Prof. univ.dr.ing.

Luminița Georgeta Popescu

Curs nr. 13

7.3. Protecţia motoarelor electrice împotriva suprasarcinilor

Această protecţie este temporizată, realizată cu relee cu caracteristică dependentă şi este

combinată întotdeauna cu o protecţie rapidă împotriva scurtcircuitelor interne. Releele de tip
RTpC conţin reunite ambele tipuri de protecţii.

Schema de principiu a protecţiei este reprezentată în fig. 7.2.

S1
Declanşare
1
+ +
S2 I I +
1 I 1 I
1/I 1/I 2
R S T
-
TC

M
~

Fig. 7.2. Schema protecţiei motorului asincron împotriva suprasarcinilor, realizată cu două
relee de curent

Este de dorit ca releele să fie prevăzute cu contacte separate, un contact pentru elementul
de acţionare instantanee şi un contact pentru elementul de acţionare temporizată.

Curentul de pornire al releelor se calculează cu relaţia:

1
 Prof. univ.dr.ing. Luminița Georgeta Popescu

K sig I nom
I= ⋅ K sch ⋅ , (7.4)
K rev ηTC
unde:
Ksig = 1,1÷1,2
Krev= 0,85.

Temporizarea protecţiei, stabilită prin familia de caracteristici dependente ale releului,

trebuie aleasă pentru a nu se produce acţionarea protecţiei şi în timpul pornirii sau a autopornirii
motorului. Această temporizare nu trebuie să fie prea mare pentru a nu depăşi regimul termic
regimul termic admisibil în înfăşurările motorului.
Problema determinării regimurilor termice reale şi a punctelor calde din înfăşurările
motorului este destul de complicată şi în practică se adoptă caracteristici aproximative de lucru
pentru protecţiile termice.

7.4. Protecţia împotriva punerilor la pământ

Protecţia împotriva punerilor la pământ se instalează la motoare cu puteri mai mari de 2000
kW, pentru valori ale curenţilor de defect sau reziduali începând cu 5A.
Protecţia se realizează cu FCSH sau TSH după acelaşi principiu ca şi la generatoarele
sincrone. În fig. 7.3 este reprezentată schema de principiu a protecţiei cu TSH.

S1
Declanşare
1
S2 + +
1 I 2
-
TSC

M
~

Fig. 7.3. Protecţia motorului asincron împotriva punerilor la pământ, cu TSH

2
 Prof. univ.dr.ing. Luminița Georgeta Popescu

Pentru eliminarea efectului curenţilor paraziţi din mantaua cablului de alimentare,

conductorul de punere la pământ al mantalei se trece prin interiorul miezului TSH.
Motoarele electrice cu puteri mai mici de 2000 kW pot funcţiona cu o punere la pământ,
dacă sunt alimentate din reţele cu neutrul izolat, în condiţiile în care curentul de punere la
pământ nu depăşeşte 10 A. Punerea la pământ se depistează cu ocazia controlului periodic al
izolaţiei.

7.5. Protecţia de tensiune minimă

Protecţia de tensiune minimă a motoarelor asincrone se introduce pentru rezolvarea

următoarelor probleme:
Ø asigurarea condiţiilor de autopornire a motoarelor importante;
Ø asigurarea securităţii personalului de exploatare;
Ø desfăşurarea în condiţii cât mai normale a procesului tehnologic deservit.
La scăderea tensiunii de alimentare protecţia trebuie să menţină în funcţiune motoarele
importante şi să deconecteze în tranşe temporizate (de obicei două) motoarele mai puţin
importante sau care nu trebuie să autopornească la revenirea tensiunii.
În tranşa I se deconectează motoarele mai puţin importante când nivelul tensiunii de
alimentare ajunge la 0,7Un. Temporizarea pentru tranşa I se stabileşte la 0,5 secunde.
În tranşa II se deconectează toate motoarele alimentate de pe barele pe care este instalată
protecţia de tensiune minimă, rămase după deconectarea tranşei I, atunci când nivelul tensiunii
scade la 0,5Un un timp mai mare de 9 secunde. Măsura este impusă pentru protecţia personalului
de exploatare.

7.6. Protecţia motoarelor sincrone

Motoarele sincrone se echipează cu toate protecţiile specifice motoarelor electrice

prezentate anterior la care se adaugă o protecţie împotriva ieşirii din sincronism. În acest caz
apar pendulări de putere şi curentul statoric atinge valori periculoase, care pot depăşi valoarea
curentului de pornire a protecţiei împotriva suprasarcinilor. Din acest motiv protecţia împotriva
ieşirii din sincronism se realizează combinat cu protecţia împotriva suprasarcinilor.
Principiul de realizare al protecţiei se bazează pe apariţia, în cazul pendulărilor, specifice
ieşirii din sincronism, unei componente alternative importante a curentului în circuitul rotoric (de

3
 Prof. univ.dr.ing. Luminița Georgeta Popescu

excitaţie). Această componentă nu există în regim normal de funcţionare. Punerea în evidenţă a

componentei alternative se face prin mijloace tehnice diferite. De exemplu, în fig. 7.4 este
reprezentată o schemă prin care componenta alternativă este preluată prin intermediul unui
transformator de curent TC care alimentează releul maximal de curent 1.

S1 S1
Declanşare Declanşare
1 1

+ + + + + +
MS 1 I 2 3 T MS 1 I 2 3 T
Ex - - Ex - -

TC (XL)

Ex Ex Ex Ex

Fig. 7.4. Schema protecţiei împotriva Fig.7.5. . Schema protecţiei împotriva ieşirii din
ieşirii din sincronism, varianta cu TC sincronism, varianta cu bobină de reactanţă

În cazul schemei din fig. 7.4, bobina L prezintă reactanţă nulă (XL = Lω = 0) în curent
continuu şi deci bobina releului 1 este scurtcircuitată în regim normal; releul 1 nu va acţiona.
La apariţia pendulărilor rotorului motorului sincron, când se manifestă componenta
alternativă a curentului rotoric, reactanţa bobinei L are o valoare importantă; cea mai mare parte
a curentului se închide prin bobina releului 1, legată în paralel cu bobina, şi determină
funcţionarea protecţiei.
În ambele variante s-a introdus câte un releu intermediar 2, cu contact normal deschis
temporizat la deschidere, cu rolul de a prelungi impulsul de acţionare la releul de timp 3. Acest
lucru este necesar deoarece pot exista momente în care curentul alternativ din circuitul rotoric
poate deveni inferior valorii curentului de revenire a releului I (fenomen caracteristic regimului
de pendulări).

4
 Prof. univ.dr.ing. Luminița Georgeta Popescu

Întrebări recapitulative pentru fixarea cunoștințelor de bază:

1. Protecţia motoarelor electrice împotriva suprasarcinilor se realizează sub forma
unei protecții maximale de curent sau sub forma unei protecții minimale de
curent?
2. Pentru ce categorii de motoarele electrice se prevede protecţia împotriva
punerilor la pământ?
3. În ce condiții pot funcționa motoarele electrice cu puteri mai mici de 2000 kW cu
o punere la pământ?
4. De ce este necesară protecția minimală de tensiune a motoarelor electrice?
5. Care este protecția specifică doar motoarelor sincrone?