MASURAREA DEBITELOR

1. Consideratii teoretice
Debitul este o marime ce caracterizeaza transportul fluidelor prin conducte si canale.
Debitul se defineste ca fiind cantitatea de fluid ce curge in unitatea de timp printr-o
sectiune oarecare.
Distingem:

m kg Nmc
[ ,
]
s
s
v m3
Debit volumic: Dv [
]
s
Debit masic: Dm

Unde:
m - masa [kg];
v - volum [m3];
timpul [s];
Dm= Dv , in care este densitatea fluidului [kg/m3]
In cazul gazelor se utilizeaza ca cantitate de masura a debitului masic, Nm3/s.
Nm3 - reprezinta masa de gaz care ocupa 1 m3 la presiunea de 1,011325 105 N/m2 si la
temperatura de 273, 15 K respectiv la presiunea si temperatura starii normale, PN, TN.
Conform ecuatiei generale de stare a gazelor:

m
RT , rezulta ca :

PV
m
, in care :
RT
PV

m- masa gazului [kg];

- masa moleculara a gazului [kg/kmol];
P presiunea gazului [N/m2];
V volumul gazului [m3];
R constanta specifica a gazelor perfecte [J/KmolK];
T temperatura gazului [K];
/R constanta =k;
rezulta: m k
Daca

Psi

PV
.
T

sunt

constante

si

anume

cele

dinstare

normala,

rezulta

ca

P
m k ' VN , unde k ' k N , deci masa gazului este proportionala cu volumul normal
TN
exprimat in Nmc, motiv pentru care Nmc se considera unitate de masura a masei si
nu a volumului.
1

Deoarece viteza fluidului este variabila pe sectiunea conductei, in volumul debitului se

utilizeaza viteza medie , wmed.
DV wmed s [m3 / s ] , in care s este sectiunea de curgere [m3]
2. Scopul lucrarii:
Este de a masura debitul atat prin metode utilizate in laborator (tubul Pitot-Prandtl) cat si
prin metoda cel mai des intalnita in practica si anume cu ajutorul diafragmei laminare. In
industria metalurgica masurarea debitelor este necesara in cazul fluidelor care participa la
procesul de ardere si anume: combustibili gazosi, combustibili lichizi si aer de combustie
precum si in cazul proceselor auxiliare cum ar fi racirea unor zone ale cuptoarelor
metalurgice, in care fluidele utilizate sunt: aer, apa si vapori.
3. Instalatia de laborator
3.1. Tubul Pitot-Prandtl:

Figura 1
Tubul Pitot-Prandtl se compune din piesa fronta 1 sustinuta de corpul 2. In interior se
afla doua tevi 3 si 4 care culeg presiunea statica Ps de la fanta 6 respectiv presiunea
totala Ptot de la orificiul 7. Tevile 3 si 4 se conecteaza prin intermediul unor furtune de
cauciuc de la monometrul diferential 5.
Diafragma de laminare

4.

Modul de
lucru
4.1. Tubul

1- conducta de diametr D;
2- diafragma de laminare cu
orificiu de curgere de
diametru d;
3- camere de colectare;
Figura 2
Pitot-Prandtl

Manometru diferentiar 5 (figura 1) masoara diferenta dintre presiunea totala P t si

presiunea statica Ps respectiv presiunea dinamica Pd. Prin deplasarea pe verticala a
tubului se determina presiunea dinamica a fluidului in centrul sectiunii de curgere unde
valoarea acestuia este maxima precum si in diferite puncte simetrice fata de centru,
respectiv catre perentii conductei.
4.2. Diafragma de laminare
Diafragma de laminare este un dispozitiv de strangulare a sectiunii de curgere a
fluidului intrucat orificiul diafragmei are diametrul d mai mic decat diametrul diametrul
conductei D. Ca urmare la trecerea fluidului prin diafragma se produce o crestere a
presiunii dinamice respectiv o scadere a presiunii statice. Din camerele colectoare 3
(figura 2) prin fante se culeg presiuni statice P s1 inainte de diafragma respectiv Ps2 dupa
diafragma. Diafragma la laminare este un traductor de debit si anume transforma debitul
intr-o diferenta de presiune statica.
5. Prelucrarea datelor experimentale:
5.1. Tubul Pitot-Prandtl:

w2 N
Pd
[ ] in care :
2 m2
N
Pd 2mmH 2O 20 2 ;
m
2 20
m
w
5,56[ ];
1,293
s
Debit

D 2
0,0522
m3
w 3600
5,56 3600 42,48 [ ]
4
4
h

Pd presiune dinamica [N/m2];

densitatea fluidului [kg/m3];
w viteza de curgere a fluidului [m/s];
rezulta: w

2 Pd
[m / s ]

Se determina presiunea dinamica respectiv viteza de curgere in centrul conductei,

respectiv in puncte simetrice fata de acesta. Avand wmax determinata in centrul conductei
din wmed/wmax= Re, Reynolds se calculeaza wmed:

Re

wm d
4S
, unde d
, diametrul echivalent

- coeficient de vascozitate cinematica [m2/s]

S- diametrul conductei [m2]
P - perimetru scaldat de fluid [m].

Viteza medie se poate calcula si ca medie aritmetica intre valorile vitezelor determinate
in mai multe puncte ale sectiunii de curgere, simetrice fata de centrul conductei :

wmed

w0 w1 w2
3

Cunoscand sectiunea de curgere a conductei S si viteza medie wmed se calculeaza debitul:

Dv S wmed 3600, [m3 / h]

Explicatii
Presiunea statica (fluidul sta in recipient). Daca fluidul (gas,lichid) curge, exista si
presiune dinamica ce se exercita in sensul curgerii care s-ar putea evidenia ca presiune ce
s-ar exercita pe un obstacol in calea fluidului

Lucrare practica
d= 3,55 cm;
D =52 mm;
m= (3,55/5,2)2=0,466
din figura 3 rezulta =0,679
se masoara presiunea ps1-ps2=P=20 mmH2O
aer= 1,293 [kg/m3]
=1, t=200C, p=2105 [N/m2]
Rezulta: Dv= 1,252 0,6793,552 (20/1,293) =42,13 [m3/h]
In practic debitmetrele de gaze indica in [N/m3].

PV
m
mRT

RT Dv
;

P
PNVN
m
mRTN

RT N DN
;

PN
PDvTN 2 105 10,6

273

DN

21,5 [m3 / h];

5
PN T
10 293