatii de legare la pamant.
-Verificari traductoare de temperature si presiuni.
- Actionari electrice robineti .
3
OCTOMBRIE
CAIET DE PRACTICĂ
2. Prezentați principiul tipului de protecție la explozie pentru echipamentele electrice

(capsulare antideflagrantă „d”, securitate mărită „e”, securitate intrinsecă „i”, capsulare
presurizată „p”, încapsulare „m”) și echipamentele neelectrice (carcasă antideflagrantă „d”,
securitate constructivă „c”, controlul sursei de aprindere „b”, imersie într-un lichid „k”).
Tipului de protecție la explozie pentru echipamentele electrice
2.1. Capsulare antideflagrantă ”d”
Tipul de protecție la explozie pentru echipamentele electrice - capsulare antideflagrantă

„d” este stabilit prin SR EN 60079-1:2015 Atmosfere explozive. Partea 1: Protecţia
echipamentului prin carcase antideflagrante "d".
Capsularea antideflagrantă este una din cele mai răspândite metode de asigurare a protecţiei
la explozii a maşinilor electrice, aparatelor şi echipamentelor prin închiderea sau includerea părţilor
conducătoare de curent ale acestora în capsulări solide, rezistente, capabile să reţină presiunea
exploziei în interiorul capsulării fără distrugere şi fără deformaţii remanente şi care nu transmit
explozia mediului exploziv.
Echipamentul electric cu tip de protecţie capsulare antideflagrantă are în principiu utilizare

generală el putând fi folosit în aproape orice loc în care pot apărea gaze, vapori sau ceţuri care în
amestec cu aerul pot da naştere la amestecuri explozive.
Mediul cu pericol de explozie care poate să apară legat de aplicarea substanţelor cu pericol de
explozie în procesul tehnologic, este capabil să pătrundă în interiorul capsulării aparaturii, unde
poate să se producă inflamarea acestuia, cu trecerea în explozie. Dar datorită faptului că toate
joncţiunile (legăturile) exterioare ale capsulării sunt executate sub o formă specială de fante, jocuri
calibrate, explozia nu se transmite din capsulare în mediul înconjurător.
Îmbinarea capsulării se realizează prin interstiţii de forme geometrice şi dimensiuni precise.

Aceste interstiţii au proprietatea de a răci flacăra şi produsele rezultate dintr-o explozie interioară,
datorită absorbţiei de căldură de către materialul flanşelor şi a destinderii adiabatice. Astfel răcite,
gazele arse şi particulele de metal produse şi încinse de explozie, la ieşirea lor din capsulare, nu sunt
capabile să producă aprinderea amestecului exploziv din atmosfera înconjurătoare. O astfel de
execuţie a aparaturii poartă denumirea de capsulare antideflagrantă.
Capsulările antideflagrante şi toate piesele de susţinere sunt supuse calcului mecanic, care ţine
cont de presiunea maximă a exploziei ce apare în interiorul capsulării.
La proiectarea capsulărilor antideflagrante trebuie să se ţină seama de o serie de factori, ca de

exemplu:
- grupa de explozie în care se încadrează gazul pentru care a fost proiectată aparatura;
4
OCTOMBRIE
CAIET DE PRACTICĂ
- clasa de temperatură în care se încadrează gazul pentru care a fost proiectată aparatura;
- aparatajul montat în capsulare;
Grupa de explozie influenţează :

- dimensiunilor îmbinărilor antideflagrante ale capsulării;
- grosimea pereţilor capsulării;
Clasa de temperatură are influenţă asupra dimensiunilor de gabarit ale capsulării care trebuie
să asigure disiparea în mediul înconjurător a energiei termice produse în interiorul capsulării în
scopul limitării temperaturilor exterioare.
Tipul echipamentului are influenţă asupra :

- modului de fixare: pe cadru metalic (staţionar), pe sanie (semistaţionar), pe roţi (mobil) sau
fără fixare (portabil) ;
- felului şi construcţiei introducătoarelor de cablu (pentru echipamente staţionare, mobile,
etc.);
Aparatajul electric montat în interior influenţează asupra :

- dimensiunilor capsulării ;
- dimensiunilor şi tipului cutiei de borne ;
- realizării blocajelor mecanice între diferitele părţi ale capsulărilor;
- construcţia şi asamblarea capacelor;
Aparatura electrică tip de protecţie capsulare antideflagrantă ”d” este admisă în zonele Ex 1 şi 2.
2.2. Securitate mărită ”e”
Tipul de protecție la explozie pentru echipamentele electrice - securitate mărită "e" este
stabilit prin SR EN 60079-7:2015 Atmosfere explozive. Partea 7: Protecţia echipamentului prin
securitate mărită "e"
Principiul tipului de protecţie securitate mărită constă în alegerea atentă a materialelor care
intră în compunerea acestor aparaturi şi pe asigurarea unor distanţe de izolare corespunzătoare între
diferitele elemente, în aşa fel încât probabilitatea apariţiei unui defect care ar avea ca rezultat
producerea unui arc electric sau a unei scântei să fie redusă la un nivel acceptabil. Pentru a obține
acest tip de protecţie se aplică aparaturii electrice măsuri suplimentare astfel încât să ofere o
securitate mărită împotriva posibilităţii producerii de temperaturi excesive şi apariţiei de arcuri şi
scântei în timpul funcţionării normale sau în condiţii specificate de defect.
Rezultă de aici că un mare accent se pune pe selectarea şi folosirea corectă a materialelor atât
pentru calităţile lor electroizolante cât şi pentru caracteristicile lor mecanice deosebite.
Proiectul aparaturii trebuie să ia în considerare o serie de cerinţe legate de temperaturile

maxime atinse în timpul serviciului nominal al aparaturii (incluzând aici şi suprasarcinile admise
5
OCTOMBRIE
CAIET DE PRACTICĂ
prin cartea tehnică a aparaturii), şi de asigurarea unor distanţe sporite de izolare în aer şi pe
suprafaţă. O temperatură cu 10 K mai mare decât temperatura maximă admisă de clasa de izolaţie a
materialului respectiv duce la scăderea la jumătate a duratei de viaţă a materialului (De ex. de la 10
ani la 5 ani).
Acest tip de protecţie se poate aplica aparaturii electrice cu o valoare nominală a tensiunii de
alimentare care nu depăşeşte 11kV curent continuu sau curent alternativ valoare efectivă pentru
echipamentele cu un nivel de protectie „eb” si 15 kV curent continuu sau curent alternativ valoare
efectivă pentru echipamentele cu un nivel de protectie „ec” . Se aplică măsuri suplimentare pentru a
se asigura că aparatura nu produce arcuri, scântei, sau temperaturi excesive în funcţionare normală
şi în condiţii specificate de defect.
Echipamentele electrice cu tipul de protecţie " e " sunt admise în zonele Ex 1 şi 2.
2.3. Securitate intrinsecă ”i”
Tipul de protecție la explozie pentru echipamentele electrice - securitate intrinsecă ”i” este
stabilit prin standardul SR EN 60079-11:2012 - Atmosfere explozive. Partea 11: Protecţia
echipamentului prin securitate intrinsecă "i"
Securitate intrinsecă “i” este tipul de protecție antiexplozivă a aparaturii electrice în care
energia din circuit este limitată la valori care nu permit crearea de temperaturi ridicate și/sau scântei
de aprindere, respectiv arc electric. Sunt construite de așa natură încât limitează energia electrică
din circuitele care pot fi sursa de aprindere.
Din punct de vedere al coeficienţilor de siguranţă implementaţi, echipamentele electrice cu

securitate intrinsecă se împart în:
- nivelul de protecţie ‘ia’ - echipamentele electrice cu nivelul de protecţie ‘ia’ trebuie să nu

producă aprinderea unei atmosfere explozive date, nici în funcţionare normală, nici în
cazul unui singur defect (numărabil) şi nici în prezenţa oricărei combinaţii de două
defecte (numărabile), cu următorii coeficienţi de siguranţă:
1.5: în funcţionare normală şi cu un singur defect;
1.0: cu două defecte.
Pot fi utilizate în toate zonele Ex (Zona 0, Zona 1, Zona 2).
- nivelul de protecţie ‘ib’ - echipamentele electrice cu nivelul de protecţie ‘ib’ trebuie să nu

producă aprinderea unei atmosfere explozive date, în funcţionare normală, nici în cazul
unui singur defect (numărabil), oricare ar fi acesta, cu următorii coeficienţi de siguranţă:
1.5: în funcţionare normală şi cu un singur defect;
6
OCTOMBRIE
CAIET DE PRACTICĂ
1.0: cu un singur defect, dacă echipamentul nu conţine contacte neprotejate

ce produc scântei, în părţile susceptibile a fi expuse continuu sau pentru
perioade îndelungate în atmosferă explozivă (Zona 0)
Pot fi utilizate în Zona 1 și Zona 2.
- nivelul de protecţie ‘ic’ - echipamentele electrice cu nivelul de protecţie ‘ic’ trebuie să nu

producă aprinderea unei atmosfere explozive date, în funcţionare normală, cu coeficienul de
siguranţă: 1.0
Pot fi utilizate numai în Zona 2.
2.4. Capsulare presurizată ”p”
Tipul de protecție la explozie pentru echipamentele electrice - Capsulare presurizată ”p”

este stabilit prin standardul SR EN 60079-13:2011- Atmosfere explozive. Partea 13: Protecţia
echipamentului prin cameră presurizată "p"
Principiul tipului de protecţie capsulare presurizată “p” constă în separarea atmosferei

potenţial explozive de sursa de aprindere prin menţinerea în interiorul capsulării a unei
suprapresiuni cu ajutorul unui gaz de protecţie (aer sau gaz inert).
Protecţia prin presurizare este împărţită în trei tipuri de protecţie (px, py şi pz) care sunt
alese în funcţie de nivelul de protecţie al echipamentului necesitat pentru o atmosferă explozivă
gazoasă externă (Mb, Gb sau Gc), dacă există posibilitatea unei degajări interne şi dacă aparatura
din interiorul capsulării presurizate poate să producă aprinderea. În acest caz tipul de protecţie
defineşte criteriile de proiectare pentru capsularea presurizată şi sistemul de presurizare.
Presurizare tip px - presurizare care reduce nivelul de protecţie al echipamentului din

interiorul carcasei presurizate de la Gb la nepericulos sau de la Mb la nepericulos.
Presurizare tip py - presurizare care reduce nivelul de protecţie al echipamentului din
interiorul carcasei presurizate de la Gb la Gc (acest tip de protecţie poate fi utilizat în practică
împreună cu tipul de protecţie eligibil pentru zona 2).
Presurizare tip pz - presurizare care reduce nivelul de protecţie al echipamentului din
interiorul carcasei presurizate de la Gc la nepericulos.
Echipamentele electrice cu tipul de protecţie " p " sunt admise în zonele 1 şi 2
2.5. Încapsulare ”m”
7
OCTOMBRIE
CAIET DE PRACTICĂ
Tipul de protecție la explozie pentru echipamentele electrice - Încapsulare ”m” este stabilit
prin standardul SR EN 60079-18:2015- Atmosfere explozive. Partea 18: Protecţia
echipamentului prin încapsulare "m"
Tipul de protecție la explozie pentru echipamentele electrice Încapsulare ”m” este un tip de
protecţie în care părţile care pot aprinde o atmosferă explozivă fie prin scânteie, fie prin încălzire,
sunt incluse într-un compund, astfel încât această atmosferă explozivă să nu poată fi aprinsă în
condiţii normale de funcţionare sau instalare. Compunduri sunt orice materiale termorigide,
termoplaste, sub formă de răşini epoxidice sau elastomerice, cu sau fără materiale de umplutură
şi/sau aditivi, aflate în stare solidă.
Tipul de protecţie încapsulare „m” se aplică numai pentru echipamentul electric, părţi ale
echipamentului electric sau componentele a căror tensiune nominală nu depăşeşte 11 kV.
Echipamentul electric cu încapsulare ”m” poate fi cu:

a) nivel de protecţie ”ma” (EPL ”Ma, Ga, Da”),
b) nivel de protecţie ”mb” (EPL ”Mb, Gb, Db”) sau
c) nivel de protecţie ”mc” (EPL ”Gc, Dc”).
Echipamentul cu tip de protecţie încapsulare “m”, nivel de protecţie “ma” (EPL ”Ma, Ga,
Da”) nu trebuie să fie capabil să producă aprinderea în fiecare din următoarele situaţii:
• în condiţii normale de funcţionare;
• în situaţia a două defecte interne numărabile.
Pentru nivelul de protecţie “ma” tensiunea de lucru în orice punct al circuitului nu trebuie să
depăşească 1 kV.
Echipamentul cu tip de protecţie încapsulare “m” , nivel de protecţie “mb” (EPL ”Mb, Gb, -
Db”) nu trebuie să fie capabil să producă aprinderea în fiecare din următoarele situaţii:
 în condiţii normale de funcţionare;
 în situaţia unui defect intern numărabil
Echipamentul cu tip de protecţie încapsulare “m” , nivel de protecţie “mc” (EPL ” Gc, Dc”)
nu trebuie să fie capabil să producă aprinderea în condiţii normale de funcţionare.
Echipamentele electrice cu tipul de protecţie " m " sunt admise în zonele 0, 1 şi 2
Tipului de protecție la explozie pentru echipamentele neelectrice
8
OCTOMBRIE
CAIET DE PRACTICĂ
2.6. Carcasă antideflagrantă ”d”
Tipul de protecție la explozie pentru echipamentele neelectrice - Carcasă antideflagrantă

”d” este stabilit prin standardul SR EN 60079-1:2015 Atmosfere explozive. Partea 1: Protecţia
echipamentului prin carcase antideflagrante "d".
Tipul de protecție la explozie pentru echipamentele neelectrice Carcasă antideflagrantă ”d”

este un tip de protecţie în care piesele care pot aprinde o atmosferă explozivă sunt amplasate într-o
carcasă rezistentă la presiunea dezvoltată în timpul unei explozii interioare a unui amestec exploziv
şi care împiedică transmiterea exploziei către atmosfera explozivă din jurul carcasei.
Principiul de bază al protecţiei la aprindere prin utilizarea unei carcase antideflagrante, este
acela că gazele sau vaporii pot intra în carcasă prin îmbinările/flanşele capacului, iar dacă o
atmosferă explozivă din interiorul carcasei se aprinde, atunci nici carcasa nu este deformată
semnificativ, nici flăcările nu sunt transmise prin îmbinări/flanşe către atmosfera explozivă din
exterior. Din acest motiv, carcasa trebuie să fie robustă şi să aibă îmbinări/flanşe de închidere cu
dimensiuni controlate, cu interstiţii de siguranţă maxim admise, corespunzătoare tipului de
gaz/vapori explozivi care este posibil să apară în interiorul echipamentului.
De la conceperea ei, protecţia prin carcasă antideflagrantă s-a dezvoltat pentru a permite
multor tipuri de echipamente care produc scântei în mod continuu, să fie utilizate în siguranţă în
locuri unde există o atmosferă potenţial explozivă.
Exemple de tipuri de echipamente neelectrice care pot fi protejate printr-o carcasă

antideflagrantă sunt:
a) echipamentele cu suprafeţe de frecare potenţial fierbinţi care depăşesc temperatura de
aprindere a atmosferei din jurul suprafeţelor, de exemplu, cuplajele cu fricţiune şi sistemele de
frânare.
b) echipamentele care trebuie să funcţioneze la o temperatură ridicată pentru a funcţiona
corect, cum ar fi, convertoarele catalitice din sistemele de exhaustare ale motoarelor cu ardere
internă antideflagrante sau pelistoarele catalitice fierbinţi din senzorii instrumentelor de măsurare a
gazelor inflamabile,
c) echipamentele care produc scântei de fricţiune incendiare la funcţionare normală.
9
OCTOMBRIE
CAIET DE PRACTICĂ
2.7. Securitate constructivă ”c”
Tipul de protecție la explozie pentru echipamentele neelectrice - Securitate constructivă

”c” este stabilit prin standardul SR EN 80079-37:2016- Atmosfere explozive. Partea 37:
Echipamente neelectrice pentru atmosfere explozive. Tip de protecţie neelectrică prin
securitate constructivă "c", prin controlul sursei de aprindere "b", prin imersie într-un lichid
"k"
Tipurile de protecție de aprindere descrise în acest standard pot fi utilizate fie ca atare, fie în
combinație unele cu altele pentru a îndeplini cerințele pentru echipamentele de Grupa II și Grupul
III, în funcție de evaluarea pericolelor de aprindere.
Tipul de protecție la explozie pentru echipamentele neelectrice Securitate constructivă ”c”

este un tip de protecţie împotriva aprinderii în care măsuri constructive se aplică astfel încât să
protejeze echipamentul împotriva eventualelor aprinderi (împotriva tuturor eventualelor aprinderi)
de la suprafeţe fierbinţi, scântei sau o comprimare adiabatică generată de părţile aflate în mişcare.
O metodă de protecţie la aprindere constă în alegerea tipurilor de echipamente care, în timpul

funcţionării normale nu conţin surse de aprindere şi apoi aplicarea bunelor practici inginereşti, astfel
încât riscul de defecţiuni mecanice susceptibile să genereze temperaturi sau scântei incendiare să se
reducă la un nivel foarte scăzut. Astfel de măsuri de protecţie sunt denumite protecţie împotriva
aprinderii prin "securitate constructivă" sau tip de protecţie "c". Piesele componente ale
echipamentului trebuie să fie capabile să funcţioneze conform parametrilor operaţionali stabiliţi de
către producător, pe toată durata de viaţă prevăzută şi să fie suficient de solide şi durabile pentru a
rezista solicitării termice şi mecanice la care urmează a fi supuse.
Protecţie la pătrundere: Gradul de protecţie la pătrundere (IP) asigurat de carcasele exterioare ale
echipamentului depinde de modul de utilizare şi de tipul de mediu în care urmează să fie utilizat.
Un nivel de protecţie corespunzător, conform IP categoria 1, aşa cum este specificat în 13.4 din EN
60529:1991, trebuie determinat ca parte a evaluării riscului de aprindere şi trebuie să fie capabil să
prevină pătrunderea obiectelor străine sau a apei în interiorul echipamentului, ceea ce :
- ar reduce nivelul de aprindere la valori mai mici, de exemplu, permiţând prafului combustibil
cu o temperatură de aprindere mai scăzută decât atmosfera potenţial explozivă, să formeze un strat
pe componentele interne fierbinţi sau pe piesele echipamentului; şi / sau
- ar intra în contact cu piesele mobile, conducând la crearea unei surse potenţiale de aprindere,
a unei funcţionări nesigure sau foc.
Cerinţe minime pentru gradul normal de protecţie:
la echipamentele destinate utilizării în atmosfere cu gaze, vapori, în care pătrunderea de
corpuri străine poate produce aprinderea, dar prezenţa prafului este inofensivă, trebuie prevenită
căderea corpurilor în interior.
în cazul echipamentelor destinate utilizării în atmosfere cu gaze, vapori, în care pătrunderea
prafurilor sau substanţelor lichide ar produce defecţiuni care ar conduce la apariţia unei surse de
aprindere, sau poate da naştere la o sursă de aprindere sau foc carcasa trebuie să aibă IP 54.
10
OCTOMBRIE
CAIET DE PRACTICĂ
2.8. Controlul sursei de aprindere ”b”
Tipul de protecție la explozie pentru echipamentele neelectrice - Controlul sursei de

aprindere ”b” este stabilit prin standardul SR EN ISO 80079-37:2016- Atmosfere explozive.
Partea 37: Echipamente neelectrice pentru atmosfere explozive. Tip de protecţie neelectrică
prin securitate constructivă "c", prin controlul sursei de aprindere "b", prin imersie într-un
lichid "k"
Tipul de protecție la explozie pentru echipamentele neelectrice Controlul sursei de

aprindere ”b” constă într-un dispozitiv în echipamentul neelectric, în care (un) senzor(i) detectează
funcţionarea periculoasă care este probabil să producă o aprindere a atmosferei înconjurătoare şi să
iniţieze măsurile de control automate sau manuale pentru a preveni ca o sursă potenţială de
aprindere să devină o sursă de aprindere efectivă.
Pentru a împiedica sursele de aprindere potenţiale să devină active în funcţionare normală, în

funcţionarea defectuoasă accidentală sau nu, este posibil să se introducă în echipament senzori care
să detecteze condiţiile periculoase ameninţătoare şi să se iniţieze măsuri de control într-un stadiu
incipient al deteriorării, înainte ca sursele potenţiale să devină surse active. Acest tip de protecţie
este cunoscut sub numele de protecţie prin „Controlul surselor de aprindere ”b”.
Datorită faptului că funcţionarea defectuoasă a oricăruia din dispozitivele de control
senzor/element de acţionare de mai sus poate conduce la neaplicarea măsurii corespunzătoare de
control al aprinderii, acestea trebuie considerate ca piese ale echipamentului cu rol de securitate. De
aceea, acest standard de protecţie la aprindere ca acestea să fie evaluate şi propune o calitate
minimă sub forma nivelului de prevenire a aprinderii (IPL) pe care fabricantul de echipament
trebuie să-l atingă.
În cazul în care evaluarea pericolului de aprindere descrisă în SR EN ISO 80079-36 a relevat

surse potențiale de aprindere și producătorul a decis să reducă probabilitatea ca acestea să devină
efective prin aplicarea tipul de protecție ”b”, producătorul echipamentului determină prin calcul sau
tip testele, parametrii de control (de exemplu temperatura, viteza, presiunea etc.) asociate cu acele
surse potențiale de aprindere. Pentru a putea face față acestor parametri de control, este necesar să
se definească parametrii normali de funcționare corespunzători fiecărui echipament. Dacă este
cazul, acest lucru se va face și pentru fucționare defectuoasă previzibilă sau defecte rare.
Fiecare valoare critică de securitate este determinată de producător ca fiind acea valoare peste
sau sub care ar putea intra deveni o sursă potențială de aprindere. Punctele critice relevante stabilite
pentru controlul surselor de aprindere trebuie să fie menționate în instrucțiunile echipamentului
controlat/monitorizat și trebuie să fie clar identificate ca fiind esențiale pentru menținerea nivelului
de securitate.
11
OCTOMBRIE
CAIET DE PRACTICĂ
2.9. Imersie într-un lichid ”k”
Tipul de protecție la explozie pentru echipamentele neelectrice - Imersie într-un lichid ”k”
este stabilit prin standardul SR EN ISO 80079-37:2016- Atmosfere explozive. Partea 37:
Echipamente neelectrice pentru atmosfere explozive. Tip de protecţie neelectrică prin
securitate constructivă "c", prin controlul sursei de aprindere "b", prin imersie într-un lichid
"k"
Tipul de protecție la explozie pentru echipamentele neelectrice Imersie într-un lichid ”k”
este un tip de protecţie în care sursele de aprindere potenţiale devin inactive sau separate de
atmosferele explozive fie prin imersia lor totală într-un lichid de protecţie, fie prin imersia parţială
şi acoperirea continuă a suprafeţelor lor active cu un lichid de protecţie, astfel încât o atmosferă
explozivă care se poate afla deasupra lichidului sau în afara carcasei echipamentului să nu poată fi
aprinsă.
Sursele de aprindere potenţiale ale anumitor tipuri de echipamente neelectrice destinate

utilizării în atmosfere potenţial explozive de gaz, vapori şi/sau praf, devin inactive fie prin imersia
lor într-un lichid de protecţie, fie prin acoperirea cu o peliculă continuă de lichid de protecţie. La
anumite echipamente, este prevăzut lichid de protecţie numai în scopul de prevenire ca sursele de
aprindere potenţiale să devină active. La alte echipamente, lichidul de protecţie serveşte unor
scopuri suplimentare, cum ar fi, ungerea şi/sau răcirea pieselor mobile sau, ca în cazul sistemelor
hidraulice, pentru transmiterea energiei. La anumite echipamente, lichidul de protecţie poate fi, de
fapt, chiar lichidul de proces propriu-zis.
Trebuie să se ia în considerare efectele de contracţie din timpul supratensiunii tranzitorii de

pornire, împroşcarea, stropirea, gradul de turbulenţă, gradul de agitare a lichidului, condiţia de
umplere cea mai defavorabilă şi punctul mort al echipamentului, pe tot intervalul temperaturilor de
funcţionare normale.
3. Cabluri utilizate în mediul Ex
Sistemele de cabluri şi conducte, cu excepţia instalaţiilor cu securitate intrinsecă, trebuie să

satisfacă în totalitate prescripţiile din SR EN 60079-14.
Cu excepţia instalaţiilor cu securitate intrinsecă, dacă este folosit aluminiul ca material
conductor, trebuie să fie utilizat numai cu conexiuni adecvate şi să aibă o secţiune transversală de
cel puţin 16 mm2. Conexiunile trebuie să garanteze că distanţele de izolare în aer şi pe suprafaţă nu
se vor reduce prin mijloace suplimentare necesare pentru conectarea conductorilor de aluminiu.
Protejarea împotriva deteriorărilor

Este necesar ca, în măsura în care este practicabil, sistemele de cabluri şi accesoriile să fie
instalate astfel încât să se prevină expunerea lor la deteriorări mecanice şi la coroziune sau influenţe
12
OCTOMBRIE
CAIET DE PRACTICĂ
chimice (de exemplu solvenţi) şi la efectele căldurii. Dacă nu se poate evita o asemenea expunere,
trebuie luate măsuri de protecţie, cum ar fi instalarea în conducte, sau să se selecteze cablurile
adecvate (de exemplu pentru reducerea riscului deteriorării mecanice, se pot utiliza cabluri armate,
ecranate, cu manta de aluminiu fără sudură, cabluri cu manta metalică cu izolaţie minerală sau
cabluri cu manta semi-rigidă).
Acolo unde cablurile sau sistemele de conducte sunt supuse la vibraţii, ele trebuie proiectate
astfel încât să reziste la vibraţii fără deteriorări.
Trebuie luate măsuri de prevenirea deteriorării materialelor mantalei sau izolaţiei cablurilor
din PVC când se utilizează la temperaturi mai mici de – 5OC.
În situaţia când cablurile sunt conectate la echipamente sau poduri de cablu, raza de curbură a
cablului trebuie să fie în conformitate cu informaţiile furnizate de producător sau să fie de cel puţin
8 ori diametrul cablului pentru a se preveni deteriorarea acestuia. Raza de curbură a cablului trebuie
să înceapă la cel puţin 25 mm de capătul intrării de cablu.
În zonele cu pericol de explozie nu trebuie folosite cabluri monoconductoare fără manta

pentru conductoare sub tensiune, decât dacă sunt instalate în interiorul tablourilor de distribuţie,
carcaselor sau sistemelor de conducte.
Conexiuni
Conectarea cablurilor şi conductelor la aparatura electrică trebuie să se facă în conformitate cu
prescripţiile tipului de protecţie corespunzător.
Cablurile utilizate pentru cablaje fixe în arii periculoase trebuie să fie adecvate pentru
condiţiile de mediu din zona de funcţionare.
Cablurile trebuie să fie:
a) acoperite cu material termoplastic, termorigid sau elastomeri şi să aibă formă
circulară, compactă;
b) cu acoperire metalică cu izolaţie minerală, sau
c) speciale, de exemplu cabluri plate cu intrări de cablu adecvate
Cablurile pentru echipamente portabile şi transportabile trebuie să fie cu manta de

policloroprenă pentru condiţii grele sau un alt elastomer sintetic echivalent, cabluri cu manta de
cauciuc cu rezistenţă mare, sau cabluri cu o construcţie la fel de robustă. Conductoarele trebuie să
aibă o secţiune transversală minimă de 1,0 mm2. Dacă este necesar un conductor electric de
protecţie, acesta trebuie să fie izolat separat într-un mod similar celorlalte conductoare şi trebuie să
fie încorporat în mantaua cablului de alimentare.
Dacă pentru echipamentul electric portabil şi transportabil echiparea se face cu un cablu
flexibil cu armătură sau ecran metalic, acesta nu trebuie utilizat ca unic conductor de protecţie. Se
recomandă să fie utilizat un cablu corespunzător pentru montajele de protecţie ale circuitului, de
exemplu dacă se monitorizează legarea la pământ, trebuie inclus numărul necesar de conductoare.
Dacă este necesar ca aparatura să fie legată la pământ, cablul poate include, suplimentar la
conductorul PE, un ecran flexibil cu armătură metalică legat la pământ.
Echipamentul electric portabil la care tensiunea nominală nu depăşeşte 250 V faţă de pământ
şi curentul nominal nu depăşeşte 6 A poate fi echipată cu cabluri:
13
OCTOMBRIE
CAIET DE PRACTICĂ
- cu o manta de policloroprenă obişnuită sau alt elastomer sintetic echivalent,

- cu manta de cauciuc rigid obişnuit
- cu o construcţie la fel de robustă.
Aceste cabluri nu sunt admise pentru echipamentul electric portabil expus la solicitări
mecanice ridicate, de exemplu lămpi portabile, comutatoare de tip pedală, pompe electrice portabile
Cabluri flexibile
Cablurile flexibile utilizate în ariile periculoase trebuie selectate dintre următoarele tipuri de
cablu :
- cabluri flexibile cu manta de cauciuc obişnuit;
- cabluri flexibile cu manta de policloroprenă obişnuită ;
- cabluri flexibile cu manta de cauciuc cu rezistenţă mare ;
- manta de policloroprenă pentru condiţii grele;
- cabluri cu izolaţie de material plastic având o construcţie la fel de robustă ca şi
cablurile
- flexibile cu manta de cauciuc pentru condiţii grele.
Deschiderile neutilizate la intrările de cabluri sau conducte în aparatura electrică trebuie să

fie închise cu elemente de obturare adecvate pentru tipul de protecţie corespunzător. Cu excepţia
aparaturii cu securitate intrinsecă, mijloacele prevăzute în acest sens vor fi construite astfel încât
elementul de obturare să poată fi îndepărtat numai cu ajutorul sculelor speciale.
Trecerea şi acumularea agenţilor inflamabili

Dacă se folosesc cutii de joncţiune, conducte, tuburi sau canale pentru a adăposti cabluri,
trebuie luate măsuri pentru a preveni trecerea gazelor, vaporilor sau lichidelor inflamabile dintr-o
arie în alta şi pentru a preveni acumularea gazelor, vaporilor sau lichidelor inflamabile în canale.
Asemenea măsuri de prevenire pot implica etanşarea cutiilor de joncţiune, conductelor sau
tuburilor. La canale se poate folosi o ventilaţie adecvată sau umplere cu nisip. Dacă e nevoie,
conductele, şi în cazuri speciale cablurile (de exemplu dacă există o diferenţă de presiune) trebuie
etanşate pentru a preveni trecerea lichidelor sau gazelor.
Acumularea statică de praf, traseul cablului trebuie astfel realizat, încât cablurile să nu fie
expuse la efecte de frecare şi la acumulare statică datorită trecerii (curgerii) prafului. Trebuie să se
ia măsuri pentru a se preveni acumularea de sarcini electrostatice pe suprafeţele cablurilor
Linii aeriene
Dacă o linie aeriană cu conductoare neizolate asigură alimentarea cu energie electrică sau
servicii de telecomunicaţii pentru echipamentul din aria periculoasă, capătul acesteia trebuie să fie
amplasat într-o arie nepericuloasă şi continuat în aria periculoasă prin intermediul unui cablu sau
conductă. Când circuitele traversează o arie periculoasă trecând de la o arie fără pericol la alta
sistemul de cabluri din aria periculoasă trebuie să fie adecvat pentru zonă (zone).
14
OCTOMBRIE
CAIET DE PRACTICĂ
Contact accidental
Cu excepţia traseelor de încălzire, trebuie evitat contactul întâmplător dintre armătură /
mantaua metalică a cablurilor şi conductele sau echipamentele care conţin gaze, vapori sau lichide
inflamabile. De obicei, izolaţia asigurată de un înveliş exterior nemetalic pe un cablu este suficientă
pentru a evita acest lucru.
Deschideri în perete
Deschiderile din perete pentru cabluri şi conducte între ariile periculoase şi nepericuloase
trebuie să fie etanşate corespunzător, de exemplu prin obturări cu nisip sau etanşări cu mortar.
Propagarea flăcării
Cablurile pentru cablaje fixe externe trebuie să prezinte caracteristici de propagare a flăcării
care să le permită să suporte încercările conform SR EN 60332-1-2 excepţie făcând cazurile în care
ele sunt pozate în pământ, în şanţuri/conducte umplute cu nisip sau sunt protejate în alt mod
împotriva propagării flăcării
Protecţia capetelor torsadate

Dacă se folosesc conductoare multifilare torsadate şi, în special, conductoare cu toroane fine,
extremităţile trebuie să fie protejate împotriva separării toroanelor, de exemplu prin brăţări de cablu
sau manşoane pentru capetele conductoarelor, sau prin tipul de bornă, dar nu numai prin lipire.
Distanţele de izolare şi distanţele de izolare pe suprafaţă în conformitate cu tipul de protecţie al
aparaturii nu trebuie reduse prin metoda prin care conductoarele sunt conectate de borne.
Îmbinări
În măsura în care se poate, se recomandă instalarea unor lungimi de cablu neîntrerupte. Dacă
nu se pot evita discontinuităţile, îmbinarea se poate executa numai în zona 2 şi în afară de faptul că
trebuie să fie corespunzătoare din punct de vedere mecanic, electric şi al mediului, trebuie să fie :
- făcută într-o carcasă cu un tip de protecţie corespunzător cu cerinţele EPL pentru zonă, sau
- umplută cu răşină epoxidică, cu un compound, sau să fie acoperită cu un înveliş
termoretractabil, în conformitate cu instrucţiunile producătorului, dacă nu e supusă
solicitărilor mecanice.
Racordările conductoarelor, cu excepţia celor din conducte, conectate la aparaturi

antideflagrante sau circuite cu securitate intrinsecă, trebuie să fie realizate numai prin conectoare
prin comprimare, conectoare asigurate împotriva deşurubării, sudare sau brazare. Lipirea se permite
numai dacă conductoarele care trebuie conectate sunt ţinute împreună prin mijloace mecanice
corespunzătoare şi apoi lipite.
Sisteme de cabluri pentru zona 0
În zona 0 sunt admise conform articolului 12 din SR EN 60079-14 numai cablurile cu

securitate intrinsecă incluse într-o instalaţie cu tipul de protecţie „ia”.
15
OCTOMBRIE
CAIET DE PRACTICĂ
Sisteme de cabluri pentru zonele 1 şi 2

Cabluri pentru aparatură fixă
Pentru cablajele fixe se pot folosi cabluri cu manta termoplastică, cabluri cu manta
termorigidă, cabluri cu manta elastomerică sau cabluri cu manta din cupru şi izolaţie minerală.
Cablurile cu izolaţie minerală sunt cabluri rigide cu manta din cupru în care se introduc
conductoarele active izolate între ele şi mantaua din cupru cu ajutorul unui material izolant mineral
(cel mai des folosit este bioxidul de magneziu ), sub formă de pulbere. Construcţia acestor
cabluri se aseamănă cu termoplonjoarele de încălzire. Peste mantaua exterioară poate fi aplicată
şi o manta exterioară termoplastică.
Caracteristica principală a acestor cabluri constă în aceea că ele :
- pot funcţiona la încărcări de sarcină electrică ( A/mm2) de circa trei ori mai mare decât
la cablurile clasice;
- pot funcţiona şi în condiţii de incendiu, ceea ce le recomandă pentru instalaţiile de
semnalizare sau forţă care trebuie să fie active şi în timpul incendiilor;
- se pot încălzii sub sarcina maxim admisă.
Temperatura de suprafaţă a cablului nu trebuie să depăşească clasa de temperatură pentru instalaţii.
4. Legătura dintre categoria echipamentelor și zona în care funcționează acestea
Legislaţia în vigoare reglementează obligaţiile şi responsabilităţile persoanelor implicate în

proiectarea, fabricarea şi utilizarea, inclusiv întreţinerea, repararea si scoaterea din funcţiune a
echipamentelor. Exista doua Directive Europene, aşa-zise Directive ATEx, care reglementează
punerea pe piaţa europeană a produselor destinate folosirii în atmosfere potenţial explozive si
respectiv utilizarea lor în condiţii de siguranţă, după cum urmează :
• Directiva 1999/92/CE a Parlamentului European şi Consiliului din 16 Decembrie 1999
privind cerinţele minime de îmbunătăţire a protecţiei sănătăţii şi securităţii muncitorilor aflaţi în
potenţial risc de atmosferă explozivă;
• Directiva 2014/34/UE a Parlamentului European şi Consiliului din 26 Februarie 2014
privind armonizarea legislațiilor statelor membre referitoare la echipamentele și sistemele de
protecție destinate utilizării în atmosfere potențial explosive
Definirea grupelor si categoriilor de echipamente conform Directivei 2014/34/UE
Echipamente Grupa I - echipamente destinate utilizării în părţile subterane ale minelor şi la acele
părţi ale instalaţiilor de la suprafaţă ale acestor mine care pot fi expuse la grizu şi/sau la pulberi
combustibile;
Categoria M1 cuprinde echipamente proiectate şi, dacă e necesar, echipate cu mijloace de
protecţie speciale suplimentare pentru a fi capabile să funcţioneze în conformitate cu parametri de
funcţionare stabiliţi de producător şi care să asigure un nivel foarte înalt de protecţie.
Echipamentele din această categorie sunt destinate să fie utilizate în părţile subterane ale
minelor ca şi în acele părţi ale instalaţiilor de suprafaţă ale acestor mine periclitate de grizu şi/sau
pulberi combustibile.
16
OCTOMBRIE
CAIET DE PRACTICĂ
Echipamentele din această categorie trebuie să rămână funcţionale, chiar şi în eventualitatea

unor rare incidente care se referă la echipamente, cu o atmosferă explozivă prezentă şi sunt
caracterizate prin mijloace de protecţie astfel încât:
- în cazul defectării unui mijloc de protecţie cel puţin un al doilea mijloc independent asigură
nivelul de protecţie cerut, sau
- nivelul de protecţie cerut este asigurat în cazul a două defecte care apar independent unul de
altul.
Categoria M2 cuprinde echipamente proiectate să fie capabile să funcţioneze în conformitate
cu parametri funcţionali stabiliţi de producător şi să asigure un nivel înalt de protecţie.
Echipamentele din această categorie sunt destinate să fie utilizate în părţile subterane ale
minelor ca şi în acele părţi ale instalaţiilor de suprafaţă ale acestor mine la care este probabilă
periclitarea prin grizu şi/sau pulberi combustibile.
Aceste echipamente sunt destinate să fie întrerupte de la alimentarea cu energie în
eventualitatea unei atmosfere explozive.
Mijloacele de protecţie referitoare la echipamente din această categorie asigură nivelul
necesar de protecţie pe durata funcţionării normale şi de asemenea în cazul condiţiilor mai severe de
funcţionare, în special acele rezultate de la manipularea brutală şi condiţii schimbătoare de mediu
ambiant
Echipamente Grupa II - echipamente destinate utilizării în locuri periclitate de atmosfere
explozive altele decât cele pentru Grupa I
(a) Categoria de echipamente 1 cuprinde echipamente proiectate să funcționeze în conformitate cu
parametrii operaționali stabiliți de producător și să asigure un nivel foarte înalt de protecție.
Echipamentele din această categorie sunt destinate utilizării în zonele în care sunt prezente în
mod constant, pe perioade îndelungate sau frecvent, atmosfere explozive cauzate de combinațiile
de aer și gaze, vapori sau ceață sau aer/pulberi.
Echipamentele din această categorie trebuie să asigure nivelul necesar de protecție chiar și în
cazul unei defecțiuni rare a echipamentului și sunt caracterizate prin mijloace de protecție astfel
încât:
- fie, în cazul defectării unui mijloc de protecție, cel puțin un al doilea mijloc independent
asigură nivelul de protecție necesar;
- fie, în cazul apariției a două defecțiuni independente una de alta, este asigurat nivelul de
protecție necesar.
(b) Categoria de echipamente 2 cuprinde echipamente proiectate să poată funcționa în
conformitate cu parametrii operaționali stabiliți de producător și să asigure un înalt nivel de
protecție.
Echipamentele din această categorie sunt destinate utilizării în zonele în care pot să apară
ocazional atmosfere explozive cauzate de combinațiile de gaze, vapori, ceață sau aer/pulberi.
Mijloacele de protecție care țin de echipamentele din această categorie asigură nivelul necesar
de protecție, chiar și în cazul unor erori de funcționare frecvente sau al unor defecțiuni care
trebuie luate în considerare în mod normal.
(c) Categoria de echipamente 3 cuprinde echipamente proiectate să poată funcționa în
conformitate cu parametrii operaționali stabiliți de producător și să asigure un nivel normal de
protecție.
17
OCTOMBRIE
CAIET DE PRACTICĂ
Echipamentele din această categorie sunt destinate utilizării în zonele în care este puțin probabil
să apară atmosfere explozive cauzate de combinațiile de gaze, vapori, ceață sau aer/pulberi sau,
dacă acestea apar, se manifestă rar și pe o perioadă scurtă de timp.
Echipamentele din această categorie asigură nivelul necesar de protecție în condiții de
funcționare normală.
Noile standarde precum si proiectele noilor Directive au separat Grupa II de echipamente
neminiere in :
- Grupa II pentru gaze, vapori şi ceţuri
- Grupa III pentru pulberi inflamabile in aer.
Grupa III se imparte in 3 subgrupe: III A – scame inflamabile
III B – prafuri inflamabile neconductive
III C – prafuri inflamabile conductive
De asemenea noile reglementări din standarde au introdus termenul de nivel de protecţie al
echipamentului EPL (Equipment Protection Level): Ga, Gb, Gc pentru gaze si Da, Db, Dc pentru
echipamentele destinate folosirii în atmosfere potenţial explozive generate de prafuri combustibile
in aer. Astfel rezulta o noua clasificare pe grupe si categorii:
• Gr I – minerit
• Gr II (A, B, C) – gaze suprafaţă
• Gr III (A, B, C) – prafuri
Legatura între categoria echipamentului și zona în care acesta funcționeaza
Tipul Prezenta Grupa Nivel de
Evitarea CATE Grupa de
atmosferei ZONA atmosferei echipamen EPL protectie
surselor de initiere GORIA protectie
explozive explozive tului cerut
Infrecventa sau
numai pe o In timpul
II 3G II Gc NORMAL
2 perioada scurta de operării normale
timp
Gaze, De asemenea, in
timpul defecţiunilor
Vapori 1
Probabil sa apara
previzibile (un singur
II 2G II Gb INALT
Ceţuri defect)
Continuu, De asemenea,
pentru perioade in timpul rarelor FOARTE
II 1G II Ga
0 lungi, defecţiuni (doua defecte ÎNALT
sau frecvent independente)
Infrecventa sau
numai pe o In timpul
II 3D III Dc NORMAL
22 perioada scurta de operării normale
timp
De asemenea, in
Pulberi timpul defecţiunilor
Probabil sa apara II 2D III Db INALT
inflamabile 21 previzibile
(un singur defect)
Continuu, De asemenea,
pentru perioade in timpul rarelor FOARTE
II 1D III Da
20 lungi, defecţiuni (doua defecte ÎNALT
sau frecvent independente)
UTILIZATORI PRODUCĂTORI
Directiva 1999/92/EC Directiva 2014/34/EU

IEC 60079-0
(HG 1058/2006) (HG 245/2016).
18
OCTOMBRIE
CAIET DE PRACTICĂ
Alegerea echipamentului electric destinat a fi folosit în zone cu pericol de atmosferă

explozivă trebuie să se realizeze ţinând cont de parametrii de zonare ai locului unde urmează să fie
amplasat. Astfel trebuie să se ţină cont de:
- clasificarea ariei periculoase în zone, (standardul de referinţa este SR EN 60079-10);
- clasa de temperatura sau temperatura de aprindere a gazelor sau vaporilor;
- grupa (subgrupa) aparaturii electrice;
- condiţiile locale (temperatura ambianta şi factorii care pot influenţa negativ protecţia la
explozie).
Corelaţia tip de protecţie – indicele zonei
Tip de protecţie Categorie EPL Zona în care

Simbol Denumire (ATEX) (IECEx) poate fi folosit
Ex ia Securitate intrinsecă nivelul de protecţie ia

1 Ga Zona 0,1,2
Ex ma Încapsulare nivel de protecţie ma
cele de mai sus
Ex ib Securitate intrinsecă nivelul de protecţie ib
Ex m Încapsulare
Ex px Presurizare
Ex o Imersiune în ulei
2 Gb Zona 1,2
Ex q Umplere cu pulbere
Ex e Securitate mărită
Ex d Carcase antideflagrante
Ex v Cabine ventilate mobile
Ex op Echipament cu transmisie optică
cele de mai sus
Ex pz Presurizare
3 Gc Zona 2
Ex ic Securitate intrinsecă nivelul de protecţie ic
Ex nA,nC,nZ Neincendiar
19
OCTOMBRIE
CAIET DE PRACTICĂ
5. Cerințe pentru unelte utilizate în mediu Ex.
În spaţiile cu pericol (risc) ridicat de incendiu sau de explozie se interzice accesul salariaţilor
şi al altor persoane fără echipament de protecţie adecvat condiţiilor de lucru.
Folosirea dispozitivelor, aparatelor, uneltelor şi sculelor neprotejate corespunzător sau care
pot produce scântei prin funcţionare, lovire sau frecare în spaţii sau în locuri cu foc de explozie este
interzisă.
Instrucţiunile de folosire a uneltelor manuale trebuie să ia în considerare următoarele:

- Trebuie să se facă distincţie între două tipuri diferite de unelte:
a) unelte care pot cauza numai scântei unice la folosire (de exemplu: şurubelniţe, chei
fixe, şurubelniţe de impact);
b) unelte care la folosire în timpul tăierii cu ferăstrăul sau polizării generează o ploaie
de scântei.
- În zonele 0 şi 20 nu se admit unelte care pot cauza scântei.

- În zonele 1 şi 2 se admit numai unelte de oţel în conformitate cu cele prevăzute la lit. a).
Uneltele în conformitate cu prevederile lit. b) sunt admise numai dacă se asigură să nu fie
atmosferă explozivă periculoasă la locul de muncă.
Totuşi, utilizarea oricărui fel de unelte de oţel este complet interzisă în zona 1 dacă există risc
de explozie cauzat de prezenţa substanţelor care aparţin grupei de explozie II C (acetilenă, bisulfură
de carbon, hidrogen) şi sulfură de hidrogen, oxid de etilenă şi monoxid de carbon, în afară de cazul
în care se asigură că nu este prezentă nicio atmosferă explozivă periculoasă la locul de muncă în
timpul lucrului cu aceste unelte.
Uneltele de oţel în conformitate cu prevederile lit. a) sunt admise în zonele 21 şi 22. Uneltele
de oţel în conformitate cu prevederile lit. b) sunt admise dacă locul de muncă este protejat cu un
ecran faţă de restul ariilor din zonele 21 şi 22 şi dacă s-au luat următoarele măsuri suplimentare:
- s-au eliminat depunerile de praf de la locul de muncă
- locul de muncă se păstrează atât de umed încât nu se poate dispersa praf în aer şi nici nu se
poate dezvolta vreun proces de ardere mocnită.
La polizare sau tăiere în zonele 21 şi 22 sau în vecinătatea lor trebuie să se ia în considerare

faptul că scânteile produse pot zbura pe distanţe mari şi pot duce la formarea de particule
incandescente. Din acest motiv, celelalte locuri din jurul locului de muncă trebuie, de asemenea,
incluse în măsurile de protecţie menţionate.
Folosirea uneltelor în zonele 1, 2, 21 şi 22 trebuie supusă unui sistem de "admitere de

funcţionare". Aceasta se va include în informaţiile de utilizare.
Bibliografie:
NORMATIV din 2 mai 2007 privind prevenirea exploziilor pentru proiectarea, montarea, punerea în
funcţiune, utilizarea, repararea şi întreţinerea instalaţiilor tehnice care funcţionează în atmosfere potenţial
explozive, indicativ NEx 01-06
NORMATIV din 15 februarie 2005 pentru proiectarea, executarea, verificarea şl exploatarea instalaţiilor
electrice în zone cu pericol de explozie indicativ NP 099-04 (revizuire ID 17-1986)
20
OCTOMBRIE
CAIET DE PRACTICĂ
6. Fișe de inspecție a echipamentelor cu tip de protecție Ex d, Ex i, Ex e
FORMULAR DE INSPECŢIE
pentru echipament Ex “d” ; “e” ; “n” ; “t/tD”
Comanda internă nr. 2312 - nr. c-da MAIS 6971967

Denumire comandă / locație: Lucrari electroenergetice pentru relocarea statiei de uscare gaze
natural Herepea/S.U.G Miercurea Nirajului
Denumire echipament verificat: Traductor de presiune PIT-1001 S.N.6409027847
Ex II 2G Exd IIC T6
Echipamente cu tip protecție Ex «d» «e» «n» « t/tD »
Gradul de inspectie « D » Detaliat  « R » Riguros « V » Vizual

Data inspecției : 10.03.2022
Se verifică dacă: Ex n
Ex d Ex e
Ex t/tD
necesar pentru toate tipurile,
Grad de inspecţie
n = numai tip “n”, t = numai tip “t” și tip “tD”
D R V D R V D R V
A GENERALITĂȚI (TOATE ECHIPAMENTELE)
Echipamentul corespunde cu cerintele EPL/ zonei
1.
periculoase din locul unde este montat 
2. Grupa echipamentului este corectă 
Clasa de temperatură a echipamentului este corectă
3.
(numai pentru gaz)
 n n
Temperatura maximă a suprafeței echipamentului
4.
este corectă t t
Gradul de protecție al echipamentului (gradul IP) este
5. adecvat pentru nivelul de protecție / grupă / 
conductivitate
6. Identificarea circuitelor echipamentului este corectă 
Identificarea circuitelor echipamentului este
7.
disponibilă

Carcasa, părțile din sticlă și garniturile de etanșare
8.
sticlă pe metal și/sau compunzi sunt corespunzătoare

9. Nu există deteriorări sau modificări neautorizate 
Nu există evidența unor modificări vizibile
10.
neautorizate
Şuruburile, intrările de cablu (directe şi indirecte) şi
elementele de obturare sunt de tipuri corecte şi sunt
11. complete şi strânse:
- verificare fizică; 
21
OCTOMBRIE
CAIET DE PRACTICĂ
- verificare vizuală
Capacele filetate de pe carcase sunt de tip corect,
sunt strânse și securizate :
12. - verificare fizică;
Suprafețele îmbinărilor sunt curate și nedeteriorate și
13. garniturile dacă este cazul, sunt adecvate și 
poziționate corect
14. Starea garniturilor carcasei este satisfăcătoare 
Nu există nici o dovadă de pătrundere a apei sau a
15.
prafului în carcasă, corespunzător gradului IP

Interstițiile de îmbinare a flanșelor sunt :
- în limite de conformitate cu documentația
producătorului, sau
16. - în cadrul valorilor maxime admise de standardul de 
construcție relevant în momentul instalării, sau
- în cadrul valorilor maxime admise de documentația
locației
17. Conexiunile electrice sunt strânse
18. Terminalele nefolosite sunt strânse n
Dispozitivele cu întrerupere închisă și cele închise
19.
ermetic nu sunt deteriorate n
20. Componentele încapsulate nu sunt deteriorate n
21. Componentele antideflagrante nu sunt deteriorate n
Carcasa cu răsuflare restricţionată este
22.
corespunzătoare – (numai pentru tipul “nR”) n
Portul de încercare, dacă există, este funcțional –
23.
(numai pentru tipul “nR”) n
Funcționarea respirație este corespunzătoare - (numai
24.
pentru tipul “nR”) n
Dispozitivele de respirație şi drenare sunt
25.
satifăcătoare n n
ECHIPAMENT SPECIFIC (ILUMINAT)
Lămpile fluorescente nu indică efectele sfârşitului
26.
duratei de viaţă (EOL)
Lămpile cu descărcare de înaltă intensitate (HID) nu
27.
indică efectele sfârşitului duratei de viaţă (EOL)
Tipul de lampă, caracteristicile nominale,
28.
configurarea soclurilor și poziția sunt corecte
ECHIPAMENT SPECIFIC (MOTOARE)
Ventilatorul motorului are distanța suficientă față de
carcasă şi/sau capace, sistemele de răcire nu sunt
29.
deteriorate, fundația motorului nu are cavități sau
fisuri
30. Ventilația aerului nu este blocată
31. Rezistența de izolație (IR) a înfășurărilor motorului
22
OCTOMBRIE
CAIET DE PRACTICĂ
este corespunzătoare
B. INSTALAȚII - GENERALITĂȚI
1. Tipul de cablu este corespunzător 
2. Nu există deteriorări evidente ale cablului 
Etanşarea canalelor, tuburilor, ţevilor şi/sau
3.
conductelor este satisfăcătoare

Cutiile de întrerupere şi cutiile terminale de cablu
4.
sunt umplute în mod corect

Integritatea sistemului de conducte şi interfaţa cu
5.
sistemul asociat este menţinută

Conexiunile de legare la pământ, incluzând toate
conexiunile suplimentare de masă pentru legare la
6.
pământ, sunt satisfăcătoare (de exemplu, conexiunile
sunt strânse şi conductoarele au secţiunea necesară):
Impedanţa buclei de defect (în sisteme TN) sau
7. rezistenţa de legare la pământ (în sisteme IT) este 
satisfăcătoare
Dispozitivele automate de protecție electrică sunt
8.
setate corect (nu este posibilă autoreanclanșarea) 
Dispozitivele automate de protecţie electrică
9.
funcţionează în limitele permise

Condițiile specifice de folosire (dacă sunt aplicabile )
10.
sunt respectate.
Extremitatea cablurilor neutilizate sunt corect
11.
protejate
Blocajele adiacente îmbinărilor antideflagrante cu
12.
flanșe sunt în conformitate cu CEI 60079-14
Instalațiile cu tensiune/frecvență variabilă sunt în
13.
conformitate cu documentația
INSTALAȚII – SISTEME DE ÎNCĂLZIRE
Senzorii de temperatură funcționează în conformitate
14.
cu documentele producătorului t
Dispozitivele de oprire funcționeză în conformitate
15.
16. Setarea opririi de siguranță este stabilită
Resetarea opririi de siguranță a sistemului de
17.
încălzire este posibilă numai ajutorul unei unelte
18. Reanclanșarea nu este posibilă
Reanclanșarea opririi de siguranță în condiții de
19.
defect este împiedicată
Oprirea de siguranță este independenta de sistemul de
20.
control
Comutatorul de nivel, dacă este necesar, este instalat
21.
și setat corect
22. Comutatorul de debit, dacă este necesar, este instalat
23
OCTOMBRIE
CAIET DE PRACTICĂ
și setat corect
INSTALAȚII – MOTOARE
Dispozitivele de protecție ale motorului funcționeză
23.
în limitele timpului tE sau iA
C. MEDIU AMBIANT
Echipamentul este protejat adecvat împotriva
1. coroziunii, intemperiilor, vibraţiilor şi a altor factori 
dăunători
Nu există nicio acumulare anormală de praf sau
2.
murdărie

3. Izolaţia electrică este curată şi uscată
Notă : se notează cu  dacă corespunde cerințelor și cu  în cazul în care nu

corespunde cerințelor. În câmpul observații se face trimitere la pozițiile
corespunzătoare din buletinele de verificare ale echipamentelor verificate având
aceași tip de protecție Ex. Se notează explicit eventualele neconformități constatate.
Obsevații : Nu au fost constatate neconformități , instalația poate fii repusă în

funcțiune
Efectuat inspecția Nume prenume : ........................................

Funcția : .......................................
Semnătura : .......................................
24
OCTOMBRIE
CAIET DE PRACTICĂ
pentru echipament Ex “d” ; “e” ; “n” ; “t/tD”
Comanda internă nr. 2312 - nr. c-da MAIS 6971967

Denumire comandă / locație: Lucrari electroenergetice pentru relocarea statiei de uscare gaze
natural Herepea/S.U.G Miercurea Nirajului
Denumire echipament verificat : Corp iluminat CSFM 03-340/ELBA – Ex II2G Exe mbT5
Echipamente cu tip protecție Ex «d» «e»  «n» « t/tD »
Se verifică dacă: Ex n
Ex d Ex e
Ex t/tD
necesar pentru toate tipurile,
Grad de inspecţie
n = numai tip “n”, t = numai tip “t” și tip “tD”
D R V D R V D R V
A GENERALITĂȚI (TOATE ECHIPAMENTELE)
Echipamentul corespunde cu cerintele EPL/ zonei
1.
periculoase din locul unde este montat

2. Grupa echipamentului este corectă 
Clasa de temperatură a echipamentului este corectă
3.
(numai pentru gaz)
 n n
Temperatura maximă a suprafeței echipamentului
4.
este corectă t t
Gradul de protecție al echipamentului (gradup IP)
5. este adecvat pentru nivelul de protecție / grupă / 
conductivitate
6. Identificarea circuitelor echipamentului este corectă 
Identificarea circuitelor echipamentului este
7.
disponibilă

Carcasa, părțile din sticlă și garniturile de etanșare
8.
sticlă pe metal și/sau compunzi sunt corespunzătoare

9. Nu există deteriorări sau modificări neautorizate 
Nu există evidența unor modificări vizibile
10.
neautorizate
Şuruburile, intrările de cablu (directe şi indirecte) şi
elementele de obturare sunt de tipuri corecte şi sunt
11. complete şi strânse:
25
OCTOMBRIE
CAIET DE PRACTICĂ
Capacele filetate de pe carcase sunt de tip corect,
sunt strânse și securizate :
12. - verificare fizică;
Suprafețele îmbinărilor sunt curate și nedeteriorate și
13. garniturile dacă este cazul, sunt adecvate și
poziționate corect
14. Starea garniturilor carcasei este satisfăcătoare 
Nu există nici o dovadă de pătrundere a apei sau a
15.
prafului în carcasă, corespunzător gradului IP

Interstițiile de îmbinare a flanșelor sunt :
- în limite de conformitate cu documentația
producătorului, sau
16. - în cadrul valorilor maxime admise de standardul de
construcție relevant în momentul instalării, sau
- în cadrul valorilor maxime admise de documentația
locației
17. Conexiunile electrice sunt strânse 
18. Terminalele nefolosite sunt strânse  n
Dispozitivele cu întrerupere închisă și cele închise
19.
ermetic nu sunt deteriorate n
20. Componentele încapsulate nu sunt deteriorate  n
21. Componentele antideflagrante nu sunt deteriorate n
Carcasa cu răsuflare restricţionată este
22.
corespunzătoare – (numai pentru tipul “nR”) n
Portul de încercare, dacă există, este funcțional –
23.
(numai pentru tipul “nR”) n
Funcționarea respirație este corespunzătoare - (numai
24.
pentru tipul “nR”) n
Dispozitivele de respirație şi drenare sunt
25.
satifăcătoare n n
ECHIPAMENT SPECIFIC (ILUMINAT)
Lămpile fluorescente nu indică efectele sfârşitului
26.
duratei de viaţă (EOL)

Lămpile cu descărcare de înaltă intensitate (HID) nu
27.
indică efectele sfârşitului duratei de viaţă (EOL)
Tipul de lampă, caracteristicile nominale,
28.
configurarea soclurilor și poziția sunt corecte

ECHIPAMENT SPECIFIC (MOTOARE)
Ventilatorul motorului are distanța suficientă față de
carcasă şi/sau capace, sistemele de răcire nu sunt
29.
deteriorate, fundația motorului nu are cavități sau
fisuri
30. Ventilația aerului nu este blocată
31. Rezistența de izolație (IR) a înfășurărilor motorului
26
OCTOMBRIE
CAIET DE PRACTICĂ
este corespunzătoare
B. INSTALAȚII - GENERALITĂȚI
1. Tipul de cablu este corespunzător 
2. Nu există deteriorări evidente ale cablului 
Etanşarea canalelor, tuburilor, ţevilor şi/sau
3.
conductelor este satisfăcătoare
Cutiile de întrerupere şi cutiile terminale de cablu
4.
sunt umplute în mod corect
Integritatea sistemului de conducte şi interfaţa cu
5.
sistemul asociat este menţinută
Conexiunile de legare la pământ, incluzând toate
conexiunile suplimentare de masă pentru legare la
6.
pământ, sunt satisfăcătoare (de exemplu, conexiunile
sunt strânse şi conductoarele au secţiunea necesară):
Impedanţa buclei de defect (în sisteme TN) sau
7. rezistenţa de legare la pământ (în sisteme IT) este 
satisfăcătoare
Dispozitivele automate de protecție electrică sunt
8.
setate corect (nu este posibilă autoreanclanșarea) 
Dispozitivele automate de protecţie electrică
9.
funcţionează în limitele permise

Condițiile specifice de folosire (dacă sunt aplicabile )
10.
sunt respectate.
Extremitatea cablurilor neutilizate sunt corect
11.
protejate
Blocajele adiacente îmbinărilor antideflagrante cu
12.
flanșe sunt în conformitate cu CEI 60079-14
Instalațiile cu tensiune/frecvență variabilă sunt în
13.
conformitate cu documentația
INSTALAȚII – SISTEME DE ÎNCĂLZIRE
Senzorii de temperatură funcționează în conformitate
14.
Dispozitivele de oprire funcționeză în conformitate
15.
16. Setarea opririi de siguranță este stabilită
Resetarea opririi de siguranță a sistemului de
17.
încălzire este posibilă numai ajutorul unei unelte
18. Reanclanșarea nu este posibilă
Reanclanșarea opririi de siguranță în condiții de
19.
defect este împiedicată
Oprirea de siguranță este independenta de sistemul de
20.
control
Comutatorul de nivel, dacă este necesar, este instalat
21.
și setat corect
22. Comutatorul de debit, dacă este necesar, este instalat
27
OCTOMBRIE
CAIET DE PRACTICĂ
și setat corect
INSTALAȚII – MOTOARE
Dispozitivele de protecție ale motorului funcționeză
23.
în limitele timpului tE sau iA
C. MEDIU AMBIANT
Echipamentul este protejat adecvat împotriva
1. coroziunii, intemperiilor, vibraţiilor şi a altor factori 
dăunători
Nu există nicio acumulare anormală de praf sau
2.
murdărie

3. Izolaţia electrică este curată şi uscată 
Notă : se notează cu  dacă corespunde cerințelor și cu  în cazul în care nu corespunde cerințelor

În câmpul observații se face trimitere la pozițiile corespunzătoare din buletinele de verificare ale
echipamentelor verificate având aceași tip de protecție Ex. Se notează explicit eventualele
neconformități constatate.

funcțiune

Funcția : .......................................
Semnătura : .......................................
28
OCTOMBRIE
CAIET DE PRACTICĂ
pentru echipament Ex “i”
Comanda internă nr. 2603 - nr. c-dă MAIS 7027771
Denumire comandă / locație Verificat si calibrat traductoare de presiune si temperatura S.U.

Valea Seaca
Denumire echipament verificat: Traductor presiune diferentiala Endress Hauser PDIA-3046

S.N.C80080107D Ex II 1/2 G Ex ia IIC T6-T4
Se verifică dacă: Grad de inspecţie

= necesar D R V
A. ECHIPAMENT
1. Circuitul şi/sau documentația echipamentului este corespunzătoare cu EPL/zona 
2. Echipamentul instalat este cel specificat în documentaţie 
3. Circuitul şi/sau categoria echipamentului şi grupa sunt corecte 
4. Evaluarea IP a echipamentului este potrivită cu Grupa III 
5. Clasa de temperatură a echipamentului este corectă 
6. Domeniul de temperatură ambiantă a aparaturii este corect pentru instalație 
Intervalul de temperatură pentru funcționarea aparaturii este corectă pentru
7.
instalație

8. Instalaţia este etichetată în mod clar 
Carcasa, părțile din sticlă și garniturile de etanșare sticlă pe metal și/sau compuși
9.
sunt corespunzătoare

Presetupele și elementele de obturare sunt de tipul corect, sunt complete și sunt
strânse la:
10.
- verificare fizică

11. Nu există modificări neautorizate 
12. Nu există modificări vizibile neautorizate
Diodele, bariele de securitate, izolatoarele galvanice, releele şi alte dispozitive de
13. limitare a energiei sunt de tipul aprobat, instalate în conformitate cu prescripţiile 
de certificare şi legate la pământ, acolo unde este cazul
14. Starea garniturilor de etanșare de la carcasă este satisfăcătoare 
15. Conexiunile electrice sunt corecte 
16. Plăcile de circuite imprimate sunt curate şi nedeteriorate 
17. Tensiunea maximă Um a aparatului asociat nu este depășită 
B. INSTALAŢII
1. Cablurile sunt instalate în conformitate cu documentaţia 
29
OCTOMBRIE
CAIET DE PRACTICĂ
2. Ecranele cablurilor sunt legate la pământ în conformitate cu documentaţia 

3. Nu există stricăciuni evidente în cabluri 
4. Etanşarea coloanelor, tuburilor, ţevilor şi/sau conductelor este corespunzătoare 
5. Conexiunile punct cu punct sunt toate corecte (numai pentru inspecția inițială)
Continuitatea legării la pământ este satisfăcătoare (de exemplu: conexiunile sunt
6. strânse şi conductoarele sunt de secţiune suficientă) pentru circuitele izolate non- 
galvanic
7. Conexiunile de legare la pământ menţin integritatea tipului de protecţie 
8. Legarea la pământ a circuitului intrinsec este corespunzătoare 
9. Rezistența de izolație este corespunzătoare 
Separaţia este menţinută între circuitele cu securitate intrinsecă şi cele fără
10.
securitate intrinsecă, fiind în cutii comune de distribuţie sau în casete de relee

Scurt-circuitul de protecţie a sursei de alimentare este în conformitate cu
11.
documentaţia

12. Condiţiile speciale de folosire ( dacă sunt aplicabile) sunt respectate
13. Cablurile nefolosite sunt închise corect 
C. MEDIU INCONJURĂTOR
Echipamentul este protejat adecvat la coroziune, intemperii, vibraţii şi alţi factori
1.
dăunători

2. Nu există acumulări anormală de praf sau murdărie 
Notă : se notează cu  dacă corespunde cerințelor și cu  în cazul în care nu corespunde cerințelor

În câmpul observații se face trimitere la pozițiile corespunzătoare din buletinele de verificare ale
echipamentelor verificate având aceași tip de protecție Ex. Se notează explicit eventualele
neconformități constatate.

funcțiune

Funcția : .......................................
Semnătura : .......................................
30
OCTOMBRIE
CAIET DE PRACTICĂ
7. Factorii care influențează programul de inspecție în conformitate cu SR EN 60079-17.
Factorii care influențează programul de inspecție conform SR EN 60079-17 sunt prezentați la:
- cap. 4.3 Inspecții, subcap. 4.3.1 Generalități, Nota 2
Factorii majori care afectează deteriorarea echipamentelor includ: susceptibilitatea la

coroziune, expunerea la substanțe chimice sau solvenți, probabilitatea de acumulare a prafului sau a
murdăriei, probabilitatea apariției apei, expunerea la temperatură excesivă a mediului ambiant,
riscul deteriorării mecanice, expunerea la vibrații nejustificate. Alți factori de serviciu includ:
pregătirea și experiența personalului, probabilitatea unor modificări sau ajustări neautorizate și
probabilitatea întreținerii necorespunzătoare, de exemplu cea care nu este în conformitate cu
recomandările producătorului.
- cap. 4.4 Inspecți periodice, subcap. 4.4.2 Instalații fixe
Stabilirea cu exactitate a unui interval de inspecție periodic adecvat este o problemă

complexă. Gradul de inspecție și intervalul dintre inspecțiile periodice se determină luând în
considerare tipul de echipament, instrucțiunile producătorului, și dacă este cazul, de factorii care
determină deteriorarea, clasificarea zonei de explozie și / sau cerințele EPL și rezultatele inspecțiilor
anterioare. În cazul în care au existat grade și intervale de inspecție stabilite pentru echipamente,
instalații și medii similare, această experiență trebuie utilizată în determinarea strategiei de
inspecție.
Intervalul dintre inspecțiile periodice nu trebuie să depășească trei ani fără a solicita opinia
unor experți în domeniu.
- cap. 4.4 Inspecți periodice, subcap. 4.4.3 Echipamente mobile
Echipamentele electrice mobile (portabile, portabile și transportabile) sunt deosebit de

predispuse la daune sau utilizări incorecte și prin urmare, intervalul dintre inspecțiile periodice este
necesar a fi redus. Echipamentele electrice mobile trebuie să fie supuse unei inspecții atente cel
puțin la fiecare 12 luni. Pentru carcase care sunt deseori deschise (cum ar fi carcasele bateriilor) este
indicată o inspecție detaliată cel puțin o dată la 6 luni. În plus, echipamentul trebuie să fie verificat
vizual de utilizator înainte de utilizare, pentru a se asigura că echipamentul nu este deteriorat în mod
evident.
31
OCTOMBRIE
CAIET DE PRACTICĂ
8. Procedura de montaj pentru echipamente Ex d, Ex p, Ex i
Procedura de montaj pentru echipamente Ex d, Ex p, Ex i este stabilită în NP 099-04

”Normativ pentru proiectarea, executarea, verificarea şi exploatarea instalaţiilor electrice în zone cu
pericol de explozie”, după cum urmează:
8.1. Procedura de montaj pentru echipamente Ex d

Procedura de montaj pentru echipamente Ex d este descrisă la cap. 5 și cap.8 din normativ.
5.6. Alegerea şi montarea aparaturii electrice trebuie facuta astfel încât să fie evitata
influenţa factorilor externi precum: umiditatea, căldură, vibratiile, agenţii chimici, etc.
5.7. La instalarea aparaturii de protecţie antideflagranta trebuie evitata apropierea de
obstacole solide (pereţi, conducte, suporti de montare, etc.)
Distanţele minime de separare de la flansa antideflagranta în funcţie de subgrupa de

aparatura sunt:
- pentru subgrupa IIA 10 mm
- pentru subgrupa IIB 30 mm
- pentru subgrupa IIC 40 mm
5.8. Imbinarile antideflagrante trebuie protejate împotriva coroziunii prin aplicarea unor
lubrifianţi care nu se intaresc şi care, de regula, sunt indicaţi de fabricant în funcţie de
tipul aparaturii. De exemplu, pentru imbinari cu flanse şi cep la corpuri de iluminat se
recomanda pasta siliconica, rezistenta la temperaturi între -40°C şi +200°C.
8.1.9. Se recomanda ca jonctionarea cablurilor in arii periculoase sa fie evitata pe cat

posibil. In cazul in care acest lucru nu poate fi evitat, jonctiunile trebuie sa
indeplineasca urmatoarele conditii:
- sa fie facute intr-o capsulare cu un tip de protectie corespunzator zonei;
- sa fie corespunzatoare din punct de vedere electric si mecanic;
- sa fie umplute cu un compound, o rasina epoxidica sau acoperite cu un invelis
termocontractabil, conform instructiunilor date de producator.
In cazul in care, la instalarea unei capsulari, sunt necesare borne suplimentare si/sau
conductoare de alte dimensiuni si curenti fata de cele prevazute de furnizor, este necesar
sa se verifice prin calcul, pe baza parametrilor specificati de producator, ca puterea
disipata in noile conditii nu depaseste puterea nominala maxima disipata, astfel incat
temperatura maxima de suprafata a capsularii sa nu fie depasita. Racordarile
conductoarelor din cabluri la aparaturi antideflagrante sau circuite cu securitate
intrinseca trebuie facute numai prin conectoare de presare, cleme cu surub asigurate
contra slabirii, sudare sau brazare.
8.3.1. Intrarea cablurilor intr-o aparatura antideflagranta se poate face astfel:

- intrare directa, in care intrarea cablului se face direct in capsularea
antideflagranta a aparaturii;
- intrare indirecta, in care intrarea cablului se face prin intermediul unui
compartiment de borne cu tipul de protectie antideflagranta "d" sau cu securitate
marita "e"
8.3.4. Intrarile de cabluri pentru aparatura antideflagranta trebuie sa asigure etansarea

dintre cablu si corpul intrarii fie printr-un inel de etansare din material elastomeric,
metalic sau compozit, fie printr-un compound de umplere.
32
OCTOMBRIE
CAIET DE PRACTICĂ
Este permis a se folosi dispozitive de intrari de cabluri cu inel de etansare pentru:

- capsulari subgrupele IIA, IIB amplasate in zona 2;
- capsulari subgrupele IIA, IIB amplasate in zona 1 care au un volum mai mic de
2000 cm3.
Pe fiecare intrare de cablu trebuie marcate diametrul minim si maxim admisibil al
cablului.
8.2. Procedura de montaj pentru echipamente Ex p

Procedura de montaj pentru echipamente Ex p este descrisă la cap. 9 din normativ.
9.1. Condiţii tehnice pentru conducte
9.1.1. Materialele folosite pentru conducte şi imbinari nu trebuie să fie afectate de gazul
de protecţie şi de vaporii sau gazele inflamabile în care sunt instalate.
9.1.2. Conductele trebuie să reziste la 1,5 ori suprapresiunea maxima specificată de
furnizorul aparaturii presurizate sau la suprapresiunea maxima a sursei de presurizare.
9.1.3. Intrarea gazului de protecţie în conducta de alimentare trebuie să se facă în afară
ariei periculoase. Face excepţie cazul în care gazul este furnizat în butelii.
9.1.4. Se recomanda ca orificiile de ieşire a gazului de pe conductele de evacuare să fie
într-o arie nepericuloasa. Dacă acest lucru nu este posibil, trebuie instalate bariere
contra scanteilor şi particulelor incendive.
9.1.5. Barierele nu sunt necesare în zona 2, dacă aparatura nu produce, în funcţionare
normală, scantei sau particule incendive.
În toate celelalte situaţii instalarea barierelor este obligatorie.
9.1.6. Se recomanda ca instalarea aparaturii de presurizare, ventilatoare, compresoare,
dispozitivele de control/comanda aferente, etc., să se facă într-o arie nepericuloasa; în
caz contrar, aparatura trebuie să fie protejata corespunzător zonei.
9.2. Măsuri în cazul defectării presurizarii
9.2.1. Aparatura cu sursa interna de degajare trebuie instalata conform instrucţiunilor
furnizorului. În cazul defectării presurizarii, este necesară alarmarea şi luarea de măsuri
pentru menţinerea siguranţei sistemului.
9.2.2. Dacă aparatura este fără sursa interna de degajare, măsurile care trebuie luate în
cazul defectării presurizarii depind de clasificarea ariei periculoase şi de tipul de
protecţie al aparaturii.
9.2.3. În zona 1, dacă aparatura este corespunzătoare zonei 2 fără presurizare, este
necesară alarmarea, în vederea luării de măsuri pentru repararea defectiunii; dacă
aparatura este necorespunzătoare pentru zona 2 fără presurizare, alarma trebuie urmată
de deconectare automată.
9.2.4. În zona 2, în cazul în care aparatura este corespunzătoare zonei 2 fără presurizare,
nu trebuie luată nici o măsura; dacă aparatura nu este corespunzătoare zonei 2 fără
presurizare, este necesară alarmarea.
9.3. Purjarea
9.3.1. Gazul de protecţie pentru purjare şi presurizare trebuie să fie necombustibil şi
netoxic, sa nu conţină umezeala, praf sau ulei.
9.3.2. Dacă se foloseşte aerul ca gaz de protecţie, priza de aer trebuie amplasata în afară
ariei periculoase.
9.3.3. Cantitatea de gaz de presurizare necesar pentru purjare trebuie să fie de cel puţin
5 ori volumul spaţiului liber din capsulare şi conductele aferente.
9.3.4. Timpul de purjare pentru presurizarea unei capsulari, inclusiv pentru conductele
aferente, trebuie specificat de furnizor.
33
OCTOMBRIE
CAIET DE PRACTICĂ
9.3.5. În zona 2 purjarea nu este obligatorie, dacă atmosfera în interiorul capsularii este
mult sub limita inferioară de inflamabilitate (de exemplu, 25% din LEL). Acest lucru se
poate controla prin instalarea unor detectoare de gaz.
9.4. Punerea în funcţiune
9.4.1. În vederea punerii în funcţiune a unei instalaţii presurizate trebuie obţinut un
certificat de verificare a tipului de protecţie eliberat de un organism notificat (a se vedea
4.4.4.). Standardul de referinţa este SR EN 60079-0:2005.
9.4.2. Punerea în funcţiune a unei instalaţii de presurizare trebuie autorizata de către o
comisie compusa din reprezentanţi ai beneficiarului, proiectantului, INSEMEX
Petrosani şi ai Inspectoratului teritorial de stat pentru protecţia muncii.
8.3. Procedura de montaj pentru echipamente Ex i
Procedura de montaj pentru echipamente Ex i este descrisă la cap. 11 din normativ.
Spre deosebire de alte tipuri de protecţie antiexploziva, unde trebuie avută în vedere limitarea
energiei în aparatura pentru a evita aprinderea unui amestec exploziv, la echipamentele cu securitate
intrinseca şi circuitele aferente trebuie avută în vedere asigurarea integrităţii acestora prin protejarea
împotriva patrunderii energiei din alte surse.
În acest fel, chiar în caz de defect (scurtcircuit, punere la pământ sau ruperea circuitului),
energia limita în circuit nu este depăşită. De aceea, prin modul de instalare a circuitelor cu securitate
intrinseca, trebuie să se urmărească menţinerea separarii faţă de alte circuite.
11.1. Instalaţii pentru zonele 1 şi 2

11.1.1. Standardul de referinţa privind aparatura cu securitate intrinseca şi părţile cu
securitate intrinseca ale aparaturii asociate, instalate în zonele 1 sau 2, este SR EN
60079-11:2007.
11.1.2. Se recomandă ca aparatura asociata să fie amplasata în afară ariei periculoase
sau, dacă acest lucru nu este posibil din motive practice, să aibă o protecţie
antiexplozivă corespunzătoare.
11.1.3. Tensiunea de alimentare a aparaturii electrice asociate nu trebuie să fie mai mare
decât tensiunea înscrisă pe eticheta acesteia, iar curentul de scurtcircuit prezumat al
sursei de alimentare nu trebuie să fie mai mare de 1500 A.
11.1.4. Tensiunea de încercare a cablurilor folosite pentru circuitele cu securitate
intrinseca trebuie să fie de minimum 500 V c.a. Diametrul conductoarelor individuale
din locurile cu pericol de explozie trebuie să fie de minimum 0,1 mm.
11.1.5. Ecranul cablurilor trebuie legat la pământ la capatul din zona nepericuloasa, într-
un singur punct.
11.1.6. Ecranul trebuie legat la pământ în mai multe puncte în una din următoarele
situaţii de mai jos:
a) dacă ecranul are o rezistenta mare sau exista un ecran suplimentar împotriva
interferentelor inductive, conectarea la pământ în mai multe puncte trebuie să
îndeplinească următoarele condiţii:
- conductorul de legare la pământ să fie izolat şi să aibă o secţiune minima de 4
mm2 cupru;
- conductorul de legare la pământ şi ecranul să fie legate la pământ în acelaşi
punct, situat la capatul din zona nepericuloasa;
- ansamblul conductor de legare la pământ-ecran sa reziste la o încercare a
izolatiei la 500 V faţă de toate celelalte conductoare din cablu şi toate
armaturile de cablu;
34
OCTOMBRIE
CAIET DE PRACTICĂ
- valoarea L/R a cablului sa nu depăşească valorile permise, prevăzute în

certificate, marcajul echipamentului sau instrucţiunile de utilizare (a se
vedea şi 11.1.18.).
b) dacă zona de instalare a cablului prezintă un înalt grad de echipotentialitate (este
asigurata egalitatea potentialelor dintre cele doua extremitati ale circuitului),
ecranele pot fi racordate la pământ la cele doua capete, şi, dacă e necesar, în
oricare alt punct intermediar.
c) se pot efectua legari la pământ multiple, prin condensatoare a căror capacitate
totală echivalenta nu depăşeşte 10 nF.
Armatura cablului trebuie conectata la sistemul de legare echipotentiala în cel puţin un
punct, pentru a evita apariţia de scantei periculoase.
Se recomanda conectarea armaturii la sistemul de legare echipotentiala prin intermediul
intrărilor de cablu de la cele doua capete.
11.1.7. La instalarea cablurilor ce conţin circuite cu securitate intrinseca trebuie respectata
una din următoarele condiţii:
- să fie protejate împotriva riscului de deteriorare mecanică;
- să fie armate, ecranate sau cu invelis metalic;
- să fie separate de cablurile conţinând circuite fără securitate intrinseca.
11.1.8. Nu sunt permise în acelaşi cablu multifilar circuite cu securitate intrinseca şi
circuite fără securitate intrinseca.
11.1.9. În afară cazurilor în care sunt permise în mod special, circuitele cu siguranţa
intrinseca nu trebuie dispuse în aceleaşi cabluri, manunchiuri, tuburi de protecţie, poduri
de cabluri cu circuitele fără securitate intrinseca, ci trebuie separate cu ajutorul unor
bariere mecanice.
Asemenea bariere nu sunt necesare, dacă toate cablurile sunt ecranate sau cu invelis
metalic legat la pământ sau dacă sunt fixate solid, astfel încât să se menţină o separare
fizica corespunzătoare.
11.1.10. O atenţie deosebită trebuie acordată evitării influentei campurilor electromagnetice
perturbatoare, generate fie de cabluri monofilare prin care circulă curenţi mari, fie de
linii electrice aeriene de înaltă tensiune, prin montarea cablurilor conţinând circuite cu
siguranţa intrinseca la distanţe corespunzătoare sau prin folosirea de ecrane sau
conductoare torsadate.
11.1.11. Cablurile care conţin circuite cu securitate intrinseca trebuie să fie marcate prin
etichetare sau codificarea culorilor. Culoarea folosită trebuie să fie albastru deschis.
Marcarea circuitelor cu securitate intrinseca nu este necesară dacă toate cablurile cu şi
fără securitate intrinseca sunt armate, ecranate sau cu invelis metalic.
11.1.12. Cablurile conţinând mai multe circuite cu securitate intrinseca trebuie să
indeplineasca următoarele cerinţe suplimentare:
- izolatia conductoarelor sa reziste la o încercare de rigiditate dielectrica la o
tensiune dubla faţă de tensiunea nominală, dar minimum 500 V c.a.;
- cablul sa reziste la o încercare de rigiditate dielectrica cu o tensiune de
minimum 500 V c.a., aplicată între toate conductoarele legate împreună şi
armatura şi ecranul legate împreună şi de minimum 1000 V c.a., aplicată
între doua manunchiuri de conductoare legate împreună, fiecare conţinând
jumătate din numărul de conductoare ale cablului.
11.1.13. În instalaţiile electrice care conţin circuite cu securitate intrinseca (dulapuri de
măsura şi control, cutii de conexiuni, etc.) bornele trebuie separate în mod sigur de
circuitele fără securitate intrinseca (de exemplu printr-un perete de separare sau printr-o
distantare de cel puţin 50 mm). Bornele circuitelor cu securitate intrinseca trebuie
marcate corespunzător. Standardul de referinţa este SR EN 60079-11:2007.
35
OCTOMBRIE
CAIET DE PRACTICĂ
11.1.14. Circuitele cu securitate intrinseca pot fi izolate faţă de pământ sau legate într-un
punct la sistemul de legare echipotentiala, dacă acesta acoperă toată aria în care sunt
instalate circuitele cu securitate intrinseca.
Alegerea uneia din cele doua metode de instalare trebuie să aibă în vedere regulile de
funcţionare a circuitelor şi instrucţiunile producătorului.
11.1.15. Dacă circuitul cu securitate intrinseca este izolat faţă de pământ, trebuie luate
măsuri pentru eliminarea riscului provenind de la incarcarile electrostatice, de exemplu,
printr-o legare la pământ prin intermediul unor rezistente de o valoare cuprinsă între 0,2
şi 1 Megaohm.
11.1.16. Legarea la pământ într-un circuit, în doua sau mai multe puncte, este permisă cu
condiţia ca circuitul să fie separat galvanic în subcircuite, fiecare dintre acestea având
un singur punct de punere la pământ.
Legarea la pământ a circuitelor cu securitate intrinseca poate fi necesară fie din
motive functionale (de exemplu, pentru termocuple sudate), fie din motive de securitate
(de exemplu, când se utilizează bariere de securitate fără separare galvanica sau când
aparatura nu rezista la încercările de rigiditate dielectrica de minimum 500 V faţă de
pământ).
11.1.17. Bornele de legare la pământ ale barierelor de siguranţă fără separare galvanica (de
exemplu barierele Zener) trebuie legate la sistemul de legare echipotentiala pe drumul
cel mai scurt sau (numai în sistemul TN-S) legate la pământ.
Impedanta dintre punctul de legare la pământ a barierelor de securitate şi punctul de
legare la pământ al sistemului trebuie să fie mai mica de 1 ohm. Se recomanda utilizarea
unor bare separate de legare la pământ.
Legătură trebuie realizată cu conductor izolat de cupru, cu o secţiune minima de 4 mm2.
Aceasta secţiune trebuie verificata la curentul de scurtcircuit al reţelei de alimentare a
barierei şi, eventual, marita corespunzător.
11.1.18. La instalarea circuitelor cu securitate intrinsecă cu o singură aparatură asociată se
recomandă a fi făcute următoarele verificări precizate în standardul SR EN 60079-14:
a) suma dintre capacitatea internă efectivă maximă C(1) a fiecărei unităţi de aparatură
cu securitate intrinsecă şi capacităţile cablului (în general cablurile fiind
considerate ca având o capacitate concentrată egală cu capacitatea maximă între
două conductoare alăturate) nu trebuie să depăşească valoarea maximă C(0)
marcată pe aparatura asociată;
b) suma dintre inductanţa internă efectivă maximă L(1) a fiecărei unităţi de aparatură
cu securitate intrinsecă şi inductanţa cablului nu trebuie să depăşească valoarea
maximă L(0) marcată pe aparatura asociată; în cazul în care aparatura cu
securitate intrinsecă nu conţine inductanţa efectivă şi aparatura asociată este
marcată cu o valoare inductanţă/rezistenţă L/R, dacă valoarea L/R a cablului,
măsurată între două conductoare din cablu prezentând separaţia maximă, este mai
mică decât această valoare, nu este necesar să se satisfacă prescripţia referitoare la
L(0);
c) valoarea tensiunii de intrare admise U(1), a curentului de intrare I(1) şi a puterii de
intrare P(1) ale fiecărei aparaturi cu securitate intrinsecă trebuie să fie mai mare
sau egală cu valorile U(0), I(0) şi, respectiv, P(0), corespunzătoare aparaturii
asociate;
d) la aparaturile simple temperatura maximă se poate determina din valorile P(0)
pentru aparatura asociată, pentru a obţine clasa de temperatură; clasa de
temperatură poate fi determinată cu ajutorul tabelului 11.3; în plus, componentele
cu o suprafaţă mai mică de 10 cmp (cu excepţia firelor conductoare) pot fi
clasificate ca T5 dacă temperatura lor de suprafaţă nu depăşeşte 150°C; grupa
36
OCTOMBRIE
CAIET DE PRACTICĂ
aparaturii cu circuite cu securitate intrinsecă este aceeaşi cu cea similară grupării

celei mai restrictive în ceea ce priveşte utilizarea, pentru orice exemplar de
aparatură electrică ce formează circuitul respectiv (de exemplu, un circuit cu
aparatura IIB şi IIC va fi de grupa IIB).
Tabelul 11.3
«Evaluarea pentru clasificarea T4 după dimensiunea componentei şi temperatura ambiantă»
────────────────────────────────────────────────────────
Suprafaţa totală, Cerinţe pentru clasificarea T4
excluzând capetele conductoare (bazată pe temperatura ambiantă de 40°C)
────────────────────────────────────────────────────────
< 20 mmp Temperatura de suprafaţă < 275°C
────────────────────────────────────────────────────────
> 20 mmp <10 cmp Temperatura de suprafaţă < 200°C
────────────────────────────────────────────────────────
> 20 mmp Puterea să nu depăşească 1,3 W
────────────────────────────────────────────────────────
Redusă la 1,2 W la o temperatură ambiantă de 60°C
sau 1,0 W la o temperatură ambiantă de 80°C"
────────────────────────────────────────────────────────
11.1.19. În cazul circuitelor cu securitate intrinseca cu mai mult de o aparatura asociata este
necesară verificarea prin calcule sau prin încercări de aprindere prin scanteie a s
ecurităţii întregului sistem (grupa aparaturii, clasa de temperatura şi categoria).
Caracteristicile nominale ale elementelor de limitare a tensiunii şi curentului din
fiecare aparatura asociata nu trebuie să depăşească combinatiile valorilor U(0) şi
I(0) ale celorlalte aparaturi asociate.
Standardul de referinţa pentru baza de calcul (normativa) de verificare a circuitelor cu
securitate intrinseca cu mai multe aparaturi asociate, care au caracteristici curent-
tensiune lineare cat şi metodele de determinare a valorilor maxime pentru tensiuni
şi curenţi pentru acelaşi tip de circuite este SR EN 60079-14 (Anexe).
11.2. Instalaţii pentru zona 0

11.2.1. În zona 0, instalarea circuitelor cu securitate intrinseca trebuie să respecte prescripţiile
de la 11.1. pentru zonele 1 şi 2, completate sau modificate de prevederile de la
paragrafele următoare.
11.2.2. Standardul de referinţa pentru aparatura cu securitate intrinseca şi aparatura asociata,
instalate în zona 0 este SR EN 60079-0:2005, categoria "ia". Se recomanda utilizarea
aparaturii asociate cu separare galvanica între circuitele cu şi fără securitate intrinseca.
11.2.3. Aparatura asociata fără separare galvanica se poate utiliza numai în schema de legare
la pământ de tip TN-S în conformitate cu 11.1.17., iar aparatura trebuie alimentata de la
reţea printr-un transformator de separaţie, protejat pe primar prin sigurante fuzibile cu
capacitate de rupere corespunzătoare.
Toate componentele circuitului (aparatura simpla, aparatura cu siguranţa intrinseca,
cablurile) trebuie să fie de categoria "ia".
11.2.4. Atunci când este necesară legarea la pământ din motive functionale, aceasta trebuie
facuta în afară zonei 0, dar cat mai aproape de aparatura din zona 0.
11.2.5. În cazul în care aparatura instalata în zona 0 poate fi periclitata de diferenţe de
37
OCTOMBRIE
CAIET DE PRACTICĂ
potenţial ce pot aparea ca urmare a descarcarilor atmosferice, trebuie instalat un

dispozitiv de protecţie la supratensiuni între fiecare conductor nelegat la pământ şi
structura locală invecinata, la maximum 1 m de intrarea în zona 0. Conductorul de
conexiune trebuie să aibă o secţiune de minimum 4 mm2 cupru.
Dispozitivul de protecţie la supratensiuni trebuie să suporte un curent de descărcare de
vârf de minimum 10 kA (impuls de 8/20 sec, de 10 ori), iar tensiunea de amorsare
trebuie determinata pentru fiecare instalatie în parte.
9. Marcarea echipamentelor utilizate în mediu Ex.
Din punct de vedere al securităţii muncii, este esenţial ca sistemul de marcare indicat mai jos
să fie aplicat numai la aparatura electrică care este în conformitate cu standardul specific pentru
tipul de protecţie.
Aparatura electrică trebuie marcată pe partea principală într-un loc vizibil.
Marcarea trebuie să cuprindă următoarele:

- numele constructorului;
- tipul;
- simbolul Ex;
- simbolul modului de protecţie (d, e, p, q, ia sau ib, o, m, etc.);
- simbolul subgrupei aparaturii (IIA, IIB sau IIC);
- clasa de temperatura;
- denumirea laboratorului de încercare şi referinţa de certificat;
- alte date suplimentare, dacă este cazul
Simbolurile pentru fiecare tip de protecţie folosit sunt următoarele:

– "d": capsulare antideflagrantă
– "e": securitate mărită
– "ia": securitate intrinsecă, nivel de protecţie "ia"
– "ib": securitate intrinsecă, nivel de protecţie "ib"
– "ma": încapsulare, nivel de protecţie “ma”
– "mb": încapsulare, nivel de protecţie “mb”
– "nA": Tip n, metodă de protecţie “nA”
– "nC": Tip n, metodă de protecţie “nC”
– "nL": Tip n, metodă de protecţie “nL”
– "nR": Tip n, metodă de protecţie “nR”
– "o": imersiune în ulei
– "px": presurizare, nivel de protecţie “px”
– "py": presurizare, nivel de protecţie “py”
– "pz": presurizare, nivel de protecţie “pz”
– "q": umplere cu pulberi.
Pentru aparatura asociată corespunzătoare instalării în arii periculoase, simbolul pentru tipul de
protecţie trebuie închis între paranteze drepte, de exemplu, Ex d[ia] IIC T4.
Pentru aparatura asociată care nu este corespunzătoare instalării în arii periculoase, atât simbolul Ex
cât şi simbolul pentru tipul de protecţie trebuie închise între aceleaşi paranteze drepte, de exemplu
[Ex ia] IIC;
38
OCTOMBRIE
CAIET DE PRACTICĂ
Pentru aparatura asociată care nu este corespunzătoare pentru instalare într-o arie periculoasă, nu
este inclusă o clasă de temperatură.
Aparatura electrică ce nu corespunde în totalitate cu SR EN 60079-0 şi cu alte părţi relevante ale

seriei SR EN 60079 în cazul în care se cere echivalarea din punct de vedere al securităţii, trebuie
marcată cu simbolul “s”.
Simbolul grupei:
- II, IIA, IIB or IIC pentru aparatura electrică pentru locuri cu o atmosferă explozivă gazoasă,
altele decât minele grizutoase.
Literele A, B, C trebuie folosite dacă standardul specific pentru tipul de protecţie considerat
specifică acest lucru.
Dacă aparatura electrică este prevăzută pentru folosire numai într-un anumit gaz, simbolul II
trebuie urmat de formula chimică sau denumirea gazului în paranteze.
Dacă aparatura electrică este prevăzută pentru folosire într-un anumit gaz, suplimentar
adecvabilităţii pentru utilizare într-o grupa specifică a aparaturii electrice, formula chimică trebuie
să urmeze grupei şi să fie separată de aceasta prin simbolul “+”, de exemplu,“IIB + H2”.
Aparatura marcată “IIB” corespunde şi aplicaţiilor care necesită aparatură marcată “IIA”. În
mod similar, aparatura marcată “IIC” corespunde aplicaţiilor care necesită aparatură din Grupa IIA
şi Grupa IIB.
Pentru aparatura electrică din Grupa II simbolul care indică clasa de temperatură. În cazul în
care producătorul doreşte să specifice temperatura maximă de suprafaţă între două clase de
temperatură, el poate face acest lucru prin marcarea doar a acelei temperaturi maxime de suprafaţă
în grade Celsius, sau prin marcarea atât a temperaturii maxime de suprafaţă în grade Celsius şi, în
paranteze, clasă superioară următoare de temperatură, de exemplu T1 sau 350 °C sau 350 °C(T1).
Aparatura electrică din Grupa II care are temperatura maximă de suprafaţă peste 450 °C trebuie să
poarte numai inscripţia temperaturii maxime de suprafaţă în grade Celsius, de exemplu, 600 °C.
Aparatura electrică din Grupa II marcată pentru folosire într-un anumit gaz nu are nevoie de
marcarea clasei de temperatură sau temperaturii maxime de suprafaţă.
Acolo unde este adecvat conform 5.1.1, marcarea trebuie să cuprindă fie simbolul Ta sau
Tamb împreună cu domeniul special de temperatură ambiantă sau simbolul “X” pentru a indica
aceste condiţii speciale de utilizare conform 29.2 (i).
Intrările de cablu nu au nevoie să fie marcate cu clasa de temperatură sau temperatura maximă de
suprafaţă în grade Celsius.
Un număr de serie, exceptând

- accesorii de conectare (intrări de cabluri şi tuburi, plăci de obturare, plăci adaptoare, şi
traversări);
- aparatura electrică foarte mică pe care există spaţiu limitat
(Numărul de lot poate fi considerat o alternativă a numărului de serie.)
Denumirea sau marca emitentului de certificat în forma următoare: ultimele două cifre ale
anului de certificare urmate de numărul de serie al certificatului din acel an; Dacă se consideră
necesar să se indice condiţii speciale de folosire sigură trebuie adăugat simbolul “X” după referinţa
39
OCTOMBRIE
CAIET DE PRACTICĂ
de certificare. O marcare de avertizare poate fi marcată pe aparatură ca o alternativă la cerinţa

pentru marcarea simbolului “X”.
Producătorul trebuie să se asigure că cerinţele condiţiilor speciale pentru utilizare sigură sunt
transmise la cumpărător împreună cu orice alte informaţii necesare. Orice marcare adiţională
prescrisă în standardele specifice pentru tipurile de protecţie considerate, conform Art.1.
În standardele aplicabile de securitate industrială pentru construcţia aparaturii electrice poate fi
necesară o marcare suplimentară.
Tipuri diferite de protecţie
În cazul în care sunt folosite tipuri diferite de protecţie pentru părţi diferite ale unei aparaturi
electrice, fiecare dintre părţile respective trebuie să poarte simbolul pentru tipul de protecţie
considerat.
În cazul în care într-o aparatură electrică se folosesc mai multe tipuri de protecţie, simbolurile
pentru tipurile de protecţie trebuie să apară în ordine alfabetică, cu sau fără spaţii de separare între
ele. În cazul folosirii de aparatură asociată, simbolurile pentru tipurile de protecţie trebuie să le
urmeze pe cele ale aparaturii.
Ordinea de marcare
Marcările de la (c) la (f) trebuie să fie puse în ordinea în care au fost date şi trebuie separate
între ele printr-un mic spaţiu.
Componente Ex
Componentele Ex, trebuie marcate vizibil şi marcajul trebuie să includă următoarele:
- numele sau marca înregistrată a producătorului;
- identificarea tipului dat de producător;
- simbolul Ex;
- simbolul pentru fiecare tip de protecţie folosit;
- simbolul grupei de aparatură electrică a componentului Ex;
- denumirea sau marca emitentului de certificat, şi numărul certificatului, dacă
componentul Ex are unul care indică conformitatea cu acest standard;
- simbolul “U”; şi
- Simbolul “X” nu este utilizat.
- marcarea suplimentară prevăzută în standardele specifice pentru tipurile de
protecţie considerate.
Standardele pentru construcţia aparaturii electrice pot necesita o marcare suplimentară.
Aparaturi şi componente Ex mici

Pe aparatura electrică mică şi pe componentele Ex mici acolo unde este spaţiu limitat, se
permite o reducere a marcajului. Marcarea minimă care trebuie aplicată pe aparatura sau
componentul Ex cuprinde următoarele:
- numele sau marca comercială înregistrată a producătorului;
- identificarea tipului dat de producător. Se permite abrevierea sau omiterea identificării
tipului dacă referinţa certificatului permite identificarea tipului specific;
simbolul Ex şi simbolul pentru fiecare tip de protecţie;
- numele sau marca emitentului de certificat, şi numărul certificatului, dacă
componentul Ex are unul care indică conformitatea cu acest standard; şi
- simbolul “X” sau “U” (dacă este necesar). Simbolurile “X” şi “U” nu trebuie utilizate
niciodată împreună.
Aparaturi şi componente Ex foarte mici

În cazul aparaturii electrice şi componentelor Ex foarte mici, dacă nu există practic spaţiu
pentru marcare, este permisă o marcare ataşată la aparatură sau la component. Această marcare
40
OCTOMBRIE
CAIET DE PRACTICĂ
trebuie să fie înscrisă pe o etichetă furnizată împreună cu aparatura sau componentul pentru
instalarea pe teren alături de aparatură sau component.
Marcări de avertizare
În cazul în care oricare dintre marcările de avertizare următoare sunt necesare pe aparatură,
textul aşa cum este descris în Tabelul 10, care urmează cuvântului “AVERTIZARE”, poate fi
înlocuit printr-un text echivalent din punct de vedere tehnic. Pot fi combinate mai multe avertizări
într-o singură avertizare echivalentă.
Elemente galvanice şi baterii
Dacă este necesar ca utilizatorul să înlocuiască elementele galvanice sau bateriile din
interiorul unei capsulări, parametrii relevanţi pentru a permite înlocuirea corectă trebuie să fie
marcaţi vizibil şi durabil pe sau în interiorul capsulării. Trebuie incluse fie numele producătorului şi
numărul de catalog, fie sistemul electrochimic, tensiunea şi capacitatea nominală.
41

Caiet Practica ISEMEX Garbu Darius 2022

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Caiet Practica ISEMEX Garbu Darius 2022

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

INSPECŢIA ŞI ÎNTREŢINEREA, MONTAJ ȘI PUNEREA ÎN FUNCȚIUNE

AL INSTALAŢIILOR ELECTRICE ȘI DE AUTOMATIZARE DIN

Pentru autorizare în domeniul Ex pentru domeniile:

INSPECȚIE ȘI ÎNTREȚINERE, MONTARE ȘI PUNERE ÎN

SNGN ROMGAZ SA – STTM Tg Mures

CAIET DE PRACTICĂ - INSPECȚIE , ÎNTREȚINERE, MONTARE

1. Scurtă descriere a întreprinderii și locul ocupat de cursant în organigramă. 3

1. Scurtă descriere a întreprinderii și locul ocupat de cursant în organigramă.

2. Prezentați principiul tipului de protecție la explozie pentru echipamentele electrice

Tipului de protecție la explozie pentru echipamentele electrice

2.1. Capsulare antideflagrantă ”d”

Tipul de protecție la explozie pentru echipamentele electrice - capsulare antideflagrantă

Echipamentul electric cu tip de protecţie capsulare antideflagrantă are în principiu utilizare

Îmbinarea capsulării se realizează prin interstiţii de forme geometrice şi dimensiuni precise.

La proiectarea capsulărilor antideflagrante trebuie să se ţină seama de o serie de factori, ca de

Grupa de explozie influenţează :

Tipul echipamentului are influenţă asupra :

Aparatajul electric montat în interior influenţează asupra :

2.2. Securitate mărită ”e”

Proiectul aparaturii trebuie să ia în considerare o serie de cerinţe legate de temperaturile

Echipamentele electrice cu tipul de protecţie " e " sunt admise în zonele Ex 1 şi 2.

2.3. Securitate intrinsecă ”i”

Din punct de vedere al coeficienţilor de siguranţă implementaţi, echipamentele electrice cu

- nivelul de protecţie ‘ia’ - echipamentele electrice cu nivelul de protecţie ‘ia’ trebuie să nu

Pot fi utilizate în toate zonele Ex (Zona 0, Zona 1, Zona 2).

- nivelul de protecţie ‘ib’ - echipamentele electrice cu nivelul de protecţie ‘ib’ trebuie să nu

1.0: cu un singur defect, dacă echipamentul nu conţine contacte neprotejate

Pot fi utilizate în Zona 1 și Zona 2.

- nivelul de protecţie ‘ic’ - echipamentele electrice cu nivelul de protecţie ‘ic’ trebuie să nu

Pot fi utilizate numai în Zona 2.

2.4. Capsulare presurizată ”p”

Tipul de protecție la explozie pentru echipamentele electrice - Capsulare presurizată ”p”

Principiul tipului de protecţie capsulare presurizată “p” constă în separarea atmosferei

Presurizare tip px - presurizare care reduce nivelul de protecţie al echipamentului din

Echipamentele electrice cu tipul de protecţie " p " sunt admise în zonele 1 şi 2

2.5. Încapsulare ”m”

Echipamentul electric cu încapsulare ”m” poate fi cu:

Echipamentele electrice cu tipul de protecţie " m " sunt admise în zonele 0, 1 şi 2

Tipului de protecție la explozie pentru echipamentele neelectrice

2.6. Carcasă antideflagrantă ”d”

Tipul de protecție la explozie pentru echipamentele neelectrice - Carcasă antideflagrantă

Tipul de protecție la explozie pentru echipamentele neelectrice Carcasă antideflagrantă ”d”

Exemple de tipuri de echipamente neelectrice care pot fi protejate printr-o carcasă

2.7. Securitate constructivă ”c”

Tipul de protecție la explozie pentru echipamentele neelectrice - Securitate constructivă

Tipul de protecție la explozie pentru echipamentele neelectrice Securitate constructivă ”c”

O metodă de protecţie la aprindere constă în alegerea tipurilor de echipamente care, în timpul

2.8. Controlul sursei de aprindere ”b”

Tipul de protecție la explozie pentru echipamentele neelectrice - Controlul sursei de

Tipul de protecție la explozie pentru echipamentele neelectrice Controlul sursei de

Pentru a împiedica sursele de aprindere potenţiale să devină active în funcţionare normală, în

În cazul în care evaluarea pericolului de aprindere descrisă în SR EN ISO 80079-36 a relevat

2.9. Imersie într-un lichid ”k”

Sursele de aprindere potenţiale ale anumitor tipuri de echipamente neelectrice destinate

Trebuie să se ia în considerare efectele de contracţie din timpul supratensiunii tranzitorii de

3. Cabluri utilizate în mediul Ex

Sistemele de cabluri şi conducte, cu excepţia instalaţiilor cu securitate intrinsecă, trebuie să

Protejarea împotriva deteriorărilor

În zonele cu pericol de explozie nu trebuie folosite cabluri monoconductoare fără manta

Cablurile pentru echipamente portabile şi transportabile trebuie să fie cu manta de

- cu o manta de policloroprenă obişnuită sau alt elastomer sintetic echivalent,

Deschiderile neutilizate la intrările de cabluri sau conducte în aparatura electrică trebuie să

Trecerea şi acumularea agenţilor inflamabili

Protecţia capetelor torsadate