Suport Curs RSL IMSP August

Prezentul suport de curs este întocmit în conformitate cu cerinţele Ordinului
nr. 465/2009, emis de către Inspectorul de Stat Şef al ISCIR România.
Temele conţinute sunt următoarele:
Tema I.
1. Legislaţie, standarde, normative specifice activităţii de RSL-IMSP (la instalaţii

mecanice sub presiune).
Tema II.
Lucrări de fabricare/instalare/montare/modificare/reparare la:
1. Sisteme şi componente care reţin presiunea

2. Prezentarea celor mai utilizate mărci de materiale, conform P.T. colecţia ISCIR, la
lucrările de fabricare, instalare, montare, modificare şi reparare la sisteme şi
componente care reţin presiunea.
3. Tipuri de lucrări care se execută, precum şi conţinutul docmentaţiei tehnice care se
întocmeşte, la fabricarea, instalarea, montarea, modificarea, repararea sistemelor şi
componentelor care reţin presiunea
4. Atribuţii şi responsabilităţi specifice activităţii de R.S.L. – IMSP, conform
prevederilor prescripţiilor tehnice aplicabile.
Tema III.
1. Aplicaţii tehnice, studii de caz.
1
Programa de pregătire a RSL-IMSP
Nr. Tema Mod de Nr. Ore Persoana

Crt. desfăşurare desemnată
I. Legislaţie, standarde, normative specifice activităţii. Prelegere 4 Formator
atestat
II. Lucrări de fabricare/instalare/montare
/modificare/reparare la sisteme şi componente care
reţin presiunea:
- cazane de apă caldă şi cazane de abur de joasă
presiune;
- cazane de abur şi cazane de apă fierbinte;
- aparate consumatoare de combustibili gazoşi şi
lichizi;
- arzătoare de combustibili gazoşi şi lichizi
- conducte de abur şi conducte de apă fierbinte;
- conducte metalice pentru fluide; Prelegere 8 Formator
- recipiente metalice stabile sub presiune; atestat
- instalaţii de distribuţie a GPL;
- recipiente cisterne, containere şi butoaie metalice;
- dispozitive de siguranţă;
- instalaţii de ardere şi instalaţii de automatizare
pentru cazane;
- instalaţii de automatizare pentru centrale termice.
Activităţi de întreţinere prin spălare chimică la
cazane de abur, cazane de apă fierbinte şi cazane de
apă caldă şi regimul chimic al cazanelor de abur şi
cazane de apă fierbinte.
Activităţi de supraveghere tehnică la umplere a
buteliilor transportabili şi verificarea tehnică
periodică.
Etapele lucrărilor de montare/reparare/verficare şi
reglare.
Conţinutul documentaţiei tehnice de fabricare/
instalare/montare/modificare/reparare
Atribuţii şi responabilităţi specifice activităţîi
conform prevederilor prescripţiilor tehnice
aplicabile
III. Aplicaţii practice, studii de caz. Prelegere 4 Formator

atestat
Total ore 16
Administrator
Bold Horia Septimiu
2
Tema 1. Legislaţie, standarde, normative specifice activităţii.
Legea nr. 64/2008 privind funcţionarea în condiţii de siguranţă a instalaţiilor sub

presiune, instalaţiilor de ridicat şi a aparatelor consumatoare de combustibil.
Ordin Nr. 465/2009 privind aprobarea Metodologiei de atestare a personalului tehnic
de specialitate în domeniul ISCIR;
Hotărârea Guvernului nr. 1340/2001 privind organizarea şi funcţionarea Inspecţiei
de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub presiune şi Instalaţiilor de
Ridicat.
Hotărârea Guvernului nr. 920 din 12 august 2009 pentru modificarea şi
completarea Hotărârii Guvernului nr. 1.340/2001 privind organizarea şi
funcţionarea Inspecţiei de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub
Presiune şi Instalaţiilor de Ridicat
Hotărârea Guvernului nr. 453/2003 privind stabilirea condiţiilor de introducere pe
piaţă a aparatelor consumatoare de combustibili gazoşi.
piaţă a recipientelor simple sub presiune.
piaţă şi utilizarea repetată a echipamentelor sub presiune transportabile.
piaţă a echipamentelor sub presiune.
piaţă a maşinilor.
Prescripţia Tehnică A1 – 2010 – Aparate de încălzit alimentate cu combustibil
solid, lichid sau gazos cu puteri nominale ≤ 400 kw
Prescripţia Tehnică C1 - 2010 –Cazane de abur şi cazane de apă fierbinte,
supraîncalzitoarelor şi economizoare independente.
Prescripţia Tehnică C2 – 2010 - Arzătoare cu combustibili gazoși și lichizi
Prescripţia Tehnică C3 – 2003 – Cerinţe tehnice privind utilizarea recipientelor –
butelii cu capacitate până la 26 litri pentru G.P.L.
Prescripţia Tehnică C4 - 2010 – Recipiente metalice stabile sub presiune.
Prescripţia Tehnică C5 – 2003 – Cerinţe tehnice privind utilizarea recipientelor
butelii pentru gaze comprimate, lichefiate sau dizolvate sub presiune.
Prescripţia Tehnică C6 - 2010 – Conducte metalice sub presiune pentru fluide.
Prescripţia Tehnică C7 - 2010 – Dispozitiv de siguranta.
Prescripţia Tehnică C8 - 2010 – Instalaţii de distribuţii de gaze petroliere lichefiate.
Prescripţia Tehnică C9 - 2010 – Cazane de apă caldă şi a cazane de abur de joasă
presiune.
Prescripţia Tehnică C10 - 2010 – Conducte de abur si conducte de apă fierbinte sub
presiune.
Prescripţia Tehnică C11 – 2010 – Sisteme de automatizare aferente
centralelor termice și instalații de ardere aferente cazanelor
3
Prescripţia tehnică C12 – 2003 – Cerinţe tehnice pentru recipientele-cisterne,
recipiente containere şi recipiente butoaie metalice, lichefiate sau dizolvate sub
presiune.
Prescripţia tehnică CR4 – 2009 – Autorizarea persoanelor juridice pentru efectuarea
de lucrări la instalaţii/echipamente.
Prescripţia tehnică CR7-2010 – Aprobarea procedurilor de sudare pentru otel,
aluminiu, aliaje de aluminiu si pentru polietilena de inalta densitate;
Prescripţia tehnică CR9-2010 – Autorizarea sudorilor care executa lucrari de sudare
la instalatii sub presiune si la instalatii de ridicat, in otel, aluminiu, aliaje de
aluminiu si pentru polietilena de inalta densitate
Legea nr. 64/2008 privind funcţionarea în condiţii de siguranţă a instalaţiilor sub

presiune, instalaţiilor de ridicat şi a aparatelor consumatoare de combustibil.
Legea nr. 64 din 21.03.2008 privind funcţionarea în condiţii de siguranţă a instalaţiilor

sub presiune, instalaţiilor de ridicat şi a aparatelor consumatoare de combustibil,
reprezintă reglementarea de bază în domeniu.
Legea cuprinde principiile de bază referitoare la măsurile privind funcţionarea în
siguranţă a acestor echipamente şi instalaţii.
..........
ART. 2
În scopul funcţionării în condiţii de siguranţă, instalaţiile sub presiune şi instalaţiile de
ridicat clasice, aparatele consumatoare de combustibil şi componentele acestora,
prevăzute în anexa nr. 2, precum şi instalaţiile sub presiune, instalaţiile de ridicat, unele
instalaţii din cadrul obiectivelor nucleare, precum şi componentele acestora, prevăzute în
anexa nr. 3, se supun regimului de autorizare şi de verificare tehnică, potrivit prevederilor
prezentei legi.
ART. 3
(1) Introducerea pe piaţă, punerea în funcţiune şi/sau utilizarea instalaţiilor şi
echipamentelor prevăzute la art. 2 sunt admise numai în condiţiile stabilite de prezenta
lege.
(2) În situaţia în care instalaţiile şi echipamentele prevăzute la art. 2 sunt reglementate
prin directive europene, acestea se supun regimului de autorizare şi verificare tehnică
dacă prin această cerinţă nu se aduce atingere directivelor europene aplicabile, transpuse
prin reglementări tehnice.
ART. 4
(1) Inspecţia de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune şi
Instalaţiilor de Ridicat, denumită în continuare ISCIR, este organul de specialitate al
administraţiei centrale, cu personalitate juridică, responsabil în numele statului pentru
asigurarea măsurilor de funcţionare în condiţii de siguranţă a instalaţiilor şi
echipamentelor prevăzute în anexele nr. 2 şi 3, denumite în continuare
instalaţii/echipamente.
4
(2) ISCIR exercită următoarele funcţii:
a) de autoritate în domeniul instalaţiilor/echipamentelor, care asigură controlul
respectării prevederilor referitoare la condiţiile de introducere pe piaţă şi punere în
funcţiune a instalaţiilor/echipamentelor, precum şi urmărirea şi controlul regimului de
autorizare şi verificarea tehnică a instalaţiilor/echipamentelor;
b) de reglementare, prin care se asigură elaborarea documentelor cu caracter normativ
pentru domeniul său de activitate.
..........
ART. 8
(1) Activităţile de construire, montare, instalare, punere în funcţiune şi control
nedistructiv, precum şi cele ce privesc supravegherea şi verificarea tehnică în utilizare,
reviziile, reparaţiile şi lucrările de întreţinere pentru instalaţii/echipamente se realizează
numai de către persoane fizice sau juridice autorizate, în condiţiile stabilite de
prescripţiile tehnice şi de prezenta lege.
(2) Producătorii care prestează activităţi de construire, montare, instalare, punere în
funcţiune, revizie, reparaţii şi lucrări de întreţinere pentru instalaţiile/echipamentele
realizate de către ei fac excepţie de la cerinţa de autorizare prevăzută la alin. (1).
(3) Activităţile persoanelor autorizate, prevăzute la alin. (1), se realizează în limita
competenţelor şi responsabilităţilor stabilite prin documentul de autorizare.
ART. 9
(1) Verificările tehnice prevăzute în documentaţiile tehnice şi prescripţiile tehnice se
realizează de către ISCIR sau, după caz, de către persoanele autorizate pentru construcţie,
montare, instalare, punere în funcţiune, revizii, reparaţii, lucrări de întreţinere, autorizare
a funcţionării sau verificări tehnice în utilizare; responsabilităţile privind realizarea
verificărilor tehnice şi corectitudinea rezultatelor obţinute revin ISCIR sau persoanelor
autorizate, după caz.
(2) Pentru verificările tehnice stabilite în prescripţiile tehnice ca fiind în competenţa de
realizare a ISCIR, aceasta nu poate autoriza alte persoane conform prevederilor alin. (1).
..........
ART. 12
Persoanele fizice sau juridice autorizate conform prevederilor prezentei legi au
următoarele obligaţii şi responsabilităţi, după caz:
a) să presteze activităţile pentru care au fost autorizate, în limita competenţelor şi în
condiţiile pentru care sunt autorizate;
b) să pregătească şi să asigure condiţiile pentru realizarea verificărilor tehnice a
instalaţiilor/echipamentelor;
c) să folosească în lucrările aferente activităţilor pentru care au fost autorizate, potrivit
prevederilor prescripţiilor tehnice, tehnologii de sudare stabilite prin proceduri de sudare
aprobate de ISCIR, sudori autorizaţi ISCIR, precum şi personal autorizat ISCIR, care
execută examinări prin mijloace sau metode nedistructive;
d) să întocmească documentaţia prevăzută de prescripţiile tehnice şi să o pună la
dispoziţia deţinătorului/utilizatorului odată cu predarea/recepţia
instalaţiei/echipamentului;
5
e) să informeze imediat producătorul sau deţinătorul/utilizatorul despre orice
neconformitate constatată;
f) să asigure realizarea lucrărilor de revizii, precum şi activităţile de reparaţii şi
întreţinere, la termenele scadente;
g) să monteze şi/sau să instaleze instalaţii/echipamente numai dacă este emis şi se
respectă avizul obligatoriu de instalare.
..........
ART. 19
(1) În aplicarea prevederilor prezentei legi, ISCIR, prin reprezentanţii săi, are dreptul:
a) să solicite informaţii şi documente de la persoanele fizice sau juridice ce construiesc,
montează, instalează, pun în funcţiune, repară, întreţin, asigură realizarea reviziilor, deţin,
utilizează şi/sau comercializează instalaţii/echipamente;
b) de acces, cu scopul efectuării controalelor prevăzute la art. 4 alin. (2), la sediul
şi/sau în locul în care îşi desfăşoară activitatea persoanele fizice sau juridice ce
construiesc, montează, instalează, pun în funcţiune, repară, asigură realizarea reviziilor,
întreţin, comercializează, deţin şi/sau utilizează instalaţii/echipamente, precum şi în
locurile în care sunt utilizate instalaţii/echipamente, indiferent de forma de deţinere a
acestora.
(2) Persoanele ce deţin/utilizează instalaţii/echipamente, precum şi cele care desfăşoară
activităţile prevăzute la art. 8 alin. (1) au obligaţia să permită accesul şi să pună la
dispoziţia reprezentanţilor ISCIR informaţiile şi documentele referitoare la
instalaţii/echipamente, pe care aceştia le solicită.
..........
CAP. 6
Infracţiuni şi contravenţii
ART. 21
Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 2 ani sau cu amendă
de la 30.000 lei la 100.000 lei menţinerea/repunerea în funcţionare a
instalaţiilor/echipamentelor, după ce a fost oprită sau interzisă funcţionarea acestora, prin
proces-verbal încheiat de către inspectorii de specialitate din cadrul ISCIR.
ART. 22
(1) Efectuarea uneia dintre activităţile prevăzute la art. 8 alin. (1) fără autorizaţie
constituie infracţiune şi se pedepseşte după cum urmează:
a) cu închisoare de la 6 luni la 2 ani sau cu amendă de la 30.000 lei la 100.000 lei,
activităţile neautorizate privitoare la instalarea, construcţia sau montajul
instalaţiilor/echipamentelor în sectorul nuclear;
b) cu închisoare de la 3 ani la 10 ani şi interzicerea unor drepturi, efectuarea
neautorizată a unor activităţi privitoare la punerea în funcţiune, exploatarea, modificarea
instalaţiilor/echipamentelor în sectorul nuclear.
(2) Tentativa se pedepseşte.
ART. 23
(1) Scoaterea neautorizată din funcţiune, în totalitate sau în parte, a dispozitivelor de
siguranţă şi control instalate în condiţiile legii la instalaţii/echipamente, fără a avea
6
motive ce decurg din cerinţele de securitate nucleară sau de radioprotecţie, dacă fapta nu
constituie o infracţiune mai gravă, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.
(2) Dacă fapta prevăzută la alin. (1) este săvârşită din culpă, se pedepseşte cu
închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă de la 20.000 lei la 60.000 lei.
(3) Efectuarea verificărilor tehnice la instalaţiile/echipamentele prevăzute în anexa nr.
3 pct. 1 - 9, în vederea autorizării de funcţionare, de către persoane ce nu sunt angajate în
cadrul ISCIR, se sancţionează cu amendă penală de la 30.000 lei la 100.000 lei.
ART. 24
Constituie circumstanţe agravante comiterea uneia din faptele identificate la art. 21 -
23, dacă instalaţiile/echipamentele sunt puse în funcţiune sau sunt menţinute în funcţiune
pentru a fi utilizate de către persoane care execută activităţi de utilitate publică.
ART. 25
(1) Următoarele fapte constituie contravenţii şi se sancţionează după cum urmează:
a) nerespectarea prevederilor art. 6 lit. c) şi e), art. 10 lit. a), b) şi e), art. 12 lit. b), d), e)
şi f), art. 14 lit. c) şi e), art. 16 şi ale art. 19 alin. (2), cu amendă de la 2.000 lei la 15.000
lei;
b) nerespectarea prevederilor art. 6 lit. b) şi f), art. 10 lit. c), d), f) şi g), art. 12 lit. a), c)
şi g) şi ale art. 14 lit. a), b), d) şi f), cu amendă de la 15.000 lei la 25.000 lei;
c) nerespectarea prevederilor art. 6 lit. a) şi d) şi ale art. 11, cu amendă de la 25.000 lei
la 35.000 lei;
d) nerespectarea prevederilor art. 15, cu amendă de la 30.000 lei la 40.000 lei.
(2) Constituie sancţiune contravenţională complementară suspendarea pe o perioadă de
până la 6 luni sau retragerea, după caz, a avizului, autorizaţiei eliberate de ISCIR.
(3) Inspectorul de specialitate ISCIR poate fixa prin proces-verbal şi un termen limită
pentru remedierea aspectelor sesizate în urma controlului.
ART. 26
(1) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac de către inspectorii de
specialitate din cadrul ISCIR.
(2) Contravenientul poate achita pe loc sau în termen de cel mult 48 de ore de la data
încheierii procesului-verbal de constatare a contravenţiei jumătate din minimul amenzii
aplicabile; inspectorii de specialitate din cadrul ISCIR fac menţiune despre această
posibilitate în procesul-verbal de constatare a contravenţiei.
(3) Împotriva procesului-verbal de constatare a contravenţiei se poate face contestaţie
în termen de 15 zile de la data înmânării sau comunicării procesului-verbal de constatare
a contravenţiei.
(4) Contestaţia se adresează inspectorului-şef al inspecţiei teritoriale de care aparţine
inspectorul constatator.
ART. 27
Dispoziţiile art. 25 şi 26 referitoare la contravenţii se completează cu prevederile
Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu
modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările
ulterioare.
..........
7
ANEXA 1
Instalaţii şi echipamente exceptate de la prevederile prezentei legi
1. Recipientele pentru aer aferente instalaţiilor şi echipamentelor de frânare, basculare

şi semnalizare, montate pe autovehicule
2. Instalaţiile şi echipamentele sub presiune, instalaţiile şi echipamentele de ridicat
montate pe nave
3. Conductele de gaze naturale de alimentare din amonte, conductele aparţinând
Sistemului naţional de transport al gazelor naturale, precum şi cele aparţinând sistemelor
de distribuţie şi instalaţiilor de utilizare a gazelor naturale
ANEXA 2
Instalaţii sub presiune şi instalaţii de ridicat clasice, aparate consumatoare de

combustibil şi componente ale acestora
1. Cazane pentru abur, pentru apă caldă sau fierbinte

2. Echipamente sub presiune mai mare de 0,5 bari
3. Recipiente simple sub presiune mai mare de 0,5 bari
4. Macarale, ascensoare, elevatoare, instalaţii de transport pe cablu, instalaţii de ridicat
pe plan înclinat, poduri rulante şi alte mecanisme de ridicat
5. Aparate de încălzit alimentate cu combustibil solid, lichid sau gazos
6. Arzătoare cu combustibil lichid sau gazos
7. Accesorii de securitate pentru instalaţiile, echipamentele şi aparatele prevăzute la
pct. 1 şi 3 - 6
8. Aparatură şi instalaţii de automatizare aferente instalaţiilor şi echipamentelor
prevăzute la pct. 1 - 7
9. Instalaţii şi echipamente destinate, montate şi utilizate în cadrul parcurilor de
distracţii
Ordin Nr. 465/2009 privind aprobarea Metodologiei de atestare a personalului

tehnic de specialitate în domeniul ISCIR
……….
ART. 2
Persoanele fizice care doresc să presteze activităţile specifice prescripţiilor tehnice
trebuie să se ateste în condiţiile metodologiei prevăzute…
……….
ART. 4
(1) Programele de instruire se organizează de persoane juridice avizate.
8
(2) Avizarea persoanelor juridice se face de către ISCIR. În acest scop, persoana
juridică depune la ISCIR următoarele:
a) adresa de solicitare a avizării;
b) dovada că are ca obiect de activitate desfăşurarea activităţilor de formare
profesională, conform codului CAEN specific prevăzut în actul constitutiv/statut;
c) programa analitică specifică pentru fiecare categorie de personal tehnic de
specialitate;
d) suportul de curs specific pentru fiecare categorie de personal tehnic de specialitate
….
(3) ISCIR analizează documentele prevăzute la alin. (2) şi, în cazul în care acestea
corespund prevederilor prezentei metodologii, eliberează adresa de avizare conform
modelului prevăzut în anexa nr. 1.
(4) Avizarea este valabilă pe o perioadă de 4 (patru) ani.
ART. 5
Persoana juridică avizată poate să organizeze programe de instruire, cu condiţia
respectării următoarelor condiţii:
a) să deruleze programele de instruire cu formatorii atestaţi de către ISCIR.
b) să asigure condiţiile necesare pentru buna desfăşurare a programului de instruire.
ART. 6
Persoanele juridice care au obţinut avizul pentru organizarea programelor de instruire
se publică pe site-ul ISCIR.
Atestarea formatorilor
ART. 7
(1) Persoanele fizice care doresc să participe în calitate de formatori la programele de
instruire trebuie atestate de către ISCIR.
..........
În vederea atestării, candidatul trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe:
a) să fie absolvent al unei forme de învăţământ superior tehnic de lungă durată în
domeniul: mecanică, electromecanică, energetică, automatizări, transporturi, metalurgie,
chimie, construcţii, instalaţii sau în alte domenii conexe tehnice sau universitare acceptate
de către ISCIR;
b) să aibă o vechime în specialitate într-un domeniu de activitate reglementat de
prevederile prescripţiilor tehnice ISCIR de minimum 8 ani; pentru formatorii din cadrul
obiectivelor nucleare, candidatul trebuie să aibă din cei 8 ani cel puţin 3 ani în acest
domeniu (nuclear);
c) să deţină documente care să ateste participarea la cursuri de
instruire/specializare/perfecţionare în domeniu, caz în care vechimea în specialitate
menţionată la lit. b) se reduce la 5 ani.
(4) Inspectorii de specialitate din cadrul ISCIR pot participa la examenul în vederea
atestării ca formator.
ART. 8
(1) Pentru participarea la examenul în vederea atestării, candidatul depune la ISCIR un
dosar cu următoarele documente:
9
a) cererea de înscriere la examen;
b) copia diplomei de studii;
c) curriculum vitae;
d) copia documentului care dovedeşte vechimea în specialitate;
e) copia actului de identitate;
f) copii ale documentelor care atestă participarea la cursuri/programe de
instruire/specializare/perfecţionare în domeniu, după caz;
g) inspectorii de specialitate ISCIR depun doar cererea de înscriere la examen.
(2) ISCIR stabileşte tematica pentru examen specifică domeniului solicitat şi planifică
candidaţii înscrişi.
(3) Examenul constă într-o probă scrisă.
(4) Condiţia de promovare a examenului este obţinerea notei minime 7 (şapte).
(5) În urma promovării examenului, ISCIR eliberează un atestat pentru unul sau mai
multe dintre modulele prevăzute în tabelul 2, conform modelului prevăzut în anexa nr. 2.
(6) Inspectorii de specialitate cu funcţii de conducere pot să fie desemnaţi ca formatori,
prin ordin al conducătorului ISCIR, în urma unei evaluări profesionale efectuate de către
o comisie de specialitate.
(7) Formatorii experţi desemnaţi în domeniul ISCIR pot să predea ca formatori şi în
domeniul reglementat prin prezenta metodologie.
(8) Atestatul are valabilitate nelimitată
……….
ART. 14
Persoanele care se înscriu la examenul în vederea obţinerii atestatului ca personal
tehnic de specialitate depun la ISCIR următoarele documente:
a) cererea de înscriere la examen;
b) copia diplomei de studii tehnice;
c) curriculum vitae;
d) copia documentului care dovedeşte vechimea în specialitate;
e) copia actului de identitate;
f) copia documentului de participare la programul de instruire organizat.
ART. 15
(1) ISCIR stabileşte tematica pentru examen specifică domeniului solicitat şi planifică
candidaţii înscrişi.
(2) Examenul constă dintr-o probă scrisă şi o probă practică pentru personalul tehnic de
specialitate prevăzut la nr. crt. 1 din tabelul 1; pentru personalul tehnic de specialitate
prevăzut la nr. crt. 2 - 12 din tabelul 1 examenul constă numai într-o probă scrisă.
(3) Condiţia de promovare a examenului este obţinerea notei minime 7 (şapte).
(4) În urma promovării examenului, ISCIR eliberează un atestat conform modelului
prezentat în anexa nr. 4.
ART. 16
(1) Atestatul eliberat de ISCIR are o valabilitate de 2 ani.
(2) Valabilitatea atestatului se prelungeşte în condiţiile stabilite la art. 18.
(3) Pe baza atestatului eliberat, personalul tehnic de specialitate deţine o ştampilă de
identificare, conform modelului prevăzut în prescripţiile tehnice aplicabile.
10
ART. 17
Persoanele care nu promovează examenul în vederea obţinerii atestatului ca personal
tehnic de specialitate pot participa la reexaminare în condiţiile prevăzute la art. 15 şi 16,
pe baza unei solicitări scrise.
Prelungirea valabilităţii atestatului personalului tehnic de specialitate
ART. 18
(1) Pentru prelungirea valabilităţii atestatului personalul tehnic de specialitate trebuie
să urmeze un program de instruire.
(2) Solicitantul care doreşte prelungirea valabilităţii atestatului depune la ISCIR cu cel
puţin 30 de zile înainte de data expirării acestuia următoarele documente:
a) cererea de prelungire a valabilităţii atestatului;
b) atestatul eliberat de către ISCIR;
c) memoriul de activitate pentru perioada de valabilitate a atestatului;
d) copia actului de identitate;
e) copia documentului de participare la programul de instruire, obţinut după ultima
atestare.
(3) Solicitantul care nu se prezintă pentru prelungirea atestatului în termenul prevăzut
la alin. (2) depune la ISCIR documentele prevăzute la art. 14 şi susţine un nou examen,
conform prevederilor art. 15.
ART. 19
Pentru participarea la programul de instruire, solicitantul depune la organizator
următoarele documente:
a) cererea de participare la programul de instruire;
b) copia atestatului.
ART. 20
Programul de instruire se organizează de persoane juridice avizate.
ART. 21
ISCIR analizează documentaţia depusă şi, în cazul în care aceasta corespunde
prevederilor prezentei metodologii, prelungeşte valabilitatea atestatului pe o perioadă de
2 ani.
..........
ART. 34
(1) Instruirea personalului tehnic de specialitate ca responsabil cu supravegherea
lucrărilor (RSL) se desfăşoară conform următoarei programe analitice:
_______________________________________________________________________
| Tema | Numărul orelor |
| | de predare |
|_______________________________________________________|________________|
11
| Legislaţie, standarde, normative specifice activităţii | 4 |
|_______________________________________________________|________________|
| Lucrări de fabricare/instalare/montare/modificare/ | 8 |
| reparare la: | |
| - sisteme şi componente care reţin presiunea; | |
| Etapele lucrărilor | |
| Conţinutul documentaţiei tehnice de fabricare/ | |
| instalare/montare/modificare/reparare | |
| Atribuţii şi responsabilităţi specifice activităţii | |
| conform prevederilor prescripţiilor tehnice aplicabile | |
|_______________________________________________________|________________|
| Aplicaţii practice, studii de caz | 4 |
|_______________________________________________________|________________|
……….
ART. 36
Tarifarea activităţilor ISCIR prevăzute în prezenta metodologie se face potrivit listei de
tarife CR 1-2009, aprobată prin Ordinul ministrului economiei nr. 1.103/2009 privind
aprobarea Tarifelor pentru operaţiunile de autorizare, avizare, verificare tehnică şi alte
activităţi la instalaţii sub presiune, instalaţii de ridicat, instalaţii/echipamente pentru
parcurile de distracţii şi aparate consumatoare de combustibil, efectuate de Inspecţia de
Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune şi Instalaţiilor de Ridicat -
ISCIR, indicativ CR 1-2009.
ART. 37
(1) În cazul pierderii/deteriorării atestatului, pentru eliberarea unui duplicat solicitantul
depune la ISCIR următoarele documente:
a) cererea pentru eliberarea duplicatului;
b) copia actului de identitate;
c) declaraţia pe propria răspundere privind pierderea/deteriorarea atestatului;
d) copia documentului de participare la programul de instruire, obţinut după ultima
atestare.
……….
ART. 42
(1) Personalul tehnic de specialitate poate să presteze serviciile/lucrările pentru care
este autorizat conform prezentei metodologii, în baza unui contract individual de muncă
încheiat cu respectarea Codului muncii/legii salarizării.
(2) Contractul individual de muncă poate fi încheiat cu normă întreagă sau cu fracţiune
de normă.
(3) Timpul maxim de lucru admis pe zi este de 12 ore.
……….
ANEXA 1
12
ADRESĂ
de avizare a persoanei juridice
- MODEL -
ANTETUL ISCIR .......... Nr. înregistrare ..../....
Către
.....................
Adresă ..............
CUI .................
Tel./Fax ............
În atenţia ................................
Având în vedere Cererea dumneavoastră nr. ............/.................., înregistrată la ISCIR

cu nr. ............/............., privind solicitarea de avizare a programei şi suportului de curs
pentru programul de instruire în vederea atestării personalului tehnic de specialitate
ca ...................., vă comunicăm avizul nostru favorabil.
Programa analitică respectă prevederile Ordinului inspectorului de stat şef al ISCIR
nr. ........./.............., art. ............. .
Prezentul aviz este valabil 4 ani, conform legislaţiei în vigoare.
Inspector de stat şef,

............................................
(numele şi prenumele, semnătura şi ştampila)
ANEXA 2
Atestat eliberat de către ISCIR
- MODEL -
Antet ISCIR
ATESTAT
Nr. .......
În conformitate cu prevederile Ordinului inspectorului de stat şef al ISCIR nr. ........./.................. se atestă că:
Dl/Dna ..............................
CNP .................................
a făcut dovada cunoştinţelor necesare pentru desfăşurarea activităţii de
FORMATOR
PENTRU INSTRUIREA PERSONALULUI TEHNIC DE SPECIALITATE
MODULUL
.....................................................
Prezentul atestat conferă titularului drepturile prevăzute de reglementările în vigoare.

........................
Data eliberării: ................
ANEXA 3
13
Adeverinţă eliberată de către organizator
- MODEL -
Antet persoană juridică
ADEVERINŢĂ
Domnul/Doamna ...................... a participat în perioada ............ la un program de instruire pentru

modulul* ................................. .
Programul de instruire a fost aprobat de către ISCIR prin Adresa nr. ..... din data de .................... .
Director
............
------------
* Se completează în conformitate cu tabelul 2 din metodologie.
ANEXA 4
(faţă)
- MODEL -
Antet ISCIR
ATESTAT
Nr. .......
În conformitate cu prevederile Ordinului inspectorului de stat şef al ISCIR nr. ................. se atestă că:
Dl/Dna ..............................
CNP .................................
a făcut dovada cunoştinţelor necesare pentru desfăşurarea activităţii de
PERSONAL TEHNIC DE SPECIALITATE
.....................................................
Prezentul atestat conferă titularului drepturile prevăzute de reglementările în vigoare.

........................
Data eliberării: ................

(verso)
- MODEL -
______________________________________________________________________________
|PRELUNGIREA | Data ..... | Data ..... | Data ..... | Data ..... | Data ..... |
|VALABILITĂŢII|____________|____________|____________|____________|____________|
| | | | | | |
| | | | | | |
| | | | | | |
| | | | | | |
| |(semnătura |(semnătura |(semnătura |(semnătura |(semnătura |
| |şi ştampila)|şi ştampila)|şi ştampila)|şi ştampila)|şi ştampila)|
|_____________|____________|____________|____________|____________|____________|
Valabilitatea atestatului este de 2 (doi) ani de la data eliberării/prelungirii valabilităţii.
---------------
14
Hotărârea Guvernului nr. 1340 din 27 decembrie 2001
Funcţiile şi atribuţiile ISCIR sunt reglementate şi actualizate prin ultimele

modificări şi completări ale HG nr. 1340 din 27 decembrie 2001 privind organizarea şi
funcţionarea Inspecţiei de Stat pentru Controlul Cazanelor Recipientelor sub Presiune
şi Instalaţiilor de Ridicat.
..........
ART. 3
(1) În realizarea obiectului său de activitate, ISCIR are următoarele atribuţii principale:
a) elaborează strategii şi programe de dezvoltare privind activitatea ISCIR;
b) elaborează, actualizează şi supune aprobării, în conformitate cu prevederile legii,
prescripţii tehnice ce privesc condiţiile şi cerinţele tehnice referitoare la instalaţii şi
echipamente şi/sau la activităţi de construire, montare/demontare, instalare, punere în
funcţiune, exploatare, utilizare, sudare şi control nedistructiv, de supraveghere şi
verificare tehnică în utilizare, de revizie, de reparaţii şi întreţinere instalaţii şi
echipamente, după caz;
c) autorizează, în conformitate cu cerinţele tehnice şi în condiţiile stabilite în
prescripţiile tehnice şi de Legea nr. 64/2008, cu modificările şi completările ulterioare,
persoane fizice sau juridice care realizează, pentru instalaţii şi echipamente, activităţi de
construire, montare/demontare, instalare, punere în funcţiune, supraveghere şi verificare
tehnică în utilizare, lucrări de revizie, reparaţii şi de întreţinere, precum şi persoane fizice
şi juridice care efectuează verificări tehnice în utilizare la instalaţiile şi echipamentele la
care se solicită stabilirea duratei remanente de viaţă; pentru instalaţiile/echipamentele din
domeniul nuclear se vor respecta şi dispoziţiile Legii nr. 111/1996 privind desfăşurarea în
siguranţă, reglementarea, autorizarea şi controlul activităţilor nucleare, republicată;
d) autorizează, în conformitate cu cerinţele tehnice şi în condiţiile stabilite în
prescripţiile tehnice, punerea în funcţiune şi funcţionarea instalaţiilor şi echipamentelor
prevăzute în anexa nr. 1;
e) autorizează, în conformitate cu cerinţele tehnice şi în condiţiile stabilite în
prescripţiile tehnice, persoanele fizice care practică ocupaţiile prevăzute în anexa nr. 1^1;
f) participă la activităţi de omologare de instalaţii şi echipamente;
g) aprobă proceduri de sudură, dacă prin prescripţiile tehnice se impune acest lucru;
h) emite, în conformitate cu cerinţele şi în condiţiile stabilite în prescripţiile tehnice,
avize obligatorii de instalare pentru instalaţiile şi echipamentele prevăzute în anexa nr.
1^2;
i) în cazuri justificate, de forţă majoră sau de pericol iminent, poate dispune oprirea din
funcţiune sau împiedicarea punerii în funcţiune a instalaţiilor şi echipamentelor şi aplică
sigilii;
j) efectuează controale periodice şi inopinate la instalaţiile şi echipamentele aflate în
funcţiune, dispune măsuri şi aplică sancţiuni în condiţiile legii, atunci când constată că nu
sunt respectate cerinţele aplicabile acestora;
k) supraveghează, prin acţiuni periodice şi inopinate, persoanele fizice şi juridice pe
care le-a autorizat şi decide menţinerea, suspendarea sau retragerea autorizaţiilor emise;
15
l) elaborează şi aprobă prin ordin al inspectorului de stat şef procedura de evaluare şi
autorizare a persoanelor fizice ce solicită a avea calitatea de experţi ISCIR; ordinul pentru
aprobarea acestei proceduri se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I;
m) realizează supravegherea pieţei în domeniul de activitate pentru care a fost
nominalizat;
n) participă, la solicitarea organelor de cercetare penală, la anchetarea cauzelor în care
s-au produs accidentele la instalaţiile şi echipamentele supuse controlului ISCIR,
evaluează efectele produse şi dispune măsurile ce se impun privind siguranţa în
funcţionare a acestora, după caz;
o) organizează şi derulează campanii de informare în scopul îmbunătăţirii siguranţei în
funcţionare a instalaţiilor şi echipamentelor;
p) avizează, potrivit legii, furnizorii de formare profesională care organizează
programe de formare profesională pentru ocupaţiile prevăzute în anexa nr. 1^1; condiţiile
şi cerinţele pentru avizarea furnizorilor de formare profesională se stabilesc prin ordin al
inspectorului de stat şef al ISCIR, care se publică în Monitorul Oficial al României,
Partea I;
q) participă la elaborarea de standarde în domeniul său de activitate;
r) participă la elaborarea şi validarea standardelor ocupaţionale relevante în domeniul
de activitate al ISCIR;
s) elaborează şi supune aprobării, prin ordin al ministrului economiei, lista tarifelor
aplicate pentru activităţile prestate de către ISCIR; ordinul ministrului economiei se
publică în Monitorul Oficial al României, Partea I;
t) editează şi publică materiale specifice domeniului, în scopul realizării siguranţei în
funcţionare şi al prevenirii accidentelor şi avariilor;
u) colaborează cu instituţii similare şi cu organisme din alte ţări, stabileşte şi poate
încheia cu acestea, în condiţiile legii, convenţii şi protocoale de recunoaştere reciprocă,
reprezintă interesele României în organizaţii şi instituţii internaţionale, în domeniul său
de activitate, în calitate de membru observator sau de membru cu drepturi depline;
v) realizează activităţi de cercetare-dezvoltare în domeniul său de activitate;
Legislaţia referitoare la introducerea pe piaţă a instalaţiilor/echipamentelor din

domeniul ISCIR
Cunoaşterea unor prevederi de bază ale acestor acte normative este importantă din
perspectiva personalului tehnic de specialitate, deoarece trebuie analizat fiecare
echipament sau instalaţie în legătură cu care se intenţionează efectuarea unei lucrări, şi
din punct de vedere al legalităţii privind introducerea sa pe piaţă. Personalul tehnic de
specialitate reprezintă interfaţă între deţinătorul/utilizatorul echipamentului sau
instalaţiei şi ISCIR.
Prezrentarea succintă a unor informaţii esenţiale este necesară, şi vine în sprijinul
celor care folosesc şi aplică legislaţia şi PT colecţia ISCIR în vigoare, constituind un
punct de plecare în dobândirea de informaţii mai detaliate.
16
Hotărârea Guvernului nr. 453/2003 privind stabilirea condiţiilor de
introducere pe piaţă a aparatelor consumatoare de combustibili gazoşi.
ART. 1
(1) Prevederile prezentei hotărâri se aplică:
a) aparatelor consumatoare de combustibili gazoşi, folosite pentru gătit, încălzit,
producerea apei calde, refrigerare, iluminare sau spălare şi având, când este cazul, o
temperatură normală a apei care nu depăşeşte 105 grade C; precum şi
b) arzătoarelor cu aer insuflat şi corpurilor de încălzire care urmează să fie echipate cu
astfel de arzătoare, denumite în continuare aparate;
c) dispozitivelor de siguranţă, de control sau de reglaj şi subansamblurilor, altele decât
arzătoarele cu aer insuflat şi corpurile de încălzire care urmează să fie echipate cu astfel
de arzătoare, care sunt comercializate separat şi sunt destinate să fie încorporate într-un
aparat sau asamblate cu scopul de a constitui un aparat, denumite în continuare
echipamente.
(2) Prevederile prezentei hotărâri nu se aplică aparatelor prevăzute la alin. (1), special
destinate folosirii în procese industriale care se desfăşoară în incinte industriale.
Definirea unor termeni
ART. 2
În sensul prezentei hotărâri, termenii şi expresiile de mai jos au următorul înţeles:
a) combustibil gazos - orice combustibil care este în stare gazoasă la o temperatură de
15 grade C, cu o presiune de până la 1 bar;
b) aparat folosit în mod normal este un aparat:
- corect instalat şi întreţinut regulamentar, în conformitate cu instrucţiunile
producătorului;
- folosit la o variaţie normală a calităţii gazelor şi cu o fluctuaţie normală a presiunii de
alimentare; şi
- folosit în conformitate cu destinaţia sa sau într-un mod care poate fi prevăzut în mod
rezonabil.
Condiţii de introducere pe piaţă
ART. 3
(1) Se admit introducerea pe piaţă şi punerea în funcţiune a aparatelor prevăzute la art.
1 alin. (1), dacă atunci când sunt folosite în mod normal nu pun în pericol siguranţa
persoanelor, a animalelor domestice şi a proprietăţii.
(2) Ministerul Economiei şi Finanţelor, în colaborare cu Autoritatea Naţională de
Reglementare în Domeniul Gazelor Naturale şi cu producătorii de combustibili gazoşi,
elaborează lista cuprinzând tipurile de gaze şi presiunile de alimentare corespunzătoare
utilizate pe teritoriul României. Lista aprobată şi actualizată ori de câte ori este necesar,
prin ordin al ministrului economiei şi finanţelor, se publică în Monitorul Oficial al
României, Partea I.
17
(3) Ministerul Economiei şi Finanţelor comunică celorlalte state membre ale Uniunii
Europene şi Comisiei Europene informaţiile prevăzute în lista cuprinzând tipurile de gaze
şi presiunile de alimentare corespunzătoare utilizate pe teritoriul României, aprobată şi
actualizată prin ordin al ministrului economiei şi finanţelor, conform alin. (2), după
publicarea acesteia în Monitorul Oficial al României, Partea I.
……….
Organisme de control
ART. 13
Organismul de control care verifică respectarea prevederilor prezentei hotărâri este
Inspecţia de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune şi Instalaţiilor de
Ridicat - Departamentul Supraveghere Piaţă - ISCIR - SP, organ de specialitate care
funcţionează în subordinea Ministerului Economiei şi Finanţelor.

piaţă a recipientelor simple sub presiune.
ART. 1
(1) Prevederile prezentei hotărâri se aplică recipientelor simple sub presiune executate
în serie în ţară sau importate, reglementând cerinţele esenţiale de securitate impuse
acestora pentru a fi introduse pe piaţă şi puse în funcţiune.
(2) Prevederile prezentei hotărâri nu se aplică:
a) recipientelor simple sub presiune special destinate folosirii în domenii nucleare, care
prin avariere ar cauza emisii radioactive;
b) recipientelor simple sub presiune special folosite pentru instalare în interiorul
navelor maritime sau aeriene ori pentru propulsarea acestora;
c) stingătoarelor de foc.
Definirea unor termeni
ART. 2
În înţelesul prezentei hotărâri, următorii termeni se definesc astfel:
a) recipient simplu sub presiune - orice recipient sudat, supus unei presiuni interioare
relative mai mari de 0,5 bari, care este destinat umplerii cu aer sau azot şi care nu va fi
expus la foc, denumit în continuare recipient;
b) introducere pe piaţă - acţiunea de a face disponibil un produs pentru prima dată,
contra cost sau gratuit, în vederea distribuirii şi/sau utilizării.
Condiţii tehnice impuse la construcţia recipientelor
ART. 3
(1) Recipientele se execută:
a) fie dintr-o parte cilindrică de secţiune circulară, închisă la capete, cu funduri
bombate spre exterior şi/sau plane, având aceeaşi axă de revoluţie cu partea cilindrică;
b) fie din două funduri bombate spre exterior, care au aceeaşi axă de revoluţie.
18
(2) Piesele componente şi ansamblurile care contribuie la rezistenţa recipientelor se
execută fie din oţel de calitate nealiat, fie din aluminiu nealiat sau aliaje din aluminiu
rezistente în timp.
(3) Presiunea maximă de lucru a recipientului nu trebuie să depăşească 30 bari, iar
produsul PS x V (presiunea x capacitatea recipientului) nu trebuie să depăşească 10.000
bari x litru.
(4) Temperatura minimă de lucru nu trebuie să fie inferioară valorii de -50 grade C.
(5) Temperatura maximă de lucru nu trebuie să fie superioară valorii de 300 grade C
pentru recipientele din oţel şi valorii de 100 grade C pentru recipientele din aluminiu şi
aliaj de aluminiu.
ART. 4
(1) Recipientele la care produsul PS x V este mai mare de 50 bari x litru trebuie să
satisfacă cerinţele esenţiale de securitate prevăzute în anexa nr. 1.
(2) Recipientele la care produsul PS x V este mai mic sau egal cu 50 bari x litru trebuie
fabricate conform practicilor inginereşti din România sau din unul dintre statele membre
ale Uniunii Europene.
……….
ART. 17
Ridicat - Departamentul supraveghere piaţă - ISCIR - SP, organ de specialitate care
funcţionează în subordinea Ministerului Economiei şi Finanţelor.

piaţă şi utilizarea repetată a echipamentelor sub presiune transportabile.
ART. 1
(1) Prevederile prezentei hotărâri se aplică echipamentelor sub presiune transportabile,
aprobate pentru transportul rutier şi feroviar terestru al mărfurilor periculoase, având ca
scop sporirea siguranţei şi asigurarea liberei circulaţii a acestor echipamente pe teritoriul
României şi al Comunităţii Europene.
(2) Prezenta hotărâre reglementează condiţiile de introducere pe piaţă şi aspectele
privind punerea în funcţiune în mod repetat şi utilizarea repetată a echipamentelor sub
presiune transportabile, prevăzute la art. 2.
……….
Definiţii
ART. 4
În sensul prezentei hotărâri, următorii termeni se definesc astfel:
a) echipamente sub presiune transportabile:
(i) toate recipientele, cum ar fi: buteliile, tuburile, butoaiele, recipientele criogenice,
cadrele de butelii, definite în ADR;
(ii) toate cisternele, inclusiv cisternele demontabile, cisternele-container, cum ar fi
cisternele mobile, cisternele vagoanelor-cisternă, cisternele sau recipientele montate în
baterie pe vagoane de cale ferată sau pe şasiu auto, cisternele autocisternelor care sunt
19
utilizate pentru transportul gazelor din clasa a 2-a, potrivit clasificării prevăzute în ADR
şi RID, şi pentru transportul anumitor substanţe periculoase încadrate în alte clase
prevăzute în anexa nr. 1, incluzând armăturile şi alte accesorii ale acestora utilizate în
transport.
……….
ART. 15
Ridicat - Departamentul supraveghere piaţă - ISCIR-SP.

piaţă a echipamentelor sub presiune.
Domeniu de aplicare şi definiţii
ART. 1
Prezenta hotărâre se aplică la proiectarea, fabricarea şi evaluarea conformităţii
echipamentelor sub presiune şi a ansamblurilor care au o presiune maximă admisibilă PS
mai mare de 0,5 bar şi stabileşte condiţiile de introducere pe piaţă a acestora.
ART. 2
(1) În sensul prezentei hotărâri, următorii termeni semnifică:
a) echipamente sub presiune - recipiente, conducte, accesorii de securitate şi accesorii
sub presiune. Echipamentele sub presiune includ, după caz, elemente fixate pe părţile
solicitate la presiune, cum sunt flanşe, racorduri, cuplaje, elemente de susţinere, urechi
pentru ridicare şi altele asemenea;
b) recipient - o incintă închisă, proiectată şi fabricată pentru a conţine fluide sub
presiune, inclusiv toate componentele fixate limitat la dispozitivele de legare la alte
echipamente. Un recipient poate fi compus din una sau mai multe incinte;
c) conducte - părţi componente de conductă destinate pentru transportul fluidelor
atunci când sunt montate împreună pentru a fi integrate într-un sistem sub presiune.
Conductele includ în special o ţeavă sau sisteme de ţevi, tuburi, fitinguri, compensatoare
de dilatare, furtunuri sau alte componente supuse la presiune, după caz. Schimbătoarele
de căldură cu ţevi destinate încălzirii sau răcirii aerului sunt considerate conducte;
d) accesorii de securitate - dispozitive destinate protejării echipamentelor sub presiune
împotriva depăşirii limitelor admisibile. Aceste dispozitive cuprind:
- dispozitive de limitare directă a presiunii, cum ar fi: ventile de siguranţă, siguranţe cu
elemente de rupere, tije de flambare, sisteme de siguranţă comandate;
- dispozitive de limitare, care acţionează mijloace de corecţie sau închid ori închid şi
blochează, cum ar fi: presostate, termostate sau nivostate, precum şi dispozitive de
măsură şi control cu funcţie de securitate;
e) accesorii sub presiune - dispozitive cu rol funcţional, care au o incintă pentru
suprapresiune;
f) ansamblu - grup de echipamente sub presiune, pe care producătorul le asamblează
pentru a constitui o unitate integrată şi funcţională;
20
g) presiune - presiunea relativă la presiunea atmosferică, adică presiunea măsurată; în
consecinţă, vacuumul se exprimă printr-o valoare negativă;
h) presiune maximă admisibilă PS - presiunea maximă pentru care a fost proiectat
echipamentul sub presiune, aşa cum este specificată de producător. Această presiune se
măsoară în locul specificat de producător, care trebuie să fie locul unde sunt fixate
dispozitivele de protecţie şi/sau de limitare ori locul cel mai înalt al echipamentului sub
presiune sau, dacă acest loc nu este adecvat, oricare alt loc specificat;
i) temperatura minimă/maximă admisibilă TS - temperatura minimă/maximă pentru
care echipamentul sub presiune a fost proiectat, aşa cum este specificată de producător;
j) volum V - volumul interior al incintei sub presiune, inclusiv volumul ştuţurilor până
la prima legătură sau sudură, exclusiv volumul componentelor interioare fixe;
k) diametrul nominal DN - mărime numerică a diametrului, care este comună pentru
toate componentele dintr-un sistem de conducte, altele decât componentele pentru care se
indică diametrul exterior sau mărimea filetului. Acesta este, în mod convenţional, un
număr întreg care serveşte în scop de referinţă şi este aproximativ egal cu dimensiunea de
fabricaţie. Diametrul nominal se exprimă prin simbolul DN urmat de o mărime numerică;
l) fluide - gaze, lichide şi vapori în stare pură, precum şi amestecuri ale acestora. Un
fluid poate conţine şi o suspensie de substanţe solide;
m) asamblări nedemontabile - asamblări care pot fi demontate numai prin metode
distructive;
n) aprobare europeană de material - document tehnic care se emite pentru materiale
care nu fac obiectul unui standard armonizat, în care sunt definite caracteristicile
materialelor destinate utilizării repetate pentru fabricarea echipamentelor sub presiune.
(2) Termenii definiţi la alin. (1) se completează cu termenii definiţi la art. 4 din Legea
nr. 608/2001 privind evaluarea conformităţii produselor, cu modificările şi completările
ulterioare.
ART. 3
Prevederile prezentei hotărâri nu se aplică:
a) conductelor formate din ţevi sau dintr-un sistem de ţevi, destinate pentru transportul
fluidelor sau al substanţelor de la sau către instalaţii terestre ori marine, începând cu şi
incluzând ultimul dispozitiv de închidere aflat în perimetrul instalaţiei, şi tuturor
echipamentelor auxiliare special proiectate pentru conducte, mai puţin echipamentelor
sub presiune standard, ca cele care pot fi găsite în staţiile de reglare a presiunii sau în
staţiile de compresoare;
b) reţelelor de alimentare, distribuţie şi descărcare a apei şi echipamentelor auxiliare,
precum şi aducţiunilor hidrocentralelor, cum sunt: conducte forţate, puţuri forţate sau
galerii sub presiune, şi accesoriilor specifice asociate acestora;
……….
e) echipamentelor care fac obiectul producţiei sau comerţului cu arme, muniţii ori
materiale pentru război;
f) produselor special proiectate pentru utilizare în scop nuclear şi a căror defectare ar
putea produce emisii radioactive;
g) echipamentelor pentru controlul forajelor de explorare şi extracţie în industria
petrolului, gazului natural sau exploatărilor geotermale, industriei extractive, precum şi al
21
depozitelor subterane destinate menţinerii şi/sau reglării presiunilor la gurile de sondă,
cum ar fi: capete de erupţie, prevenitoare de erupţie, manifolduri, precum şi
echipamentele acestora montate în amonte;
i) furnalelor, inclusiv sistemelor de răcire a acestora, recuperatoarelor de căldură pentru
preîncălzirea aerului, separatoarelor de praf, epuratoarelor de gaze, cuptoarelor de
reducere directă, inclusiv sistemul de răcire a acestora, convertizoarelor cu gaz, oalelor de
topire, retopire, degazare şi de turnare pentru oţel şi metale neferoase;
r) caloriferelor şi conductelor pentru sisteme de încălzire cu apă caldă;
s) recipientelor proiectate să conţină lichide la care presiunea gazului aflat deasupra
lichidului nu depăşeşte 0,5 bar.
Condiţii de introducere pe piaţă
ART. 4
(1) Se admite introducerea pe piaţă şi punerea în funcţiune a echipamentelor sub
presiune şi a ansamblurilor definite conform prevederilor art. 2 alin. (1) numai dacă,
atunci când sunt instalate, întreţinute corespunzător şi utilizate conform scopului lor, nu
afectează securitatea şi sănătatea persoanelor şi, după caz, a animalelor sau a proprietăţii.
(2) Autorităţile competente pot emite, dacă este necesar, reglementări care cuprind
cerinţe specifice pentru protecţia persoanelor şi, în special, a muncitorilor care utilizează
echipamente sub presiune sau ansambluri, cu condiţia ca respectivele reglementări să nu
conducă la modificarea unor astfel de echipamente şi ansambluri, într-un mod care nu
este specificat în prezenta hotărâre.
……….
ART. 10
Echipamentele sub presiune şi/sau ansamblurile destinate să funcţioneze la valori mai
mici sau egale cu valorile limită prevăzute la art. 8 alin. (2) - (4) şi, respectiv, cele
prevăzute la art. 9 trebuie să fie proiectate şi fabricate în conformitate cu practicile
inginereşti, pentru a se putea asigura utilizarea acestora în deplină securitate.
Echipamentele sub presiune şi/sau ansamblurile din această categorie trebuie însoţite de
instrucţiuni de utilizare adecvate şi trebuie să fie marcate astfel încât să poată fi
identificat producătorul sau reprezentantul autorizat al acestuia. Astfel de echipamente
şi/sau ansambluri nu trebuie să poarte marcajul CE.
……….
ART. 18
(1) Marcajul CE trebuie să fie însoţit de numărul de identificare al organismului
notificat implicat în faza de control al producţiei.
(2) Marcajul CE trebuie aplicat în mod vizibil, uşor lizibil şi durabil direct pe
echipamentele sub presiune sau pe ansamblurile prevăzute, care sunt fabricate complet
sau care sunt într-un stadiu de fabricaţie care permite evaluarea finală.
(3) Nu este necesară aplicarea marcajului CE individual pe fiecare echipament sub
presiune care compune un ansamblu. Echipamentele sub presiune individuale care poartă
22
deja marcajul CE continuă să îşi păstreze marcajul atunci când sunt montate într-un
ansamblu.
……….
Supravegherea pieţei
ART. 21
Organismul de control care verifică respectarea prevederilor prezentei hotărâri şi este
responsabil pentru supravegherea pieţei este Inspecţia de Stat pentru Controlul Cazanelor,
Recipientelor sub Presiune şi Instalaţiilor de Ridicat - Departamentul supraveghere piaţă -
ISCIR-SP.
……….
ANEXA 2
DECLARAŢIA DE CONFORMITATE
Declaraţia de conformitate trebuie să cuprindă:

a) numele şi adresa producătorului sau a reprezentantului autorizat stabilit în România
sau pe teritoriul unui stat membru al Uniunii Europene;
b) descrierea echipamentului sub presiune sau a ansamblului;
c) procedura de evaluare a conformităţii aplicată;
d) în cazul ansamblurilor, descrierea echipamentelor sub presiune din care este format
ansamblul, precum şi procedura de evaluare a conformităţii aplicată;
e) după caz, numele şi adresa organismului notificat, care a efectuat inspecţia;
f) după caz, referire la certificatul examinării de tip, certificatul examinării a
proiectului sau certificatul de conformitate;
g) după caz, numele şi adresa organismului notificat care supraveghează sistemul de
asigurare a calităţii al producătorului;
h) după caz, referire la standardele române şi/sau standardele naţionale ale statelor
membre ale Uniunii Europene care adoptă standardele europene armonizate aplicate;
i) după caz, referire la alte standarde sau specificaţii tehnice aplicate;
j) după caz, referire la alte reglementări armonizate aplicate;
k) datele de identificare ale semnatarului, împuternicit legal să semneze declaraţia de
conformitate pentru producător sau reprezentantul autorizat al acestuia stabilit în
România sau pe teritoriul unui stat membru al Uniunii Europene.
Hotărârea Guvernului nr. 1029/2008 privind condiţiile introducerii pe piaţă a

maşinilor.
ART. 1
Prezenta hotărâre se aplică următoarelor produse: maşini, echipamente
interschimbabile, componente de securitate, dispozitive de prindere pentru ridicarea
sarcinii, lanţuri, cabluri şi chingi, arbori de transmisie cu articulaţii cardanice,
cvasimaşini, stabilind cerinţele esenţiale de sănătate şi securitate specifice acestora.
23
ART. 2
Prevederile prezentei hotărâri nu se aplică:
a) componentelor de securitate destinate a fi utilizate ca piese de schimb pentru
înlocuirea pieselor identice şi furnizate de către producătorul maşinii originale;
b) echipamentelor specifice destinate utilizării în târguri şi/sau parcuri de distracţii;
c) maşinilor special proiectate sau puse în funcţiune în scopuri nucleare care, în cazul
avariilor, pot avea ca rezultat emisii radioactive;
d) armelor, inclusiv armelor de foc;
e) mijloacelor de transport următoare: tractoare agricole sau forestiere, cu excepţia
maşinilor montate pe aceste vehicule
f) navelor maritime şi platformelor maritime, inclusiv echipamentelor instalate la
bordul acestor nave şi/sau platforme;
g) maşinilor special proiectate şi construite în scop militar sau de menţinere a ordinii
publice;
h) maşinilor special proiectate şi construite în scop de cercetare pentru utilizare
temporară în laboratoare;
i) ascensoarelor care echipează puţurile de mină;
j) maşinilor special destinate deplasării artiştilor în timpul spectacolelor;
k) produselor electrice şi electronice, în măsura în care acestea sunt reglementate de
Hotărârea Guvernului nr. 457/2003 privind asigurarea securităţii utilizatorilor de
echipamente electrice de joasă tensiune
l) echipamentelor electrice de înaltă tensiune: aparataje pentru conexiuni şi control
transformatoare.
……….
24
Tema 2. Lucrări de fabricare/instalare/montare/modificare/reparare la
sisteme şi componente care reţin presiunea.
Cele mai importante lucrări efectuate la sisteme şi componente care reţin presiunea,
tratate conform P.T. colecţia I.S.C.I.R. vor prezenta etape ale lucrărilor, conţinutul
documentaţiei tehnice de fabricare/instalare/montare/modificare/reparare precum şi
atribuţii şi responsabilităţi specifice activităţii conform prevederilor prescripţiilor tehnice
aplicabile.
Prescripţia Tehnică A1 – 2010 – Aparate de încălzit alimentate cu

combustibil solid, lichid sau gazos cu puteri nominale ≤ 400 kw
CAPITOLUL I
GENERALITĂŢI
SECŢIUNEA 1
Scop
Art. 1 Prezenta prescripţie tehnică stabileşte condiţiile şi cerinţele tehnice pentru
instalarea, montarea, repararea, întreţinerea şi verificarea tehnică în utilizare a aparatelor
utilizate pentru încălzit.
Art. 2 Pot fi instalate, montate, puse în funcţiune, reparate, întreţinute şi exploatate
aparatele fabricate şi introduse pe piaţă conform legislaţiei în vigoare la data realizării lor.
SECŢIUNEA a 2-a
Domeniu de aplicare
Art. 3 (1) Prevederile prezentei prescripţii tehnice se aplică la:

a) aparatele, cu puteri nominale P ≤ 400 kW utilizate pentru încălzit, alimentate cu
combustibil gazos sau lichid;
b) cazanele de apă caldă, cu puteri nominale P ≤ 400 kW şi temperatura maximă a apei
calde de cel mult 110ºC, alimentate cu combustibil gazos, lichid sau solid;
c) cazanele de abur de joasă presiune cu debitul nominal Q ≤ 0,6 t/h şi presiunea
maximă a aburului de cel mult 0,05 MPa (0,5 bar), alimentate cu combustibil gazos,
lichid sau solid.
(2) Echipamentele prevăzute la alin. (1) se denumesc în continuare „aparate”.
Art. 4 Prevederile prezentei prescripţii tehnice se aplică şi la cazanele cu puteri nominale

P ≤ 400 kW, care poartă marcajul CE:
a) pentru apă fierbinte la temperatura maximă de 120ºC, cu condiţia ca dispozitivele de
siguranţă să fie limitate la cel mult 110ºC de către producător sau de către persoane
juridice autorizate conform prezentei prescripţii;
b) pentru abur cu presiunea maximă de 1 bar, cu condiţia ca dispozitivele de siguranţă să
fie limitate la cel mult 0,5 bar.
25
Art. 5 Nu fac obiectul prevederilor prezentei prescripţii tehnice:
a) aparatele montate pe nave, platforme marine fixe şi mobile;
b) sobe şi şeminee echipate cu arzătoare cu aer aspirat.
CAPITOLUL II
INSTALAREA ŞI MONTAREA APARATELOR
SECŢIUNEA 1
Prevederi generale
Art. 8 (1) În situaţia în care nu se aduce atingere condiţiilor de introducere pe piaţă şi
punere în funcţiune, stabilite prin reglementări tehnice ce transpun directive europene,
aparatele pot fi instalate sau montate numai dacă sunt respectate prevederile prezentei
prescripţii tehnice.
(2) Instalarea sau montarea aparatelor se efectuează de către producătorul acestora, de
către persoane juridice autorizate de către ISCIR sau de către persoane juridice autorizate
de autorităţile competente din statele membre. Persoanele juridice autorizate de
autorităţile competente din statele membre trebuie să fie înregistrate în Registrul ISCIR al
persoanelor juridice autorizate. Condiţiile privind autorizarea de către ISCIR a
persoanelor juridice care
efectuează instalarea sau montarea aparatelor precum şi condiţiile de înregistrare în
Registrul ISCIR al persoanelor juridice autorizate sunt stabilite în prescripţia tehnică
aplicabilă.
(3) Pentru serviciile prestate, producătorul aparatelor sau persoanele juridice autorizate
pentru instalarea sau montarea aparatelor, după caz, trebuie să întocmească şi să emită o
declaraţie întocmită conform modelului din anexa 1.
(4) Aparatele instalate/montate se înregistrează de persoana juridică autorizată de către
ISCIR în „Registrul de evidenţă a lucrărilor”, al cărui model este prezentat în anexa 2.
SECŢIUNEA a 2-a
Instalarea aparatelor
Art. 9 (1) Instalarea aparatelor se efectuează sub supravegherea RSL, cu respectarea

legislaţiei specifice în vigoare. În situaţiile în care, conform legii, este necesară obţinerea
unor avize suplimentare specifice, această obligaţie revine deţinătorului/utilizatorului
aparatului.
(2) La instalare se efectuează amplasarea aparatelor pe poziţie şi racordarea aparatelor la
utilităţi după caz: circuitele de apă, combustibil, energie electrică şi gaze arse, conform
documentaţiei de instalare.
SECŢIUNEA a 3-a
Montarea aparatelor
Art. 10 Montarea aparatelor se efectuează sub supravegherea RSL şi constă din activităţi
de asamblare prin îmbinări demontabile a componentelor acestora, executate conform
26
unei documentaţii tehnice, ca de exemplu cazane livrate pe elemente, arzătoare sau
sisteme de ardere livrate separat.
CAPITOLUL III
PUNEREA ÎN FUNCŢIUNE A APARATELOR ŞI ADMITEREA FUNCŢIONĂRII
SECŢIUNEA 1
Prevederi generale
Art. 11 Se admite funcţionarea următoarelor tipuri de aparate:

a) aparate noi care respectă cerinţele privind introducerea pe piaţă stabilite de
reglementările tehnice ce transpun directive europene specifice, cu excepţia celor
prevăzute la lit. c);
b) aparate vechi care au mai funcţionat şi:
1) provin din Uniunea Europeană:
I. care respectă cerinţele privind introducerea pe piaţă stabilite prin directivele
europene specifice, cu excepţia celor prevăzute la lit. c);
II. care au fost construite anterior intrării în vigoare a directivelor europene
aplicabile şi au fost introduse pe piaţă cu respectarea reglementărilor naţionale ale statului
membru în care au fost construite;
2) provin din afara Uniunii Europene şi respectă cerinţele privind introducerea pe piaţă,
stabilite de reglementările tehnice ce transpun directive europene specifice, cu excepţia
celor prevăzute la lit. c);
c) cazane de abur de joasă presiune construite după practici inginereşti.
Art. 12 Deţinătorii/utilizatorii de aparate au obligaţia să solicite punerea în funcţiune şi să
obţină admiterea funcţionării conform prevederilor prezentei prescripţii tehnice.
SECŢIUNEA a 2-a
Condiţii pentru efectuarea verificărilor
Art. 13 (1) Punerea în funcţiune şi admiterea funcţionării se efectuează de către
producătorul acestora, de către persoane juridice autorizate pentru verificări tehnice în
utilizare de către ISCIR sau de către persoane juridice autorizate de autorităţile
competente
din statele membre. Persoanele juridice autorizate de autorităţile competente din statele
membre trebuie să fie înregistrate în Registrul ISCIR al persoanelor juridice autorizate.
Condiţiile privind autorizarea de către ISCIR a persoanelor juridice care efectuează
punerea în funcţiune şi admiterea funcţionării aparatelor precum şi condiţiile de
înregistrare în
Registrul ISCIR al persoanelor juridice autorizate sunt stabilite în prescripţia tehnică
aplicabilă.
(2) Producătorii care prestează şi activităţi de punere în funcţiune a aparatelor construite
de către aceştia, fac excepţie de la cerinţele de autorizare prevăzute la alin. (1).
27
Art. 14 În vederea efectuării punerii în funcţiune, deţinătorul/utilizatorul aparatului are
obligaţia de a pune la dispoziţia persoanei juridice autorizate cel puţin următoarele
documente:
a) declaraţia prevăzută la art. 8 alin. (3);
b) instrucţiunile de instalare, montare, reglare, utilizare şi întreţinere livrate împreună cu
aparatul, redactate sau traduse în limba română;
c) avizul privind furnizarea gazelor naturale, unde este cazul;
d) autorizarea instalaţiei de alimentare cu gaz petrolier lichefiat, unde este cazul;
e) schema termomecanică a centralei termice avizată de către RADTI atunci când este
echipată cu cazane având puterea nominală mai mare de 70 kW.
SECŢIUNEA a 3-a
Verificări tehnice efectuate
Art. 15 La punerea în funcţiune a aparatelor se respectă instrucţiunile aplicabile elaborate

de producător, specifice fiecărui tip de aparat şi prevederile prezentei prescripţii tehnice şi
efectuează cel puţin următoarele verificări tehnice:
a) verificarea integrităţii aparatului;
b) verificările aplicabile prevăzute în „Livretul aparatului”, al cărui model este prezentat
în anexa 3.
SECŢIUNEA a 4-a
Verificarea tehnică a aparatelor vechi
Art. 16 În vederea repunerii în funcţiune sau admiterea funcţionării aparatelor vechi se

efectuează următoarele:
a) verificarea integrităţii aparatului;
b) operaţii de curăţare a aparatului;
c) încercarea la presiune hidraulică, executată la cazane conform art. 29;
d) verificarea şi reglarea instalaţiei de ardere în scopul realizării unei arderi complete, cu
eficienţa indicată de producător;
e) verificările aplicabile în conformitate cu condiţiile tehnice prevăzute în livretul
aparatului precum şi în instrucţiunile producătorului.
NOTĂ: Se consideră aparate vechi acele aparate care au mai funcţionat fără a avea
admisă funcţionarea sau cele care au avut admisă funcţionarea conform prevederilor
prescripţiilor tehnice aplicabile şi au fost mutate pe un nou amplasament.
SECŢIUNEA a 5-a
Concluziile verificării
Art. 17 (1) Punerea/repunerea în funcţiune şi admiterea funcţionării se finalizează prin:

a) efectuarea verificărilor prevăzute la art. 15 sau art. 16 şi completarea livretului
aparatului de către RVT, care confirmă respectarea prevederilor prezentei prescripţii
tehnice;
28
b) instruirea deţinătorului/utilizatorului de către RVT, privind funcţionarea în condiţii de
siguranţă a aparatului şi obligativitatea efectuării verificărilor tehnice periodice conform
prezentei prescripţii tehnice.
(2) În funcţie de rezultatele obţinute la punerea în funcţiune, în livretul aparatului se
consemnează:
a) „ADMIS - aparatul poate funcţiona până la scadenţa următoarei verificări, cu obligaţia
respectării instrucţiunilor de instalare, reglare, utilizare şi întreţinere date de producător şi
a prevederilor prezentei prescripţii tehnice”;
b) „RESPINS - aparatul nu îndeplineşte condiţiile de punere în funcţiune şi se interzice
funcţionarea acestuia”.
NOTĂ: Semnarea livretului aparatului de către deţinător/utilizator semnifică însuşirea de
către acesta a obligaţiei de a nu utiliza aparatul fără a-l supune verificării tehnice
periodice la 2 ani.
Art. 18 Aparatele verificate se înregistrează de persoana juridică autorizată în „Registrul
de evidenţă a aparatelor aflate în supraveghere” al cărui model este prezentat în anexa 4.
CAPITOLUL IV
UTILIZAREA APARATELOR
SECŢIUNEA 1
Prevederi generale
Art. 19 Utilizarea în condiţii de siguranţă a aparatelor se face în conformitate cu
instrucţiunile de instalare, montare, reglare, utilizare şi întreţinere elaborate de producător
şi livrate împreună cu aparatele. Personalul de exploatare este instruit de către firmele
autorizate conform prevederilor prezentei prescripţii tehnice pentru verificări tehnice în
utilizare.
SECŢIUNEA a 2-a
Operator responsabil cu supravegherea şi verificarea tehnică a instalaţiilor – RSVTI
Art. 20 (1) În cazul aparatelor cu puteri nominale 70 kW ≤ P ≤ 400 kW, a cazanelor de

apă caldă cu 70 kW ≤ P ≤ 400 kW şi a cazanelor de abur de joasă presiune cu debitul Q
≤ 0,6 t/h ce deservesc instituţiile publice, instituţiile/unităţile de interes public sau
societăţile care oferă servicii publice, indiferent de forma de proprietate, organizare sau
constituire, deţinătorul/utilizatorul este obligat să asigure operator autorizat RSVTI.
CAPITOLUL V
29
VERIFICAREA TEHNICĂ PERIODICĂ A APARATELOR
Art. 21 (1) Verificarea tehnică periodică a aparatelor se efectuează la un interval de 2 ani

de către persoane juridice autorizate.
(2) Verificările tehnice periodice constau în:
a) verificarea existenţei „Livretului aparatului”, aflat la deţinător/utilizator;
b) verificarea integrităţii aparatului şi a menţinerii condiţiilor iniţiale de instalare;
c) activităţi de curăţare a aparatului, dacă este necesar;
d) încercarea la presiune hidraulică la cazane efectuată conform art. 29, la intervale de 4
ani;
e) verificarea şi reglarea instalaţiei de ardere în scopul realizării unei arderi complete, cu
f) analiza gazelor arse şi verificarea încadrării valorilor în limitele admise;
g) verificarea funcţionării corecte a dispozitivelor de control, reglare şi siguranţă;
h) efectuarea verificărilor aplicabile în conformitate cu condiţiile tehnice prevăzute în
livretul aparatului precum şi în instrucţiunile producătorului.
Art. 22 Livretul aparatului se completează de către RVT.

Art. 23 În funcţie de rezultatele obţinute după efectuarea verificării tehnice periodice, în
livretul aparatului se consemnează:
a) „ADMIS - aparatul poate funcţiona până la scadenţa următoarei verificări, cu obligaţia
b) „RESPINS - aparatul nu îndeplineşte condiţiile de punere în funcţiune şi se interzice
Art. 24 Aparatele verificate tehnic se înregistrează de către RVT care a efectuat

verificarea tehnică periodică în „Registrul de evidenţă a aparatelor în supraveghere”.
CAPITOLUL VI
REPARAREA ŞI ÎNTREŢINEREA APARATELOR
SECŢIUNEA 1
Prevederi generale
Art. 25 (1) Repararea şi întreţinerea aparatelor se efectuează de către producătorul

acestora, de către persoane juridice autorizate de către ISCIR sau de către persoane
juridice autorizate de autorităţile competente din statele membre. Persoanele juridice
autorizate de autorităţile competente din statele membre trebuie să fie înregistrate în
Registrul ISCIR al persoanelor juridice autorizate. Condiţiile privind autorizarea de către
ISCIR a persoanelor juridice care efectuează repararea şi întreţinerea aparatelor precum şi
condiţiile de înregistrare în Registrul ISCIR al persoanelor juridice autorizate sunt
stabilite în prescripţia tehnică aplicabilă.
(2) Producătorii care efectuează repararea şi întreţinerea aparatelor construite, fac
excepţie de la cerinţele de autorizare prevăzute la alin. (1).
30
(3) Pentru activităţile efectuate, persoanele juridice autorizate, care efectuează lucrări de
reparare, întocmesc şi eliberează o declaraţie conform modelului din anexa 1.
Art. 26 Repararea şi întreţinerea aparatelor se efectuează sub supravegherea RSL, cu

respectarea instrucţiunilor producătorului şi a documentaţiei de reparare.
Art. 27 Înlocuirea dispozitivelor de siguranţă, de control şi de reglare se face numai cu

produse similare construite de către producător sau cu produse similare certificate CE.
Art. 28 (1) Înlocuirea arzătorului se face numai cu arzătoare indicate de către
producătorul aparatului.
(2) Automatizarea cazanelor aflate în exploatare care nu sunt echipate cu sisteme de
automatizare sau modernizarea sistemelor de ardere şi de automatizare ale cazanelor şi
instalaţiilor anexe se face pe baza unei documentaţii tehnice care respectă cerinţele
menţionate în prescripţia tehnică specifică sistemelor de automatizare şi care este avizată
de către RADTA.
(3) Obligaţiile şi responsabilităţile persoanelor fizice atestate pentru avizarea
documentaţiei tehnice de automatizare (RADTA) sunt cele menţionate în prescripţia
tehnică specifică sistemelor de automatizare.
Art. 29 (1) Cazanele reparate la elementele sub presiune se supun unei încercări la
presiune hidraulică.
(2) Încercarea se face cu apă la presiunea indicată de producător, timp de 10 minute;
temperatura maximă a lichidului de încercare nu trebuie să depăşească 50ºC, iar
temperatura minimă nu trebuie să fie mai scăzută de 5ºC.
(3) Încercarea se consideră admisă în cazul în care, după expirarea timpului de încercare,
nu se constată pierderi de presiune, evidenţiate prin verificarea manometrelor de probă,
deformaţii remanente ale elementelor sub presiune sau scurgeri de apă.
Art. 30 (1) În cazul lucrărilor de reparare precizate la art. 27-29, persoana juridică
autorizată pentru lucrări de reparare şi întreţinere, întocmeşte o documentaţie tehnică de
reparare.
(2) Documentaţia tehnică de reparare conţine minim următoarele:
a) lista lucrărilor efectuate;
b) documentaţia de însoţire a componentelor înlocuite.
(3) Documentaţia tehnică de reparare se ataşează la livretul aparatului.
Art. 31 Toate lucrările de reparare efectuate se consemnează în registrul de evidenţă a

lucrărilor, conform modelului din anexa 2.
SECŢIUNEA a 2-a
Repunerea în funcţiune a aparatelor
31
Art. 32 Repunerea în funcţiune a aparatelor după reparare se face de persoane juridice
autorizate pentru verificări tehnice în utilizare, iar pentru aparatele menţionate la art. 20 şi
cu participarea RSVTI prin efectuarea următoarelor:
a) verificarea lucrărilor de reparare efectuate;
b) verificarea existenţei declaraţiei prevăzută la art. 8 alin. (3) şi a documentaţiei tehnice
de reparare, după caz;
c) efectuarea verificărilor în conformitate cu condiţiile tehnice prevăzute în livretul
aparatului, precum şi în instrucţiunile producătorului.
Art. 33 Toate verificările efectuate se consemnează de către RVT în livretul aparatului.
CAPITOLUL VII
SCOATEREA DIN UZ ŞI CASAREA APARATELOR
Art. 34 (1) Scoaterea din uz a aparatelor reprezintă voinţa deţinătorilor şi se face cu

respectarea legislaţiei în vigoare privind casarea.
(2) Pentru aparatele prevăzute la art. 20, care se scot din uz, RSVTI al
deţinătorului/utilizatorului întocmeşte un proces-verbal conform modelului din anexa 5.
(3) Oprirea din funcţionare şi conservarea aparatelor nu înseamnă scoatere din uz.
CAPITOLUL VIII
ATESTĂRI ŞI AUTORIZĂRI
Art. 35 (1) ISCIR atestă următorul personal tehnic de specialitate nominalizat în

autorizaţie:
a) responsabil cu supravegherea lucrărilor (RSL);
b) responsabil cu verificarea tehnică (RVT).
(2) ISCIR autorizează persoanele juridice pentru următoarele activităţi:
a) instalarea aparatelor;
b) montarea aparatelor;
c) repararea şi întreţinerea aparatelor;
d) verificări tehnice în utilizare ale aparatelor.
(3) ISCIR autorizează RSVTI.
Art. 36 Metodologia de atestare/autorizare/actualizare/extindere a domeniului de

autorizare pentru activităţile prevăzute la art. 35, precum şi condiţiile şi documentaţia
necesară sunt prevăzute în prescripţia tehnică şi celelalte reglementări aplicabile.
Art. 37 Obţinerea autorizaţiei emise de ISCIR nu absolvă persoana fizică sau juridică de
obligaţia obţinerii tuturor celorlalte autorizaţii reglementate de legislaţia în vigoare.
CAPITOLUL IX
32
OBLIGAŢII ŞI RESPONSABILITĂŢI
SECŢIUNEA 1
Prevederi generale
Art. 38 Deţinătorii/utilizatorii aparatelor precum şi persoanele juridice autorizate, trebuie

să respecte prevederile Legii 64/2008 „Lege privind funcţionarea în condiţii de siguranţă
a instalaţiilor sub presiune, instalaţiilor de ridicat şi a aparatelor consumatoare de
combustibil”.
SECŢIUNEA a 2-a
Obligaţiile şi responsabilităţile deţinătorilor/utilizatorilor aparatelor
Art. 39 Deţinătorul/utilizatorul de aparate are următoarele obligaţii şi responsabilităţi:

a) să nu permită modificarea datelor stabilite prin instrucţiunile de instalare/montare;
b) să nu utilizeze aparate pentru care nu s-a obţinut admiterea funcţionării;
c) să efectueze verificările tehnice periodice la intervalele stabilite de prezenta prescripţie
tehnică;
d) să nu permită alimentarea altor consumatori din instalaţia electrică a aparatului;
e) să ia măsuri corespunzătoare, unde este cazul, astfel încât operatorul RSVTI, precum şi
personalul instruit, nominalizat în livretul aparatului să-şi poată îndeplini în condiţii bune
sarcinile prevăzute.
Art. 40 Deţinătorul/utilizatorul este responsabil pentru eventualele avarii sau accidente

produse prin exploatarea necorespunzătoare a aparatelor.
Art. 41 În cazul transferului dreptului de proprietate asupra aparatului deţinătorul este

obligat să furnizeze aparatul împreună cu instrucţiunile date de producător şi cu livretul
aparatului conţinând toate înregistrările.
SECŢIUNEA a 3-a
Obligaţiile şi responsabilităţile persoanelor juridice autorizate
Art. 42 Persoanele juridice autorizate au următoarele obligaţii şi responsabilităţi:

a) să întocmească şi să ţină la zi registre de evidenţă a lucrărilor efectuate;
b) să ia măsuri corespunzătoare astfel ca RSL şi RVT să-şi poată îndeplini în bune
condiţii sarcinile prevăzute;
c) să comunice, în scris, în termen de 15 zile, la ISCIR orice decizie de schimbare a
RSL/RVT; să se asigure că personalul nou propus efectuează activităţile specifice numai
după nominalizarea acestuia de către ISCIR;
d) să desfăşoare activităţile autorizate conform procedurilor de lucru, prevederilor
prescripţiei tehnice şi instrucţiunilor specifice ale producătorului aparatului (unde este
cazul);
e) să folosească personal de execuţie calificat şi specializat la lucrările efectuate;
33
f) să transmită trimestrial la ISCIR, în format electronic, situaţia la zi a registrului de
evidenţă a aparatelor;
g) să pună la dispoziţia inspectorilor de specialitate din cadrul ISCIR datele, informaţiile
şi documentele în legătură cu obiectul autorizaţiei, solicitate cu ocazia verificărilor
efectuate de către aceştia;
h) persoana juridică autorizată este răspunzătoare pentru lucrările executate şi pentru
datele consemnate în livretul aparatului;
i) persoana juridică autorizată este răspunzătoare pentru producerea avariilor şi
accidentelor ca urmare a efectuării unor lucrări sau verificări necorespunzătoare.
SECŢIUNEA a 4-a
Obligaţiile şi responsabilităţile RSL şi RVT
Art. 43 Obligaţiile şi responsabilităţile responsabilului cu supravegherea lucrărilor (RSL)

şi a responsabilului cu verificări tehnice (RVT) sunt următoarele:
a) să cunoască legislaţia în domeniu, prescripţiile tehnice specifice, standardele şi
normativele în vigoare privind activitatea pentru care a fost autorizat;
b) să menţioneze în documentaţiile întocmite precizările legate de standardele, codurile
de proiectare şi construire precum şi normativele folosite;
c) să completeze la zi registrele de evidenţă a lucrărilor efectuate;
d) să verifice documentaţia tehnică întocmită pentru lucrările efectuate sub aspectul
respectării prevederilor prescripţiei tehnice, precum şi concordanţa instalaţiei cu
documentaţia respectivă;
e) să încheie documente de verificare în care să consemneze constatările şi rezultatele
verificărilor şi examinărilor;
f) să participe la cursuri de perfecţionare şi la instruirile periodice organizate de ISCIR;
g) RSL trebuie să verifice periodic, cel puţin o dată pe an, pregătirea tehnică a
personalului de execuţie pentru instalare, montare, reparare şi întreţinere, consemnând
rezultatele într-un proces-verbal.
CAPITOLUL XII
DISPOZIŢII FINALE
Art. 47 (1) Inspectorii de specialitate din cadrul ISCIR au dreptul de a efectua verificări
tehnice neprogramate la aparatele supuse prevederilor prezentei prescripţii tehnice,
precum şi asupra modului în care persoanele fizice autorizate/atestate sau persoane
juridice autorizate îşi desfăşoară activităţile reglementate de prezenta prescripţie tehnică,
luând, după caz, măsurile necesare pentru respectarea prevederilor acesteia.
(2) Constatările verificărilor se consemnează de către inspectorii de specialitate din
cadrul ISCIR în procese-verbale de verificare tehnică.
Art. 48 Documentele care se depun la ISCIR trebuie să fie redactate/traduse în limba

română de către un traducător autorizat.
34
Art. 50 Autorizaţiile eliberate până la data intrării în vigoare a prezentei prescripţii
tehnice rămân valabile până la data expirării acestora.
Art. 51 Aparatele, cazanele de apă caldă cu P ≤ 400 kW şi cazanele de joasă presiune cu

Q ≤ 0,6 t/h înregistrate la ISCIR se radiază din evidenţa ISCIR şi se supun în continuare,
prin grija deţinătorului/utilizatorului, prevederilor prezentei prescripţii tehnice.
Art. 52 La instalaţiile şi echipamentele care nu prezintă siguranţă în funcţionare,
inspectorii de specialitate din cadrul ISCIR au dreptul să aplice sigilii, în conformitate cu
prevederile legale.
Art. 53 Pe perioada valabilităţii atestatului/autorizaţiei, persoana fizică sau juridică

atestată/autorizată poate fi supravegheată de ISCIR privind menţinerea capabilităţii
tehnice de a efectua activitatea specifică pentru care a fost autorizată.
ANEXA 1
35
DECLARAŢIE DE CONFORMITATE
Nr. .................................
Noi, .......................................................................................................................................,
(denumirea completă a persoanei juridice sau a persoanei fizice autorizate)
...............................................................................................................................................,
(sediul) cu Certificat de înregistrare/Autorizaţie
nr. ................................/...........................................,
asigurăm, garantăm şi declarăm pe propria răspundere că produsul/serviciul
................................................................................................................................................
(denumirea, tipul sau modelul, numărul seriei)
la care se referă această declaraţie nu pune în pericol viaţa, sănătatea, securitatea muncii,
nu produce un impact negativ asupra mediului şi este în conformitate cu:
............................................................................................................................................
(titlul şi/sau numărul şi data publicării documentului/documentelor normativ/normative)
................................................ .................................................................
(locul şi data emiterii) (numele şi prenumele în clar şi ştampila)
ANEXA 2
Declaraţie de confotmitate Nr.
Caracteristicile
Nr. înregistrare/ data*Livret aparat
Observaţii
Nr. crt.
Producator/ Furnizor
Nr. de fabricaţie/ an de fabricaţie
Deţinător/Utilizator
efectuata
Operaţia
aparatului
Locul fincţionării
aparatului
Localitatea/ Jud.
Bl., sc., et., ap.

Strada, Nr.
Reparatie şi întreţinereMontareInstalare
Parametri principali
Tip
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13
*În cazul luctărilor de reparare întreţinere
36
P.T. C1/2010 – Cazane de abur şi apă fierbinte, supraîncălzitoare şi economizoare
independente.
CAPITOLUL I
GENERALITĂŢI
SECŢIUNEA 1
Scop
Art. 1 (1) Prezenta prescripţie tehnică stabileşte condiţiile şi cerinţele tehnice pentru
instalarea, montarea, punerea în funcţiune,autorizarea/admiterea funcţionării,
supraveghere şi verificare tehnică în utilizare, revizia, repararea şi lucrările de întreţinere
pentru cazanele de abur, cazanele de apă fierbinte, supraîncălzitoarele şi economizoarele
independente.
(2) Prevederile prezentei prescripţii tehnice se aplică doar în măsura în care nu există alte
dispoziţii specifice (cu acelaşi obiectiv) în legislaţia comunitară de armonizare.
SECŢIUNEA a 2-a
Domeniu de aplicare
Art. 2 (1) Prevederile prezentei prescripţii tehnice se aplică:

a) cazanelor de abur cu presiunea nominală a aburului (PS) mai mare de 0,05 MPa
(0,5bar);
b) cazanelor de apă fierbinte cu temperatura maximă a apei mai mare de 110ºC;
c) supraîncălzitoarelor de abur şi economizoarelor independente.
(2) Echipamentele prevăzute la alin. (1) se denumesc în continuare, „cazane”.
(3) Condiţiile şi cerinţele pentru montare se aplică numai cazanelor vechi, care au mai
funcţionat.
Art. 3 Cazanele construite, introduse pe piaţă şi puse în funcţiune conform
reglementărilor în vigoare la data realizării lor pot fi reparate, întreţinute şi exploatate
conform prevederilor prezentei prescripţii tehnice.
Art. 4 Prevederile prezentei prescripţii tehnice nu se aplică la:
a) cazanele montate pe nave, platforme marine fixe şi mobile;
b) schimbătoarele de căldură înglobate într-un proces tehnologic industria şi a căror
funcţie este, în principal, răcirea diferitelor fluide (medii) între anumite limite
impuse de procesul tehnologic respectiv şi numai, în secundar, de a produce
abur/apă fierbinte sau de a supraîncălzi abur;
c) aparatele de vulcanizare cu foc direct.
d) cazanele care au ca agent termic alt fluid decât apa, ca de exemplu difil, difenil,
uleiuri organice, soluţii amoniacale şi altele asemenea, pentru care prezenta
prescripţie tehnică are caracter de recomandare, iar condiţiile tehnice privind
37
montarea/instalarea, punerea în funcţiune, exploatarea, verificarea tehnică şi
repararea se stabilesc prin documentaţia tehnică aferentă acestora;
e) cazanele din componenţa obiectivelor nucleare.
CAPITOLUL II
CATEGORII DE CAZANE
Art. 7 După pericolul pe care-l prezintă efectele dinamice pe care le-ar putea produce
în caz de explozie, cazanele se clasifică în cinci categorii de la A la E în funcţie de
valoarea indicelui de clasificare (i) şi caracteristicile tehnice ale cazanului, conform
tabelului 1.
Indicele de clasificare se calculează cu relaţia:
i = V (Ts-100oC)
unde:
i = indice de clasificare (fără unitate de măsură);
V = volumul de apă din cazanul de abur umplut cu 100 mm peste nivelul
minim din tambur sau volumul total de apă din cazanul de abur cu străbatere
forţată, din cazanul de apă fierbinte sau economizorul independent, în m3;
Ts = temperatura de saturaţie a aburului sau temperatura maximă a apei la
cazanele de apă fierbinte şi economizoarele independente, în oC.
Tabelul 1
Categoria
Indice de clasificare (i)/caracteristici tehnice
cazanului
A i > 150
B 75 < i ≤ 150
C 25 < i ≤ 75
D i ≤ 25
Cazane de abur cu sau fără focar şi la care următoarele caracteristici
tehnice nu depăşesc limitele:
- presiune maximă: 10 bar;
- suprafaţa de încălzire: 2 m2;
E - diametrul interior al tamburului: 400 mm;
- capacitatea 100 l (conţinutul de apă până la nivelul maxim
admisibil al apei din cazan; în cazul în care nu se poate
stabili cu exactitate aceasta, se ia în considerare
capacitatea întregului spaţiu sub presiune al cazanului)
Art.8 (1)Din punct de vedere al supravegherii cazanelor în timpul exploatării,

acestea se clasifică în următoarele categorii:
a) cazane cu supraveghere în regim permanent – notate S0
38
b) cazane cu supraveghere în regim nepermanent sau cu supraveghere
periodică – notate S1.
(2) Cazanele care pot fi încadrate în categoria S1 sunt cazanele de abur având debitul
maxim 10 t/h şi presiunea maximă 16 bar şi, cazanele de apă fierbinte având debitul
maxim 5 Gcal/h, la care producatorul prevede acest lucru.
(3) In funcţie de intervalele de timp maxim dupa care este obligatoriu ca operatorul să fie
prezent in centrala termică pentru efectuarea verificării instalaţiei (24 sau 72 de ore),
regimurile de funcţionare fară supraveghere permanentă sunt notate cu S1- Sp-24 şi
respectiv S1- Sp- 72.
Art. 9 Pentru cazanele modulare, realizate prin asamblarea cuplată a mai multor cazane
de puteri identice într-un singur bloc funcţional (baterie), categoria se stabileşte calculând
suma indicilor de clasificare pentru fiecare cazan.
Art.10 (1) În cazul în care în aceeaşi sală sunt instalate separat cazane şi baterii de
cazane, categoria se va stabili luând în considerare indicele de clasificare cel mai mare
pentru fiecare cazan sau baterie de cazane în parte.
(2) Atunci când în aceeaşi sală sunt instalate cazane diferite ca mărime
şi caracteristici tehnice, categoria de clasificare se stabileşte luând în considerare cazanul
cu indicele de clasificare cel mai mare.
Art. 11 Cazanele de abur cu străbatere forţată cu debitul nominal până la 10 t/h inclusiv,
cazanele de apă fierbinte şi economizoarele independente cu debitul caloric nominal până
la 5 Gcal/h inclusiv, precum şi supraîncălzitoarele independente de orice debit intră în
categoria de clasificare C, indiferent de rezultatul calculului efectuat pentru stabilirea
categoriei.
Art.12 Cazanele menţionate mai jos intră în categoria de clasificare D, indiferent de
rezultatul calculului efectuat pentru stabilirea categoriei de clasificare:
a) cazanele cu ţevi de fum (ignitubulare) a căror suprafaţă de încălzire este construită
numai din ţevi cu diametrul exterior de cel mult 102 mm şi care îndeplinesc următoarele
condiţii:
1) suprafaţa de încălzire este de cel mult 30 m2;
2) conţinutul de apă este de cel mult 50 l/m2 suprafaţă de încălzire;
3) presiunea nominală este de cel mult 6 bar;
b) cazanele ignitubulare verticale la care plăcile tubulare inferioare sunt neglijabile ca
suprafeţe de încălzire faţă de suprafaţa ţevilor de fum.
c) cazanele acvatubulare cu suprafaţa de încălzire de cel mult 50 m 2 şi presiunea
nominală de cel mult 6 bar, construite din ţevi cu diametrul exterior de cel mult 51 mm şi
colectoare cu diametrul exterior de cel mult 100 mm.
intră şi cazanele ignitubulare verticale la care plăcile tubulare inferioare sunt neglijabile
ca suprafeţe de încălzire faţă de suprafaţa ţevilor de fum.
39
CAPITOLUL III
INSTALAREA CAZANELOR
SECTIUNEA a 2- a
Sala cazanelor de categoria A
Art. 14 (1) Cazanele de categoria A se instalează în săli proprii amenajate în clădiri
amplasate la nivelul solului.
(2) În sala cazanelor se pot monta cazane de abur de joasă presiune( cu PS ≤ 0.5 bar) şi
cazane de apă caldă (cu T ≤ 110 0C), schimbătoare de căldură, care folosesc ca agent
primar aburul sau apa caldă produs (produsă) de cazane, precum şi instalaţii auxiliare
care deservesc cazanele, (ca de exemplu: pompe, buncăre pentru combustibil solid sau
rezervoare de zi pentru combustibil lichid, instalaţii pentru prepararea combustibilului,
ventilatoare, rezervoare de apă, instalaţii de tratare a apei), astfel încât să nu împiedice
buna deservire şi supraveghere a cazanelor.
Art.15 Sala cazanelor va fi amplasată la o distanţă de cel puţin 10 m faţă de orice
clădire industrială sau civilă, de marginea drumurilor destinate circulatiei vehicolelor sau
de axa liniilor de cale ferată cu exceptia celor prevazute la art. 16 alin. (1).
Art.16 (1) Pe cel mult două laturi ale sălii cazanelor se admite construirea, la o distanţă
mai mică de 10 m, lipite sau având pereţi comuni, a unor încăperi care pot fi folosite ca
săli pentru maşini de abur, turbogeneratoare, suflante, ateliere de întreţinere sau de
reparaţie, ateliere de fabricaţie sau anexe ale acestora, magazii şi depozite de materiale
necombustibile, laboratoare, birouri şi grup social ale centralei termice toate făcând parte
din categoriile C, D şi E de incendiu, conform normativelor de siguranta la foc a
constructiilor..
(2) Pereţii despărţitori trebuie să aibă rezistenţa mecanică corespunzătoare şi să nu fie
prevăzuţi cu goluri de comuncare directspre sala cazanelor cu exceptia unei usi de
comunicare intre sala cazanelor si sala masinilor de abur, turbogeneratoarelor sau a
suflantelor. De asemenea, poate exista o uşa de comunicare între sala cazanelor, birourile
centralei termice, laboratoare şi grupul social, dacă acestea deservesc numai sala
cazanelor.
(3) În cazul cazanelor care funcţionează cu combustibil lichid sau gazos, peretele
despărţitor dintre sala cazanelor şi sala maşinilor poate să lipsească.
(4) Peretele din faţa frontului cazanelor trebuie să rămâne liber, pe cât posibil.
Art. 17 Nu se admite construirea de etaje peste sala cazanelor de categoria A.
Art. 18 Subsolul sălii cazanelor nu trebuie să fi folosit decât pentru montarea
instalaţiilor auxiliare ale cazanelor.
Art. 19 Se admite ca unul din pereţii cazanului (posterior sau lateral) să facă parte din
pereţii exteriori ai sălii cazanelor, cu condiţia ca:
a) pe aceşti pereţi să nu existe dispozitive sau elemente care condiţionează
funcţionarea cazanelor;
b) să se evite pierderile suplimentare de căldură.
40
SECTIUNEA a 3-a
Sala cazanelor de categoria B
Art.20 (1) Cazanele de categoria B se instalează în săli proprii amenajate în clădiri

amplasate la nivelul solului.
care deservesc cazanele, (ca de exemplu: pompe, buncăre pentru combustibil solid sau
Art. 21 Sala cazanelor va fi amplasată la o distanţă de cel puţin 5 m faţă de orice clădire
industrială sau civilă, de marginea drumurilor destinate circulatiei vehicolelor sau de axa
liniilor de cale ferată cu exceptia celor prevazute la art. 22 alin. (1).
Art.22 (1)Pe cel mult două laturi ale sălii cazanelor se admite construirea, la o distanţă
mai mică de 5m, lipite sau având pereţi comuni, a unor încăperi de producţie industriale
sau anexe ale acestora, ateliere, magazii şi depozite de materiale necombustibile,
laboratoare, sau grupuri sociale, toate făcând parte din categoriile C, D şi E de pericol de
incendiu, conform normativelor de siguranta la foc a construcţiilor.
(2) Pereţii despărţitori trebuie să aibă o rezistenţă mecanică corespunzătoare normativelor
de proiectare şi să nu fie prevăzuţi cu goluri pentru comunicare directă ca de exemplu uşi,
ferestre şi altele asemenea spre sala cazanelor. Poate exista o uşă de comunicare între sala
cazanelor, laboratoare şi grupul social, dacă acestea deservesc numai sala cazanelor.
(3) Peretele din faţa frontului cazanelor trebuie să rămână liber, pe cât posibil.
Art.23 ( 1) În subsolul sălii cazanelor din categoria B se pot amplasa încăperi de

producţie şi depozitare de materiale necombustibile sau instalaţii deservite permanent sau
ocazional de persoane, cu condiţia separării acestora de sala cazanelor, conform
normativelor de siguranta la foc a construcţiilor.
(2) Nu se admite comunicarea directă dintre aceste încăperi şi sala cazanelor.
(3) Subsolul trebuie să comunicare directă cu exteriorul, cel puţin printr-o uşă cu
deschidere în exterior.
Art. 24 Nu se admite construirea de etaje peste sala cazanelor de categoria B.
41
SECTIUNEA a 4-a
Sala cazanelor de categoriile C şi D
Art.25 (1) Cazanele de categoria C se instalează în săli proprii amenajate în clădiri la

nivelul solului.
care deservesc cazanele, ca de exemplu: pompe, buncăre pentru combustibil solid sau
Art. 26 Sala cazanelor va fi amplasată la o distanţă de cel puţin 3 m faţă de orice clădire
industrială sau civilă, de marginea drumurilor destinate circulatiei vehicolelor sau de axa
liniilor de cale ferată cu exceptia celor prevazute la art. 27 alin. (1).
Art.27 (1) Cazanele de categoria C pot fi instalate şi în săli proprii, făcând parte din
clădiri de producţie industriale, de categoria C, D şi E de pericol de incendiu sau clădiri
de depozitare a materialelor necombustibile, conform normativelor de siguranta la foc a
construcţiilor, cu condiţia ca sala cazanelor să nu fie lipită de încăperi cu aglomerări de
persoane sau de căile de acces ale acestora.
(2) Pereţii despărţitori trebuie să aibă o rezistenţă mecanică corespunzătoare şi să nu fie
prevăzuţi cu goluri de comunicaredirecta ca de exemplu uşi, ferestre şi alte asemenea spre
încăperile industriale sau anexele acestora, ateliere de întreţinere, magazii şi depozite de
materiale necombustibile, laboratoare, grup social, lipite sau având pereţi comuni cu sala
cazanelor. Poate exista o uşă de comunicare între sala cazanelor, laboratoare şi grupul
social, dacă acestea deservesc numai sala cazanelor.
(3) Dacă în sala cazanelor se instalează cazane cu suprafaţa de încălzire formată numai
din serpentine, pereţii despărţitori interiori pot fi sub nivelul luminatoarelor încăperii
industriale, iar sala cazanelor poate fi fără tavan.
(4) În subsolul clădirii în care este înglobată sala cazanelor se pot amplasa încăperi de
producţie şi de depozitare a materialelor necombustibile sau instalaţii deservite
permanent sau ocazional de persoane, cu condiţia separării acestora de sala cazanelor
conform normativelor de siguranta la foc a construcţiilor.
Nu se admite comunicarea directă dintre aceste încăperi şi sala cazanelor.
(5) Subsolul va avea comunicare cu exteriorul cel puţin printr-o uşă cu deschidere în
exterior.
(6) Nu se admite construirea de etaje peste sala cazanelor de categoria C.
42
Art. 28 (1) Cazanele de categoria D pot fi instalate în săli proprii (încăperi separate)
amplasate la subsolul, demisolul, parterul sau la etajele clădirilor de producţie din
categoria C, D şi E de pericol de incendiu, ale clădirilor de depozitare a materialelor
necombustibile şi ale clădirilor civile conform normativelor de siguranta la foc a
construcţiilor.Cazanele de categoria D se instaleaza in săli propri destinate pentru ateliere,
hale de producţie, grup sanitar, laboratoare şi altele asemenea situate la subsol , demisol,
parterul sau etajul cladirilor, cu exceptia cladirilor care se incadreaza in categoriile A şi B
de pericol de incendiu conform normativelor de siguranta la foc a construcţiilor.
(2) Nu se admite amplasarea sălii cazanelor având perete comun sau sub înăcăperi cu
persoane care nu se pot evacua singure ca de exemplu spitale, magazine, şcoli, grădiniţe
de copii, creşe şi alte asemenea sau sub căile de evacuare a acestora.
(3) Sala cazanelor trebuie să fie separată de încăperile alăturate prin pereţi sau planşee
cu rezistenţă mecanică corespunzătoare, uşi din materiale necombustibile şi fără goluri
pentru ferestre.
SECTIUNEA a 5-a
Amplasarea cazanelor de categoria E
Art. 29 (1) Cazanele de categoria E pot fi instalate în săli proprii sau în încăperi destinate
pentru ateliere, hale de producţie, grup social, laboratoare şi altele asemenea situate la
subsolul, demisolul, parterul sau etajul clădirii, cu excepţia cazului în care aceste săli sunt
în clădiri care se încadrează în categoriile A şi B de pericol de incendiu conform
normativelor de siguranţă la foc a construcţiilor.
(2) În încăperile învecinate cu sălile cu aglomeraţie de persoane ca de exemplu săli de
spectacole, săli de clasă, săli de spital, magazine şi altele asemenea, pot fi instalate cazane
având presiunea maximă de 4 bar şi capacitatea de cel mult 100 de litri. Astfel de cazane
pot fi instalate în încăperi alipite sălilor de operaţii din spitale, chiar dacă există uşă şi
fereastră de comunicare, cu condiţia ca în acelaşi timp să fie în funcţiune numai un singur
cazan.
(3) Pereţii şi planşeele sălii cazanului (cazanelor) trebuie să fie executate din material
necombustibile şi să aibă o rezistenţă mecanică corespunzătoare. Încăperea trebuie să
aibă cel puţin un perete liber prevăzut cu ferestre a căror suprafaţă trebuie să fie de cel
puţin 10% din suprafaţa pardoselii încăperii. Se evită amplasarea ferestrelor spre străzile
cu circulaţie intensă.
(4) Peretele care desparte sala cazanului (cazanelor) de încăperile cu aglomeraţie de
persoane nu trebuie să aibă goluri pentru uşi sau ferestre.
(5) Sala cazanului (cazanelor) trebuie să aibă o bună ventilaţie şi iluminare naturală şi
artificială. Armăturile, aparatura de măsurare şi control şi instalaţiile anexe ale cazanului
trebuie să fie în permanenţă bine iluminate.
43
(6) Spaţiile de acces libere, pentru deservire şi pentru verificare, trebuie să fie de cel puţin
1,5 m în faţa cazanului şi 0,5 m pe celelalte părţi. Pe una din părţile laterale, precum şi în
spatele cazanului, se poate renunţa la distanţa de 0,5 m cu condiţia ca pe aceste părţi să
nu existe armături sau dispozitive care necesită manevrarea şi supravegherea în timpul
funcţionării cazanului. Condiţia este obligatorie şi în cazul în care cazanele se instalează
grupat sau sunt înglobate în instalaţia tehnologică pe care o deservesc.
(7) Cazanele care străbat peretele instalaţiei tehnologice pe care o deservesc ca de
exemplu cazanele de la cuptoarele de panificaţie, trebuie să aibă liberă numai partea
frontal unde trebuie să existe amplasate toate racordurile, armăturile şi aparatura de
„protecţie semnalizare-comandă” ale cazanului.
(8) Condiţiile de instalare a cazanelor de categoria E trebuie să permită o instalare şi o
demontare uşoară a acestora pentru verificări şi lucrări de reparare.
(9) În sala cazanelor care funcţionează cu combustibil lichid se admite existenţa
rezervorului metalic de combustibil de zi având o capacitate până la 20 de litri.
SECŢIUNEA a 6-a
Instalarea cazanelor înglobate în linii tehnologice
Art. 30 Cazanele de abur sau de apă fierbinte cu un debit de cel mult 2 t/h, respectiv
1 Gcal/h, care fac parte dintr-o linie tehnologică ca de exemplu instalaţii de calandre,
instalaţii de uscare lapte praf şi altele asemenea, pot fi instalate în aceeaşi încăpere cu
instalaţia tehnologică respectivă, cu următoarele condiţii:
a) să deservească, în exclusivitate, instalaţiile tehnologice din care fac parte;
b) să fie împrejmuite cu grilaje (plase) pentru a se evita accesul persoanelor străine,
altele decât cele care asigură exploatarea acestora;
c) să fie automatizate corespunzător concepţiei constructive şi funcţionale a acestora;
nivelul de automatizare trebuie să fie compatibil şi integrat cu sistemele de automatizare
ale proceselor tehnologice în care sunt înglobate, iar funcţionarea acestora (pornirea,
reglarea şi oprirea) să fie strict legată de procesele tehnologice respective;
d) în încăperea respectivă să fie montate numai instalaţia tehnologică şi cazanul aferent.
Cazanelor recuperatoare
Art. 31 (1) Cazanele recuperatoare, indiferent de categoria de clasificare, pot fi instalate

în aceeaşi încăpere cu instalaţia tehnologică generatoare a gazelor sau a altor fluide
fierbinţi, în apropierea instalaţiei respective.
(2) Cazanele recuperatoare trebuie să fie împrejmuite cu grilaje (plase) pentru a se evita
accesul persoanelor străine, altele decât cele care asigură exploatarea acestora.
44
SECŢIUNEA a 8-a
Instalarea cazanelor în aer liber
Art. 32 (1) Cazanele, indiferent de categoria de clasificare, pot fi instalate parţial sau
total în aer liber dacă prin documentaţia tehnică a acestora se prevede acest lucru.
(2) Pentru aceste cazane la instalare, trebuie să se asigure:
a) protecţia corespunzătoare a zidăriei şi a părţilor metalice împotriva degradării (din
cauza precipitaţiilor atmosferice şi a intemperiilor);
b) protecţia personalului de deservire, a dispozitivelor de alimentare cu apă şi
combustibil, a instalaţiilor de tratare a apei, a aparatelor de măsurare şi control, precum şi
a instalaţiei de automatizare la nivelul fiecărui element al acesteia; în acest scop, se
prevăd incinte/încăperi închise şi încălzite (sau condiţionate climatic, după caz), astfel
încât să poată fi realizată o supraveghere corespunzătoare şi uşoară a întregului cazan;
c) protecţia conductelor şi a armăturilor cazanului împotriva îngheţului, precum şi a
conductelor de impuls ale traductoarelor, aparatelor de măsurare şi control şi ale
instalaţiei de automatizare; în acelaşi context al protecţiei faţă de eventualele consecinţe
ale temperaturilor exterioare necontrolabile, se prevăd soluţii de protecţie a elementelor
instalaţiei de automatizare individuale împotriva temperaturilor ridicate excesive, după
caz, împotriva umidităţii, coroziunii şi acţiunii vântului şi viscolului;
d) protecţia ventilatoarelor de aer de ardere, de recirculare şi de gaze arse.
Art. 33 La stabilirea nivelului de dotare cu instalaţii de automatizare a cazanelor instalate

parţial sau total în aer liber, precum şi a condiţiilor tehnice pentru aparatura şi
echipamentul din dotarea acestor instalaţii, se ţine seama de condiţiile climatice specifice
zonelor în care se montează.
PT C 1-20108
Art. 34 (1) În jurul cazanelor montate în aer liber, cu excepţia celor instalate temporar ca
de exemplu pentru foraj, pe şantiere sau similare, precum şi a celor încadrate în linii
tehnologice, trebuie să se asigure o îngrădire care să nu permită accesul persoanelor
străine de exploatarea acestora.
(2) Cazanele de abur montate în aer liber, cu presiunea nominală până la 5 bar inclusiv,
se instalează la distanţa stabilită la art. 16, art. 22 sau art. 27, în funcţie de categoria în
care se încadrează.
(3) Cazanele cu presiunea nominală de peste 5 bar se instalează la o distanţă minimă de
20 m faţă de orice clădire civilă, de marginea drumurilor destinate circulaţiei vehiculelor
sau de axa liniilor de cale ferată. În cazul în care aceste cazane deservesc clădiri
industriale de producţie, distanţa până la aceste clădiri trebuie să fie cel puţin egală cu
distanţa pentru cazanele instalate în săli, în funcţie de categoria cazanului. Clădirile
industriale respective trebuie să fie de categoriile C, D şi E de pericol de incendiu,
conform normativelor de siguranţă la foc a construcţiilor.
45
(4) Cazanele, indiferent de categorie, care fac parte din linii tehnologice pot fi instalate
aproape de, sau înglobate, în liniile tehnologice respective.
(5) Distanţele faţă de clădirile industriale sau civile, de drumurile destinate circulaţiei
vehiculelor, precum şi faţă de celelalte utilaje din cadrul liniilor tehnologice se stabilesc
prin documentaţia tehnică de însoţire a cazanelor şi se avizează de RADTI.
Art. 35 În cazul construirii, pe una sau mai multe laturi ale cazanului, a unor pereţi de
protecţie similari cu cei ai sălilor de cazane, distanţa de 20 m indicată la art. 34 alin. (3)
poate fi redusă, pe laturile respective, până la distanţele prevăzute la art. 16, art. 22 sau
art. 27, în funcţie de categoria de clasificare a cazanului.
SECŢIUNEA a 9-a
Instalarea cazanelor în container
Art. 36 Cazanele, indiferent de categoria de clasificare, pot fi instalate în container dacă

prin documentaţia tehnică a acestora se prevede acest lucru de către producător.
Art. 37 Amplasarea containerului trebuie să respecte condiţiile prevăzute la art. 16, art.
22 sau art. 27, în funcţie de categoria de clasificare a cazanului, limitele exterioare
containerului asimilându-se limitelor exterioare sălii cazanelor.
SECŢIUNEA a 10-a
Construcţia sălii cazanelor
Art. 38 (1) Sala cazanelor trebuie să fie astfel proiectată şi construită încât instalarea,
exploatarea, repararea şi verificarea tehnică a cazanelor să fie efectuate în condiţii optime
de lucru şi de siguranţă.
(2) De asemenea, proiectarea şi construcţia sălii cazanelor trebuie să respecte
prevederile normelor referitoare la asigurarea protecţiei împotriva incendiilor, ale
normelor sanitare în vigoare, ale normelor privind protecţia mediului şi a muncii, ale
normativelor specifice privind proiectarea şi construcţia clădirilor având ca destinaţie
centrale termice, precum şi condiţiile din prezenta prescripţie tehnică.
(3) În acest sens, proiectele sălilor de cazane trebuie să fie avizate pentru a deveni
aplicabile.
Art. 39 (1) Construcţia sălii cazanelor trebuie să fie de gradul I sau II de rezistenţă la foc
şI din materiale necombustibile, conform normativelor tehnice privind siguranţa la foc a
construcţiilor.
(2) Se pot admite săli de cazane executate din materiale combustibile ignifugate sau greu
combustibile numai pentru instalaţii de cazane cu funcţionare temporară de maxim un an
şi a căror suprafaţă totală de încălzire nu depăşeşte 150 m2.
46
Art. 40 (1) Pardoseala din sala cazanelor, cu excepţia cazurilor de la art. 31, nu trebuie să
fie sub nivelul terenului înconjurător.
(2) Nivelul platformei de deservire a focarului şi, pe cât posibil, a cenuşarului nu trebuie
să fie sub nivelul pardoselii din sala cazanelor.
(3) În cazul în care pardoseala este confecţionată din plăci de oţel, acestea trebuie să
aibă suprafaţa striată, pentru a se evita alunecarea personalului de deservire.
Art. 41 Acoperişul sălii cazanelor trebuie să fie realizat astfel încât să se asigure
evacuarea aburului în cazul unor eventuale avarii.
PT C 1-201030
Art. 42 Nu se admite construirea de poduri/mansarde sub acoperişul sălii cazanelor de
categoriile A, B şi C.
Art. 43 (1) Uşile sălii cazanelor trebuie să fie aşezate, de preferinţă, pe peretele din faţa
frontului cazanului sau lateral, în apropierea locului principal de deservire a cazanului.
Acestea trebuie să se deschidă uşor spre exteriorul sălii.
(2) Numărul, dimensiunile şi poziţia uşilor trebuie să fie astfel alese încât să asigure
posibilitatea evacuării uşoare a personalului şi, pe cât posibil, introducerea sau scoaterea
elementelor cazanului ca de exemplu tamburi, tuburi focare, ţevi şi altele asemenea.
Art. 44 Ferestrele sălii cazanelor trebuie să fie în conformitate cu prevederile actelor

normative în vigoare referitoare la existenţa suprafeţelor vitrate în funcţie de categoria
combustibilului utilizat.
Art. 45 Iluminatul sălii cazanelor, precum şi a principalelor locuri de muncă, trebuie să

respecte prevederile actelor normative în domeniu.
Art. 46 (1) Pentru sălile cazanelor al căror debit total este mai mare de 10 t/h, respectiv
5 Gcal/h, spaţiile de mai jos trebuie prevăzute cu un sistem de iluminare de siguranţă
pentru continuarea lucrului, conform prevederilor reglementărilor în vigoare la:
a) frontul cazanelor şi trecerile dintre cazane;
b) panourile cu aparate de măsurare, control şi automatizare;
c) indicatoarele de nivel;
d) spaţiile pentru evacuarea cenuşii;
e) spaţiile ventilatoarelor de aer şi de gaze de ardere;
f) spaţiile rezervoarelor de apă, de combustibil şi al degazoarelor;
g) platformele şi scările de acces;
h) spaţiile pompelor de alimentare cu apă şi ale pompelor de combustibil;
i) morile de cărbune;
47
j) spaţiul instalaţiei de alimentare cu cărbuni.
(2) Ieşirile din sala cazanelor trebuie să fie marcate cu semne luminoase, de preferinţă de
culoare galbenă, pentru a fi găsite uşor în caz de inundare cu abur a sălii cazanelor.
Art. 47 (1) Sala cazanelor, încăperea cenuşarului, precum şi încăperile auxiliare şi sociale
trebuie să fie asigurate cu instalaţie de ventilaţie naturală sau mecanică cu priză de aer
direct din atmosferă.
(2) Ventilaţia din sala cazanelor trebuie să servească pentru asigurarea aerului de
ardere,evacuarea surplusului de umiditate, de gaze nocive, de praf, precum şi pentru
asigurarea temperaturii admisibile.
(3) Temperaturile admisibile în diferite locuri din sala cazanelor trebuie să fie:
a) în zona de lucru principală, adică în zona unde se găsesc în permanenţă fochişti,
temperatura aerului trebuie să fie cel puţin 15ºC iarna şi să nu depăşească cu mai mult de
10ºC temperatura exterioară, la umbră, vara;
b) în zona platformelor de lucru aflate în partea superioară a sălii cazanelor, destinată
staţionării permanente a personalului de deservire, temperatura aerului nu trebuie să
depăşească cu mai mult de 10ºC temperatura din zona de lucru principală, fără însă a
depăşI 40ºC.
(4) La locurile de muncă cu caracter de scurtă durată, temperatura aerului nu trebuie să
depăşească cu mai mult de 15ºC temperatura din zona principală de lucru.
Art. 48 Pentru personalul de deservire al sălii cazanelor trebuie să fie amenajate încăperi
în incinta acesteia pentru grupul social, în conformitate cu prevederile reglementărilor
igienico-sanitare în vigoare.
SECŢIUNEA a 11-a
Spaţii de deservire a cazanului
Art. 49 Amplasarea cazanelor sau a bateriilor de cazane în sală trebuie să se facă astfel
încât să se asigure o deservire şi o supraveghere corespunzătoare a cazanelor şi
posibilitatea efectuării reparaţiilor şi înlocuirilor elementelor cazanului.
Art. 50 (1) Distanţa liberă de la frontul cazanelor sau al antefocarului până la peretele din
faţă al sălii cazanelor trebuie să fie stabilită în funcţie de înălţimea cazanului, astfel încât
deservirea, întreţinerea şi supravegherea să se poată efectua în condiţii bune. Această
distanţă nu trebuie să fie mai mică de 3 m, cu excepţia cazanelor de categoria E, pentru
care această distanţă este conform art. 29 alin. (6).
(2) În cazul în care unele elemente ale instalaţiei de ardere depăşesc frontul cazanelor,2
se admite ca distanţa de la aceste elemente la peretele din faţă să fie de cel puţin 2 m.
(3) Se admite instalarea pompelor, ventilatoarelor şi a distribuitoarelor în faţa frontului
48
cazanelor, dar amplasate astfel încât să nu împiedice buna deservire a cazanelor, iar
lăţimea trecerii libere de-a lungul frontului să nu fie mai mică de 2 m.
Art. 51 Pentru cazanele cu debit nominal de cel mult 2 t/h, respectiv 1 Gcal/h, distanţele
minime de 3 m, respectiv de 2 m, indicate la art. 50, pot fi reduse până la 2 m, respectiv
până la 1,5 m.
Art. 52 Atunci când sunt baterii de cazane aşezate faţă în faţă, spaţiul liber între fronturi
trebuie să fie de cel puţin 5 m. În cazuri speciale, în acest spaţiu se pot monta pompe şi
alte accesorii sau trape îngrădite pentru deservirea unui eventual subsol, numai dacă
aceste instalaţii sau trape nu împiedică deservirea focarelor şi dacă rămâne un spaţiu liber
de trecere de cel puţin 1,5 m de fiecare parte.
Art. 53 (1) Spaţiile libere de acces între două cazane alăturate sau dintre peretele
cazanului (zidăria sau izolaţia) şi peretele lateral al sălii cazanelor trebuie să fie de cel
puţin 1,5 m.
(2) Dacă sunt părţi ieşite din zidăria sau izolaţia laterală a cazanelor sau din zidurile
clădirii sau alte elemente fără funcţii dinamice, atunci spaţiul liber de trecere rămas între
acestea poate fi redus până la 0,8 m, cu condiţia ca în acest spaţiu să nu se găsească
rampa de combustibil, capul de alimentare cu apă, clapete de explozie, guri sau uşi de
vizitare ale cazanului sau alte armături şi dispozitive care necesită manevrare sau
supraveghere.
(3) În cazurile în care sistemul de sprijin al cazanului (fundaţie, sanie sau similare)
depăşeşte nivelul planşeului, iar marginile sistemului respectiv ies în afara zidăriei sau
izolaţiei cazanului, distanţa între marginile respective trebuie să fie de cel puţin
1 m.
Art. 54 (1) La cazanele neînzidite (izolate), spaţiul între peretele cazanului şi peretele
lateral al sălii poate fi redus până la 0,8 m, în cazuri justificate tehnic prin proiectul sălii
cazanelor şi avizate de RADTI, cu condiţia ca pe latura respectivă a cazanului să nu
existe armături sau alte dispozitive care necesită manevrare sau supraveghere.
(2) Totuşi, în cazul pereţilor sălii cazanelor construiţi din materiale combustibile
ignifugate sau greu combustibile, distanţa între peretele cazanului şi peretele sălii
cazanelor nu trebuie să fie mai mică de 1 m.
PT C 1-2010
Art. 55 Distanţa liberă dintre peretele posterior al cazanului şi peretele sălii cazanelor
trebuie să fie de minim:
a) 0,7 m la cazanele cu un debit nominal de până la 10 t/h, respectiv 5 Gcal/h, inclusiv;
b) 1,5 m la cazanele cu un debit mai mare de 10 t/h, respectiv 5 Gcal/h.
49
Art. 56 (1) De la partea superioară a zidăriei/izolaţiei cazanului sau de la oricare
platformă de deservire situată pe aceasta şi până la elementele inferioare ale construcţiei
acoperişului sălii cazanelor trebuie să fie o înălţime de minim 2 m, atunci când aceste
elemente sunt din material necombustibil, şi de minim 3 m, atunci când elementele
respective ale acoperişului sunt din material combustibil.
(2) În cazul în care nu se respectă înălţimea conform alin. (1), în baza unui memoriu
tehnic de justificare, se poate accepta micşorarea spaţiului, pe baza unei derogări acordate
de către ISCIR.
Art. 57 (1) În cazul cazanelor verticale neînzidite, spaţiul din faţa focarului trebuie să fie
de cel puţin 1 m, iar faţă de ceilalţi pereţi ai sălii cazanelor sau între cazane de cel puţin 1
m.
(2) Pentru cazanele verticale, deasupra cărora nu este necesar accesul în picioare,
distanţa până la elementele inferioare ale acoperişului trebuie să fie de cel puţin 1 m, dacă
acoperişul este din material necombustibil, şi de cel puţin 3 m, dacă elementele respective
şi/sau acoperişul sunt construite din materiale combustibile ignifugate. T
C SECŢIUNEA a 12-a
Conducte şi rezervoare de apă
Art. 58 Conductele racordate la cazane trebuie să fie astfel montate încât să nu producă
eforturi asupra legăturilor la cazane care să depăşească limitele avute în vedere la
proiectare. La calcularea eforturilor se are în vedere posibilitatea deplasării în orice
direcţie a fiecărui ştuţ al cazanului, ca urmare a dilatării acestuia începând de la pornirea
la rece şI până la sarcina maximă.
Art. 59 Reazemele conductelor trebuie să fie fixate de construcţiile metalice ale

cazanului astfel încât la o variaţie de sarcină să nu poată produce solicitări importante şi
deformări ale acestora.
34
Art. 60 Conductele rezemate pe grinzile orizontale ale cadrului de susţinere trebuie să fie
montate pe role sau dispozitive care să permită mişcarea liberă, fiind prevăzute cu
posibilităţI de dilatare sau cu curbe de compensare a dilatării pentru a se reduce la
minimum efortul în conductă sau efortul care se exercită asupra pieselor suportului.
Art. 61 Conductele care traversează spaţiile de deservire şi de circulaţie din sala
cazanului se amplasează astfel încât să nu împiedice deservirea şi circulaţia din zona
cazanului.
50
Art. 62 (1) Deasupra cazanelor nu se pot aşeza rezervoare de apă decât dacă de la partea
superioară a zidăriei cazanului la fundul rezervoarelor este o distanţă de cel puţin 2 m.
(2) Suprafaţa ocupată de rezervoare nu trebuie să depăşească 20% din suprafaţa de
aşezare a zidăriei cazanului.
(3) Rezervoarele nu trebuie să fie aşezate în dreptul luminatoarelor.
SECŢIUNEA a 13-a
Depozitarea combustibilului în sala cazanelor
Art. 63 În sala cazanelor se admite instalarea unui rezervor metalic pentru depozitarea
combustibilului lichid necesar consumului curent, în următoarele condiţii:
a) să aibă capacitatea de cel mult 2 m3;
b) să nu fie montat deasupra cazanelor, ci lateral la o distanţă de cel puţin 2,5 m de
arzătoare şi nu în direcţia eventualelor rateuri de aprindere;
c) să nu aibă indicatoare de nivel de sticlă;
d) să aibă conductă de aerisire care comunică cu exteriorul;
e) să aibă conducte de scurgere şi de preaplin care comunică cu exteriorul.
Art. 64 Conductele de alimentare cu combustibil lichid trebuie să fie prevăzute cu
robinete care să fie deservite uşor. Conductele trebuie să fie izolate atunci când trec prin
apropierea suprafeţelor puternic încălzite, a flăcărilor şi altele asemenea.
Art. 65 (1) În sala cazanelor se admite instalarea unui buncăr de combustibil solid cu
condiţia ca acesta să aibă capacitatea de cel mult 2 m3 şi să fie astfel amplasat încât să nu
reducă spaţiile libere de acces şi să nu împiedice buna deservire a instalaţiilor auxiliare.
(2) Buncărele şi dispozitivele anexe ale acestora se construiesc din materiale
necombustibile.
Art. 66 La cazanele cu debite de 2 t/h, respectiv 1 Gcal/h, şi mai mari, care funcţionează
cu combustibil solid alimentarea cu combustibil a sălii cazanelor şi a focarelor se face
prin mijloace mecanice.
Art. 67 În sala cazanelor trebuie să se găsească mijloacele necesare pentru stingerea unui
eventual incendiu, conform normelor generale şi specifice pentru prevenirea şi stingerea
incendiilor.
SECŢIUNEA a 14-a
Alte cerinţe
Art. 68 Construcţia metalică de susţinere, înzidirea cazanelor, focarele şi canalele de gaze

de ardere, precum şi scările, platformele şi ascensoarele se execută potrivit cerinţelor
reglementărilor tehnice aplicabile la data realizării cazanelor.
51
SECŢIUNEA a 15-a
Documentaţia tehnică a cazanelor
Art. 69 Cazanele trebuie să fie însoţite de următoarele, după caz:
a) pentru cazane noi, documentaţia tehnică stabilită potrivit cerinţelor Hotărârii
Guvernului nr. 584/2004 cu modificările şi completările ulterioare;
b) pentru cazane vechi:
1) care provin din Uniunea Europeană:.
I. fabricate ulterior intrării în vigoare a directivei europene aplicabilă, documentaţia
tehnică stabilită potrivit acesteia;
II. fabricate anterior datei de introducere în vigoare a directivei europene aplicabilă,
documentaţia tehnică întocmită conform reglementărilor naţionale aplicabile în ţara de
provenienţă;
2) care provin din afara Uniunii Europene, documentaţia tehnică prevăzută la lit. a).
Notă: Directiva europeană aplicabilă este 97/23/EC - Echipamente sub presiune –
(referitor la la proiectarea, fabricarea şi evaluarea conformităţii echipamentelor sub
presiune şi a ansamblurilor care au o presiune maximă admisibilă PS mai mare de 0,5 bar
şi care stabileşte condiţiile de introducere pe piaţă a acestora).
Art. 70 În situaţia în care nu există sau este incompletă documentaţia tehnică prevăzută la
art. 69, lit. b), pct. 1), această documentaţie se reconstituie conform prevederilor art. 242
lit. f).
SECŢIUNEA a 16-a
Avizul obligatoriu de instalare a cazanului/cazanelor
Art. 71 (1) Cazanele noi sau cazanele vechi care au PS x V > 60 bar x litru pot fi instalate
şi respectiv instalate pe un alt amplasament, numai în condiţiile în care s-a obţinut avizul
obligatoriu de instalare eliberat de ISCIR.
(2) Nu este permisă începerea lucrărilor de instalare a cazanului înainte de obţinerea
avizului obligatoriu de instalare.
(3) Modelul de aviz obligatoriu de instalare a cazanului este prevăzut în anexa 1.
(4) Nu este necesar avizul obligatoriu de instalare pentru:
a) cazanele mobile;
b) cazanele utilizate pe şantiere la foraj;
c) cazanele cu funcţionare temporară până la maxim un an; pentru cazanele de abur şi
de apă fierbinte cu debitul mai mare de 2 t/h, respectiv 1 Gcal/h, regimul de funcţionare
temporară trebuie să fie confirmat şi înregistrat de către ISCIR în baza unui memoriu
tehnic justificativ prezentat de deţinător/utilizator;
d) cazanele încadrate în linii tehnologice şi cele de categoria E.
52
Art. 72 (1) Avizul obligatoriu de instalare se eliberează pentru fiecare sală de cazane în
parte şi se precizează caracteristicile tehnice principale ale tuturor cazanelor prevăzute a
funcţiona.
(2) În cazul instalării unui cazan suplimentar, sau a unui cazan care înlocuieşte un cazan
scos din uz şi casat, se solicită un nou aviz obligatoriu de instalare pentru întreaga sală a
cazanelor.
PT C 1-20107
Art. 73 (1) Pentru obţinerea avizului obligatoriu de instalare, deţinătorul/utilizatorul sau
persoana împuternicită în scris de acesta, înaintează la ISCIR, cu cel puţin 30 de zile
înainte de data estimată pentru începerea lucrărilor de instalare/montare, următoarele
documente:
a) cererea de instalare a cazanului conform prevederilor art. 74;
b) documentaţia tehnică prevăzută la art. 69 sau fişa tehnică a cazanului pentru cazanul
nou nelivrat la data înaintării cererii;
c) documente privind rezultatele verificărilor efectuate în timpul utilizării, pentru cazane
vechi (cartea cazanului);
d) lista documentelor cu caracter normativ aplicate la construirea cazanelor prevăzute la
art. 78 lit. b) pct. 1 (II);
e) documentaţia tehnică de instalare conform prevederilor art. 75.
(2) Obţinerea avizului obligatoriu de instalare pentru un cazan este responsabilitatea
deţinătorului/utilizatorului acestuia. Documentaţia tehnică de instalare a cazanului,
menţionată la alin. (1) lit. e), se avizează de către RADTI.
Art. 74 Cererea de instalare a cazanului trebuie să conţină:

a) denumirea/numele şi prenumele şi adresa deţinătorului/utilizatorului şi atunci când
este cazul, a împuternicitului acestuia;
b) locul de instalare a cazanului/cazanelor;
c) date referitoare la cazan/cazane: tip/tipuri, producătorul, parametrii principali:
presiune, temperatură, debit, combustibil utilizat, dimensiuni de gabarit, destinaţie şi alte
asemenea.
Art. 75 (1) Documentaţia tehnică de instalare a cazanului/cazanelor trebuie să conţină:

a) borderoul documentelor;
b) memoriul tehnic conform prevederilor art. 76;
c) planul de situaţie al sălii cazanelor şi al vecinătăţilor (clădiri şi instalaţii în aer liber) pe
o distanţă de cel puţin 10 m de la pereţii construcţiei acesteia;
d) planul şi secţiunile referitoare la sala cazanelor, cu amplasarea cazanelor şi a
echipamentelor termomecanice anexe;
e) schema termomecanică a echipamentelor din sala cazanelor;
f) date privind regimul chimic al cazanului/cazanelor:
53
1) fişa tehnică privind regimul chimic al cazanului/cazanelor, întocmită conform
prevederilor anexei 4;8
2) caracteristici fizico-chimice şi funcţionale ale masei schimbătoare de ioni, conform
prevederilor anexei 5;
3) breviar de calcul pentru instalaţiile de tratarea apei, întocmit conform prevederilor
anexei 6;
4) instrucţiuni de conservare.
g) date privind instalaţia de automatizare şi aparatele de măsurare, control şi protecţie
care echipează cazanul/cazanele;
h) date privind organizarea muncii în sala cazanelor: personal de conducere şi personal
pentru deservirea instalaţiilor de cazane pentru care se solicită autorizaţie ISCIR.
(2) Toate aceste documente trebuie să fie semnate şi ştampilate de persoana care
reprezintă deţinătorul/utilizatorul sălii cazanelor şi care răspunde pentru respectarea
condiţiilor impuse pentru construirea şi exploatarea acesteia.
Art. 76 (1) Memoriul tehnic trebuie să conţină:

a) date privind cazanul/cazanele:
1) tipul cazanului, parametrii principali ca de exemplu presiune, temperatură, debit şi
altele asemenea, combustibil utilizat, destinaţia;
2) numărul şi data ultimului proces-verbal de verificare tehnică la care s-a efectuat
revizia interioară şi încercarea la presiune hidraulică şi prin care s-a stabilit presiunea
maximă de lucru şi data următoarei verificări tehnice periodice pentru cazanele vechi
instalate/montate din nou pe un alt amplasament;
b) date privind sala cazanelor şi clădirile învecinate:
1) elementele dimensionale pentru sală, uşi, ferestre şi altele asemenea;
2) modul de construcţie şi materialele pentru pardoseală, pereţi, uşi, ferestre, acoperiş,
inclusiv masa acestuia pe m2 şi altele asemenea;
3) iluminatul natural, artificial, de siguranţă şi pentru verificarea cazanelor;
4) instalaţia de ventilaţie naturală şi artificială;
5) depozitarea combustibilului, modul de alimentare şi modul de evacuare a produselor
de ardere, sistemul de ardere;
6) destinaţia şi construcţia clădirilor şi încăperilor învecinate, aflate până la o distanţă de
cel puţin 10 m de pereţii sălii cazanelor.
c) date privind funcţionarea sălii cazanelor:
1) regimul de funcţionare a cazanelor, periodic sau continuu, cu sau fără supraveghere
permanentă, dacă este interconectată şi altele asemenea;39
2) schema termomecanică şi de automatizare din care să reiasă echiparea şi modul de
funcţionare al acesteia, inclusiv al turbinelor cu abur care antrenează pompele, unde este
cazul;
3) tipul combustibilului, depozitarea, modul de alimentare, sisteme de ardere şi modul
54
de evacuare a cenuşii şi a zgurii, unde este cazul.
(2) Planul de situaţie al sălii cazanelor (scara 1:100 sau 1:200) cuprinde toate clădirile
vecine pe o distanţă de cel puţin 10 m faţă de pereţii sălii cazanelor, respectiv 20 m
pentru cazanele montate în aer liber, indicându-se toate cotele clădirilor, destinaţia
acestora, felul materialelor din care sunt construite, distanţele dintre ele şi altele
asemenea.
(3) Planul sălii cazanelor cu secţiuni longitudinale şi transversale (scara 1:50 sau 1:100)
conţine toate cotele dintre elementele de construcţie ale sălii (pereţi, ferestre, acoperiş) şI
cazan, grosimea pereţilor şi elementele referitoare la sala cazanelor.
(4) Pe planurile respective trebuie să se menţioneze: avizat corespunde prevederilor
prescripţiei tehnice aplicabilă, având înscrise numele şi prenumele, semnătura şi ştampila
RADTI.
(5) Inspectorul de specialitate din cadrul ISCIR verifică la locul de instalare a
cazanului/cazanelor corectitudinea datelor conţinute în documentaţia tehnică de instalare
a cazanului/cazanelor şi în cazul în care aceste date sunt găsite corespunzătoare şi în
conformitate cu prevederile prezentei prescripţii tehnice, încheie un proces-verbal, (anexa
2), urmând ca ISCIR să elibereze avizul obligatoriu de instalare a cazanului/cazanelor,
conform modelului din anexa 1.
CAPITOLUL IV
AUTORIZAREA /ADMITEREA FUNCŢIONĂRII
SECŢIUNEA 1
Prevederi generale
Art. 77 (1) Cazanele nu pot fi utilizate fără autorizarea funcţionării sau fără admiterea
funcţionării.
(2) Cerinţele tehnice prevăzute în prezentul capitol sunt condiţii minime obligatorii
referitoare la punerea în funcţiune şi autorizarea/admiterea funcţionării cazanelor.
Art. 78 Pentru cazanele la care PS x V ≥ 60 bar litru, autorizarea funcţionării se face de

către inspectorii de specialitate din cadrul ISCIR iar acestea se înregistrează în evidenţa
ISCIR.
Art. 79 (1) Pentru cazane la care PS x V ≤ 60 bar litru şi PS > 4 bar admiterea
funcţionării se face de către deţinători/utilizatori, prin operatorul RSVTI, iar acestea se
înregistrează în evidenţa deţinătorilor/utilizatorilor.
(2) Pentru cazanele prevăzute la alin. (1), admiterea funcţionării (la prima punere în
funcţiune şi periodic în exploatare) se face de către operatorul RSVTI în conformitate cu
prevederile prezentului capitol şi ale capitolului VI.
55
Art. 80 Cazanele prevăzute la art. 69 pot fi:
a) cazane noi care respectă cerinţele privind introducerea pe piaţă, stabilite de
reglementările tehnice ce transpun directive europene specifice;
b) cazane vechi care au mai funcţionat şi:
I. care respectă cerinţele privind introducerea pe piaţă stabilite, prin directivele
europene specifice;
II. care au fost construite anterior intrării în vigoare a directivelor europene aplicabile
şi care au fost introduse pe piaţă cu respectarea reglementărilor naţionale ale statului
2) provin din afara Uniunii Europene:
I. care respectă cerinţele prevăzute la introducerea pe piaţă stabilite prin directivele
europene specifice.
Art. 81 Toate constatările referitoare la verificarea tehnică a cazanelor se consemnează de

către inspectorii de specialitate din cadrul ISCIR sau de către RSVTI, după caz, în
proceseverbale de verificare tehnică. Modelele proceselor-verbale de verificare tehnică
sunt prevăzute în anexa 2, respectiv anexa 3.
Art. 82 Autorizarea funcţionării acordată de către ISCIR sau admiterea funcţionării

acordată de către RSVTI, nu absolvă deţinătorul/utilizatorul de obligaţia obţinerii tuturor
celorlalte autorizaţii reglementate de legislaţia în vigoare.
SECŢIUNEA a 2-a
Condiţii privind autorizarea funcţionării
Art. 83 Pentru autorizarea funcţionării, deţinătorul/utilizatorul cazanului/cazanelor

trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
a) să deţină avizul obligatoriu de instalare, iar construcţia sălii cazanului să corespundă
acestui aviz;
b) să asigure condiţiile necesare realizării regimului chimic al cazanului stabilit conform
fişei tehnice privind regimul chimic;
c) să organizeze activitatea în sala cazanelor conform regimului de supraveghere a
cazanelor menţionat în documentaţia tehnică de instalare;
d) să deţină autorizaţii pentru personalul de deservire fochişti, laboranţi operatori,
automatişti, după caz;
e) să asigure condiţiile pentru efectuarea verificărilor tehnice;
f) pentru cazanele vechi montate pe altă locaţie, cu excepţia cazanelor mobile, se
prezintă raportul tehnic întocmit de persoane juridice autorizate pentru verificări tehnice
în utilizare pentru investigaţii/examinări cu caracter tehnic.
56
Art. 84 (1) Pentru autorizarea funcţionării unui cazan nou, deţinătorul/utilizatorul trebuie
să înainteze la ISCIR o cerere însoţită de următoarele documente:
a) copia avizului obligatoriu de instalare;
b) declaraţia prevăzută la art. 13 alin. (2);
c) documentaţia tehnică de însoţire, redactată sau tradusă în limba română, care trebuie să
conţină:
1) instrucţiuni de operare pentru instalare/montare, punere în funcţiune, exploatare şi
întreţinere;
2) limitele de operare în siguranţă şi bazele de proiectare inclusiv condiţiile de operare
anticipate şi condiţiile de proiectare admise, durata de funcţionare estimată, codul de
proiectare utilizat, coeficienţi de îmbinare a elementelor sub presiune şi toleranţa la
coroziune a acestora, după caz;
3) caracteristicile de proiectare reprezentative pentru durata de viaţă a cazanului, după
caz;
4) posibilele pericole care nu sunt prevenite prin proiectare sau prin măsuri de
protecţie, care se pot ivi datorită exploatării necorespunzătoare anticipabile, după caz;2
5) documente tehnice, desene, scheme, diagrame necesare pentru înţelegerea
completă a instrucţiunilor menţionate la pct. 1);
6) informaţii despre părţile care pot fi înlocuite, după caz.
d) documentaţia tehnică de însoţire a dispozitivelor de siguranţă; buletinul de
verificare/reglare a supapelor de siguranţă emis de persoane juridice autorizate conform
prescripţiei tehnice aplicabilă, dacă de la data construirii/reglării a trecut o perioadă mai
mare de 1 an de zile şi dacă producătorul dispozitivelor de siguranţă nu prevede o altă
perioadă de valabilitate a reglării;
e) documentul de atestare a rezultatelor corespunzătoare obţinute la operaţia de
pregătire a suprafeţelor interioare, dacă această operaţie a fost prevăzută şi efectuată la
producător;
f) copii ale autorizaţiilor personalului de deservire şi RSVTI;
(2) Pentru cazanele vechi care au mai funcţionat, în plus faţă de documentele prevăzute la
alin. (1) mai sunt necesare şi următoarele documente:
a) documente privind rezultatele verificărilor efectuate în timpul utilizării, pentru cazane
vechi (cartea cazanului);
b) documentaţia tehnică reconstituită prevăzută la art. 69 alin. (2), dacă nu există
documentaţia prevăzută la alin. (1) lit. c); documentaţia tehnică reconstituită trebuie să
corespundă cerinţelor care au reglementat construirea cazanului;
c) declaraţia pe propria răspundere a deţinătorului/utilizatorului în care să se menţioneze
ultimul loc de funcţionare;
d) raportul tehnic întocmit de persoana juridică autorizată pentru verificări tehnice în
utilizare pentru investigaţii/examinări cu caracter tehnic.
57
SECŢIUNEA a 3-a
Verificarea tehnică în vederea autorizării funcţionării
Art. 85 În vederea autorizării funcţionării cazanului, inspectorul de specialitate din cadrul

ISCIR, efectuează sau asigură că sunt efectuate, după caz următoarele activităţi:
a) verificarea existenţei şi a conţinutului documentaţiei tehnice de însoţire a cazanului, în
cazul cazanului nou, sau a cărţii cazanului, în cazul cazanului vechi;
b) verificarea condiţiilor de instalare a cazanului în ceea ce priveşte respectarea avizului
obligatoriu de instalare eliberat de către ISCIR, precum şi verificarea echipării cazanului
cu aparatura de măsurare, control şi automatizare şi cu dispozitivele de siguranţă, în
funcţie de nivelul de supraveghere permanent sau nepermanent în care se încadrează
cazanul;
c) verificarea condiţiilor de montare pentru cazanele vechi, care au mai funcţionat şi au
necesitat montare;
d) verificarea condiţiilor privind regimul chimic al cazanului şi anume:
1) existenţa prizelor şi a dispozitivelor de prelevare a probelor de apă de alimentare şi
din cazan, de abur saturat şi supraîncălzit şi de condensat ale cazanului;
2) existenţa, dotarea şi organizarea punctului de lucru sau a laboratorului chimic din
centrala termică
3) existenţa registrului de analize cu indicii chimici şi cu frecvenţa minimă obligatorie a
analizelor.
e) revizia interioară conform art. 85;
f) încercarea la presiune hidraulică conform art. 86;
g) verificarea reglării supapelor de siguranţă conform art. 87;
h) încercarea la cald conform art. 90; modul de efectuare a verificărilor şi încercărilor şI
documentele care se întocmesc trebuie să fie conform prevederilor prescripţiei tehnice
care reglementează activităţile în domeniul instalaţiilor de ardere şi automatizare;
i) verificarea stării suprafeţelor interioare conform art. 91;
j) verificarea registrului de supraveghere a funcţionării cazanului; registrul de
supraveghere a funcţionării cazanului se sigilează, numerotează şi vizează de conducerea
deţinătorului/utilizatorului.
Art. 86 (1) Revizia interioară se efectuează în condiţiile precizate la capitolul VI,

secţiunea a 2-a şi constă în verificarea interioară şi verificarea exterioară a cazanului,
astfel:
a) verificarea interioară prin examinarea părţilor componente ale cazanului şi, în special,
a pereţilor metalici accesibili ai elementelor sub presiune, atât pe partea dinspre apă, cât
şI pe partea dinspre gazele de ardere, în scopul constatării stării tehnice a cazanului;
b) verificarea exterioară prin examinarea tuturor elementelor cazanului la exterior, în
58
scopul constatării stării suprafeţelor, a îmbinărilor sudate şi a depistării eventualelor
defecte ca urmare a operaţiilor de transport şi montare/instalare, precum şi a comportării
cazanului faţă de acţiunea mediului ambiant.
(2) Verificarea exterioară cuprinde verificarea plăcii de timbru precum şi verificarea
existenţei marcajului de conformitate, atunci când cerinţa de marcare îi este aplicabilă.
(3) Revizia interioară poate să nu se efectueze la cazanele noi la care de la data
construirii nu au trecut mai mult de 12 luni.
PT C 1-201044
Art. 87 (1) Încercarea la presiune hidraulică se efectuează în condiţiile precizate la
capitolul VI, secţiunea a 3-a.
(2) Pentru cazanele noi, încercarea la presiune la locul de instalare nu este obligatorie
dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:
a) încercarea la presiune hidraulică a fost efectuată la producător şi de la data efectuării
acesteia nu au trecut mai mult de 12 luni;
b) cazanul nu a suferit deformaţii locale vizibile ca urmare a operaţiilor de transport şi
instalare;
c) în timpul instalării nu au fost executate lucrări de sudare la părţile sub presiune ale
cazanului.
Art. 88 (1) După efectuarea încercării la presiune hidraulică se efectuează verificarea

funcţionării supapelor de siguranţă care echipează cazanul.
(2) Presiunea de deschidere trebuie să fie cea indicată de producătorul cazanului, iar în
lipsa acestor indicaţii conform datelor din tabelul 2.
Tabelul 2
Presiunea de reglare (pr) a supapei de siguranţă
Supapa de control Supapa de lucru
Presiunea nominală pe tambur *) pe pe tambur *)
a cazanului (pn), în bar supraîncălzitor**)
până la 8 inclusiv pmax.+ 0,2 bar pmax-ps + 0,2 bar pmax. + 0,2 bar
peste 8 şi până la 16 pmax.+ 0,2 bar pmax-ps + 0,2 bar pmax. + 0,3 bar
inclusiv
peste 16 şi până la 100 1,03 x pmax. 1,02 x(pmax.-ps) 1,08 x pmax.
inclusiv
peste 100 1,05 x pmax. 1,02 x(pmax. -ps) 1,08 x pmax.
*) Sau la ieşirea din cazan, în cazul cazanelor cu străbatere forţată.

**) Numai în cazul cazanelor cu tambur la care trebuie să se ţină seama de pierderea de
presiune în supraîncălzitor (ps ).
pmax. - presiunea maximă a cazanului.
59
PT C 1-201045
Art. 89 După efectuarea verificării documentaţiei, reviziei interioare şi a încercării la
presiune hidraulică, inspectorul de specialitate din cadrul ISCIR întocmeşte un proces-
verbal, sau după caz procese-verbale de verificare tehnică, cu menţionarea rezultatelor
verificărilor.
Art. 90 În scopul realizării încercării la cald şi verificării stării suprafeţelor interioare,

ISCIR trebuie să fie anunţat de către deţinător/utilizator cu cel puţin 7 zile înainte de data
stabilită pentru aceste operaţii.
Art. 91 (1) Încercarea la cald constă în următoarele verificări principale:

a) verificarea etanşeităţii îmbinărilor vizibile ale cazanului;
b) verificarea funcţionării armăturilor de siguranţă şi de control;
c) verificarea realizării funcţiilor de reglare, de protecţie, de semnalizare şi de
monitorizare ale instalaţiei de automatizare;
d) verificarea funcţionării instalaţiei de ardere;
e) verificarea funcţionării principalelor instalaţii auxiliare aferente cazanului;
f) verificarea realizării principalilor indici de funcţionare ai cazanului;
g) verificarea dilatării libere la cazanele la cele prevăzute cu această posibilitate;
h) verificarea existenţei instrucţiunilor de exploatare a cazanului şi verificarea, prin
sondaj, a modului de însuşire a acestora de către personalul de deservire.
(2) Punerea în funcţiune pentru încercarea la cald a cazanului se face de către:
a) producătorul acestuia; în acest caz nu este necesar ca producătorul să fie autorizat
conform prevederilor prescripţiei tehnice privind sistemele de ardere şi automatizare;
b) persoana juridică, care efectuează lucrări la instalaţia de automatizare şi de ardere,
autorizată conform prevederilor prescripţiei tehnice aplicabile.
(3) În cazul în care se decide ca inspectorul de specialitate din cadrul ISCIR să nu
participe la încercarea la cald, această încercare se realizează cu respectarea prevederilor
alin. (1) şi alin. (2), inspectorul de specialitate din cadrul ISCIR urmând să ia în
considerare şI documentul întocmit de persoana juridică __________prevăzută la alin.
(2), respectând prevederile alin.
(1), cu participarea personalului de deservire şi operatorului RSVTI al
Art. 92 (1) Verificarea stării suprafeţelor interioare se efectuează în urma operaţiei de

pregătire a suprafeţelor interioare atunci când aceasta nu este efectuată conform art. 83
alin. (1) lit. e).46
(2) Pregătirea suprafeţelor interioare menţionată la alin. (1) se execută de către personae
juridice autorizate pentru întreţinerea prin spălare chimică, în conformitate cu prevederile
prescripţiei tehnice aplicabile.
60
Art. 93 (1) Inspectorul de specialitate din cadrul ISCIR poate solicita efectuarea şi a altor
verificări şi încercări, în afara celor prevăzute la art. 84, în limitele prevăzute de
producător, privind funcţionarea în condiţii de siguranţă a cazanului.
(2) Verificarea tehnică este condusă de către inspectorul de specialitate din cadrul ISCIR.
(3) La verificările prevăzute la alin. (1) trebuie să participe RSVTI al
deţinătorului/utilizatorului, personalul de deservire al cazanului, reprezentanţii persoanei
juridice autorizate care au efectuat instalarea/montarea şi punerea în funcţiune a
cazanului şi, dacă este cazul, la solicitarea inspectorului de specialitate din cadrul ISCIR,
orice altă persoană implicată în montarea, punerea în funcţiune, deţinerea/utilizarea
cazanului.
SECŢIUNEA a 4-a
Concluziile verificării tehnice în vederea autorizării funcţionării
Art. 94 Autorizarea funcţionării cazanului se acordă numai după ce au fost efectuate

activităţile prevăzute la art. 84 şi rezultatele acestora asigură funcţionarea în condiţii de
siguranţă a cazanului, conform procesului-verbal, întocmit de inspectorul de specialitate
din cadrul ISCIR, prevăzut în anexa 2, unde se consemnează parametrii de funcţionare şi
data efectuării următoarei verificări tehnice (ziua, luna şi anul), cu respectarea
prevederilor art. 185 alin. (1) şi art.196 alin. (1). Procesul-verbal de verificare tehnică se
ataşează la cartea cazanului.
Art. 95 Dacă rezultatele verificării tehnice sunt necorespunzătoare, neconformităţile se

consemnează în procesul-verbal de verificare tehnică şi nu se autorizează funcţionarea
cazanului.
Art. 96 Este interzisă autorizarrea funcţionării cazanului cu condiţia îndeplinirii
ulterioare a unor dispoziţii menţionate în procesul-verbal de verificare tehnică.
Art. 97 (1) Pentru fiecare cazan care a obţinut autorizarea funcţionării, la prima
autorizare, se întocmeşte o carte a cazanului, ce trebuie să conţină:
a) documentaţia tehnică menţionată la art. 69;
b) partea de evidenţă a verificărilor, eliberată de ISCIR, care se compune din:
1) copertă fixă;
2) parte legată cu coperta ce conţine informaţii referitoare la amplasare şi verificările
tehnice efectuate;
3) parte prevăzută cu sistem de ataşare a documentelor şi documentaţiilor întocmite pe
toată durata de utilizare a cazanului.
(2) Cartea cazanului se păstrează de către deţinător/utilizator.
61
CAPITOLUL V
UTILIZAREA/EXPLOATAREA CAZANELOR
SECŢIUNEA 1
Prevederi generale
Art. 98 Pentru funcţionarea în condiţii de siguranţă, deţinătorii/utilizatorii au obligaţia să

asigure pe toată perioada de utilizare a cazanului operator RSVTI, autorizat de către
ISCIR.
Art. 99 Autorizarea/reautorizarea RSVTI se efectuează în conformitate cu legislaţia în
vigoare.
SECŢIUNEA a 2-a
Supravegherea cazanelor
Art. 100 Supravegherea în regim permanent se efectuează de către:

a) fochişti, autorizaţi pentru clasele şi grupele de cazan deservite;
b) automatist pentru supraveghere şi întreţinere cazane, în cazul centralelor termice
echipate cu mai multe cazane, care au individual următoarele caracteristici: cazanele de
abur având debitul de cel mult 10 t/h şi presiunea de 16 bar şi, respectiv, cazanele de apă
fierbinte având debitul de cel mult 5 Gcal/h;
c) laboranţi operatori centrale termice, pentru supravegherea regimului chimic al apei de
alimentare şi calităţii aburului.
Art. 101 Supravegherea în regim nepermanent se efectuează de către:48

a) fochişti autorizaţi pentru clasele şi grupele de cazan deservite sau personal tehnic din
cadrul deţinătorului/utilizatorului, instruit de către persoana juridică ce efectuează
punerea în funcţiune, pe baza instrucţiunilor specifice emise de către producătorul
cazanului, precum şI ale celor referitoare la centrala termică emise de proiectantul
centralei termice;
b) laboranţi operatori centrale termice, pentru supravegherea regimului chimic al apei de
alimentare şi calităţii aburului.
Art. 102 Într-o centrală termică pot funcţiona simultan maxim 3 cazane în regim de
supraveghere nepermanentă.
Art. 103 La sălile cazanelor unde debitul nominal al cazanelor în funcţiune nu depăşeşte
10t/h respectiv 5 Gcal/h şi nu sunt mai mult de 3 cazane în funcţiune, având în vedere
automatizarea şi protecţia cazanelor şi a instalaţiilor anexe, fochistul poate îndeplini şI
sarcinile laborantului-operator centrală termică, cu condiţia să fie autorizat de către
62
ISCIR şI ca laborant-operator centrală termică. Acest lucru se precizează de către
proiectantul centralei termice în documentaţia de aviz obligatoriu de instalare.
Art. 104 Supravegherea cazanelor din categoria E şi a cazanelor înglobate în linii

tehnologice poate fi şi nepermanentă, dacă producătorul prevede acest lucru în
documentaţia tehnică de însoţire a cazanului.
SECŢIUNEA a 3-a
Organizarea sălii cazanelor
Art. 105 (1) Accesul în sala cazanelor a persoanelor străine de exploatarea cazanelor şi a
instalaţiilor auxiliare ale acestora este interzis fără aprobarea, prealabilă, din partea
conducerii deţinătorului/utilizatorului.
(2) Inspectorul de specialitate din cadrul ISCIR, precum şi personalul propriu de
supraveghere al deţinătorului/utilizatorului poate intra oricând în sala cazanelor pe baza
legitimaţiei de serviciu sau a delegaţiei speciale de control.
Art. 106 Nu se admite a se da sălii cazanelor altă întrebuinţare în afara celei de

exploatare şi întreţinere a cazanelor şi a instalaţiilor auxiliare.
PT C 1-2019
Art. 107 Spaţiile de acces şi de deservire a diferitelor locuri de muncă din sala cazanelor
precum şi căile spre uşile sălii trebuie să fie întotdeauna libere. Uşile trebuie să fie
descuiate tot timpul cât sunt în funcţiune.
Art. 108 În sala cazanelor trebuie să existe telefon sau alte mijloace de semnalizare şi
comunicare rapidă cu exteriorul, în special cu conducerea deţinătorului/utilizatorului, cu
locurile de consum a aburului, cu sursa de gaze fierbinţi în cazul cazanelor recuperatoare
şI altele asemenea, care să evite deplasările personalului de deservire a cazanului şi
părăsirea sălii cazanelor.
Art. 109 (1) În sala cazanelor se afişează, la loc vizibil, instrucţiuni de exploatare, care să
ţină seama de specificul fiecărui cazan din sala cazanelor.
(2) De asemenea, se afişează instrucţiuni interne privind atribuţiile personalului şi modul
de deservire a cazanului, precum şi panouri cu instrucţiuni de protecţia muncii.
(3) În cazul instalaţiilor complexe, atunci când volumul acestor instrucţiuni nu permite
afişarea acestora, personalul de deservire trebuie să aibă individual, la dispoziţie în sala
cazanelor sau în camera de comandă, aceste instrucţiuni.
63
SECŢIUNEA a 4-a
Personalul de deservire şi organizarea muncii în centrala termică
Art. 110 Deţinătorul/utilizatorul, cei însărcinaţi în scris de către acesta, precum şi întreg
personalul de deservire sunt obligaţi să cunoască şi să respecte prevederile prezentei
prescripţii tehnice, instrucţiunile de utilizare a cazanelor precum şi instrucţiunile generale
ale sălii cazanelor, elaborate de către proiectantul acesteia, precum şi toate dispoziţiile
actelor normative în vigoare care reglementează exploatarea cazanelor.
Art. 111 Fochiştii, laboranţii operatori şi automatiştii pentru supraveghere şi întreţinere

care deservesc cazanele trebuie să fie autorizaţi/reautorizaţi în conformitate cu
prevederile prescripţiei tehnice aplicabile.
Art. 112 (1) Deţinătorii/utilizatorii de săli cazane numesc responsabil sală cazane,
fochişti şefi, fochişti, ajutori fochişti, laboranţi operatori şi automatiştii pentru
supraveghere şi0 întreţinere, după caz, conform organizării muncii în sala cazanelor
prevăzută în avizul obligatoriu de instalare.
(2) Fochiştii şefi se numesc de către deţinător/utilizator numai dintre fochiştii autorizaţi.
Art. 113 (1) Deţinătorul/utilizatorul poate încredinţa sala cazanelor unui responsabil cu
pregătire tehnică corespunzătoare.
(2) În raport cu importanţa cazanelor, pot fi numiţi ca responsabili sală cazane:
a) ingineri sau subingineri de specialitate (specialitatea energetică sau mecanică);
b) tehnicieni sau maiştri de specialitate (specialitatea energetică sau mecanică) cu o
practică în exploatarea cazanelor de cel puţin 5 ani;
c) fochişti şefi cu o vechime în această atribuţie de cel puţin 5 ani.
(3) În cazul sălilor mici de cazane dotate cu cazane de abur sau de apă fierbinte cu un
debit cumulat de cel mult 2 t/h, respectiv 1 Gcal/h, atribuţiile responsabilului sălii
cazanelor pot fi îndeplinite de o persoană competentă alta decât cele prevăzute la alin. (2)
numită prin decizie de către deţinător/utilizator.
Art. 114 Personalul de deservire îndeplineşte în timpul funcţionării cazanului numai

sarcinile legate de exploatarea acestuia, conform instrucţiunilor de exploatare şi
instrucţiunilor interne.
Art. 115 Obligaţiile şi responsabilităţile personalului de deservire sunt menţionate în

capitolul XIV secţiunea a 4-a.
64
SECŢIUNEA a 5-a
Evidenţa exploatării cazanelor
Art. 116 (1) Pentru fiecare sală cazane trebuie să existe un registru de supraveghere cu
evidenţa funcţionării şi un registru de analize pentru circuitul apă-abur-condensat.
(2) Registrele numerotate, sigilate şi semnate de conducerea deţinătorului/utilizatorului se
păstrează în condiţii bune în sala cazanelor sau a instalaţiei tehnologice.
(3) Înscrierile în registre trebuie să fie vizibile, lizibile şi de neşters, nefiind permise
corecturi sau ştersături ci numai anulări contrasemnate de persoana care le-a efectuat.
Art. 117 În registrele de supraveghere pot face înscrieri fochistul, fochistul şef,
laborantuloperator centrală termică, responsabilul sălii cazanelor, RSVTI, factorii
responsabili ai5deţinătorului/utilizatorului (conducerea deţinătorului/utilizatorului şi
persoanele însărcinate în scris de către aceasta), precum şi alte persoane din exploatare,
conform atribuţiilor ce le revin prin instrucţiunile interne (inclusiv prin specificaţiile
rezultate din autorizarea de către ISCIR a funcţionării cazanului în regim de supraveghere
nepermanentă, dacă este cazul).
Art. 118 Fochistul înscrie în registrul de supraveghere următoarele:

a) constatările privind starea cazanului, a instalaţiilor auxiliare, a armăturilor, a sistemului
de automatizare şi altele asemenea, efectuate la preluarea serviciului;
b) ora la care efectuează operaţiile de verificare a armăturilor şi instalaţiilor auxiliare,
aelementelor principale ale instalaţiei de automatizare din sistemul de protecţie automată
şI operaţiile principale în funcţionarea cazanului, inclusiv constatările făcute;
c) ora la care s-au produs anumite defecţiuni sau fenomene anormale în exploatarea
cazanului, indicând locul şi felul defecţiunii, precum ora şi modul de remediere a
acestora;
d) ora aprinderii şi stingerii focului.
Art. 119 Laborantul-operator centrală termică înscrie în registrul de analize:

a) indicii de calitate ai fluidelor cu frecvenţa impusă prin avizul obligatoriu de instalare;
b) operaţiile principale privind tratarea apei.
Art. 120 Responsabilul sălii cazanelor şi fochistul şef trebuie să înscrie în registrul de
supraveghere următoarele:
a) data şi ora la care trebuie să fie pus în funcţiune sau oprit cazanul;
b) constatările făcute cu ocazia controlului instalaţiei şi activităţii personalului de
deservire, precum şi dispoziţiile date;
65
c) orice alte dispoziţii referitoare la exploatarea, întreţinerea, revizia tehnică, repararea şI
verificarea tehnică a cazanelor şi instalaţiilor anexe, precum şi cele referitoare la
organizarea muncii în sala cazanelor.
Art. 121 (1) Lucrările de reparare efectuate, inclusiv a curăţărilor de piatră, la instalaţia
de cazane, se menţionează în registrul de supraveghere.
(2) Responsabilul sălii cazanelor înscrie în registrul de supraveghere data, locul, felul
lucrării de reparare şi operaţiile efectuate.
PT C 1- SECŢIUNEA a 8-a
Pornirea cazanului
Art. 138 Pornirea cazanului trebuie să se efectueze conform instrucţiunilor întocmite de

producătorul acestuia şi/sau instrucţiunilor întocmite de proiectantul sălii cazanelor dar
nu mai puţin decât cele stabilite în prezenta secţiune.
Art. 139 Supraîncălzitoarele umplute cu apă de răcire se golesc după ce presiunea din
cazan este conform celei stabilite în documentaţia tehnică de însoţire. După golire se face
legătura între supraîncălzitor şi spaţiul de abur al cazanului.
Art. 140 Supraîncălzitoarele prevăzute cu canale pentru ocolirea gazelor de ardere se

introduc în circuitul de funcţionare al cazanului prin manevrarea corespunzătoare a
clapetelor, după ce s-a atins presiunea nominală a cazanului.
Art. 141 (1) Economizorul izolabil (pe partea de gaze) se pune în funcţiune imediat după
alimentarea cazanului cu apă prin manevrarea clapetelor de conducere a gazelor de ardere
în poziţia necesară.
(2) Se controlează creşterea temperaturii apei în economizor până la atingerea stării
normale de funcţionare.
(3) În cazul folosirii unor combustibili cu umiditate mare, în scopul evitării formării
picăturilor de apă pe ţevile economizorului, clapetele pentru conducerea gazelor de ardere
se deschid atunci când temperatura acestora a atins valoarea stabilită în instrucţiunile de
exploatare.
Art. 142 În cazul economizoarelor cu recirculaţie, în timpul pornirii şi înainte de

alimentarea cazanului cu apă, recirculaţia se închide.
Art. 143 (1) Conectarea cazanului la conducta de abur principală trebuie să se facă prin
deschiderea treptată a robinetului principal după golirea completă de apă condensată a
circuitului şi după încălzirea acestuia prin suflare cu abur.
(2) În timpul încălzirii se urmăreşte atent starea generală a conductei, a
66
compensatoarelor, a reazemelor şi a suspensiilor, precum şi dilatarea uniformă a acesteia.
(3) La apariţia vibraţiilor sau a şocurilor puternice trebuie să se întrerupă încălzirea până
la eliminarea cauzelor.
Art. 144 (1) În cazul în care conectarea cazanului la conducta principală se face când
aceasta se află sub presiune, de exemplu când prin conductă circulă abur provenit de la
alte surse, presiunea în cazan trebuie să fie conform instrucţiunilor întocmite de către
producător sau de către proiectantul sălii cazanelor;
(2) În cazul în care conectarea cazanului cu supraîncălzitor la conducta principală se face
în condiţiile de la alin. (1), temperatura aburului supraîncălzit trebuie să fie conform
instrucţiunilor întocmite de către producător sau de către proiectantul sălii cazanelor.
Art. 145 Pe măsură ce se măreşte sarcina cazanului, eşaparea aburului în atmosferă se

micşorează conform prevederilor documentaţiei tehnice de însoţire şi/sau instrucţiunilor
elaborate de proiectantul centralei termice.
SECŢIUNEA a 9-a
Funcţionarea cazanului
Art. 146 Funcţionarea cazanului trebuie să fie conform instrucţiunilor întocmite de

producătorul acestuia şi/sau instrucţiunilor întocmite de proiectantul sălii cazanului.
NOTĂ: În cazul cazanelor autorizate să funcţioneze în regim de exploatare fără
supraveghere permanentă, instrucţiunile de exploatare trebuie să detalieze prioritar
condiţionările speciale pentru această modalitate de funcţionare; funcţionarea în regim de
supraveghere periodică S1-Sp 24 sau S1-Sp 72 se specifică în procesul-verbal de
verificare tehnică.
Art. 147 În timpul funcţionării, personalul de deservire trebuie să supravegheze starea

cazanului şi a instalaţiilor auxiliare, a sistemului de automatizare, respectând cu stricteţe
regimul de exploatare stabilit pentru cazan.
Art. 148 În timpul funcţionării cazanului se acordă o atenţie deosebită:57

a) menţinerii nivelului normal al apei printr-o alimentare uniformă a cazanului; nu se
admite scăderea sau creşterea nivelului sub nivelul minim, respectiv peste nivelul maxim;
b) menţinerii presiunii nominale a aburului;
c) menţinerii temperaturii nominale a aburului supraîncălzit şi a apei de alimentare;
d) funcţionării normale a arzătoarelor;
e) funcţionării normale a aparatelor de măsurare şi control, a instalaţiei de protecţie şI
reglare automată, a tuturor armăturilor şi altele asemenea;
67
f) menţinerii debitului de apă corespunzător cantităţii de combustibil şi debitului de abur
livrat (la cazanele cu străbatere forţată).
Art. 149 Verificarea bunei funcţionări a manometrelor şi purjarea tubului sifon se

efectuează cel puţin o dată pe schimb.
Art. 150 (1) Verificarea bunei funcţionări a indicatoarelor de nivel se efectuează astfel:
a) la cazanele cu presiunea nominală până la 15 bar inclusiv, se efectuează cel puţin o
dată pe schimb;
b) la cazanele cu presiunea nominală peste 15 bar şi până la 40 bar inclusiv, se
efectuează cel puţin o dată la 24 de ore;
c) la cazanele cu presiunea nominală peste 40 bar, se efectuează la intervalele stabilite
în instrucţiunile de exploatare.
(2) Compararea indicaţiilor indicatoarelor de nivel cu acţiune indirectă cu cele ale
indicatoarelor de nivel cu acţiune directă se face cel puţin o dată pe schimb.
(3) Cauzele ce au determinat defectele constatate trebuie să fie înlăturate imediat, iar în
cazul în care acestea nu se pot înlătura trebuie să fie anunţat responsabilul sălii cazanelor
pentru luarea măsurilor necesare.
Art. 151 (1) Verificarea funcţionării supapelor de siguranţă se efectuează prin suflare
astfel:
a) la cazanele cu presiunea nominală până la 40 bar inclusiv, se efectuează cel puţin o
dată la 24 ore;
b) la cazanele cu presiunea nominală peste 40 bar, se efectuează la intervalele stabilite
în instrucţiunile de exploatare a cazanului.
(2) Verificarea funcţionării supapelor de siguranţă la cazanele cu presiune nominală peste
40 bar trebuie să fie efectuată în prezenţa responsabilului sălii cazanelor.58
(3) Orice defect constatat la supapele de siguranţă se aduce imediat la cunoştinţa
responsabilului sălii cazanelor sau RSVTI.
(4) Nu se admite funcţionarea cazanelor cu supape de siguranţă defecte sau dereglate.
(5) De asemenea, nu se admite blocarea sau încărcarea suplimentară a supapelor de
siguranţă.
(6) În cazul înlocuirii supapei de siguranţă cu o alta, de aceeaşi tipodimensiune, RSVTI
trebuie să menţioneze acest lucru într-un proces-verbal care se ataşează la cartea
cazanului.
Art. 152 (1) Verificarea bunei funcţionări a dispozitivelor de alimentare cu apă se face
prin pornirea pe timp scurt a fiecăruia dintre acestea.
(2) La cazanele cu presiunea nominală până la 40 bar inclusiv, verificarea bunei
68
funcţionări a dispozitivelor de alimentare cu apă se face cel puţin o dată pe schimb, iar la
cazanele cu presiunea nominală peste 40 bar, la intervalele stabilite în instrucţiunile de
exploatare.
Art. 153 Purjarea periodică a cazanului se face la intervalele şi cu durata stabilite în

instrucţiunile de exploatare. Se procedează astfel:
a) înainte de purjare se verifică buna funcţionare a indicatoarelor de nivel şi a
dispozitivelor de alimentare cu apă; nivelul apei în cazan trebuie să fie între nivelul
normal şI nivelul maxim, iar după purjare să nu scadă sub nivelul minim;
b) în timpul purjării se urmăreşte nivelul apei în cazan; la apariţia în reţeaua de purjare a
vibraţiilor puternice sau a şocurilor hidraulice, purjarea trebuie să fie întreruptă imediat;
c) după purjare se controlează dacă robinetul de purjare închide etanş.
Art. 154 Suflarea cenuşii şi a funinginii de pe suprafeţele de încălzire ale cazanului

trebuie să se facă la intervalele stabilite în instrucţiunile de exploatare. Aceasta se
efectuează în sensul de evacuare a gazelor de ardere, începând de la focar spre canalele
de gaze, asigurându-se în acest timp un tiraj mărit.
Art. 155 Aparatura de măsurare şi control, de protecţie, de monitorizare şi de reglare

automată a parametrilor de funcţionare trebuie să fie verificată la intervalele stabilite în
instrucţiunile de exploatare, ca de exemplu la cazanele care funcţionează în regim de
supraveghere nepermanentă, S1-Sp 24 sau S1-Sp 72, aceste verificări se suplimentează
obligatoriu cu autocontrolul elementelor sistemului de automatizare, cu autodiagnosticare
şi5cu profilaxie automată pentru elementele sistemelor de protecţie automată, cu
înregistrare automată a evenimentelor şi parametrilor în perioadele de funcţionare cu
supraveghere aflată exclusiv în sarcina sistemului de automatizare.
Art. 156 Rezultatele verificărilor efectuate conform art. 148-154 se înscriu în registrul de
supraveghere al sălii cazanelor.
NOTĂ: În cazul sălii cazanului echipat cu cazane nesupravegheate permanent, sistemul
de automatizare trebuie să cuprindă cel puţin un subansamblu de înregistrare automată a
tuturor parametrilor şi verificărilor efectuate prin autocontrol periodic, a tuturor
evenimentelor şi intervenţiilor automate efectuate de sistemul de automatizare în
perioadele autorizate de funcţionare fără supraveghere cu operator pentru restabilirea
funcţionării normale sau blocarea în caz de avarie.
Art. 157 (1) Fochistul este obligat să oprească imediat cazanul din funcţiune atunci când:
a) nivelul apei a scăzut sub cel minim, fiind totuşi vizibil prin vizorul sticlei de nivel şi
continuă să scadă deşi cazanul este alimentat intens cu apă;
b) nivelul apei nu se mai vede prin vizorul sticlei de nivel şi nu reapare atunci când se
69
închide robinetul care face legătura cu spaţiul de abur al sticlei de nivel; în acest caz, nu
este admisă alimentarea cu apă;
c) debitul de apă de alimentare, la cazanele cu străbatere forţată, a scăzut sub limita
minimă de siguranţă prevăzută în instrucţiunile de exploatare;
d) toate dispozitivele de alimentare cu apă sunt defecte;
e) toate indicatoarele de nivel nu funcţionează;
f) nivelul apei a trecut peste marginea superioară a sticlei de nivel şi prin purjarea
cazanului nivelul apei nu scade;
g) la elementele cazanului, tambur, colectoare, camere de apă, ţevi, plăci tubulare, cutii
de foc şi altele asemenea au apărut deformaţii, cu excepţia deformaţiilor la ţevi care nu
afectează siguranţa în funcţionare, fisuri sau crăpături, cu excepţia fisurilor şi crăpăturilor
la ţevi care nu afectează siguranţa în funcţionare, scurgeri pe la îmbinările sudate şi
încălzirea la roşu a unei părţi din peretele metalic;
h) s-au produs crăpături care afectează siguranţa în funcţionare sau dărâmături la zidăria
focarului sau a cazanului;
i) s-a încălzit la roşu o porţiune din scheletul metalic de susţinere a cazanului;
j) combustibilul antrenat arde în canalele de gaze de ardere şi temperatura acestor gaze
creşte anormal;
k) sunt atinse limitele de declanşare prin protecţia automată a cazanului, dar instalaţia de
automatizare nu realizează declanşarea;
l) s-a produs o explozie de gaze în focarul cazanului;
m) a izbucnit un incendiu în sala cazanelor, care progresează rapid şi nu poate fi stins;
n) la stingerea accidentală a focului în camera de ardere.
(2) Funcţie de particularităţile funcţionale ale cazanului, în instrucţiunile de exploatare se
stabilesc şi alte cazuri de oprire din funcţiune a cazanului.
(3) Cazurile de la alin. (1) de oprire din funcţiune a cazanului trebuie să fie aduse la
cunoştinţa responsabilului sălii cazanelor şi RSVTI şi trebuie să fie înscrise în registrul de
supraveghere, iar atunci când se soldează cu avarii/accidente se comunică la ISCIR,
procedându-se conform capitolului XI. În acest caz, RSVTI şi responsabilul sălii
cazanelor întocmesc un raport de avarie cu situaţia tehnică a cazanului imediat după
avarie, care poate include şi fotografii ale zonei avariate, precum şi intervenţiile operate
asupra zonei avariate pentru a se evita riscuri suplimentare pe care avaria respectivă le
poate genera.
Art. 158 La apariţia unor defecte de natura celor exceptate la art. 156 alin. (1) lit. g),
precum şi a curgerilor la îmbinările mandrinate, a diferitelor defecte ale armăturii de
control şi de siguranţă şi ale instalaţiilor auxiliare, personalul de deservire anunţă imediat
responsabilul sălii cazanului şi RSVTI; responsabilul sălii cazanului dispune măsurile
necesare în vederea eliminării defectelor respective.
70
Art. 159 (1) Supraîncălzitorul cazanului se verifică în timpul funcţionării în ceea ce
priveşte:
a) temperatura de supraîncălzire, care trebuie să fie menţinută şi la sarcina redusă a
cazanului;
b) starea generală şi etanşeitatea serpentinelor;
c) închiderea sigură a robinetului de umplere cu apă.
(2) În timpul opririi din funcţiune a cazanului se verifică sistemul de susţinere a
supraîncălzitorului.
Art. 160 (1) La funcţionarea economizorului se urmăreşte ca:

a) alimentarea cu apă să se facă în mod continuu;
b) temperatura apei la ieşirea din economizorul de tip nefierbător să fie mai mică decât
temperatura de fierbere din cazan cu valoarea indicată prin proiect;
c) temperatura apei la intrarea în economizor să fie de cel puţin 40ºC;
d) purjarea să fie efectuată periodic.
(2) În cazul în care la economizor apare un defect care îl face impropriu funcţionării, se
procedează la izolarea acestuia şi la alimentarea cazanului prin conducta de ocolire.
(3) În cazul economizoarelor neizolabile se opreşte cazanul din funcţiune, căutând să se
menţină nivelul normal al apei până la răcirea suficientă a cazanului.
Art. 161 Elementele cazanului (colectoarele, distribuitoarele, ţevile de legătură şi ţevile
de supraîncălzitor), care funcţionează la o temperatură a pereţilor de 450ºC şi mai mare,
trebuie să fie verificate în ceea ce priveşte deformaţiile şi modificările structurale.
SECŢIUNEA a 10-a
Oprirea, răcirea şi golirea cazanului
Art. 162 Oprirea, răcirea şi golirea cazanului trebuie să fie conform instrucţiunilor
întocmite de producătorul acestuia şi/sau instrucţiunilor întocmite de proiectantul sălii
cazanului care trebuie să cuprindă cel puţin cerinţele din prezenta secţiune.
Art. 163 Înainte de oprirea cazanului din funcţiune se efectuează următoarele operaţii:
a) se alimentează cazanul cu apă până la un nivel puţin peste nivelul normal;
b) se reduce treptat arderea prin micşorarea cantităţii de combustibil şi de aer de ardere;
c) se ia măsuri pentru evitarea depăşirii temperaturii maxime admise în economizor (în
cazul economizoarelor izolabile).
Art. 164 Nu se admite stingerea focului cu apă, în afară de cazurile speciale prevăzute în
instrucţiunile de exploatare (stingerea unui incendiu), urmărindu-se ca jetul de apă să nu
pătrundă la pereţi şi la zidăria cazanului.
71
Art. 165 Decuplarea cazanului de la conducta principală de abur se face conform
instrucţiunilor de exploatare.
Art. 166 La oprirea din funcţiune a cazanului se asigură răcirea corespunzătoare a62
supraîncălzitorului, conform instrucţiunilor de exploatare.
Art. 167 (1) Răcirea cazanului înainte de golirea apei se face continuu i fără ocuri.
(2) Timpul şi modul de răcire se precizează în instrucţiunile de exploatare, în funcţie
despecificul cazanului.
Art. 168 (1) Golirea de apă a cazanului se executa conform instrucţiunilor de exploatare
după ce presiunea din cazan a scăzut complet, iar prin robinetul de aerisire sau, după caz,
prin supapele de siguranţă deschise în vederea aerisirii nu mai iese abur.
(2) După golire se deschid toate capacele şi se demontează robinetele în scopul răcirii
cazanului şi prin aerisire.
(3) Golirea cazanului şi a economizorului se face şi la opririle din funcţiune de scurtă
durată, dacă există pericol de îngheţ.
CAPITOLUL VI
VERIFICAREA TEHNICĂ PERIODICĂ ŞI VERIFICAREA TEHNICĂ
NEPROGRAMATĂ
SECŢIUNEA 1
Prevederi generale
Art. 177 (1) Cerinţele tehnice prevăzute în prezentul capitol sunt condiţii minime
obligatorii referitoare la verificarea tehnică periodică şi la verificarea tehnică
neprogramată a cazanelor.
(2) Toate constatările referitoare la verificarea tehnică periodică şi la verificarea tehnică
programată a cazanelor trebuie să fie consemnate de către inspectorul de specialitate din
cadrul ISCIR sau de către RSVTI al deţinătorului/utilizatorului în procese-verbale de
verificare tehnică. Modelele proceselor-verbale de verificare tehnică sunt prevăzute în
anexele 2 şi 3.
Art. 178 Verificările tehnice periodice se efectuează de către:

a) inspectorii de specialitate din cadrul ISCIR, pentru cazanele de abur sau de apă
fierbinte cu debit mai mare de 2 t/h, respectiv 1 Gcal/h;
b) inspectorii de specialitate din cadrul ISCIR sau de către RSVTI numai după obţinerea
împuternicirii scrise de la ISCIR, pentru cazanele de abur sau de apă fierbinte cu un debit
de cel mult 2 t/h, respectiv 1 Gcal/h.
72
Art. 179 La sfârşitul duratei de viaţă fizică, precizată în documentaţia tehnică a cazanului
sau după expirarea duratei normale de funcţionare, prevăzută în Hotărârea Guvernului nr.
2.139/2004, atunci când nu este prevăzută în mod explicit durata de viaţă în documentaţia
tehnică, verificarea tehnică periodică a cazanului se efectuează după efectuarea
verificărilor tehnice în utilizare pentru investigaţii/examinări cu caracter tehnic.
PT C 1-2010
Art. 180 Cazanul nu trebuie să fie utilizat cu termenul de valabilitate al autorizării
funcţionării depăşit.
Art. 181 (1) În timpul utilizării, fiecare cazan trebuie să fie supus, la termenul stabilit în
procesul-verbal de verificare tehnică, verificărilor tehnice periodice, care constau în
revizii interioare, încercări la presiune hidraulică şi revizii exterioare. Cu această ocazie
se verifică modul în care se exploatează cazanul, starea tehnică a acestuia şi se acordă,
după caz, autorizarea funcţionării în continuare.
(2) La data stabilită pentru efectuarea verificărilor şi încercărilor, deţinătorul/utilizatorul
trebuie să pregătească cazanul, având verificările şi încercările de casă efectuate cu
rezultate corespunzătoare şi menţionate într-un proces-verbal.
(3) Încercările de casă constau, după caz, în încercare hidraulică la presiune nominală,
verificare funcţională a instalaţiei de alimentare combustibili, verificare canale aer
inclusive ventilatoare, verificare canale de gaze de ardere inclusiv ventilatoare gaze
ardere, preîncălzitoare de aer, suporţi aferenţi construcţiei metalice de susţinere şi altele
asemenea.
(4) La verificarea tehnică periodică trebuie să participe RSVTI, fochistul cazanului şi
orice altă persoană cu atribuţii legate de exploatarea cazanului solicitată de inspectorul de
(5) Deţinătorul/utilizatorul trebuie să asigure personalul auxiliar necesar efectuării
verificării.
(6) Dacă rezultatele verificării tehnice periodice corespund cu prevederile documentaţiei
tehnice a cazanului şi ale prezentei prescripţii tehnice, inspectorul de specialitate din
cadrul
ISCIR sau RSVTI prin procesul-verbal de verificare tehnică prevăzut la art. 176 alin. (2),
se acordă autorizarea funcţionării în continuare, stabilind şi data (ziua, luna şi anul)
următoarei verificări tehnice periodice. Această dată (ziua, luna şi anul) se stabileşte în
funcţie de complexitatea, locul de instalare, condiţiile de mediu şi regimul de funcţionare,
vechimea în serviciu şi starea tehnică ale cazanului.
(7) În cazul în care verificarea tehnică periodică se efectuează de către RSVTI,
deţinătorul/utilizatorul transmite la ISCIR o copie a procesului-verbal de verificare
tehnică a cazanului în termen de 15 zile de la întocmirea acestuia.
(8) Dacă rezultatele verificării tehnice periodice sunt necorespunzătoare, neconformităţile
se consemnează în procesul-verbal de verificare tehnică prevăzut la art. 176 alin. (2) şi nu
73
se acordă autorizarea funcţionării în continuare a cazanului. În cazul în care verificarea
tehnică periodică se efectuează de către RSVTI, deţinătorul/utilizatorul transmite la
ISCIR o copie a6procesului-verbal de verificare tehnică a cazanului în termen de 15 zile
de la întocmirea acestuia
(9) Nu se acordă autorizarea funcţionării în continuare cu condiţia înlăturării ulterioare a
unor deficienţe care afectează siguranţa în funcţionare a cazanului.
(10) Cu ocazia verificării tehnice periodice, dacă inspectorul de specialitate din cadrul
ISCIR consideră necesar, poate verifica pregătirea profesională şi comportarea în serviciu
a fochistului, laborantului-operator şi/sau automatistului pentru supraveghere şi
întreţinere autorizat.
Art. 182 La cazanele cu funcţionare sezonieră, ca de exemplu cazanele de abur ale

producătorilor de zahăr, de conserve, de cărămidă şi altele asemenea, precum şi cazanele
de apă fierbinte pentru încălzire, reviziile interioare şi încercările la presiune hidraulică se
efectuează înaintea începerii sezonului de lucru, evitându-se programarea verificărilor şI
încercărilor în timpul acestuia.
Art. 183 (1) Dacă la verificările tehnice periodice se constată defecţiuni vizibile care
reduc siguranţa în funcţionare a cazanului, în funcţie de natura, mărimea, tipul defectului,
vechimea în serviciu a cazanului sau condiţiile de exploatare a acestuia, inspectorul de
specialitate din cadrul ISCIR sau RSVTI poate dispune efectuarea de
examinări/investigaţii cu character tehnic, în vederea evaluării tehnice a cazanului şi
stabilirii condiţiilor în care poate funcţiona cazanul în condiţii de siguranţă.
(2) Dacă la verificările tehnice periodice se constată că instalaţia prezintă pericol în
funcţionare inspectorul de specialitate din cadrul ISCIR sau RSVTI, după caz, dispun
oprirea instalaţiei.
Art. 184 (1) Cu ocazia fiecărei verificări tehnice periodice, deţinătorul/utilizatorul are
obligaţia de a efectua verificarea instalaţiei de ardere şi de automatizare ale cazanului de
către persoane juridice autorizate conform prevederilor prescripţiei tehnice aplicabile.
(2) Reacordarea autorizaţiei de funcţionare a cazanului, de către inspectorul de
specialitate din cadrul ISCIR sau RSVTI, este condiţionată de prezentarea de către
deţinător/utilizator a raportului de verificări, încercări şi probe având drept concluzie
respectarea condiţiilor de funcţionare în siguranţă impuse de producătorul cazanului.
Valabilitatea acestui raport este de 30 de zile.
PT C 1-20167
Art. 185 Supapele de siguranţă se verifică conform prevederilor prescripţiei tehnice care
reglementează dispozitivele de siguranţă.
74
SECŢIUNEA a 2-a
Revizia interioară
Art. 186 (1) Revizia interioară trebuie să fie efectuată cel puţin o dată la 4 ani.
Inspectorul de specialitate din cadrul ISCIR sau RSVTI poate stabili termene mai scurte
în funcţie de starea tehnică şi vechimea în serviciu a cazanului.
(2) Deţinătorul/utilizatorul este singurul răspunzător pentru respectarea termenelor
scadente pentru efectuarea reviziei interioare a cazanului, chiar dacă termenele respective
îi sunt comunicate sau nu de ISCIR.
Art. 187 În cazurile în care datorită concepţiei constructive a cazanului verificarea

interioară nu poate fi efectuată, aceasta poate fi înlocuită cu o încercare la presiune
hidraulică completată, sau după caz, cu alte verificări tehnice (examinări nedistructive).
Verificările respective, precum metoda, volumul, criteriile de acceptare şi periodicitatea,
trebuie să fie precizate în instrucţiunile elaborate de producător şi detaliate în
instrucţiunile interne elaborate de deţinător/utilizator prin RSVTI cu acceptul ISCIR.
Art. 188 În afară de termenul scadent, revizia interioară trebuie să se efectueze şi în

următoarele cazuri:
a) după o întrerupere a funcţionării cazanului mai mare de un an, înainte de repunerea
acestuia în funcţiune;
b) după o nouă instalare/montare;
c) după efectuarea unor lucrări de reparare;
d) atunci când inspectorul de specialitate din cadrul ISCIR sau RSVTI are motive
temeinice să considere necesară o astfel de verificare;
c) atunci când este cerută, motivat, de către deţinătorul/utilizatorul cazanului.
Art. 189 (1) În vederea efectuării reviziei interioare, cazanul trebuie să fie oprit din
funcţiune, izolat de celelalte cazane, răcit, bine curăţat de piatră, de funingine şi altele
asemenea, atât la interior cât şi la exterior, până la metal curat, iar pereţii cazanului nu
trebuie să fie umezi sau unşi.8
(2) La cazanele care nu au funcţionat cel puţin un an, deţinătorul/utilizatorul trebuie să
prezinte inspectorului de specialitate din cadrul ISCIR un document din care să rezulte că
în perioada nefuncţionării cazanul a fost conservat corespunzător.
Art. 190 (1) Cazanele ignitubulare cu fascicul de ţevi demontabil se supun reviziei
interioare, în mod obligatoriu, cu fasciculul de ţevi scos în afara corpului cazanului.
(2) Pentru verificarea ţevilor din mijlocul fasciculului, precum şi a unor părţi dinspre
manta, la cazanele ignitubulare cu fascicul nedemontabil inspectorul de specialitate din
cadrul ISCIR poate solicita scoaterea unui număr de ţevi care să permită verificarea stării
75
interioare a cazanului. Instalaţia interioară din tambur trebuie să fie demontată dacă
împiedică examinarea.
Art. 191 Pentru examinarea cazanelor cu străbatere forţată, cât şi a altor cazane cu
sisteme de ţevi inaccesibile pentru revizia interioară, inspectorul de specialitate din cadrul
ISCIR
poate solicita examinarea printr-o metodă nedistructivă pentru stabilirea stării pereţilor.
Atunci când starea pereţilor ţevilor nu se poate stabili prin examinare nedistructivă, pot fi
tăiate bucăţi de ţevi de cel puţin 200 mm lungime în vederea examinării. Repararea
acestor zone se face conform prevederilor prezentei prescripţii tehnice.
Art. 192 La cazanele cu focar, pentru a face posibilă examinarea tuturor părţilor
component precum suprafeţele de încălzire, canalele de gaze şi altele asemenea, trebuie
să fie efectuate amenajări, ca de exemplu schele, scări bine fixate sau alte sisteme sigure,
care să permită inspectorului de specialitate din cadrul ISCIR să efectueze verificările în
condiţii de siguranţă.
Art. 193 (1) La revizia interioară, o atenţie deosebită se acordă îmbinărilor sudate,
precum şI elementelor ambutisate.
(2) Conductele de alimentare din interiorul cazanului trebuie să fie examinate în ceea ce
priveşte poziţia acestora faţă de nivelul minim al apei, precum şi dacă locul şi sensul de
intrare a apei în cazan nu împiedică buna circulaţie a apei în timpul funcţionării
cazanului.
Art. 194 La camerele de apă se examinează, în principal:

a) starea puntiţelor dintre găurile ţevilor;
b) ovalizarea găurilor pentru ţevi;69
c) ţevile de legătură cu tamburii.
Art. 195 La revizia interioară se urmăreşte existenţa coroziunilor, fisurilor, crăpăturilor,

deformaţiilor vizibile şi altele asemenea, precizându-se în procesul-verbal de verificare:
a) numărul, suprafaţa, adâncimea, orientarea şi poziţia coroziunilor;
b) poziţia, suprafaţa şi săgeata deformaţiilor;
c) natura şi mărimea fisurilor sau crăpăturilor.
Art. 196 (1) La examinarea la exterior a suprafeţelor metalice din focar, a canalelor de
gaze de ardere şi altele asemenea, se urmăreşte existenţa unor eventuale defecte de genul
celor menţionate la art. 194.
(2) Verificarea existenţei şi integrităţii plăcii de timbru; în cazul inexistenţei sau
deteriorării plăcii de timbru cazanul se retimbrează conform capitolului X.
76
(3) Inspectorul de specialitate din cadrul ISCIR poate solicita, înlăturarea unei părţi din
zidăria sau izolaţia cazanului pentru a examina anumite porţiuni ale cazanului.
SECŢIUNEA a 3-a
Încercarea la presiune hidraulică
Art. 197 (1) Încercarea la presiune hidraulică trebuie să fie efectuată cel puţin o dată la
8ani. Inspectorul de specialitate din cadrul ISCIR sau RSVTI poate stabili termene mai
scurte în funcţie de starea tehnică şi vechimea în serviciu a cazanului.
(2) Încercarea la presiune hidraulică se execută numai după efectuarea unei revizii
interioare cu rezultate corespunzătoare.
(3) Încercarea la presiune hidraulică se efectuează cu apă sau alt lichid neutru.
(4) Temperatura maximă a lichidului de încercare nu trebuie să depăşească 50ºC, iar
Art. 198 (1) Încercarea la presiune hidraulică se efectuează în scopul verificării

rezistenţei şI etanşeităţii elementelor sub presiune ale cazanului şi pentru evidenţierea
eventualelor defecte care nu au putut fi depistate la revizia interioară. Încercarea se
efectuează cu toate armăturile montate şi izolate.
(2) La cazanele cu debite mari, se recomandă ca înainte de efectuarea încercării la
presiune hidraulică acestea să fie supuse unei încercări cu aer comprimat a sistemului sub
presiune (încercare pneumatică). Aerul comprimat trebuie să aibă o presiune care să nu
depăşească 5 bar.
Art. 199 (1) Valoarea presiunii hidraulice de încercare şi durata încercării trebuie să fie
conform prevederilor documentaţiei tehnice de însoţire a cazanului.
(2) În cazul în care durata încercării nu este prevăzută de producător aceasta nu trebuie
să fie mai mică de 10 minute.
(3) În timpul încercării de presiune hidraulică cazanul trebuie prevăzut cu un al doilea
manometru de control, în plus faţă de manometrul de încercare.
(4) Clasa de precizie a manometrelor de control trebuie să aibă valoarea cel mult egală
cu 2,5.
(5) Manometrele trebuie verificate metrologic şi astfel alese încât valoarea presiunii de
încercare să se citească pe treimea mijlocie a scării gradate.
(6) Încercarea de presiune hidraulică se execută astfel încât ridicarea şi coborârea
presiunii să se facă continuu şi fără şocuri.
(7) Se recomandă ca în cazul cazanelor cu parametri ridicaţi presiune P > 40 bar, debit
77
Q > 30 t/h, temperatura T > 250ºC presiunile să fie înregistrate pe toată durata încercării.
Această condiţie se precizează în documentaţia tehnică întocmită de proiectantul sălii
cazanului.
(8) În timpul umplerii cu lichidul de încercare trebuie luate măsuri pentru eliminarea
completă a aerului, astfel încât să nu se producă pungi de aer.
(9) Debitul de alimentare cu lichid se stabileşte astfel încât evacuarea aerului să evite
crearea unei presiuni mai mari de 0,5 bar în cazan.
(10) Examinarea suprafeţelor cazanului se face numai după reducerea presiunii de
încercare la valoarea presiunii maxime admisibile.
Art. 200 Deţinătorul/utilizatorul cazanului este singurul răspunzător de respectarea

termenelor scadente pentru efectuarea încercării la presiune hidraulică, chiar dacă
termenele respective îi sunt comunicate sau nu de către ISCIR.
Art. 201 În afara termenului scadent, încercarea la presiune hidraulică trebuie să se fie
efectuată şi în următoarele cazuri:
a) după o întrerupere a funcţionării cazanului mai mare de un an, înainte de repunerea în
funcţiune a acestuia;
b) după o nouă montare;
c) în urma efectuării unor lucrări de reparare la sistemul sub presiune;
d) după o explozie de gaze în camera focarului sau în canalele de gaze de ardere;
e) atunci când se demolează zidăria sau învelişul izolant al cazanului;
f) atunci când inspectorul de specialitate din cadrul ISCIR sau RSVTI, după caz, au
motive să solicite efectuarea încercării;
g) atunci când este solicitată motivat de către deţinătorul/utilizatorul cazanului.
Art. 202 În funcţie de natura şi volumul lucrărilor de reparare, încercarea la presiune

hidraulică poate să nu se mai efectueze dacă acest lucru este prevăzut în documentaţia
tehnică de reparare.
Art. 203 Cu ocazia efectuării încercării la presiune hidraulică, supapele de siguranţă

trebuie blocate pentru a nu permite pierderea apei prin acestea, ca urmare a creşterii
presiunii peste presiunea la care sunt reglate. Pe toată durata efectuării încercării nu se
admit scurgeri.
Art. 204 Pentru creşterea presiunii în cazan pot fi folosite şi pompele de alimentare cu
apă ale cazanului, dacă debitul acestora poate fi reglat astfel încât creşterea presiunii să
nu depăşească valorile prevăzute în documentaţia tehnică a cazanului.
78
Art. 205 După terminarea încercării la presiune hidraulică trebuie să fie deblocate şi
reglate supapele de siguranţă. Datele şi elementele de reglare a supapelor de siguranţă
trebuie să fie consemnate în procesul-verbal de verificare tehnică de către inspectorul de
specialitate din cadrul ISCIR sau RSVTI, după caz. Dacă verificarea supapelor de
siguranţă a fost efectuată anterior încercării la presiune hidraulică, de către persoane
juridice autorizate conform prevederilor prescripţiei tehnice aplicabile, atunci reglarea nu
mai este necesară.
Art. 206 Dacă după încercarea la presiune hidraulică sunt necesare remedieri, inspectorul
de specialitate din cadrul ISCIR sau RSVTI hotărăşte dacă încercarea la presiune
hidraulică trebuie să fie repetată după efectuarea remedierilor.
Art. 207 Înainte de a fi prezentat inspectorului de specialitate din cadrul ISCIR sau
RSVTI, deţinătorul/utilizatorul trebuie să supună cazanul la o încercare la presiunea
nominală, în scopul înlăturării oricăror eventuale neetanşeităţi.
72
Art. 208 Încercarea la presiune hidraulică se consideră admisă în cazul în care, după
expirarea timpului de încercare stabilit, nu se constată pierderi de presiune, deformaţii
remanente ale elementelor sub presiune şi scurgeri.
SECŢIUNEA a 4-a
Revizia exterioară
Art. 209 Revizia exterioară este o verificare tehnică neprogramată care se efectuează în
timpul funcţionării cazanului şi constă în examinarea tuturor elementelor care contribuie
la funcţionarea cazanului în condiţii de siguranţă, şi anume:
a) sala cazanelor, asupra condiţiilor pe care trebuie să le îndeplinească, ca de exemplu
spaţii de acces şi deservire, iluminare, curăţenie şi altele asemenea;
b) funcţionarea armăturilor de siguranţă şi control, precum şi a instalaţiei de
automatizare;
c) personalul de deservire precum fochistul, laborantul-operator şi automatistul pentru
supraveghere şi întreţinere, în legătură cu existenţa şi valabilitatea autorizaţiilor deţinute
şI cunoaşterea instrucţiunilor de exploatare a cazanului;
d) respectarea parametrilor principali ai cazanului, ca de exemplu debit, presiune,
temperatură şi altele asemenea, variaţiile de sarcină cu perioadele de suprasarcină
precizate ca durată şi intensitate, precum şi consecinţele pe care le au acestea asupra
cazanului;
e) starea părţilor vizibile şi accesibile ale cazanului, a zidăriei acestuia, precum şi a
instalaţiilor auxiliare;
f) starea tehnică a instalaţiei de ardere şi dezvoltarea flăcărilor faţă de pereţii
suprafeţelor de încălzire;
g) existenţa instrucţiunilor de exploatare în sala cazanelor;
79
h) existenţa registrelor de supraveghere a sălii cazanelor şi analizelor chimice, precum şi
modul în care se fac înscrierile zilnice în acesta;
i) respectarea regimului chimic al cazanului, urmărindu-se:
1) variaţia valorilor indicilor de calitate ai apei de alimentare, ai apei din cazan, ai
aburului şi ai condensatului şi compararea acestora cu valorile prevăzute în documentaţia
tehnică prezentată pentru obţinerea avizului obligatoriu de instalare a cazanului;
2) frecvenţa determinării indicilor chimici şi compararea acestora cu prevederile avizului
obligatoriu de instalare a cazanului;3
3) funcţionarea instalaţiei de tratare a apei de adaos şi, după caz, a condensatului la
parametrii proiectaţi (debit şi indici);
4) funcţionarea corespunzătoare a dispozitivelor pentru luarea probelor şi a aparatelor
de măsurare şi control a indicilor aflate pe cazan, pe instalaţiile de tratare a apei, pe
degazoare, pe reţeaua de condensat şi în laborator, prevăzute în avizul obligatoriu de
instalare a cazanului;
5) dotarea corespunzătoare a laboratorului, existenţa personalului autorizat şi
corectitudinea efectuării şi interpretării analizelor chimice.
SECŢIUNEA a 5-a
Verificarea tehnică privind regimul chimic
Art. 210 Inspectorii de specialitate din cadrul ISCIR efectuează verificări tehnice
neprogramate, privind regimul chimic, la toate cazanele supuse prevederilor prezentei
Art. 211 Inspectorul de specialitate din cadrul ISCIR efectuează verificări tehnice
neprogramate asupra modului în care deţinătorii/utilizatorii cazanelor şi persoanele
juridice autorizate de către ISCIR îndeplinesc condiţiile privind regimul chimic, având în
vedere următoarele:
a) organizarea activităţii în centrala termică conform datelor din avizul obligatoriu de
instalare, prezentând autorizaţiile pentru personalul de deservire laborant-operator
centrală termică, autorizat conform prevederilor prescripţiei tehnice aplicabilă sau
contract întreţinere regim chimic la cazane;
b) variaţia valorilor indicilor de calitate ai apei de alimentare, ai apei din cazan, ai
aburului şi ai condensatului şi compararea acestora cu valorile prevăzute în documentaţia
tehnică prezentată pentru obţinerea avizului obligatoriu de instalare a cazanului;
c) frecvenţa determinării indicilor chimici şi compararea acestora cu prevederile avizului
obligatoriu de instalare a cazanului;
d) funcţionarea instalaţiei de tratare a apei de adaos şi, după caz, a condensatului la
parametrii proiectaţi (debit şi indici);
80
e) funcţionarea corespunzătoare a dispozitivelor pentru luarea probelor şi a aparatelor de
măsurare şi control a indicilor aflate pe cazan, pe instalaţiile de tratare a apei, pe
degazoare, pe reţeaua de condensat şi în laborator, prevăzute în avizului obligatoriu de
instalare a cazanului;
f) dotarea corespunzătoare a laboratorului.
Art. 212 Rezultatul verificărilor se consemnează într-un proces-verbal conform
modelului din anexa 2.
SECŢIUNEA a 6-a
Prelungirea autorizării funcţionării şi modificarea termenelor scadente pentru
realizarea verificărilor tehnice periodice
Art. 213 (1) Prelungirea autorizării funcţionării se poate acorda la solicitarea scrisă a
deţinătorilor/utilizatorilor, care se transmite la ISCIR cu minim 30 de zile înainte de
termenul scadent.
(2) Solicitarea scrisă trebuie să fie însoţită de memoriul tehnic conform art. 213 sau
art. 214.
Art. 214 (1) Atunci când cerinţele procesului tehnologic nu permit oprirea cazanului la
data scadentă prevăzută în procesul-verbal, se poate prelungi autorizarea funcţionării cu
cel mult 12 luni.
(2) Prelungirea autorizaţiei de funcţionare se efectuează în baza unui memoriu tehnic
întocmit de deţinătorul/utilizatorul cazanului.
(3) Memoriul tehnic cuprinde, cel puţin, următoarele:
a) prezentarea/descrierea cazanului;
b) istoricul exploatării, precum verificări tehnice periodice, revizii, reparaţii, avarii şi
altele asemenea;
c) monitorizarea parametrilor de funcţionare pe perioada de la ultima verificare tehnică
periodică;
d) măsuri compensatorii;
e) concluzii privind funcţionarea în continuare în condiţii de siguranţă.
data scadentă pentru revizia interioară se poate prelungi autorizarea funcţionării până la
termenul scadent pentru revizia interioară şi încercarea la presiune hidraulică.75
(2) Prelungirea autorizării funcţionării se efectuează în baza unui memoriu tehnic de
analiză a riscurilor, întocmit de persoana juridică autorizată pentru verificări tehnice în
(3) Memoriul tehnic de analiză a riscurilor, avizat de RADTE, cuprinde, cel puţin,
următoarele:
81
altele asemenea;
periodică;
d) identificarea şi evaluarea riscurilor astfel:
1) identificarea evenimentelor nedorite care duc la materializarea unui risc;
2) analiza mecanismelor prin care aceste evenimente nedorite ar putea să se producă
în general, aprecierea importanţei lor şi a probabilităţii apariţiei de efecte dăunătoare;
3) evaluarea riscurilor.
e) măsuri compensatorii;
f) concluzii privind funcţionarea în continuare în condiţii de siguranţă.
Art. 216 În funcţie de concluziile memoriului tehnic, ISCIR decide continuarea

verificărilor tehnice sau respingerea solicitării de prelungire a autorizaţiei de funcţionare.
Art. 217 (1) Inspectorul de specialitate din cadrul ISCIR efectuează o revizie exterioară.
(2) Rezultatele verificărilor se consemnează într-un proces-verbal conform modelului din
anexa 2 şi dacă sunt corespunzătoare, se acordă prelungirea autorizaţiei de funcţionare,
stabilindu-se termenul următoarei verificări tehnice (ziua, luna şi anul).
CAPITOLUL VII
REPARAREA CAZANELOR
SECŢIUNEA 1
Prevederi generale
Art. 218 (1) Repararea cazanelor se face cu respectarea prevederilor prezentei prescripţii
tehnice şi a celorlalte acte normative aplicabile.6
referitoare la repararea cazanelor.
(3) Repararea cazanelor se efectuează de către producătorul acestora, de către personae
juridice autorizate de către ISCIR sau de către persoane juridice autorizate de autorităţile
competente din statele membre. Persoanele juridice autorizate de autorităţile competente
din statele membre trebuie să fie înregistrate în Registrul ISCIR al persoanelor juridice
autorizate.
(4) Condiţiile privind autorizarea de către ISCIR a persoanelor juridice care efectuează
repararea cazanelor precum şi condiţiile de înregistrare în Registrul ISCIR al persoanelor
juridice autorizate sunt stabilite în prescripţia tehnică aplicabilă. Autorizarea pentru
repararea cazanelor nu este necesară atunci când lucrările de reparare se efectuează de
către producătorul cazanului.
(5) Obligaţiile şi responsabilităţile persoanelor juridice autorizate care efectuează
repararea cazanelor sunt prevăzute la capitolul XIV.
82
(6) Toate constatările referitoare la repararea cazanelor trebuie să fie consemnate de
către inspectorii de specialitate din cadrul ISCIR sau RSVTI în procese-verbale de
anexele 2 şi 3.
Art. 219 (1) Repararea cazanelor se face pe baza unei documentaţii tehnice preliminare
de reparare avizată de către RADTP.
(2) Atestarea persoanelor fizice care efectuează avizarea documentaţiilor preliminare de
reparare a cazanelor se face în condiţiile prevăzute de legislaţia în vigoare
(3) Obligaţiile şi responsabilităţile persoanelor fizice care efectuează avizarea
documentaţiilor preliminare de reparare a cazanelor sunt prevăzute la capitolul XIV.
Art. 220 (1) La repararea cazanului se au în vedere cerinţele reglementărilor tehnice
aplicabile acestuia.
(2) Documentaţia tehnică preliminară de reparare a cazanului trebuie să conţină cel puţin
documentele prevăzute în anexa 7.
(3) În cazul în care pe parcursul efectuării lucrărilor de reparare apar şi alte deficienţe
care nu au fost tratate în documentaţia tehnică preliminară de reparare, aceasta se
completează cu partea aferentă tratării acestor deficienţe.
(4) În cadrul lucrărilor de reparare se folosesc subansambluri construite de reparatori
autorizaţi în baza documentaţiei tehnice avizate de RADTP, cu excepţia7
subansamblelor/componentelor reglementate conform Hotărârii Guvernului nr. 584/2004
cu modificările şi completările ulterioare.
Art. 221 Lucrările de reparare la cazane, planificate sau neplanificate, se verifică de către
inspectorul de specialitate din cadrul ISCIR sau de către RSVTI al
deţinătorului/utilizatorului împreună cu RSL al reparatorului.
Art. 222 (1) Lucrările de reparare la cazane, care se verifică numai de către inspectorul
de specialitate din cadrul ISCIR, sunt:
a) înlocuirea de virole, de funduri, de tamburi, de plăci tubulare, a fasciculului de ţevi, a
pereţilor membrană, a economizoarelor, a supraîncălzitoarelor, a distribuitoarelor, a
colectoarelor, a camerelor secţionale, a tubului focar, a elementelor de conductă sau a
altor elemente sub presiune care se pot executa separat şi asambla la instalaţie;
b) repararea prin încărcare cu sudură a elementelor sub presiune care prezintă coroziuni
sau eroziuni, şi placarea suprafeţelor elementelor cazanelor;
c) remedierea prin sudare a fisurilor sau crăpăturilor din elementele sub presiune;
d) executarea la elementele sub presiune a unor suduri noi şi refacerea sau remedierea
celor existente;
e) remedierea zonelor de unde au fost prelevate probe;
f) înlocuirea ţevilor de fum, a ţevilor fierbătoare sau de ecran, a ţevilor de supraîncălzitor
sau economizor, a ţevilor schimbătoare de căldură, a ţevilor de apă-abur din limitele
cazanului, a ţevilor din componenţa pereţilor membrană, a serpentinelor suprafeţelor de
schimb de căldură de la cazane;
83
g) înlocuirea armăturilor de siguranţă cu alte tipodimensiuni care diferă de cele prevăzute
în documentaţia tehnică de însoţire a cazanului;
h) înlocuirea niturilor de la cazane;
i) curăţarea chimică a suprafeţelor interioare de schimb de căldură.
(2) Pentru lucrările de reparare (planificate sau neplanificate) altele decât cele menţionate
la alin. (1), verificarea tehnică după reparare se efectuează de către RSVTI al
deţinătorului/utilizatorului împreună cu RSL al reparatorului. Rezultatele verificării
tehnice după reparare trebuie să fie consemnate într-un proces-verbal de verificare
tehnică al cărui model este prevăzut în anexa 3. Procesul-verbal de verificare tehnică se
ataşează la cartea cazanului.
78
Art. 223 Dacă prin lucrările de reparare efectuate s-au modificat performanţele iniţiale
ale cazanului, scopul sau tipul acestuia, se aplică prevederile prezentei prescripţii tehnice
referitoare la retimbrarea cazanului.
SECŢIUNEA a 2-a
Etapele lucrărilor de reparare
Art. 224 (1) Înaintea începerii lucrărilor de reparare inspectorul de specialitate din cadrul
ISCIR sau RSVTI întocmeşte procesul-verbal de constatare în vederea introducerii în
reparare.
(2) Se interzice începerea lucrărilor de reparare fără procesul-verbal de constatare.
Art. 225 Acceptarea lucrărilor de reparare:
a) înaintea începerii lucrărilor de reparare, persoana juridică autorizată, întocmeşte un
memoriu tehnic de prezentare a lucrărilor de reparare, care cuprinde documentaţia
preliminară de reparaţie, lucrările de reparare ce urmează a se efectua şi condiţiile tehnice
de execuţie ale acestora, precum şi programul de examinări, verificări şi încercări ce
urmează a se efectua pe parcursul şi la finalul lucrărilor de reparare;
b) memoriul tehnic, vizat de deţinător/utilizator, trebuie să fie înaintat la ISCIR în
vederea acceptării începerii lucrărilor de reparare;
c) ISCIR analizează documentele înaintate de deţinător/utilizator şi întocmeşte
procesulverbal de acceptare. Se interzice începerea lucrărilor de reparare fără procesul-
verbal de acceptare al ISCIR. Prin procesul-verbal de acceptare a începerii lucrărilor de
reparare, ISCIR poate solicita ca anumite operaţii, examinări, verificări sau încercări să se
efectueze în prezenţa inspectorului de specialitate din cadrul ISCIR. Persoana juridică
autorizată este obligată să solicite participarea inspectorului de specialitate din cadrul
ISCIR la operaţiile, examinările, verificările sau încercările respective.
Art. 226 Pe parcursul reparaţiei se efectuează verificările prevăzute în memoriul de la
84
art. 224 lit. b). Persoana juridică autorizată prezintă inspectorului de specialitate din
cadrul ISCIR documentele specifice etapei respective ca de exemplu certificate de
inspecţie material pentru materialele de bază şi de adaos, lista sudorilor autorizaţi, lista
procedurilor de sudare aprobate, buletine de control şi altele asemenea; verificările se
finalizează cu încheierea unui proces-verbal de către inspectorul de specialitate din cadrul
ISCIR.9
Art. 227 După finalizarea lucrărilor de reparare se efectuează următoarele verificări
tehnice:
a) verificarea documentaţiei tehnice de reparare, care se depune la ISCIR în raza căreia
se află instalaţia, cu cel puţin 10 zile înaintea datei propuse pentru efectuarea verificării
tehnice; documentaţia tehnică de reparare cuprinde cel puţin:
1) memoriu tehnic de reparare;
2) certificatele de inspecţie material ale materialelor întrebuinţate pentru părţile supuse
presiunii sau care se asamblează prin sudare la acestea, cu precizarea caracteristicilor în
conformitate cu prevederile prescripţiilor tehnice în vigoare, specifice instalaţiei supuse
reparării;
3) documentaţiile tehnice pentru subansambluri, instalaţii de ardere sau alte dispozitive
şi aparate aferente cazanului care au fost înlocuite;
4) documente privind efectuarea pe parcursul lucrărilor de reparare şi în final a
verificării lucrărilor executate în conformitate cu prevederile prezentei prescripţii tehnice
şi ale documentaţiei tehnice preliminare de reparare;
5) lista procedurilor de sudare aprobate, folosite în execuţia îmbinărilor sudate şi
specificaţiile procedurilor de sudare (WPS) specifice, întocmite de RTS, la care se
ataşează fişele de aprobare (WPQR), în conformitate cu prevederile prescripţiei tehnice
referitoare la aprobarea procedurilor de sudare, în copie;
6) tabelul nominal cu sudorii autorizaţi conform prevederilor prescripţiei tehnice
referitoare la autorizarea sudorilor care au executat lucrările de sudare, întocmit de RTS,
la care se ataşează autorizaţiile sudorilor, în copie;
7) fişa şi diagrama de tratament termic, atunci când acesta este prevăzut în
documentaţia tehnică preliminară de reparare;
8) documentele cuprinzând rezultatele examinărilor, verificărilor şi încercărilor effectuate
de către persoane juridice autorizate/evaluate de ISCIR conform prevederilor prescripţiei
tehnice aplicabile;
9) procesul-verbal întocmit de către RSVTI, în care sunt consemnate rezultatele
încercărilor de casă, în care să se specifice că instalaţia poate fi supusă verificării tehnice
în vederea autorizării repunerii în funcţiune;
10) declaraţia pentru lucrările de reparare efectuate, întocmită conform modelului din
anexa 8;
b) revizia interioară, conform art. 185-195; cu această ocazie se verifică şi spălareapreg
ătirea suprafeţelor interioare de schimb de căldură, cu respectarea prevederilor
85
prezentei prescripţii tehnice;0
c) încercarea la presiune hidraulică, conform art. 196-207;
d) reglarea sau verificarea reglării supapelor de siguranţă, conform art. 87;
e) încercarea la cald (modul de efectuare a verificărilor şi încercărilor şi documentele
care se întocmesc trebuie să fie conform prevederilor prescripţiei tehnice care
reglementează
activităţile în domeniul instalaţiilor de ardere şi automatizare).
NOTĂ: În cazul în care pe parcursul lucrărilor de reparare apar modificări faţă de
documentaţia tehnică preliminară de reparare acceptată de ISCIR, aceste modificări se
avizează de RADTP şi se transmit la ISCIR pentru acceptare.
Art. 228 (1) Rezultatele verificărilor tehnice după reparare se consemnează de către
inspectorul de specialitate din cadrul ISCIR în procesul-verbal de verificare tehnică.
(2) În procesul-verbal de verificare tehnică, încheiat cu ocazia verificării tehnice în
vederea repunerii în funcţiune a cazanului, inspectorul de specialitate din cadrul ISCIR
stabileşte şi data (ziua, luna şi anul) următoarei verificări tehnice periodice, în
conformitate cu prevederile prezentei prescripţii tehnice.
(3) Efectuarea lucrărilor de reparare se consemnează în registrul de supraveghere a sălii
cazanelor de către RSVTI al deţinătorului/utilizatorului.
SECŢIUNEA a 3-a
Dispoziţii finale privind repararea cazanelor
Art. 229 Documentaţia tehnică a construcţiei metalice de susţinere a cazanului trebuie să

corespundă prevederilor tehnice prevăzute în actele normative în vigoare, aplicabile.
Art. 230 (1) După efectuarea încercării la presiune hidraulică nu se mai efectuează lucrări
de sudare şi de deformare la rece sau la cald la elementele cazanului care lucrează sub
presiune.
(2) În cazul în care la încercarea la presiune hidraulică se constată neconformităţi,
acestea se înlătură, după care încercarea la presiune hidraulică se repetă.
Art. 231 Încercarea la presiune hidraulică a cazanelor se efectuează înainte de vopsire şi,
după caz, înainte de izolare sau înzidire, la locul de funcţionare sau la sediul
reparatorului, după caz, reparatorului revenindu-i obligaţia de a asigura condiţiile
corespunzătoare realizării acesteia.
PT C 1-2010
81
Art. 232 Verificarea tehnică după înzidire sau izolare urmăreşte respectarea
documentaţiei
86
tehnice preliminare de reparare în ceea ce priveşte linia de foc, poziţia nivelului minim şi
a indicatoarelor de nivel faţă de acest nivel, bolţile, etanşarea pereţilor, construcţia şi
amplasarea clapetelor de explozie, amplasarea gurilor de observare, a uşilor de vizitare şi
altele asemenea.
Art. 233 În cazul reparării unor cazane sau elemente ale acestora care datorită modului
de execuţie, montare sau exploatare necesită verificări şi încercări suplimentare, precum
măsurarea deformaţiilor şi altele asemenea, sau atunci când unele dintre verificările şi
încercările prevăzute în prezenta prescripţie tehnică nu pot fi efectuate, se pot efectua şi
alte verificări şi încercări. Acestea se prevăd în documentaţia tehnică preliminară de
reparare, precizându-se tipul, volumul, condiţiile tehnice de execuţie şi criteriile de
acceptare, precum şi periodicitatea efectuării acestora în timpul utilizării cazanelor.
CAPITOLUL VIII
MONTAREA CAZANELOR VECHI
SECŢIUNEA 1
Prevederi generale
Art. 234 (1) Montarea cazanelor vechi se face cu respectarea prevederilor actelor
normative în vigoare.
referitoare la montarea cazanelor vechi.
(3) Montarea cazanelor vechi se face de către producătorul acestora, de către persoana
juridică autorizată de către ISCIR sau de către persoana juridică autorizată de autorităţile
competente din statele membre. Persoana juridică autorizată de autorităţile competente
din statele membre trebuie să fie înregistrată în Registrul ISCIR al persoanelor juridice
autorizate.
juridice autorizate sunt stabilite în prescripţia tehnică aplicabilă. Autorizaţia pentru
montarea cazanelor vechi nu este necesară atunci când lucrările de montare se efectuează
de către2producătorul cazanului.
montarea cazanelor vechi sunt prevăzute la capitolul XIV.
(6) Verificarea montării se efectuează de către inspectorul de specialitate din cadrul
ISCIR.
(7) Toate constatările referitoare la montarea cazanelor vechi se consemnează de către
inspectorul de specialitate din cadrul ISCIR în procese-verbale de verificare tehnică.
Modelul procesului-verbal de verificare tehnică este prevăzut în anexa 2.
Art. 235 (1) Montarea cazanelor vechi se face pe baza unei documentaţii tehnice
87
preliminare de montare avizată de către RADTP.
(2) Condiţiile privind atestarea de către ISCIR a persoanelor fizice care efectuează
avizarea documentaţiilor preliminare de reparare a cazanelor sunt conform legislaţiei în
vigoare.
documentaţiilor preliminare de montare a cazanelor sunt prevăzute la capitolul XIV.
Art. 236 Nu se admite începerea lucrărilor de montare a cazanelor vechi fără existenţa
avizului obligatoriu de instalare, obţinut conform prevederilor art. 71-76.
SECŢIUNEA a 2-a
Etapele necesare efectuării montării
Art. 237 Pentru acceptarea lucrărilor de montare se procedează astfel:

a) înaintea începerii lucrărilor de montare, persoana juridică autorizată, întocmeşte un
memoriu tehnic de prezentare a lucrărilor de montare, care cuprinde documentaţia tehnică
preliminară de montare, lucrările de montare ce urmează a se efectua şi condiţiile tehnice
urmează a se efectua pe parcursul şi la finalul lucrărilor de montare;
b) memoriul tehnic, vizat de către deţinător/utilizator, trebuie să fie înaintat la ISCIR în
vederea acceptării începerii lucrărilor de montare. Se interzice începerea lucrărilor de
montare fără procesul-verbal de acceptare al ISCIR. Prin procesul-verbal de acceptare a
începerii lucrărilor de montare, ISCIR poate solicita ca anumite operaţii, examinări,
verificări sau încercări să se efectueze în prezenţa inspectorului de specialitate din cadrul
ISCIR.83
Persoana juridică autorizată este obligată să solicite participarea inspectorului de
specialitate din cadrul ISCIR la operaţiile, examinările, verificările sau încercările
respective.
Art. 238 La verificarea montării cazanelor pe parcursul acesteia, se efectuează

verificările stabilite prin memoriul tehnic prevăzut la art. 236 lit. a). În aceste situaţii
persoana juridică autorizată pentru aceste lucrări, prezintă inspectorului de specialitate
din cadrul ISCIR documentele specifice etapei respective, ca de exemplu certificate de
inspecţie materiale de baza şi de adaos, lista sudorilor autorizaţi, lista procedurilor de
sudare aprobate, buletine de control şi altele asemenea; verificările sunt finalizate cu
încheierea de către inspectorul de specialitate din cadrul ISCIR a unui proces-verbal.
Art. 239 După finalizarea lucrărilor de montare a cazanului vechi se efectuează

următoarele verificări tehnice:
a) verificarea documentaţiei tehnice de montare, care trebuie să fie depusă la ISCIR cu
88
cel puţin 15 zile înaintea datei propuse pentru efectuarea verificării tehnice; documentaţia
tehnică de montare cuprinde cel puţin:
1) memoriu tehnic de montare;
c2) certificatele de inspecie ale materialelor utilizate pentru părţile supuse presiunii sau
care se asamblează prin sudare la acestea, cu precizarea caracteristicilor în conformitate
cu prevederile prescripţiilor tehnice în vigoare, specifice instalaţiei supuse montării;
4) documentele privind efectuarea pe parcursul lucrărilor de montare şi în final a
şi ale documentaţiei tehnice preliminare de montare;
specificaţiile procedurilor de sudare (W) specifice, întocmite de RTS, la care se ataşează
fişele de aprobare (WPQR), în conformitate cu prevederile prescripţiei tehnice referitoare
la aprobarea procedurilor de sudare, în copie;
documentaţia tehnică preliminară de montare;
8) documentele cuprinzând rezultatele examinărilor, verificărilor şi încercărilor efectuate
de către laboratoare autorizate/evaluate de ISCIR conform prevederilor prescripţiei
tehnice aplicabilă;
în vederea autorizării funcţionării;
10) declaraţia pentru lucrările de montare efectuate, întocmită conform modelului din
anexa 8.
b) raportul tehnic întocmit de persoana juridică autorizată pentru verificări tehnice în
utilizare pentru investigaţii/examinări cu caracter tehnic;
c) revizia interioară, conform art. 185-195; cu această ocazie se verifică şi spălareapreg
ătirea suprafeţelor interioare de schimb de căldură, cu respectarea prevederilor prezentei
prescripţii tehnice;
d) încercarea la presiune hidraulică, conform art. 196-207;
e) reglarea sau verificarea reglării dispozitivelor de siguranţă, conform art. 87;
f) încercarea la cald (modul de efectuare a verificărilor şi încercărilor şi documentele
reglementează activităţile în domeniul instalaţiilor de ardere şi automatizare).
NOTĂ: În cazul în care pe parcursul lucrărilor de montare apar modificări faţă de
89
documentaţia preliminară acceptată de ISCIR, aceste modificări se avizează de RADTP şi
se transmit la ISCIR pentru acceptare.
Art. 281 Obligaţiile şi responsabilităţile responsabilului cu supravegherea lucrărilor

(RSL):
a) să cunoască legislaţia în domeniu, prescripţiile tehnice, standardele şi normativele
aplicabile;
de proiectare şi normativele folosite;
c) să completeze la zi registrele de evidenţă a lucrărilor efectuate;98
d) să verifice periodic, cel puţin o dată pe an, pregătirea tehnică a personalului de
montare/reparare/întreţinere, consemnând rezultatele într-un proces-verbal;
e) să urmărească execuţia pe faze de lucru a lucrărilor de montare/reparare, din punct
de vedere al respectării prevederilor prescripţiei tehnice şi ale documentaţiei tehnice
preliminare de montare/reparare şi să supună la încercări instalaţiile respective;
f) să verifice documentaţia tehnică întocmită pentru lucrările efectuate sub aspectul
respectării prevederilor prezentei prescripţii tehnice;
g) să participe la instruirile periodice organizate de ISCIR;
h) să confirme avizarea documentaţiei cu privire la respectarea prevederilor prezentei
prescripţii tehnice, prin aplicarea pe documentaţie a ştampilei conform modelului de mai
jos:
Numele şi prenumele:
RSL
IMSP......................................................
Data: Semnătura:
*) Se înscrie denumirea persoanei juridice.
90
CAPITOLUL XV
MĂSURI ADMINISTRATIVE
Art. 288 (1) Nerespectarea obligaţiilor şi responsabilităţilor de către persoanele fizice sau
juridice autorizate sau de către personalul tehnic de specialitate atestat,
prevăzute/prevăzut în prezenta prescripţie tehnică precum şi în cazul în care condiţiile de
acordare a autorizaţiei nu mai sunt îndeplinite, se pot aplica următoarele măsuri
administrative, în funcţie de natura acestora cu:
a) avertisment;
b) suspendarea, pe o perioada de până la 6 luni, a autorizaţiei/atestatului eliberate de
către ISCIR;
c) retragerea autorizaţiei/atestatului eliberate de către ISCIR.
(2) Aplicarea măsurilor administrative prevăzute la alin. (1) se face cu respectarea
prevederilor legale în vigoare şi a principiului proporţionalităţii.
(3) Aplicarea în termen de 6 luni a două măsuri administrative precizate la alin. (1) lit. a),
atrage suspendarea pe o perioadă de până la 6 luni a autorizaţiei/atestatului eliberate de
către ISCIR.
(4) Aplicarea în termen de un an a două măsuri administrative precizate la alin. (1) lit. b),
atrage retragerea autorizaţiei/atestatului eliberate de către ISCIR.
(5) Contestarea deciziei de sancţionare şi modul de reacordare a autorizaţiilor/atestatelor
suspendate sau retrase se efectuează în conformitate cu prevederile prescripţiilor tehnice
aplicabile.
ANEXA 4
(model)
Fişa tehnică privind regimul chimic al cazanului/cazanelor
Deţinător/utilizator………………………………………………………………………
…………..
Locul de montare a cazanului (adresă)
……………………………………………………….….
………………………………………………………………………………………………
…………..
Cazane de abur/apă
fierbinte………………………………………………………………………
91
Dotare:
CARACTEISTICI Cate-
Pres Debit Temp Combustibil goria OBS
TIP BUC Sinc
o
bar t/h C m2 -
cazane Gcal/h
- - - - - - - - -
existente
nou montate
Pregătirea suprafeţelor interioare ale cazanelor nou montate se efectuează conform ….
……………………….., elaborată de ……………………..………….………, prin
procedeul……………………………………………………………………………………
Conservarea la stagnare a suprafeţelor interioare ale cazanelor se efectuează conform
…………………………….... elaborată de ………………..…………………., anexată la
cartea cazanului nr. ………………………….., astfel:
Reactivi de conservare
Felul opririi Uscata Umeda Cantitate Obs.
Scurta:≤21 zile
Durata Lunga:>21 zile
Balanta apa – abur - condensat
Fluid U\M Valori

Maxim Mediu Minim
Abur total produs t\h
Purja preliminara %
t\h
Condens recuperat t\h
%
Apa de adaos necesar %
t\h
Indici de calitate ai fluidelor din circuitul termic
Nr APA ABUR Condensat. APA DE

Crt Indici Simbol UM Bruta Adaos Alim. Din cazan Sat Sinc 1 2 INJECTIE
Cationi
1 Calciu Ca 2+ mva/l
2+
2 Magneziu Mg mva/l
3 Sodiuu Na+ mva/l

Anioni
-
4 Bicarbonati HCO 3 mva/l
-
5 Cloruri Cl mva/l
2-
6 Sulfati SO4 mva/l
92
7 Silice totala SiO2 ppm
8 Subs. Organice S.O. ppm
9 Suspensii Sp ppm
10 Conductivitate  S/cm
11 pH
12 Alcalinitate “m” m mval/l
13 Alcalinitate “p” p mval/l
3-
14 Exces fosfat PO 4 ppm
15 Exces hidrazina Na2 SO3 ppm
16 Oxigen dizolvat O2 mg/l
17 Fier Fe mg/l
18 Cupru Cu ppm
19 Ulei Ul ppm
Pentru apa brută se prezintă în original buletinul de analiză a indicilor chimici.

Pentru fiecare indice de calitate se precizează frecvenţa de determinare.
Laboratorul (punctul) chimic este amplasat ………………………. şi are dotarea
corespunzătoare pentru a efectua analizele indicilor chimici la cazanele de abur (de apă
fierbinte). Dotarea laboratorului (punctului) chimic cu sticlărie şi reactivi este anexată
laprezentul document.
NOTĂ: În cazul contractului de întreţinere în funcţionare privind regimul chimic cu o
persoană juridică autorizată se precizează acest lucru, nemaifiind necesare dotările de la
aliniatul precedent.
Instalaţia de tratare a apei este de tipul …………….....…………… şi este fabricată de
.........……….....................................................................................................................…
Documentaţia tehnică a instalaţiei de tratare a apei, împreună cu ……….. fişe tehnice cu
caracteristici minime ale schimbătorilor de ioni folosiţi în instalaţia de tratare a apei sunt
anexate la prezentul document şi fac parte integrantă din avizul obligatoriu de instalare
pentru regimul chimic al cazanelor de abur (de apă fierbinte).
Degazarea apei de alimentare:
a) Degazarea termică se face în degazoare tip ………………………………………….
………
Degazarea a apei de alimentare

Presiune Temp Debit Rezerva apa Aparate de măsura , control şi
Degazoare reglare
0
bar C t/h t Preincalzitor Degazor
b) Degazarea chimică sau termochimică se face cu ………….. în cantitate de ………g/m³

apă, în exces de …………… mg/l.
93
Dozarea fosfatului trisodic se face prin:
a) picurare în rezervorul de apă de alimentare, în cantitate de ………… g/h;
b) cu pompă dozatoare în tambur, în cantitate de ……………… g/m3h ;
c) în aspiraţia pompei de alimentare ………………… g/m3h.
Proceduri de condiţionare şi scop:………………………………………………….
(În situaţia în care se prevede condiţionarea apei de alimentare şi din cazan)
Dispozitive individuale de prelevat probe, conform standardelor în vigoare:
Fluid Loc de prelevare Racitor proba Indici urmariti

de adaos
de alimentare
Apa din cazan
saturat
Abur supraincalzit
Condensat recuperat
Aparate de masura si control pentru supravegherea regimului chimic.

Aparate La inst. de tratare La cazan In laborator
existente
prevazute
Personalul laborant-operator centrală termică, autorizat în conformitate cu prevederile
prescripţiei tehnice aplicabilă:
Existent: ………………
Prevăzut: ………………
Total: ……………….
NOTĂ: Proiectantul precizează în mod expres că sarcinile laborantului-operator
centralătermică pot fi preluate de fochist, în condiţiile impuse de prescripţia tehnică sau
căsupravegherea regimului chimic poate fi efectuată de către o persoană juridică
autorizată.
Semnături:
Persoana fizica/juridica Semnatura si stampila

Proiectant S.C. MIATERM S.R.L
Furnizor abur S.C MARAVET S.R.L.
Consumator abur S.C. MARAVET S.R.L.
AVIZAT RADTI
ANEXA 6
94
Breviar de calcul pentru instalaţiile de tratare a apei
Instalaţie de tratare a apeide adios (condens)
valoare
Din central ………….
Specificatie Nr.crt. U/M
Tipul de ionit 1 -
Denumirea ionitului 2 -
calitate 3 -
Ionul retinut
Caracteristici generale
cantitate 4 mval/l
Indice 5
de strapungere
Valoare 6 mval/l
Capacitatea de operare 7 mval/l
Debit apa iesire din filtru 8 m3/h
Operatii
Durata ciclu 9 h
Epuizare
Volumul de ionit 10 l
Inaltime de ionit 11 m
Suprafata de filtrare 12 mp
Diametru filtru 13 m
Viteza de filtrare 14 m/h
Incarcare specifica 15 h-1
Productia de apa pe ciclu 16 m3
Afinare
Calitate 17 -
Apa de afinare
Cantitate 18 m3
Viteza de afinare 19 m/h
Durata 20 min
Regenerant
Reactiv de regenerare 21 -
Regenerare
Nivel de regenerare 22 kg/m3

Consum regenerant/ filtru 23 kg/reg
Comercial Concentratie 24 %
Densitate 25 g/l
Diluant
Concentratie 26 %
Necesar 27 kg
regenerant/filtru
Apa de Cantitate 28 l
dilutie Calitate 29 -
Total solutie de 30 l
regenerare
Viteza de regenerare 31 m/h
Durata 32 min
Spalare
Apa de spalare Cantitate 33 m3

Calite 34 -
Viteza de Lenta 35 m/h
spalare Finala 36
95
Control final spalare mval/l 37
Durata min. 39
Cationii Temporara
mval/l 40
Control interfazic
Duritate Permanenta
mval/l 41
Sodiu si potasiu mval/l 42
Anioni Bicarbonati mval/h 43
Cloruri mval/l 44
Sulfati mval/l 45
Silice ppm 46
Substante organice ppm 47
Indici
Conductivitate electrica S/cm 48

Debitmetru 49 -
Conductometru 50 -
A.M.C. Alte aparate 51 -
* Specificati tipul instalaţiei de tratare:dedurizare si alte asemenea
Proiectant
Numele şi Prenumele şi semnatura
ANEXA 5
Caracteristici fizico - chimice si functional ale masei schimbatoare de ioni
Caracteristici Indici de calitate si utilizare Nr. UM Valori
Crt.
Denumire ionit 1 -
Tip 2 -
FIZICO - CHIMICE
Tara si firma producatoare 3 -

Structura 4*) -
Grupa functionala 5*) -
Matrice 6*) -
Culoare 7 -
*)
Granulatie:-domeniu dimensiuni 8a mm
-dimensiune efectiva 8b*) mm
-coeficient de uniformitate 8c*) -
Forma ionica de livrare 9*) -
Greutate volumetrica 10*) g/dm3
Umiditate 11*) %
Variatia volumului din forma regenerat- 12*) %
epuizat
Domeniu de pH 13*) -
Temperatura maxima de utilizare 14*) 0C
96
Capacitatea totala de schimb 15*) mval/l
AFINA-RE Apa de Calitate 16 -

afinare Consum specific 17 m /m3
3
Viteza la ( 200C ) 18 m/h

Variatia volumului de ionit 19 %
Debit 20 m3/h
Durata 21 min.
REGENERARE
Reactiv de regenerare 22 -
FUNCTIONALE
Nivel de regenerare 23 kg100%/m3

Exces fata de teorie 24 %
Concentratie solutie 25 %
Temperatura solutiei 26 0C
Incarcarea specifica 27 m3/m3h
Durata 28 min
SPALARE
Apa de Calitate 29 -
spalare Consum specific 30 m3/m3
Controlul spalarii 32 mval/l
Durata 33 min
FUNCTIONALE

Debit 35 m3/h
Pierderea de presiune ( 200C ) 36 mCA/m
Viteza ( 200C ) 37 m/h
Valoarea de strapungere 38 mval/l
Capacitatea volumica utila de 39 Val/m3
schimb
Notă Indici garantaţi de producător sunt însemnaţi cu *)
Proiectant
Numele şi Prenumele şi semnatura
12AAaaaaaaNEX ANEXA 7
Conţinutul minim al documentaţiei preliminare de montare/reparare cazane
7.1 Documentaţia preliminară de montare/reparare cazane trebuie să conţină cel puţin:
1) Desenul de ansamblu;
2) Breviarul de calcul de rezistenţă al elementelor sub presiune şi al elementelor
portante sudate direct de elementele sub presiune (unde este cazul);
3) Breviarul de calcul pentru dimensionarea/alegerea dispozitivelor de siguranţă (unde
este cazul);
97
4) Instrucţiuni pentru încercarea la presiune hidraulică la rece, după caz, şi pentru
verificări la cald;
5) Instrucţiuni pentru pregătirea suprafeţelor interioare ale cazanului (unde este cazul);
6) Instrucţiuni de conservare (unde este cazul);
7) Condiţii tehnice de încercări pentru atestarea parametrilor (unde este cazul).
7.2 Desenul de ansamblu trebuie să conţină următoarele date:
a) caracteristici tehnice funcţionale:
1) debitul nominal;
2) debitul minim reglat;
3) debitul minim de durată;
4) debitul de vârf;
5) debitul caloric pentru cazanele de apă fierbinte;
6) presiunea nominală;
7) presiunea nominală a supraîncălzitorului intermediar;
8) presiunea maximă;
9) presiunea maximă a supraîncălzitorului intermediar;
10) presiunea minimă a aburului sau a apei fierbinţi;
11) presiunea hidraulică de încercare a cazanului;
12) presiunea hidraulică de încercare a supraîncălzitorului intermediar;
13) temperatura nominală a aburului;
14) temperatura nominală a aburului supraîncălzit intermediar;
15) temperatura nominală/maximă şi minimă de ieşire/intrare a apei fierbinţi;
16) debitul nominal al apei de alimentare;
17) presiunea apei de alimentare la limita cazanului;
18) temperatura apei de alimentare;
19) tipul combustibililor şi puterea calorică inferioară a acestora;
20) parametrii combustibililor la intrarea în instalaţia de ardere;
21) natura, debitul şi parametrii gazelor de proces pentru cazanele recuperatoare;
22) încărcarea termică nominală a spaţiului din focar (camera de radiaţie);
23) presiunea la sarcina nominală în focar (suprapresiunea/depresiunea);
24) instalaţia de ardere: tip, producător, numărul de arzătoare, debitele unitare
maxime/minime de combustibil şi agentul de pulverizare şi parametrii acestuia;
b) caracteristici tehnice constructive:
1) dimensiunile principale ale cazanului propriu-zis (exclusiv scările, platformele şi
canalele de aer şi de gaze de ardere);
2) tipul focarului;
3) volumul focarului;1
4) suprafaţa sistemului vaporizator (de încălzire pentru cazanele de apă fierbinte):
a) de radiaţie;
b) de convecţie;
98
5) suprafaţa:
a) preîncălzitorului de aer;
b) preîncălzitorului de apă;
c) economizorului treapta I;
d) economizorului treapta II;
e) economizorului treapta III;
f) supraîncălzitorului primar treapta I;
g) supraîncălzitorului primar treapta II;
h) supraîncălzitorului primar treapta III;
i) supraîncălzitorului intermediar treapta I;
j) supraîncălzitorului intermediar treapta II;
6) suprafaţa totală de încălzire;
7) volumul interior total al cazanului;
8) volumul de apă din cazan;
9) volumul de apă din tambur (la nivelul minim şi la nivelul maxim);
10) spaţiul de abur din tambur (la nivelul minim şi la nivelul maxim);
11) suprafaţa de separare a aburului din tambur (la nivelul minim şi la nivelul
maxim);
12) date cu privire la poziţia nivelului apei din tambur şi sistemele de supraveghere,
reglare şi protecţie a nivelului (poziţia nivelului de referinţă în raport cu axa
tamburului).
c) condiţii tehnice de execuţie:
1) mărcile materialelor de bază şi simbolurile materialelor de adaos, conform
standardelor, pentru fiecare element calculat sau care se sudează de acestea;
2) clasa de calitate a tablelor;
3) detaliile rosturilor îmbinărilor sudate (forme şi dimensiuni);
4) date privind sudurile cap la cap;
5) coeficienţii de rezistenţă ai îmbinărilor sudate longitudinale;
6) tehnica de verificare;
7) date privind sudurile de racorduri şi în colţ;
8) dimensiunile sudurilor în colţ;
9) volumul de examinare nedistructivă, în procente, şi metoda de examinare.
d) alte date:
1) date privind racordurile (cu funcţia lor tehnologică) şi gurile de vizitare, uşile de
vizitare, clapetele de explozie, cu indicarea diametrului, a presiunii nominale, după
caz, şi a tipului suprafeţelor de etanşare;
2) schema circuitului apă-abur;
3) dimensiunile de legătură ale cazanului;
4) datele suplimentare pentru elementele supuse la fluaj.
99
Prescripţia Tehnică C2 – 2010 - Arzătoare cu combustibili gazoși și lichizi
CAPITOLUL I
GENERALITĂŢI
SECŢIUNEA 1
Scop
instalarea, montarea, repararea, întreţinerea şi verificarea tehnică în utilizare a
arzătoarelor cu combustibil lichid sau gazos, denumite în continuare „arzătoare”.
Art. 2 Pot fi instalate, montate, puse în funcţiune, reparate, întreţinute şi exploatate
arzătoarele fabricate şi introduse pe piaţă conform legislaţiei în vigoare la data realizării
lor.
SECŢIUNEA a 2-a
Domeniu de aplicare
Art. 3 Prevederile prezentei prescripţii tehnice se aplică la:

a) arzătoare cu combustibil lichid sau gazos care echipează instalaţiile tehnologice;
b) arzătoare cu combustibil lichid sau gazos care echipează aparate de încălzit cu aer
cald sau prin radiaţie, cu puterea nominală P > 400 kW.
Art. 4 Nu fac obiectul prevederilor prezentei prescripţii tehnice arzătoarele cu

combustibil lichid sau gazos care echipează instalaţiile tehnologice şi aparatele de încălzit
cu aer cald sau prin radiaţie, de pe nave, platforme marine fixe şi mobile.
CAPITOLUL II
INSTALAREA ŞI MONTAREA ARZĂTOARELOR
SECŢIUNEA 1
Prevederi generale

100
arzătoarele pot fi instalate sau montate numai dacă sunt respectate prevederile prezentei
(2) Instalarea sau montarea arzătoarelor se efectuează de către producătorul acestora,
de către persoane juridice autorizate de către ISCIR sau de către persoane juridice
autorizate de autorităţile competente din statele membre. Persoanele juridice autorizate de
autorităţile competente din statele membre trebuie să fie înregistrate în Registrul ISCIR al
persoanelor juridice care efectuează instalarea sau montarea arzătoarelor, precum şi
stabilite în prescripţia tehnică aplicabilă
(3) Pentru serviciile prestate, producătorul arzătoarelor sau persoanele juridice autorizate
de către ISCIR pentru instalarea sau montarea arzătoarelor, după caz, trebuie să
întocmească şi să emită o declaraţie întocmită conform modelului din anexa 1.
(4) Arzătoarele instalate/montate se înregistrează de persoana juridică autorizată de către
ISCIR în „Registrul de evidenţă a lucrărilor”, al cărui model este prezentat în anexa 2.
SECŢIUNEA a 2-a
Instalarea arzătoarelor
Art. 8 (1) Instalarea arzătoarelor se efectuează sub supravegherea RSL, cu respectarea

legislaţiei specifice în vigoare. În situaţiile în care, conform legii, este necesară obţinerea
unor avize suplimentare specifice, această obligaţie revine deţinătorului/utilizatorului
arzătorului.
(2) La instalare se efectuează amplasarea arzătoarelor pe poziţie şi racordarea acestora
la utilităţi, după caz circuitele de combustibil, gaze arse, energie electrică, conform
documentaţiei tehnice de instalare.
SECŢIUNEA a 3-a
Montarea arzătoarelor
Art. 9 Montarea arzătoarelor se efectuează sub supravegherea RSL şi constă din

activităţi de îmbinare a componentelor acestora, executate conform unei documentaţii
tehnice, ca de exemplu: arzătoare livrate pe elemente sau sisteme de ardere livrate
separat.
CAPITOLUL III
PUNEREA ÎN FUNCŢIUNE A ARZĂTOARELOR ŞI ADMITEREA
FUNCŢIONĂRII
SECŢIUNEA 1
Prevederi generale
Art. 10 Se admite funcţionarea următoarelor tipuri de arzătoare:
101
a) arzătoare noi care respectă cerinţele privind introducerea pe piaţă, stabilite de
reglementările tehnice ce transpun directive europene specifice;
b) arzătoare vechi care au mai funcţionat şi:
europene specifice;
II. care au fost construite anterior intrării în vigoare a directivelor europene
aplicabile şi au fost introduse pe piaţă cu respectarea reglementărilor naţionale ale statului
2) provin din afara Uniunii Europene şi respectă cerinţele privind introducerea pe
piaţă, stabilite de reglementările tehnice ce transpun directive europene specifice.
Art. 11 Deţinătorii/utilizatorii de arzătoare au obligaţia să solicite punerea în funcţiune şi
să obţină admiterea funcţionării conform prevederilor prezentei prescripţii tehnice.
SECŢIUNEA a 2-a
Condiţii pentru efectuarea verificărilor
Art. 12 (1) Punerea în funcţiune şi admiterea funcţionării se efectuează de către

producătorul acestora, de către persoane juridice autorizate pentru verificări tehnice în
utilizare de către ISCIR sau de către persoane juridice autorizate de autorităţile
autorizate.
Condiţiile privind autorizarea de către ISCIR a persoanelor juridice care efectuează
punerea în funcţiune şi admiterea funcţionării arzătoarelor, precum şi condiţiile de
înregistrare în Registrul ISCIR al persoanelor juridice autorizate sunt stabilite în
prescripţia tehnică aplicabilă.
(2) Producătorii, care prestează şi activităţi de punere în funcţiune a arzătoarelor
construite de către aceştia, fac excepţie de la cerinţele de autorizare prevăzute la alin. (1).
Art. 13 În vederea efectuării punerii în funcţiune, deţinătorul/utilizatorul arzătorului are
obligaţia de a pune la dispoziţia persoanei juridice autorizate cel puţin următoarele
documente:
a) declaraţia prevăzută la art. 7 alin. (3);
b) instrucţiunile de instalare, montare, reglare, utilizare şi întreţinere ale arzătorului şi
instalaţiei deservite;
c) avizul privind furnizarea gazelor naturale, unde este cazul;
d) autorizarea instalaţiei de alimentare cu gaz petrolier lichefiat, unde este cazul.
SECŢIUNEA a 3-a
Verificări tehnice effectuate
102
Art. 14 La punerea în funcţiune a arzătoarelor se respectă instrucţiunile aplicabile
elaborate de producător, specifice fiecărui tip de arzător şi prevederile prezentei
prescripţii tehnice şi efectuează cel puţin următoarele verificări tehnice:
a) verificarea integrităţii arzătorului;
b) verificările aplicabile prevăzute în „Livretul arzătorului”, al cărui model este prezentat
în anexa 3.
SECŢIUNEA a 4-a
Verificarea tehnică a arzătoarelor vechi
Art. 15 În vederea repunerii în funcţiune a arzătoarelor vechi se efectuează următoarele
verificări:
a) verificarea integrităţii arzătorului;
b) operaţii de curăţare a arzătorului;
c) verificarea şi reglarea instalaţiei de ardere în scopul realizării unei arderi complete, cu
d) verificările aplicabile în conformitate cu condiţiile tehnice prevăzute în livretul
arzătorului precum şi în instrucţiunile producătorului.
NOTĂ: Se consideră arzătoare vechi acele arzătoare care au mai funcţionat fără a avea
admisă funcţionarea conform prevederilor prescripţiilor tehnice aplicabile.
SECŢIUNEA a 5-a
Concluziile verificării
Art. 16 (1) Punerea/repunerea în funcţiune şi admiterea funcţionării se finalizează prin:

a) efectuarea verificărilor prevăzute la art. 14 sau art. 15 şi completarea livretului
arzătorului de către RVT, care confirmă respectarea prevederilor prezentei prescripţii
tehnice;
b) instruirea deţinătorului/utilizatorului de către RVT privind funcţionarea în condiţii de
siguranţă a arzătorului şi obligativitatea efectuării verificărilor tehnice periodice conform
(2) În funcţie de rezultatele obţinute la punerea în funcţiune, în livretul arzătorului se
consemnează:
a) „ADMIS - arzătorul poate funcţiona până la scadenţa următoarei verificări, cu
obligaţia respectării instrucţiunilor de instalare, reglare, utilizare şi întreţinere date de
producător şi a prevederilor prezentei prescripţii tehnice”;
b) „RESPINS - arzătorul nu îndeplineşte condiţiile de punere în funcţiune şi se interzice
NOTĂ: Semnarea livretului arzătorului de către deţinător/utilizator semnifică însuşirea de
către acesta a obligaţiei de a nu utiliza arzătorul fără a-l supune verificării tehnice
periodice la 1 an.
103
Art. 17 Arzătoarele verificate se înregistrează de persoana juridică autorizată în
„Registrul de evidenţă a arzătoarelor aflate în supraveghere” al cărui model este prezentat
în anexa 4.
CAPITOLUL IV
UTILIZAREA ARZĂTOARELOR
SECŢIUNEA 1
Prevederi generale.
Art. 18 Utilizarea în condiţii de siguranţă a arzătoarelor se face în conformitate cu
instrucţiunile de instalare, reglare, utilizare şi întreţinere elaborate de producător şi livrate
împreună cu arzătoarele. Personalul de exploatare este instruit de către firmele autorizate
pentru verificări tehnice în utilizare conform prevederilor prezentei prescripţii tehnice.
CAPITOLUL V
VERIFICAREA TEHNICĂ PERIODICĂ A ARZĂTOARELOR
Art. 20 (1) Verificarea tehnică periodică a arzătoarelor se efectuează la un interval de 1

an de către persoane juridice autorizate.
(2) Verificările tehnice periodice constau în:
a) verificarea existenţei „Livretului arzătorului”, aflat în posesia
deţinătorului/utilizatorului;
b) verificarea integrităţii arzătorului şi a condiţiilor iniţiale de instalare;
c) activităţi de curăţare a arzătorului, dacă este necesar;
d) verificarea şi reglarea arzătorului în scopul realizării unei arderi complete;
e) analiza gazelor arse şi verificarea încadrării valorilor în limitele admise, unde este
cazul;
f) verificarea funcţionării corecte a dispozitivelor de control, reglare şi siguranţă;
g) efectuarea verificărilor în conformitate cu condiţiile tehnice prevăzute în livretul
arzătorului, precum şi în instrucţiunile producătorului.
Art. 21 Livretul arzătorului se completează de către RVT.
Art. 22 În funcţie de rezultatele obţinute după efectuarea verificării tehnice periodice, în

livretul arzătorului se consemnează:
a) „ADMIS - arzătorul poate funcţiona până la scadenţa următoare, cu obligaţia
b) „RESPINS - arzătorul nu îndeplineşte condiţiile de punere în funcţiune şi se interzice
104
Art. 23 Arzătoarele verificate tehnic se înregistrează de către RVT care a efectuat
verificarea tehnică periodică în „Registrul de evidenţă a arzătoarelor în supraveghere”.
CAPITOLUL VI
REPARAREA ŞI ÎNTREŢINEREA ARZĂTOARELOR
SECŢIUNEA 1
Prevederi generale
Art. 24 Repararea şi întreţinerea arzătoarelor se efectuează de către producătorul
ISCIR a persoanelor juridice care efectuează repararea şi întreţinerea arzătoarelor precum
şi condiţiile de înregistrare în Registrul ISCIR al persoanelor juridice autorizate sunt
stabilite în prescripţia tehnică aplicabilă.
(2) Producătorii care prestează şi activităţi reparare şi întreţinere a arzătoarelor construite
de către aceştia, fac excepţie de la cerinţele de autorizare prevăzute la alin. (1).
(3) Pentru activităţile efectuate, persoanele juridice autorizate de către ISCIR, care
efectuează lucrări de reparare, întocmesc şi eliberează o declaraţie conform modelului din
anexa 1.
Art. 25 Repararea şi întreţinerea arzătoarelor se efectuează sub supravegherea RSL, cu
respectarea instrucţiunilor producătorului şi a documentaţiei tehnice de reparare.
Art. 26 Înlocuirea dispozitivelor de siguranţă, de control şi de reglare defecte se face

numai cu produse similare construite de către producător sau cu produse similare
certificate CE.
Art. 27 (1) În cazul lucrărilor de reparare efectuate, persoana juridică autorizată pentru
lucrări de reparare şi întreţinere, întocmeşte o documentaţie tehnică de reparare.
(2) Documentaţia tehnică de reparare conţine minim următoarele:
a) lista lucrărilor efectuate;
b) documentaţia tehnică de însoţire a componentelor înlocuite.
(3) Documentaţia tehnică de reparare se ataşează la livretul arzătorului.
Art. 28 Toate lucrările de reparare efectuate se consemnează în registrul de evidenţă a

lucrărilor, conform modelului din anexa 2.
SECŢIUNEA a 2-a
105
Repunerea în funcţiune a arzătoarelor
Art. 29 Repunerea în funcţiune a arzătoarelor după reparare se face de persoane juridice

autorizate pentru verificări tehnice în utilizare, iar pentru arzătoarele menţionate la art. 19
şi cu participarea RSVTI, prin efectuarea următoarelor:
a) verificarea lucrărilor de reparare efectuate;
b) verificarea existenţei declaraţiei prevăzută la art. 24 alin. (3) şi a documentaţiei tehnice
de reparare, după caz;
c) efectuarea verificărilor în conformitate cu condiţiile tehnice prevăzute în livretul
arzătorului, precum şi în instrucţiunile producătorului.
Art. 30 Toate verificările efectuate se consemnează de către RVT în livretul arzătorului.
CAPITOLUL VII
SCOATEREA DIN UZ A ARZĂTOARELOR
Art. 31 (1) Scoaterea din uz a arzătoarelor reprezintă voinţa deţinătorilor şi se face cu

respectarea legislaţiei în vigoare privind casarea.
(2) Pentru arzătoarele prevăzute la art. 19, care se scot din uz, RSVTI al
deţinătorului/utilizatorului întocmeşte un proces-verbal conform modelului din anexa 5.
(3) Oprirea din funcţionare şi conservarea arzătoarelor nu înseamnă scoatere din uz.
CAPITOLUL VIII
Art. 32 (1) ISCIR atestă următorul personal tehnic de specialitate nominalizat în

autorizaţie:
a) responsabil cu supravegherea lucrărilor (RSL);
b) responsabil cu verificarea tehnică (RVT).
(2) ISCIR autorizează persoanele juridice pentru următoarele activităţi:
a) instalarea arzătoarelor;
b) montarea arzătoarelor;
c) repararea şi întreţinerea arzătoarelor;
d) verificări tehnice în utilizare ale arzătoarelor.
(3) ISCIR autorizează RSVTI.
Art. 33 Metodologia de atestare/autorizare/actualizare/extindere a domeniului de

autorizare pentru activităţile prevăzute la art. 32, precum şi condiţiile şi documentaţia
tehnică necesară sunt prevăzute în prescripţiile tehnice aplicabile şi celelalte reglementări
aplicabile.
106
Art. 34 Obţinerea autorizaţiei emise de ISCIR nu absolvă persoana fizică sau juridică de
CAPITOLUL IX
SECŢIUNEA 1
Prevederi generale
Art. 35 Deţinătorii/utilizatorii arzătoarelor precum şi persoanele juridice autorizate,

trebuie să respecte prevederile Legii 64/2008 „Lege privind funcţionarea în condiţii de
siguranţă a instalaţiilor sub presiune, instalaţiilor de ridicat şi a aparatelor consumatoare
de combustibil”.
SECŢIUNEA a 2-a
Obligaţiile şi responsabilităţile deţinătorilor/utilizatorilor arzătoarelor
Art. 36 Deţinătorul/utilizatorul de arzătoare are următoarele obligaţii şi responsabilităţi:

a) să nu permită modificarea datelor stabilite prin instrucţiunile de instalare/montare;
b) să nu utilizeze arzătoare pentru care nu s-a obţinut admiterea funcţionării;
c) să efectueze verificările tehnice periodice la intervalele stabilite de prezenta prescripţie
tehnică;
d) să nu permită alimentarea altor consumatori din instalaţia electrică a arzătorului;
e) să ia măsuri corespunzătoare, unde este cazul, astfel încât operatorul RSVTI, precum şi
personalul instruit, nominalizat în livretul arzătorului să-şi poată îndeplini în condiţii
bune sarcinile prevăzute.

produse prin exploatarea necorespunzătoare a arzătoarelor.
Art. 38 În cazul transferului dreptului de proprietate asupra arzătorului deţinătorul este

obligat să furnizeze arzătorul împreună cu instrucţiunile date de producător şi cu livretul
arzătorului conţinând toate înregistrările.
SECŢIUNEA a 3-a
Art. 39 Persoanele juridice autorizate au următoarele obligaţii şi responsabilităţi:
107
b) să ia măsuri corespunzătoare astfel ca RSL şi RVT să-şi poată îndeplini în bune
RSL/RVT; să se asigure că personalul nou propus efectuează activităţile specifice numai
prezentei prescripţii tehnice şi instrucţiunilor specifice ale producătorului arzătorului
(unde este cazul);
e) să folosească personal de execuţie calificat şi specializat la lucrările efectuate;
f) să transmită trimestrial la ISCIR, în format electronic, situaţia la zi a registrului de
evidenţă a arzătoarelor;
g) să pună la dispoziţia inspectorilor de specialitate din cadrul ISCIR datele, informaţiile
şi documentele în legătură cu obiectul autorizaţiei, solicitate cu ocazia verificărilor
effectuate de către aceştia;
h) persoana juridică autorizată este răspunzătoare pentru lucrările executate şi pentru
datele consemnate în livretul arzătorului;
i) persoana juridică autorizată este răspunzătoare pentru producerea avariilor şi
accidentelor ca urmare a efectuării unor lucrări sau verificări necorespunzătoare.
SECŢIUNEA a 4-a
Obligaţiile şi responsabilităţile RSL şi RVT
Art. 40 Obligaţiile şi responsabilităţile responsabilului cu supravegherea lucrărilor (RSL)
şi a responsabilului cu verificări tehnice (RVT) sunt următoarele:
normativele în vigoare privind activitatea pentru care a fost autorizat;
b) să menţioneze în documentaţiile tehnice întocmite precizările legate de standardele,
codurile de proiectare şi construire precum şi normativele folosite;
d) să verifice documentaţia tehnică întocmită pentru lucrările efectuate sub aspectul
verificărilor şi examinărilor;
f) să participe la cursuri de perfecţionare şi la instruirile periodice organizate de ISCIR;
g) RSL trebuie să verifice periodic, cel puţin o dată pe an, pregătirea tehnică a
personalului de execuţie pentru instalare, montare, reparare şi întreţinere, consemnând
rezultatele într-un proces-verbal.
CAPITOLUL XII
DISPOZIŢII FINALE
108
Art. 44 (1) Inspectorii de specialitate din cadrul ISCIR au dreptul de a efectua verificări
tehnice neprogramate la arzătoarele supuse prevederilor prezentei prescripţii tehnice,
juridice autorizate îşi desfăşoară activităţile reglementate de prezenta prescripţie tehnică,
(2) Constatările verificărilor se consemnează de către inspectorii de specialitate din
cadrul ISCIR în procese-verbale de verificare tehnică.

Art. 46 Termenele de soluţionare a cererilor depuse la ISCIR sunt cele stabilite conform
legislaţiei în vigoare.
Art. 47 Arzătoarele care fac obiectul prezentei prescripţii tehnice şi sunt înregistrate la
ISCIR se radiază din evidenţa ISCIR şi se supun în continuare, prin grija
deţinătorului/utilizatorului, prevederilor prezentei prescripţii tehnice.
Art. 48 La arzătoarele care nu prezintă siguranţă în funcţionare, inspectorii de specialitate

din cadrul ISCIR au dreptul să aplice sigilii, în conformitate cu prevederile legale.
Art. 49 Pe perioada valabilităţii atestatului/autorizaţiei, persoana fizică sau juridică

Art. 50 (1) Pentru acordarea de derogări de la prevederile prezentei prescripţii tehnice,

persoana solicitantă depune la ISCIR următoarele:
a) cerere de solicitare cu menţionarea derogării de la prevederile prescripţiei tehnice;
b) memoriu justificativ care să cuprindă descrierea situaţiei (date despre arzător,
amplasament, deservire), desene, calcule, soluţiile compensatorii propuse.
(2) Pe baza documentaţiei tehnice depuse, ISCIR avizează sau respinge motivat, în
scris,solicitarea.
109
ANEXA 1
Nr. .................................
Noi, .......................................................................................................................................,
(denumirea completă a persoanei juridice sau a persoanei fizice autorizate)
...............................................................................................................................................,
(sediul) cu Certificat de înregistrare/Autorizaţie
nr. ................................/...........................................,
................................................................................................................................................
(denumirea, tipul sau modelul, numărul seriei)
............................................................................................................................................
................................................ .................................................................
ANEXA 2
Declaraţie de confotmitate Nr.
Caracteristicile
Nr. înregistrare/ data*Livret aparat
Observaţii
Nr. crt.
Producator/ Furnizor
Nr. de fabricaţie/ an de fabricaţie
Deţinător/Utilizator
efectuata
Operaţia
aparatului
Locul fincţionării
aparatului
Localitatea/ Jud.
Bl., sc., et., ap.

Strada, Nr.
Reparatie şi întreţinereMontareInstalare
Parametri principali
Tip
110
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13
*În cazul luctărilor de reparare întreţinere
Prescripţia Tehnică C3 – 2003 – Cerinţe tehnice privind utilizarea recipientelor –

butelii cu capacitate până la 26 litri pentru G.P.L.
1.3 Domeniu de aplicare

1.3.1 Categorii de butelii
Prezenta prescripţie tehnică se referă la:
a) butelii cu capacitate până la 26 de litri pentru „aragaz” ( definit în standardul
SR 66:2001 );
b) butelii cu capacitate până la 26 de litri pentru GPL.
Prin butelie se înţelege ansamblul format din:
- recipient sub presiune ;
- robinet cu ventil sau supapă cu bilă;
- capac de protecţie demontabil (pentru buteliile fără gardă de protecţie
nedemontabilă).
De la data intrării în vigoare a prezentei prescripţii tehnice au voie să circule în
România următoarele butelii :
- cele care poartă marcajul naţional de conformitate CS aplicat de producător
(agentul economic constructor) sau de reprezentantul autorizat al acestuia şi sunt
însoţite de declaraţia de conformitate CS redactată/tradusă în limba română;
- cele care poartă marcajul european de conformitate CE aplicat de un
producător (agent economic constructor) dintr-un stat membru al Uniunii Europene
şi sunt însoţite de declaraţia de conformitate CE tradusă în limba română;
- cele care au fost puse în circulaţie înainte de data intrării în vigoare a
Ordinului ministrului industriei şi resurselor nr. 113/2001, modificat cu Ordinul
ministrului industriei şi resurselor nr. 59/2002.
1.3.2 Accesorii
Prin accesorii se înţeleg componentele necesare realizării legăturii între butelie şi
aparatul consumator de GPL.
Începând cu data intrării în vigoare a prezentei prescripţii tehnice au dreptul să
circule următoarele tipuri de componente :
a) regulator de presiune omologat ( pentru cel executat înainte de data intrării
în vigoare a Ordinului ministrului industriei şi resurselor nr. 113/2001 ) sau
certificat, având aplicat marcajul CS sau CE;
b) tub (furtun) rezistent la gaz petrolier lichefiat, conform STAS 3078-77;
111
c) coliere de strângere (cu melc sau cu şurub), conform STAS 11162-87,
omologate sau certificate.
1.1 Referinţe normative

Prezenta prescripţie tehnică face referiri explicite sau implicite la acte legislative,
standarde, normative, prescripţii tehnice şi alte reglementări naţionale.
1.4.1 Legi şi hotărâri
 Legea nr. 608/2001 privind evaluarea conformităţii produselor
 Decret nr. 290/1997 privind norme generale de prevenire şi stingere a
incendiilor
 Hotărârea Guvernului nr. 752/2002 privind stabilirea condiţiilor de introducere
pe piaţă a echipamentelor sub presiune
 Hotărârea Guvernului nr. 1.340/2001 privind organizarea şi funcţionarea
Inspecţiei de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune şi
Instalaţiilor de Ridicat
 Hotărârea Guvernului nr. 394/1995 privind obligaţiile ce revin agenţilor
economici - persoane fizice sau juridice - în comercializarea produselor de
folosinţă îndelungată destinate consumatorilor
 Hotărârea Guvernului nr. 1022/2002 privind „Produse şi servicii care pot pune
în pericol viaţa, sănătatea, securitatea muncii şi protecţia mediului”
 Ordonanţa Guvernului nr. 21/1992 privind protecţia consumatorilor
 Ordin al ministrului industriei şi resurselor nr. 113/2001 privind “Aprobarea
unor reglementări tehnice pentru recipientele-butelii”
 Ordin al ministrului industriei şi resurselor nr. 59/2002 privind “Modificarea
Ordinului ministrului industriei şi resurselor nr. 113/2001 privind aprobarea unor
reglementări tehnice pentru recipientele-butelii”
1.4.2 Standarde şi normative
Standardele şi normativele aplicabile sunt menţionate în anexa A.
1.5 Abrevieri
GPL - Gaz petrolier lichefiat (propan, butan şi amestec butan-propan);
IT - Inspecţia teritorială
PT - Prescripţie Tehnică
RSL - Responsabil cu supravegherea lucrărilor
2 EVALUAREA CONFORMITĂŢII ŞI INTRODUCEREA PE PIAŢĂ

2.1 Evaluarea conformităţii
Evaluarea conformităţii buteliilor se efectuează înainte de introducerea pe piaţă a
acestora, de către organisme de certificare desemnate.
112
Lista organismelor de certificare desemnate pentru evaluarea conformităţii
produselor este prezentată în Monitorul Oficial.
Evaluarea conformităţii buteliilor este confirmată prin:
- marcajul naţional de conformitate CS, aplicat pe butelie de producător
(agentul economic constructor) sau de reprezentantul autorizat al acestuia;
- marcajul european de conformitate CE, aplicat pe butelie de un producător
(agent economic constructor) dintr-un stat membru al Uniunii Europene.
Buteliile vor fi însoţite de declaraţia de conformitate CS sau CE redactată/tradusă
în limba română.
Marcajul de conformitate naţional sau european, aplicat pe o butelie, semnifică
faptul că butelia respectivă respectă cerinţele esenţiale de securitate aplicabile din
Ordinul ministrului industriei şi resurselor nr. 113/2001, Anexa nr. 4.
2.2 Introducerea pe piaţă
Introducerea pe piaţă a buteliilor va fi făcută conform prevederilor Ordinului
ministrului industriei şi resurselor nr. 113/2001, modificat cu Ordinul ministrului
industriei şi resurselor nr. 59/2002.
Verificarea respectării prevederilor Ordinului ministrului industriei şi resurselor nr.
113/2001, modificat cu Ordinul ministrului industriei şi resurselor nr. 59/2002 privind
introducerea pe piaţă, va fi făcută de ISCIR-INSPECT.
2.3 Personalizarea buteliilor
Agenţii economici autorizaţi, care fac dovada deţinerii de butelii, pot să-şi
personalizeze buteliile. Personalizarea buteliilor se face prin poansonarea cu un poanson
propriu şi se confirmă prin poansonarea de către ISCIR-INSPECT. Aceste butelii vor
putea fi vopsite sau li se va putea aplica un semn de identificare al agentului economic
autorizat.
Modul de personalizare se va comunica la ISCIR-INSPECT. Agentul economic va
începe acţiunea de personalizare efectivă numai după primirea confirmării de la ISICR-
INSPECT.
Personalizarea se va putea face numai pentru buteliile al căror constructor, număr
şi an de fabricaţie au fost transmise la ISCIR-INSPECT.
3 CERINŢE TEHNICE PRIVIND VERIFICAREA TEHNICĂ

PERIODICĂ (LA SCADENŢĂ), UMPLEREA, REPARAREA,
TRANSPORTUL, DISTRIBUIREA, SCOATEREA DIN UZ ŞI CASAREA
BUTELIILOR
Cerinţele tehnice specificate în acest capitol sunt condiţiile minime obligatorii

referitoare la verificarea tehnică periodică (la scadenţă), umplerea, repararea, transportul,
113
distribuirea, documentaţia de însoţire (instrucţiuni de montare şi utilizare), scoaterea din
uz şi casarea buteliilor cu capacitatea până la 26 litri pentru GPL.
3.1 VERIFICAREA TEHNICĂ PERIODICĂ (LA SCADENŢĂ) A BUTELIILOR
3.1.1 Generalităţi
Verificarea tehnică periodică a buteliilor se va face numai de către agenţi economici
autorizaţi ISCIR-INSPECT.
Buteliile pentru GPL vor fi supuse unor verificări tehnice periodice (la scadenţă) la
intervale de maxim 5 ani (dacă agentul economic constructor nu a prevăzut un interval mai
mic). Data primei verificări se va stabili în funcţie de data fabricaţiei .
Verificarea tehnică periodică (la scadenţă) constă în:
 verificarea stării generale a buteliei (revizia exterioară şi interioară);
 încercarea la presiune.
Dacă rezultatele acestor verificări tehnice periodice sunt corespunzătoare, agentul
economic care a efectuat verificarea va marca prin poansonare luna şi anul următoarei verificări
tehnice periodice, alături de poansonul responsabilului cu supravegherea lucrărilor angajat al
agentului economic autorizat.
3.1.2 Verificarea stării generale a buteliei
3.1 2.1 Revizia exterioară
Această revizie constă în examinarea aspectului suprafeţei exterioare a buteliilor,
verificarea dimensională a acestora precum şi verificarea existenţei şi conţinutului marcajelor.
Această revizie are drept scop depistarea neconformităţilor care nu permit utilizarea buteliilor.
Buteliile sunt admise la revizia exterioară dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii:
a) pelicula de vopsea protectoare nu este deteriorată;
b) postamentul şi garda de protecţie nedemotabilă nu prezintă deformaţii sau ruperi;
c) sudurile de fixare de recipient a postamentului sau a gărzii de protecţie nedemotabilă
sunt corespunzătoare;
d) robinetuleste în stare bună de funcţionare şi fără deformaţii;
e) filetul piesei de gât este curat şi nu prezintă spire deteriorate, iar la înşurubarea
robinetului distanţa între marginea inferioară a pătratului robinetului şi piesa de
gâteste între 4 şi 10 mm;
f) filetul piesei de gât pentru capacul de protecţie permite asamblarea sigură a acestuia
(pentru buteliile prevăzute cu capac de protecţie);
g) recipientul sub presiune se încadrează în toleranţele admise pentru deformaţiile
permanente:
- deformaţii pemanente locale: maxim 1 % din diametrul exterior nominal;
- deformaţii permanente uniforme pe toată suprafaţa circulară a buteliei: maxim
2% din diametrul exterior nominal;
h) pe fiecare butelie există următoarele inscripţionări:
- prin poansonare (pe postament, pe piesa de gât sau pe garda de protecţie
nedemontabilă):
114
 sigla agentului economic constructor;
 numărul de fabricaţie;
 anul şi luna fabricaţiei;
 masa buteliei cu robinet cu ventil sau supapă, fără capac de protecţie, în
kg;
 capacitatea buteliei, în litri;
 presiunea de încercare, în MPa (bar);
 luna şi anul scadenţei acordate;
 poansonul agentului economic de umplere (deţinător) al buteliei, pentru
buteliile personalizate;
 poansonul ISCIR-INSPECT IT de confirmare a personalizarii buteliei,
pentru buteliile personalizate;
- prin vopsire (pe corpul buteliei):
 luna şi anul scadenţei acordate;
 fluidul pentru care a fost construită butelia.
În cazul în care sunt constatate neconformităţile (defectele) prezentate în anexa B
buteliile se vor casa.
În cazul în care se constată că una sau mai multe din condiţiile prevăzute la lit.
a)....f) nu sunt respectate buteliile se vor repara conform prevederilor pct. 3.3. După
efectuarea reparaţiei se reia verificarea tehnică periodică.
3.1.2.2 Revizia interioară
Această verificare se va face cu endoscopul şi se va completa cu o măsurare cu
ultrasunete a grosimii peretelui buteliei, în conformitate cu prevederile prescripţiilor
tehnice ISCIR în vigoare şi condiţiile din anexa C, de către un laborator autorizat de
ISCIR-INSPECT.
Rezultatele acestor măsurări vor fi consemnate în buletine întocmite conform
anexei D.
Grosimea peretelui părţii cilindrice şi a fundului ambutisat nu trebuie să fie mai
mică decât Smin = ( D / 250 + 0,7 ) mm, cu condiţia ca această valoare să nu fie mai mică
de 1,5 mm; unde D este diametrul exterior nominal al buteliei (în mm).
Dacă în cel puţin un punct grosimea măsurată va fi inferioară valorii minime
admise prin proiect sau Smin, buteliile vor fi casate.
3.1.3 Încercarea la presiune

Buteliile care au corespuns verificărilor de la pct. 3.1.2.1 şi 3.1.2.2 vor fi supuse la
încercarea la presiune.
Încercarea la presiune se va efectua, pentru fiecare butelie în parte, în prezenţa
inspectorului de specialitate al ISCIR-INSPECT IT, la presiunea de încercare indicată de
constructor.
115
Încercarea se va efectua cu combustibil pentru uz neindustrial tip P (petrol).
Buteliile vor fi menţinute la presiunea de încercare timp de 5 minute. După primele 2
minute vor fi lovite uşor de-a lungul îmbinărilor sudate cu un ciocan de cupru fără muchii
ascuţite de 200 –300 g. După trecerea celor 5 minute se va examina cu atenţie fiecare butelie.
Încercarea se consideră reuşită dacă nu se constată scurgeri, lăcrimări sau, după încercare,
nu sunt deformaţii permanente superioare celor menţionate la pct. 3.1.2.1.
Buteliile vor fi prezentate la încercarea la presiune bine curăţate, în special în zona
îmbinărilor sudate.
Pentru încercare, buteliile se vor aşeza astfel ca examinarea să se facă în bune condiţii.
Aşezarea buteliilor pe standul de probă se va face într-un mod care să permită fixarea sigură a
buteliilor pe stand. Trebuie stabilite măsuri speciale de protecţie pentru personalul care
efectuează încercarea la presiune.
Instalaţia pentru încercarea buteliilor trebuie să fie menţinută în perfectă stare de
funcţionare şi va fi echipată cu cel puţin două manometre montate pe robinete cu trei căi.
Pentru realizarea presiunii se vor utiliza pompe de presiune care să nu provoace urcarea
bruscă sau cu şocuri a presiunii. Viteza de creştere a presiunii nu va depăşi 5 bar/minut.
După efectuarea încercării, presiunea din butelii se va coborî treptat şi fără şocuri, apoi
buteliile se golesc complet de petrol.
Buteliile la care s-au constatat scurgeri, lăcrimări sau deformaţii permanente superioare
celor menţionate la pct. 3.1.2.1 vor fi casate, astfel încât să nu mai fie posibilă punerea lor în
circulaţie.
3.1.4 Condiţii şi obligaţii privind agenţii economici care efectuează verificarea

tehnică periodică a buteliilor
Verificarea tehnică periodică a buteliilor se va efectua la:
- agenţii economici autorizaţi pentru umplere, reparare, verificare tehnică
periodică, scoatere din uz şi casare;
- agenţii economici autorizaţi pentru reparare, verificare tehnică periodică,
scoatere din uz şi casare.
Agenţii economici enumeraţi mai sus trebuie să fie autorizaţi de ISCIR-INSPECT
pentru această activitate, în conformitate cu prevederile anexei E şi corespunzător activităţilor
pentru care se acordă autorizaţia.
Aceşti agenţi economici au următoarele obligaţii:
- să solicite în scris la ISCIR-INSPECT IT delegarea unui inspector de specialitate
la efectuarea verificărilor menţionate la pct. 3.1.3 cu cel puţin 5 zile lucrătoare
înainte;
- să posede şi să menţină în bune condiţii întregul echipament necesar verificării;
- să asigure toate condiţiile necesare pentru efectuarea verificărilor;
116
- să completeze “Declaraţia de conformitate pentru verificarea tehnică periodică”,
conform modelului din anexa H. O copie a acestei declaraţii şi a tabelului anexat
vor fi trimise în maxim de 5 zile la ISCIR-INSPECT IT.
Rezultatele verificărilor tehnice periodice vor fi înscrise într-un registru ţinut la zi şi
întocmit conform modelului din anexa I. Registrul va fi numerotat, şnuruit, sigilat şi va purta
ştampila ISCIR-INSPECT IT în raza căreia agentul economic îşi are sediul.
Agenţii economici pentru umplere, reparare şi verificare tehnică periodică vor transmite
lunar până la 05 a lunii raportarea conform modelului din anexa K, pentru luna anterioară, la
ISCIR-INSPECT şi spre ştiinţă la ISCIR-INSPECT IT din zona în care agentul economic îşi are
sediul.
Pentru activitatea de verificare tehnică periodică se vor utiliza numai aparate de măsurare
şi control verificate metrologic, precum şi calibre şi şabloane corespunzătoare.
3.2 UMPLEREA BUTELIILOR

3.2.1 Umplerea buteliilor se va face de către agenţii economici autorizaţi de ISCIR-INSPECT,
care vor folosi în acest scop personal autorizat ca operatori staţie de umplere.
Operatorul staţie de umplere este personalul angajat al agentului economic autorizat de
ISCIR -INSPECT, instruit pentru efectuarea operaţiilor de triere şi umplere şi care este autorizat
de ISCIR -INSPECT.
Condiţiile de autorizare pentru aceste activităţi sunt specificate în anexa E.
3.2.2 Agenţii economici nu pot efectua umplerea buteliilor decât după verificarea respectării
condiţiilor menţionate la pct.3.1.2.1.
3.2.3 Este strict interzisă umplerea buteliilor care prezintă neconformităţile menţionate în
anexa B sau au scadenţa de verificare tehnică periodică depăşită. Încălcarea acestei prevederi
duce la retragerea autorizaţiei.
3.2.4 Agenţii economici vor putea umple buteliile personalizate ale altui proprietar numai cu
consimţământul acestuia.
3.2.5 Înainte de umplere se vor elimina eventualele reziduuri interioare din butelie.
3.2.6 Buteliile pot fi umplute numai cu acel GPL pentru care au fost construite.
Butelile pentru propan pot fi umplute şi cu amestec butan-propan, însă nu trebuie să se
depăşească încărcătura maximă admisă pentru tipul de gaz cu care este umplută.
3.2.7 Încărcarea maximă a buteliilor pentru GPL se stabileşte pe baza gradului de umplere,
conform prevederilor anexei J (tabel 1 şi tabel 2).
Gradul de umplere se determină cu următoarea relaţie:
Gradul de umplere = 0,95  (densitatea fazei lichide la +15 0C)  (factorul de corecţie F al
volumului)
Factorul de corecţie F al volumului, în funcţie de temperatura de încărcare, se determină cu
relaţia:
117
densitatea fazei lichide la temperatura de încărcare
F=
densitatea fazei lichide la temperatura de + 15 0C
Masa încărcăturii maxime admise în butelie se calculează cu formula:
Masa încărcăturii = gradul de umplere (kg / litru)  volumul buteliei (litri)
Încărcarea maximă a buteliilor va fi calculată pe baza gradului de umplere, conform

precizărilor din anexa J, dar nu va depăşi 80 % procent volumetric, calculat în condiţii standard
( T = 288,5 K ; p = 1,013 bar ).
3.2.8 Pentru măsurarea masei încărcăturii se poate utiliza orice sistem de cântărire, cu condiţia
ca închiderea admisiei gazului în butelie să se facă în mod sigur în momentul în care butelia s-a
încărcat cu cantitatea stabilită de gaz.
În cazul efectuării umplerii buteliilor cu dispozitive automate, agenţii economici sunt
obligaţi să verifice permanent, prin sondaj, valoarea încărcăturii buteliilor.
În cazul în care vor fi constatate supraîncărcări, agenţii economici vor lua măsuri
corespunzătoare pentru evitatarea în continuare a depăşirii încărcăturii maxime admise, iar
buteliile supraîncărcate vor fi puse în circulaţie numai după eliminarea cantităţii de gaz
suplimentare faţă de cea nominală.
Sistemul de cântărire pentru măsurarea valorii încărcăturii va avea precizia de 0,2 kg şi va
fi verificat metrologic.
3.2.9 După umplere, toate buteliile vor fi supuse unei încercări la etanşeitate prin scufundarea
acestora într-o baie de apă caldă la temperatura de + 35…+ 40 0 C, timp de minim 2 minute.
3.2.10 Buteliile respinse la încercarea la etanşeitate vor fi izolate, golite şi în funcţie de
natura defectului vor fi trimise la reparare sau casare.
3.2.11 Buteliilor admise la încercarea la etanşeitate li se va ataşa o etichetă de control
nedetaşabilă, rezistentă în timp, indicându-se data umplerii, agentul economic şi schimbul în
care s-a făcut umplerea.
De asemenea, se va înscrie recomandarea ca eticheta respectivă să fie păstrată de către
utilizatori până la golirea buteliei pentru a putea identifica, în caz de defectare, cine a făcut
umplerea. După etichetare, robinetul va fi sigilat corespunzător (exemplu: cu folie
termocontractilă) după montarea piuliţei de siguranţă.
La buteliile care nu au gardă de protecţie se vor monta capace de protecţie.
3.2.12 Agenţii economici sunt obligaţi să ţină un registru de evidenţă zilnică în care să
consemneze componenţa echipelor de umplere pe schimb, numărul de butelii umplute pe
schimb şi certificatul de calitate al GPL cu care s-a făcut umplerea.
Agenţii economici sunt obligaţi să completeze pentru buteliile încărcate „Declaraţia de
conformitate pentru umplere butelii” conform modelului din anexa O care să însoţească buteliile
118
în timpul transportului la distribuitor. Utilizatorul, la cerere, poate primi o copie de pe
„Declaraţia de conformitate pentru umplere butelii” .
3.2.13 Agenţii economici sunt obligaţi să întocmească şi să afişeze instrucţiuni interne privind
umplerea, verificarea prin sondaj a umplerii, depozitarea şi manipularea buteliilor şi să verifice
periodic cunoaşterea şi aplicarea acestora de către personalul de deservire.
Depozitarea buteliilor se va face în depozite amenajate conform reglementărilor legale in
vigoare.
3.2.14 Agenţii economici au obligaţia de a primi buteliile cu orice grad de uzură, coroziune sau
deformaţii chiar dacă vor trebui să fie casate.
Nerespecterea acestei obligaţii este un motiv de retragere a autorizaţiei de funcţionare.
3.2.15 Agenţii economici vor transmite lunar până la 05 a lunii, la ISCIR-INSPECT şi spre
ştiinţă la ISCIR-INSPECT IT din zona în care agentul economic îşi are sediul, raportarea pentru
luna anterioară privind situaţia buteliilor, conform modelului din anexa K.
3.3 REPARAREA BUTELIILOR

Repararea buteliilor poate fi efectuată de agenţii economici pentru umplere, reparare şi
verificare tehnică periodică, scoatere din uz şi casare şi de agenţii economici care dispun de
mijloacele tehnice corespunzătoare de execuţie şi verificare şi sunt autorizaţi, în prealabil, de
ISCIR-INSPECT, conform prevederilor anexei E.
Agentul economic autorizat pentru reparaţii răspunde de calitatea reparaţiei.
Nu se admit reparaţii la care se intervine cu lucrări de sudură la recipient.
Nu se admite remedierea (la cald sau la rece) a deformaţiilor permanente ale
recipientului.
Se admite repararea prin sudură a postamentului sau a gărzii de protecţie nedemontabile,
cu condiţia ca noile cordoane de sudură să fie la o distanţă mai mare de 20 mm faţă de recipient.
Agenţii economici reparatori de butelii trebuie să aibă un registru de evidenţă a buteliilor
reparate ţinut la zi, conform modelului din anexa L. Registrul va fi numerotat, şnuruit, sigilat şi
ştampilat de ISCIR-INSPECT IT în raza căreia agentul economic îşi are sediul.
Reparaţia se va efectua numai la buteliile care nu prezintă neconformităţile menţionate în
anexa B (neconformităţi ce duc la casarea acestora).
Se pot efectua următoarele reparaţii:
a) repararea postamentului (care prezintă ruperi în poligonul de susţinere sau nu mai
asigură stabilitatea) sau a gărzii de protecţie nedemontabile (care prezintă ruperi), pentru
aducerea la forma şi dimensiunile iniţiale;
b) înlocuirea robinetului cu ventil sau a supapei cu bilă cu o piesă nouă cu marcaj CS sau
CE, după verificarea şi, dacă este cazul, după remedierea filetului interior al piesei de gât. La
înşurubarea robinetului, distanţa între marginea inferioară a pătratului robinetului şi piesa de gât
trebuie să fie între 4 şi10 mm.
Momentul de strângere va fi cel prevăzut în certificatul de calitate al
producătorului robinetului.
119
Inainte de montare, pe partea conică filetată se va aplica o peliculă de etanşant
adecvat lucrului cu GPL, conform SR 2666:1999.
După această reparare, buteliile vor fi supuse unei încercări la etanşeitate prin încercarea
buteliilor cu aer comprimat la presiunea de 5 bar şi introducerea lor într-un bazin cu apă la 50—
55 0 C timp de 2—5 minute cu robinetul în poziţia închis. După scoaterea buteliei din apă se
montează pe robinet o piuliţă înfundată, apoi se deschide rozeta robinetului şi butelia se
introduce din nou în apă încălzită timp 2—5 minute.
Nu se admit scăpări de aer la niciuna dintre încercări.
c) refacerea protecţiei anticorozive a buteliei;
d) rectificarea filetului exterior al piesei de gât pentru capacul de protecţie.
După reparare se va măsura masa buteliei şi, dacă este cazul, se va poansona noua
valoare anulându-se cea veche, după care butelia va putea fi repusă în circulaţie.
După terminarea lucrărilor de reparare, agentul economic va emite declaraţia de
conformitate pentru reparare pentru lotul de butelii reparate, conform modelului din anexa H, şi
în termen de maxim 5 zile o va transmite la ISCIR-INSPECT IT.
3.4 SCOATEREA DIN UZ ŞI CASAREA BUTELIILOR

Scoaterea din uz şi casarea buteliilor se va face de către agenţi economici autorizaţi de
ISCIR-INSPECT.
Se vor scoate obligatoriu din uz şi vor fi casate (distruse) buteliile care prezintă
neconformităţile din anexa B.
Scoaterea din uz a buteliilor, în vederea casării, se va face pe baza proceselor-verbale
încheiate de către comisii instituite în conformitate cu dispoziţiile legale. Din comisie va face
parte obligatoriu şi un inspector de specialitate al ISCIR-INSPECT IT. Întrunirea comisiei va fi
anunţată în scris la ISCIR- INSPECT IT cu 15 zile înaintea datei stabilite. Adresa de înaintare va
avea o anexă în care vor fi notate fabricantul şi seria fiecărei butelii ce urmează a fi casată.
Agenţii economici sunt obligaţi să distrugă imediat buteliile scoase din uz în urma
procesului-verbal încheiat de comisie. Înainte de distrugere se vor demonta robinetele şi se va
asigura golirea completă a buteliilor. Distrugerea buteliilor se va face prin turtire, în conformitate
cu procedurile de lucru, în prezenţa inspectorului de specialitate al ISCIR-INSPECT IT , astfel
încât să nu mai fie posibilă o viitoare utilizare a acestora. Procesul-verbal întocmit va conţine
seriile buteliilor distruse.
Copia proceselor-verbale ale comisiei şi ale inspectorului de specialitate va fi transmisă
la ISCIR-INSPECT.
3.5 DEPOZITAREA BUTELIILOR

3.5.1 Depozitele destinate păstrării buteliilor umplute sau goale din cadrul agenţilor economici
vor fi construite şi amenajate în conformitate cu legislaţia în vigoare, suprateran, în spaţii
deschise şi în conformitate cu proiectele avizate de factorii abilitaţi prin lege.
120
3.5.2 Aşezarea buteliilor în depozite se va face în stive, în poziţie verticală. Se admite
depozitarea buteliilor goale şi în poziţie orizontală. Stiva va fi formată pe înălţime dintr-un
număr de butelii goale sau pline stabilit prin proceduri de lucru ale agenţilor economici. Modul
de aşezare şi manipulare a buteliilor nu trebuie să prezinte pericol de accidentare şi/sau de
deteriorare a buteliilor.
3.5.3 Depozitele individuale destinate păstrării buteliilor în vederea distribuirii vor respecta
prevederile NP 018—97.
3.6 TRANSPORTUL ŞI MANIPULAREA BUTELIILOR

3.6.1 Transportul buteliilor se va face de către agenţi economici autorizaţi de ISCIR-INSPECT.
Condiţiile de autorizare pentru această activitate sunt specificate în anexa E.
3.6.2 Transportul buteliilor va fi efectuat de personalul angajat al agentului economic, instruit
pentru efectuarea operaţiilor de transport şi manipulare şi care este autorizat de ISCIR –
INSPECT ca operator transport, conform prevederilor anexei P.
3.6.3 Transportul buteliilor se va face numai cu mijloace de transport construite şi echipate în
conformitate cu reglementările privind transportul mărfurilor periculoase, respectându-se:
- pentru căile ferate: condiţiile impuse de RID (Convenţia referitoare la transportul
internaţional feroviar, COTIF) apendice B – Reguli uniforme privind contractul de transport
feroviar internaţional al mărfurilor (CIM), Anexa 1 – Regulamentul privind transportul
internaţional feroviar al mărfurilor periculoase;
- pentru căile rutiere: reglementările Autorităţii Rutiere Române şi reglementările
internaţionale ADR (Acordul european referitor la transportul internaţional al mărfurilor
periculoase pe căile rutiere);
- pentru căile maritime: reglementările ANR (Autoritatea Navală Română).
3.6.4 Vehiculele care transportă butelii umplute nu au voie să staţioneze fără supraveghere. Nu
este permis ca vehiculele să transporte şi alte materiale sau oameni, cu excepţia operatorilor de
transport.
3.6.5 În timpul transportului şi manipulării este obligatoriu ca buteliile:
- să fie aşezate în poziţie verticală;
- să fie prevăzute cu capac la racordul robinetului (piuliţa de siguranţă);
- să aibă aplicat capacul de protecţie (în cazul buteliilor fără gardă de protecţie
nedemontabilă).
Manipularea buteliilor se va face prin intermediul capacelor de protecţie sau al gărzilor de
protecţie nedemontabile.
Este interzis ca în timpul depozitării, transportului şi manipulării, buteliile (goale sau
umplute) să fie trântite sau lovite sau să aibă lipsă capacul de protecţie (pentru buteliile fără
gardă de protecţie nedemontabilă).
121
3.7 DISTRIBUIREA ŞI UTILIZAREA BUTELIILOR ŞI DOCUMENTAŢIA DE
ÎNSOŢIRE (INSTRUCŢIUNI DE MONTARE ŞI UTILIZARE) A BUTELIILOR
3.7.1 Distribuirea buteliilor se va face de către agenţii economici autorizaţi de ISCIR-
INSPECT.
Condiţiile de autorizare pentru această activitate sunt specificate în anexa E.
3.7.2 La distribuirea buteliilor căre utilizatorii casnici se recomandă ca operatorul transport să
instaleze butelia la locul de utilizare, verificând buna etanşare a acesteia în poziţia închis şi
deschis a robinetului şi schimbând garnitura de la regulatorul de presiune. De asemenea, se va
verifica etanşeitatea întregii instalaţii. Verificarea se va efectua cu emulsii, detector de gaze sau
alte mijloace adecvate.
În cazul în care montarea buteliei la aparatul consumator de GPL se face de către
utilizatori, aceştia sunt obligaţi să respecte prevederile instrucţiunilor pentru utilizarea buteliilor,
elaborate de agentul economic pentru umplere şi înmânate de operatorul distribuitor sau
operatorul transport.
Aceste instrucţiuni trebuie să prevadă cel puţin următoarele:
- la fiecare montare nouă a buteliei se va utiliza o garnitură de etanşare nouă (între
robinetul buteliei şi regulatorul de presiune), pe care operatorul transport sau utilizatorul o va
monta obligatoriu în locul celei vechi;
- pentru limitarea presiunii de GPL, care ajunge la aparatul consumator, butelia va
fi prevăzută cu una din următoarele posibilităţi de reducere-reglare a presiunii:
 regulator de presiune;
 supapă cu bilă şi arc, astfel construită încât să limiteze presiunea.
3.7.3 Verificarea etanşeităţii buteliei, a accesoriilor (regulator de presiune şi tub de cauciuc) şi a

aparatului consumator de GPL se va face de către utilizator şi / sau operator transport, fiind
interzisă folosirea flăcării în acest scop.
3.7.4 Legătura între butelie şi aparatele consumatoare de GPL se va face cu tub de cauciuc
(furtun) rezistent la produse petroliere, conform STAS 3078-77, având lungimea de 1,0...1,1 m.
Datorită îmbătrânirii, se recomandă înlocuirea tubului după fiecare 2 ani de utilizare.
La fiecare montare a buteliei, tubul se verifică să nu aibă pori, crăpături, capete lărgite etc.
Fixarea tubului se va face numai cu coliere de strângere cu melc sau cu şurub, conform
STAS 11162-87. Este interzis a se lăsa liberă fixarea furtunului pe regulator şi aparatul
consumator de GPL.
3.7.5 Este interzis a se face golirea buteliei cu ajutorul unor surse de căldură, respectiv foc
direct, prin scufundarea în apă caldă etc. De asemenea, se interzice utilizarea buteliei în
vecinătatea unor surse de încălzire exterioare (sobe, radiatoare etc.), substanţe inflamabile,
explozibile sau letale.
3.7.6 Este interzisă transvazarea gazului din butelie în alte recipiente.
122
3.7.7 În tot timpul utilizării, buteliile vor fi ţinute numai în poziţie verticală, fără a li se
modifica poziţia. Închiderea şi deschiderea robinetului cu ventil se va face numai cu mâna
liberă, fără a folosi alte mijloace (chei, cleşti etc.).
Este interzisă modificarea poziţiei buteliei prin prindere de regulatorul de presiune sau de
furtun.
3.7.8 Pe toată durata cât aparatul consumator de GPL este în funcţiune, acesta va fi
supravegheat, dacă instrucţiunile de utilizare ale aparatului consumator nu prevăd altceva.
3.7.9 Dacă în timpul funcţionării aparatului consumator apar flăcări la robinetul buteliei,
regulatorul de presiune, tub sau robinetele aparatului consumator, se va închide imediat
robinetul buteliei, se va stinge focul cu o cârpă umedă şi se va anunţa defecţiunea la serviciul
permanent de reclamaţii din cadrul agenţilor economici pentru umplere, reparare şi verificare
tehnică periodică a buteliilor, prevăzut la pct. 5.1.
3.7.10 În cazul în care în încăperea unde se află butelia se simte miros de gaz, se va controla
robinetul buteliei şi se va închide. Se vor lua măsuri imediate pentru aerisirea încăperii şi se va
anunţa imediat serviciul permanent de reclamaţii din cadrul agenţilor economici menţionaţi la
pct. 3.7.9. În încăperea respectivă, este interzis a se produce flăcări prin aprinderea chibriturilor,
lămpilor etc. sau a se acţiona întreruptoare electrice sau orice alt echipament generator de
scântei.
3.7.11 Schimbarea buteliilor goale cu unele pline se va face numai la centre speciale de
distribuire, puncte de lucru ale agenţilor economici autorizaţi pentru umplere, reparare şi
verificare tehnică periodică a buteliilor, scoatere din uz şi casare, autorizaţi şi pentru distribuire,
sau la agenţi economici autorizaţi de ISCIR-INSPECT pentru distribuire.
3.7.12 Agentul economic autorizat pentru distribuire este obligat să difuzeze utilizatorilor
instrucţiuni pentru fiecare butelie, care să cuprindă cel puţin prevederile menţionate la punctele
3.7.2 ….. 3.7.10 şi să desfăşoare o activitate de informare a utilizatorilor prin mijloace adecvate.
3.7.13 Persoanele juridice care folosesc buteliile în scopuri industriale vor întocmi instrucţiuni
privind modul de utilizare, depozitare şi transport al acestora.
3.7.14 Agenţii economici de distribuire au obligaţia de a primi numai butelii umplute care au
eticheta ataşată.
3.7.15 Agenţii economici au obligaţia de a primi buteliile cu orice grad de uzură, coroziune sau
deformaţii, chiar dacă vor trebui să fie casate.
Nerespecterea acestei obligaţii este un motiv de retragere a autorizaţiei de funcţionare.
4 AUTORIZAREA AGENŢILOR ECONOMICI, A RESPONSABILULUI CU

SUPRAVEGHEREA LUCRĂRILOR ŞI A PERSONALULUI OPERATOR
4.1 Autorizarea agenţilor economici şi a responsabilului cu supravegherea lucrărilor
(RSL)
Agenţii economici trebuie să fie autorizaţi de ISCIR-INSPECT în conformitate cu
prevederile anexei E.
123
În vederea acordării autorizaţiei, agentul economic este obligat să întocmească o
documentaţie tehnică pentru activităţile pentru care solicită autorizarea. Conţinutul
documentaţiei tehnice este cuprins în anexa F. Această documentaţie se va înainta la ISCIR-
INSPECT.
ISCIR-INSPECT verifică documentaţia prezentată de agentul economic care solicită
autorizarea şi decide asupra acordării autorizaţiei, care va fi conform modelului din anexa N.
Autorizaţiile acordate de ISCIR-INSPECT sunt valabile doi ani de la data eliberării.
In vederea reînnoirii autorizaţiei, agentul economic va depune la ISCIR-INSPECT, cu cel
puţin 30 de zile calendaristice înainte de expirarea termenului de valabilitate al autorizaţiei, o
cerere scrisă de reînnoire a acesteia.
4.2 Autorizarea personalului operator
Autorizarea de către ISCIR-INSPECT a personalului operator se va face în conformitate
cu prevederile anexei P .
5 DISPOZIŢII FINALE
5.1 Agenţii economici pentru umplere, reparare şi verificare tehnică periodică, scoatere din
uz şi casare a buteliilor trebuie să organizeze servicii permanente (dispecerate), dotate cu
telefoane ale căror numere să fie aduse la cunoştinţă utilizatorilor de butelii, pentru primirea
sesizărilor privind defecţiunile produse la acestea şi care nu au condus la avarii sau accidente. La
anunţarea acestor defecţiuni, agentul economic pentru umplere, reparare, verificare tehnică
periodică, scoatere din uz şi casare a buteliilor va trimite imediat un delegat pentru a constata şi
remedia defecţiunile respective.
5.2 În cazul în care se produc avarii sau accidente, agenţii economici sunt obligaţi să anunţe
imediat prin fax sau telefonic ISCIR-INSPECT IT în raza căreia s-a produs avaria sau
accidentul, în scopul cercetării cauzelor. Nerespectarea acestei prevederi duce la retragerea
autorizaţiei. În cazul accidentelor în care s-au produs vătămări sau decesul unor persoane,
agentul economic are obligaţia de a anunţa imediat Inspectoratul pentru protecţia muncii şi
Parchetul (Procuratura).
5.3 Utilizatorul, precum şi conducerea agenţilor economici pentru umplere, reparare şi
verificare tehnică periodică a buteliilor sunt obligaţi să ia măsuri ca situaţia produsă de
avarie sau în timpul accidentului să rămână nemodificată până la sosirea inspectorului de
specialitate al ISCIR- INSPECT IT, cu excepţia cazului în care situaţia respectivă ar
constitui un pericol pentru viaţa şi sănătatea persoanelor.
5.4 Prezenta prescripţie tehnică se aplică împreună cu prevederile din legislaţia în vigoare
privind prevenirea şi stingerea incendiilor, protecţia muncii, protecţia consumatorilor, protecţia
mediului etc. În cazul în care există prevederi ale diferitelor foruri, care se referă la acelaşi
subiect, se vor aplica acele prevederi care conduc la o mai mare siguranţă în utilizarea buteliilor.
5.5 ISCIR-INSPECT are dreptul să controleze ori de câte ori consideră necesar modul de
efectuare a verificării tehnice periodice, umplerii, reparării, transportului, distribuirii,
manipulării şi utilizării buteliilor, încheind procese-verbale. Dispoziţiile înscrise în procesele-
124
verbale sunt obligatorii. ISCIR-INSPECT are dreptul să ceară, iar agenţii economici sunt
obligaţi să pună la dispoziţie toate datele şi informaţiile necesare precum şi utilajul,
echipamentul şi personalul necesar efectuării verificărilor. În urma activităţilor efectuate la
agenţii economici de către ISCIR-INSPECT se vor întocmi procese-verbale şi se vor aplica
tarife conforme prevederilor prescripţiilor ISCIR în vigoare;
5.6 Umplerea buteliilor care prezintă neconformităţile menţionate în anexa B sau au scadenţa
de verificare tehnică periodică depăşită duce la retragerea autorizaţiei acordate agentului
economic.
Utilizarea de personal neautorizat de către ISCIR-INSPECT pentru activităţile
menţionate în anexa P, duce la retragerea autorizaţiei acordate agentului economic.
Neraportarea la termen a situaţiei, conform anexei K, sau furnizarea de date false sau
incomplete poate duce la retragerea autorizaţiei acordate agentului economic.
5.7 Nerespectarea prevederilor prezentei prescripţii tehnice atrage după sine, în condiţiile
prevăzute de lege, sancţiuni contravenţionale, mergând până la retragerea autorizaţiei acordate.
125
ANEXA B
Tabel cu neconformităţi care impun casarea buteliilor
Defecte Descriere
Defecte de natură fizică
Dacă în cel puţin un punct grosimea măsurată va fi inferioară valorii minime admise prin proiect sau Smin
Deformaţii permanente locale – Umflături vizibile pe corpul buteliei care depăşesc 1% din diametrul
umflături exterior nominal al buteliei
Deformaţii permanente locale– Înfundături în corpul buteliei care nu sunt nici pătrunse şi nici umflate şi
înfundături (adâncituri) care nu depăşesc 1% din diametrul exterior nominal al buteliei, dar a
căror adâncime depăşeşte ¼ din întinderea sa
Crestături sau rizuri Aspect cu deplasare sau ranforsare din materialul corpului buteliei, când
grosimea de perete rămasă după crestare sau riz este egală cu Smin 1)
Crestături sau rizuri încrucişate Intersecţia a două sau mai multe crestături sau rizuri
Deformaţii permanente locale– Infundare în corpul buteliei cu crestături sau rizuri
înfundături (adâncituri)
combinate cu crestături sau rizuri
Deformaţii permanente uniforme Creşterea uniformă a diametrului buteliei cu peste 2% din diametrul
pe toate suprafaţa circulară a exterior nominal al buteliei
buteliei
Fisuri Fisură sau crăpătură în corpul buteliei
Suprapuneri de material Defect ce se poate confunda cu o fisură
Defecte produse de coroziune
Ciupituri izolate Coroziuni punctiforme izolate în corpul buteliei cu o concentraţie mai
mare de o ciupitură / 5 cm2 , când adâncimea coroziunii reduce
grosimea la o valoare egală cu Smin 1)
Plăgi de coroziune Reducerea grosimii peretelui pe o suprafaţă care nu depăşeşte 20 % din
suprafaţa buteliei, când grosimea măsurată pentru oricare plagă
corodată este egală cu Smin 1)
Coroziune generalizată Reducerea grosimii peretelui pe o suprafaţă care depăşeşte 20 % din
suprafaţa buteliei, dacă grosimea măsurată este egală cu Smin 1)
Ciupituri în lanţ sau coroziune Şir de puncte sau cavităţi amplasate longitudinal sau circumferenţial
liniară când lungimea totală masurată supusă coroziunii depăşeşte
circumferinţa buteliei şi grosimea măsurată este egală cu Smin 1)
126
Coroziune fisurantă Coroziune asociată sau localizată în imediata vecinătate a cordoanelor
de sudură când grosimea măsurată este egală cu Smin 1)
Deteriorare prin foc
Arsuri locale şi/sau generalizate Arsuri (decarburări de material), deformaţii locale produse prin foc,
topituri locale, stropi de metal de sudare
Alte deteriorări locale Încălzirea locală excesivă care a produs:
-arderea vopselei;
-vopsea afumată dacă stratul de vopsea rămas îşi pierde aderenţa;
-contorsiuni;
-topirea reperelor metalice ale organelor de închidere
ANEXA B (sfârşit)
Defecte Descriere
Inscripţionări
Lipsa a cel puţin unei -sigla agentului economic constructor;
inscripţionări din următoarele -numărul şi anul fabricaţiei;
-masa buteliei cu robinet cu ventil sau supapă, fără capac de protecţie, în
kg.;
-capacitatea buteliei, în litri;
-presiunea de încercare hidraulică, în MPa ( bar)
127
P.T. C4- 2010 – Recipiente metalice stabile sub presiune
CAPITOLUL I
GENERALITĂŢI
SECŢIUNEA 1
Scop
instalarea, autorizarea funcţionării, utilizarea/exploatarea, verificarea tehnică periodică,
repararea şi verificarea tehnică în utilizare pentru recipientele metalice stabile sub
presiune, denumite în continuare "recipiente".
SECŢIUNEA a 2-a
Domeniu de aplicare
Art. 2 (1) Prevederile prezentei prescripţii tehnice se aplică recipientelor metalice stabile
sub presiune, denumite în continuare recipiente, instalate/montate pe fundaţii sau pe alte
reazeme fixe. Se asimilează cu recipientele metalice sub presiune stabile şi recipientele
fixate pe platforme deplasabile sau pe sisteme mobile proprii.
(2) Recipientul este limitat la primele îmbinări cu conductele de legătură realizate prin
sudură, prin flanşe sau prin filet.
Art. 3 Prezenta prescripţie tehnică se aplică recipientelor cu presiuni maxime admisibile

de lucru mai mari de 0,05 MPa (0,5 bar)
NOTE: 1) Grupa 1 cuprinde fluidele periculoase, definite conform Hotărârii Guvernului
nr.1.408/2008. Din grupa 1 fac parte fluidele definite ca explozive, extrem de inflamabile,
foarte inflamabile, inflamabile, la care temperatura maximă admisibilă de lucru este mai
mare decât punctul de aprindere, foarte toxice, toxice şi oxidante.
2) Grupa 2 cuprinde abur şi celelalte fluide care nu sunt incluse în grupa 1.
128
3) În cazul în care un recipient se compune din mai multe incinte, acesta se clasifică în
categoria cea mai severă care se poate aplica unei incinte luată individual.
4) Dacă într-o incintă se află fluide diferite, clasificarea se face în funcţie de fluidul care
impune categoria cea mai severă.
5) Liniile de demarcare din diagramele prezentate în anexa 1 indică valoarea limită
superioară pentru fiecare categorie.
Art. 4 (1) Prezenta prescripţie tehnică se aplică şi pentru:

a) recipientele care transportă pe vehicule de cale ferată sau rutiere diverse lichide sau
materiale exceptate de regulamentele privind transportul internaţional feroviar, respectiv
rutier, al mărfurilor periculoase (RID şi ADR) şi care sunt sub presiune numai în
momentul transvazării/descărcării lichidelor sau materialelor conţinute, indiferent de
presiunea de descărcare;
b) recipientele pentru transportul lichidelor, care au presiunea absolută de vapori la 50°C
până la 0,3 MPa (3 bar) inclusiv;
c) recipientele de la lit. b) care transportă lichide sub pernă de gaz, a cărui presiune este
mai mare de 0,05 MPa (0,5 bar) şi până la maxim 0,2 MPa (2 bar) inclusiv, la
temperatura de 15ºC.
(2) Pentru recipientele care transportă pe vehicule de cale ferată sau rutiere gaze
comprimate, lichefiate sau dizolvate sub presiune se aplică prevederile prescripţiei
tehnice referitoare la cisterne, containere şi butoaie metalice pentru gaze comprimate,
lichefiate sau dizolvate sub presiune.
Art. 5 (1) Pentru recipientele din subteran, prezenta prescripţie tehnică se completează
cu cerinţele tehnice stabilite prin instrucţiuni specifice întocmite de unităţile deţinătoare,
care să ţină seama de condiţiile în care funcţionează acestea.
(2) Verificările în vederea admiterii funcţionării cât şi pe parcursul exploatării, la
verificarea tehnică periodică (VTP), se efectuează de către responsabilul cu
supravegherea şi verificarea tehnică a instalaţiilor (RSVTI) al unităţii deţinătoare,
autorizat de ISCIR.
CAPITOLUL II
INSTALAREA
SECŢIUNEA 1
Condiţii generale
Art. 10 (1) Recipientele trebuie să fie instalate astfel încât să se poată efectua în bune
condiţii deservirea, curăţarea părţilor interioare şi exterioare, repararea şi verificarea.
Placa de timbru trebuie să fie vizibilă.
129
(2) În cazul instalării în aer liber, trebuie luate măsuri astfel ca aparatura de comandă,
măsurare şi control, precum şi dispozitivele de siguranţă ale recipientului să fie protejate
contra intemperiilor, degradărilor şi accesului persoanelor străine de instalaţie.
(3) În raport cu necesităţile procesului tehnologic, justificate prin documentaţia de
instalare, recipientele pot fi îngropate parţial sau total. În acest caz, acestea trebuie să fie
prevăzute la exterior cu o protecţie anticorozivă corespunzătoare, marcând la suprafaţă
poziţia şi conturul lor. Instalarea trebuie făcută astfel încât să se asigure posibilitatea
verificării interioare.
Art. 11 (1) Instalarea recipientelor se efectuează în conformitate cu prevederile

documentaţiei tehnice şi, atunci când este prevăzut în aceasta, în baza unei documentaţii
de instalare, care trebuie să fie anexată la cartea recipientului.
(2) În cazul instalării recipientelor tip coloană sau sferice, calculate la sarcini datorate
vântului sau seismelor, întocmirea documentaţiei preliminare de instalare este obligatorie.
(3) Persoana juridică care execută instalarea trebuie să confirme în declaraţia pe care o
eliberează că fixarea recipientului pe fundaţie s-a executat în conformitate cu
documentaţia tehnică.
Art. 12 Instalarea recipientelor trebuie să se facă în aşa fel încât să se evite posibilitatea
răsturnării lor sub influenţa sarcinilor, inclusiv a celor seismice. Recipientele montate pe
platforme deplasabile sau pe sisteme mobile proprii trebuie să fie fixate sigur de acestea.
Art. 13 (1) Recipientele trebuie să fie prevăzute, după necesităţi, cu scări şi platforme
care să asigure o deservire bună, reparare şi verificare. Aceste construcţii nu trebuie să
influenţeze negativ stabilitatea recipientelor.
(2) Suprafaţa exterioară a recipientelor trebuie să fie protejată contra coroziunii, datorită
atmosferei sau mediului în care lucrează.
(3) Recipientele la care în timpul funcţionării poate apărea electricitate statică şi cele
prevăzute cu dispozitive de agitare, amestecare şi altele asemenea, acţionate electric,
trebuie să fie legate la pământ din punct de vedere electric.
Art. 14 (1) La instalarea recipientelor care prezintă pericol sporit în funcţionare (conţin
fluide toxice sau inflamabile, funcţionează la presiuni şi temperaturi ridicate şi altele
asemenea) trebuie luate măsuri suplimentare de siguranţă stabilite prin documentaţia de
instalare, cum sunt:
a) amplasarea în compartimente speciale;
b) prevederea unor pereţi de protecţie rezistenţi la explozii sau la foc, după caz;
c) prevederea unor protecţii contra încălzirii peste limitele admise (în cazul gazelor
lichefiate);
d) amplasarea la distanţe corespunzătoare faţă de alte obiective şi altele asemenea8
(2) La instalarea recipientelor care lucrează cu fluide corozive trebuie să se prevadă, în
130
documentaţia de instalare, asigurarea protecţiei anticorozive pentru fundaţii, suporturi de
susţinere şi instalaţiile aferente (de exemplu recipiente din industria celulozei şi hârtiei,
industria chimică şi altele asemenea).
Art. 15 La recipientele care conţin lichide încălzite la o temperatură mai mare decât
temperatura de fierbere la presiunea atmosferică (acumulatoare de căldură, vaporizatoare
şI altele asemenea), amplasate în clădiri şi care au produsul V x PS > 5.000 (50.000) (V -
volumul ocupat de lichid, în litri; PS - presiunea maximă admisibilă, în MPa sau bar)
trebuie luate în considerare următoarele:
a) recipientele nu pot fi instalate în încăperi cu aglomeraţii de persoane (cantine, vestiare
şi similare), deasupra sau dedesubtul unor astfel de încăperi;
b) în cazul în care încăperile unde sunt instalate recipientele sunt lipite de încăperi cu
aglomeraţii de persoane, este necesar ca:
1) încăperile recipientelor să aibă cel puţin un perete exterior;
2) pereţii despărţitori să fie rezistenţi la explozie.
Art. 16 La unele categorii de recipiente trebuie luate în considerare şi alte măsuri

suplimentare de siguranţă prevăzute în prescripţiile tehnice, în normative PSI sau în
normele de protecţia muncii, precum şi în alte cazuri prevăzute prin documentaţia
preliminară de instalare.
SECŢIUNEA a 2-a
Condiţii specifice
Recipiente pentru gaze petroliere lichefiate (GPL)
Art. 17 (1) Recipientele pentru depozitarea propanului, propilenei, butanului, butilenei şi

a altor gaze petroliere lichefiate nu se instalează în clădiri închise. Se recomandă ca
instalarea să se facă deasupra nivelului solului.
NOTĂ: Referitor la recipientele de stocare GPL (butan, propan şi amestecuri butan-
propan), prevederile prezentei prescripţii tehnice se aplică recipientelor din cadrul liniilor
tehnologice şi depozitelor industriale sau independente, nefiind aplicabile recipientelor
incluse în instalaţii9de distribuţie GPL mic vrac sau sisteme de distribuţie pentru
autovehicule, care fac obiectul prevederilor prescripţiei tehnice referitoare la acestea.
(2) La instalarea recipientelor pentru gaze petroliere lichefiate (GPL) trebuie respectate
următoarele:
a) nu se permite instalarea conductorilor electrici sau cablurilor deasupra recipientelor, cu
excepţia celor pentru iluminat; pentru "iluminat“ se admit numai instalaţii electrice
executate în conformitate cu prevederile normelor pentru executarea instalaţiilor electrice
în medii cu pericol de explozii; nu se permite folosirea instalaţiilor electrice normale;
131
b) recipientele instalate deasupra nivelului solului (neîngropate) trebuie montate pe o
fundaţie, suporturile metalice sau soclurile de beton trebuie astfel amplasate încât pereţii
şi îmbinările recipientelor să fie uşor vizibile;
c) prinderea recipientelor de suporturile metalice sau soclurile de beton trebuie astfel
realizată încât să permită dilatări sau contractări termice, să asigure o repartizare
uniformă a sarcinii pe suporturi şi să nu provoace tensiuni suplimentare în pereţii
recipientului;
d) după caz, fiecare recipient trebuie prevăzut deasupra cu un podeţ metalic cu balustrade
pentru deservirea armăturilor şi a gurii de vizitare sau salvare, cu scară de acces; când
sunt mai multe recipiente grupate într-un depozit, se poate monta deasupra lor un podeţ
metalic comun, numărul scărilor de acces stabilindu-se prin documentaţia tehnică în
funcţie de numărul recipientelor şi lungimea podeţului; în documentaţia tehnică trebuie să
se prevadă amenajările necesare accesului la interiorul recipientului prin gura de vizitare
sau salvare;
e) nu se permite montarea scărilor scoabe sudate pe mantaua recipientelor.
Recipiente pentru depozitarea clorului sau dioxidului de sulf lichefiate

Art. 18 La instalarea recipientelor pentru depozitarea clorului sau dioxidului de sulf
lichefiate trebuie respectate următoarele:
a) recipientele trebuie instalate într-o clădire separată, fără etaj, special amenajată la
nivelul solului; fiecare recipient trebuie amplasat într-o boxă, separată de alte boxe prin
pereţi plini, depozitul având un culoar de deservire comun pentru toate recipientele;
recipientele pentru dioxidul de sulf pot fi montate şi câte două în aceeaşi boxă, cu
condiţia ca în permanenţă unul din ele să fie gol;
b) recipientele pentru depozitare pot fi instalate şi în aer liber, în următoarele condiţii:
1) depozitele sunt amplasate numai pe platforme chimice;
2) construcţia depozitului este semideschisă, de tip şopron îngrădit executat din
materiale necombustibile, care să protejeze recipientele împotriva razelor solare;
3) depozitul este prevăzut cu un recipient de rezervă pentru golirea oricărui recipient
plin din depozit în caz de pericol, precum şi cu instalaţie de stropire cu apă comandată de
la distanţă;
c) distanţele minime de amplasare a depozitelor faţă de instalaţiile în care se fabrică sau
se utilizează substanţe incompatibile cu clorul (acetilenă, amoniac şi altele asemenea), ori
substanţe combustibile sau inflamabile, sunt prezentate în tabelul de mai jos:
Caracteristica depozitului
Capacitatea depozitului, Cd (tone)
închis deschis
distanţa, în metri
Cd  100 50 80
100 < Cd  500 60 90
132
500 < Cd  1.000 70 100
Se amplasează la minim 500 m faţă de alte
1.000 < Cd  2.000 instalaţii şi la minim 1.500 m faţă de clădiri
de locuit.
d) construcţia depozitelor trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

1) să fie executate dintr-un material rezistent la foc, termoizolant;
2) să fie prevăzute cu cel puţin o ieşire directă în exterior, uşile deschizându-se spre
exterior, şi să fie astfel executate încât să revină la poziţia închis de la sine; depozitele cu
capacitate mai mare de 5.000 kg trebuie să aibă două uşi practicate în pereţi diferiţi, la
capetele culoarului de deservire;
3) acoperişul trebuie să fie de construcţie uşoară, rezistent la foc şi cu învelitoare
termoizolantă;
4) pardoseala trebuie să fie din beton, cărămidă sau asfalt;
5) în depozite, trebuie să fie asigurată o atmosferă cât mai uscată;
6) să fie prevăzute, în afara unei ventilaţii naturale, cu un sistem corespunzător de
ventilaţie mecanică, prin aspiraţie şi refulare de tip dirijat, calculat pentru un număr de
minim opt schimburi pe oră şi care poate fi comandat din exterior în cazul unor scăpări
accidentale de fluid; în cazuri justificate, prin proiect se poate înlocui ventilaţia naturală
cu un al doilea sistem de ventilaţie mecanică;1
7) sistemul de ventilaţie trebuie să fie astfel conceput şi executat încât să asigure
dirijarea aerului viciat spre o instalaţie de absorbţie-neutralizare;
e) recipientele cu capacitate până la 250 kg pot fi instalate şi în subsolul construcţiilor
industriale, cu condiţia ca aceste încăperi să fie complet izolate, să fie prevăzute cu un
sistem de ventilaţie artificială corespunzător şi să satisfacă condiţiile de siguranţă contra
incendiilor;
f) instalaţiile de semnalizări optice şi acustice de avarie trebuie concepute astfel încât:
1) fiecare circuit de semnalizare să poată fi verificat individual în întregime, prin
simularea acţionării contactului care declanşează semnalizarea;
2) dacă aceeaşi avarie se semnalizează în două sau mai multe locuri de muncă diferite,
confirmarea de luare la cunoştinţă a avariei trebuie să se facă separat pentru fiecare loc de
muncă în parte;
3) instalaţia trebuie să fie astfel concepută încât, pe cât este posibil, să fie tolerantă la
defecte;
g) fiecare depozit trebuie prevăzut cu un tablou AMC (aparate de măsurare şi control)
unic, în care trebuie să fie centralizate toate informaţiile referitoare la depozit; tabloul
AMC trebuie să fie montat într-o cameră separată de restul instalaţiilor şi trebuie să fie
supravegheat permanent de personal desemnat în acest scop;
133
h) depozitele trebuie prevăzute cu unul sau mai multe analizoare automate a concentraţiei
de clor sau dioxid de sulf în aerul ambiant, care trebuie să îndeplinească următoarele
funcţiuni:
1) înregistrarea la tabloul AMC a concentraţiei de clor sau dioxid de sulf;
2) semnalizarea optică şi acustică la tabloul AMC şi la toate locurile de muncă unde s-ar
putea găsi personal a depăşirii concentraţiei maxime admisibile (CMA) de clor sau dioxid
de sulf în aerul ambiant, stabilită prin normele generale de securitate a muncii;
i) la flanşa fiecărui ştuţ de pe recipient, la care se racordează conducte prin care circulă
clorul sau dioxidul de sulf lichefiate, se montează un robinet de siguranţă care să poată fi
închis manual local şi totodată să poată fi închis automat sau manual dintr-un loc în care
mediul ambiant să nu fie afectat de ruperea conductei respective; un dispozitiv similar
trebuie
să existe cât mai aproape posibil de celălalt capăt al conductei de transport;
j) sistemul de alimentare cu energie electrică a consumatorilor şi a sistemelor de alarmare
din depozit trebuie dublat cu un sistem de alimentare independent, care să intre în
funcţiune automat în maxim 20 de secunde de la întreruperea alimentării cu energie
electrică de la reţea;
k) recipientele de clor şi dioxid de sulf şi instalaţiile aferente trebuie protejate contra
trăsnetului printr-o instalaţie de protecţie paratrăsnet şi trebuie legate la instalaţia de
împământare aferentă instalaţiei de paratrăsnet;
l) la depozitele închise, iluminatul normal şi ventilaţia normală şi de avarie trebuie
comandate din exteriorul clădirii depozitului; dispozitivele de comandă trebuie îngrădite,
iar accesul persoanelor neautorizate trebuie să fie strict oprit prin prevederea unui
dispozitiv de închidere cu cheie;
m) dispozitivul în care sunt montate recipientele de clor şi dioxid de sulf trebuie prevăzut
cu:
1) dispozitiv de indicare a direcţiei vântului;
2) telefon direct sau alt mijloc de comunicaţie cu consumatorii de clor şi dioxid de sulf şi
cu dispecerul platformei (coordonator al producţiei);
3) echipamentele şi materialele electrice montate în depozit trebuie să fie garantate de
furnizor pentru funcţionarea în mediul ambiant în care este prezent clorul sau dioxidul de
sulf umed.
Recipiente din industria oxigenului, azotului şi argonului
Art. 19 La instalarea recipientelor din industria oxigenului, azotului şi argonului trebuie

respectate următoarele:
a) recipientele amplasate în aer liber se împrejmuiesc şi închid pentru interzicerea
accesului persoanelor neavizate în jurul acestora, asigurându-se totodată iluminatul
artificial;
134
b) în cazul amplasării în încăperi, acestea trebuie să fie construite din elemente
necombustibile; ieşirile din aceste încăperi trebuie să fie astfel amplasate încât, în caz de
pericol, să se asigure o evacuare rapidă; cel puţin o uşă trebuie să fie spre exterior, cu
deschidere în afară;
c) în cazul în care încăperile în care se instalează recipiente pentru oxigen au pereţi
comuni cu încăperi cu alte destinaţii, pereţii despărţitori trebuie să fie rezistenţi la
explozii; amplasarea recipientelor faţă de alte clădiri se stabileşte prin documentaţia de
instalare, având în vedere ca distanţele faţă de sursele de foc sau depozitele de materiale
combustibile să fie de cel puţin 10 m;
d) pe o distanţă de cel puţin 5 m în jurul recipientelor care conţin oxigen nu trebuie să
existe deschideri spre spaţii (încăperi, subsoluri, canale) amplasate sub nivelul de
amplasare al acestora.
3
Generatoare de acetilenă
Art. 20 Prezentele prevederi se aplică generatoarelor de acetilenă destinate obţinerii

acetilenei prin descompunerea carbidului (carbură de calciu tehnică) cu ajutorul apei.
Instalarea generatoarelor stabile de acetilenă se efectuează, respectându-se următoarele
condiţii:
a) generatoarele stabile de acetilenă cu debite până la 20 m3/h pot fi instalate şi în
încăperi lipite de atelierele pe care le deservesc, cu condiţia ca peretele despărţitor să fie
fără goluri şi rezistent la explozii;
b) zidurile exterioare, pereţii despărţitori şi acoperişul clădirilor în care se instalează
generatoare stabile de acetilenă trebuie să fie din material necombustibil; toate încăperile
trebuie să fie amenajate cu ieşiri în afară sau coridoare la care să existe ieşiri directe în
afară; uşile trebuie să fie executate din materiale necombustibile sau greu combustibile,
care la izbire şi/sau frecare să nu producă scântei; uşile trebuie să se deschidă numai în
afară; uşile glisante sunt admise, cu condiţia existenţei ieşirilor de scăpare;
c) pardoseala încăperilor generatoarelor de acetilenă, precum şi platformele pentru
deservirea generatoarelor trebuie să fie astfel executate încât să evite posibilitatea
formării scânteilor prin lovire sau frecare; pardoseala trebuie să fie situată cu 20 cm mai
jos decât nivelul încăperii în care se dezambalează şi depozitează carbidul;
d) platformele şi scările metalice trebuie acoperite cu covoare de cauciuc;
e) clădirile destinate generatoarelor de acetilenă trebuie să fie situate în zone protejate
prin paratrăsnete sau pot fi prevăzute cu instalaţii proprii de paratrăsnete;
f) clădirile staţiilor de acetilenă şi încăperile pentru generatoarele de acetilenă trebuie să
fie cu un singur nivel, fără poduri; acoperişul trebuie să fie de construcţie uşoară;
elementele de construcţie ale plafonului trebuie să excludă formarea de spaţii de
acumulare a acetilenei, care să nu poată fi ventilate; înălţimea încăperii în care se
135
amplasează generatoare de acetilenă trebuie să fie de cel puţin 3,5 m, asigurându-se
totodată o distanţă de cel puţin 1 m de la partea superioară a generatorului la tavan;
g) încăperea generatoarelor de acetilenă trebuie să fie prevăzută cu o ventilaţie care să
asigure evacuarea acetilenei acumulate, astfel încât concentraţia în aer a acetilenei să fie
sub limita minimă de explozie; instalaţia de ventilaţie trebuie să aibă gurile de absorbţie
amplasate în locurile cele mai înalte unde s-ar putea acumula amestecuri explozive de
acetilenă şi aer; gura de evacuare a conductei de refulare trebuie să fie cu cel puţin 1 m
mai sus decât coama acoperişului clădirii în care sunt instalate generatoarele de acetilenă
sau a clădirii de care staţia este lipită; pe o rază de 10 m faţă de gura de evacuare a
conductei de refulare este interzisă existenţa unor coşuri de fum sau a altor surse de
flacără şi scântei;
h) în cazul generatoarelor de acetilenă staţionare sau transportabile instalate în încăperi
închise (folosite ca generatoare staţionare), supapele de siguranţă trebuie să fie prevăzute
cu conducte de evacuare a acetilenei în locuri nepericuloase; secţiunea conductei de
evacuare trebuie să fie astfel aleasă încât să nu reducă debitul supapelor; supapa de
siguranţă trebuie să fie amplasată pe colectorul de gaz, dacă pe legătura între acesta şi
reactor nu există dispozitiv de închidere; în cazul în care există un asemenea dispozitiv de
închidere, trebuie montată câte o supapă de siguranţă pe fiecare tronson delimitat de
acesta;
i) pentru iluminatul artificial trebuie folosită fie o instalaţie electrică executată din
echipamente şi materiale admise pentru a lucra în mediu de acetilenă, fie o instalaţie
pentru iluminat montată în întregime în afara clădirii; în acest caz iluminarea făcându-se
prin geamuri, din exterior; în timpul zilei, încăperile generatoarelor de acetilenă trebuie să
aibă suficientă lumină naturală astfel încât să se poată executa toate lucrările necesare
fără a întrebuinţa iluminatul artificial; instalarea în interiorul staţiei de acetilenă a
ceasurilor electrice, telefoanelor şi altele asemenea nu este admisă decât dacă acestea sunt
de construcţie antiexplozivă, corespunzătoare mediului de acetilenă;
j) pentru înlăturarea pericolului prezentat de acumulările de electricitate statică, datorită
frecărilor între acetilenă şi pereţii metalici ai conductelor, instalaţia de producere a
acetilenei trebuie să fie legată la pământ;
k) încălzirea încăperilor generatoarelor se face obligatoriu numai cu abur, apă caldă sau
apă fierbinte; în încăperile rezervate dezambalării butoaielor de carbid şi depozitării
carbidului necesar producţiei, se interzice instalarea corpurilor de încălzire cu flacără sau
rezistenţă electrică;
l) suprafaţa încăperii în care se instalează generatoarele de acetilenă trebuie să fie
dimensionată după cum urmează:
Capacitatea generatoarelor, Cg Suprafaţa încăperii (m²)

(m³/h)
Cg ≤ 2,5 4
136
2,5 < Cg ≤ 5 8
5 < Cg ≤ 10 16
Cg > 10 minim 16, determinată de cerinţele
tehnologice
Autoclave
Art. 21 Prezentele prevederi se aplică autoclavelor cu foc direct sau încălzite electric în
care se generează abur pentru scopuri industriale, medico-sanitare şi cercetări de
laborator. Aburul produs nu se furnizează altor instalaţii. Aceste prevederi sunt:
a) instalarea autoclavelor medico-sanitare se efectuează într-o încăpere care poate servi
ca laborator, sală de lucru şi altele asemenea, astfel încât în jurul lor să rămână un spaţiu
liber de cel puţin 0,6 m pentru a permite deservirea şi verificarea acestora. În faţa
arzătorului, spaţiul liber trebuie să fie de cel puţin 1,5 m;
b) instalaţia de ardere a combustibilului trebuie astfel realizată încât să fie posibilă
evacuarea gazelor de ardere din încăperea în care este montată autoclava;
c) sunt interzise lucrările cu substanţe inflamabile şi explozive în încăperile unde sunt
amplasate autoclave cu foc direct;
d) autoclavele medico-sanitare nu pot fi instalate direct în sala de operaţii, pe coridoare
sau în locuri de trecere. Acestea pot fi instalate într-o încăpere lângă sala de operaţii;
e) nu este permisă instalarea autoclavelor cu foc direct în clase amenajate ca laboratoare
sau în laboratoarele din şcoli. Acestea pot fi amplasate într-o încăpere lângă sala de clasă
sau laboratorul respectiv.
CAPITOLUL III
AUTORIZAREA/ADMITEREA FUNCŢIONĂRII
SECŢIUNEA 1
Prevederi generale
Art. 22 (1) Recipientele care fac obiectul prezentei prescripţii tehnice pot fi utilizate
numai dacă deţinătorul/utilizatorul a obţinut autorizarea/admiterea funcţionării conform
prevederilor prezentei prescripţii tehnice.
referitoare la autorizarea/admiterea funcţionării recipientelor.
(3) Toate constatările referitoare la verificarea tehnică a recipientelor se consemnează de
către inspectorii de specialitate din cadrul ISCIR sau de către RSVTI, după caz, în
procese-verbale de verificare tehnică. Modelele proceselor-verbale de verificare tehnică
sunt prevăzute în anexa 2, respectiv anexa 3.
137
(4) Autorizarea funcţionării acordate de către ISCIR sau admiterea funcţionării acordate
de către RSVTI, nu absolvă deţinătorul/utilizatorul de obligaţia obţinerii tuturor celorlalte
autorizaţii reglementate de legislaţia în vigoare.
Art. 23 Pentru următoarele recipiente autorizarea funcţionării se efectuează de inspectorii

de specialitate din cadrul ISCIR, iar acestea se înregistrează în evidenţa ISCIR:
a) recipiente care conţin gaze din grupa 1 (fluide periculoase) conform diagramei 1 din
anexa 1, care se încadrează la categoriile II, III şi IV şi funcţionează în limitele:
1) PS x V > 200 bar x litri (categoria III şi IV);
2) 50 < PS x V ≤ 200 bar x litri şi V > 1 l (categoria II);
b) recipiente care conţin gaze din grupa 2 (abur şi alte gaze decât cele din grupa 1)
conform diagramei 2 din anexa 1, care se încadrează la categoriile II, III şi IV şi
funcţionează în limitele:
1) PS x V > 1.000 bar x litri (categoria III şi IV);
2) 200 < PS x V ≤ 1.000 bar x litri şi V > 1 l (categoria II);
c) recipiente care conţin lichide din grupa 1 (fluide periculoase) conform diagramei 3 din
anexa 1, care se încadrează la categoria II şi III şi funcţionează în limitele:
1) V > 1 l şi PS > 500 bar (categoria III);
2) V < 1 l şi PS > 500 bar (categoria II);
3) PS x V > 200 bar x litri şi 10 < PS ≤ 500 bar (categoria II);
d) recipiente care conţin lichide din grupa 2 (alte lichide decât cele din grupa 1) conform
diagramei 4 din anexa 1, care se încadrează la categoria II şi funcţionează în limitele:
1) PS x V >10.000 bar x litri, PS > 500 bar şi V > 10 l (categoria II).
NOTE: 1) Precizările sunt la art. 3, notele 1) la 5).
2) Recipientele, autorizate în funcţionare conform prevederilor prezentei prescripţii
tehnice, care sunt integrate în cadrul unor instalaţii complexe, trebuie să fie utilizate
numai după obţinerea autorizării funcţionării sistemelor de conducte aferente, conform
prevederilor prescripţiei tehnice referitoare la acestea.
Art. 24 (1) Prin excepţie la art. 24, lit. b), următoarele categorii de recipiente care conţin
fluide din grupa 2, admiterea funcţionării se face de către deţinători/utilizatori, prin
operatorul RSVTI, iar acestea se înregistrează în evidenţa deţinătorilor/utilizatorilor
a) vase de expansiune închise cu membrană, care funcţionează în limitele:
1) PS x V ≤10.000 bar x litri;
b) hidrofoare, care funcţionează în limitele:
1) PS x V ≤ 6.000 bar x litri.
(2) Pentru recipientele prevăzute la alin. (1), admiterea funcţionării (la prima punere în
prevederile prezentului capitol şi ale capitolului V
138
Art. 25 (1) Pentru categoriile de recipiente indicate mai jos admiterea funcţionării se face
de către deţinători/utilizatori, prin operatorul RSVTI, iar acestea se înregistrează în
evidenţa deţinătorilor/utilizatorilor:
anexa 1, care se încadrează la categoria I şi funcţionează în limitele:
1) 25 < PS x V ≤ 50 bar x litri şi V > 1 l;
conform diagramei 2 din anexa 1, care se încadrează la categoria I şi funcţionează în
limitele:
1) 50 < PS x V ≤ 200 bar x litri şi V > 1 l;
anexa 1, care se încadrează la categoria I şi funcţionează în limitele:
1) PS x V > 200 bar x litri şi PS < 10 bar;
diagramei 4 din anexa 1, care se încadrează la categoria I şi funcţionează în limitele:
1) PS x V > 10.000 bar x litri, PS < 500 bar;
2) PS > 1000 bar, V < 10 litri.
(2) Pentru recipientele prevăzute la alin. (1), admiterea funcţionării (la prima punere în
prevederile prezentului capitol şi ale capitolului V.
Art. 26 Se admite autorizarea/admiterea funcţionării următoarelor tipuri de recipiente:

a) recipiente noi care respectă cerinţele privind introducerea pe piaţă stabilite de
reglementările naţionale care transpun directivele europene specifice;
b) recipiente vechi care au mai funcţionat şi:
c) provin din Uniunea Europeană:
a. care respectă cerinţele privind introducerea pe piaţă stabilite prin directivele
europene specifice;
b. care au fost construite anterior intrării în vigoare a directivelor europene
specifice şi care au fost introduse pe piaţă cu respectarea reglementărilor naţionale ale
statului membru în care au fost construite;
d) provin din afara Uniunii Europene:
a. care respectă cerinţele prevăzute la introducerea pe piaţă stabilite prin
directivele europene specifice.
SECŢIUNEA a 2-a
Art. 27 Recipientele trebuie să fie însoţite de următoarea documentaţie tehnică, după caz:
a) pentru recipientele noi, documentaţia tehnică stabilită potrivit cerinţelor Hotărârii
139
Guvernului nr. 584/2004 şi Hotărârii Guvernului nr. 454/2003 cu modificările şi
completările ulterioare;
b) pentru recipientele vechi:
1) care provin din Uniunea Europeană:
I) fabricate ulterior intrării în vigoare a directivelor europene aplicabile,
documentaţia tehnică stabilită potrivit acesteia;
II) fabricate anterior datei de introducere în vigoare a directivelor europene
aplicabile, documentaţia tehnică întocmită conform reglementărilor naţionale aplicabile
în ţara de provenienţă (se au în vedere cerinţele similare din prescripţiile tehnice);
NOTĂ: Directivele europene aplicabile sunt:
a) 97/23/EC - Echipamente sub presiune– (referitor la la proiectarea, fabricarea şi
evaluarea conformităţii echipamentelor sub presiune şi a ansamblurilor care au o presiune
maximă admisibilă PS mai mare de 0,5 bar şi care stabileşte condiţiile de introducere pe
piaţă a acestora)
b) 87/404/EEC – Recipiente simple sub presiune – (referitor la la proiectarea, fabricarea
şi evaluarea conformităţii recipientelor simple sub presiune, care au o presiune maximă
admisibilă PS mai mare de 0,5 bar şi care stabileşte condiţiile de introducere pe piaţă a
acestora)
lit. f).
Art. 29 Pentru obţinerea autorizării funcţionării recipientelor prevăzute la art. 23,
deţinătorul/utilizatorul trebuie să solicite în scris la ISCIR efectuarea verificărilor
conform prevederilor prezentei prescripţii tehnice, înaintând totodată următoarele
documente:
a) instrucţiuni de operare pentru instalare/montare, exploatare şi întreţinere;
b) limitele de operare în siguranţă şi bazele de proiectare inclusiv condiţiile de operare
anticipate şi condiţiile de proiectare admise, durata de funcţionare estimată, codul de
proiectare utilizat, coeficienţi de îmbinare a elementelor sub presiune şi toleranţa la
c) caracteristicile de proiectare reprezentative pentru durata de viaţă a recipientului, după
caz;
d) posibilele pericole care nu sunt prevenite prin proiectare sau prin măsuri de protecţie,
care se pot ivi datorită exploatării necorespunzătoare anticipabile, după caz;
e) documente tehnice, desene, scheme, diagrame necesare pentru înţelegerea completă
a instrucţiunilor menţionate la lit. a);
f) informaţii despre părţile care pot fi înlocuite, după caz;
g) buletinele/certificatele de reglare a dispozitivelor de siguranţă la valoarea presiunii
140
stabilită prin documentaţia tehnică; în cazul în care de la data reglării supapei de
siguranţă au trecut mai mult de 12 luni este necesară verificarea acesteia conform
prevederilor prescripţiei tehnice specifice;
h) documentaţia tehnică acceptată de ISCIR în cazul recipientelor menţionate la art. 27
lit.
b), pentru care au fost efectuate investigaţii/examinări cu caracter tehnic;
i) declaraţia pe proprie răspundere a solicitantului în care să se menţioneze ultimul loc de
funcţionare a recipientului (pentru recipientele care au mai funcţionat);
j) procesul-verbal de efectuare a încercărilor de casă (la presiunea maximă admisibilă
PS) ale recipientului, după caz.
Art. 30 (1) Documentaţia întocmită conform art. 29 se înregistrează la ISCIR, care

stabileşte cu deţinătorul/utilizatorul data la care urmează să se efectueze verificarea în
vederea autorizării funcţionării de către inspectorul de specialitate din cadrul ISCIR.
(2) Documentaţia incompletă se înapoiază deţinătorului/utilizatorului pentru a fi
completată, iar data verificării trebuie să fie stabilită în condiţiile arătate anterior, după
completarea acesteia.
Art. 31 La data stabilită pentru efectuarea verificărilor, deţinătorul/utilizatorul trebuie să
pregătească instalaţia, având încercările de casă efectuate cu rezultate corespunzătoare
menţionate într-un proces-verbal. De asemenea, asigură personalul auxiliar necesar
efectuării verificărilor tehnice. La verificările tehnice trebuie să participe RSVTI al
SECŢIUNEA a 3-a
Verificări tehnice în vederea autorizării funcţionării
Art. 32 În vederea autorizării funcţionării recipientelor, inspectorul de specialitate din

cadrul ISCIR efectuează următoarele activităţi:
a) verificarea existenţei documentaţiei tehnice de însoţire a recipientului, conform art. 29;
b) verificarea condiţiilor de instalare, conform documentaţiei de instalare şi art. 34;
c) revizia interioară, conform art. 35;
d) încercarea de presiune hidraulică, conform art. 36 la art. 53;
e) verificarea reglării dispozitivelor de siguranţă, conform art. 57;
f) încercarea pneumatică de etanşeitate, conform art. 54 şi art. 56;
Verificările se efectuează la locul de funcţionare.
NOTĂ: Pentru autorizarea funcţionării recipientelor din industria oxigenului, azotului şi
argonului se iau în considerare prevederile art. 58 şi art. 59.
Art. 33 În cazul unor recipiente sau elemente ale acestora, care datorită modului de
141
execuţie, montare sau exploatare necesită verificări şi încercări suplimentare (măsurări de
deformaţii şi altele asemenea) sau atunci când unele din verificările sau încercările
prevăzute în prezenta prescripţie tehnică nu pot fi executate, cu acordul scris al ISCIR pot
fi stabilite şi alte verificări şi încercări. Acestea trebuie să fie prevăzute în documentaţia
de execuţie şi înscrise în documentaţia tehnică, precizându-se felul, volumul, condiţiile de
execuţie şi criteriile de acceptare, precum şi periodicitatea efectuării lor în timpul
exploatării.
Verificarea condiţiilor de instalare
Art. 34 Verificarea condiţiilor de instalare constă în verificarea respectării prevederilor

cuprinse în capitolul II.
Revizia interioară
Art. 35 (1) Revizia interioară constă în verificarea interioară şi verificarea exterioară a
recipientului, astfel:
a) verificarea interioară-examinarea tuturor elementelor recipientelor la interior, în scopul
constatării stării suprafeţelor, a îmbinărilor sudate, precum şi a comportării recipientului
faţă de acţiunea fluidului conţinut;
b) verificarea exterioară-examinarea tuturor elementelor recipientelor la exterior, în
scopul constatării stării suprafeţelor, a îmbinărilor sudate şi a depistării eventualelor
defecte ca urmare a operaţiilor de transport şi montare, precum şi a comportării
recipientului faţă de acţiunea mediului ambiant precum şi echiparea cu aparatură de
măsurare şi control şi cu dispozitive de siguranţă, conform documentaţiei tehnice.
c) verificarea exterioară cuprinde verificarea plăcii de timbru precum şi verificarea
(2) În cazul recipientelor noi (care urmează să fie puse în funcţiune pentru prima dată),
efectuarea verificării interioare nu este obligatorie şi poate fi efectuată numai verificarea
exterioară.
Încercarea de presiune hidraulică
Art. 36 Încercarea de presiune hidraulică se execută numai dacă rezultatele verificărilor

anterioare au fost corespunzătoare.
Art. 37 Încercarea de presiune hidraulică nu este obligatorie dacă sunt îndeplinite

următoarele condiţii:
142
a) încercarea de presiune hidraulică a fost executată la constructor şi de la data efectuării
acesteia nu au trecut mai mult de 24 de luni, iar recipientul a fost protejat (conservat)
corespunzător (de exemplu: cu gaz inert) la expedierea de la constructor, astfel încât să
fie exclusă posibilitatea ca mediul exterior să acţioneze asupra interiorului şi exteriorului
acestuia;
b) recipientul nu a suferit deformaţii locale vizibile ca urmare a operaţiilor de transport şi
instalare;
c) în timpul instalării nu au fost executate lucrări de sudare la recipientul.
Art. 38 Încercarea de presiune hidraulică se execută cu apă sau alt lichid neutru, la o
presiune stabilită conform documentaţiei tehnice. Temperatura maximă a lichidului de
încercare nu trebuie să depăşească 50ºC, iar temperatura minimă nu trebuie să fie mai
scăzută decât temperatura minimă admisibilă de lucru a recipientului, dar nu mai puţin de
5ºC.
Art. 39 Dacă temperatura mediului ambiant, în timpul încercării, este mai scăzută decât
temperatura minimă admisibilă de lucru a recipientului, presiunea în recipient se ridică
până la cel mult 20% din valoarea presiunii maxime admisibile de lucru, menţinându-se
această valoare un timp suficient pentru ca temperatura metalului recipientului în orice
punct să devină cel puţin egală cu temperatura minimă admisibilă de lucru a recipientului.
În acest scop, lichidul de încercare trebuie să aibă o anumită temperatură stabilită de
persoana juridică care efectuează încercarea (reparatoare sau deţinătoare/utilizatoare,
după caz), astfel încât să se evite apariţia unor şocuri termice periculoase în pereţii
recipientului. Trebuie luate măsuri pentru evitarea pericolului de îngheţare a lichidului
din recipient.
Art. 40 Încercarea de presiune hidraulică se execută astfel încât ridicarea şi coborârea

presiunii să se facă continuu şi fără şocuri. Se recomandă ca în cazul recipientelor cu
parametri ridicaţi (presiune, volum, temperatură) presiunile să fie înregistrate pe toată
durata încercării.
Art. 41 În timpul umplerii cu lichidul de încercare trebuie luate măsuri pentru eliminarea
completă a aerului, astfel încât să nu se producă pungi de aer în interiorul recipientului.
Debitul de alimentare cu lichid trebuie să fie stabilit astfel încât evacuarea aerului să evite
crearea unei presiuni mai mari de 0,5 bar în recipient în timpul umplerii.
Art. 42 În timpul încercării de presiune hidraulică găurile de control prevăzute la inelele
de compensare trebuie să fie accesibile pentru examinare. După încercare găurile se
astupă cu dopuri filetate.
Art. 43 În timpul încercării de presiune hidraulică recipientul trebuie prevăzut cu un al
143
doilea manometru de control, în plus faţă de manometrul de încercare. Clasa de precizie a
manometrelor de control trebuie să aibă valoarea cel mult egală cu 2,5. Manometrele
trebuie să fie verificate metrologic şi astfel alese încât valoarea presiunii de încercare să
se citească pe treimea mijlocie a scării gradate.
Art. 44 Este interzisă executarea oricăror lucrări, în vederea înlăturării unor neetanşeităţi,
în timp ce recipientul se află sub presiune.
Art. 45 Durata de menţinere a recipientului la presiunea de încercare este cea stabilită

prin documentaţia tehnică, însă nu trebuie să fie mai mică de 10 minute. Aceasta trebuie
să fie înscrisă în cartea recipientului. Examinarea suprafeţelor recipientului se face numai
după reducerea presiunii în recipient la valoarea presiunii maxime admisibile PS.
Art. 46 (1) Încercarea de presiune hidraulică se consideră reuşită dacă nu se constată:

a) deformări plastice vizibile, fisuri sau crăpături ale elementelor recipientului;
b) picături (lăcrimări) sau scurgeri pe la îmbinările sudate, în materialul de bază, la
îmbinările mandrinate sau la îmbinările demontabile.
(2) În scopul obţinerii unor rezultate concludente, atmosfera exterioară recipientului
trebuie să fie cât mai uscată posibil, pentru a se evita condensarea vaporilor de apă.
Art. 47 După executarea încercării de presiune hidraulică sunt interzise orice lucrări de
sudare, deformări la rece sau la cald la elementele recipientului care lucrează sub
presiune.
Art. 48 Încercarea de presiune hidraulică se poate înlocui cu o încercare de presiune

pneumatică, executată cu aer sau alt gaz neutru, în cazuri justificate prin documentaţia
tehnică de însoţire, de exemplu atunci când:
a) căptuşelile sau dispozitivele tehnologice speciale aflate în interiorul recipientelor nu
permit contactul cu lichidul de încercare;
b) greutatea lichidului introdus în recipient este mare, determinând dimensionări
exaggerate ale fundaţiilor, planşeelor sau elementelor recipientului;
c) în condiţii de şantier, dacă atât procurarea apei de o anumită calitate, cât şi evacuarea
acesteia, nu pot fi asigurate corespunzător.
Art. 49 Încercarea de presiune pneumatică prevăzută la art. 48 se efectuează cu

respectarea prevederilor de la art. 40, art. 42, art. 43, art. 44 şi art. 47, precum şi a
următoarelor condiţii:
a) îmbinările sudate ale recipientului trebuie să fie verificate în proporţie de 100% în
144
prealabil, cu radiaţii penetrante sau ultrasunete şi suplimentar cu particule magnetice sau
lichide penetrante dinspre interior; în situaţia în care examinarea nu este posibilă dinspre
interior, aceasta se efectuează dinspre exterior;
b) temperatura minimă de încercare trebuie să fie cel puţin egală cu temperatura minimă
admisibilă de lucru a recipientului;
c) valoarea presiunii de încercare este cea stabilită în documentaţia tehnică;
d) presiunea de încercare trebuie crescută uniform şi continuu până la 50% din valoarea
presiunii determinate, după care creşterea până la presiunea de încercare se face în trepte
de circa 10% din valoarea acesteia;
e) durata de menţinere a presiunii de încercare este cea stabilită prin documentaţia
tehnică, dar nu trebuie să fie mai mică de 10 minute, după care presiunea trebuie redusă
la valoarea presiunii maxime admisibile de lucru;
f) examinarea suprafeţelor recipientului trebuie să se facă numai după reducerea presiunii
de încercare la valoarea presiunii maxime admisibile de lucru.
Art. 50 În timpul încercării trebuie luate măsuri pentru menţinerea unei temperaturi
constante a gazului introdus în recipient, astfel încât presiunea să nu varieze din cauza
temperaturii gazului.
Art. 51 (1) Condiţiile de efectuare a încercării de presiune pneumatică trebuie stabilite
prin instrucţiuni specifice întocmite de către deţinător şi RADTE, care trebuie să se
anexeze la documentaţia tehnică pentru efectuarea încercării la presiune pneumatică.
Instrucţiunile specifice pentru efectuarea încercării la presiune pneumatică trebuie să
cuprindă modul de îndeplinire a cerinţelor de la art. 49 şi să conţină detalii complete ale
condiţiilor tehnice de efectuare a încercării, precum şi măsurile de protecţia muncii.
(2) Documentaţia tehnică pentru efectuarea încercării la presiune pneumatică trebuie
avizată de către RADTE.
(3) Documentaţia tehnică avizată se prezintă inspectorului de specialitate din cadrul
ISCIR cu ocazia efectuării încercării.
Art. 52 Încercarea de presiune pneumatică se considera reuşită dacă nu se constată:

a) deformări plastice vizibile, fisuri sau crăpături ale elementelor recipientului;
b) neetanşeităţi la îmbinările sudate şi mandrinate, detectate cu ajutorul lichidelor
spumante sau prin alte metode stabilite prin documentaţia tehnică.
Art. 53 Pentru anumite tipuri de recipiente, la efectuarea încercării de presiune hidraulică

trebuie să se aibă în vedere şi următoarele aspecte:
a) încercarea de presiune hidraulică se efectuează înainte de izolarea exterioară a
recipientului sau de aplicarea căptuşelilor interioare, dacă acestea se aplică la deţinător;
b) în cazul recipientelor executate din oţeluri austenitice sau placate cu asemenea oţeluri,
pentru evitarea coroziunii intergranulare, la încercarea de presiune hidraulică trebuie să se
145
folosească apă cu conţinut limitat de cloruri, stabilit prin documentaţia tehnică, dar nu
mai mare de 50 ppm (Cl); dacă nu poate fi asigurată această condiţie, trebuie să se ia
măsuri suplimentare de neutralizare a suprafeţelor venite în contact cu apa, conform
indicaţiilor din documentaţia de execuţie;
c) în cazul unor recipiente prevăzute cu învelişuri protectoare (cauciuc şi altele
asemenea), încercarea de presiune hidraulică se efectuează înainte de aplicarea învelişului
de protecţie sau cu ocazia înlocuirii totale a acestuia, la o presiune stabilită conform
documentaţiei tehnice; trebuie să se ataşeze la documentaţia tehnică instrucţiuni privind
efectuarea încercării de presiune hidraulică înainte de punerea în funcţiune, precum şi la
verificarea tehnică periodică în timpul exploatării;
d) la recipientele cu mai multe spaţii, încercarea de presiune hidraulică trebuie să se
efectueze la fiecare compartiment, celălalt compartiment având toate orificiile deschise
pentru constatarea eventualelor neetanşeităţi; la recipientele cu pereţii dubli demontabili,
se supune presiunii de încercare mai întâi spaţiul interior, peretele exterior fiind demontat
şi apoi spaţiul exterior care are peretele exterior asamblat.36
Încercarea pneumatică de etanşeitate
Art. 54 (1) În afară de încercarea de presiune hidraulică, recipientele care lucrează cu

fluide din grupa 1 se supun şi la o încercare pneumatică de etanşeitate. Încercarea se
efectuează de către RSVTI al deţinătorului/utilizatorului, autorizat de ISCIR, înainte de
punerea recipientului în funcţiune, după demontarea unor elemente ale acestuia sau după
o oprire îndelungată din funcţiune care poate duce la pierderea etanşeităţii. Încercarea se
efectuează cu aer, azot sau, după caz, cu fluidul pentru care este construit recipientul.
(2) Încercarea de etanşeitate constă în menţinerea presiunii maxime admisibile de lucru în
recipient timp de minim 30 de minute (dacă prin documentaţia tehnică nu este prevăzut
altfel) şi se consideră reuşită dacă nu se constată o scădere a presiunii şi pierderi de fluid.
(3) Procesul-verbal încheiat cu ocazia încercării de etanşeitate se anexează la cartea
recipientului.
Art. 55 În cazuri speciale, atunci când fluidul de lucru este în stare lichidă, când
deţinătorul/utilizatorul nu dispune de agregate corespunzătoare pentru comprimarea
gazelor la presiunea necesară şi alte metode de încercare nu sunt posibile, se admite
înlocuirea încercării pneumatice de etanşeitate cu o încercare de etanşeitate cu fluidul
(lichidul) de lucru la presiunea de lucru, durata de încercare fiind de cel puţin 60 de
minute.
Art. 56 Încercarea pneumatică de etanşeitate se efectuează cu respectarea prevederilor de

la art. 40, art. 42, art. 43, art. 44 şi art. 47. Se admite efectuarea încercării pneumatice de
etanşeitate şi prin alte metode stabilite prin instrucţiuni de către producător. Instrucţiunile
trebuie să fie anexate la documentaţia tehnică.
146
Verificarea reglării dispozitivelor de siguranţă
Art. 57 (1) Se verifică existenţa buletinelor/certificatelor de reglare a dispozitivelor de

siguranţă emise de producător sau de persoane juridice autorizate conform prescripţiei
tehnice aplicabilă, dacă de la data construirii/reglării a trecut o perioadă mai mare de 1 an
de zile şi dacă producătorul dispozitivelor de siguranţă nu prevede o altă perioadă de
valabilitate a reglării;
(2) Documentaţia de însoţire a dispozitivelor de siguranţă, inclusiv certificatele de
verificare şi reglare, se ataşează la cartea recipientului.
Autorizarea funcţionării recipientelor criogenice din industria oxigenului, azotului

şi argonului
Art. 58 În vederea autorizării funcţionării recipientelor criogenice din industria

oxigenului, azotului şi argonului, inspectorul de specialitate din cadrul ISCIR efectuează
următoarele activităţi:
a) verificarea existenţei documentaţiei tehnice a recipientului, conform art. 29;
b) verificarea condiţiilor de instalare, conform art. 34;
c) revizia interioară (numai verificarea exterioară) pentru a se constata eventuale defecte
ca urmare a operaţiilor de transport, manipulare, instalare;
d) verificarea dotării cu dispozitive de siguranţă şi verificarea reglării acestora;
e) încercarea de etanşeitate a recipientului, efectuată cu azot sau fluidul de lucru la
presiunea maximă admisibilă PS concomitent cu verificarea gradului de vid în mantaua
exterioară.
Art. 59 (1) Încercarea de etanşeitate a recipientului interior la o presiune egală cu PS se

efectuează cu azot sau cu fluidul pentru care este destinat recipientul; se admit metode de
verificare a etanşeităţii cu heliu sau freon în cazul în care condiţiile de efectuare şi
criteriile de acceptare sunt prevăzute prin documentaţia tehnică de însoţire.
(2) Gradul de vid în mantaua exterioară trebuie să fie cel prescris prin documentaţia
tehnică şi trebuie să fie verificat cu un vacuummetru, conform instrucţiunilor întocmite
de producător.
(3) Încercarea de etanşeitate şi verificarea gradului de vid se consideră reuşite dacă după
24 ore de la stabilizarea presiunii de probă în recipient şi a gradului de vid în mantaua
exterioară nu se constată prin citire la vacuummetru micşorarea gradului de vid; dacă
încercarea se efectuează în mediul ambiant, trebuie să se stabilească măsuri privind
147
efectuarea acesteia astfel încât influenţa condiţiilor exterioare să fie redusă la minimum
posibil.
(4) În situaţia în care din măsurarea vidului rezultă valori diferite de cea admisă, valoarea
vidului se aduce la cea prevăzută în documentaţia tehnică.
CAPITOLUL V
NEPROGRAMATĂ
SECŢIUNEA 1
Prevederi generale
neprogramată a recipientelor.
neprogramată a recipientelor se consemnează de către inspectorul de specialitate din
cadrul ISCIR sau de către RSVTI al deţinătorului/utilizatorului în procese-verbale de
anexele 2 şi 3.
(3) Recipientele în exploatare se supun la verificări tehnice periodice, care constau în
revizii interioare, încercări de presiune şi încercări de etanşeitate. Cu această ocazie se
verifică starea tehnică a recipientului şi a instalaţiei aferente acestuia, în conformitate cu
prevederile prezentei prescripţii tehnice.
(4) În cazul în care rezultatele verificării tehnice periodice sunt corespunzătoare se acordă
autorizarea/admiterea funcţionării în continuare, stabilindu-se data (ziua, luna, anul)
următoarei verificări tehnice periodice. Această dată se stabileşte în funcţie de
complexitatea, locul de instalare, condiţiile de mediu şi regimul de funcţionare, vechimea
în serviciu şi starea tehnică ale recipientului şi nu poate depăşi perioada maximă
corespunzătoare fiecărui tip de verificare/încercare prevăzută de prezenta prescripţie
tehnică.
(5) Deţinătorii/utilizatorii sunt obligaţi să pregătească recipientele pentru efectuarea
verificărilor tehnice periodice şi să asigure toate condiţiile necesare efectuării acestora.
148
Art. 71 (1) Verificările tehnice periodice se efectuează de către inspectorii de specialitate
din cadrul ISCIR pentru:
anexa 1, care se încadrează la categoriile III şi IV şi funcţionează în limitele:
PS x V > 200 bar x litri;
conform diagramei 2 din anexa 1, care se încadrează la categoriile III şi IV şi
funcţionează în limitele:
PS x V > 1.000 bar x litri;
anexa 1, care se încadrează la categoria III şi funcţionează în limitele:
V > 1 l şi PS > 500 bar.
(2) Verificările tehnice periodice se efectuează de către inspectorii de specialitate din
cadrul ISCIR sau de către operatorul RSVTI al deţinătorului/utilizatorului numai după
obţinerea împuternicirii scrise de la ISCIR, pentru:
anexa 1, care se încadrează la categoria II şi funcţionează în limitele:
50 < PS x V ≤ 200 bar x litri şi V > 1 l;
conform diagramei 2 din anexa 1, care se încadrează la categoria II şi funcţionează în
limitele:
200 < PS x V ≤1.000 bar x litri şi V > 1 l;
anexa 1, care se încadrează la categoria II şi funcţionează în limitele:
V < 1 l şi PS > 500 bar sau PS x V > 200 bar x litri şi 10 < PS ≤ 500 bar;
diagramei 4 din anexa 1, care se încadrează la categoria II şi funcţionează în limitele:
PS x V >10.000 bar x litri, PS > 500 bar şi V > 10 l.
(4) Procesul-verbal întocmit de RSVTI al deţinătorului/utilizatorului se transmite la
ISCIR.
(5) La efectuarea verificărilor tehnice periodice se respectă prevederile prezentei
(6) Pentru recipientele care rămân în regim de supraveghere tehnică a deţinătorului,
conform art. 24 şi art. 25, verificările tehnice periodice se efectuează de către RSVTI al
Art. 72 Recipientul nu trebuie să fie utilizat cu termenul de valabilitate al autorizării

149
Art. 73 La sfârşitul duratei de viaţă fizică, precizată în documentaţia tehnică a
recipientului sau după expirarea duratei normale de funcţionare, prevăzută în Hotărârea
Guvernului nr. 2.139/2004, atunci când nu este prevăzută în mod explicit durata de viaţă
în documentaţia tehnică, verificarea tehnică periodică a recipientului se efectuează după
efectuarea verificărilor tehnice în utilizare pentru investigaţii/examinări cu caracter
tehnic.
SECŢIUNEA a 2-a
Revizia interioară
Art. 74 Revizia interioară se efectuează cel puţin o dată la 4 ani conform art. 35. În afară
de termenul scadent, revizia interioară se execută şi în următoarele cazuri:
a) după o nouă instalare;
b) cu ocazia unei reparaţii;
c) după o întrerupere a funcţionării mai mare de 2 ani, înainte de repunerea în funcţiune a
recipientului;
d) cu ocazia înlocuirii căptuşelilor de protecţie, în cazurile prevăzute la art. 78;
e) atunci când inspectorul de specialitate din cadrul ISCIR sau RSVTI au motive
f) atunci când este cerută, motivat, de către deţinătorul/utilizatorul recipientului.
NOTĂ: La recipientele pentru care există prevederi specifice, revizia interioară se
efectuează la termenele prevăzute de acestea.
Art. 75 (1) Inspectorul de specialitate din cadrul ISCIR sau RSVTI poate stabili termene
mai scurte în funcţie de starea tehnică şi vechimea în serviciu a recipientului.
(2) Deţinătorul/utilizatorul este singur răspunzător pentru respectarea termenelor scadente
de efectuare a reviziei interioare, chiar dacă termenele respective îi sunt sau nu
communicate de către ISCIR.
Art. 76 (1) În cazurile în care, datorită concepţiei constructive a recipientului, verificarea

interioară (din cadrul reviziei interioare) nu poate fi efectuată, aceasta poate fi înlocuită
cu o încercare de presiune hidraulică completată, după caz, cu alte verificări (prin metode
nedistructive). Verificările respective (metoda, volumul, condiţiile de admisibilitate şi
periodicitatea) trebuie să fie precizate în instrucţiunile interne menţionate la art. 65.
(2) În situaţiile în care izolaţia termică a recipientului nu poate fi desfăcută datorită
concepţiei (izolaţie nedemontabilă), se poate renunţa la verificarea exterioară cu condiţia
ca verificarea interioară să se poată realiza.
(3) Dezizolarea recipientului şi verificarea exterioară trebuie să fie efectuate la maxim 16
ani, dacă instrucţiunile producătorului nu prevăd altfel. Dezizolarea parţială sau totală se
efectuează cu ocazia eventualelor reparaţii.
150
(4) La recipientele la care verificarea interioară este înlocuită cu încercarea de presiune
hidraulică, este necesară verificarea exterioară a suprafeţelor cu ocazia încercării de
presiune hidraulică.
Art. 77 La recipientele prevăzute cu catalizatori degradabili în contact cu aerul şi/sau cu

site moleculare, la care revizia interioară şi încercarea de presiune nu se pot efectua decât
cu ocazia înlocuirii catalizatorilor sau sitelor, se admite ca aceste verificări şi încercări să
se execute la intervale de timp mai mari decât termenele scadente prevăzute în prezenta
prescripţie tehnică, cu următoarele condiţii:
a) termenele maxime la care se efectuează verificările tehnice periodice (revizia
interioară şi încercarea de presiune) trebuie să fie stabilite şi înscrise în instrucţiuni
tehnice specific întocmite de deţinător/utilizator şi avizate de RADTE; pentru recipientele
aflate în exploatare, aceste instrucţiuni trebuie să se prezinte la ISCIR în termen de 6 luni
de la data intrării în vigoare a prezentei prescripţii tehnice; pentru recipientele noi,
instrucţiunile tehnice specific trebuie să fie transmise la ISCIR odată cu documentaţia
pentru obţinerea autorizării funcţionării;
b) în intervalele dintre două verificări tehnice periodice trebuie să se efectueze şi alte
verificări şi încercări (de exemplu verificări prin metode nedistructive, încercări de
presiune cu mediul de lucru sau cu azot la presiunea maximă admisibilă PS); acestea
trebuie să fie prevăzute de deţinător/utilizator, cu avizul RADTE, şi trebuie să se înscrie
în aceleaşI instrucţiuni specifice, precizându-se felul, volumul, condiţiile de execuţie şi
criteriile de acceptare, precum şi periodicitatea efectuării lor în timpul exploatării; aceste
verificări şI încercări trebuie să se efectueze de către personalul propriu al
deţinătorului/utilizatorului şi/sau de către laboratoare autorizate de ISCIR, în prezenţa
RSVTI al unităţii deţinătoare; rezultatele trebuie să se ataşeze la cartea recipientului;
Art. 78 (1) La recipientele cu căptuşeli de protecţie, revizia interioară constă în

examinarea stării căptuşelii, care nu trebuie să prezinte fisuri sau deteriorări. Trebuie să
se acorde o atenţie deosebită zonelor în care s-au observat la exterior supraîncălziri ale
metalului în timpul funcţionării.
(2) Cu ocazia înlocuirii căptuşelii de protecţie trebuie să se examineze starea suprafeţei
metalului, indiferent de termenul stabilit pentru revizia interioară, iar
deţinătorul/utilizatorul este obligat să anunţe ISCIR.
(3) La recipientele care au căptuşeli de protecţie la rândul lor protejate printr-o manta
metalică, la revizia interioară se examinează starea mantalei metalice de protecţie şi, după
caz, starea căptuşelii în zonele neacoperite.
Art. 79 (1) Se supun unor revizii interioare suplimentare executate de RSVTI, indiferent
de reviziile interioare executate de inspectorul de specialitate din cadrul ISCIR,
următoarele categorii de recipiente:
151
a) recipientele la care temperatura elementelor metalice depăşeşte în funcţionare valoarea
de la care apare fenomenul de fluaj; pentru acestea, la prima punere în funcţiune şi
periodic în timpul exploatării, se efectuează măsurări de diametre în zona mediană a
fiecărei virole şi circumferinţe exterioare ale virolei respective; rezultatele măsurărilor se
consemnează într-o schiţă care trebuie să fie ataşată la cartea recipientului; periodicitatea
măsurărilor şi deformaţiile permanente admise trebuie să se stabilească prin documentaţia
tehnică; periodicitatea nu poate depăşi 4 ani pentru măsurările interioare şi 10 ani pentru
cele exterioare;
b) recipientele care lucrează cu fluide care produc depuneri pe suprafeţele interioare;
c) alte recipiente stabilite prin instrucţiunile interne.
(2) Modul de efectuare şi frecvenţa reviziilor interioare suplimentare se stabilesc prin
instrucţiuni tehnice specifice avizate de RADTE.
SECŢIUNEA a 3-a
Art. 80 Încercarea de presiune se execută numai după efectuarea unei revizii interioare cu
rezultate corespunzătoare.
Art. 81 Încercarea la presiune hidraulică se efectuează în conformitate cu prevederile

art. 36 - art. 53, în scopul verificării rezistenţei şi etanşeităţii recipientului.
Art. 82 (1) Recipientele din instalaţiile complexe care sunt legate între ele printr-un
system de conducte fără posibilitatea izolării fiecărui recipient, se supun la încercarea de
presiune hidraulică în buclă. În acest caz, valoarea presiunii de încercare trebuie să fie
egală cu cea mai mică valoare dintre presiunile de încercare a fiecărui recipient din bucla
respectivă.
(2) Modul în care se efectuează încercarea de presiune trebuie să fie stabilit de către
deţinător/utilizator cu avizul RADTE şi se înscrie obligatoriu în instrucţiunile specifice.
Prin aceste instrucţiuni trebuie să se precizeze recipientele care formează bucle distincte
şi condiţiile de încercare la presiune.
(3) Cu ocazia unor reparaţii care necesită scoaterea unui recipient din buclă, încercarea
de presiune după reparaţie se efectuează la valoarea prescrisă pentru recipientul respectiv.
Art. 83 (1) Încercarea de presiune se efectuează cel puţin o dată la 8 ani. În cazul
recipientelor prevăzute la art. 78 şi a căror revizie interioară nu se poate efectua,
încercarea de presiune hidraulică se efectuează cel puţin o dată la 4 ani.
(2) Pentru recipientele izolate termic la exterior se procedează conform prevederilor de la
art. 78.
152
(3) În afară de verificarea la termenul scadent, încercarea de presiune se efectuează şi în
a) după o nouă instalare, dacă la revizia interioară se constată că recipientul prezintă
deformaţii sau alte defecte;
b) după o reparaţie, conform capitolului VI;
c) după o întrerupere a funcţionării mai mare de 2 ani, înainte de repunerea în funcţiune a
recipientului;
d) cu ocazia înlocuirii căptuşelilor de protecţie, în cazurile prevăzute la art. 78;
e) atunci când inspectorul de specialitate din cadrul ISCIR sau RSVTI, după caz, au
f) atunci când este solicitată motivat de către deţinătorul/utilizatorul recipientului.
(4) Inspectorul de specialitate din cadrul ISCIR sau RSVTI poate stabili termene mai
scurte în funcţie de starea tehnică şi vechimea în serviciu a recipientului.
scadente de efectuare a încercării de presiune, chiar dacă termenele respective îi sunt sau
nu comunicate de către ISCIR.7
SECŢIUNEA a 4-a
Revizia exterioară
Art. 84 Revizia exterioară este verificarea tehnică neprogramată care se execută inopinat
în timpul funcţionării recipientului şi are drept scop stabilirea stării generale a
recipientului.
Art. 85 Cu ocazia reviziei exterioare se verifică:

a) existenţa şi buna funcţionare a dispozitivelor de siguranţă şi a aparatelor de măsurare şi
control;
b) starea recipientului şi a îmbinărilor (părţile vizibile şi accesibile);
c) dacă personalul de exploatare cunoaşte instrucţiunile specifice instalaţiilor deservite.
SECŢIUNEA a 5-a
Art. 86 (1) Pentru recipientele la care prin construcţie sau prin documentaţia tehnică este
prevăzută încercarea pneumatică de etanşeitate, aceasta se efectuează la verificarea
tehnică periodică în condiţiile prevăzute la art. 54, art. 55 şi art. 56.
(2) Verificarea etanşeităţii se face cu mijloacele prevăzute în documentaţia tehnică de
însoţire a recipientului.
SECŢIUNEA a 6-a
Verificarea dispozitivelor de siguranţă
153
Art. 87 Verificarea funcţionării corespunzătoare a dispozitivelor de siguranţă se
efectuează conform prevederilor art. 57.
SECŢIUNEA a 7-a
Condiţii specifice cu privire la verificarea tehnică periodică
Recipiente pentru depozitarea clorului sau dioxidului de sulf lichefiate
Art. 88 La efectuarea verificărilor tehnice periodice la recipientele pentru depozitarea

clorului sau dioxidului de sulf lichefiate trebuie respectate următoarele:
a) revizia interioară se efectuează la intervale de maxim 2 ani; cu ocazia reviziei
interioare, îmbinările sudate cap la cap şi de colţ trebuie să fie controlate cu pulberi
magnetice în procent de 100%;
b) încercarea de presiune hidraulică se efectuează la intervale de maxim 4 ani;
c) recipientele trebuie să fie pregătite pentru verificarea tehnică periodică conform
instrucţiunilor de utilizare/exploatare.
Recipiente criogenice din industria oxigenului, azotului şi argonului
Art. 89 Verificările tehnice periodice la recipientele criogenice cu manta de izolaţie sub

vid, la care examinarea pereţilor metalici nu este posibilă, se efectuează la cel mult 4 ani
de către ISCIR şi constă în efectuarea verificărilor menţionate la art. 58, lit. c), lit. d), lit.
e) şi art. 59.
Art. 90 (1) Verificările tehnice periodice se efectuează de către ISCIR şi cu ocazia

lucrărilor de reparare (suplimentar faţă de perioadele de scadenţă acordate), dacă în
cadrul acestora izolaţia este înlăturată în totalitate astfel încât recipientul interior poate fi
examinat complet; suplimentar faţă de verificările de la art. 89 se efectuează:
a) revizia interioară (verificarea interioară);
b) încercarea de presiune hidraulică la recipientul interior;
NOTĂ: Deţinătorul/utilizatorul (sau reparatorul) este obligat să solicite la ISCIR
efectuarea verificărilor tehnice periodice menţionate la lit. a) şi lit. b).
(2) În afara verificărilor periodice efectuate de ISCIR, deţinătorul/utilizatorul trebuie să
efectueze periodic, prin personalul autorizat RSVTI, verificări constând în revizii
exterioare, verificarea gradului de vid şi verificarea existenţei sigiliilor dispozitivelor de
siguranţă.
Recipiente fierbătoare din industria celulozei şi hârtiei
Art. 91 (1) Verificările tehnice periodice la recipientele fierbătoare din industria celulozei
şi hârtie, se efectuează de către ISCIR.
(2) La recipientele prevăzute cu căptuşeli, revizia interioară se execută cel puţin o dată la
2 ani şi fără înlăturarea căptuşelii de protecţie.
154
(3) Fierbătoarele de celuloză prevăzute cu căptuşeală antiacidă se supun la verificări
tehnice periodice fără căptuşeală, la intervale de maxim 16 ani şi ori de câte ori se
desface căptuşeala antiacidă.
(4) Fierbătoarele prevăzute cu izolaţie exterioară se verifică la exterior cu izolaţia
înlăturată, la intervale de maxim 16 ani şi ori de câte ori se constată defecte care presupun
deteriorarea mantalei exterioare; demontarea instalaţiei se face numai în zonele afectate;
dacă starea izolaţiei este bună şi nu s-au constatat deteriorări ale mantalei, la cererea
motivată a deţinătorului/utilizatorului, ISCIR poate prelungi scadenţa la verificarea
tehnică periodică până la 18 ani.
Recipiente cilindri uscători
Art. 92 (1) Verificările tehnice periodice la recipientele cilindri uscători din componenţa
maşinilor de fabricat hârtie, carton, piele artificială sau alte produse ce se fabrică în
instalaţii similare, se efectuează de către ISCIR.
(2) Pentru recipientele cilindri uscători la care nu se poate efectua încercarea de presiune
hidraulică, aceasta se poate înlocui, cu o revizie interioară şi o încercare de presiune cu
fluidul de lucru la presiunea maximă admisibilă de lucru sau cu o revizie interioară cu
măsurarea grosimii mantalei cilindrice cu ultrasunete.
(3) În afara termenului scadent, încercarea de presiune hidraulică se mai execută şi în
cazurile în care recipientul cilindru uscător a fost scos din instalaţie pentru rectificare sau
o nouă instalare.
(4) Rezultatele verificărilor se consemnează în procesul-verbal de verificare şi se
ataşează la cartea recipientului.
Recipiente din instalaţiile frigorifice
Art. 93 (1) Verificările tehnice periodice la recipientele fierbătoare din instalaţiile

frigorifice, se efectuează de către ISCIR.
(2) Încercarea de presiune hidraulică pentru recipientele din instalaţiile frigorifice se
efectuează cu lichide neagresive şi nepericuloase care nu sunt incompatibile cu fluidul de
lucru la o valoare a presiunii de probă stabilită în documentaţia de însoţire.
(3) Revizia interioară se execută la maxim 8 ani sau când se goleşte instalaţia frigorifică
de fluid.
(4) Revizia exterioară se execută la termene de maxim 4 ani.
155
Generatoare de acetilenă
Art. 94 (1) Verificările tehnice periodice la generatoarele de acetilenă, se efectuează de

către ISCIR sau de către RSVTI.
(2) Revizia interioară se efectuează cel puţin o dată la 3 ani;
(3) Încercarea de presiune se efectuează cel puţin o dată la 6 ani pentru generatoarele
stabile, respectiv cel puţin o dată la 3 ani pentru generatoarele transportabile.
SECŢIUNEA a 8-a
Art. 95 (1) În cazuri excepţionale şi motivate tehnic, pentru recipientele înglobate în
liniitehnologice complexe şi care nu pot fi oprite din funcţiune, separat, pentru verificarea
tehnică periodică la data scadentă, se poate admite prelungirea funcţionării acestora cu
cel mult 12 luni, pe baza unui memoriu tehnic de evaluare a riscurilor în exploatare
întocmit de deţinător/utilizator din care să rezulte că starea tehnică a acestuia permite
acest lucru.
(2) Solicitarea scrisă a deţinătorului/utilizatorului recipientului şi memoriul tehnic se
transmit la ISCIR cu minim 30 zile înainte de termenul scadent.
(3) Memoriul tehnic trebuie să cuprindă cel puţin următoarele:
a) prezentarea/descrierea recipientului (tip constructiv, presiune, temperatură, fluid de
lucru);
b) istoricul exploatării (verificări tehnice periodice, revizii, reparaţii, avarii);
periodică, după caz;
d) măsuri compensatorii, după caz;
e) echiparea cu dispozitive de siguranţă şi aparate de măsură, control;
f) existenţa instrucţiunilor de exploatare;
g) concluzii privind funcţionarea în continuare în condiţii de siguranţă.
Art. 96 Prelungirea cu până la 12 luni a scadenţei la verificarea tehnică periodică se

acordă în urma efectuării unei revizii exterioare, astfel:
a) de către ISCIR, pentru recipientele menţionate la art. 71 alin. (1);
156
b) de către ISCIR sau RSVTI al deţinătorului/utilizatorului, funcţie de cine a efectuat
ultima verificare tehnică periodică la recipientele menţionate la art. 71 alin. (2); dacă
prelungirea se efectuează de către RSVTI, o copie a procesului-verbal încheiat pentru
revizia exterioară se transmite la ISCIR;
c) de către RSVTI al deţinătorului/utilizatorului, pentru recipientele menţionate la art. 71
alin. (3).
Art. 97 Procesul-verbal încheiat pentru revizia exterioară se ataşează la cartea

recipientului împreună cu memoriul tehnic.
Art. 98 (1) Atunci când cerinţele procesului tehnologic nu permit oprirea recipientului la
data scadentă pentru revizia interioară se poate prelungi autorizarea funcţionării până la
termenul scadent pentru revizia interioară şi încercarea la presiune hidraulică.
analiză a riscurilor, întocmit de persoana juridică autorizată pentru verificări tehnice în
următoarele:
a) prezentarea/descrierea recipientului;
altele asemenea;
periodică;
3) evaluarea riscurilor.

verificărilor
tehnice sau respingerea solicitării de prelungire a autorizării funcţionării.
anexa 2, şi dacă sunt corespunzătoare, se acordă prelungirea autorizării funcţionării,
157
CAPITOLUL VI
REPARAREA
SECŢIUNEA 1
Prevederi generale
Art. 101 (1) Repararea recipientelor se face cu respectarea prevederilor prezentei

prescripţii tehnice şi a celorlalte acte normative aplicabile. Cerinţele tehnice prevăzute în
prezentul capitol sunt condiţii minime obligatorii referitoare la repararea recipientelor.
(2) Repararea recipientelor se efectuează de către producătorul acestora, de către
persoane juridice autorizate de ISCIR sau de către persoane juridice autorizate de
autorităţile competente din statele membre. Persoanele juridice autorizate de autorităţile
competente din statele membre trebuie să fie înregistrate în Registrul naţional al
persoanelor juridice autorizate de către ISCIR. Condiţiile privind autorizarea de către
ISCIR a persoanelor juridice care efectuează repararea recipientelor precum şi condiţiile
de înregistrare în Registrul
naţional al persoanelor juridice autorizate de ISCIR sunt stabilite în prescripţia tehnică
aplicabilă.
(3) Obligaţiile şi responsabilităţile persoanelor juridice care efectuează repararea
recipientelor sunt prevăzute la capitolul XII.
(4) Toate constatările referitoare la repararea recipientelor trebuie să se consemneze de
anexele 2 şi 3.
(5) Autorizaţia de a repara recipiente nu este necesară atunci când reparaţia se
efectuează de către producător.
Art. 102 (1) Repararea recipientelor se face pe baza unei documentaţii tehnice
preliminare de reparare avizată de către RADTP.
(2) Condiţiile privind atestarea persoanelor fizice care efectuează avizarea
documentaţiilor preliminare de reparare a recipientelor sunt conform legislaţiei în
vigoare.
documentaţiilor preliminare de reparare a recipientelor sunt prevăzute la capitolul XII.
Art. 103 (1) Lucrările de reparare a recipientelor se execută cu respectarea prevederilor

prezentei prescripţii tehnice şi ale documentaţiei tehnice preliminare de reparare elaborate
în funcţie de complexitatea lucrărilor. Se au în vedere reglementările care au stat la baza
construirii dar se pot adopta şi alte soluţii bazate pe alte reglementări tehnice aplicabile,
care să asigure respectarea cerinţelor esenţiale de securitate.
158
autorizaţi în baza documentaţiei tehnice avizate de RADTP, cu excepţia
subansamblelor/componentelor reglementate conform Hotărârii Guvernului 584/2004 cu
modificările şi completările ulterioare.
(3) Deţinătorul trebuie să pună la dispoziţie documentaţia tehnică a recipientelor care să
permită identificarea tuturor datelor tehnice necesare efectuării lucrărilor de reparare la
acestea.
(4) Documentaţia tehnică de reparare se ataşează la cartea recipientului.
SECŢIUNEA a 2-a
Specificarea lucrărilor de reparare care se verifică de către ISCIR
Art. 104 Lucrările executate în cadrul reparaţiilor planificate sau neplanificate la

recipiente, se verifică de către inspectorii de specialitate din cadrul ISCIR şi/sau de către
RSVTI al deţinătorului/utilizatorului împreună cu RSL al persoanei juridice reparatoare.
Art. 105 (1) Lucrările executate în cadrul reparaţiilor la recipiente, care se verifică de
către inspectorii de specialitate din cadrul ISCIR sunt următoarele:
a) înlocuirea de virole, funduri, plăci tubulare sau alte elemente sub presiune, care se pot
executa separat şi asambla la instalaţie;
sau eroziuni şi placarea prin încărcare prin sudură a suprafeţelor elementelor
recipientelor;
c) remedierea prin sudare a fisurilor sau crăpăturilor elementelor sub presiune;
d) executarea unor suduri noi la elementele sub presiune, refacerea sau remedierea celor
existente;
e) înlocuirea ţevilor schimbătoarelor de căldură şi a niturilor de la recipiente;
f) înlocuirea armăturilor de siguranţă cu alte tipodimensiuni care diferă de cele prevăzute
în proiectul iniţial;
g) remedierea zonelor din care au fost prelevate probe de material în scopul evaluării
stării tehnice a recipientelor;
h) executarea de lucrări ca urmare a modificării proiectului iniţial de construcţie a
recipientului sau care duc la modificarea parametrilor iniţiali maximi admişi pentru
funcţionarea acestuia;
i) înlocuirea fasciculelor schimbătoarelor de căldură;
j) înlocuirea mantalei exterioare a unui recipient cu pereţi dubli;
k) montarea unui recipient pe un nou amplasament.
(2) Pentru lucrările de reparare altele decât cele menţionate la alin. (1), verificarea tehnică
după reparare se efectuează de către RSVTI al deţinătorului/utilizatorului împreună cu
RSL al reparatorului. Rezultatele verificării tehnice după reparare trebuie să fie
consemnate întrun proces-verbal de verificare tehnică al cărui model este prevăzut în
anexa 3. Procesulverbal de verificare tehnică se ataşează la cartea recipientului.
159
ale recipientului, scopul sau tipul acestuia, se aplică prevederile prezentei prescripţii
tehnice referitoare la retimbrarea recipientului.
SECŢIUNEA a 3-a
Etapele necesare efectuării reparării
Art. 107 (1) Înaintea începerii lucrărilor de reparare, persoana juridică reparatoare, cu
acordul scris al deţinătorului/utilizatorului, întocmeşte un memoriu tehnic de prezentare a
lucrărilor de reparare, care trebuie să cuprindă cel puţin următoarele:
a) descrierea recipientului (instalaţia aferentă), cu indicarea parametrilor de funcţionare;
b) lucrările de reparare ce urmează a se efectua;
c) condiţiile tehnice de execuţie a lucrărilor de reparare;
d) planul de examinări, verificări şi încercări care urmează a se efectua pe parcursul şi la
finalul lucrărilor de reparare.
(2) Documentaţia tehnică preliminară de reparare avizată de către RADTP se ataşează la
memoriul tehnic de prezentare a lucrărilor de reparare.
(3) Memoriul tehnic se înaintează la ISCIR în vederea acceptării începerii lucrărilor de
reparare. Se interzice începerea lucrărilor de reparare fără procesul-verbal de acceptare al
ISCIR.
(4) Prin procesul-verbal de acceptare a începerii lucrărilor de reparare, ISCIR poate
solicita ca anumite operaţii, examinări, verificări sau încercări să se efectueze în prezenţa
inspectorului de specialitate din cadrul ISCIR, iar în cazul recipientelor sau elementelor
acestora, la care datorită concepţiei constructive nu mai este posibilă examinarea cu
ocazia verificării tehnice în vederea autorizării funcţionării după reparare, participarea
este obligatorie. Persoana juridică reparatoare este obligată să solicite participarea
inspectorului de specialitate din cadrul ISCIR la operaţiile, examinările, verificările sau
încercările respective.
(5) În cazul în care pe parcursul lucrărilor de reparare apar modificări faţă de memorial
tehnic de prezentare a lucrărilor de reparare acceptat de ISCIR, acesta se revizuieşte şi se
transmite la ISCIR în vederea obţinerii acceptului cu modificările aferente.
Art. 108 Documentaţia tehnică de reparare, întocmită de către persoana juridică

reparatoare la finalul lucrărilor de reparare trebuie să cuprindă următoarele:
a) memoriul tehnic de prezentare a lucrărilor de reparare acceptat de ISCIR (inclusiv
documentaţia preliminară de reparare avizată de RADTP);
b) certificatele de inspecţie ale materialelor de bază şi de adaos utilizate la reparare
160
conform cerinţelor din documentaţia preliminară de reparare; declaraţii de conformitate
pentru armături, dispozitive de siguranţă şi altele asemenea, care au fost înlocuite, după
caz;
c) lista procedurilor de sudare aprobate folosite în execuţia îmbinărilor sudate şi
specificaţiile procedurilor de sudare specifice, întocmite de RTS, la care se ataşează, în
copie, fişele de aprobare, în conformitate cu prevederile prescripţiei tehnice referitoare la
aprobarea procedurilor de sudare;
d) tabelul nominal cu sudorii autorizaţi conform prevederilor prescripţiei tehnice
referitoare la autorizarea sudorilor, care au executat lucrările de sudare, întocmit de RTS,
e) fişa şi diagrama de tratament termic, atunci când acesta este prevăzut în memoriul
tehnic sau în documentaţia tehnică preliminară de reparare;
PT C 4-2016
f) buletinele cuprinzând rezultatele examinărilor, verificărilor şi încercărilor efectuate de
către laboratoare autorizate/evaluate de ISCIR conform prevederilor prescripţiei tehnice
aplicabilă;
g) procesul-verbal întocmit de către RSVTI care sunt consemnate rezultatele încercărilor
de casă, în care să se specifice că instalaţia se poate supune verificărilor tehnice în scopul
repunerii în funcţiune;
h) declaraţia privind lucrările de reparare efectuate, conform modelului din anexa 4.
Art. 109 Verificarea tehnică a recipientelor în timpul şi la finalul lucrărilor de reparare se

efectuează la locul de executare a acestora de către inspectorul de specialitate din cadrul
ISCIR şi/sau de către personalul tehnic de specialitate RSL atestat de ISCIR, al persoanei
juridice reparatoare.
Art. 110 Pentru recipientele care, în conformitate cu prevederile prezentei prescripţii

tehnice, rămân în regim de supraveghere tehnică a deţinătorului/utilizatorului, verificarea
lucrărilor de reparare se efectuează de către RSVTI al acestuia împreună cu RSL al
reparatorului.
Art. 111 (1) Verificarea recipientelor la finalul lucrărilor de reparare constă în:
a) verificarea documentaţiei tehnice de reparare, întocmită conform art. 108;
b) verificarea, în concordanţă cu documentaţia tehnică, a modului în care au fost
effectuate lucrările de reparare.
(2) Pentru recipientele la care s-au obţinut rezultate corespunzătoare, se efectuează
verificările în vederea repunerii în funcţiune conform prevederilor prezentei prescripţii
tehnice.
161
SECŢIUNEA a 4-a
Dispoziţii finale privind repararea
Art. 112 (1) Verificările în vederea repunerii în funcţiune se efectuează la locul de

funcţionare al recipientului în conformitate cu prevederile prezentei prescripţii tehnice.
(2) În procesul-verbal încheiat cu ocazia verificărilor efectuate în vederea repunerii în
funcţiune se consemnează parametrii de funcţionare şi data efectuării următoarei
verificări tehnice periodice (ziua, luna şi anul) cu respectarea prevederilor prezentei
Art. 113 În cazul reparării unor recipiente sau elemente ale acestora care datorită modului
de execuţie, montare sau exploatare necesită verificări şi încercări suplimentare
(măsurarea deformaţiilor şi altele asemenea) sau atunci când unele dintre verificările şi
încercările prevăzute în prezenta prescripţie tehnică nu pot fi efectuate, se pot efectua şi
alte verificări şi încercări. Acestea se prevăd în documentaţia tehnică preliminară de
reparare, precizându-se tipul, volumul, condiţiile tehnice de execuţie şi criteriile de
acceptare, precum şi periodicitatea
efectuării acestora în timpul utilizării recipientelor.
Art. 151 Obligaţiile şi responsabilităţile responsabilului cu supravegherea lucrărilor RSL:

normativele aplicabile;
b) să verifice introducerea în execuţie numai a documentaţiilor tehnice preliminare de
reparare avizate de către RADTP atestat de ISCIR în acest scop;
c) să urmărească execuţia pe faze de lucru a lucrărilor de reparare din punct de vedere al
respectării prevederilor prescripţiei tehnice şi ale documentaţiei tehnice preliminare de
reparare şi să supună la încercări instalaţiile respective;
d) să completeze la zi registrele de evidenţă a lucrărilor efectuate;
e) să verifice documentaţia tehnică întocmită pentru lucrările efectuate (documentaţia de
reparaţie) sub aspectul respectării prevederilor prescripţiei tehnice;
f) să menţioneze în documentaţiile întocmite precizările legate de standardele, codurile de
proiectare şi normativele folosite;
g) să încheie documente de verificare în care să consemneze constatările şi rezultatele
verificărilor şi examinărilor, precum şi dispoziţiile obligatorii;
h) să participe la instruirile periodice organizate de către ISCIR;
i) să confirme avizarea documentaţiei cu privire la respectarea prevederilor prezentei
jos:
162
*
RSL ...................................................
.........
Data: Semnătura:
*Se înscrie denumirea persoanei juridice
ANEXA 1
Diagrame de evaluare a conformităţii
(Conform Hotărârii Guvernului nr. 584/2004)
163
Diagrama 1
Recipiente conform prevederilor de la art. 8, alin. (2), lit. a), paragraful i).
Prin excepţie, recipientele destinate să conţină gaze instabile şi care sunt din categoriile I
sau II, conform diagramei 1, trebuie să fie clasificate în categoria III.
Diagrama 2
Recipiente conform prevederilor de la art. 8, alin. (2), lit. a), paragraful ii
164
ANEXA 1
Diagrama 3
Recipiente conform prevederilor de la art. 8, alin. (2), lit. b), paragraful i).
165
Diagrama 4
Recipiente conform prevederilor de la art. 8, alin. (2), lit. b), paragraful ii).
NOTĂ: Cifrele romane din diagrame reprezintă categoriile de încadrare a recipientelor,
funcţie de produsul dintre presiune PS (bar) şi volum V (litri).
166
P.T. C5-2003 – Recipiente butelii pentru gaze comprimate, lichefiate sau
dizolvate sub presiune.
Domeniul de aplicare – prin „recipient butelie” se înţelege orice recipient
transportabil, în care se poate obţine sau se dezvoltă o presiune mai mare de 0,5 bar la un
fluid (gaze comprimate, lichefiate sau dizolvate sub presiune).
1.2.2 Prezentele prescripţii tehnice se aplică următoarelor categorii de recipiente butelii:
- recipiente butelii pentru gaze comprimate, lichefiate sau dizolvate sub presiune,
executate din oţel fără sudură, cu o capacitate cuprinsă între 0,5 şi 150 litri
inclusiv;
executate din aluminiu nealiat şi aliaje cu aluminiu, fără sudură, cu o capacitate
cuprinsă între 0,5 şi 150 litri inclusiv;
executate din oţel nealiat sudate, cu o capacitate cuprinsă între 0,5 şi 150 litri
inclusiv;
- baterii de recipiente butelii pentru gaze comprimate, lichefiate sau dizolvate sub
presiune;
- recipiente stingătoare de incendiu;
- recipiente butelii pentru gaze petroliere lichefiate (GPL), executate din oţel,
sudate, din componenţa instalaţiilor de alimentare cu gaze petroliere lichefiate la
motoarelor autovehiculelor.
1.2.3 Recipientul butelie, numit în continuare şi „butelie”, este un ansamblu format din:
- recipientul sub presiune, având capacitatea cuprinsă între 0,5 şi 150 litri inclusiv
şi care serveşte la transportul şi depozitarea gazelor comprimate, lichefiate sau
dizolvate, expuse temperaturii ambiante, gaze care sunt prezentate în anexa B;
- armăturile aferente, care pot fi :
- dispozitive de umplere şi golire;
- dispozitive de descărcare a presiunii;
- dispozitive de securitate;
- dispozitive de măsurare;
- elemente de îmbinare pentru conducte;
- elemente de rigidizare fixate pe recipient;
- elemente pentru fixare şi protecţie;
- dispozitive de protecţie termică.
1.2.4 Nu fac obiectul prezentei prescripţii tehnice:
a) recipientele butelii încărcate cu gaze comprimate a căror presiune nu depăşeşte
0,5 bar la +150C ;
167
b) recipientele butelii pentru gaz lichefiat petrolier, care fac obiectul prescripţiei
tehnice PT C 3, Colecţia ISCIR;
c) recipientele butelii, containere şi butoaie metalice, care fac obiectul prevederilor
prescripţiei tehnice referitoare la acestea, Colecţia ISCIR;
d) recipientele butelii folosite ca părţi ale maşinii, de exemplu butelii de injecţie şi
de pornire a motoarelor cu ardere internă;
e) butelii care funcţionează ca separatoare de ulei sau acumulatoare pneumo–
hidraulice etc.;
f) recipientele butelii cu volum interior până la 0,5 litri inclusiv;
g) recipientele butelii construite din materiale nemetalice;
h) recipientele butelii pentru apă carbogazoasă sau similare cu un volum până la 10
litri inclusiv, autosifoane;
i) recipientele butelii folosite numai pe nave (aero şi maritime) şi care se supun
reglementărilor specifice;
j) recipientelor sub presiune special proiectate pentru utilizare în domeniul nuclear,
care prin avariere ar putea cauza emisii radioactive.
3 CERINŢE TEHNICE PRIVIND UMPLEREA, TRANSPORTUL,

VERIFICAREA TEHNICĂ PERIODICĂ, REPARAREA, UTILIZAREA,
SCOATEREA DIN UZ ŞI CASAREA RECIPIENTELOR BUTELII
Cerinţele tehnice specificate în acest capitol sunt condiţiile minime obligatorii
referitoare la umplerea, transportul, verificarea tehnică periodică (la scadenţă), repararea,
transportul , documentaţia de însoţire (instrucţiuni de montare şi de utilizare), folosirea,
scoaterea din uz şi casarea recipientelor butelii pentru gaze comprimate, lichefiate sau
dizolvate sub presiune.
3.1 Verificarea tehnică a recipientelor butelii
Verificarea tehnică a recipientelor butelii se va face numai de agenţi economici autorizaţi
de către ISCIR-INSPECT IT.
Recipientele butelii pentru gaze comprimate, lichefiate sau dizolvate sub presiune
vor fi supuse unor verificări tehnice :
- periodic (la scadenţa stabilită şi indicată pe recipient);
- după efectuarea unei reparaţii la recipient;
- ori de câte ori se constată un defect care poate periclita siguranţă în funcţionare a
acestuia.
Data primei verificări tehnice periodice se va stabili în funcţie de data fabricaţiei şi va fi
marcată la prima încărcare într-o staţie de umplere autorizată de ISCIR-INSPECT IT, conform
168
3.1.1 Verificarea tehnică periodică
Verificarea tehnică periodică a recipientelor butelii pentru gaze comprimate şi lichefiate
(verificarea tehnică periodică a recipientelor butelii pentru gaze dizolvate se efectuează conform
pct. 3.1.6), constă în:
• verificarea stării generale a recipientului (verificarea exterioară şi interioară conform
pct. 3.1.2.1 şi 3.1.2.2);
• verificarea masei şi a capacităţii, conform pct. 3.1.3;
• încercarea la presiune hidraulică, conform pct. 3.1.4;
• încercarea de etanşeitate conform pct. 3.1.5, pentru recipientele butelii care conţin
fluide toxice sau combustibile.
Dacă rezultatele acestor verificări tehnice sunt corespunzătoare, agentul economic care a
efectuat verificarea va marca prin poansonare (pe calota superioară, pe gardă sau pe postament,
după caz ) luna şi anul următoarei verificări tehnice periodice, alături de poansonul
responsabilului cu supravegherea lucrărilor al agentului economic autorizat.
Pentru prelungirea duratei de funcţionare a recipientelor butelii mai vechi de 40 de ani,
acestea vor fi supuse unor examinări, verificări şi investigaţii în vederea evaluării stării tehnice,
care vor fi efectuate de către o unitate autorizată de ISCIR-INSPECT IT pentru reparare şi
verificare recipiente butelii. Lucrările de examinări, verificări şi investigaţii se vor desfăşura
după un program avizat în prealabil de ISCIR-INSPECT.
3.1.2 Verificarea stării generale a recipientelor butelii

3.1.2.1 Verificarea exterioară
Această verificare constă în examinarea suprafeţei exterioare a recipientelor butelii şi în
verificarea existenţei şi conţinutului marcajelor.
Această verificare are drept scop depistarea neconformităţilor care nu permit utilizarea
buteliilor în condiţii de siguranţă.
Recipientele butelii sunt admise la revizia exterioară numai dacă sunt îndeplinite
următoarele condiţii:
a) pelicula de vopsea protectoare nu este deteriorată; vopseaua nu trebuie să împiedice
citirea inscripţionărilor; suprafaţa exterioară a recipientelor mobile - butelii trebuie să
fie vopsită cu culorile de marcare indicate în standardele specifice ;
b) capacul sau garda de protecţie a robinetului cu ventil trebuie să fie în stare bună;
capacul trebuie să se înşurubeze complet şi uşor pe inelul de gât al recipientului;
capacele de protecţie ale recipientelor butelii care conţin fluide toxice nu trebuie să
prezinte orificii şi vor fi prevăzute cu o garnitură care să asigure etanşeitatea faţă de
gazul scurs datorită eventualei neetanşeităţi a robinetului; garnitura trebuie să fie
confecţionată dintr-un material rezistent la fluidul din butelie;
c) postamentul, în cazul în care există, trebuie să asigure o stabilitate bună a
recipientului butelie în poziţie verticală; la buteliile fără sudură nu se admite fixarea
postamentului prin sudare;
169
d) robinetul cu ventil este în stare bună de funcţionare, asigurând etanşarea indiferent de
poziţia recipientului; se recomandă ca după fiecare verificare a interiorului
recipientului butelie robinetul să fie înlocuit cu unul nou; la recipientele butelii pentru
dioxid de carbon, între piesele componente ale robinetului va fi prevăzută şi o
membrană de rupere pentru protejarea buteliei la mărirea presiunii peste valoarea de
calcul; înşurubarea robinetului în piesa de gât a buteliei va fi executată la cuplul
prescris de constructorul robinetului, utilizându-se o cheie dinamometrică cu
domeniul de lucru corespunzător; robinetele cu ventil utilizate trebuie să aibă
aprobare de model, fiind executate din materiale rezistente la acţiunea chimică
corozivă a fluidului din butelii; robinetele noi utilizate trebuie să respecte prevederile
specifice din ADR şi RID;
e) pe fiecare butelie trebuie să existe următoarele inscripţionări permanente (pe
postament, pe piesa de gât sau pe garda de protecţie nedemontabilă):
 sigla agentului economic constructor,
 numărul de fabricaţie,
 anul şi luna fabricaţiei,
 masa buteliei, în kg,
 capacitatea buteliei, în litri,
 presiunea de încercare hidraulică, în MPa (sau bar),
 presiunea de încărcare, în MPa (sau bar),
 luna şi anul verificării/scadenţa acordată,
 masa încărcăturii şi tara recipientului în cazul recipientelor butelii
pentru gaze lichefiate sau dizolvate, atunci când încărcarea se face prin
cântărire,
 poansonul RSL care a efectuat verificarea periodică;
recipientele butelii care nu au inscripţionate datele prevăzute mai sus vor fi scoase
din uz şi casate; la recipientele butelii care vor fi utilizate pentru încărcarea cu
alte fluide decât cele iniţiale se vor anula inscripţiile care nu mai corespund şi
se vor poansona cele noi; vor fi anulate inscripţiile privind tipul fluidului,
presiunea de încărcare sau masa încărcăturii şi presiunea de încercare cu lichid;
inscripţiile care nu mai corespund se vor anula printr-o linie orizontală,
poansonându-se alături cele corespunzătoare; retimbrarea va fi efectuată de o
unitate autorizată de ISCIR-INSPECT IT şi se va întocmi un proces-verbal;
noua inscripţionare se va certifica de către RSL prin aplicarea poansonului;
retimbrarea recipientelor butelii pentru fluide care comportă în exploatare
temperaturi negative se va putea executa numai dacă materialul buteliei are
garantată prin standardul de produs rezilienţa la temperatura de exploatare
respectivă; în cazul în care se constată că una sau mai multe din condiţiile
prevăzute mai sus nu sunt respectate, buteliile se vor repara; după efectuarea
170
reparaţiei se va relua verificarea tehnică; în cazul în care sunt constatate
neconformităţile prezentate în anexa L, recipientele butelii se vor casa;
f) bateriile de butelii vor fi prevăzute cu o placă de timbru care va conţine:
- proprietarul (sau constructorul);
- felul fluidului;
- numărul de înregistrare;
- unitatea care a efectuat umplerea;
- masa (tara), în kg, min., max.;
- masa netă, în kg;
- data umplerii;
- poansonul de verificare;
- data scadenţei de verificare.
Buteliile care formează bateria nu pot conţine decât un singur tip de gaz sau
amestecuri de gaze şi au scadenţa de verificare într-un interval de maxim 6 luni.
În cazul buteliilor de acetilenă, într-o baterie se pot folosi numai butelii umplute cu
masă poroasă cu aceiaşi durată de exploatare. Buteliile de acetilenă care urmează să fie
înglobate în baterii vor fi încărcate suplimentar cu dizolvant (acetonă). Astfel, pentru o
butelie de 50 litri se încarcă în plus 1,25 kg acetonă.
3.1.2.2 Verificarea interioară
Pereţii recipientelor butelii se controlează la interior, urmărindu-se eventualele
lipsuri, deteriorări sau apariţia coroziunii.
Verificarea aspectului interior se va efectua cu endoscopul şi, după caz, se va
completa cu o măsurare cu ultrasunete a grosimii peretelui buteliei, în conformitate cu
prevederile prescripţiei tehnice referitoare la măsurarea cu US a elementelor instalaţiilor
sub presiune, Colecţia ISCIR, şi cu condiţiile din anexa C, de către un laborator autorizat
de ISCIR-INSPECT.
Rezultatele acestor măsurări vor fi consemnate în buletine întocmite în
conformitate cu prevederile prescripţiei tehnice referitoare la măsurarea cu US a
elementelor instalaţiilor sub presiune, Colecţia ISCIR.
Grosimea peretelui părţii cilindrice şi a fundului ambutisat nu trebuie să fie mai
mică decât cea stabilită în aprobarea de model.
Dacă în cel puţin un punct grosimea măsurată va fi mai mică decât valoarea
minimă admisă prin documentaţia tehnică , buteliile vor fi casate.
În cazul recipientelor butelii pentru hidrogen se va efectua şi un control
defectoscopic US 100% al corpului buteliei pentru determinarea eventualelor microfisuri.
3.1.3 Verificarea masei şi a capacităţii
Pentru efectuarea determinărilor de masă şi capacitate, recipientele butelii trebuie să fie
curăţate în interior şi la exterior pentru eliminarea totală a impurităţilor.
Masa recipientelor butelii se va determina prin cântărire cu o exactitate de  0,1 kg,
pentru buteliile de până la 12 l inclusiv, şi de  0,2 kg, pentru cele de peste 12 l.
171
La buteliile care se încarcă prin cântărire, atunci când între masa reală (măsurată) şi cea
iniţială (inscripţionată) se constată o diferenţă mai mare de 1,5%, dacă volumul este acelaşi se
va poansona masa măsurată.
Volumul interior al recipientului butelie, în litri, se determină prin diferenţa între masa
recipientului umplut cu apă şi masa recipientului gol (măsurarea fiind efectuată la temperatura
de 20oC) sau prin umplerea acestuia cu apă folosind vase gradate cu diviziuni de 0,2 l.
Determinarea capacităţii se va face cu o exactitate de  0,1 l, la recipientele butelii de până la
12 l inclusiv, şi de  0,2 l, la cele de peste 12 l.
Pentru recipientele butelii cu o capacitate de peste 12 l, atunci când se constată o mărire
a capacităţii poansonate pe butelie de peste 0,5%, fără o scădere corespunzătoare a masei,
butelia va fi scoasă din uz (casată).
3.1.4 Încercarea la presiune hidraulică
Recipientele butelii care au corespuns verificărilor de la pct. 3.1.2.1 şi 3.1.2.2 vor fi
supuse la încercarea de presiune hidraulică la valorile indicate în tabelul din anexa B.
Încercarea la presiune se va efectua, pentru fiecare recipient butelie în parte, în spaţii
special amenajate care să asigure protecţia celorlalte locuri de muncă. Lichidele care se folosesc
pentru încercare nu trebuie să aibă o acţiune vătămătoare asupra sănătăţii personalului sau o
acţiune corozivă asupra materialului recipientului, iar în timpul încercării să nu treacă din faza
lichidă în cea gazoasă.
Pentru recipientele butelii, încercarea se va efectua într-o încăpere în care temperatura
să fie de cel puţin 15oC, cu asigurarea condiţiilor de protecţia muncii.
Presiunea în butelie va trebui să crească în mod treptat, continuu şi fără şocuri (viteza de
mărire a presiunii nu va depăşi 5 bar/min). Buteliile fără sudură vor fi menţinute la presiunea de
încercare timp de 2 min, iar buteliile sudate timp de 5 min.
Instalaţia de încercare va fi prevăzută cu două racorduri pentru manometre. Acestea vor fi
montate pe robinete cu trei căi. La un racord se va monta manometrul de control. Manometrele
utilizate trebuie să fie cel puţin din clasa de precizie 2,5.
După trecerea timpului de menţinere la presiunea de încercare se va examina cu atenţie
fiecare butelie.
Încercarea se consideră reuşită dacă nu se constată scurgeri, lăcrimări sau, după încercare,
nu sunt deformaţii.
După efectuarea încercării, presiunea din butelii se va micşora treptat şi fără şocuri, apoi
buteliile se golesc complet.
Buteliile la care s-au constatat scurgeri, lăcrimări sau deformaţii vor fi casate astfel încât
să nu mai fie posibilă punerea lor în circulaţie.
3.1.5 Încercarea de etanşeitate

Operaţiunea se execută la recipientele butelii pentru fluidele toxice sau combustibile,
utilizându-se în acest scop aer sau gaz inert la o presiune egală cu cea de încărcare. În cazul
fluidelor combustibile, dacă încercarea de etanşeitate se efectuează cu aer, după încercarea
172
recipientelor butelii acestea trebuie să fie suflate cu un gaz inert pentru evacuarea aerului din
interior, păstrându-se o presiune remanentă până la 0,6 bar.
Încercarea va dura cel puţin 3 min. Butelia va fi scufundată într-un vas cu apă şi se va
verifica etanşeitatea acesteia şi a robinetului cu ventil sub acţiunea presiunii interioare. Se pot
admite şi alte metode de încercare, dar numai cu avizul ISCIR-INSPECT.
3.1.6 Verificarea recipientelor- butelii pentru acetilenă dizolvată

Verificarea tehnică periodică a recipientelor - butelii pentru acetilenă dizolvată se
efectuează la intervale de 5 ani, pentru recipientele butelii încărcate cu mase nemonolitice,
respectiv 10 ani, pentru recipientele butelii încărcate cu mase monolitice şi cuprinde:
- verificarea exterioară, conform pct. 3.1.2.1;
- verificarea masei (masa se determină prin cântărirea buteliei); pe butelie este
inscripţionată masa maximă admisă pentru încărcătură (în kg) şi masa buteliei goale
(inclusiv postamentul, inelul de gât, robinetul, masa poroasă şi dizolvantul, fără capac de
protecţie sau cu capac de protecţie nedemontabil), în kg; operaţiunea se efectuează cu
ocazia verificării tehnice periodice şi înainte de fiecare încărcare cu gaz; dacă se constată
că masa buteliei este mai mică decât cea inscripţionată, şi anume la buteliile de 40 l cu 1
kg, iar la cele de 5 l cu 0,2 kg sau mai mult, atunci se admite o nouă umplere cu gaz
numai după completarea corespunzătoare cu dizolvant;
- verificarea stării masei poroase; operaţiunea trebuie să fie efectuată de către unitatea
care execută încărcarea cu acetilenă după ce butelia a fost golită de acetilenă şi dizolvant
şi suflată cu azot.
Periodicitatea verificărilor va fi :
- 5 ani, pentru masele nemonolitice;
- 10 ani, pentru masele monolitice;
Verificarea trebuie să urmărească conformitatea cu caracteristicile iniţiale, definite în
momentul testului de omologare (aprobarea de model) a masei poroase şi buteliei (consistenţa,
mărimea golului dintre masă şi suprafaţa interioară a buteliei, culoarea, absenţa contaminării cu
apă, ulei, gudroane etc.).
Se va efectua o verificare suplimentară a masei poroase la buteliile la care se pot încărca
mai puţin de 0,1 kg acetilenă la un litru de capacitate utilă a corpului buteliei, precum şi la
buteliile care în timpul încărcării se încălzesc la peste 50oC.
Repararea masei poroase nemonolitice trebuie să se facă conform instrucţiunilor
fabricantului.
Dacă masa poroasă nu mai este satisfăcătoare, în condiţiile în care butelia satisface
criteriile de admisibilitate, masa poroasă poate fi schimbată.
Ori de câte ori se înlocuieşte masa poroasă se va efectua o încercare de etanşeitate cu azot
cu o puritate volumetrică de cel puţin 95%, la o presiune de 30 bar. Încercarea va dura cel puţin
3 min. Butelia va fi scufundată într-un vas cu apă şi se va verifica etanşeitatea acesteia şi a
173
robinetului cu ventil sub acţiunea presiunii interioare. După micşorarea presiunii la 15 bar se va
efectua verificarea exterioară a buteliei.
Se pot admite şi alte metode de încercare, dar numai cu avizul ISCIR-INSPECT.
3.1.7 Condiţii şi obligaţii pentru agenţii economici care efectuează verificarea

tehnică a recipientelor butelii
Verificarea tehnică a recipientelor butelii se va efectua de către:

- agenţii economici autorizaţi pentru umplere, reparare, verificare tehnică periodică,
scoatere din uz şi casare;
- agenţii economici autorizaţi pentru reparare, verificare tehnică periodică, scoatere din
uz şi casare.
Agenţii economici menţionaţi mai sus trebuie să fie autorizaţi de ISCIR-INSPECT IT
pentru această activitate, în conformitate cu prevederile anexei D şi corespunzător activităţilor
pentru care se acordă autorizaţia.
Aceşti agenţi economici au următoarele obligaţii şi responsabilităţi:
- să deţină şi să menţină în condiţii bune întregul echipament necesar verificării;
- să asigure toate condiţiile necesare pentru efectuarea verificărilor;
- sa completeze „Declaraţia de conformitate pentru verificarea tehnică periodică”,
conform modelului din anexa G; o copie a acestei declaraţii şi a tabelului anexat vor fi
trimise în maxim 5 zile la ISCIR-INSPECT IT.
Rezultatele verificărilor tehnice periodice vor fi înscrise într-un proces-verbal conform
modelului prezentat în anexa I. Unităţile care pregătesc şi execută verificarea tehnică periodică a
recipientelor butelii sunt obligate să aibă un registru ţinut la zi şi întocmit conform modelului din
anexa H. Registrul va fi numerotat, şnuruit, sigilat şi va purta ştampila ISCIR-INSPECT IT în
raza căreia îşi are sediul agentul economic.
În cazul recipientelor butelii pentru acetilenă, verificările se înregistrează la unitatea unde
s-a efectuat verificarea, într-un registru numerotat, şnuruit şi sigilat de către ISCIR-INSPECT IT,
indicându-se:
- numărul curent;
- numărul de fabricaţie al buteliei;
- data verificării viitoare;
- data încărcării cu masă poroasă;
- capacitatea buteliei, în litri;
- masa buteliei fără masă poroasă, robinet şi capac, dar cu postament şi inel de gât, în kg;
- masa buteliei fără capac dar cu postament, inel de gât , robinet, masă poroasă şi
dizolvant, în kg;
- spaţiul gol, în cm3;
- presiunea de încărcare, în MPa sau bar;
- presiunea de încercare cu azot, în MPa sau bar;
174
- semnătura personalului de verificare autorizat.
Cu ocazia verificărilor, pe buteliile pentru acetilenă se vor poansona:
- data verificărilor;
- poansonul unităţii care execută încărcarea;
- semnul distinctiv al masei poroase (la înlocuirea acesteia);
- poansonul personalului de verificare autorizat.
Poansonările privind scadenţele se înscriu una sub alta.
Pentru activitatea de verificare tehnică se vor utiliza numai aparate de măsurare şi control
verificate metrologic, precum şi calibre şi şabloane corespunzătoare.
Verificarea recipientelor butelii se va efectua periodic la termenele maxime prevăzute în
tabelul din anexa B. Dacă sunt motive bine justificate, se poate micşora termenul de valabilitate
a funcţionării, fixând termene mai mici pentru scadenţă, însă nu mai puţin de un an.
Nu poate fi acordat un termen de scadenţă mai mare decât ultima scadenţă acordată.
3.2 Umplerea recipientelor butelii

3.2.2 Umplerea recipientelor butelii se va efectua de către agenţii economici autorizaţi de
ISCIR-INSPECT IT conform prevederilor prezentei prescripţii tehnice, care vor folosi în acest
scop personal instruit ca operatori staţie de umplere.
Personalul care încarcă şi manipulează recipiente butelii pentru gaze comprimate,
lichefiate sau dizolvate sub presiune trebuie să aibă vârsta de cel puţin 18 ani împliniţi.
Acesta trebuie să fie instruit şi examinat periodic de către RSL al unităţii asupra
cunoştinţelor tehnico-profesionale necesare de protecţia muncii şi pază contra incendiilor
referitoare la pericolul legat de manipularea buteliilor.
3.2.2 Înainte de fiecare încărcare recipientele butelii vor fi supuse unor verificări exterioare
conform pct. 3.1.2.1. În cazul recipientelor butelii pentru gaze dizolvate (acetilenă) se va efectua
suplimentar verificarea masei, conform pct. 3.1.6.
3.2.3 Este strict interzisă umplerea recipientelor butelii la care se constată:
a) la inscripţie :
- lipsa inscripţiei sau inscripţie incompletă;
- depăşirea scadenţei verificării tehnice periodice;
- neconcordanţe între valorile presiunii de încărcare sau masa încărcăturii indicată pe
butelie şi cele corespunzătoare gazului;
- neconcordanţe între masa recipientului mobil inscripţionată şi cea reală, în cazul
gazelor lichefiate;
- rectificări ale inscripţiilor poansonate;
b) la părţile exterioare:
- pereţii prezintă lovituri, deformări, tăieturi, coroziuni avansate sau orice altă degradare
care poate periclita siguranţa în funcţionare;
- urme de ulei pe pereţi şi/sau pe robinetele recipientelor butelii folosite pentru oxigen
sau alte gaze oxidante;
175
- robinetul cu ventil este defect sau incomplet;
- încărcări cu sudură pe corpul recipientelor- butelii executate fără sudură sau în afara
cordoanelor de sudură , la cele sudate ;
- lipsa sau deteriorarea capacului sau a gărzii de protecţie (la buteliile prevăzute cu capac,
respectiv cu gardă de protecţie) sau a inelelor de protecţie pentru transport individual;
- vopsirea nu corespunde prevederilor prezentei prescripţii tehnice;
- buteliile au postament lipsă, deteriorat sau fixat defectuos;
c) la interior:
- buteliile pentru acetilenă care nu au marcate materialul poros sau la care a scăzut
conţinutul de acetonă;
- lipsa presiunii remanente de cel puţin 0,6 bar, cu excepţia celor pentru acetilenă care vor
satisface condiţiile menţionate în tabelul de mai jos.
Temperatura, T, oC
T < -5 –5 ≤ T < +5 ≤ T < +15 ≤ T < +25 ≤ T <
+5 +15 +25 +35
Presiunea
minimă
0,5 1 1,5 2,0 3,0
remanentă în
butelie, în bar
3.2.4 Recipientele butelii refuzate la încărcare vor fi trimise la atelierul de verificare pentru
remedierea deficienţelor şi reverificare.
3.2.5 Recipientele butelii care urmează a fi încărcate cu oxigen sau alte gaze oxidante vor fi
supuse unei degresări, dacă prezintă urme de ulei sau grăsime. Degresarea se va efectua printr-
un mijloc corespunzător, stabilit prin instrucţiuni de către unitatea de umplere.
3.2.6 La scoaterea robinetelor înfundate se vor lua măsuri împotriva eventualelor jeturi
puternice datorită presiunii existente în butelie. Pentru dezgheţarea robinetelor se pot utiliza
mijloace nepericuloase. Este interzisă dezgheţarea buteliei sau robinetului cu foc deschis.
3.2.7 Instalaţia pentru încărcarea recipientelor butelii va fi construită din metale rezistente la
presiunea de încărcare şi la acţiunea corozivă a gazului.
La instalaţie se vor monta două manometre prevăzute fiecare cu câte un robinet de
închidere confecţionat din material corespunzător gazului care se încărcă. De asemenea,
instalaţia trebuie să fie legată printr-o conductă la un sistem de descărcare, pentru a se putea
evacua gazul din butelii în cazul unor supraîncărcări, astfel încât să fie evitate eventualele
accidente.
Manometrele şi acţionarea dispozitivului de umplere pot fi amplasate şi la exteriorul
încăperii în care se face umplerea recipientelor butelii.
176
3.2.8 Unităţile care umplu recipiente butelii vor dota staţiile de umplere cu echipamente
specifice, astfel încât fluidele să ajungă în butelii fără apă sau alte impurităţi care pot afecta
siguranţa în exploatare.
3.2.9 În timpul încărcării, recipientele butelii vor fi bine fixate în poziţie verticală prin
dispozitive speciale. Se admite încărcarea recipientelor butelii pentru gaze comprimate fixate în
poziţie orizontala în stelaje special amenajate. Conducta de încărcare, în afara celor aferente
recipientelor mobile pentru acetilenă, va fi racordată la butelie printr-un sistem care să asigure
etanşeitatea.
Este interzisă remedierea neetanşeităţilor atunci când instalaţia se află sub presiune.
3.2.10 După umplerea buteliei şi verificarea etanşeităţii şi a existenţei piuliţei de protecţie a
racordului robinetului (sau capacului de protecţie) se va aplica peste capacul de protecţie corect
înfiletat şi corpul buteliei o banderolă care va indica: tipul gazului, data umplerii şi menţiunea
„Verificat”. După aplicarea banderolei buteliile vor fi depozitate în depozitul pentru butelii
pline.
3.2.11 Agenţii economici sunt obligaţi să ţină un registru de evidenţă pentru fiecare tip de gaz,
numerotat, şnuruit şi vizat de conducerea unităţii în care să se consemneze: data încărcării,
numărul de fabricaţie al recipientelor butelii, data verificării şi scadenţa, presiunea de încărcare
sau masa încărcăturii. Dacă într-o unitate se încărcă recipiente butelii cu mai multe tipuri de
gaze, pentru fiecare gaz trebuie să fie ţinut un registru referitor la încărcare.
Agenţii economici sunt obligaţi să completeze pentru recipientele butelii încărcate
„Declaraţia de conformitate pentru umplere recipiente butelii”, conform modelului din anexa K,
care să însoţească buteliile în timpul transportului la distribuitor. Utilizatorul, la cerere, poate
primi o copie de pe „Declaraţia de conformitate pentru umplere recipiente butelii”.
3.2.12 Umplerea cu gaze comprimate se va face până la presiunea de încărcare indicată pe
butelie, raportată la temperatura de 15oC.
3.2.13 Umplerea recipientelor butelii cu gaze lichefiate se va face numai prin cântărire.
3.2.14 Pentru acetilenă dizolvată, presiunea de umplere nu trebuie să depăşească 15 bar după
realizarea echilibrului la 15oC. Pentru alte temperaturi, presiunea gazului în butelia pentru
acetilenă dizolvată nu trebuie să fie mai mare decât cea indicată în tabelul de mai jos.
Temperatura
-10 -5 0 5 10 15 20 25 30 35 40
ambiantă, în oC
Presiunea 22,
7 8 9 10,5 12 14 16 18 20 25
maximă, în bar 5
3.2.16 Agenţii economici sunt obligaţi să întocmească şi să afişeze instrucţiuni interne privind
umplerea, verificarea prin sondaj a umplerii, depozitarea şi manipularea recipientelor butelii şi
să verifice periodic cunoaşterea şi aplicarea acestora de către personalul de deservire.
177
3.3 Repararea recipientelor butelii
Repararea recipientelor butelii poate fi efectuată de agenţii economici care dispun de
mijloacele tehnice corespunzătoare de efectuare şi verificare şi sunt autorizaţi, în prealabil, de
ISCIR-INSPECT IT, conform prevederilor anexei D .
Agentul economic autorizat pentru reparare răspunde de calitatea reparaţiei.
Nu se admite remedierea (la cald sau la rece) a deformaţiilor permanente ale recipientului.
Agenţii economici reparatori de recipiente butelii trebuie să aibă un registru de evidenţă a
recipientelor butelii reparate, ţinut la zi, conform modelului din anexa H. Registrul va fi
numerotat, şnuruit, sigilat şi ştampilat de ISCIR-INSPECT IT în raza căreia agentul economic
îşi are sediul.
Recipientele butelii reparate vor fi supuse verificărilor tehnice conform pct. 3.1.1.3.
După terminarea lucrărilor de reparare, agentul economic va emite declaraţia de
conformitate pentru reparare butelii, conform modelului din anexa G.
3.4 Scoaterea din uz şi casarea recipientelor butelii

Se vor scoate obligatoriu din uz şi vor fi casate (distruse) buteliile care nu mai respectă
cerinţele de securitate stabilite de prevederile prezentei prescripţii tehnice .
Scoaterea din uz a recipientelor butelii, în vederea casării, se va face pe baza proceselor-
verbale încheiate de către comisii instituite în conformitate cu dispoziţiile legale
Agenţii economici sunt obligaţi să scoată din uz recipientele butelii, în urma procesului-
verbal încheiat de comisie, poansonând pe partea cilindrică „CASAT”.
Înainte de distrugere se vor demonta robinetele şi se va asigura golirea completă a
recipientelor mobile. Distrugerea recipientelor butelii se va face prin tăiere, în conformitate
cu procedurile de lucru, în prezenţa RSL al unităţii autorizate ISCIR-INSPECT IT, astfel încât să
nu mai fie posibilă utilizarea acestora. Procesul-verbal întocmit va conţine seriile recipientelor
butelii distruse.
Copiile proceselor-verbale ale comisiei vor fi transmise la ISCIR-INSPECT IT.
3.5 Depozitarea recipientelor butelii

3.5.1 Depozitele destinate păstrării recipientelor butelii umplute sau goale din cadrul
agenţilor economici vor fi construite şi amenajate, în conformitate cu legislaţia în vigoare,
suprateran, în încăperi independente, neetajate sau în aer liber (construcţie semideschisă de tip
şopron îngrădit executat din materiale necombustibile, care protejează buteliile împotriva razelor
solare, intemperiilor şi/sau intervenţiei persoanelor străine) în conformitate cu proiectele avizate
de factorii abilitaţi prin lege.
În cazul depozitării recipientelor butelii în încăperi, uşile trebuie să se deschidă spre
exterior, iar geamurile să fie mate sau vopsite în alb.
Recipientele butelii vor fi depozitate cu capacul de la racordul robinetului şi capacul de
protecţie înşurubate.
178
Depozitele pentru mai mult de 50 de butelii (cu capacitatea de 40 l) trebuie să fie
prevăzute cu rampă de încărcare-descărcare acoperită cu copertină sau realizată după proiecte
care respectă normativele/reglementările tehnice în vigoare.
3.5.2 Înălţimea depozitului trebuie să fie de cel puţin 3,25 m de la pardoseală până la
elementele cele mai de jos ale acoperişului. Pentru depozitele de tip şopron înălţimea minimă
este de 2,5 m.
Pentru cabinele de depozitare a recipientelor butelii utilizate pe şantierele de construcţii-
montaj înălţimea minimă este de 2 m.
3.5.3 Pardoselile depozitelor trebuie să fie plane, nealunecoase, iar în cazul în care se
depozitează butelii cu gaze combustibile trebuie să fie confecţionate din materiale care să
excludă posibilitatea producerii de scântei în caz de lovire.
3.5.4 În depozitele cu butelii care conţin gaze combustibile iluminatul trebuie să corespundă
reglementărilor referitoare la instalaţiile electrice pentru medii cu pericol de explozie.
Temperatura în depozite trebuie să fie astfel asigurată încât temperatura fluidului să nu
depăşească +40oC, iar în cazul dioxidului de carbon +30oC.
Încălzirea se va efectua cu instalaţii adecvate. Este interzisă existenţa focului deschis în
astfel de încăperi. În cazul în care temperatura poate creşte peste temperaturile admise,
încăperile trebuie să fie răcite printr-o metodă corespunzătoare.
3.5.5 Buteliile cu gaze toxice se recomandă să fie depozitate în încăperi închise.
Depozitele în care se păstrează butelii pentru gaze toxice sau combustibile trebuie să aibă
o ventilaţie naturală permanentă. În cazul gazelor greu perceptibile prin miros, depozitele vor fi
prevăzute cu analizoare de gaz automate şi ventilaţie de avarie, astfel încât să nu poată fi
depăşită concentraţia admisă de gaze nocive. Aerul viciat evacuat nu trebuie să fie evacuat spre
locurile unde se află foc deschis, suprafeţe încălzite şi nici spre încăperi cu acces de persoane sau
drumuri. În cazul în care în timpul ventilării gazele evacuate ar putea forma o concentraţie
periculoasă în zona înconjurătoare,acestea vor fi evacuate doar după o purificare prealabilă.
3.5.6 Depozitele trebuie să fie prevăzute cu paratrăsnete sau trebuie să se găsească în zona de
protecţie a acestora.
3.5.7 În funcţie de natura gazelor, depozitarea recipientelor butelii pline sau goale se poate
face în încăperi separate sau în aceeaşi încăpere, conform proiectelor avizate de organele
abilitate, ţinând seama şi de următoarele :
- buteliile pentru diferite gaze toxice pot fi depozitate în aceeaşi încăpere dacă mijloacele
necesare neutralizării scăpărilor de gaze sunt comune; în caz contrar se vor depozita în
încăperi separate;
- buteliile pentru gaze neutre (netoxice şi necombustibile) pot fi depozitate în aceleaşi
încăperi cu condiţia să fie aşezate în boxe separate.
Este interzisă depozitarea recipientelor butelii umplute cu oxigen în aceeaşi încăpere cu
buteliile umplute cu gaze combustibile sau depozitarea împreună a recipientelor butelii
încărcate cu gaze care în amestec pot produce reacţii periculoase din punct de vedere al
incendiilor sau exploziilor.
179
3.5.8 Buteliile vor fi păstrate în poziţie verticală, aşezate în boxe sau în stelaje de câte 20…25
butelii, asigurate cu lanţuri, dispuse în grupuri cu spaţii libere de acces între ele, cel puţin pe o
parte, de minim 1,5m. Buteliile pline vor fi depozitate în zone separate faţă de buteliile goale.
Zonele respective vor fi prevăzute cu inscripţii care să indice „Butelii pline”, respectiv „Butelii
goale”. Buteliile fără postament pot fi păstrate în poziţie orizontală pe rame sau stelaje de lemn,
dar fără ca buteliile să se sprijine între ele. Înălţimea stivei nu poate fi mai mare de 1,5 m , iar
robinetele vor fi îndreptate într-o singură direcţie.
3.5.9 Depozitele de butelii pline amplasate în clădire trebuie să fie despărţite în compartimente
prin pereţi rezistenţi la explozie, pe toată înălţimea încăperii în care se admite păstrarea a cel
mult 500 butelii (cu capacitatea maximă de 20.000 l), care conţin fluide combustibile sau toxice,
şi a cel mult 1.000 butelii (cu capacitatea maximă de 40.000 l), care conţin fluide
necombustibile şi netoxice. Fiecare compartiment trebuie să aibă o ieşire separată din clădire.
În cazul depozitării recipientelor butelii pentru gaze necombustibile şi netoxice, pereţii
despărţitori pot fi mai mici decât înălţimea încăperii, dar cel puţin 2,5 m, cu spaţii pentru
circulaţia persoanelor şi pentru mijloacele mecanizate, însă buteliile nu se vor amplasa pe
direcţia locurilor de circulaţie.
3.5.10 Depozitele mici de butelii sau staţiile de distribuţie care au cel mult 20 de butelii a 40 l
fiecare pot fi amplasate într-o încăpere având cel mult 3 pereţi comuni cu clădirea de producţie
pe care o deserveşte, cu excepţia clădirilor din categoria A şi B de pericol de incendiu la care nu
se admite alipirea. Pereţii despărţitori care separă încăperile depozitului de clădire precum şi
acoperişul vor fi rezistenţi la explozie şi nu vor avea nici o deschidere (uşi, ferestre,
luminatoare). Înălţimea încăperii de depozitare poate fi mai mică decât înălţimea clădirii, dar cel
puţin 2,5 m.
În cazul amplasării mai multor depozite mici în perimetrul clădirii de producţie, distanţa
între două depozite mici sau staţii de distribuţie va fi de minim 10 m. Staţiile de distribuţie cu
capacitatea maximă de 800 l de la spitale pot fi alipite pe o latură de corpurile anexe ale
spitalelor, cu condiţia ca distanţa până la camerele de spitalizare sau de operaţii să fie de minim
25 m.
3.5.11 Depozitele de butelii din cadrul instalaţiilor de producere a fluidelor cu care se încarcă
buteliile respective se amplasează conform prevederilor din normativele specifice în vigoare.
3.5.12 Depozitele de butelii, altele decât cele menţionate în alineatul precedent se vor amplasa
faţă de vecinătăţi la distanţele stabilite prin proiect, ţinând seama de recomandările din tabelul de
mai jos. Distanţele prevăzute în tabelul de mai jos pot fi reduse în condiţiile prevederii prin
proiect a unor măsuri de siguranţă suplimentare, ca de exemplu: execuţia unor pereţi rezistenţi la
explozie spre obiectivele faţă de care se micşorează distanţa. În cazul depozitelor amenajate în
aer liber (tip şopron) distanţele prevăzute în tabelul de mai jos se vor majora cu 50%, luându-se
măsuri corespunzătoare de protecţie împotriva razelor solare, intemperiilor, a intervenţiei
persoanelor străine, precum şi de protecţie a muncii şi de prevenire a incendiilor.
180
Nr Capacitatea depozitului Distanţa
. (butelii de 40 l pline), Vecinătatea faţă de care se determină recomandată,
crt bucăţi distanţa m
.
1 până la 50, inclusiv între depozite de recipiente, între depozite 10 ; 13*;
şi clădiri de producţie, între depozite şi 15**
drumuri publice
2 peste 50 până la 100, Idem 15
inclusiv
3 peste 100 până la 500, Idem 20
inclusiv
4 peste 500 până la 1.500, Idem 25
inclusiv
5 peste 1.500 idem 30
6 până la 50, inclusiv clădiri social-administrative (blocuri, 20
laboratoare, grupuri sociale-administrative)
7 peste 50 Idem 30
8 până la 50, inclusiv clădiri de locuit 30
9 peste 50 Idem 50
10 indiferent de capacitate clădiri publice (creşe, grădiniţe, şcoli, 100
spitale etc.); clădiri cu săli aglomerate sau
clădiri înalte (construcţii cu grad ridicat de
pericol)
11 indiferent de capacitate orice materiale inflamabile; lucrări cu foc 10
deschis
* pentru gaze combustibile
** pentru gaze combustibile mai grele decât aerul
3.5.13 Buteliile pentru dioxid de carbon sau similare, montate individual sau în baterii de butelii,
necesare instalaţiilor de stins incendii sau proceselor tehnologice din turnătorii, pot fi amplasate
în funcţie de necesităţi dacă sunt prevăzute cu dispozitive de siguranţă împotriva măririi
presiunii şi sunt protejate împotriva radiaţiilor calorice.
3.5.14 Este interzisă depozitarea recipientelor butelii în locuri umede sau în mediu cu acţiune
corozivă asupra materialului din care este construită butelia. Este interzis a se depozita butelii în
spaţii liber accesibile, pe scări, holuri, ganguri sau camere cu circulaţie de persoane.
3.5.15 În incinta depozitelor trebuie să fie afişate instrucţiuni şi reguli referitoare la manipularea
recipientelor butelii aflate în depozit, la verificarea tehnică periodică a funcţionării instalaţiilor
181
de ventilaţie şi purificare precum şi afişe prin care se interzice fumatul, folosirea focului deschis,
intrarea persoanelor străine în depozit etc.
Depozitele trebuie să fie dotate cu mijloace pentru stingerea incendiilor, conform
normativelor în vigoare. Depozitele pentru butelii cu gaze toxice trebuie să fie prevăzute cu un
spaţiu special amenajat pentru deţinerea mijloacelor de intervenţie şi protecţie în caz de avarie,
în funcţie de caracteristicile de toxicitate ale substanţelor depozitate.
3.6 Utilizarea recipientelor butelii

3.6.1 Recipientele pot fi utilizate numai pentru acel gaz pentru care au fost construite şi
verificate şi a cărui denumire este înscrisă pe recipient. Se admit excepţii numai în următoarele
cazuri:
a)Recipientele butelii verificate pentru propan pot fi umplute cu butan, dar nu trebuie să
se depăşească încărcătura maximă admisă pentru butan; denumirile celor două gaze,
presiunea de încercare prescrisă pentru propan şi masele de încărcare maxime admise
pentru propan şi butan trebuie să fie poansonate pe recipient;
b) Recipientele butelii verificate pentru amestecul A0 pot fi umplute cu amestecul A;
denumirile celor două gaze, presiunea de încercare prescrisă pentru amestecul A 0 şi
masele de încărcare maxime admise pentru amestecul A şi A 0 trebuie să fie poansonate
pe recipient;
c) Recipientele butelii verificate pentru amestecul A1 pot fi umplute cu amestecurile A
sau A0; denumirile celor trei gaze, presiunea de încercare prescrisă pentru amestecul A1 şi
masele de încărcare maxime admise pentru amestecurile A, A1 şi A0 trebuie să fie
poansonate pe recipient;
d) Recipientele butelii verificate pentru amestecul B pot fi umplute cu amestecurile A,
A0 sau A1; denumirile celor patru gaze, presiunea de încercare prescrisă pentru amestecul
B şi masele de încărcare maxime admise pentru amestecul A, A 0, A1 şi B trebuie să fie
poansonate pe recipient;
e) Recipientele butelii verificate pentru amestecul C pot fi umplute cu amestecurile A,
A0, A1 sau B; denumirile celor cinci gaze, presiunea de încercare prescrisă pentru
amestecul C şi masele de încărcare maxime admise pentru amestecurile A, A0, A1, B şi C
trebuie să fie poansonate pe recipient;
f) Recipientele butelii verificate pentru diclor monofluor–metan pot fi umplute cu
amestecul F1; denumirile gazelor trebuie să fie poansonate pe recipient astfel „diclor
monofluor–metan” (sau o denumire admisă folosită în comerţ) şi „amestec F1”;
g) Recipientele butelii verificate pentru diclor difluor–metan pot fi umplute cu
amestecurile F1 sau F2; denumirile gazelor trebuie să fie poansonate pe recipient astfel:
„diclor difluor–metan” (sau o denumire admisă folosită în comerţ) şi „amestec F 1 sau
F2”, precum şi masa de încărcare maximă admisă pentru amestecul F1;
h) Recipientele butelii verificate pentru monoclor difluor–metan pot fi umplute cu
amestecurile F1, F2 sau F3; denumirile gazelor trebuie să fie poansonate pe recipient
182
astfel: „monoclor difluor–metan” (sau o denumire admisă folosită în comerţ) şi „amestec
F1, F2 sau F3”, precum şi masa de încărcare maximă admisă pentru amestecul F3;
i) Recipientele butelii verificate pentru amestecul F2 pot fi umplute cu amestecul F1;
masa de încărcare maximă admisă trebuie să fie egală cu cea care este prescrisă pentru
amestecul F2;
j) Recipientele butelii verificate pentru amestecul F3 pot fi umplute cu amestecurile F1 şi
F2; masa de încărcare maximă admisă trebuie să fie egală cu cea care este prescrisă
pentru amestecul F3.
3.6.2 Utilizarea recipientelor butelii pentru un alt gaz decât cel pentru care au fost construite,
verificate şi inscripţionate iniţial, în principiu este admisă. În acest scop, este necesară
retimbrarea, de către o unitate autorizată de ISCIR-INSPECT IT pentru verificarea şi repararea
recipientelor butelii, după efectuarea unor examinări, verificări şi investigaţii tehnice pe
baza unui program avizat, în prealabil, de ISCIR-INSPECT.
Datele iniţiale inscripţionate pe recipient vor fi înlocuite cu date noi. Modificarea
inscripţionării se va face conform prevederilor pct. 3.1.2.1 lit. e).
Recipientele butelii care au fost folosite pentru dioxid de sulf nu mai pot fi folosite
pentru alt gaz.
3.6.3 Se admite folosirea concomitentă a două sau mai multe recipiente butelii umplute cu
gaze diferite (cazul sudării oxiacetilenice) cu condiţia utilizării unor dispozitive care să
împiedice întoarcerea fluidelor sau a flăcării.
3.7 Transportul şi manipularea recipientelor butelii

3.7.1 Transportul recipientelor butelii se va face numai cu mijloace de transport construite şi
echipate în conformitate cu reglementările privind transportul mărfurilor periculoase,
respectându-se:
- pentru căile ferate: condiţiile impuse de RID (Convenţia referitoare la transportul
internaţional feroviar, COTIF) apendice B–Reguli uniforme privind contractul de
transport feroviar internaţional al mărfurilor (CIM), Anexa 1–Regulamentul privind
transportul internaţional feroviar al mărfurilor periculoase;
- pentru căile rutiere: reglementările Autorităţii Rutiere Române şi reglementările
internaţionale ADR (Acordul european referitor la transportul internaţional al mărfurilor
periculoase pe căile rutiere);
- pentru căile maritime: reglementările ANR (Autoritatea Navală Română).
3.7.2 Recipientele butelii pot fi transportate numai dacă au capacul de protecţie montat. Sunt
exceptate buteliile montate în baterie cu colector comun care se transportă cu robinetul închis şi
colectorul la presiunea atmosferică.
În timpul transportului recipientelor butelii încărcate se va exclude posibilitatea încălzirii
acestora sub acţiunea razelor solare sau a altor surse de căldură peste temperatura de 50 oC
(pentru dioxidul de carbon maxim 30oC).
183
3.7.3 La transportul recipientelor butelii individuale, între butelii trebuie să se interpună un
material despărţitor (în acest scop se pot întrebuinţa lame de lemn, inele de frânghie sau cauciuc
etc.). Pe distanţe mici transportul se face pe cărucioare special construite în acest scop. Este
interzisă aruncarea sau rostogolirea recipientelor butelii . Manipularea acestora trebuie să fie
efectuată cu cea mai mare grijă, luându-se măsuri împotriva căderii, lovirii sau murdăririi
acestora.
În timpul transportului, buteliile trebuie să fie aşezate astfel încât robinetele acestora să se
găsească pe aceeaşi parte.
3.7.4 Vehiculele care transportă recipiente butelii umplute nu au voie să staţioneze fără
supraveghere. Nu este permis ca vehiculele să transporte şi alte materiale sau persoane, cu
excepţia operatorilor de transport.
3.7.5 Personalul care transportă şi manipulează butelii trebuie să fie instruit şi examinat
periodic, cel puţin o dată pe an, de către o comisie a unităţii care se ocupă cu activitatea de
transport–manipulare butelii.
Personalul care manipulează butelii încărcate cu gaze oxidante va purta mănuşi şi va
utiliza scule curate, lipsite de urme de ulei sau alte materii grase.
Persoanele care intră în depozite sau în alte încăperi în care se găsesc butelii încărcate cu
gaze toxice trebuie să folosească masca de gaze sau alte echipamente de protecţie. Pe lângă
fiecare loc de muncă unde se folosesc gaze toxice trebuie să existe o cameră specială pentru
păstrarea măştilor de gaze şi depozitarea substanţelor necesare la neutralizare.
3.7.6 Buteliile, cu excepţia stingătoarelor de incendii încărcate aflate în încăperi, trebuie să fie
la cel puţin 1 m distanţă de radiatoare de încălzire sau alte aparate de încălzire şi la o distanţă de
cel puţin 10 m faţă de surse de căldură cu foc deschis sau sobe.
3.7.7 La locul de consum nu se permite depozitarea recipientelor butelii, ci numai utilizarea
celor strict necesare în procesul tehnologic. În cazul unui număr mai mare de locuri de consum
în aceeaşi clădire, numărul total al recipientelor butelii de rezervă nu trebuie să depăşească 10
bucăţi de 40 l încărcate cu acelaşi tip de gaze. Depăşirea acestui număr impune construirea unei
staţii de distribuţie amplasată conform prevederilor prezentei prescripţii tehnice.
În locurile unde se folosesc butelii se vor afişa reguli de manipulare, afişe sugestive de
protecţie a muncii şi prevenire a incendiilor, precum şi mijloace corespunzătoare pentru
stingerea incendiilor, conform normelor în vigoare.
Consumarea gazului din butelie la presiune joasă trebuie să se facă printr-un reductor
destinat exclusiv gazului utilizat, purtând marcaj de culoare conform standardelor specifice.
Pentru oxigen, gaze oxidante sau combustibile, pe traseul de gaz va fi prevăzut şi un
dispozitiv împotriva întoarcerii flăcării.
În timpul consumului, se va asigura stabilitatea buteliei în poziţie verticală sau aceasta se va
aşeza culcat. Buteliile de acetilenă se vor folosi numai fixate în poziţie verticală.
184
ANEXA B
LISTA GAZELOR
bar Presiunea de încercare hidraulică, p p ,

Presiunea maximă admisa de încărcare, p
Proprietăţi
kg / l Grad de umplere maxim admis
Termen verificare periodică , ani

Necombustibil
Nr.
Combustibil
max , bar
Nr. Formula chimică
Coroziv
Denumirea gazului identificare
Toxic
crt. sau structura
conf. ADR
A Gaze comprimate
1 Aer 1002 - X - 250 1,5Pp 10
2 Argon 1006 - X - 200 1,5Pp 10
3 Azot 1066 N2 X - 250 1,5Pp 10
4 Amestec de gaze 1956 5%H2; 20%N2 X - 200 1,5Pp 10
5 Amestec de gaze rare 1079 Ar, He, Ne, Kr X - 200 1,5Pp 10
6 Carbogen 95%O2;5% CO2 X - 200 1,5Pp 10
7 Deuteriu 1957 D2 X - 200 1,5Pp 10
8 Gaz de apă 2600 CO+H2 X X - 250 1,5Pp 5(8)
9 Heliu 1046 He X - 200 1,5Pp 10
10 Hidrogen 1049 H2 X - 250 1,5Pp 10
11 Kripton 1056 Kr X - 200 1,5Pp 10
12 Metan 1971 CH4 X - 200 1,5Pp 10
13 Neon 1065 Ne X - 200 1,5Pp 10
14 Oxid de carbon 1016 CO X X - 200 1,5Pp 5 (8)
15 Oxigen 1072 CO2 X - 250 1,5Pp 10
B Gaze lichefiate
16 Fluor (6) 1045 F2 X X X - 28 200 5
17 Fluorură de bor 1008 BF3 X X 0,86 300
18 Gaz de ulei - X 0,37 40 5
19 Acid bromhidric (6) 1048 HBr X X X 1,54 60 3
20 Acid clorhidric 1050 HCl X X X 0,74 200 3
21 Acid cianhidric 1026 HCN X X 0,70 100 5
22 Acid fluorhidric (HF)n X X X 0,84 10 5
23 Acid sulfhidric 1053 H2s X X 0,67 55 5
24 Amoniac anhidru 1005 NH3 X X X 0,53 33 5
25 Clor (6) 1017 Cl2 X X X 1,25 22 2
26 Dioxid de sulf 1079 SO2 X X 1,23 14 3
27 Peroxid de azot 1067 N2O4 X X X 1,3 10 3
(tetraoxid de azot)
28 Gaz T 90% C2H4O X X 0,73 28 5
10% CO2
29 Dioxid de carbon 1013 CO2 X 0,75 250 10
30 Propan 1978 C3H8 X 0,42 25 10
31 Ciclopropan 1027 C3H8 X 0,53 20 10
32 Propilenă 1077 C3CH=CH2 X 0,43 30 10
33 Butan 1011 C4H10 X 0,51 10 10
34 Izobutan 1069 C4H10 X 0,49 10 10
35 Butadienă 1010 C4H6 X 0,55 10 10
36 Butilenă 1012 C4H8 X 0,53 10 10
37 Izobutilenă 1055 C4H8 X 0,52 10 10
38 Amestec A (4) 1965 - X 0,50 10 10
39 Amestec A0 1965 - X 0,47 15 10
185
40 Amestec A1 1965 - X 0,46 20 10
41 Amestec B 1965 - X 0,43 25 10
42 Amestec C 1965 - X 0,42 30 10
ANEXA B (continuare)
Presiunea maxim admisa de încărcare p max , bar

Proprietăţi
Presiunea de încercare hidraulica p p , bar

Kg / l Grad de umplere maxim admis
Termen verificare periodica , ani

Necombustibil
Nr.
Combustibil
Coroziv
Toxic
crt. sau structura
conf. ADR
43 Etan 1035 C2H6 X 0,29 120 10

44 Etilamină (7) 1036 C2H5NH2 X X 0,61 10 10
45 Etilenă 1962 C2H4 X 0,34 225 10
46 Oxid de etilenă 1040 H2C CH2 X X 0,78 15 5
O
47 Oxid de metil 1033 CH3OCH3 X X 0,58 18 10
48 Eter metil-vinilic 1087 CH2CHOCH3 X X 0,67 10 10
49 Clorură de metil (6) 1063 CH3Cl X X 0,81 17 10
50 Bromură de metil (6) 1062 CH3Br X X 1,51 10 5
51 Clorură de etil (6) 1037 C2H5Cl X X 0,80 10 10
52 Fosgen (oxiclorură de 1076 COCl2 X X X 1,23 20 3
carbon)
53 Clorurăde vinil (6) 1086 CH2CHCl X 0,8 12 10
54 Bromurăde vinil (6) 1085 CH2CHBr X X 1,37 10 10
55 Cartox 1041 90% CO2 X 0,66 190 10
10% C2H4O 0,75 250 10
56 Clorcian 1589 ClCN X X 1,03 20 3
57 Metilamină (7) 1061 CH3NH2 X X 0,58 13 10
58 Hexafluoroprenă 2193 C3F6 X 1,1 20 10
59 Dimetilamină (7) 1032 (CH3)2NH X X 0,59 10 10
60 Dimetileter (CH3)2O X 0,60 25 10
61 Difluoretilenă 1959 C2H2F2 X 0,77 250 10
62 Trimetilamină (7) 1083 (CH3)3N X X 0,56 10 10
63 Mercaptan metilic 1064 CH3SHCH X X 0,78 10 5(8)
64 Diclordifluormetan R12 1028 CF2Cl2 X 1,15 18 10
65 Diclormonofluormetan 1029 CHFCl2 X 1,23 10 10
R21
66 Monoclordifluormetan 1018 CHF2Cl2 X 1,03 29 10
R22
67 Diclortetrafluoretan R114 1958 CF2Cl-CF2Cl X 1,3 10 10
68 Monoclortrifluoretan 1983 CH2Cl-CF2 X 1,18 10 10
R133a
69 Monoclordifluoretan 2517 CH2CFCl X 0,99 10 10
R142b
70 Octofluorciclobutan 1976 C4F8 X 1,34 11 10
R-C318
71 Monoclordifluormo- 1974 CF2ClBr X 1,61 10 10
nobrommetan R12B1
186
72 Trifluormonoclormetan 1022 CF3Cl X 1,04 190 10
R13
73 Trifluormetan R23 1984 CHF3 0,95 250 10
74 Trifluormonocloretilenă F2C = CClF X 1,12 25 10
R1113
75 Trifluormonobrommetan 1009 CF3Br X 1,44 120 10
R13 B1
76 1.1 Difluoretan R152a 1030 CH2F–CH2F X 10
77 Amestec F1 (5) 1078 - X 0,79 18 10
78 Amestec F2 - X 1,23 12 10
79 Amestec F3 - X 1,15 18 10
80 Hexafluorid de sulf 1080 SF6 X 1,03 29 10
ANEXA B (sfârşit)
Presiunea maxim admisa de încărcare p max , bar

Proprietăţi
Presiunea de încercare hidraulica p p , bar

Kg / l Grad de umplere maxim admis
Termen verificare periodica , ani

Necombustibil
Nr.
Combustibil
Coroziv
Toxic
crt. sau structura
conf. ADR
81 Protoxid de azot 1070 N2O X X 1,04 70 10

82 Xenon 2036 Xe X 0,68 180 10
1,24 130
C Gaze dizolvate
83 Amoniac în apă 2073 35-40% NH3 X 0,80 10 5
40-50% NH3 0,77 12 5
84 Acetilenă 1001 C2H2 X 15 60 5; 10
pct.3.1.
6
Observaţii:
(1) Gradul de umplere maxim admis este egal cu 0,95 x densitatea fazei lichide la 50oC iar faza de vapori nu trebuie să dispară sub 65oC.
(2) Pmax = presiunea maximă admisă pentru încărcarea recipientelor mobile pentru gaze comprimate.
(3) Pp = 1,5 x Pmax - presiunea de încercare la 15oC în cazul gazelor comprimate; pentru gazele lichefiate aceasta este stabilită în funcţie de
tensiunea de vapori la 70oC (presiunea absolută redusă cu 1 bar, presiunea minimă fiind totuşi 10 bar).
(4) Amestecurile de gaze de la pct. 38…42 se definesc ca:

- Amestec A = are la 70oC o tensiune de vapori care nu depăşeşte 11 bar şi la 50oC are o densitate minimă de
0,525 kg/l;
- Amestec A0 = are la 70oC o tensiune de vapori care nu depăşeşte 16 bar şi la 50oC are o densitate minimă de 0,495 kg/l;
- Amestec A1 = are la 70oC o tensiune de vapori care nu depăşeşte 21 bar şi la 50oC are o densitate minimă de 0,485 kg/l;
- Amestec B = are la 70oC o tensiune de vapori care nu depăşeşte 26 bar şi la 50oC are o densitate minimă de
0,450 kg/l;
- Amestec C = are la 70oC o tensiune de vapori care nu depăşeşte 31 bar şi la 50oC are o densitate minimă de
0,440 kg/l.
(5) Amestecurile de gaze de la pct. 77…79 se definesc ca :

- Amestec F1 = are la 70oC o tensiune de vapori care nu depăşeşte 13 bar şi la 50 oC are o densitate care nu este inferioară celei a
187
diclormonofluormetanului (1,30 kg/l);
diclordifluormetanului (1,21 kg/l);
clorofluormetanului (1,09 kg/l).
(6) Nu se vor folosi butelii de aluminiu sau aliaje de aluminiu.
(7) Nu sunt admise robinete de cupru.
(8) Termenul de utilizare poate fi mărit la 10 ani pentru buteliile de aluminiu.
ANEXA F
Decizie pentru numirea responsabilului cu supravegherea lucrărilor (RSL)
ANTETUL AGENTULUI ECONOMIC
DECIZIE
Nr. ..........din ...................
Agentul economic ........................................... reprezentat prin ..............................................................

manager (director),
Având în vedere legislaţia cu privire la utilizarea în condiţii de securitate a recipientelor mobile, prin
care agenţii economici care deţin şi utilizează aceste butelii sunt obligaţi să numească personal tehnic de
specialitate (ingineri, subingineri, maiştri sau tehnicieni de specialitate) pentru activitatea
de ..........................................................................................a recipientelor mobile , care să fie autorizat
de ISCIR-INSPECT în vederea aplicării prevederilor prescripţiei tehnice PT C 5,
DECIDE:
1 Domnul (Doamna) …………...................................de specialitate…..........................având funcţia de
.......................... începând cu data de...........................se numeşte responsabil cu supravegherea lucrărilor
de ....................................................................................................a recipientelor butelii din cadrul
…………………………, urmând a fi autorizat de ISCIR-INSPECT.
2 Responsabilul cu supravegherea lucrărilor de ..............................................................a recipientelor
butelii este obligat să cunoască şi să aplice întocmai prevederile legislaţiei în vigoare şi ale prescripţiei
tehnice PT C 5, sarcinile acestuia fiind cele care rezultă din prescripţia tehnică PT C 5.
3 Activitatea responsabilului cu supravegherea lucrărilor
de………………………………………….. .......................................................................................a
recipientelor butelii va fi coordonată şi îndrumată din partea conducerii de ...............................................,
188
care răspunde împreună cu acesta de luarea măsurilor pentru aplicarea prevederilor legislaţiei în vigoare
şi ale prescripţiei tehnice PT C 5.
4 Încălcarea obligaţiilor prevăzute în prescripţia tehnică PT C 5 atrage, după caz, răspunderea
disciplinară, materială, civilă sau penală a celor vinovaţi.
5 Prezenta decizie anulează decizia anterioară nr. …………….. din ………….. şi devine definitivă
după autorizarea responsabilului de către ISCIR-INSPECT.
MANAGER, OFICIU JURIDIC,

(Numele, prenumele (Numele, prenumele şi
semnătura şi ştampila) semnătura)
ANEXA L
(Informativă)
Tabel cu neconformităţi care impun casarea recipientelor butelii
Defecte Descriere
Defecte de natură fizică
Dacă în cel puţin un punct grosimea măsurată va fi inferioară valorii minime admise prin proiect sau Smin
Deformaţii permanente locale – Umflături vizibile pe corpul buteliei sau care depăşesc 1% din diametrul
umflături exterior nominal al buteliei
Deformaţii permanente locale– Înfundături în corpul buteliei care nu sunt nici pătrunse şi nici umflate şi
înfundături (adâncituri) care nu depăşesc 1% din diametrul exterior nominal al buteliei, dar a
căror adâncime depăşeşte 10% din întinderea sa (cu o săgeată maximă
de 10 mm pe corp, respectiv 6mm pe cordoanele de sudură )
Crestături sau rizuri Aspect cu deplasare sau ranforsare din materialul corpului buteliei, când
profunzimea de penetrare depăşeşte 10% din grosimea minimă teoretică
sau 2% din lungimea buteliei,sau când grosimea de perete rămasă după
crestare sau riz este egală cu Smin 1)
Crestături sau rizuri încrucişate Intersecţia a două sau mai multe crestături sau rizuri
Deformaţii permanente locale– Infundare în corpul buteliei cu crestături sau rizuri, dimensiunea tăieturii
adâncituri combinate cu crestături fiind mai mare decât dimensiunea de respingere a unui defect individual
sau rizuri
Deformaţii permanente uniforme Creşterea uniformă a diametrului buteliei cu peste 2% din diametrul
pe suprafaţa circulară a buteliei exterior nominal al buteliei
Fisuri Fisură sau crăpătură în corpul buteliei
Suprapuneri de material Exfoliere a peretelui buteliei, cu aspect ce se poate confunda cu o fisură
Defecte produse de coroziune
Ciupituri izolate Coroziuni punctiforme izolate în corpul buteliei cu o concentraţie mai
mare de o ciupitură/5 cm2, când profunzimea de penetrare depăşeşte
189
30%din grosimea iniţială,sau adâncimea coroziunii reduce grosimea la
o valoare egală cu Smin când ciupitura are diametrul mai mare de 5 mm
Plăgi de coroziune Reducerea grosimii peretelui pe o suprafaţă care nu depăşeşte 20 % din
suprafaţa buteliei, când profunzimea de penetrare depăşeşte 25% din
grosimea iniţială, sau grosimea măsurată pentru oricare plagă corodată
este egală cu Smin 1)
Coroziune generalizată Reducerea grosimii peretelui pe o suprafaţă care depăşeşte 20% din
suprafaţa buteliei, dacă profunzimea de penetrare depăşeşte 20% din
grosimea iniţială,sau grosimea măsurată este egală cu Smin 1)
Ciupituri în lanţ sau coroziune Şir de puncte sau cavităţi amplasate longitudinal sau circumferenţial
liniară când lungimea totală masurată supusă coroziunii depăşeşte
circumferinţa buteliei şi grosimea măsurată este egală cu Smin, sau
profunzimea de penetrare depăşeşte 25% din grosimea iniţială.
Coroziune fisurantă Coroziune asociată sau localizată în imediata vecinătate a cordoanelor
de sudură când profunzimea de penetrare depăşeşte 0,4 mm
Deteriorare prin foc
Arsuri locale şi/sau generalizate Arsuri (decarburări de material), deformaţii locale produse prin foc,
topituri locale, stropi de metal de sudare
ANEXA L (sfârşit)
Defecte Descriere
Alte deteriorări locale Încălzirea locală excesivă care a produs:
-arderea vopselei;
-vopsea afumată dacă stratul de vopsea rămas îşi pierde aderenţa;
-contorsiuni;
-topirea reperelor metalice ale organelor de închidere.
Inscripţionări
Lipsa a cel puţin unei -sigla agentului economic constructor;
inscripţionări din următoarele -numărul şi anul fabricaţiei;
-masa buteliei , în kg ;
-capacitatea buteliei, în litri;
-presiunea de încercare hidraulică, în MPa ( bar).
________________
1) Smin = grosimea minimă a peretelui recipientului butelie.
190
P.T. C6/2010 – Conduct metalice sub presiune pentru fluide
CAPITOLUL I
GENERALITĂŢI
SECŢIUNEA 1
Scop
montarea, autorizarea funcţionării, utilizarea/exploatarea, verificarea tehnică periodică,
repararea şi verificarea tehnică în utilizare pentru conductele metalice sub presiune pentru
fluide, denumite în continuare „conducte”.
Art. 2 Fără a aduce atingere Hotărârii Guvernului nr. 584/2004 cu modificările şi

completările ulterioare, prezenta prescripţie tehnică stabileşte cerinţe minime obligatorii
privind activităţile de:
a) avizarea documentaţiei tehnice preliminare de montare;
b) avizarea documentaţiei tehnice preliminare de reparare;
c) montarea/repararea conductelor;
d) autorizarea funcţionării conductelor;
e) utilizarea/exploatarea conductelor;
f) verificările tehnice în utilizare, pentru investigaţii/examinări cu caracter tehnic pentru
funcţionarea în condiţii de siguranţă a conductelor;
g) scoaterea din uz şi casarea conductelor.
191
SECŢIUNEA a 2-a
Domeniu de aplicare
Art. 3 (1) Prevederile prezentei prescripţii tehnice se aplică conductelor pentru gaze, gaze
lichefiate, gaze dizolvate sub presiune, vapori şi acele lichide a căror presiune de
vaporizare la temperatura maximă admisibilă este cu cel puţin 0,5 bar peste presiunea
atmosferică şi care:
a) pentru gaze din grupa 1: DN > 25 şi se clasifică într-o categorie conform prevederilor
din anexa 1, diagrama nr. 1;
b) pentru gaze din grupa 2: DN > 32, PS x DN > 1.000 şi se clasifică într-o categorie
conform prevederilor din anexa 1, diagrama nr. 2;
(2) Prevederile prezentei prescripţii tehnice se aplică conductelor pentru lichide a căror
presiune de vaporizare la temperatura maximă admisibilă este cu cel puţin 0,5 bar peste
presiunea atmosferică şi care:
a) pentru lichide din grupa 1: DN > 25, PS x DN > 2.000 şi se clasifică într-o categorie
conform prevederilor din anexa 1, diagrama nr. 3;
b) pentru lichide din grupa 2: PS > 10 bar, DN > 200, PS x DN > 5.000 şi se clasifică
întro categorie conform prevederilor din anexa 1, diagrama nr. 4;
NOTĂ: Grupele de fluide sunt definite în Hotărârea Guvernului nr. 584/2004.
Art. 4 Nu intră sub incidenţa prevederilor prezentei prescripţii tehnice:

a) conductele formate din ţevi sau dintr-un sistem de ţevi destinate transportului fluidelor
sau substanţelor de la sau către instalaţii terestre sau marine, începând cu şi incluzând
ultimul dispozitiv de închidere aflat în perimetrul instalaţiei şi toate echipamentele
auxiliare montate pe aceste conducte, mai puţin echipamentele sub presiune standard
aflate în staţiile de reglare a presiunii sau în staţiile de compresoare;
b) reţelele de alimentare, distribuţie şi descărcarea apei şi echipamente auxiliare, precum
şi aducţiunile hidrocentralelor cum ar fi: conducte forţate, puţuri forţate sau galerii sub
presiune şi accesorii specifice asociate acestora;
c) echipamentele pentru controlul forajelor de exploatare şi extracţie în industria
petrolului, gazului natural sau explorărilor geotermale, industriei extractive, precum şi
depozitelor subterane, destinate menţinerii şi/sau reglării presiunilor la gurile de sondă,
d) conductele sub presiune folosite pentru cămăşuirea sistemelor de transmisie, cum ar fi:
cablurile electrice şi telefonice;
e) caloriferele şi conductele pentru sisteme de încălzire cu apă caldă;
f) conductele subterane îngropate sau în canale vizitabile;
192
g) conductele de pe mijloace auto, mijloace de transport feroviar, vase maritime şi fluvial
sau de pe alte mijloace de plutire.
h) conductelor de abur şi de apă fierbinte.
CAPITOLUL II
MONTAREA CONDUCTELOR
Art. 7 (1) Montarea conductelor se efectuează de către producătorul acestora, de către

persoane juridice autorizate de către ISCIR sau de către persoane juridice autorizate de
competente din statele membre trebuie să fie înregistrate în Registrul ISCIR al
persoanelor juridice care efectuează montarea conductelor precum şi condiţiile de
(2) Cerinţa de autorizare pentru montare nu se aplică producătorilor care montează
conducte fabricate de către ei.
(3) Prevederile prezentei prescripţii tehnice, referitoare la montare, se aplică conductelor
noi sau vechi care urmează să fie asamblate la locul de funcţionare de o persoană juridică
autorizată de către ISCIR pentru această activitate.
(4) În cazul instalaţilor compuse din recipiente sub presiune şi conductele de legătură
aferente, şi a căror montare se face de producător, autorizarea de către ISCIR a acestuia
nu mai este necesară.
Art. 8 Condiţiile privind autorizarea persoanelor juridice care efectuează montarea

conductelor sunt stabilite în prescripţia tehnică aplicabilă.
Art. 9 Obligaţiile şi responsabilităţile persoanelor fizice sau juridice sunt prevăzute la

capitolul XII. Pentru serviciile prestate, persoanele juridice autorizate de către ISCIR
pentru montarea conductelor trebuie să elibereze o declaraţie întocmită conform
Art. 10 Montarea conductelor se face pe baza unei documentaţii tehnice preliminare de

montare.
Art. 11 Conductele trebuie însoţite de o documentaţie tehnică întocmită de către

montator, care trebuie să respecte prevederile prezentei prescripţii tehnice, reglementările
tehnice, standardele şi documentele normative.
Art. 12 (1) Documentaţia tehnică preliminară de montare trebuie să conţină:
193
a) memoriul tehnic de prezentare cu descrierea generală a conductei şi a
instalaţiei/echipamentelor aferente acesteia cu specificarea parametrilor de funcţionare;
b) breviarul de calcul de rezistenţă;
c) schema izometrică, condiţiile tehnice de execuţie, proceduri de sudare, lista
materialelor, armături, dispozitive de siguranţă şi altele asemenea;
d) verificările, încercările şi examinările distructive/nedistructive, date despre tratamentul
termic post sudare, pe parcursul montării şi în vederea autorizării funcţionării.
(2) Documentaţia tehnică preliminară trebuie avizată de către RADTP.
documentaţiilor tehnice preliminare de montare a conductelor sunt prevăzute în
Art. 13 La elaborarea documentaţiei tehnice preliminare de montare trebuie să se ţină

seama de următoarele situaţii:
a) în cazul montării în aer liber trebuie luate măsurile necesare astfel ca aparatura de
comandă, măsurare şi control, precum şi dispozitivele de siguranţă ale conductei să fie
protejate împotriva intemperiilor, degradărilor şi accesului neautorizat al persoanelor
străine la instalaţie;
b) suprafaţa exterioară a conductelor trebuie să fie protejată împotriva coroziunii datorate
condiţiilor atmosferice sau mediului în care lucrează;
c) la montarea conductelor care prezintă pericol ridicat în funcţionare, trebuie avut în
vedere amplasarea la distanţe corespunzătoare faţă de alte obiective, precum şi alte
măsuri suplimentare de siguranţă prevăzute în normativele de prevenire şi stingere a
incendiilor şi în normele generale şi specifice de protecţia muncii;
d) nu se admite existenţa cablurilor electrice deasupra conductelor, cu excepţia
instalaţiilor electrice pentru iluminat executate şi în conformitate cu prevederile
standardelor pentru executarea instalaţiilor electrice în medii cu pericol de explozie;
e) conductele se montează pe suporturi astfel încât îmbinările sudate ale conductelor să
fie accesibile pentru examinări şi verificări tehnice iar aşezarea trebuie să fie făcută astfel
încât să permită dilatări sau contractări termice, să asigure o repartizare uniformă a
sarcinii pe suporturi şi să nu producă tensiuni suplimentare în pereţii conductelor;
f) conductele trebuie prevăzute cu scări sau căi de acces pentru deservirea armăturilor
şi pentru efectuarea verificării tehnice;
g) în cazul conductelor la care există posibilitatea producerii condensului trebuie
prevăzute mijloace pentru drenarea şi îndepărtarea lichidelor din zonele mai joase, pentru
evitarea producerii avariilor datorate loviturilor de berbec sau coroziunilor;
h) conductele pentru fluide inflamabile şi explozibile trebuie prevăzute cu instalaţie de
legare la pământ;
i) conductele parţial îngropate trebuie prevăzute cu elemente de izolare care să asigure
derularea verificărilor tehnice a zonei supraterane;
194
j) conductele care lucrează la temperaturi ≥ 440ºC se prevăd obligatoriu, prin
documentaţia tehnică, cu repere de fluaj.
Art. 14 (1) Verificarea tehnică a conductelor, în timpul şi la finalul lucrărilor de montare,

se efectuează de către RSL al montatorului atestat de ISCIR.
(2) Verificarea tehnică a conductelor în timpul lucrărilor de montare constă în:
a) examinarea stării tehnice a îmbinărilor demontabile şi nedemontabile precum şi a
armăturilor;
b) examinarea stării tehnice a sistemelor de susţinere şi a elementelor de dilatare;
c) încercarea la presiune conform art. 68 până la art. 81;
d) alte verificări şi încercări impuse prin documentaţia tehnică a conductei;
e) măsurarea dimensională iniţială, direct pe conductă, în cazul conductelor care
lucrează la temperaturi ≥ 440ºC, astfel:
1) în locurile, prin metoda şi la elementele de conductă indicate în documentaţia
tehnică. Locurile de măsurare se curăţă până la luciu metalic, iar temperatura pereţilor nu
trebuie să depăşească 50ºC;
2) pentru fiecare secţiune de măsurare, se efectuează, obligatoriu, 2 măsurări, în plan
vertical şi în plan orizontal;
3) măsurările de liniaritate a elementelor drepte de conductă se fac pe 4 generatoare
ale ţevii, în plan vertical şi în plan orizontal;
4) măsurările dimensionale se fac de către RSVTI al deţinătorului/utilizatorului, iar
rezultatele finale se consemnează în mod obligatoriu în buletine întocmite şi emise de
către acesta.
Art. 15 Documentaţia tehnică de montare, întocmită de montator, la finalizarea lucrărilor
trebuie să conţină următoarele documente:
a) documentaţia tehnică preliminară avizată de către RADTP conform art. 12;
b) certificatele de inspecţie material ale materialelor de bază şi de adaos utilizate la
execuţia părţilor conductei supuse presiunii sau care se asamblează prin sudare la aceasta;
c) tabelul nominal, întocmit de RTS, cu sudorii autorizaţi de către ISCIR, care au
executat lucrările de sudare, inclusiv numărul autorizaţiei, numărul poansonului acestora
şi harta marcajelor pentru sudurile executate;
d) documentele rezultate în urma efectuării examinărilor nedistructive/distructive
efectuate de către persoane juridice autorizate/evaluate de către ISCIR;
tehnic;
f) copii de pe procesele-verbale de verificare tehnică întocmite pe parcursul montării;
g) procesul-verbal în care sunt consemnate rezultatele încercărilor de casă, în care să se
specifice că instalaţia poate fi supusă verificărilor tehnice în vederea autorizării
funcţionării conductelor;
195
h) instrucţiuni care trebuie să conţină informaţii despre montare utilizare şi întreţinere,
redactate/traduse în limba română;
i) declaraţia prevăzută la art. 9.
Art. 16 Montatorul trebuie să aplice placa de timbru la sfârşitul lucrărilor de montare;

placa de timbru trebuie să fie vizibilă, lizibilă şi permanent accesibilă.
Art. 17 Conductele la care se obţin rezultate corespunzătoare sunt supuse examinărilor şi

verificărilor în vederea obţinerii autorizării funcţionării de la ISCIR.
CAPITOLUL III
AUTORIZAREA FUNCŢIONĂRII CONDUCTELOR
SECŢIUNEA 1
Prevederi generale
Art. 18 Cerinţele tehnice prevăzute în prezentul capitol sunt condiţii minime obligatorii
referitoare la autorizarea funcţionării conductelor.
Art. 19 Conductele nu pot fi exploatate fără autorizarea funcţionării.
Art. 20 Autorizarea funcţionării conductelor se efectuează numai de către inspectorii de

Art. 21 Se admite autorizarea funcţionării următoarelor conducte noi:

a) care respectă cerinţele privind introducerea pe piaţă, stabilite de reglementările
tehnice ce transpun directive europene specifice: HG 584/2004, cu modificările şi
completările ulterioare;
b) montate în condiţiile prevederilor prezentei prescripţii tehnice de persoane juridice
autorizate.
Art. 22 Se admite autorizarea funcţionării următoarelor conducte care au funcţionat şi:

a) provin din Uniunea Europeană:
1) care respectă cerinţele privind introducerea pe piaţă stabilite, prin directiva
europeană aplicabilă;
2) care au fost construite anterior intrării în vigoare a directivei europene aplicabile şi
196
care au fost introduse pe piaţă cu respectarea reglementărilor naţionale ale statului
b) provin din afara Uniunii Europene şi care respectă cerinţele prevăzute la introducerea
pe piaţă stabilite prin directiva europeană aplicabilă.
NOTĂ: Directiva europeană aplicabilă este: 97/23/EC - Echipamente sub presiune–
(referitor la proiectarea, fabricarea şi evaluarea conformităţii echipamentelor sub presiune
şi a ansamblurilor care au o presiune maximă admisibilă PS mai mare de 0,5 bar şi care
stabileşte condiţiile de introducere pe piaţă a acestora)
Art. 23 Toate constatările referitoare la autorizarea funcţionării conductelor trebuie

consemnate de către inspectorii de specialitate din cadrul ISCIR în procese-verbale de
Art. 24 Obţinerea autorizării emise de către ISCIR nu absolvă persoana fizică/juridică de

SECŢIUNEA a 2-a
Condiţii pentru autorizarea funcţionării
Art. 25 Pentru obţinerea autorizăriii funcţionării conductei, deţinătorul/utilizatorul

trebuie să solicite, în scris, efectuarea verificărilor tehnice necesare.
Art. 26 În vederea autorizării funcţionării conductelor, deţinătorul/utilizatorul prezintă

documentaţia tehnică a conductei, supune conductele la verificările tehnice prevăzute în
prezenta prescripţie, şi asigură operator RSVTI.
Art. 27 ISCIR stabileşte de comun acord cu deţinătorul/utilizatorul data la care urmează

să se efectueze verificările tehnice, în vederea autorizării funcţionării conductelor.
Art. 28 (1) În vederea autorizării funcţionării conductelor prevăzute la art. 21 lit. a)

deţinătorul/utilizatorul trebuie să depună la ISCIR următoarele:
a) cererea în vederea autorizării care trebuie să conţină datele complete de identificare
ale deţinătorului/utilizatorului cu precizarea locului de montare al conductei;
b) documentaţia tehnică stabilită potrivit cerinţelor Hotărârii Guvernului 584/2004, cu
modificările şi completările ulterioare;
c) documentaţia tehnică de însoţire a dispozitivelor de siguranţă, conform prescripţiei
tehnice aplicabile.
(2) În vederea autorizării funcţionării conductelor prevăzute la art. 21 lit. b)
197
b) documentaţia tehnică prevăzută la art. 16;
tehnice aplicabile.
Art. 29 (1) În vederea autorizării funcţionării conductelor prevăzute la art. 22 lit. a) pct.
1), deţinătorul/utilizatorul trebuie să depună la ISCIR următoarele:
c) raportul tehnic întocmit ca urmare a verificărilor tehnice în utilizare pentru
investigaţii/examinări cu caracter tehnic;
d) documentaţia tehnică de însoţire a dispozitivelor de siguranţă, conform prescripţiei
tehnice aplicabile.
(2) Pentru conductele prevăzute la art. 22 lit. a) pct. 2), sunt necesare următoarele
documente:
b) documentaţia tehnică întocmită conform reglementărilor naţionale aplicabile în ţara de
provenienţă;
tehnice aplicabile.
(3) Pentru conductele prevăzute la art. 22 lit. b), sunt necesare următoarele documente:
tehnice aplicabile.
19
SECŢIUNEA a 3-a
Art. 30 (1) Pentru obţinerea autorizării funcţionării a conductelor inspectorul de

specialitate din cadrul ISCIR efectuează următoarele:
a) verificarea documentaţiei tehnice prevăzută la art. 28 sau art. 29, după caz;
198
b) verificarea existenţei buletinelor cu valorile măsurărilor iniţiale dimensionale şi de
fluaj, în cazul conductelor care funcţionează la o temperatură ≥ 4400C;
c) verificarea dispozitivelor de siguranţă;
d) verificarea condiţiilor de montare;
e) verificarea exterioară conform art. 63 până la art. 67;
f) încercarea la presiune conform art. 68 până la art. 81;
g) încercarea de etanşeitate conform art. 84 până la art. 87.
(2) În cazul în care verificările prevăzute la alin. (1) lit. a) până la lit. c), sunt
corespunzătoare se continuă verificările prevăzute la alin. (1) lit. d) până __________la
lit.
f). Dacădocumentaţia tehnică depusă la ISCIR este incompletă sau incorect întocmită,
este înapoiată deţinătorului/utilizatorului pentru întocmire corespunzătoare, şi se reiau
acţiunile prevăzute la art. 28 sau art. 29, după caz.
(3) Verificările prevăzute la alin. (1) lit. d) până la lit. f), se efectuează la locul de
funcţionare al conductei şi rezultatele se consemnează în procese-verbale de verificare
tehnică întocmite de către inspectorul de specialitate din cadrul ISCIR.
SECŢIUNEA a 4-a
Verificarea exterioară
Art. 31 Verificarea exterioară constă în examinarea componentelor conductei, în scopul

constatării eventualelor defecte ca urmare a operaţiilor de transport şi montare.
NOTĂ: Verificarea exterioară cuprinde şi verificarea plăcii de timbru precum şi
verificarea existenţei marcajului de conformitate, atunci când cerinţa de marcare îi este
aplicabilă conductei.
Art. 32 Cu ocazia verificării exterioare se efectuează următoarele:

a) examinarea stării tehnice a sistemelor de susţinere şi a elementelor de dilatare;
b) examinarea stării tehnice a dispozitivelor de siguranţă;
c) verificarea existenţei reperelor de fluaj, în cazul conductelor care funcţionează la
temperaturi ≥ 440ºC.
SECŢIUNEA a 5-a
Art. 33 Încercarea la presiune hidraulică se efectuează în condiţiile prevăzute la art. 68

până la art. 81.
Art. 34 Încercarea la presiune hidraulică nu este obligatorie dacă de la data efectuării
acesteia nu au trecut mai mult de 24 de luni.
SECŢIUNEA a 6-a
199
Încercarea de etanşeitate
Art. 35 Conductele care lucrează cu fluide din grupa I, conform prevederilor din
Hotărârea Guvernului 584/2004, se supun şi la încercarea de etanşeitate.
Art. 36 Încercarea de etanşeitate se efectuează în condiţiile prevăzute la art. 84 până la

art. 87 de către RSVTI la punerea în funcţiune.
SECŢIUNEA a 7-a
Măsurări de fluaj
Art. 37 În cazul conductelor care lucrează la temperaturi ≥ 440ºC inspectorul de

specialitate din cadrul ISCIR trebuie să verifice rezultatele măsurărilor efectuate, în
conformitate cu art. 14 lit. e).
SECŢIUNEA a 8-a
Art. 38 Verificarea dispozitivelor de siguranţă constă în:

a) verificarea corespondenţei dintre dispozitivele de siguranţă şi documentaţia tehnică de
însoţire a acestora;
b) verificarea marcajelor de conformitate a dispozitivelor de siguranţă;
c) verificarea buletinelor de verificare/reglare a dispozitivelor de siguranţă, dacă este
cazul.
SECŢIUNEA a 9-a
Art. 39 Autorizarea funcţionării conductei se acordă, numai dacă rezultatele verificărilor

tehnice prevăzute la art. 30 alin. (1) lit. d) până la lit. g) sunt corespunzătoare, prin
întocmirea unui proces-verbal de verificare tehnică, al cărui model este prevăzut în anexa
3, în care se consemnează parametrii de funcţionare şi data efectuării următoarei
verificări tehnice periodice (ziua, luna şi anul) cu respectarea prevederilor art. 61 alin.
(1).
Art. 40 (1) Dacă rezultatele verificărilor tehnice sunt necorespunzătoare,

neconformităţile se consemnează în procesul-verbal de verificare tehnică, şi nu se acordă
autorizarea funcţionării conductei.
(2) Este interzisă acordarea autorizării funcţionării conductei cu condiţia îndeplinirii
200
(3) După înlăturarea neconformităţilor deţinătorul/utilizatorul înaintează o nouă solicitare
scrisă la ISCIR însoţită de documentaţia tehnică doveditoare de înlăturare a
neconformităţilor.
(4) După acceptarea de către ISCIR a acestei documentaţii tehnice se reiau verificările
tehnice necesare autorizării conductei.
Art. 41 Conductele autorizate să funcţioneze se înregistrează în evidenţa ISCIR şi se

eliberează cartea conductei.
Art. 42 Cartea conductei trebuie să conţină:

a) documentaţia tehnică menţionată la art. 28 sau art. 29;
1) copertă fixă;
tehnice efectuate;
3) parte prevăzută cu sistem de ataşare a documentelor tehnice şi documentaţiilor
tehnice întocmite pe toată durata de utilizare a conductei;
4) procesele-verbale întocmite de către inspectorii de specialitate din cadrul ISCIR şi
de către RSVTI, dacă este cazul, pe parcursul şi la finalul verificărilor tehnice.
CAPITOLUL IV
UTILIZAREA/EXPLOATAREA CONDUCTELOR
SECŢIUNEA 1
Prevederi generale
referitoare la utilizarea/exploatarea conductei.

asigure pe toată perioada de utilizare a conductei operator autorizat RSVTI.
Art. 45 Autorizarea/reautorizarea RSVTI se efectuează în conformitate cu reglementările

în vigoare.
Art. 46 Dacă în timpul exploatării se constată defecţiuni care pot afecta siguranţa în
funcţionare a conductei operatorul RSVTI are obligaţia să oprească din funcţiune
conducta şI să anunţe de îndată ISCIR despre producerea evenimentului, în vederea luării
măsurilor corespunzătoare.
201
produse prin utilizarea conductelor fără autorizarea funcţionării acordate sau prin
utilizarea necorespunzătoare a acestora.
SECŢIUNEA a 2-a
Condiţii privind utilizarea/exploatarea conductelor
Art. 48 Exploatarea conductelor se face conform prevederilor din documentaţia tehnică.
Art. 49 (1) Deţinătorul/utilizatorul are obligaţia să afişeze în locuri vizibile planul

(traseul) conductelor şi instrucţiunile interne întocmite prin grija RSVTI, pe baza
documentaţiei tehnice.
(2) Instrucţiunile interne cuprind condiţiile de utilizare a conductelor, măsurile care se iau
în caz de avarii sau de întreruperi în funcţionare, lucrările de întreţinere, revizie tehnică
curentă, verificările şi încercările care se efectuează până la data scadentă a următoarei
verificări tehnice periodice.
(3) În instrucţiunile interne se precizează obligaţiile şi responsabilităţile personalului de
deservire a conductelor.
Art. 50 Nu se admite executarea de lucrări de reparare prin sudare, strângeri de şuruburi,

şi altele asemenea, la conductă atunci când aceasta se află în funcţionare.
Art. 51 Verificarea la deschidere-închidere a supapelor de siguranţă se face în modul şi la

intervalele de timp stabilite prin documentaţia tehnică, respectând prevederile prescripţiei
tehnice aplicabile.
Art. 52 Înlocuirea supapelor de siguranţă este admisă numai cu supape identice, iar
operatorul RSVTI al deţinătorului/utilizatorului consemnează înlocuirea într-un proces-
verbal de verificare tehnică, care se ataşează la cartea conductei.
Art. 53 Pentru conductele la care, între supapa de siguranţă şi conductă, sunt montate
membrane de rupere, verificarea supapelor de siguranţă se efectuează cu ocazia opririi
instalaţiei pentru revizie tehnică curentă şi verificare tehnică sau în cazul înlocuirii
membrane de rupere.
Art. 54 (1) La conductele care funcţionează la temperaturi ≥ 440ºC, măsurarea

deformaţiilor remanente se face periodic la un interval de timp de cel mult 30% din
durata de funcţionare stabilită prin documentaţia tehnică a conductei, dar nu mai mult de
30.000 de ore, pe toată durata de funcţionare a conductelor.
(2) Dacă în urma măsurătorilor apare o deformaţie mai mare de 0,5% faţă de diametrul
202
măsurat iniţial, pentru porţiunile drepte de conductă (ţevi) sau 0,5% abatere de la
liniaritate faţă de măsurătorile iniţiale, periodicitatea efectuării măsurătorilor se
micşorează la 15.000 de ore.
(3) Dacă în timpul unei utilizări sub durata de funcţionare stabilită prin documentaţia
tehnică a conductei se constată că deformaţiile au atins 1% faţă de diametrul măsurat
iniţial, pentru porţiunile drepte de conductă (ţevi) sau 1% abatere de la liniaritate faţă de
măsurătorile iniţiale, conductele se opresc din funcţionare în vederea casării conform
prevederilor capitolului X.
Art. 55 În cazul opririi din funcţionare a conductelor, curăţarea la interior şi conservarea

se face conform prevederilor documentaţiei tehnice.
CAPITOLUL V
NEPROGRAMATĂ
SECŢIUNEA 1
Prevederi generale
referitoare la verificarea tehnică periodică şi la verificarea tehnică neprogramată a
conductelor.
Art. 57 Se interzice funcţionarea conductelor cu termenul de valabilitate al autorizării

Art. 58 (1) Verificarea tehnică periodică a conductelor constă în:

a) verificarea exterioară;
b) încercarea la presiune hidraulică;
c) încercarea la presiune pneumatică, acolo unde este cazul;
d) verificarea de etanşeitate, acolo unde este cazul;
e) verificarea dispozitivelor de siguranţă;
f) verificarea fluajului, în cazul conductelor care funcţionează la temperaturi ≥ 440ºC.
(2) Cu ocazia VTP se verifică modul în care a fost exploatată conducta, starea tehnică a
conductei şi a instalaţiilor aferente acesteia, în conformitate cu prevederile prezentei
203
Art. 59 (1) VTP se efectuează de către:
a) inspectorii de specialitate din cadrul ISCIR, pentru conductele care se încadrează
conform diagramelor 1, 2 şi 3 în categoria III şi conform diagramei 4 în categoria II, din
anexa 1;
b) inspectorii de specialitate din cadrul ISCIR sau de către operatorul RSVTI, numai după
obţinerea împuternicirii scrise de la ISCIR, pentru conductele care se încadrează conform
diagramelor 1, 2 şi 3 în categoria II, din anexa 1;
c) operatorul RSVTI pentru conductele care se încadrează conform diagramelor 1, 2, 3 şI
4 în categoria I, din anexa 1.
Art. 60 (1) În vederea efectuării VTP, deţinătorul/utilizatorul trebuie să pregătească

conducta pentru efectuarea tuturor verificărilor şi încercărilor tehnice şi să asigure toate
condiţiile necesare efectuării acestora.
(2) În cazurile în care VTP se efectuează de către inspectorul de specialitate din cadrul
ISCIR, participarea operatorului RSVTI este obligatorie.
(3) Rezultatele verificării tehnice periodice se consemnează în procese-verbale de
verificare tehnică de către inspectorul de specialitate din cadrul ISCIR sau RSVTI, iar
dacă acestea corespund cu prevederile documentaţiei tehnice şi ale prezentei prescripţii
tehnice, se acordă autorizarea funcţionării în continuare, stabilind şi data (ziua, luna şi
anul) următoarei VTP.
(4) Data (ziua, luna şi anul) următoarei VTP, se stabileşte în funcţie de complexitatea,
locul de instalare, condiţiile de mediu, regimul de funcţionare, vechimea în serviciu şi
starea tehnică a conductei, cu respectarea prevederilor art. 61.
(5) Dacă rezultatele VTP sunt necorespunzătoare, neconformităţile se consemnează în
procesul-verbal de verificare tehnică şi nu se acordă autorizarea funcţionării în continuare
a conductei.
deţinătorul/utilizatorul trebuie să transmită la ISCIR o copie a procesului-verbal de
verificare tehnică a conductei în termen de 15 zile de la întocmirea acestuia.
Art. 61 (1) Scadenţa următoarei VTP este de maxim 4 ani pentru verificarea exterioară şI
maxim 8 ani pentru încercarea la presiune.
(2) În cazul conductelor care transportă fluide puternic corozive sau care provoacă
coroziune fisurantă sub sarcină, încercarea de presiune se efectuează o dată la 4 ani
scurte în funcţie de starea tehnică şi vechimea în serviciu a conductei.
Art. 62 (1) Data pentru efectuarea verificării tehnice periodice se stabileşte de către
deţinători/utilizatori de comun acord cu ISCIR, fără să se depăşească termenul scadent.
204
scadente de efectuarea VTP.
SECŢIUNEA a 2-a
Art. 63 VTP se efectuează la termenul scadent precum şi în următoarele cazuri:

a) după o întrerupere a funcţionării conductei mai mare de 2 ani, înainte de repunerea
acesteia în funcţiune;
b) în situaţia în care se impune demontarea integrală a izolaţiei conductei;
d) atunci când inspectorul de specialitate din cadrul ISCIR, sau RSVTI, are motive
e) atunci când este cerută, motivat, de către deţinătorul/utilizatorul conductei.
Art. 64 În vederea efectuării verificării exterioare, conductele se opresc din funcţiune şi
se pregătesc corespunzător.

a) verificarea plăcii de timbru precum şi verificarea existenţei marcajului de conformitate,
atunci când cerinţa de marcare îi este aplicabilă conductei.
b) examinarea stării tehnice a îmbinărilor şi armăturilor;
c) examinarea stării tehnice a sistemelor de susţinere şi a elementelor de dilatare;
d) examinarea stării tehnice a dispozitivelor de siguranţă şi existenţa buletinelor de
verificare/reglare;
e) verificarea eventualelor deformaţii ale elementelor de conductă, în cazul conductelor
care funcţionează la temperaturi ≥ 440ºC.
f) prezentarea procesului-verbal de conservare al conductei, dacă este cazul. alte
verificări şi încercări impuse prin documentaţia tehnică a conductei;
g) alte verificări şi încercări impuse prin documentaţia tehnică a conductei;
Art. 66 (1) Inspectorul de specialitate din cadrul ISCIR poate solicita şi efectuarea altor
examinări în vederea stabilirii stării tehnice a conductelor.
(2) În funcţie de rezultatele obţinute la verificarea exterioară, inspectorii de specialitate
din cadrul ISCIR sau RSVTI, poate solicita efectuarea investigaţiilor/examinărilor cu
character tehnic, dacă este cazul.
Art. 67 Dacă în urma verificării exterioare sau a derulării unor examinări suplimentare
sunt necesare lucrări de reparare, autorizaţia de funcţionare în continuare se acordă numai
după remedierea integrală a defectelor şi efectuarea unei noi verificări exterioare.
SECŢIUNEA a 3-a
205
Încercarea la presiune
Art. 68 (1) Încercarea la presiune, hidraulică sau pneumatică, se efectuează în scopul

verificării rezistenţei şi etanşeităţii elementelor sub presiune şi ale îmbinărilor conductei.
Încercarea se efectuează cu toate armăturile montate, care trebuie să fie în stare perfectă
de funcţionare.
(2) Încercarea la presiune se execută numai după efectuarea unei verificări exterioare cu
Art. 69 (1) Încercarea la presiune hidraulică se efectuează cu apă sau alt lichid şi la o
presiune stabilită prin documentaţia tehnică. Temperatura maximă a lichidului de
încercare nu trebuie să depăşească 50ºC, iar temperatura minimă nu trebuie să fie mai
scăzută de 5ºC.
(2) În cazul în care durata încercării nu este prevăzută în documentaţia tehnică, aceasta nu
trebuie să fie mai mică de 10 minute.
Art. 70 În afară de verificarea la termenul scadent, încercarea la presiune se efectuează şI

în următoarele cazuri:
a) după o întrerupere a funcţionării mai mare de 2 ani, înainte de repunerea în funcţiune a
conductei;
b) cu ocazia demontării integrale a izolaţiei;
c) cu ocazia efectuării unor lucrări de reparare;
d) atunci când inspectorul de specialitate din cadrul ISCIR sau operatorul RSVTI al
deţinătorului/utilizatorului, după caz, are motive temeinice să considere necesară
efectuarea încercării.
Art. 71 Dispozitivele de siguranţă sau diafragmele de măsurare, care nu trebuie să fie

supuse presiunii de încercare, trebuie să fie demontate sau izolate.
Art. 72 Încercarea la presiune hidraulică se efectuează în regimul (cu indicarea creşterii,

menţinerii şi scăderii de presiune şi cu indicarea modului de înregistrare), la presiunea, la
temperatura şi cu fluidul stabilit în documentaţia tehnică a conductei.
Art. 73 În cazul instalaţiilor în care conductele nu pot fi izolate şi separate de restul

echipamentelor, acestea se probează împreună la presiunea de încercare a instalaţiei.
Art. 74 Pentru efectuarea încercării la presiune hidraulică, trebuie respectate următoarele:

a) conducta se prevede obligatoriu cu două manometre de control verificate metrologic;
b) clasa metrologică de precizie a manometrelor de control trebuie să fie cel mult 2,5;
c) manometrele de control se aleg astfel încât valoarea presiunii de încercare să fie citită
206
pe treimea mijlocie a scării gradate;
d) încercarea de presiune hidraulică se execută astfel încât ridicarea şi coborârea
presiunii să se facă continuu şi fără şocuri;
e) în timpul umplerii cu lichidul de încercare trebuie luate măsuri pentru eliminarea
completă a aerului, astfel încât să nu se producă pungi de aer, iar debitul de alimentare cu
lichid se stabileşte astfel încât să permită evacuarea aerului;
f) încercarea la presiune hidraulică se consideră admisă în cazul în care, după expirarea
timpului de încercare stabilit, nu se constată pierderi de presiune, deformaţii remanente
ale elementelor sub presiune sau scurgeri ale lichidului de probă;
g) examinarea suprafeţelor conductei se face numai după reducerea presiunii de
Art. 75 Încercarea la presiune hidraulică se consideră reuşită dacă nu se constată:
a) deformări plastice remanente vizibile, sau fisuri ale elementelor conductei;
b) pierderi ale fluidului de probă la elementele conductei sau la îmbinările
demontabile/nedemontabile ale acestora;
c) scăderea presiunii indicate de manometre.
Art. 76 În cazul deficienţelor indicate la art. 75, acestea se remediază, după care se repetă
încercarea.
Art. 77 După efectuarea încercării la presiune hidraulică cu rezultat corespunzător se

interzice efectuarea de lucrări de sudare, tratament termic şi altele asemenea la
elementele conductei care lucrează sub presiune.
Art. 78 Încercarea la presiune hidraulică se poate înlocui cu o încercare la presiune

pneumatică, efectuată cu aer sau alt gaz neutru, atunci când:
a) masa lichidului introdus în conductă este mare, determinând solicitări exagerate ale
elementelor de susţinere şi a elementelor conductelor respectiv conducând la
dimensionarea exagerată a acestora;
b) există pericol evident de îngheţ;
c) apa dăunează ulterior procesului tehnologic;
d) este prevăzută de producător sau montator în documentaţia tehnică.
Art. 79 (1) Documentaţia tehnică pentru efectuarea încercării la presiune pneumatică

trebuie să conţină detalii complete ale condiţiilor tehnice de efectuare a încercării precum
şI măsurile de protecţia muncii.
207
Art. 80 Încercarea la presiune pneumatică, se efectuează cu respectarea următoarelor
condiţii:
a) îmbinările sudate ale conductei se verifică, înainte şi după efectuarea încercării în
proporţie de 100% prin examinări nedistructive; acest lucru trebuie să fie precizat în
documentaţia tehnică prevăzută la art. 79 alin. (1);
b) valoarea presiunii de încercare se stabileşte conform documentaţiei tehnice prevăzută
la art. 79 alin. (1);
c) presiunea se măreşte uniform şi continuu până la 50% din valoarea presiunii maxime
admisibile, după care creşterea de presiune se face în trepte de circa 10% din valoarea
presiunii maxime admisibile, până la atingerea valorii presiunii de încercare;
d) duratele de menţinere pe fiecare palier de presiune sunt stabilite prin documentaţia
tehnică prevăzută la art. 79 alin. (1).
Art. 81 Încercarea la presiune pneumatică se consideră reuşită dacă:

a) nu se constată deformări plastice remanente vizibile ale elementelor conductei;
b) nu se constată pierderi ale fluidului de probă la elementele conductei sau la îmbinările
demontabile/nedemontabile ale acestora prin controlul cu lichide spumante sau prin alte
metode stabilite prin documentaţia tehnică prevăzută la art. 79 alin. (1);
c) nu se constată scăderea presiunii indicate de manometre.
SECŢIUNEA a 4-a
Verificarea fluajului
Art. 82 (1) Verificarea fluajului se efectuează în cazul conductelor care lucrează la

(2) Verificarea fluajului se efectuează cu ocazia verificării exterioare şi constă în:
a) verificarea valorilor măsurate şi înregistrate în buletinele emise cu această ocazie, prin
grija RSVTI, şi rezultate ca urmare a efectuării unor măsurători în condiţiile şi la
termenele stabilite prin documentaţia tehnică a conductei;
b) măsurători dimensionale, prin sondaj a unor elemente de conductă.
(3) Verificarea îndeplinirii condiţiilor indicate la art. 54.
Art. 83 În cazul în care nu sunt respectate condiţiile indicate la art. 54 alin. (3),
inspectorul
de specialitate din cadrul ISCIR nu acordă autorizarea funcţionării în continuare şi
întocmeşte
un proces-verbal pentru oprirea din funcţionare a conductei în vederea casării.
SECŢIUNEA a 5-a
Încercarea de etanşeitate
208
Art. 84 Încercarea de etanşeitate se efectuează, atunci când este prevăzută în
documentaţia tehnică a conductei, de către RSVTI, înainte de repunerea în funcţiune a
conductei, după demontarea unor elemente ale acesteia sau după o oprire din funcţiune
îndelungată, care poate duce la pierderea etanşeităţii.
Art. 85 Încercarea de etanşeitate se poate efectua cu aer, azot sau cu fluidul de lucru.
Art. 86 Încercarea de etanşeitate constă în menţinerea presiunii indicate în documentaţia

tehnică timp de 30 de minute, dacă prin documentaţie nu este prevăzut altfel, şi se
consideră reuşită dacă:
a) nu se constată pierderi ale fluidului de probă la elementele conductei sau la îmbinările
metode;
b) nu se constată scăderea presiunii indicate de manometre.
Art. 87 În cazul în care rezultatele încercării de etanşeitate sunt corespunzătoare, RSVTI

al deţinătorului/utilizatorului, întocmeşte procesul-verbal de verificare tehnică al cărui
model este prezentat în anexa 3; procesul-verbal se ataşează la cartea conductei.
SECŢIUNEA a 6-a
Art. 88 Verificarea tehnică periodică a dispozitivelor de siguranţă se face conform

Art. 89 Buletinele de verificare/reglare ale dispozitivelor de siguranţă se ataşează la

cartea conductei.
SECŢIUNEA a 7-a
Revizia exterioară

timpul funcţionării conductei şi constă în examinarea tuturor elementelor care contribuie
la funcţionarea conductei în condiţii de siguranţă, şi anume:
a) funcţionarea dispozitivelor de siguranţă şi control, precum şi a instalaţiei de
automatizare acolo unde este cazul;
b) respectarea parametrilor principali ai conductei, ca de exemplu, presiune, temperatură
şi altele asemenea;
209
c) starea părţilor vizibile şi accesibile ale conductei, a suporturilor acesteia, precum şi a
d) existenţa instrucţiunilor de exploatare.
SECŢIUNEA a 8-a
Art. 91 Prevederile prezentei secţiuni se aplică la conductele prevăzute la art. 59 lit. a)

şilit. b).

termenul scadent.
(2) Solicitarea scrisă trebuie să fie însoţită de memoriul tehnic conform art. 93, alin. (3).
Art. 93 (1) Atunci când cerinţele procesului tehnologic nu permit oprirea conductei la
cel mult 12 luni.
(2) Prelungirea autorizării funcţionării se efectuează în baza unui memoriu tehnic
întocmit de deţinătorul/utilizatorul conductei.
a) prezentarea/descrierea conductei;
altele asemenea;
periodică;
data scadentă pentru verificarea exterioară se poate prelungi autorizaţia de funcţionare
până la termenul scadent pentru verificarea exterioară şi încercarea la presiune hidraulică.
analiză a riscurilor, întocmit de persoane juridice autorizate pentru verificări tehnice în
următoarele:
210
altele asemenea;
periodică;
3) evaluarea riscurilor;

verificărilor tehnice sau respingerea solicitării de prelungire a autorizării funcţionării
conductei.
Art. 96 (1) Ca urmare a deciziei continuării verificărilor tehnice, inspectorul de

specialitate din cadrul ISCIR efectuează o revizie exterioară.
(2) Rezultatele verificărilor se consemnează într-un proces-verbal de verificare tehnică
conform modelului din anexa 3 şi dacă acestea sunt corespunzătoare, se acordă
prelungirea autorizării funcţionării conductei, stabilindu-se termenul următoarei verificări
tehnice (ziua, luna şi anul).
CAPITOLUL VI
REPARAREA CONDUCTELOR
SECŢIUNEA 1
Prevederi generale
Art. 97 (1) Repararea conductelor se efectuează de către producătorul acestora, de către

persoanelor juridice care efectuează repararea conductelor precum şi condiţiile de
(2) Cerinţa de autorizare pentru reparare nu se aplică producătorilor care repară conducte
fabricate şi montate de către ei.
referitoare la repararea conductelor şi se aplică tuturor conductelor autorizate în
funcţionare de către ISCIR.
211
Art. 98 Condiţiile privind autorizarea persoanelor juridice care efectuează repararea
conductelor sunt prevăzute în prescripţia tehnică aplicabilă.
Art. 99 Repararea conductelor este consemnată în procese-verbale de verificare tehnică

de către inspectorii de specialitate din cadrul ISCIR sau de către RSVTI, ca urmare a unor
defecţiuni depistate în următoarele situaţii:
a) cu ocazia VTP;
b) cu ocazia derulării unor verificări tehnice în utilizare pentru investigaţii/examinări cu
caracter tehnic;
c) în exploatarea conductei şi semnalate de deţinători/utilizatori prin grija RSVTI.
Art. 100 Lucrările de reparare a conductelor, constau în:

a) înlocuirea, remedierea sau modificarea unor elemente de conductă ca de exemplu
coturi, curbe, compensatoare de dilatare, tronsoane, îmbinările nedemontabile ale
acestora şi altele asemenea;
b) modificări ale izometriei conductei, faţă de documentaţia tehnică, lucrări de
modernizare şi altele asemenea;
c) repararea zonelor de prelevare de material, necesar determinării proprietăţilor
mecanice, fizice şi chimice ale acestuia.
Art. 101 Nu se admite începerea lucrărilor de reparare fără procesul-verbal de acceptare a

începerii lucrărilor de reparare întocmit de către inspectorul de specialitate din cadrul
ISCIR.
Art. 102 (1) Repararea conductelor se face pe baza unei documentaţii tehnice preliminare
de reparare, avizată de către RADTP.
(2) Condiţiile privind atestarea RADTP sunt prevăzute în prescripţia tehnică aplicabilă.
documentaţiilor tehnice preliminare de reparare a conductelor sunt prevăzute la capitolul
XII.
Art. 103 În cazul în care pe parcursul efectuării lucrărilor de reparare apar şi alte defecte
care nu au fost cuprinse în documentaţia tehnică preliminară de reparare, aceasta se
completează şi se prezintă la ISCIR în vederea acceptării.
SECŢIUNEA a 2-a
Art. 104 Înaintea începerii lucrărilor de reparare, reparatorul, cu acordul
212
deţinătorului/utilizatorului conductei, prezintă la ISCIR, în vederea acceptării începerii
lucrărilor de reparare, o documentaţie tehnică preliminară de reparare, avizată de către
RADTP.
Art. 105 Documentaţia tehnică preliminară de reparare, avizată de RADTP trebuie să

cuprindă cel puţin următoarele:
a) memoriul tehnic de reparare care trebuie să conţină:
1) date generale privind conducta,
2) istoricul de funcţionare şi de reparare, precum şi altele asemenea;
3) tehnologii de reparare, lista de proceduri de sudare;
b) schema izometrică a conductei cu precizarea zonei ce urmează a fi reparată, cu
menţionarea tuturor elementelor ce trebuie să fie reparate sau înlocuite, detalii despre
suduri, tehnologie de control;
c) breviarul de calcul de rezistenţă în cazul unor modernizări sau a unor modificări de
izometrie sau/şi tehnologice ale conductei.
Art. 106 În urma analizei documentaţiei tehnice întocmită conform art. 105, acceptarea
începerii lucrărilor de reparare se face prin încheierea unui proces-verbal de verificare
tehnică, ocazie cu care se stabilesc şi eventualele puncte de staţionare obligatorie, însoţit
de un exemplar al documentaţiei tehnice ştampilat de inspectorul de specialitate din
cadrul ISCIR.
Art. 107 Pe parcursul reparaţiei se efectuează verificările prevăzute în memoriul tehnic

de reparare menţionat la art. 105, lit. a) şi verificările stabilite la art. 106. Reparatorul
prezintă inspectorului de specialitate din cadrul ISCIR documentele specifice etapei
respective, precum certificate de inspecţie material, materiale de bază şi de adaos, lista
sudorilor autorizaţi, lista procedurilor de sudare aprobate, buletine de examinări şi altele
asemenea; verificările se finalizează cu încheierea de către inspectorul de specialitate din
cadrul ISCIR de procese-verbale de verificare tehnică.
Art. 108 După finalizarea lucrărilor de reparare, reparatorul întocmeşte şi depune la

ISCIR documentaţia tehnică de reparare, compusă din următoarele documente:
a) documentaţia tehnică preliminară de reparare acceptată conform art. 105;
b) tabelul nominal cu sudorii, autorizaţi de către ISCIR, care au executat lucrările de
sudare, întocmit de RTS;
c) harta marcajelor lucrărilor de sudare efectuate;
d) certificatele de inspecţie material pentru materialele de sudare folosite;
e) documentele de însoţire a elementelor de conductă certificate, dacă este cazul;
f) fişa şi diagrama de tratament termic, dacă este cazul;
g) buletinele cu rezultatele examinărilor nedistructive/distructive efectuate;
213
h) copii ale proceselor-verbale pentru verificările tehnice efectuate pe parcursul lucrărilor
de reparare;
i) procesul-verbal în care sunt consemnate rezultatele încercărilor de casă, în care să fie
specificat că instalaţia poate fi supusă verificărilor tehnice necesare în vederea autorizării
funcţionării acesteia;
j) documentaţiile tehnice pentru subansambluri sau alte dispozitive şi aparate aferente
conductei care au fost înlocuite;
k) declaraţia privind lucrările de reparare efectuate, întocmită conform modelului din
anexa 2.

tehnice:
a) verificarea documentaţiei tehnice de reparare;
b) verificare exterioară, conform prevederilor art. 63 până la art. 67;
c) încercarea la presiune hidraulică, conform prevederilor art. 68 până la art. 81;
d) verificarea dispozitivelor de siguranţă, conform prevederilor art. 88 şi art. 89;
e) încercarea de etanşeitate, conform prevederilor art. 84 până la art. 87.
vederea repunerii în funcţiune a conductei, inspectorul de specialitate din cadrul ISCIR
stabileşte şI data (ziua, luna şi anul) următoarei verificări tehnice periodice, în
Art. 111 Documentaţia tehnică de reparare a conductei se ataşează la cartea conductei.
Art. 112 Efectuarea lucrărilor de reparare se consemnează în registrul de evidenţă a

lucrărilor de montare/reparare conducte conform modelului din anexa 5.
CAPITOLUL VII
TIMBRAREA ŞI RETIMBRAREA CONDUCTELOR
Art. 113 Conductele care fac obiectul prezentei prescripţii tehnice, nu pot fi autorizate să
funcţioneze fără placă de timbru.
Art. 114 Timbrarea/retimbrarea conductelor se face în următoarele situaţii:

a) lipseşte placa de timbru;
b) placa de timbru este deteriorată;
214
c) reducerea parametrilor de funcţionare ai conductei ca urmare a deciziei deţinătorului/
utilizatorului, prin RSVTI;
d) modificarea parametrilor de funcţionare ai conductei ca urmare a unor verificări
tehnice în utilizare pentru investigaţii/examinări cu caracter tehnic a conductei.
Art. 115 Pentru conductele aflate în funcţionare, la care placa de timbru lipseşte sau este
deteriorată, aceasta se poate reconstitui de către deţinători/utilizatori, în baza
documentaţiei tehnice existente sau pe baza marcajelor de pe conducte, dacă este cazul,
din care să rezulte datele iniţiale: parametrii de funcţionare şi numărul de fabricaţie/an.
Art. 116 Placa de timbru este conformă modelului din documentaţia tehnică a conductei,
şI se aplică prin grija operatorului RSVTI al deţinătorului/utilizatorului.
Art. 117 În situaţia prezentată la art. 114 lit. c), placa de timbru este conformă modelului
din documentaţia tehnică a conductei, şi se aplică prin grija operatorului RSVTI al
deţinătorului/utilizatorului cu marcarea noilor parametrii de funcţionare.
Art. 118 (1) În situaţia prezentată la art. 114 lit. d), placa de timbru este conformă
modelului prezentat în raportul final avizat de RADTE, înaintat la ISCIR în urma
efectuării verificărilor tehnice în utilizare pentru investigaţii/examinări cu caracter tehnic
a conductei, şi conţine parametri de funcţionare nou adoptaţi.
(2) Tot cu această ocazie se acordă şi se inscripţionează pe placa de timbru, numărul care
este considerat număr de identificare.
CAPITOLUL X
SCOATEREA DIN UZ ŞI CASAREA CONDUCTELOR
Art. 138 (1) Scoaterea din uz a conductelor se poate face de către deţinător/utilizator în
a) dacă în urma verificărilor tehnice periodice sau în urma investigaţiilor/examinărilor cu
caracter tehnic, conducta nu mai îndeplineşte condiţiile de siguranţă în funcţionare;
b) în condiţiile prevăzute la art. 54 alin. (3);
c) atunci când deţinătorul/utilizatorul renunţă din proprie iniţiativă la acestea.
(2) Oprirea din funcţionare şi conservarea conductei nu înseamnă scoatere din uz.
Art. 139 Conductele scoase din uz se casează prin grija deţinătorului/utilizatorului.
Art. 140 Operaţia de casare a conductei este confirmată printr-un proces-verbal întocmit
de către operatorul RSVTI şi semnat de către deţinător.
215
Art. 141 (1) Placa de timbru a conductei trebuie să fie demontată şi distrusă în
prezenţaoperatorului RSVTI al deţinătorului/utilizatorului. Acest fapt este menţionat în
procesul-verbal încheiat de operatorul RSVTI.
(2) Procesul-verbal se ataşează la cartea conductei
Art. 142 (1) Deţinătorul/Utilizatorul comunică, în scris, scoaterea din uz şi casarea

conductei la ISCIR, în vederea scoaterii din evidenţa proprie a acestuia.
(2) Comunicarea se transmite la ISCIR în termen de 15 zile de la întocmirea proces-
verbal de verificare tehnică conform modelului din anexa 4.
Art. 143 Nu se admite utilizarea conductelor scoase din uz şi casate.

(RSL):
aplicabile;
codurile de proiectare şi normativele folosite;
montare/reparare, consemnând rezultatele într-un proces-verbal;
e) să urmărească execuţia pe faze de lucru a lucrărilor de montare/reparare, din punct de
vedere al respectării prevederilor prescripţiei tehnice şi ale documentaţiei tehnice
h) să confirme avizarea documentaţiei tehnice cu privire la respectarea prevederilor
prezentei prescripţii tehnice, prin aplicarea pe documentaţie a ştampilei conform
modelului de mai jos:
*)
RSL.........................................................
Data: Semnătura:
216
5
ANEXA 1
Diagrame de clasificare a conductelor
(Numerotarea diagramelor este în concordanţă cu Hotărârea Guvernului nr. 584/2004)
217
Diagrama 1 - Conducte conform prevederilor din art. 8 alin. (4) lit. a) paragraf i) din
Hotărârea Guvernului nr. 584/2004
Prin excepţie, conductele metalice pentru fluide destinate să conţină gaze instabile şi care
se
clasifică în categoriile I sau II, conform diagramei 6, trebuie să fie clasificate în categoria
III.
Diagrama 2 - Conducte conform prevederilor din art. 8 alin. (4) lit. a) paragraf ii) din
Prin excepţie, toate conductele metalice pentru fluide destinate să conţină fluide la o
temperatură mai mare de 350C şi care se clasifică în categoria II, conform diagramei 7,
trebuie să fie clasificate în categoria III.
PT C 6-2010
56
218
ANEXA 1
Diagrama 3 - Conducte conform prevederilor din art. 8 alin. (4) lit. b) paragraf i) din
219
Diagrama 4 - Conducte conform prevederilor din art. 8 alin. (4) lit. b) paragraf ii) din
220
P.T. C7/2010 – Dispozitive de siguranţă
CAPITOLUL I
GENERALITĂŢI
SECŢIUNEA 1
Scop
utilizare, verificarea la deschidere/închidere, reparare şi reglare şi scoatere din uz şi
casarea dispozitivelor de siguranţă pentru dispozitive de siguranţă.
SECŢIUNEA a 2-a
Domeniu de aplicare
Art. 2 (1) Prevederile prezentei prescripţii tehnice se aplică dispozitivelor de siguranţă

care echipează instalaţiile/echipamentele sub presiune ce fac obiectul prevederilor
prescripţiilor tehnice aplicabile.
(2) Prin „dispozitive de siguranţă“ se înţeleg „supape de siguranţă şi membrane de
rupere”.
Art. 3 (1) Supapele de siguranţă cu acţiune directă sunt:

a) supape de siguranţă cu arc;
b) supape de siguranţă cu greutate axială;
c) supape de siguranţă cu pârghie şi contragreutate.
(2) Supapele de siguranţă cu acţiune indirectă sunt:
a) supape de siguranţă pilotate;
b) supape de siguranţă cu impuls.
(3) Supape de siguranţă cu acţiune mixtă sunt:
a) supape de siguranţă directe cu arc şi cu acţionare de la distanţă;
b) supape de siguranţă cu arc şi încărcare suplimentară.
(4) Membranele de rupere din punct de vedere constructiv sunt de următoarele tipuri
constructive:
a) membrană bombată convenţional tensionată;
b) membrană bombată cu şanţuri sau rizuri (precrestate tensionate);
c) membrană bombată invers (de colaps);
d) membrană bombată invers (de colaps) cu şanţuri sau rizuri;
e) membrană multistrat.
221
Art. 4 Dispozitivele de siguranţă construite, introduse pe piaţă şi puse în funcţiune
conform reglementărilor în vigoare la data realizării lor pot fi reparate, întreţinute şi
exploatate conform prevederilor prezentei prescripţii tehnice.
Art. 5 Prevederile prezentei prescripţii tehnice nu se aplică la dispozitivele de siguranţă

din componenţa obiectivelor nucleare.
CAPITOLUL II
UTILIZAREA DISPOZITIVELOR DE SIGURANŢĂ
SECŢIUNEA 1
Prevederi generale
Art. 8 (1) Pentru funcţionarea în condiţii de siguranţă, deţinătorii/utilizatorii asigură,

regimul de supraveghere de către operatori RSVTI numiţi în funcţie de numărul şi
complexitatea instalaţiilor/echipamentelor.
(2) Autorizarea/reautorizarea RSVTI se efectuează în conformitate cu prevederile legale
în vigoare.
Art. 9 (1) Utilizarea dispozitivelor de siguranţă se efectuează în conformitate cu

instrucţiunile proprii de utilizare, precum şi cu respectarea instrucţiunilor de utilizare ale
instalaţiei/echipamentului protejat.
(2) Se admite utilizarea dispozitivelor de siguranţă care sunt însoţite de declaraţia de
conformitate şi documentaţia tehnică elaborate de producător.
10
SECŢIUNEA a 2-a
Utilizarea supapelor de siguranţă
Art. 10 (1) Supapele de siguranţă trebuie să lucreze lin sau cu deschidere bruscă, fără
înţepeniri şi fără vibraţii dăunătoare care pot deteriora supapa de siguranţă sau instalaţia.
(2) Ventilul trebuie să se deschidă şi să se menţină la cursa de descărcare ,,hd" şi, de
asemenea, să se închidă etanş, fără bătăi pe scaun sau pe opritor.
(3) Deschiderea, descărcarea şi închiderea supapelor de siguranţă de uz general trebuie să
se încadreze în următoarele limite:
a) abaterea presiunii de reglare ,,a";
a = ± 0,15 bar, atunci când pr ≤5 bar;
a = ± 3 % pr , atunci când pr > 5 bar;
b) creşterea presiunii la deschidere ,,b1":
b1 ≤ 10 %, când pr > 3 bar;
b1 ≤ 0,5 bar, când pr ≤ 3 bar;
c) scăderea presiunii la închidere ,,b2" pentru gaze şi vapori:
222
% ≤ b2 ≤ 15 %, când pr > 3 bar;
b2 ≤ 0,5 bar, când pr ≤ 3 bar;
d) scăderea presiunii la închidere ,,b2" pentru lichide:
2 % ≤ b2 ≤20 %, când pr > 3 bar;
b2 ≤ 0,6 bar, când pr ≤ 3 bar.
Art. 11 Pentru supapele de siguranţă de înaltă performanţă limitele de mai sus vor fi mai
restrânse, după cum urmează:
a) a = ± 3 %, când pr < 23 bar;
b) a = ± 0,7 bar, când pr = 23 ÷ 70 bar;
c) a = ± 1 % pr, atunci când pr > 70 bar;
d) b1 ≤ 2 %, b1 ≤ 3 % sau b1 ≤ 5 %, în funcţie de aplicaţii şi de tipul supapelor de
siguranţă;
e) 2 % ≤ b2 ≤ 10 % sau b2 reglabil în limitele 2 % ÷ 7 %.
11
SECŢIUNEA a 3-a
Utilizarea membranelor de rupere
Art. 12 Membranele de rupere la care, în urma transportului, manipulării sau depozitării

neglijente, au apărut cute, proeminenţe, deformaţii vizibile, zgârieturi sau alte deteriorări
mecanice nu se admit pentru utilizare.
Art. 13 Se respectă cu stricteţe sensul de circulaţie marcat pe inelele (holderele) de fixare

şi, de asemenea, montarea corectă a membranei în dispozitivul de siguranţă.
Art. 14 La montarea unei noi membrane de rupere pe echipamentul sub presiune se

interzice folosirea inelelor de fixare de la alte membrane.
Art. 15 (1) Dispozitivele de siguranţă trebuie să fie montate direct pe echipament sau pe
compartimentele pe care le protejează, pe cât posibil la partea superioară.
(2) Acestea trebuie să fie astfel amplasate încât să fie protejate împotriva deteriorărilor
posibile din exterior şi uşor accesibile pentru verificare şi înlocuire.
(3) În cazuri speciale, când natura fluidului sau construcţia echipamentului/instalaţiei nu
permite montarea dispozitivului de siguranţă direct acesta se poate monta pe racorduri
speciale sau pe conducte de alimentare, cu condiţia ca între sistemul protejat şi
dispozitivul de siguranţă să nu existe armături de închidere.
(4) În cazuri speciale, se poate admite montarea unui robinet de închidere pe conducta
dintre sistemul protejat şi dispozitivul de siguranţă cu condiţia ca, atât timp cât sistemul
se află în funcţiune, robinetul să fie blocat şi sigilat pe poziţia „DESCHIS”.
Art. 16 Dacă membrana de rupere se montează între o supapă de siguranţă şi sistemul
protejat, se are în vedere următoarele:
223
a) presiunea de rupere a membranei nu trebuie să depăşească presiunea maximă
admisibilă de lucru din echipament/instalaţie, la temperatura maximă de lucru;
b) secţiunea de scurgere rezultată după ruperea membranei trebuie să fie cel puţin egală
cu secţiunea de scurgere a racordului supapei de siguranţă;
c) ruperea membranei nu trebuie să afecteze în nici un fel funcţionarea supapei de
siguranţă.
12
Art. 17 Racordurile prin intermediul cărora se face conectarea dispozitivelor de siguranţă
la utilajele tehnologice protejate trebuie să fie consolidate şi rigidizate.
Art. 18 (1) Dispozitivele de siguranţă trebuie să fie prevăzute cu conducte de evacuare a

fluidului, conduse în locuri în care să nu prezinte pericol pentru oameni, animale şi
mediul înconjurător.
(2) Conductele de evacuare trebuie să fie astfel dimensionate încât la evacuarea fluidului
să nu se creeze o contrapresiune după dispozitivul de siguranţă care să micşoreze
capacitatea de evacuare a acestora.
(3) Fluidele toxice trebuie să fie făcute inofensive înainte de a fi evacuate prin măsuri
specifice legislaţiei în vigoare.
(4) Pe conductele de evacuare ale dispozitivelor de siguranţă este interzisă montarea
unor elemente de închidere.
(5) În cazul în care conductele de evacuare sunt conduse la un colector comun, se
montează elemente de închidere pe conductele respective înainte de intrarea în colectorul
comun, pentru preîntâmpinarea accidentelor care pot avea loc la instalaţiile oprite şi
legate la reţeaua în funcţiune şi în aceste cazuri, elementele de închidere se blochează şi
sigilează în poziţia „DESCHIS” pentru instalaţiile în funcţiune şi în poziţia „ÎNCHIS”
pentru instalaţiile oprite.
(6) Conductele de evacuare, suporturile şi ancorele acestora trebuie să fie astfel
construite încât să poată rezista în condiţii de siguranţă deplină la solicitările statice şi
dinamice ce pot rezulta în timpul evacuării fluidului.
Art. 19 Montarea dispozitivelor de siguranţă se face în conformitate cu documentaţia

tehnică de însoţire a echipamentului sub presiune pe care îl deserveşte.
Art. 20 Autorizarea în funcţionare a instalaţiei/echipamentului sub presiune în

conformitate cu prevederile prescripţiilor tehnice specifice nu se efectuează fără existenţa
dispozitivelor de siguranţă verificate/reglate, care le deservesc.
13
224
CAPITOLUL III
VERIFICAREA DISPOZITIVELOR DE SIGURANŢĂ
SECŢIUNEA 1
Prevederi generale
Art. 21 (1) Verificarea dispozitivelor de siguranţă se efectuează de către producătorul

ISCIR a persoanelor juridice care efectuează verificarea dispozitivelor de siguranţă
precum şi condiţiile de înregistrare în Registrul ISCIR al persoanelor juridice autorizate
sunt stabilite în prescripţia tehnică aplicabilă. Obligaţiile şi responsabilităţile persoanelor
fizice sau juridice sunt
prevăzute la capitolul VII din prezenta prescripţie tehnică. Pentru serviciile prestate,
producătorul dispozitivelor de siguranţă sau persoana juridică autorizată pentru
verificarea dispozitivelor de siguranţă, după caz, trebuie să întocmească şi să emită o
declaraţie întocmită conform modelului din anexa 1.
(2) Verificarea dispozitivelor de siguranţă se face cu respectarea prevederilor actelor
referitoare la verificarea dispozitivelor de siguranţă.
(4) Toate constatările referitoare la verificarea dispozitivelor de siguranţă trebuie
consemnate de către inspectorii de specialitate din cadrul ISCIR sau RSVTI în procese
verbale de verificare tehnică, a căror modele, sunt prevăzute în anexele 2 şi 3.
Art. 22 Verificările supapelor de siguranţă constă în efectuarea următoarelor verificări:

a) verificarea în funcţionare la deschidere-închidere;
b) verificarea tehnică periodică.
14
SECŢIUNEA a 2-a
Verificarea în funcţionare la deschidere-închidere a supapelor de siguranţă
Art. 23 Verificarea în funcţionare la deschidere-închidere, se efectuează în următoarele

situaţii:
a) atunci când este prevăzut în instrucţiunile de exploatare al echipamentului/instalaţiei
deservite;
b) în termen de maxim un an de la punerea/repunerea în funcţiune a echipamentului/
instalaţiei deservite;
c) anual, între verificările tehnice periodice al echipamentului/instalaţiei deservite.
225
Art. 24 Verificarea în funcţionare la deschidere-închidere se efectuează de către persoane
juridice autorizate:
a) pe standuri de verificare la închidere-deschidere;
b) "on-line„ la locul de funcţionare, cu echipamente de testare care permit măsurarea
presiunii de declanşare a supapelor de siguranţă.
Art. 25 Verificarea în funcţionare la deschidere-închidere a supapelor de siguranţă, în

condiţiile art. 24, lit. b) se efectuează fără deteriorarea sigiliului.
Art. 26 Verificarea la deschidere-închidere a supapelor de siguranţă constă în efectuarea

a trei deschideri-închideri succesive, iar abaterea presiunii de reglare, ,,a", trebuie să se
încadreze în valorile prevăzute la art. 10 respectiv art. 11.
Art. 27 (1) Dacă rezultatul verificării este corespunzător persoana juridică autorizată
emite bulletin de verificare a funcţionării la deschidere/închidere conform modelului din
anexa 4.
(2) Rezultatele verificării se înscriu în cartea echipamentului/instalaţiei, partea de
evidenţă a verificărilor.
(3) Dacă rezultatul verificării nu este corespunzător, supapa de siguranţă se supune
verificărilor tehnice periodice pe un stand de verificare/reglare al unei persoane juridice
autorizate.
15
SECŢIUNEA a 3-a
Verificarea tehnică periodică a supapelor de siguranţă
Art. 28 Verificarea tehnică periodică a supapelor de siguranţă se efectuează numai pe

standuri de probă ale persoanelor juridice autorizate.
Art. 29 În vederea efectuării verificării tehnice periodice persoanele juridice autorizate,

execută următoarele:
a) verificarea exterioară a supapelor de siguranţă;
b) revizia tehnică a părţilor componente ale supapelor de siguranţă;
c) încercarea la presiune hidraulică a supapelor de siguranţă;
d) verificarea etanşeităţii pentru corpul supapelor de siguranţă;
e) verificarea reglării supapelor de siguranţă;
f) verificarea etanşeităţii ventilului supapelor de siguranţă.
Art. 30 (1) Supapele de siguranţă se supun verificărilor tehnice periodice la scadenţă

conform intervalelor de timp prevăzute pentru verificările tehnice la scadenţă ale
226
echipamentelor/instalaţiilor pe care le deservesc, dacă producătorul nu a prevăzut un
interval de timp mai mic.
(2) Rezultatele verificărilor/încercărilor tehnice se înscriu de către responsabilul cu
supravegherea lucrărilor al persoanelor juridice autorizate, într-un registru de evidenţă al
supapelor de siguranţă verificate/reglate, ţinut la zi şi întocmit conform modelului din
anexa 5.
(3) Buletinul de verificare/reglare al supapei de siguranţă, eliberat de persoana juridică
autorizată se anexează la cartea echipamentului/instalaţiei, partea de evidenţă a
verificărilor.
Art. 31 Dispozitivele de siguranţă cu membrane de rupere, neavând elemente component

mobile, nu necesită întreţinere ci doar o verificare periodică a integrităţii acestora,
efectuată de către
RSVTI al unităţii deţinătoare/utilizatoare de instalaţii/echipamente sub presiune pe care
acestea le deservesc.
Art. 32 Membranele de rupere se înlocuiesc în următoarele situaţii:

a) în toate cazurile de deteriorare constatate;
b) în cazul distrugerii membranei;
c) în cazurile şi la intervalele prevăzute de proiectant sau de producătorului acestora.
16
Art. 33 (1) Verificarea exterioară constă în următoarele examinări şi verificări:
a) examinarea aspectului suprafeţei exterioare a supapelor de siguranţă;
b) verificarea existenţei şi conţinutului marcajelor;
c) verificarea dimensională a acestora.
(2) Verificarea exterioară are drept scop depistarea neconformităţilor care nu permit
utilizarea supapelor de siguranţă.
(3) Supapele de siguranţă se consideră admise la verificarea exterioară dacă:
a) sunt marcate vizibil, lizibil şi durabil;
b) se constată integritatea sigiliului;
c) suprafeţele exterioare nu prezintă defecte.
Art. 34 (1) Revizia tehnică a componentelor supapelor de siguranţă constă în examinarea

pieselor componente pentru depistarea eventualelor uzuri.
(2) În cazul în care se constată deficienţe, piesele uzate se înlocuiesc cu piese noi care
să respecte specificaţiile producătorului.
Art. 35 (1) Încercarea la presiune hidraulică se face numai pe standuri de

verificare/reglare a supapelor de siguranţă ale persoanelor juridice autorizate.
227
(2) Încercarea se face diferenţiat asupra părţii de intrare în amonte de ventil şi asupra
părţii de evacuare în aval de ventil.
(3) La supapele de siguranţă cu carcasă neetanşă se încearcă separat partea de intrare şi
partea de evacuare a corpului, iar la supapele cu corp deschis fără racord de evacuare se
încearcă partea de intrare a corpului.
Art. 36 Presiunea de încercare se stabileşte în funcţie de presiunea de calcul, ţinând

seama de următoarele cerinţe:
a) pentru supapele de siguranţă cu racord de intrare cu flanşă, presiunea de probă la
partea de intrare va fi cel puţin 1,5 x presiunea nominală, dacă nu sunt stabilite în
documentaţia tehnică de însoţire a supapei de siguranţă;
b) presiunea de probă la partea de evacuare va fi cel puţin 1,5 x contrapresiunea maximă,
dacă nu sunt stabilite în documentaţia tehnică de însoţire a supapei de siguranţă;
c) fluidul utilizat pentru încercarea la presiune hidraulică, durata şi temperatura de
încercare a supapei de siguranţă trebuie să fie în conformitate cu prevederile
documentaţiei tehnice de însoţire a acesteia;
d) în cazul în care documentaţia tehnică de însoţire nu prevede condiţii de efectuare a
încercării de presiune hidraulică, supapa de siguranţă va fi probată cu apă la temperatura
de maxim 50ºC, timp de minim 10 minute.
Art. 37 Încercarea la presiune hidraulică se consideră reuşită dacă nu se constată

deformaţii vizibile, fisuri, crăpături sau scurgeri de fluid de probă.
Art. 38 RSL sigilează supapa de siguranţă, întocmeşte declaraţia conform modelului din
anexa 1 pentru lucrările efectuate şi buletinul de verificare/reglare, conform modelului
din anexa 4.
Art. 39 (1) Verificarea etanşeităţii corpului supapelor de siguranţă se efectuează la

supapele complet asamblate şi cu ventilul deschis.
(2) Etanşeitatea se consideră acceptată dacă, după 30 minute de menţinere a presiunii de
probă, nu sunt semne de scăpări vizibile când se încearcă cu lichid sau abur şi sonore
când se încearcă cu aer sau alt gaz.
(3) Pierderile şi criteriile de admisibilitate se determină conform documentaţiei tehnice de
însoţire a supapelor de siguranţă acolo unde acestea sunt prevăzute.
SECŢIUNEA a 4-a
Verificarea reglării supapelor de siguranţă
Art. 40 Verificarea reglării supapelor de siguranţă se efectuează numai pe standuri de
verificare/reglare ale persoanelor juridice autorizate pentru efectuarea acestor activităţi.
228
Art. 41 Starea fizică a fluidului cu care se efectuează reglarea pe stand, trebuie să fie
aceeaşi cu fluidul de lucru al supapei de siguranţă.
Art. 42 Reglarea se verifică prin cel puţin 5 deschideri succesive ale supapei de
siguranţă, iar valorile măsurate „a” „b1” „b2” trebuie să se încadreze în limitele prevăzute
la art. 10 respectiv art. 11.
Art. 43 După efectuarea reglării, responsabilul cu supravegherea lucrărilor, aplică sigiliul

pe supapa de siguranţă verificată.
18
SECŢIUNEA a 5-a
Verificarea etanşeităţii ventilului supapelor de siguranţă
Art. 44 Verificarea etanşeităţii ventilelor supapelor de siguranţă se efectuează numai pe

standuri de verificare-reglare ale persoanelor juridice autorizate pentru aceste activităţi.
Art. 45 Verificarea etanşeităţii se efectuează numai după finalizarea tuturor celorlalte

verificări, la o presiune egală cu 0,9 din presiunea de reglare, având în vedere folosirea
unui fluid cu o stare fizică la fel cu aceea a fluidului de lucru al supapei de siguranţă.
Art. 46 Verificarea etanşeităţii ventilului se consideră reuşită dacă după 30 minute de

menţinere a presiunii de probă nu se constată scurgeri ale fluidului de probă.
CAPITOLUL IV
REPARAREA DISPOZITIVELOR DE SIGURANŢĂ
SECŢIUNEA 1
Prevederi generale
Art. 47 Repararea dispozitivelor de siguranţă se efectuează de către producătorul
ISCIR a persoanelor juridice care efectuează dispozitivelor de siguranţă precum şi
stabilite în prescripţia tehnică aplicabilă. Obligaţiile şi responsabilităţile persoanelor
fizice sau juridice sunt prevăzute la capitolul VII din prezenta prescripţie tehnică. Pentru
serviciile prestate, producătorul dispozitivelor de siguranţă sau persoana juridică
autorizată pentru repararea dispozitivelor de siguranţă, după caz, trebuie să întocmească
şi să emită o declaraţie întocmită conform
229
(2) Repararea dispozitivelor de siguranţă se face cu respectarea prevederilor actelor
referitoare la repararea dispozitivelor de siguranţă.
(4) Condiţiile privind autorizarea persoanelor juridice care efectuează repararea
dispozitivelor de siguranţă sunt prevăzute în prevederile prescripţiei tehnice aplicabile.
(5) Verificarea reparării se efectuează de către RSL al persoanei juridice autorizate.
SECŢIUNEA a 2-a
Etapele reparării supapelor de siguranţă
Art. 48 (1) Lucrările de reparare se execută numai la supapele de siguranţă la care

deţinătorul/utilizatorul prezintă documentaţia tehnică a acestora, care să permită
identificarea tuturor datelor tehnice necesare efectuării lucrărilor de reparare.
(2) Lucrările de reparare se fac în baza unei proceduri de reparare specifice.
(3) Piesele uzate se înlocuiesc obligatoriu cu piese de schimb certificate ca cele utilizate
la execuţia supapelor de siguranţă noi.
Art. 49 (1) Persoana juridică autorizată pentru reparaţii răspunde de calitatea reparaţiei şi
emite declaraţia, conform modelului din anexa 1.
(2) Un exemplar din documentaţia tehnică utilizată la repararea supapei de siguranţă
trebuie păstrată la reparator iar un exemplar se anexează la cartea instalaţiei - partea de
evidenţă a verificărilor a instalaţiei/echipamentului sub presiune pe care o deserveşte.
Art. 50 Persoanele juridice autorizate pentru repararea dispozitivelor de siguranţă trebuie

să deţină un registru de evidenţă a supapelor reparate ţinut la zi, conform modelului din
anexa 6 şi opţional în format electronic.
Art. 51 După repararea supapelor de siguranţă acestea se supun verificărilor şi

încercărilor prevăzute la art. 29, de la lit. a) la lit. f).
Art. 52 Determinarea caracteristicilor de „închidere” şi „deschidere” se face la cel puţin 3

valori ale presiunii de reglare, dintre care 2 valori sunt limitele domeniului de reglare.
Art. 53 Pentru fiecare valoare a presiunii de reglare se efectuează cel puţin 5

„deschideri/închideri” succesive măsurând valorile presiunilor p1, p2, p3 cursa de
descărcare (hd) şi se verifică dacă dispozitivul de siguranţă funcţionează lin sau cu
deschidere bruscă, fără înţepeniri şi fără vibraţii dăunătoare care pot deteriora supapa de
siguranţă sau instalaţia.
230
Art. 54 Supapa de siguranţă trebuie să se deschidă, să se menţină la cursa de descărcare
(hd) şI să se închidă etanş fără bătăi pe scaun sau pe opritor.
SECŢIUNEA a 3-a
Repararea, reglarea şi verificarea supapelor de siguranţă sudate din construcţie pe
echipamentele sub presiune
Art. 55 (1) Repararea/verificarea/reglarea şi verificarea tehnică periodică a supapelor de

siguranţă sudate din construcţie pe echipamentele sub presiune a căror reglare se
efectuează direct pe instalaţia/echipamentul deservit se face în conformitate cu
instrucţiuni tehnice specifice care pot cuprinde şi instrucţiuni de reparare, reglare şi
verificare, fără tăierea şi resudarea sau demontarea acestora de pe
instalaţiile/echipamentele sub presiune deservite.
(2) Instrucţiunile tehnice specifice amintite la alin. (1), se întocmesc, pe baza
documentaţiei elaborate de producătorul echipamentului.
(3) RSL al persoanei juridice autorizate întocmeşte declaraţia, conform anexei 1, pentru
lucrările efectuate şi buletinul de verificare/reglare al supapei, conform anexei 4.
SECŢIUNEA a 4-a
Concluziile reparării supapelor de siguranţa
Art. 56 Supapa de siguranţă reparată se reutilizează numai pe baza declaraţiei pentru

repararea supapei de siguranţă sau pentru lotul de supape de siguranţă reparate conform
modelului din anexa 1 şi a buletinului de verificare/reglare emis după verificarea/reglarea
acesteia/acestora de către persoana juridică autorizată.
Art. 57 RSL al persoanei juridice autorizate sigilează supapa de siguranţă, întocmeşte

declaraţia conform modelului din anexa 1 pentru lucrările efectuate şi buletinul de
verificare/reglare, conform modelului din anexa 4.
PT C 7-2010
21
Art. 58 Un exemplar din documentaţia tehnică utilizată la repararea supapei de siguranţă
se păstrează la reparator iar un exemplar se anexează la cartea instalaţiei - partea de
evidenţă a verificărilor a instalaţiei/echipamentului sub presiune pe care o deserveşte.
CAPITOLUL V
SCOATEREA DIN UZ ŞI CASAREA DISPOZITIVELOR DE SIGURANŢĂ
Art. 59 (1) Scoaterea din uz a dispozitivelor de siguranţă în vederea casării se face în

baza procesului-verbal încheiat de către RSVTI al deţinătorului/utilizatorului
231
instalaţiei/echipamentului deservit, conform modelului de proces-verbal prezentat în
anexa 3.
(2) Procesul-verbal întocmit de RSVTI se anexează la cartea instalaţiei - partea de
evidenţă a verificărilor pe care o deserveşte.
(3) Casarea dispozitivelor de siguranţă se efectuează în următoarele cazuri:
a) la solicitarea deţinătorului/utilizatorului;
b) atunci când în urma efectuării unor reparaţii se constată deficienţe care nu se mai pot
elimina;
c) atunci când în urma efectuării verificărilor şi încercărilor prevăzute la art. 29, de la lit.
a) la lit. f), nu se mai obţin rezultate corespunzătoare.
Art. 60 Deţinătorul/utilizatorul dispozitivelor de siguranţă şi RSVTI al

deţinătorului/utilizatorului, sunt răspunzători pentru utilizarea dispozitivelor de siguranţă
care au fost casate, nu mai corespund din punct de vedere tehnic, sau nu sunt exploatate
corespunzător.
CAPITOLUL VI
Art. 61 (1) ISCIR autorizează persoane juridice pentru următoarele activităţi:

a) verificarea la deschidere/închidere;
b) reparare şi reglare.
(2) ISCIR autorizează următoarele persoane fizice:
a) RSVTI.
CAPITOLUL VII
SECŢIUNEA 1

Art. 64 Persoanele juridice autorizate să efectueze activităţile prevăzute în prezenta
prescripţie tehnică au următoarele obligaţii şi responsabilităţi:
a) să cunoască şi să aplice actele normative în domeniu şi prescripţiile tehnice specifice;
b) să execute lucrările de verificare/reglare/reparare în conformitate cu documentaţia
tehnică de însoţire a supapei;
c) să pregătească şi să prezinte toate documentaţiile tehnice necesare, în timpul şi la
sfârşitul lucrărilor de verificare/reglare/reparare;
d) să folosească la lucrările de reparare prin sudare, persoane juridice autorizate de
ISCIR pentru repararea echipamentelor protejate de supapele de siguranţă;
232
e) să întocmească şi să prezinte documentaţia tehnică prevăzută de prezenta prescripţie
tehnică;
f) să întocmească şi să ţină la zi un registru de evidenţă pentru fiecare categorie de
lucrări pentru care au fost autorizaţi, iar registrele vor fi numerotate şi sigilate de ISCIR;
g) pentru agenţii economici care au subunităţi în teritoriu, va exista pentru fiecare
subunitate un registru de evidenţă a lucrărilor executate;
h) să ia măsuri corespunzătoare astfel ca personalul tehnic propriu, autorizat de ISCIR,
să-şi poată îndeplini în condiţii bune sarcinile prevăzute şi să comunice în scris la ISCIR,
în
raza căreia îşi au sediul, orice schimbare a personalului tehnic respectiv şi până la
definitivarea schimbării personalului tehnic respectiv nu se vor putea efectua lucrări care
fac obiectul autorizaţiei;
i) să ia măsuri corespunzătoare astfel ca RSL să-şi poată îndeplini în bune condiţii
sarcinile prevăzute;23
j) să comunice, în scris, în termen de 15 zile, la ISCIR orice decizie de schimbare a
RSL; să asigure că personalul nou propus efectuează activităţile specifice numai după
nominalizarea acestuia de către ISCIR;
k) să ţină evidenţa supapelor reparare/verificare/reglare în registre al căror modele sunt
prevăzute în anexele 5 şi 6;
l) să ia măsuri corespunzătoare astfel ca RSL să-şi poată îndeplini în condiţii bune
obligaţiile şi responsabilităţile;
m) să desfăşoare activitatea autorizată conform procedurii operaţionale proprii;
n) să aibă dotările tehnice necesare specifice domeniului autorizaţiei;
o) să elibereze la finalizarea lucrărilor de reparare/reglare/verificare la deschidere -
închidere declaraţia întocmită conform modelului din anexa 1.
SECŢIUNEA a 2-a
Obligaţiile şi responsabilităţile responsabilului cu supravegherea lucrărilor
Art. 65 Responsabilul cu supravegherea lucrărilor are următoarele obligaţii şi

responsabilităţi:
aplicabile;
verificare, reparare şi reglare consemnând rezultatele într-un proces-verbal;
e) să urmărească execuţia lucrărilor de verificare, reparare şi reglare, din punct de
vedere al respectării prevederilor prescripţiei tehnice şi ale documentaţiei tehnice;
233
jos:
*)
RSL IMSP..........................................
Data: Semnătura:

i) să aplice sigiliul pe dispozitivul de siguranţă.
234
ANEXA 1
Nr. .................................
Noi, .......................................................................................................................................,
(denumirea completă a persoanei juridice sau persoanei fizice autorizate)
...............................................................................................................................................,
(sediul)
cu Certificat de înregistrare/Autorizaţie
nr. ................................/...........................................,
................................................................................................................................................
(denumirea, tipul sau modelul, numărul lotului, şarjei sau seriei, eventual sursele şi
numărul de exemplare)
............................................................................................................................................
(titlul şi/sau numărul şi data publicării
documentului/documentelor normativ/normative)
................................................... .................................................................
235
ANEXA 4
(model)
Date de identificare persoană juridică autorizată

Autorizaţie nr. ...........................................................
BULETIN DE VERIFICARE/REGLARE1)
(Verificarea la deschidere - închidere şi a presiunii de reglare)
Nr...……….din data……………….
În conformitate cu prevederile legale privind răspunderea asumată pentru
verificarea/reglarea1) supapei de
siguranţă tip: …………………, serie de fabricaţie/lot: …………………………. anul
fabricaţiei:
………………….beneficiar...................................................................................,
supapa de siguranţă a fost verificată la cel puţin 3/51) deschideri succesive, iar valorile
măsurate se încadrează
în abaterile menţionate la art. 10 din prescripţia tehnică PT C 7.
Prin prezentul buletin de verificare/reglare1), garantează că supapa de siguranţă
menţionată anterior a fost
reparată/verificată/reglată1) şi sigilată, având următorii parametri
p r1=..............bar L1/l1=......../.........mm/mm G1=............kg
p r2=..............bar L2/l2=......../.........mm/mm G2=............kg
a =…………………b1=…………………b2=…………………..pr1=…………………
d0=………………… mm
Director (Manager) Responsabil cu supravegherea

(Numele şi prenumel lucrărilor(RSL)
Semnătura şi ştampila) (Numele şi prenumele, semnătura şi ştampila)
- Pentru supapă cu arc se completează presiunea de reglare p r1.

a – abaterea presiunii de reglare,
b1 – creşterea presiunii la deschidere,
b2 – scăderea presiunii la închidere.
- Pentru supapă simplă cu pârghie şi contragreutate se completează:
p r1=..............bar L1/l1=......../.........mm/mm G1=............kg
- Pentru supapă dublă cu pârghie şi contragreutate se completează:
p r1=..............bar L1/l1=......../.........mm/mm G1=............kg
p r2=..............bar L2/l2=......../.........mm/mm G2=............kg
L1/l1 - lungimea braţului mare /lungimea braţului mic
p r1/2 – presiunea de reglare a supapelor de siguranţă
236
Nr.
crt.
juridica deţinatoarePersoană
Producător
1) se elimină ceea ce nu corespund
lot/an fabricaţieiNr. fabricaţie al supapei
Caeacteristicile tehnice ale supapei de
237
siguranta (d0, pr
Registru
Registru
ANEXA 5
ANEXA 6
Numărul buletinului de
verificare/reglare şi data emiteri
Numele si prenumele şi semnatura RSL
Numele si prenumele şi semnatura

executantului
pentru evidenţa supapelor de siguranţă reparate de către persoane juridice autorizate de ISCIR
Alte menţi-uni
pentru evidenţa supapelor de siguranţă verificare/reglarede către persoane juridice autorizate de ISCIR
lot/an fabricaţieiNr. fabricaţie al supapei
Numele si prenumele şi semnatura RSL

Caeacteristicile tehnice ale supapei de
Numărul declaratiei de conformitate
Numele si prenumele şi semnatura

juridica deţinatoarePersoană
siguranta (d, pr
Alte menţi-uni
executantului
Producător
Nr.
crt.
ANEXA 7
(Informativă)
Terminologie suplimentară
Nr.
Termen Simbol Definiţie
crt
Abaterea maximă a valorii presiunii de deschidere la
1 Abaterea presiunii de reglare a
deschideri repetate ale supapei faţă de presiunea de reglare.
Debitul de masă al fluidului de încercare evacuat prin
Capacitatea de evacuare
2 Gm supapă şi măsurat în timpul încercării de determinare a
măsurată
coeficientului experimental de scurgere.
Debitul de masă al fluidului de încercare care teoretic poate
Capacitatea de evacuare fi evacuat prin supapă, calculat pentru condiţiile de
3 Gt încercare, fără a lua în considerare pierderile hidraulice în
teoretică
supapă.
Debitul garantat al fluidului de lucru,evacuat prin supapă la
4 Capacitatea de evacuare G presiunea de descărcare corespunzătoare presiunii de
reglare.
Coeficient de corecţie a Raportul între presiunea de reglare pe stand şi presiunea de
5 presiunii de reglare funcţie de Krt declanşare în instalaţie, în aceleaşi condiţii de
temperatură contrapresiune.
Coeficient experimental de Raportul între capacitatea de evacuare măsurată şi
6 αe
scurgere capacitatea de evacuare teoretică, determinat prin încercări.
7 Coeficient de scurgere atestat α Coeficientul de scurgere pe baza căruia se face calculul de
238
alegere a unei supape de siguranţă. Valoarea acestuia se
stabileşte la evaluarea conformităţii şi reprezintă, de regulă,
90% din coeficientul de scurgere experimental.
Contrapresiunea existentă la partea de ieşire a corpului
8 Contrapresiune la deschidere pc1
supapei, înainte de deschiderea acesteia.
Presiunea manometrică măsurată imediat în amonte de
9 Contrapresiune pc
supapă.
Contrapresiunea maximă creată în timpul descărcării
10 Contrapresiune la descărcare pc2
supapei.
Valoarea maximă a contrapresiunii la care poate funcţiona
11 Contrapresiunea maximă pcmax
supapa.
Diferenţa între contrapresiunea la descărcare şi
Creşterea contrapresiunii la
12 b3 contrapresiunea la deschidere, exprimată procentual în
descărcare
raport cu presiunea de reglare.
Diferenţa între presiunea de descărcare şi presiunea de
Creşterea presiunii la
13 b1 deschidere, exprimată procentual în raport cu presiunea de
deschidere
reglare.
Drumul parcurs de ventil după desprinderea acestuia de pe
14 Cursa h
scaun.
ANEXA 7 (continuare)
Nr.
crt
Cursa la care, în condiţii de funcţionare se termină procesul
de deschidere a supapei. Procesul de deschidere se consideră
terminat:
15 Cursa de descărcare hd 1) în momentul când ventilul ajunge la cursa limită (hd=hc),
dacă la cursa limită b1 ≤ limita admisă;
2) în momentul când se realizează b1=limita admisă, dacă hd
< hc.
16 Cursa limită hc Cursa maximă limitată prin construcţia supapei.
Diametrul minim de Diametrul interior minim în orice secţiune perpendiculară pe
17 d
scurgere axa scaunului, în dreptul sau înaintea acestuia.
18 Diametrul nominal DN Diametrul nominal al racordului de intrare al supapei.
Domeniul de reglare a Limitele valorii presiunii de deschidere între care supapa
19 -
presiunii de deschidere poate fi reglată pentru deschidere.
Fluidul cu care se admite a se efectua una din încercările
20 Fluid de încercare -
prevăzute de prezenta prescripţie tehnică.
21 Fluid de lucru - Fluidul cu care poate funcţiona supapa.
Presiunea de lucru la care supapa începe să se deschidă. Se
consideră că supapa începe să se deschidă în momentul în
22 Presiunea de deschidere p1 care cursa are o valoare măsurabilă sau când efectul produs
de deschidere este sesizat, fiind diferit de efectul produs de
neetanşeitatea ventilului pe scaun.
239
Presiunea de deschidere a unei supape în condiţiile de
funcţionare ale instalaţiei. Aceasta diferă de presiunea de
23 Presiunea de declanşare pL1
reglare, fiind influenţată de contrapresiunea la deschidere şi
de temperatura fluidului de lucru.
Presiunea de lucru la care se termină procesul de deschidere
24 Presiunea de descărcare p2
al supapei.
Presiunea de lucru la care, după o deschidere la cursa de
25 Presiunea de închidere p3
descărcare, supapa se închide etanş.
26 Presiunea de lucru pL Presiunea manometrică măsurată imediat în aval de supapă.
Presiunea de lucru maximă la care poate funcţiona supapa
pe timp nelimitat, la temperatura de lucru a fluidului, în
27 Presiunea de lucru maximă pLmax
condiţiile prevăzute de STAS 2250 sau de documentaţia de
execuţie a supapei.
Presiunea de lucru maximă admisibilă exprimată în bar la
temperatura de 200°C, în condiţiile prevăzute în STAS
28 Presiunea nominală PN 2250. Aceasta este o mărime convenţională care constituie
un criteriu de clasificare a supapelor, precum şi baza
calculului de rezistenţă al supapei.
Presiunea de deschidere la temperatura ambiantă şi la
29 Presiunea de reglare pr funcţionare fără contrapresiune la deschidere, prestabilită
prin reglare şi marcată pe supapă.
ANEXA 7 (continuare)
Nr.
crt
Diferenţa între presiunea de deschidere şi presiunea de
Scăderea presiunii la
30 b2 închidere, exprimată procentual în raport cu presiunea de
închidere
reglare.
Aria minimă neobturată formată între ventil şi scaun când
31 Secţiunea laterală -
ventilul este ridicat la cursa de descărcare.
Aria minimă a orificiului supapei în orice secţiune
32 Secţiunea de scurgere A perpendiculară pe axa scaunului, în dreptul acestuia sau în
amonte de acesta.
Armătură destinată instalaţiilor sub presiune care fără
aportul altei energii decât cea a fluidului de lucru se deschide
automat şi descarcă, într-un circuit secundar, surplusul de
fluid din circuitul principal al instalaţiei. Supapele de
33 Supapă de descărcare -
descărcare nu fac obiectul prescripţiei tehnice PT C 7-2003.
Se asimilează supapelor de descărcare şi supapele de
siguranţă care protejează instalaţiile sub presiune care nu
sunt supuse supravegherii din partea ISCIR-INSPECT.
34 Supapă de siguranţă - Armătură destinată instalaţiilor sub presiune care fără
aportul altei energii decât cea a fluidului de lucru se deschide
automat şi descarcă o cantitate de fluid astfel încât să se
prevină depăşirea accidentală a presiunii maxime admisibile
a instalaţiei. După restabilirea condiţiilor normale de
presiune, supapa se închide automat întrerupând descărcarea
240
în continuare a fluidului din instalaţia sub presiune.
Supapă de siguranţă care este acţionată direct de fluidul de
lucru prin forţa de deschidere exercitată de acesta asupra
Supapă de siguranţă cu
35 - ventilului, căreia i se opune o forţă de închidere exercitată de
acţiune directă
o greutate, de un resort sau de o de pârghie cu
contragreutate.
Supapă de siguranţă Supapă de siguranţă cu acţiune indirectă comandată de o
36 -
pilotată supapă cu acţiune directă (supapă pilot).
Supapă de siguranţă cu acţiune indirectă comandată de la
Supapă de siguranţă cu distanţă de aparate care sesizează presiunea în diferite
37 -
impuls puncte ale instalaţiei şi transmit un impuls de comandă la
atingerea presiunii de reglare.
Supapă de siguranţă cu Supapă de siguranţă a cărei funcţionare este comandată de
38 -
acţiune indirectă un dispozitiv automat acţionat de fluidul de lucru.
Supapă de siguranţă cu Supapă de siguranţă care după declanşare se deschide brusc
39 -
deschidere bruscă până la cursa de descărcare.
Supapă de siguranţă care la cursa de descărcare asigură o
40 - secţiune laterală mai mare decât sau cel puţin egală cu
deschidere completă
secţiunea de scurgere.
ANEXA 7 (sfârşit)
Nr.
crt
Supapă de siguranţă cu Supapă de siguranţă care la cursa de descărcare are o
41 -
deschidere incompletă secţiune laterală mai mică decât secţiunea de scurgere.
Supapă de siguranţă la care deschiderea se face progresiv pe
42 - măsură ce creşte presiunea. Cursa acestor supape creşte
deschidere proporţională
aproximativ proporţional cu depăşirea presiunii de reglare.
Supapă de siguranţă Supapă de siguranţă fără racord de evacuare, la care
43 -
deschisă evacuarea se face direct în atmosferă.
Supapă de siguranţă la care presiunea de deschidere nu este
Supapă de siguranţă
44 - influenţată de valoarea contrapresiunii la deschidere (de
echilibrată
exemplu: supape cu burduf sau cu piston).
Supapă de siguranţă la care spaţiul din aval de ventil este
45 Supapă de siguranţă etanşă -
etanş.
Supapă de siguranţă la care evacuarea fluidului se face
46 Supapă de siguranţă închisă -
printr-un racord.
Supapă de siguranţă cu acţiune directă la care forţa de
47 - etanşare este mărită prin intermediul unei încărcări
încărcare suplimentară
suplimentare controlate prin acţionare indirectă.
Supapă de siguranţă Supapă de siguranţă la care spaţiul supapei din aval de ventil
48 -
neetanşă este neetanş.
Temperatura fluidului din instalaţia sub presiune în amonte
49 Temperatura de lucru tL
de supapă.
50 Temperatura de lucru tLmax Temperatura maximă admisă de lucru la care supapa poate
241
maximă funcţiona pe timp nelimitat.
Temperatura de lucru Temperatura minimă admisă de lucru la care supapa poate
51 tLmin
minimă funcţiona pe timp nelimitat.
ANEXA 10
Proprietăţile unor fluide
10.1 Gaze
Tabelul1
Densitatea ρ
Masa
Nr. Denumirea Formula la 00C şi Constanta
molară M k=cp/cv βcr Ψmax
crt. gazului chimică 760 mmHg gazului, R
(kg/kmol)
(kg/m3)
1 Acetilena C2H2 26,04 1,1709 319,559 1,23 0,559 0,463
2 Acid bromhidric HBr 80,924 3,6440 102,872 1,36 0,535 0,479
3 Acid clorhidric HCl 36,465 1,6391 228,005 1,42 0,525 0,487
4 Acid iodhidric HI 127,93 5,7890 65,116 1,40 0,528 0,484
5 Aer 28,96 1,2928 187,041 1,40 0,528 0,484
6 Amoniac NH3 17,031 0,7714 488,175 1,32 0,542 0,474
7 Argon Ar 39,944 1,7839 208,195 1,67 0,487 0,514
8 Azot N2 28,016 1,2505 296,749 1,40 0,528 0,484
9 Dioxid de carbon CO2 44,01 1,9748 188,778 1,31 0,544 0,472
10 Dioxid de sulf SO2 64,06 2,9263 129,840 1,40 0,528 0,484
11 i-butan C4H10 58,12 2,6680 143,177 - - -
12 n-butan C4H10 58,12 2,7030 143,177 1,11 0,583 0,446
13 Clor Cl2 70,914 3,2200 117,288 1,34 0,539 0,477
14 Clorură de metil CH3Cl 50,49 2,3070 164,752 1,20 0,565 0,459
15 Clorură de nitrosil NOCl 65,465 2,9919 126,800 - - -
16 Cianogen, dicianură C2N2 52,04 2,3200 162,790 1,26 0,553 0,467
17 Difluordiclormetan CF2Cl2 20,92 5,0830 68,771 1,14 0,576 0,450
18 Etan C2H6 30,07 1,3560 276,744 1,22 0,561 0,461
242
19 Eter dimetilic C2H6O 46,07 2,1097 180,442 1,11 0,583 0,446
20 Etilenă C2H4 28,05 1,2605 296,651 1,24 0,557 0,464
21 Fluor F2 38,00 1,6950 218,688 - - -
22 Fluorură de metil CH3F 34,03 1,3450 244,284 - - -
23 Heliu He 4,002 0,1785 2079,010 1,66 0,488 0,513
24 Hidrogen H2 2,0156 0,08987 4121,735 1,41 0,527 0,485
25 Hidrogen arseniat H3As 77,93 3,4800 106,892 - - -
26 Hidrogen fosfat PH3 34,04 1,5300 244,186 - - -
27 Hidrogen sulfurat H2S 34,08 1,5392 244,186 1,30 0,546 0,472
28 Kripton Kr 83,70 3,7400 100,322 1,68 0,485 0,515
29 Metan CH4 16,04 0,7168 518,722 1,30 0,546 0,472
30 Metilamină CH5N 31,06 1,3900 267,722 - - -
31 Neon Ne 20,183 0,8999 411,683 1,67 0,487 0,514
32 Monooxid de azot NO 30,008 1,3402 277,136 1,40 0,528 0,484
33 Monooxid de carbon CO 28,01 1,2500 296,945 1,40 0,528 0,484
34 Oxigen O2 32,00 1,42895 259,778 1,40 0,528 0,484
35 Oxisulfură de carbon COS 60,07 2,7200 139,254 - - -
36 Ozon O3 48,00 2,2200 173,382 1,29 0,548 0,471
ANEXA 10(sfârşit)
Tabelul 1 (continuare)
Densitatea ρ
Masa
Nr. Denumirea Formula la 00C şi Constanta
molară M k=cp/cv βcr Ψmax
crt. gazului chimică 760 mmHg gazului, R
(kg/kmol)
(kg/m3)
37 Propan C3H8 44,09 2,0190 188,778 1,14 0,576 0,450
38 Propilenă C3H6 42,08 1,9150 197,996 - - -
39 Protoxid de azot N2O 44,016 1,9780 188,876 1,31 0,544 0,473
40 Xenon Xe 131,3 5,8900 63,841 1,66 0,488 0,513
OBSERVAŢIE : Atunci când k este necunoscut, se consideră acoperitor k=1,01 ( a se vedea tabelul 2 poz. 5 de la
pct. 10.2).
10.2 Vapori
Tabelul 2
Nr.
Denumire k βcr Ψmax
crt.
1 Abur saturat uscat 1,14 0,576 0,450
2 Abur supraîncălzit 1,30 0,546 0,473
3 Difil 1,05 0,596 0,437
4 Freon 1,10 0,585 0,444
5 Vapori cu k necunoscut 1,01 0,604 0,430
243
P.T. C8/2010 – instalaţii de distribuţie gaze petroliere lichefiate
CAPITOLUL I
GENERALITĂŢI
SECŢIUNEA 1
Scop
instalarea, montarea, autorizarea funcţionării, exploatarea, verificarea tehnică periodică,
întreţinerea, repararea, verificări tehnice în utilizare pentru investigaţii/examinări cu
character tehnic pentru instalaţiile GPL.
SECŢIUNEA a 2-a
Domeniu de aplicare
Art. 2 Prevederile prezentei prescripţii tehnice se aplică următoarelor categorii de

instalaţii de distribuţie GPL:
a) instalaţii de distribuţie GPL la autovehicule, tip SKID (monobloc);
NOTĂ: Instalaţiile de distribuţie GPL la autovehicule, tip SKID (monobloc), construite
după 01.01.2004, data intrării în vigoare a Hotărârii Guvernului nr. 752/2002, abrogată
ulterior de Hotărârea Guvernului nr. 584/2004, cu modificările şi completările ulterioare,
244
poartă marcaj de conformitate "CE", iar după introducerea pe piaţă se supun legislaţiei
naţionale; pentru aceste instalaţii prezenta prescripţie tehnică se aplică pentru activităţile
(exclusiv montarea) care se efectuează după introducerea pe piaţă.
b) instalaţii de distribuţie GPL la autovehicule, montate la locul de funcţionare;
c) instalaţii de distribuţie GPL la consumatori casnici şi/sau industriali, montate la locul
de funcţionare.
NOTĂ: Instalaţiile de distribuţie GPL de la lit. b) şi c) sunt construite din subansambluri
şi părţi componente care fac obiectul Hotărârii Guvernului nr. 584/2004, cu modificările
şI completările ulterioare, şi care se montează la locul de funcţionare; subansamblurile
poartă marcaj de conformitate "CE" iar lucrările de montare care se efectuează la locul de
funcţionare (sub responsabilitatea utilizatorului) se supun legislaţiei naţionale, pentru
ansamblul final neaplicându-se marcaj de conformitate; pentru aceste instalaţii prezenta
prescripţie tehnică se aplică pentru activităţile (inclusiv montarea) care se efectuează
după introducerea pe piaţă a subansamblurilor.
Art. 3 Recipientele sub presiune din componenţa instalaţiilor GPL se pot instala:
a) suprateran;
b) suprateran acoperit cu pământ sau nisip;
c) subteran acoperit cu pământ sau nisip.
Art. 4 (1) Instalaţiile GPL şi echipamentele din componenţa acestora trebuie să

corespundă condiţiilor climaterice din România, după cum urmează:
a) temperatura maximă admisibilă de lucru: + 50ºC;
b) temperatura minimă admisibilă de lucru: între - 40ºC şi - 20ºC.
(2) În cazul în care temperatura maximă admisibilă de lucru declarată de documentaţia
recipientelor din componenţa instalaţiilor de distribuţie GPL are valoarea + 40ºC, prin
documentaţia tehnică de instalare/documentaţia tehnică preliminară de montare, trebuie
prevăzute măsuri compensatorii prin care să se evite în timpul funcţionării depăşirea
acestei temperaturi.
Art. 5 Prezenta prescripţie tehnică nu se aplică instalaţiilor GPL (recipientele şi

conductele aferente) din cadrul liniilor tehnologice de producere a GPL şi depozitelor
industriale; aceste instalaţii sunt supuse prevederilor prescripţiilor tehnice specifice.
CAPITOLUL II
INSTALAREA ŞI MONTAREA INSTALAŢIILOR GPL
SECŢIUNEA 1
Prevederi generale

245
instalaţiile GPL pot fi instalate/montate numai dacă sunt respectate prevederile prezentei
(2) Instalarea/montarea instalaţiilor GPL se efectuează de către producătorul acestora, de
către persoane juridice autorizate de ISCIR sau de către persoane juridice autorizate de
ISCIR a persoanelor juridice care efectuează instalarea/montarea instalaţiilor GPL
precum şi condiţiile de înregistrare în Registrul naţional al persoanelor juridice autorizate
de ISCIR sunt stabilite în prescripţia tehnică aplicabilă. Obligaţiile şi responsabilităţile
persoanelor fizice sau juridice sunt prevăzute la capitolul XII din prezenta prescripţie
tehnică.
(3) Cerinţa de autorizare pentru instalare/montare nu se aplică producătorilor care
instalează/montează instalaţii GPL fabricate de către ei.
SECŢIUNEA a 2-a
Avizul obligatoriu de instalare
Art. 9 (1) Instalaţiile GPL sunt instalate/montate numai după obţinerea, în prealabil, a
avizului obligatoriu de instalare eliberat de ISCIR. Pentru o instalaţie GPL, aşa cum este
prevăzută în documentaţia tehnică de instalare, se eliberează un singur aviz obligatoriu de
instalare.
(2) În avizul obligatoriu de instalare se precizează caracteristicile tehnice principale ale
tuturor recipientelor din componenţa instalaţiilor GPL. În cazul modificării instalaţiilor
GPL prin introducerea/înlocuirea unui recipient/unor recipiente sau în cazul montării
instalaţiilor GPL pe alt amplasament, trebuie obţinut un nou aviz obligatoriu de instalare.
13
Art. 10 (1) Obţinerea avizului obligatoriu de instalare pentru o instalaţie GPL este
responsabilitatea persoanei deţinătoare/utilizatoare.
(2) Pentru obţinerea avizului obligatoriu de instalare, deţinătorul/utilizatorul instalaţiei
GPL transmite la ISCIR următoarele documente:
a) cererea de obţinere a avizului obligatoriu de instalare a instalaţiei GPL;
b) documentaţia tehnică de însoţire conform art. 12.
(3) Documentaţia tehnică este verificată şi avizată de către responsabilul cu avizarea
documentaţiei tehnice de instalare RADTI.
Art. 11 Cererea de obţinere a avizului obligatoriu de instalare a instalaţiei GPL cuprinde:

a) denumirea şi adresa deţinătorului/utilizatorului;
b) locul de instalare a instalaţiei GPL.
246
Art. 12 (1) Documentaţia tehnică de însoţire necesară pentru obţinerea avizului
obligatoriu de instalare al instalaţiei GPL constă din:
a) memoriul tehnic cuprinde cel puţin următoarele date:
1) date generale: denumirea deţinătorului/utilizatorului, amplasament;
2) date referitoare la instalaţia GPL, inclusiv date referitoare la recipientele din
componenţa acesteia: tipul, producătorul, parametrii principali (presiune, temperatură,
volum, tipul de GPL);
3) date tehnice: suprafaţa necesară, amenajări, distanţe de siguranţă, soluţii
constructive;
4) iluminatul perimetral în spaţii publice pentru instalaţiile de distribuţie GPL la
autovehicule;
5) sisteme de distribuţie GPL: caracteristicile principale ale instalaţiei şi elementele
constructive;
6) sisteme de siguranţă tehnologică pentru instalaţiile de distribuţie GPL la
autovehicule;
7) soluţii constructive pentru montarea recipientelor acoperite, îngropate;
8) zonare „Ex”;
9) tehnologia şi modul de operare al instalaţiei;
10) date privind funcţionarea instalaţiilor GPL;
11) necesarul de personal autorizat de ISCIR pentru instalaţiile de distribuţie GPL la
autovehicule;4
12) incidente: intervenţia în caz de urgenţă şi avarie;
13) măsuri de siguranţă în exploatare;
14) date privind regimul de conservare al instalaţiei GPL;
15) date privind aparatele consumatoare de GPL pentru instalaţiile GPL de distribuţie la
consumatorii casnici şi industriali;
16) instrucţiuni privind prevenirea şi stingerea incendiilor la instalaţia GPL;
17) instrucţiuni privind siguranţa şi igiena muncii la instalaţia GPL, după caz.
b) partea desenată cuprinde cel puţin:
1) schema izometrică a conductelor verificată în privinţa respectării prevederilor
prezentei prescripţii tehnice şi avizată conform ISCIR; schema izometrică a conductelor
nu este necesară la instalaţiile GPL tip SKID;
2) schema de automatizare, din care să reiasă modul de funcţionare a instalaţiei GPL
şi echiparea cu aparatură de măsură, control şi protecţie a acesteia, după caz;
3) planul de situaţie cu destinaţia şi construcţia clădirilor şi instalaţiilor învecinate, faţă de
amplasamentul instalaţiei GPL (scara: 1/100), verificat pentru domeniul „C” de către
specialistul verificator de proiecte atestat conform Legii nr. 10/1995;
4) planul general şi secţiunile referitoare la amplasare a instalaţiei GPL (scara: 1/100),
247
precum şi planul de zonare „Ex” pentru instalaţia GPL şi inclusiv locul de staţionare a
cisternei pentru alimentare/descărcare, verificate pentru domeniul „C” de către
specialistul verificator de proiecte atestat conform Legii nr. 10/1995. Planul general şi
secţiunile referitoare la amplasare a instalaţiei GPL şi planul de zonare „Ex” sunt vizate
de ISCIR spre neschimbare.
(2) În cazul recipientelor acoperite, îngropate se prezintă suplimentar planul instalaţiei
GPL cu secţiuni longitudinale şi transversale (scara: 1/50 sau 1/100) conţinând toate
cotele dintre
elementele de construcţie şi elementele instalaţiei GPL.
(3) Documentaţia tehnică pentru obţinerea avizului obligatoriu de instalare cuprinde şi
măsuri compensatorii privind parametrii tehnici de funcţionare declaraţi de producătorul
recipientului/instalaţiei GPL, dacă este cazul.
Art. 13 (1) Eliberarea avizului obligatoriu de instalare se face de către ISCIR. Modelul
avizului obligatoriu de instalare este prezentat în anexa 1.
(2) Persoanele juridice autorizate de ISCIR pentru instalare/montare nu au voie să
înceapă lucrările de instalare/montare a instalaţiei GPL în cazul lipsei avizului obligatoriu
de instalare.
15
SECŢIUNEA a 3-a
Instalarea instalaţiilor GPL tip SKID
Art. 14 (1) Instalarea instalaţiilor GPL tip SKID se efectuează conform documentaţiei
tehnice ce a stat la baza obţinerii avizului obligatoriu de instalare conform prevederilor
(2) Verificarea tehnică a instalaţiei GPL tip SKID, în timpul şi la finalul lucrărilor de
instalare se efectuează de către responsabilul cu supravegherea lucrărilor RSL al
persoanei juridice care efectuează instalarea.
(3) Instalaţiile GPL tip SKID la care se obţin rezultate corespunzătoare sunt supuse
examinărilor şi verificărilor în vederea obţinerii autorizarea funcţionării de la ISCIR.
SECŢIUNEA a 4-a
Montarea instalaţiilor GPL (cu excepţia instalaţiilor GPL tip SKID)
Art. 15 (1) Prevederile prezentei prescripţii tehnice referitoare la montare se aplică

instalaţiilor GPL care conform documentaţiei tehnice de execuţie se construiesc pe
subansambluri, urmând ca părţile componente să fie asamblate la locul de funcţionare de
către o persoană juridică montatoare, alta decât cea constructoare.
(2) În cazul în care montarea instalaţiilor GPL se execută de către persoana juridică
248
constructoare care aplică marcajul de conformitate, prevederile prezentei prescripţii
tehnice referitoare la montare nu sunt aplicabile.
Art. 16 Montarea instalaţiilor GPL se efectuează pe baza unei documentaţii tehnice

preliminare de montare care trebuie să fie avizată, înainte de începerea lucrărilor de
montare, de către un responsabil cu avizarea documentaţiei tehnice preliminare de
montare/reparare RADTP.
Art. 17 Toate subansamblurile şi părţile componente, care urmează să fie montate şi sunt
supuse prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 584/2004 cu modificările şi completările
ulterioare, trebuie să poarte marcajul de conformitate.
Art. 18 (1) La instalaţiile GPL de distribuţie la consumatorii casnici şi/sau industriali se

utilizează 3 trepte de presiune:
a) treapta I - presiune înaltă, cuprinsă între 18 şi 2 bar, inclusiv;
b) treapta II - presiune medie, cuprinsă între 2 şi 0,05 bar, inclusiv;
c) treapta III - presiune joasă, sub 0,05 bar.
(2) În instalaţiile GPL de distribuţie la consumatorii industriali se pot utiliza toate treptele
de presiune menţionate anterior.
(3) În instalaţiile GPL de distribuţie la consumatorii casnici se utilizează numai treptele
de medie şi joasă presiune, imediat după ieşirea din recipientul (recipientele) de stocare şi
până la limita clădirilor, iar în clădiri numai treapta de joasă presiune.
Art. 19 Pe racordurile de distribuţie GPL, fază gazoasă sau lichidă (în cazul existenţei
vaporizatoarelor), ale instalaţiilor GPL, se montează robinete de închidere sau dispozitive
de reglare sau blocare, care limitează sau opresc complet livrarea de GPL în caz de
necessitate sau în caz de avarie a conductei de distribuţie.
Art. 20 Instalaţiile GPL trebuie să fie protejate cu dispozitive de siguranţă împotriva

creşterii presiunii peste limitele de funcţionare admise.
Art. 21 Dispozitivele de siguranţă sunt astfel montate încât GPL să fie evacuat liber (fără
obstacole) în atmosferă. Acestea sunt protejate împotriva acumulării de condensat şi
formării de obstacole care să reducă din capacitatea de evacuare.
Art. 22 (1) Racordurile (traseele) de purjă trebuie să fie protejate împotriva manevrării
neautorizate.
(2) Manevrarea se face numai de persoane juridice autorizate pentru întreţinere.
Art. 23 La execuţia lucrărilor de montare, persoanele juridice autorizate ISCIR pentru

activitatea de montare, respectă şi prevederile celorlalte prescripţii tehnice aplicabile în
249
vigoare.
Art. 24 Verificarea tehnică a instalaţiei GPL, în timpul şi la finalul lucrărilor de montare,

se efectuează de către responsabilul cu supravegherea lucrărilor RSL al persoanei juridice
montatoare, atestat de către ISCIR.
17
Art. 25 (1) După montare, persoana juridică care a efectuat lucrările de montare
întocmeşte o documentaţie tehnică în care sunt cuprinse următoarele:
a) documentaţia tehnică preliminară de montare avizată de responsabilul cu avizarea
documentaţiei tehnice preliminare de montare/reparare RADTP;
b) certificatele de inspecţie ale materialelor de bază şi de adaos utilizate la execuţia
elementelor instalaţiei GPL; declaraţii de conformitate pentru armături, dispozitive de
siguranţă şi altele asemenea;
c) lista procedurilor de sudare aprobate folosite în execuţia îmbinărilor sudate, întocmită
de RTS, la care se ataşează fişele de aprobare, în conformitate cu prevederile prescripţiei
tehnice referitoare la aprobarea procedurilor de sudare, în copie;
d) tabelul nominal cu sudorii autorizaţi conform, prevederilor prescripţiei tehnice
e) buletinele cuprinzând rezultatele examinărilor, verificărilor şi încercărilor efectuate de
aplicabilă;
f) procesul-verbal în care sunt consemnate rezultatele încercărilor de casă, în care să se
specifice că instalaţia GPL se poate supune verificărilor tehnice în scopul autorizării
funcţionării;
g) declaraţia pentru lucrările de montare a instalaţiei GPL din care să rezulte că s-a
respectat documentaţia tehnică preliminară de montare avizată.
(2) Documentaţia tehnică prevăzută la alin. (1) trebuie să rămână la deţinător/utilizator.
(3) Pe instalaţia GPL se aplică la final placa de timbru conform documentaţiei tehnice.
(4) Instalaţiile GPL la care se obţin rezultate corespunzătoare sunt supuse examinărilor şi
verificărilor în vederea obţinerii autorizarea funcţionării de la ISCIR.
18 CAPITOLUL III
AUTORIZAREA FUNCŢIONĂRII
SECŢIUNEA 1
Prevederi generale
Art. 26 (1) Instalaţiile GPL care fac obiectul prezentei prescripţii tehnice pot fi date în
exploatare numai dacă deţinătorul/utilizator a obţinut autorizarea funcţionării conform
250
referitoare la punerea în funcţiune şi autorizarea funcţionării instalaţiilor GPL.
Art. 27 Se admite autorizarea funcţionării următoarelor tipuri de instalaţii GPL:

a) instalaţii GPL noi care respectă cerinţele privind introducerea pe piaţă stabilite de
reglementările naţionale care transpun directivele europene aplicabile: HG 584/2004
b) instalaţii GPL vechi care au mai funcţionat şi:
I. care respectă cerinţele privind introducerea pe piaţă stabilite prin directivele
europene aplicabile;
II. care au fost construite anterior intrării în vigoare a directivelor europene specifice,
şi care au fost introduse pe piaţă cu respectarea reglementărilor naţionale ale statului în
care au fost construite;
europene aplicabile.
NOTĂ: 1) Directivele europene aplicabile sunt: 97/23/EC - Echipamente sub presiune–
(referitor la la proiectarea, fabricarea şi evaluarea conformităţii echipamentelor sub
presiune şi a ansamblurilor care au o presiune maximă admisibilă PS mai mare de 0,5 bar
şi care stabileşte condiţiile de introducere pe piaţă a acestora)
2) Instalaţiile GPL care se montează la locul de funcţionare, trebuie să respecte,
suplimentar, prevederile prezentei prescripţii tehnice referitoare la montare.
Art. 28 Autorizarea funcţionării instalaţiilor GPL se efectuează de către inspectorul de
specialitate din cadrul ISCIR, completând procesul-verbal conform modelului din anexa
2.
19
Art. 29 Obţinerea autorizării funcţionării emise de ISCIR nu absolvă persoana juridică de
SECŢIUNEA a 2-a
Art. 30 Instalaţiile GPL trebuie să fie însoţite de următoarea documentaţie tehnică, după
caz:
a) pentru instalaţii GPL noi, documentaţia tehnică stabilită potrivit cerinţelor Hotărârii
Guvernului nr. 584/2004 cu modificările şi completările ulterioare;
b) pentru instalaţii GPL vechi:
1) care provin din Uniunea Europeană:
I. fabricate ulterior intrării în vigoare a Directivei Europene 97/23/EC, documentaţia
tehnică stabilită potrivit acesteia;
251
II. fabricate anterior datei de introducere în vigoare a Directivei Europene 97/23/EC,
documentaţia tehnică întocmită conform reglementărilor naţionale aplicabile în ţara de
provenienţă (se au în vedere cerinţele similare din prescripţiile tehnice);
lit. g).
Art. 32 Pentru obţinerea autorizării funcţionării, deţinătorul/utilizatorul instalaţiilor GPL,

solicită în scris la ISCIR, efectuarea verificărilor conform prevederilor prezentei
prescripţii tehnice, înaintând următoarele documente:
a) copia avizului obligatoriu de instalare;
b) documentaţia tehnică a instalaţiilor GPL astfel:
1) pentru instalaţiile GPL tip SKID, noi:
I. instrucţiuni de operare pentru instalare/montare, exploatare şi întreţinere;
II. limitele de operare în siguranţă şi bazele de proiectare inclusiv condiţiile de
operare anticipate şi condiţiile de proiectare admise, durata de funcţionare estimată, codul
de proiectare utilizat, coeficienţi de îmbinare a elementelor sub presiune şi toleranţa la
III. caracteristicile de proiectare reprezentative pentru durata de viaţă a instalaţiei
GPL, după caz;
IV. posibilele pericole care nu sunt prevenite prin proiectare sau prin măsuri de
protecţie, care se pot ivi datorită exploatării necorespunzătoare anticipabile, după caz;
V. documente tehnice, desene, scheme, diagrame necesare pentru înţelegerea
completă a instrucţiunilor menţionate la pct. I.;
VI. informaţii despre părţile care pot fi înlocuite, după caz;
2) pentru instalaţiile GPL noi, (cu excepţia instalaţiilor GPL tip SKID): documentaţia
tehnică menţionată la 1), completată cu documentaţia tehnică de montare conform art. 25;
3) pentru instalaţiile GPL vechi: documentaţia tehnică acceptată ISCIR, în cazul
instalaţiilor GPL menţionate la art. 30 lit. b), pentru care au fost efectuate
c) buletinele/certificatele de reglare a dispozitivelor de siguranţă la valoarea presiunii
stabilită prin documentaţia tehnică; în cazul în care de la data reglării supapei de
siguranţă au trecut mai mult de 12 luni este necesară verificarea acesteia conform
prevederilor prescripţiei tehnice specifice;
d) copie după contractul încheiat cu o persoană juridică autorizată de către ISCIR pentru
activitatea de întreţinere (cu excepţia cazului în care deţinătorul/utilizatorul este şi
persoană juridică autorizată de ISCIR pentru întreţinere);
252
e) lista operatorilor instalaţiilor de îmbuteliere GPL, care sunt autorizaţi de către ISCIR
(numele şi prenumele, funcţia, nr. autorizaţie ISCIR, nr. şi data ultimului proces-verbal
ISCIR din care să reiasă că autorizaţiile sunt în termenul de valabilitate);
f) declaraţia pe proprie răspundere a solicitantului în care să se menţioneze ultimul loc de
funcţionare a instalaţiei GPL (pentru instalaţiile GPL care au mai funcţionat);
g) procesul-verbal de efectuare a încercărilor de casă (la presiunea maximă admisibilă
PS), după caz.
Art. 33 (1) Documentaţia întocmită conform art. 32 se înregistrează la ISCIR, care
stabileşte cu deţinătorul/utilizatorul data la care urmează să se efectueze verificarea în
vederea autorizării funcţionării instalaţiei GPL de către inspectorul de specialitate din
cadrul ISCIR.
(2) Documentaţia incompletă se înapoiază deţinătorului/utilizatorului pentru a fi
completată, iar data verificării se stabileşte în condiţiile arătate anterior după completarea
acesteia.
Art. 34 La data stabilită pentru efectuarea verificărilor, deţinătorul/utilizatorul pregăteşte
instalaţiile GPL, asigură personalul şi echipamentul necesar efectuării verificărilor. La
verificare nu trebuie să lipsească deţinătorul/utilizatorul (dacă este persoană fizică) sau
RSVTI (în cazul în care deţinătorul/utilizatorul este persoană juridică) şi RSL al
persoanei juridice de instalare/montare.
SECŢIUNEA a 3-a
Verificări tehnice în vederea autorizării funcţionării
Art. 35 (1) În vederea autorizării funcţionării instalaţiei GPL, inspectorul de specialitate

din cadrul ISCIR efectuează următoarele activităţi:
a) verifică documentaţia tehnică a instalaţiei GPL întocmită conform art. 32;
b) verifică respectarea documentaţiei tehnice de instalare/documentaţiei tehnice
preliminară de montare, după caz;
c) revizia interioară, conform art. 38;
d) încercarea la presiune hidraulică, conform art. 39 până la art. 49;
e) încercarea de etanşeitate a instalaţiei GPL, conform art. 50 până la art. 52;
f) verificarea reglării dispozitivelor de siguranţă, conform art. 53.
(2) Verificările se efectuează la locul de funcţionare.
Art. 36 În cazul unor instalaţii GPL, care datorită modului de execuţie, montare sau
exploatare necesită verificări şi încercări suplimentare sau atunci când unele din
verificările sau încercările prevăzute în prezenta prescripţie tehnică nu pot fi efectuate, se
stabilesc şi se efectuează şi alte verificări şi încercări. Acestea se prevăd în documentaţia
tehnică, precizându-se tipul, volumul, condiţiile de execuţie şi criteriile de acceptare,
precum şI periodicitatea efectuării lor în timpul exploatării.
253
Verificarea condiţiilor de instalare
PT C 8-20102
Art. 37 Verificarea condiţiilor de instalare constă în verificarea respectării prevederilor
cuprinse în capitolul II.
Revizia interioară
Art. 38 (1) Revizia interioară la instalaţiile GPL constă în:
a) verificarea interioară - examinarea elementelor recipientelor din componenţa
instalaţiilor GPL la interior în scopul constatării stării tehnice a suprafeţelor şi a
îmbinărilor sudate; în cazul în care verificarea interioară a recipientului nu este posibilă
aceasta se efectuează în conformitate prevederile art. 36;
b) verificarea exterioară - examinarea tuturor elementelor instalaţiilor GPL la exterior în
scopul constatării stării tehnice a suprafeţelor, a îmbinărilor sudate şi a eventualelor
defecte ce apar ca urmare a operaţiilor de transport şi instalare/montare, precum şi
echiparea cu aparatură de măsurare şi control şi cu dispozitive de siguranţă, conform
documentaţiei tehnice. Verificarea exterioară trebuie să cuprindă şi verificarea existenţei
marcajului de conformitate CE.
(2) În cazul instalaţiilor GPL noi (care urmează să fie puse în funcţiune pentru prima
dată), efectuarea verificării interioare nu este obligatorie şi poate fi efectuată numai
verificarea exterioară.
NOTĂ:verificarea exterioară cuprinde verificarea plăcii de timbru precum şi verificarea
Încercarea de presiune hidraulică
Art. 39 Încercarea de presiune hidraulică se efectuează numai dacă rezultatele

verificărilor anterioare au fost corespunzătoare.
Art. 40 Încercarea la presiune hidraulică nu este obligatorie dacă sunt îndeplinite

cumulative următoarele condiţii:
a) încercarea la presiune hidraulică a fost efectuată de producător şi de la data efectuării
acesteia nu au trecut mai mult de 24 luni, iar instalaţiile GPL au fost protejate conform
instrucţiunilor specifice;23
b) instalaţiile GPL nu au suferit deformaţii vizibile ca urmare a operaţiilor de transport şi
instalare/montare;
c) în timpul instalării nu au fost executate lucrări de sudare la instalaţia GPL.
254
Art. 41 (1) Încercarea de presiune hidraulică se efectuează cu apă la o valoare stabilită de
producător sau conform documentaţiei tehnice preliminare de montare. Temperatura
maximă a lichidului de încercare nu trebuie să depăşească 50ºC.
(2) Încercarea de presiune hidraulică se efectuează astfel încât creşterea şi descreşterea
presiunii să fie liniară şi fără şocuri.
Art. 42 În timpul umplerii cu apă sunt luate măsuri pentru eliminarea completă a aerului,
astfel încât să nu se producă pungi de aer în interiorul instalaţiilor GPL. Debitul de
alimentarecu lichid s-a stabilit încât la evacuarea aerului să se evite crearea unei presiuni
periculoase (mai mari decât presiunea maximă admisibilă de lucru) în instalaţiile GPL în
timpul umplerii.
Art. 43 În timpul efectuării încercării de presiune hidraulică, găurile de control prevăzute

la inelele de compensare sunt accesibile pentru examinare. După încercare, găurile se
astupă cu dopuri filetate.
Art. 44 La efectuarea încercării de presiune hidraulică trebuie prevăzut în mod

obligatoriu un al doilea manometru de control, în plus faţă de manometrul de încercare.
Clasa de precizie a manometrelor are valoarea cel mult egală cu 2,5. Manometrele trebuie
să fie verificate metrologic şi astfel alese încât valoarea presiunii la încercarea hidraulică
se citeşte pe treimea mijlocie a scării gradate.
Art. 45 În timpul efectuării încercării de presiune hidraulică este interzisă executarea

oricăror lucrări, în vederea înlăturării unor neetanşeităţi, în timp ce instalaţiile GPL se
află sub presiune.
Art. 46 Durata de menţinere a instalaţiilor GPL la presiunea hidraulică de încercare este

cea stabilită prin documentaţia tehnică însă nu trebuie să fie mai mică de 10 minute.
Examinarea suprafeţelor instalaţiilor GPL se face numai după reducerea presiunii de
încercare la valoarea presiunii maxime admisibile de lucru.
Art. 47 Încercarea de presiune hidraulică se consideră reuşită dacă nu se constată:

a) deformări plastice vizibile, fisuri sau crăpături ale elementelor instalaţiilor GPL;
b) picături (lăcrimări) sau scurgeri;
c) scăderea presiunii în instalaţiile GPL pe timpul duratei de menţinere la valoarea
presiunii la încercare hidraulică.
Art. 48 După efectuarea încercării de presiune hidraulică, instalaţiile GPL se golesc de

fluidul de încercare, se usucă şi se inertizează.
255
Art. 49 După efectuarea încercării de presiune hidraulică este interzisă orice intervenţie
(lucrări de sudare, deformări la rece sau la cald) la elementele care lucrează sub presiune
ale instalaţiilor GPL.
Art. 50 (1) Încercarea pneumatică de etanşeitate la instalaţiile GPL se efectuează cu tipul

de GPL de lucru, de către inspectorul de specialitate din cadrul ISCIR.
(2) Încercarea de etanşeitate constă în menţinerea unei presiuni minime de 5 bar pe faza
lichidă şi cea de lucru pe faza gazoasă, rezultată în instalaţiile GPL, timp de minim 30 de
minute şi se consideră reuşită dacă nu se constată o scădere a presiunii şi/sau pierderi de
fluid.
Art. 51 Încercarea pneumatică de etanşeitate se efectuează conform documentaţiei

tehnice de instalare şi/sau documentaţiei tehnice preliminare de montare. În timpul
încercării pneumatice de etanşeitate este interzisă orice intervenţie asupra instalaţiilor
GPL.
Art. 52 În cazuri justificate se admite efectuarea încercării pneumatice de etanşeitate şi

prin alte metode stabilite prin documentaţia tehnică preliminară de montare.
Verificarea reglării dispozitivelor de siguranţă

25
Art. 53 (1) Se verifică existenţa buletinelor/certificatelor de reglare a dispozitivelor de
siguranţă la valoarea presiunii stabilită prin documentaţia tehnică. În cazul în care de la
data reglării supapei de siguranţă au trecut mai mult de 12 luni este necesară verificarea
acesteia conform prevederilor prescripţiei tehnice specifice.
(2) Reglarea dispozitivelor de siguranţă se face de persoane juridice autorizate de ISCIR.
La reglarea dispozitivelor de siguranţă se respectă prevederile prescripţiei tehnice
specifice.
(3) Documentaţia tehnică de însoţire a dispozitivelor de siguranţă, inclusiv certificatele de
verificare şi reglare, se ataşează la cartea recipientului.
SECŢIUNEA a 4-a
Art. 54 (1) Autorizarea funcţionării instalaţiei GPL, se acordă numai dacă rezultatele
verificărilor tehnice sunt în conformitate cu prevederile prezentei prescripţii tehnice, prin
întocmirea unui proces-verbal de verificare tehnică, al cărui model este prevăzut în anexa
2, în care se consemnează parametrii de funcţionare şi data efectuării următoarei
256
verificări tehnice (ziua, luna şi anul) cu respectarea prevederilor art. 77 alin. (1) şi art. 84
alin. (1).
Procesul-verbal de verificare tehnică se ataşează la cartea recipientului.
(2) Dacă rezultatele verificării tehnice sunt necorespunzătoare, deficienţele se
consemnează în procesul-verbal de verificare tehnică şi nu se acordă autorizarea
funcţionării instalaţiei GPL. Este interzisă acordarea autorizării funcţionării instalaţiei
GPL cu condiţia îndeplinirii ulterioare a unor dispoziţii menţionate în procesul-verbal de
Art. 55 (1) Pentru instalaţiile GPL care au fost autorizate să funcţioneze, ISCIR trebuie
să efectueze înregistrarea acestora, acordând numărul de înregistrare ISCIR şi să
elibereze cartea recipientului (pentru fiecare recipient din componenţa instalaţiilor GPL).
(2) La cartea recipientului (a unuia dintre recipientele care compun instalaţia GPL) se
anexează documentaţia tehnică aferentă avizului obligatoriu de instalare şi documentaţia
tehnică de montare. Documentaţia tehnică de montare nu este necesară pentru instalaţiile
GPL tip SKID.
Art. 56 (1) Cartea recipientului trebuie să conţină, cel puţin, următoarele:

a) documentaţia tehnică menţionată la art. 32;
1) copertă fixă;
tehnice efectuate;
3) parte prevăzută cu sistem de ataşare a documentelor şi documentaţiilor tehnice
întocmite pe toată durata de utilizare.
(2) Cartea recipientului se păstrează de către deţinător/utilizator.
Art. 57 Deţinătorii/utilizatorii sunt obligaţi să păstreze corespunzător cărţile recipientelor

şi să le transmită împreună cu acestea în cazul înstrăinării.
CAPITOLUL IV
UTILIZAREA/EXPLOATAREA
Art. 58 (1) Deţinătorii/utilizatorii de instalaţii GPL sunt obligaţi să ia toate măsurile în

vederea respectării prevederilor prezentei prescripţii tehnice, în scopul funcţionării
acestora în condiţii de siguranţă.
(2) Pentru funcţionarea în condiţii de siguranţă, deţinătorii/utilizatorii, persoane juridice,
au obligaţia să asigure pe toată perioada de utilizare a instalaţiilor GPL operator autorizat
RSVTI.
257
(3) Pe toată perioada de utilizare a instalaţiilor GPL, deţinătorii/utilizatorii au obligaţia să
deţină contract încheiat cu o persoană juridică autorizată de către ISCIR pentru activitatea
de întreţinere (cu excepţia cazului în care deţinătorul/utilizatorul este şi persoană juridică
autorizată de ISCIR pentru întreţinere). Obligaţiile şi responsabilităţile persoanei juridice
autorizate pentru activitatea de întreţinere sunt prezentate la capitolul XII.
Art. 59 (1) RSVTI răspunde împreună cu persoana juridică deţinătoare/utilizatoare de

luarea măsurilor pentru aplicarea prevederilor prezentei prescripţii tehnice.
(2) Obligaţiile şi responsabilităţile deţinătorilor/utilizatorilor sunt prezentate la capitolul
XII.
(3) Autorizarea/reautorizarea RSVTI se efectuează în conformitate cu legislaţia în
vigoare.
Art. 60 (1) Exploatarea instalaţiilor GPL se face în conformitate cu instrucţiunile de
utilizare (exploatare) elaborate de producător şi instrucţiunile interne elaborate de
deţinător/utilizator.
(2) Deţinătorul/utilizatorul trebuie să asigure existenţa, la fiecare loc de muncă, a
instrucţiunilor tehnice specifice pentru utilizarea în condiţii normale a instalaţiilor GPL şi
a
documentelor cuprinzând măsurile ce trebuie luate în caz de avarii, întreruperi şi
dereglări ale instalaţiei GPL.
(3) La întocmirea instrucţiunilor interne se au în vedere instrucţiunile constructorului
cuprinse în documentaţia tehnică de însoţire; prin aceste instrucţiuni se stabilesc
condiţiile şI ciclurile de funcţionare/reparaţii/opriri, de conservare de scurtă sau de lungă
durată, după specificul instalaţiei, precum şi verificările şi încercările care trebuie să fie
efectuate de către deţinător/utilizator cu personal propriu, sub supravegherea RSVTI
autorizat, în perioadele dintre două verificări tehnice periodice.
(4) Instrucţiunile interne trebuie să cuprindă condiţiile de pornire-oprire în cazul
instalaţiilor complexe sau în cazuri speciale, schema conductelor de legătură şi a
dispozitivelor de închidere, măsurile ce trebuie luate în caz de deranjamente, avarii,
incendii, precum şi
măsurile de protecţia muncii pentru personalul de deservire şi de întreţinere.
Art. 61 În cazul instalaţiilor GPL mic vrac utilizate de persoane fizice, deţinătorul prin
RSVTI, trebuie să asigure instruirea acestora corespunzător gradului de complexitate al
instalaţiei GPL şi să verifice că acestea şi-au însuşit cunoştinţele necesare teoretice şI
practice cu privire la funcţionarea în condiţii de siguranţă a acesteia, cu respectarea
prevederilor de la art.60.
258
Art. 62 În cazul instalaţiilor GPL de distribuţie la autovehicule, personalul operator
instalaţii îmbuteliere GPL este autorizat de ISCIR, în conformitate cu prevederile
prescripţiei tehnice referitoare la autorizarea personalului de deservire.
Art. 63 (1) Verificarea funcţionării corespunzătoare a dispozitivelor de siguranţă se

efectuează conform prevederilor prescripţiei tehnice aplicabile.
(2) Documentele eliberate de persoana juridică autorizată ca urmare a verificării
dispozitivelor de siguranţă, se ataşează la Cartea recipientului.
Art. 64 Anual se efectuează verificarea etanşeităţii instalaţiilor GPL de către RSL al

persoanei juridice autorizate de către ISCIR pentru activitatea de întreţinere; rezultatele
se menţionează în registrul de supraveghere a instalaţiilor al persoanei juridice autorizate
de către ISCIR pentru activitatea de întreţinere conform anexei 5.
Art. 65 (1) În timpul exploatării instalaţiilor GPL, cantitatea de GPL nu trebuie să scadă
sub 10% din capacitatea fiecărui recipient sub presiune din componenţă.
(2) Utilizatorul/deţinătorul solicită umplerea fiecărui recipient sub presiune înainte de a
ajunge sub cantitatea de GPL minimă admisă.
Art. 66 Înainte de a începe umplerea recipientelor instalaţiilor GPL, personalul care

efectuează această operaţie are următoarele obligaţii:
a) se asigură că accesul şi manevrele cisternei se desfăşoară fără dificultate;
b) se asigură că în zona de staţionare a cisternei şi în zona unde este instalat/montat
recipientul sub presiune sunt condiţii ca transvazarea GPL în fază lichidă să se efectueze
în siguranţă şi nu există pericole potenţiale care să conducă la aprinderea GPL;
c) verifică starea garniturilor de la legăturile de umplere ale recipientului sub presiune,
luând măsuri pentru înlocuirea acestora, în cazul în care nu este asigurată etanşeitatea;
d) controlează nivelul GPL din recipient;
e) verifică legarea la pământ atât a cisternei cât şi a instalaţiilor GPL;
f) se asigură că, în caz de necesitate, poate acţiona sistemul de comandă de închidere
de la distanţă a armăturilor cisternei, prin plasarea la îndemână a legăturilor respective,
cât şI a sistemului de închidere rapidă de la distanţă din componenţa instalaţiilor GPL;
g) verifică existenţa echipamentelor şi dispozitivelor de stingere a incendiului, conform
normativelor în vigoare;
h) respectă instrucţiunile specifice privind activitatea de umplere cu GPL din cisterne a
recipientelor sub presiune din cadrul instalaţiilor GPL.
Art. 67 La umplerea recipientelor sub presiune din cadrul instalaţiilor GPL sunt folosite
cisterne care respectă legislaţia în vigoare.
259
Art. 68 În cazul instalaţiilor GPL construite cu două sau mai multe recipiente, umplerea
se efectuează separat pentru fiecare dintre acestea, pentru evitarea unor transferuri de
GPL lichid de la un recipient la altul. În acest scop, se izolează fiecare recipient înainte de
începerea umplerii.
Art. 69 Umplerea cu GPL, fază lichidă, a recipientelor din componenţa instalaţiilor GPL,
se efectuează într-un mod care să nu permită pierderea fluidului de lucru în atmosferă. În
timpul operaţiei de umplere, în zona adiacentă, pe o rază de 5 m, nu se permite decât
prezenţa personalului de deservire al instalaţiilor GPL şi al cisternelor.
Art. 70 Cisterna din care se alimentează cu GPL recipientele din cadrul instalaţiilor GPL,
nu trebuie parcată la o distanţă mai mică decât cea stabilită prin documentaţia tehnică
aferentă avizului obligatoriu de funcţionare.
Art. 71 Este interzisă efectuarea umplerii cu GPL a recipientelor instalaţiilor GPL atunci
când cisterna se află staţionată pe carosabil sau pe trotuar.
Art. 72 La terminarea umplerii instalaţiilor GPL, se verifică închiderea racordului pentru

umplere de pe fiecare recipient şi etanşeitatea lui după îndepărtarea elementului flexibil al
cisternei.
Art. 73 Se interzice executarea oricăror lucrări la instalaţiile GPL atunci când acestea se
află sub presiune.
CAPITOLUL V
NEPROGRAMATĂ
SECŢIUNEA 1
Prevederi generale
neprogramată a instalaţiilor GPL.
(2) Toate constatările referitoare la verificările tehnice periodice şi la verificarea
neprogramată a instalaţiilor GPL sunt consemnate de către inspectorul de specialitate din
cadrul ISCIR în procese-verbale de verificare tehnică. Modelul procesului-verbal de
verificare tehnică este prevăzut în anexa 2
(3) Instalaţiile GPL sunt supuse, în exploatare, la verificări tehnice periodice care constau
în revizii interioare, încercări la presiune şi încercări de etanşeitate. Cu această ocazie se
verifică starea tehnică a recipientului şi a instalaţiei aferente acestuia, în conformitate cu
260
(4) În cazul în care rezultatele verificărilor sunt corespunzătoare se acordă autorizarea
funcţionării în continuare, stabilindu-se data (ziua, luna, anul) următoarei VTP (scadenţa).
Această dată se stabileşte în funcţie de complexitatea, locul de instalare, condiţiile de
mediu şi regimul de funcţionare, vechimea în serviciu şi starea tehnică ale instalaţiei GPL
şi nu poate depăşi perioada maximă corespunzătoare fiecărui tip de verificare/încercare
prevăzută de prezenta prescripţie tehnică.
(5) Deţinătorii/utilizatorii sunt obligaţi să pregătească instalaţiile GPL pentru efectuarea
verificărilor tehnice periodice şi să asigure toate condiţiile necesare efectuării acestora.
Art. 75 (1) Verificările tehnice periodice se efectuează de către inspectorii de specialitate
din cadrul ISCIR.
(2) Instalaţia GPL nu trebuie să fie utilizată cu termenul de valabilitate al autorizării
Art. 76 La sfârşitul duratei de viaţă fizică, precizată în documentaţia tehnică a instalaţiei

GPL sau după expirarea duratei normale de funcţionare, prevăzută în Hotărârea
Guvernului nr. 2.139/2004, atunci când nu este prevăzută în mod explicit durata de viaţă
în documentaţia tehnică, verificarea tehnică periodică a instalaţiei GPL se efectuează
după efectuarea verificărilor tehnice în utilizare pentru investigaţii/examinări cu caracter
tehnic.
SECŢIUNEA a 2-a
Revizia interioară
Art. 77 (1) Revizia interioară la instalaţiile GPL se efectuează cel puţin o dată la 4 ani
conform art. 38.
(2) În afară de termenul scadent, revizia interioară se efectuează şi în următoarele cazuri:
a) după lucrări de reparare;
b) după o întrerupere a funcţionării mai mare de 2 ani, înainte de repunerea în funcţiune a
instalaţiei GPL;
c) atunci când inspectorul de specialitate din cadrul ISCIR sau RSVTI, au motive
d) atunci când este cerută, motivat, de către deţinătorul/utilizatorul instalaţiei GPL.
31
Art. 78 (1) Inspectorul de specialitate din cadrul ISCIR sau RSVTI poate stabili termene
mai scurte în funcţie de starea tehnică şi vechimea în serviciu a instalaţiei GPL.
261
(2) Deţinătorul/utilizatorul este singur răspunzător pentru respectarea termenelor scadente
de efectuare a reviziei interioare, chiar dacă termenele respective îi sunt sau nu
communicate de către ISCIR.
Art. 79 Înainte de începerea efectuării reviziei interioare, instalaţia GPL trebuie

prevăzută, după caz, cu amenajări care asigură accesul fără pericol al persoanelor pentru
examinarea la interior a recipientelor.
Art. 80 La recipientele din componenţa instalaţiilor GPL la care verificarea interioară nu

se poate efectua, aceasta se înlocuieşte cu măsurări US ale grosimii pereţilor recipientului
(partea cilindrică şi funduri) pe un caroiaj de maxim 300 x 300 mm pe suprafaţa
determinată de un unghi de 60º lateral stânga şi 60º lateral dreapta faţă de generatoarea
inferioară şi pe un caroiaj de maxim 500 x 500 mm pe restul suprafeţei.
Art. 81 În cazul instalaţiilor GPL care au în componenţă recipientele subteran şi
suprateran acoperite se prezintă buletinele de verificare anuală a protecţiei catodice, în
conformitate cu prevederile documentaţiei tehnice a acestora.
SECŢIUNEA a 3-a
Art. 82 (1) Încercarea la presiune hidraulică se efectuează numai în cazul în care la

revizia interioară s-au obţinut rezultate corespunzătoare.
(2) Încercarea la presiune hidraulică se efectuează la recipientele sub presiune şi la partea
de conducte pentru faza lichidă din cadrul instalaţiei de GPL.
Art. 83 Încercarea la presiune hidraulică se efectuează în conformitate cu prevederile art.

39 până la art. 49, în scopul verificării rezistenţei şi etanşeităţii instalaţiei GPL.
Art. 84 (1) Încercarea la presiune hidraulică se efectuează cel puţin o dată la 8 ani.
(2) În afară de termenul scadent, încercarea la presiune hidraulică se efectuează şi în
a) după o reparare, conform capitolului VI;
b) după o întrerupere a funcţionării mai mare de 2 ani, înainte de repunerea în funcţiune a
instalaţiei GPL;
c) atunci când inspectorul de specialitate din cadrul ISCIR sau RSVTI au motive
d) atunci când este cerută, motivat, de către deţinătorul/utilizatorul instalaţiei GPL.
scurte în funcţie de starea tehnică şi vechimea în serviciu a instalaţiei GPL.
262
scadente de efectuare a încercării de presiune, chiar dacă termenele respective îi sunt sau
nu comunicate de către ISCIR.
SECŢIUNEA a 4-a
Revizia exterioară
Art. 85 Revizia exterioară este verificare tehnică neprogramată care se execută de ISCIR,
în timpul funcţionării şi are drept scop stabilirea stării tehnice a instalaţiilor GPL.
Art. 86 Cu ocazia reviziei exterioare se examinează:

a) existenţa, în copie, a ultimului proces-verbal de autorizare a funcţionării;
b) existenţa, starea tehnică şi documentele care atestă verificarea anuală a dispozitivelor
de siguranţă şi a aparatelor de măsurare şi control.
c) starea tehnică a armăturilor, conductelor şi a altor echipamente aflate în componenţa
instalaţiilor GPL;
d) starea tehnică a recipientelor şi a îmbinărilor accesibile;
e) dacă există instrucţiuni de exploatare şi dacă operatorul de umplere recipiente GPL le
cunoaşte, pentru instalaţiile GPL de distribuţie a GPL-ului la autovehicule;
f) dacă instalaţia GPL este exploatată de personal autorizat, pentru instalaţiile GPL de
distribuţie a GPL-ului la autovehicule;
g) dacă circuitul de legare la pământ nu este întrerupt.
33
SECŢIUNEA a 5-a
Art. 87 (1) Încercarea pneumatică de etanşeitate se efectuează în conformitate cu

prevederile art. 50 până la art. 52.
(2) Verificarea etanşeităţii se face cu mijloacele prevăzute în documentaţia tehnică de
însoţire a instalaţiei GPL.
SECŢIUNEA a 6-a
Art. 88 Verificarea funcţionării corespunzătoare a dispozitivelor de siguranţă se

efectuează conform prevederilor art. 53.
SECŢIUNEA a 7-a
Prelungirea autorizării funcţionării
263
Art. 89 (1) În cazuri excepţionale şi motivate tehnic, pentru instalaţiile GPL, care nu pot
fi oprite din funcţiune, pentru VTP la data scadentă, se poate admite prelungirea
funcţionării acestora cu cel mult 6 luni, pe baza unui memoriu tehnic de evaluare a
riscurilor în exploatare întocmit de deţinător/utilizator din care să rezulte că starea tehnică
a acestora permite acest lucru.
(2) Solicitarea scrisă a deţinătorului/utilizatorului instalaţiei GPL şi memoriul tehnic se
transmit la ISCIR cu minim 30 zile înainte de termenul scadent.
a) prezentarea/descrierea recipientului (tip constructiv, presiune, temperatură, fluid de
lucru);
b) istoricul exploatării (VTP, revizii, reparaţii, avarii);
periodică, după caz;
d) măsuri compensatorii,după caz;
e) echiparea cu dispozitive de siguranţă şi aparate de măsură, control;
f) existenţa instrucţiunilor de exploatare/utilizare;
g) concluzii privind funcţionarea în continuare în condiţii de siguranţă.
(4) Prelungirea cu până la 6 luni a scadenţei la VTP se acordă în urma efectuării unei
revizii exterioare RE de către inspectorul de specialitate din cadrul ISCIR.
Art. 90 Procesul-verbal încheiat pentru revizia exterioară se ataşează la cartea

recipientului, împreună cu memoriul tehnic.
CAPITOLUL VI
REPARAREA
SECŢIUNEA 1
Prevederi generale
Art. 91 (1) Repararea instalaţiilor GPL se face cu respectarea prevederilor prezentei

prescripţii tehnice şi a celorlalte acte normative aplicabile. Cerinţele tehnice prevăzute în
prezentul capitol sunt condiţii minime obligatorii referitoare la repararea instalaţiilor
GPL.
(2) Repararea instalaţiilor GPL se efectuează de către producătorul acestora, de către
persoane juridice autorizate de ISCIR sau de către persoane juridice autorizate de
ISCIR a persoanelor juridice care efectuează repararea instalaţiilor GPL precum şi
264
condiţiile de înregistrare în Registrul naţional al persoanelor juridice autorizate de ISCIR
sunt stabilite în prescripţia tehnică aplicabilă.
(3) Obligaţiile şi responsabilităţile persoanelor juridice care efectuează repararea
instalaţiilor GPL sunt prevăzute la capitolul XII.
(4) Toate constatările referitoare la repararea instalaţiilor GPL trebuie consemnate de
anexele 2 şi 3.
(5) Autorizaţia de a repara instalaţii GPL nu este necesară atunci când reparaţia se
efectuează de către constructor.
Art. 92 (1) Repararea instalaţiilor GPL se face pe baza unei documentaţii tehnice
preliminare de reparare avizată de către RADTP.
documentaţiilor
tehnice preliminare de reparare a instalaţiilor de GPL sunt conform legislaţiei în vigoare.
documentaţiilor tehnice preliminare de reparare a instalaţiilor de GPL sunt prevăzute la
capitolul XII.
Art. 93 (1) Lucrările de reparare a instalaţiilor GPL se execută cu respectarea

prevederilor
prezentei prescripţii tehnice şi ale documentaţiei tehnice preliminare de reparare elaborate
în funcţie de complexitatea lucrărilor. Se are în vedere reglementările care au stat la baza
construirii dar se pot adopta şi alte soluţii bazate pe alte reglementări, care să asigure
respectarea cerinţelor esenţiale de securitate.
autorizaţi în baza documentaţiei tehnice avizate de RADTP, cu excepţia
subansamblelor/componentelor reglementate conform Hotărârii Guvernului nr. 584/2004
cu modificările şi completările ulterioare.
(3) Deţinătorul/utilizatorul trebuie să pună la dispoziţie documentaţia tehnică a instalaţiei
GPL care să permită identificarea tuturor datelor tehnice necesare efectuării lucrărilor de
reparare la acestea.
(4) Documentaţia tehnică de reparare se ataşează la cartea recipientului.
SECŢIUNEA a 2-a
Specificarea lucrărilor de reparare care se verifică de către ISCIR
Art. 94 Lucrările executate în cadrul reparaţiilor planificate sau neplanificate la

instalaţiile GPL, se verifică de către inspectorii de specialitate din cadrul ISCIR şi/sau de
265
către RSVTI al deţinătorului/utilizatorului împreună cu RSL al persoanei juridice
reparatoare.
Art. 95 (1) Lucrările executate în cadrul activităţii de reparare la instalaţiile GPL, care se
verifică de către inspectorii de specialitate din cadrul ISCIR, sunt următoarele:
a) înlocuirea conductelor şi a armăturilor asamblate prin sudare, din cadrul instalaţiilor
GPL;
b) executarea la elementele sub presiune a unor suduri noi, refacerea sau remedierea
celor existente;
c) încărcarea prin sudare a elementelor sub presiune care prezintă coroziuni, eroziuni
sau pori, izolat sau grupat.
(2) Pentru lucrările de reparare, altele decât cele menţionate la alin. (1), verificarea
tehnică după reparare se efectuează de către RSVTI al deţinătorului/utilizatorului
împreună cu RSL al reparatorului. Rezultatele verificării tehnice după reparare trebuie să
fie consemnate întrun proces-verbal de verificare tehnică al cărui model este prevăzut în
anexa 3. Procesulverbal de verificare tehnică se ataşează la cartea recipientului.
Art. 96 (1) Lucrările de reparare la recipientele din componenţa instalaţiilor GPL se

execută numai de persoane juridice autorizate ISCIR în acest scop conform prevederilor
prescripţiei tehnice specifice.
(2) Pentru recipientele din componenţa instalaţiilor GPL documentaţia tehnică de
reparare, execuţia lucrărilor de reparare şi verificarea tehnică pe parcursul şi la finalul
lucrărilor de reparare trebuie să respecte prevederile prescripţiilor tehnice aplicabile.
SECŢIUNEA a 3-a
Etapele necesare lucrărilor de reparare
Art. 97 (1) Înaintea începerii lucrărilor de reparare, persoana juridică reparatoare, cu

acordul scris al deţinătorului/utilizatorului, întocmeşte un memoriu tehnic de prezentare a
lucrărilor de reparare, care trebuie să cuprindă cel puţin următoarele:
a) descrierea instalaţiei GPL, cu indicarea parametrilor de funcţionare;
b) lucrările de reparare ce urmează a se efectua;
c) condiţiile tehnice de execuţie a lucrărilor de reparare;
d) planul de examinări, verificări şi încercări care urmează a se efectua pe parcursul şi la
finalul lucrărilor de reparare.
(2) Documentaţia tehnică preliminară de reparare avizată de către RADTP se ataşează la
memoriul tehnic de prezentare a lucrărilor de reparare.
(3) Memoriul tehnic se înaintează la ISCIR în vederea acceptării începerii lucrărilor de
reparare. Se interzice începerea lucrărilor de reparare fără procesul-verbal de acceptare al
266
ISCIR.
(4) Prin procesul-verbal de acceptare a începerii lucrărilor de reparare, ISCIR poate
solicita ca anumite operaţii, verificări tehnice în utilizare pentru investigaţii/examinări cu
caracter tehnic sau încercări să se efectueze în prezenţa inspectorului de specialitate din
cadrul ISCIR.
(5) Persoana juridică reparatoare este obligată să solicite participarea inspectorului de
respective.
(6) În cazul în care pe parcursul lucrărilor de reparare apar modificări faţă de memoriul
tehnic de prezentare a lucrărilor de reparare acceptat de ISCIR, acesta se revizuieşte şi se
transmite la ISCIR în vederea obţinerii acceptului cu modificările aferente.
Art. 98 Documentaţia tehnică de reparare, întocmită de către persoana juridică

reparatoare la finalul lucrărilor de reparare, trebuie să cuprindă următoarele:
a) memoriul tehnic de prezentare a lucrărilor de reparare, acceptat de ISCIR (inclusiv
documentaţia tehnică preliminară de reparare avizată de RADTP);
b) certificatele de inspecţie ale materialelor de bază şi de adaos utilizate la reparare
conform cerinţelor din documentaţia tehnică preliminară de reparare; declaraţii de
conformitate pentru armături, dispozitive de siguranţă şi alte asemenea, care au fost
înlocuite, după caz;
c) lista procedurilor de sudare aprobate folosite în execuţia îmbinărilor sudate şi
specificaţiile procedurilor de sudare specifice, întocmite de RTS, la care se ataşează fişele
de aprobare, în conformitate cu prevederile prescripţiei tehnice referitoare la aprobarea
procedurilor de sudare, în copie;
e) buletinele cuprinzând rezultatele examinărilor, verificărilor şi încercărilor efectuate de
aplicabile;
f) procesul-verbal în care sunt consemnate rezultatele încercărilor de casă, în care să se
specifice că instalaţia GPL se poate supune verificărilor tehnice în scopul repunerii în
funcţiune;
g) declaraţia privind lucrările de reparare, conform modelului din anexa 4.
Art. 99 Verificarea tehnică a instalaţiilor GPL în timpul şi la finalul lucrărilor de reparare

se efectuează la locul de executare a acestora de către inspectorul de specialitate din
cadrul ISCIR şi/sau de către personalul tehnic de specialitate atestat de ISCIR, al
persoanei juridice reparatoare.
267
Art. 100 (1) Verificarea instalaţiilor GPL la finalul lucrărilor de reparare constă în:
a) verificarea documentaţiei tehnice de reparare, întocmită conform art. 98;
b) verificarea, în concordanţă cu documentaţia tehnică, a modului în care au fost
efectuate lucrările de reparare.
(2) Pentru instalaţiile GPL la care s-au obţinut rezultate corespunzătoare, se efectuează
verificările în vederea repunerii în funcţiune conform prevederilor prezentei prescripţii
tehnice.
CAPITOLUL VIII
TIMBRAREA ŞI RETIMBRAREA
Art. 112 (1) Pentru instalaţiile GPL sau recipientele din componenţa acestora, în cazul în
care placa de timbru nu mai există sau este deteriorată, aceasta se reconstituie de către
deţinător/utilizator, în baza documentaţiei tehnice existente (din care rezultă parametrii de
funcţionare, număr/an de fabricaţie, constructor).
(2) Placa de timbru se aplică în mod nedetaşabil, de către RSVTI al
deţinătorului/utilizatorului instalaţiei GPL sau al recipientului din componenţa acesteia,
după caz, care întocmeşte un proces-verbal, ataşându-l la cartea recipientului.
Art. 113 Instalaţiile GPL sau recipientele pentru care deţinătorul/utilizatorul nu posedă
documentaţia tehnică care permite identificarea datelor necesare retimbrării (parametrii
de funcţionare, număr/an de fabricaţie, constructor), se scot din uz şi se casează conform
prevederilor prezentei prescripţii tehnice. Este interzisă retimbrarea şi punerea în
funcţiune a acestora.
Art. 134 Obligaţiile şi responsabilităţile responsabilului cu supravegherea lucrărilor RSL:

normativele aplicabile;
b) să verifice introducerea în execuţie numai a documentaţiilor tehnice preliminare de
montare/reparare avizate de către RADTP atestat de ISCIR în acest scop;
c) să urmărească execuţia pe faze de lucru a lucrărilor de montare/reparare din punct de
d) să completeze la zi registrele de evidenţă a lucrărilor efectuate;
e) să verifice documentaţia tehnică întocmită pentru lucrările efectuate (documentaţia
tehnică de montare/reparare) sub aspectul respectării prevederilor prescripţiei tehnice;
f) să menţioneze în documentaţiile tehnice întocmite precizările legate de standardele,
g) să încheie documente de verificare în care să consemneze constatările şi rezultatele
268
h) să participe la instruirile periodice organizate de către ISCIR;
i) să confirme avizarea documentaţiei tehnice cu privire la respectarea prevederilor
modelului de mai jos:
*)
RSL ..................................................
Data: Semnătura:
P.T. C9/2010 – Cazane de apă caldă şi cazane de abur de joasă presiune
CAPITOLUL I
GENERALITĂŢI
SECŢIUNEA 1
Scop
instalarea, montarea, punerea în funcţiune, autorizarea funcţionării, supraveghere şI
verificare tehnică în utilizare, revizia, repararea şi lucrările de întreţinere la cazanele
pentru apă caldă şi cazanele pentru abur de joasă presiune.
SECŢIUNEA a 2-a
Domeniu de aplicare
269
Art. 2 (1) Prevederile prezentei prescripţii tehnice se aplică la:
a) cazanele pentru apă caldă cu temperatura maximă a apei calde de cel mult 110ºC şi
având puterea mai mare de 400 kW;
b) cazanele pentru abur de joasă presiune cu presiunea maximă a aburului de cel mult
0,05 MPa (0,5 bar) şi având debitul mai mare de 0,6 t/h.
(2) Echipamentele prevăzute la alin. (1) se denumesc în continuare „cazane”.
(3) Condiţiile şi cerinţele pentru montare se aplică numai cazanelor vechi, care au mai
funcţionat.
Art. 3 Cazanele construite, introduse pe piaţă şi puse în funcţiune conform

reglementărilor în vigoare la data realizării lor pot fi reparate, întreţinute şi exploatate
Art. 4 Se acceptă funcţionarea în condiţiile prezentei prescripţii tehnice şi a cazanelor:

a) pentru apă fierbinte la temperatura maximă de 120ºC cu condiţia ca elementele de
siguranţă (termostatele de siguranţă) să fie limitate la 110ºC de către producător sau de
către persoane juridice autorizate conform prevederilor prescripţiilor tehnice aplicabile;
b) pentru abur cu presiunea maximă de 1 bar cu condiţia ca elementele de siguranţă
(supapă de siguranţă, presostate) să fie limitate la 0,5 bar.

a) cazanele instalate pe nave, platforme marine fixe şi mobile;
b) cazanele din componenţa obiectivelor nucleare.
CAPITOLUL II
INSTALAREA/MONTAREA CAZANELOR
SECŢIUNEA 1
Prevederi generale
Art. 8 (1) În situaţia în care nu se aduce atingere condiţiilor de introducere pe piaţă şI

cazanele pot fi instalate sau montate numai dacă sunt respectate prevederile prezentei
(2) Instalarea/montarea cazanelor se efectuează de către producătorul acestora, de către
persoanelor juridice care efectuează instalarea/montarea cazanelor precum şi condiţiile de
270
Obligaţiile şi responsabilităţile persoanelor fizice sau juridice sunt prevăzute la capitolul
XIII din prezenta prescripţie tehnică. Pentru serviciile prestate, producătorul cazanelor
sau persoana juridică autorizată pentru instalarea/montarea cazanelor, după caz, trebuie să
(3) Cerinţa de autorizare pentru instalare/montare nu se aplică producătorilor care
instalează/montează cazane fabricate de către ei.
(4) Toate constatările referitoare la instalarea/montarea cazanelor se consemnează de
către inspectorii de specialitate din cadrul ISCIR în procese-verbale de verificare tehnică.
obligatorii referitoare la instalarea/montarea cazanelor.
(2) Montarea cazanelor în vederea funcţionării constă din activităţi de îmbinare a
componentelor acestora, executate conform unei documentaţii tehnice, ca de exemplu:
cazane livrate pe elemente, arzătoare sau sisteme de ardere livrate separat.
(3) La instalare se efectuează amplasarea cazanelor pe poziţie şi racordarea acestora la
utilităţi precum circuitele de apă, combustibil, energie electrică şi gaze arse, conform
documentaţiei de instalare.
SECŢIUNEA a 2-a
Condiţii generale privind instalarea cazanelor
Art. 10 (1) Construcţia sălii cazanelor trebuie să fie în conformitate cu prevederile actelor
normative aplicabile, în vigoare.
(2) În situaţiile în care, conform legii, este necesară obţinerea unor avize suplimentare
specifice, această obligaţie revine deţinătorului/utilizatorului cazanului.
NOTĂ: Pentru instalaţia de alimentare cu gaze petroliere lichefiate se aplică şi
Art. 11 (1) Cazanele se instalează în săli proprii amplasate la subsolul, demisolul,

parterul sau etajele clădirilor de producţie din categoriile C, D şi E de pericol de incendiu,
ale clădirilor de depozitare a materialelor necombustibile şi ale clădirilor civile, conform
actelor normative în vigoare.
(2) Nu se admite amplasarea sălii cazanelor având perete comun sau imediat sub
271
încăperi cu persoane care nu se pot evacua singure, ca de exemplu spitale, şcoli, grădiniţe
de copii, creşe sau similare, sau sub căile de evacuare ale acestora.
(3) Sala cazanelor trebuie să fie separată de încăperile alăturate prin pereţi sau planşee cu
rezistenţă mecanică corespunzătoare, uşi necombustibile şi fără goluri pentru ferestre.
Art. 12 (1) Instalarea cazanelor se efectuează în baza unei documentaţii tehnice de

instalare, avizată de către RADTI, care trebuie să respecte condiţiile precizate de
producător în documentaţia tehnică de însoţire a cazanelor şi anexelor aferente şi care
trebuie întocmită în conformitate cu actele normative în vigoare.
(2) La documentaţia tehnică de instalare menţionată la alin. (1), se anexează următoarele
documente avizate de către RADTI:
a) instrucţiunile de exploatare ale centralei termice;
b) schema termomecanică;
c) fişa centralei termice conform modelului din anexa 3.
(3) În cazul centralelor termice automatizate se anexează şi documentaţia tehnică de
automatizare avizată de către RADTA.
(4) Se exceptează de la prevederile de la alin (1) - (3), cazanele mobile, cele utilizate în
foraj, pe şantiere sau similare şi cazanele cu funcţionare temporară până la maxim un an.
SECŢIUNEA a 3-a
Instalarea cazanelor în container
Art. 13 Cazanele de apă caldă şi cazanele de abur de joasă presiune pot fi instalate în
container dacă prin documentaţia tehnică a acestora se prevede acest lucru de către
producător.
Art. 14 Amplasarea containerului trebuie să respecte condiţiile prevăzute de legislaţia în
vigoare, limitele exterioare containerului asimilându-se limitelor exterioare sălii
cazanelor.
SECŢIUNEA a 4-a
Condiţii generale privind montarea cazanelor
Art. 15 Documentaţia tehnică de montare cuprinde următoarele:

a) documentaţia tehnică preliminară de montare avizată de RADTP;
b) declaraţii de conformitate pentru elementele componente (armături, dispozitive de
siguranţă şi altele asemenea) care echipează cazanul, după caz;
c) procesul-verbal în care sunt consemnate rezultatele încercărilor de casă şi prin care
se confirmă că în continuare cazanul poate fi supus verificărilor tehnice în vederea
obţinerii autorizaţiei funcţionării;
d) declaraţia întocmită conform modelului din anexa 1.
272
CAPITOLUL III
AUTORIZAREA FUNCŢIONĂRII
SECŢIUNEA 1
Prevederi generale
referitoare la punerea în funcţiune şi autorizarea funcţionării cazanelor.
Art. 17 Se admite autorizarea funcţionării următoarelor tipuri de cazane:
a) cazane noi care respectă cerinţele privind introducerea pe piaţă, stabilite de

reglementările tehnice ce transpun directive europene specifice: HG 453/2003, HG
584/2004 cu modificările şi completările ulterioare şi HG 1029/2008.
b) cazane vechi care au mai funcţionat şi:
II. care au fost construite anterior intrării în vigoare a directivelor europene aplicabile
şi care au fost introduse pe piaţă cu respectarea reglementărilor naţionale ale statului
c) cazane de abur de joasă presiune construite după practici inginereşti.
NOTĂ: Directivele europene aplicabile sunt:
a) 90/396/EEC – Aparate de gaz -(privind stabilirea condiţiilor de introducere pe piaţă a
aparatelor consumatoare de combustibili gazoşi) - pentru cazane de apă caldă pe
combustibili gazoşi;
b) 97/23 EC – Echipamente sub presiune – (referitor la la proiectarea, fabricarea şi
evaluarea conformităţii echipamentelor sub presiune şi a ansamblurilor care au o presiune
maximă admisibilă PS mai mare de 0,5 bar şi care stabileşte condiţiile de introducere pe
piaţă a acestora) - pentru cazane de apă caldă pe combustibili solizi cu alimentare
manuală;
c) 2006/42/EC – Maşini - (referitor la conditiile introducerii pe piata a masinilor) pentru
cazane de apă caldă pe combustibili solizi cu alimentare automată.
Art. 18 Obţinerea autorizării funcţionării acordate de către ISCIR nu absolvă deţinătorul/

utilizatorul de obligaţia obţinerii tuturor celorlalte autorizaţii reglementate de legislaţia în
vigoare.
273
SECŢIUNEA a 2-a
Art. 19 Cazanele nu trebuie să fie utilizate fără autorizarea funcţionării de către ISCIR.
Art. 20 (1) Autorizarea funcţionării cazanelor se face de către inspectorii de specialitate
din cadrul ISCIR.
(2) Toate constatările referitoare la autorizarea funcţionării sunt consemnate de către
inspectorii de specialitate din cadrul ISCIR în procese-verbale de verificare tehnică.
(3) Cazanele se înregistrează în evidenţa ISCIR în raza căreia sunt instalate.
Art. 21 Pentru obţinerea autorizării funcţionării, deţinătorul/utilizatorul cazanului nou

trebuie să solicite, în scris, la ISCIR în raza căreia se instalează cazanul, efectuarea
verificării tehnice necesare. Solicitarea trebuie să fie însoţită de o documentaţie tehnică
care conţine:
a) documentaţia tehnică de instalare cu precizările de la art. 12;
b) instrucţiuni pentru instalare/montare, punere în funcţiune, exploatare şi întreţinere
cazan/cazane şi ale centralei termice;
c) documentaţia tehnică de însoţire a cazanului;
d) documentaţia tehnică de însoţire a dispozitivelor de siguranţă; buletinul de
verificare/reglare a supapelor de siguranţă emis de o persoană juridică autorizată conform
prescripţiei tehnice aplicabile, dacă de la data construirii/reglării a trecut o perioadă mai
e) documentul care confirmă efectuarea cu rezultate corespunzătoare a pregătirii a
suprafeţelor interioare, dacă acesta este specificat în documentaţia de însoţire a cazanului;
f) copii ale autorizaţiilor personalului de deservire, după caz;
g) declaraţia pentru activitatea de instalare întocmită conform modelului din anexa 1.
Art. 22 Pentru obţinerea autorizării funcţionării la cazanele care au mai funcţionat,

deţinătorul/utilizatorul cazanului, trebuie să solicite, în scris, la ISCIR în raza căreia este
instalat cazanul, efectuarea verificării tehnice necesare. Solicitarea trebuie să fie însoţită
de o documentaţie tehnică care conţine:
a) documentaţia tehnică de instalare cu precizările de la art. 12;
b) instrucţiuni pentru instalare/montare, punere în funcţiune, exploatare şi întreţinere
cazan/cazane şi ale centralei termice;
c) documentaţia tehnică de însoţire a cazanului;
d) documente privind rezultatele verificărilor efectuate în timpul utilizării (cartea
cazanului);
e) documentaţia tehnică de însoţire a dispozitivelor de siguranţă; buletinul de
274
verificare/reglare a supapelor de siguranţă emis de o persoană juridică autorizată conform
prescripţiei tehnice aplicabile, dacă de la data construirii/reglării a trecut o perioadă mai
f) documentul care confirmă efectuarea cu rezultate corespunzătoare a pregătirii a
suprafeţelor interioare, dacă acesta este specificat în documentaţia de însoţire a cazanului;
g) copii ale autorizaţiilor personalului de deservire, după caz;
h) declaraţia pentru activitatea de instalare/montare întocmită conform modelului din
anexa 1;
i) declaraţia pe proprie răspundere a solicitantului în care să se menţioneze ultimul loc de
funcţionare, acolo unde este cazul;
j) raportul tehnic întocmit de persoane juridice autorizate conform prescripţiei tehnice
aplicabile pentru activitatea de „verificări tehnice în utilizare pentru
investigaţii/examinări cu caracter tehnic” la cazanele care au funcţionat şi a căror durată
de funcţionare este mai mare decât durata de funcţionare stabilită de producător, sau în
lipsa acesteia, durata normală de funcţionare stabilită conform prevederilor Hotărârii
Guvernului nr. 2.139/2004.
NOTĂ: Pregătirea suprafeţelor interioare menţionată la art. 21 lit. e) şi art. 22 lit. f), se
execută de către persoane juridice autorizate în conformitate cu prevederile prezentei
prescripţii tehnice pentru activitatea de întreţinere prin spălare chimică.
SECŢIUNEA a 3-a
Art. 23 În vederea autorizării funcţionării cazanului, inspectorul de specialitate din cadrul

ISCIR efectuează sau se asigură că sunt efectuate, după caz, următoarele activităţi:
a) verificarea existenţei şi a conţinutului documentaţiei conform art. 21 sau art. 22, după
caz;
b) verificarea condiţiilor de instalare/montare a cazanului în ceea ce priveşte respectarea
prevederilor documentaţiei tehnică de instalare/montare, precum şi verificarea echipării
cazanului cu aparatura de măsurare, control şi automatizare şi cu supape de siguranţă, în
funcţie de nivelul de supraveghere;
c) revizia interioară conform capitolului V, secţiunea a 2-a;
d) încercarea la presiune hidraulică conform capitolului V, secţiunea a 3-a;
e) verificarea reglării supapelor de siguranţă conform prevederilor prescripţiei tehnice
aplicabile;
275
f) încercarea la cald conform art. 28; modul de efectuare a verificărilor şi încercărilor şi
documentele care se întocmesc trebuie să fie conform prevederilor prescripţiei tehnice
care reglementează activităţile în domeniul instalaţiilor de ardere şi automatizare;
g) verificarea existenţei registrului de supraveghere.
Art. 24 (1) Revizia interioară se efectuează în condiţiile precizate la capitolul V secţiunea

a
2-a şi constă în verificarea interioară şi verificarea exterioară a cazanului, astfel:
a) verificarea interioară-examinarea părţilor componente ale cazanului şi, în special, a
pereţilor metalici accesibili ai elementelor sub presiune, atât pe partea dinspre apă, cât şi
pe partea dinspre gazele de ardere, în scopul constatării stării tehnice a cazanului;
b) verificarea exterioară-examinarea tuturor elementelor cazanului la exterior, în scopul
constatării stării suprafeţelor, a îmbinărilor sudate şi a depistării eventualelor defecte ca
urmare a operaţiilor de transport şi instalare/montare, precum şi a comportării cazanului
faţă de acţiunea mediului ambiant.
(2) Verificarea exterioară cuprinde verificarea plăcii de timbru precum şi verificarea
Art. 25 (1) Încercarea la presiune hidraulică se efectuează în condiţiile precizate la

capitolul V secţiunea a 3-a.
(2) Pentru cazanele noi, livrate complet asamblate de către producător, încercarea la
presiune hidraulică la locul de instalare nu este obligatorie dacă sunt îndeplinite
cumulative următoarele condiţii:
a) încercarea la presiune hidraulică a fost efectuată la producător şi de la data efectuării
acesteia nu au trecut mai mult de 2 ani;
b) cazanul nu a suferit deformaţii locale vizibile ca urmare a operaţiilor de transport şi
instalare/montare;
c) în timpul instalării nu au fost executate lucrări de sudare la părţile sub presiune ale
cazanului.
Art. 26 După efectuarea încercării la presiune hidraulică se efectuează verificarea

funcţionării dispozitivelor de siguranţă care echipează cazanul.
Art. 27 După efectuarea verificării documentaţiei, reviziei interioare şi a încercării la

presiune hidraulică, inspectorul de specialitate din cadrul ISCIR întocmeşte un proces-
verbal, sau după caz procese-verbale de verificare tehnică, cu menţionarea rezultatelor
verificărilor.
Art. 28 (1) Încercarea la cald constă în următoarele verificări principale:

a) verificarea funcţionării armăturilor de siguranţă şi de control;
276
b) verificarea realizării funcţiilor de reglare, de protecţie, de semnalizare şi de
monitorizare ale instalaţiei de automatizare;
c) verificarea funcţionării instalaţiei de ardere;
d) verificarea funcţionării principalelor instalaţii auxiliare aferente cazanului;
e) verificarea realizării principalilor parametri de funcţionare ai cazanului;
f) verificarea dilatării libere la cazanele prevăzute cu această posibilitate;
g) verificarea existenţei instrucţiunilor de exploatare a cazanului şi verificarea prin
sondaj, a modului de însuşire a acestora de către personalul de deservire.
(2) Încercarea la cald se face în prezenţa RSVTI şi personalului de deservire, după caz,
de către:
a) producătorul acestuia, caz în care nu este necesar ca acesta să fie autorizat conform
prevederilor prescripţiei tehnice privind sistemele de ardere şi automatizare;
b) persoana juridică, care efectuează lucrări la instalaţia de automatizare şi de ardere,
autorizată conform prevederilor prescripţiei tehnice aplicabilă.
Art. 29 (1) În scopul realizării încercării la cald ISCIR trebuie să fie anunţat de către
deţinător/utilizator cu cel puţin 7 zile înainte de data stabilită pentru această operaţie.
(2) În cazul în care inspectorul de specialitate din cadrul ISCIR nu participă la încercarea
la cald se ia în considerare documentul întocmit de persoanele juridice menţionate la art.
28 alin. (2).
Art. 30 (1) Inspectorul de specialitate din cadrul ISCIR poate solicita efectuarea şi a altor
verificări şi încercări, în afara celor prevăzute la art. 23, în limitele prevăzute de
producător, privind funcţionarea în condiţii de siguranţă a cazanului. În acest caz
participarea inspectorului de specialitate din cadrul ISCIR este obligatorie.
(2) La verificările prevăzute la alin. (1) trebuie să participe RSVTI al
deţinătorului/utilizatorului şi personalul de deservire al cazanului, dacă este cazul,
reprezentanţii persoanei juridice care au efectuat instalarea/montarea şi punerea în
funcţiune a cazanului, iar la solicitarea inspectorului de specialitate din cadrul ISCIR,
orice altă persoană implicată în instalarea/montarea, punerea în funcţiune,
deţinerea/utilizarea cazanului.
SECŢIUNEA a 4-a
Art. 31 Autorizarea funcţionării cazanului se acordă numai după ce au fost efectuate

activităţile prevăzute la art. 23 şi rezultatele acestora asigură funcţionarea în condiţii de
siguranţă a cazanului/cazanelor, conform procesului-verbal, întocmit de inspectorul de3
specialitate din cadrul ISCIR, prevăzut în anexa 2, unde se consemnează parametrii de
funcţionare şi data efectuării următoarei verificări tehnice (ziua, luna şi anul), cu
respectarea prevederilor art. 96 alin. (1) şi art. 105 alin. (1); procesul-verbal de verificare
tehnică se ataşează la cartea cazanului.
277
Art. 32 Dacă rezultatele verificării tehnice sunt necorespunzătoare, deficienţele se
consemnează în procesul-verbal de verificare tehnică şi nu se acordă autorizarea
funcţionării cazanului.
Art. 33 Este interzisă acordarea autorizării funcţionării cazanului în condiţiile îndeplinirii

unor dispoziţii ulterioare menţionate în procesul-verbal de verificare tehnică.
Art. 34 (1) Pentru fiecare cazan care a obţinut autorizarea funcţionării, la prima
autorizare a funcţionării, se întocmeşte o carte a cazanului, ce trebuie să conţină:
a) documentaţia tehnică menţionată la art. 21 sau art. 22, după caz;
1) copertă fixă;
tehnice efectuate;
3) parte prevăzută cu sistem de ataşare a documentelor şi documentaţiilor întocmite pe
toată durata de utilizare a cazanului.
(2) Cartea cazanului se păstrează de către deţinător/utilizator.
CAPITOLUL IV
UTILIZAREA/EXPLOATAREA CAZANELOR
SECŢIUNEA 1
Prevederi generale

asigure pe toată perioada de utilizare a cazanului operator autorizat RSVTI.

vigoare.
24
SECŢIUNEA a 2-a
Supravegherea cazanelor
Art. 37 Modul de supraveghere a cazanelor este precizat în fişa centralei termice, care se
278
întocmeşte conform modelului din anexa 3.
Art. 38 Supravegherea în regim permanent se efectuează de către fochişti autorizaţi.
Art. 39 Supravegherea în regim nepermanent se efectuează de către fochişti autorizaţi

sau de personal tehnic din cadrul deţinătorului/utilizatorului, instruit de către persoana
juridică ce efectuează punerea în funcţiune, pe baza instrucţiunilor specifice emise de
către producătorul cazanului, precum şi ale celor referitoare la centrala termică, emise de
proiectantul centralei termice.
Art. 40 Într-o centrală termică pot funcţiona simultan maxim 3 cazane în regim de
supraveghere nepermanentă cu puterea maximă de 1.000 kW fiecare sau un debit maxim
de 1 t/h fiecare, cu excepţia celor alimentate cu combustibil solid.
SECŢIUNEA a 3-a
Organizarea sălii cazanelor
Art. 41 (1) Accesul în sala cazanelor a persoanelor străine de exploatarea cazanelor şi a

instalaţiilor auxiliare ale acestora este interzis fără aprobarea, prealabilă, din partea
conducerii deţinătorului/utilizatorului.
(2) Inspectorul de specialitate din cadrul ISCIR, precum şi personalul propriu de
supraveghere al deţinătorului/utilizatorului, poate intra oricând în sala cazanelor, pe baza
legitimaţiei de serviciu sau a delegaţiei speciale de control.
Art. 42 Nu se admite a se da sălii cazanelor altă întrebuinţare în afara celei de exploatare

şi întreţinere a cazanelor şi a instalaţiilor auxiliare.
Art. 43 Spaţiile de acces şi de deservire ale diferitelor locuri de muncă din sala cazanelor
precum şi căile spre uşile sălii trebuie să fie întotdeauna libere. Uşile trebuie să fie
descuiate tot timpul cât cazanele sunt în funcţiune.
25
Art. 44 În sala cazanelor trebuie să existe un telefon sau alte mijloace de semnalizare şi
comunicare rapidă cu exteriorul, în special cu conducerea deţinătorului/utilizatorului, cu
locurile de consum a apei calde sau a aburului, care să evite deplasările personalului de
deservire a cazanelor şi părăsirea sălii cazanelor.
Art. 45 (1) În sala cazanelor trebuie să se afişeze, la loc vizibil, instrucţiuni de

utilizare/exploatare care să ţină seama de specificul fiecărui cazan din sala cazanelor.
(2) De asemenea, se afişează instrucţiuni interne privind atribuţiile personalului şi modul
de deservire a cazanelor, precum şi panouri cu instrucţiuni de protecţia muncii.
(3) În cazul instalaţiilor complexe, atunci când volumul acestor instrucţiuni nu permite
279
afişarea acestora, personalul de deservire trebuie să aibă individual, la dispoziţie în sala
cazanelor, aceste instrucţiuni.
SECŢIUNEA a 4-a
Personalul de deservire şi organizarea muncii în centrala termică
Art. 46 Deţinătorul/utilizatorul, cei însărcinaţi în scris de către acesta, precum şi întreg

personalul de deservire sunt obligaţi să cunoască şi să respecte prevederile prezentei
prescripţii tehnice, instrucţiunile de utilizare a cazanelor precum şi instrucţiunile generale
ale sălii cazanelor, elaborate de către proiectantul acesteia, precum şi toate dispoziţiile
actelor normative în vigoare care reglementează exploatarea cazanelor.
Art. 47 Fochiştii care deservesc cazanele trebuie să fie autorizaţi în conformitate cu
Art. 48 Personalul de deservire îndeplineşte în timpul funcţionării cazanului numai
sarcinile legate de exploatarea acestuia, conform instrucţiunilor de exploatare şi
instrucţiunilor interne.
Art. 49 Obligaţiile şi responsabilităţile personalului de deservire sunt prevăzute la

capitolul XIII secţiunea a 4-a.
SECŢIUNEA a 8-a
Pornirea cazanului
Art. 66 Pornirea cazanului trebuie să se efectueze conform instrucţiunilor întocmite de

producătorul acestuia şi/sau instrucţiunilor întocmite de proiectantul sălii cazanelor dar
nu mai puţin decât cele stabilite în prezenta secţiune.
Art. 67 (1) Conectarea cazanului de abur de joasă presiune la conducta de abur principală
trebuie să se facă prin deschiderea treptată a robinetului principal după golirea completă
de apă condensată şi după încălzirea acesteia prin suflare cu abur.
(2) În timpul încălzirii se urmăreşte atent starea generală a conductei, a
compensatoarelor, a reazemelor şi a suspensiilor, precum şi dilatarea uniformă a acesteia.
(3) La apariţia vibraţiilor sau a şocurilor puternice trebuie să se întrerupă funcţionarea
cazanului până la eliminarea cauzelor.
SECŢIUNEA a 9-a
Funcţionarea cazanului
Art. 68 Funcţionarea cazanului trebuie să fie conform instrucţiunilor întocmite de
280
producătorul acestuia şi/sau instrucţiunilor întocmite de proiectantul sălii cazanului.
NOTĂ: În cazul cazanelor autorizate să funcţioneze în regim de exploatare fără
supraveghere permanentă, instrucţiunile de exploatare trebuie să detalieze prioritar
condiţionările speciale pentru această modalitate de funcţionare; funcţionarea în regim de
supraveghere periodică S1-Sp 24 sau S1-Sp 72 se specifică în procesul-verbal de
Art. 69 În timpul funcţionării cazanului, personalul de deservire trebuie să supravegheze

starea cazanului şi a instalaţiilor auxiliare, a sistemului de automatizare, respectând cu
stricteţe regimul de exploatare stabilit pentru cazan.
Art. 70 În timpul funcţionării cazanului se acordă o atenţie deosebită:

a) menţinerii nivelului normal al apei, la cazanele de abur de joasă presiune, printr-o
alimentare uniformă a acestora; nu se admite scăderea sau creşterea nivelului sub nivelul
minim, respectiv peste nivelul maxim;
b) menţinerii presiunii nominale a aburului şi a apei calde;
c) menţinerii temperaturii nominale a aburului şi a apei calde;
d) funcţionării normale a arzătoarelor;
e) funcţionării normale a aparatelor de măsurare şi control, a instalaţiei de protecţie şi
reglare automată, a tuturor armăturilor şi altele asemenea.
Art. 71 Verificarea bunei funcţionări a manometrelor, indicatoarelor de nivel şi purjarea

tubului sifon (la cazanele de abur de joasă presiune) se efectuează cel puţin o dată pe
schimb.
Art. 72 (1) Verificarea supapelor de siguranţă se efectuează prin suflarea acestora.

(2) Orice defect constatat la supapele de siguranţă se aduce imediat la cunoştinţa RSVTI.
(3) Nu se admite funcţionarea cazanelor cu supape de siguranţă defecte sau dereglate.
(4) Nu se admite blocarea sau încărcarea suplimentară a supapelor de siguranţă.
(5) În cazul înlocuirii supapei de siguranţă cu o alta, de aceeaşi tipodimensiune, RSVTI
trebuie să menţioneze acest lucru într-un proces-verbal care se ataşează la cartea
cazanului.
Art. 73 Verificarea bunei funcţionări a dispozitivelor de alimentare cu apă se face prin

pornirea pe timp scurt a fiecăruia dintre acestea.
Art. 74 Purjarea periodică a cazanului de abur de joasă presiune se face la intervalele şi
cu durata stabilite în instrucţiunile de exploatare. Se procedează astfel:
a) înainte de purjare se verifică buna funcţionare a indicatoarelor de nivel şi a
281
dispozitivelor de alimentare cu apă; nivelul apei în cazan trebuie să fie între nivelul
normal şI nivelul maxim, iar după purjare să nu scadă sub nivelul minim;
b) în timpul purjării se urmăreşte nivelul apei în cazan; la apariţia în reţeaua de purjare a
vibraţiilor puternice sau a şocurilor hidraulice, purjarea trebuie să fie întreruptă imediat;
c) după purjare se controlează dacă robinetul de purjare închide etanş.
Art. 75 Aparatura de măsurare şi control, de protecţie, de monitorizare şi de reglare

automată a parametrilor de funcţionare trebuie să fie verificată la intervalele stabilite în
instrucţiunile de exploatare ca de exemplu la cazanele care funcţionează în regim de
supraveghere nepermanentă, S1-Sp 24 sau S1-Sp 72, aceste verificări se suplimentează
obligatoriu cu autocontrolul elementelor sistemului de automatizare, cu autodiagnosticare
şI cu profilaxie automată pentru elementele sistemelor de protecţie automată, cu
înregistrare automată a evenimentelor şi parametrilor în perioadele de funcţionare cu
supraveghere aflată exclusiv în sarcina sistemului de automatizare.
Art. 76 Rezultatele verificărilor efectuate conform art. 71 - 75 se înscriu în registrul de

supraveghere al sălii cazanelor.
NOTĂ: În cazul sălii cazanului echipat cu cazane nesupravegheate permanent, sistemul
de automatizare trebuie să cuprindă cel puţin un subansamblu de înregistrare automată a
tuturor parametrilor şi verificărilor efectuate prin autocontrol periodic, a tuturor
evenimentelor şi intervenţiilor automate efectuate de sistemul de automatizare în
perioadele autorizate de funcţionare fără supraveghere cu operator pentru restabilirea
funcţionării normale sau blocarea în caz de avarie.
Art. 77 (1) Fochistul este obligat să oprească imediat cazanul din funcţiune atunci când:
a) la cazanul de abur de joasă presiune nivelul apei a scăzut sub cel minim, fiind totuşi
vizibil prin vizorul sticlei de nivel şi continuă să scadă deşi cazanul este alimentat intens
cu apă;
b) nivelul apei nu se mai vede prin vizorul sticlei de nivel şi nu reapare atunci când se
închide robinetul care face legătura cu spaţiul de abur al sticlei de nivel; în acest caz, nu
este admisă alimentarea cu apă;
c) toate dispozitivele de alimentare cu apă sunt defecte;
d) toate indicatoarele de nivel, la cazanul de abur de joasă presiune, nu funcţionează;
e) nivelul apei, la cazanul de abur de joasă presiune, a trecut peste marginea superioară
a sticlei de nivel şi prin purjarea cazanului nivelul apei nu scade;
f) la elementele cazanului, tambur, plăci tubulare, cutii de foc şi altele asemenea au
apărut deformaţii, scurgeri pe la îmbinările sudate şi încălzirea la roşu a unei părţi din
peretele metalic;
g) s-au produs crăpături care afectează siguranţa în funcţionare sau dărâmături la zidăria
focarului sau a cazanului;
282
h) s-a încălzit la roşu o porţiune din scheletul metalic de susţinere a cazanului;
i) combustibilul antrenat arde în canalele de gaze de ardere şi temperatura acestor gaze
creşte anormal;
j) sunt atinse limitele de declanşare prin protecţia automată a cazanului, dar instalaţia de
automatizare nu realizează declanşarea;
k) s-a produs o explozie de gaze în focarul cazanului;
l) a izbucnit un incendiu în sala cazanelor, care progresează rapid şi nu poate fi stins;
m) la stingerea accidentală a focului în camera de ardere.
(2) În funcţie de particularităţile funcţionale ale cazanului, în instrucţiunile de
utilizare/exploatare se stabilesc şi alte cazuri de oprire din funcţiune a cazanului.
(3) Cazurile de la alin. (1) de oprire din funcţiune a cazanului trebuie să fie aduse la
cunoştinţa RSVTI şi trebuie să fie înscrise în registrul de supraveghere, iar atunci când se
soldează cu avarii/accidente se comunică la ISCIR, procedându-se conform capitolului X.
În acest caz, RSVTI întocmeşte un raport de avarie cu situaţia tehnică a cazanului imediat
după avarie, care poate include şi fotografii ale zonei avariate, precum şi intervenţiile
operate
asupra zonei avariate pentru a se evita riscuri suplimentare pe care avaria respectivă le
poate genera.
SECŢIUNEA a 10-a
Oprirea, răcirea şi golirea cazanului
Art. 78 Oprirea, răcirea şi golirea cazanului trebuie să fie conform instrucţiunilor de

utilizare/exploatare întocmite de producătorul acestuia şi/sau instrucţiunilor întocmite de
proiectantul sălii cazanelor care trebuie să cuprindă cel puţin cerinţele din prezenta
secţiune.
Art. 79 Nu se admite stingerea focului cu apă, în afară de cazurile speciale prevăzute în

instrucţiunile de utilizare/exploatare.
Art. 80 La oprirea din funcţiune a cazanului se asigură răcirea corespunzătoare conform
instrucţiunilor de utilizare/exploatare.
Art. 81 (1) Răcirea cazanului înainte de golirea apei se face treptat.

(2) Timpul şi modul de răcire se precizează în instrucţiunile de utilizare/exploatare, în
funcţie de specificul cazanului.
Art. 82 (1) Golirea de apă a cazanului se face treptat, numai după ce temperatura a scăzut
suficient şi presiunea din cazan a scăzut complet, iar prin robinetul de aerisire sau, după
caz, prin supapele de siguranţă deschise în vederea aerisirii nu mai iese abur/apă.
(2) Golirea cazanului se face şi la opririle din funcţiune de scurtă durată, dacă există
283
pericol de îngheţ.
SECŢIUNEA a 11-a
Revizii tehnice curente, curăţarea şi conservarea cazanelor
Art. 83 (1) În timpul funcţionării cazanului şi ori de câte ori acesta este oprit pentru
revizii tehnice curente, operatorul RSVTI este obligat să examineze starea cazanului,
efectuând revizii exterioare, revizii interioare şi încercări la presiune hidraulică (la
presiunea nominală).
Rezultatele acestor verificări şi încercări trebuie înscrise în registrul de supraveghere.
(2) Intervalul de timp necesar pentru efectuarea verificărilor şi încercărilor menţionate la
alin. (1) sunt precizate în instrucţiunile de exploatare.
(3) Dacă cu ocazia verificărilor şi încercărilor menţionate la alin. (1) se constată
deficienţe care ar putea periclita siguranţa în funcţionare a cazanului, RSVTI dispune
oprirea din funcţionare a cazanului şi anunţă de îndată ISCIR.
Art. 84 (1) Curăţarea cazanului se face imediat după răcire şi golire, pentru a se evita
pietrificarea nămolului din cazan, astfel încât suprafeţele metalice să rămână curate.
(2) Uneltele folosite la curăţarea cazanului nu trebuie să aibă muchii ascuţite care să
degradeze suprafeţele metalice ale acestuia.În afara suprafeţelor metalice ale cazanului,
trebuie să fie bine curăţate legăturile armăturilor cu cazanul, precum şi conductele de
alimentare cu apă şi de golire.
Art. 85 Izolarea cazanului se face prin flanşe oarbe dimensionate şi montate astfel încât
să fie asigurată securitatea persoanelor ce efectuează lucrări din prezenta secţiune, de
regulă, în faţa robinetelor de închidere pe partea cazanului oprit, cu excepţia robinetului
de golire la care flanşa oarbă se montează după acesta.
Art. 86 Acolo unde îndepărtarea depunerilor pe cale mecanică prezintă dificultăţi din
cauza aderenţei acestora sau a imposibilităţii accesului la acestea, se efectuează o curăţare
chimică a cazanului cu respectarea instrucţiunilor de exploatare.
34
Art. 87 (1) Pe timpul opririi îndelungate din funcţiune, pentru evitarea deteriorării
suprafeţelor interioare, cazanul trebuie să fie conservat conform instrucţiunilor de
utilizare/exploatare.
(2) Conservarea cazanului se face în stare umedă sau uscată, în funcţie de perioadele de
repaus şi de existenţa pericolului de îngheţ.
CAPITOLUL V
284
NEPROGRAMATĂ
SECŢIUNEA 1
Prevederi generale
neprogramată a cazanelor.
neprogramată a cazanelor trebuie să fie consemnate de către inspectorul de specialitate
din cadrul ISCIR sau de către RSVTI al deţinătorului/utilizatorului în procese-verbale de
anexele 2 şi 4.
Art. 89 Verificările tehnice periodice, la cazanele care fac obiectul prezentei prescripţii
tehnice, se efectuează de către:
a) inspectorii de specialitate din cadrul ISCIR, pentru cazanele de abur de joasă presiune
sau de apă caldă cu debit mai mare de 1 t/h, respectiv 1.000 kW;
b) inspectorii de specialitate din cadrul ISCIR sau de către RSVTI numai după obţinerea
împuternicirii scrise de la ISCIR, pentru cazanele de abur de joasă presiune sau de apă
caldă cu debit de cel mult 1 t/h, respectiv 1.000 kW.
Art. 90 La sfârşitul duratei de viaţă fizică, precizată în documentaţia tehnică a cazanului

sau după expirarea duratei normale de funcţionare, prevăzută în Hotărârea Guvernului nr.
2.139/2004, atunci când nu este prevăzută în mod explicit durata de viaţă în documentaţia
tehnică, verificarea tehnică periodică a cazanului se efectuează după efectuarea
verificărilor tehnice în utilizare pentru investigaţii/examinări cu caracter tehnic.
35
Art. 91 Cazanul nu trebuie să fie utilizat cu termenul de valabilitate al autorizării
Art. 92 (1) În timpul utilizării, fiecare cazan trebuie să fie supus, la termenul stabilit în
procesul-verbal de verificare tehnică, verificărilor tehnice periodice, care constau în
revizii interioare, încercări la presiune hidraulică şi revizii exterioare. Cu această ocazie
se verifică modul în care se exploatează cazanul, starea tehnică a acestuia şi se acordă,
după caz, autorizaţia de funcţionare în continuare.
(2) La data stabilită pentru efectuarea verificărilor şi încercărilor, deţinătorul/utilizatorul
trebuie să pregătească cazanul, având verificările şi încercările de casă efectuate cu
rezultate corespunzătoare şi menţionate într-un proces-verbal.
(3) Încercările de casă constau, după caz, în încercare hidraulică la presiune nominală,
285
verificare funcţională a instalaţiei de alimentare combustibili, verificare canale aer
inclusiv
ventilatoare, verificare canale de gaze de ardere inclusiv ventilatoare gaze ardere,
preîncălzitoare de aer, suporţi aferenţi construcţiei metalice de susţinere şi altele
asemenea.
(4) La verificarea tehnică periodică trebuie să participe RSVTI, fochistul cazanului şi
orice altă persoană cu atribuţii legate de exploatarea cazanului solicitată de inspectorul de
(5) Deţinătorul/Utilizatorul trebuie să asigure personalul auxiliar necesar efectuării
verificării.
(6) Dacă rezultatele verificării tehnice periodice corespund cu prevederile documentaţiei
tehnice a cazanului şi ale prezentei prescripţii tehnice, inspectorul ISCIR sau RSVTI prin
procesul-verbal de verificare tehnică prevăzut la art. 88 alin. (2), se acordă autorizarea
funcţionării în continuare, stabilind şi data (ziua, luna şi anul) următoarei verificări
tehnice periodice. Această dată (ziua, luna şi anul) se stabileşte în funcţie de
complexitatea, locul de instalare/montare, condiţiile de mediu şi regimul de funcţionare,
vechimea în serviciu şI starea tehnică ale cazanului.
deţinătorul/utilizatorul transmite la ISCIR o copie a procesului-verbal de verificare
tehnică a cazanului în termen de 15 zile de la întocmirea acestuia.
(8) Dacă rezultatele verificării tehnice periodice sunt necorespunzătoare, neconformităţile
se consemnează în procesul-verbal de verificare tehnică prevăzut la art. 88 alin. (2) şi nu
se acordă autorizarea funcţionării în continuare a cazanului. În cazul în care verificarea
tehnică periodică se efectuează de către RSVTI, deţinătorul/utilizatorul transmite la
ISCIR o copie a procesului-verbal de verificare tehnică a cazanului în termen de 15 zile
de la întocmirea acestuia
(9) Nu se acordă autorizarea funcţionării în continuare cu condiţia înlăturării ulterioare a
unor deficienţe care afectează siguranţa în funcţionare a cazanului.
(10) Cu ocazia verificării tehnice periodice, dacă inspectorul de specialitate din cadrul
ISCIR consideră necesar, poate verifica pregătirea profesională şi comportarea în serviciu
a fochistului autorizat.
Art. 93 (1) Dacă la verificările tehnice periodice se constată defecţiuni vizibile care reduc
siguranţa în funcţionare a cazanului, în funcţie de natura, mărimea, tipul defectului,
vechimea în serviciu a cazanului sau condiţiile de exploatare a acestuia, inspectorul de
specialitate din cadrul ISCIR sau RSVTI poate dispune efectuarea de
examinări/investigaţii cu character tehnic, în vederea evaluării tehnice a cazanului şi
stabilirii condiţiilor în care poate funcţiona cazanul în condiţii de siguranţă.
(2) Dacă la verificările tehnice periodice se constată că instalaţia prezintă pericol în
funcţionare inspectorul de specialitate din cadrul ISCIR sau RSVTI, după caz, dispun
oprirea instalaţiei.
286
Art. 94 (1) Cu ocazia fiecărei verificări tehnice periodice, deţinătorul/utilizatorul are
obligaţia de a efectua verificarea instalaţiei de ardere şi de automatizare ale cazanului de
către o persoană juridică autorizată conform prevederilor prescripţiei tehnice aplicabilă.
(2) Reacordarea autorizării funcţionării cazanului, de către inspectorul de specialitate din
cadrul ISCIR sau RSVTI, este condiţionată de prezentarea de către deţinător/utilizator a
raportului de verificări, încercări şi probe având drept concluzie respectarea condiţiilor de
funcţionare în siguranţă impuse de producătorul cazanului. Valabilitatea acestui raport
este de 30 de zile.
Art. 95 Supapele de siguranţă se verifică conform prevederilor prescripţiei tehnice

aplicabile.
37
SECŢIUNEA a 2-a
Revizia interioară
Art. 96 (1) Revizia interioară trebuie să fie efectuată cel puţin o dată la 4 ani. Inspectorul
de specialitate din cadrul ISCIR sau RSVTI poate stabili termene mai scurte în funcţie de
starea tehnică şi vechimea în serviciu a cazanului.
scadente pentru efectuarea reviziei interioare a cazanului, chiar dacă termenele respective
îi sunt comunicate sau nu de către ISCIR.
Art. 97 În afară de termenul scadent, revizia interioară trebuie să se efectueze şi în

a) după o întrerupere a funcţionării cazanului mai mare de un an, înainte de repunerea
acestuia în funcţiune;
b) după o nouă instalare/montare;
d) atunci când inspectorul de specialitate din cadrul ISCIR sau RSVTI are motive
e) atunci când este cerută, motivat, de către deţinătorul/utilizatorul cazanului.
Art. 98 (1) În vederea efectuării reviziei interioare, cazanul trebuie să fie oprit din
funcţiune, izolat de celelalte cazane, răcit, bine curăţat de piatră, de funingine şi altele
asemenea, atât la interior cât şi la exterior, până la metal curat, iar pereţii cazanului nu
trebuie să fie umeziţi sau unşi.
(2) La cazanele care nu au funcţionat cel puţin un an, deţinătorul/utilizatorul trebuie să
prezinte inspectorului de specialitate din cadrul ISCIR un document din care să rezulte că
în perioada nefuncţionării cazanul a fost conservat corespunzător.
287
Art. 99 La revizia interioară, o atenţie deosebită este acordată îmbinărilor sudate, precum
şi elementelor ambutisate.
Art. 100 (1) La revizia interioară se urmăreşte existenţa coroziunilor, fisurilor,
crăpăturilor, deformaţiilor vizibile şi altele asemenea, precizându-se în procesul-verbal de
verificare:
a) numărul, suprafaţa, adâncimea, orientarea şi poziţia coroziunilor;
b) poziţia, suprafaţa şi săgeata deformaţiilor;
c) natura şi mărimea fisurilor sau crăpăturilor.
(2) Cu ocazia verificării interioare se verifică şi starea suprafeţelor interioare a
elementelor cazanului.
Art. 101 (1) La examinarea la exterior a suprafeţelor metalice din focar, a canalelor de
gaze de ardere şi altele asemenea, se urmăreşte existenţa unor eventuale defecte de genul
celor menţionate la art. 101.
(2) Inspectorul de specialitate din cadrul ISCIR poate să solicite, înlăturarea unei părţi din
izolaţia cazanului pentru a examina anumite porţiuni ale cazanului.
SECŢIUNEA a 3-a
Art. 102 (1) Încercarea la presiune hidraulică se execută numai după efectuarea unei
revizii interioare cu rezultate corespunzătoare.
(2) Încercarea la presiune hidraulică se efectuează cu apă sau alt lichid neutru, la o
presiune stabilită conform documentaţiei tehnice.
(3) Temperatura maximă a lichidului de încercare nu trebuie să depăşească 50ºC, iar
Art. 103 Încercarea la presiune hidraulică se efectuează în scopul verificării rezistenţei şi

etanşeităţii elementelor sub presiune ale cazanului şi pentru evidenţierea eventualelor
defecte care nu au putut fi depistate la revizia interioară. Încercarea se efectuează cu toate
armăturile montate şi izolate.
Art. 104 (1) Valoarea presiunii hidraulice de încercare şi durata încercării trebuie să fie
conform prevederilor documentaţiei tehnice de însoţire a cazanului.
(2) În cazul în care durata încercării nu este prevăzută de producător aceasta nu trebuie să
fie mai mică de 10 minute.
(3) În timpul încercării de presiune hidraulică cazanul trebuie prevăzut cu un al doilea
manometru de control, în plus faţă de manometrul de încercare.
(4) Clasa de precizie a manometrelor de control trebuie să aibă valoarea cel mult egală
cu 2,5.
(5) Manometrele trebuie verificate metrologic şi astfel alese încât valoarea presiunii de
încercare să se citească pe treimea mijlocie a scării gradate.
(6) Încercarea de presiune hidraulică se execută astfel încât ridicarea şi coborârea
288
presiunii să se facă continuu şi fără şocuri.
(7) În timpul umplerii cu lichidul de încercare trebuie luate măsuri pentru eliminarea
completă a aerului, astfel încât să nu se producă pungi de aer.
(8) Debitul de alimentare cu lichid se stabileşte astfel încât evacuarea aerului să evite
crearea unei presiuni periculoase în cazan.
(9) Examinarea suprafeţelor cazanului se face numai după reducerea presiunii de
Art. 105 (1) Încercarea la presiune hidraulică trebuie să fie efectuată cel puţin o dată la 4
ani. Inspectorul de specialitate din cadrul ISCIR sau RSVTI, după caz, pot reduce acest
interval în funcţie de starea tehnică şi vechimea în serviciu a cazanului.
(2) Deţinătorul/utilizatorul cazanului este singurul răspunzător de respectarea termenelor
scadente pentru efectuarea încercării la presiune hidraulică, chiar dacă termenele
respective îi sunt comunicate sau nu de către ISCIR.
Art. 106 În afara termenului scadent, încercarea hidraulică de presiune la rece se

efectuează şi în următoarele cazuri:
a) după o întrerupere a funcţionării cazanului mai mare de un an, înainte de repunerea în
funcţiune a acestuia;
b) în urma efectuării unor lucrări de reparare;
c) după o explozie de gaze în camera focarului sau în canalele gazelor de ardere;
d) atunci când inspectorul de specialitate din cadrul ISCIR sau RSVTI, după caz, au
e) atunci când este solicitată motivat de către deţinătorul/utilizatorul cazanului.
Art. 107 În funcţie de natura şi volumul lucrărilor de reparare, încercarea la presiune

hidraulică poate să nu se mai efectueze dacă acest lucru este prevăzut în documentaţia
tehnică de reparare.
Art. 108 Cu ocazia efectuării încercării la presiune hidraulică, supapele de siguranţă
trebuie izolate sau blocate pentru a nu permite pierderea apei prin acestea, ca urmare a
creşterii presiunii peste presiunea la care sunt reglate. Pe toată durata efectuării încercării
nu se admit scurgeri.
Art. 109 După terminarea încercării la presiune hidraulică supapele de siguranţă trebuie
să fie deblocate şi reglate. conform prevederilor prescripţiei tehnice aplicabile Datele şI
elementele de reglare a supapelor de siguranţă trebuie să fie consemnate în procesul-
verbal de verificare tehnică de către inspectorul de specialitate din cadrul ISCIR sau
RSVTI, după caz, iar certificatele/buletinele de verificare şi reglare, se ataşează la cartea
cazanului. Dacă verificarea supapelor de siguranţă a fost efectuată anterior încercării la
289
presiune hidraulică, de către o persoană juridică autorizată conform prevederilor
prescripţiei tehnice aplicabile, atunci reglarea nu mai este necesară.
Art. 110 Încercarea la presiune hidraulică se consideră admisă în cazul în care, după
expirarea timpului de încercare stabilit, nu se constată pierderi de presiune, deformaţii
remanente ale elementelor sub presiune şi scurgeri.
SECŢIUNEA a 4-a
Revizia exterioară
Art. 111 Revizia exterioară este verificare tehnică neprogramată care se execută inopinat
în timpul funcţionării cazanului şi constă în examinarea tuturor elementelor care
contribuie la funcţionarea cazanului în condiţii de siguranţă, şi anume:
a) funcţionarea armăturilor de siguranţă şi control, precum şi a instalaţiei de
automatizare;
b) verificarea valabilităţii autorizaţiilor deţinute şi cunoaşterea instrucţiunilor de
utilizare/exploatare a cazanului de către personalul de deservire;
c) respectarea parametrilor principali ai cazanului (debit, presiune, temperatură şi altele
asemenea);
d) starea părţilor vizibile şi accesibile ale cazanului, precum şi a instalaţiilor auxiliare;
e) starea tehnică a instalaţiei de ardere şi dezvoltarea flăcă__________rilor faţă de pereţii
suprafeţelor de încălzire;
f) existenţa instrucţiunilor de utilizare/exploatare în sala cazanelor;
g) existenţa registrului de supraveghere, precum şi modul în care se fac înscrierile
zilnice în acesta.
SECŢIUNEA a 5-a
termenul scadent.
(2) Solicitarea scrisă trebuie să fie însoţită de memoriul tehnic menţionat la art. 113,
alin. (3).
cel mult 12 luni.
290
întocmit de deţinătorul/utilizatorul cazanului.
b) istoricul exploatării (verificări tehnice periodice, revizii, reparaţii, avarii şi altele
asemenea);
periodică;

verificărilor tehnice sau respingerea solicitării de prelungire a autorizării funcţionării.
anexa 2 şi dacă sunt corespunzătoare, se acordă prelungirea autorizării funcţionării,
CAPITOLUL VI
REPARAREA CAZANELOR
SECŢIUNEA 1
Prevederi generale
Art. 116 (1) Repararea cazanelor se face cu respectarea prevederilor prezentei prescripţii
tehnice şi a celorlalte acte normative aplicabile.
referitoare la repararea cazanelor.
(3) Repararea cazanelor se efectuează de către producătorul acestora, de către personae
juridice autorizate de către ISCIR sau de către persoane juridice autorizate de autorităţile
autorizate.
juridice autorizate sunt stabilite în prescripţia tehnică aplicabilă.
(5) Autorizarea pentru repararea cazanelor nu este necesară atunci când lucrările de
reparare se efectuează de către producătorul cazanului.
repararea cazanelor sunt prevăzute la capitolul XIII.
291
(7) Toate constatările referitoare la repararea cazanelor trebuie să fie consemnate de
anexele 2 şi 4.
Art. 117 Repararea cazanelor este consemnată în procese-verbale de verificare tehnică de
către inspectorii de specialitate din cadrul ISCIR sau de către RSVTI, ca urmare a unor
a) cu ocazia VTP;
caracter tehnic;
c) în exploatarea cazanului şi semnalate de deţinători/utilizatori prin grija RSVTI.
43
ISCIR.
Art. 119 (1) Lucrările de reparare cazane, care se verifică numai de către inspectorul de
specialitate din cadrul ISCIR, sunt:
a) înlocuirea de virole, de funduri, de tamburi, de plăci tubulare, a fasciculului de ţevi, a
tubului focar sau a altor elemente sub presiune care se pot executa separat şi asambla la
instalaţie;
sau eroziuni;
c) remedierea prin sudare a fisurilor sau crăpăturilor din elementele sub presiune;
d) executarea la elementele sub presiune a unor suduri noi şi refacerea sau remedierea
celor existente;
e) remedierea zonelor de unde au fost prelevate probe;
f) înlocuirea ţevilor de fum;
g) înlocuirea armăturilor de siguranţă cu alte tipodimensiuni care diferă de cele prevăzute
în documentaţia tehnică de însoţire a cazanului;
h) curăţarea chimică a suprafeţelor interioare de schimb de căldură.
RSL al reparatorului. Rezultatele verificării tehnice după reparare trebuie să fie
consemnate întrun proces-verbal de verificare tehnică al cărui model este prevăzut în
anexa 4. Procesulverbal de verificare tehnică se ataşează la cartea cazanului.
Art. 120 (1) Repararea cazanelor se face pe baza unei documentaţii tehnice preliminare
de reparare avizată de către RADTP.
292
reparare a cazanelor se face în condiţiile prevăzute de legislaţia în vigoare
documentaţiilor preliminare de reparare a cazanelor sunt prevăzute la capitolul XIII,
secţiunea a 3-a.
Art. 122 (1) La repararea cazanului se au în vedere cerinţele reglementărilor tehnice

aplicabile acestuia.
autorizaţi în baza documentaţiei tehnice avizate de RADTP şi subansambluri/ component
construite în conformitate cu reglementările naţionale care transpun cerinţele din
directivele europene aplicabile.
(3) Documentaţia tehnică preliminară de reparare, avizată de RADTP trebuie să cuprindă
cel puţin următoarele:
1) date generale privind cazanul;
b) desene cu precizarea zonelor ce urmează a fi reparate, cu menţionarea tuturor
elementelor ce trebuie să fie reparate sau înlocuite, detalii despre suduri, tehnologie de
control;
c) breviarul de calcul de rezistenţă în cazul unor modernizări sau a unor modificări
tehnologice ale cazanului.
SECŢIUNEA a 2-a
Art. 123 Înaintea începerii lucrărilor de reparare, persoana juridică reparatoare autorizată,
cu acordul deţinătorului/utilizatorului cazanului, prezintă la ISCIR, în vederea acceptării
începerii lucrărilor de reparare, documentaţi tehnică preliminară de reparare prevăzută la
art. 122, alin. (3).
Art. 124 În urma analizei documentaţiei întocmită conform art. 122, alin. (3), acceptarea
de un exemplar al documentaţiei ştampilat de inspectorul de specialitate din cadrul
ISCIR.
293
de reparare menţionat la art. 122, alin. (3) lit. a) şi verificările stabilite la art. 124.
Persoana juridică reparatoare prezintă inspectorului de specialitate din cadrul ISCIR
documentele specifice etapei respective, precum certificate de inspecţie material,
materiale de bază şi de adaos, lista sudorilor autorizaţi, lista procedurilor de sudare
aprobate, buletine de examinări şi altele asemenea; verificările se finalizează cu
încheierea de către inspectorul de specialitate din cadrul ISCIR de procese-verbale de

a) documentaţia preliminară de reparare acceptată conform art. 122, alin (3);
e) documentele de însoţire a subansamblurilor de cazan certificate, dacă este cazul;
de reparare;
specificat că echipamentul poate fi supus verificărilor tehnice în vederea autorizării
funcţionării cazanului;
cazanului care au fost înlocuite;
k) documentaţiile tehnice pentru subansambluri, instalaţii de ardere sau alte dispozitive şi
aparate aferente cazanului care au fost înlocuite;
l) declaraţia privind lucrările de reparare efectuate, întocmită conform modelului din
anexa 1.

tehnice:
b) revizia interioară, conform prevederilor art. 96 - 101;
c) încercarea la presiune hidraulică conform, prevederilor art. 102 - 108 şi art. 110;
d) verificarea dispozitivelor de siguranţă, conform prevederilor art. 109.
294
vederea repunerii în funcţiune a cazanului, inspectorul de specialitate din cadrul ISCIR
stabileşte şi data (ziua, luna şi anul) următoarei verificări tehnice periodice, în
(3) Documentaţia tehnică de reparare se ataşează la cartea cazanului.

lucrărilor de instalare/montare/reparare cazane conform modelului din anexa 5.
ale cazanului, scopul sau tipul acestuia, se aplică prevederile prezentei prescripţii tehnice
referitoare la retimbrarea cazanului.
SECŢIUNEA a 3-a
Dispoziţii finale privind repararea cazanelor
Art. 131 Documentaţia tehnică a construcţiei metalice de susţinere a cazanului trebuie să

corespundă prevederilor tehnice prevăzute în actele normative în vigoare, aplicabile.
Art. 132 (1) După efectuarea încercării la presiune hidraulică nu se mai efectuează lucrări
de sudare şi de deformare la rece sau la cald la elementele cazanului care lucrează sub
presiune.
(2) În cazul în care la încercarea la presiune hidraulică se constată neconformităţi,
acestea se înlătură, după care încercarea la presiune hidraulică se repetă.
Art. 133 Încercarea la presiune hidraulică a cazanelor se efectuează înainte de vopsire şi,
după caz, înainte de izolare sau înzidire, la locul de funcţionare sau la sediul
reparatorului, după caz, reparatorului revenindu-i obligaţia de a asigura condiţiile
corespunzătoare realizării acesteia.
47
Art. 134 Verificarea tehnică după izolare urmăreşte respectarea documentaţiei tehnice
preliminare de reparare în ceea ce priveşte: poziţia nivelului minim şi a indicatoarelor de
nivel faţă de acest nivel, etanşarea pereţilor, amplasarea gurilor de observare, a uşilor de
vizitare şi altele asemenea.
Art. 135 În cazul reparării unor cazane sau elemente ale acestora care datorită modului
de execuţie, montare sau exploatare necesită verificări şi încercări suplimentare ca de
exemplu măsurarea deformaţiilor şi altele asemenea sau atunci când unele dintre
verificările şI încercările prevăzute în prezenta prescripţie tehnică nu pot fi efectuate, se
pot efectua şi alte verificări şi încercări. Acestea se prevăd în documentaţia tehnică
295
preliminară de reparare, precizându-se tipul, volumul, condiţiile tehnice de execuţie şi
criteriile de acceptare, precum şi periodicitatea efectuării acestora în timpul utilizării
cazanelor.
CAPITOLUL VII
MONTAREA CAZANELOR VECHI
SECŢIUNEA 1
Prevederi generale
Art. 136 (1) Montarea cazanelor vechi se face cu respectarea prevederilor actelor
referitoare la montarea cazanelor vechi.
(3) Montarea cazanelor vechi se face de către producătorul acestora, de către persoana
juridică autorizată de către ISCIR sau de către persoana juridică autorizată de autorităţile
competente din statele membre. Persoana juridică autorizată de autorităţile competente
din statele membre trebuie să fie înregistrată în Registrul ISCIR al persoanelor juridice
autorizate.
juridice autorizate sunt stabilite în prescripţia tehnică aplicabilă. Autorizaţia pentru
montarea cazanelor vechi nu este necesară atunci când lucrările de montare se efectuează
de către producătorul cazanului.
(5) Obligaţiile şi responsabilităţile persoanelor juridice care efectuează montarea
cazanelor vechi sunt prevăzute la capitolul XIII, secţiunea a 3-a.
(6) Verificarea montării se efectuează de către inspectorul de specialitate din cadrul
ISCIR.
(7) Toate constatările referitoare la montarea cazanelor vechi se consemnează de către
inspectorul de specialitate din cadrul ISCIR în procese-verbale de verificare tehnică.
Art. 137 (1) Montarea cazanelor vechi se face pe baza unei documentaţii tehnice
preliminare de montare avizată de către RADTP.
(2) Condiţiile privind atestarea de către ISCIR a persoanelor fizice care efectuează
avizarea documentaţiilor preliminare de reparare a cazanelor sunt conform legislaţiei în
vigoare.
documentaţiilor preliminare de montare a cazanelor sunt prevăzute la capitolul XIII,
secţiunea a 3-a.
SECŢIUNEA a 2-a
296
Etapele necesare efectuării montării
Art. 138 Acceptarea lucrărilor de montare:

a) înaintea începerii lucrărilor de montare, persoana juridică autorizată, întocmeşte un
memoriu tehnic de prezentare a lucrărilor de montare, care cuprinde documentaţia tehnică
preliminară de montare, lucrările de montare ce urmează a se efectua şi condiţiile tehnice
urmează a se efectua pe parcursul şi la finalul lucrărilor de montare;
b) memoriul tehnic, vizat de către deţinător/utilizator, trebuie să fie înaintat la ISCIR în
vederea acceptării începerii lucrărilor de montare. Se interzice începerea lucrărilor de
montare fără procesul-verbal de acceptare al ISCIR. Prin procesul-verbal de acceptare a
începerii lucrărilor de montare, ISCIR poate solicita ca anumite operaţii, examinări,
verificări sau încercări să se efectueze în prezenţa inspectorului de specialitate din cadrul
ISCIR.
Persoana juridică autorizată este obligată să solicite participarea inspectorului de
respective.
49
Art. 139 (1) La verificarea montării cazanelor pe parcursul acesteia, se efectuează
verificările stabilite prin memoriul tehnic prevăzut la art. 140. În aceste situaţii persoana
juridică autorizată pentru aceste lucrări, prezintă inspectorului de specialitate din cadrul
ISCIR documentele specifice etapei respective ca de exemplu certificate de inspecţie
materiale de baza şi de adaos, lista sudorilor autorizaţi, lista procedurilor de sudare
aprobate, buletine de control şi altele asemenea; verificările sunt finalizate cu încheierea
de către inspectorul de specialitate din cadrul ISCIR a unui proces-verbal.
(2) Efectuarea lucrărilor de montare se consemnează în registrul de evidenţă a lucrărilor
de instalare/montare/reparare cazane conform modelului din anexa 5.
Art. 140 După finalizarea lucrărilor de montare a cazanului vechi, se efectuează

următoarele verificări tehnice:
a) verificarea documentaţiei tehnice de montare, care este depusă la ISCIR cu cel puţin
15 zile înaintea datei propuse pentru efectuarea verificării tehnice; documentaţia tehnică
de montare cuprinde cel puţin:
1) memoriu tehnic de montare;
c2) certificatele de inspecie ale materialelor utilizate pentru părţile supuse presiunii sau
care se asamblează prin sudare la acestea, cu precizarea caracteristicilor în conformitate
cu prevederile prescripţiilor tehnice în vigoare, specifice instalaţiei supuse montării;
4) documentele privind efectuarea pe parcursul lucrărilor de montare şi în final a
297
si ale documentaţiei preliminare de montare;
ataşează fişele de aprobare (WPQR), în conformitate cu prevederile prescripţiei tehnice
referitoare la aprobarea procedurilor de sudare, în copie;
documentaţia tehnică preliminară de montare;
8) documentele cuprinzând rezultatele examinărilor, verificărilor şi încercărilor effectuate
de către laboratoare autorizate/evaluate de ISCIR conform prevederilor prescripţiei
tehnice aplicabile;
9) procesul-verbal întocmit de către RSVTI în care sunt consemnate rezultatele
în vederea autorizării funcţionării;
10) declaraţia pentru lucrările de montare efectuate, întocmită de către persoana
juridică autorizată conform modelului din anexa 1;
b) raportul tehnic întocmit de o persoană juridică autorizată pentru verificări tehnice în
utilizare pentru investigaţii/examinări cu caracter tehnic;
c) revizia interioară, care se va efectua conform art. 96 - 101; cu această ocazie se
verifică şi spălarea-pregătirea suprafeţelor interioare de schimb de căldură, cu respectarea
prevederilor prezentei prescripţii tehnice;
d) încercarea la presiune hidraulică conform art. 102 - 108 şi art. 110;
e) reglarea sau verificarea reglării dispozitivelor de siguranţă, conform art. 109;
f) încercarea la cald (modul de efectuare a verificărilor şi încercărilor şi documentele
reglementează activităţile în domeniul instalaţiilor de ardere şi automatizare).
NOTĂ: În cazul în care pe parcursul lucrărilor de montare apar modificări faţă de
documentaţia preliminară acceptată de ISCIR, aceste modificări se avizează de RADTP şi
se transmit la ISCIR pentru acceptare.
SECŢIUNEA a 3-a
Dispoziţii finale privind montarea cazanelor
Art. 141 (1) Rezultatele verificării tehnice după montare se consemnează de către
inspectorul de specialitate din cadrul ISCIR, în procesul-verbal de verificare tehnică. În
procesul-verbal de verificare tehnică, încheiat cu ocazia verificării tehnice în vederea
repunerii în funcţiune, a cazanului vechi, inspectorul de specialitate din cadrul ISCIR
298
stabileşte data (ziua, luna şi anul) următoarei verificări tehnice periodice, în conformitate
cu prevederile prezentei prescripţii tehnice.
(2) Efectuarea lucrărilor de montare se consemnează în registrul de supraveghere de
către RSVTI al deţinătorului/utilizatorului.
CAPITOLUL XI
SCOATEREA DIN UZ ŞI CASAREA CAZANELOR
Art. 162 (1) Scoaterea din uz a cazanelor se face de către deţinător/utilizator, în

caracter tehnic cazanul nu mai îndeplineşte condiţiile de siguranţă în funcţionare;
b) atunci când deţinătorul renunţă din proprie iniţiativă la acestea.
(2) Oprirea din funcţionare şi conservarea cazanului nu înseamnă scoatere din uz.
Art. 163 Cazanele scoase din uz sunt casate prin grija deţinătorului/utilizatorului.
Art. 164 Operaţia de casare a cazanului se confirmă printr-un proces-verbal întocmit de

către RSVTI şi semnat de către reprezentantului deţinătorului/utilizatorului.
Art. 165 Placa de timbru a cazanului trebuie să fie demontată şi distrusă în prezenţa
RSVTI al unităţii deţinătoare/utilizatoare. Acest fapt trebuie menţionat în procesul-verbal
încheiat.
Art. 166 Procesul-verbal încheiat se ataşează la cartea cazanului şi rămâne în arhiva
Art. 167 (1) Deţinătorul/utilizatorul comunică, în scris, scoaterea din uz şi casarea

cazanului la ISCIR, în vederea scoaterii din evidenţa proprie a acestuia.
(2) Comunicarea se transmite la ISCIR în termen de 15 zile de la întocmirea
procesuluiverbal menţionat la art. 166.
Art. 168 Este interzisă repunerea în funcţiune şi exploatarea cazanelor scoase din uz şi
casate.
Art. 180 Persoanele juridice autorizate pentru instalare, montare şi reparare au

următoarele obligaţii şi responsabilităţi:
a) să întocmească şi să ţină la zi registre de evidenţă a lucrărilor efectuate conform
modelului din anexa 5;
b) să ia măsuri corespunzătoare astfel ca RSL şi RTS să-şi poată îndeplini în bune
condiţii sarcinile prevăzute;2
299
RSL/RTS; să asigure că personalul nou propus efectuează activităţile specifice numai
după atestarea acestora de către ISCIR;
prescripţiei tehnice şi instrucţiunilor specifice ale producătorului cazanului (unde este
cazul);
e) să înceapă execuţia lucrărilor de reparare numai după existenţa procesului-verbal al
inspectorilor de specialitate din cadrul ISCIR prin care se dispune începerea acestor
lucrări;
f) să execute lucrările de montare/reparare în conformitate cu documentaţiile tehnice
preliminare avizate de RADTP;
g) să supună avizării RADTP documentaţiile tehnice de montare/reparare, în cazul în
care, pe parcursul montării/reparării apar modificări faţă de documentaţia tehnică
preliminară avizată;
h) să solicite efectuarea verificării cazanelor de către inspectorul de specialitate din
cadrul ISCIR, înainte de asamblare şi în fazele în care examinarea acestora este posibilă;
i) să pună la dispoziţia deţinătorului/utilizatorului documentaţia tehnică de reparare;
j) să pregătească cazanul, în mod corespunzător, în vederea efectuării verificărilor şi
încercărilor în conformitate cu prevederile prezentei prescripţii tehnice;
k) să pună la dispoziţie personalul şi utilajele necesare verificării cazanului;
l) să emită la finalizarea lucrărilor declaraţia conform anexei 1.

(RSL):

aplicabile;
montare/reparare/întreţinere, consemnând rezultatele într-un proces-verbal;
e) să urmărească execuţia pe faze de lucru a lucrărilor de montare/reparare, din punct
de vedere al respectării prevederilor prescripţiei tehnice şi ale documentaţiei tehnice
300
jos:
*)
RSL IMSP........................................
Data: Semnătura:
64*) Se înscrie denumirea persoanei juridice.
CAPITOLUL XVI
DISPOZIŢII FINALE
Art. 188 (1) În cazul în care cartea cazanului se deteriorează sau se pierde, ISCIR, la
solicitarea deţinătorului/utilizatorului, eliberează duplicat la partea de exploatare.
(2) Solicitarea deţinătorului/utilizatorului trebuie să fie însoţită de documentaţia tehnică a
cazanului prevăzută la art. 22 sau de documentaţia tehnică întocmită în scopul eliberării
duplicatului de către persoana juridică autorizată pentru verificări tehnice în utilizare
pentru examinări/investigaţii cu caracter tehnic.
Art. 191 Inspectorii de specialitate din cadrul ISCIR au dreptul de a efectua verificări
tehnice neprogramate la cazanele supuse prevederilor prezentei prescripţii tehnice,
juridice autorizate îşI desfăşoară activităţile reglementate de prezenta prescripţie tehnică,
tehnice rămân valabile până la data expirării acestora, cu excepţia autorizaţiilor
personalului de deservire. Autorizaţiile personalului de deservire emise de ISCIR până la
data intrării în vigoare a prezentei prescripţii tehnice, trebuie să fie preschimbate conform
prevederilor prescripţiei tehnice aplicabilă.
301
68
Art. 193 La instalaţiile şi echipamentele neautorizate pentru funcţionare de către ISCIR
sau care nu prezintă siguranţă în funcţionare, inspectorii de specialitate din cadrul ISCIR
au dreptul să aplice sigilii, în conformitate cu prevederile legale.
Art. 194 Pe perioada valabilităţii autorizaţiei, persoana fizică autorizată/atestată sau

persoana juridică autorizată poate fi supravegheată de ISCIR privind menţinerea
capabilităţii tehnice de a efectua activitatea specifică pentru care a fost autorizată.
b) memoriu justificativ care să cuprindă descrierea situaţiei (date despre cazan,
amplasament, deservire), desene, calcule, soluţiile compensatorii propuse;
c) avize, după caz, de la constructorul cazanului, de la un avizator atestat ISCIR pentru
documentaţii de montare, instalare, reparare.
(2) Pe baza documentaţiei depuse, ISCIR avizează sau respinge motivat, în scris,
solicitarea.
ANEXA 1
Nr. .................................
Noi, .......................................................................................................................................,
...............................................................................................................................................,
(sediul)
cu Certificat de înregistrare/Autorizaţie
nr. ................................/...........................................,
................................................................................................................................................
numărulde exemplare)
302
la care se referă această declaraţie nu pune în pericol viaţa, sănătatea, securitatea
muncii,nu produce un impact negativ asupra mediului şi este în conformitate cu:
............................................................................................................................................
(titlul şi/sau numărul şi data publicării
documentului/documentelor normativ/normative)
................................................. .................................................................
ANEXA 3
FIŞA CENTRALEI TERMICE
întocmită la data ..................................
PROPRIETAR/DEŢINĂTOR
…………………………………………….
Adresă: ……………………………………..
…………………………………………….
CENTRALA TERMICA
Adresă: ……………………………………..
…………………………………………….
Parametrii cazanelor din centrala termică:
Cazan 1 Cazan 2 Etc.
303
Putere/Debit Putere/Debit Putere/Debit
Presiune Presiune Presiune
Temperatur Temperatur Temperatur
Combustibil Combustibil Combustibil
Personal de deservire:
Fochişti autorizaţi nr.
Tipul supravegherii:
Permanentă sau
Nepermanentă la ore
Înscrieri minime în registrul de supraveghere a centralei termice:
Cazan apă caldă Cazan abur de joasă presiune
- presiune agent termic: tur - presiune abur:
retur
- temperatură agent termic: tur

retur
- presiune combustibil: - presiune combustibil:
- altele: - altele:
R.A.D.T.I. Deţinător/utilizator
(Semnătură şi ştampilă) (Semnătură şi, după caz, ştampilă)
.......................................... ..................................
ANEXA 5
Registru de evidenţă a lucrarilor de 1…………………. Cazane
304
2
1
NR. crt.
Nr. de fabricaţie/ anul de fabricaţie
______________________
obiectului autorizaţiei.
Tip cazan/ producător
Nr. înregistrare în evident ISCIR
Lucrări de instalare/
mintare/reparare/spă-lare chimice
305
efectuate
Parametrii cazanului 2
Presiune (bar), temperatură (0C), debit (t/h sau Gcal/h), etc. Detonator / utilizator (denumire/nume
şi prenume, sediul domiciliu)
(nr. şi data)Declaraţie de conformitate

Se va scrie: „INSTALARE/MONTARE/REPARARE/SPĂLARE CHIMICĂ”, conform
Obs.
Prescripţia Tehnică C10 - 2010 – Conducte de abur si conducte de apă fierbinte sub
presiune
CAPITOLUL I
GENERALITĂŢI
SECŢIUNEA 1
Scop
avizarea documentaţiei tehnice preliminare de montare, avizarea documentaţiei tehnice
preliminare de reparare, montarea/repararea, autorizarea funcţionării,
utilizarea/exploatarea, verificări tehnice în utilizare pentru investigaţii/examinări cu
caracter tehnic pentru conductele metalice sub presiune pentru abur şi apă fierbinte,
denumite în continuare „conducte”..
SECŢIUNEA a 2-a
Domeniu de aplicare
Art. 2 Prevederile prezentei prescripţii tehnice se aplică conductelor care transportă abur
la o presiune peste 0,5 bar şi conductelor care transportă apă fierbinte la o temperatură
peste 110ºC, având DN > 32 şi PS x DN > 1.000, clasificate conform diagramei din anexa
1.
Art. 3 Nu intră sub incidenţa prevederilor prezentei prescripţii tehnice:
a) conductele formate din ţevi sau dintr-un sistem de ţevi de la sau către instalaţii terestre
sau marine, începând cu şi incluzând ultimul dispozitiv de închidere aflat în perimetrul
instalaţiei şi toate echipamentele auxiliare montate pe aceste conducte, mai puţin
echipamentele sub presiune standard aflate în staţiile de reglare a presiunii;
b) reţelele de alimentare, distribuţie şi descărcarea apei şi echipamente auxiliare;
c) echipamentele pentru controlul forajelor de exploatare şi extracţie în industria
petrolului, gazului natural sau explorărilor geotermale, industriei extractive, precum şi
depozitelor subterane, destinate menţinerii şi/sau reglării presiunilor la gurile de sondă,
d) conductele sub presiune folosite pentru cămăşuirea sistemelor de transmisie, cum ar
fi: cablurile electrice şi telefonice;
e) caloriferele şi conductele pentru sisteme de încălzire cu apă caldă;
306
f) conductele subterane îngropate sau în canale vizitabile;
g) conductele de pe mijloace auto, mijloace de transport feroviar, vase maritime şi
CAPITOLUL II
MONTAREA CONDUCTELOR
Art. 6 (1) Montarea conductelor se efectuează de către producătorul acestora, de către

persoanelor juridice care efectuează montarea conductelor precum şi condiţiile de
(2) Cerinţa de autorizare pentru instalare nu se aplică producătorilor care montează
conducte fabricate de către ei.
(3) Prevederile prezentei prescripţii tehnice, referitoare la montare, se aplică conductelor
noi sau vechi care urmează să fie asamblate la locul de funcţionare de o persoană juridică
autorizată de către ISCIR pentru această activitate.
(4) În cazul instalaţilor compuse din recipiente sub presiune şi conductele de legătură
aferente, şi a căror montare se face de producător, autorizarea de către ISCIR a acestuia
nu mai este necesară.
12
Art. 7 Condiţiile privind autorizarea persoanelor juridice care efectuează montarea
conductelor sunt stabilite în prescripţia tehnică aplicabilă.
Art. 8 Obligaţiile şi responsabilităţile persoanelor fizice sau juridice sunt prevăzute la
capitolul XII. Pentru serviciile prestate, persoanele juridice autorizate de către ISCIR
pentru montarea conductelor trebuie să elibereze o declaraţie întocmită conform
Art. 9 Montarea conductelor se face pe baza unei documentaţii tehnice preliminare de

montare.
Art. 10 Conductele trebuie însoţite de o documentaţie tehnică întocmită de către

montator, care trebuie să respecte prevederile prezentei prescripţii tehnice, reglementările
tehnice, standardele şi documentele normative.
Art. 11 (1) Documentaţia tehnică preliminară de montare trebuie să conţină:

a) memoriul tehnic de prezentare cu descrierea generală a conductei şi a
instalaţiei/echipamentelor aferente acesteia cu specificarea parametrilor de funcţionare;
b) breviarul de calcul de rezistenţă;
307
c) schema izometrică, condiţiile tehnice de execuţie, proceduri de sudare, lista
materialelor, armături, dispozitive de siguranţă şi altele asemenea;
d) verificările, încercările şi examinările distructive/nedistructive, date despre tratamentul
termic post sudare, pe parcursul montării şi în vederea autorizării funcţionării.
(2) Documentaţia tehnică preliminară trebuie avizată de către RADTP.
documentaţiilor tehnice preliminare de montare a conductelor sunt prevăzute în
Art. 12 La elaborarea documentaţiei tehnice preliminare de montare trebuie să se ţină

seama de următoarele situaţii:
a) în cazul montării în aer liber trebuie luate măsurile necesare astfel ca aparatura de
comandă, măsurare şi control, precum şi dispozitivele de siguranţă ale conductei să fie
protejate împotriva intemperiilor, degradărilor şi accesului neautorizat al persoanelor
străine la instalaţie;
b) suprafaţa exterioară a conductelor trebuie să fie protejată împotriva coroziunii datorate
condiţiilor atmosferice sau mediului în care lucrează;
c) la montarea conductelor care prezintă pericol ridicat în funcţionare, trebuie avut în
vedere amplasarea la distanţe corespunzătoare faţă de alte obiective, precum şi alte
măsuri suplimentare de siguranţă prevăzute în normativele de prevenire şi stingere a
incendiilor şi în normele generale şi specifice de protecţia muncii;
d) nu se admite existenţa cablurilor electrice deasupra conductelor, cu excepţia
instalaţiilor electrice pentru iluminat executate şi în conformitate cu prevederile
standardelor pentru executarea instalaţiilor electrice în medii cu pericol de explozie;
e) conductele se montează pe suporturi astfel încât îmbinările sudate ale conductelor să
fie accesibile pentru examinări şi verificări tehnice iar aşezarea trebuie să fie făcută astfel
încât să permită dilatări sau contractări termice, să asigure o repartizare uniformă a
sarcinii pe suporturi şi să nu producă tensiuni suplimentare în pereţii conductelor;
f) conductele trebuie prevăzute cu scări sau căi de acces pentru deservirea armăturilor
şi pentru efectuarea verificării tehnice;
g) în cazul conductelor la care există posibilitatea producerii condensului trebuie
prevăzute mijloace pentru drenarea şi îndepărtarea lichidelor din zonele mai joase, pentru
evitarea producerii avariilor datorate loviturilor de berbec sau coroziunilor;
h) conductele parţial îngropate trebuie prevăzute cu elemente de izolare care să asigure
derularea verificărilor tehnice a zonei supraterane;
i) conductele care lucrează la temperaturi ≥ 440ºC se prevăd obligatoriu, prin
documentaţia tehnică, cu repere de fluaj.
Art. 13 (1) Verificarea tehnică a conductelor, în timpul şi la finalul lucrărilor de montare,
se efectuează de către RSL al montatorului atestat de ISCIR.
(2) Verificarea tehnică a conductelor în timpul lucrărilor de montare constă în:
308
a) examinarea stării tehnice a îmbinărilor demontabile şi nedemontabile precum şi a
armăturilor;
b) examinarea stării tehnice a sistemelor de susţinere şi a elementelor de dilatare;
c) încercarea la presiune conform art. 65 până la art. 78;
d) alte verificări şi încercări impuse prin documentaţia tehnică a conductei;
e) măsurarea dimensională iniţială, direct pe conductă, în cazul conductelor care
lucrează la temperaturi ≥ 440ºC, astfel:
1) în locurile, prin metoda şi la elementele de conductă indicate în documentaţia
tehnică. Locurile de măsurare se curăţă până la luciu metalic, iar temperatura pereţilor nu
trebuie să depăşească 50ºC;
2) pentru fiecare secţiune de măsurare, se efectuează, obligatoriu, 2 măsurări, în plan
vertical şi în plan orizontal;
3) măsurările de liniaritate a elementelor drepte de conductă se fac pe 4 generatoare
ale ţevii, în plan vertical şi în plan orizontal;
4) măsurările dimensionale se fac de către RSVTI al deţinătorului/utilizatorului, iar
rezultatele finale se consemnează în mod obligatoriu în buletine întocmite şi emise de
către acesta.
Art. 14 Documentaţia tehnică de montare, întocmită de montator, la finalizarea lucrărilor

trebuie să conţină următoarele documente:
a) documentaţia tehnică preliminară avizată de către RADTP conform art. 11;
b) certificatele de inspecţie material ale materialelor de bază şi de adaos utilizate la
execuţia părţilor conductei supuse presiunii sau care se asamblează prin sudare la aceasta;
c) tabelul nominal, întocmit de RTS, cu sudorii autorizaţi de către ISCIR, care au
executat lucrările de sudare, inclusiv numărul autorizaţiei, numărul poansonului acestora
şi harta marcajelor pentru sudurile executate;
d) documentele rezultate în urma efectuării examinărilor nedistructive/distructive
efectuate de către persoane juridice autorizate/atestate de către ISCIR;
tehnic;
f) copii de pe procesele-verbale de verificare tehnică întocmite pe parcursul montării;
g) procesul-verbal în care sunt consemnate rezultatele încercărilor de casă, în care să se
specifice că instalaţia poate fi supusă verificărilor tehnice în vederea autorizării
funcţionării conductelor;
h) instrucţiuni care trebuie să conţină informaţii despre montare utilizare şi întreţinere,
redactate/traduse în limba română;
i) declaraţia prevăzută la art. 8.
Art. 15 Montatorul trebuie să aplice placa de timbru la sfârşitul lucrărilor de montare;

placa de timbru trebuie să fie vizibilă, lizibilă şi permanent accesibilă.
309
15
Art. 16 Conductele la care se obţin rezultate corespunzătoare sunt supuse examinărilor şi
verificărilor în vederea obţinerii autorizării funcţionării de la ISCIR.
CAPITOLUL III
AUTORIZAREA FUNCŢIONĂRII CONDUCTELOR
SECŢIUNEA 1
Prevederi generale
referitoare la autorizarea funcţionării conductelor.
Art. 18 Conductele nu pot fi exploatate fără autorizarea funcţionării.
Art. 19 Autorizarea funcţionării conductelor se efectuează numai de către inspectorii de

Art. 20 Se admite autorizarea funcţionării următoarelor conducte noi:

a) care respectă cerinţele privind introducerea pe piaţă, stabilite de reglementările
tehnice ce transpun directive europene specifice;
b) montate în condiţiile prevederilor prezentei prescripţii tehnice de persoane juridice
autorizate.
Art. 21 Se admite autorizarea funcţionării următoarelor conducte care au funcţionat şi:
a) provin din Uniunea Europeană:
1) care respectă cerinţele privind introducerea pe piaţă stabilite, prin directivele
europene specifice;
2) care au fost construite anterior intrării în vigoare a directivelor europene aplicabile şi
care au fost introduse pe piaţă cu respectarea reglementărilor naţionale ale statului
b) provin din afara Uniunii Europene şi care respectă cerinţele prevăzute la introducerea
pe piaţă stabilite prin directivele europene specifice.
Art. 22 Toate constatările referitoare la autorizarea funcţionării conductelor trebuie
consemnate de către inspectorii de specialitate din cadrul ISCIR în procese-verbale de
Art. 23 Obţinerea autorizaţiei emise de ISCIR nu absolvă persoana fizică/juridică de
310
SECŢIUNEA a 2-a
Condiţii pentru autorizarea funcţionării
Art. 24 Pentru obţinerea autorizării funcţionării a conductei, deţinătorul/utilizatorul

trebuie să solicite, în scris, efectuarea verificărilor tehnice necesare.
Art. 25 În vederea autorizării funcţionării conductelor, deţinătorul/utilizatorul prezintă

documentaţia tehnică a conductei, supune conductele la verificările tehnice prevăzute în
prezenta prescripţie, şi asigură operator RSVTI.
Art. 26 ISCIR stabileşte de comun acord cu deţinătorul/utilizatorul data la care urmează

să se efectueze verificările tehnice, în vederea autorizării funcţionării conductelor.
Art. 27 (1) În vederea autorizării funcţionării conductelor prevăzute la art. 20 lit. a)

tehnice aplicabile.
(2) În vederea autorizării de funcţionare a conductelor prevăzute la art. 20 lit. b)
b) documentaţia tehnică prevăzută la art. 15;
tehnice aplicabile.
Art. 28 (1) În vederea autorizării funcţionării conductelor prevăzute la art. 21 lit. a) pct.
1), deţinătorul/utilizatorul trebuie să depună la ISCIR următoarele:
tehnice aplicabile.
311
(2) Pentru conductele prevăzute la art. 21 lit. a) pct. 2), sunt necesare următoarele
documente:
b) documentaţia tehnică întocmită conform reglementărilor naţionale aplicabile în ţara de
provenienţă;
tehnice aplicabile.
(3) Pentru conductele prevăzute la art. 21 lit. b), sunt necesare următoarele documente:
tehnice aplicabile.
18
SECŢIUNEA a 3-a
Art. 29 (1) Pentru obţinerea autorizării funcţionării a conductelor inspectorul de

specialitate din cadrul ISCIR efectuează următoarele:
a) verificarea documentaţiei tehnice prevăzută la art. 27 sau art. 28, după caz;
b) verificarea existenţei buletinelor cu valorile măsurărilor iniţiale dimensionale şi de
fluaj, în cazul conductelor care funcţionează la o temperatură ≥ 440ºC;
c) verificarea dispozitivelor de siguranţă;
d) verificarea condiţiilor de montare;
e) verificarea exterioară conform art. 60 până la art. 64;
f) încercarea la presiune conform art. 65 până la art. 78.
(2) În cazul în care verificările prevăzute la alin. (1) lit. a) până la lit. c), sunt
corespunzătoare se continuă verificările prevăzute la alin. (1) lit. d) până la lit. f). Dacă
documentaţia tehnică depusă la ISCIR este incompletă sau incorect întocmită, este
înapoiată deţinătorului/utilizatorului pentru întocmire corespunzătoare, şi se reiau
acţiunile prevăzute la art. 27 sau art. 28, după caz.
(3) Verificările prevăzute la alin. (1) lit. d) până la lit. f), se efectuează la locul de
funcţionare al conductei şi rezultatele se consemnează în procese-verbale de verificare
tehnică întocmite de către inspectorul de specialitate din cadrul ISCIR.
312
SECŢIUNEA a 4-a
Art. 30 Verificarea exterioară constă în examinarea componentelor conductei, în scopul

constatării eventualelor defecte ca urmare a operaţiilor de transport şi montare.
NOTĂ: Verificarea exterioară cuprinde şi verificarea plăcii de timbru precum şi
verificarea existenţei marcajului de conformitate, atunci când cerinţa de marcare îi este
aplicabilă conductei.

a) examinarea stării tehnice a sistemelor de susţinere şi a elementelor de dilatare;
b) examinarea stării tehnice a dispozitivelor de siguranţă;
c) verificarea existenţei reperelor de fluaj, în cazul conductelor care funcţionează la
SECŢIUNEA a 5-a
Art. 32 Încercarea la presiune hidraulică se efectuează în condiţiile prevăzute la art. 65

până la art. 78.
Art. 33 Încercarea la presiune hidraulică nu este obligatorie dacă de la data efectuării

acesteia nu au trecut mai mult de 24 de luni.
SECŢIUNEA a 6-a
Măsurări de fluaj
Art. 34 În cazul conductelor care lucrează la temperaturi ≥ 440ºC inspectorul de

specialitate din cadrul ISCIR trebuie să verifice rezultatele măsurărilor efectuate, în
conformitate cu art. 13 lit. e).
SECŢIUNEA a 7-a
Art. 35 Verificarea dispozitivelor de siguranţă constă în:
a) verificarea corespondenţei dintre dispozitivele de siguranţă şi documentaţia tehnică de
însoţire a acestora;
b) verificarea marcajelor de conformitate a dispozitivelor de siguranţă;
c) verificarea buletinelor de verificare/reglare a dispozitivelor de siguranţă dacă este
313
cazul.
SECŢIUNEA a 8-a
Art. 36 Autorizarea funcţionării a conductei se acordă, numai dacă rezultatele

verificărilor tehnice prevăzute la art. 29 alin. (1) lit. d) până la lit. f) sunt corespunzătoare,
prin întocmirea unui proces-verbal de verificare tehnică, al cărui model este prevăzut în
anexa 3, în care se consemnează parametrii de funcţionare şi data efectuării următoarei
verificări tehnice periodice (ziua, luna şi anul) cu respectarea prevederilor art. 58 alin.
(1).
Art. 37 (1) Dacă rezultatele verificărilor tehnice sunt necorespunzătoare,

neconformităţile se consemnează în procesul-verbal de verificare tehnică, şi nu se acordă
autorizarea funcţionării a conductei.
(2) Este interzisă acordarea autorizării funcţionării a conductei cu condiţia îndeplinirii
(3) După înlăturarea neconformităţilor deţinătorul/utilizatorul înaintează o nouă solicitare
scrisă la ISCIR însoţită de documentaţia tehnică doveditoare de înlăturare a
neconformităţilor.
(4) După acceptarea de către ISCIR a acestei documentaţii tehnice se reiau verificările
tehnice necesare autorizării conductei.
Art. 38 Conductele autorizate să funcţioneze se înregistrează în evidenţa ISCIR şi se

eliberează cartea conductei.
Art. 39 Cartea conductei trebuie să conţină:
a) documentaţia tehnică menţionată la art. 27 sau art. 28;
1) copertă fixă;
tehnice efectuate;
3) parte prevăzută cu sistem de ataşare a documentelor tehnice şi documentaţiilor
tehnice întocmite pe toată durata de utilizare a conductei;
4) procesele-verbale întocmite de către inspectorii de specialitate din cadrul ISCIR şi
de către RSVTI, dacă este cazul, pe parcursul şi la finalul verificărilor tehnic
314
CAPITOLUL IV
UTILIZAREA/EXPLOATAREA CONDUCTELOR
SECŢIUNEA 1
Prevederi generale
referitoare la utilizarea/exploatarea conductei.

asigure pe toată perioada de utilizare a conductei operator autorizat RSVTI.

vigoare.
Art. 43 Dacă în timpul exploatării se constată defecţiuni care pot afecta siguranţa în
funcţionare a conductei operatorul RSVTI are obligaţia să oprească din funcţiune
conducta şI să anunţe de îndată ISCIR despre producerea evenimentului, în vederea luării
măsurilor corespunzătoare.
Art. 44 Deţinătorul/Utilizatorul este responsabil pentru eventualele avarii sau accidente

produse prin utilizarea conductelor fără autorizarea funcţionării necesară sau prin
utilizarea necorespunzătoare a acestora.
SECŢIUNEA a 2-a
Condiţii privind utilizarea/exploatarea conductelor
Art. 45 Exploatarea conductelor se face conform prevederilor din documentaţia tehnică.

Art. 46 (1) Deţinătorul/Utilizatorul are obligaţia să afişeze în locuri vizibile planul
(traseul) conductelor şi instrucţiunile interne întocmite prin grija RSVTI pe baza
documentaţiei tehnice.
(2) Instrucţiunile interne cuprind condiţiile de utilizare a conductelor, măsurile care se iau
în caz de avarii sau de întreruperi în funcţionare, lucrările de întreţinere, revizie tehnică
curentă, verificările şi încercările care se efectuează până la data scadentă a următoarei
verificări tehnice periodice.
(3) În instrucţiunile interne se precizează obligaţiile şi responsabilităţile personalului de
deservire a conductelor.
Art. 47 Nu se admite executarea de lucrări de reparare prin sudare, strângeri de şuruburi,

şi altele asemenea, la conductă atunci când aceasta se află în funcţionare.
315
Art. 48 Verificarea la deschidere-închidere a supapelor de siguranţă se face în modul şi la
intervalele de timp stabilite prin documentaţia tehnică, respectând prevederile prescripţiei
tehnice aplicabile.
Art. 49 Înlocuirea supapelor de siguranţă este admisă numai cu supape identice, iar
operatorul RSVTI al deţinătorului/utilizatorului consemnează înlocuirea într-un proces-
verbal de verificare tehnică, care se ataşează la cartea conductei.
Art. 50 Conductele la care, între supapa de siguranţă şi conductă, sunt montate

membrane de rupere, verificarea supapelor de siguranţă se efectuează cu ocazia opririi
instalaţiei pentru revizie tehnică curentă şi verificare tehnică sau în cazul înlocuirii
membranei de rupere.
Art. 51 (1) La conductele care funcţionează la temperaturi ≥ 440ºC, măsurarea

deformaţiilor remanente se face periodic la un interval de timp de 30% din durata de
funcţionare stabilită prin documentaţia tehnică a conductei, dar nu mai mult de 30.000 de
ore, pe toată durata de funcţionare a conductelor.
(2) Dacă în urma măsurătorilor apare o deformaţie mai mare de 0,5% faţă de diametrul
măsurat iniţial, pentru porţiunile drepte de conductă (ţevi) sau 0,5% abatere de la
liniaritate faţă de măsurătorile iniţiale, periodicitatea efectuării măsurătorilor se
micşorează la 15.000 de ore.
(3) Dacă în timpul unei utilizări sub durata de funcţionare stabilită prin documentaţia
tehnică a conductei se constată că deformaţiile au atins 1% faţă de diametrul măsurat
iniţial, pentru porţiunile drepte de conductă (ţevi) sau 1% abatere de la liniaritate faţă de
măsurătorile iniţiale, conductele se opresc din funcţionare în vederea casării conform
prevederilor capitolului X.
23
Art. 52 În cazul opririi din funcţionare a conductelor, curăţarea la interior şi conservarea
se face conform prevederilor documentaţiei tehnice.
CAPITOLUL V
NEPROGRAMATĂ
SECŢIUNEA 1
Prevederi generale
referitoare la verificarea tehnică periodică şi la verificarea tehnică neprogramată a
conductelor.
Art. 54 Se interzice funcţionarea conductelor cu termenul de valabilitate al autorizării
316
Art. 55 (1) Verificarea tehnică periodică a conductelor constă în:
a) verificarea exterioară;
b) încercarea la presiune hidraulică;
c) încercarea la presiune pneumatică, acolo unde este cazul;
d) verificarea dispozitivelor de siguranţă;
e) verificarea fluajului, în cazul conductelor care funcţionează la temperaturi ≥ 440ºC.
(2) Cu ocazia VTP se verifică modul în care a fost exploatată conducta, starea tehnică a
conductei şi a instalaţiilor aferente acesteia, în conformitate cu prevederile prezentei
Art. 56 (1) VTP se efectuează de către:

a) inspectorii de specialitate din cadrul ISCIR, pentru conductele care se încadrează
conform diagramei la categoria III din anexa 1;
b) inspectorii de specialitate din cadrul ISCIR sau de către operatorul RSVTI numai după
obţinerea împuternicirii scrise de la ISCIR, pentru conductele care se încadrează conform
diagramei la categoria II din anexa 1;
c) operatorul RSVTI pentru conductele care se încadrează conform diagramei la
categoria I din anexa 1.
24
Art. 57 (1) În vederea efectuării VTP, deţinătorul/utilizatorul trebuie să pregătească
conducta pentru efectuarea tuturor verificărilor şi încercărilor tehnice şi să asigure toate
condiţiile necesare efectuării acestora.
(2) În cazurile în care VTP se efectuează de către inspectorul de specialitate din cadrul
ISCIR, participarea operatorului RSVTI este obligatorie.
(3) Rezultatele verificării tehnice periodice se consemnează în procese-verbale de
verificare tehnică de către inspectorul de specialitate din cadrul ISCIR sau RSVTI, iar
dacă acestea corespund cu prevederile documentaţiei tehnice şi ale prezentei prescripţii
tehnice, se acordă autorizarea funcţionării în continuare, stabilind şi data (ziua, luna şi
anul) următoarei VTP.
(4) Data (ziua, luna şi anul) următoarei VTP, se stabileşte în funcţie de complexitatea,
locul de instalare, condiţiile de mediu, regimul de funcţionare, vechimea în serviciu şi
starea tehnică a conductei, cu respectarea prevederilor art. 58.
(5) Dacă rezultatele VTP sunt necorespunzătoare, neconformităţile se consemnează în
procesul-verbal de verificare tehnică şi nu se acordă autorizarea funcţionării în continuare
a conductei.
deţinătorul/utilizatorul trebuie să transmită la ISCIR o copie a procesului-verbal de
verificare
tehnică a conductei în termen de 15 zile de la întocmirea acestuia.
317
Art. 58 (1) Scadenţa următoarei VTP este de maxim 4 ani pentru verificarea exterioară şI
maxim 8 ani pentru încercarea la presiune.
scurte în funcţie de starea tehnică şi vechimea în serviciu a conductei.
Art. 59 (1) Data pentru efectuarea verificării tehnice periodice se stabileşte de către
deţinători/utilizatori de comun acord cu ISCIR, fără să se depăşească termenul scadent.
(2) Deţinătorul/Utilizatorul este singurul răspunzător pentru respectarea termenelor
scadente de efectuarea VTP.
25
SECŢIUNEA a 2-a
Art. 60 VTP se efectuează la termenul scadent precum şi în următoarele cazuri:

a) după o întrerupere a funcţionării conductei mai mare de 2 ani, înainte de repunerea
acesteia în funcţiune;
b) în situaţia în care se impune demontarea integrală a izolaţiei conductei;
d) atunci când inspectorul de specialitate din cadrul ISCIR, sau RSVTI, are motive
e) atunci când este cerută, motivat, de către deţinătorul/utilizatorul conductei.
Art. 61 În vederea efectuării verificării exterioare, conductele se opresc din funcţiune şi

se pregătesc corespunzător.

a) verificarea plăcii de timbru precum şi verificarea existenţei marcajului de conformitate,
atunci când cerinţa de marcare îi este aplicabilă conductei.
b) examinarea stării tehnice a îmbinărilor şi armăturilor;
c) examinarea stării tehnice a sistemelor de susţinere şi a elementelor de dilatare;
d) examinarea stării tehnice a dispozitivelor de siguranţă şi existenţa buletinelor de
verificare/reglare;
e) verificarea eventualelor deformaţii ale elementelor de conductă, în cazul conductelor
care funcţionează la temperaturi ≥ 440ºC.
f) prezentarea procesului-verbal de conservare al conductei, dacă este cazul. alte
verificări şi încercări impuse prin documentaţia tehnică a conductei;
g) alte verificări şi încercări impuse prin documentaţia tehnică a conductei;
Art. 63 (1) Inspectorul de specialitate din cadrul ISCIR poate solicita şi efectuarea altor
examinări în vederea stabilirii stării tehnice a conductelor.
318
(2) În funcţie de rezultatele obţinute la verificarea exterioară, inspectorii de specialitate
din cadrul ISCIR sau RSVTI, poate solicita efectuarea investigaţiilor/examinărilor cu
character tehnic, dacă este cazul.
26
Art. 64 Dacă în urma verificării exterioare sau a derulării unor examinări suplimentare
sunt necesare lucrări de reparare, autorizarea funcţionării în continuare se acordă numai
după remedierea integrală a defectelor şi efectuarea unei noi verificări exterioare.
SECŢIUNEA a 3-a
Încercarea la presiune
Art. 65 (1) Încercarea la presiune, hidraulică sau pneumatică, se efectuează în scopul

verificării rezistenţei şi etanşeităţii elementelor sub presiune şi ale îmbinărilor conductei.
Încercarea se efectuează cu toate armăturile montate, care trebuie să fie în stare perfectă
de funcţionare.
(2) Încercarea la presiune se execută numai după efectuarea unei verificări exterioare cu
Art. 66 (1) Încercarea la presiune hidraulică se efectuează cu apă şi la o presiune stabilită

prin documentaţia tehnică. Temperatura maximă a lichidului de încercare nu trebuie să
depăşească 50ºC, iar temperatura minimă nu trebuie să fie mai scăzută de 5ºC.
(2) În cazul în care durata încercării nu este prevăzută în documentaţia tehnică, aceasta nu
trebuie să fie mai mică de 10 minute.
Art. 67 În afară de verificarea la termenul scadent, încercarea la presiune se efectuează şi

în următoarele cazuri:
a) după o întrerupere a funcţionării mai mare de 2 ani, înainte de repunerea în funcţiune a
conductei;
b) cu ocazia demontării integrale a izolaţiei;
c) cu ocazia efectuării unor lucrări de reparare;
d) atunci când inspectorul de specialitate din cadrul ISCIR sau operatorul RSVTI al
deţinătorului/utilizatorului, după caz, are motive temeinice să considere necesară
efectuarea încercării.
Art. 68 Dispozitivele de siguranţă sau diafragmele de măsurare, care nu trebuie să fie

supuse presiunii de încercare, trebuie să fie demontate sau izolate.
27
Art. 69 Încercarea la presiune hidraulică se efectuează în regimul (cu indicarea creşterii,
menţinerii şi scăderii de presiune şi cu indicarea modului de înregistrare), la presiunea, la
temperatura şi cu fluidul stabilit în documentaţia tehnică a conductei.
319
Art. 70 În cazul instalaţiilor în care conductele nu pot fi izolate şi separate de restul
echipamentelor, acestea se probează împreună şi la presiunea de încercare a instalaţiei.
Art. 71 Pentru efectuarea încercării la presiune hidraulică, trebuie respectate următoarele:

a) conducta se prevede obligatoriu cu două manometre de control verificate metrologic;
b) clasa metrologică de precizie a manometrelor de control trebuie să fie cel mult 2,5;
c) manometrele de control se aleg astfel încât valoarea presiunii de încercare să fie citită
pe treimea mijlocie a scării gradate;
d) încercarea de presiune hidraulică se execută astfel încât ridicarea şi coborârea
presiunii să se facă continuu şi fără şocuri;
e) în timpul umplerii cu lichidul de încercare trebuie luate măsuri pentru eliminarea
completă a aerului, astfel încât să nu se producă pungi de aer, iar debitul de alimentare cu
lichid se stabileşte astfel încât să permită evacuarea aerului;
f) încercarea la presiune hidraulică se consideră admisă în cazul în care, după expirarea
timpului de încercare stabilit, nu se constată pierderi de presiune, deformaţii remanente
ale elementelor sub presiune sau scurgeri ale lichidului de probă;
g) examinarea suprafeţelor conductei se face numai după reducerea presiunii de
Art. 72 Încercarea la presiune hidraulică se consideră reuşită dacă nu se constată:

a) deformări plastice remanente vizibile, sau fisuri ale elementelor conductei;
b) pierderi ale fluidului de probă la elementele conductei sau la îmbinările
demontabile/nedemontabile ale acestora;
c) scăderea presiunii indicate de manometre.
Art. 73 În cazul deficienţelor indicate la art. 72, acestea se remediază, după care se repetă
încercarea.
8
Art. 74 După efectuarea încercării la presiune hidraulică cu rezultat corespunzător se
interzice efectuarea de lucrări de sudare, tratament termic şi altele asemenea la
elementele conductei care lucrează sub presiune.
Art. 75 Încercarea la presiune hidraulică se poate înlocui cu o încercare la presiune

pneumatică, efectuată cu aer sau alt gaz neutru, atunci când:
a) masa lichidului introdus în conductă este mare, determinând solicitări exagerate ale
elementelor de susţinere şi a elementelor conductelor respectiv conducând la
dimensionarea exagerată a acestora;
b) există pericol evident de îngheţ;
c) este prevăzută de producător sau montator în documentaţia tehnică.
320
Art. 76 (1) Documentaţia tehnică pentru efectuarea încercării la presiune pneumatică
trebuie să conţină detalii complete ale condiţiilor tehnice de efectuare a încercării precum
şi măsurile de protecţia muncii.
Art. 77 Încercarea la presiune pneumatică, se efectuează cu respectarea următoarelor

condiţii:
a) îmbinările sudate ale conductei se verifică, înainte şi după efectuarea încercării în
proporţie de 100% prin examinări nedistructive; acest lucru trebuie să fie precizat în
documentaţia tehnică prevăzută la art. 76 alin. (1);
b) valoarea presiunii de încercare se stabileşte conform documentaţiei tehnice prevăzute
la art. 76 alin. (1);
c) presiunea se măreşte uniform şi continuu până la 50% din valoarea presiunii maxime
admisibile, după care creşterea de presiune se face în trepte de circa 10% din valoarea
presiunii maxime admisibile, până la atingerea valorii presiunii de încercare;
d) duratele de menţinere pe fiecare palier de presiune sunt stabilite prin documentaţia
tehnică prevăzută la art. 76 alin. (1).
Art. 78 Încercarea la presiune pneumatică se consideră reuşită dacă:

a) nu se constată deformări plastice remanente vizibile ale elementelor conductei;
b) nu se constată pierderi ale fluidului de probă la elementele conductei sau la îmbinările
metode stabilite prin documentaţia tehnică prevăzută la art. 76 alin. (1);
c) nu se constată scăderea presiunii indicate de manometre.
SECŢIUNEA a 4-a
Verificarea fluajului
Art. 79 (1) Verificarea fluajului se efectuează în cazul conductelor care lucrează la

(2) Verificarea fluajului se efectuează cu ocazia verificării exterioare şi constă în:
a) verificarea valorilor măsurate şi înregistrate în buletinele emise cu această ocazie, prin
grija RSVTI, şi rezultate ca urmare a efectuării unor măsurători în condiţiile şi la
termenele stabilite prin documentaţia tehnică a conductei;
b) măsurători dimensionale, prin sondaj a unor elemente de conductă.
(3) Verificarea îndeplinirii condiţiilor indicate la art. 51.
321
Art. 80 În cazul în care nu sunt respectate condiţiile indicate la art. 51 alin. (3),
inspectorul de specialitate din cadrul ISCIR nu acordă autorizarea de funcţionare în
continuare şi întocmeşte un proces-verbal pentru oprirea din funcţionare a conductei în
vederea casării.
SECŢIUNEA a 5-a
Art. 81 Verificarea tehnică periodică a dispozitivelor de siguranţă se face conform

Art. 82 Buletinele de verificare/reglare ale dispozitivelor de siguranţă se ataşează la

cartea conductei.
30
SECŢIUNEA a 6-a
Revizia exterioară

timpul funcţionării conductei şi constă în examinarea tuturor elementelor care contribuie
la funcţionarea conductei în condiţii de siguranţă, şi anume:
a) funcţionarea dispozitivelor de siguranţă şi control, precum şi a instalaţiei de
automatizare acolo unde este cazul;
b) respectarea parametrilor principali ai conductei, ca de exemplu, presiune, temperatură
şi altele asemenea;
c) starea părţilor vizibile şi accesibile ale conductei, a suporturilor acesteia, precum şi a
d) existenţa instrucţiunilor de exploatare.
SECŢIUNEA a 7-a
Art. 84 Prevederile prezentei secţiuni se aplică la conductele prevăzute la art. 56 lit. a) şi

lit. b).
termenul scadent.
(2) Solicitarea scrisă trebuie să fie însoţită de memoriul tehnic conform art. 86, alin. (3).
322
cel mult 12 luni.
întocmit de deţinătorul/utilizatorul conductei.
altele asemenea;
periodică;
data scadentă pentru verificarea exterioară se poate prelungi autorizarea funcţionării până
la termenul scadent pentru verificarea exterioară şi încercarea la presiune hidraulică.
analiză a riscurilor, întocmit de persoane juridice autorizate pentru verificări tehnice în
următoarele:
altele asemenea;
periodică;
3) evaluarea riscurilor;

verificărilor tehnice sau respingerea solicitării de prelungire a autorizării funcţionării.
Art. 89 (1) Ca urmare a deciziei continuării verificărilor tehnice, inspectorul de

specialitate din cadrul ISCIR efectuează o revizie exterioară.
323
(2) Rezultatele verificărilor se consemnează într-un proces-verbal de verificare tehnică,
conform modelului din anexa 3, şi dacă acestea sunt corespunzătoare, se acordă
prelungirea autorizării funcţionării, stabilindu-se termenul următoarei verificări tehnice
(ziua, luna şi anul).
CAPITOLUL VI
REPARAREA CONDUCTELOR
SECŢIUNEA 1
Prevederi generale
Art. 90 (1) Repararea conductelor se efectuează de către producătorul acestora, de către

persoanelor juridice care efectuează repararea conductelor precum şi condiţiile de
(2) Cerinţa de autorizare pentru reparare nu se aplică producătorilor care repară conducte
fabricate de către ei.
referitoare la repararea conductelor şi se aplică tuturor conductelor autorizate în
funcţionare de către ISCIR.
Art. 91 Condiţiile privind autorizarea persoanelor juridice care efectuează repararea

conductelor sunt prevăzute în prescripţia tehnică aplicabilă.
Art. 92 Repararea conductelor este consemnată în procese-verbale de verificare tehnică
de către inspectorii de specialitate din cadrul ISCIR sau de către RSVTI, ca urmare a unor
a) cu ocazia VTP;
caracter tehnic;
c) în exploatarea conductei şi semnalate de deţinători/utilizatori prin grija RSVTI.
Art. 93 Lucrările de reparare a conductelor, constau în:

a) înlocuirea, remedierea sau modificarea unor elemente de conductă ca de exemplu
coturi, curbe, compensatoare de dilatare, tronsoane, îmbinările nedemontabile ale
acestora şi altele asemenea;
b) modificări ale izometriei conductei, faţă de documentaţia tehnică, lucrări de
modernizare şi altele asemenea;
324
c) repararea zonelor de prelevare de material, necesar determinării proprietăţilor
mecanice, fizice şi chimice ale acestuia.

ISCIR.
Art. 95 (1) Repararea conductelor se face pe baza unei documentaţii tehnice preliminare
de reparare, avizată de către RADTP.
(2) Condiţiile privind atestarea RADTP sunt prevăzute în prescripţia tehnică aplicabilă.
documentaţiilor tehnice preliminare de reparare a conductelor sunt prevăzute la capitolul
XII.
SECŢIUNEA a 2-a
Art. 97 Înaintea începerii lucrărilor de reparare, reparatorul, cu acordul

deţinătorului/utilizatorului conductei, prezintă la ISCIR, în vederea acceptării începerii
lucrărilor de reparare, o documentaţie tehnică preliminară de reparare, avizată de către
RADTP.
Art. 98 Documentaţia tehnică preliminară de reparare, avizată de RADTP trebuie să
cuprindă cel puţin următoarele:
1) date generale privind conducta,
b) schema izometrică a conductei cu precizarea zonei ce urmează a fi reparată, cu
menţionarea tuturor elementelor ce trebuie să fie reparate sau înlocuite, detalii despre
suduri, tehnologie de control;
c) breviarul de calcul de rezistenţă în cazul unor modernizări sau a unor modificări
tehnologice ale conductei.
Art. 99 În urma analizei documentaţiei tehnice întocmită conform art. 98, acceptarea
325
de un exemplar al documentaţiei tehnice ştampilat de inspectorul de specialitate din
cadrul ISCIR.

de reparare menţionat la art. 98 lit. a) şi verificările stabilite la art. 99. Reparatorul
prezintă inspectorului de specialitate din cadrul ISCIR documentele specifice etapei
respective, precum certificate de inspecţie material, materiale de bază şi de adaos, lista
sudorilor autorizaţi, lista procedurilor de sudare aprobate, buletine de examinări şi altele
asemenea; verificările se finalizează cu încheierea de către inspectorul de specialitate din
cadrul ISCIR de procese-verbale de verificare tehnică.

a) documentaţia tehnică preliminară de reparare acceptată conform art. 98;
e) documentele de însoţire a elementelor de conductă certificate, dacă este cazul;
de reparare;35
specificat că instalaţia poate fi supusă verificărilor tehnice necesare în vederea autorizării
funcţionării acesteia;
conductei care au fost înlocuite;
k) declaraţia privind lucrările de reparare efectuate, întocmită conform modelului din
anexa 2.

tehnice:
b) verificare exterioară, conform prevederilor art. 60 până la art. 64;
c) încercarea la presiune hidraulică conform, prevederilor art. 65 până la art. 78;
d) verificarea dispozitivelor de siguranţă, conform prevederilor art. 81 până la art. 82.
326
vederea repunerii în funcţiune a conductei, inspectorul de specialitate din cadrul ISCIR
stabileşte şI data (ziua, luna şi anul) următoarei verificări tehnice periodice, în
Art. 104 Documentaţia tehnică de reparare a conductei se ataşează la cartea conductei.

lucrărilor de montare/reparare conducte conform modelului din anexa 5.
CAPITOLUL VII
TIMBRAREA ŞI RETIMBRAREA CONDUCTELOR
Art. 106 Conductele care fac obiectul prezentei prescripţii tehnice, nu pot fi autorizate să
funcţioneze fără placă de timbru.
Art. 107 Timbrarea/retimbrarea conductelor se face în următoarele situaţii:

a) lipseşte placa de timbru;
b) placa de timbru este deteriorată;
c) reducerea parametrilor de funcţionare ai conductei ca urmare a deciziei RSVTI al
deţinătorului/utilizatorului;
d) modificarea parametrilor de funcţionare ai conductei ca urmare a unor verificări
tehnice în utilizare pentru investigaţii/examinări cu caracter tehnic a conductei.
Art. 108 Pentru conductele aflate în funcţionare, la care placa de timbru lipseşte sau este
deteriorată, aceasta se poate reconstitui de către deţinător/utilizator, în baza documentaţiei
tehnice existente sau pe baza marcajelor de pe conducte, dacă este cazul, din care să
rezulte datele iniţiale: parametrii de funcţionare şi numărul de fabricaţie/an.
Art. 109 Placa de timbru este conformă modelului din documentaţia tehnică a conductei,
şi se aplică prin grija operatorului RSVTI al deţinătorului/utilizatorului.
Art. 110 În situaţia prezentată la art. 107 lit. c), placa de timbru este conformă modelului
din documentaţia tehnică a conductei, şi se aplică prin grija operatorului RSVTI al
deţinătorului/utilizatorului cu marcarea noilor parametrii de funcţionare.
Art. 111 (1) În situaţia prezentată la art. 107 lit. d), placa de timbru este conformă
modelului prezentat în raportul final avizat de RADTE, înaintat la ISCIR în urma
327
efectuării verificărilor tehnice în utilizare pentru investigaţii/examinări cu caracter tehnic
a conductei, şi conţine parametri de funcţionare nou adoptaţi.
(2) Tot cu această ocazie se acordă şi se inscripţionează pe placa de timbru, numărul care
este considerat număr de identific.
CAPITOLUL X
SCOATEREA DIN UZ ŞI CASAREA CONDUCTELOR
Art. 131 (1) Scoaterea din uz a conductelor se face de către deţinător/utilizator în

caracter tehnic, conducta nu mai îndeplineşte condiţiile de siguranţă în funcţionare;
b) în condiţiile prevăzute la art. 51 alin. (3);
c) atunci când deţinătorul/utilizatorul renunţă din proprie iniţiativă la acestea.
(2) Oprirea din funcţionare şi conservarea conductei nu înseamnă scoatere din uz.
Art. 132 Conductele scoase din uz se casează prin grija deţinătorului/utilizatorului.
Art. 133 Operaţia de casare a conductei este confirmată printr-un proces-verbal întocmit
de către operatorul RSVTI şi semnat de către deţinător.
Art. 134 (1) Placa de timbru a conductei trebuie să fie demontată şi distrusă în prezenţa
operatorului RSVTI al deţinătorului/utilizatorului. Acest fapt este menţionat în procesul-
verbal încheiat de operatorul RSVTI.
(2) Procesul-verbal se ataşează la cartea conductei.
Art. 135 (1) Deţinătorul/Utilizatorul comunică, în scris, scoaterea din uz şi casarea

conductei la ISCIR, în vederea scoaterii din evidenţa proprie a acestuia.
(2) Comunicarea se transmite la ISCIR în termen de 15 zile de la întocmirea proces-
verbal de verificare tehnică conform modelului din anexa 4.
Art. 136 Nu se admite utilizarea conductelor scoase din uz şi casate.
Art. 147 Persoanele juridice autorizate pentru montare şi reparare au următoarele

obligaţii şi responsabilităţi:

b) să ia măsuri corespunzătoare astfel ca RSL şi RTS să-şi poată îndeplini în bune
328
RSL/RTS; să asigure că personalul nou propus efectuează activităţile specifice numai
prescripţiei tehnice şi instrucţiunilor specifice ale producătorului conductei (unde este
cazul);
e) să înceapă execuţia lucrărilor de reparare numai după existenţa procesului-verbal al
inspectorilor de specialitate din cadrul ISCIR prin care se dispune efectuarea acestor
lucrări;
f) să execute lucrările de montare/reparare în conformitate cu documentaţiile tehnice
preliminare avizate de RADTP;
g) să supună avizării RADTP documentaţiile tehnice de montare/reparare, în cazul în
care, pe parcursul montării/reparării apar modificări faţă de documentaţia tehnică
preliminară avizată;
h) să solicite efectuarea verificării conductelor de către inspectorul de specialitate din
cadrul ISCIR, în fazele în care examinarea acestora este posibilă;
i) să pună la dispoziţia deţinătorului/utilizatorului documentaţia tehnică de reparare;
j) să pregătească conducta, în mod corespunzător, în vederea efectuării verificărilor şI
încercărilor în conformitate cu prevederile prezentei prescripţii tehnice;
k) să pună la dispoziţie personalul şi utilajele necesare verificării conductei;
l) să emită la finalizarea lucrărilor declaraţia conform anexei 2.

(RSL):
aplicabile;
montare/reparare, consemnând rezultatele într-un proces-verbal;
e) să urmărească execuţia pe faze de lucru a lucrărilor de montare/reparare, din punct de
h) să confirme avizarea documentaţiei tehnice cu privire la respectarea prevederilor
modelului de
mai jos:
329
*)
RSL…..................................................
Data: Semnătura:
CAPITOLUL XV
DISPOZIŢII FINALE
Art. 153 (1) În cazul în care cartea conductei se deteriorează sau se pierde, ISCIR, la
solicitarea deţinătorului/utilizatorului, eliberează o nouă carte-partea de utilizare.
(2) Solicitarea deţinătorului/utilizatorului trebuie să fie însoţită de documentaţia tehnică a
conductei prevăzută la art. 27 sau art. 28, sau de documentaţia tehnică întocmită de o
persoană juridică autorizată pentru verificări tehnice în utilizare pentru
examinări/investigaţii cu caracter tehnic.
tehnice neprogramate la toate conductele supuse prevederilor prezentei prescripţii
tehnice, precum şi asupra modului în care persoanele juridice autorizate şi operatorul
RSVTI desfăşoară activităţile reglementate de prezenta prescripţie tehnică, luând, după
caz, măsurile necesare pentru respectarea prevederilor acesteia.
personalului de deservire, iar autorizaţiile personalului de deservire emise de ISCIR până
la data intrării în vigoare a prezentei prescripţii tehnice, trebuie să fie preschimbate
conform prevederilor prescripţiei tehnice aplicabile.

330
Art. 157 Pe perioada valabilităţii autorizaţiei, persoana fizică/juridică atestată/autorizată
poate fi supravegheată de ISCIR privind menţinerea capabilităţii tehnice de a efectua
activitatea specifică pentru care a fost autorizată.
486 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 385 bis/10.VI.2010
PT C 10-2010
52
prevederilor legislaţiei în vigoare.
a) cererea de solicitare cu menţionarea derogării de la prevederile prescripţiei tehnice;
b) memoriul justificativ care să cuprindă descrierea situaţiei (date despre conductă,
amplasament, deservire), desene, calcule, soluţiile compensatorii propuse;
c) avize, după caz, de la montatorul conductei, de la un avizator atestat ISCIR pentru
documentaţii tehnice de montare, instalare, reparare.
(2) Pe baza documentaţiei tehnice depuse, ISCIR avizează sau respinge motivat, în scris,
solicitarea.
331
ANEXA 1
Diagrama de clasificare a conductelor
Figura 1 - Diagrama 1
332
ANEXA 5
Registru de evidenţă a lucrarilor de 1…………………. conducte
Detonator / utilizator (denumire/nume

Tip cazan/ producător
Parametrii conducta 2
Nr. înregistrare în evident ISCIR
Nr. de fabricaţie/ anul de fabricaţie
Obs.
NR. crt.

mintare/reparare/spă-lare chimice
şi prenume, sediul domiciliu)

Lucrări de instalare/
efectuate
______________________
1
Se scrie: „MONTARE” sau “REPARARE”, conform obiectului autorizaţiei.
2
Presiune nominală (bar), temperatură maximă/minimă (ºC), diametru (mm), fluid de
lucru etc.
NOTĂ: Persoanele juridice autorizate pentru efectuarea lucrărilor de reparare folosesc
modelul de registru de mai sus completat cu două coloane în plus, în care se
consemnează:
a) lucrările de reparare efectuate;
b) elementele reparate sau înlocuite şi caracteristicile constructive ale acestora.
333
Prescripţia Tehnică C11 – 2010 – Sisteme de automatizare aferente
centralelor termice și instalații de ardere aferente cazanelor
CAPITOLUL I
GENERALITĂŢI
SECŢIUNEA 1
Scop
montare, punere în funcţiune, reparare, utilizare şi întreţinere pentru sistemele de
automatizare care echipează cazanele şi instalaţiile termomecanice anexe din central
termică, precum şi pentru instalaţiile de ardere aferente acestor cazane.
SECŢIUNEA a 2-a
Domeniu de aplicare
Art. 2 Prevederile prezentei prescripţii tehnice se aplică:

a) sistemelor de ardere şi de automatizare pentru:
1) cazane de abur şi cazane de apă fierbinte;
2) cazane de apă caldă cu puterea P > 400kW şi cazane de abur de joasă presiune
cu debitul Q > 0,6 t/h.
b) instalaţiilor de automatizare aferente centralelor termice şi instalaţiilor termomecanice
anexe a cazanelor.
Art. 3 Prevederile prezentei prescripţii se aplică:

a) sistemelor de automatizare noi care integrează sistemele individuale ale cazanelor şi
ale instalaţiilor termomecanice anexe din centralele termice atunci când nu sunt furnizate
de producătorul cazanelor şi/sau echipamentelor;
b) modernizării sistemelor de ardere şi de automatizare ale cazanelor şi instalaţiilor
anexe din centralele termice aflate în exploatare;
c) automatizării centralelor termice şi cazanelor aflate în exploatare şi care nu sunt
echipate cu sisteme de automatizare.
334
Art. 4 (1) Sistemele de automatizare noi se montează, se pun în funcţiune, se repară, se
întreţin şi se exploatează în conformitate cu prevederile prezentei prescripţii tehnice.
(2) Sistemele de automatizare construite şi puse în funcţiune anterior intrării în vigoare a
prezentei prescripţii tehnice se repară, întreţin şi exploatează în conformitate cu
a) sistemele de automatizare individuale aferente cazanelor de apă caldă alimentate cu
combustibili gazoşi şi lichizi cu puteri P ≤ 400 kW, prevăzute de prescripţia tehnică
aplicabilă;
b) sistemele de automatizare ale instalaţiilor şi echipamentelor tehnologice din domeniul
nuclear;
c) sistemele de automatizare aferente cazanelor şi instalaţiilor termomecanice anexe,
aflate pe nave, platforme marine mobile sau fixe.
CAPITOLUL II
CERINŢE ESENŢIALE PENTRU SISTEMELE DE ARDERE ŞI DE
AUTOMATIZARE
SECŢIUNEA 1
Prevederi generale
Art. 8 (1) Cerinţele minime din prezentul capitol sunt condiţii minime obligatorii
referitoare la sistemele de ardere şi de automatizare.
(2) Pentru sistemele de ardere şi de automatizare ale cazanelor şi echipamentelor anexe
livrate de către producătorii acestora prevederile de la alin. (1) nu se aplică, în acest caz
aplicându-se cerinţele stabilite de către producători.
SECŢIUNEA a 2-a
Cerinţe referitoare la funcţiile sistemului de ardere şi de automatizare
Art. 9 (1) Nivelul de dotare al centralelor termice şi al echipamentelor individuale cu

sisteme de automatizare, precum şi funcţiile pe care acestea trebuie să le îndeplinească, se
stabilesc de către proiectant.
(2) Stabilirea funcţiilor sistemului de automatizare trebuie să ţină seama de
caracteristicile constructive şi funcţionale ale fiecărui tip de cazan, de cerinţele
deţinătorului/utilizatorului, precum şi de condiţiile minime prevăzute în prezenta
prescripţie tehnică, după cum urmează:
a) pentru toate tipurile de cazane este obligatoriu să se prevadă un sistem de semnalizare
preventivă şi de avarie;
b) pentru toate tipurile de cazane care funcţionează cu depresiune în focar este obligatoriu
să se prevadă un sistem de protecţie aferent procesului de evacuare a gazelor de ardere;
c) pentru toate tipurile de cazane consumatoare de combustibili gazoşi sau lichizi este
335
obligatoriu să se prevadă un sistem de protecţie aferent procesului de ardere;
d) pentru toate tipurile de cazane echipate cu două sau mai multe arzătoare consumatoare
de combustibili lichizi sau gazoşi este obligatoriu ca sistemul de protecţie aferent
instalaţiei
de ardere să fie prevăzut cu un organ general de blocare a combustibilului, suplimentar şi
independent de robinetele de închidere rapidă ale fiecărui arzător;
e) pentru toate tipurile de cazane de abur este obligatoriu să se prevadă un sistem de
protecţie aferent procesului de alimentare cu apă;
f) pentru cazanele de abur cu tambur care au debitul nominal Dn > 10 t/h este obligatoriu
să se prevadă un sistem de reglare automată a nivelului;
g) pentru toate tipurile de cazane de abur cu străbatere forţată este obligatoriu să se
prevadă un sistem de reglare automată a alimentării cu apă;
h) pentru cazanele de apă fierbinte trebuie să prevadă obligatoriu circuite de protecţie
specializate care să determine declanşarea cazanului în următoarele situaţii:
1) creşterea temperaturii apei la ieşirea din cazan până la 20ºC sub temperatura de
saturaţie corespunzătoare valorii minime a presiunii apei la ieşirea din cazan;
2) scăderea presiunii apei la ieşirea din cazan până la presiunea de saturaţie
corespunzătoare unei temperaturi cu 10ºC peste valoarea maximă a temperaturii apei la
ieşirea din cazan (dacă debitul caloric este mai mare de 25 Gcal/h);
3) pentru toate cazanele de apă fierbinte, scăderea debitului de apă la intrarea în cazan
sub limita care asigură o circulaţie suficientă a apei prin cazan.
(3) Sistemele de automatizare trebuie să realizeze, pentru fiecare echipament tehnologic
în parte, funcţiile pentru care au fost proiectate, asigurând pornirea, supravegherea şi
reglarea automată a funcţionării, protecţia şi oprirea în condiţii de siguranţă a cazanelor
de abur, de apă caldă şi de apă fierbinte şi a celorlalte instalaţii termomecanice anexe din
centralele termice pe care le deservesc.
(4) Principalele funcţii realizate de sistemele de automatizare de la cazanele de abur, de
apă caldă şi de apă fierbinte sunt:
a) de comandă;
b) de reglare;
c) de protecţie;
d) de semnalizare;
e) de monitorizare a parametrilor funcţionali.
(5) Fiecărei funcţii îi sunt asociate elemente de automatizare specifice, grupate funcţional
în cadrul unui subsistem de automatizare. Subsistemele sunt la rândul lor sisteme cu o
structură şi o logică proprie care trebuie să satisfacă cerinţele de siguranţă specifice.
Art. 10 Sistemele de comandă trebuie să aibă individualizate circuitele/canalele de

comandă activate manual sau automat, care trebuie să satisfacă următoarele condiţii
generale:
336
a) să fie concepute în concordanţă cu buclele de reglare şi cu subsistemele de protecţie;
b) să asigure realizarea funcţiilor proprii care le revin la pornirea şi oprirea
echipamentului tehnologic sau în timpul funcţionării acestuia care se derulează secvenţial
sau automat;
c) să dispună de organe de manevrare (butoane, manete şi altele asemenea) uşor de
acţionat, amplasate raţional în raport cu poziţia normală de lucru a personalului de
deservire;
d) să fie proiectate astfel încât acţiunea acestora să nu se suprapună cu cea a
comenzilor automate de reglare sau de protecţie echivalente atunci când acţiunea lor este
echivalentă parţial sau integral cu funcţiile unei bucle de reglare sau de protecţie.
Art. 11 (1) Buclele de reglare trebuie să fie concepute pentru a fi compatibile şi integrate
în sistemul de reglare a echipamentului tehnologic.
(2) Fiecare buclă de reglare trebuie să satisfacă următoarele condiţii generale:
a) elementele componente ale buclei să fie conectate funcţional într-un circuit închis care
trebuie să conţină cel puţin: un regulator, un traductor de reacţie şi un organ de execuţie;
b) funcţia regulatorului trebuie să poată fi preluată de personalul de deservire în regimul
de funcţionare „manual”;
c) evoluţia parametrului reglat trebuie să poată fi vizualizată şi înregistrată;
d) să asigure realizarea funcţiilor proprii care îi revin în timpul funcţionării cazanului;
e) să nu împiedice derularea programelor de pornire şi de oprire a cazanului şi să
îndeplinească funcţiile proprii care îi revin în cadrul acestor programe;
f) să permită reglarea pentru funcţionarea în condiţii normale a cazanului;
g) să fie concepute în concordanţă cu celelalte subsisteme ale sistemului de
automatizare al cazanului, precum şi cu elementele de echipare (organe de execuţie,
dispozitive de siguranţă, aparate de măsurare şi altele asemenea).
Art. 12 Fiecare circuit/canal de protecţie din cadrul sistemului de protecţie automată

trebuie să satisfacă următoarele condiţii generale:
a) să asigure realizarea funcţiilor proprii care îi revin în timpul funcţionării cazanului;
b) să nu împiedice derularea programelor de pornire/oprire şi să îndeplinească funcţiile
care îi revin în cadrul acestor programe;
c) să fie conceput în concordanţă cu buclele de reglare;
d) să fie realizat cu scheme care să utilizeze contacte care se deschid atunci când
parametrul supravegheat atinge o valoare/stare anormală privind funcţionarea în
siguranţă;
e) să asigure, independent de funcţiile de reglare automată ale sistemului de ardere şi
automatizare, unitatea funcţională a tuturor circuitelor/canalelor de protecţie, care, în
situaţie de avarie, conduc cazanul spre o stare sigură a tuturor circuitelor sale tehnologice.
337
Art. 13 Sistemul de semnalizare trebuie să asigure atenţionarea personalului de deservire
prin semnalizarea preventivă acustică şi optică a unor situaţii de preavarie, precum şI
semnalizarea de avarie în cazul în care parametrii critici ai procesului ating valorile de
protecţie, şi anume:
a) circuitele de semnalizare optică şi acustică trebuie să utilizeze scheme cu contacte
care se deschid în situaţii anormale ale valorilor parametrilor supravegheaţi;
b) pentru toate situaţiile prevăzute să declanşeze protecţia cazanului, trebuie să se
prevadă praguri de prealarmare (semnalizare preventivă) care preced intrarea în starea de
avarie;
c) setările circuitelor de semnalizare preventivă trebuie să fie diferite de setările de
protecţie ale aceluiaşi parametru supravegheat şi să ofere o marjă suficientă pentru
întreprinderea unor acţiuni corective astfel încât atingerea pragului de avarie să poată fi
evitată;
d) să aibă elemente de avertizare optică şi acustică (lămpi de semnalizare vizibile şi
hupe sau sonerii cu nivel sonor corespunzător) uşor şi clar perceptibile de către
personalul de deservire;
e) circuitele de prealarmare trebuie să fie absolut separate de cele de declanşare prin
protecţie atât din punct de vedere al canalelor de transmitere a semnalelor cât şi din punct
de
vedere al elementelor constructive (senzor primar - releu final de activare a alarmei).
Art. 14 (1) Sistemul de monitorizare a parametrilor funcţionali trebuie să fie prevăzut cu

un număr minim de aparate indicatoare locale, indicatoare de panou, şi de aparate
înregistratoare care pot fi incluse, după caz, în circuitele buclelor de reglare şi/sau în
circuitele de semnalizare.
(2) Aparatele de măsurare, de afişare şi de înregistrare a valorilor parametrilor trebuie să
satisfacă următoarele cerinţe generale:
a) să aibă exactitatea de măsurare şi comportarea dinamică corespunzătoare cerinţelor
buclei de reglare sau subsistemului de protecţie care reglează/supraveghează acelaşi
parametru;
b) să aibă domeniul de măsurare compatibil cu limitele de variaţie ale parametrilor
monitorizaţi;
c) să afişeze vizibil şi direct valorile fără a necesita calcule suplimentare şi interpretări
pentru evaluarea valorii reale a parametrului măsurat;
d) să nu fie influenţate de variaţiile alimentării cu energie de la sursa auxiliară în afara
limitelor permise de satisfacerea cerinţelor de siguranţă în funcţionare a echipamentului
tehnologic monitorizat;
e) să poată fi verificate în timpul funcţionării echipamentului tehnologic monitorizat fără
a perturba funcţionarea acestuia.
338
SECŢIUNEA a 3-a
Cerinţe referitoare la siguranţa efectuării manevrelor în timpul funcţionării
echipamentelor tehnologice
Art. 15 Sistemul de automatizare trebuie să permită efectuarea fără risc a următoarelor

manevre/intervenţii/verificări, în timpul funcţionării echipamentului tehnologic:
a) trecerea buclelor de reglare de pe “automat” pe “manual” şi invers;
b) modificarea setărilor şi reconfigurarea parametrilor interni ai regulatoarelor;
c) verificarea funcţionării circuitelor de protecţie;
d) verificarea circuitelor de semnalizare optică şi acustică;
e) verificarea cursei elementelor de execuţie;
f) verificarea detectoarelor de flacără;
g) verificarea exactităţii indicaţiilor aparatelor de măsurare.
SECŢIUNEA a 4-a
Cerinţe pentru componentele sistemului de automatizare
Art. 16 Componentele sistemului de automatizare (aparate locale şi de panou, organe de

execuţie şi legăturile dintre acestea) trebuie să satisfacă următoarele condiţii minime:
a) să fie rezistente la solicitări mecanice, termice şi chimice, care apar în condiţii de
exploatare;
b) să corespundă condiţiilor tehnice prevăzute de standardele şi normativele din domeniu
aplicabile fiecărei categorii de elemente de automatizare;
c) să fie certificate, verificate şi garantate de către producători din punct de vedere al
performanţelor şi al durabilităţii;
d) să fie garantate de către producător că sunt corespunzătoare pentru utilizarea în
sistemele de automatizare ale cazanelor de abur, de apă caldă şi de apă fierbinte şi ale
echipamentelor tehnologice anexe din centralele termice, dacă sunt folosite în
subsistemele de protecţie;
e) componentele prevăzute cu posibilităţi de modificare a caracteristicilor de lucru
(configurarea şi reglarea parametrilor interni) trebuie să aibă sisteme de asigurare
împotriva dereglării accidentale şi a accesului personalului neautorizat, în măsura în care
aceste componente nu sunt integrate într-un panou sau pupitru asigurat din acest punct de
vedere;
f) organele de execuţie, aparatele de măsurare locale sau regulatoarele directe care
utilizează drept sursă de energie şi/sau semnal informaţional combustibil trebuie să fie
etanşe şi asigurate împotriva scurgerii accidentale a combustibilului în mediul ambiant
sau în focarele cazanelor în cazul defectării acestora; aceste componente nu pot fi
339
montate în circuitele tehnologice decât cu posibilitatea izolării sigure a acestora în cazul
necesităţii demontării pentru intervenţii.
CERINŢE PENTRU SISTEMELE DE AUTOMATIZARE ALE CAZANELOR ŞI

ALE INSTALAŢIILOR TERMOMECANICE ANEXE DIN CENTRALELE
TERMICE CU SUPRAVEGHERE NEPERMANENTĂ
SECŢIUNEA 1
Prevederi generale
Art. 17 (1) Modul de supraveghere în funcţionare, permanent sau nepermanent, se

stabileşte de către proiectantul centralei termice ţinând seama de caracteristicile
constructivfunc ţionale ale cazanelor şi ale instalaţiilor termomecanice anexe din centrala
termică şi de nivelul de dotare al acestora cu sisteme de automatizare.
(2) Regimul de supraveghere permanent sau nepermanent se precizează în
documentaţia tehnică pentru obţinerea avizului obligatoriu de instalare la cazane de abur
şI de apă fierbinte sau documentaţia de instalare pentru cazanele de apă caldă şi abur de
joasă presiune.
(3) În funcţie de intervalele de timp maxime după care este obligatoriu ca operatorul să
fie prezent în centrala termică pentru efectuarea verificărilor instalaţiei (24 sau 72 ore),
regimurile de funcţionare fără supraveghere permanentă (termen echivalent:
supraveghere periodică) sunt S1-Sp-24 respectiv S1-Sp-72.
(4) Regimul de supraveghere nepermanent (simbol S1-Sp) poate fi stabilit:
a) la cazanele şi echipamentele sub presiune anexe care respectă cerinţele privind
introducerea pe piaţă şi pentru care producătorul declară că au fost construite, complet
echipate cu sisteme de automatizare şi verificate pentru funcţionarea fără supraveghere
permanentă.
b) la centralele termice, în cazul modernizării sistemelor de automatizare ale cazanelor şi
instalaţiilor anexe;
(5) Într-o centrală termică pot funcţiona simultan în regim de supraveghere nepermanentă
maxim 3 cazane, cu excepţia celor alimentate cu combustibil solid, astfel:
a) cazane de abur având debitul maxim 10 t/h şi presiunea maximă 16 bar sau cazane de
apă fierbinte având debitul maxim 5 Gcal/h;
b) cazane de apă caldă având puterea maximă de 1.000 kW sau cazane de abur de joasă
presiune cu debitul maxim 1 t/h.
NOTĂ: 1) În cazul cazanelor prevăzute la alin. (5), lit. a) şi lit. b), în care unul sau mai
multe cazane sunt oprite din funcţiune (de exemplu: pentru reparare) şi izolate în cadrul
sistemului de automatizare al centralei termice, se admite montarea/instalarea a mai mult
de 3 cazane cu condiţia asigurării interconectării cazanelor suplimentar montate cu
celelalte cazane.
2) În cazul cazanelor de apă caldă prevăzute la alin. (5), lit. b), se admite funcţionarea
340
simultană în cadrul centralei termice a două baterii de maxim 3 cazane, cu condiţia că
aceste baterii de cazane să aibă sisteme de automatizare complet independente.
Art. 18 Regimul de supraveghere nepermanentă nu impune prezenţa permanentă a

personalului de deservire în sala cazanelor, în timpul funcţionării acestora, dacă sunt
îndeplinite următoarele condiţii generale:
a) sistemul de automatizare al centralei termice şi sistemele de automatizare individuale
ale cazanelor satisfac cerinţele minime specificate în prezenta prescripţie tehnică şi toate
componentele din circuitele de protecţie sunt certificate şi garantate de producători pentru
utilizare la cazane cu supraveghere nepermanentă în funcţionare;
b) sistemul de automatizare este astfel proiectat încât opreşte funcţionarea cazanelor,
automat, în condiţii de siguranţă, dacă verificările nu sunt efectuate de personal de
deservire până cel târziu la expirarea perioadelor stabilite de 24 sau de 72 de ore;
c) pentru centrala termică există un panou de telesemnalizare permanentă a stării
principalelor circuite tehnologice ale cazanelor în funcţiune, amplasat într-o cameră de
comandă centrală sau într-o cameră de gardă a deţinătorului/utilizatorului, după caz;
d) în orice moment, atunci când cazanele sunt în funcţiune, este disponibilă la
deţinătorul/utilizatorul centralei termice o persoană competentă care să răspundă la
alarmele transmise de sistemele de automatizare ale cazanelor la panoul de
telesemnalizare şi să ia măsurile minime care se impun.
SECŢIUNEA a 2-a
Cerinţe referitoare la documentaţia tehnică de însoţire a sistemului de ardere şi a
sistemului de automatizare
Art. 19 Documentaţia tehnică de însoţire şi identificare a sistemului de ardere şi de

automatizare, avizată de către RADTA, trebuie să cuprindă cel puţin următoarele:
a) schemă/plan de ansamblu în care se figurează toate circuitele tehnologice cu
amplasarea componentelor sistemului de automatizare pentru comandă de la distanţă,
reglare automată, protecţie, semnalizare şi măsură, precum şi legăturile funcţionale dintre
acestea, P&I (schema proceselor tehnologice cu instrumentaţia aferentă);
b) descrierea generală a principiilor de automatizare adoptate în soluţia aleasă;
c) descrierea funcţionării fiecărui subsistem (de comandă, de reglare, de semnalizare, de
protecţie, de măsurare, de monitorizare a parametrilor de funcţionare ai echipamentului
tehnologic, şi altele asemenea);
d) schemele dezvoltate monofilare ale buclelor de reglare, protecţie, comandă la distanţă
şi semnalizare;
e) schemele desfăşurate ale circuitelor electrice, electronice, hidraulice, pneumatice etc.;
f) proceduri/instrucţiuni detaliate de montare, punere în funcţiune, verificare şi întreţinere
pentru sistemul de automatizare în ansamblu şi pentru fiecare subsistem al său. Se
341
precizează verificările care trebuie efectuate periodic, indicând perioada maximă la care
se verifică;
g) specificaţii tehnice şi documente de garanţie pentru elementele sistemelor de
automatizare care sunt supuse programelor automate de autoverificare a funcţionării;
h) pentru componentele care fac parte din buclele de protecţie automată trebuie
prezentate documentele de atestare a acestora că sunt adecvate utilizării la cazane cu
funcţionare fără supraveghere permanentă (certificate de garantare a încadrării aparatelor
în categoria cu grad ridicat de siguranţă la defect-fail safe);
i) programul/procedura de verificare periodică la fiecare 24 de ore, respectiv 72 de ore,
a sistemului şi componentelor sistemului de automatizare;
j) programul de testare a funcţiilor proiectate ale sistemului de automatizare (obligatoriu
a fi efectuat la prima punere în funcţiune şi periodic);
k) situaţiile şi măsurile ce trebuie luate în cazul transmiterii de alarme de sistemele de
automatizare la panoul de telesemnalizare.
SECŢIUNEA a 3-a
Cerinţe referitoare la dotarea sistemelor de automatizare individuale ale cazanelor
care funcţionează în regim de supraveghere nepermanentă
Art. 20 Cerinţele prezentate mai jos se aplică în cazul modernizării cazanelor existente
care funcţionează cu supraveghere nepermanentă.
Art. 21 (1) Sistemul de automatizare trebuie prevăzut cu circuite specializate de

transmitere la distanţă (la un panou de telesemnalizare amplasat într-o cameră de
comandă centrală sau într-o cameră de gardă) a alarmelor şi semnalizărilor preventive
care necesită intervenţia personalului de deservire.
(2) Dacă sistemul de automatizare este dotat cu controler digital, acesta trebuie să aibă
rezervă automată 100%. Aparatele locale din circuitele de protecţie trebuie dublate astfel
ca circuitele să funcţioneze pe principiul semnalelor dublate (unu din două).
Art. 22 Fiecare cazan de abur care funcţionează în regim de supraveghere nepermanentă

trebuie să fie dotat, cel puţin, cu următoarele:
a) buclă de reglare automată a alimentării cu apă (buclă de nivel);
b) două dispozitive de protecţie, limitatoare de nivel minim, independente, cu program de
autocontrol periodic, care trebuie integrate în circuitul de protecţie de nivel;
c) un dispozitiv limitator de nivel maxim cu program de autocontrol periodic şi cu
posibilitatea emiterii unui semnal de alarmă care să fie transmis la panoul de
telesemnalizare;
d) buclă de reglare automată a sarcinii;
e) un circuit de protecţie activat de un senzor de presiune de tipul „presostat” care să
342
declanşeze cazanul în cazul în care valoarea maximă admisă a presiunii de lucru a
cazanului este depăşită;
f) supraveghetoare de flacără prevăzute cu autocontrol intrinsec;
g) la cazanele de abur cu circulaţie forţată, suplimentar faţă de bucla de reglare a
alimentării cu apă, cu un circuit de protecţie suplimentar dotat cu doi senzori care să
acţioneze interconectaţi (unu din doi) şi să oprească alimentarea cu combustibil a
arzătoarelor dacă debitul de circulaţie prin cazan scade sub limita minimă stabilită pentru
funcţionarea în siguranţă;
h) la cazanele de abur cu supraîncălzitor trebuie să se prevadă o buclă de reglare
automată a temperaturii de supraîncălzire dacă temperaturile posibil de realizat sunt mai
mari decât temperatura de supraîncălzire stabilită prin proiect; în aceste cazuri, sistemul
de automatizare trebuie să cuprindă suplimentar un circuit de protecţie activat de un
senzor de temperatură care determină, în cazul depăşirii temperaturii maxime de
supraîncălzire a aburului, oprirea alimentării focarului; circuitul de protecţie poate lipsi,
fiind înlocuit de un înregistrator continuu de temperatură, dacă prin proiectul cazanului se
garantează siguranţa la solicitări termice de durată a elementelor mecanice aflate în
circuitul tehnologic al aburului supraîncălzit;
i) la cazanele la care prin proiect este necesară menţinerea nivelului maxim al apei din
cazan sub o anumită limită în toate regimurile de funcţionare, sistemul de automatizare
trebuie să cuprindă obligatoriu un circuit de protecţie pentru nivelul maxim; un singur
sesizor este suficient pentru acest circuit; acţiunea circuitului de protecţie poate fi
deschiderea controlată a unui robinet de „golire rapidă” şi nu neapărat declanşarea
cazanului;
j) dispozitiv limitator de conductivitate a apei din cazan;
k) buclă de reglare automată a purjei continue;
l) buclă de reglare a purjei periodice;
m) sistem de înregistrare automată a parametrilor şi a evenimentelor în timpul
funcţionării.
Art. 23 Fiecare cazan de apă fierbinte care funcţionează în regim de supraveghere

nepermanent trebuie dotat, cel puţin, cu următoarele:
a) buclă de reglare automată a sarcinii;
b) două dispozitive de protecţie limitatoare de temperatură maximă, independente, cu
program de autocontrol periodic;
c) circuite de protecţie cu senzori dublaţi pentru presiunea minimă şi maximă a apei la
intrarea, respectiv, la ieşirea din cazan;
d) un dispozitiv de protecţie limitator de debit minim de circulaţie prin cazan, cu program
de autocontrol periodic şi cu alarmă transmisă în sistemul de telesemnalizare;
e) buclă de reglare a presiunii minime în instalaţie prin activarea pompelor de adaos;
f) supraveghetoare de flacără cu autocontrol intrinsec;
343
g) un sistem de înregistrare automată a parametrilor şi a evenimentelor în timpul
funcţionării.
SECŢIUNEA a 4-a
Cerinţe referitoare la dotarea sistemelor de automatizare al echipamentelor
tehnologice anexe din centralele termice care funcţionează în regim de supraveghere
nepermanentă
Art. 24 Funcţionarea unui cazan nu este independentă de echipamentele termomecanice

anexe din centrala termică. Aceasta impune condiţii suplimentare pentru sistemele de
automatizare ale principalelor echipamente tehnologice, anexe termomecanice ale
cazanului, pentru regimurile de supraveghere nepermanentă.
Art. 25 (1) În cazul cazanelor care funcţionează cu condens recuperat din procese
tehnologice, sistemul de automatizare al centralei termice trebuie să aibă dispozitive
specializate de sesizare a impurificării apei de alimentare cu uleiuri, acizi, substanţe
organice sau impurităţi mecanice. Sistemul de automatizare trebuie să aibă ca ieşire un
semnal de semnalizare optică şi acustică transmis la panoul de telesemnalizări la
depăşirea pragului admisibil de impurităţi în apa de alimentare.
(2) Sistemul de automatizare al centralei termice trebuie să fie prevăzut cu dispozitiv de
protecţie limitator de conductivitate a condensului recuperat şi cu sistem de evacuare
automată a condensului necorespunzător.
Art. 26 (1) Dacă în circuitul de alimentare cu apă al cazanelor există un echipament

pentru degazarea termică, acesta trebuie să fie prevăzut cu un sistem de automatizare care
să cuprindă cel puţin bucle de reglare automată a presiunii, nivelului şi temperaturii.
(2) În cazul unui degazor termochimic, bucla de reglare a presiunii poate lipsi.
Art. 27 Sistemul de automatizare al instalaţiei de alimentare cu combustibil lichid al

centralei termice trebuie să aibă cel puţin buclele automate de reglare a nivelului în
rezervoarele de combustibil, a presiunii şi a temperaturii, în scopul menţinerii acestor
parametri constanţi în inelul de combustibil al centralei termice şi la intrarea în rampele
instalaţiilor de ardere de la fiecare cazan.
Art. 28 Centralele termice care funcţionează în regim de supraveghere nepermanentă

trebuie să fie dotate cu sesizoare pentru detectarea concentraţiilor de gaze combustibile şi
gaze arse, care să oprească alimentarea cu combustibil în cazul depăşirii concentraţiilor
admise. Sistemul de automatizare în care se integrează aceste sesizoare trebuie să
transmită semnale de alarmă optice şi acustice la panoul central de telesemnalizare.
344
Art. 29 (1) Alimentarea cu energie electrică a sistemului de automatizare de la cazane se
recomandă să fie realizată de la două surse independente cu posibilitatea de anclanşare
automată a rezervei, fără perturbarea funcţionării sistemului de automatizare, în cazul
întreruperii uneia dintre acestea. În cazul în care arzătorul/arzătoarele cazanului/cazanelor
nu pot fi anclaşate decât manual (prin construcţie) această prevedere nu este obligatorie.
(2) În cazuri speciale, prevăzute prin proiect, în care oprirea în siguranţă a cazanului
necesită acţionarea electrică a unor organe de execuţie pentru o perioadă de timp
determinată, trebuie să se prevadă şi o sursă auxiliară de avarie de tipul generator Diesel
şi condiţiile de verificare periodică a disponibilităţii funcţionale a acesteia.
(3) Starea surselor de alimentare cu energie electrică trebuie să fie telesemnalizată la
panoul din camera centrală de comandă/camera de gardă unde sunt transmise şi celelalte
semnalizări referitoare la funcţionarea cazanelor.
(4) În cazul sistemelor de automatizare care au organe de execuţie acţionate şi cu aer
comprimat, instalaţia de alimentare cu aer instrumental trebuie să fie prevăzută cu
propriile bucle de reglare, iar starea de funcţionare a acestora să fie monitorizată la
panoul de telesemnalizări.
SECŢIUNEA a 5-a
Cerinţe referitoare la oprirea manuală în situaţii de pericol
Art. 30 Sistemul de automatizare trebuie să fie prevăzut cu „întreruptoare de avarie

locale”, amplasate lângă agregatele care trebuie să fie oprite imediat în situaţii de pericol.
De asemenea, sistemul de automatizare trebuie să fie prevăzut cu cel puţin un întreruptor
de avarie local, amplasat într-un loc vizibil, marcat, de la care se poate întrerupe ferm
alimentarea cu combustibil a instalaţiei de ardere a cazanelor.
SECŢIUNEA a 6-a
Cerinţe referitoare la modul de exploatare a centralelor termice care funcţionează în
regim de supraveghere nepermanentă
Art. 31 Sistemele de ardere şi automatizare trebuie să fie realizate astfel încât să preia
conducerea/supravegherea instalaţiilor în perioadele în care prezenţa personalului de
deservire nu este obligatorie în sala cazanelor (S1-Sp-24 respectiv S1-Sp-72).
Conducerea instalaţiilor este preluată de buclele de reglare automată, iar supravegherea
instalaţiilor este preluată de către programele de autocontrol al componentelor.
Art. 32 (1) Programele de autocontrol al componentelor nu trebuie să împiedice
345
posibilitatea verificării manuale, în orice moment, a nivostatelor, termostatelor,
presostatelor, limitatoarelor de debit din circuitele de protecţie şi altele asemenea.
(2) Programele de autocontrol trebuie să respecte următoarele cerinţe minime:
a) intervalele de timp între încercările de autocontrol nu trebuie să fie mai mari de 6 ore;
b) scoaterea din starea activă a unui dispozitiv de protecţie (toate dispozitivele de
protecţie sunt dublate) este permisă pentru încercare timp de maxim 3 minute, dar
scoaterea din starea activă simultană a două dispozitive de protecţie nu trebuie să
depăşească 30 secunde, excepţie fac detectoarele de flacără al căror autocontrol nu poate
depăşi o secundă;
c) dacă secvenţa de încercare are rezultat negativ, chiar dacă mărimea din proces
supravegheată este în limitele normale, să se comande declanşarea sistemului de protecţie
al cazanului;
d) partea circuitelor electrice din cadrul dispozitivelor supuse programelor de autocontrol
care nu este încercată trebuie să fie garantată de către producător cu certificate de tip cu
grad ridicat de siguranţă la defect-fail safe;
e) pentru circuitele de protecţie unde nu este obligatorie dublarea dispozitivelor directe
de sesizare a mărimii din proces supravegheate, dispozitivul unic trebuie verificat prin
încercări de funcţionare electrice, care trebuie să fie efectuate automat la fiecare 2 minute
şi 30 secunde.
SECŢIUNEA a 7-a
Dispoziţii finale privind cerinţele sistemelor de ardere şi de automatizare
Art. 33 (1) Deţinătorul/utilizatorul centralei termice este responsabil de asigurarea

exploatării cazanelor şi a instalaţiilor din centrala termică în condiţii de siguranţă.
(2) Indiferent de regimul de supraveghere stabilit, S1-Sp-24 respectiv S1-Sp-72,
personalul de deservire trebuie să fie prezent în centrala termică în timpul procesului de
pornire de la rece a cazanului/cazanelor. Procesul de pornire de la rece se consideră
încheiat atunci când cazanul/cazanele intră în regim de funcţionare stabilizat.
(3) Repornirile automate în procesul de reglare a sarcinii „tot - nimic” nu sunt considerate
porniri de la rece şi nu necesită prezenţa obligatorie a personalului de deservire în sala
cazanelor.
(4) După oprirea cazanului comandată de o protecţie, sistemul de automatizare trebuie să
se blocheze şi repornirea acestuia trebuie să se poată face numai după resetarea
circuitului de protecţie de către personalul de deservire şi numai în prezenţa acestuia în
central termică. În astfel de cazuri, repornirea este echivalentă cu pornirea de la „rece”.
(5) Pentru cazanele de abur şi apă fierbinte nu este permisă prevederea unui circuit de
comandă automată a pornirilor şi opririlor cazanului în funcţie de o programare orară.
346
(6) În timpul funcţionării cazanului în regim cu supraveghere nepermanent, personalului
de deservire sau o persoană competentă desemnată trebuie să asigure permanenţa la
panoul de telesemnalizare din camera centrală de comandă/camera de gardă.
(7) În timpul funcţionării cazanelor autorizate să funcţioneze în regim de supraveghere
nepermanentă, S1-Sp-24 respectiv S1-Sp-72, personalul de deservire trebuie să verifice la
faţa locului, în sala cazanelor, cel puţin la sfârşitul unui interval de 24 ore sau 72 ore,
starea echipamentelor tehnologice şi a elementelor sistemului de automatizare şi să
reseteze sistemul de automatizare pentru o nouă perioadă de funcţionare.
(8) Pentru orice anomalie, constatată la citirea înregistrărilor sau la verificarea pe teren a
stării componentelor sistemului de automatizare, trebuie să se solicite, după caz,
intervenţia personalului ASI autorizat. Dacă anomaliile constatate nu se pot remedia şi nu
se poate prelua conducerea manuală a instalaţiilor, acestea trebuie oprite din funcţiune în
siguranţă şi trebuie să se solicite intervenţia unor persoane juridice de specialitate
autorizate în domeniul lucrărilor la sisteme de automatizare (montaj/punere în
funcţiune/întreţinere şi reparare, după caz).
Art. 34 Dacă resetarea nu se face cel târziu la expirarea timpului aprobat pentru
funcţionarea în regim cu supraveghere nepermanentă, sistemul se blochează şi întrerupe
în siguranţă funcţionarea în continuare a instalaţiilor din centrala termică. Resetarea nu
poate fi validată automat de către sistemul de automatizare dacă verificările necesare la
faţa locului
nu s-au efectuat. Recunoaşterea efectuării verificărilor de către sistemul de automatizare
se proiectează în cadrul logicii de funcţionare a sistemului de înregistrare, care trebuie să
contorizeze timpul de funcţionare în regim cu supraveghere nepermanentă şi să identifice
verificările efectuate. Datele stocate de către sistemul de înregistrare trebuie să poată fi
apelate în orice moment.
CAPITOLUL IV
MONTAREA, PUNEREA ÎN FUNCŢIUNE, REPARAREA ŞI ÎNTREŢINEREA
SISTEMELOR DE ARDERE ŞI DE AUTOMATIZARE
SECŢIUNEA 1
Prevederi generale
Art. 35 Condiţia de bază care trebuie îndeplinită la montarea, punerea în funcţiune,
repararea şi întreţinerea sistemelor de ardere şi a sistemelor de automatizare care deserves
cazanele şi echipamentele tehnologice anexe din centralele termice, este asigurarea
funcţionării fără defecţiuni şi fără pericol pe toată durata prevăzută pentru utilizare, în
condiţiile tehnice prevăzute de documentaţia tehnică de însoţire a acestora.
Art. 36 Montarea, punerea în funcţiune, repararea şi întreţinerea sistemelor de ardere care

deservesc cazanele se efectuează de către:
347
a) persoane juridice române sau dintr-un stat membru al Uniunii Europene sau al
Spaţiului Economic European, autorizate de către ISCIR;
b) persoane juridice dintr-un stat membru al Uniunii Europene sau al Spaţiului Economic
European, autorizate de autoritatea competentă din statul respectiv;
c) producătorul acestora sau producătorul cazanului; în acest caz nu este necesară
obţinerea autorizaţiei de la ISCIR.
Art. 37 Montarea, punerea în funcţiune, repararea şi întreţinerea sistemelor de

automatizare aferente centralelor termice se efectuează de către:
a) persoane juridice române sau dintr-un stat membru al Uniunii Europene sau al
Spaţiului Economic European, autorizate de către ISCIR;
b) persoane juridice dintr-un stat membru al Uniunii Europene sau al Spaţiului Economic
European, autorizate de autoritatea competentă din statul respectiv.
Art. 38 (1) Condiţiile privind autorizarea persoanelor juridice prevăzute la art. 36 lit. a) şi
art. 37 lit. a) sunt cele prevăzute în prescripţia tehnică aplicabilă.
(2) Persoanele juridice autorizate de către ISCIR sau de către autorităţile competente din
statele membre ale Uniunii Europene sau ale Spaţiului Economic European trebuie să fie
înregistrate în Registrul ISCIR al persoanelor juridice autorizate.
Art. 39 (1) În cadrul operaţiilor de montare, punere în funcţiune, reparare şi întreţinere a

sistemelor de ardere şi automatizare se pot efectua următoarele lucrări:
a) realizarea sistemelor de automatizare care integrează sisteme individuale ale
cazanelor şi instalaţiilor termomecanice anexe din centralele termice;
b) modernizarea sistemelor de automatizare şi a instalaţiilor de ardere ale cazanelor şi
instalaţiilor anexe din centralele termice aflate în exploatare;
c) automatizarea instalaţiilor de ardere şi a cazanelor aflate în exploatare şi care nu sunt
echipate cu sisteme de automatizare;
d) montarea instalaţiilor de ardere la cazane livrate fără arzător;
e) repararea sistemelor de automatizare şi a instalaţiilor de ardere ale cazanelor şi a
sistemelor de automatizare ale echipamentelor anexe din centralele termice;
f) înlocuirea instalaţiilor de ardere, de reglare, de automatizare şi de protecţie cu alte
instalaţii, diferite funcţional faţă de cele prevăzute în proiectul iniţial (modernizare), sau
dotarea cazanelor cu asemenea instalaţii;
g) încercarea la cald a cazanelor de abur, de apă fierbinte, de apă caldă şi abur de joasă
presiune;
(2) Lucrările de la alin. (1) de la lit. a) la lit. f) necesită documentaţii tehnice avizate de
către RADTA.
348
(3) Metodologia de atestare precum şi condiţiile de atestare a persoanelor fizice care
avizează proiectele de montare, punere în funcţiune, reparare şi întreţinere a sistemelor de
ardere şi automatizare - RADTA, se face în conformitate cu legislaţia în vigoare.
(4) Obligaţiile şi responsabilităţile persoanelor fizice care avizează documentaţiile
tehnice şi efectuează activităţile de montare, punere în funcţiune, reparare şi întreţinere a
sistemelor
de ardere şi automatizare sunt prevăzute la art. 66.
(5) Lucrările de la alin. (1) lit. g) se efectuează în conformitate cu cerinţele prescripţiilor
tehnice aplicabile.
Art. 40 (1) În cazul lucrărilor efectuate asupra cazanelor singulare, care nu lucrează în
baterie, documentaţiile tehnice şi documentele încheiate ca urmare a efectuării lucrărilor
şi verificărilor se ataşează la cartea cazanului.
(2) În cazul cazanelor care lucrează în baterie, sub aceeaşi instalaţie de automatizare,
documentaţiile tehnice şi documentele încheiate ca urmare a efectuării lucrărilor şi
verificărilor se ataşează la cartea unuia din cazanele din baterie.
(3) Toate constatările referitoare la montare, punere în funcţiune şi reparare a sistemelor
de ardere şi automatizare la cazane se consemnează, după caz, de către inspectorii de
specialitate din cadrul ISCIR în procese-verbale de verificare tehnică. Modelul
procesuluiverbal de verificare tehnică este prevăzut în anexa 3.
SECŢIUNEA a 2-a
Condiţii referitoare la montarea sistemelor de ardere şi de automatizare
Art. 41 (1) Montarea se efectuează conform unei documentaţii tehnice care trebuie
avizată de către RADTA; componenţa documentaţiei tehnice este prevăzută la art. 19.
(2) Lucrările de montare se finalizează cu declaraţia privind lucrările efectuate şi cu
încercările de punere în funcţiune a sistemului de automatizare. Modelul declaraţiei este
prevăzut în anexa 1.
(3) La efectuarea lucrărilor de montare a sistemelor de ardere şi de automatizare trebuie
să se asigure următoarele:
a) identificarea unică, printr-un simbol şi un număr care să se regăsească în
documentaţia tehnică, a tuturor elementelor sistemului de automatizare, aparate de panou,
traductoare, servomotoare, indicatoare locale şi altele asemenea;
b) ataşarea, la locul de montare din instalaţie, a unui mijloc de identificare unic pe care să
fie inscripţionat simbolul şi numărul elementului respectiv
c) elementele care sunt supuse regimului de verificare metrologică să aibă precizat
termenul scadent pentru verificare;
d) etichetarea şi inscripţionarea capetelor cablurilor de legătură dintre diferitele elemente
ale sistemului de automatizare; acelaşi lucru se face şi pentru conductele de impuls şi
pentru conductele de aer instrumental;
349
e) identificarea şi inscripţionarea cu simboluri, care trebuie să se regăsească în planurile
din documentaţia tehnică, a clemelor de conexiune, terminalele şi toate conductoarele
individuale ale circuitelor electrice ale sistemului de automatizare din panourile şi
pupitrele de comandă, din cutiile de conexiuni locale şi din cutiile de borne ale aparatelor
locale trebuie să fie asigurarea distanţelor minime faţă de elementele construcţiei şi
asigurarea măsurilor de
protecţie împotriva agresivităţii mediului, la amplasarea panourilor în camera de
comandă şi local, conform indicaţiilor din documentaţia tehnică şi din standardele şi
normativele tehnice aplicabile;
f) asigurarea iluminatului corespunzător atât pentru frontul şi interiorul panourilor de
control cât şi pentru aparatele locale;
g) fixarea stabilă a componentelor montate;
h) verificarea prin încercări de presiune hidraulică şi/sau pneumatică a circuitelor de
impuls şi de aer instrumental;
i) legarea la pământ a componentelor sistemului de automatizare;
j) asigurarea continuităţii circuitelor de comandă, de măsurare, de protecţie şi de
semnalizare;
k) efectuarea rodajul motoarelor şi al organelor de execuţie.
SECŢIUNEA a 3-a
Condiţii referitoare la punerea în funcţiune şi încercarea la cald a sistemelor de
ardere şi de automatizare
Art. 42 (1) Operaţiile principale care se efectuează la punerea în funcţiune şi încercarea

la cald sunt:
a) verificarea montării componentelor şi verificarea buletinelor de verificare metrologică
a aparatelor de măsurare şi control locale şi de panou;
b) verificarea la rece a circuitelor sistemului de ardere şi de automatizare privind
continuitatea circuitelor electrice, corectitudinea interconectării componentelor şi altele
asemenea;
c) alimentarea sistemului de ardere şi de automatizare cu energie electrică şi cu aer
instrumental;
d) verificarea funcţionării aparatelor de măsurare directă (locale), a traductoarelor şi a
celorlalte elemente care asigură transmiterea la distanţă a valorilor parametrilor
controlaţi;
e) verificarea telecomenzilor şi funcţionarea corectă a organelor de execuţie;
f) programarea controlerelor/regulatoarelor;
g) setarea dispozitivelor de protecţie şi verificarea acţiunii acestora prin simularea
condiţiilor de avarie;
h) verificarea funcţionării circuitelor de semnalizare preventivă şi de protecţie;
350
i) pornirea echipamentului tehnologic;
j) verificarea derulării corecte a programelor secvenţiale de pornire;
k) configurarea şi ajustarea parametrilor de funcţionare ai buclelor de reglare;
l) resetarea/reglarea fină a setărilor, la cald, şi a dispozitivelor din circuitele de protecţie;
m) derularea programului de verificare a funcţiilor sistemului de automatizare stabilit de
proiectant;
n) verificarea funcţionării buclelor de reglare în condiţii reale, reglarea fină a parametrilor
de funcţionare ai buclelor de reglare şi, după caz, reconfigurarea regulatoarelor;
o) verificarea comutării buclelor de reglare de pe „regim manual” pe „regim automat” şI
invers;
p) urmărirea funcţionării sistemului de ardere şi automatizare în timpul încercării de 72
ore;
q) verificarea funcţionării tuturor protecţiilor în condiţii reale prin simularea, conform
prevederilor programelor de încercare a protecţiilor din documentaţia tehnică, a situaţiilor
limită care determină intervenţia protecţiilor automate.
(2) Rezultatul verificărilor şi valorile la care protecţiile lucrează, pentru fiecare parametru
supravegheat din proces, se consemnează în raportul de verificări, încercări şi probe
pentru încercarea la cald, întocmit conform modelului din anexa 2, la care se ataşează
declaraţia întocmită conform anexei 1.
Art. 43 (1) Încercarea la cald a cazanelor se execută la autorizarea funcţionării, după o

nouă montare sau după reparare, în conformitate cu prevederile prescripţiilor tehnice
aplicabile.
(2) Punerea în funcţiune pentru încercarea la cald a cazanelor se efectuează de către
producătorul acestora, de către persoane juridice autorizate de către ISCIR sau de către
persoane juridice autorizate de autorităţile competente din statele membre. Persoanele
juridice autorizate de autorităţile competente din statele membre trebuie să fie înregistrate
în Registrul ISCIR al persoanelor juridice autorizate. Condiţiile privind autorizarea de
către ISCIR a persoanelor juridice care efectuează punerea în funcţiune pentru încercarea
la cald
a cazanelor precum şi condiţiile de înregistrare în Registrul ISCIR al persoanelor juridice
autorizate sunt stabilite în prescripţia tehnică aplicabilă. Obligaţiile şi responsabilităţile
persoanelor fizice sau juridice sunt prevăzute la capitolul VII din prezenta prescripţie
tehnică.
Pentru serviciile prestate, producătorul sau persoana juridică autorizată care efectuează
punerea în funcţiune pentru încercarea la cald a cazanelor, după caz, trebuie să
(3) Cerinţa de autorizare pentru punerea în funcţiune pentru încercarea la cald a cazanelor
nu se aplică producătorilor acestora.
351
(4) Încercarea la cald se execută sub supravegherea producătorului, sau a RSL al
persoanei juridice autorizate pentru montare, punere în funcţiune, reparare şi întreţinere la
sisteme de ardere şi de automatizare.
(5) Verificarea sistemului de ardere şi automatizare se face cu respectarea prevederilor
art. 42.
(6) Verificările se efectuează conform instrucţiunilor din documentaţia tehnică.
Art. 44 (1) În scopul realizării încercării la cald, ISCIR trebuie să fie anunţat de către
deţinător/utilizator cu cel puţin 7 zile înainte de data stabilită pentru aceste operaţii.
(2) În cazul în care se decide ca inspectorul de specialitate din cadrul ISCIR să nu
participe la încercarea la cald, această încercare se realizează cu respectarea prevederilor
art. 43 alin. (1) şi alin. (2), iar inspectorul de specialitate din cadrul ISCIR urmând să ia în
considerare documentul întocmit de persoana juridică prevăzută la art. 43 alin. (2).
Punerea în funcţiune şi încercarea la cald se face obligatoriu cu participarea personalului
de deservire
şi RSVTI al deţinătorului/utilizatorului.
SECŢIUNEA a 4-a
Condiţii referitoare la lucrările de reparare a sistemelor de ardere şi de
automatizare
Art. 45 (1) Lucrările de reparare sunt destinate readucerii la starea de bună funcţionare a
sistemelor de ardere şi automatizare atunci când componentele acestora şi/sau legăturile
dintre acestea sunt uzate sau deteriorate şi pot determina scoaterea din funcţiune a
sistemului de ardere şi automatizare, sau funcţionarea incorectă a acestuia. Aceste lucrări
pot fi efectuate şi în condiţiile în care gradul de uzură al sistemului de ardere şi
automatizare,
deşi nu determină oprirea din funcţiune a echipamentului tehnologic supravegheat, nu
mai prezintă siguranţă în funcţionare şi impune preluarea de către personalul de deservire
a exploatării echipamentului tehnologic în regim de conducere exclusiv „manual”.
(2) Repararea sistemelor de ardere şi automatizare a cazanelor se efectuează de către
în Registrul ISCIR al persoanelor juridice autorizate. Condiţiile privind autorizarea de
către
ISCIR a persoanelor juridice care efectuează repararea sistemelor de ardere şi
automatizare a cazanelor precum şi condiţiile de înregistrare în Registrul ISCIR al
persoanelor juridice autorizate sunt stabilite în prescripţia tehnică aplicabilă. Obligaţiile şi
responsabilităţile persoanelor fizice sau juridice sunt prevăzute la capitolul VII din
prezenta prescripţie tehnică.
352
Pentru serviciile prestate, producătorul sau persoana juridică autorizată care efectuează
repararea sistemelor de ardere şi automatizare a cazanelor, după caz, trebuie să
(3) Cerinţa de autorizare pentru repararea sistemelor de ardere şi automatizare a cazanelor
nu se aplică producătorilor acestora.
(4) Lucrările de reparare a sistemelor de ardere şi automatizare se efectuează în condiţiile
opririi din funcţiune a echipamentului tehnologic deservit şi trebuie să respecte aceleaşi
condiţii impuse la montarea iniţială, conform art. 41.
(5) Lucrările de modernizare a sistemelor de automatizare, ca rezultat al schimbării
instalaţiei de ardere, al schimbării soluţiei de automatizare sau al extinderii celei
existente, al înlocuirii unor componente cu altele mai performante şi altele asemenea,
sunt considerate lucrări de reparare.
Art. 46 (1) Repararea sistemelor de ardere şi automatizare se face pe baza unei

documentaţii tehnice preliminare de automatizare avizată de către RADTA.
automatizare se face în condiţiile prevăzute de legislaţia în vigoare
documentaţiilor preliminare de automatizare sunt prevăzute la capitolul VII.
Art. 47 Lucrările de reparare a sistemelor de ardere şi automatizare trebuie efectuate cu

respectarea următoarelor condiţii minime:
a) execuţia lucrărilor de reparare, menţionate la art. 48 trebuie să înceapă numai după
întocmirea procesului-verbal de către inspectorul de specialitate din cadrul ISCIR prin
care se dispune efectuarea acestor lucrări; prin procesul-verbal de începere a lucrărilor de
reparare, ISCIR poate solicita ca anumite operaţii, examinări, verificări sau încercări să se
efectueze în
prezenţa inspectorului de specialitate din cadrul ISCIR. Persoana juridică autorizată este
obligată să solicite participarea inspectorului de specialitate din cadrul ISCIR la
examinările, verificările sau încercările respective.
b) să existe documentaţia preliminară de automatizare avizată de către RADTA ale cărei
prevederi trebuie să fie respectate la efectuarea lucrărilor de reparare;
c) să se utilizeze numai materiale certificate pentru lucrările de înlocuire a cablurilor,
conductelor de impuls, suporturilor, prizelor de măsurare, conductelor de aer instrumental
şI altele asemenea;
d) să se utilizeze numai tipurile de aparate locale sau de panou şi organe de execuţie
specificate în proiect şi garantate de către producători în documentele de însoţire, pentru
înlocuirea celor deteriorate.
353
Art. 48 (1) Lucrările de reparare a sistemelor de ardere şi automatizare care se verifică
numai de către inspectorul de specialitate din cadrul ISCIR sunt:
a) înlocuirea dispozitivelor de protecţie;
b) schimbarea amplasării prizelor de impuls pentru dispozitivele de siguranţă;
c) înlocuirea instalaţiilor de ardere ale cazanelor;
d) înlocuirea sistemelor de automatizare aferente instalaţiilor de ardere;
e) înlocuirea sistemelor de protecţie cu unele diferite funcţional faţă de cele prevăzute în
proiectul iniţial;
f) dotarea cazanelor neautomatizate cu asemenea sisteme de automatizare.
RSL al persoanei juridice autorizate.
tehnice:
a) verificarea documentaţiei tehnice de reparare, care se depune la ISCIR în raza căreia se
află instalaţia, cu cel puţin 10 zile înaintea datei propuse pentru efectuarea verificării
tehnice; documentaţia tehnică de reparare cuprinde cel puţin:
1) documentaţia preliminară de automatizare avizată de RADTA;
2) documentaţiile tehnice pentru subansambluri, instalaţii de ardere sau alte dispositive şi
aparate care au fost înlocuite;
3) documente privind efectuarea pe parcursul lucrărilor de reparare şi în final a
şi ale documentaţiei tehnice preliminare de automatizare;
încercărilor de casă;
5) declaraţia pentru lucrările de reparare efectuate, întocmită conform modelului din
anexa 1;
b) verificările prevăzute la art. 42.
NOTĂ: În cazul în care pe parcursul lucrărilor de reparare apar modificări faţă de
documentaţia tehnică preliminară de automatizare, aceste modificări se avizează de
RADTA.
Art. 50 (1) Rezultatele verificării tehnice după reparare trebuie să fie consemnate într-un
proces-verbal de verificare tehnică al cărui model este prevăzut în anexa 3 sau anexa 4,
după caz. Procesul-verbal de verificare tehnică se ataşează la cartea cazanului sau a
echipamentului, după caz.
(2) În procesul-verbal încheiat cu ocazia verificării tehnice în vederea repunerii în
funcţiune a cazanului, scadenţa acordată (ziua, luna şi anul) este cea stabilită pentru cazan
la ultima verificare tehnică periodică.
354
(3) Documentaţia de reparare se ataşează la cartea cazanului/echipamentului tehnologic
deservit de sistemul de ardere şi automatizare.
(4) Efectuarea lucrărilor de reparare se consemnează în registrul de supraveghere a sălii
cazanelor de către RSVTI al deţinătorului/utilizatorului.
SECŢIUNEA a 5-a
Condiţii referitoare la lucrările de întreţinere a sistemelor de ardere şi de
automatizare
Art. 51 (1) Lucrările de întreţinere sunt destinate corectării funcţionării unor component
individuale ale sistemului de ardere şi automatizare, refacerii exactităţii de măsurare a
aparatelor locale, înlăturării defectelor de transmisie a semnalelor în sistemul de
automatizare şi înlocuirii pieselor de uzură sau a consumabilelor, neconformităţi care nu
determină scoaterea din funcţiune a sistemului de ardere şi automatizare dar scad gradul
de încredere în sistem/instalaţie datorită abaterilor constatate faţă de condiţiile iniţiale de
la punerea în funcţiune.
(2) Întreţinerea sistemelor de ardere şi automatizare a cazanelor se efectuează de către
în
ISCIR a persoanelor juridice care efectuează întreţinerea sistemelor de ardere şI
automatizare a cazanelor precum şi condiţiile de înregistrare în Registrul ISCIR al
persoanelor juridice autorizate sunt stabilite în prescripţia tehnică aplicabilă. Obligaţiile şi
responsabilităţile persoanelor fizice sau juridice sunt prevăzute la capitolul VII din
prezenta prescripţie tehnică. Pentru serviciile prestate, producătorul sau persoana juridică
autorizată care efectuează întreţinerea sistemelor de ardere şi automatizare a cazanelor,
după caz, trebuie să întocmească şi să emită o declaraţie întocmită conform modelului din
anexa 1.
(3) Cerinţa de autorizare pentru întreţinerea sistemelor de ardere şi automatizare a
cazanelor nu se aplică producătorilor acestora.
(4) Lucrările de întreţinere se efectuează în conformitate cu manualele de
întreţinere/proceduri/instrucţiuni elaborate de către producătorii componentelor incluse în
sistemul/instalaţia de automatizare, la care se intervine.
(5) Lucrările de întreţinere se efectuează sub supravegherea RSL al persoanei juridice
autorizate şi se confirmă şi acceptă de către RSVTI al deţinătorului/utilizatorului prin
procesverbal, conform modelului din anexa 4 şi care se ataşează la cartea
cazanului/echipamentului, conform art. 40, alin. (1) şi alin. (2).
355
(6) Anumite lucrări de întreţinere (întreţinere curentă, înlocuire consumabile, schimbare
piese de uzură, refacerea unor conexiuni slăbite, precum şi alte lucrări similare la
elementele sistemelor de ardere şi automatizare) pot fi efectuate, pe baza documentaţiei
tehnice privind sistemul de automatizare, de către personalul instruit al
CAPITOLUL VII
SECŢIUNEA 1
Prevederi generale
Art. 64 Persoanele fizice sau juridice autorizate/atestate de către ISCIR,
deţinătorii/utilizatorii cazanelor, echipamentelor aferente şi instalaţiile de automatizare
trebuie să respecte prevederile Legii 64/2008, privind funcţionarea în condiţii de
siguranţă a instalaţiilor sub presiune, instalaţiilor de ridicat şi a aparatelor consumatoare
de combustibil.
SECŢIUNEA a 2-a
Obligaţiile şi responsabilităţile deţinătorilor/utilizatorilor sistemelor de ardere
şi de automatizare
Art. 65 Deţinătorul/utilizatorul de sisteme de ardere şi de automatizare are următoarele

obligaţii şi responsabilităţi:
a) să nu permită alimentarea altor consumatori din instalaţia electrică aferentă centralei
termice;
b) să îndeplinească la termenele prevăzute măsurile dispuse de inspectorul de
specialitate din cadrul ISCIR prin procesul-verbal de verificare tehnică;
c) să ia măsuri corespunzătoare astfel ca operatorul RSVTI, precum şi personalul de
deservire să-şi poată îndeplini în condiţii bune sarcinile prevăzute;
d) să comunice la ISCIR, în scris, în termen de 15 zile, decizia de schimbare a
operatorului RSVTI;
e) să folosească personal de deservire, fochişti şi ASI, autorizaţi de către ISCIR.
SECŢIUNEA a 3-a
Art. 67 Obligaţiile şi responsabilităţile persoanele juridice autorizate pentru montarea,
punerea în funcţiune, repararea şi întreţinerea sistemelor de ardere şi automatizare care
deserves cazanele şi echipamentele tehnologice anexe din centralele termice:
a) să întocmească şi să ţină la zi registrele de evidenţă a lucrărilor efectuate conform
modelului din anexa 6;
356
b) să ia măsuri corespunzătoare astfel ca personalul propriu (RSL), atestat de către
ISCIR, să-şi poată îndeplini în bune condiţii sarcinile prevăzute;
c) să comunice în scris, în termen de 15 zile la ISCIR orice schimbare a RSL, personalul
nou propus urmând să înceapă activităţile specifice numai după atestarea acestora de
către ISCIR;
prescripţiei tehnice şi instrucţiunilor specifice ale constructorului cazanului acolo unde
este cazul;
e) să înceapă execuţia lucrărilor de reparare numai după întocmirea procesului-verbal al
inspectorului de specialitate din cadrul ISCIR prin care se dispune efectuarea acestor
lucrări;
f) să execute lucrările de montare/reparare în conformitate cu documentaţiile avizate de
RADTA;
g) în cazul în care, pe parcursul montării/reparării apar modificări faţa de documentaţia
avizată, modificările se supun avizării RADTA;
h) să pună la dispoziţia deţinătorului/utilizatorului documentaţia de montare/reparare;
i) să pregătească cazanul/echipamentul tehnologic în mod corespunzător în vederea
efectuării verificărilor şi încercărilor în conformitate cu prevederile prezentei prescripţii
tehnice;
j) să asigure personalul de execuţie, echipamentele şi dotările necesare verificării
instalaţiei de automatizare.

(RSL):
normativele în vigoare privind activitatea pentru care a fost atestat;
d) să verifice execuţia pe faze de lucru şi la terminarea montării sau reparării din punct de
vedere al respectării prevederilor prescripţiei tehnice şi ale documentaţiei de
montare/reparare şi să supună la încercări instalaţiile respective;
f) să participe la instruirile periodice organizate de ISCIR;
g) să confirme avizarea documentaţiei cu privire la respectarea prevederilor prescripţiilor
tehnice, prin aplicarea pe documentaţie a ştampilei conform modelului de mai jos:
357
*)
Atestat RSL **)
Nr.:
Data: Semnătura:

**) Se menţionează inspecţia teritorială emitentă.
CAPITOLUL X
DISPOZIŢII FINALE


tehnice neprogramate la cazanele/echipamentele tehnologice supuse prevederilor
prezentei prescripţii tehnice, precum şi asupra modului în care persoanele fizice sau
juridice atestate/autorizate îşi desfăşoară activităţile reglementate de prezenta prescripţie
tehnică, luând, după caz, măsurile necesare pentru respectarea prevederilor acesteia.
personalului de deservire. Autorizaţiile personalului de deservire emise de ISCIR până la
data intrării în vigoare a prezentei prescripţii tehnice, trebuie să fie preschimbate conform
prevederilor prescripţiei tehnice aplicabile.

Art. 77 Pe perioada valabilităţii autorizaţiei, persoana fizică sau juridică

358
b) memoriu justificativ care să cuprindă descrierea situaţiei (date despre
cazan/cazane/echipamente, amplasament, deservire), desene, calcule, soluţiile
compensatorii propuse;
c) avize, după caz, de la constructorul cazanului/cazanelor/echipamentelor, de la un
avizator atestat ISCIR pentru documentaţii - RADTA.
(2) Pe baza documentaţiei depuse, ISCIR avizează sau respinge motivat, în scris,
solicitarea.
ANEXA 1
Nr. .................................
Noi, .......................................................................................................................................,
...............................................................................................................................................,
(sediul) cu Certificat de înregistrare/Autorizaţie nr.
................................/...........................................,
................................................................................................................................................
numărul de exemplare)
............................................................................................................................................
................................................. .................................................................
359
1
0
Nr. crt.
Nr.de inregistrare în An de fabricaţieNr.de fabticaţie/
1
evidenţa ISCIR
ANEXA 6
Tipul cazanului/cazanelor/echipamentelor
2
Parametrii 1
temperatură (ºC), debit (t/h sau Gcal/h), etc.

Lucrările efectuate 2
360
şi prenumele,adresa)(denumire/numele Deţinator/Utilizator
5
6
Numele şi prenumele/SemnaturaRSL
Se menţionează parametrii cazanului/cazanelor/echipamentului: presiune (bar),

Obs. 3
8
2
Se menţionează lucrările: de montare, de reparare (modernizare), de punere în
funcţiune, de întreţinere.
3
Se mai pot introduce şi alte rubrici, în funcţie de specificul activităţii.
Prescripţia tehnică C12 – 2002 – Cerinţe tehnice pentru recipientele-cisterne,

recipiente containere şi recipiente butoaie metalice, lichefiate sau dizolvate
sub presiune.
1.1 Scop
1.1.1 Prezenta prescripţie tehnică face parte din reglementările tehnice naţionale
referitoare la recipiente cisterne, recipiente containere şi recipiente butoaie metalice
pentru gaze comprimate, lichefiate sau dizolvate sub presiune.
1.1.2 Prezenta prescripţie tehnică este elaborată în baza legislaţiei în vigoare privind
funcţionarea în condiţii de siguranţă a instalaţiilor sub presiune şi conţine prevederi
tehnice minime obligatorii pentru proiectarea, construirea, autorizarea funcţionării,
exploatarea, verificarea tehnică periodică, repararea, evaluarea stării tehnice şi scoaterea
din uz a recipientelor cisterne, recipientelor containere şi recipientelor butoaie metalice
pentru gaze comprimate, lichefiate sau dizolvate sub presiune, precum şi pentru
autorizarea agenţilor economici care desfăşoară activităţi specifice.
1.1.3 Prezenta prescripţie tehnică se adresează agenţilor economici, autorizaţi de ISCIR-
INSPECT, şi utilizatorilor, fără a interzice, restrânge sau împiedica introducerea pe piaţă
şi/sau exploatarea recipientelor cisterne, recipientelor containere şi recipientelor butoaie
metalice pentru gaze comprimate, lichefiate sau dizolvate sub presiune care respectă
condiţiile tehnice din prezenta prescripţie tehnică.
1.1.4 Autoritatea tehnică naţională care asigură punerea în aplicare şi respectarea
prevederilor din prezenta prescripţie tehnică este ISCIR–Inspecţia de Stat pentru
Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune şi Instalaţiilor de Ridicat, prin ISCIR-
361
INSPECT, care, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 1.340/2001, este
organul de specialitate cu personalitate juridică în subordinea Ministerului Economiei şi
Comerţului, având ca principal obiect de activitate asigurarea în numele statului a
protecţiei utilizatorilor şi a siguranţei în funcţionare pentru instalaţiile şi echipamentele
sub presiune în categoria cărora se integrează şi recipientele cisterne, recipientele
containere şi recipientele butoaie metalice pentru gaze comprimate, lichefiate sau
dizolvate sub presiune
1.2 Domeniu de aplicare
1.2.1 Prin „recipient-cisternă”, denumit în continuare „cisternă”, se înţelege
recipientul sub presiune fixat pe vehicul de cale ferată sau rutieră, având sistem propriu
de rulare şi este destinat transportului gazelor comprimate, lichefiate sau dizolvate sub
presiune.
1.2.2 Prin „recipient-container”, denumit prescurtat „container”, se înţelege
recipientul cu volumul mai mare de 100 litri fixat pe un cadru sau şasiu fără sistem
propriu de rulare, destinat transportului gazelor comprimate, lichefiate sau dizolvate sub
presiune.
1.2.3 Prin „recipient-butoi”, denumit în continuare „butoi”, se înţelege recipientul
prevăzut cu cercuri de rulare, având volumul de la 100 până la 1.000 litri inclusiv şi este
destinat transportului gazelor comprimate, lichefiate sau dizolvate sub presiune.
1.2.4 Recipientele-cisterne, recipientele-containere şi recipientele-butoaie metalice
pentru gaze comprimate, lichefiate sau dizolvate sub presiune care fac obiectul prezentei
prescripţii tehnice, denumite în continuare „recipiente” dacă nu se specifică altfel, se
proiectează, construiesc, autorizează în funcţionare, exploatează, repară şi verifică
conform prevederilor din prezenta prescripţie tehnică.
1.2.5 Pentru recipientele care se transportă pe vehicule de cale ferată sau rutiere se vor
avea în vedere şi prevederile stipulate în regulamentele privind transportul internaţional
feroviar, respectiv rutier, al mărfurilor periculoase (RID şi ADR).
1.2.6 Prezenta prescripţie tehnică se aplică recipientelor pentru gaze comprimate având
presiunea maximă admisibilă de lucru mai mare de 0,05 MPa (0,5 bar) la 15 0C, precum şi
recipientelor pentru gaze lichefiate sau dizolvate sub presiune care au temperatura critică
mai mică de 500C sau care au la această temperatură o presiune absolută de vapori mai
mare de 0,3 MPa (3 bar), prevăzute în anexa A. În prezenta prescripţie tehnică, presiunile
sunt presiuni manometrice (suprapresiuni faţă de presiunea atmosferică), dacă nu se
specifică altfel.
4 AUTORIZAREA FUNCŢIONĂRII
4.1 Autorizarea funcţionării şi înregistrarea recipientelor
4.1.1 Recipientele care fac obiectul prezentei prescripţii tehnice vor putea fi puse în
funcţiune şi date în exploatare numai dacă unitatea deţinătoare a obţinut autorizaţia de
funcţionare eliberată conform prevederilor prezentei prescripţii tehnice.
362
4.1.2 Recipientele cisterne si recipientele containere se autorizează pentru funcţionare şi
se verifică obligatoriu numai de către ISCIR-INSPECT IT.
4.1.3 Recipientele butoaie se autorizează pentru funcţionare şi se verifică de către
RSVTI al unităţii deţinătoare.
4.1.4 Pentru obţinerea autorizaţiei de funcţionare a recipientelor cisterne şi recipientelor
containere, deţinătorul/proprietarul trebuie să solicite în scris la ISCIR-INSPECT IT, în
raza căreia îşi desfăşoară activitatea, efectuarea verificărilor conform prevederilor
prezentei prescripţii tehnice, înaintând totodată următoarele:
- documentaţia tehnică, întocmită de către unitatea constructoare, care va cuprinde:
a) proiectul de execuţie (desenul tip de ansamblu+breviarul de calcul) avizat
de ISCIR-INSPECT;
b) certificatele de calitate ale materialelor de bază şi de adaos utilizate la
execuţia elementelor recipientului supuse presiunii sau care se asamblează
prin sudare la acesta ; declaraţii de conformitate pentru elementele
componente (armături, dispozitive de siguranţă etc.) care echipează
recipientul, după caz;
c) lista procedurilor de sudare folosite la execuţia îmbinărilor sudate şi
specificaţiile procedurilor de sudare (WPS) specifice, întocmite de RTS, la
care se ataşează fişele de omologare (WPAR), în conformitate cu prevederile
prescripţiei tehnice referitoare la omologarea procedurilor de sudare,
Colecţia ISCIR (în copie);
d) tabelul nominal cu sudorii autorizaţi conform prevederilor prescripţiei
tehnice referitoare la autorizarea sudorilor, Colecţia ISCIR, care au executat
lucrările de sudare, întocmit de RTS, la care se ataşează autorizaţiile
sudorilor (în copie);
e) fişa şi diagrama de tratament termic, atunci când efectuarea acestuia este
prevăzută în proiectul de construire;
f) buletinele (certificatele) cuprinzând rezultatele examinărilor, verificărilor
şi încercărilor efectuate conform cerinţelor proiectului de execuţie, de către
unităţi (laboratoare) autorizate de ISCIR-INSPECT, conform prevederilor
prescripţiilor tehnice specifice, Colecţia ISCIR;
g) procesul-verbal de încercare pneumatică de etanşeitate efectuată la
recipientele pentru gaze toxice, inflamabile sau gaze lichefiate puternic
răcite (buletin de vid, după caz);
h) declaraţia de conformitate eliberată de unitatea constructoare ;
- buletine care stabilesc valoarea capacităţii;
- documentul/dovada de luare în evidenţă de către ISCIR-INSPECT, în cazul
recipientelor importate.
4.1.5 Documentaţia întocmită conform pct. 4.1.4 va fi înregistrată la ISCIR-INSPECT
IT, care va stabili cu beneficiarul data la care urmează să se efectueze verificarea în
363
vederea autorizării funcţionării de către inspectorul de specialitate al ISCIR-INSPECT IT,
restituind documentaţia depusă. Documentaţia incompletă va fi înapoiată unităţii
deţinătoare pentru a fi completată, iar data verificării va fi stabilită în condiţiile arătate
anterior, după completarea acesteia.
4.1.6 La data stabilită pentru efectuarea verificărilor, unitatea deţinătoare trebuie să

pregătească recipientul. De asemenea, va asigura personalul de deservire şi auxiliar
necesar. La verificare nu trebuie să lipsească RSVTI al unităţii deţinătoare. În cazul
recipientelor închiriate (cu excepţia cazurilor când se închiriază din alte ţări), la verificare
va participa atât RSVTI al unităţii deţinătoare cât şi cel al unităţii care a închiriat
recipientul.
4.1.7 Autorizarea funcţionării recipientelor se acordă numai dacă în urma verificărilor
efectuate se constată îndeplinirea condiţiilor prevăzute în prezenta prescripţie tehnică. În
cazul acordării autorizaţiei de funcţionare, în procesul-verbal încheiat, conform
modelului din anexa C, ca urmare a verificărilor efectuate se vor menţiona parametrii de
funcţionare aprobaţi, precum şi data (ziua, luna şi anul) stabilită pentru următoarea
verificare tehnică periodică. Dacă recipientele nu sunt pregătite pentru efectuarea
verificărilor sau în cazul constatării unor lipsuri sau deficienţe, care vor fi menţionate în
procesul-verbal, autorizaţia de funcţionare nu va fi acordată.
4.1.8 Cisternele şi containerele se înregistrează la ISCIR-INSPECT IT în raza căreia
acestea funcţionează.
Pentru recipientele care au fost autorizate pentru funcţionare, ISCIR-INSPECT IT va
efectua înregistrarea acestora, acordând numărul de înregistrare ISCIR şi va elibera cartea
recipientului–partea de exploatare. Unitatea deţinătoare are obligaţia de a ridica de la
ISCIR-INSPECT IT cartea recipientului–partea de exploatare în cel mult 30 de zile de la
data înregistrării.
4.1.9 Butoaiele se înregistrează în evidenţa internă a unităţii deţinătoare, numărul de
înregistrare fiind acordat de către aceasta. Unitatea deţinătoare are obligaţia să comunice
anual la ISCIR-INSPECT IT lista butoaielor autorizate. Autorizarea funcţionării
butoaielor de către RSVTI al unităţii deţinătoare se face în aceleaşi condiţii ca şi
autorizarea funcţionării de către inspectorul de specialitate al ISCIR-INSPECT IT.
4.1.10Cărţile recipientelor–partea de exploatare, atât pentru cele din evidenţa ISCIR-
INSPECT IT cât şi pentru cele care sunt în evidenţa internă a unităţii deţinătoare, se
păstrează de către RSVTI. Evidenţa recipientelor va fi ţinută de către unităţile deţinătoare
într-un registru, conform modelului din anexa D, pentru cisterne şi containere şi separat
pentru butoaie. Unitatea deţinătoare este obligată să păstreze în condiţii corespunzătoare
cartea recipientului–partea de exploatare şi să o transmită odată cu acesta în cazul
înstrăinării (vânzării).
364
1.2.5 Încercarea de presiune hidraulică
4.2.5.1 Încercarea de presiune hidraulică se efectuează numai dacă rezultatele
verificărilor anterioare au fost corespunzătoare. Încercarea de presiune hidraulică
nu este obligatorie dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii:
a) încercarea de presiune hidraulică a fost efectuată la unitatea constructoare şi de
la data efectuării acesteia nu au trecut mai mult de 24 de luni, iar recipientul a fost
protejat (conservat) corespunzător (de exemplu: cu gaz inert) la expedierea de la
unitatea constructoare, astfel încât să fie exclusă posibilitatea ca mediul exterior să
acţioneze asupra interiorului şi exteriorului acestuia;
b) recipientul nu a suferit deformaţii locale vizibile ca urmare a operaţiilor de
transport.
4.2.5.2 Încercarea de presiune hidraulică se efectuează cu apă sau alt lichid neutru, la o
presiune stabilită conform documentaţiei tehnice. Temperatura maximă a lichidului
de încercare nu trebuie să depăşească 500C, iar temperatura minimă nu trebuie să
fie mai mică decât temperatura minimă admisibilă de lucru a recipientului, dar nu
mai puţin de 150C.
4.2.5.3 Dacă temperatura mediului ambiant în timpul încercării este mai mică decât
temperatura minimă admisibilă de lucru a recipientului, presiunea în recipient se va mări
până la cel mult 20% din valoarea presiunii maxime admisibile de lucru, menţinându-se
această valoare un timp suficient pentru ca temperatura metalului recipientului în orice
punct să devină cel puţin egală cu temperatura minimă admisibilă de lucru a recipientului.
În acest scop, lichidul de încercare va avea o anumită temperatură stabilită de unitatea
care efectuează încercarea (reparatoare sau deţinătoare, după caz), astfel încât să se evite
apariţia unor şocuri termice periculoase în pereţii recipientului. Se vor lua măsuri pentru
evitarea pericolului de îngheţare a lichidului din recipient.
4.2.5.4 Încercarea de presiune hidraulică se va efectua astfel încât mărirea şi
micşorarea presiunii să se facă continuu şi fără şocuri.
4.2.5.5 În timpul umplerii cu lichidul de încercare se vor lua măsuri pentru eliminarea
completă a aerului, astfel încât să nu se producă pungi de aer în interiorul recipientului.
Debitul de alimentare cu lichid va fi astfel stabilit încât evacuarea aerului să evite crearea
unei presiuni periculoase în recipient în timpul umplerii.
4.2.5.6 În timpul încercării de presiune hidraulică găurile de control prevăzute la
inelele de compensare vor fi accesibile pentru examinare. După încercare găurile se vor
putea astupa cu dopuri filetate.
4.2.5.7 În timpul încercării de presiune hidraulică recipientul va fi prevăzut cu un al
doilea manometru de control, în plus faţă de manometrul de încercare. Clasa de precizie a
manometrelor de control va avea valoarea cel mult egală cu 2,5. Manometrele vor fi
astfel alese încât valoarea presiunii de încercare să se citească pe treimea mijlocie a scării
gradate.
4.2.5.8 Este interzisă executarea oricăror lucrări, în vederea înlăturării unor
365
neetanşeităţi, în timp ce recipientul se află sub presiune.
4.2.5.9 Durata de menţinere a recipientului la presiunea de încercare va fi stabilită
prin documentaţia tehnică, însă nu va fi mai mică de 30 de minute. Aceasta va fi înscrisă
în cartea recipientului-partea de exploatare. Examinarea suprafeţelor recipientului se va
face numai după reducerea presiunii de încercare la valoarea presiunii maxime admisibile
PS.
4.2.5.10 Încercarea de presiune hidraulică se consideră reuşită dacă nu se constată:
- deformări plastice vizibile, fisuri sau crăpături ale elementelor recipientului;
- picături (lăcrimări) sau scurgeri pe la îmbinările sudate, în materialul de bază
sau la îmbinările demontabile.
În cazul în care la încercările de presiune hidraulică se vor constata defecte
care depăşesc criteriile de acceptare prevăzute, defectele se vor înlătura, după care
încercările respective vor fi repetate.
În scopul obţinerii unor rezultate concludente, atmosfera exterioară recipientului va
fi cât mai uscată posibil pentru a se evita condensarea vaporilor de apă.
4.2.5.11 După executarea încercării de presiune hidraulică sunt interzise orice lucrări de
sudare, deformări la rece sau la cald la elementele recipientului care lucrează sub
presiune.
5 EXPLOATARE
5.1 Obligaţiile şi responsabilităţile unităţilor deţinătoare
1.1.2 Agenţii economici deţinători de recipiente cisterne, recipiente containere şi
recipiente butoaie metalice pentru gaze comprimate, lichefiate sau dizolvate sub
presiune sunt obligaţi să ia toate măsurile în vederea respectării prevederilor
prezentei prescripţii tehnice, în scopul funcţionării recipientelor în condiţii de
siguranţă.
2.1.2 În vederea asigurării condiţiilor pentru funcţionarea în condiţii de siguranţă,
unităţile deţinătoare au următoarele obligaţii şi responsabilităţi:
a) să înregistreze recipientele la ISCIR-INSPECT IT;
b) să întocmească şi să ţină la zi evidenţa centralizată a acestora, conform
modelului din anexa D;
c) să supună recipientele la verificările tehnice efectuate de către ISCIR-INSPECT
IT sau de către RSVTI autorizat de ISCIR-INSPECT IT (pentru cazurile prevăzute
la cap. 4) în vederea autorizării funcţionării şi la verificările tehnice periodice
(conform perioadelor de scadenţă acordate), pregătind recipientele şi creând toate
condiţiile necesare în scopul verificării acestora;
d) să obţină, înainte de punerea în funcţiune, de la ISCIR-INSPECT IT autorizaţia
de funcţionare pentru recipientele noi, vechi repuse în funcţiune sau cele aflate în
exploatare la scadenţă, conform prevederilor prezentei prescripţii tehnice; este
interzisă punerea în funcţiune şi exploatarea recipientelor fără autorizaţia de
funcţionare;
366
e) să ia măsurile necesare astfel ca recipientele să fie folosite în condiţii de
siguranţă, executând reviziile curente, reparaţiile şi întreţinerea lor permanentă,
conform normativelor legale şi prezentei prescripţii tehnice;
f) să folosească personal de deservire instruit pentru exploatarea recipientelor;
personalul însărcinat să lucreze cu recipientele trebuie să aibă vârsta de cel puţin
18 ani împliniţi şi să fie instruit de către deţinător şi verificat că şi-a însuşit
cunoştinţele teoretice şi practice necesare cu privire la funcţionarea în condiţii de
siguranţă a recipientelor; acest personal trebuie să cunoască bine dispozitivele de
siguranţă şi aparatele de măsurare şi control, funcţionarea lor, precum şi măsurile
necesare în caz de defectare a acestora; unitatea deţinătoare va ţine evidenţa scrisă
a instructajelor şi verificărilor periodice efectuate;
g) să solicite la ISCIR-INSPECT IT scoaterea din evidenţă a recipientelor scoase
din uz şi casate.
6.2.2 Încercarea de presiune

6.2.2.1 Încercarea de presiune se efectuează în conformitate cu prevederile pct.
4.2.5, în scopul verificării rezistenţei şi etanşeităţii recipientului şi evidenţierii unor
eventuale defecte care nu au putut fi observate la revizia interioară.
6.2.2.2 Scadenţele la încercarea de presiune hidraulică vor fi stabilite astfel:
a) pentru cisternele de cale ferată destinate transportului fluorurii de bor, gazului
de oraş, bromurii de hidrogen, clorului, dioxidului de azot, dioxidului de sulf,
oxiclorurii de carbon, hidrogenului sulfurat şi clorurii de hidrogen: la maxim 4
ani;
b) pentru cisternele de cale ferată destinate transportului celorlalte gaze
comprimate, lichefiate sau dizolvate sub presiune: la maxim 8 ani;
c) pentru cisternele rutiere destinate transportului gazelor menţionate la lit. a) de
mai sus: la maxim 3 ani;
d) pentru cisternele rutiere destinate transportului gazelor menţionate la lit. b) de
mai sus: la maxim 6 ani;
e) pentru butoaiele şi containerele destinate transportului gazelor menţionate la
lit. a) de mai sus: la maxim 2,5 ani;
f) pentru butoaiele şi containerele destinate transportului celorlalte gaze
comprimate, lichefiate sau dizolvate: la maxim 5 ani;
g) pentru recipientele pentru gaze lichefiate puternic răcite: revizia internă
(atunci când este posibilă) şi încercarea de presiune hidraulică (atunci când este
posibilă) se efectuează la 6 ani; în cazul recipientelor menţionate la pct. 6.3:
încercarea de etanşeitate se efectuează la 6 ani (în locul încercării de presiune
hidraulică).
În afară de verificarea la termenul scadent, încercarea de presiune trebuie să se
efectueze şi în următoarele cazuri:
367
- după o reparaţie, conform cap. 7;
- după o întrerupere a funcţionării mai mare de 2 ani, înainte de repunerea în
funcţiune a recipientului;
- atunci când inspectorul de specialitate al ISCIR-INSPECT IT are motive să se
îndoiască de starea bună a recipientului.
Deţinătorul este singurul răspunzător pentru respectarea termenelor scadente de
efectuare a încercării de presiune, chiar dacă termenele respective îi sunt sau nu
reamintite de către ISCIR-INSPECT IT.
6.2.2.3 Încercarea de presiune va fi precedată de o revizie interioară. Recipientul
trebuie să aibă armăturile montate şi în stare bună de funcţionare.
După efectuarea încercării de presiune se va verifica reglarea dispozitivelor de siguranţă
care echipează recipientul.
6.2.3 Revizia exterioară

6.2.3.1 Revizia exterioară se execută inopinat în timpul funcţionării recipientului şi
are drept scop stabilirea stării generale a recipientului şi, în principal, a dispozitivelor de
siguranţă.
6.2.3.2 Cu ocazia reviziei exterioare se va verifica:
- existenţa şi buna funcţionare a dispozitivelor de siguranţă;
- starea recipientului şi a îmbinărilor (părţile vizibile şi accesibile);
- dacă există instrucţiuni detaliate de exploatare şi dacă personalul de deservire le
cunoaşte.
7 REPARAREA
7.1 Lucrări de reparare care se verifică de către ISCIR-INSPECT IT
7.1.1 Lucrările indicate la pct. 7.1.2, executate în cadrul reparaţiilor planificate sau
neplanificate la recipiente, se verifică de către inspectorii de specialitate ai ISCIR-
INSPECT IT şi/sau de către RSL (autorizat de ISCIR-INSPECT IT) al unităţii
reparatoare. Lucrările de reparare se vor efectua numai la recipientele la care deţinătorul
prezintă documentaţia de proiectare şi execuţie a acestora.
7.1.2 Lucrările executate în cadrul reparaţiilor la recipiente, care se verifică de către

inspectorii de specialitate ai ISCIR-INSPECT IT sau, cu acordul scris al ISCIR-INSPECT
IT, de către RSL (autorizat de ISCIR-INSPECT IT) ai unităţilor reparatoare sunt
următoarele:
a) înlocuirea de virole, funduri sau alte elemente sub presiune, care se pot executa
separat şi asambla la recipient;
b) repararea prin încărcare cu sudură a elementelor sub presiune care prezintă
coroziuni sau eroziuni, izolat sau grupat;
368
c) remedierea prin sudare a fisurilor sau crăpăturilor elementelor sub presiune;
d) executarea unor suduri noi la elementele sub presiune, refacerea sau remedierea
celor existente;
e) înlocuirea armăturilor de siguranţă cu alte tipodimensiuni care diferă de cele
prevăzute în proiectul iniţial;
f) remedierea (refacerea) zonelor din care au fost prelevate probe de material în
scopul evaluării stării tehnice a recipientelor;
g) executarea de lucrări ca urmare a modificării proiectului iniţial de construire a
recipientului sau care duc la modificarea parametrilor iniţiali maximi admişi pentru
funcţionarea acestuia (presiune maximă, temperatură minimă, temperatură maximă
etc.);
h) înlocuirea mantalei exterioare a unui recipient cu pereţi dubli.
7.1.3 Dacă în cadrul reparaţiilor (planificate sau neplanificate) s-au executat alte lucrări
de reparare decât cele menţionate la pct. 7.1.2 şi care nu afectează incinta sub presiune,
verificarea tehnică a reparaţiei se va efectua de către personalul autorizat de ISCIR-
INSPECT IT al unităţii reparatoare (RSL) sau deţinătoare (RSVTI).
7.1.4 Lucrările de reparare indicate la pct. 7.1.2 se vor executa numai de către agenţi
economici autorizaţi de ISCIR-INSPECT IT, conform prevederilor prezentei prescripţii
tehnice.
7.1.5 Lucrările de reparare a recipientelor se vor executa cu respectarea prevederilor
prezentei prescripţii tehnice, ale prescripţiei tehnice PT C 4/2, Colecţia ISCIR, şi ale
documentaţiei tehnice de reparare elaborate în funcţie de complexitatea lucrărilor.
7.2 Documentaţia tehnică de reparare
7.2.1 Înaintea începerii lucrărilor de reparare, unitatea reparatoare, cu acordul scris al
unităţii deţinătoare, va întocmi un memoriu tehnic de prezentare a lucrărilor de reparare,
care va conţine cel puţin descrierea recipientului (instalaţia aferentă), lucrările de reparare
ce urmează a se efectua şi condiţiile tehnice de execuţie a acestora, precum şi programul
de examinări, verificări şi încercări care urmează a se efectua pe parcursul şi la finalul
lucrărilor de reparare. Pentru lucrările de reparare la care se întocmeşte proiect de
reparare, acesta se va ataşa la memoriul tehnic de prezentare a lucrărilor de reparare.
Memoriul tehnic va fi înaintat la ISCIR-INSPECT IT în vederea acceptării începerii
lucrărilor de reparare. Se interzice începerea lucrărilor de reparare fără procesul-verbal de
acceptare al ISCIR-INSPECT IT. Prin procesul-verbal de acceptare a începerii lucrărilor
de reparare, ISCIR-INSPECT IT poate solicita ca anumite operaţii, examinări, verificări
sau încercări să se efectueze în prezenţa inspectorului de specialitate al ISCIR-INSPECT
IT. Unitatea reparatoare este obligată să solicite participarea inspectorului de specialitate
al ISCIR-INSPECT IT la operaţiile, examinările, verificările sau încercările respective.
369
7.2.2 Pentru lucrările de reparare menţionate la pct. 7.1.2 lit. a), d) (în cazul executării
unor suduri noi), f), g), h) (în cazul modificării proiectului iniţial) se va întocmi proiect de
reparare, care se va ataşa la documentaţia tehnică de reparare. Pentru celelalte tipuri de
lucrări de reparare, necesitatea întocmirii proiectului de reparare se va stabili de către
ISCIR-INSPECT IT şi/sau unitatea reparatoare (autorizată de ISCIR-INSPECT IT),
funcţie de complexitatea lucrărilor de reparare. Proiectele de reparare vor fi întocmite de
către unităţi de proiectare autorizate de ISCIR-INSPECT conform prevederilor prezentei
Proiectele respective pot fi elaborate şi de către alte unităţi de proiectare, cu
condiţia ca acestea să fie, în prealabil utilizării lor, verificate şi avizate de o unitate de
proiectare autorizată.
Proiectele de reparare vor fi avizate, privind conformitatea acestora cu prevederile
prescripţiei tehnice PT C 4/2, Colecţia ISCIR, de către ISCIR-INSPECT sau, în baza unei
împuterniciri scrise, de către personalul propriu al unităţii de proiectare, autorizat de
ISCIR-INSPECT. Cu acordul ISCIR-INSPECT pot fi luate în considerare şi alte coduri
de proiectare. La întocmirea proiectelor de reparare se vor respecta obligatoriu cerinţele
tehnice prevăzute de RID/ADR, după caz.
7.2.3 Documentaţia tehnică de reparare, întocmită de către unitatea reparatoare va
cuprinde următoarele:
a) memoriul tehnic de prezentare a lucrărilor de reparare acceptat de ISCIR-
INSPECT IT (inclusiv proiectul de reparare avizat de ISCIR-INSPECT);
b) certificatele de calitate ale materialelor de bază şi de adaos utilizate la execuţia
părţilor recipientului supuse presiunii sau care se asamblează prin sudare la acesta;
declaraţii de conformitate pentru elementele componente (armături, dispozitive de
siguranţă etc.) care echipează recipientul, după caz;
c) lista procedurilor de sudare folosite în execuţia îmbinărilor sudate şi
ataşează fişele de omologare (WPAR), în conformitate cu prevederile prescripţiei
tehnice referitoare la omologarea procedurilor de sudare, Colecţia ISCIR (în
copie).
NOTĂ: Se admite înlocuirea fişelor de omologare a procedurilor de sudare
(WPAR) cu un tabel care să cuprindă numărul fişei de omologare (intern şi nr. de
înregistrare ISCIR) şi domeniul de valabilitate al acestora.
referitoare la autorizarea sudorilor, Colecţia ISCIR, care au executat lucrările de
sudare, întocmit de RTS, la care se ataşează autorizaţiile sudorilor (în copie);
e) fişa şi diagrama de tratament termic, atunci când acesta este prevăzut în
memoriul tehnic sau în proiectul de reparare;
f) buletinele (certificatele) cu rezultatele examinărilor, verificărilor şi încercărilor
efectuate;
370
g) procesul-verbal în care sunt consemnate rezultatele încercărilor de casă, în care
să se specifice că instalaţia se poate supune verificărilor tehnice în scopul
autorizării funcţionării;
h) certificatul de conformitate privind lucrările de reparare efectuate.
7.3 Verificarea tehnică a lucrărilor de reparare

7.3.1 Unităţile reparatoare sunt obligate să asigure inspectorilor de specialitate ai ISCIR-
INSPECT IT sau personalului autorizat de ISCIR-INSPECT IT posibilitatea verificării
recipientelor în timpul şi la finalul lucrărilor de reparare. Verificarea tehnică a
recipientelor în timpul reparaţiilor şi la final se efectuează la unitatea deţinătoare sau
reparatoare, după cum reparaţia se efectuează la deţinător sau la reparator. Verificarea
tehnică a recipientelor în timpul lucrărilor de reparare se va efectua de către ISCIR-
INSPECT IT în raza căreia se execută reparaţia şi/sau de către personalul tehnic de
specialitate, autorizat de ISCIR-INSPECT IT, al unităţii reparatoare. Verificarea tehnică a
recipientelor la finalul lucrărilor de reparare se va efectua de către ISCIR-INSPECT IT în
raza căreia se execută reparaţia sau, cu acordul scris al ISCIR-INSPECT IT, de către
RSVTI al unităţii deţinătoare.
7.3.2 Pentru recipientele la care, în conformitate cu prevederile prezentei prescripţii
tehnice, autorizaţia de funcţionare se eliberează de către unitatea deţinătoare, verificarea
lucrărilor de reparare se efectuează de către RSVTI al acesteia împreună cu RSL al
unităţii reparatoare. În urma verificărilor efectuate, funcţie de rezultatele obţinute, RSVTI
al unităţii deţinătoare poate acorda autorizaţia de funcţionare.
7.3.3 În cazul recipientelor sau elementelor acestora, la care datorită concepţiei
constructive nu mai este posibilă examinarea cu ocazia verificării tehnice în vederea
autorizării funcţionării după reparaţie, este obligatoriu ca unitatea reparatoare să prezinte
recipientele respective pentru verificare inspectorilor de specialitate ai ISCIR-INSPECT
IT sau personalului tehnic de specialitate (RSL), autorizat de ISCIR-INSPECT IT, înainte
de asamblare, în fazele în care examinarea acestora este posibilă.
7.3.4 Verificarea recipientelor la finalul lucrărilor de reparare va consta în:
- verificarea documentaţiei tehnice de reparare, întocmită conform pct. 7.2.3;
- verificarea execuţiei lucrărilor de reparare (verificarea elementelor recipientului
la care s-au efectuat lucrările de reparare).
Pentru recipientele la care rezultatele verificărilor efectuate la finalul lucrărilor de
reparare sunt corespunzătoare, se vor efectua verificările în vederea obţinerii autorizaţiei
de funcţionare conform prevederilor prezentei prescripţii tehnice.
7.3.5 Unităţile reparatoare sunt obligate să execute suplimentar, la cererea inspectorilor
de specialitate ai ISCIR-INSPECT IT sau a personalului tehnic de specialitate autorizat
de ISCIR-INSPECT IT, orice alte măsurări, verificări sau încercări necesare stabilirii
calităţii execuţiei lucrărilor de reparare.
371
7.3.6 Verificările tehnice în vederea autorizării de funcţionare după reparaţie se vor
efectua de către inspectorul de specialitate al ISCIR-INSPECT IT în conformitate cu
prevederile prezentei prescripţii tehnice. În procesul-verbal încheiat cu ocazia
verificărilor efectuate în vederea autorizării funcţionării se vor stabili şi datele
următoarelor verificări tehnice periodice, în conformitate cu prevederile prezentei
7.3.7 Documentaţia tehnică de reparare a recipientului se va anexa la cartea
recipientului–partea de exploatare. Efectuarea lucrărilor de reparare se va înscrie de către
unitatea reparatoare în registrul intern de evidenţă a lucrărilor de reparare a recipientelor ,
conform modelului din anexa H, iar pentru cele care se înregistrează la ISCIR-INSPECT
IT şi în cartea recipientului-partea de exploatare la rubrica evidenţa exploatării.
7.3.8 Unităţile autorizate de ISCIR-INSPECT IT să efectueze reparaţii la recipiente vor
ţine la zi evidenţa lucrărilor executate (care fac obiectul prevederilor prezentei prescripţii
tehnice), într-un registru numerotat, şnuruit şi parafat de ISCIR-INSPECT IT în raza
căreia se găseşte unitatea şi care va cuprinde datele conform prevederilor prezentei
7.3.9 Pentru fiecare recipient, unitatea reparatoare este obligată să modifice parametrii
înscrişi pe placa de timbru sau să aplice o nouă placă de timbru, conform STAS 4781, în
- după modificarea parametrilor de funcţionare iniţiali ai recipientului (presiune,
temperatură, fluid etc.);
- în toate cazurile stabilite/avizate de inspectorii de specialitate ai ISCIR-INSPECT
IT.
7.3.10Unităţile reparatoare sunt obligate să pună la dispoziţia inspectorilor de specialitate
ai ISCIR-INSPECT IT sau a personalului autorizat de ISCIR-INSPECT IT, pe parcursul
lucrărilor de reparare şi la efectuarea verificărilor finale, următoarele:
- documentaţia tehnică a recipientului;
- toate datele necesare privind lucrările executate, care să permită stabilirea calităţii
şi modul de efectuare a lucrărilor de reparare;
- personalul şi utilajele necesare verificării recipientelor;
- echipamentul de protecţie necesar.
7.4 Retimbrare
7.4.1 Recipientele a căror exploatare, reparare, funcţionare şi verificare se efectuează în
conformitate cu prevederile prezentei prescripţii tehnice, aflate în funcţionare fără placa
de timbru, vor trebui să fie timbrate în conformitate cu prevederile prezentei prescripţii
tehnice. Aplicarea plăcii de timbru la recipientele aflate în funcţionare se poate face
atunci când aceasta lipseşte, este deteriorată sau se modifică parametrii de funcţionare ai
acestora. Sunt exceptate recipientele care prin proiectul de execuţie nu au prevăzută placă
372
de timbru, conţinutul acesteia fiind marcat, în întregime, printr-o metodă de inscripţionare
permanentă pe corpul recipientului.
7.4.2 Pentru recipientele oprite din funcţionare, la care placa de timbru nu există sau care
este deteriorată şi la care se solicită autorizaţia de funcţionare, retimbrarea se face în
urma efectuării unor examinări, verificări şi investigaţii conform prevederilor prezentei
7.4.3 Recipientele la care unitatea deţinătoare nu posedă documentaţia tehnică, care să
permită identificarea datelor necesare retimbrării, vor fi scoase din uz şi casate conform
prevederilor prezentei prescripţii tehnice. Se interzice punerea în funcţiune a acestora.
8 EXAMINĂRI, VERIFICĂRI ŞI INVESTIGAŢII ÎN VEDEREA EVALUĂRII

STĂRII TEHNICE
8.1 Evaluarea stării tehnice a recipientelor aflate în funcţionare, sau care urmează să
fie puse în funcţionare după o perioadă de timp în care au fost oprite, se efectuează pe
baza unui program de examinări, verificări şi investigaţii întocmit de către unităţi de
proiectare specializate, autorizate de ISCIR-INSPECT pentru această activitate conform
prevederilor prezentei prescripţii tehnice. Programele de examinări, verificări şi
investigaţii se vor întocmi numai pentru recipientele la care deţinătorul prezintă
documentaţia tehnică, care să permită identificarea tuturor datelor tehnice necesare
efectuării examinărilor, verificărilor şi investigaţiilor în vederea evaluării stării tehnice a
acestora.
8.2 Programele de examinări, verificări şi investigaţii în vederea evaluării stării tehnice
a recipientelor vor fi întocmite numai de către unităţi de proiectare specializate, autorizate
de ISCIR-INSPECT conform prevederilor prezentei prescripţii tehnice (a se vedea pct.
11.3).
8.3 Programul de examinări, verificări şi investigaţii, întocmit pentru recipiente de
către o unitate autorizată de ISCIR-INSPECT, va fi transmis, înaintea efectuării acestora,
la ISCIR-INSPECT pentru avizare. Acesta va cuprinde cel puţin următoarele:
a) descrierea recipientului din punct de vedere constructiv şi al parametrilor de
funcţionare (volum, presiune, temperatură, fluid de lucru); se va anexa şi desenul
tip de ansamblu;
b) prezentarea lucrărilor de reparare care au fost efectuate anterior sau a altor
evenimente (avarii etc.) care au avut loc în timpul perioadei de funcţionare a
recipientului;
c) planuri care cuprind examinările, verificările şi încercările care se propun a fi
efectuate la recipient; se vor întocmi schiţe care vor cuprinde, după caz,
poziţionarea exactă a punctelor şi a locurilor unde urmează să se efectueze
examinări vizuale şi/sau nedistructive, măsurări de grosimi etc. şi a zonelor din
care urmează să fie prelevate epruvete pentru încercări distructive;
373
d) menţionarea condiţiilor de execuţie a examinărilor, verificărilor şi încercărilor
care se propun a fi efectuate la recipient (prescripţii tehnice, standarde etc.),
precum şi a criteriilor de acceptare a rezultatelor obţinute.
Examinările, verificările şi încercările vor fi efectuate numai după avizarea de către
ISCIR-INSPECT a programului propus.
8.4 Examinările nedistructive vor fi efectuate de către unităţi autorizate de ISCIR-
INSPECT conform prevederilor prescripţiei tehnice referitoare la autorizarea
laboratoarelor care execută examinări nedistructive la instalaţiile mecanice sub presiune,
Colecţia ISCIR, cu operatori autorizaţi de ISCIR-INSPECT conform prevederilor
prescripţiei tehnice referitoare la autorizarea personalului care execută examinări
nedistructive la instalaţiile mecanice sub presiune, Colecţia ISCIR.
Examinările distructive vor fi efectuate de către unităţi autorizate de ISCIR-
INSPECT conform prevederilor prescripţiei tehnice referitoare la autorizarea
laboratoarelor care execută examinări distructive asupra materialelor utilizate la
instalaţiile mecanice sub presiune, Colecţia ISCIR.
8.5 ISCIR-INSPECT poate solicita ca anumite examinări, verificări sau încercări să se

efectueze în prezenţa inspectorului de specialitate al ISCIR-INSPECT IT. Unitatea de
proiectare autorizată împreună cu unitatea care execută examinările, verificările sau
încercările respective sunt obligate să solicite participarea inspectorului de specialitate al
ISCIR-INSPECT IT la efectuarea acestora.
8.6 Documentaţia tehnică (buletinele şi certificatele cu rezultatele obţinute), întocmită
ca urmare a examinărilor, verificărilor şi încercărilor efectuate conform programului
avizat, va fi transmisă la ISCIR-INSPECT pentru avizare.
Documentaţia tehnică va include raportul final al unităţii de proiectare autorizate de
ISCIR-INSPECT, care va cuprinde concluziile finale privind posibilitatea funcţionării în
condiţii de siguranţă a recipientului.
Documentaţia tehnică avizată de ISCIR-INSPECT împreună cu programul de examinări,
încercări şi investigaţii, avizat de ISCIR-INSPECT anterior, vor fi ataşate la cartea
recipientului-partea de exploatare, urmând a fi prezentate inspectorului de specialitate al
ISCIR-INSPECT IT atunci când se solicită efectuarea examinărilor şi verificărilor în
vederea obţinerii autorizaţiei de funcţionare.
8.7 Dacă în urma examinărilor, verificărilor şi încercărilor efectuate rezultă necesitatea
efectuării unor lucrări de reparare la recipient, acestea se vor efectua conform
prevederilor prezentei prescripţii tehnice, iar examinările şi verificările în vederea
obţinerii autorizaţiei de funcţionare se vor efectua ulterior.
9 SCOATEREA DIN UZ ŞI CASAREA

9.1 Scoaterea din uz a recipientelor se face de către deţinător în următoarele cazuri:
a) dacă în urma verificărilor şi încercărilor efectuate conform prevederilor
374
prezentei prescripţii tehnice, la verificările tehnice periodice sau după reparaţii, se
constată că recipientul nu mai prezintă siguranţă în funcţionare;
b) dacă în urma examinărilor, verificărilor şi încercărilor, efectuate în vederea
evaluării stării tehnice, se constată că recipientul nu mai poate funcţiona în condiţii
de siguranţă sau durata de funcţionare a fost epuizată;
c)la sfârşitul perioadei de funcţionare, atunci când aceasta este prevăzută în
proiectul de execuţie al recipientului;
d) atunci când recipientul a suferit o avarie, în urma căreia acesta nu mai poate fi
pus în funcţiune;
e) dacă recipientul nu mai poate fi identificat după placa de timbru, după marcajul
de pe corp sau nu mai are cartea recipientului-partea de exploatare (aceasta
neputând fi refăcută);
f) atunci când deţinătorul renunţă din proprie iniţiativă la recipient.
NOTĂ: Oprirea din funcţionare şi conservarea recipientului nu constituie scoatere din

uz.
9.2 Recipientele scoase din uz vor fi casate (distruse) prin grija deţinătorului. Operaţia
de casare a recipientului va fi confirmată printr-un proces-verbal întocmit de către RSVTI
şi semnat de reprezentantul conducerii unităţii deţinătoare.
9.3 Placa de timbru va fi demontată de pe recipient şi distrusă în prezenţa RSTVI al
unităţii deţinătoare. Acest fapt va fi menţionat în procesul-verbal încheiat.
9.4 Procesul-verbal încheiat se va ataşa la cartea recipientului-partea de exploatare,
care va rămâne în arhiva deţinătorului.
Unitatea deţinătoare va comunica, în scris, la ISCIR-INSPECT IT scoaterea din uz şi
casarea recipientului, în vederea scoaterii din evidenţa proprie a acesteia.
9.5 Pentru recipientele care au funcţionat cu fluide toxice, explozive sau inflamabile,
înainte de casare se vor lua măsuri pentru neutralizare în vederea eliminării oricărui risc
de producere de incidente şi accidente.
9.6 Refolosirea recipientelor scoase din uz este permisă numai în cazul în care acestea
vor fi folosite ca recipiente de depozitare a unor fluide fără presiune şi la care vehicularea
acestora nu produce presiune în interior. Se interzice refolosirea recipientelor dacă
acestea au funcţionat cu fluide toxice, explozive sau inflamabile.
Sunt interzise repunerea în funcţiune şi exploatarea recipientelor scoase din uz şi
casate.
10 AVARII
10.1 În cazul avariilor care determină oprirea din funcţiune sau funcţionarea în condiţii
de nesiguranţă a recipientelor, precum şi în cazuri de accidente provocate de acestea,
unităţile deţinătoare vor anunţa în mod obligatoriu, telefonic şi prin fax, în cel mult 8 ore,
375
ISCIR-INSPECT IT în raza căreia s-a produs avaria în vederea efectuării cercetărilor
tehnice. Cu această ocazie se vor anunţa cel puţin următoarele date: numele, prenumele şi
funcţia persoanei care anunţă, modul în care poate fi contactată în vederea obţinerii unor
date suplimentare, data, ora şi locul producerii avariei, felul instalaţiei, urmările avariei.
10.2 Unitatea deţinătoare are următoarele obligaţii:
a) să ia toate măsurile necesare pentru ca situaţia produsă de avarie sau în timpul
accidentului să rămână nemodificată până la sosirea inspectorului de specialitate al
ISCIR-INSPECT IT, cu excepţia cazului în care situaţia respectivă ar constitui un
pericol pentru viaţa şi sănătatea persoanelor;
b) să ia toate măsurile de asigurare a condiţiilor de securitate în cazul în care
fluidul de lucru este toxic, inflamabil sau exploziv;
c) să izoleze pe cât posibil zona de lucru a recipientului avariat.
RSVTI al unităţii deţinătoare va întocmi un raport cu situaţia tehnică a instalaţiei imediat
după avarie, care poate include şi fotografii ale zonei avariate, precum şi intervenţiile
operate asupra zonei avariate pentru a se evita riscurile suplimentare pe care avaria
respectivă le poate genera.
10.3 Inspectorul de specialitate al ISCIR-INSPECT IT va întocmi procesul-verbal de
constatare a avariei sau accidentului şi îl va transmite la ISCIR-INSPECT.
În cartea recipientului-partea de exploatare se va întocmi de către inspectorul de
specialitate al ISCIR-INSPECT IT sau de către RSVTI al unităţii deţinătoare procesul-
verbal de oprire din funcţionare a recipientului. Dacă procesul-verbal de oprire se
întocmeşte de către RSVTI, un exemplar al acestuia se va transmite la ISCIR-INSPECT
IT.
10.4 Recipientele care au suferit avarii ce au determinat oprirea acestora din funcţionare
vor fi supuse unor examinări, verificări şi investigaţii, în vederea evaluării stării tehnice şi
stabilirii condiţiilor privind repunerea în funcţiune a acestora, efectuate conform
10.5 Dacă în urma examinărilor, verificărilor şi investigaţiilor efectuate sunt necesare
lucrări de reparare, acestea vor fi efectuate, conform prevederilor prezentei prescripţii
tehnice, de către unităţi reparatoare autorizate de ISCIR-INSPECT IT.
10.6 Punerea în funcţiune a recipientelor care au suferit avarii se va efectua numai după
îndeplinirea cerinţelor de la pct. 10.4 şi 10.5 şi obţinerea autorizaţiilor de funcţionare
10.7 Punerea în funcţiune a recipientelor fără respectarea prevederilor de la pct. 10.6
atrage după sine oprirea din funcţiune a acestora şi efectuarea unor examinări, verificări
şi investigaţii în vederea evaluării stării tehnice şi retragerea autorizaţiei unităţii
reparatoare, dacă au fost efectuate lucrări de reparare fără respectarea prevederilor
11.2.3 Responsabilul cu supravegherea lucrărilor (RSL)
376
Personalul tehnic de specialitate autorizat de ISCIR-INSPECT IT pentru supravegherea
construirii şi/sau reparării recipientelor (RSL) are următoarele obligaţii şi responsabilităţi:
- să cunoască legislaţia, prescripţiile tehnice, Colecţia ISCIR, standardele şi alte
acte normative în domeniu;
- să verifice introducerea în execuţie numai a proiectelor având desenul tip de
ansamblu avizat conform de către ISCIR-INSPECT sau de către unităţi de
proiectare autorizate de ISCIR-INSPECT în acest scop;
- să verifice introducerea în execuţie a materialelor şi execuţia pe faze de lucru şi la
terminarea lucrărilor, din punct de vedere al respectării prevederilor din
documentaţia de execuţie şi ale prescripţiilor tehnice, Colecţia ISCIR, şi să supună
la încercări instalaţiile respective;
- să verifice documentaţia tehnică întocmită pentru lucrările efectuate
(documentaţia de construire sau reparare) sub aspectul concordanţei recipientului
cu documentaţia respectivă, precum şi al respectării prevederilor prescripţiilor
tehnice, Colecţia ISCIR;
- să încheie documente de verificare în care să consemneze constatările şi
rezultatele verificărilor şi examinărilor, precum şi dispoziţiile obligatorii;
- să verifice registrele de evidenţă a lucrărilor executate, conform anexei H, şi să
urmărească ţinerea la zi a acestora;
- să participe la instructajele periodice organizate de ISCIR-INSPECT IT;
- să aplice, în cazurile prevăzute de prescripţiile tehnice, Colecţia ISCIR, pe
instalaţiile verificate poansonul oficial de verificare, după modelul din figura de
mai jos:
În centrul poansonului se va înscrie:

ISCIR
RSL 1*
Pe contur se va înscrie: denumirea
agentului economic sau sigla acestuia sau
marca acestuia prescurtat.
NOTĂ: * În cazul existenţei mai multor RSL se va înscrie 2, 3 etc.

- să semneze şi să ştampileze actele întocmite; modelul de ştampilă este indicat în
figura de mai jos:
În centrul ştampilei se va înscrie:
RSL1*
Pe contur se va înscrie: denumirea
agentului economic sau sigla acestuia sau
marca acestuia prescurtat.
377
NOTĂ: * În cazul existenţei mai multor RSL se va înscrie 2, 3 etc.
Prezentarea celor mai utilizate mărci de materiale, conform P.T. colecţia ISCIR,
la lucrările de fabricare, instalare, montare, modificare şi reparare la sisteme şi
componente care reţin presiunea.
Alegerea materialului trebuie să se facă în aşa fel încât să se ţină cont de

recomandările făcute în P.T. colecţia ISCIR, acestea obligând ca rezultatele obţinute la
încercările mecanice efectuate la instalaţii/componente şi la îmbinările sudate să se
încadreze strict între anumite limite.
În consecinţă, în alegerea materialului de bază şi a celui de adaos trebuie să se ţină
cont de prevederile P.T. colecţia ISCIR deoarece în instalaţiile mecanice sub presiune
precum şi la cele de ridicat nu putem folosi orice calitate de material.
Materialele utilizate la fabricarea, montarea, instalarea, modificarea sau la
repararea sistemelor/componentelor care reţin presiunea, trebuie să corespundă
condiţiilor tehnice de recepţie şi marcare prevăzute în documentaţia tehnică aplicabilă.
Materialele trebuie să fie însoţite de certificate de inspecţie, emise de fabricant.
Toţi producătorii materialelor de adaos ( electrozi, sârme, fluxuri, etc.) sunt
verificaţi, evaluaţi şi certificaţi de catre un organism de certificare notificat terţă parte.
Este interzis a se utiliza la sudare materiale consumabile care nu au acest certificat
de inspecţie care să ateste calitatea lor.
CLASIFICARE OŢELURI (Grupe de sudare)
Grupă Subgrupă Tip oţel
378
1 Oţeluri cu limita de curgere minimă specificată
ReH  460 N/mm2a şi cu compoziţia chimică în %:
C  0,25
Si  0,60
Mn  1,8
Mo  0,70b
S  0,045
P  0,045
Cu  0,40b
Ni  0,5b
Cr  0,3 (0,4 pentru turnate) b
Nb  0,06
V  0,1b
Ti  0,05
1 1.1 Oţeluri cu limita de curgere minimă specificată

ReH  275 N/mm2
1 1.2 Oţeluri cu limita de curgere minimă specificată
ReH 275 N/mm2  ReH  360 N/mm2
1 1.3 Oţeluri cu granulaţie fină, normalizate, cu limita de curgere
minimă specificată ReH  360 N/mm2
1 1.4 Oţeluri cu rezistenţă împotriva coroziunii atmosferice, a căror

compoziţie chimică poate depăşi cerinţele pentru elemente
singulare care sunt indicate la 1
2 Oţeluri cu granulaţie fină tratate termomecanic şi oţeluri turnate
cu limita de curgere minimă specificată ReH  360 N/mm2
2 2.1 Oţeluri cu granulaţie fină tratate termomecanic şi oţeluri turnate
cu limita de curgere minimă specificată 360 N/mm2  ReH
460 N/mm2
2 2.2 Oţeluri cu granulaţie fină tratate termomecanic şi oţeluri turnate
cu limita de curgere minimă specificată ReH  460 N/mm2
3 Oţeluri cu granulaţie fină călite şi revenite cu excepţia oţelurilor
inoxidabile cu limita de curgere minimă specificată ReH  360
N/mm2
3 3.1 Oţeluri cu granulaţie fină călite şi revenite cu limita de curgere
minimă specificată 360 N/mm2  ReH 690 N/mm2
3 3.2 Oţeluri cu granulaţie fină călite şi revenite cu limita de curgere
minimă specificată ReH 690 N/mm2
3 3.3 Oţeluri de îmbunătăţire cu granulaţie fină, exceptând oţelurile
inoxidabile
4 Oţeluri slab aliate Cr-Mo-Ni cu Mo  0,7% şi V0,1%
4 4.1 Oţeluri cu Cr0,3% şi Ni0,7%
4 4.2 Oţeluri cu Cr0,7% şi Ni1,5%
379
5 Oţeluri aliate Cr-Mo fără vanadiu cu C0,35%
5 5.1 Oţeluri cu 0,75%Cr1,5% şi Mo0,7%
5 5.2 Oţeluri cu 1,5% Cr3,5% şi 0,7%  Mo1,2%
6 Oţeluri înalt aliate de tip Cr-Mo-(Ni)-V
6 6.1 Oţeluri cu 0,3%Cr0,75%, Mo0,7% şi V0,35%
6 6.2 Oţeluri cu 0,75%Cr3,5%, 0,7% Mo1,2% şi V0,35%
6 6.3 Oţeluri cu 3,5%Cr7,0%, Mo0,7% şi 0,45% V0,55%
6 6.4 Oţeluri cu 7,0%Cr12,5%, 0,7% Mo1,2% şi V0,35%
7 Oţeluri inoxidabile autocălibile şi de tip ferito-martensitic cu
Cr0,35% şi 10,5%Cr30%
7 7.1 Oţeluri inoxidabile feritice
7 7.2 Oţeluri inoxidabile martensitice
7 7.3 Oţeluri inoxidabile autocălibile
8 Oţeluri inoxidabile de tip austenitic, Ni31%
8 8.1 Oţeluri inoxidabile de tip austenitic cu Cr19%
8 8.2 Oţeluri inoxidabile de tip austenitic cu Cr19%
8 8.3 Oţeluri inoxidabile de tip austenitic manganoase cu
4%Mn12%
9 Oţeluri aliate cu nichel, cu Ni10,0%
9 9.1 Oţeluri aliate cu nichel, cu Ni3,0%
9 9.2 Oţeluri aliate cu nichel, cu3%Ni8,0%
9 9.3 Oţeluri aliate cu nichel, cu8%Ni10,0%
10 Oţeluri inoxidabile austenito-feritice (duplex)
10 10.1 Oţeluri inoxidabile austenito-feritice cu Cr24%
10 10.2 Oţeluri inoxidabile austenito-feritice cu Cr24%
11 Oţeluri cuprinse în grupa 1c exceptând 0,25%C0,85%
11 11.1 Oţeluri care sunt indicate la 11, cu 0,25%C0,35%
NOTĂ: Pe baza compoziţiei chimice reale rezultată, oţelurile din grupa
2 pot fi considerate ca oţeluri din grupa 1
a
În conformitate cu specificaţiile de material şi standardele de
produs, ReH poate fi înlocuit cu Rp0,2, sau cu Rt0,5
b
O valoare mai mare este acceptată decât cea rezultată:
Cr+Mo+Ni+Cu+V0,75%
a
O valoare mai mare este acceptată decât cea rezultată:
Cr+Mo+Ni+Cu+V0,1%
380
Domeniile de valabilitate şi corespondenţă a aprobărilor procedurilor de sudare
pentru grupele de oţel
Grupa/Subgrupa
materialului de Domeniul de valabilitate
probă
1-1 1a-1
2-2 2a-2, 1-1, 2a-1
3-3 3a-3, 1-1,2-1,2-2,3a-1, 3a-2
4-4 4b-4, 4b-1, 4b-2
5-5 5b-5, 5b-1, 5b-2
6-6 6b-6,6b-1, 6b-2
7-7 7c-7
7-3 7c-3, 7c-1, 7c-2
7-2 7c-2a,7c-1
8-8 8c-8
8-6 8c-6b ,8c-1, 8c-2, 8c-4
8-5 8c-5b ,8c-1, 8c-2, 8c-4, 8c-6.1, 8c-6.2
8-3 8c-3a ,8c-1, 8c-2
8-2 8c-2a ,8c-1
9-9 9b-9
10-10 10b-10
381
10-8 10b-8c
10-6 10b-6b, 10b-1, 10b-2, 10b-4
10-5 10b-5b, 10b-1, 10b-2, 10b-4, 10b-6.1, 10b-6.2
10-3 10b-3a, 10b-1, 10b-2
10-2 10b-2a, 10b-1
11-11 11b-11, 11b-1
În continuare sub formă tabelară sunt prezentate mărcile de oţeluri şi fonte:

Tabel de echivalare a mărcilor de fonte şi oţeluri
Produsul: OŢELURI DE CONSTRUCŢIE
Nr. Simbol Marcă Cod Standard Simbol vechi STAS
Crt. conf.SREN10027-1
1 S185 1.0035 SR EN 10026+A1 OL321b STAS 500/2-80
2 S235JR 1.0037 SR EN 10026+A1 OL37,2 STAS 500/2-80
3 S235JRG1 1.0036 SR EN 10026+A1 OL37.2N STAS 500/2-80
4 S235JRG2 1.0038 SR EN 10026+A1 OL37.2K(S) STAS 500/2-80
5 S235JO 1.0114 SR EN 10026+A1 OL37.3K(S) STAS 500/2-80
6 S235J2G3 * 1.0116 SR EN 10026+A1 OL37.4K STAS 500/2-80
7 S235J2G4 1.0117 SR EN 10026+A1 OL37.4K STAS 500/2-80
8 S275JR 1.0044 SR EN 10026+A1 OL42.2K(S) STAS 500/2-80
12 S355JR 1.0045 SR EN 10026+A1 OL52.2K(S) STAS 500/2-80
16 S355JK2G3 ** 1.0595 SR EN 10026+A1 OL52.4K STAS 500/2-80
17 S355JK2G4 1.0596 SR EN 10026+A1 OL52.4K STAS 500/2-80
382
OŢELURI PENTRU CONSTRUCŢII MECANICE
1 E295 1.0050 SR EN 10025-A1 OL50.1b STAS 500/2-80
2 E335 1.0060 SR EN 10025 OL60.1b
3 E360 1.0070 SR EN 10025 OL70.1b
 * Normalizat
 * * Normalizat+KV(- 20°)=40J
Produsul: FONTE
Crt.
1 100 SR ISO 185 Fc 100 STAS 568-82
2 150 SR ISO 185 Fc 150 STAS 568-82
3 200 SR ISO 185 Fc 200 STAS 568-82
4 250 SR ISO 185 Fc 250 STAS 568-82
5 300 SR ISO 185 Fc 300 STAS 568-82
6 350 SR ISO 185 Fc 350 STAS 568-82
7 900-2 SR ISO 1083 STAS 6071-82
8 800-2 SR ISO 1083 STAS 6071-82
9 700-2 SR ISO 1083 Fgn700-2 STAS 6071-82
10 600-3 SR ISO 1083 Fgn600-22 STAS 6071-82
11 500-7 SR ISO 1083 Fgn500-7 STAS 6071-82
12 450-10 SR ISO 1083 Fgn450-5 STAS 6071-82
13 400-15 SR ISO 1083 Fgn420-12 STAS 6071-82
14 400-18 SR ISO 1083 STAS 6071-82
15 350-22 SR ISO 1083 Fgn380-11 STAS 6071-82
OŢELURI TURNATE
1 200-400 SR ISO 3755:1994 OT400-1 STAS 600-82
383
2 200-400W* SR ISO 3755:1994 OT400-3 STAS 600-82
3 230-450 SR ISO 3755:1994 OT450-1 STAS 600-82
4 230-450W SR ISO 3755:1994 OT450-3 STAS 600-82
5 270-480 SR ISO 3755:1994 OT500-1 STAS 600-82
6 270-480W SR ISO 3755:1994 OT500-3 STAS 600-82
7 340-550 SR ISO 3755:1994 OT550-1 STAS 600-82
8 340-550W SR ISO 3755:1994 OT550-3 STAS 600-82
* cu garantarea compoziţiei chimice

Produsul: ŢEVI PENTRU RECIPIENTE SUB PRESIUNE
Crt.
ŢEVI (TEMPERATURâ AMBIANTĂ)
1 P195GH 1.0348 SR EN 10216-2 - -
2 P235GH 1.0345 SR EN 10216-2 OLT35K STAS8148-87
3 P265GH 1.0425 SR EN 10216-2 OLT45K STAS8148-87
ŢEVI TEMPERATURĂ AMBIANTĂ

1 P195TR2 1.0108 SR EN 10216-1 - -
2 P235TR2 1.0255 SR EN 10216-1 OLT35R STAS10382-88
3 P265TR2 1.0259 SR EN 10216-1 OLT35R STAS10382-88
ŢEVI DIN OŢELURI CU GRANULAŢIE FINĂ

1 P275NL1 1.0488 SR EN 10216-3 OLT35R STAS10382-88
2 P275NL2 1.1104 SR EN 10216-3 OLT35R STAS10382-88
384
3 P355N 1.0562 SR EN 10216-3 10Ni35 STAS10382-88
4 P355NH 1.0565 SR EN 10216-3 10Ni35 STAS10382-88
5 P355NL1 1.0566 SR EN 10216-3 10Ni35 STAS10382-88
6 P355NL2 1.1106 SR EN 10216-3 10Ni35 STAS10382-88

Produsul: OŢELURI PENTRU RECIPIENTE SUB PRESIUNE
Crt.
TABLE (TEMPERATURI RIDICATE)
1 P235GH 1.0345 SR EN 10028-2 - STAS2883/3-88
2 P265GH 1.0425 SR EN 10028-2 K410 STAS2883/3-88
3 P295GH 1.0481 SR EN 10028-2 K480 STAS2883/3-88
4 P355GH 1.5415 SR EN 10028-2 K510 STAS2883/3-88
OŢELURI SUDABILE CU GRANULAŢIE FINĂ NORMALIZATE TEMP.

AMBIANTĂ ŞI SCĂZUTĂ
1 P275N 1.0486 SR EN 10028-3 R360.3b STAS2883/2-81
2 P275NH 1.0487 SR EN 10028-3 R360.4a STAS2883/2-81
3 P275NL1 1.0488 SR EN 10028-3 R360.4a STAS2883/2-81
4 P275NL2 1.1104 SR EN 10028-3 R360.7a STAS2883/2-81
5 P355N 1.0562 SR EN 10028-3 R510.3a STAS2883/2-81
6 P355NH 1.0565 SR EN 10028-3 R510.4a STAS2883/2-81
7 P355NL1 1.0566 SR EN 10028-3 R510.4a STAS2883/2-81
8 P355NL2 1.1106 SR EN 10028-3 R510.7a STAS2883/2-81
ELEMENTE DE FIXARE
1 20Mn5 1.1133 SR EN 10269 - -
385
2 25CrMo4 1.7218 SR EN 10269 - -
3 42CrMo4 1.7228 SR EN 10269 42MoCr11AS STAS11290-89
4 19MnB4 1.5523 SR EN 10269 - -
5 41NiCrMo7-3-2 1.6583 SR EN 10269 - -
6 34CrNiMo6 1.6582 SR EN 10269 - -
7 30CrNiMo8 1.6580 SR EN 10269 - -
8 X12Ni5 1.5680 SR EN 10269 - -
9 X8Ni9 1.5662 SR EN 10269 - -

Produsul: OŢELURI INOXIDABILE
Crt.
1 X6CrA113 1.4002 SR EN 10088-1:1997 7AlCr130 STAS 3583-87
2 X6Cr17 1.4016 SR EN 10088-1:1997 8Cr170 STAS 3583-87
3 X3CrT117 1.4510 SR EN 10088-1:1997 8TiCr170 STAS 3583-87
4 X2CrMoTi18-2 1.4521 SR EN 10088-1:1997 2TiMoCr180 STAS 3583-87
OŢELURI MARTENSITICE
1 X12Cr13 1.4006 SR EN 10088-1:1997 10Cr130 STAS 3583-87
2 X20Cr13 1.4021 SR EN 10088-1:1997 20Cr130 STAS 3583-87
3 X30Cr13 1.4028 SR EN 10088-1:1997 30Cr130 STAS 3583-87
4 X39Cr13 1.4031 SR EN 10088-1:1997 40Cr130 STAS 3583-87
5 X50CrMoV15 1.4116 SR EN 10088-1:1997 45VmoCr145 STAS 3583-87
6 X17CrNi16-2 1.4057 SR EN 10088-1:1997 22NiCr170 STAS 3583-87
OŢELURI AUSTENITICE
3 X6CrNiTi18-10 1.4541 SR EN 10088-1:1997 10TiNiCr180 STAS 3583-87
4 X6CrNiMoTi17-12-2 1.4571 SR EN 10088-1:1997 10TiMoNiCr180 STAS 3583-87
5 X3CrNiMo17-13-3 1.4436 SR EN 10088-1:1997 2MoNiCr175 STAS 3583-87
386
6 X3NiCrMoCu25-20-5 1.4539 SR EN 10088-1:1997 2CuMoCrNi250 STAS 3583-87

Produsul: OŢELURI PENTRU ÎMBUNĂTĂŢIRE (CĂLIRE+REVENIRE)
Crt.
1 1C22 1.0402 SR EN 10083-2 OLC20 STAS 880-88
2 1C25 1.0406 SR EN 10083-2 OLC25 STAS 880-88
3 1C30 1.0528 SR EN 10083-2 OLC30 STAS 880-88
4 1C35 1.0501 SR EN 10083-2 OLC35 STAS 880-88
5 1C40 1.0511 SR EN 10083-2 OLC40 STAS 880-88
6 1C45 1.0503 SR EN 10083-2 OLC45 STAS 880-88
7 1C50 1.0540 SR EN 10083-2 OLC50 STAS 880-88
8 1C55 1.0535 SR EN 10083-2 OLC55 STAS 880-88
9 1C60 1.0601 SR EN 10083-2 OLC60 STAS 880-88
10 2C22 1.1151 SR EN 10083-1 OLC20X STAS 880-88
11 2C22 1.1149 SR EN 10083-1 OLC20XS STAS 880-88
12 38Cr2 1.7003 SR EN 10083-1 - -
13 38CrS2 1.7023 SR EN 10083-1 - -
14 46Cr2 1.7006 SR EN 10083-1 - -
15 46CrS2 1.7025 SR EN 10083-1 - -
16 4Cr4 1.7033 SR EN 10083-1 - -
17 34CrS4 1.7037 SR EN 10083-1 - -
18 37Cr4 1.7034 SR EN 10083-1 - -
387
19 37CrS4 1.7038 SR EN 10083-1 - -
20 41Cr4 1.7035 SR EN 10083-1 40Cr10X STAS 791-88
21 41CrS4 - SR EN 10083-1 40Cr10XS STAS 791-88
22 25CrMo4 1.7218 SR EN 10083-1 26MoCr11X STAS 791-88
23 25CrMoS4 1.7213 SR EN 10083-1 26MoCr11XS STAS 791-88
28 50CrMo4 1.7228 SR EN 10083-1 - -
29 36CrNiMo4 1.6511 SR EN 10083-1 34MoCrNi16 STAS 791-88
32 36NiCrMo16 - SR EN 10083-1 - -
33 51CrV4 1.859 SR EN 10083-1 51VMnCr11X STAS 791-88
Atribuţii şi responsabilităţi specifice activităţii de RSL - IMSP conform

prevederilor prescripţiilor tehnice aplicabile.
Condiţii de autorizare RSL-IMSP

i. Să fie inginer, subinginer, tehnician sau maistru
ii. Să aibă o vechime de minimum doi ani pentru absolvenţii unui institut superior
tehnic şi minim cinci ani pentru maiştri sau tehnicieni
iii. Să facă dovada că are un contract de muncă încheiat cu proprietarul/utilizatorul de
instalaţie sub incidenţa ISCIR sau cu firma reparatoare sau de montaj.
iv. Să promoveze examenul de atestare susţinut cu ISCIR INSPECT
Autorizarea responsabilului cu supravegherea lucrărilor (RSL-IMSP).

RSL-IMSP atestat ISCIR este nominalizat în Autorizaţia Agentului Economic.
Obligaţiile şi responsabilităţile RSL-IMSP
1. Să cunoască şi să respecte legislaţia în domeniu, prescripţiile tehnice specifice
colecţiei ISCIR, standardele şi normativele în vigoare privind activitatea pentru
care a fost autorizat
2. să verifice dacă tehnologia de fabricare, montare, instalare, modificare sau de
reparare a sistemelor, a componentelor care reţin presiunea şi suporturile lor şi/sau
388
a instalaţiilor de ridicat este corespunzătoare şi conduce la îndeplinirea condiţiilor
tehnice impuse
3. să verifice proiectul de fabricare, montare, instalare, modificare sau de reparare
înainte de punerea lui în aplicare, astfel încât soluţiile constructive adoptate să
asigure condiţii optime de fabricare, montare, instalare sau reparare a sistemelor,
componentelor care reţin presiunea şi suporturile lor şi/sau a instalaţiilor de ridicat,
iar starea de tensiuni datorate ciclurilor de transformări şi prelucrări să fie minimă
4. să participe la analiza şi stabilirea cauzelor eventualelor neconformităţi apărute la
fabricare, montare, instalare, modificare sau la reparare şi să ia măsuri
corespunzătoare pentru evitarea lor în viitor
5. să urmărească aplicarea corespunzătoare a tehnologiilor de fabricare, montare,
instalare, modificare sau de reparare prin:
a. verificarea asamblării elementelor în vederea sudării
b. verificarea execuţiei îmbinărilor sudate
c. marcarea prin poansonare sau alt mijloc stabilit prin documentaţie a
componentelor care reţin presiunea şi suporturile lor şi/sau a
elementelor/instalaţiilor de ridicat, concomitent cu marcarea epruvetelor pentru
încercări şi teste precum şi a pieselor martor pentru încercările de verificare a
aplicării tehnologiilor de remaniere
6. să verifice dacă tehnologia de execuţie şi de examinare a elementelor sudate este în
concordanţă cu procedura de sudare omologată
7. Să ţină evidenţa lucrărilor în registrul de evidenţă al lucrărilor
8. Să participe la instruirile organizate de către ISCIR INSPECT
9. Să verifice introducerea în execuţie la lucrărilor de reparare numai materiale,
subansamble, ansamble, ş.a.m.d. prevăzute în conformitate cu documentaţia
tehnică de însoţire, respectiv (certificate de calitate) prevăzute în proiectul de
reparaţie avizat de către IT ISCIR INSPECT
10.Să încheie documente de verificare în care să consemneze constatările şi rezultatele
verificărilor şi examinărilor, precum şi dispoziţii obligatorii
11.Să consemneze în registrele de evidenţă a lucrărilor executate în unitate sau la
punctul de lucru pe şantier
12.Să verifice şi să se asigure de existenţa în unitate a Prescripţiilor Tehnice colecţia
ISCIR în vigoare aplicabile, specifice pentru instalaţia/instalaţiile respective,
precum şi a altor acte normative şi standarde în vigoare din domeniu
13.Să întocmească şi să completeze registrele de evidenţă a lucrărilor executate
14.Să semneze şi să ştampileze actele întocmite
Personalul tehnic de specialitate autorizat de ISCIR-INSPECT IT pentru supravegherea
montării şi/sau reparării recipientelor sub presiune (RSL), are următoarele obligaţii şi
responsabilităţi:
389
- să cunoască legislaţia, prescripţiile tehnice, Colecţia ISCIR, standardele şi alte
acte normative în domeniu;
- să verifice introducerea în execuţie numai a proiectelor având desenul tip de
ansamblu avizat conform de către ISCIR-INSPECT sau de către unităţi de
proiectare autorizate de ISCIR-INSPECT în acest scop;
- să verifice introducerea în execuţie a materialelor şi execuţia pe faze de lucru şi la
terminarea lucrărilor, din punct de vedere al respectării prevederilor din
documentaţia de execuţie şi ale prescripţiilor tehnice, Colecţia ISCIR, şi să supună
la încercări instalaţiile respective;
- să verifice documentaţia tehnică întocmită pentru lucrările efectuate
(documentaţia de montare sau reparare) sub aspectul concordanţei instalaţiei cu
documentaţia respectivă, precum şi al respectării prevederilor prescripţiilor
tehnice, Colecţia ISCIR;
- să încheie documente de verificare în care să consemneze constatările şi
rezultatele verificărilor şi examinărilor, precum şi dispoziţiile obligatorii;
- să verifice registrele de evidenţă a lucrărilor executate, conform anexei H, şi să
urmărească ţinerea la zi a acestora;
- să participe la întrunirile şi instructajele periodice organizate de ISCIR-INSPECT
IT;
- să aplice, în cazurile prevăzute de prescripţiile tehnice, Colecţia ISCIR, pe
instalaţiile verificate poansonul oficial de verificare
Lucrările executate în cadrul reparaţiilor la instalaţii care intră sub incidenţa ISCIR,
care se verifică de către inspectorii de specialitate ai IT ISCIR INSPECT sau CU
ACORDUL SCRIS al IT ISCIR INSPECT de către RSL (autorizat de ISCIR INSPECT);
aceştia vor verifica următoarele categorii de lucrări:
a) Înlocuirea de virole, funduri, plăci tubulare sau alte componente care se
pot executa separat şi asambla la instalaţie în punctul de lucru
b) Repararea prin încărcare cu sudură a elementelor care prezintă coroziuni
sau eroziuni, izolat sau grupat
c) Remedierea prin sudare a fisurilor sau crăpăturilor
d) Executarea unor suduri noi la elemente, subansamble, refacerea sau
remedierea celor existente
e) Înlocuirea prin mandrinare a ţevilor schimbătoarelor de căldură
f) Înlocuirea armăturilor de siguranţă cu alte tipo-dimensiuni care diferă de
cele prevăzute în proiectul iniţial
g) Remedierea (refacerea) zonelor din care au fost prelevate probe de
material în scopul evaluării stării tehnice a instalaţiei
h) Executarea de lucrări ca urmare a modificării proiectului iniţial de
construcţie
390
i) Înlocuirea fasciculelor schimbătoarelor de căldură
j) Înlocuirea mantalei exterioare a unui recipient sub presiune cu pereţi
dubli
Dacă în cadrul reparaţiilor (planificate sau neplanificate) s-au executat alte lucrări de
reparare decât cele menţionate mai sus dar care nu afectează corpul sub presiune sau
structura de rezistenţă, verificarea tehnică a reparaţiei se va efectua de către RSL
autorizat ISCIR INSPECT
Autorizaţia de a repara instalaţii care, în funcţionare, intră sub incidenţa PT colecţia
ISCIR, nu este necesară în cazul în care reparaţia este efectuată de unitatea constructoare
care a aplicat marcajul de conformitate.
La efectuarea lucrărilor de reparare se vor respecta prevederile PT colecţia ISCIR în
vigoare aplicabile, pentru tipul de instalaţie.
Tema 3. Aplicaţii practice. Studii de caz

Primul studiu de caz va fi acela în care Responsabilul cu Supravegherea Lucrărilor
este împuternicit de către inspectoratul de specialitate din cadrul IT ISCIR să efectueze
un “CP” adică un Control Periodic care constă din “RI” ( revizie interioară) şi “RE”
(revizie exterioară) la un recipient de aer de 20 l care funcţionează la presiune nominală
Pn=8 bar şi la o temperaturăT=+20°C.
Responsabilul cu Supravegherea lucrărilor (RSL) va întocmi în acest caz un proces
verbal tip conform anexei nr.1.
În acest caz, R.S.L. va pregăti instalaţia în vederea controlului conform P.T. colecţia
ISCIR C4 – 2010.
Procesul verbal încheiat de R.S.L., trebuie să fie completat la toate rubricile din acesta
inclusiv capitolul dispoziţii şi scadenţă de verificare admisă.
Se va comenta în cadrul cursului modul de completare a procesului verbal de
împuternicire.
Al doilea studiu de caz se referă la modul de întocmire de către Responsabilul cu
Supravegherea Lucrărilor a Procesului Verbal cu încercări de casă sau probe de casă.
Acest tip de proces verbal se face în cadrul reparaţiilor sau a montajului şi se încheie
între reparator/constructor şi beneficiar.
Procesul verbal probe de casă întocmit va cuprinde:
Data încheierii acestuia
391
Ocazia cu care s-a întocmit (probă de presiune, revizie interioară înaintea înzidirii
anumitor componente/subansamble ale instalaţiei, etc.)
Prescripţia Tehnică ISCIR aplicabilă la instalaţia respectivă
Tipul instalaţiei; Nr. De fabricaţie; Cartea instalaţiei cu nr.
Parametrii instalaţiei; Debitmax ; Presiune nominală (Pn); Temperatură min/max, Agent
Deţinătorul instalaţiei
Localitatea; Strada; Nr.; Judeţ
Subsemnaţii: Cine a participat la probe nume/prenume, funcţie
Capitol de Constatări făcute în timpul probelor de casă
La probele de casă presiunea maximă de încercare hidraulică va fi presiunea nominală
de lucru a instalaţiei în exploatare.
Este interzis în cadrul probelor de casă presiunea de încercare să fie mai mare decât
presiunea nominală a instalaţiei în funcţionare.
Se va solicita prezenţa inspectorului de specialitate la beneficiar, numai după
încheierea probelor şi întocmirea procesului verbal Probe de Casă.
Procesul verbal “Probe de Casă” este obligatoriu a fi prezentat inspectorului de
specialitate acesta fiind ataşat documentaţei de reparaţie/montaj/instalare sau punere în
funcţie.
Se va comenta în cadrul cursului modul de întocmire a procesului verbal probă de
casă şi cu particularităţi solicitate de cursanţi.
ANEXA nr. 1
ÎMPUTERNICIRE Proces-verbal DEŢINĂTOR …………………………………………...
IT ISCIR Nr…………… de verificare tehnică Adresa …………………………………………………...
nr……………. Telefon ...………………………………………………...
Fax……………………………………………………….
Încheiat astăzi……………………………………..….… cu ocazia ...………………………………………..………… efectuat(ă) în baza prevederilor 2)

…………………………………………………………………………………………………………..………..……. şi prescripţiilor tehnice aplicabile3)
…………….. Colecţia ISCIR, la …………………………………………………………………………………..………..……………...………………
tip ..……….… cu numărul de fabricaţie ...………….…………………… şi cartea instalaţiei nr. ……………………...…………….... având parametrii
ultimei verificări …………………………………………………………………………………………………………….………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………………………….…………………
Deţinătorul/solicitantul ………………………………………… din localitatea ……………………………………………………………………….….
str. …………………….. nr. …… judeţ/sector ..……………………. CUI …………………… /J ……………………………………………….………
Verificarea s-a efectuat la…………………………………… din localitatea …………………………………………………………………….………..
str. ………………………….nr. …….. judeţ/sector ……………………… Tel./Fax ……………………………………………….…………………….
Subsemnatul1) ……………………………………………………………………………………….…………………………………………….………..
……………………………………………………………………………………………………………………………….…………………….………..
………….………………………………………………………………………………………………………………………………………….………..
………………………….………………………………………………………………………………………………………………………….………..
…………………………….……………………………………………………………………………………………………………………….………..
…………………………………………………………………………………………………………………………….……………………….………..
………………………………………………………………………………………………………………………….………………………….………..
……………………………………………………………………………………………………………………….…………………………….………..
…………………………………………………………………………………………………………………….……………………………….………..
……………………………………………………………………………………………………………………….…………………………….………..
………………………………………………………………………………………………………………………….………………………….………..
……………………………………………………………………………………………………………………….…………………………….………..
……………………………………………………………………………………………………………………….…………………………….………..
……………………………………………………………………………………………………………………….…………………………….………..
392
…………………………………………………………………………………………………………………….……………………………….………..
……………………………………………………………………………………………………………………….…………………………….………..
Am dat următoarele dispoziţii: …………………………………………………………………………………………………..……………….…………
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………….…………
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………….…………
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………….…………
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………….…………
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………….…………
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………….…………
După această verificare s-a admis4) ……………………………………………………………………………..…….………………………….…………
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………….…………
Scadenţa următoarei verificări se fixează la data de ………………………………………………………………….………………………….…………
Pentru această verificare se va plăti suma de ………………..…. lei, de către ………………………………………………………….….. din localitatea
………………………..…….…. str. …………………….……………. nr. …….……judeţ/sector…………………………………………………….. în
cont ……………………………….. deschis la Banca/Trezoreria …………………………..……….. filiala ...…………………………………………...
Am luat la cunoştinţă
Responsabil cu Deţinător/ Delegatul agentului
supravegherea şi Solicitant economic montator
verificarea tehnică reparator, întreţinător etc.
a instalaţiilor
…………………… ……………………. …………………….
…………………… ……………………. …………………….
1)
Funcţia, numele şi prenumele
2)
Se va preciza: Hotărârea Guvernului de organizare şi funcţionare a ISCIR în vigoare la data întocmirii PV ( de exemplu: Hotărâra Guvernului nr. 1. 340/2001, modificată şi
completată cu Hotărârea guvernului nr. 182/2005), care a stat la baza efectuării verificării tehnice.
3)
Se va preciza: prescripţia tehnică aplicabilă, Colecţia ISCIR, care a stat la baza efectuării verificării tehnice.
4)
Se vor preciza parametrii de funcţionare ai instalaţiei, funcţie de felul (tipul) acesteia.
Cod F021, ed. 1, rev. 0
Termeni, definiţii şi abrevieri
A1
b) aparat - echipament destinat încălzirii utilizând combustibil lichid, solid sau gazos;
c) arzător - dispozitiv pentru introducerea combustibilului şi aerului într-o cameră de
combustie cu viteza, turbulenţa şi concentraţia de combustibil necesară astfel încât să se
realizeze o aprindere corectă şi o ardere stabilă şi completă a combustibilului;
h) cazan de abur de joasă presiune - instalaţia care produce abur saturat la o presiune
de cel mult 0,05 MPa (0,5 bar), şi care este utilizat în afara acestei instalaţii, folosind
căldura produsă prin arderea combustibililor, căldura recuperată din gazele fierbinţi
rezultate dintr-un proces tehnologic;
i) cazan de apă caldă - instalaţia care produce apă caldă la o temperatură de cel mult
110ºC, şi care este utilizată în afara acestei instalaţii în circuit închis, folosind căldura
produsă prin arderea combustibililor, căldura recuperată din gazele fierbinţi rezultate
dintr-un process tehnologic;
o) livret aparat - document de identificare a unui aparat şi de evidenţă a tuturor
verificărilor tehnice şi reparaţiilor la care acesta a fost supus de-a lungul perioadei de
utilizare, începând de la prima punere în funcţiune şi până la scoaterea definitivă din uz;
s) practică inginerească - ansamblul activităţilor prin care un echipament este proiectat şi
fabricat luând în considerare toţi factorii relevanţi care îi influenţează siguranţa;
echipamentul este verificat, fabricat şi livrat cu instrucţiuni pentru instalare/montare,
utilizare
393
şi întreţinere pentru a-i asigura siguranţa funcţionării în timpul duratei de viaţă prevăzut;
producătorul este responsabil pentru aplicarea practicii inginereşti;
z) sistem de ardere - echipamentul necesar pentru arderea combustibilului incluzând
instalaţiile pentru depozitare, preparare şi alimentare cu combustibil, asigurare aer
necesar combustiei, arzătorul (arzătoarele), evacuare gaze arse precum şi toate
componentele de control şi supraveghere;
C1
(1) În sensul prezentei prescripţii tehnice, termenii şi expresiile de mai jos au
următoarele semnificaţii:
a) acceptare - acţiunea prin care se admite şi se dă un acord scris privind folosirea unor
materiale, proceduri şi altele asemenea în baza unor verificări preliminare şi în
conformitate cu prevederile prezentei prescripţii tehnice;
b) accesibilitate pentru utilizare şi întreţinere - caracteristică a cazanului de a permite
personalului de deservire sau de întreţinere accesul la piesele componente în timpul
exploatării sau întreţinerii;
c) accesorii de securitate - dispozitive destinate protejării cazanelor împotriva depăşirii
limitelor admise. Acestea cuprind:
1) dispozitive de limitare directă a presiunii, cum ar fi: ventile de siguranţă, siguranţe
cu elemente de rupere, tije de flambare, sisteme de siguranţă comandate;
2) dispozitive de limitare, care acţionează mijloace de corecţie sau închid şi
blochează, cum ar fi: presostate, termostate sau nivostate, precum şi dispozitive de
măsurare şi control cu funcţie de securitate;
d) accesorii pentru reglarea presiunii - dispozitive cu rol funcţional, care au o incintă
pentru suprapresiune;
e) accident - eveniment fortuit, care întrerupe funcţionarea normală a unui cazan,
provocând avarii şi/sau afectând viaţa sau sănătatea oamenilor ori mediul;
f) admitere a funcţionării - acordul emis de către operatorul RSVTI al unui
deţinător/utilizator pentru un cazan, în cazurile prevăzute de prezenta prescripţie tehnică,
în scopul atestării faptului că acel cazan îndeplineşte toate condiţiile şi cerinţele pentru a
fi utilizat în condiţii de siguranţă;
g) armătura brută a cazanului - dispozitiv care nu se află sub presiunea mediului de
lucru, destinat asigurării deservirii şi funcţionării normale a focarului şi a canalelor de
gaze (grătar, uşă de vizitare, gură de observare, clapetă de explozie şi altele asemenea);
h) armătura fină a cazanului - dispozitiv sau aparat aflat sub presiunea mediului de
lucru, destinat asigurării funcţionării normale a cazanului, ca de exemplu supapă de
siguranţă, indicator de nivel, organ de închidere şi reglare, aparate de măsurare, control şi
protecţie şi altele asemenea;
i) autoritate competentă - orice organism sau autoritate dintr-un stat membru cu rol de
394
control ori de reglementare în ceea ce priveşte activităţile de servicii, în special
autorităţile administrative, precum şi ordinele profesionale şi asociaţiile profesionale sau
alte organism profesionale care, în exercitarea competenţei de autoreglementare, creează
cadrul legal pentru accesul la activităţile de servicii ori exercitarea acestora;
j) autorizare - activitate de evaluare şi atestare, efectuată de către ISCIR, a competenţei şi
capabilităţii unei persoane fizice sau juridice de a desfăşura o activitate specifică în
legătură cu un cazan;
k) autorizarea funcţionării - acordul emis de ISCIR pentru deţinătorii/utilizatorii de
cazane, după caz, stabilit prin prezenta prescripţie, în scopul atestării faptului că un cazan
îndeplineşte toate condiţiile şi cerinţele pentru a fi utilizat în condiţii de siguranţă;10
l) autorizaţie - document emis de ISCIR prin care se acordă persoanelor fizice sau
juridice dreptul de a desfăşura activităţi reglementate de prezenta prescripţie tehnică;
m) avarie - deteriorare suferită de un cazan, care scoate din funcţiune cazanul respectiv;
n) aviz obligatoriu de instalare - acordul emis de ISCIR pentru deţinătorii/utilizatorii de
cazane, după caz, ca urmare a verificării condiţiilor de montare/instalare conform
prescripţiilor tehnice, pe baza căruia pot începe lucrările de montare/instalare;
o) cazan cu circulaţie forţată - cazanul de abur sau de apă fierbinte în care circulaţia
apei sau a amestecului apă-abur se realizează cu ajutorul unei pompe;
p) cazan cu circulaţie forţată unică - cazanul de abur sau de apă fierbinte în care apa
străbate o singură dată sistemul vaporizator, respectiv sistemul de încălzire, pentru a se
transforma în abur, respectiv în apă fierbinte;
q) cazan cu circulaţie naturală - cazanul de abur sau de apă fierbinte în care circulaţia
apei sau a amestecului apă-abur se realizează ca urmare a diferenţelor de greutate
specifică apărute prin încălzire/vaporizare;
r) cazan de abur - echipament sub presiune care produce abur utilizat în afara acestuia,
folosind căldura produsă prin arderea combustibililor, căldura recuperată din gazele
fierbinţi rezultate dintr-un proces tehnologic sau prin folosirea energiei electrice;
s) cazan de apă fierbinte - echipament sub presiune care produce apă fierbinte care
este utilizată în afara acestuia, folosind căldura produsă prin arderea combustibililor,
căldura recuperată din gazele fierbinţi rezultate dintr-un proces tehnologic sau prin
folosirea energiei electrice;
t) cazan de abur cu circulaţie forţată multiplă - cazanul de abur în care amestecul
apă-abur străbate de mai multe ori sistemul vaporizator pentru a se transforma integral în
stare de vapori cu ajutorul pompei de circulaţie;
u) cazan diatermic - cazanul care foloseşte ca agent intermediar ulei, aburul fiind
generat într-un schimbător de căldură cu agent primar uleiul, iar secundar apa;
v) cazan mobil - cazanul de abur sau de apă fierbinte instalat pe mijloace mobile, care
prin construcţie este destinat să funcţioneze în orice loc, inclusiv în timpul transportului;
w) cazan recuperator - cazanul de abur sau de apă fierbinte care foloseşte căldura
recuperată din gazele fierbinţi rezultate dintr-un proces tehnologic;
395
x) cazan stabil - cazanul de abur sau de apă fierbinte care prin construcţie este destinat
să funcţioneze pe o fundaţie fixă;
y) cerinţă - orice obligaţie, interdicţie, condiţie sau limitare impusă prestatorilor ori
beneficiarilor de servicii, care este prevăzută în actele cu caracter normativ sau
administrative ale autorităţilor competente ori care rezultă din jurisprudenţă, practici
administrative, norme ale ordinelor profesionale sau norme colective ale asociaţiilor
profesionale ori ale altor organizaţii profesionale, adoptate în exercitarea competenţei lor
de autoreglementare;
clauzele contractelor colective de muncă negociate de partenerii sociali nu sunt, în sine,
considerate cerinţe;
z) ciclon separator - element al cazanului de abur destinat separării aburului de apă în
scopul obţinerii aburului saturat uscat;
aa) clapetă de explozie - armătură brută destinată evacuării automate în atmosferă a
gazelor de ardere din focar sau din canalele de gaze, la creşterea bruscă a presiunii
acestora;
bb) condiţionare - procedeu care urmăreşte reducerea acţiunii dăunătoare a fluidelor prin
tratarea cu produse chimice pentru evitarea apariţiei depunerilor, coroziunilor şi
impurificării aburului;
cc) conductă de alimentare - conducta destinată transportului apei de la dispozitivul de
alimentare la cazan;
dd) construire - activitatea de îmbinare a componentelor unui cazan, realizată conform
documentaţiei tehnice aferente acesteia;
ee) construcţie metalică de susţinere - construcţia metalică destinată susţinerii
diferitelor părţi componente ale cazanului;
ff) debit de abur de vârf - debitul maxim de abur, mai mare decât debitul nominal, la
care se admite funcţionarea cazanului un interval de timp limitat;
gg) debit minim de abur - debitul minim continuu de abur pe care cazanul trebuie să-l
asigure la presiunea nominală a aburului;
hh) debit minim reglat de abur - debitul minim continuu de abur pe care cazanul trebuie
să-l asigure la presiunea şi temperatura nominală a aburului;
ii) debit nominal de abur - debitul maxim continuu de abur pe care cazanul trebuie să-l
asigure la presiunea şi temperatura nominală a aburului;
jj) debit nominal caloric al cazanului de apă fierbinte - cantitatea maximă continuă de
căldură preluată de apa fierbinte în unitatea de timp, la temperatura maximă a apei
fierbinţi;
kk) desen de ansamblu - document obligatoriu anexat la cartea cazanului, care se
elaborează pentru instalare/montare şi reparare conform prevederilor prezentei prescripţii
tehnice;
ll) desen de ansamblu „As built” - desenul de ansamblu, obligatoriu, anexat la cartea
396
cazanului, care oglindeşte modul efectiv în care a fost instalat/montat/reparat cazanul şi
în care se înscriu toate diferenţele apărute faţă de desenul de ansamblu elaborat iniţial;
mm) deţinător - persoana fizică sau juridică ce deţine cu orice titlu un cazan în
exploatare;
nn) dispozitiv de alimentare - echipament destinat alimentării cu apă a cazanului;
oo) documentaţie tehnică - totalitatea documentelor şi instrucţiunilor elaborate, conform
prevederilor prezentei prescripţii tehnice, de către producător pentru construirea,
montarea, instalarea, punerea în funcţiune, realizarea reviziilor, reparaţiilor, totalitatea
documentelor întocmite de către persoanele fizice sau juridice atestate/autorizate pentru
efectuarea acestor activităţi în vederea realizării sarcinilor specifice ce le revin;
documentaţia tehnică include, după caz, descrierea generală a instalaţiei/echipamentului,
proiectele de execuţie, procesul de fabricaţie, schemele şi circuitele pentru componentele
instalaţiilor/echipamentelor, descrieri şi explicaţii necesare pentru înţelegerea acestor
desene şi scheme, rezultatele calculelor de proiectare, rapoartele încercărilor şi
examinărilor şi altele asemenea;
pp) durata normală de funcţionare - durata de utilizare în care se recuperează, din
punct de vedere fiscal, valoarea de achiziţie a cazanului pe calea amortizării;
qq) economizor - parte a cazanului de abur sau instalaţia destinată preîncălzirii apei de
alimentare a cazanului, cu sau fără vaporizare parţială;
rr) economizor izolabil - economizor echipat cu dispozitive pentru izolarea circuitelor de
apă şi gaze;
ss) ecran - schimbător de căldură format dintr-un sistem de ţevi la care transferul de
căldură se face prin radiaţie;
tt) element de cazan - parte a cazanului de abur sau de apă fierbinte ca de exemplu
tambur, colector, cameră de apă, cameră secţională, ţeavă şi altele asemenea, care se află
sub presiunea mediului de lucru;
uu) expert ISCIR - persoana fizică autorizată de ISCIR, pe baza evaluării capabilităţii şi
competenţei sale, în scopul realizării de sarcini specifice;
vv) expertiză tehnică - investigaţia/examinarea cu caracter tehnic a unui cazan;
ww) fascicul de convecţie - schimbător de căldură format dintr-un sistem de ţevi la
care transferul de căldură se face prin convecţie;
xx) focar - partea cazanului în care are loc arderea combustibilului;
yy) fochist - persoană autorizată de ISCIR pentru deservirea cazanelor de abur şi apă
fierbinte;
zz) gură de cap - armătură brută de formă ovală sau circulară care permite unui om să-şi
introducă simultan capul şi un braţ cu o lampă de iluminat în spaţiul de apă-abur al
cazanului în scopul constatării stării tehnice a acestuia;
aaa) gură de curăţare - armătură brută de formă ovală sau circulară care permite
curăţarea suprafeţelor din spaţiul apă-abur;
397
bbb) gură de observare - armătură brută de forma unei deschideri practicată în pereţii
focarului şi ai canalelor de gaze de ardere prin care se pot urmări procesele din interiorul
acestora;
ccc) gură de vizitare - armătură brută de formă ovală sau circulară care permite accesul
unui om în tamburul cazanului, sau în spaţiul de apă-abur al cazanului, în scopul
constatării stării tehnice;
ddd) indicator de nivel - armătură fină destinată indicării nivelului apei din cazanul de
abur (din tambur);
eee) indicator de nivel cu acţiune directă - indicator de nivel legat direct la spaţiile de
apă şi de abur ale cazanului de abur;
fff) inspector de specialitate din cadrul ISCIR - persoană fizică angajată în cadrul
ISCIR, care efectuează verificări tehnice şi alte sarcini specifice conform prevederilor
prezentei prescripţii tehnice;
ggg) instalare - activitate de fixare/amplasare a unui cazan la locul utilizării şi/sau de
conectare a acesteia/acestuia la alte instalaţii sau echipamente, în vederea asigurării
condiţiilor de funcţionare;
hhh) instalaţie de ardere - instalaţie destinată transportului combustibilului în limitele
cazanului şi introducerii combustibilului şi aerului sau a amestecului combustibil-aer în
focar, în scopul producerii şi întreţinerii procesului de ardere;
iii) instalaţie pentru prelevarea probelor de apă şi abur - dispozitiv destinat prelevării
probelor de apă şi abur pentru analize chimice şi fizice;
jjj) instalaţie interioară a tamburului - ansamblu de echipamente montate în interiorul
tamburului în scopul separării aburului de apă, spălării tamburului, răcirii aburului,
purjării tamburului şi altele asemenea;
kkk) instalaţie de automatizare (monitorizare şi comandă) - ansamblul
elementelor de tipul: traductoare, echipamente de prelucrare a datelor şi semnalelor,
organe de execuţie, aparate de măsurare, afişare şi înregistrare a parametrilor funcţionali
şi altele asemenea cu ajutorul cărora se realizează conducerea, supravegherea şi protecţia
cazanului în regim automat sau semiautomat;
lll) instalaţii auxiliare/anexe ale cazanului - instalaţii destinate asigurării funcţionării
normale a cazanului de tipul instalaţii de alimentare cu apă, de tiraj şi insuflare, de
preparare şi alimentare cu combustibil, de evacuare a cenuşii şi a zgurii, de purificare a
gazelor de ardere, instalaţii de curăţare exterioară a suprafeţelor schimbătoare de căldură,
de tratare a apei şi altele asemenea;
mmm) introducere pe piaţă - acţ_iunea de a face disponibilă/disponibil, pentru prima
dată, contra cost sau gratuit, o/un instalaţie/echipament în vederea distribuirii şi/sau
utilizării;
nnn) izolaţie - partea constructivă a cazanului destinată izolării termice a diferitelor
elemente ale cazanului;
ooo) încercări de casă - verificări pentru a demonstra buna funcţionare a cazanului;
398
ppp) înregistrare - acţiunea de a înregistra cazanele în evidenţa ISCIR;
qqq) întreţinere - totalitatea operaţiilor prin care se asigură menţinerea unui cazan în
parametrii de funcţionare în condiţii de siguranţă;
rrr) înzidire - partea constructivă a cazanului destinată asigurării etanşeităţii focarului şi a
canalelor gazelor de ardere, precum şi izolării termice a acestora;
sss) limitele cazanului (pe circuitul apă-abur) - robinetul de alimentare cu apă şi
robinetul principal de închidere, iar în lipsa acestora de primele îmbinări (sudate sau cu
flanşă) ale cazanului de la conductele de legătură pentru alimentarea cu apă, respective
pentru furnizarea aburului sau a apei fierbinţi. La cazanele cu supraîncălzire intermediară,
limitele acestui circuit sunt definite de racordurile de intrare şi respectiv de ieşire abur
intermediar rece sau cald;
ttt) linia de foc a cazanului - limita maximă până la care este permisă scăldarea
părţilor metalice (neizolate) sub presiune ale cazanului de către flacără, gazele de ardere
sau gazele fierbinţi;
uuu) montare - activitatea de îmbinare a componentelor unui cazan, conform
documentaţiei tehnice, în vederea funcţionării acestuia;
vvv) nivel maxim al apei - nivelul maxim de apă până la care poate funcţiona cazanul de
abur fără ca apa să pătrundă în supraîncălzitor sau să fie antrenată în conducta de abur;
www) nivel minim al apei - nivelul până la care poate scădea apa în cazan fără
pericol de supraîncălzire a elementelor acestuia şi fără perturbarea circulaţiei apei.
Nivelul minim corespunde cu limita inferioară de protecţie de avarie definită în
prescripţia tehnică aplicabilă;
xxx) operator responsabil cu supravegherea şi verificarea tehnică a instalaţiilor -
persoană fizică autorizată de ISCIR pentru supravegherea şi verificarea tehnică a
instalaţiilor care se supun prevederilor prescripţiilor tehnice;
yyy) persoană juridică - orice entitate constituită potrivit legii naţionale precum şi cele
constituite în temeiul dreptului altui stat membru sau reglementat de acesta, indiferent
dacă acestea sunt considerate sau nu ca având personalitate juridică;
zzz) personal tehnic de specialitate - angajat al persoanei juridice autorizate, desemnat
de către acesta prin decizie internă şi nominalizat în autorizaţia eliberată de către ISCIR;
aaaa) preîncălzitor de aer - instalaţia destinată preîncălzirii aerului de ardere, prin
folosirea căldurii gazelor de ardere sau a aburului;
bbbb) prescripţie tehnică - norma tehnică elaborată de ISCIR şi aprobată prin ordin al
ministrului economiei, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, care conţine,
pentru domenii clar definite, condiţii şi cerinţe tehnice referitoare la
instalaţii/echipamente şi la activităţi specifice domeniului de activitate, prevăzute în
Legea 64/2008, ce se realizează în legătură cu acestea, în vederea introducerii pe piaţă,
punerii în funcţiune şi utilizării instalaţiilor/echipamentelor respective în condiţii de
siguranţă în funcţionare;
cccc) presiune - presiunea relativă la presiunea atmosferică, adică presiunea măsurată.
399
În consecinţă, vacuumul se exprimă printr-o valoare negativă;
dddd) presiune de calcul - presiunea luată în considerare la calculul de rezistenţă al
unui element de cazan. Aceasta se stabileşte pornind de la presiunea maximă şi ţinând
seama de presiunea hidrostatică din elementul respectiv şi de pierderile de presiune pe
circuitele cazanului;
eeee) presiune de încercare - presiunea la care se încearcă hidraulic cazanul pentru
verificarea rezistenţei şi etanşeităţii acestuia, stabilită de producător sau conform
prevederilor prezentei prescripţii tehnice, după caz;
ffff) presiune maximă - presiunea maximă admisă în exploatarea cazanului şi care se
inscripţionează pe placa de timbru a acestuia;
gggg) presiune minimă a apei fierbinţi - presiunea minimă a apei din cazanul de
apă fierbinte măsurată după robinetul principal şi care corespunde unei temperaturi de
saturaţie mai mari cu cel puţin 20ºC decât temperatura maximă a apei fierbinţi;
hhhh) presiune nominală a aburului - presiunea maximă continuă a aburului, la ieşirea
din robinetul principal de abur, în condiţiile debitului nominal şi temperaturii nominale;
iiii) producător - persoana fizică sau juridică responsabilă, pentru proiectarea şi/sau
realizarea unei/unui instalaţii/echipament în scopul introducerii pe piaţă şi/sau al punerii
în funcţiune, în numele său, precum şi orice persoană fizică sau juridică, care
construieşte, montează, instalează, ambalează sau etichetează o/un instalaţie/echipament
în vederea introducerii pe piaţă şi/sau punerii în funcţiune sub nume propriu;
jjjj) punere în funcţiune - acţiunea care are loc în momentul primei utilizări a unui
cazan;
kkkk) regim de autorizare şi verificare tehnică - totalitatea condiţiilor, cerinţelor,
examinărilor, încercărilor şi/sau evaluărilor la care este supusă/supus, cu caracter
obligatoriu, un cazan, pe parcursul realizării şi utilizării, precum şi deciziile luate în
legătură cu aceasta, în scopul de a se asigura funcţionarea în condiţii de siguranţă,
conform prescripţiilor tehnice;
llll) registru - orice evidenţă sau bază de date administrată de o autoritate
competentă, în format electronic ori pe hârtie, cuprinzând informaţii cu privire la
prestatorii de servicii în general sau prestatorii de servicii autorizaţi într-un domeniu
specific;
mmmm) reparare - ansamblul de lucrări şi operaţiuni ce se execută prin înlăturarea
neconformităţilor/defecţiunilor constatate la un cazan, în scopul aducerii acestuia la
parametrii iniţiali sau la alţi parametri care asigură funcţionarea în condiţii de siguranţă a
acesteia, conform prescripţiilor tehnice;
nnnn) repunere în funcţiune - acţiunea care are loc în momentul primei utilizări a
unui cazan, ulterior reparării, efectuării unei revizii şi/sau efectuării unei intervenţii de
întreţinere a acestuia, conform prezentei prescripţii tehnice;
400
oooo) revizie - activitatea, de regulă planificată__________, ce constă în ansamblul
operaţiunilor ce se execută asupra unui cazan în scopul reglării sau înlocuirii pieselor şi
aparatelor înglobate de acesta, conform prezentei prescripţii tehnice;
pppp) robinet de alimentare cu apă - armătură fină destinată deschiderii şi închiderii
circuitului de apă spre cazan;
qqqq) robinet de control al nivelului apei - armătură fină cu ajutorul căreia se poate
constata dacă nivelul apei în cazanul de abur se află între limitele admise;
rrrr) robinet principal de închidere - armătură fină destinată deschiderii şi închiderii
conductei principale de abur sau de apă fierbinte;
ssss) sistem vaporizator - partea sub presiune a cazanului de abur în care se
produce vaporizarea apei;
tttt) stat membru - stat membru al Uniunii Europene sau al Spaţiului Economic
European;
uuuu) suprafaţa de încălzire a cazanului - suprafaţa pereţilor elementelor cazanului
destinată transmiterii căldurii de la sursa de căldură la mediul de lucru, măsurată pe
partea sursei de căldură;
vvvv) supraîncălzitor de abur - parte a cazanului de abur, sau instalaţie, în cazul
supraîncălzitoarelor independente, destinată ridicării temperaturii aburului peste
temperatura
de saturaţie a acestuia;
wwww) supraîncălzitor intermediar - parte a cazanului de abur destinată reîncălzirii
aburului, după destinderea lui parţială în turbină, la o temperatură egală sau apropiată de
cea de supraîncălzire iniţială;
xxxx) supraveghere nepermanentă - supravegherea intermitentă a cazanului în
timpul funcţionării, efectuată de către personalul de deservire la intervale de timp stabilite
de proiectant/producător funcţie de gradul de automatizare şi de protecţie al cazanului;
yyyy) supraveghere permanentă - supravegherea efectuată de către personalul de
deservire a cazanelor şi a instalaţiilor anexe tot timpul cât acestea se află în funcţiune;
zzzz) tambur - element al cazanului de abur destinat acumulării apei şi aburului,
distribuirii apei în sistemul vaporizator şi separării aburului de apă;
aaaaa) temperatura apei de alimentare - temperatura apei la intrarea în economizor
sau, în lipsa acestuia, la intrarea în cazan;
bbbbb) temperatura de calcul - temperatura luată în considerare la calculul de
rezistenţă al unui element de cazan. Aceasta se stabileşte pornind de la temperatura de
referinţă a fluidului interior cumulată cu adaosurile de temperatură pe baza calculului de
schimb de căldură;
ccccc) temperatura maximă a apei fierbinţi - temperatura maximă admisă pentru apa
fierbinte, măsurată după robinetul principal al cazanului;
ddddd) temperatura minimă a apei fierbinţi - temperatura minimă cu care apa fierbinte
trebuie să intre în cazan;
401
eeeee) temperatura nominală a aburului - temperatura maximă continuă a aburului
măsurată la ieşirea din robinetul principal de abur în condiţiile debitului nominal şi
presiunii nominale;
fffff) uşă de vizitare - uşa montată în pereţii focarului sau ai canalelor de gaze de
ardere care serveşte la accesul în focar, respectiv în canalele de gaze de ardere;
ggggg) utilizator - persoană fizică sau juridică ce are în folosinţă un cazan;
hhhhh) verificare tehnică - totalitatea examinărilor şi/sau încercărilor ce se realizează, în
baza documentaţiei tehnice aplicabile unui cazan şi prevederilor prescripţiilor tehnice, în
scopul evaluării măsurii în care cazanul satisface cerinţele de funcţionare în condiţii de
siguranţă;
iiiii) verificare tehnică periodică - verificare tehnică desfăşurată periodic conform
jjjjj) verificare tehnică în utilizare pentru investigaţii/examinări cu caracter tehnic -
ansamblu de verificări, examinări şi încercări pentru stabilirea stării tehnice, evaluarea
duratei remanente de funcţionare şi stabilirea condiţiilor de funcţionare în siguranţă la
o/un instalaţie/echipament.
(2) În conţinutul prezentei prescripţii tehnice sunt folosite următoarele abrevieri:
a) RADTE - personal tehnic de specialitate, responsabil cu avizarea documentaţiei
tehnice de verificări tehnice în utilizare pentru investigaţii/examinări cu caracter tehnic;
b) RADTI - personal tehnic de specialitate, responsabil cu avizarea documentaţiei
tehnice de instalare;
c) RADTP - personal tehnic de specialitate, responsabil cu avizarea documentaţiei
tehnice preliminare de montare/reparare;
d) RSL - personal tehnic de specialitate, responsabil cu supravegherea lucrărilor;
e) RSVTI - operator responsabil cu supravegherea şi verificarea tehnică a instalaţiilor;
f) RTS - personal tehnic de specialitate, responsabil tehnic cu sudura
C2
k) livret arzător - document de identificare a unui arzător şi de evidenţă a tuturor

verificărilor tehnice şi reparaţiilor la care acesta a fost supus de-a lungul perioadei de
utilizare, începând de la prima punere în funcţiune şi până la scoaterea definitivă din uz;
v) sistem de ardere - echipamentul necesar pentru arderea combustibilului incluzând
instalaţiile pentru depozitare, preparare şi alimentare cu combustibil, asigurare de aer
necesar combustiei, arzătorul (arzătoarele), evacuarea gazelor arse, precum şi toate
componentele de control şi supraveghere;
C4
12
d) ansamblu - grup de echipamente sub presiune pe care producătorul le asamblează
402
pentru a constitui o unitate integrată şi funcţională;
e) autoritate competentă - orice organism sau autoritate dintr-un stat membru cu rol de
control ori de reglementare în ceea ce priveşte activităţile de servicii, în special
autorităţile administrative, precum şi ordinele profesionale şi asociaţiile profesionale sau
alte organism profesionale care, în exercitarea competenţei de autoreglementare, creează
cadrul legal pentru accesul la activităţile de servicii ori exercitarea acestora;
legătură cu un recipient;
g) autorizare a funcţionării - acordul emis de ISCIR pentru deţinătorii/utilizatorii de
recipiente, după caz, stabilit de prezenta prescripţie tehnică, în scopul atestării faptului că
un recipient îndeplineşte toate condiţiile şi cerinţele pentru a fi utilizat în condiţii de
siguranţă;
i) avarie - deteriorare produsă la o/un instalaţie/echipament, care conduce la scoaterea
din funcţiune a acesteia/acestuia;
m) echipamente sub presiune - recipiente, conducte, accesorii de securitate şi accesorii
sub presiune; echipamentele sub presiune includ, după caz, elemente fixate pe părţile
solicitate la presiune, cum sunt flanşe, racorduri, cuplaje, elemente de susţinere, urechi
pentru ridicare şi altele asemenea;
p) fluide - gaze, lichide sau vapori în stare pură, precum şi amestecuri ale acestora; un
fluid poate conţine şi o suspensie de substanţe solide;
s) instrucţiuni de utilizare (exploatare) - instrucţiuni tehnice care cuprind informaţii
privind montarea, instalarea, punerea în funcţiune, exploatarea, întreţinerea şi altele
asemenea a instalaţiilor/echipamentelor, elaborate de producător şi care sunt distribuite
deţinătorului instalaţiilor/echipamentelor;14
aa) presiunea de deschidere - presiunea de lucru la care supapa de siguranţă începe să
se deschidă. Se consideră că supapa începe să se deschidă în momentul în care cursa are o
valoare măsurabilă sau când efectul produs de deschidere este sesizat, fiind diferit de
efectul produs de neetanşeitatea ventilului pe scaun;
cc) presiune maximă admisibilă PS - presiunea maximă pentru care a fost
proiectată/proiectat instalaţia/echipamentul, aşa cum este specificată de producător;
această presiune se măsoară în locul specificat de producător, care trebuie să fie locul
unde sunt fixate dispozitivele de protecţie şi/sau de limitare ori locul cel mai înalt al
instalaţiei/echipamentului sau, dacă acest loc nu este adecvat, oricare alt loc specificat;
ee) punere în funcţiune - acţiunea care are loc în momentul primei utilizări a unei/unui
instalaţii/echipament;
ff) recipient - orice înveliş metalic (incintă închisă) care conţine fluide sub presiune,
inclusiv toate componentele fixate limitat la dispozitivele de legare la alte echipamente;
un recipient poate fi compus din una sau mai multe incinte;
gg) recipient simplu sub presiune - orice recipient sudat, supus unei presiuni interioare
relative mai mari de 0,5 bar, care este destinat umplerii cu aer sau azot şi care nu trebuie
să fie expus la foc;15
403
kk) repunerea în funcţiune - acţiunea ce are loc în momentul primei utilizări a unei/unui
instalaţii/echipament, ulterior reparării, efectuării unei revizii şi/sau efectuării unei
intervenţii de întreţinere a acesteia/acestuia, conform prescripţiilor tehnice;
nn) temperatura minimă/maximă admisibilă (TS) - temperatura minimă/maximă pentru
care instalaţia/echipamentul a fost proiectat, aşa cum este specificată de către producător;
ss) volum (V) - volumul interior al incintei sub presiune, inclusiv volumul ştuţurilor până
la prima legătură sau sudură, exclusiv volumul componentelor interioare fixe.
a) ADR - Acordul european referitor la transportul rutier internaţional al mărfurilor
periculoase, încheiat la Geneva la 30 septembrie 1957;
b) GPL - Gaze petroliere lichefiate;
c) ISCIR- Inspecţia de Stat pentru Controlul Cazanelor Recipientelor şi Instalaţiilor de
Ridicat;
d) PS - Presiunea maximă admisibilă;
g) RID - Regulamentul referitor la transportul internaţional feroviar al substanţelor
periculoase;
C6
c) accesorii de securitate - dispozitive destinate protejării echipamentelor sub presiune
împotriva depăşirii limitelor admise;
l) conducte - elemente tubulare destinate transportului fluidelor, atunci când sunt
montate într-un sistem sub presiune. Acestea cuprind ţevi, sisteme de ţevi, tubulatură,
fitinguri, compensatoare de dilatare şi alte componente sub presiune, după caz;
m) declaraţie de conformitate - document prin care producătorul sau reprezentantul său
autorizat declară că echipamentul sub presiune introdus pe piaţă respectă toate cerinţele
esenţiale de securitate aplicabile acestuia;
q) diametru nominal (DN) - mărime numerică a diametrului, care este comună pentru
toate componentele dintr-un sistem de conducte, altele decât componentele pentru care se
indică diametrul exterior sau mărimea filetului. Acesta este în mod convenţional un
număr întreg, care serveşte în scop de referinţă, şi este aproximativ egal cu dimensiunea
de fabricaţie. Diametrul nominal se exprimă prin simbolul DN urmat de o mărime
numerică;
v) fluid de lucru - gaze, lichide şi vapori în stare pură, precum şi amestecuri ale
acestora. Un fluid poate conţine şi o suspensie de substanţe solide;
bb) montator - persoană juridică autorizată de către ISCIR pentru montarea conductelor.
hh) presiune de încercare (IP) - presiunea la care se încearcă hidraulic conducta pentru
verificarea rezistenţei şi etanşeităţii acesteia, stabilită de deţinător/utilizator sau conform
ii) presiune maximă admisibilă (PS) - presiunea maximă pentru care a fost proiectată
conducta;
404
pp) sistem de conducte - două sau mai multe conducte dintr-o instalaţie, racordate între
ele. Conductele transportă şi distribuie fluidul, au aceiaşi parametri de lucru şi de calcul şi
sunt supuse unor condiţii tehnice de funcţionare identice;
ss) temperatura minimă/maximă admisibilă (TSmin./max.) - temperatura
minimă/maximă pentru care conducta a fost proiectată;
a) IE - Încercare de etanşeitate;
b) IP - Încercare la presiune hidraulică;
i) VE - Verificare exterioară;
j) VTP - Verificare tehnică periodică.
C7
i) instrucţiuni de utilizare - document scris distribuit deţinătorului/utilizatorului, privind

exploatarea dispozitivului de siguranţă, elaborat de producător;
j) încercarea de etanşeitate - încercare efectuată pe standul de probă în scopul
verificării etanşeităţii dispozitivului de siguranţă;
m) echipamente sub presiune - recipiente, conducte, accesorii de securitate şi accesorii
pentru reglarea presiunii. includ, de asemenea, racorduri, cuplaje, elemente de susţinere,
urechi pentru ridicare şi altele asemenea;
n) fluide - gaze, lichide şi vapori în stare pură, precum şi amestecuri ale acestora cu
substanţe solide în stare de suspensie;
o) operator stand de verificare/reglare - personal angajat al persoanei juridice, instruit
pentru efectuarea operaţiilor de verificare/reglare a dispozitivelor de siguranţă;
p) marcare - operaţie prin care dispozitivele de siguranţă sunt marcate vizibil şi durabil
pe suprafaţa corpului lor sau pe o placă de identificare ataşată durabil de corpul lor;
s) presiune maximă admisibilă (PS) - presiunea maximă pentru care a fost proiectat
dispozitivul de siguranţă, aşa cum este specificată de producător;
t) punct de lucru - amplasament/spaţiu al unei persoane fizice sau juridice,
deţinut/înfiinţat în condiţiile legii, înregistrat la Oficiul Naţional al Registrului
Comerţului,
amplasament/spaţiu unde îşi desfăşoară activităţi în domeniul ISCIR;
x) stand de verificare a supapelor de siguranţă - echipament sub presiune deţinut de
o persoană juridică autorizată de ISCIR şi utilizat pentru verificarea/reglarea supapelor de
siguranţă;
C8
r) instalaţie GPL de distribuţie la consumatori casnici şi/sau industriali - ansamblu
compus din recipient/recipiente şi conductele aferente până la limita de cuplare la
consumator;
s) instalaţie GPL de distribuţie la autovehicule tip SKID (monobloc) - ansamblu
405
compus din recipient/recipiente şi conductele aferente până la, şi inclusiv, pistolul de
alimentare al pompei de distribuţie, montat pe acelaşi cadru;
y) operator instalaţii îmbuteliere GPL - persoană specializată şi atestată de către
ISCIR pentru efectuarea operaţiilor de umplere a instalaţiilor de alimentare cu GPL
montate pe autovehicule din instalaţiile GPL de distribuţie la autovehicule;
a) ADR - Acordul european referitor la transportul rutier internaţional al mărfurilor
periculoase, încheiat la Geneva la 30 septembrie 1957;
b) GPL - Gaz petrolier lichefiat;
g) RAR - Registrul Auto Român;
C9
m) cazan de abur de joasă presiune - instalaţia care produce abur saturat la o presiune
de cel mult 0,05 Mpa (0,5 bar), şi care este utilizat în afara acestei instalaţii, folosind
căldura produsă prin arderea combustibililor, căldura recuperată din gazele fierbinţi
rezultate dintr-un proces tehnologic sau prin folosirea energiei electrice;
n) cazan de apă caldă - instalaţia care produce apă caldă la o temperatură de cel mult
110ºC, şi care este utilizată în afara acestei instalaţii în circuit închis, folosind căldura
produsă prin arderea combustibililor, căldura recuperată din gazele fierbinţi rezultate
dintr-un process tehnologic sau prin folosirea energiei electrice;
o) cazan stabil - cazanul care prin construcţie este destinat să funcţioneze pe o fundaţie
fixă;
p) cerinţă - orice obligaţie, interdicţie, condiţie sau limitare impusă prestatorilor ori
beneficiarilor de servicii, care este prevăzută în actele cu caracter normativ sau
administrative ale autorităţilor competente ori care rezultă din jurisprudenţă, practici
administrative, norme ale ordinelor profesionale sau norme colective ale asociaţiilor
profesionale ori ale altor organizaţii profesionale, adoptate în exercitarea competenţei lor
de autoreglementare; clauzele contractelor colective de muncă negociate de partenerii
sociali nu sunt, în sine, considerate cerinţe;
r) debit nominal caloric al cazanului de apă caldă - cantitatea maximă continuă de
căldură preluată de apa caldă în unitatea de timp, la temperatura maximă a apei;
oo) limitele cazanului (pe circuitul apă-abur) - robinetul de alimentare cu apă şi
robinetul principal de închidere, iar în lipsa acestora de primele îmbinări (sudate sau cu
flanşă) ale cazanului de la conductele de legătură pentru alimentarea cu apă, respectiv
pentru furnizarea aburului sau a apei calde;
vv) practică inginerească - ansamblul activităţilor prin care un echipament este proiectat
şi fabricat luând în considerare toţi factorii relevanţi care îi influenţează siguranţa;
echipamentul este verificat, fabricat şi livrat cu instrucţiuni pentru instalare/montare,
utilizare şi întreţinere pentru a-i asigura siguranţa funcţionării în timpul duratei de viaţă
prevăzut; producătorul este responsabil pentru aplicarea practicii inginereşti;
kkk) supraveghere nepermanentă - supravegherea intermitentă a cazanului în timpul
406
funcţionării, efectuată de către personalul de deservire la intervale de timp stabilite de
proiectant/producător în funcţie de gradul de automatizare şi de protecţie al cazanului;
nnn) temperatura maximă a apei calde - temperatura maximă admisă pentru apa
caldă, măsurată după robinetul principal al cazanului;
ooo) temperatura minimă a apei calde - temperatura minimă cu care apa caldă
trebuie să intre în cazan;
C11
b) aer de ardere - aerul introdus în focar cu scopul de a participa la procesul de ardere;
c) al doilea timp de siguranţă - în situaţia în care există un prim timp de siguranţă sau un
ventil pilot/ventil de pornire, al doilea timp de siguranţă este timpul cuprins între cuplarea
ventilelor principale şi decuplarea acestora, când instalaţia de supraveghere a flăcării nu
stabileşte prezenţa flăcării;
d) aparat de panou - dispozitiv sau subansamblu, unitar constructiv şi funcţional, montat
în panourile de automatizare locale sau din camera de comandă, care îndeplineşte funcţia
de prelucrare a semnalelor informaţionale din sistem. Aparatele de panou pe care se
vizualizează semnalul sunt denumite indicatoare şi înregistratoare de panou;
e) aparat local - dispozitiv sau subansamblu, unitar constructiv şi funcţional, montat
direct pe un circuit tehnologic, care îndeplineşte funcţia de măsurare a unui parametru din
proces şi emite un semnal informaţional echivalent cu valoarea parametrului măsurat (de
exemplu: traductor, manometru, termometru, detector, analizor şi altele asemenea);
f) aparatură - ansamblu de aparate locale şi de panou din componenţa unui sistem de
automatizare care asigură supravegherea, comanda şi controlul echipamentului
tehnologic;
g) arzător automat - arzător dotat cu instalaţie de automatizare care asigură şi
controlează automat procesele de pornire, reglare şi oprire;
h) arzător centrifugal - arzător cu pulverizarea prin fluid auxiliar (aer) la care
combustibilul înainte de amestecul cu aerul de pulverizare este dispersat prin centrifugare
într-o peliculă fină, prin intermediul unei cupe rotative;
i) arzător cu aer aspirat - arzător la care aerul de ardere este introdus prin efectul unei
depresiuni realizate prin mijloace proprii arzătorului (de exemplu: energia cinetică a
combustibilului gazos);
j) arzător cu aer insuflat - arzător la care aerul de ardere este introdus de un dispozitiv
mecanic (ventilator) propriu;
k) arzător cu fluid auxiliar - arzător la care pulverizarea combustibilului se realizează
prin impactul cu un alt fluid (aer, abur şi altele asemenea) cu viteză mare de curgere;
l) arzător cu pulverizare mecanică - arzător la care pulverizarea combustibilului sub
presiune are loc printr-un dispozitiv mecanic de dispersie denumit diuză;
m) arzător manual - arzător la care procesele de pornire, reglare şi oprire nu se pot
asigura decât prin intervenţie manuală;
407
n) autocontrol - modalitate de control permanent al componentelor unui aparat dintr-o
buclă de protecţie, efectuat prin mijloace proprii ale acelui aparat, care asigură detectarea
defectării componentelor vitale şi emiterea unui semnal de avarie echivalent cu semnalul
de avarie emis de aparat atunci când parametrul din proces supravegheat atinge valoarea
critică;
t) buclă de protecţie - parte a sistemului de automatizare formată dintr-un ansamblu de

elemente compatibile grupate funcţional care asigură supravegherea permanentă a
evoluţiei unui parametru din proces şi determină declanşarea echipamentului tehnologic
în cazul în care parametrul supravegheat atinge valoarea critică. Buclele de protecţie
poartă denumirea parametrului supravegheat şi sunt independente de buclele de reglare
asociate aceluiaşi parametru. Termen echivalent: circuit/canal de protecţie;
u) buclă de reglare - parte a sistemului de automatizare care cuprinde elemente
compatibile grupate funcţional prin intermediul căreia se realizează o funcţie de reglare
automată în limitele unuia sau mai multor circuite tehnologice ale echipamentului
tehnologic.
Buclele de reglare automată poartă denumirea parametrului pe care îl reglează;
w) circuit de măsurare - ansamblu de componente ale sistemului de automatizare şi
legăturile dintre acestea care au scopul sesizării permanente, transformării în semnale
informaţionale, transmiterii şi afişării valorilor unui parametru din proces la un panou de
automatizare local sau din camera de comandă;
x) circuit de semnalizare - ansamblu de componente ale sistemului de automatizare
care au scopul de a avertiza personalul de deservire prin mijloace optice şi/sau acustice
despre starea unor componente ale sistemului sau despre atingerea unor praguri
supravegheate ale valorilor parametrilor procesului;
y) coeficient de exces de aer (�) - raportul dintre cantitatea totală de aer introdusă în
focar şi aerul teoretic de ardere;
z) componentă vitală a unui aparat - element/piesă componentă a aparatului care prin
defectare poate determina emiterea unui semnal fals de confirmare a normalităţii
parametrului supravegheat;
aa) controler - dispozitiv/circuit complex şi logica aferentă pentru acţionarea automată a
unor elemente de execuţie din sistemul de automatizare;
bb) conţinut de CO2, O2 sau de CO din gazele de ardere - raportul dintre volumul de
CO2, O2 sau de CO şi volumul total al gazelor de ardere;
cc) debit de combustibil - cantitatea de combustibil ce trece prin arzător timp de o oră,
exprimată în kg/h sau m3N/h;
dd) debit nominal/minim de combustibil - debitul de combustibil corespunzător puterii
termice nominale/minime;
ee) declanşare (oprire) normală - ansamblu de operaţii automate care opresc din
408
funcţiune echipamentul tehnologic supravegheat şi îl conduc spre o stare sigură a tuturor
circuitelor sale, repornirea putându-se face automat;
ff) declanşare (oprire) prin protecţie - declanşarea totală a echipamentului tehnologic
comandată automat de un circuit de protecţie sau manual de către personal de deservire în
caz de pericol, care după îndepărtarea cauzei care a determinat-o necesită pentru
repornire intervenţia manuală a personalului de deservire;
ii) echipament tehnologic - ansamblu termomecanic de agregate şi utilaje, unitar
constructiv şi funcţional, din centralele termice, în limitele căruia se desfăşoară procesele
de stocare, producere sau transformare ale apei, aburului, combustibilului, aerului şi ale
gazelor de ardere şi care poate fi condus şi supravegheat în funcţionare de un sistem de
automatizare (de exemplu: cazane de abur, cazane de apă caldă, cazane de apă fierbinte,
degazoare, supraîncălzitoare independente, economizoare independente, staţii de tratare
şI condiţionare a apei, rezervoare, filtre de gaze de ardere şi altele asemenea);
jj) element de execuţie - componentă a sistemului de automatizare aferentă unei bucle
de reglare a unui circuit de comandă sau a unui circuit de protecţie, căreia i se aplică la
intrare un semnal de comandă şi acţionează asupra procesului tehnologic în scopul
modificării parametrului reglat sau în scopul preîntâmpinării unei avarii. Termen
echivalent: organ de execuţie;
kk) exces de aer - cantitatea de aer aflată în gazele de ardere provenite din arderea unui
kg sau a unui m3N de combustibil;
ll) flacăra aprinzătorului - flacăra dezvoltată de echipamentul de aprindere;
mm) flacără principală - flacăra dezvoltată de arzător;
nn) focar cu depresiune - focar în care presiunea absolută este mai mică decât cea a
mediului ambiant;
oo) focar cu suprapresiune - focar în care presiunea absolută este superioară presiunii
mediului ambiant cu 100 mbar (1.000 mm coloană de apă);
pp) funcţie de protecţie - sarcina îndeplinită de o buclă de protecţie. Termen sinonim:
protecţie;
qq) gaze de ardere - produsele în stare gazoasă rezultate din arderea combustibilului în
prezenţa aerului;
rr) indice de fum al gazelor de ardere - numărul (măsurat pe scala Bacharach) care
permite evaluarea conţinutului de funingine din gazele de ardere;
ss) instalare - activitatea de fixare/amplasare a unei instalaţii la locul utilizării şi/sau de
conectare a acesteia la alte instalaţii sau echipamente în vederea asigurării condiţiilor de
funcţionare;
tt) instalaţie de ardere aferentă cazanului - instalaţia destinată transportului
combustibilului în limitele cazanului şi introducerii combustibilului şi aerului sau al
amestecului combustibil-aer în focar în scopul producerii şi întreţinerii procesului de
ardere;
uu) instrumentaţie - termen care defineşte, în ansamblu, totalitatea aparatelor locale, de
409
panou, organele de execuţie şi legăturile funcţionale dintre acestea în cadrul sistemului de
automatizare, atunci când acesta este prezentat în planurile de ansamblu ale unui proiect
de automatizare (schemele proceselor tehnologice automatizate);
vv) introducerea pe piaţă - acţiunea de a face disponibilă/disponibil, pentru prima dată,
contra cost sau gratuit, o/un instalaţie/echipament în vederea distribuirii şi/sau utilizării;
ww) încărcarea termică a focarului - sarcina termică a focarului raportată la
volumul focarului (kW/m3);
zz) mărimea reglată a unei bucle - mărime (parametru tehnologic) de ieşire a procesului
în cadrul căruia acţionează bucla;
aaa) modernizare - ansamblu de activităţi de modificare şi/sau de extindere a
funcţiilor unui/unei sistem de automatizare/instalaţii de ardere în scopul măririi gradului
de eficienţă şi de siguranţă în funcţionare, realizate prin înlocuirea şi/sau adăugarea de
noi elemente în sistem/instalaţie, conform unui proiect avizat;
bbb) operarea sistemelor de automatizare (exploatarea sistemelor de
automatizare) - ansamblu de acţiuni (recepţionarea informaţiilor şi darea comenzilor)
efectuate de către personalul de deservire al echipamentului tehnologic prin intermediul
terminalelor sistemului de automatizare (afişaje, display-uri, casete de semnalizare,
butoane, tastaturi şi manete de comandă). Această operaţie se efectuează de către fochist;
ccc) operator responsabil cu supravegherea şi verificarea tehnică a
instalaţiilor - persoană fizică autorizată de ISCIR pentru supravegherea şi verificarea
tehnică a instalaţiilor care se supun prevederilor prescripţiilor tehnice;
ddd) organ de dozare - organ de modificare a secţiuni de trecere, dispus pe
circuitele de combustibil, aer de ardere sau fluid auxiliar;
eee) organ de închidere - organ de dozare care serveşte la închiderea şi
deschiderea secţiunii de trecere şi care, în unele cazuri, are şi rol de justare;
fff) organ de justare - organ de dozare fixat definitiv la prima punere în funcţiune a
arzătorului;
ggg) organ de reglare - organ de dozare care serveşte la modificarea debitului de
trecere în timpul funcţionării arzătorului;
hhh) persoană juridică - orice entitate constituită potrivit legii naţionale precum şi
cele constituite în temeiul dreptului altui stat membru sau reglementat de acesta,
indiferent
dacă acestea sunt considerate sau nu ca având personalitate juridică;
kkk) presiunea de alimentare cu combustibil - presiunea combustibilului la
intrarea în circuitul de combustibil aferent arzătorului;
lll) presiunea nominală de admisie a aerului de ardere - presiunea maximă a aerului
de ardere înaintea primului organ de dozare;
mmm) presiunea nominală din focar (pfn) - presiunea maximă din focar la care
arzătorul asigură un proces de ardere corespunzător desfăşurat în condiţii de siguranţă.
Pentru focare cu depresiune se consideră pfn = 0;
410
nnn) primul timp de siguranţă - durata de timp între cuplarea ventilului pilot de
gaze/ventilului de gaz de pornire, respectiv a ventilului principal de gaze, şi decuplarea
ventilului pilot de gaze/ventilului de gaz de pornire, respectiv a/ale ventilului/ventilelor
principal/principale când instalaţia de supraveghere a flăcării nu stabileşte prezenţa
flăcării. Dacă un automat de focar nu are un al doilea timp de siguranţă, primul timp de
siguranţă este denumit numai „timp de siguranţă”;
ooo) proces - ansamblu de transformări care au loc într-un cazan sau în alt
echipament tehnologic din centrala termică, caracterizat prin una sau mai multe mărimi
măsurate, pentru care se realizează o automatizare;
qqq) programator - aparat cu ajutorul căruia se realizează comenzile secvenţiale
necesare pornirii, funcţionării şi opririi arzătorului;
rrr) program de aprindere - perioada în care se pregăteşte şi se efectuează aprinderea
flăcării principale. Programul începe după preventilare şi se sfârşeşte odată cu terminarea
timpului de siguranţă la aprinderea flăcării principale;
sss) program de verificare a funcţiilor instalaţiei de ardere/sistemului de
automatizare - ansamblu de încercări, specificate într-o procedură elaborată de
producător sau de către proiectantul instalaţiei de ardere/sistemului de automatizare, care
se efectuează la punerea în funcţiune şi cu ocazia verificărilor periodice în scopul
evaluării capacităţii de funcţionare în condiţii de siguranţă a instalaţiei de
ardere/sistemului de automatizare şi a echipamentului tehnologic supravegheat;
ttt) protecţie - funcţie a sistemului de automatizare care se exercită în situaţie de
preavarie sau de avarie;
uuu) protecţie arzător - oprirea automată a alimentării cu combustibil în cazul
apariţiei unor situaţii periculoase la arzător sau la aparatul deservit de acesta;
vvv) punere în funcţiune - acţiunea care are loc în momentul primei utilizări a
unei/unui instalaţii/echipament;
www) putere termică (Pt) - cantitatea de căldură produsă de arzător în unitatea de
timp, exprimată în kW;
xxx) putere termică minimă (Ptmin) - cea mai mică putere termică a arzătorului la
care se asigură un proces de ardere corespunzător desfăşurat în condiţii de siguranţă;
yyy) putere termică nominală (Ptn) - puterea termică maximă a arzătorului care
asigură un proces de ardere corespunzător desfăşurat în condiţii de siguranţă;
zzz) regim de funcţionare - starea în care se găseşte arzătorul după apariţia
flăcării principale şi scurgerea timpului de siguranţă la aprindere şi până la dispariţia
flăcării;
aaaa) regim de verificare tehnică şi autorizare - totalitatea condiţiilor, cerinţelor,
examinărilor, încercărilor şi evaluărilor la care se supune, cu caracter obligatoriu, o/un
instalaţie/echipament pe parcursul proiectării, realizării şi utilizării, precum şi deciziile
luate în legătură cu aceasta în scopul de a se asigura funcţionarea în condiţii de siguranţă;
bbbb) regim stabilizat - situaţie în care se găseşte un proces atunci când mărimile de
411
perturbaţie rămân constante şi regimul tranzitoriu a încetat;
cccc) regim tranzitoriu - situaţie în care se găseşte un proces atunci când într-un
interval de timp de observaţie mărimea de ieşire manifestă modificări în raport cu
valoarea sau variaţia prestabilită a acesteia;
eeee) reglare - refacerea stării unui sistem tehnic ale cărui mărimi s-au modificat faţă
de condiţiile iniţiale sau realizarea valorilor mărimilor unui sistem tehnic care trebuie să
rămână constante în timpul funcţionării sistemului;
ffff) reglare arzător - modificarea puterii termice a arzătorului în funcţie de necesităţile
aparatului deservit de acesta şi în condiţiile menţinerii unei arderi corespunzătoare;
gggg) reglare continuă - reglarea fără discontinuităţi a puterii termice;
hhhh) reglare în trepte - reglarea discontinuă a puterii termice;
iiii) reglare modulară - mod de reglare în care modificarea puterii termice se face prin
intermediul unor aparate şi/sau dispozitive comandate de un organ detector (traductor) al
variaţiei unui parametru;
jjjj) regulator - aparat sau ansamblu de aparate care coordonează automat efectuarea
unui proces de reglare. În cazul în care toate elementele specifice din componenţa unei
bucle de reglare sunt reunite într-un singur dispozitiv complex, acesta este denumit
regulator direct (de exemplu: supape de siguranţă, regulatoare mecanice de combustibili
fluizi, regulatoare de nivel cu plutitor şi altele asemenea);
nnnn) sarcina termică a focarului - cantitatea de căldură produsă în focar
corespunzătoare fluxului masic al combustibilului introdus în focar înmulţit cu puterea
calorifică;
oooo) secţiunea de ardere - suprafaţa prin care combustibilul sau amestecul
combustibil-aer iese din arzător şi în planul căreia are loc aprinderea;
pppp) semnal de protecţie - semnal dat de unul dintre traductoarele unui sistem de
protecţie care determină declanşarea prin protecţie a echipamentului tehnologic;
qqqq) semnal “LIPSĂ FLACĂRĂ” - semnal de protecţie caracteristic cazanelor cu
instalaţii de ardere proprii şi care este emis de supraveghetorul de flacără în cazul
dispariţiei flăcării la arzătorul supravegheat în cazul întreruperii tensiunii de alimentare
sau a defectării supraveghetorului;
rrrr) semnalizare de avarie - semnalizare a situaţiei de avarie;
ssss) semnalizare preventivă - semnalizare a situaţiilor în care parametrii
supravegheaţi depăşesc limitele domeniilor de funcţionare normală;
tttt) semnalizare selectivă - caracteristică a sistemelor de semnalizare care permite
identificarea cauzei care a provocat activarea unui terminal de semnalizare colectivă;
uuuu) service - ansamblu de activităţi de specialitate pentru corectarea anomaliilor de
funcţionare a componentelor sistemului. Atunci când se efectuează preventiv este service
de întreţinere, iar atunci când se efectuează ca urmare a apariţiei unor deteriorări şi
defecte ale componentelor care au determinat scoaterea totală din funcţiune a sistemului,
activitatea este de tipul service de reparare. Lucrările se efectuează la faţa locului sau în
412
laboratoare/ateliere specializate, în conformitate cu manualele de service ale
producătorilor componentelor;
vvvv) sistem - structură ierarhizată care cuprinde aparate, organe de execuţie,
legăturile fizice dintre acestea şi logica aferentă pentru realizarea unei anumite funcţii. În
raport cu funcţia îndeplinită, sistemul poate fi de protecţie, de comandă, de semnalizare,
de reglare şi altele asemenea. Fiecare sistem, în structura sa ierarhizată, include alte
sisteme care sunt denumite circuite/canale sau bucle. Toate sistemele formează sistemul
de automatizare al echipamentului şi din acest punct de vedere pot fi denumite
„subsisteme”.
wwww) sistem de automatizare - ansamblul de elemente (aparate, mecanisme,
dispozitive, organe de execuţie, inclusiv legăturile dintre acestea) care echipează cazanele
şi instalaţiile termomecanice anexe din centralele termice în scopul realizării automate
sau semiautomate a unor funcţiuni de reglare, protecţie, comandă, măsurare şi
semnalizare în cadrul proceselor care se desfăşoară în centralele termice în limitele
circuitelor tehnologice de apă, abur, aer, combustibil şi gaze de ardere;
xxxx) situaţie de avarie - situaţie în care unul sau mai multe elemente ale
echipamentului tehnologic a/au fost avariat/avariate sau este/sunt în pericol de a fi
avariat/avariate;
yyyy) supraveghere şi deservire a sistemului de automatizare - ansamblu de
acţiuni şi lucrări de întreţinere curentă şi verificări periodice pentru menţinerea
componentelor în stare bună de funcţionare;
zzzz) supraveghetor de flacără - aparat care sesizează starea de existenţă a flăcării
unui arzător şi care în cazul dispariţiei flăcării emite semnalul „LIPSĂ FLACĂRĂ”;
aaaaa) timp de postventilare - timpul de ventilare prevăzut după întreruperea
funcţionării arzătorului;
bbbbb) timp de preventilare - intervalul de timp revăzut înaintea programului de
aprindere în care o anumită cantitate de aer este trecută prin circuitul de gaze de ardere al
cazanului sau al aparatului deservit de arzător în scopul evacuării eventualelor amestecuri
explozibile acumulate în acest circuit;
ccccc) timp de răspuns la dispariţia flăcării - intervalul de timp între dispariţia flăcării şi
emiterea semnalului „LIPSĂ FLACĂRĂ”;
ddddd) timp de siguranţă - timpul de siguranţă care începe cu deschiderea accesului
combustibilului spre focar în cadrul programului de aprindere şi până la prima percepţie a
flăcării de către supraveghetorul de flacără;
eeeee) timpul total de închidere - durata de timp începând cu semnalul de stingere a
flăcării şi până la închiderea ventilelor de închidere a gazului la arzătorul principal;
fffff) verificare tehnică - totalitatea examinărilor şi/sau încercărilor ce se realizează,
în baza documentaţiei tehnice aplicabile unei/unui instalaţii/echipament şi prevederilor
prescripţiilor tehnice, în scopul evaluării măsurii în care instalaţia/echipamentul satisface
cerinţele de funcţionare în condiţii de siguranţă;
413
ggggg) verificare tehnică periodică - activitate desfăşurată la intervale prestabilite
care cuprinde ansamblul de operaţii şi încercări specifice menite să constate starea de
funcţionare a sistemului. Verificarea tehnică periodică a funcţionării corecte a
componentelor individuale din sistemele de protecţie, în timpul exploatării
echipamentelor, se poate face manual sau automat;
hhhhh) volum de schimb - volumul circuitului de gaze de ardere al aparatului deservit
de arzător (focarul şi canalele de gaze de ardere);
iiiii) utilizator - persoana fizică sau juridică ce are în folosinţă o/un instalaţie/echipament.
a) ASI - Automatist pentru supraveghere şi întreţinere;
c) RADTA - Personal tehnic de specialitate, responsabil cu avizarea documentaţiei
tehnice de automatizare;
414

Suport Curs RSL IMSP August

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Suport Curs RSL IMSP August

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Prezentul suport de curs este întocmit în conformitate cu cerinţele Ordinului

nr. 465/2009, emis de către Inspectorul de Stat Şef al ISCIR România.

Temele conţinute sunt următoarele:

1. Legislaţie, standarde, normative specifice activităţii de RSL-IMSP (la instalaţii

Lucrări de fabricare/instalare/montare/modificare/reparare la:

1. Sisteme şi componente care reţin presiunea

1. Aplicaţii tehnice, studii de caz.

Nr. Tema Mod de Nr. Ore Persoana

III. Aplicaţii practice, studii de caz. Prelegere 4 Formator

Legea nr. 64/2008 privind funcţionarea în condiţii de siguranţă a instalaţiilor sub

Legea nr. 64/2008 privind funcţionarea în condiţii de siguranţă a instalaţiilor sub

Legea nr. 64 din 21.03.2008 privind funcţionarea în condiţii de siguranţă a instalaţiilor

Instalaţii şi echipamente exceptate de la prevederile prezentei legi

1. Recipientele pentru aer aferente instalaţiilor şi echipamentelor de frânare, basculare

Instalaţii sub presiune şi instalaţii de ridicat clasice, aparate consumatoare de

1. Cazane pentru abur, pentru apă caldă sau fierbinte

Ordin Nr. 465/2009 privind aprobarea Metodologiei de atestare a personalului

ANTETUL ISCIR .......... Nr. înregistrare ..../....

Având în vedere Cererea dumneavoastră nr. ............/.................., înregistrată la ISCIR

Inspector de stat şef,

Inspector de stat şef,

Data eliberării: ................

Antet persoană juridică

Domnul/Doamna ...................... a participat în perioada ............ la un program de instruire pentru

Inspector de stat şef,

Data eliberării: ................

Atestat eliberat de către ISCIR

Valabilitatea atestatului este de 2 (doi) ani de la data eliberării/prelungirii valabilităţii.

Funcţiile şi atribuţiile ISCIR sunt reglementate şi actualizate prin ultimele

Legislaţia referitoare la introducerea pe piaţă a instalaţiilor/echipamentelor din

Condiţii de introducere pe piaţă

Hotărârea Guvernului nr. 454/2003 privind stabilirea condiţiilor de introducere pe

Definirea unor termeni

Hotărârea Guvernului nr. 941/2003 privind stabilirea condiţiilor de introducere pe

Hotărârea Guvernului nr. 584/2004 privind stabilirea condiţiilor de introducere pe

Domeniu de aplicare şi definiţii

Condiţii de introducere pe piaţă

Declaraţia de conformitate trebuie să cuprindă:

Hotărârea Guvernului nr. 1029/2008 privind condiţiile introducerii pe piaţă a

Prescripţia Tehnică A1 – 2010 – Aparate de încălzit alimentate cu

Art. 3 (1) Prevederile prezentei prescripţii tehnice se aplică la:

Art. 4 Prevederile prezentei prescripţii tehnice se aplică şi la cazanele cu puteri nominale

Art. 9 (1) Instalarea aparatelor se efectuează sub supravegherea RSL, cu respectarea

Art. 11 Se admite funcţionarea următoarelor tipuri de aparate:

Art. 15 La punerea în funcţiune a aparatelor se respectă instrucţiunile aplicabile elaborate

Art. 16 În vederea repunerii în funcţiune sau admiterea funcţionării aparatelor vechi se

Art. 17 (1) Punerea/repunerea în funcţiune şi admiterea funcţionării se finalizează prin:

Art. 20 (1) În cazul aparatelor cu puteri nominale 70 kW ≤ P ≤ 400 kW, a cazanelor de

Art. 21 (1) Verificarea tehnică periodică a aparatelor se efectuează la un interval de 2 ani

Art. 22 Livretul aparatului se completează de către RVT.

Art. 24 Aparatele verificate tehnic se înregistrează de către RVT care a efectuat

Art. 25 (1) Repararea şi întreţinerea aparatelor se efectuează de către producătorul

Art. 26 Repararea şi întreţinerea aparatelor se efectuează sub supravegherea RSL, cu

Art. 27 Înlocuirea dispozitivelor de siguranţă, de control şi de reglare se face numai cu

Art. 31 Toate lucrările de reparare efectuate se consemnează în registrul de evidenţă a

Art. 33 Toate verificările efectuate se consemnează de către RVT în livretul aparatului.

Art. 34 (1) Scoaterea din uz a aparatelor reprezintă voinţa deţinătorilor şi se face cu

Art. 35 (1) ISCIR atestă următorul personal tehnic de specialitate nominalizat în

Art. 36 Metodologia de atestare/autorizare/actualizare/extindere a domeniului de

Art. 38 Deţinătorii/utilizatorii aparatelor precum şi persoanele juridice autorizate, trebuie

Art. 39 Deţinătorul/utilizatorul de aparate are următoarele obligaţii şi responsabilităţi:

Art. 40 Deţinătorul/utilizatorul este responsabil pentru eventualele avarii sau accidente

Art. 41 În cazul transferului dreptului de proprietate asupra aparatului deţinătorul este