Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
INSTRUCTIUNI PRIVIND
VERIFICAREA LA
PUNEREA IN FUNCTIUNE
PERIODICA SI DUPA
REPARATII , A RELEULUI
DE DISTANTA D 114
I C E M E N E R G , Bucuresti - 1984
CUPRINS
1.Domeniul de aplicare
2.Descrierea releului de distanta D 114.Modul de functionare
2.1 Caracteristicile generale
2.2 Descrierea releului D 114
3. Modul de calcul al reglajelor
3.1 Calculul impedantei de demaraj
3.2 Calculul treptelor de impedanta
3.3 Calculul marimilor de verificare a demarajului de minima impedanta
3.4 Calculul marimilor de verificare a elementului de masurare a impedantei
4. Varificarile releului D 114
4.1 Verificarea elementelor de demaraj de minima impedanta
4.2 Cerificarea elementului de masura a impedantei
4.3 Verificarea elementului de directive
4.4 Verificarea elementului de directive
4.5 Verificarea de ansamblu a releului D114
4.6 Verificarea starii mecanice a releului
4.7 Verificarea tensiunii minime de actionare
4.8 Verificarea functionarii releului D114 in schema de protective
4.9 Verificarile protectiei cu linie in functiune si in sarcina
5. Periodicitatea, formatia de lucru, timpii de executie
6. Aparate , scule , piese de schimb
6.1 Aparate
6.2 Scule
6.3 Piese de schimb
7. Norme specific de protective a muncii
8. Organizarea si inobidarea verificarilor
Anexa 1 . Exemplu de calcul pentru protectia de distant cu releu D 114
Anexa 2 . Caracteristicile releelor din releul D 114
Anexa 3 . Rezistoare in releul D 114 pentru diverse valori ale tensiunii
Anexa 4 . Diode in releul D 114
Anexa 5 . Condensatoare in releul D 114
Anexa 6 . Bobivalentele diodelor
1 Domeniul de aplicare
Releul de distanta D 114 , produs ZRA R.S.C. , este destinat protectiei releelor de inalta si
foarte inalta tensiune , cu neutral legat direct la pamant. Releul de distanta D 114 a fost obtinut
prin prefectionarea releului D 113. Releul este construit pentru instalatiile de reanclansare
automata ( R.A.) si instalatiile de teleprotectie prin curenti purtatori de inalta frecventa ( tip
DVF-5 R.S.C.).
Prezenta instructiune are drept scop stabilirea metodologiei de verificare la punerea in
functiune , periodica si dupa reparatii , a releului. Lucrarile de depanare si reparare nu fac
obiectul acestei instructiuni.
Releul de distanta D 114 este un releu de timp cu un singur element de masura. Demarajul este
asigurat de trei relee de demaraj la minima impedanta. Este posibil un demaraj de current maxim
din exterior.
Releul realizeaza o caracteristica in trepte in planul t=f(z) , dintre care primele trei sunt de
impedanta ( prima netemporizata ) , treapta a patra functioneaza ca demaraj directionat iar cea
de-a cincea ca demaraj temporizat ( nereglabila ca timp si nedirectionata) . Releul poseda o
schema de blocaj la pendulatii . Prima treapta poate fi temporizata din exterior , cu un montaj
ajutator.
In planul Z ,caracteristica elementului de demaraj de minima impedanta este un cerc avand
centrul deplasat in cadranul 1 , pe o dreapta inolinata la 66 grade fata de axa R , cu raza si
deplasarea centrului variabile ( fig. 1) .
In planul Z , caracteristica elementului de masurare a impedantei este un cerc avand centrul
deplasat pe semiaxa R , cu raza si deplasarea centrului variabile ( fig. 2) .
Releul de distanta D 114 se fabrica in doua variante constructive ( de 1 si 5 A ) , avand
caracteristicile generale din tabelul 1 .
Caracteristicile tehnice Simbolul utilizat Varianta Constructiva
in prospect 1A 2A
1 2 3 4
Tensiunea operative ± 10 %
± 20 % - 48,110 sau 48,110 sau
220 V 220 V
FUGURA 1
FUGURA 2
Releul este montat intr-o cutie metalica ( inclusive releele de demaraj de minima impedanta )
cu dimensiunile de 475 X 765 X 305 mm , etansa , cu geam de material plastic . Legaturile se fac
prin peretele din fund al cutiei , pentru fiecare fir existand o gaura. Trecerea conductoarelor se
face printr-o pasla de etansare.
Sensibilitatea in current (la U=0) a releelor de demaraj pentru conexiunea in serie a TL este de
0,2 In , iar la conexiunea in parallel este de 0,4 In . O mica imbunatatire a sensibilitatii de current
, aplicabila doar la conexiunea in parallel , se poate obtine prin reducerea valorii rezistentei R 22
(figura 3) . Aceasta se realizeaza prin suntarea bornelor 3 si 4 la placa Ge, operatie prin care R 22
si R 24 se pun in parallel si sensibilitatea devine , in acest caz 0,35 In ( vezi nota de la sfarsit ) .
Placile Ge se afla in spatele releelor ZMR , ZMS , ZMT (figura 5) .
Piesele din montajul elementului de demaraj de minima impedanta au valorile :
R 22 3,3 kohm 6 W ( TR510)
R24 820 ohm 2 W (TR 636)
R23 65 ohm 2 W( TR 636)
R 20-21 varianta 1 A 10 ohm 15 W
Variant 5 A 0,4 ohm cod 22738.001
R 1-R 4 240 ohm 1 W
R 1-D 4 KY 130/300
P1 47 ohm linear – 2 W
P2 560 ohm linear – 2 W
Ct 8 MF / 160 V
ZM tip UCR – 10083.004
TL transformator cod 49004.084 varianta 1 A
49004.085 varianta 5 A
V transformator cod 49.000.054
Unghiul de inclinare al dreptei pe care se afla centrul cercului de demaraj este de 66 grade ind.
Coeficientul de revenire al releelor este mai mare de 0,9. Eroarea masurarii impedantei , pentru
PHI = 66 grade m este nau nuca de +- 10 %.
Elementul de masura propriu-zis este un releu magnetoelectric conectat la diferenta a doua
tensiuni date de doua punti redresoare . Una din tensiuni este proportional cu curentul de defect
si alta cu tensiunea de defect si o parte din curentul de defect ( pentru deplasarea centrului
cercului ).
FIGURA 5
Releul de directive are un unghi interior de 30 grade . In directia de actionare , releul nu are
zona moarta , deoarece contactul sau sm este inchis pe directia bare linie la orientare pe directive
inversa , se excita releul PS cu semnalizare optica . In circuitul de tensiune al releului
electrodynamic SM se afla lampa cu incandescenta Z ( 125 V – 15 W e 14/15 x 17 Tesla , pentru
asigurarea unei actionari ferme la inceput si a stabilitatii termice a infasurarii de tensiune in
timpul functionarii .
Elementul de directive poate fi suntat ori intr-o punte la clemele 20-32 , fara ca semnalizarea
optica sa fie anulata . Se atrage atentia ca suntarea contactului sm anuleaza si blocajul la
pendulatii .
Functionarea corecta este conditionata de amplasarea releului D 114 in pozitie perfect vertical.
2.2.3. Elementul de masurare a impedantei . Este realizat dupa o schema asemanatoare cu cea
de minima impedanta ( vezi schema ) . Transformatorul P pentru curentul de defect are doua
infasurari primare identice , prin care se realizeaza variatia domeniului de masurare K in raportul
1:2 ( reglarea se face pe placa frontala ) . O parte din tensiunea proportional cu tensiunea de
defect , se introduce in circuitul de tensiune , obtinandu-se astfel deplasarea Ɛ ( reglabila pe placa
frontala ) a centrului cercului pe semiaza + R . Tensiunile proportionale cu curentul de defect se
obtin de pe 4 rezistente de valoare mica R1r , R1s , R1t si R1n . Rezistenta R2n si
autotransformatorul 6 realizeaza compensarea efectului pamantului la defecte monofazate ,
factorul de pamant “n” reglabil pe placa frontal. Dupa selectorul de contacte , tensiunea de defect
se aplica autotransformatorului V cu prize , prin care se regleaza impedantele de consemn pentru
primele 3 trepte .
Releul permite prelungirea treptei intai inainte de RAR , cu fisa R ( pe placa frontal) , dupa cum
urmeaza : a) R in pozitia 1 , fara prelungire
b R in pozitie 1,5/l punte 25-26 prelungire de 135 %
punte 25-28 prelungire de 150%
c R in pozitia 1,5 marimea domeniului de masurare cu 50 %
In pozitia b , prelungirea se anuleaza in mod automat dupa 0,4 s ( contactul tpm = 0,4 s ) sau
inainte de aceasta prin borna 39-40 sau 41-42 .
Releul de masurare a impedantei este constituit dintr-un releui megnetoelectric lent intr-o schema
de balanta magnetoelectrica . Contactul m actioneaza in schema de current continuu la excitarea
releului de declansare V . Este posibila o suntare a elementului de masurare a impedantei prin
suntarea bornelor 32-33.
2.2.4. Elementul de timp . Este constituit dintr-un releu de timp cu motor de current continuu
cu regulator centrifugal de turatie. El are mai multe contacte , cu urmatoarea destinatie :
Timp – reglat la 0,4 s , excita prin puntea 39-40 releul 1A , care la randul sau prin lat si puntea
41-42, releul E pentru anularea prelungirii treptei intai inainte de RAR la conectarea manuala etc.
Contactul 1a2 la bobina 23 poate fi folosit pentru blocarea RAR la functionarea protectiei intr-o
treapta superioara;
Tm1 – reglabil 0-6,5 s , excita releul 2A , ce face trecerea din treapta intai in treapta a doua
( modificarea impedantelor de consemn)
Tm2 – idem , prin releul 3 A
Tm3 – reglabil de la 0-6,5 s , produce declansarea in treapta a patra , dupa verificarea directiei ;
eclisa T4 in pozitia SM – directionata si in pozitia ME – nedirectionata ;
Tmk – reglat fix la 6,5 s , excita derect releul V , producand declansarea in treapta a cincea .
2.2.5. Elementul de blocaj. Este format din doua relee electrodinamice Sj si Sw , ce stabilesc
sensul energiei active Sw si reactive Sj . Releul Sw este alimentat cu curentul It-Is si tensiunea
Ust , fiind un releu Wattmetric , iar releul Sj cu curentul Is – It si tensiunea Ust , fiind un releu
varmetric .
Se atrage atentia ca pentru un blocaj correct la pendulatii se va realiza schema din figura 6 .
Figura 6
Daca sensurile de circulatie ale puterilor active sau reactive coincide sau nu coincide , dar au
acelasi ritm de variatie ( pendulatii) si au un demaraj de minima impedanta RST fara N , se
excita intermediarul P ( cu semnalizare optica ) . La variatia de sens a puterilor , releele Sj , Sw
se comuta , dar releul P ramane atras inca circa 1-2 s prin contactul propriu p3 , prin descarcarea
condensatorului C5 . Declansarea este anulata prin contactul P1,2 ce intrerupe alimentarea cu
current continuu a schemei .
Releele intermediare Reed au contactele isolate pentru 250 V c.c. si izolatie ce rezista la 2000
V , 50 Hz, 1 min . Se atrage atentia ca aceaste contacte se sudeaza daca stabilesc circuitul onor
sarcini capacitive , chiar de valori mici ( de exemplu , capacitatea unui cablu de legatura intre
panouri ) .
Releele intermediare de tip RP 102 , cu contacte ce comuta tensiuni mici , au contactele placate
cu un aliaj de aur si niohel . Restul contactelor sunt de argint . Perioada de stabilizare a
contactelor este mai mica decat 1 ms . Circuitele de stingere a supratensiunilor sunt formate din
diode cu siliciu si rezistente . Valoarea ohmica a rezistentelor infasurarilor este aleasa astfel incat
supratensiunile care apar in circuitele de current continuu la dezexcitarea releelor sa fie redusa .
n TU
Se cunosc : k z= Z1p , Z2p si Z3p ( Zkp in ohmi primari/faza ) .
n TC
Z
Se calculeaza : z ks= kp (2)
kz
LEA - - 50 - - 40 30 20
lungi
TABELUL 3
Valorile coeficientului de corectie PHI sunt cuprinse in tabelul 4 in functie de PHI sc si Ɛ.
PHI sc 80 70 60 50 50 40 30 20
50 0.77 - - - - - - -
52 0.79 - - - - - - -
54 0.82 - - - - - - -
56 0.84 - - - - - - -
58 0.86 - - - - - - -
60 0.89 0.87 - - - - - -
62 0.92 0.90 - - - - - -
64 0.96 0.92 0.90 - - - - -
66 0.99 0.95 0.93 0.90 - - - -
68 1.03 0.98 0.95 0.92 0.92 - - -
70 1.07 1.01 0.98 0.94 0.94 - - -
72 1.12 1.04 1.00 0.96 0.96 0.94 - -
74 1.16 1.07 1.03 0.98 0.98 0.96 - -
76 1.22 1.01 1.05 1.00 1.00 0.97 - -
78 - 1.14 1.07 1.02 1.02 0.99 0.92 -
80 - 1.18 1.10 1.04 1.03 1.01 0.95 -
82 - - - - - 1.025 0.975 -
84 - - - - - 1.04 1.00 0.98
86 - - - - - 1.06 1.02 1.00
88 - - - - - - 1.03 1.015
90 - - - - - - 1.04 1.02
TABELUL 4
Pentru toate treptele , coeficientul R are valoarea 1 , cu exceptia pozitiei 1,5/1 , cand inainte de
RAR sunt posibile prelungiri de trepte de 135 % sau 150% si pozitie de 1,5 cand intreg domeniul
( cele trei trepte ) este marit cu 50% .
DUpa ce s-au calculate cele trei valori V 1,V 2,V 3, poate exista posibilitatea de apropiere a
valorilor alese fata de cele calculate ( in special pentru V 1 si V 2 ) prin adaugarea la toate valorile
V k a unei valori fixe de 0,5% prin fisa V .
Pentru o mai buna orientare a calcului , in anexa 1 se da un exemplu de calcul complet .
FIGURA 8
Se determina tensiunea de verificare cu ajutorul relatiei :
U = 2× Z d × I (4)
In care : U este tensiunea de verificare , V ;
Z d – impedanta de demaraj in ohmi secundari / f ;
I – curentul la care se face verificarea , de obicei I n , al releului
Se atrage atentia de la bun inceput ca inversarea polaritatii tensiunii operative ( corect : plusul
la borna 2 si minusul la borna 3 ) duce la strapungerea a numeroase diode semiconductoare si
deci , la scoaterea din uz a releului .
FIGURA 9
In timpul verificarii , pentru a nu se actiona in mod inutil releul de timp , se va desface puntea
19-20 numarandu-se demararea si revenirea pe releele 1R , 1S , 1T , 1N .
Intrucat la D 114 ca si la LZ 31 sau D 113 , steaua curentilor la TC se face invers decat
obisnuit ( steaua curentilor se face spre bare ) , la verificarile ce urmeaza trebuie strict respectate
polaritatile din tabelul 5 .
Cu montajul din figura 5 , se regleaza tensiunea la 60 V si curentul la valoarea nominala si se
regleaza din decalor unghiul la 0° , citit la fazmetru . Este foarte important sa se stabileasca cu
precizie unghiul de 0 ° sis a nu fie confundat cu unghiul de 180 ° , deoarece concluziile
verificarii pot fi eronate . Modul de stabilire a unghiului de 0° depinde de aparatul folosit si nu
face obiectul prezentei instructiuni .
Releul de current An se regleaza la o valoare minima pentru actionarea sigura la defecte
monofazice simultane .
Verificarea incepe cu stabilirea razei cercului . Pentru aceasta , eclisa K din figura 3 se aseaza
pe pozitia k1 si potentiometrul P1 pe pozitia 0 . In acest moment , caracteristica de demaraj este
un cerc cu centrul in origine . Cunoscand valoarea r a razei cercului , se calculeaza tensiunea de
verificare cu relatia :
U=2rI (13)
In care : U este tensiunea de verificare , V
r – raza cercului in ohmi secundari / faza
I – curentul la care se face verificarea , de obicei I N , al releului
Se regleaza curentul in circuit la valoarea I , tensiunea la valoarea de 60 V si unghiul dintre ele
la 66° ( se stie ca , cos 66° = 0,407 ) . Se regleaza potentiometrul P2 la valoarea ceruta prin
planul de reglaje . Se scade valoarea tensiunii pana cand actioneaza intermediarul 1 R . Daca
tensiunea de actionare nu corespunde valorii obtinute cu relatia ( 13 ) se vorecteaza pozitia
potentiometrului P2 ( P2 din figura 3 ) , pana cand se obtine tensiunea U . Aceasta este tensiunea
de actionare . Se scade inca putin tensiunea si apoi se ridica . In momentul dezexcitarii releului 1
R , se citeste tensiunea de revenire .
Pentru fixarea deplasarii centrului pe dreapta inclinata la 66° , se calculeaza tensiunea pentru
impedanta maxima de demaraj Zd1 din figura 3 cu relatia :
V d =2 × Zd 1× I , ( 14 )
cu aceleasi semnificatii ca la relatia ( 13 ) .
Se repeat operatiile de mai sus , stabilind valoarea necesara pentru k , cu ajutorul eclisei K si a
potentiometrului P1 din figura 3 . De data aceasta , in apropierea valorii de actionare , se va
verifica unghiul dintre tensiune si current care trebuie sa fie de 66 ° .
Avand stabilite valorile k si r , se poate efectua verificarea pozitiei cercului de demaraj pentru
unghiurile de 0° , 90° , 180° si 270° , determinandu-se si coeficientii de revenire care trebuie sa
fmari de 0,9 . Pentru unghiurile de 180° si 270° , se inverseaza sensul curentului . Tensiunile de
verificare se calculeaza cu relatia :
U k =2× Z dk × I , (15)
in care : U k este tensiunea de verificare pentru diferite unghiuri ;
Z dk – impedanta de demaraj pentru diferite unghiuri ( figura 8 ) , determinate cf. pct .
3.3.1
I – curentul la care se face verificarea , de obicei I N .
Dupa terminarea verificarilor , releul An se regleaza la valoarea prescrisa , ca orice releu de
current maximal .
Rezultatele se trec intr-un table de forma :
Punctul Faza Raza , Deplasare I[A] U0 Ud Voa Uor Krev.
verificat r ohm a k , ohm [V] [V] sau sau U
s/f s/ f Uda da [V]
[V]
Centru in R - - (13) - - - - -
origine S - - (13) - - - - -
T - - (13) - - - - -
CENTRU R - - - (14) - - - -
DEPLASA
T LA 66 °
S - - - (14) - - - -
T - - - (14) - - - -
Intersectia R - - - (7) - - - -
la 0° S - - - (7) - - - -
T - - - (7) - - - -
Intersectia R - - - (5) - - - -
la 90° S - - - (5) - - - -
T - - - (5) - - - -
Intersectia R - - - (8) - - - -
la 270° S - - - (8) - - - -
T - - - (8) - - - -
TABELUL 6
4.2.1 Verificarea incadrarii in trepte . Verificarea se poate face cu montajul din figura 9 ,
regland decolorul pentru unghiul de scurtcircuit al LEA . Se reface puntea 19-20 .
Intrucat elemental de directive se alimenteaza cu alte tensiuni ( el se va verifica ulterior ) , se
face puntea 20-32 .
Cronometrul se conecteaza cu pornirea avuta in vedere in calcule ( relatia 11 ) . Se regleaza
unghiul la decalor la unghiul de scurtcircuit al LEA . Se scade tensiunea pana cand releul
actioneaza . La U k – 5% ,releul trebuie sa actionize intr-o treapta inferioara , iar releul U k +5 %
, intr-o treapta superioara .
TABELUL 7
U kmas−U kcalc
Abaterea maxima : ∆= × 100 % (17) ,
U kcalc
trebuie sa fie mai mica de ± 5 % , cu conditia respectarii prevederii din tabelul 1 .
Abaterea maxima :
∆=t r−t mas . (18)
trebuie sa fie mai mica de ± 0,1s in domeniul de 0 ÷ 3 s si mai mica de ± 0,2s si in
domeniul 3 ÷ 6 s .
Daca tensiunile U 2 si U 3 depasesc valoarea de 60 V la defecte monofazate , se va renunta la
verificarea acestora si se va face verificarea acestor trepte doar la defecte bifazate .
Pentru a verifica toate contactele selectoarelor marimilor de defect , este suficienta verificarea
elementului de masurare a impedantei pentru defectele R0 , RS , SR si TR .
Pentru a masura reglajul de timp fix tmp = 0,4 s , se va lega oprirea cronometrului la borna 23 .
Pentru verificarea timpului final al proctectiei , se va deschide compet eclisa T 4 .
Alimentarea releului pentru diferite defecte se va face conform tabelului 8 .
Defect monofazat Defect bifazat
R0 S0 T0 RS ST TR
Tensiunea 8 - 11 9 - 11 10 – 11 8–9 9 – 10 10 – 8
la bornele :
Curentul la 7–4 7–5 7–6 5–4 6–5 4–6
bornele:
TABELUL 8
Elementul de directive din releul D 114 este un releu electrodynamic de current alternative
alimentat cu tensiuni si curenti conform tabelului 9 , cu ajutorul montajului din figura 9 .
Tipul defectului
Reglaje de Bornele la care se conecteaza Butonul de proba
demaraj selectie , Tensiunea Curentul ( Bp) se
ce trebuie conecteaza la
excitate bornele :
MONOFaz RO RN 9-10 7-4 35-33 si 47
SO RN 10-8 7-5 35-45 si 47
TO RN 8-9 7-6 35-46 si 47
Bifazat RS RS 10-8 5-4 35-44 si 45
ST ST 8-9 6-5 35-45 si 46
TR RT 9-10 4-6 35-46 si 44
TABELUL 9
Pentru a verifica toate contactele selectorului marimilor pentru elemental de directive , este
suficienta verificarea pentru defectele R0 , RS , ST si TR .
Se vor nota indicatiile aparatului de masurat unghiul(PHI din figura 9 ) , pentru care se stinge
lampa de proba a continuitatii . Cu valorile obtinute se poate trasa diagram de sensibilitate
( figura 11 ) . Unghiul propriu α trebuie sa se incadreze in limitele 3 0 ° ± 5 ° .
FIGURA 11
In figura 11 , unghiul α se citeste direct ( se calculeaza din ) pe aparatul PHI din figura 9.
Determinarea sensibilitatii releului directional , ( puterea minima de actionare 0 se face cu
montajul din figura 9 . Cu tensiunea si curentul applicate conform tabelului 9 , se regleaza
unghiul dintre tensiune si current , astfel incat sensibilitatea sa fie maxima ( figura 11 ) se
dezleaga lampa de proba si se reface puntea 19-20.
Se inverseaza polaritatea curentului si se demareaza schema prin Bp ( figura 10 ) . Se excita
releul PS si se reduce valoarea tensiunii pana cand releul PS se dezexcita .
Curentul in circuit va fi 1,5 I N . Tensiunea la care se dezexcita releul directional trebuie sa fie de
: U min ≤ 0,25 V .
Unghiul de sensibilitate maxima si tensiune minima de actionare se verifica numai pentru un
tip de defect. Cu montajul din figura 9 si legaturi effectuate conform tabelului 9 , pentru curentul
de 1,5 I N si tensiunea de 1,5U min (determinate anterior ) se va verifica excitarea releului PS
pentru defecte RO , RS , ST si TR verificand astfel buna functionare a selectorului de marimi
pentru elemental de directive .
FIGURA 12
Releul D 114 este garantat pentru o functionare sigura la o tensiune operative de 0,8U N . Se
vor face verificari de ansamblu ale functionarii schemei de protective , inclusive RAR , la 0,8U n
Dupa terminarea lucrarilor de mai sus , se incheie autorizatia de lucru avuta pentru aceste
lucrari si se preda celula LEA , in vederea punerii in functiune si in sarcina .
Se va cere aprobarea treptei de conducere operative careia ii este subordonata celula , ca LEA
sa functioneze cu protectia in rezerva .
Pentru probele ce urmeaza , se va lucre cu o noua autorizatie de lucru , data fiind modificarea
starii operative in care se fac noile probe .
4.9.1. Verificarea prezentei tensiunilor alternative. Se vor masuna tensiunile alternative de loc
V , la sirul de cleme si la bornele 8,9,10 si 11 ale releului . Se va stabili sensul de succesiune al
tensiunilor , care trebuie sa fie cel direct . Nu se admit bare de 110-400 kV , care au succesiunea
tensiunilor inversa si la care fazarea sa nu corespunda fazarii SEN .
6.1 Aparate
- Trusa speciala pentru verificarea releelor de distanta D 113 – D 114 , tip KZ3 , ZPA RC
sau similara .
Este evident ca in locul montajului din piese separate , din figura 9 , se poate folosi orice trusa
pentru relee de distanta , capabila a furniza o tensiune variabila , un current variabil si unghiul
dintre ele
- Ampermetru 0-1-5 , 20 A clasa 1 c.a.
- Aparat de masura universal
- Aparat (aparate ) pentru determinarea unghiului dintre o tensiune si un curent
- Cronometru electric
- Punte pentru masurarea rezistentelor ohmice ( la max. 100 V )
- Megohmetru de 500 V
- Trusa de curent primar 1200 A
- Decalor monofazat de unghi
- Autotransformator de 220 / 0-240 V , 8 A
- Rezistenta reglabila 1700 Ω , 0,7 A
- Indicator de succesiune a fazelor
- Statii de radio-emisie portabile
6.2 Scule
Verificarile releului D 114 se fac cu celula LEA retrasa din exploatare si adusa in stare legat la
pamant pe baza unei autorizatii de lucru in conformitate cu prevederile PE 119/82 .
Verificarile de la pct. 4.9. ale releului D 114 si ale ansamblului de protective ( in speta ,
ridicarea diagramei vectoriale ) se fac , de asemenea , pe baza unei alte autorizatii de lucru decat
cea precedent si , pe cat posibil , in prezenta unui maistru , subinginer sau inginer PRAM ,
capabil a interpreta o diagram vectoriala , mai ales in cazul unei sarcini capacitive pe LEA .
La masurarea rezistentelor de izolatie cu megohmetru de 500 V se va analiza cu atentie schema
desfasurata de protective pentru a nu se transmite tensiuni periculoase la alte panouri sau
instalatii .
Fie LEA 110 kV echipata cu un releu D 114 si pentru care au fost dispuse reglajele :
A. Demaraj de minima impedanta :
r = 6,8 Ω s / f
h = 2,4 Ω s / f
B. Treptele de actionare :
Z1 P=8.65 Ω s/f t1 = 0.8
Z1 PRA=11.90Ω s/f t2 = 0.5 s
Z2 P = 16.5 Ω s /f t3 = 1.0 s
Z3 P = 25.0 Ω s / f t4 = 3.5 s
Demaraj directionat t5 = 6.5 s
C. Transformatoarele de curent au raportul 600 / 5 A
1 ×0.2 ×100
U= =22.3 %
0.95 ×0.944
Cum este de preferat a avea tensiuni cat mai mari in treapta intai , se alege K = 0.4 Ω s/f /
1× 0.4 ×100
V 1= =44.6 %
0.95 ×0.44
1× 0.4 ×100
V 2= =23.4 %
0.95 ×1.8
1 ×0.4 × 100
V 3= =15.44 %
0.95 ×2.727
Se pot regla V 1= 44%; V 2= 23 % ; V 3=15% . Este , deci , convenabil a se alege pentru V’ pozitia
de 0.5% , astfel incat noile valori alese vor fi :
V 1=44.5 % V 2=23.5 % V 3=15.5 %
Daca se intampina greutati la reglarea unor tensiuni de valoare mica cu montajul din figura 9 ,
este posibila o verificare si la 10 A .
Releul An se regleaza la 0.4 I N =2A .