Prof. univ.dr.ing.

Luminița Georgeta Popescu

Curs nr. 8

4.7. Protecţia GS împotriva suprasarcinilor şi a scurtcircuitelor exterioare

Suprasarcinile şi scurtcircuitele exterioare, simetrice sau nesimetrice, constituie funcţionări

anormale ale generatoarelor, care provoacă apariţia în înfăşurările statorului a unor curenţi mai
mari decât cei nominali.
Ca urmare, apar solicitări termice periculoase. În mod normal, fiind vorba despre defecte
externe, acestea ar trebui lichidate de către protecţiile elementelor pe care au apărut (bare,
linii, transformatoare).

Protecţia generatorului pentru defectele externe trebuie să acţioneze cu o temporizare mai

mare decât temporizarea elementului defect, pentru a da posibilitatea protecţiilor de bază
ale elementelor menţionate să lichideze defectele apărute.

Suprasarcinile care pot solicita un generator sunt de două feluri: simetrice şi nesimetrice.

De regulă, generatoarele sunt construite pentru a funcţiona cu următoarele suprasarcini

simetrice, raportate la curentul nominal pe fază, In:

Ø o suprasarcină de 1,05 In, în regim de durată;

Ø o suprasarcină de 1,1 In, timp de 30 minute;
Ø o suprasarcină de 1,5 In, timp de 2 minute.

În plus faţă de suprasarcinile simetrice, suprasarcinile nesimetrice dau naştere unor

curenţi de secvenţă inversă, care provoacă efecte termice suplimentare periculoase.

Capacitatea de supraîncărcare a unui generator, în regim nesimetric, se poate exprima prin

relaţia:

A
tad = 2
, (4.29)
I m2

în care:

A – o constantă, calculată pentru fiecare tip de generator de către fabrica constructoare; de

exemplu, pentru turbogeneratoare cu răcire forţată cu hidrogen A = 7,5÷15, iar pentru
hidrogeneratoare A ≈ 40;
I2m2 – valoarea relativă medie pătratică a curentului de secvenţă inversă debitat de maşină
(exprimat în procente din curentul nominal In al generatorului);

1
 Prof. univ.dr.ing. Luminița Georgeta Popescu

tad – durata admisibilă de funcţionare.

Modul de realizare a protecţiilor împotriva scurtcircuitelor exterioare şi a suprasarcinilor

depinde de puterea şi construcţia generatorului şi de schemele de racordare la reţea. În continuare
se va prezenta numai protecţia generatoarelor cu puteri mai mari de 50 MVA.

4.7.1. Protecţia maximală completă împotriva scurtcircuitelor exterioare şi a

suprasarcinilor

În fig. 4.20 este reprezentată schema de principiu a protecţiei maximale complete

împotriva scurtcircuitelor exterioare şi a suprasarcinilor, pentru generatoare sincrone cu
puteri mai mari de 50 MW.

B Semnal ardere
siguranţe Decl.I
Semnal Semnal
+ + +
I +
5 T 6 10 T 11 ADR

– – – –
GS ~ Sig
+ + + + + +
2 I 1 I 3 U< 7 I 8 I 4 T
R S T –

FCSI 9

TC

Fig. 4.20. Schema de principiu a protecţiei maximale de curent a

generatoarelor sincrone, cu puteri de peste 50 MVA

Transformatoarele de curent se instalează, de regulă, spre punctul neutru, deoarece

acestea sunt parcurse de curent şi în cazul unor defecte în stator, protecţia maximală
acţionând ca protecţie de rezervă.
Releele 2 şi 5 reprezintă protecţia împotriva suprasarcinilor simetrice, care se instalează numai
pe o fază şi acţionând numai la semnalizare.
Releele 1, 4, 11 reprezintă protecţia maximală împotriva scurtcircuitelor exterioare simetrice;
aceasta se realizează cu un blocaj de tensiune minimă, releele 3 şi 6; protecţia va acţiona la
declanşare, cu temporizare, numai dacă defectul este însoţit de o scădere importantă a tensiunii
pe barele generatorului (scurtcircuit apropiat).

2
 Prof. univ.dr.ing. Luminița Georgeta Popescu

Releul 7 (alimentat de la filtrul de curent de secvenţă inversă FCSI, 9) şi 10 formează

protecţia împotriva suprasarcinilor nesimetrice şi acţionează la semnalizare temporizat.
Releul 8 (alimentat de la FCSI) împreună cu releele 4 şi 11 formează protecţia maximală
temporizată împotriva scurtcircuitelor nesimetrice.

Stabilirea reglajelor protecţiei

Alegerea curentului de pornire a protecţiei împotriva suprasarcinilor nesimetrice I2 pp 7 se

face din condiţiile de:
Ø desensibilizarea în raport cu curentul de secvenţă inversă admisibil I2 adm prin
generator:
I 2 pp7 > 0,05I n = I 2adm (pentru turbogeneratoare); (4.30)
I 2 pp7 > 0,1I n = I 2adm (pentru hidrogeneratoare); (4.31)
Ø desensibilizarea în raport cu curentul de dezechilibru Idez al FCSI, în regim de sarcină
maximă a generatorului sincron
K sig
I 2 pp7 = I dezp , (4.32)
K rev
unde:
Ksig = 1,2, Krev = 0,85
Idez p – este curentul de dezechilibru raportat la primar.

Curentul de dezechilibru este determinat de erorile transformatoarelor de curent, de

variaţiile de frecvenţă şi de eroarea de acordare a FCSI.
æ Df ö
I dezp = ç DI + K + Dj ÷ I sarc max , (4.33)
è fn ø
în care:
ΔI = 0,01 – eroarea introdusă de transformatoarele de curent care alimentează filtrul FCSI;
Δf = (2÷3)Hz – abaterea frecvenţei de la valoarea nominală;
fn = 50Hz – valoarea nominală a frecvenţei;
K – coeficient constant, dependent de tipul şi caracteristicile filtrului;
Δφ = 0,01 – eroarea de acordare a FCSI;
Isarc max = 1,4In – curentul de sarcină maximă al generatorului protejat.
Pentru I2 pp 7 se adoptă cea mai mare dintre valorile rezultate din relaţiile (4.30), (4.31) şi
(4.32) funcţie şi de tipul de generator.

3
 Prof. univ.dr.ing. Luminița Georgeta Popescu

Alegerea curentului de pornire a protecţiei împotriva scurtcircuitelor nesimetrice se face

din condiţiile de:
Ø prevenire a deteriorării generatorului datorită apariţiei curentului de secvenţă inversă
(efecte termice şi vibraţii):
I 2 pp8 £ 0,6 I n (pentru hidrogeneratoare), (4.34)
I 2 pp8 £ ( 0,25 ÷ 0,5 )I n (pentru turbogeneratoare); (4.35)
Ø desensibilizarea în raport cu curentul de dezechilibru al FCSI în regim de sarcină
maximă al generatorului:
I 2 ppaval
I 2 pp8 = K sig , (4.37)
K 2rep
unde:
Ksig >1 – coeficient de siguranţă;
I2 pp aval – cea mai mare valoare a curentului de pornire al protecţiei de secvenţă inversă
pentru elementul din aval;
K2 rep – coeficientul de repartiţie pentru schema de reactanţe de secvenţă inversă, pentru
cazul defectelor nesimetrice.
Se va adopta pentru I2 pp 8 valoarea maximă din (4.34), (4.35) şi (4.37), în funcţie şi de tipul
de generator.
Alegerea curentului de pornire pentru protecţia maximală împotriva scurtcircuitelor externe
simetrice (releul 1) se face pentru a nu rezulte acţionări greşite ale protecţiei în regim nominal:
K sig
I pp1 = In, (4.38)
K rev
în care:
Ksig = (1,1÷1,2); Krev = 0,85.
Rezultă:
I pp1 @ (1,3 ÷ 1,4 ) I n . (4.39)
Pentru protecţia împotriva suprasarcinilor simetrice, releul 2, care funcţionează la
semnalizare, se adoptă:
K sig
I pp2 = In, (4.40)
K rev
unde:
Ksig = 1,05; Krev = 0,85.
Rezultă:
I pp2 @ 1,2I n . (4.41)
Pentru blocajul de tensiune minimă, releul 3, se adoptă:
U min exp l
U pp3 £ , (4.42)
K sig K rev
unde:
U min expl = 0,95 Un – valoarea minimă a tensiunii admisă în exploatare;
4
 Prof. univ.dr.ing. Luminița Georgeta Popescu

Ksig = 1,1÷1,5; Krev = 1,15.

Rezultă:
U pp3 = (0,5 ÷ 0,6 )U n , (4.43)
unde:

Un – este tensiunea nominală a generatorului protejat.

Valorile mărimilor de pornire pentru releele de curent şi de tensiune rezultă prin împărţirea
valorilor calculate ale curenţilor şi tensiunilor de pornire ale protecţiei la rapoartele de
transformare ale transformatoarelor de curent şi respectiv de tensiune.

Stabilirea reglajelor releelor de timp se face astfel:

t a 4 = t aval + Dt , (4.44)
unde:
taval – este cea mai mare dintre temporizările protecţiilor maximale de curent ale
elementelor din aval, racordate la barele generatorului protejat;
Δt = 0,5÷0,6 secunde – este treapta de timp necesară pentru asigurarea selectivităţii.

În aceste condiţii rezultă, pentru releul de timp 5 al protecţiei maximale de curent împotriva
suprasarcinilor simetrice şi nesimetrice,
ta5 = ta10 = ta4 + Dt (4.45)

Determinarea coeficienţilor de sensibilitate ai protecţiei

Pentru protecţiile maximale de curent se calculează:

I sc min
K sensI = , (4.46)
I pp
unde:
Isc min – este curentul de scurtcircuit minim (bifazat, minim, pe barele generatorului).
Normativele prevăd condiţia: Ksens I ≥ 1,5.

Pentru blocajul de tensiune minimală al protecţiei se calculează:

U pp
K sensU = , (4.47)
U rem
unde:
Upp – tensiunea de pornire a protecţiei;
Urem – valoarea maximă a tensiunii remanente în punctul de instalare al transformatorului
de tensiune TT, pentru un scurtcircuit metalic la limita zonei protejate.

5
 Prof. univ.dr.ing. Luminița Georgeta Popescu

Pentru funcţia de rezervă a protecţiei, se calculează un coeficient de sensibilitate, la

defecte, pe elementul următor spre consumatori, considerând valoarea curentului de scurtcircuit
minim după aceste elemente. Se verifică dacă este îndeplinită condiţia Ksens I ≥1,2.

4.8. Alte protecţii ale generatorului sincron

Protecţia împotriva creşterii tensiunii la bornele generatorului sincron

Creşterile de tensiune la bornele unui generator sincron pot fi determinate de descărcări

bruşte de sarcină, supratensiuni atmosferice apropiate, alimentarea unor sarcini capacitive
importante (de exemplu linii lungi de foarte înaltă tensiune sau reţele de cabluri urbane). O altă
cauză a creşterilor de tensiune poate fi defectarea sistemului de reglare automată a tensiunii
(RAT).
În cazul turbogeneratoarelor intervenţia regulatorului automat de viteză şi de tensiune se
face rapid şi creşterile de tensiune sunt limitate.
În cazul hidrogeneratoarelor, admisia de fluid motor nu se poate modifica brusc (apar
şocuri hidraulice) şi ca urmare, la o descărcare bruscă de sarcină, apar creşteri de turaţie însoţite
de creşteri periculoase ale tensiunii la borne.
Împotriva creşterilor de tensiune la borne se pot instala protecţii maximale de tensiune
temporizate a căror acţiune determină declanşarea întrerupătorului generatorului şi dezexcitarea
rapidă. Se pot utiliza de asemenea protecţii cu relee de impedanţă.

Protecţia generatorului sincron împotriva trecerii accidentale în regim de motor

Trecerea generatorului sincron în regim de motor poate avea loc în cazul unei defectări a
motorului primar de antrenare (turbina termică sau hidraulică).
Atunci când cuplul de antrenare al turbinei scade, generatorul sincron trece în regim de
motor sincron, antrenând turbina şi absorbind puterea activă din sistemul energetic. În acelaşi
timp se debitează putere în sistem.
Principiul de realizare al protecţiei, împotriva acestui regim anormal de funcţionare, se
bazează pe sesizarea sensului de circulaţie al puterii active. Se pot utiliza, deci, un releu
direcţional de putere activă 1, care să realizeze comanda temporizată a întrerupătorului
generatorului, fig. 4.21.

TT + +

TC 1 2 T

Fig. 4.21. Schema protecţiei împotriva trecerii în regim de motor

6
 Prof. univ.dr.ing. Luminița Georgeta Popescu

Schema trebuie utilizată cu precauţie deoarece, poate determina acţionări false, în cazul în
care generatorul supraexcitat este utilizat temporar ca sursă de putere reactivă.

Întrebări recapitulative pentru fixarea cunoștințelor de bază:

1. Defectele și suprasarcinile exterioare constituie regimuri de defect sau regimuri
anormale de funcționare?
2. De câte tipuri pot fi suparsarcinile și scurtcircuitele exterioare?
3. Ce suprasarcini pot suporta generatoarele sincrone?
4. Unde se montează transformatoarele de măsură de curent în cadrul schemei de
protecție a unui generator sincron împotriva suprasarcinilor și scurtcircuitelor
exterioare?
5. Cum se realizează protecția generatorului sincron împotriva suprasarcinilor și
scurtcircuitelor nesimetrice?