Prof. univ.dr.ing.

Luminița Georgeta Popescu

Curs nr. 7

4.2.2. Schemele protecţiei diferenţiale longitudinale

În fig. 4.6 este reprezentată schema protecţiei diferenţiale longitudinale a unui generator
sincron cu puterea mai mare de 50MW. Releele de curent sunt conectate direct la
secundarele transformatoarelor de curent şi formează circuite diferenţiale pentru cele trei
faze. În cazul hidrogeneratoarelor curenţii de dezechilibru au valori ridicate şi este
necesară utilizarea TSR care se conectează după schema de principiu din fig. 4.3.
Releele maximale de curent 1 sunt parcurse de curentul de defect, dacă defectul este
interior, sau sunt parcurse de curentul de dezechilibru, dacă defectul este exterior. Releul de
curent 2 este parcurs de curentul Idez R+Idez S+Idez T ≡ 0 care circulă prin conductorul de nul şi are
rolul de a sesiza întreruperile circuitului diferenţial (de exemplu în punctul P). La o întrerupere a
circuitului diferenţial, releul de curent corespunzător fazei întrerupte va fi alimentat numai de
secundarul unui transformator de curent, în cazul considerat TCTA şi ca urmare PDL va acţiona
fals. În acelaşi timp va acţiona şi releul 2, parcurs numai de suma Idez R+Idez S ≠ 0, semnalizând
faptul că circuitul diferenţial este întrerupt.

Declanşare

TCRA TCSA TCTA

Semnal +
+ + + + +
1 1 1 +
I I I 2 I 3 T 4ADR
R S T

G.S.

R S T P

TCRB TCSB TCTB

Fig. 4.6. Schema protecţiei diferenţiale longitudinale

Pentru valorile curenţilor de pornire sunt recomandate următoarele valori:

1
 Prof. univ.dr.ing. Luminița Georgeta Popescu

Ipp = ( 0,5 ÷ 0,6 )I nG , (4.11)

pentru hidrogeneratoare la care se utilizează creşterea sensibilităţii cu ajutorul
transformatoarelor cu saturaţie rapidă,

Ipp = ( 1,3 ÷ 1,4 )I nG , (4.12)

pentru turbogeneratoare,

Ipp 2 = 0,2I nG , (4.13)

pentru ca releul 2 să nu semnalizeze inutil la scurtcircuite exterioare.

Acţiunea releului 2 este temporizată prin intermediul releului de timp 3. Temporizarea
releului 3 se alege cu o treaptă mai mare decât cea mai mare temporizare a protecţiilor
generatorului, aceasta pentru a se evita apariţia unor semnalizări în cazul producerii unor defecte
externe.
Pentru valori ale puterilor generatoarelor cuprinse între 3 şi 10 MW se pot realiza scheme
de protecţie diferenţială longitudinală, în variante simplificate, instalate numai pe două dintre
fazele generatorului.

4.3. Protecţia GS împotriva scurtcircuitelor polifazate în stator. Secţionarea de curent

Secţionarea de curent se utilizează pentru protejarea generatoarelor cu puteri sub 3

MW. Relee maximale de curent se instalează numai pe două faze. Schema de principiu a
protecţiei este reprezentată în fig. 4.7.

I”sc max K1 I
K1
Ipp Declanşare

Zona +
moartă + + ADR
+
1 I 1 I 2
S

Zona TCR TCT

activă
Isc
~

Fig. 4.7. Schema secţionării de curent pentru generatoare

2
 Prof. univ.dr.ing. Luminița Georgeta Popescu

Spre deosebire de protecţia maximală de curent, curentul de pornire a secţionării de curent

se calculează în funcţie de curentul de scurtcircuit maxim I”sc max K1 (valoare supratranzitorie a
componentei periodice la un scurtcircuit în K1, pe barele colectoare), după relaţia:
I pp = K sig I sc'' max K 1 , (4.14)
unde:
K sig = 1,3 ÷ 1,4.
Se observă că protecţia are o zonă activă şi o zonă moartă (pentru I pp < K sig I sc'' max K 1 ).

4.5. Protecţia împotriva punerilor la pământ monofazate în înfăşurarea statorică a

generatorului sincron

Pentru generatoarele care funcţionează într-o schemă bloc cu un transformator

ridicător, protecţia împotriva punerilor la pământ monofazate se realizează ţinând seama
de aceasta.
Pentru generatoarele care debitează direct pe bare, protecţia împotriva punerilor la
pământ statorice se efectuează diferenţiat, în funcţie de modul de tratare a punctului
neutru al generatorului şi al reţelei la care acesta este racordat.
Cel mai frecvent, generatoarele au puncte neutre izolate, iar reţeaua în care debitează
funcţionează în regim compensat (punctele neutre ale transformatoarelor sunt legate la
pământ prin bobine de stingere) sau în regim necompensat (reţea complet izolată).
Punerea la pământ monofazată este defectul cel mai frecvent la generatorul sincron.
Un curent de defect mai mare de 5A poate duce la apariţia arcului electric în punctul de
defect, însoţită de arderea fierului şi distrugerea izolaţiilor fazelor vecine, iar în final,
transformarea defectului într-un scurtcircuit polifazat. Protecţia va acţiona :
Ø la semnalizare, pentru curenţi de defect mai mici de 5A;
Ø la declanşare, pentru curenţi de defect mai mari sau egali cu 5A.
Valoarea curentului de punere la pământ Ipăm depinde de procentul α al spirelor cuprinse
între neutrul generatorului şi punctul de defect, fig.3.11.

U
Uf
Uα REŢEA
R
S
T
Uα
C0 C0 C0

Ipam α
Fig.4.11. Schema electrică echivalentă punerii la pământ monofazate şi variaţia tensiunii
faţă de pământ

3
 Prof. univ.dr.ing. Luminița Georgeta Popescu

Calculul se face în condiţii aproximative, neglijând toate impedanţele cu excepţia

impedanţelor în raport cu pământul.
Uα
Ipamα = , (4.17)
Z oe + rtr

unde:
Uα - valoarea tensiunii faţă de pământ în punctul de apariţie a punerii la pământ,
proporţională cu procentul α şi cu tensiunea pe fază: Uα=αUf , 0≤α≤1;
Zoe - impedanţa echivalentă faţă de pământ, dată în principal de capacităţile C0, în raport
cu pământul ale celor trei faze echivalente;
rtr - este rezistenţa de trecere la locul de defect.

Dacă se presupune rtr= 0, se obţine:

αUf
Ipamα = = 3αωC 0Uf , (4.18)
1
3ωC 0

Valoarea maximă a curentului de defect apare pentru puneri la pământ apropiate de

bornele generatorului, α=1.
La reţelele compensate prin bobina de stingere Ipam α este reprezentat de componenta
reactivă, rămasă necompensată şi componenta activă, care trece prin bobina de stingere.

Observație:
Deoarece punerile la pământ statorice sunt însoţite de apariţia componentei de secvenţă
homopolară a curentului sau tensiunii, aceste protecţii pot fi realizate, de regulă, cu filtre
de componente de secvenţă homopolară, respectiv filtre de curent de secvenţă homopolară
(FCSH) şi transformatoarele de curent de secvenţă homopolară (TSH).

Filtrul de curent de secvenţă homopolară (FCSH) se obţine legând în paralel

secundarele celor trei TC de pe cele trei faze (montaj Holmgreen), fig. 4.12.

+
R S T
I
IPR IPS IPT

ISR ISS IST

TCR TCS TCT

Fig. 4.12. Filtru de curent de secvenţă homopolară în montaj Holmgreen

Valoarea curentului prin releu va fi dată de:

4
 Prof. univ.dr.ing. Luminița Georgeta Popescu

I r = I SR + I SS + I ST ≈ K I O , (4.19)
deoarece componenta de secvenţă homopolară este dată de:
I pR + I pS + I pT
IO = , (4.20)
3
Considerând pentru fiecare TC al filtrului schema echivalentă în T (vezi fig. 4.2) şi
notând curenţii primari raportaţi la secundar cu I’pR, I’pS, I’pT, iar curenţii de magnetizare
raportaţi la secundar cu I’mR, I’mS, I’mT, rezultă expresiile curenţilor secundari:
' ' ' ' ' '
I SR = I pR − I mR ; I SS = I pS − I mS ; I ST = I pT − I mT , (4.21)
Însumând cele trei relaţii din (4.21) rezultă:

( ' ' '

) ( '
I r = I pR + I pS + I pT − I mR + I mS + I mT
' '
) (4.22)
sau
⎛ I pR I pS I pT ⎞
I r = ⎜ + +
' ' '
(
⎟ − I mR + I mS + I mT ) (4.23)
⎝ ηTC ηTC ηTC ⎠

Ţinând seama de (4.20) rezultă:

3I O 3I
Ir =
ηTC
'
(
' '
− I mR + I mS + I mT = O + I dez ,
ηTC
) (4.24)

unde:
ηTC – este raportul de transformare al transformatoarelor de curent;
'
( ' '
)
I dez = − I mR + I mS + I mT , - curentul de dezechilibru.

În regim normal de funcţionare şi la scurtcircuit exterior, fără punere la pământ, IO = 0 şi

deci prin releu va circula numai curentul de dezechilibru.

Transformatorul de secvenţă homopolară (TSH) este format dintr-un miez feromagnetic

toroidal, fig. 4.13, prin interiorul căruia trec conductoarele celor trei faze, care constituie
primarul transformatorului. În înfăşurarea secundară, repartizată cât mai uniform pe miez ia
naştere o tensiune electromotoare proporţională cu curentul homopolar IO.

IPR
IPS

IPT
+
I

Fig. 4.13. Schema TSH

5
 Prof. univ.dr.ing. Luminița Georgeta Popescu

Presupunând inductanţele mutuale dintre conductoarele primare şi bobinajul secundar egale

pentru cele trei faze, fluxul rezultant în miezul TSH este nul, deoarece şi suma fazorială a
curenţilor primari este nulă. Ca urmare t.e.m. secundară este nulă şi deci curentul prin releu este
nul. În cazul unei puneri la pământ pe una dintre fazele statorice apare componenta de secvenţă
homopolară, dată de relaţia (4.20), fluxul rezultant prin miez este diferit de zero şi deci, se va
induce o t.e.m. secundară, care va determina acţionarea releului. Deoarece, constructiv, cele trei
conductoare primare nu pot fi amplasate simetric, în raport cu circuitul magnetic, inductanţele
mutuale primar-secundar nu sunt identice, fapt ce conduce la apariţia unui curent de dezechilibru
faţă de care protecţia trebuie desensibilizată.
Dacă TSH se montează pe un cablu prevăzut cu manta metalică, curenţii paraziţi care
circulă prin mantaua cablului pot conduce la creşterea curentului de dezechilibru. Pentru a
compensa efectele curenţilor paraziţi, cutia terminală a cablului se pune la pământ printr-un
conductor care se trece prin interiorul circuitului magnetic al TSH, trasat cu linie întreruptă în
fig. 4.14.

Cablu
+
I

TSH

Terminal

Fig. 4.14. Schema de compensare a efectului

curenţilor paraziţi la TSH

Din punct de vedere calitativ, protecţiile cu TSH conduc la curenţi de pornire mai mici
decât cele cu FCSH şi deci sunt mai sensibile.

Pentru reducerea influenţei curentului de dezechilibru şi creşterea sensibilităţii, se iau

măsuri specifice, dintre care:

Ø utilizarea de TSH cu miezuri din materiale feromagnetice speciale;

Ø realizarea unei magnetizări suplimentare a miezului TSH în curent alternativ;
Ø introducerea de amplificatoare magnetice în schema protecţiei diferenţiale;
Ø compensarea curentului capacitiv al generatorului protejat prin introducerea unei
bobine suplimentare de compensare care produce o t.e.m. egală şi de sens opus cu cea
corespunzătoare curentului capacitiv;
Ø crearea unui circuit special pentru circulaţia curentului de punere la pământ, asigurând
acestuia o valoare constantă, indiferent de locul punerii la pământ.
6
 Prof. univ.dr.ing. Luminița Georgeta Popescu

Schemele practice ale protecţiilor sunt frecvent prezentate în literatura de specialitate sau în
proiectele de echipare a generatoarelor sincrone cu instalaţii de protecţie; în general sunt
respectate principiile prezentate.
Dificultăţile întâmpinate în realizarea unor protecţii sensibile şi selective, împotriva
punerilor la pământ statorice a generatoarelor sincrone racordate direct la barele
colectoare, au condus la elaborarea şi aplicarea unor soluţii noi, dintre care menţionăm
protecţia diferenţială homopolară.

Întrebări recapitulative pentru fixarea cunoștințelor de bază:

1. Cum se realizează protecția diferențială longitudinală în cazul generatoarelor cu
puteri mai mari de 50MW?
2. Cum se protecția generatoarelor sincrone cu puteri mai mici de 3MW împotriva
scurtcircuitelor polifazate în stator?
3. Cum este curentul de defect cazul unei puneri la pamânt monofazate în
înfășurarea statorică a unui generator sincron în situația în care punerea la
pământ are loc la bornele generatorului?
4. Cum se poate măsura componenta homopolară a curentului sau tensiunii la
apariția unei puneri la pământ monofazate în stator?
5. Cum se realizează un filtru de curent de secvență homopolară?