2039 DPE Skid 2 Geamana

Documentaţie Tehnică
pentru punerea în conformitate cu prescripţiile de securitate a echipamentelor

tehnice Ex
DOCUMENT
PRIVIND PROTECŢIA ÎMPOTRIVA
EXPLOZIEI
Protecţia la explozie
referitoare la echipamentele tehnice şi instalaţiile aferente
SKID 8 GEAMĂNA
ASSET VIII MOLDOVA NORD
Loc. Geamăna, jud. Bacău
OBIECTIV: SKID 8 GEAMĂNA

BENEFICIAR: OMV PETROM S.A. EDIŢIA/REVIZIA: E 03 / R01
Mun. Bucureşti, C.P. 013329, Str. Coralilor nr. 22 ("Petrom City"), sector 1 Nr. PROIECT: 1977/10/2018
ELABORATOR: Atestat INSEMEX
DARECO SERV S.R.L. DATA
GANEx.Q.2017(53).12.1415 NOIEMBRIE 2018
ELABORĂRII:
Mun. Ploieşti, C.P. 100002, Str. Cuza Vodă, nr.8, jud. Prahova
CUPRINS
ATESTAT DE CONFORMITATE EX
RAPORT PRIVIND PROTECŢIA LA EXPLOZIE
CUPRINS ................................................................................................................................................... 1
1. PREZENTAREA OBIECTIVULUI SUPUS EVALUĂRII .......... Error! Bookmark not defined.
1.1. Localizare şi topografie.................................................................... Error! Bookmark not defined.
1.2. Activitatea desfăşurată .................................................................... Error! Bookmark not defined.
1.3. Instalaţii tehnologice în aria obiectivului: ......................................... Error! Bookmark not defined.
1.4. Capacităţi de stocare şi depozitare produse extracţie ..................... Error! Bookmark not defined.
1.4.1. Rezervoare de stocare............................................................. Error! Bookmark not defined.
1.4.2. Separatoare .............................................................................. Error! Bookmark not defined.
2. CLASIFICAREA ECHIPAMENTELOR TEHNICE ŞI/SAU SISTEMELOR
PROTECTOARE ........................................................................................................................................... 4
Tabelul 2.1. ........................................................................................................................................ 4
2.2. Raport de evaluare a conformităţii ..................................................................................... 6
3. CLASIFICAREA LOCURILOR ÎN CARE POT APĂREA ATMOSFERE
POTENŢIAL EXPLOZIVE .......................................................................................................................... 7
3.1. Definirea zonelor cu pericol de explozie ........................................................................... 7
3.2. Zonarea construcţiilor şi instalaţiilor tehnologice ........................................................... 8
4. EVALUAREA RISCULUI LA EXPLOZIE ................................................................................... 10
4.1. Riscul de producere a exploziilor în Baraca tehnologică ........................................... 10
4.1.1. Evaluarea gravităţii consecinţei în baza sursei de risc ................................ 10
4.1.2. Calculul nivelului de securitate ............................................................................... 10
4.1.3. Evaluarea nivelului de securitate ........................................................................... 14
4.1.4. Managementul nivelului de securitate ................................................................. 15
4.2. Identificarea pericolelor de aprindere a echipamentelor mecanice ........................ 17
Pompa GP....................................................................................... Error! Bookmark not defined.
Pompa 2PN400 ............................................................................. Error! Bookmark not defined.
5. EVALUAREA RISCURILOR PENTRU SECURITATE ŞI SĂNĂTATE ÎN MUNCĂ ...... 20
5.1. Instruirea, perfecţionarea şi formarea personalului ..................................................... 20
5.2. Locul de muncă: operator ................................................................................................... 20
5.2.1. Descrierea locului de muncă.................................................................................... 20
5.2.2. Factori de risc identificaţi .......................................................................................... 21
5.2.3. Fişa de evaluare a locului de muncă .................................................................... 24
5.2.4. Fişa de măsuri propuse pentru locul de muncă: operator .......................... 32
5.2.5. Interpretarea rezultatelor evaluării ........................................................................ 36
5.2.6. Acordarea primului ajutor ......................................................................................... 36
5.2.7. Măsuri organizatorice de protecţie la explozie. Documentul de
protecţie la explozie ...................................................................................................................... 37
5.3. Marcarea locurilor periculoase .......................................................................................... 38
5.4. Acordarea primului ajutor .................................................................................................... 38
5.5. Instruirea, perfecţionarea şi formarea personalului ..................................................... 39
5.6. Măsuri organizatorice de protecţie la explozie. Documentul de protecţie la
explozie ............................................................................................................................................. 39
5.7. Evaluarea conformităţii ........................................................................................................ 39
5.7.1. Cerinţe cu privire la dispozitivele legate de securitate ................................. 39
5.7.2. Evaluarea conformității .............................................................................................. 40
DOCUMENT PRIVIND PROTECŢIA ÎMPOTRIVA EXPLOZIEI Pagina 1

OBIECTIV: SKID 8 GEAMĂNA EDIŢIA/REVIZIA: E 03 / R01
BENEFICIAR: OMV PETROM SA Nr. PROIECT: 1977/10/2018
ELABORATOR: DARECO SERV S.R.L. Atestat INSEMEX GANEx.Q.2017(53).12.1415 DATA ELABORĂRII: NOIEMBRIE 2018
5.8. Inspecţia echipamentelor .................................................................................................... 41
Decizie de numire a responsabilului cu protecţia la explozie ........................................... 42
6. ACTE NORMATIVE ŞI STANDARDE DE REFERINŢĂ ....................................................... 43
PLAN DE AMPLASARE Planşa 1
PLAN DE ZONARE Planşa 2
Pagina 2 DOCUMENT PRIVIND PROTECŢIA ÎMPOTRIVA EXPLOZIEI

EDIŢIA/REVIZIA: E 03 / R01 OBIECTIV: SKID 8 GEAMĂNA
Nr. PROIECT: 1977/10/2018 BENEFICIAR: OMV PETROM SA
DATA ELABORĂRII: NOIEMBRIE 2018 ELABORATOR: DARECO SERV S.R.L. Atestat INSEMEX GANEx.Q.2017(53).12.1415
1. PREZENTAREA OBIECTIVULUI SUPUS EVALUĂRII
1.1. Localizare şi topografie

PARCUL 43 BOGAŢI este amplasat pe teritoriul localităţii Bogaţi, in judeţul Argeş. La momentul vizitei
vecinătăţile parcului sunt terenuri extravilane. În prezent, locaţia parcului aparţine ASSET VI MUNTENIA CENTRAL.
1.2. Activitatea desfăşurată
În cadrul parcului se desfăşoară activitatea de preluare amestec de la sondele arondate parcului şi pompare
către Parcul 41 Băjeasca.
Activităţile se realizează cu instalaţii specifice domeniului:

- Instalaţii de colectare, separare, tratare, transport, depozitare a fluidelor extrase;
- Instalaţii şi reţele pentru alimentare cu apă;
- Instalaţii şi reţele pentru alimentare electrică, post TRAFO.
Programul de lucru: 24 ore/zi; 7 zile/saptamână; 365 zile/an
1.3. Instalaţii tehnologice în aria obiectivului:
- Capacităţi de stocare – conform cap. 1.4.;
- 1 compresor Gas Jack;
- 1 skid injectie apă sărată;
- 1 pompă ţiţei, tip 2PN400;
- 1 pompă ţiţei, tip 5x10;
- conducte de legătură între rezervoare şi de la rezervoare la pompe;
- 1 claviatură livrare ţiţei;
- 1 baracă personal;
- 2 magazii;
- 1 SKID inhibitori SEKO;
- 1 pichet PSI;
1.4. Capacităţi de stocare şi depozitare produse extracţie
Obiectivul este dotat cu rezervoare tehnologice, cu capacităţi şi caracteristici după cum urmează:
1.4.1. Rezervoare de stocare
Tabelul 1.1.
Poziţie/ Capacitate Produs Stare la momentul
Caracteristici
denumire [mc] depozitat vizitei în situ
R1 46 Cilindric vertical, capac fix, suprateran Ţiţei Bună
DECANTOR 20 Betonat/Subteran Reziduuri ţiţei Bună
1.4.2. Separatoare
Tabelul 1.2.
Poziţie/ Capacitate Produs Stare la momentul
Caracteristici
denumire [mc] vehiculat vizitei în situ
SP1 5 Cilindric vertical, suprateran Gaz amestec Bună
SP3 3,5 Cilindric vertical, suprateran Gaz amestec Bună
SP4 3,5 Cilindric vertical, suprateran Gaz amestec Bună

Pagina 4 EDIŢIA/REVIZIA: E 03 / R01 DOCUMENT PRIVIND PROTECŢIA ÎMPOTRIVA EXPLOZIEI SKID 8 GEAMĂNA
2. CLASIFICAREA ECHIPAMENTELOR TEHNICE ŞI/SAU SISTEMELOR PROTECTOARE
Tabelul 2.1.
Nr. Nr. Denumire echipament/ Date Tip Grupa de Clasa Certificare Grad de Categoria
Zona Tip Fabricant Concluzie
crt. SAP locaţie tehnice protecţie explozie temp. EX protecţie ATEX
1 RE153034 POMPA PISTON 2 2PN400 UPETROM 305 mm CURSA PISTON 3G
MOTOR ELECTRIC ACTIONEAZA
2 RE153035 POMPA 2PN POMPEAZA LICHIDE IN 2 ASI 280 M-8 UMEB 45 KW; 730 RPM; Exd IIC T4 IP 55 2G
PARC
BUTON COMANDA MOTOR INSEMEX
3 RE153036 2 7010 ECB 500 V; 6 A; Exde IIC T5 IP54 2G
ELECTRIC ACTIONEAZA POMPA 2PN 1740/A3-89
254 mm CURSA PISTON,
4 RE352080 POMPA CU PISTON 2 5X10 UZINA TÂRGOVIŞTE 3G
5"x10"
MOTOR ELECTRIC ACTIONEAZA
5 RE258415 POMPA 5X10 POMPEAZA LICHIDE IN 2 AE 250 M60 UMEB BUCURESTI 500 V; 40 KW; 980 RPM Exd IIC T4 3G
PARC
BUTON COMANDA MOTOR
INSEMEX
6 RE153039 ELECTRIC ACTIONEAZA POMPA 2 7010 ECB 500 V; 6 A; Exde IIC T5 IP54 2G
1740/A3-89
5X10
CUTIE DE RAMIFICATIE PE STALPI ENERGOPETROL INSEMEX
7 RE210407 2 DEV 11/2 500 V, 32 A; Eexd IIB T4 IP 54 2G
DE ILUMINAT EXTERIOR CAMPINA 3907/73
CORP DE ILUMINAT CU SECEEX
12 RE210412 INCANDESCENTA PE STALPI 2 LMS 7 ELBA 220 V, 200 W, Exe IIB T4 NMATEX IP54 2G
PENTRU ILUMINAT EXTERIOR PARC 2003.12195 X
Nr. Nr. Denumire echipament/ Date Tip Grupa de Clasa Certificare Grad de Categoria
Zona Tip Fabricant Concluzie
crt. SAP locaţie tehnice protecţie explozie temp. EX protecţie ATEX
15 RE210415 INCANDESCENTA PENTRU 2 LMS 7 ELBA 220 V, 200 W, Exe IIB T4 NMATEX IP54 2G
ILUMINAT INTERIOR BARACA PSI 2003.12195 X
16 COMPRESOR 2 MPI-5089 2011 GAS JACK-TETRA T=120°F; 1200-2000RPM; II 3G
17 RE135027 CENTRIFUGA PROBA ANALIZA TITEI NC CL 2 AMPLO PLOIESTI 220 V; 450 W; 1500 RPM 3G
NOTĂ: Toate echipamentele tehnice neidentificabile vor fi înlocuite sau scoase din mediul Ex.
SKID 8 GEAMĂNA DOCUMENT PRIVIND PROTECŢIA ÎMPOTRIVA EXPLOZIEI EDIŢIA/REVIZIA: E 03 / R01 Pagina 5
2.2. Raport de evaluare a conformităţii
Ca urmare a evaluării stării tehnice şi a analizei modului de punere în conformitate cu cerinţele esenţiale de securitate a echipamentelor electrice şi
neelectrice protejate la explozie din SKID 8 GEAMĂNA , în conformitate cu reglementările în vigoare aplicabile în arii potenţial explozive, se fac următoarele
aprecieri:
1. Echipamentele şi sistemele protectoare sunt proiectate, construite și instalate astfel încât să fie capabile să facă faţă la condiţiile prezente sau previzibile de
mediu înconjurător.
2. Echipamentele sunt proiectate, construite și instalate astfel încât să prevină sursele de aprindere previzibile care pot apare la funcţionare normală.
3. Temperaturile de suprafaţă nu depăşesc temperaturile maxime de suprafaţă stabilite în condiţiilele de funcţionare prevăzute.
NOTE: Se va întocmi și respecta Programul de inspecție.
Se vor întocmi și păstra înregistrările care să ateste că echipamentele protejate la explozie sunt întreţinute în conformitate cu tipurile lor
de protecţie!
4. Toate echipamentele şi sistemele protectoare sunt marcate lizibil şi rezistent cu următoarele caracteristici minime:
 numele şi adresa producătorului;
 marcajul CE;
 identificarea seriilor sau tipului și a numărului de serie (dacă e cazul);
 anul de fabricaţie;
 marcajul specific al protecţiei la explozie [Ex] urmat de simbolul grupei şi categoriei echipamentului.
NOTĂ :
TOATE ECHIPAMENTELE TEHNICE NEIDENTIFICABILE VOR FI ÎNLOCUITE SAU SCOASE DIN MEDIUL EX
3. CLASIFICAREA LOCURILOR ÎN CARE POT APĂREA ATMOSFERE POTENŢIAL
EXPLOZIVE
3.1. Definirea zonelor cu pericol de explozie

O atmosferă explozivă reprezintă un amestec al aerului, în condiţii atmosferice, cu
substanţe inflamabile (sub formă de gaze, vapori, ceţuri sau prafuri), amestec în care, după
producerea aprinderii, combustia se răspândeşte în întregul amestec nears.
Un loc în care pot apărea atmosfere explozive în concentraţii atât de mari încât să necesite
măsuri speciale de prevenire pentru a proteja sănătatea şi securitatea angajaţiilor implicaţi este
considerat periculos.
Un loc în care nu pot apărea atmosfere explozive în concentraţii atât de mari încât să
necesite măsuri speciale pentru a proteja sănătatea şi securitatea angajaţilor implicaţi este
considerat nepericulos.
Conform PE-D-HA-W01-001-01-R GHID ATEX OMV PETROM se poate face următoarea
delimitare a ariilor periculoase în care există atmosfere potenţial explozive generate de gaze şi/sau
vapori:
spaţiul în care atmosfera explozivă este permanentă sau este prezentă pe
ZONA „0” perioade lungi de timp, ori este prezentă pe perioade scurte care se repetă cu
frecvenţă ridicată în condiţii normale de funcţionare.
ZONA „0 identic cu ZONA 0, dar cu extindere neglijabilă în condiții normale de operare
NE”
spaţiul în care atmosfera explozivă poate să apară ocazional, în condiţii normale
de funcţionare. Aria periculoasă include, printre altele, vecinătatea imediată a
ZONA „1” zonei 0, vecinătatea imediată a deschizăturilor pentru alimentare, vecinătatea
imediată din jurul deschizăturilor de umplere şi golire, vecinătatea imediată din
jurul presetupelor etanşate inadecvat, etc.;
ZONA ”1 identic cu ZONA 1, dar cu extindere neglijabilă în condiții normale de operare
NE”
spaţiul în care atmosfera explozivă poate să apară numai accidental, în caz de
ZONA „2” avarie, şi pentru o perioadă scurtă de timp. Aria periculoasă poate include, printre
altele, locurile care înconjoară zonele 0 sau 1.
ZONA „2 identic cu ZONA 2, dar cu extindere neglijabilă în condiții normale de operare
NE”
S-a avut în vedere situaţia în care instalaţiile tehnologice sunt exploatate în limitele
parametrilor de proiectare, adică în condiţii normale de operare.
Clasificarea zonelor cu pericol de explozie se va efectua prin metoda sursei de pericol
care analizează şi identifică fiecare punct de la care se pot degaja substanţe inflamabile într-o
cantitate care să permită formarea unui amestec exploziv astfel:
- identificarea surselor de degajare gaze, vapori sau lichide inflamabile. În acest sens au fost
luate în consideraţie:
a) tipul echipamentului conţinând produse inflamabile (sistem deschis/sistem închis);
b) surse posibile de degajare de substanţe inflamabile de la echipamentele respective
(îmbinări prin flanşe, etanşări, racorduri, puncte de aerisire şi de drenare, etc.);
c) frecvenţa şi durata de degajare în funcţionarea normală.
- evidenţierea proprietăţilor substanţelor existente în fiecare din utilaje sau echipamente
(temperatura de inflamabilitate, temperatura de lucru, grupa de explozie, clasa de
temperatură maximă de suprafaţă). De asemenea, au fost luate în consideraţie:
amplasamentul (în aer liber, în clădiri, în construcţii tip şopron, etc.), sistemul de ventilaţie
(naturală sau artificială);
- analiza altor factori care afectează tipul şi/sau întinderea zonei periculoase (densitatea
relativă a substanţelor inflamabile în raport cu aerul, limite de explozie, cota de amplasare,
etc.).

3.2. Zonarea construcţiilor şi instalaţiilor tehnologice
Zonarea instalaţiei s-a realizat în funcţie de toate elementele de mai sus, ilustrând
clasificarea zonelor în vecinătatea diverselor surse de dagajare.
Delimitarea practică a ariilor periculoase (a zonelor de risc de explozie) în care o atmosferă
explozivă gazoasă poate fi prezentă, se va face pentru condiţii normale de funcţionare, când,
între anumite limite, sunt admise unele scăpări de gaze sau scurgeri de lichide inflamabile în afara
instalaţiilor.
Exploatarea unei instalaţii implică inevitabil intervenţii (verificări periodice, întreţinere
curentă, depanări, reparaţii) care necesită adesea utilizarea de materiale electrice neadaptate
pentru arii periculoase. În unele cazuri, tehnologia, amploarea şi durata acestor intervenţii impune
aplicarea de proceduri speciale care necesită, înainte de punerea în practică, elaborarea de
permise de lucru, permise de lucru de foc, permise de săpături, etc. şi punerea în practică a
cerinţelor înscrise în acestea. Aceste proceduri prealabile trebuie să elimine pericole legate de
formarea de atmosfere potenţial explozive în zona de intervenţie precum şi sursele potenţiale de
aprindere. Pentru astfel de situaţii, când prin deschiderea instalaţiilor tehnologice se modifică
numărul şi gradul surselor de degajare, cantitatea de produse ce se poate evapora în atmosfera de
lucru, delimitarea zonelor cu pericol de explozie trebuie revăzută şi modificată după caz.
Produsele inflamabile din sistemul tehnologic analizat sunt vehiculate prin sisteme
tehnologice închise, dar care au componente defectabile care, într-o exploatare normală, permit –
accidental - producerea de scurgeri în afara sistemului. În cazul unor degajări accidentale, sursele
potenţiale de degajare prezente într-un perimetru relativ restrâns permit ca vaporii degajaţi să se
amestece. Din aceste considerente, spaţiile aferente sunt clasificate ca Zonă 2. În condiţiile în care
nu se asigură etanşarea corectă, spaţiul aferent acestor componente trebuie clasificat ca Zonă 1,
extinderea spaţială fiind precizată în desenele care însoţesc prezenta documentaţie.
De asemenea, produsele sunt clasificate și din punct de vedere al inflamabilității. Conform
cu Regulamentul CE 1272/2008, un lichid inflamabil este un lichid care are punctul de aprindere ≤
60 °C. Un lichid inflamabil trebuie clasificat într-una din categoriile din tabelul următor:
Criterii
Categorie
Flash Point (FP) Punct inițial de fierbere
1 Extrem de
FP < 23 °C < 35 °C
inflamabil
2 Foarte inflamabil 23°C < FP ≥ 35 °C
3 Inflamabil 23°C ≤ FP ≤ 60 °C -
În tabelul următor se prezintă clasificarea echipamentelor (din punct de vedere al E.P.L.-
ului minim acceptat):
Grupa Clasa Temp.

Fluid Categorie Tipuri de protecţie
ZONA de de max. de EPL
vehiculat ATEX COD
explozie temp. suprafaţă
Gaze
II A T1 450 ˚C
uscate
ZONA ”ia”, ”ma”, ”sa”, ”op
0 Ţiţei + 1G Ga
is”
gaze II A T3 200 ˚C
bogate
Gaze
II A T1 450 ˚C ”db”, ”eb”, ”ib”, ”m”,
uscate ”mb”, ”o”, ”p”, ”px”,
ZONA Ga,
Ţiţei + 2G ”py”, ”pxb”, ”pyb”,
1 Gb
gaze II A T3 200 ˚C ”q”, ”sb”, ”op is”, ”op
bogate sh”, ”op pr”
Gaze
II A T1 450 ˚C ”ic”, ”mc”, ”n”, ”nA”,
uscate Ga,
ZONA ”nR”, ”nL”, ”nC”,
2 Ţiţei + 3G Gb,
”pz”, ”pzc”, ”sc”, ”op
gaze II A T3 200 ˚C Gc
is”, ”op sh”, ”op pr”
bogate

Pentru stabilirea întinderii zonelor clasificate, în cadrul metodei de zonare, în funcţie de
sursele de degajare, prima etapă constă în stabilirea surselor potenţiale de degajare specifice şi
evaluarea probabilităţii de manifestare a acestora în conformitate cu definiţiile zonelor 0, 0 NE, 1, 1
NE, 2 şi 2 NE. Stabilirea frecvenţei şi duratei de degajare probabile se bazează pe aprecierea
gradului de degajare şi estimarea debitelor de scăpări în atmosferă şi a gradului de ventilare.
Stabilirea ”extinderii neglijabile” s-a realizat pe baza clasificării în funcție de Flash Point-ul țițeiului
vehiculat.
Astfel, ca surse potenţiale de degajare de grad primar s-au avut în vedere următoarele:
- Emisii de vapori ai hidrocarburilor uşoare în atmosferă la gurile de aerisire a rezervoarelor.
- Scăpări de vapori ai hidrocarburilor uşoare în atmosferă în cadrul operaţiei de măsurare a
nivelului din rezervoare.
- Scăpări de vapori ai hidrocarburilor uşoare în atmosferă în cazul declanşării accidentale a
supapelor de siguranţă.
Ca surse de degajare de grad secundar s-au avut în vedere următoarele:
- Scăpări de la etanşările mecanice ale pompelor.
- Scăpări în atmosferă de la îmbinările prin flanşe ale conductelor tehnologice sau a
echipamentelor tehnice.
- Scăpări în atmosferă de la aparatele de măsură şi contol.
- Scăpări în atmosferă de la presetupele armăturilor de izolare a traseelor tehnologice.

EVALUATORI,
Ing. Laurențiu Manu
Sing. Daniel Preda
4. EVALUAREA RISCULUI LA EXPLOZIE
În baza analizei situaţiei concrete existente în cadrul punctului de lucru din cadrul OMV
PETROM SA – SKID 8 GEAMĂNA, au fost identificate următoarele locuri de muncă în care pot
apărea atmosfere potenţial explozive:
4.1. Riscul de producere a exploziilor în Baraca tehnologică

4.1.1. Evaluarea gravităţii consecinţei în baza sursei de risc
În tabelul următor este prezentată evaluarea gravităţii consecinţei pe baza sursei de risc.
Tabelul 4.1.1
Expunere
Persoane Gravitatea
Fişa Sursa de risc
expuse accidentală temporară permanent consecinţei
ă
1. Echipamente tehnice 1 - X - medie
2. Explozii 1 X - - foarte mare
3. Electrosecuritate 1 X - - mare
4. Riscuri speciale 1 X - - mare
Circulaţie şi marcaje de
5. 1 X - - mică
securitate
Protecţie colectivă şi
6. 1 - X - mică
individuală
Inspecţie şi întreţinere
7. 1 - X - medie
echipamente tehnice
8. Intervenţii în situaţii de avarie 1 X - - medie
4.1.2. Calculul nivelului de securitate
Evaluarea nivelului de securitate şi managementul riscurilor se realizează prin completarea
celor 8 fişe de sinteză privind riscul de producere a exploziilor.
Se face observaţia că măsurile de prevenire şi protecţie vor asigura nivelul cerut de
securitate numai în situaţia în care echipamentele, sistemele protectoare şi componentele
funcţionează în limitele destinaţiei lor şi numai dacă ele sunt instalate şi întreţinute în conformitate
cu codurile de practici sau prescripţiile relevante.
Inspecţia şi întreţinerea echipamentelor tehnice sunt asigurate de către EPS.
Fişa 1 - Echipamente tehnice

Punctaj Puncta Puncta
Nr. N Me FB Coeficient j j
Indicator
crt. 0 1 2 3 4 5 ponderare obţinut maxim
PO PM
1 Suprafeţe înţepătoare şi/sau
X 1,0 5,0 5,0
tăioase
2 Recipiente sub presiune X 1,0 5,0 5,0
3 Căderi libere ale diferitelor obiecte X 1,5 6,0 7,5
4 Temperaturi ridicate/scăzute ale
X 1,5 6,0 7,5
suprafeţelor
5 Flame, arc electric NA - -
6 Legături flexibile pentru transport
NA - -
gaze naturale
TOTAL 22,0 25,0

22,0
Nivelul de securitate calculat pentru locul de muncă va fi: N s1   100  88,0%
25,0
Nivelul de securitate corespunzător locului de muncă se încadrează în clasa „foarte bun”.
Fişa 2 – Explozii
Indicator
PO PM
1 Prevenirea/limitarea formării
X 2,0 8,0 10,0
atmosferei explozive
2 Aparatura electrică X 1,5 7,5 7,5
3 Scântei generate mecanic X 1,5 4,5 7,5
4 Flăcări şi gaze sau particule
X 2,0 8,0 10,0
fierbinţi
5 Suprafeţe fierbinţi X 2,0 6,0 10,0
6 Curenţi electrici vagabonzi,
protecţie contra coroziunii NA - -
catodice
7 Electricitate statică X 1,0 4,0 5,0
8 Descărcări meteo-electrice X 1,5 7,5 7,5
9 Unde electromagnetice de
frecvenţă radio cuprinse în NA - -
intervalul 104 ÷1012 Hz
10 Unde electromagnetice de
frecvenţe cuprinse în intervalul NA - -
3x1011÷3x1015 Hz
11 Radiaţii ionizante NA - -
12 Ultrasunete NA - -
13 Comprimare adiabatică şi unde
X 1,0 4,0 5,0
de şoc
14 Reacţii exotermice NA - -
TOTAL 49,5 62,5
49,5
Nivelul de securitate calculat pentru locul de muncă va fi N s 2   100  79,2%
62,5
Nivelul de securitate corespunzător locului de muncă se încadrează în clasa „bun”.
Fişa 3 - Electrosecuritate
Indicator
PO PM
Atingere directă a părţilor
1 X 2,0 10,0 10,0
neizolate aflate sub tensiune
Atingere indirectă a părţilor
2 metalice puse accidental sub X 2,0 8,0 10,0
tensiune (nelegate la pământ)
TOTAL 18,0 20,0
18,0
Nivelul de securitate calculat pentru locul de muncă va fi: N s 3   100  90,0%
20,0

Fişa 4 - Riscuri speciale
Indicator
PO PM
Fisurarea sau spargerea
conductelor, racordurilor,
1 X 2,0 8,0 10,0
recipientelor, urmate de scurgeri
de fluide
Utilizarea diferiţilor solvenţi
2 organici şi anorganici, precum şi X 1,5 6,0 7,5
a altor substanţe specifice
TOTAL 14,0 17,5
14,0
17,5
Nivelul de securitate corespunzător locului de muncă se încadrează în clasa „bun”.
Fişa 5 - Circulaţie şi marcaje de securitate
Indicator
PO PM
Există atenţionări cu privire la
1 X 1,5 6,0 7,5
delimitarea zonelor Ex
Există aplicate marcaje
2 corespunzătoare şi lizibile pe X 1,0 4,0 5,0
echipamentele din ariile Ex
TOTAL 10,0 12,5
10,0
12,5
Nivelul de securitate corespunzător locului de muncă se încadrează în clasa „bine”.
Fişa 6 - Protecţie colectivă şi individuală
Indicator
PO PM
Există în dotarea personalului
1 echipament individual de X 2,0 10,0 10,0
protecţie avizat
Există sistem de monitorizare şi
2 alarmare în cazul apariţiei unei X 1,0 3,0 5,0
atmosfere potenţial explozive
Există instrucţiuni de lucru la
3 X 1,0 4,0 5,0
fiecare loc de muncă
TOTAL 17,0 20,0
17,0
20,0

Fişa 7 - Inspecţie şi întreţinere echipamente tehnice
Indicator
PO PM
Există documentaţie de punere
1 în funcţiune a echipamentelor X 1,5 6,0 7,5
tehnice din ariile Ex
Există instrucţiuni de inspecţie şi
2 întreţinere a echipamentelor X 1,5 7,5 7,5
tehnice din ariile Ex
Există personal autorizat pentru
3 efectuarea intervenţiilor asupra X 1,0 4,0 5,0
echipamentelor din ariile Ex
TOTAL 17,5 20,0
17,5
20,0
Fişa 8 - Intervenţii în situaţii de avarie
Indicator
PO PM
Există un plan de măsuri în cazul
1 X 2,0 10,0 10,0
unei avarii
Oamenii au fost instruiţi cum să
2 acţioneze în caz de avarie a X 1,5 6,0 7,5
instalaţiilor
Personalul îşi cunoaşte temeinic
3 atribuţiile în caz de avarie a X 1,0 4,0 5,0
instalaţiilor
TOTAL 20,0 22,5
20,0
22,5
Nivelul mediu de securitate
Tabelul 4. 1.2
Nivelul de
Clasa de încadrare
Fişa Sursa de risc securitate
(calificativ)
[%]
1. Echipamente tehnice 88,0 FB
2. Explozii 79,2 B
3. Electrosecuritate 90,0 FB
4. Riscuri speciale 80,0 B
5. Circulaţie şi marcaje de securitate 80,0 B
6. Protecţie colectivă şi individuală 85,0 B
7. Inspecţie şi întreţinere echipamente tehnice 87,5 FB
8. Intervenţii în situaţii de avarie 88,8 FB
678,5
Nivelul mediu de securitate calculat pentru locul de muncă va fi: N sm   84,81%
8
Nivelul mediu de securitate corespunzător locului de muncă se încadrează în clasa „foarte
bun”.
În ceea ce priveşte repartiţia factorilor de risc pe sursele generatoare, situaţia este

prezentată în continuare:
Nivelul de securitate [%]
100
88.0 90.0 87.5 88.8
90 85.0
79.2 80.0 80.0
80
70
60
50
40
30
20
10
0
1 2 3 4 5 6 7 8
Fişa de sinteză
Figura 4.1.1. Nivelul de securitate corespunzător factorilor

de risc
4.1.3. Evaluarea nivelului de securitate

Tabelul 4. 1.3
INDICATOR DA NU OBSERVAŢII
1 Determinarea volumului unei atmosfere
Prevenirea/limitarea formării atmosferei
explozive şi a probabilităţii apariţiei
explozive
acesteia
1.1 În timpul transvazărilor de
Vehicularea substanţelor inflamabile se
X substanţe dintr-un recipient în
face în sistem închis?
altul
1.2 Verificarea la presiune la
Se face verificarea periodică a
X punerea în funcţiune şi inspecţia
etanşeităţilor conductelor şi a îmbinărilor?
vizuală periodică
1.3 Sunt monitorizate scăpările de gaze? X Unde este cazul
1.4 Sunt luate măsuri eficiente de lichidarea a
X Ventilaţie naturală/forţată
scurgerilor accidentale?
1.5 Există dispozitive de siguranţă specifice
X Unde este cazul
(supape de sens, opritoare de flăcări)?
2 Determinarea surselor de aprindere Aparatură electrică
2.1 Aparatura electrică este certificată? X Certificate ATEX
2.2 Corespunde categoriei Ex pentru zona în Toate echipamentele sunt din
X
care este amplasată? subgrupa IIB sau IIC
2.3 Este montată corespunzător? X De personal autorizat
2.4 Este întreţinută corespunzător? X De personal autorizat
2.5 S-au efectuat inspecţiile prevăzute în SR Trebuie păstrate înregistrările la
X
EN 60079-17:2013? zi prevăzute în normative
3 Determinarea surselor de aprindere Scântei generate mecanic

3.1 Toate echipamentele
Există părţi în mişcare care ar putea
X tehnologice sunt legate la
genera scântei de impact şi/sau fricţiune?
centura de împământare
3.2 Se folosesc scule antiscântei adecvate
pentru lucrări în atmosfere potenţial Se folosesc doar scule
X
explozive, conform cerinţei din Anexa A antiscântei
din SR EN 1127-1:2008?
3.3 Uşile de acces sunt protejate cu materiale
X Unde este cazul
corespunzătoare?
4 Determinarea surselor de aprindere Flăcări şi gaze sau particule fierbinţi
4.1 Sunt afişate avertizări privind interzicerea
X Pe toate căile de acces
fumatului în ariile clasificate Ex?
4.2 Sunt afişate avertizări privind interzicerea
accesului persoanelor neautorizate în X Pe toate căile de acces
ariile clasificate Ex?
4.3 Sunt marcate zonele carosabile unde este
X NA
interzisă parcarea autovehiculelor?
4.4 Există panouri de delimitare a ariilor Ex? X Panouri vizibile
5 Determinarea surselor de aprindere Suprafeţe fierbinţi
5.1 Sunt luate măsuri pentru prevenirea Prin reglarea corespunzătoare a
X
supraîncălzirii echipamentelor electrice? protecţiilor
5.2 Prin dimensionarea
Sunt luate măsuri pentru prevenirea
X corespunzătoare a cablurilor
supraîncălzirii cablurilor electrice?
electrice
6 Determinarea surselor de aprindere Electricitate statică
6.1 Sunt conectate la pământ toate La priza generală de
X
elementele conductoare ale instalaţiilor? împământare
6.2 Sunt prevăzute legături de
X Conform normelor în vigoare
echipotenţializare la îmbinările cu flanşe?
6.3 Există părţi nemetalice susceptibile de
X NA
producere a electricităţii statice?
6.4 Pardoselile sunt antistatice? X Conform normelor în vigoare
7 Determinarea surselor de aprindere Descărcări meteo-electrice
7.1 Există instalaţie de protecţie la descărcări
X NA
atmosferice?
4.1.4. Managementul nivelului de securitate
În urma evaluării nivelului de securitate trebuie să se treacă urgent la elaborarea şi
implementarea unui program de acţiune privind prevenirea şi combaterea riscurilor (tabelul
următor).
Tabelul 4. 1.4
Acţiuni preventive
Fişa Sursa de risc Prioritate
Măsuri propuse
A B C D
Efectuarea de inspecţii şi revizii la termenele
Echipamente stabilite
1 X
tehnice Prevenirea scurgerilor de substanțe inflambile din
echipamente
Eliminarea posibilităţii de generare a scânteilor
mecanice
Prevenirea utilizării, în zona instalaţiilor a surselor
2 Explozii X
de iniţiere
Interzicerea prezenţei materialelor combustibile în
zona instalaţiilor

Verificarea permanentă a legăturilor la centura de
3 Electro-securitate X
pământ
Respectarea instrucţiunilor şi procedurilor de
securitate şi sănătate în muncă, ţinându-se cont
4 Riscuri speciale de cele 4 elemente componente ale sistemului de X
muncă: executant, mediul de muncă, mijloace de
muncă şi sarcină de muncă
Circulaţie şi
Delimitarea şi marcarea fiecărei arii periculoase
5 marcaje de X
Ex
securitate
Protecţie colectivă Purtarea permanentă a EIP şi verificarea purtării
6 X
şi individuală acestuia de şeful ierarhic superior
Inspecţie şi
Atestarea personalului care efectuează lucrări în
7 întreţinere X
arii Ex
echipamente
Instruire corespunzătoare a personalului
Intervenţii în
8 conform instructiunilor, procedurilor de securitate X
situaţii de avarie
şi sănătate în muncă şi P.S.I.
Se va insista în mod deosebit pe suprimarea sau diminuarea riscurilor din categoriile C şi
D. Pentru aceste acţiuni se poate utiliza o fişă care conţine următoarele elemente:
- natura riscului;
- constatări efectuate;
- rezultatele măsurătorilor;
- măsuri de prevenire imediate;
- măsuri de prevenire pe termen scurt;
- măsuri de prevenire pe termen lung.

4.2. Identificarea pericolelor de aprindere a echipamentelor mecanice
4.2.1. Pompa 2PN400

Tabelul 5.5
Evaluarea frecvenţei de apariţie fără aplicarea Evaluarea frecvenţei de apariţie după
Analiza pericolului de aprindere Măsuri aplicate pentru prevenirea declanşării aprinderii
unei măsuri adiţionale aplicarea unei măsuri adiţionale
a b a b c d e a b c a b c d e f
Nr.
Crt.
În timpul defecţiunii previzibile

În timpul funcţionării normale
Nivel de protecţie necesar în

În timpul unei defecţiuni rare
urma riscului de aprindere

Sursa potenţială de Descrierea cauzei de bază (care stă la
Restricţii necesare
Rezultatul evaluării Descrierea măsurii aplicate Referinţă Documentaţie tehnică
aprindere baza pericolului de aprindere)
Irelevant
Irelevant
1 Suprafeţe fierbinţi Pierderi disipative de căldură X În funcţionare normală, pompa Temperatura maximă de suprafaţă este ISO 80079-37 „b” - Certificat de conformitate X b T4
are o temperatură maximă stabilită pentru condiţiile cele mai
corespunzătoare defavorabile de funcţionare (ΔT= 45K)
2 Suprafeţe fierbinţi Pierderi de energie mecanică prin X Închiderea vanelor din aspiraţia Temperatura maximă de suprafaţă este ISO 80079-37 „b” - Certificat de conformitate X b T4a
căldură pompei stabilită pentru condiţiile cele mai
defavorabile de funcţionare. Există
instalat sistem de monitorizare şi limitare
(IPL 1; tipul protecţiei „b1”, temperatură
maximă 100 °C)
3 Suprafeţe fierbinţi Frecare în cuplaje X Patinarea cuplajului produce Temperatura maximă de suprafaţă este ISO 80079-37 „c” - Certificat de conformitate X b T5
căldură stabilită pentru condiţiile cele mai
defavorabile de funcţionare (ΔT= 30K).
Sunt specificate timpul de cuplare şi
cuplul maxim. Este montat dispozitiv de
siguranţă la suprasarcină (siguranţă
fuzibilă).
4 Scântei generate Motor electric în cuprinsul X Echipamentul electric este o Sunt folosite doar echipamente EN 60079 - Certificat de conformitate X b IIC
electric ansamblului sursă potenţială de aprindere certificate. T4
5 Scântei generate Frecarea uscată a pistonului pompei X Dezaxarea pistonului O defecţiune este acceptată ca un ISO 80079-37 „c” - Certificat de conformitate X b
mecanic incident irelevant. - Manual de întreţinere
6 Descărcări Transferul lichidelor cu conductivitate X Nu este determinată Este necesară împământarea corectă a IEC 60079-32 - Manual de întreţinere X a
electrostatice scăzută poate genera sarcini conductivitatea lichidului echipamentului.
electrostatice vehiculat
7 Alte posibile surse de aprindere X
Nivelul de protecţie al echipamentului rezultat prin includerea tuturor riscurilor de aprindere: b T4
4.2.2. Pompa 5 x 10
Tabelul 5.6
Nr.
Crt.



Irelevant
Irelevant
1 Suprafeţe fierbinţi Pierderi disipative de căldură X În funcţionare normală, pompa Temperatura maximă de suprafaţă este ISO 80079-37 „b” - Certificat de conformitate X b T4
are o temperatură maximă stabilită pentru condiţiile cele mai
corespunzătoare defavorabile de funcţionare (ΔT= 45K)
2 Suprafeţe fierbinţi Pierderi de energie mecanică prin X Închiderea vanelor din aspiraţia Temperatura maximă de suprafaţă este ISO 80079-37 „b” - Certificat de conformitate X b T4a
căldură pompei stabilită pentru condiţiile cele mai
defavorabile de funcţionare. Există
instalat sistem de monitorizare şi limitare
(IPL 1; tipul protecţiei „b1”, temperatură
maximă 100 °C)
3 Suprafeţe fierbinţi Frecare în cuplaje X Patinarea cuplajului produce Temperatura maximă de suprafaţă este ISO 80079-37 „c” - Certificat de conformitate X b T5
căldură stabilită pentru condiţiile cele mai
defavorabile de funcţionare (ΔT= 30K).
Sunt specificate timpul de cuplare şi
cuplul maxim. Este montat dispozitiv de
siguranţă la suprasarcină (siguranţă
fuzibilă).
4 Scântei generate Motor electric în cuprinsul X Echipamentul electric este o Sunt folosite doar echipamente EN 60079 - Certificat de conformitate X b IIC
5 Scântei generate Frecarea uscată a pistonului pompei X Dezaxarea pistonului O defecţiune este acceptată ca un ISO 80079-37 „c” - Certificat de conformitate X b
mecanic incident irelevant. - Manual de întreţinere
6 Descărcări Transferul lichidelor cu conductivitate X Nu este determinată Este necesară împământarea corectă a IEC 60079-32 - Manual de întreţinere X a
electrostatice scăzută poate genera sarcini conductivitatea lichidului echipamentului.
electrostatice vehiculat
Nivelul de protecţie al echipamentului rezultat prin includerea tuturor riscurilor de aprindere: b T4
4.2.3. Compresor tip GASJACK MPI
Tabelul 5.7
Nr.
Crt.



Irelevant
Irelevant
1 Suprafeţe fierbinţi Pierderi disipative de căldură X În funcţionare normală, Întreţinere şi operare ISO 80079-37 „b” - Carte tehnică de X a T4
compresorul are o temperatură întreţinere MPI
maximă corespunzătoare
2 Suprafeţe fierbinţi Pierderi de energie mecanică prin X Blocare circulaţie lichid răcire Instrucţiuni de operare ISO 80079-37 „b” - Certificat de conformitate X a T4a
lipsă/debit redus lichid răcire
3 Suprafeţe fierbinţi Pierderi de energie mecanică prin X Închiderea vanelor din aspiraţia Întreţinere şi operare ISO 80079-37 „b” - Certificat de conformitate X a T4a
căldură compresorului
4 Suprafeţe fierbinţi Patinarea curelelor X Emisie de energie termică la Utilizarea de curele conductive CLC/TR - Carte tehnică de X a T5
transmisia prin curele 50404:2003 întreţinere MPI
5 Suprafeţe fierbinţi Înfundare filtre admisie X Frecare uscată cu degajare de Întreţinere şi operare X
caldură
6 Scântei generate Echipament electric în cuprinsul X Echipamentul electric este o Sunt folosite doar echipamente EN 60079 - Certificat de conformitate X b IIA
7 Scântei generate Frecarea uscată a pistonului X Lipsa fluid în cilindru Întreţinere şi operare - Carte tehnică de X b
mecanic compresorului întreţinere MPI
8 Descărcări Frecarea transmisiilor prin curele X Curelele sunt o sursă Întreţinere şi operare - Manual de întreţinere X a
electrostatice generatoare de electricitate
electrostatică
9 Descărcări Transferul lichidelor cu conductivitate X Echipamentul este metalic Echipamentul este legat la - Carte tehnică de X a
electrostatice scăzută poate genera sarcini pământ întreţinere MPI
electrostatice
Nivelul de protecţie al echipamentului rezultat prin includerea tuturor riscurilor de aprindere: a T1
5. EVALUAREA RISCURILOR PENTRU SECURITATE ŞI SĂNĂTATE ÎN MUNCĂ
5.1. Instruirea, perfecţionarea şi formarea personalului

Punctul de plecare în optimizarea activităţii de prevenire a accidentelor de muncă şi
îmbolnăvirilor profesionale în cadrul unui sistem îl constituie evaluarea riscurilor care există în
sistemul respectiv. O asemenea analiză permite ierarhizarea riscurilor în funcţie de dimensiunea
lor şi alocarea eficientă a resurselor pentru măsurile prioritare.
Evaluarea riscurilor presupune identificarea tuturor factorilor de risc din sistemul analizat şi
cuantificarea dimensiunii lor pe baza combinaţiei dintre doi parametri: gravitatea şi frecvenţa
consecinţei maxime posibile asupra organismului uman. Se obţin, astfel, niveluri de risc parţiale
pentru fiecare factor de risc în parte, respectiv niveluri de risc global pentru întregul sistem analizat
(loc de muncă).
Factorii care trebuie luaţi în considerare la evaluarea riscului sunt:
- probabilitatea producerii unei leziuni sau afectării sănătăţii;
- gravitatea maximă previzibilă a leziunii sau afectării sănătăţii.
Securitatea omului în procesul de muncă este considerată ca acea stare a sistemului de
muncă în care sunt excluse posibilităţile de accidentare şi îmbolnăvire profesională. Prin urmare,
securitatea şi riscul sunt două noţiuni abstracte, contrare, care se exclud reciproc.
În realitate, datorită caracteristicilor oricărui sistem de muncă, nu se pot atinge asemenea
stări cu caracter de absolut. Practic, nu există sistem în care să fie excluse complet pericolele
potenţiale de accidentare sau îmbolnăvire. Apare întotdeauna un risc „rezidual”, fie şi numai
datorită imprevizibilităţii acţiunii omului. Dacă nu se fac intervenţii corectoare pe parcurs, acest risc
rezidual creşte din ce în ce mai mult, pe măsură ce elementele componente ale sistemului de
muncă se degradează, prin „îmbătrânire”.
În acest context, în practică trebuie admise o limită de risc minim, respectiv un nivel al
riscului diferit de zero, dar suficient de mic pentru a se considera că sistemul este sigur, şi o limită
de risc maxim, care să fie echivalentă cu un nivel atât de scăzut de securitate, încât să nu mai fie
permisă funcţionarea sistemului.
5.2. Locul de muncă: operator
îmbolnăvirilor profesionale într-un sistem îl constituie evaluarea riscurilor din sistemul respectiv.
consecinţei maxime posibile asupra organismului uman.
Se obţin astfel niveluri de risc parţiale pentru fiecare factor de risc, respectiv niveluri de risc
global pentru întregul sistem analizat (loc de muncă).
Acest principiu de evaluare a riscurilor este inclus deja în standardele europene (CEI
812/85, respectiv EN 292-1/1991, EN 1050/96) şi stă la baza diferitelor metode cu aplicabilitate practică.
Astfel, SR EN 292-1/1996, preluat în România după standardul european amintit, în cap. 6,
precizează că "factorii ce trebuie luaţi în considerare la evaluarea riscului sunt:
a) Probabilitatea producerii unei leziuni sau afectări sănătăţii;
b) Gravitatea maximă previzibilă a leziunii sau afectării sănătăţii.
Obligativitatea evaluării riscurilor la locurile de muncă în ţara noastră decurge din legislaţia
actuală în domeniu, care a fost armonizată cu legislaţia Uniunii Europene privind sănătatea şi
securitatea în muncă.
5.2.1. Descrierea locului de muncă
PROCESUL DE MUNCĂ
Operatorul supraveghează funcţionarea instalaţiilor componente ale instalaţiei, efectuează
manevre şi reglaje la claviaturi, pompe, distribuitoare, decantoare, etc., în scopul asigurării fluxului
tehnologic corect, asigurând mentenanţa şi întreţinerea (în limitele competențelor specificate în fişa
postului) pentru instalaţiile tehnologice.
MIJLOACE DE MUNCĂ
- claviaturi de intrare/ieşire;
- rezervoare de colectare scurgeri;
- pompe scurgeri;
- pompe de tratare ţiţei;
- conducte tehnologice;
- instalaţie de evacuare ţiţei;
- instalaţie injecţie apă;
- sisteme electrice şi de iluminat;
- construcţii şi utilităţi (sursă de abur, centrifuga de probe, etc.)
- telefon;
SARCINA DE MUNCĂ
- respectă procedurile de lucru cât şi standardele de calitate în vigoare pentru obţinerea
performanţelor cerute.
- controlează instalaţiile la începutul schimblui, remediază defecţiunile, execută ungeri la
părţile în mişcare ale utilajelor.
- efectuează determinarea stocurilor, calculul producţiei sondelor în funcţie de impurităţi,
calculul producţiei din stoc, pe care le înregistrează în raportul de producţie în conformitate
cu procedurile impuse;
- prelevează probe din rezervoare şi stabileşte procentul de impurităţi prin centrifugare;
- manevrează ventile în claviaturi pentru dirijarea curgerii sau pompare de lichide;
- verifică funcţionarea supapelor de siguranţă şi a sticlelor de nivel, alte AMC;
La rezervoare:
- manevrează ventilele în claviaturi pentru intrare-ieşire lichid;
- citeşte stocurile folosind mira sau ruleta;
- prelevează probe din rezervoare;
- întreţine digurile rezervoarelor;
La pompe:
- manevrează ventile în claviatura liniilor de admisie-evacuare;
- porneşte - opreşte pompele de ţiţei;
- porneşte - opreşte pompele de injecţie;
Alte operaţii:
- efectuează introduceri de godevile pe conductele de legătură (dacă tehnologia impune
godevilarea);
- manevrează ventilele distribuitoarelor de gaz lift sau injecţie de apă (unde există);
- verifică funcţionarea AMC, efectueza operaţii de înlocuire a diagramelor de gaze (unde
există);
- manevrează ventilele şi asigură pomparea produselor (apă, ţiţei) din decantoare;
- participă la prevenirea şi stingerea incendiilor;
- anunţă formaţia de pompieri în cazul apariţiei unor împrejurări de natură să provoace
incendii sau explozii;
- execută ordinele şi dispoziţiile şefului de schimb;
- asigură curăţenia şi ordinea la locurile de muncă;
MEDIUL DE MUNCĂ
Activitatea se desfăşoară în incinta închisă şi în aer liber, în prezenţa curenţilor de aer şi a
intemperiilor (ger, viscol, ploaie). Temperatura aerului este ridicată vara şi scăzută în anotimpul
friguros.
În atmosfera punctelor de lucru din teren sunt prezenţi vapori de produse petroliere şi de
substanţe toxice. Mediu de lucru murdar - condițiile de igienă personală sunt precare. Pe timpul
nopţii, iluminatul perimetral şi al instalaţiilor pot constitui surse de riscuri. Mirosuri persistente de
hidrocarburi care nu pot fi măsurate.
5.2.2. Factori de risc identificaţi
A. Factori de risc proprii mijloacelor de muncă
 Factori de risc mecanic:
- Lovirea de către mijloacele de transport auto la deplasarea prin incintă, la şi de la serviciu;
- Mişcarea funcţională a motoarelor electrice de la pompele cu transmisie prin curele -
prindere echipament, mână şi antrenare corp - leziuni organe interne;
- Parametrii de lucru sunt monitorizaţi cu AMC verificată metrologic – explozie - leziuni
organe interne;
- Jet de lichid sub presiune - la desfacerea flanşelor conductelor fără scurgerea presiunii -
contuzii faciale, oculare;
- Jet de abur - spargerea conductelor sau armăturilor – opărire;

- Corpurile de iluminat din barăcile tehnologice nu sunt etanşate cu garnituri – explozie -
leziuni organe interne;
- Recipienţii sub presiune (separatoare) se verifică ISCIR la termenele scadente – explozie -
- Blocarea supapelor de siguranţă de la separatoare sau dereglarea acestora prin
modificarea reglajului pe pârghie – explozie - leziuni organe interne;
- Suprafeţe alunecoase ale scărilor de acces pe rezervoare a podeţelor metalice, claviaturi,
etc. datorită umidităţii, îngheţului – fractură membre;
 Factori de risc termic:
- Contactul cu obiecte cu temperatură scăzută în anotimpul friguros (instrumente de recoltat
eşantioane, capace de rezervoare, etc.);
- Opărire, arsuri termice la utilizarea necorespunzătoare a reţelei de abur şi condens –
scurgeri, eşapări, spălare echipament de noroi;
- Încălzirea ţiţeiului din rezervoare peste valoarea prescrisă – arsuri;
 Factori de risc chimic:
- Lucrul în mediu potenţial exploziv – vaporii produselor petroliere în amestec cu aerul
creează atmosfera potenţial explozivă;
- Lucrul permanent cu substanţe inflamabile şi toxice;
- Hidrocarburi iritante: metan, etan, propan, butan, pentan în baraca pompelor – emfizem
pulmonar, bronşite;
 Factori de risc electric:
- Intervenţie în tablourile electrice pentru schimbarea siguranţelor - arc electric - arsuri ;
- Electrocutare prin atingere directă la intervenţia în cabine, cofrete, transformatoare;
- Electrocutare prin atingere indirectă a carcaselor unor aparate nelegate la pământ – ex.
centrifugă, motoare electrice de acţionare a pompelor, etc.;
B. Factori de risc proprii mediului de muncă
 Factori de risc fizic:
- Temperatura excesivă în timpul verii - şoc caloric - şi foarte scăzută iarna - degerături;
- Desfăşurarea activităţii în incintă în prezenţa curenţilor de aer şi a intemperiilor;
- Contactul cu gheaţa în anotimpul friguros (depuneri de gheaţă pe scările rezervoarelor);
- Mediu de lucru murdar - lipsa condiţiilor de igienă personală - stress, boli digestive;
- Iluminat necorespunzător al instalaţiilor pe timpul nopţii – oboseală vizuală, miopie
 Factori de risc chimic:
- Gaze, vapori toxici în atmosfera locului de muncă (produse chimice);
- Gaze, vapori inflamabili sau explozivi (produse petroliere);
- Mirosuri de hidrocarburi - nemăsurabile – astm, rinite.
C. Factori de risc proprii sarcinii de muncă
 Suprasolicitare fizică:
- Poziţie predominant ortostatică în timpul lucrului - afecţiuni ale sistemului circulator ;
- Efort dinamic la urcarea pe rezervoare, manevrarea frecventă a ventilelor - afecţiuni
osteoarticulare;
 Suprasolicitare psihică:
- Lucrul în condiţii de relativă izolare – stress;
D. Factori de risc proprii executantului
 Acţiuni greşite:
- Deplasări, staţionări în zone periculoase (pe căile de acces ale mijloacelor auto);
- Îndepărtarea apărătorilor de la transmisiile prin curele ale pompelor de ţiţei, pompelor
centrifuge - leziuni organe interne;
- Utilizarea de mijloace improvizate pentru accesul la înălţime pe rezervoare, separatoare –
cădere de la înălţime - leziuni organe interne;
- Manevrarea cu mâinile a curelor de transmisie a pompelor – prindere mână între curea şi
şaiba motorului - amputare degete;
- Neverificarea supapelor de siguranţă de pe separatoare sau blocarea acestora prin
modificarea reglajului pe pârghie – explozie - leziuni organe interne;
- Utilizarea flăcării pentru dezgheţarea unor robineţi din claviaturile instalaţiei – incendiu –
arsuri;

- Neverificarea deschiderii ventilelor de pe linia de evacuare a ţiţeiului la pornirea pompei -
- Accesul în incintă cu materiale de aprindere şi al autovehiculelor cu motoare cu ardere
internă se face numai în baza permiselor – incendiu – arsuri;
- Deplasare peste fascicule de conducte din claviaturi în lipsa podeţelor de trecere – entorse;
- Coborâre prin săritură de pe elemente ale instalaţiilor – luxaţii;
- Poziţionare şi manevre incorecte la manevrarea ventilelor din claviaturile instalaţiilor –
fracturi;
- Utilizarea unor mijloace improvizate pentru încălzire în baraca operatorului – racord de
gaze, rezistențe electrice – incendiu – arsuri;
- Frânarea cu mâna a centrifugei electrice la efectuarea analizelor - plăgi tăiate;
- Echilibrarea fiolelor cu probe din centrifugă prin mijloace improvizate şi pornirea acesteia cu
capacul deschis - proiectarea fiolelor – leziuni, contuzii;
- Cădere la acelaşi nivel prin dezechilibrare, alunecare, împiedicare (suprafeţe denivelate,
scurgeri produse, gheaţă) - fracturi ;
- Cădere de la înălţime (de pe rezervoare) - fracturi late, scurgeri produse, gheaţă – fracturi;
 Omisiuni:
- Neutilizarea echipamentului de protecţie din dotare (cască de protecţie, salopete,
încălţăminte adecvată, etc.) - fracturi, contuzii etc.

UNITATEA: NUMĂR PERSOANE EXPUSE: 1

OMV PETROM SA
SKID 8 GEAMĂNA 5.2.3. Fişa de evaluare a locului de muncă DURATA EXPUNERII: 8 h/sch.
LOCUL DE MUNCĂ: ECHIPA DE EVALUARE:
Operator sing. D. Preda, ing. Manu C.
Nivel de risc: 3,91
COMPONEN FORMA CONCRETĂ DE MANIFESTARE CONSECINŢ CLASA NIVEL
FACTORI DE CLASA DE
ȚA A MAXIMĂ DE PARŢIA
RISC A FACTORILOR DE RISC PROBA-
SISTEMULUI PREVIZIBIL GRAVI- L DE
IDENTIFICAŢI (descriere, parametri) BILITATE
DE MUNCĂ Ă TATE RISC
MIJLOACE FACTORI DE 1. Lovirea de către mijloacele de transport auto la deplasarea prin
DECES 7 1 3
DE MUNCĂ RISC MECANIC incintă, la şi de la serviciu
2. Mişcarea funcţională a motoarelor electrice de la pompele cu
transmisie prin curele - prindere echipament, mână şi antrenare DECES 7 4 6
corp - leziuni organe interne
3. Parametrii de lucru sunt monitorizaţi cu AMC verificată metrologic –
DECES 7 1 3
explozie - leziuni organe interne
4. Jet de lichid sub presiune - la desfacerea flanşelor conductelor fără ITM 45-180
3 3 3
scurgerea presiunii - contuzii faciale, oculare zile
5. Jet de abur - spargerea conductelor sau armăturilor - opărire ITM 3-45 zile 2 5 3
6. Corpurile de iluminat din barăcile tehnologice nu sunt etanşate cu
DECES 7 1 3
garnituri – explozie - leziuni organe interne
7. Recipienţii sub presiune (separatoare) se verifică ISCIR la
DECES 7 1 3
termenele scadente – explozie - leziuni organe interne
8. Blocarea supapelor de siguranţă de la separatoare sau dereglarea
acestora prin modificarea reglajului pe pârghie – explozie - leziuni DECES 7 1 3
organe interne
9. Suprafeţe alunecoase ale scărilor de acces pe rezervoare a
ITM 45-180
podeţelor metalice, claviaturi, etc. datorită umidităţii, îngheţului – 3 6 4
zile
fractură membre
FACTORI DE 10. Contactul cu obiecte cu temperatură scăzută în anotimpul
RISC TERMIC friguros (instrumente de recoltat eşantioane, capace de ITM 3-45 zile 2 5 3
rezervoare, etc.)
11. Opărire, arsuri termice la utilizarea necorespunzătoare a reţelei
ITM 45-180
de abur şi condens – scurgeri, eşapări, spălare echipament de 3 3 3
zile
noroi
12. Încălzirea ţiţeiului din rezervoare peste valoarea prescrisă -
ITM < 3 zile 1 4 1
arsuri
FACTORI DE 13. Lucrul în mediu potenţial exploziv – vaporii produselor petroliere
DECES 7 1 3
RISC CHIMIC în amestec cu aerul creează atmosfera potenţial explozivă
14. Lucrul permanent cu substanţe inflamabile şi toxice DECES 7 6 7
15. Hidrocarburi iritante: metan,etan,propan, butan, pentan în
ITM < 3 zile 1 6 1
baraca pompelor – emfizem pulmonar, bronșite.
FACTORI DE 16. Intervenție în tablourile electrice pentru schimbarea siguranțelor
DECES 7 3 5
RISC ELECTRIC MPR -arc electric – arsuri
17. Electrocutare prin atingere directă la intervenția în cabine,
DECES 7 3 5
cofrete, transformatoare
18. Electrocutare prin atingere indirectă a carcaselor unor aparate
nelegate la pământ – ex.centrifuga , motoare electrice de acționare DECES 7 1 3
a pompelor, etc.
MEDIUL DE FACTORI DE 19. Temperatura excesivă în timpul verii - șoc caloric și foarte
ITM 3-45 zile 2 5 3
MUNCĂ RISC FIZIC scăzută iarna - degerături
20. Desfăşurarea activităţii în incintă în prezenţa curenţilor de aer şi
ITM 3-45 zile 2 4 2
a intemperiilor
21. Contactul cu gheaţa în anotimpul friguros (depuneri de gheaţă
ITM 3-45 zile 2 4 2
pe scările rezervoarelor )
22. Mediu de lucru murdar - lipsa condițiilor de igienă personală -
ITM 3-45 zile 2 5 3
stress, boli digestive
23. Iluminat necorespunzător al instalațiilor pe timpul nopții –
ITM < 3 zile 1 5 1
oboseală vizuală, miopie.
FACTORI DE 24. Gaze, vapori toxici în atmosfera locului de muncă (produse 7 3 5

DECES
RISC CHIMIC chimice)
25. Gaze, vapori inflamabili sau explozivi (produse petroliere) DECES 7 2 4
26. Mirosuri de hidrocarburi - nemăsurabile – astm, rinite. ITM < 3 zile 1 5 1
SARCINA SUPRASOLICITA 27. Poziție predominant ortostatică în timpul lucrului - afecțiuni ale
ITM 3-45 zile 2 5 3
DE MUNCĂ RE FIZICĂ sistemului circulator.
28. Efort dinamic la urcarea pe rezervoarele de total, manevrarea
ITM 3-45 zile 2 5 3
frecventă a ventilelor - afecțiuni osteoarticulare.
SUPRASOLICITA 29. Lucrul în condiții de relativă izolare-stress ITM 45-180
3 5 4
RE PSIHICA zile
EXECUTANT ACŢIUNI 30. Deplasări, staţionări în zone periculoase (pe căile de acces ale
DECES 7 1 3
GREŞITE mijloacelor auto)
31. Îndepărtarea apărătorilor de la transmisiile prin curele ale
DECES 7 3 5
pompelor de țiței, pompelor centrifuge - leziuni organe interne
32. Utilizarea de mijloace improvizate pentru accesul la înălţime pe
rezervoare, separatoare – cădere de la înălţime - leziuni organe DECES 7 3 5
interne
33. Manevrarea cu mâinile a curelor de transmisie a pompelor –
INV Grad III 4 3 4
prindere mână între curea și șaiba motorului - amputare degete
34. Neverificarea supapelor de siguranță de pe separatoare sau
blocarea acestora prin modificarea reglajului pe pârghie – explozie INV Grad II 5 5 5
- leziuni organe interne
35. Utilizarea flăcării pentru dezghețarea unor robineți din
DECES 7 1 3
claviaturile instalaţiei –incendiu - arsuri
36. Neverificarea deschiderii ventilelor de pe linia de evacuare a ITM 45-180
3 6 4
țițeiului la pornirea pompei - leziuni organe interne zile
37. Accesul în incintă cu materiale de aprindere și al autovehiculelor
cu motoare cu ardere internă se face numai în baza permiselor – ITM 3-45 zile 2 5 3
incendiu - arsuri
38. Deplasare peste fascicule de conducte din claviaturi în lipsa ITM 45-180
3 6 4
podețelor de trecere-entorse zile
39. Coborâre prin săritură de pe elemente ale instalaţiilor - luxații ITM 45-180
3 6 4
zile
40. Poziționare și manevre incorecte la manevrarea ventilelor din
ITM < 3 zile 1 6 1
claviaturile instalaţiilor - fracturi
41. Utilizarea unor mijloace improvizate pentru încălzire în baraca
ITM 3-45 zile 2 3 2
operatorului – racord de gaze, rezistențe electrice - incendiu-arsuri
42. Frânarea cu mâna a centrifugei electrice la efectuarea
DECES 7 4 6
analizelor - plăgi taiate
43. Echilibrarea fiolelor cu probe din centrifugă prin mijloace
improvizate și pornirea acesteia cu capacul deschis-proiectarea ITM 3-45 zile 2 5 3
fiolelor – leziuni, contuzii
44. Cădere la acelaşi nivel prin dezechilibrare, alunecare,
împiedicare (suprafeţe denivelate, scurgeri produse, gheaţă) - ITM 3-45 zile 2 3 2
fracturi
45. Cădere de la înălţime (de pe rezervoare) - fracturi late, scurgeri ITM 45-180
3 6 4
produse, gheaţă – fracturi zile
OMISIUNI 46. Neutilizarea echipamentului de protecţie din dotare (cască de
protecţie, salopete, încalțăminte adecvată,etc)- fracturi, contuzii DECES 7 3 5
etc.)
Nivelul de risc global al locului de muncă este:
Riri
i=1
1 x (7 x 7) + 2 x (6 x 6) + 6 x (5 x 5) + 9 x (4 x 4) + 19 x (3 x 3) + 4 x (2 x 2) + 5 x (1 x 1) 607
Nrg = 46
= = = 3,91
ri
1 x 7 + 2 x 6 + 6 x 5 + 9 x 4 + 19 x 3 + 4 x 2 + 5 x 1 155
i=1
NIVEL GLOBAL DE RISC: 3,91
7
5
NIVELURI PARTIALE DE RISC
0
F1 F3 F5 F7 F9 F11 F13 F15 F17 F19 F21 F23 F25 F27 F29 F31 F33 F35 F37 F39 F41 F43 F45
FACTORI DE RISC
Figura 6.1. Nivelurile parţiale de risc pe factori de risc
LEGENDĂ pentru Figura 6.1
F1 Lovirea de către mijloacele de transport auto la deplasarea prin incintă

F2 Mişcarea funcţională a motoarelor electrice de la pompele cu transmisie prin curele -
prindere echipament, mână şi antrenare corp - leziuni organe interne
F3 Parametrii de lucru sunt monitorizați cu AMC verificată metrologic – explozie - leziuni
organe interne
F4 Jet de lichid sub presiune - la desfacerea flanşelor conductelor fără scurgerea presiunii -
contuzii faciale, oculare.
F5 Jet de abur - spargerea conductelor sau armăturilor - opărire
F6 Corpurile de iluminat din barăcile tehnologice nu sunt etanşate cu garnituri – explozie -
leziuni organe interne
F7 Recipienții sub presiune (separatoare) se verifică ISCIR la termenele scadente – explozie -
F8 Blocarea supapelor de siguranţă de la separatoare sau dereglarea acestora prin
modificarea reglajului pe pârghie – explozie - leziuni organe interne
F9 Suprafeţe alunecoase ale scărilor de acces pe rezervoare, a podețelor metalice, claviaturi,
etc. datorită umidităţii, îngheţului – fractură membre
F10 Contactul cu obiecte cu temperatură scăzută în anotimpul friguros (instrumente de recoltat
eşantioane, capace de rezervoare, etc.)
F11 Opărire, arsuri termice la utilizarea necorespunzătoare a reţelei de abur şi condens –
scurgeri, eşapări, spălare echipament de noroi
F12 Încălzirea ţiţeiului din rezervoare peste valoarea prescrisă - arsuri.
F13 Lucrul în mediu potenţial exploziv – vaporii produselor petroliere în amestec cu aerul
crează atmosfera potenţial explozivă
F14 Lucrul permanent cu substanţe inflamabile şi toxice
F15 Hidrocarburi iritante: metan, etan, propan, butan, pentan în baraca pompelor – emfizem
pulmonar, bronşite.
F16 Intervenţie în tablourile electrice pentru schimbarea siguranțelor MPR - arc electric - arsuri
F17 Electrocutare prin atingere directă la intervenţia în cabine, cofrete, transformatoare
F18 Electrocutare prin atingere indirectă a carcaselor unor aparate nelegate la pământ –
centrifugă, motoare electrice de acţionare a pompelor, etc.
F19 Temperatura excesivă în timpul verii - şoc caloric şi foarte scăzută iarna - degerături
F20 Desfăşurarea activităţii în incintă în prezenţa curenţilor de aer şi a intemperiilor
F21 Contactul cu gheaţa în anotimpul friguros (depuneri de gheaţă pe scările rezervoarelor)
F22 Mediu de lucru murdar - lipsa condiţiilor de igienă personală - stress, boli digestive
F23 Iluminat necorespunzător al instalaţiilor pe timpul nopţii – oboseală vizuală, miopie.
F24 Gaze, vapori toxici în atmosfera locului de muncă (produse chimice)
F25 Gaze, vapori inflamabili sau explozivi (produse petroliere)
F26 Mirosuri de hidrocarburi - nemăsurabile – astm, rinite.
F27 Poziție predominant ortostatică în timpul lucrului - afecţiuni ale sistemului circulator.
F28 Efort dinamic la urcarea pe rezervoare, manevrarea frecventă a ventilelor - afecţiuni osteo-
articulare.
F29 Lucrul în condiții de relativă izolare - stress
F30 Deplasări, staţionări în zone periculoase (pe căile de acces ale mijloacelor auto)
F31 Îndepărtarea apărătorilor de la transmisiile prin curele ale pompelor - leziuni organe interne
F32 Utilizarea de mijloace improvizate pentru accesul la înălţime pe rezervoare, separatoare, –
cădere de la înălţime - leziuni organe interne
F33 Manevrarea cu mâinile a curelor de transmisie ale pompelor – prindere mână între curea şi
șaiba motorului - amputare degete
F34 Neverificarea supapelor de siguranţă de pe separatoare sau blocarea acestora prin
modificarea reglajului pe pârghie – explozie - leziuni organe interne
F35 Utilizarea flăcării pentru dezgheţarea unor robineţi din claviaturiile instalaţiei – incendiu -
arsuri
F36 Neverificarea deschiderii ventilelor de pe linia de evacuare a ţiţeiului la pornirea pompei -
F37 Accesul în incintă cu materiale de aprindere şi al autovehiculelor cu motoare cu ardere
internă se face numai în baza permiselor – incendiu - arsuri
F38 Deplasare peste fascicule de conducte din claviaturi în lipsa podeţelor de trecere - entorse
F39 Coborâre prin săritură de pe elemente ale instalaţiilor - luxaţii
F40 Poziţionare şi manevre incorecte la manevrarea ventilelor din claviaturile instalaţiei -
fracturi
F41 Utilizarea unor mijloace improvizate pentru încălzire în baraca operatorului (racord de
gaze, rezistenţe electrice) – incendiu - arsuri
F42 Frânarea cu mâna a centrifugei electrice la efectuarea analizelor - plăgi tăiate
F43 Echilibrarea fiolelor cu probe din centrifugă prin mijloace improvizate şi pornirea acesteia
cu capacul deschis - proiectarea fiolelor – leziuni, contuzii
F44 Cădere la acelaşi nivel prin dezechilibrare, alunecare, împiedicare (suprafeţe denivelate,
scurgeri produse, gheaţă) - fracturi
F45 Cădere de la înălţime (de pe rezervoare) - fracturi
F46 Neutilizarea echipamentului de protecţie din dotare (cască de protecţie, salopete
neajustate, încălţăminte cu accesorii metalice, cască fără cordeluţă de fixare) - fracturi,
contuzii

BENEFICIAR: OMV PETROM SA. Nr. PROIECT: 1977/10/2018
5.2.4. Fişa de măsuri propuse pentru locul de muncă: operator
NIVEL
Nr.
FACTOR DE RISC DE MĂSURI PROPUSE / Nominalizarea măsurii
crt.
RISC
1. F1 Lucrul permanent cu substanţe 7 - măsurarea periodică a concentraţiei noxelor la locurile de muncă;
4 inflamabile şi toxice - dotarea cu echipament individual de protecţie inclusiv mască, conform legii;
- amenajarea de duşuri oculare şi duşuri de salvare în apropierea zonelor cu substanţe toxice
şi caustice;
- afişarea la locuri vizibile a instrucţiunilor de protecţie a muncii;
- instruirea periodică a personalului cu riscurile şi măsurile de prevenire împotriva
substanţelor toxice, caustice şi inflamabile.
2. F2 Mişcarea funcţională a motoarelor 6 - verificarea existenţei şi a funcţionării corecte a tuturor dispozitivelor de protecţie;
electrice de la pompele cu transmisie - asigurarea spaţiului de circulaţie în jurul echipamentului astfel încât să nu fie obligat să
prin curele - prindere echipament, pătrundă în zona periculoasă;
mână, şi antrenare corp - leziuni organe - ajustarea corespunzătoare a vestimentaţiei astfel încât să nu fie posibilă antrenarea
interne acesteia de mişcarea de rotaţie a motorului.
3. F4 Utilizarea unor mijloace improvizate 6 - se va interzice categoric utilizarea oricărui mijloc de încălzire în afara celui stabilit prin
1 pentru încălzire în baraca operatorului – proiect;
racord de gaze, rezistențe electrice- - în cadrul controalelor de noapte se va avea în vedere şi acest aspect:
incendiu-arsuri - operatorii vor fi conştientizaţi prin instruire asupra pericolului de incendiu sau electrocutare.
4. F1 Intervenţie în tablourile electrice pentru 5 - intervenţia este permisă numai electricienilor calificaţi şi autorizaţi pentru acest gen de
6 schimbarea siguranţelor MPR - arc lucrări;
electric -arsuri - se interzice orice improvizaţie în procedura de extragere şi înlocuire a siguranţelor de mare
rupere precum şi nerespectarea parametrilor acestora (amperaj).
5. F1 Electrocutare prin atingere directă la 5 - orice intervenţie în cabina CMPA sau în cofrete electrice este interzisă;
7 intervenţia în cabine, cofrete, - singură operaţie permisă va fi oprirea şi pornirea UP de la butonul cabinei şi manevrarea
transformatoare separatorului de stâlp;
- intervenţia este permisă numai electricienilor calificaţi şi autorizaţi pentru acest gen de
lucrări.
6. F2 Gaze, vapori toxici în atmosfera locului 5 - măsurarea periodică a concentraţiei de substanţe nocive în atmosfera de lucru;
4 de muncă (produse chimice) - dotarea cu mijloace individuale de protecţie rezistente la produse petroliere inclusiv cu
unguente de protecţie şi întreţinere a pielii;
- instruirea periodică a personalului cu riscurile pe care le implică produsele petroliere;
- controlul periodic al stării de sănătate a personalului.
7. F3 Îndepărtarea apărătorilor de la 5 - îngrădirile vor fi făcute din materiale greu de debitat cu scule manuale şi vor fi bine
1 transmisiile prin curele ale pompelor de încastrate în teren;
ţiţei, pompelor centrifuge - leziuni - apărătoarea de protecţie trebuie să fie fixată în şuruburi pentru a nu putea fi anihilată funcţia
organe interne ei de protecţie;
- apărătoarea de protecţie din tablă sau plasa de sârmă va fi vopsită în culoarea
standardizată pentru protectori.
8. F3 Manevrarea cu mâinile a curelor de 5 - curelele de transmisie de la pompa vor fi manevrate (schimbate) numai după oprirea şi
3 transmisie a pompelor – prindere mână asigurarea acesteia;
între curea şi şaiba motorului - - operaţia va fi obligatoriu precedată de deplasarea motorului electric pentru slăbirea şi
amputare degete întinderea curelelor, operaţii ce se fac numai cu participarea electricianului.
9. F4 Neutilizarea echipamentului de 5 - verificarea purtării echipamentului de protecţie şi neadmiterea la lucru fără acesta.
6 protecţie din dotare (cască de protecţie
etc.)
10. F9 Suprafeţe alunecoase ale scărilor de 4 - executanţii vor fi instruiţi să observe, controleze şi să raporteze imediat orice problemă
acces pe rezervoare a podeţelor legată de starea scărilor, barierelor, podeţelor, etc. – lipsuri, degradări, gheaţă, polei,
metalice, claviaturi, etc datorită mâzgă, pete de ulei. Vor fi luate măsuri imediate de curăţare prin spălare cu abur, apă
umidităţii, îngheţului – fractură membre caldă, mijloace mecanice, etc.
11. F2 Gaze, vapori inflamabili sau explozivi 4 - interzicerea utilizării sculelor care provoacă scântei sau a accesoriilor metalice ale
5 (produse petroliere) echipamentului de protecţie;
- măsurarea periodică a concentraţiei de vapori în atmosfera de lucru;
- dotarea cu instalaţie de semnalizare a limitelor de explozie;
- instruirea personalului cu riscurile pe care le implică amestecurile explozive.
12. F2 Lucrul în condiţii de relativă izolare - 4 - efectuarea periodică a controlului psihologic;
9 stress - consemnarea de medicul psiholog în fişele de instruire.
13. F3 Utilizarea de mijloace improvizate 4 - se interzice utilizarea de scări mobile pentru accesul pe rezervoare;
2 pentru accesul la înălţime pe - se interzice urcarea pe mijloace improvizate pentru acţionarea supapelor de siguranţă de la
rezervoare, separatoare, – cădere de la separatoare la verificarea funcţionării acestora.
înalțime-leziuni organe interne
14. F3 Utilizarea flăcării pentru dezgheţarea 4 - este interzisă utilizarea oricărei forme de foc deschis în zona sondelor, parcurilor,
5 unor robineţi din claviaturile instalaţiei – depozitelor şi instalaţiilor acestora;
incendiu -arsuri - dezgheţarea se va face numai cu abur sau apă caldă.
15. F3 Accesul în incintă cu materiale de 4 - la intrarea în incintă va fi instalată o cutie în care cei care au acces în obiectiv vor depune
7 aprindere şi al autovehiculelor cu materialele de aprindere şi ţigările;
motoare cu ardere internă se face - se interzice accesul autovehiculelor în incintă. Excepţiile le constituie autovehiculele
numai în baza permiselor – incendiu - autorizate prin permisul de lucru cu foc (cu sită parascântei), autospecialele de stingere a
arsuri incendiilor.
16. F3 Deplasare peste fascicule de conducte 4 - se vor monta podeţe metalice cu mână curentă şi bine fixate pe sol peste fasciculele de
8 din claviaturi în lipsa podeţelor de conducte, acolo unde e necesară traversarea pentru verificarea parametrilor tehnologici.
trecere - entorse
17. F4 Cădere la acelaşi nivel prin 4 - menţinerea liberă a căilor de acces şi semnalizarea lor corespunzătoare;
4 dezechilibrare, alunecare, împiedicare - menţinerea curăţeniei;
(suprafeţe denivelate, scurgeri produse, - executanţii vor fi instruiţi să observe, controleze şi să raporteze imediat orice problemă
gheaţă) legată de starea scărilor, barierelor, podeţelor, etc. – lipsuri, degradări, gheaţă, polei,
mâzgă, pete de ulei;
- vor fi luate măsuri imediate de curăţare prin spălare cu abur, apă caldă, mijloace mecanice,
etc.
18. F4 Căderea de la înălţime (rezervoare, 4 - verificarea de către şefii de echipă a utilizării echipamentului de protecţie şi neadmiterea la
5 etc.) lucru fără acesta;
- respectarea ISSM pentru lucrul la înălţime;
- iluminarea capacelor rezervoarelor şi a altor instalaţii situate la înălţime trebuie făcută în aşa
fel încât să evite fenomenul de orbire în cazul poziţiei ortostatice de lucru;
- pentru rezervoare de capaciatate mare se va monta iluminat de siguranţă pentru continuare
a lucurului.
FACTORII DE RISC
PROPRII EXECUTANTULUI PROPRII MIJLOACELOR DE

36,96% MUNCĂ
39,13%
PROPRII PROPRII
SARCINII DE MUNCĂ MEDIULUI DE MUNCĂ
6,52% 17,39%
Figura 6.2. Ponderea factorilor de risc identificați după elementele sistemului de muncă

În ceea ce priveşte repartiţia factorilor de risc pe sursele generatoare, situaţia se prezintă după
cum urmează (vezi Figura 6.2):
 39,13%, factori de risc proprii mijloacelor de producţie;
 17,39%, factori de risc proprii mediului de muncă;
 6,52%, factori de risc proprii sarcinii de muncă;
 36,96%, factori de risc proprii executantului.
Din analiza Fişei de evaluare se constată că 45,65% dintre factorii de risc identificaţi pot
avea consecinţe ireversibile asupra executantului (DECES sau INVALIDITATE)
5.2.5. Interpretarea rezultatelor evaluării
În urma analizei factorilor de risc şi evaluării efectuate, nivelul de risc global (Ng) calculat
conform metodei avizate are valoarea 3,91, situându-se peste limita de acceptabilitate (3,5), în
categoria riscurilor medii.
S-au identificat un număr de 46 factori de risc, dintre care: 28 factori de risc au niveluri
parţiale de risc sub limita admisă, iar 18 factori depăşesc această limită (fig.6.1), situându-se în
categoria riscurilor inacceptabile pentru care trebuie luate măsuri de eliminare sau diminuare a
efectelor lor. Aceştia din urmă sunt:
F14 Lucrul permanent cu substanţe inflamabile şi toxice - N.V.P.R. 7
F2 Mişcarea funcţională a motoarelor electrice de la pompele cu transmisie - N.V.P.R. 6
prin curele -prindere echipament, mână, şi antrenare corp-leziuni
organe interne
F41 Utilizarea unor mijloace improvizate pentru încălzire în baraca - N.V.P.R. 6
operatorului – racord de gaze, rezistențe electrice- incendiu-arsuri
F16 Intervenție în tablourile electrice pentru schimbarea siguranțelor MPR - - N.V.P.R. 5
arc electric -arsuri
F17 Electrocutare prin atingere directă la intervenția în cabine, cofrete, - N.V.P.R. 5
transformatoare
F24 Gaze, vapori toxici în atmosfera locului de muncă (produse chimice) - N.V.P.R. 5
F31 Îndepărtarea apărătorilor de la transmisiile prin curele ale pompelor de - N.V.P.R. 5
țiței, pompelor centrifuge-leziuni organe interne
F33 Manevrarea cu mâinile a curelor de transmisie a pompelor– prindere - N.V.P.R. 5
mână între curea și șaiba motorului-amputare degete
F46 Neutilizarea echipamentului de protecţie din dotare (cască de protecţie - N.V.P.R. 5
etc.)
F9 Suprafeţe alunecoase ale scărilor de acces pe rezervoare a podețelor - N.V.P.R. 4
metalice, claviaturi ,etc datorită umidităţii, îngheţului – fractură membre
F25 Gaze, vapori inflamabili sau explozivi (produse petroliere) - N.V.P.R. 4
F29 Lucrul în condiții de relativă izolare-stress - N.V.P.R. 4
F32 Utilizarea de mijloace improvizate pentru accesul la înalțime pe - N.V.P.R. 4
rezervoare, separatoare, – cădere de la înalțime-leziuni organe interne
F35 Utilizarea flăcării pentru dezghețarea unor robineți din claviaturile - N.V.P.R. 4
instalaţiei – incendiu -arsuri
F37 Accesul în incintă cu materiale de aprindere și al autovehiculelor cu - N.V.P.R. 4
motoare cu ardere internă se face numai în baza permiselor-incendiu-
arsuri
F38 Deplasare peste fascicule de conducte din claviaturi în lipsa podețelor - N.V.P.R. 4
de trecere-entorse
F44 Cădere la acelaşi nivel prin dezechilibrare, alunecare, împiedicare - N.V.P.R. 4
(suprafeţe denivelate, scurgeri produse, gheaţă)
F45 Căderea de la înălțime (rezervoare etc.) - N.V.P.R. 4
Pentru diminuarea sau eliminarea celor 18 factori de risc (care se situează în domeniul
inacceptabil), sunt necesare măsurile generic prezentate în “Fişa de măsuri propuse” pentru locul
de muncă: operator.
5.2.6. Acordarea primului ajutor
ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR LA LOCUL ACCIDENTULUI se face cu respectarea
anumitor principii, dintre care esenţial este acela ca mai întâi să nu faci rău, apoi să salvezi.

De multe ori graba în efectuarea manevrelor de acordare a primului ajutor şi evacuarea
accidentatului prin orice mijloc, fără discernământ, constituie acte necugetate care pot duce la
agravarea stării generale şi chiar la decesul acestuia.
Trebuie să se lucreze calm şi sistematic, conform planului de acţiune. Posibilităţile acordării
primului ajutor sunt influenţate în primul rând de locul în care s-a produs accidentul, în consecinţă
actul de salvare propriu-zis va trebui şi el adaptat acestui factor.
Primul ajutor se începe la locul sau în apropierea locului unde s-a produs accidentul şi este
acordat de obicei de non-profesionişti sau semi-profesionişti: colegii de muncă, salvatorii, echipieri
sanitari, responsabilii posturilor de prim-ajutor din întreprinderi, etc.
Primul ajutor la locul accidentului se rezumă în fapt la executarea unui grup restrâns de
acte medicale care trebuie executate din primele minute ale accidentării.
- Reanimarea (resuscitarea) cardio-respiratorie.
- Hemostaza (oprirea hemoragiei);
- Îngrijirea accidentaţilor care şi-au pierdut cunoştinţa;
- Prevenirea şocului;
- Pansarea rănilor;
- Imobilizarea fracturilor şi luxaţiilor;
- Calmarea durerilor;
- Transportul accidentaţilor.
ANUNŢAREA UNITĂŢII SANITARE care va prelua accidentatul: trebuie să se facă de la
primul telefon accesibil, astfel ca organele sanitare să se pregătească din timp pentru acordarea
asistenţei medicale de urgenţă.
5.2.7. Măsuri organizatorice de protecţie la explozie. Documentul de protecţie la
explozie
Următoarele măsuri organizatorice trebuie realizate:
- redactarea instrucţiunilor de operare, care să ţină cont de faptul că se lucrează cu instalaţii
care necesită document de protecţie la explozie;
- instruirea participanţilor la procesul de muncă în ceea ce priveşte protecţia la explozie;
- asigurarea faptului că participanţii la procesul de muncă au competenţa necesară;
- aplicarea unui sistem autorizat de lucru pentru situaţii periculoase;
- efectuarea întreţinerii;
- efectuarea inspecţiei şi supravegherii;
- marcarea (identificarea) locurilor periculoase (când este necesar).
Angajatorul trebuie să întocmească şi să menţină o documentaţie, denumită document de
protecţie la explozie. Această documentaţie cuprinde: riscurile de explozie care au fost
determinate şi evaluate; măsuri de securitate corespunzătoare; ariile periculoase clasificate în
zone; locul de muncă şi echipamentul de lucru, inclusiv dispozitivele de avertizare care sunt
concepute, acţionate şi menţinute acordându-se atenţia cuvenită securităţii. Documentul de
protecţie la explozie trebuie întocmit înainte de începerea activităţii şi trebuie revizuit atunci când
locul de muncă, echipamentul de lucru sau organizarea muncii sunt supuse la schimbări
semnificative, extinderi sau transformări. În cazul în care nu apar modificări, în instalaţii, acest
document, trebuie să fie refăcut, în conformitate cu legislaţia aflată în vigoare.

5.3. Marcarea locurilor periculoase
Directiva 1999/92/EEC stipulează faptul că punctele de intrare în locurile unde
atmosferele explozive periculoase pot să apară în astfel de cantităţi încât să afecteze securitatea şi
sănătatea participanţilor la procesul de muncă, trebuie să fie marcate de către angajator cu
următorul semn de avertizare:
Figura 4.3 - Semn de avertizare pentru locurile

în care pot apărea atmosfere explozive periculoase
Trăsături distinctive:
- formă triunghiulară,
- litere negre pe un fond galben cu margine neagră (partea de culoare galbenă ocupă o
porţiune de cel puţin 50 % din suprafaţa semnului).
Marcajul este necesar pentru intrarea în camere sau accesul în arii în care pot să apară
atmosferele explozive periculoase (cum ar fi camere sau capsulări îngrădite unde substanţe
inflamabile lichide sunt depozitate). Dacă locul (aria) periculoasă nu este o deschidere liberă
îngrijorătoare, numai o parte a acesteia trebuie să fie marcată cu dungi în diagonală galbene/negre
(de exemplu, pe o pardoseală). Este de dorit amplasarea altor semne de avertizare în conformitate
cu 92/58/EEC (de exemplu, interzicerea fumatului), etc.
Atenţionarea participanţilor la procesul de muncă trebuie să fie dedusă din simbol şi este
înţeleasă în cursul instruirii acestora.
5.4. Acordarea primului ajutor

ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR LA LOCUL ACCIDENTULUI se face cu respectarea
anumitor principii, dintre care esenţial este acela ca mai întâi să nu faci rău, apoi să salvezi.
De multe ori graba în efectuarea manevrelor de acordare a primului ajutor şi evacuarea
accidentatului prin orice mijloc, fără discernământ, constituie acte necugetate care pot duce la
agravarea stării generale şi chiar la decesul acestuia.
Trebuie să se lucreze calm şi sistematic, conform planului de acţiune. Posibilităţile acordării
primului ajutor sunt influenţate în primul rând de locul în care s-a produs accidentul, în consecinţă
actul de salvare propriu-zis va trebui şi el adaptat acestui factor.
Primul ajutor se începe la locul sau în apropierea locului unde s-a produs accidentul şi este
acordat de obicei de non-profesionişti sau semi-profesionişti: colegii de muncă, salvatorii, echipieri
sanitari, responsabilii posturilor de prim-ajutor din întreprinderi, etc.
Primul ajutor la locul accidentului se rezumă în fapt la executarea unui grup restrâns de
acte medicale care trebuie executate din primele minute ale accidentării.
- Reanimarea (resuscitarea) cardio-respiratorie.
- Hemostaza (oprirea hemoragiei);
- Îngrijirea accidentaţilor care şi-au pierdut cunoştinţa;
- Prevenirea şocului;
- Pansarea rănilor;
- Imobilizarea fracturilor şi luxaţiilor;
- Calmarea durerilor;
- Transportul accidentaţilor.

ANUNŢAREA UNITĂŢII SANITARE care va prelua accidentatul: trebuie să se facă de la
primul telefon accesibil, astfel ca organele sanitare să se pregătească din timp pentru acordarea
asistenţei medicale de urgenţă.
5.5. Instruirea, perfecţionarea şi formarea personalului
îmbolnăvirilor profesionale în cadrul unui sistem îl constituie evaluarea riscurilor care există în
sistemul respectiv. O asemenea analiză permite ierarhizarea riscurilor în funcţie de dimensiunea
lor şi alocarea eficientă a resurselor pentru măsurile prioritare.
consecinţei maxime posibile asupra organismului uman. Se obţin, astfel, niveluri de risc parţiale
pentru fiecare factor de risc în parte, respectiv niveluri de risc global pentru întregul sistem analizat
(loc de muncă).
Factorii care trebuie luaţi în considerare la evaluarea riscului sunt:
- probabilitatea producerii unei leziuni sau afectării sănătăţii;
- gravitatea maximă previzibilă a leziunii sau afectării sănătăţii.
Securitatea omului în procesul de muncă este considerată ca acea stare a sistemului de
muncă în care sunt excluse posibilităţile de accidentare şi îmbolnăvire profesională. Prin urmare,
securitatea şi riscul sunt două noţiuni abstracte, contrare, care se exclud reciproc.
În realitate, datorită caracteristicilor oricărui sistem de muncă, nu se pot atinge asemenea
stări cu caracter de absolut. Practic, nu există sistem în care să fie excluse complet pericolele
potenţiale de accidentare sau îmbolnăvire. Apare întotdeauna un risc „rezidual”, fie şi numai
datorită imprevizibilităţii acţiunii omului. Dacă nu se fac intervenţii corectoare pe parcurs, acest risc
rezidual creşte din ce în ce mai mult, pe măsură ce elementele componente ale sistemului de
muncă se degradează, prin „îmbătrânire”.
În acest context, în practică trebuie admise o limită de risc minim, respectiv un nivel al
riscului diferit de zero, dar suficient de mic pentru a se considera că sistemul este sigur, şi o limită
de risc maxim, care să fie echivalentă cu un nivel atât de scăzut de securitate, încât să nu mai fie
permisă funcţionarea sistemului.
5.6. Măsuri organizatorice de protecţie la explozie. Documentul de protecţie la explozie
Următoarele măsuri organizatorice trebuie realizate:
- redactarea instrucţiunilor de operare, care să ţină cont de faptul că se lucrează cu instalaţii
care necesită document de protecţie la explozie;
- instruirea participanţilor la procesul de muncă în ceea ce priveşte protecţia la explozie;
- asigurarea faptului că participanţii la procesul de muncă au competenţa necesară;
- aplicarea unui sistem autorizat de lucru pentru situaţii periculoase;
- efectuarea întreţinerii;
- efectuarea inspecţiei şi supravegherii;
- marcarea (identificarea) locurilor periculoase (când este necesar).
Angajatorul trebuie să întocmească şi să menţină o documentaţie, denumită document de
protecţie la explozie. Această documentaţie cuprinde: riscurile de explozie care au fost
determinate şi evaluate; măsuri de securitate corespunzătoare; ariile periculoase clasificate în
zone; locul de muncă şi echipamentul de lucru, inclusiv dispozitivele de avertizare care sunt
concepute, acţionate şi menţinute acordându-se atenţia cuvenită securităţii. Documentul de
protecţie la explozie trebuie întocmit înainte de începerea activităţii şi trebuie revizuit atunci când
locul de muncă, echipamentul de lucru sau organizarea muncii sunt supuse la schimbări
semnificative, extinderi sau transformări. În cazul în care nu apar modificări, în instalaţii, acest
document, trebuie să fie refăcut, în conformitate cu legislaţia aflată în vigoare.
5.7. Evaluarea conformităţii
5.7.1. Cerinţe cu privire la dispozitivele legate de securitate
- Dispozitivele de siguranţă trebuie să funcţioneze independent de orice dispozitive de
măsură şi/sau control necesare funcţionării.
- În măsura posibilului, defectarea unui dispozitiv de siguranţă trebuie detectată suficient de
rapid prin mijloace tehnice adecvate pentru a limita cât mai mult probabilitatea apariţiei unor
situaţii periculoase.
- Trebuie aplicat, în general, principiul "sigur contra defectării".
- Comutarea legată de securitate trebuie, în general, să acţioneze direct dispozitivele de
control relevante, fără o comandă software intermediară.
- În cazul unei defecţiuni a dispozitivului de siguranţă, echipamentele şi/sau sistemele de
protecţie trebuie securizate, în măsura posibilului.
- Comenzile de oprire în caz de urgenţă trebuie dotate, în măsura posibilului, cu dispozitive
de blocare împotriva repornirii. O nouă comandă de pornire poate avea efect asupra pornirii
normale numai după resetarea intenţionată a dispozitivelor de blocare împotriva repornirii.
- Dacă se utilizează dispozitive de control şi afişaj, acestea trebuie proiectate conform
principiilor ergonomice pentru a se atinge cel mai înalt nivel posibil de securitate în
funcţionare în ceea ce priveşte riscul de explozie.
- În măsura în care dispozitivele cu o funcţie de măsurare se referă la echipamentele utilizate
în atmosfere explozive, acestea trebuie proiectate şi fabricate astfel încât să corespundă
cerinţelor de funcţionare previzibile şi condiţiilor speciale de utilizare.
- Dacă este necesar, trebuie să fie posibilă verificarea preciziei citirilor şi a funcţionalităţii
dispozitivelor cu o funcţie de măsurare.
- Proiectarea dispozitivelor cu o funcţie de măsurare trebuie să ţină seama de un coeficient
de siguranţă care să garanteze că pragul de alarmă este suficient de îndepărtat de limitele
de explozie şi/sau de aprindere ale atmosferelor de analizat, ţinând seama, în special, de
condiţiile de funcţionare a instalaţiei şi de posibilele erori ale sistemului de măsurare.
- În proiectarea echipamentelor, sistemelor de protecţie şi a dispozitivelor de siguranţă
controlate prin soft trebuie să se ţină seama în special de riscurile generate de erorile din
program.
- Echipamentele trebuie proiectate şi fabricate astfel încât să se evite sursele de aprindere,
chiar şi în cazul unor defecţiuni frecvente sau al unor defecte de funcţionare a
echipamentului, care trebuie avute în vedere în mod normal.
- Piesele echipamentelor trebuie proiectate şi fabricate astfel încât temperaturile de
suprafaţă indicate să nu fie depăşite nici măcar în cazul riscurilor care derivă din situaţiile
anormale anticipate de producător.
- Echipamentele trebuie proiectate astfel încât deschiderea părţilor echipamentelor care ar
putea constitui surse de aprindere să fie posibilă numai în absenţa alimentării cu energie
sau prin sisteme de interblocare corespunzătoare. Dacă nu este posibilă întreruperea
alimentării cu energie a echipamentelor, producătorul trebuie să aplice o etichetă de
avertizare pe părţile care se deschid ale echipamentelor.
5.7.2. Evaluarea conformității
Ca urmare a evaluării stării tehnice şi a analizei modului de punere în conformitate cu
cerinţele esenţiale de securitate a echipamentelor electrice şi neelectrice protejate la explozie din
cadrul obiectivului, în conformitate cu reglementările în vigoare aplicabile în arii potenţial explozive,
se fac următoarele aprecieri:
5. Toate echipamentele sunt însoțite de documente care atestă proiectarea și fabricarea
corerelată cu standardele aplicabile (Certificare ATEX, Declarații de conformitate, etc.)
6. Echipamentele și sistemele de protecție sunt proiectate și fabricate astfel încât să fie
capabile să facă față condițiilor existente și previzibile ale ariei înconjurătoare.
7. Echipamentele sunt proiectate, construite și instalate astfel încât să prevină sursele de
aprindere previzibile care pot apare la funcţionare normală.
8. Temperaturile de suprafaţă nu depăşesc temperaturile maxime de suprafaţă stabilite în
condiţiilele de funcţionare prevăzute.
NOTE: Se va întocmi și respecta Programul de inspecție.
Se vor întocmi și păstra înregistrările care să ateste că echipamentele
protejate la explozie sunt întreţinute în conformitate cu tipurile lor de protecţie!
9. Toate echipamentele și sistemele de protecție trebuie marcate, în mod lizibil și imposibil de
șters, cel puțin, cu următoarele detalii:
 denumirea, denumirea lor comercială înregistrată sau marca lor comercială înregistrată
și adresa producătorului;
 marcajul CE;
 identificarea seriilor sau tipului;
 lotul sau numărul de serie (dacă există);
 anul de fabricaţie;
 marcajul specific al protecţiei la explozie urmat de simbolul grupei şi categoriei

echipamentului (IIG – pentru gaze explozive).
În plus, acolo unde este necesar, echipamentele și sistemele de protecție trebuie marcate,
cu toate informațiile esențiale pentru utilizarea lor în condiții de securitate.
NOTĂ: Toate echipamentele tehnice neidentificabile vor fi înlocuite sau scoase din mediul
Ex!
10. Este necesară marcarea tuturor punctelor de împământare, în corelaţie cu asignarea
existentă în buletinele de verificare a acestora.
NOTĂ: ATENŢIE la termenul de valabilitate a buletinelor de verificare!
5.8. Inspecţia echipamentelor
Inspecţia reprezintă examinarea minuţioasă a unui echipament, examinare efectuată fie
fără demontare fie cu demontare parţială şi completată cu măsurători, pentru a se ajunge la o
concluzie sigură privind starea obiectului în cauză.
În funcţie de gradul de aprofundare se pot stabili următoarele categorii de inspecţie:
- inspecţie vizuală – se identifică (fără utilizare de echipament auxiliar sau scule) acele
defecte care pot fi depistate vizual (de exemplu şuruburi lipsă);
- inspecţie riguroasă – include aspectele referitoare la inspecţia vizuală şi, în plus, identifică
şi acele defecte care pot fi evidenţiate numai prin folosirea de echipamente de acces (de
exemplu scări) şi scule;
- inspecţia detaliată – include aspectele referitoare la inspecţia riguroasă şi, în plus, identifică
defectele care necesită deschiderea carcasei echipamentului folosind scule şi echipamente
de încercare. Acest tip de inspecţie necesită, în general, ca aparatura să fie scoasă de sub
tensiune.
În urma inspecţiilor în teren, responsabilul cu protecţia la explozie trebuie să completeze
şi/sau să actualizeze documentele necesare, ţinând cont de următoarele cerinţe minimale:
- clasificarea ariilor periculoase Ex;
- specificarea grupei de aparatură şi a clasei de temperatură a echipamentelor;
- întreţinerea bazei de date care conţine lista şi localizarea aparaturii, stocurile pieselor de
rezervă, informaţii tehnice relevante pentru a face posibil ca echipamentele protejate la
explozie să fie întreţinute în conformitate cu tipurile lor de protecţie (conform SR EN 60079-
0:2013);
- actualizarea desenelor referitoare la traseul cablurilor electrice montate subteran.
Inspecţia şi întreţinerea instalaţiilor trebuie să se efectueze numai de către personal
experimentat, a cărui formare a cuprins cursuri de instruire privind tipurile de protecţie şi metodele
practice de instalare a echipamentelor tehnologice, reguli şi reglementări relevante, precum şi
principii generale de clasificare a ariilor periculoase Ex. Pentru această categorie de personal
instruirea trebuie reîmprospătată periodic.
În funcţie de periodicitatea inspecţiei se pot defini următoarele categorii:
- inspecţie iniţială – este prevăzută înainte de punerea în funcţiune, pentru toate aparatele şi
sistemele electrice şi este, obligatoriu, o inspecţie detaliată;
- inspecţie periodică – este efectuată în mod sistematic, după o planificare prealabilă, fiind
de tip vizual sau riguros;
- inspecţie prin sondaj – se aplică numai anumitor părţi din aparatură şi poate fi de tip vizual,
riguros sau detaliat;
- inspecţie specială – se aplică aparaturii electrice mobile (ţinută în mână, portabilă), expusă
în mod deosebit la deteriorare sau utilizare greşită.

Decizie de numire a responsabilului cu protecţia la explozie
DECIZIE
OMV PETROM SA desemnează pe d-na MICU BEATRIS CLARA, ca responsabil cu

protecţia la explozie.
Acesta trebuie să coordoneze aplicarea tuturor măsurilor privind securitatea şi sănătatea

angajaţilor, conform normelor în vigoare, şi să asigure actualizarea Documentului privind
protecţia la explozie ori de câte ori este necesar.
Director,
______________________

6. ACTE NORMATIVE ŞI STANDARDE DE REFERINŢĂ
Întocmirea documentaţiei tehnice privind protecţia la explozie a fost realizată în

concordanţă cu prevederile următoarelor acte normative şi standarde de referinţă, ediţiile în
vigoare la data elaborării documentaţiei:
- NP 099/2004 Normativ pentru proiectarea, executarea, verificarea şi exploatarea

instalaţiilor electrice în zone cu pericol de explozie
- NEx 01-06/2007 Normativ privind prevenirea exploziilor pentru proiectarea, montarea,
punerea în funcţiune, utilizarea, repararea şi întreţinerea instalaţiilor tehnice care
funcţionează în atmosfere potenţial explozive
- PE-D-HA-W01-001-01-R GHID ATEX OMV PETROM
- EN/IEC 60079 serie de standarde. Atmosfere explozive.

- EN/ISO/IEC 80079 serie de standarde. Atmosfere explozive. Echipamente neelectrice
pentru utilizare în atmosfere potențial explozive
- IEC 62305 serie de standarde. Protecție la trăsnet.
- IEC 60364-6 Instalații de joasă tensiune. Partea a 6-a: Verificare
- Directiva 94/9/CE reformată prin Directiva 2014/34/UE cu privire la echipamentele şi
sistemele de protecție destinate utilizării in atmosfere potențial explozive
- Directiva 99/92/CE privind cerințele minime pentru îmbunătățirea securității şi protecția
sănătății lucrătorilor care pot fi expuși unui potențial risc cauzat de atmosfere explozive
- Ghid ATEX, ediția a 3-a, iulie 2009
- EN 1127-1 Atmosfere explozive – Prevenția şi protecția la explozie – Partea 1: Concepte
de baza şi metodologie
- EN 13463 serie de standarde. Echipamente neelectrice pentru utilizare în atmosfere
potențial explozive
- EN 1834-1 Motoare cu ardere internă cu mişcare alternativă - Cerinţe de securitate pentru
proiectarea şi construcţia motoarelor pentru utilizare în atmosfere potenţial explozive.
Partea 1: Motoare din grupa II pentru utilizare în atmosfere cu gaze şi vapori inflamabili
- LEGEA nr. 319 din 14 iulie 2006 Legea securităţii şi sănătăţii în muncă
- Norme Metodologice de Aplicare a Legii Securităţii şi Sănătăţii în Muncă – nr. 319/2006;
- HG nr. 115 din 05 februarie 2004 privind stabilirea cerinţelor esenţiale de securitate ale
echipamentelor individuale de protecţie şi a condiţiilor pentru introducerea lor pe piaţă,
publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 166 din 26.02.2004 modificată cu HG 809/14 iulie
2005 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 723 din 10.07.2005
- HG nr. 809 din 14 iulie 2005 pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 115/2004 privind
stabilirea cerinţelor esenţiale de securitate ale echipamentelor individuale de protecţie şi a
condiţiilor pentru introducerea lor pe piaţă
- HG nr. 245 din 06.04.2016 privind stabilirea condiţiilor pentru introducerea pe piaţă a
echipamentelor şi sistemelor protectoare destinate utilizării în atmosfere potenţial explozive
- HG nr. 1048 din 06.04.2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru
utilizarea de către lucrători a echipamentelor individuale de protecţie la locul de muncă;
- OMAI 108: 2001 pentru aprobarea Dispoziţiilor generale privind reducerea riscurilor de
incendiu generate de încărcãri electrostatice - D.G.P.S.I. – 004
- HG nr. 1058 din 9 august 2006 privind cerinţele minime pentru îmbunătăţirea securităţii şi
protecţia sănătăţii lucrătorilor care pot fi expuşi unui potenţial risc datorat atmosferelor
explozive
- HG nr. 891 din 3 iunie 2004 (republicată) privind stabilirea unor măsuri de supraveghere
a pieţei produselor din domeniile reglementate prevăzute de Legea nr. 608/2001 privind
evaluarea conformității produselor.


2039 DPE Skid 2 Geamana

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

2039 DPE Skid 2 Geamana

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Documentaţie Tehnică

pentru punerea în conformitate cu prescripţiile de securitate a echipamentelor

Loc. Geamăna, jud. Bacău

OBIECTIV: SKID 8 GEAMĂNA

DOCUMENT PRIVIND PROTECŢIA ÎMPOTRIVA EXPLOZIEI Pagina 1

Pagina 2 DOCUMENT PRIVIND PROTECŢIA ÎMPOTRIVA EXPLOZIEI

1.1. Localizare şi topografie

Activităţile se realizează cu instalaţii specifice domeniului:

DOCUMENT PRIVIND PROTECŢIA ÎMPOTRIVA EXPLOZIEI Pagina 3

2. CLASIFICAREA ECHIPAMENTELOR TEHNICE ŞI/SAU SISTEMELOR PROTECTOARE

2.2. Raport de evaluare a conformităţii

3.1. Definirea zonelor cu pericol de explozie

DOCUMENT PRIVIND PROTECŢIA ÎMPOTRIVA EXPLOZIEI Pagina 7

Grupa Clasa Temp.

Pagina 8 DOCUMENT PRIVIND PROTECŢIA ÎMPOTRIVA EXPLOZIEI

DOCUMENT PRIVIND PROTECŢIA ÎMPOTRIVA EXPLOZIEI Pagina 9

4. EVALUAREA RISCULUI LA EXPLOZIE

4.1. Riscul de producere a exploziilor în Baraca tehnologică

Fişa 1 - Echipamente tehnice

Pagina 10 DOCUMENT PRIVIND PROTECŢIA ÎMPOTRIVA EXPLOZIEI

DOCUMENT PRIVIND PROTECŢIA ÎMPOTRIVA EXPLOZIEI Pagina 11

Pagina 12 DOCUMENT PRIVIND PROTECŢIA ÎMPOTRIVA EXPLOZIEI

În ceea ce priveşte repartiţia factorilor de risc pe sursele generatoare, situaţia este

Figura 4.1.1. Nivelul de securitate corespunzător factorilor

4.1.3. Evaluarea nivelului de securitate

Pagina 14 DOCUMENT PRIVIND PROTECŢIA ÎMPOTRIVA EXPLOZIEI

DOCUMENT PRIVIND PROTECŢIA ÎMPOTRIVA EXPLOZIEI Pagina 15

Pagina 16 DOCUMENT PRIVIND PROTECŢIA ÎMPOTRIVA EXPLOZIEI

4.2.1. Pompa 2PN400

În timpul defecţiunii previzibile

În timpul defecţiunii previzibile

În timpul funcţionării normale

Nivel de protecţie necesar în

În timpul unei defecţiuni rare

urma riscului de aprindere

În timpul defecţiunii previzibile

În timpul defecţiunii previzibile

Nivel de protecţie necesar în

În timpul unei defecţiuni rare

urma riscului de aprindere

În timpul defecţiunii previzibile

În timpul defecţiunii previzibile

Nivel de protecţie necesar în

În timpul unei defecţiuni rare

urma riscului de aprindere

5.1. Instruirea, perfecţionarea şi formarea personalului

DOCUMENT PRIVIND PROTECŢIA ÎMPOTRIVA EXPLOZIEI Pagina 21

Pagina 22 DOCUMENT PRIVIND PROTECŢIA ÎMPOTRIVA EXPLOZIEI

DOCUMENT PRIVIND PROTECŢIA ÎMPOTRIVA EXPLOZIEI Pagina 23

UNITATEA: NUMĂR PERSOANE EXPUSE: 1

FACTORI DE 24. Gaze, vapori toxici în atmosfera locului de muncă (produse 7 3 5

Nivelul de risc global al locului de muncă este:

Figura 6.1. Nivelurile parţiale de risc pe factori de risc

F1 Lovirea de către mijloacele de transport auto la deplasarea prin incintă

DOCUMENT PRIVIND PROTECŢIA ÎMPOTRIVA EXPLOZIEI Pagina 31

PROPRII EXECUTANTULUI PROPRII MIJLOACELOR DE

DOCUMENT PRIVIND PROTECŢIA ÎMPOTRIVA EXPLOZIEI Pagina 35

Pagina 36 DOCUMENT PRIVIND PROTECŢIA ÎMPOTRIVA EXPLOZIEI

DOCUMENT PRIVIND PROTECŢIA ÎMPOTRIVA EXPLOZIEI Pagina 37

Figura 4.3 - Semn de avertizare pentru locurile

5.4. Acordarea primului ajutor

Pagina 38 DOCUMENT PRIVIND PROTECŢIA ÎMPOTRIVA EXPLOZIEI

 marcajul specific al protecţiei la explozie urmat de simbolul grupei şi categoriei