Curs RTS

S.C. ARTOPROD S.R.
L
Rm.Valcea, Ale. Parteneriatului, nr.12 , Tel: 0250/736527; 0744/147345; fax:0250/736528
Web: www.artoprod.ro; e-mail : office@artoprod.ro ; artoprodsrl@yahoo.com
Regim chimic la cazane ; Laboratoare Chimice si Bacteriologie; Avize-autorizatii mediu; Studii impact; Bilanturi de mediu; Cursuri de calificare, Cursuri de
absolvire, Cursuri de calificare si autorizare ISCIR;
=============================================================================================================
SUPORT DE CURS
PENTRU ATESTAREA RESPONSABILILOR
TEHNICI CU SUDURA (RTS)
LA INSTALAŢII SUB PRESIUNE ŞI
LA INSTALAŢII DE RIDICAT
1
S.C. ARTOPROD S.R.L
=============================================================================================================
Prezentul suport de curs este întocmit în conformitate cu cerinţele Ordinului Inspectorului
de Stat Şef al ISCIR nr. 165/2011, cu modificările şi completările ulterioare.
Temele conţinute sunt următoarele:
Legislaţie, standarde, normative specifice activităţii
Atribuţii şi responsabilităţi specifice activităţii conform prevederilor prescripţiilor tehnice

aplicabile
Materiale utilizate la executarea operaţiilor de sudare în cadrul operaţiilor de montare şi reparare a

instalaţiilor/echipamentelor
Condiţii tehnice privind realizarea îmbinărilor sudate la montarea şi repararea

instalaţiilor/echipamentelor
Examinări nedistructive şi distructive ale îmbinărilor sudate
Întocmirea documentaţiilor tehnice
Aplicaţii practice, studii de caz
2
S.C. ARTOPROD S.R.L
=============================================================================================================
Legislaţie referitoare la organizarea şi funcţionarea ISCIR
Legea nr. 64 din 2008, republicată privind funcţionarea în condiţii de siguranţă a instalaţiilor sub
presiune, instalaţiilor de ridicat şi a aparatelor consumatoare de combustibil, cu modificările și
completările ulterioare
Legea stabileste:
a. cadrul legal pentru funcţionarea în condiţii de siguranţă a instalaţiilor sub presiune, instalaţiilor
de ridicat şi a aparatelor consumatoare de combustibil.
b. Sunt exceptate de la prevederile legii instalaţiile şi echipamentele prevăzute în anexa nr. 1.
Condiţiile de funcţionare în siguranţă a acestor instalaţii şi echipamente se reglementează prin legi
specifice.
În scopul funcţionării în condiţii de siguranţă, instalaţiile sub presiune şi instalaţiile de ridicat
clasice, aparatele consumatoare de combustibil şi componentele acestora, precum şi instalaţiile sub
presiune, instalaţiile de ridicat, unele instalaţii din cadrul obiectivelor nucleare, precum şi componentele
acestora, se supun regimului de autorizare şi de verificare tehnică, potrivit prevederilor acestei legi.
Legea defineste Inspecţia de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune şi Instalaţiilor de
Ridicat, denumită în continuare ISCIR ca organ de specialitate al administraţiei centrale, cu personalitate
juridică, responsabil în numele statului pentru asigurarea măsurilor de funcţionare în condiţii de siguranţă
a instalaţiilor şi echipamentelor prevăzute în anexele nr. 2 şi 3, denumite în continuare
instalaţii/echipamente.
In scopul functionarii in conditii de siguranta, instalaţiile sub presiune si instalaţiile de ridicat
clasice, aparatele consumatoare de combustibil si componentele acestora, prevazute in anexa nr. 2, precum
si instalaţiile sub presiune, instalaţiile de ridicat, unele instalaţii din cadrul obiectivelor nucleare, precum si
componentele acestora, prevazute in anexa nr. 3, se supun regimului de autorizare si de verificare tehnica,
potrivit prevederilor legii.
Introducerea pe piata, punerea in functiune si/sau utilizarea instalaţiilor si echipamentelor
prevazute la art. 2 sunt admise numai in conditiile stabilite de lege.
In situatia in care instalaţiile si echipamentele prevazute la art. 2 sunt reglementate prin directive
europene, acestea se supun regimului de autorizare si verificare tehnica daca prin aceasta cerinta nu se
aduce atingere directivelor europene aplicabile, transpuse prin reglementari tehnice.
ISCIR exercita urmatoarele funcţii:
a) de autoritate in domeniul instalaţiilor/echipamentelor, care asigură controlul respectării prevederilor
referitoare la condiţiile de introducere pe piaţă şi punere în funcţiune a instalaţiilor/echipamentelor,
precum şi urmărirea şi controlul regimului de autorizare şi verificarea tehnica a
instalaţiilor/echipamentelor;
b) de reglementare, prin care se asigura elaborarea documentelor cu caracter normativ pentru domeniul
sau de activitate.
3
S.C. ARTOPROD S.R.L
=============================================================================================================
Legea stabileşte următorii termeni:

a) accident - evenimentul fortuit, care intrerupe functionarea normala a unei/unui instalaţii/echipament,
provocand avarii si/sau afectand viata sau sanatatea oamenilor ori mediul;
b) autorizare - activitatea de evaluare si atestare, efectuata de catre ISCIR, a competentei si capabilitatii
unei persoane fizice sau juridice de a desfasura una dintre activităţile prevăzute în prezenta lege la art. 8
alin. (1);
c) aviz obligatoriu de instalare - acordul emis de ISCIR pentru detinatorii/utilizatorii de
instalaţii/echipamente, dupa caz, stabilit prin hotarare a Guvernului conform prevederilor art. 4 alin. (4),
ca urmare a verificarii conditiilor de montare/instalare conform prescriptiilor tehnice, pe baza caruia pot
incepe lucrarile de montare/instalare;
"d) autorizare a functionarii - acordul emis de ISCIR pentru detinatorii/utilizatorii de
instalaţii/echipamente, dupa caz, stabilit prin hotarare a Guvernului conform prevederilor art. 4 alin. (4),
in scopul atestarii faptului ca o/un instalaţie/echipament îndeplineşte toate conditiile si cerintele pentru a
fi pusa/pus in functiune in conditii de siguranta;"
e) construire - activitatea de imbinare a componentelor unei/unui instalaţii/echipament, realizata
conform documentatiei tehnice aferente acesteia;
f) detinator - persoana fizica sau juridica ce detine cu orice titlu o instalaţie/echipament in exploatare;
g) documentatie tehnica - totalitatea documentelor si instructiunilor elaborate, conform prevederilor
prescriptiilor tehnice, de catre producator pentru construirea, montarea, instalarea, punerea in functiune,
realizarea reviziilor, reparatiilor si/sau pentru intretinerea instalaţiilor/echipamentelor sau, respectiv,
totalitatea documentelor intocmite de catre persoanele fizice ori juridice autorizate pentru efectuarea
acestor activitati in vederea realizarii sarcinilor specifice ce le revin; documentatia tehnica include, dupa
caz, descrierea generala a instalaţiei/echipamentului, proiectele de executie, procesul de fabricatie,
schemele si circuitele pentru componentele instalaţiilor/echipamentelor, descrieri si explicatii necesare
pentru intelegerea acestor desene si scheme, rezultatele calculelor de proiectare, rapoartele incercarilor si
examinarilor si altele asemenea;
i) expertiza tehnica - investigatia/examinarea cu caracter tehnic a unei/unui instalaţii/echipament;
j) instalare - activitatea de fixare/amplasare a unei/unui instalaţii/echipament la locul utilizarii si/sau de
conectare a acesteia/acestuia la alte instalaţii sau echipamente, in vederea asigurarii conditiilor de
functionare;
k) introducere pe piata - actiunea de a face disponibila/disponibil, pentru prima data, contra cost sau
gratuit, o/un instalaţie/echipament in vederea distribuirii si/sau utilizarii;
l) intretinere - totalitatea operatiunilor prin care se asigura mentinerea instalaţiei/echipamentului in
parametrii de functionare in conditii de siguranta;
m) montare - activitatea de imbinare a componentelor unei/unui instalaţii/echipament, conform
documentatiei tehnice, in vederea functionarii acesteia/acestuia;
4
S.C. ARTOPROD S.R.L
=============================================================================================================
n) omologare - totalitatea activitatilor desfasurate de catre o comisie, in legatura cu un anumit tip de
instalaţie/echipament, identificat corespunzator, in scopul determinarii parametrilor reali de performanta si
siguranta in functionare, in vederea atestarii indeplinirii conditiilor/cerintelor aplicabile;
o) prescriptie tehnica - norma tehnica elaborata de catre ISCIR si aprobata prin ordin al ministrului
economiei si finantelor, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, care contine, pentru domenii
clar definite, conditii si cerinte tehnice referitoare la instalaţii/echipamente si la activitati specifice
domeniului de activitate, prevazute la art. 8 alin. (1), ce se realizeaza in legatura cu acestea, in vederea
introducerii pe piata, punerii in functiune si utilizarii instalaţiilor/echipamentelor respective in conditii de
siguranta in functionare;
p) producator - persoana fizica sau juridica, responsabila pentru proiectarea si/sau realizarea unei/unui
instalaţii/echipament in scopul introducerii pe piata si/sau al punerii in functiune, in numele sau, precum si
orice persoana fizica sau juridica, care construieste, monteaza, instaleaza, ambaleaza sau eticheteaza o/un
instalaţie/echipament in vederea introducerii pe piata si/sau punerii in functiune sub nume propriu;
q) punere in functiune - actiunea care are loc in momentul primei utilizari a unei/unui
instalaţii/echipament;
r) regim de autorizare si verificare tehnica - totalitatea conditiilor, cerintelor, examinarilor, incercarilor
si/sau evaluarilor la care este supusa/supus, cu caracter obligatoriu, o/un instalaţie/echipament, pe
parcursul realizarii si utilizarii, precum si deciziile luate in legatura cu aceasta/acesta, in scopul de a se
asigura functionarea in conditii de siguranta, conform prescriptiilor tehnice;
s) reparare - ansamblul de lucrari si operatiuni ce se executa prin inlaturarea
neconformitatilor/defectiunilor constatate la o/un instalaţie/echipament, in scopul aducerii
acesteia/acestuia la parametrii initiali sau la alti parametri care asigura functionarea in conditii de
siguranta a acesteia, conform prescriptiilor tehnice;
u) revizie - activitatea, de regula planificata, ce consta in ansamblul operatiunilor ce se executa asupra
unei/unui instalaţii/echipament in scopul reglarii sau inlocuirii pieselor si aparatelor inglobate de
aceasta/acesta, conform prescriptiilor tehnice;
v) utilizator - persoana fizica sau juridica ce are in folosinta o/un instalaţie/echipament.
"w) verificare tehnica - ansamblul examinarilor si incercarilor efectuate in vederea autorizarii
functionarii instalaţiilor/echipamentelor ori realizate in timpul activitatilor de montare, instalare,
reparare sau revizie a instalaţiilor/echipamentelor, in conformitate cu cerintele din documentatiile
tehnice si/sau prevederile prescriptiilor tehnice;
x) verificare tehnica in utilizare - totalitatea examinarilor si incercarilor efectuate la o/un
instalaţie/echipament periodic si ori de cate ori se modifica configuratia acesteia/acestuia in baza careia
s- a acordat autorizarea functionarii, in scopul asigurarii conditiilor de functionare in siguranta."
...................................
De asemenea, legea stabileşte că "se admit introducerea pe piata si/sau punerea in functiune a
instalaţiilor/echipamentelor care indeplinesc urmatoarele conditii, dupa caz:
5
S.C. ARTOPROD S.R.L
=============================================================================================================
a) sunt respectate conditiile si cerintele de functionare in conditii de siguranta;
b) sunt omologate;
c) sunt puse la dispozitia utilizatorilor, de catre producatori, instructiuni tehnice pentru utilizarea
instalaţiilor/echipamentelor in conditii normale, pentru intretinerea, realizarea reviziilor si a reparatiilor
instalaţiilor/echipamentelor, precum si, dupa caz, pentru pregatirea personalului de deservire;
d) au autorizarea functionarii emisa conform prevederilor prescriptiilor tehnice aplicabile;
e) exista, pentru utilizare, la fiecare loc de munca, instructiuni tehnice pentru utilizare in conditii
normale, precum si documente cuprinzand masurile ce trebuie luate in caz de avarii, intreruperi si
dereglari ale instalaţiei/echipamentului sau ale proceselor in care aceasta/acesta este inglobata/inglobat;
f) exista, pentru utilizare, personal de deservire autorizat."
Se admite mentinerea in utilizare numai a acelor instalaţii/echipamente care respecta conditiile prevazute
la art. 6 lit. a), d), e) si f), care sunt supuse verificarilor tehnice in utilizare si care sunt reparate,
intretinute si supuse la revizii potrivit prevederilor prescriptiilor tehnice si prezentei legi."
Rezultatele verificarilor tehnice realizate pe parcursul activitatilor prevazute la alin. (1) trebuie sa
ateste existenta conditiilor de functionare in siguranta a instalaţiilor/echipamentelor la data efectuarii
verificarilor.
Activitatile de construire, montare, instalare, punere in functiune si control nedistructiv, cele ce
privesc supravegherea tehnica si, dupa caz, verificarile tehnice in vederea autorizarii functionarii si
verificarile tehnice in utilizare, precum si reviziile, reparatiile, lucrarile de intretinere, operatiunile de
sudare si deservire a instalaţiilor/echipamentelor se realizeaza de catre persoane fizice sau juridice
autorizate, in conditiile stabilite de prescriptiile tehnice si prezenta lege."
Producatorii care presteaza activitati de construire, montare, instalare, punere in functiune, revizie,
reparatii si lucrari de intretinere pentru instalaţiile/echipamentele realizate de catre ei fac exceptie de la
cerinta de autorizare prevazuta la alin. (1).
Activitatile persoanelor autorizate, prevazute la alin. (1), se realizeaza in limita competentelor si
responsabilitatilor stabilite prin documentul de autorizare.
"Verificarile tehnice in vederea autorizarii functionarii si verificarile tehnice in utilizare pentru
instalaţiile si echipamentele prevazute in anexa nr. 3 se efectueaza de catre ISCIR.
Verificarile tehnice in vederea autorizarii functionarii si verificarile tehnice in utilizare pentru
instalaţiile si echipamentele prevazute in anexa nr. 2 se realizeaza de catre persoane fizice si juridice
autorizate in acest scop.
Responsabilitatile privind realizarea verificarilor tehnice in vederea autorizarii functionarii si a
verificarilor tehnice in utilizare, precum si corectitudinea rezultatelor aferente obtinute revin ISCIR sau
persoanelor autorizate prevazute la alin. (2), dupa caz."
6
S.C. ARTOPROD S.R.L
=============================================================================================================
Obligatiile si responsabilitatile producătorilor
Producatorii, cu exceptia celor care realizeaza instalaţii/echipamente conform reglementarilor
tehnice ce transpun directive europene care au prevederi specifice, inainte de introducerea pe piata si/sau
punerea in functiune a acestora, au urmatoarele obligatii si responsabilitati:
a) sa se asigure ca instalaţia/echipamentul se realizeaza cu respectarea cerintelor de functionare in conditii
de siguranta, prevazute in prescriptiile tehnice aplicabile;
b) sa intocmeasca documentaţia tehnică prevazută de prescriptiile tehnice si sa stabileasca prin aceasta
inclusiv examinarile si incercarile ce trebuie efectuate pe parcursul construirii, montarii si instalarii, in
scopul verificarii parametrilor de functionare in conditii de siguranta a instalaţiei/echipamentului;
c) sa elaboreze instructiuni tehnice pentru montarea, instalarea, utilizarea in conditii normale, intretinerea,
realizarea reviziilor si repararea instalaţiei/echipamentului, documente cuprinzand masurile ce trebuie
luate in caz de avarii, intreruperi si dereglari ale instalaţiei/echipamentului sau ale proceselor, precum si
instructiuni pentru pregatirea personalului de deservire a acesteia/acestuia, atunci cand prescriptiile
tehnice prevad aceasta cerinta;
d) sa realizeze sau, dupa caz, sa asigure realizarea construirii si/sau a montarii instalaţiei/echipamentului
cu respectarea prevederilor art. 8 si ale prescriptiilor tehnice;
e) sa solicite si sa obtina omologarea instalaţiei/echipamentului;
f) sa asigure si sa foloseasca la construirea si la montarea instalaţiilor/echipamentelor, atunci cand
prescriptiile tehnice impun, tehnologii de sudare stabilite prin proceduri de sudare aprobate de catre
ISCIR, sudori autorizati ISCIR, precum si personal autorizat ISCIR, care executa examinari prin mijloace
sau metode nedistructive;
g) sa puna la dispozitia utilizatorilor documentele si instructiunile din documentatia tehnica stabilite in
conformitate cu prescriptiile tehnice aplicabile, precum si instructiunile tehnice prevazute la lit. c).
Producatorii care realizeaza instalaţii/echipamente din categoria celor prevazute la art. 3 alin. (2) au
obligatiile si responsabilitatile prevazute in reglementarile tehnice ce transpun directivele europene care
stabilesc conditiile de introducere pe piata si/sau punere in functiune pentru instalaţiile/echipamentele
respective.
Obligatiile si responsabilitatile persoanelor fizice sau juridice autorizate
Persoanele fizice sau juridice autorizate conform prevederilor legii au urmatoarele obligatii si
responsabilitati, dupa caz:
a) sa presteze activitatile pentru care au fost autorizate, in limita competentelor si in conditiile pentru care
sunt autorizate;
c) sa foloseasca in lucrarile aferente activitatilor pentru care au fost autorizate, potrivit prevederilor
prescriptiilor tehnice, tehnologii de sudare stabilite prin proceduri de sudare aprobate de ISCIR, sudori
autorizati ISCIR, precum si personal autorizat ISCIR, care executa examinari prin mijloace sau metode
nedistructive;
7
S.C. ARTOPROD S.R.L
=============================================================================================================
d) sa intocmeasca documentatia prevazuta de prescriptiile tehnice si sa o puna la dispozitia
detinatorului/utilizatorului odata cu predarea/receptia instalaţiei/echipamentului;
"e) sa informeze producatorul sau detinatorul/utilizatorul despre neconformitatile constatate;
f) sa asigure realizarea activitatilor pentru care au fost autorizate, conform prescriptiilor si documentatiei
tehnice;".
g) sa monteze si/sau sa instaleze instalaţii/echipamente numai daca este emis si se respecta avizul
obligatoriu de instalare.
h) sa informeze de indata ISCIR despre situatiile in care instalaţiile nu mai respecta conditiile de
autorizare, precum si despre existenta unui pericol iminent la acestea."
Obligatiile si responsabilitatile detinatorilor/utilizatorilor de instalaţii/echipamente
Persoana fizica sau juridica ce detine/utilizeaza o instalaţie/echipament are urmatoarele obligatii si
responsabilitati conform prescriptiilor tehnice:
"a) sa solicite si sa obtina avizul obligatoriu de instalare, dupa caz;
b) sa solicite si sa obtina autorizarea functionarii;
c) sa ia masurile necesare si sa se asigure ca instalaţia/echipamentul este utilizata/utilizat in conditii de
siguranta, prin efectuarea reviziilor, reparatiilor, intretinerii de catre persoane autorizate, conform
documentatiilor si prescriptiilor tehnice;".
d) sa asigure existenta, la fiecare loc de munca, a instructiunilor tehnice specifice pentru utilizarea in
conditii normale a instalaţiei/echipamentului si a documentelor cuprinzand masurile ce trebuie luate in caz
de avarii, intreruperi si dereglari ale instalaţiei/echipamentului sau ale proceselor in care aceasta/acesta
este inglobata/inglobat;
e) sa foloseasca pentru utilizarea instalaţiei/echipamentului numai personal de deservire autorizat;
f) sa asigure supravegherea si verificarea tehnica in utilizare a instalaţiilor/echipamentelor.
“Persoana fizica sau juridica ce detine/utilizeaza instalaţiile/echipamentele prevazute in anexa nr.
2 pct. 1- 4 si 9 si in anexa nr. 3 pct. 1- 3 si 8 are obligatia sa le inregistreze la ISCIR, sa tina evidenta
centralizata a acestora si sa comunice la ISCIR orice modificare intervenita in situatia tehnica sau
juridica a acestora, in conformitate cu prevederile prescriptiilor tehnice.
Persoana fizica sau juridica ce detine/utilizeaza instalaţiile/echipamentele prevazute la alin. (1)
are obligatia sa asigure un operator autorizat, responsabil cu supravegherea tehnica a
instalaţiilor/echipamentelor, denumit RSVTI, conform prescriptiilor tehnice."
Accidente, forta majora sau pericol iminent
Persoana fizica sau juridica ce detine/utilizeaza instalaţii/echipamente din domeniul reglementat de
ISCIR are obligatia, in cazul producerii oricarui accident la acestea, de a opri din functionare
instalaţiile/echipamentele si de a anunta de indata ISCIR despre producerea evenimentului.
8
S.C. ARTOPROD S.R.L
=============================================================================================================
In cazuri justificate, de forta majora sau de pericol iminent, accesul reprezentantilor ISCIR se
poate efectua indiferent de zi/ora si neconditionat de participarea unui delegat din partea
detinatorului/utilizatorului. In aceste cazuri reprezentantii ISCIR pot dispune oprirea din functiune sau
impiedicarea punerii in functiune a instalaţiei/echipamentului prin aplicarea de sigilii, dupa caz.
In cazurile in care reprezentantii ISCIR sunt impiedicati sa patrunda in locurile unde sunt
amplasate/detinute instalaţiile/echipamentele, acestia pot solicita sprijinul ofiterilor si agentilor din cadrul
Ministerului Internelor si Reformei Administrative, care actioneaza in conformitate cu prevederile legale
incidente.
In aplicarea prevederilor prezentei legi, ISCIR, prin reprezentantii sai, are dreptul:
a) sa solicite informatii si documente de la persoanele fizice sau juridice ce construiesc, monteaza,
instaleaza, pun in functiune, repara, intretin, asigura realizarea reviziilor, detin, utilizeaza si/sau
comercializeaza instalaţii/echipamente;
b) de acces, cu scopul efectuarii controalelor prevazute la art. 4 alin. (2), la sediul si/sau in locul in care isi
desfasoara activitatea persoanele fizice sau juridice ce construiesc, monteaza, instaleaza, pun in functiune,
repara, asigura realizarea reviziilor, intretin, comercializeaza, detin si/sau utilizeaza instalaţii/echipamente,
precum si in locurile in care sunt utilizate instalaţii/echipamente, indiferent de forma de detinere a
acestora.
Persoanele ce detin/utilizeaza instalaţii/echipamente, precum si cele care desfasoara activitatile sub
incidenţa ISCIR au obligatia sa permita accesul si sa puna la dispozitia reprezentantilor ISCIR informatiile
si documentele referitoare la instalaţii/echipamente, pe care acestia le solicita.
"In situatia in care pentru anchetarea cauzelor producerii unui accident trebuie sa participe si
reprezentanti ai altor autoritati, acestia au obligatia sa nu modifice starea de fapt a
instalaţiei/echipamentului avariate/avariat si sa conserve locul pana la sosirea reprezentantilor ISCIR,
cand este cazul."
..........................................................
De asemenea, legea prevede la cap. 6 “Infracţiuni şi contravenţii” sancţiuni pentru încălcarea prevederilor
legii.
Având în vedere prevederile Legii nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind
Codul penal, se modifică și se completează Legea nr. 64/2008, republicată, privind funcţionarea în condiţii
de siguranţă a instalaţiilor sub presiune, instalaţiilor de ridicat şi a aparatelor consumatoare de
combustibil, după cum urmează:
ART. 21
Menţinerea sau repunerea în funcţionare a instalaţiilor ori echipamentelor, după ce a fost oprită sau
interzisă funcţionarea acestora, prin proces-verbal încheiat de către inspectorii de specialitate din cadrul
ISCIR, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani ori cu amendă.
ART. 22
9
S.C. ARTOPROD S.R.L
=============================================================================================================
(1) Efectuarea fără autorizaţie a activităţilor privitoare la instalarea, construcţia sau montajul instalaţiilor
ori echipamentelor constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.
(2) Efectuarea fără autorizaţie a activităţilor privitoare la punerea în funcţiune, exploatarea sau
modificarea instalaţiilor ori echipamentelor constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 2 ani
la 7 ani şi interzicerea unor drepturi.
(3) Tentativa se pedepseşte.
ART. 23
(1) Scoaterea neautorizată din funcţiune, în totalitate sau în parte, a dispozitivelor de siguranţă şi control
instalate în condiţiile legii la instalaţii/echipamente, fără a avea motive ce decurg din cerinţele de
securitate nucleară sau de radioprotecţie, dacă fapta nu constituie o infracţiune mai gravă, se pedepseşte cu
închisoare de la 6 luni la 3 ani.
(2) Dacă fapta prevăzută la alin. (1) este săvârşită din culpă, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la un
an sau cu amendă de la 20.000 lei la 60.000 lei.
De asemenea, pentru incalcarea prevederilor legii sunt prevazute sanctiuni si contravenţii.
..........................................................
ANEXA Nr. 1 - Instalaţii si echipamente exceptate de la prevederile legii
1. Recipientele pentru aer aferente instalaţiilor si echipamentelor de franare, basculare si semnalizare,
montate pe autovehicule
2. Instalaţiile si echipamentele sub presiune, instalaţiile si echipamentele de ridicat montate pe nave
3. Conductele de gaze naturale de alimentare din amonte, conductele apartinand Sistemului national de
transport al gazelor naturale, precum si cele apartinand sistemelor de distributie si instalaţiilor de utilizare
a gazelor naturale
ANEXA Nr. 2 - Instalaţii sub presiune si instalaţii de ridicat clasice, aparate consumatoare de
combustibil si componente ale acestora care se supun regimului de verificări tehnice periodice
1. Cazane pentru abur, pentru apa calda sau fierbinte
2. Echipamente sub presiune mai mare de 0,5 bari
3. Recipiente simple sub presiune mai mare de 0,5 bari
4. Macarale, ascensoare, elevatoare, instalaţii de transport pe cablu, instalaţii de ridicat pe plan inclinat,
poduri rulante si alte mecanisme de ridicat
5. Aparate de incalzit alimentate cu combustibil solid, lichid sau gazos
6. Arzatoare cu combustibil lichid sau gazos
7. Accesorii de securitate pentru instalaţiile, echipamentele si aparatele prevazute la pct. 1 si 3- 6
8. Aparatura si instalaţii de automatizare aferente instalaţiilor si echipamentelor prevazute la pct. 1- 7
9. Instalaţii si echipamente destinate, montate si utilizate in cadrul parcurilor de distractii
10
S.C. ARTOPROD S.R.L
=============================================================================================================
ANEXA Nr. 3 - Instalaţii sub presiune, instalaţii de ridicat si unele instalaţii din cadrul obiectivelor
nucleare, precum si componente ale acestora care se verifică de către ISCIR
1. Generatoare si cazane de abur, de apa calda sau fierbinte, inclusiv corpul reactorului
2. Echipamente sub presiune mai mare de 0,5 bari
3. Recipiente simple sub presiune mai mare de 0,5 bari
4. Conducte pentru lichide, vapori si gaze tehnice uscate sau umede
5. Suporturi ale elementelor sub presiune
6. Armaturi
7. Pompe
8. Macarale, ascensoare, elevatoare, poduri rulante si alte mecanisme de ridicat
9. Accesorii de securitate pentru instalaţiile si echipamentele prevazute la pct. 1, 3, 4 si 8.
Reproducem mai jos prevederile art. II din Ordonanţa Guvernului nr. 22/2010 pentru modificarea şi
completarea Legii nr. 64/2008 privind funcţionarea în condiţii de siguranţă a instalaţiilor sub presiune,
instalaţiilor de ridicat şi a aparatelor consumatoare de combustibil, aprobată cu modificări şi completări
prin Legea nr. 93/2011, care nu sunt încorporate în forma republicată a Legii nr. 64/2008 şi care se aplică,
în continuare, ca dispoziţii proprii ale actului modificator:
"ART. II (1) Până la autorizarea persoanelor fizice şi juridice prevăzute la art. 9 alin. (2) din Legea nr.
64/2008, cu modificările şi completările ulterioare, verificările tehnice în vederea autorizării funcţionării şi
verificările tehnice în utilizare la instalaţiile şi echipamentele prevăzute în anexa nr. 2 la această lege se
efectuează de către Compania Naţională pentru Controlul Cazanelor, Instalaţiilor de Ridicat şi
Recipientelor sub Presiune - S.A., denumită în continuare CNCIR, societate comercială pe acţiuni, de
interes strategic naţional, cu acţionar unic statul român, care funcţionează sub autoritatea Ministerului
Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, înfiinţată ca urmare a reorganizării prin divizare a
Inspecţiei de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune şi Instalaţiilor de Ridicat,
denumită în continuare ISCIR.
(1^1) CNCIR nu îşi poate schimba structura acţionariatului până la împlinirea termenului prevăzut la alin.
(4). (1^2) Tarifele percepute pentru activităţile cu caracter specific prestate de CNCIR se propun de către
Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, se avizează de către Ministerul Finanţelor
Publice şi se aprobă prin hotărâre a Guvernului.
(2) În termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe, Guvernul va aproba prin
hotărâre*) înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea CNCIR, precum şi modificarea şi completarea Hotărârii
Guvernului nr. 1.340/2001 privind organizarea şi funcţionarea Inspecţiei de Stat pentru Controlul
Cazanelor, Recipientelor sub Presiune şi Instalaţiilor de Ridicat, cu modificările şi completările ulterioare.
11
S.C. ARTOPROD S.R.L
=============================================================================================================
(3) Până la data înfiinţării CNCIR verificările tehnice în vederea autorizării funcţionării şi verificările
tehnice în utilizare prevăzute la art. 9 alin. (2) din Legea nr. 64/2008, cu modificările şi completările
ulterioare, se realizează de către ISCIR.
(4) Prescripţia tehnică pentru stabilirea condiţiilor şi cerinţelor tehnice de autorizare a persoanelor fizice şi
a persoanelor juridice ce efectuează verificări tehnice în vederea autorizării funcţionării şi verificării
tehnice în utilizare la instalaţiile şi echipamentele prevăzute în anexa nr. 2 la Legea nr. 64/2008, cu
modificările şi completările ulterioare, se aprobă prin ordin al ministrului economiei, comerţului şi
mediului de afaceri, în termen de 3 a (2) În termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei
ordonanţe, Guvernul va aproba prin hotărâre*) înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea CNCIR, precum şi
modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 1.340/2001 privind organizarea şi funcţionarea
Inspecţiei de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune şi Instalaţiilor de Ridicat, cu
modificările şi completările ulterioare.
(5) În termen de 60 de zile de la data publicării ordinului prevăzut la alin. (4), CNCIR trebuie să
îndeplinească condiţiile şi cerinţele tehnice prevăzute în prescripţia tehnică şi să obţină autorizarea
conform prevederilor prezentei ordonanţe."
------------
*) A se vedea Hotărârea Guvernului nr. 1.139/2010 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea

Companiei Naţionale pentru Controlul Cazanelor, Instalaţiilor de Ridicat şi Recipientelor sub Presiune -
S.A., precum şi modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 1.340/2001 privind organizarea şi
funcţionarea Inspecţiei de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune şi Instalaţiilor de
Ridicat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 779 din 22 noiembrie 2010.
**) Legea nr. 93/2011 privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 22/2010 pentru modificarea şi
completarea Legii nr. 64/2008 privind funcţionarea în condiţii de siguranţă a instalaţiilor sub presiune,
instalaţiilor de ridicat şi a aparatelor consumatoare de combustibil a fost publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 404 din 9 iunie 2011.
Legea nr. 80/2016 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 64/2015 proroga termenul
prevăzut la alin. (4) al art. II din Ordonanța Guvernului nr. 22/2010 pentru modificarea și completarea
Legii nr. 64/2008 privind funcționarea în condiții de siguranță a instalațiilor sub presiune, instalațiilor de
ridicat și a aparatelor consumatoare de combustibil privind monopolul CNCIR pana la 1 august 2018.
Hotărârea Guvernului Nr. 1340/2001, cu modificările şi completările ulterioare
Pentru realizarea obiectului de activitate, în domeniul său de competenţă, ISCIR exercită

următoarele funcţii:
a) de autoritate, prin care asigură controlul respectării prevederilor reglementărilor în domeniu şi a
regimului de autorizare şi verificare tehnică;
12
S.C. ARTOPROD S.R.L
=============================================================================================================
b) de reglementare, prin care asigură elaborarea actelor cu caracter normativ;
c) de reprezentare, prin care asigură cooperarea şi schimbul de informaţii, pe plan intern şi extern, în
domeniul său de activitate, potrivit legislaţiei în vigoare.
În realizarea obiectului său de activitate, ISCIR are următoarele atribuţii principale:
a) elaborează strategii şi programe de dezvoltare privind activitatea ISCIR;
b) elaborează, actualizează şi supune aprobării, în conformitate cu prevederile legii, prescripţii tehnice ce
privesc condiţiile şi cerinţele tehnice referitoare la instalaţii şi echipamente şi/sau la activităţi de
construire, montare/demontare, instalare, punere în funcţiune, exploatare, utilizare, sudare şi control
nedistructiv, de supraveghere şi verificare tehnică în utilizare, de revizie, de reparaţii şi întreţinere
instalaţii şi echipamente, după caz;
c) autorizează, în conformitate cu cerinţele tehnice şi în condiţiile stabilite în prescripţiile tehnice şi de
Legea nr. 64/2008, cu modificările şi completările ulterioare, persoane fizice sau juridice care realizează,
pentru instalaţii şi echipamente, verificări tehnice în vederea autorizării funcţionării, verificări tehnice în
utilizare, verificări tehnice în utilizare pentru stabilirea duratei remanente de viaţă, activităţi de construire,
montare, instalare, punere în funcţiune, supraveghere tehnică, lucrări de revizie, reparaţii şi de întreţinere;
pentru instalaţiile/echipamentele din domeniul nuclear se vor respecta şi dispoziţiile Legii nr. 111/1996
privind desfăşurarea în siguranţă, reglementarea, autorizarea şi controlul activităţilor nucleare, republicată,
cu modificările ulterioare;
c^1) efectuează verificări tehnice în vederea autorizării şi verificări tehnice în utilizare la
instalaţii/echipamente, în condiţiile stabilite de Legea nr. 64/2008, cu modificările şi completările
ulterioare;
d) autorizează, în conformitate cu cerinţele tehnice şi în condiţiile stabilite în prescripţiile tehnice,
funcţionarea instalaţiilor şi echipamentelor prevăzute în anexa nr. 1;
e) autorizează, în conformitate cu cerinţele tehnice şi în condiţiile stabilite în prescripţiile tehnice,
persoanele fizice care practică ocupaţiile prevăzute în anexa nr. 1^1;
f) participă la activităţi de omologare de instalaţii şi echipamente;
g) aprobă proceduri de sudură, dacă prin prescripţiile tehnice se impune acest lucru;
h) emite, în conformitate cu cerinţele şi în condiţiile stabilite în prescripţiile tehnice, avize obligatorii de
instalare pentru instalaţiile şi echipamentele prevăzute în anexa nr. 1^2;
i) în cazuri justificate, de forţă majoră sau de pericol iminent, poate dispune oprirea din funcţiune sau
împiedicarea punerii în funcţiune a instalaţiilor şi echipamentelor şi aplică sigilii;
j) efectuează controale periodice şi inopinate la instalaţiile şi echipamentele aflate în funcţiune, dispune
măsuri şi aplică sancţiuni în condiţiile legii, atunci când constată că nu sunt respectate cerinţele aplicabile
acestora;
k) supraveghează, prin acţiuni periodice şi inopinate, persoanele fizice şi juridice pe care le- a autorizat şi
decide menţinerea, suspendarea sau retragerea autorizaţiilor emise;
13
S.C. ARTOPROD S.R.L
=============================================================================================================
m) realizează supravegherea pieţei în domeniul de activitate pentru care a fost nominalizat;
n) participă, la solicitarea organelor de cercetare penală, la anchetarea cauzelor în care s- au produs
accidentele la instalaţiile şi echipamentele supuse controlului ISCIR, evaluează efectele produse şi dispune
măsurile ce se impun privind siguranţa în funcţionare a acestora, după caz;
o) organizează şi derulează campanii de informare în scopul îmbunătăţirii siguranţei în funcţionare a
instalaţiilor şi echipamentelor;
p) avizează, potrivit legii, furnizorii de formare profesională care organizează programe de formare
profesională pentru ocupaţiile prevăzute în anexa nr. 1^1; condiţiile şi cerinţele pentru avizarea
furnizorilor de formare profesională se stabilesc prin ordin al inspectorului de stat şef al ISCIR, care se
publică în Monitorul Oficial al României, Partea I;
q) participă la elaborarea de standarde în domeniul său de activitate;
r) participă la elaborarea şi validarea standardelor ocupaţionale relevante în domeniul de activitate al
ISCIR;
s) elaborează şi supune aprobării, prin ordin al ministrului economiei, comerţului şi mediului de afaceri,
lista tarifelor aplicate pentru activităţile prestate de către ISCIR;
t) editează şi publică materiale specifice domeniului, în scopul realizării siguranţei în funcţionare şi al
prevenirii accidentelor şi avariilor;
u) colaborează cu instituţii similare şi cu organisme din alte ţări, stabileşte şi poate încheia cu acestea, în
condiţiile legii, convenţii şi protocoale de recunoaştere reciprocă, reprezintă interesele României în
organizaţii şi instituţii internaţionale, în domeniul său de activitate, în calitate de membru observator sau
de membru cu drepturi depline;
v) realizează activităţi de cercetare- dezvoltare în domeniul său de activitate;
w) coordonează şi derulează programe cu finanţare internă şi/sau internaţională.
(1^1) Autorizările prevăzute la alin. (1) lit. c) şi e) se pot baza pe rapoarte de evaluare tehnică, întocmite în
condiţiile stabilite în prescripţiile tehnice.
(2) ISCIR îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite în responsabilitatea sa potrivit legislaţiei în vigoare.
În cadrul ISCIR funcţionează 5 inspecţii teritoriale fără personalitate juridică.
ISCIR are dreptul de a solicita informaţii şi documente de la persoanele fizice sau juridice care
proiectează, construiesc, montează, instalează, pun în funcţiune, realizează supravegherea tehnică, execută
revizii, repară, întreţin, deţin, exploatează, efectuează verificări tehnice în vederea autorizării funcţionării,
verificări tehnice în utilizare şi verificări tehnice în utilizare pentru stabilirea duratei remanente de viaţă şi
de la cele ce pun la dispoziţie pe piaţă instalaţii/echipamente, cu respectarea actelor juridice obligatorii ale
Uniunii Europene care armonizează condiţiile de comercializare a produselor sau a actelor normative de
punere în aplicare a acestei legislaţii, după caz.
............................
14
S.C. ARTOPROD S.R.L
=============================================================================================================
ISCIR are dreptul de acces la agenţii economici şi instituţiile publice care deţin sau construiesc,
după caz, instalaţii şi echipamente din domeniul său de activitate, precum şi în locurile în care acestea sunt
utilizate.
Anexa 1 Instalatiile si echipamentele pentru care se autorizează funcţionarea:
1 Cazane pentru abur, pentru apă caldă sau pentru apă fierbinte
- Cazane de abur şi cazane de apă fierbinte având PS x V > 60 (bar x litru) -
Cazane de apă caldă şi de abur de joasă presiune cu P > 400 kW
2 - Echipamente sub presiune mai mare de 0,5 bar

- Conducte metalice pentru fluide tehnologice
- Conducte pentru abur şi apă fierbinte
- Instalaţii de distribuţie gaz petrolier lichefiat - GPL - la autovehicule şi la consumatori casnici
şi/sau industriali
- Cisterne şi containere metalice pentru gaze comprimate, lichefiate sau dizolvate sub presiune, cu
excepţia celor reglementate potrivit prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 941/2003 privind
stabilirea condiţiilor de introducere pe piaţă şi utilizare repetată a echipamentelor sub presiune
transportabile, cu modificările şi completările ulterioare - Recipiente pentru gaze,
cu excepţia celor de categoria I, stabilită conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 584/2004
privind stabilirea condiţiilor de introducere pe piaţă a echipamentelor sub presiune, cu modificările
şi completările ulterioare
- Recipiente pentru lichide, cu excepţia celor de categoria I, stabilită conform prevederilor
Hotărârii Guvernului nr. 584/2004, cu modificările şi completările ulterioare
3 Macarale, ascensoare, elevatoare, instalaţii de transport pe cablu, instalaţii de ridicat pe plan

înclinat, poduri rulante şi alte mecanisme de ridicat
- Macarale cu S_n > 1 t, cu excepţia celor cu acţionare manuală - - Stivuitoare
autopropulsate şi translatoare stivuitoare, cu excepţia celor cu acţionare manuală
- Platforme ridicătoare nedeplasabile/deplasabile pentru persoane şi/sau materiale, cu S_n > 1 t, cu
excepţia platformelor ridicătoare pentru persoane cu dizabilităţi
- Elevatoare pentru vehicule, cu excepţia celor acţionate manual
- Mecanisme de ridicat având S_n > 1 t, cu excepţia celor cu acţionare manuală
- Maşini de ridicat la care, constructiv, există posibilitatea montării mai multor tipuri de elemente
purtătoare de sarcină şi care pot lucra în regim permanent/nepermanent de macara, stivuitor, platformă
ridicătoare şi altele asemenea
- Ascensoare, cu excepţia celor având S_n < 100 kg, destinate transportului de materiale
- Instalaţii de transport pe plan înclinat pentru persoane/materiale, scări şi trotuare rulante
- Instalaţii de transport pe cablu pentru persoane/materiale
- Mecanisme şi instalaţii de ridicat pentru teatre, cu excepţia celor acţionate manual
4 Instalaţii şi echipamnete destinate, montate şi utilizate în cadrul parcurilor de distracţii

- Echipamente pentru agrement, cu exceptia echipamentelor pentru spatii de joaca
15
S.C. ARTOPROD S.R.L
=============================================================================================================
5 Sisteme tehnologice din cadrul instalaţiilor nucleare
- Sisteme tehnologice sub presiune de securitate nucleară cu pmin = 1,03 bari
Anexa 1^1 Lista ocupaţiilor pentru care ISCIR autorizează persoane fizice*)
Anexa 1^2 Instalaţii/echipamente pentru care se emite aviz obligatoriu de instalare
1. Cazane de abur şi cazane de apă fierbinte având PS x V > 60 (bar x litru)
2. Instalaţii de distribuţie gaz petrolier lichefiat - GPL
Anexa 3 - INSPECŢII TERITORIALE ISCIR

1 IT ISCIR BUCUREŞTI (15 judeţe):
 Bucureşti,
 judeţul Argeş;
 judeţul Constanţa;
 judeţul Călăraşi
 judeţul Dâmboviţa;
 judeţul Dolj
 judeţul Giurgiu;
 judeţul Gorj;
 judeţul Ialomiţa
 judeţul Ilfov;
 judeţul Mehedinţi;
 judeţul Olt
 judeţul Tulcea;
 judeţul Vâlcea;
 judeţul Teleorman
2 IT ISCIR BACĂU (9 judeţe):

 judeţul Bacău
 judeţul Botoşani
 judeţul Brăila
 judeţul Iaşi
 judeţul Galaţi
 judeţul Neamţ
 judeţul Suceava
 judeţul Vaslui
 judeţul Vrancea
3 IT ISCIR BRAŞOV (5 judeţe):

 judeţul Braşov
 judeţul Buzău
 judeţul Covasna
16
S.C. ARTOPROD S.R.L
=============================================================================================================
 judeţul Harghita
 judeţul Prahova
4 IT ISCIR ORADEA (8 judeţe):

 judeţul Arad
 judeţul Bihor
 judeţul Caraş-Severin
 judeţul Maramureş
 judeţul Satu Mare
 judeţul Sălaj
 judeţul Timiş
 judeţul Hunedoara
5 IT ISCIR SIBIU (5 judeţe):

 judeţul Alba
 judeţul Bistriţa-Năsăud
 judeţul Cluj
 judeţul Mureş
 judeţul Sibiu
HOTĂRÂRE Nr. 1.139 din 17 noiembrie 2010 privind înfiintarea, organizarea şi funcţionarea
CNCIR – SA, publicată în Monitorul Oficial • Partea I nr. 279/2010
Se înfiinţează Compania Naţională pentru Controlul Cazanelor, Instalaţiilor de Ridicat şi
Recipientelor sub Presiune - S.A., denumită în continuare CNCIR, ca urmare a reorganizării prin divizare
a Inspecţiei de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune şi Instalaţiilor de Ridicat,
denumită în continuare ISCIR.
CNCIR este persoană juridică română, de interes strategic naţional, organizată ca societate
comercială pe acţiuni, cu acţionar unic statul român, conform legilor în vigoare şi statutului prevăzut în
anexa nr. 1.
CNCIR are ca obiect principal de activitate realizarea de testări şi analize tehnice, în scopul
efectuării de verificări tehnice în vederea autorizării funcţionării şi de verificări tehnice în utilizare, pentru
instalaţiile şi echipamentele prevăzute în anexa nr. 2 la Legea nr. 64/2008 privind funcţionarea în condiţii
de siguranţă a instalaţiilor sub presiune, instalaţiilor de ridicat şi a aparatelor consumatoare de
combustibil, cu modificările şi completările ulterioare.
Prescripţii Tehnice ISCIR și Ordine ale Inspectorului de Stat Șef al ISCIR
Prescripţieia tehniceă PTCR6—2013 „Autorizarea operatorilor control nedistructiv şi a persoanelor

juridice care efectuează examinări nedistructive, precum şi evaluarea persoanelor juridice care
efectuează încercări distructive"
17
S.C. ARTOPROD S.R.L
=============================================================================================================
Prescripţia tehnică stabileşte cerinţele pentru autorizarea operatorilor control nedistructiv şi a
persoanelor juridice care efectuează examinări nedistructive, precum şi evaluarea capabilitaţii tehnice şi
supravegherea persoanelor juridice care efectuează încercări distructive.
Prescriptia tehnica stabileste urmatorii termeni si definitii:
a) Comisia Naţională pentru Controlul Activităţii Nucleare (CNCAN) - reprezintă autoritatea
naţională în domeniul reglementării, autorizării şi al controlului activităţilor nucleare din România;
b) formator atestat - persoană fizică atestată de către ISCIR pentru unul sau mai multe domenii;
c) furnizor de formare profesională - prestator de servicii de formare profesională, persoană juridică
de drept public sau privat care are prevăzut în actul de înfiinţare sau, după caz, în autorizaţia pentru
desfăşurarea unor activităţi independente, activităţi de formare profesională;
d) laborator - structură funcţională în cadrul persoanei juridice prin care aceasta desfăşoară activităţi
de examinări nedistructive şi/sau încercări distructive;
e) program de formare profesională - totalitatea activităţilor de pregătire teoretică şi/sau practică, în
vederea realizării obiectivelor de formare de competenţe pentru un anumit domeniu;
f) materiale - produse şi semifabricate metalurgice, precum şi semifabricate din diverse tipuri de mase
plastice, realizate prin turnare sau diverse tehnologii de deformare plastică;
g) operator control nedistructiv - persoană care efectuează examinări nedistructive prin cel puţin una
dintre metodele: vizuală, cu radiaţii penetrante, cu ultrasunete, cu lichide penetrante, cu particule
magnetice, magneto-inductivă, prin curenţi turbionari sau verificarea etanşeităţii;
h) responsabil tehnic pentru încercări distructive (RTED) - personal tehnic de specialitate, angajat al
persoanei juridice, atestat de ISCIR pentru încercări distructive;
i) responsabil tehnic pentru examinări nedistructive (RTEND) - personal tehnic de specialitate,
angajat al persoanei juridice, atestat de ISCIR pentru examinări nedistructive;
j) stat membru - stat membru al Uniunii Europene sau stat semnatar al Acordului privind Spaţiu
Economic European.
Niveluri de autorizare
Operatorul control nedistructiv se poate autoriza pe trei niveluri, astfel:
a) operator control nedistructiv de nivel 1 - personalul care efectuează examinări nedistructive sub
îndrumarea şi supravegherea operatorului control nedistructiv autorizat pentru nivelul 2 sau 3;
b)operator control nedistructiv de nivel 2 - personalul care pe lângă lucrările ce intră în competenţa
operatorului control nedistructiv de nivel 1 trebuie să cunoască şi limitele metodei de examinare
nedistructivă pentru care este autorizat şi să facă dovada competenţelor şi responsabilităţilor prevăzute în
Anexa nr. 3, pentru acest nivel de autorizare;
c) operator control nedistructiv de nivel 3 - personalul care pe lângă lucrările ce intră în competenţa
18
S.C. ARTOPROD S.R.L
=============================================================================================================
operatorului control nedistructiv de nivel 1 şi nivel 2, trebuie să facă dovada competenţelor şi
responsabilităţilor prevăzute în Anexa nr. 3, precum şi cunoştinţele minim prevăzute în Anexa nr. 4,
pentru acest nivel de autorizare.
Prin derogare de la prevederile expuse, operatorul control nedistructiv care efectuează examinări prin
metoda MRT se autorizează doar pentru nivel 1 sau nivel 2.
19
S.C. ARTOPROD S.R.L
=============================================================================================================
Metode şi specialităţi de examinare nedistructivă
Simbol
Metoda/Domeniul de
Nr. crt. pentru metodă/ Specialitatea de examinare nedistructivă
examinare nedistructivă pentru
domeniu specialitate
Examinarea vizuală prin mijloace optice sau
1. Examinarea vizuală VT1) _
video adiţionale
Examinarea cu radiaţii RTx Examinarea cu radiaţii X
2. RT
penetrante RTγ Examinarea cu radiaţii gama
UTg Măsurarea grosimilor cu ultrasunete
UTt Examinarea cu ultrasunete a tablelor
Examinarea cu ultrasunete a îmbinărilor
UTs
3. Examinarea cu ultrasunete UT sudate
Examinarea cu ultrasunete a profilelor
UTl
laminate
UTf Examinarea cu ultrasunete a pieselor forjate
UTtv Examinarea cu ultrasunete a ţevilor
Examinarea cu particule magnetice, cu
Examinarea cu particule
4. MT _ contrast de culoare sau fluorescentă, a
magnetice
îmbinărilor sudate şi a materialelor metalice
Examinarea cu lichide penetrante, cu contrast
Examinarea cu lichide
5. PT _ de culoare sau fluorescentă, a îmbinărilor
penetrante
sudate şi a materialelor feromagnetice
Examinarea cu curenţi
6. ET _ Examinarea cu curenţi turbionari
turbionari
7. Verificarea etanşeităţii LT – Verificarea etanşeităţii
Examinare magneto- Examinarea magneto-inductivă la cablurile
8. MRT –
inductivă instalaţiilor de transport pe cablu
Domenii de evaluare a capabilităţii tehnice a laboratoarelor de examinări distructive

Domeniile de examinări distructive pentru care se evaluează laboratoarele conţin una sau mai multe metode de
examinare prevăzute în standardele aplicabile în vigoare.
Nr. crt. Domeniu de examinare Simbol

1 Încercări mecanice IM
2 Încercări tehnologice IT
3 Analize chimice AC
4 Analize metalografice AM
5 Măsurări de eforturi sub acţiunea sarcinilor de încărcare (măsurări ME
tensometrice)
Condiţia minimă pentru evaluarea unui laborator de examinări distructive este ca acesta să facă
dovada privind dotarea şi capabilitatea tehnică de efectuare a examinărilor distructive necesare, conform
prevederilor prescripţiilor tehnice specifice, la autorizarea sudorilor şi anume IM şi IT.
20
S.C. ARTOPROD S.R.L
=============================================================================================================
Domeniile de examinări distructive AM, AC şi ME sunt considerate domenii solicitate suplimentar la
evaluare.
Laboratoarele care efectuează doar ME pot fi admise la evaluare numai pentru acest domeniu de
examinare.
PT CR7—2013 „Aprobarea procedurilor de sudare pentru oţel, aluminiu, aliaje de aluminiu şi

polietilenă de înaltă densitate (PE-HD)"
Prescripţia tehnică stabileşte cerinţele pentru aprobarea procedurilor de sudare pentru oţel, aluminiu şi
aliaje de aluminiu, ce urmează să fie folosite la montarea, instalarea şi repararea instalaţiilor sub presiune
şi a instalaţiilor de ridicat supuse regimului de supraveghere şi de verificare tehnică ISCIR.
De asemenea, prescripţia tehnică stabileşte cerinţele pentru aprobarea procedurilor de sudare a ţevilor
şi a fitingurilor din polietilenă de înaltă densitate (PEHD) ce urmează să fie folosite la montarea şi
repararea sistemelor de conducte pentru transportul fluidelor.
Pentru aprobarea unei/unor proceduri de sudare în care se utilizează materiale sau procedee de sudare
neincluse în prescripţie tehnică, persoana juridică solicitantă întocmeşte o instrucţiune tehnică specifică
care se transmite la ISCIR pentru acceptare.
Instrucţiunea tehnică specifică trebuie să cuprindă cel puţin următoarele date tehnice:
- procedeul de sudare, detalii privind procedura de sudare, grupele şi subgrupele materialelor de
sudare utilizate, tipurile de îmbinări, poziţiile de sudare, dimensiunile, precum şi domeniul de valabilitate
al procedurii de sudare propusă spre aprobare;
- numărul, forma şi dimensiunile probelor sudate ce trebuie să fie executate, examinările şi
încercările la care acestea trebuie să fie supuse, precum şi criteriile de acceptare/respingere aplicabile.
În vederea aprobării unei proceduri de sudare, persoana juridică trebuie să aibă raporturi de muncă cu
sudori autorizaţi. în cazul în care sudorii urmează să fie autorizaţi concomitent cu parcurgerea etapelor de
aprobare a unei proceduri de sudare, rezultatele obţinute la examinările nedistructive şi încercările
distructive se recunosc ca valabile şi pentru autorizarea sudorilor.
Persoanele juridice care deţin proceduri de sudare emise în conformitate cu prevederile
reglementărilor tehnice ce transpun directivele europene aplicabile în domeniu, pot solicita verificarea
încadrării în cerinţele stabilite în prezenta prescripţie tehnică.
TERMENI ŞI DEFINIŢII
a) domeniu de valabilitate - domeniul determinat de valorile pe care le pot avea variabilele esenţiale
fără a fi necesară aprobarea unei noi proceduri de sudare;
b) epruvetă - parte sau porţiune prelevată din proba de sudare în scopul efectuării unei încercări
distructive specificate, în conformitate cu prevederile prescripţii tehnice PT CR7-2013,
c) fişă de aprobare a procedurii de sudare (WPQR)-document în care sunt înregistrate valorile
efective ale variabilelor esenţiale utilizate la realizarea ansamblului de probă în vederea aprobării
procedurii de sudare;
d) grosimea metalului depus-grosimea efectivă a cordonului de sudură, exclusiv orice
supraînălţare;
e) imperfecţiune-discontinuitate în sudură sau o abatere de la forma geometrică prevăzută;
f) îmbinare eterogenă- îmbinare în care sudura şi materialul metalic de bază prezintă diferenţe
21
S.C. ARTOPROD S.R.L
=============================================================================================================
semnificative ale caracteristicilor mecanice şi/sau ale compoziţiei chimice;
g) îmbinare omogenă- îmbinare în care sudura şi materialul metalic de bază nu prezintă diferenţe
semnificative ale caracteristicilor mecanice şi/sau ale compoziţiei chimice;
h) laborator - structură funcţională în cadrul persoanei juridice prin care aceasta desfăşoară
activităţi de examinări nedistructive şi/sau încercări distructive;
i) materiale pentru sudare - materiale utilizate la realizarea unei îmbinări sudate, (materiale de
bază şi materiale de adaos);
j) probă sudată - ansamblu sudat care se utilizează în cadrul procesului de aprobare a proceduri de
sudare;
k) procedură de sudare - succesiune specificată de acţiuni tehnologice care trebuie să fie urmată
în vederea executării unei suduri;
l) raport dimensional standard (SDR) - raportul dintre diametrul exterior nominal „dn" şi
grosimea nominală a peretelui ţevii „en";
m) responsabil tehnic cu sudura (RTS) - personal tehnic de specialitate, angajat al persoanei
juridice, atestat de ISCIR, desemnat de angajator, responsabil cu elaborarea şi avizarea documentaţiitor
tehnice privind lucrările de sudare în vederea aprobării procedurilor de sudare şi de autorizare a sudorilor;
n) specificaţia procedurii de sudare preliminară (pWPS) - document care conţine cel puţin
variabilele esenţiale propuse pentru derularea procedurii de sudare care urmează a fi aprobată;
o) specificaţia procedurii de sudare (WPS) - document care conţine cel puţin variabilele esenţiale
aflate în domeniul de valabilitate corespunzător unui sau mai multor WPQR aprobate;
p) sudare cu element încălzitor - (în cazul aprobării procedurii de sudare pentru polietilenă de înaltă
densitate PEHD) - procedeu de sudare la care suprafeţele ce se îmbinăsunt încălzite adecvat prin
expunere, contact direct cu elementul de încălzire şi sunt sudate prin presiune;
q) sudare prin rezistenţă electrică - (în cazul aprobării procedurii de sudare pentru polietilenă de
înaltă densitate PEHD) - procedeu de sudare care constă în îmbinarea prin electrofuziune a unui fiting, a
unei mufe sau a unei şa cu o ţeava;
r) sudor- persoana care efectuează sudarea manual, semimecanizat sau semiautomat;
s) suport /a rădăcină - material plasat la baza rostului îmbinării sudate pentru susţinerea băii de
metal topit;
t) trecerea finală - rândul/rândurile, vizibil/vizibile pe suprafaţa/suprafeţele sudurii, după finalizarea
sudării, la sudarea cu treceri multiple;
u) trecere de umplere - rândul/rândurile, depus/depuse după trecerea/trecerile de rădăcină şi înainte
de trecerea/trecerile finală/finale la sudarea cu treceri multiple;
v) trecere la rădăcină - rândul/rândurile primului strat depus la sudarea cu treceri multiple;
w) variabilă esenţială de sudare - variabilă de sudare a cărei modificare în afara domeniului de
valabilitate al unei proceduri de sudare aprobate, necesită aprobarea unei noi proceduri de sudare;
x) variabilă neesenţială de sudare - variabilă de sudare a cărei modificare nu necesită aprobarea unei
noi proceduri de sudare;
y) verificare - serie de operaţii care trebuie să includă executarea unei probe sudate, examinările
nedistructive şi/sau încercările distructive ulterioare, precum şi consemnarea rezultatelor în fişa de
aprobare a procedurii de sudare.
22
S.C. ARTOPROD S.R.L
=============================================================================================================
Simboluri şi prescurtări
 t - grosimea nominală a probei (grosimea tablei sau grosimea peretelui ţevii);
 T - ţeava;
 z - lungimea catetei unei suduri de colţ;
 11 - lungimea probei de încercare;
 12 - semilăţimea probei de încercare;
 s1 - grosimea metalului depus pentru procedeul de sudare 1;
 s2 - grosimea metalului depus pentru procedeul de sudare 2;
 t1 - grosimea materialului probei pentru procedeul de sudare 1;
 t2 - grosimea materialului probei pentru procedeul de sudare 2;
pentru materiale de sudare (în cazul aprobării procedurii de sudare pentru oţel):
 nm - fără metal de adaos;
 wm - cu metal de adaos;
 A - înveliş acid;
 B - înveliş bazic;
 C - înveliş celulozic;
 R - înveliş rutilic sau miez de electrod tubular rutilic, zgură cu solidificare lentă;
 RA - înveliş rutilic - acid;
 RB - înveliş rutilic - bazic;
 RC - înveliş rutilic - celulozic;
 RR - înveliş rutilic cu grosime mare;
 S - sârmă/vergea plin;
 M - miez de electrod tubular din pulbere metalică;
 P - miez de electrod tubular rutilic, zgură cu solidificare rapidă;
 V - electrod tubular rutilic sau bazic/fluoric;
 W - electrod tubular bazic/fluoric, zgură cu solidificare lentă;
 Y - electrod tubular bazic/fluoric, zgură cu solidificare rapidă;
 Z - alte tipuri de electrozi tubulari;
pentru alte detalii privind sudarea:
 bs - sudare din ambele părţi;
 Iw - sudare spre stânga;
 mb - sudare c u suport la rădăcină;
 ml - sudare multistrat;
 nb - sudare fără suport la rădăcină;
 rw - sudare spre dreapta;
La aprobarea procedurilor de sudare pentru oţel pot fi utilizate următoarele procedee de

sudare:
a) 111- sudare cu arc electric sau electrod învelit;
b) 114 - sudare cu arc electric cu sârmă tubulară;
c) 121 - sudare sub strat de flux cu electrod - sârmă;
d) 125 - sudare sub strat de flux cu sârmă tubulară;
e) 131 - sudare cu arc electric în mediu de gaz inert cu electrod fuzibil (sudare MIG);
23
S.C. ARTOPROD S.R.L
=============================================================================================================
f) 135 - sudare cu arc electric în mediu de gaz activ cu electrod fuzibil (sudare MAG);
g) 136 - sudare cu arc electric în mediu de gaz activ cu sârmă tubulară; h) 137 - sudare cu arc electric în
mediu de gaz inert cu sârmă tubulară;
h) 141 - sudare cu arc electric în mediu de gaz inert cu electrod de wolfram (sudare WIG)) 15 - sudare
cu plasmă; k) 311 - sudare oxiacetilenică.
1) sl - sudare într-un strat;
2) ss - sudare dintr-o parte.
d) pentru detalii privind îmbinarea sudată:
1) MB - material de bază;
2) MD - metal depus;
3) ZIT - zonă influenţată termic.
Domeniul de valabilitate al aprobării procedurilor de sudare în funcţie de grosimea "t" a probei pentru
sudurile tip BW-cap la cap este prevăzut în Anexa nr. 1 Tabelul 3.din PT CR7-2013
Domeniul de valabilitate al aprobării procedurilor de sudare în funcţie de grosimea "t" a probei,
pentru sudurile în „T, sudurile tip FW - de colţ şi sudurile tip racord este prevăzut în Anexa nr. 1 Tabelul
4, din PT CR7-2013
Domeniul de valabilitate al aprobării procedurilor de sudare pentru ţevi şi racorduri în funcţie de
diametru (dimensiuni în mm) este prevăzut în Anexa nr. 1 Tabelul 5, din PT CR7-2013
Aprobarea unei proceduri de sudare pentru table este valabilă şi pentru sudarea ţevilor cu diametrul
D≥ 500 mm, sau cu diametrul D> 150 mm în cazul unei suduri efectuată în poziţia rotit PA sau PC.
Domeniul de valabilitate al aprobării procedurii de sudare pentru un ansamblu de probă de tip racord
la un unghi de racord α, acoperă unghiurile de racord unde α<α1 <90°.
Poziţiile de sudare utilizate pentru aplicarea prevederilor prezentului capitol sunt prevăzute în Anexa
nr. 2, din PT CR7-2013
Domeniul de valabilitate al unei proceduri de sudare aprobate în funcţie de poziţiile de sudare este
prevăzut în Anexa nr. 1 Tabelul 6. din PT CR7-2013
Prescripţia tehnică CR7-2013, se referă la următorele tipuri de îmbinări sudate:

a) îmbinări sudate cap la cap la table;
b) îmbinări sudate cap la cap la ţevi;
c) îmbinări sudate în colţ la table;îmbinări sudate în „T" cu pătrundere completă;
d) îmbinări sudate tip racord.
Domeniul de valabilitate al aprobării procedurii de sudare pentru un anumit tip de îmbinare sudată
este prevăzut în Anexa nr. 1 Tabelul 7. din PT CR7-2013
La aprobarea procedurilor de sudare tipul materialului de adaos trebuie să fie similar cu tipul
materialului de bază din oţel.
La aprobarea unei proceduri de sudare pot fi admise şi alte materiale de adaos dacă sunt îndeplinite
simultan condiţiile:
a) au compoziţie chimică echivalentă cu materialul de bază din oţel;
b) au proprietăţi mecanice echivalente cu materialul de bază din oţel.
24
S.C. ARTOPROD S.R.L
=============================================================================================================
Aprobările procedurilor de sudare se acordă distinct pentru fiecare tip de înveliş de electrod.
Pentru procedeele de sudare 111 şi 114, aprobarea procedurii de sudare este valabilă atât pentru
dimensiunile electrodului utilizat la sudarea probei cât şi pentru alte dimensiuni ale electrozilor utilizaţi
pentru fiecare trecere, cu excepţia rădăcinii sudurii cap la cap dintr-o singură parte, fără suport permanent
la rădăcină, pentru care nu este permisă nici o modificare de dimensiune a diametrului electrodului.
Pentru procedeele de sudare 121 şi 125, aprobarea procedurii de sudare este valabilă numai pentru
tipul de electrod - sârmă sau tipul de sârmă tubulară utilizat la realizarea ansamblului de probă.
Aprobarea unei proceduri de sudare desfăşurată pe un ansamblu de probă realizat cu un anumit tip de
flux utilizat la sudarea probei, este valabilă numai pentru acel tip de flux.
Pentru procedeele de sudare 131, 135, 136, 137 şi 141, aprobarea procedurii de sudare desfăşurată pe
un ansamblu de probă realizat cu un anumit tip de gaz de protecţie şi un anumit tip de electrod - sârmă sau
sârmă tubulară, este valabilă numai pentru acel tip de gaz de protecţie şi numai pentru tipul de electrod -
sârmă sau sârmă tubulară, care au fost utilizate la sudarea probei.
Pentru procedeul de sudare 15 - sudare cu plasmă, aprobarea procedurii de sudare este valabilă numai
pentru tipul gazului plasmagen utilizat la realizarea ansamblului de probă.
Aprobarea procedurii de sudare este valabilă numai pentru tipul curentului electric (alternativ,
continuu sau pulsatoriu) şi polaritatea curentului utilizată la realizarea ansamblului de probă, după caz.
Temperatura de preîncălzire la sudare, indicată în pWPS şi aplicată la realizarea ansamblului de
probă, este considerată limită inferioară a domeniului de valabilitate a aprobării procedurii de sudare.
Valoarea maximă a temperaturii între straturi obţinută în timpul sudării ansamblului de probă, este
considerată limită superioară a domeniului de valabilitate a aprobării procedurii de sudare.
În cazul aprobării unei proceduri de sudare cu/fără tratament termic după sudare prevăzut în pWPS,
nu este permisă eliminarea/adăugarea tratamentului termic după sudare, sau modificarea ulterioară a
parametrilor regimului de tratament termic stabiliţi în WPQR-ul procedurii de sudare aprobată,
Domeniul de valabilitate al aprobării procedurii de sudare este determinat de parametrii regimului de
tratament termic stabiliţi în WPQR.
Regimurile de tratament termic după sudare sunt stabilite în funcţie de specificaţiile de material ale
grupelor de materiale de bază din oţel care sunt prevăzute în Anexa nr. 1 Tabelul 1.
(2) Aprobarea procedurii de sudare este valabilă într-un domeniu admis de o variaţie a energiei
termice introduse de ± 15% faţă de cea utilizată la sudarea ansamblului de probă.
Examinare şi încercare supravegherea

Pentru aprobarea unei/unor procedurii de sudare persoana juridică depune la ISCIR cu cel puţin 15
zile calendaristice înainte de data propusă pentru realizarea ansamblului de probă o solicitare însoţită de
următoarele documente:
a) date tehnice privind procedura de sudare pentru care se solicită aprobarea;
b) tabelul cu numele şi prenumele sudorilor autorizaţi care vor realiza ansamblul de probă şi copiile
autorizaţiilor acestora. în cazul în care sudorii cu care se intenţionează a fi realizat ansamblul de probă nu
sunt autorizaţi iar autorizarea lor urmează să se desfăşoare concomitent cu aprobarea procedurii de sudare,
c) documentele cerute la autorizarea sudorilor conform prescripţiei tehnice CR9-2013;
d) certificatele de inspecţie material emise de producător, pentru materialele de sudare care se
intenţionează a fi utilizate la realizarea ansamblului de probă;
e) pWPS care se intenţionează a fi utilizat la realizarea ansamblului de probă;
25
S.C. ARTOPROD S.R.L
=============================================================================================================
f) copia atestatului RTS, aflat în perioada de valabilitate.
Inspectorul de specialitate din cadrul ISCIR se prezintă la examenul de aprobare procedură de sudare
la data stabilită de comun acord cu RTS, pune poansonul pe probele ce urmează a fi sudate,
supraveghează desfăşurarea examenului, întocmeşte un proces-verbal de verificare tehnică, în care indică,
în cazul în care autorizarea sudorilor se desfăşoară concomitent cu aprobarea procedurii de sudare,
rezultatele obţinute de candidaţi la examenul teoretic, precum şi rezultatele examinării vizuale în raport cu
referenţialele utilizate
Metode de verificare şi criterii de acceptare
Examinările nedistructive se efectuează în laboratoare autorizate ISCIR iar încercările distructive se
efectuează în laboratoare evaluate de către ISCIR pentru stabilirea capabilităţii tehnice în fiecare domeniu
de examinare, conform prescripţiei tehnice aplicabile.
Probele se examinează vizual în starea în care se află după sudare; alte examinări nedistructive se
desfăşoară după examinarea vizuală, fie în starea în care se află după sudare, fie, dacă este cazul, după
efectuarea tratamentului termic final prevăzut în pWPS.
Probele se încearcă distructiv numai dacă la examinările nedistructive se obţin rezultate care se
încadrează în criteriile şi nivelurile de acceptare al discontinuităţilor din referenţialele specifice fiecărei
metode de examinare
Examinarea vizuală se efectuează de către inspectorul de specialitate din cadrul ISCIR care asistă la
realizarea ansamblului de probă, iar rezultatul acestei examinări este condiţie de continuare a examinărilor
nedistructive/incercarilor distructive, prevăzute în Anexa nr. 4.din PT CR7-2013
Examinarea vizuală a îmbinărilor sudate se efectuează conform cerinţelor standardului european
aplicabil, iar nivelurile de calitate şi acceptare pentru imperfecţiuni să fie nivel B.
Examinările cu radiaţii penetrante, examinările cu ultrasunete, examinările cu lichide penetrante şi
examinările cu particole magnetice ale îmbinărilor sudate se efectuează în conformitate cu cerinţele
standardelor europene aplicabile privind tehnica de examinare şi nivelurile de acceptare corespunzătoare
nivelului de calitate B,
Metodele de verificare şi criteriile de acceptare sunt cele prevăzute la art. 48, alin. (1) până la alin.
(6). Din PT CR7-2013, colecţia ISCIR
ETAPELE APROBĂRII PROCEDURILOR DE SUDARE

Participarea la încercările distructive are loc numai în situaţia în care examinările nedistructive au fost
parcurse integral, iar rezultatele obţinute se încadrează în criteriile de acceptare a discontinuităţilor
prevăzute în prezenta prescripţie tehnică. în acest scop, înainte de participarea la încercările distructive,
RTS prezintă inspectorului de specialitate din cadrul ISCIR originalul buletinelor de examinări
nedistructive.
Participarea la încercările distructive este obligatorie atât pentru RTS cât şi pentru inspectorul de
specialitate din cadrul ISCIR, neexistând posibilitatea delegării altor persoane pentru înlocuirea
acestora.
După efectuarea încercărilor distructive inspectorul de specialitate din cadrul ISCIR întocmeşte un
proces-verbal de verificare tehnică, în care stabileşte dacă încercările distructive la care au fost supuse
probele şi forma epruvetelor corespund cerinţelor prevăzute în prezenta prescripţie tehnică, dacă sunt
identificate poansoanele aplicate cu ocazia realizării ansamblului de probă şi dacă există corespondenţă
între epruvetele prevăzute şi buletinele/certificatele emise de laborator.
26
S.C. ARTOPROD S.R.L
=============================================================================================================
Procesul-verbal de verificare tehnică se întocmeşte la sediul laboratorului după emiterea
buletinelor/certificatelor de laborator,
Perioada de timp scursă între data emiterii primului proces-verbal de verificare tehnică, întocmit de
inspectorul de specialitate din cadrul ISCIR cu ocazia realizării ansamblului de probă şi data la care
persoana juridică depune la ISCIR dosarul final pentru aprobarea procedurii de sudare nu trebuie să fie
mai mare de 90 zile, în caz contrar etapele necesare aprobării procedurii de sudare urmând a fi
reluate integral.
Dosarul final pentru aprobarea procedurii de sudare se depune la ISCIR în dublu exemplar de
către persoana juridică şi trebuie să conţină următoarele documente:
1) copia cererii de aprobare a procedurii de sudare;
2) copia procesului-verbal întocmit cu ocazia realizării ansamblului de probă;
3) specificaţia procedurii de sudare, pWPS/WPS, conform modelului din Anexa nr. 5 sau Anexa nr. 17,
după caz, utilizată la realizarea ansamblului de probă;
4) copiile buletinelor/rapoartelor de laborator pentru examinările nedistructive şi încercările
distructive efectuate pentru aprobarea procedurii de sudare;
5) copiile certificatelor de inspecţie material emise de producător pentru materialele utilizate la
realizarea ansamblului de probă;
6) copia procesului-verbal prevăzut la art. 126 alin. (2);
7) fişa de aprobare a procedurii de sudare, WPQR, completată conform modelului din Anexa nr. 18
sau Anexa nr. 19, după caz.
După analiza şi acceptarea documentelor din dosarul final prevăzute la art. 127, inspectorul de
specialitate din cadrul ISCIR înregistrează fişa de aprobare a procedurii de sudare şi întocmeşte un proces-
verbal în care precizează elementele caracteristice ale procedurii de sudare aprobate, numărul de
înregistrare al documentului şi consemnează că un exemplar al dosarului final urmează să fie predat
persoanei juridice iar celălalt exemplar este păstrat în arhiva ISCIR.
Un exemplar al dosarului final astfel constituit este predat la persoana juridică care a solicitat
aprobarea procedurii de sudare.
PT CR9—2013 „Autorizarea sudorilor care execută lucrări de sudare la instalaţii sub presiune
şi la instalaţii de ridicat şi a operatorilor sudare ţevi şi fitinguri din polietilenă de înaltă densitate
(PE-HD)"
Prescripţia tehnică stabileşte cerinţele pentru autorizarea sudorilor, pentru oţel, aluminiu şi aliaje de
aluminiu, care efectuează operaţii de sudare folosite la montarea, instalarea şi repararea instalaţiilor sub
presiune şi a instalaţiilor de ridicat supuse regimului de supraveghere şi de verificare tehnică ISCIR.
De asemenea, prezenta prescripţie tehnică stabileşte condiţiile cerute la autorizarea operatorilor care
efectuează operaţii de sudare în polietilenă de înaltă densitate (PEHD) folosite la montarea şi repararea
sistemelor de conducte pentru transportul fluidelor.
Sudorii pentru otel, aluminiu si aliaje de aluminiu şi operatorii sudare PEHD care se autorizează
trebuie să facă dovada absolvirii unui program de formare profesională, cu excepţia celor care au absolvit,
într-unui din statele membre un program de formare profesională a cărui organizare a avut la baza cerinţe
echivalente cu cele prevăzute în prezenta prescripţie tehnică.
27
S.C. ARTOPROD S.R.L
=============================================================================================================
Programele de formare profesională se organizează de către furnizori de formare profesională avizaţi
şi autorizaţi
Avizarea furnizorilor de formare profesională se face de către ISCIR
În cadrul programelor de formare profesională pentru specializarea/perfecţionarea sudorilor, pentru
oţel, aluminiu şi aliaje de aluminiu, pentru una din ocupaţiile specifice din clasificarea ocupaţiilor din
România, programa analitică prevăzută la art. 10, alin. (1), lit. c), trebuie să acopere minim programa
pentru cursurile de specializare/perfecţionare prevăzută în Anexa nr. 2. Din PT CR9-2013.
Condiţii pentru autorizare

La examenul de autorizare a sudorilor pentru oţel, aluminiu şi aliaje de aluminiu, se pot prezenta
persoanele care îndeplinesc următoarele condiţii:
a) deţin un certificat de calificare „sudor", în urma absolvirii unui program de formare profesională,
sau un certificat de absolvire al unui curs de specializare/perfecţionare, sau un document obţinut în urma
absolvirii unei şcoli tehnice de profil sudură conform legislaţiei învigoare;
b) sau,deţin un certificat de calificare „sudor" emis în conformitate cu prevederile standardului
specific privind calificarea personalului sudor, de către un organism de certificare personal acreditat şi
desemnat conform legislaţiei în vigoare sau de către un organism de certificare personal sudor acreditat şi
desemnat de către o autoritate competentă dintr-un stat membru, care nu conţine cerinţele tehnice
suplimentare, şi prin care se demonstrează echivalenţa cu cerinţele stabilite în prezenta prescripţie tehnică;
c) au împlinit vârsta de 18 ani;
d) deţin o fişă de aptitudini eliberată de un medic de medicina muncii cu menţiunea „Apt pentru
prestarea ocupaţiei de sudor" sau un document echivalent emis de autoritatea competentă în domeniu
dintr-un stat membru.
e) Persoanele care îndeplinesc condiţiile de mai sus susţin examenul de autorizare care constă dintr-o
examinare teoretică şi o examinare practică.
Examinare şi încercare
Supraveghere
Persoanele juridice care doresc autorizarea sudorilor, pentru oţel, aluminiu şi aliaje de aluminiu,
solicită în scris cu cel puţin 15 zile calendaristice înainte de data examenului pentru autorizare, delegarea
unui inspector de specialitate din cadrul ISCIR pentru participarea la examenul de autorizare, ocazie cu
care se depun şi următoarele:
a) tabelul cu numele şi prenumele candidaţilor şi domeniile de autorizare;
b) dosarele candidaţilor cu următoarele documente:
1) copia actului de identitate/paşaportului;
2) fişa de aptitudini eliberată de un medic de medicina muncii cu menţiunea „Apt pentru prestarea
ocupaţiei de sudor" prevăzută la art. 21, alin. (1) lit. d) din PT CR9-2013
3) unul din certificatele de calificare prevăzute la art. 21, alin. (1), lit. a) sau lit. b) din PT CR9-2013
4) certificatele de inspecţie material emise de producător, pentru materialele de bază şi de adaos

utilizate la sudarea probelor pentru autorizare;
5) pWPS/WPS utilizat la sudarea probelor pentru autorizare;
6) copia atestatului RTS, aflat în perioada de valabilitate.
28
S.C. ARTOPROD S.R.L
=============================================================================================================
Inspectorul de specialitate din cadrul ISCIR verifică documentaţia prevăzută mai sus şi:
În cazul în care documentaţia prezentată este incompletă sau incorect întocmită, aceasta nu este
acceptată, se motivează neconformităţile şi se solicită completările în consecinţă.
În cazul în care documentaţia este acceptată, se confirmă participarea inspectorului de specialitate din
cadrul ISCIR, o dată cu stabilirea de comun acord a datei şi a locului de desfăşurare a examenului de
autorizare.
Desfăşurarea examenului de autorizare trebuie sa respecte precizările din PT CR9-2013, Art. 23, 24,
25.
Încercările distructive se efectuează în prezenţa RTS; inspectorul de specialitate din cadrul
ISCIR poate participa la efectuarea încercărilor distructive sau în termen de maxim 14 zile
calendaristice, de la efectuarea acestora, poate verifica la sediul laboratorului dacă încercările
distructive la care au fost supuse probele sudate şi forma epruvetelor corespund cerinţelor prevăzute în
prezenta prescripţie tehnică, dacă sunt identificate marcajele aplicate pe proba sudată conform art. 33, alin.
(4) şi dacă există corespondenţă între epruvetele prezentate şi buletinele/certificatele emise, ocazie cu care
întocmeşte un proces-verbal de verificare tehnică, prevăzut în Anexa nr. 7; probele sudate şi epruvetele
încercate trebuie să fie păstrate în laborator un termen de minim 14 zile calendaristice de la data efectuării
încercărilor.
Autorizaţiile sudorilor pentru oţel, aluminiu şi aliaje de aluminiu şi ale operatorilor sudare PEHD se
eliberează de către ISCIR în termen de 15 zile calendaristice de Ia data la care persoana juridică depune la
ISCIR dosarul final pentru fiecare candidat care a fost declarat „ADMIS" în procesul-verbal de verificare
tehnică întocmit conform art. 23, alin. (9), respectiv art. 33, alin. (5) sau care îndeplineşte cerinţele
prevăzute la art. 21, alin. (3) respectiv art. 31, alin. (3).
Autorizaţia de sudor pentru oţel, aluminiu şi aliaje de aluminiu, conţine cel puţin următoarele
informaţii în ordinea de mai jos, astfel încât să poată fi utilizată în sistemul informaţional:
a) numărul prescripţiei tehnice aplicabile;
b) identificarea persoanei juridice;
c) identificarea persoanei fizice - sudor;
d) variabile esenţiale;
e) domeniul de autorizare;
f) tipuri de verificări ale probelor sudate.
Autorizaţia de operator sudare PEHD, conţine cel puţin următoarele informaţii în ordinea de mai
jos, astfel încât să poată fi utilizată în sistemul informaţional:
a) numărul prescripţiei tehnice aplicabile;
b) identificarea persoanei juridice;
c) identificarea persoanei fizice - sudor;
d) variabilele esenţiale;
e) domeniul de autorizare;
f) tipuri de verificări ale probelor sudate.
PT C1-2010 - Cazane de abur, cazane de apă fierbinte, supraîncălzitoare şi economizoare

independente
Aceasta prescripţie tehnică stabileşte condiţiile şi cerinţele tehnice pentru instalarea, montarea,
29
S.C. ARTOPROD S.R.L
=============================================================================================================
punerea în funcţiune, autorizarea/admiterea funcţionării, supraveghere şi verificare tehnică în utilizare,
revizia, repararea şi lucrările de întreţinere pentru cazanele de abur, cazanele de apă fierbinte,
supraîncălzitoarele şi economizoarele independente.
Prevederile acestei prescripţii tehnice se aplică doar în măsura în care nu există alte dispoziţii specifice
(cu acelaşi obiectiv) în legislaţia comunitară de armonizare.
Prevederile acestei prescripţii tehnice se aplică:
a) cazanelor de abur cu presiunea nominală a aburului (PS) mai mare de 0,05 MPa (0,5 bar);
b) cazanelor de apă fierbinte cu temperatura maximă a apei mai mare de 110ºC;
c) supraîncălzitoarelor de abur şi economizoarelor independente.
Echipamentele prevăzute mai sus se denumesc în continuare, „cazane”.
Condiţiile şi cerinţele pentru montare se aplică numai cazanelor vechi, care au mai funcţionat.
Cazanele construite, introduse pe piaţă şi puse în funcţiune conform reglementărilor în vigoare la data
realizării lor pot fi reparate, întreţinute şi exploatate conform prevederilor prezentei prescripţii tehnice.
Prevederile prezentei prescripţii tehnice nu se aplică la:

a) cazanele montate pe nave, platforme marine fixe şi mobile;
b) schimbătoarele de căldură înglobate într-un proces tehnologic industrial şi a căror funcţie este, în
principal, răcirea diferitelor fluide (medii) între anumite limite impuse de procesul tehnologic respectiv şi
numai, în secundar, de a produce abur/apă fierbinte sau de a supraîncălzi abur;
c) aparatele de vulcanizare cu foc direct;
d) cazanele care au ca agent termic alt fluid decât apa, ca de exemplu difil, difenil, uleiuri organice,
soluţii amoniacale şi altele asemenea, pentru care prezenta prescripţie tehnică are caracter de recomandare,
iar condiţiile tehnice privind montarea/instalarea, punerea în funcţiune, exploatarea, verificarea tehnică şi
repararea se stabilesc prin documentaţia tehnică aferentă acestora;
e) cazanele din componenţa obiectivelor nucleare.
PT C4-2010 - Recipiente metalice stabile sub presiune

Aceasta prescripţie tehnică stabileşte condiţiile şi cerinţele tehnice pentru instalarea, autorizarea
funcţionării, utilizarea/exploatarea, verificarea tehnică periodică, repararea şi verificarea tehnică în
utilizare pentru recipientele metalice stabile sub presiune, denumite în continuare "recipiente".
Prevederile prescripţiei tehnice se aplică doar în măsura în care nu există alte dispoziţii specifice (cu
acelaşi obiectiv) în legislaţia comunitară de armonizare.
Prevederile prezentei prescripţii tehnice se aplică recipientelor metalice stabile sub presiune, denumite
în continuare recipiente, instalate/montate pe fundaţii sau pe alte reazeme fixe. Se asimilează cu
30
S.C. ARTOPROD S.R.L
=============================================================================================================
recipientele metalice sub presiune stabile şi recipientele fixate pe platforme deplasabile sau pe sisteme
mobile proprii.
Recipientul este limitat la primele îmbinări cu conductele de legătură realizate prin sudură, prin flanşe
sau prin filet (a se vedea figurile 1, 2 şi 3).
Peretele
recipientului Racord
Peretele recipientului
Mufă
Limita recipientului
Limita recipientului
Conductă
Figura
Figura 1 11
Figura
31
S.C. ARTOPROD S.R.L
=============================================================================================================
Figura 2
Figura 3
Aceasta prescripţie tehnică se aplică recipientelor cu presiuni maxime admisibile de lucru mai mari de
0,05 MPa (0,5 bar), astfel:
a) recipiente care conţin gaze din grupa 1 (fluide periculoase), conform diagramei 1 din anexa 1, cu
excepţia celor care funcţionează în limitele:
1) PS x V ≤ 200 bar x litri, având PS ≤ 200 bar şi V ≤ 1 litru;
2) PS x V ≤ 25 bar x litri, având 0,5 ≤ PS ≤ 25 bar şi 1 ≤ V ≤ 50 litri;
b) recipiente care conţin gaze din grupa 2 (abur şi alte gaze decât cele din grupa 1), conform diagramei
2 din anexa 1, cu excepţia celor care funcţionează în limitele:
1) PS x V ≤ 1.000 bar x litri, având PS ≤ 1.000 bar şi V ≤ 1 litru;
c) recipiente care conţin lichide din grupa 1 (fluide periculoase), conform diagramei 3 din anexa 1, cu
excepţia celor care funcţionează în limitele:
1) PS x V ≤ 500 bar x litri, având PS ≤ 500 bar şi V ≤ 1 litru;
d) recipiente care conţin lichide din grupa 2 (alte lichide decât cele din grupa 1), conform diagramei 4
din anexa 1, cu excepţia celor care funcţionează în limitele:
1) PS x V ≤ 10.000 bar x litri, având PS ≤ 1.000 bar şi V ≤ 10 litri;
2) PS x V ≤ 10.000 bar x litri, având 0,5 ≤ PS ≤ 1.000 bar şi 10 ≤ V ≤ 1.000 litri;
3) PS ≤ 10 bar, indiferent de volum.
32
S.C. ARTOPROD S.R.L
=============================================================================================================
NOTE: 1) Grupa 1 cuprinde fluidele periculoase, definite conform Hotărârii Guvernului nr. 1.408/2008.
Din grupa 1 fac parte fluidele definite ca explozive, extrem de inflamabile, foarte inflamabile, inflamabile,
la care temperatura maximă admisibilă de lucru este mai mare decât punctul de aprindere, foarte toxice,
toxice şi oxidante.
2) Grupa 2 cuprinde abur şi celelalte fluide care nu sunt incluse în grupa 1.
3) În cazul în care un recipient se compune din mai multe incinte, acesta se clasifică în categoria cea mai
severă care se poate aplica unei incinte luată individual.
4) Dacă într-o incintă se află fluide diferite, clasificarea se face în funcţie de fluidul care impune categoria
cea mai severă.
5) Liniile de demarcare din diagramele prezentate în anexa 1 indică valoarea limită superioară pentru
fiecare categorie.
Prescriptia tehnică se aplică şi pentru:
a) recipientele care transportă pe vehicule de cale ferată sau rutiere diverse lichide sau materiale
exceptate de regulamentele privind transportul internaţional feroviar, respectiv rutier, al mărfurilor
periculoase (RID şi ADR) şi care sunt sub presiune numai în momentul transvazării/descărcării lichidelor
sau materialelor conţinute, indiferent de presiunea de descărcare;
b) recipientele pentru transportul lichidelor, care au presiunea absolută de vapori la 50°C până la 0,3
MPa (3 bar) inclusiv;
c) recipientele de la lit. b) care transportă lichide sub pernă de gaz, a cărui presiune este mai mare de
0,05 MPa (0,5 bar) şi până la maxim 0,2 MPa (2 bar) inclusiv, la temperatura de 15ºC.
Pentru recipientele care transportă pe vehicule de cale ferată sau rutiere gaze comprimate, lichefiate sau
dizolvate sub presiune se aplică prevederile prescripţiei tehnice referitoare la cisterne, containere şi
butoaie metalice pentru gaze comprimate, lichefiate sau dizolvate sub presiune.
Pentru recipientele din subteran, prezenta prescripţie tehnică se completează cu cerinţele tehnice
stabilite prin instrucţiuni specifice întocmite de unităţile deţinătoare, care să ţină seama de condiţiile în
care funcţionează acestea.
Verificările în vederea admiterii funcţionării cât şi pe parcursul exploatării, la verificarea tehnică
periodică (VTP), se efectuează de către responsabilul cu supravegherea şi verificarea tehnică a instalaţiilor
(RSVTI) al unităţii deţinătoare, autorizat de ISCIR.
Prevederile prescriptei tehnice nu se aplică:
a) recipientelor care au presiunea maximă admisibilă de lucru de cel mult 0,05 MPa (0,5 bar);
b) recipientelor montate pe platforme marine mobile, nave, aeronave şi rachete, precum şi
echipamentelor special destinate pentru a fi montate pe acestea sau destinate propulsării lor;
c) echipamentelor specifice pentru controlul forajelor de explorare şi extracţie din industria petrolului,
gazului natural sau explorărilor geotermale, din industria extractivă, precum şi ale depozitelor subterane
33
S.C. ARTOPROD S.R.L
=============================================================================================================
destinate menţinerii şi/sau reglării presiunilor la gurile de sondă, cum ar fi: capete de erupţie, prevenitoare
de erupţie, manifolduri, precum şi echipamentele acestora montate în amonte;
d) furnalelor, inclusiv sistemelor de răcire ale acestora, recuperatoarelor de căldură pentru preîncălzirea
aerului, separatoarelor de praf, epuratoarelor de gaze, cuptoarelor de reducere directă inclusiv sistemului
de răcire al acestora, convertizoarelor cu gaz, oalelor de topire, retopire, degazare şi de turnare pentru oţel
şi metale neferoase;
e) echipamentelor cuprinzând carcase, maşini sau părţi de maşini care nu reprezintă recipiente de sine
stătătoare, de exemplu cilindrii maşinilor de forţă (motoare, inclusiv turbine şi motoare cu ardere internă,
maşini cu abur, pneumatice, hidraulice, turbine de gaz sau abur, turbogeneratoare, prese) şi ai maşinilor de
lucru (compresoare, pompe, dispozitive de comandă, cilindri hidraulici), răcitorii intermediari, filtrele,
separatoarele de picături şi amortizoarele de pulsaţii care nu sunt montate separat faţă de corpul maşinilor
respective sau similare acestora, precum şi componentele maşinilor de lucru supuse la presiune când, la
dimensionarea lor, sunt preponderente tensiunile rezultate din alte solicitări mecanice, în afară de
presiune;
f) recipientelor cu două spaţii la care spaţiul exterior de încălzire sau răcire este format din circuite
executate din ţevi sau segmente, din diferite profile laminate sau din tablă îndoită, iar în spaţiul interior al
recipientului presiunea nu depăşeşte 0,05 MPa (0,5 bar); de asemenea, schimbătoarelor de căldură la care
spaţiile sunt formate din plăci de diferite profile, montate în pachet, fixate între ele prin îmbinări
demontabile, cât şi schimbătoarelor de căldură spirale ale căror spaţii sunt parţial inspectabile cu condiţia
ca cele două medii în amestec să nu conducă la explozie sau degajare de gaze;
g) recipientelor de aer pentru instalaţiile de frânare, basculare, semnalizare, transport pe cablu, precum
şi celor care au rol de rezervor de combustibil montate pe locomotive, vagoane sau autovehicule;
h) recipientelor care conţin apă la temperatură mai mică de 110ºC sau lichide a căror temperatură
maximă de lucru este mai mică decât temperatura de fierbere la presiunea de 0,05 MPa (0,5 bar) a
lichidului respectiv, fiind exclusă posibilitatea formării unei perne de vapori sau gaze;
i) recipientelor care conţin lichide şi la care presiunea gazului aflat deasupra lichidului nu depăşeşte
0,05 MPa (0,5 bar);
j) distribuitoarelor şi colectoarelor de abur, apă fierbinte, aer şi altele asemenea care nu au şi rol de
tampon sau de acumulator, considerate elemente de conductă la care se aplică prescripţia tehnică specifică
conductelor respective;
k) conductelor pentru transportul fluidelor, precum şi elementelor de conductă care nu pot fi scoase din
circuitul acestora (separatoare, filtre şi altele asemenea);
l) corpurilor diferitelor armături (robinete, supape de siguranţă şi altele asemenea);
m)radiatoarelor de calorifer;
n) recipientelor care funcţionează numai sub vacuum;
34
S.C. ARTOPROD S.R.L
=============================================================================================================
o) recipientelor care sunt obiectul unor cercetări ştiinţifice şi experimentale în ceea ce priveşte
construcţia lor, oricare ar fi volumul, temperatura şi presiunea de lucru; de funcţionarea acestora
răspunzând unităţile deţinătoare;
p) recipientelor din centrale nucleare cu implicaţii asupra securităţii nucleare, care fac obiectul
prevederilor prescripţiei tehnice referitoare la acestea;
q) buteliilor pentru gaze comprimate, lichefiate sau dizolvate sub presiune, recipientelor stingătoare de
incendiu şi buteliilor pentru aparate de respirat individuale care fac obiectul prevederilor prescripţiei
tehnice referitoare la acestea;
r) recipientelor de stocare GPL (butan, propan şi amestecuri butan-propan), incluse în instalaţii de
distribuţie GPL mic vrac sau sisteme de distribuţie pentru autovehicule, care fac obiectul prevederilor
prescripţiei tehnice referitoare la acestea;
s) cisternelor, containerelor şi butoaielor metalice pentru gaze comprimate, lichefiate sau dizolvate sub
presiune, care fac obiectul prevederilor prescripţiei tehnice referitoare la acestea.
NOTE: 1) Recipientele trebuie să fie însoţite de instrucţiuni de utilizare adecvate şi trebuie să fie marcate
astfel încât să poată fi identificat producătorul sau reprezentantul autorizat al acestuia. În cadrul
instrucţiunilor de utilizare şi/sau pe marcaj trebuie să fie identificaţi principalii parametrii de funcţionare:
presiunea maximă admisibilă de lucru (bar), temperatura maximă admisibilă de lucru (°C), temperatura
minimă admisibilă de lucru (°C), fluidul de lucru, capacitatea recipientului (l). Recipientele trebuie să fie
prevăzute, după caz, cu dispozitive de siguranţă şi aparate de măsurare şi control care să asigure
funcţionarea în limitele parametrilor admişi.
2) Recipientele care lucrează la presiuni cel mult egale cu 0,05 MPa (0,5 bar) şi care conţin fluide netoxice
trebuie să fie puse în comunicaţie cu atmosfera printr-un dispozitiv de siguranţă sau prin intermediul altui
recipient care lucrează la presiune atmosferică astfel încât să se împiedice formarea unui surplus de
presiune în recipient.
3) Recipientele care lucrează la presiuni cel mult egale cu 0,05 MPa (0,5 bar) şi care conţin fluide toxice
sau inflamabile trebuie să fie prevăzute cu supape de siguranţă de tip etanş, gazele scăpate fiind conduse
în locuri nepericuloase sau făcute inofensive la ieşirea lor din conducta de evacuare.
La recipientele cu mai multe spaţii, compartimentele sau elementele acestora care funcţionează la
presiuni egale cu sau mai mici de 0,05 MPa (0,5 bar) sau care se încadrează în exceptările de la art. 3 lit.
a), b), c) şi d) şi art. 6 lit. a), h), i) şi n) nu se supun prevederilor prezentei prescripţii tehnice. Parametrii
acestor spaţii se înscriu pe placa de timbru.
PT C6-2010 - Conducte metalice sub presiune pentru fluide

Aceasta prescripţie tehnică stabileşte condiţiile şi cerinţele tehnice pentru montarea, autorizarea
funcţionării, utilizarea/exploatarea, verificarea tehnică periodică, repararea şi verificarea tehnică în
utilizare pentru conductele metalice sub presiune pentru fluide, denumite în continuare „conducte”.
(2) Prevederile prezentei prescripţii tehnice se aplică doar în măsura în care nu există alte dispoziţii
specifice (cu acelaşi obiectiv) în legislaţia comunitară de armonizare.
35
S.C. ARTOPROD S.R.L
=============================================================================================================
Prescripţia tehnică stabileşte cerinţe minime obligatorii privind activităţile de:
a) avizarea documentaţiei tehnice preliminare de montare;
b) avizarea documentaţiei tehnice preliminare de reparare;
c) montarea/repararea conductelor;
d) autorizarea funcţionării conductelor;
e) utilizarea/exploatarea conductelor;
f) verificările tehnice în utilizare, pentru investigaţii/examinări cu caracter tehnic pentru funcţionarea
în condiţii de siguranţă a conductelor;
g) scoaterea din uz şi casarea conductelor.
Prevederile prescriptiei tehnice se aplică conductelor pentru gaze, gaze lichefiate, gaze dizolvate sub
presiune, vapori şi acele lichide a căror presiune de vaporizare la temperatura maximă admisibilă este cu
cel puţin 0,5 bar peste presiunea atmosferică şi care:
a) pentru gaze din grupa 1: DN > 25 şi se clasifică într-o categorie conform prevederilor din anexa 1,
diagrama nr. 1;
b) pentru gaze din grupa 2: DN > 32, PS x DN > 1.000 şi se clasifică într-o categorie conform
prevederilor din anexa 1, diagrama nr. 2;
Prevederile prescriptiei tehnice se aplică conductelor pentru lichide a căror presiune de vaporizare la
temperatura maximă admisibilă este cu cel puţin 0,5 bar peste presiunea atmosferică şi care:
a) pentru lichide din grupa 1: DN > 25, PS x DN > 2.000 şi se clasifică într-o categorie conform
prevederilor din anexa 1, diagrama nr. 3;
b) pentru lichide din grupa 2: PS > 10 bar, DN > 200, PS x DN > 5.000 şi se clasifică într-o categorie
conform prevederilor din anexa 1, diagrama nr. 4;
Nu intră sub incidenţa prevederilor prescriptiei tehnice:
a) conductele formate din ţevi sau dintr-un sistem de ţevi destinate transportului fluidelor sau
substanţelor de la sau către instalaţii terestre sau marine, începând cu şi incluzând ultimul dispozitiv
de închidere aflat în perimetrul instalaţiei şi toate echipamentele auxiliare montate pe aceste
conducte, mai puţin echipamentele sub presiune standard aflate în staţiile de reglare a presiunii sau în
staţiile de compresoare;
b) reţelele de alimentare, distribuţie şi descărcarea apei şi echipamente auxiliare, precum şi aducţiunile
hidrocentralelor cum ar fi: conducte forţate, puţuri forţate sau galerii sub presiune şi accesorii specifice
asociate acestora;
c) echipamentele pentru controlul forajelor de exploatare şi extracţie în industria petrolului, gazului
natural sau explorărilor geotermale, industriei extractive, precum şi depozitelor subterane, destinate
menţinerii şi/sau reglării presiunilor la gurile de sondă, cum ar fi: capete de erupţie, prevenitoare de
erupţie, manifolduri, precum şi echipamentele acestora montate în amonte;
36
S.C. ARTOPROD S.R.L
=============================================================================================================
d) conductele sub presiune folosite pentru cămăşuirea sistemelor de transmisie, cum ar fi: cablurile
electrice şi telefonice;
e) caloriferele şi conductele pentru sisteme de încălzire cu apă caldă;
f) conductele subterane îngropate sau în canale vizitabile;
g) conductele de pe mijloace auto, mijloace de transport feroviar, vase maritime şi fluviale sau de pe
alte mijloace de plutire.
h) conductelor de abur şi de apă fierbinte.
PT C8-2010 - Instalaţii de distribuţie gaze petroliere lichefiate

Prescritia tehnică stabileşte condiţiile şi cerinţele tehnice pentru instalarea, montarea, autorizarea
funcţionării, exploatarea, verificarea tehnică periodică, întreţinerea, repararea, verificări tehnice în
utilizare pentru investigaţii/examinări cu caracter tehnic pentru instalaţiile GPL.
Prevederile acestei prescripţii tehnice se aplică următoarelor categorii de instalaţii de distribuţie GPL:
a) instalaţii de distribuţie GPL la autovehicule, tip SKID (monobloc);
b) instalaţii de distribuţie GPL la autovehicule, montate la locul de funcţionare;
c) instalaţii de distribuţie GPL la consumatori casnici şi/sau industriali, montate la locul de
funcţionare.
Recipientele sub presiune din componenţa instalaţiilor GPL se pot instala:
- suprateran;
- suprateran acoperit cu pământ sau nisip;
- subteran acoperit cu pământ sau nisip.
Instalaţiile GPL şi echipamentele din componenţa acestora trebuie să corespundă condiţiilor climaterice
din România, după cum urmează:
- temperatura maximă admisibilă de lucru: + 50ºC;
- temperatura minimă admisibilă de lucru: între - 40ºC şi - 20ºC.
În cazul în care temperatura maximă admisibilă de lucru declarată de documentaţia recipientelor din
componenţa instalaţiilor de distribuţie GPL are valoarea + 40ºC, prin documentaţia tehnică de
instalare/documentaţia tehnică preliminară de montare, trebuie prevăzute măsuri compensatorii prin care
să se evite în timpul funcţionării depăşirea acestei temperaturi.
Prescriptia tehnică nu se aplică instalaţiilor GPL (recipientele şi conductele aferente) din cadrul liniilor
tehnologice de producere a GPL şi depozitelor industriale; aceste instalaţii sunt supuse prevederilor
prescripţiilor tehnice specifice.
37
S.C. ARTOPROD S.R.L
=============================================================================================================
PT C9-2010 - Cazane de apă caldă şi cazane de abur de joasă presiune

Prescritia tehnică stabileşte condiţiile şi cerinţele tehnice pentru instalarea, montarea, punerea în
funcţiune, autorizarea funcţionării, supraveghere şi verificare tehnică în utilizare, revizia, repararea şi
lucrările de întreţinere la cazanele pentru apă caldă şi cazanele pentru abur de joasă presiune.
Prevederile prezentei prescripţii tehnice se aplică la:
a) cazanele pentru apă caldă cu temperatura maximă a apei calde de cel mult 110ºC şi având puterea
mai mare de 400 kW;
b) cazanele pentru abur de joasă presiune cu presiunea maximă a aburului de cel mult 0,05 MPa (0,5
bar) şi având debitul mai mare de 0,6 t/h.
Echipamentele prevăzute la alin. (1) se denumesc în continuare „cazane”.
Condiţiile şi cerinţele pentru montare se aplică numai cazanelor vechi, care au mai funcţionat.
Cazanele construite, introduse pe piaţă şi puse în funcţiune conform reglementărilor în vigoare la data
realizării lor pot fi reparate, întreţinute şi exploatate conform prevederilor prezentei prescripţii tehnice.
Se acceptă funcţionarea în condiţiile prezentei prescripţii tehnice şi a cazanelor:
a) pentru apă fierbinte la temperatura maximă de 120ºC cu condiţia ca elementele de siguranţă
(termostatele de siguranţă) să fie limitate la 110ºC de către producător sau de către persoane juridice
autorizate conform prevederilor prescripţiilor tehnice aplicabile;
b) pentru abur cu presiunea maximă de 1 bar cu condiţia ca elementele de siguranţă (supapă de
siguranţă, presostate) să fie limitate la 0,5 bar.
Prevederile acestei prescripţii tehnice nu se aplică la:
a) cazanele instalate pe nave, platforme marine fixe şi mobile;
b) cazanele din componenţa obiectivelor nucleare.
PT C10-2010 - Conducte de abur şi conducte de apă fierbinte sub presiune

Prescriptia tehnică stabileşte condiţiile şi cerinţele tehnice pentru avizarea documentaţiei tehnice
preliminare de montare, avizarea documentaţiei tehnice preliminare de reparare, montarea/repararea,
autorizarea funcţionării, utilizarea/exploatarea, verificări tehnice în utilizare pentru investigaţii/examinări
cu caracter tehnic pentru conductele metalice sub presiune pentru abur şi apă fierbinte, denumite în
continuare „conducte”..
Prevederile acestei prescripţii tehnice se aplică conductelor care transportă abur la o presiune peste 0,5
38
S.C. ARTOPROD S.R.L
=============================================================================================================
bar şi conductelor care transportă apă fierbinte la o temperatură peste 110 C, având DN > 32 şi PS x DN > º
1.000, clasificate conform diagramei din anexa 1.

Nu intră sub incidenţa prevederilor acestei prescripţii tehnice:
a) conductele formate din ţevi sau dintr-un sistem de ţevi de la sau către instalaţii terestre sau marine,
începând cu şi incluzând ultimul dispozitiv de închidere aflat în perimetrul instalaţiei şi toate
echipamentele auxiliare montate pe aceste conducte, mai puţin echipamentele sub presiune standard
aflate în staţiile de reglare a presiunii;
b) reţelele de alimentare, distribuţie şi descărcarea apei şi echipamente auxiliare;
c) echipamentele pentru controlul forajelor de exploatare şi extracţie în industria petrolului, gazului
natural sau explorărilor geotermale, industriei extractive, precum şi depozitelor subterane, destinate
menţinerii şi/sau reglării presiunilor la gurile de sondă, cum ar fi: capete de erupţie, prevenitoare de
erupţie, manifolduri, precum şi echipamentele acestora montate în amonte;
d) conductele sub presiune folosite pentru cămăşuirea sistemelor de transmisie, cum ar fi: cablurile
electrice şi telefonice;
e) caloriferele şi conductele pentru sisteme de încălzire cu apă caldă;
f) conductele subterane îngropate sau în canale vizitabile;
g) conductele de pe mijloace auto, mijloace de transport feroviar, vase maritime şi fluviale sau de pe
alte mijloace de plutire.
PT C12-2003 - Cerinţe tehnice pentru recipiente cisterne, recipiente containere şi recipiente

butoaie metalice pentru gaze comprimate, lichefiate sau dizolvate sub presiune
Prescriptia tehnică face parte din reglementările tehnice naţionale referitoare la recipiente cisterne,
recipiente containere şi recipiente butoaie metalice pentru gaze comprimate, lichefiate sau dizolvate sub
presiune.
Aceasta prescripţie tehnică este elaborată în baza legislaţiei în vigoare privind funcţionarea în
condiţii de siguranţă a instalaţiilor sub presiune şi conţine prevederi tehnice minime obligatorii pentru
proiectarea, construirea, autorizarea funcţionării, exploatarea, verificarea tehnică periodică, repararea,
evaluarea stării tehnice şi scoaterea din uz a recipientelor cisterne, recipientelor containere şi recipientelor
butoaie metalice pentru gaze comprimate, lichefiate sau dizolvate sub presiune, precum şi pentru
autorizarea agenţilor economici care desfăşoară activităţi specifice.
Aceasta prescripţie tehnică se adresează persoanelor juridice autorizate de ISCIR şi utilizatorilor,
fără a interzice, restrânge sau împiedica introducerea pe piaţă şi/sau exploatarea recipientelor cisterne,
recipientelor containere şi recipientelor butoaie metalice pentru gaze comprimate, lichefiate sau dizolvate
sub presiune care respectă condiţiile tehnice din prezenta prescripţie tehnică.
39
S.C. ARTOPROD S.R.L
=============================================================================================================
Prin „recipient-cisternă”, denumit în continuare „cisternă”, se înţelege recipientul sub presiune
fixat pe vehicul de cale ferată sau rutieră, având sistem propriu de rulare şi este destinat transportului
gazelor comprimate, lichefiate sau dizolvate sub presiune.
Prin „recipient-container”, denumit prescurtat „container”, se înţelege recipientul cu volumul mai
mare de 100 litri fixat pe un cadru sau şasiu fără sistem propriu de rulare, destinat transportului gazelor
comprimate, lichefiate sau dizolvate sub presiune.
Prin „recipient-butoi”, denumit în continuare „butoi”, se înţelege recipientul prevăzut cu cercuri de
rulare, având volumul de la 100 până la 1.000 litri inclusiv şi este destinat transportului gazelor
comprimate, lichefiate sau dizolvate sub presiune.
Recipientele-cisterne, recipientele-containere şi recipientele-butoaie metalice pentru gaze
comprimate, lichefiate sau dizolvate sub presiune care fac obiectul prezentei prescripţii tehnice, denumite
în continuare „recipiente” dacă nu se specifică altfel, se proiectează, construiesc, autorizează în
funcţionare, exploatează, repară şi verifică conform prevederilor din prezenta prescripţie tehnică.
Pentru recipientele care se transportă pe vehicule de cale ferată sau rutiere se vor avea în vedere şi
prevederile stipulate în regulamentele privind transportul internaţional feroviar, respectiv rutier, al
mărfurilor periculoase (RID şi ADR).
Prescriptia tehnică se aplică recipientelor pentru gaze comprimate având presiunea maximă
admisibilă de lucru mai mare de 0,05 MPa (0,5 bar) la 150 C, precum şi recipientelor pentru gaze
lichefiate sau dizolvate sub presiune care au temperatura critică mai mică de 500 C sau care au la această
temperatură o presiune absolută de vapori mai mare de 0,3 MPa (3 bar).
Nu fac obiectul prezentei prescripţii tehnice:
a) recipientele montate pe platforme mobile, destinate transportului diverselor lichide sau materiale
şi care sunt sub presiune numai în momentul transvazării lichidelor sau materialelor conţinute, indiferent
de presiunea de descărcare;
b) recipientele pentru transportul lichidelor, care au presiunea absolută de vapori la 50°C până la
0,3 MPa (3 bar) inclusiv;
c) recipientele de la lit. b) care transportă lichide sub pernă de gaz, a cărui presiune este mai mare
de 0,05 MPa (0,5 bar) şi până la maxim 0,2 MPa (2 bar) inclusiv, la temperatura de 150 C;
d) recipientele provenite din alte ţări şi care se găsesc provizoriu pe teritoriul României.
Recipientele care se transportă pe căile ferate trebuie să satisfacă condiţiile impuse de RID, iar cele care se
transportă pe căile rutiere reglementările ADR. Acestea trebuie să fie în limitele scadenţei de verificare
date de autorităţile competente din ţările de provenienţă şi să respecte condiţiile de exploatare, manipulare
şi transport prevăzute în prescripţie.
40
S.C. ARTOPROD S.R.L
=============================================================================================================
PT R1-2010 - Maşini de ridicat (macarale, mecanisme de ridicat, stivuitoare, platforme
autoridicătoare şi platforme ridicătoare pentru persoane cu dizabilităţi, elevatoare pentru vehicule
şi maşini de ridicat de tip special)
Prescripţia tehnică stabileşte condiţiile şi cerinţele tehnice pentru montarea, punerea în funcţiune,
autorizarea funcţionării, supravegherea şi verificarea tehnică în utilizare pentru investigaţii/examinări cu
caracter tehnic, întreţinerea, revizia şi repararea maşinilor de ridicat.
Prevederile prescripţiei tehnice se aplică maşinilor de ridicat, componentelor de securitate destinate
acestora şi dispozitivelor de prindere pentru ridicarea sarcinii menţionate .
Maşinile de ridicat care fac obiectul prezentei prescripţii tehnice sunt:
a) macarale, de tipul:
1) macarale deplasabile pe căi fără şine de rulare cum ar fi automacarale, macarale pe pneuri,
macarale pe şenile, macarale montate pe vagon de cale ferată, macarale montate pe vehicule destinate
transportului de materiale şi altele asemenea;
2) macarale deplasabile pe căi cu şine de rulare cum ar fi poduri rulante, macarale portal,
electropalane deplasabile pe grindă fixă şi altele asemenea;
3) macarale cu braţ şi/sau platformă rotitoare la punct fix sau deplasabile pe căi cu şine de
rulare cum ar fi macarale turn, macarale pivotante, macarale portic şi altele asemenea;
4) macarale de construcţie specială cum ar fi macarale pe cablu, macarale foarfece şi altele
asemenea;
b) stivuitoare autopropulsate şi translatoare stivuitoare;
c) platforme autoridicătoare nedeplasabile/deplasabile pentru persoane şi/sau materiale;
d) platforme ridicătoare pentru persoane cu dizabilităţi;
e) elevatoare pentru vehicule;
f) mecanisme de ridicat;
g) maşini de ridicat de tip special.
Componentele de securitate la care se face referire în prezenta prescripţie tehnică sunt:
a) limitatoare de sfârşit de cursă;
b) limitatoare de sarcină şi limitatoare de moment al sarcinii;
c) dispozitive de reţinere a fluidului în cilindri hidraulici;
d) dispozitive de blocare şi evitare a mersului oblic;
e) tampoane şi opritoare;
f) piese de reazem şi curăţătoare de şină;
41
S.C. ARTOPROD S.R.L
=============================================================================================================
g) siguranţe la cârlig;
h) contacte electrice de siguranţă;
i) contact stop (buton stop);
j) anemometre;
k) paracăzătoare;
l) limitatoare de viteză;
m) alte componente de securitate precizate de producător în documentaţia tehnică, care îndeplinesc o
funcţie de securitate atunci când sunt utilizate şi a căror defectare sau funcţionare necorespunzătoare
periclitează siguranţa în funcţionare.
Maşinile de ridicat, construite şi introduse pe piaţă conform legislaţiei în vigoare la data realizării lor,
menţionate pot fi montate, reparate, întreţinute şi exploatate conform prevederilor prezentei prescripţii
tehnice.
a) maşinile de ridicat şi dispozitivele lor auxiliare montate pe nave, platforme marine fixe şi mobile;
b) excavatoarele, buldoexcavatoarele, încărcătoarele cu cupă, draglinele, maşinile de foraj, de
extracţie şi maşinile similare, de toate tipurile, cu excepţia celor la care constructiv există posibilitatea
montării mai multor tipuri de dispozitive de prindere specifice maşinilor de ridicat şi pot lucra în regim
permanent/nepermanent de macara, stivuitor, platformă autoridicătoare şi altele asemenea;
c) troacele, oalele de turnare şi platformele de încărcare, precum şi dispozitivele lor auxiliare;
d) maşinile de şarjare, maşinile pentru manevrat capace, maşinile pentru bascularea oalelor de turnare
şi roboţii industriali care efectuează operaţii de ridicare, transport şi coborâre semifabricate, integraţi în
ciclul de funcţionare al unui utilaj tehnologic;
e) elevatoarele continue şi transportoarele continue;
f) maşinile de alimentare-încărcare a preselor de vulcanizat anvelope, cu comandă integrată în ciclul
de funcţionare al presei;
g) maşinile integrate în maşinile pentru galvanizare şi similare.
PT R8-2010 – Scări și trotuare rulante

Prescripţia tehnică stabileşte condiţiile şi cerinţele tehnice pentru montarea, punerea în funcţiune,
autorizarea funcţionării, supravegherea şi verificarea tehnică în utilizare pentru investigaţii/examinări cu
caracter tehnic, întreţinerea, revizia şi repararea scărilor rulante şi trotuarelor rulante.
Prevederile acestei prescripţii tehnice se aplică doar în măsura în care nu există alte dispoziţii
specifice (cu acelaşi obiectiv) în legislaţia comunitară de armonizare.
42
S.C. ARTOPROD S.R.L
=============================================================================================================
Prevederile prezentei prescripţii tehnice se aplică scărilor rulante şi trotuarelor rulante, precum şi
componentelor de securitate ale acestora.
Scările rulante şi trotuarele rulante, construite şi introduse pe piaţă conform legislaţiei în vigoare la
data realizării lor, pot fi montate, reparate, întreţinute şi exploatate conform prevederilor prezentei
prescripţii tehnice.
a) instalaţiile de transport pe plan înclinat pentru persoane;
b) instalaţiile de transport pe plan înclinat pentru materiale.
PT R8-2003 - Cerinţe tehnice privind utilizarea instalaţiilor de transport pe cablu pentru persoane –
telegondole
Prescripţia tehnică PT R 8–2003, ”Cerinţe tehnice privind utilizarea instalaţiilor de transport pe
cablu pentru persoane–telegondole”, denumită în continuare prescripţie tehnică, face parte din
reglementările tehnice naţionale referitoare la instalaţiile de transport pe cablu pentru persoane.
Prezenta prescripţie tehnică stabileşte cerinţele tehnice de securitate minime obligatorii pe care
trebuie să le satisfacă instalaţiile de transport pe cablu pentru persoane–telegondole. Cerinţele privind
proiectarea, construirea, certificarea, funcţionarea şi securitatea în funcţionare a acestor tipuri de instalaţii
se adresează producătorilor, constructorilor, montatorilor, deţinătorilor şi întreţinătorilor.
Cerinţele privind montarea, punerea în funcţiune, exploatarea, verificarea tehnică periodică,
repararea, întreţinerea şi securitatea în exploatare se adresează persoanelor juridice autorizate de ISCIR.
Aceste cerinţe au drept scop asigurarea securităţii sau sănătăţii persoanelor care pot fi utilizatori, personal
de deservire sau alte persoane şi protecţia proprietăţii şi a mediului, aşa cum sunt prevăzute în actele
normative în vigoare. De asemenea, prescripţia tehnică stabileşte modul de verificare a respectării acestor
cerinţe.
PT R9-2003 - Cerinţe tehnice privind utilizarea instalaţiilor de transport pe cablu pentru persoane –
telescaune
Prescripţia tehnică PT R 9–2003, ediţia 1, ”Cerinţe tehnice privind utilizarea instalaţiilor de
transport pe cablu pentru persoane–telescaune” denumită în continuare prescripţie tehnică, face parte din
Prescriptia tehnică stabileşte cerinţele tehnice de securitate minime obligatorii pe care trebuie să le
satisfacă instalaţiile de transport pe cablu pentru persoane–telescaune.
Cerinţele privind proiectarea, construirea, certificarea, funcţionarea şi securitatea în funcţionare a
acestor tipuri de instalaţii se adresează producătorilor, constructorilor, montatorilor, deţinătorilor şi
întreţinătorilor.
Aceste cerinţe au drept scop asigurarea securităţii sau sănătăţii persoanelor care pot fi utilizatori, personal
43
S.C. ARTOPROD S.R.L
=============================================================================================================
de deservire sau alte persoane, protecţia proprietăţii şi a mediului, aşa cum sunt prevăzute în actele
cerinţe.
PT R10-2003 - Cerinţe tehnice privind utilizarea instalaţiilor de transport pe cablu pentru persoane
– teleschiuri şi telesănii
transport pe cablu pentru persoane–teleschiuri şi telesănii” denumită în continuare prescripţie tehnică, face
parte din reglementările tehnice naţionale referitoare la instalaţiile de transport pe cablu.
Aceasta prescripţie tehnică stabileşte cerinţele tehnice de securitate minime obligatorii pe care
trebuie să le satisfacă instalaţiile de transport pe cablu pentru persoane–teleschiuri şi telesănii. Cerinţele
privind proiectarea, construirea, certificarea, funcţionarea şi siguranţa în funcţionare a acestor tipuri de
instalaţii se adresează producătorilor, constructorilor, montatorilor, deţinătorilor şi întreţinătorilor.
Cerinţele privind montarea, punerea în funcţiune, exploatarea, verificarea tehnică periodică, repararea,
întreţinerea şi siguranţa în exploatare se adresează persoanelor juridice autorizate de ISCIR.
Aceste cerinţe au drept scop asigurarea securităţii sau sănătăţii persoanelor care pot fi utilizatori,
personal de deservire sau alte persoane şi protecţia proprietăţii şi a mediului, aşa cum sunt prevăzute în
actele normative în vigoare. De asemenea, prescripţia tehnică stabileşte modul de verificare a respectării
acestor cerinţe.
PT R11-2003 - Cerinţe tehnice privind utilizarea instalaţiilor de transport pe plan înclinat pentru
persoane
transport pe plan înclinat pentru persoane”, denumită în continuare prescripţie tehnică, face parte din
trebuie să le satisfacă instalaţiile de transport pe plan înclinat pentru persoane. Cerinţele privind
proiectarea, construirea, certificarea, funcţionarea şi securitatea în funcţionare a acestor tipuri de instalaţii
se adresează producătorilor, constructorilor, montatorilor, deţinătorilor şi întreţinătorilor.
Aceste cerinţe au drept scop asigurarea securităţii sau sănătăţii persoanelor care pot fi utilizatori,
personal de deservire sau alte persoane şi protecţia proprietăţii şi a mediului, aşa cum sunt prevăzute în
actele normative în vigoare. De asemenea, prescripţia tehnică stabileşte modul de verificare a respectării
acestor cerinţe
44
S.C. ARTOPROD S.R.L
=============================================================================================================
PT R12-2003 - Cerinţe tehnice privind proiectarea, construirea, montarea, repararea, întreţinerea,
revizia, verificarea şi exploatarea telefericelor pentru materiale
Prescripţia tehnică PT R 12-2003, ediţia 1, ”Cerinţe tehnice privind proiectarea, construirea,

montarea, repararea, întreţinerea, revizia, verificarea şi exploatarea telefericelor pentru materiale”,
denumită în continuare prescripţie tehnică, face parte din reglementările tehnice naţionale referitoare la
instalaţiile de transport pe cablu pentru materiale. Prezenta prescripţie tehnică stabileşte cerinţele tehnice
de securitate minime obligatorii pe care trebuie să le satisfacă instalaţiile de transport pe cablu pentru
materiale.
Cerinţele privind proiectarea, construirea, montarea, punerea în funcţiune, exploatarea, verificarea
tehnică periodică, repararea, întreţinerea şi securitatea în exploatare a acestor tipuri de instalaţii se
adresează persoanelor juridice autorizate de ISCIR.
Aceste cerinţe au drept scop asigurarea securităţii sau sănătăţii persoanelor care pot fi personal de
deservire sau alte persoane şi protecţia proprietăţii şi a mediului, aşa cum sunt prevăzute în actele
cerinţe.
Documentele şi documentaţiile tehnice precum şi inscripţionările privind exploatarea şi avertizarea
utilizatorilor trebuie să fie redactate sau traduse în limba română, fără a exclude prezentarea şi în alte
limbi.
Aceasta prescripţie tehnică se aplică telefericelor pentru materiale.
Telefericele destinate transportului pentru materiale se clasifică astfel:
a) după numărul şi destinaţia funcţională a cablurilor:
- teleferice bicablu, având două tipuri de cabluri principale şi anume: cabluri purtătoare,
constituind calea de rulare a vehiculelor şi cabluri tractoare, care tractează vehiculele;
- teleferice monocablu, având un singur cablu, montat în circuit închis denumit „cablu purtător–
tractor";
b) după felul mişcării cablului de acţionare:
- teleferice cu mers în acelaşi sens la care cablul tractor sau purtător– tractor are o mişcare continuă
sau intermitentă, în acelaşi sens;
- teleferice pendulare, la care cablul tractor sau purtător–tractor îşi schimbă sensul după fiecare
cursă, efectuând o mişcare du–te — vino între staţii;
c) după durata de funcţionare:
- teleferice cu funcţionare permanentă;
- teleferice cu funcţionare sezonieră;
- teleferice montate să funcţioneze cu caracter temporar pe acelaşi loc (demontabile sau
transportabile).
45
S.C. ARTOPROD S.R.L
=============================================================================================================
PT R13-2003 - Cerinţe tehnice privind proiectarea, construirea, montarea, exploatarea şi

verificarea tehnică a ascensoarelor cu schip
Aceasta prescripţie tehnică face parte din reglementările tehnice naţionale referitoare la ascensoare
cu schip, denumite în continuare „ascensoare” sau „instalaţii”.
Clasificarea ascensoarelor cu schip
După locul de instalare:
a) de suprafaţă;
b) subterane.
După poziţia glisierelor:
a) verticale;
b) înclinate.
După modul de descărcare al schipului
a) descărcare prin basculare;
b) descărcare prin perete lateral;
c) descărcare prin partea inferioară.
Dupamodul de acţionare:
a) manuală;
b) mecanică (electrică, hidraulică, pneumatică etc.).
Sarcina nominală este sarcina maximă, exprimată în kg sau t, pentru care poate fi utilizat
ascensorul în condiţii de securitate.
Sarcina nominală se alege din gama sarcinilor nominale, conform standardelor în vigoare. Viteza
nominală este viteza de deplasare a schipului (benei), exprimată în m/s.

verificarea tehnică a ascensoarelor pentru şantiere de construcţii
Aceasta prescripţie tehnică face parte din reglementările tehnice naţionale referitoare la ascensoare
pentru şantiere de construcţii, denumite în continuare „ascensoare” sau „instalaţii”.
Clasificarea ascensoarelor pentru şantiere de construcţii
După felul sarcinii:
a) pentru persoane şi materiale;
b) pentru materiale
După felul platformei port-sarcină:
46
S.C. ARTOPROD S.R.L
=============================================================================================================
a) cu platformă simplă;
b) cu platformă prevăzută cu braţ, cupă sau alte dispozitive autodescărcătoare;
c) cu cabină.
După amplasarea platformei port-sarcină faţă de glisiere:
a) cu platformă port-sarcină care se deplasează între două sau mai multe glisiere;
b) cu platformă port-sarcină care se deplasează în consolă faţă de glisiere.
După modul de deplasare a platformei port-sarcină:
a) cu deplasare numai în lungul glisierelor;
b) cu deplasare în lungul glisierelor, executând şi o mişcare de rotaţie în plan vertical (cu cupă
autodescărcătoare);
c) cu deplasare în lungul glisierelor, executând şi o mişcare de rotaţie în plan orizontal.
După felul puţului:
a) cu puţ ancorat la sol;
b) cu puţ ancorat la o clădire sau instalaţie;
c) cu puţ în interiorul unui coş de fum aflat în construcţie;
d) cu catarg cu un montant;
e) cu catarg cu doi sau mai mulţi montanţi.
După felul glisierelor:
a) cu glisiere rigide din profile de oţel laminat;
b) cu glisiere rigide din lemn ecarisat;
c) cu glisiere elastice din cabluri de oţel.
După felul mecanismului de antrenare a platformei port-sarcină:
a) cu troliu (cu tambur sau cu roată de fricţiune);
b) cu angrenaj pinion-cremalieră;
c) cu acţionare hidraulică.
După locul de amplasare a mecanismului de antrenare a platformei port-sarcină:
a) cu troliu amplasat jos în afara puţului;
b) cu troliu amplasat sus deasupra puţului;
c) cu mecanismul de antrenare amplasat pe platforma port-sarcină.
După modul de transport al ascensorului:
47
S.C. ARTOPROD S.R.L
=============================================================================================================
a) transportabil cu cărucior propriu de transport;
b) transportabil în stare demontată fără cărucior propriu de transport.
După felul comenzii:
a) cu comandă de pe platforma port-sarcină;
b) cu comandă de pe platforma port-sarcină şi din staţii;
c) cu comandă din staţii;
d) cu comandă din camera troliului.
Sarcina nominală este sarcina maximă, exprimată în kg sau t, pentru care poate fi utilizat
ascensorul în condiţii de securitate. În cazul transportului de persoane, sarcina medie pentru o persoană se
va considera de 75 kg. Sarcina nominală se alege din gama sarcinilor nominale, conform standardelor în
vigoare. Viteza nominală este viteza de deplasare a platformei port-sarcină, exprimată în m/s.
PT R16-2003 - Cerinţe tehnice pentru proiectarea, construirea, montarea, repararea, întreţinerea,

revizia, verificarea şi exploatarea instalaţiilor de transport pe plan înclinat pentru materiale
Prescripţia tehnică PT R 16–2003, ediţia 1, ”Cerinţe tehnice privind proiectarea, construirea,
montarea, repararea, întreţinerea, revizia, verificarea şi exploatarea instalaţiilor de transport pe plan
înclinat pentru materiale”, denumită în continuare prescripţie tehnică, face parte din reglementările tehnice
naţionale referitoare la instalaţiile de transport pe cablu pentru materiale.
trebuie să le satisfacă instalaţiile de transport pe plan înclinat pentru materiale. Cerinţele privind
proiectarea, construirea, montarea, punerea în funcţiune, exploatarea, verificarea tehnică periodică,
repararea, întreţinerea şi securitatea în exploatare a acestor tipuri de instalaţii se adresează personelor
juridice autorizate de ISCIR.
Aceste cerinţe au drept scop asigurarea securităţii sau sănătăţii persoanelor care pot fi personal de
deservire sau alte persoane şi protecţia proprietăţii şi a mediului, aşa cum sunt prevăzute în actele
cerinţe.

verificarea tehnică a ascensoarelor de construcţie specială pentru materiale
Aceastaprescripţie tehnică face parte din reglementările tehnice naţionale referitoare la ascensoare
de construcţie specială pentru materiale, denumite în continuare „ascensoare” sau „instalaţii”.
Aceasta prescripţie tehnică se aplică ascensoarelor de construcţie specială pentru materiale cu
acţionare mecanică (electrică, hidraulică, pneumatică). Sarcinile nominale şi dimensiunile principale ale
ascensoarelor de construcţie specială pentru materiale, cu acţionare electrică, sunt prevăzute de
standardele in vigoare. Este interzisă construirea şi punerea în funcţiune ascensoarelor de construcţie
specială pentru materiale cu acţionare manuală
48
S.C. ARTOPROD S.R.L
=============================================================================================================

verificarea tehnică a trapelor de scenă, trapelor de decoruri şi instalaţiilor de cortine pentru
incendiu din sălile de spectacole
Aceasta prescripţie tehnică face parte din reglementările tehnice naţionale referitoare la trape de
scenă, trape de decoruri şi instalaţii de cortine pentru incendiu din sălile de spectacole denumite în
continuare „trape”, „cortine” sau „instalaţii”.
Documentele, documentaţia tehnică precum şi inscripţionările privind informarea şi avertizarea
utilizatorilor trebuie să fie redactate sau traduse în limba română.
Clasificare
Trapele de scenă se clasifică astfel:
a) după amplasare:
- trape montate în casa scenei;
- trape montate în sală;
- trape montate în buzunarele scenei.
b) după modul de acţionare:
- cu acţionare manuală;
- cu acţionare mecanică (electrică, hidraulică, pneumatică etc.);
- cu acţionare mitxtă (manuală şi mecanică).
Instalaţiile de cortine pentru incendiu se execută numai cu acţionare mixtă (manuală şi mecanică).
PT R19-2002 - Cerinţe tehnice de securitate privind echipamentele şi instalaţiile montate şi utilizate

în cadrul parcurilor de distracţii şi spaţiilor de joacă
Prescripţia tehnică PT R19-2002, ediţia 1, ” Cerinţe tehnice de securitate privind echipamentele şi
instalaţiile montate şi utilizate în cadrul parcurilor de distracţii şi spaţiilor de joacă” denumită în
continuare prescripţie tehnică, face parte din reglementările tehnice naţionale referitoare la echipamente şi
instalaţii montate şi utilizate în cadrul parcurilor de distracţii şi spaţiilor de joacă şi pentru distracţii
extreme.
Prescriptia tehnică stabileşte cerinţele tehnice de securitate minime obligatorii pe care trebuie să le
satisfacă echipamentele şi instalaţiile montate şi utilizate în cadrul parcurilor de distracţii şi spaţiilor de
joacă şi pentru distracţii extreme.
Cerinţele privind proiectarea, construirea, certificarea, funcţionarea şi siguranţa în funcţionare a
acestor tipuri de echipamente/instalaţii se adresează producătorilor, montatorilor, deţinătorilor şi
întreţinătorilor.
49
S.C. ARTOPROD S.R.L
=============================================================================================================
repararea, întreţinerea şi siguranţa în exploatare se adresează persoanelor juridice autorizate de ISCIR.
Aceste cerinţe au drept scop asigurarea protecţiei consumatorilor. De asemenea, prescripţia tehnică
stabileşte modul de verificare a respectării acestor cerinţe.
Ordinul Inspectorului de Stat Șef al ISCIR nr. 165 din 2011 pentru aprobarea metolologiei de atestare
a personalului tehnic de specialitate, cu modificările și completările ulterioare.
Metodologia urmăreşte ca formarea profesională a personalului tehnic de specialitate să se facă
unitar de către persoane juridice avizate de către Inspecţia de Stat pentru Controlul Cazanelor,
Recipientelor sub Presiune şi Instalaţiilor de Ridicat (ISCIR), cu formatori atestaţi de către ISCIR, pe baza
unor programe care pun la dispoziţia participanţilor informaţiile necesare în vederea desfăşurării
activităţii.
În sensul prezentei metodologii, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:
a) atestare - activitatea de evaluare a competenţei profesionale a unei persoane fizice pentru a desfăşura o
activitate specifică reglementată de prevederile prescripţiilor tehnice aplicabile;
b) atestat - documentul eliberat de ISCIR, obţinut pe baza unei evaluări scrise;
c) avizare - procedura de evaluare a persoanelor juridice de a presta o activitate de formare profesională în
domeniul reglementat de prezenta metodologie;
d) autorizare - activitatea de evaluare şi atestare, efectuată de către ISCIR, a competenţei şi capabilităţii
unei persoane fizice sau juridice de a desfăşura o activitate specifică prezentei metodologii;
e) deţinător - persoana fizică sau juridică ce deţine cu orice titlu o instalaţie/un echipament în exploatare;
f) documentaţie tehnică - totalitatea documentelor şi instrucţiunilor elaborate, conform prevederilor
prescripţiilor tehnice, de către producător pentru construirea, montarea, instalarea, punerea în funcţiune,
realizarea reviziilor, reparaţiilor, respectiv totalitatea documentelor întocmite de către persoanele fizice
sau juridice autorizate pentru efectuarea acestor activităţi în vederea realizării sarcinilor specifice ce le
revin; documentaţia tehnică include, după caz, descrierea generală a instalaţiei/echipamentului, proiectele
de execuţie, procesul de fabricaţie, schemele şi circuitele pentru componentele
instalaţiilor/echipamentelor, descrieri şi explicaţii necesare pentru înţelegerea acestor desene şi scheme,
rezultatele calculelor de proiectare, rapoartele încercărilor şi examinărilor şi altele asemenea;
g) domeniu ISCIR - activităţile pentru care este nevoie de autorizare/aprobare/avizare/acceptare/atestare
de către ISCIR;
h) examen de atestare - procesul care are loc la finalizarea unui program de formare profesională pentru
evaluarea cunoştinţelor şi abilităţilor tehnice în vederea atestării;
i) formator atestat - persoana fizică atestată de către ISCIR potrivit dispoziţiilor legale;
j) persoană juridică - orice entitate constituită potrivit legii naţionale, precum şi entităţile constituite în
temeiul dreptului altui stat membru al Uniunii Europene sau reglementat de acesta;
50
S.C. ARTOPROD S.R.L
=============================================================================================================
k) personal tehnic de specialitate - persoana fizică atestată de către ISCIR pentru desfăşurarea activităţilor
specifice prevăzute în prescripţiile tehnice aplicabile, în condiţiile prevăzute în acestea;
l) prescripţie tehnică - norma tehnică elaborată de ISCIR şi aprobată prin ordin al ministrului economiei,
comerţului şi mediului de afaceri publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, care conţine, pentru
domenii clar definite, condiţii şi cerinţe tehnice referitoare la instalaţii/echipamente şi la activităţi
specifice domeniului de activitate, prevăzute în Legea nr. 64/2008 privind funcţionarea în condiţii de
siguranţă a instalaţiilor sub presiune, instalaţiilor de ridicat şi a aparatelor consumatoare de combustibil,
cu modificările şi completările ulterioare, ce se realizează în legătură cu acestea, în vederea introducerii pe
piaţă, punerii în funcţiune şi utilizării instalaţiilor/echipamentelor respective în condiţii de siguranţă în
funcţionare;
m) utilizator - persoana fizică sau juridică ce are în folosinţă o instalaţie/un echipament.
Ordinul stabileste programa de pregatire si cerintele de atestare a urmatoarelor categorii de personal tehnic
de specialitate:
a) RADTA - personal tehnic de specialitate responsabil cu avizarea documentaţiei tehnice de
automatizare;
b) RADTE - personal tehnic de specialitate responsabil cu avizarea documentaţiei tehnice şi
supravegherea lucrărilor de verificare tehnică în utilizare pentru investigaţii/examinări cu caracter tehnic;
c) RADTI - personal tehnic de specialitate responsabil cu avizarea documentaţiei tehnice de instalare;
d) RADTP - personal tehnic de specialitate responsabil cu avizarea documentaţiei tehnice preliminare
pentru montare/reparare;
e) RSL - personal tehnic de specialitate responsabil cu supravegherea lucrărilor;
f) RTS - personal tehnic de specialitate responsabil tehnic cu sudura;
g) RTEND - responsabil tehnic pentru examinări nedistructive;
h) RTED - responsabil tehnic pentru examinări distructive;
i) RVTA - personal tehnic de specialitate responsabil cu verificarea tehnică a ascensoarelor;
j) RVT - personal tehnic de specialitate responsabil cu verificarea tehnică.
Organizarea programelor de instruire în vederea atestării personalului tehnic de specialitate se face
de catre persoane juridice avizate de ISCIR iar examenul de atestare se susţine cu ISCIR.
Persoanele care se înscriu la examenul în vederea obţinerii atestatului ca personal tehnic de
specialitate trebuie să prezinte la ISCIR următoarele documente:
a) cererea de înscriere la examenul de atestare;
b) copia diplomei de studii tehnice;
c) curriculum vitae;
d) copia documentului care dovedeşte vechimea în specialitate;
51
S.C. ARTOPROD S.R.L
=============================================================================================================
e) copia actului de identitate;
f) copia documentului de participare la programul de instruire.
ISCIR stabileşte tematica pentru examenul de atestare specific domeniului solicitat şi planifică
candidaţii înscrişi.
Examenul de atestare a personalului tehnic de specialitate constă într-o examinare scrisă.
Condiţia de promovare a examenului de atestare este obţinerea notei minime 7 (şapte).
Persoanele care nu au promovat examenul în vederea obţinerii atestatului ca personal tehnic de
specialitate pot participa la reexaminare, pe baza unei solicitări scrise transmise la ISCIR, în termen de
maximum 12 luni de la data finalizării programului de instruire.
Pentru candidaţii care la examenul de atestare au fost declaraţi "Admis", ISCIR eliberează atestate.
Atestatul eliberat de ISCIR are termen de valabilitate de 2 ani de la data eliberării.
Pe baza atestatului eliberat, personalul tehnic de specialitate deţine o ştampilă de identificare,
conform modelului prevăzut în prescripţiile tehnice aplicabile.
Prelungirea valabilităţii atestatului personalului tehnic de specialitate
Pentru prelungirea valabilităţii atestatului, personalul tehnic de specialitate trebuie să urmeze un
program de instruire.
Programul de instruire în vederea prelungirii valabilităţii atestatului se organizează de persoanele
juridice prevăzute la art. 6, avizate pentru organizarea aceluiaşi tip de program de instruire în vederea
atestării.
Programa analitică generală de desfăşurare a programului de instruire în vederea prelungirii
valabilităţii atestatului este prevăzută în anexa nr. 6 care face parte integrantă din prezenta metodologie.
Persoanele juridice desfăşoară programele de instruire în vederea prelungirii valabilităţii
atestatului pentru categoriile de personal tehnic de specialitate prevăzute în tabelul 1 pe baza
programelor analitice specifice dezvoltate pe baza programei analitice generale.
Solicitantul care doreşte prelungirea valabilităţii atestatului depune la ISCIR cu cel puţin 30 de
zile înainte de data expirării valabilităţii acestuia următoarele documente:
a) cererea de prelungire a valabilităţii atestatului;
b) atestatul eliberat de către ISCIR;
c) memoriul de activitate pentru perioada de valabilitate a atestatului din care să rezulte desfăşurarea
activităţii pentru care a fost obţinut atestatul;
d) copia actului de identitate;
e) copia documentului de participare la programul de instruire în vederea prelungirii valabilităţii
atestatului, obţinut cu cel mult un an înainte de data expirării valabilităţii atestatului.
52
S.C. ARTOPROD S.R.L
=============================================================================================================
ISCIR analizează documentaţia depusă şi, în cazul în care aceasta corespunde prevederilor prezentei
metodologii, prelungeşte valabilitatea atestatului pe o perioadă de 2 ani.
Solicitantul care nu depune documentele pentru prelungirea valabilităţii atestatului cu respectarea
cerinţelor prevăzute la art. 21 alin. (1) depune la ISCIR documentele prevăzute la art. 16 alin. (1) şi
susţine un nou examen, conform prevederilor art. 17 şi 18.
Persoanele care doresc obţinerea atestatului ca responsabil cu verificarea tehnică a ascensoarelor
(RVTA) trebuie să aibă studii superioare tehnice de lungă durată, conform art. 4 alin. (3) lit. a), precum şi
o vechime în specialitate de minimum 5 ani este atestat de către ISCIR după participarea la un program de
instruire organizat de o persoană juridică avizată şi care respectă programa analitică.
Persoanele care doresc obţinerea atestatului ca responsabil tehnic cu sudura (RTS) trebuie să aibă
studii superioare tehnice de lungă/scurtă durată şi o vechime în specialitate de minimum 2 ani sau studii
medii tehnice (specialitatea sudură) de maistru ori tehnician şi o vechime în specialitate de minimum 5
ani, în domeniul: mecanică, electromecanică, energetică, automatizări, transporturi, metalurgie, chimie,
construcţii, instalaţii ori în alte domenii conexe tehnice sau universitare acceptate de către ISCIR.
În cazul pierderii/deteriorării atestatului, pentru eliberarea unui duplicat solicitantul depune la
ISCIR următoarele documente:
a) cererea pentru eliberarea duplicatului;
b) copia actului de identitate;
c) declaraţia pe propria răspundere privind pierderea/deteriorarea atestatului;
d) copia documentului de participare la programul de instruire, obţinut după ultima atestare.
ISCIR eliberează duplicatul în termen de 30 de zile de la depunerea documentelor.
Legislaţie conexă
Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 49 din 2009 privind libertatea de stabilire a prestatorilor
de servicii si libertatea de a furniza servicii in Romania aprobată cu modificări şi completări prin
Legea nr. 68 din 2010
Aceasta ordonanţă de urgenţă reglementează cadrul general al libertăţii de stabilire a prestatorilor
de servicii şi libertatea de a furniza servicii pe teritoriul României.
În înţelesul ordonanţei de urgenţă, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:
a) stat membru - stat membru al Uniunii Europene sau al Spaţiului Economic European;
b) serviciu - orice activitate economică independentă, prestată în mod obişnuit în schimbul unei
remuneraţii;
c) prestator - orice persoană fizică, cetăţean al unui stat membru, sau orice persoană juridică stabilită într-
un stat membru, care oferă ori prestează un serviciu;
d) beneficiar - orice persoană fizică, inclusiv consumatorul, cetăţean al unui stat membru sau care
beneficiază de drepturi conferite prin acte normative comunitare, sau orice persoană juridică stabilită într-
53
S.C. ARTOPROD S.R.L
=============================================================================================================
un stat membru, care, în scopuri profesionale ori nonprofesionale, utilizează sau intenţionează să utilizeze
un serviciu furnizat;
e) stat membru de stabilire - statul membru pe al cărui teritoriu este stabilit prestatorul de servicii în cauză;
....................
h) autoritate competentă - orice organism sau autoritate dintr-un stat membru cu rol de control ori de
reglementare în ceea ce priveşte activităţile de servicii, în special autorităţile administrative, precum şi
ordinele profesionale şi asociaţiile profesionale sau alte organisme profesionale care, în exercitarea
competenţei de autoreglementare, creează cadrul legal pentru accesul la activităţile de servicii ori
exercitarea acestora;
i) regim de autorizare - orice procedură care obligă prestatorul sau beneficiarul la efectuarea anumitor
formalităţi în vederea obţinerii unei decizii din partea unei autorităţi competente pentru accesul la o
activitate de servicii ori exercitarea acesteia;
j) cerinţă - orice obligaţie, interdicţie, condiţie sau limitare impusă prestatorilor ori beneficiarilor de
servicii, care este prevăzută în actele cu caracter normativ sau administrativ ale autorităţilor competente
ori care rezultă din jurisprudenţă, practici administrative, norme ale ordinelor profesionale sau norme
colective ale asociaţiilor profesionale ori ale altor organizaţii profesionale, adoptate în exercitarea
competenţei lor de autoreglementare; clauzele contractelor colective de muncă negociate de partenerii
sociali nu sunt, în sine, considerate cerinţe în sensul prezentei ordonanţe de urgenţă.
Prin prezenta ordonanţă de urgenţă se înfiinţează Punctul de Contact Unic electronic, denumit în
continuare PCU electronic.
PCU electronic asigură, pentru prestatori, posibilitatea îndeplinirii cu uşurinţă, de la distanţă şi prin
mijloace electronice, a următoarelor proceduri şi formalităţi:
a) ansamblul procedurilor şi formalităţilor necesare pentru accesul la activităţile de servicii ale acestora, în
special declaraţiile, notificările sau cererile necesare pentru obţinerea autorizării, inclusiv cererile de
înscriere într-un registru;
b) orice cereri de autorizare necesare pentru exercitarea activităţilor de servicii.
Autorităţile competente trebuie să se înregistreze în sistemul PCU electronic în termen de
maximum 30 de zile de la data la care acesta devine funcţional.
Prestatorii stabiliţi într-un alt stat membru al Uniunii Europene au dreptul de a furniza servicii în
orice stat membru al Uniunii Europene (pe teritoriul României), în baza autorizaţiei eşliberate de
autoritatea competentă din statul de origine
54
S.C. ARTOPROD S.R.L
=============================================================================================================
Standarde
SR EN ISO 5817:2015 Sudare. Îmbinări sudate prin topire din oţel, nichel, titan şi aliajele acestora (cu
excepţia sudării cu fascicul de electroni). Niveluri de calitate pentru imperfecţiuni
Acest standard se recomandă să fie utilizat ca referinţă la elaborarea de coduri şi/sau alte standarde
de aplicaţie. El conţine o selecţie simplificată de imperfecţiuni ale sudurilor prin topire, pe baza notărilor
date în ISO 6520-1.
SR EN ISO 10042:2006 Sudare. Îmbinări de aluminiu şi aliaje de aluminiu sudate cu arc electric.
Niveluri de calitate pentru imperfecţiuni
Standardul prevede niveluri de calitate ale imperfectiunilor la îmbinarile sudate cu arc electric din
aluminiu si aliaje din aluminiu, se aplica la grosimi de material mai mari de 0,5 mm si acopera sudurile
cap la cap cu patrundere completa si toate sudurile de colt.
SR EN ISO 17635:2017 Examinări nedistructive ale sudurilor. Reguli generale pentru materiale metalice
Acest document dă îndrumări pentru alegerea metodelor de examinare nedistructivă (END) a
sudurilor şi evaluarea rezultatelor în cadrul controlului calităţii, îndrumări bazate pe cerinţele referitoare la
calitate, material, grosimea sudurii, procedeul de sudare şi volumul examinării.
SR EN ISO 6520-1:2007 Sudare şi procedee conexe. Clasificarea imperfecţiunilor geometrice din
îmbinările sudate ale materialelor metalice. Partea 1: Sudare prin topire
Acest standard serveşte ca bază pentru clasificarea şi descrierea precisă a imperfecţiunilor
îmbinărilor sudate.
SR EN ISO 17637:2017 Examinări nedistructive ale sudurilor. Examinarea vizuală a îmbinărilor sudate
prin topire
Acest document se referă la examinarea vizuală a sudurilor prin topire din materiale metalice.
Standardul poate fi aplicat şi la examinarea vizuală a îmbinărilor înainte de sudare.
SR CEN ISO/TR 15608:2017 Sudare. Ghid pentru un sistem de grupare a materialelor metalice
Acest raport tehnic furnizează un sistem uniform pentru gruparea materialelor în scopul sudării.
Acesta poate fi aplicat şi în alte scopuri, cum sunt tratamentul termic, formarea la cald şi examinările
nedistructive.
SR EN ISO 6892–1:2016 Materiale metalice. Încercarea la tracțiune. Partea 1: Metodă de încercare la
temperatura ambiantă
Standardul stabileşte metoda de încercare la tracţiune a materialelor metalice şi defineşte
caracteristicile mecanice care se pot determina la temperatura ambiantă.
SR EN ISO 148–1:2017 Materiale metalice. Încercarea la încovoiere prin șoc pe epruveta Charpy. Partea
1: Metodă de încercare
55
S.C. ARTOPROD S.R.L
=============================================================================================================
Acest standard specifică metoda de încercare la încovoiere prin şoc pe epruvete Charpy (cu
crestătură în V şi crestătură în U) pentru determinarea energiei absorbite la încercarea la încovoiere prin
şoc a materialelor metalice.
SR EN ISO 6506-1:2015 Materiale metalice. Încercarea de duritate Brinell. Partea 1: Metode de încercare
Acest standard specifică metoda de încercare a durităţii Brinell pentru materiale metalice şi se
aplică până la limita de duritate de 650 HBW. Pentru materiale şi/sau produse specifice există standarde
internaţionale corespunzătoare
SR EN ISO 6507–1:2006 Materiale metalice. Încercarea de duritate Vickers. Partea 1: Metodă de
încercare
Standardul stabileşte condiţiile tehnice necesare pentru executarea încercării de duritate Vickers
SR EN ISO 7438:2016 Materiale metalice. Încercarea la îndoire
Standardul specifică o metodă pentru determinarea capacităţii de deformare plastică prin îndoire a
materialelor metalice şi se aplică epruvetelor prelevate din produse produse metalice, asa cum se specifică
în standardele de produs corespunzătoare. Standardul nu se aplică anumitor materiale sau produse, de
exemplu ţevi fără sudură sau sudate, pentru care există alte standarde.
SR EN ISO 5173:2010 Încercări distructive ale sudurilor din materiale metalice. Încercări la îndoire
Standardul specifică o metodă de încercare la îndoire transversală frontală, cu rădăcina comprimată
sau întinsă, şi laterală pe epruvete prelevate din îmbinări sudate cap la cap, îmbinări sudate cap la cap din
placate (subdivizate în îmbinări sudate ale tablelor placate şi placări prin sudare) şi placate fără suduri cap
la cap, în scopul evaluării ductilităţii şi/sau absenţei imperfecţiunilor pe sau în apropierea suprafeţei
îmbinării, precum şi dimensiunile epruvetei.
SR EN ISO 8492:2014 Materiale metalice. Țevi. Încercarea la aplatizare
Acest standard specifică metoda pentru determinarea capacităţii de deformare plastică prin
aplatizare a ţevilor metalice cu secţiune circulară. De asemenea, metoda poate fi folosită pentru
evidenţierea defectelor din ţevi.
SR EN ISO 8495:2014 Materiale metalice. Ţevi. Încercarea la lărgire a inelului
Acest standard specifică o metodă de încercare la lărgire a unui inel prelevat dintr-o ţeavă, în
scopul evidenţierii defectelor atât superficiale cât şi interne ale peretelui ţevii, folosind un dorn conic care
lărgeşte epruveta până la rupere.
STAS 4203-74 Metalografie. Luarea și pregătirea probelor metalografice
Standardul stabileste metodele de prelevare a probelor metlografice
SR 5000:1997 Structuri și constituenţi metalografici ai produselor feroase.Vocabular
Standardul stabileste principalii termeni pentru structurile si constituentii metalografici ai fierului
si aliajelor sale
STAS 7626:1979 Metalografie. Microstructuri. Scări etalon pentru oţeluri
56
S.C. ARTOPROD S.R.L
=============================================================================================================
Standardul stabileste scarile etalon pentru oteluri
SR EN ISO 9017:2014 Încercări distructive ale îmbinărilor sudate din material metalice. Încercarea de
rupere
Acest standard specifică dimensiunile epruvetelor şi procedurile pentru efectuarea încercărilor de
rupere, pentru a obţine informaţii despre tipurile, dimensiunile şi distribuţia imperfecţiunilor interne, cum
sunt suflurile, fisurile, lipsa de topire, lipsa de pătrundere şi incluziunile solide pe suprafaţa de rupere.
Standardul se aplică tuturor formelor de produse din materiale metalice cu o grosime mai mare sau egală
cu 2 mm, asamblate prin orice procedeu de sudare prin topire.
SR EN ISO 17639:2014 Încercări distructive ale îmbinărilor sudate din material metalice. Examinarea
macroscopică și microscopică a îmbinărilor sudate
Acest standard oferă recomandări pentru pregătirea epruvetelor, procedurile de examinare şi
principalele lor obiective pentru examinarea microscopică şi macroscopică.
SR EN ISO 4136:2013 Încercări distructive ale îmbinărilor sudate din materiale metalice. Încercarea la
tracțiune transversal
Acest standard specifică dimensiunile epruvetelor şi procedura pentru realizarea încercării la
tracţiune transversală pentru determinarea rezistenţei la rupere şi amplasării rupturii într-o îmbinare sudată
cap la cap şi se aplică materialelor metalice sub orice formă de livrare cu îmbinări realizate prin orice
procedeu de sudare prin topireoscopia.
SR EN ISO 9016:2013 Î ncercări distructive ale îmbinărilor sud ate din material metalice. Încercarea la
încovoiere prin șoc. Poziția epruvetei, orientarea crestăturii și examinare
Acest standard specifică metoda utilizată pentru descrierea poziţiei epruvetei şi a orientării
crestăturii pentru încercarea la încovoiere prin şoc a îmbinărilor sudate cap la cap şi stabilirea raportului
de încercare corespunzător.
SR EN ISO 18265:2014 Materiale metalice. Conversia valorilor de duritate.
Standardul stabileşte principiile conversiei valorilor de duritate şi furnizează informaţii generale de
utilizare a tabelelor de conversie. Aceste tabele sunt prezentate în anexele informative de la A până la F şi
se referă la: - oţeluri nealiate şi slab aliate şi fontă turnată; - oţeluri pentru călire şi revenire; -oţeluri pentru
prelucrare la rece; -oţeluri rapide; - metale dure; -metale şi aliaje neferoase
SR EN ISO 14732:2014 Personal pentru sudare. Calificarea operatorilor sudori și a reglorilor pentru
sudarea mecanizată și automată a materialelor metalice
Acest standard specifică cerinţe referitoare la calificarea operatorilor sudori şi a reglorilor pentru
sudarea mecanizată şi automată
SR EN ISO 9606-1:2017 Calificare sudorilor. Sudare prin topire. Partea 1: Oțeluri
Standardul furnizează un ansamblu de reguli tehnice pentru o examinare sistematică a sudorilor în
vederea calificării şi permite ca aceste calificări să fie acceptate uniform, independent de tipul produsului,
de loc şi de examinator sau organismul de examinare.
57
S.C. ARTOPROD S.R.L
=============================================================================================================
SR EN ISO 9606-2:2005 Calificare sudorilor. Sudare prin topire. Partea 2: Aluminiu și aliaje de aluminiu
Acest standard stabileste cerintele pentru calificarea sudorilor pentru sudarea prin topire a
aluminiului si aliajelor de aluminiu si furnizeaza un ansamblu de reguli tehnice pentru calificarea
sistematica a acestora, care sunt independente de tipul produsului, de locatie si de examinator/organismul
de examinare.
SR EN ISO 15614-1:2004/A1:2008 Specificația și calificarea procedurilor de sudare pentru materiale
metalice. Verificarea procedurii de sudare. Partea 1: Sudarea cu arc și sudarea cu gaz a oțelurilor și
sudarea cu arc a nichelului și a aliajelor de nichel. Amendament 1
Standardul specifică modul în care se califică o specificaţie preliminară a procedurii de sudare prin
verificări ale procedurii de sudare.
SR EN ISO 15614-1:2004/A2:2012 Specificația și calificarea procedurilor de sudare pentru materiale
metalice. Verificarea procedurii de sudare. Partea 1: Sudarea cu arc și sudarea cu gaz a oțelurilor și
sudarea cu arc a nichelului și a aliajelor de nichel. Amendament 2
Standardul aduce unele modificari standardului SR EN ISO 15614-1.
SR EN ISO 15614-2:2005/AC:2009 Specificația și calificarea procedurilor de sudare pentru materiale
metalice. Verificarea procedurii de sudare. Partea 2: Sudare cu arc electric a aluminiului și aliajelor sale
Standardul aduce unele modificari standardului SR EN ISO 15614-1.
SR EN ISO 15614-2:2005 Specificația și calificarea procedurilor de sudare pentru materiale metalice.
Verificarea procedurii de sudare. Partea 2: Sudare cu arc electric a aluminiului și aliajelor sale
Standardul specifică modul în care se califică o specificaţie preliminară a procedurii de sudare prin
verificări ale procedurii de sudare.
Verificarea procedurii de sudare. Partea 7: Încărcarea prin sudare
Acest standard defineşte condiţiile pentru executarea verificărilor procedurii de sudare şi domeniul
de calificare pentru procedurile de sudare pentru toate operaţiile de sudare din practică .
Verificarea procedurii de sudare. Partea 8: Sudarea îmbinărilor țeavă – placă tubular
Acest standard stabileşte cerinţe pentru calificarea procedurilor de sudare pentru sudarea cu arc
electric a ţevilor pe placă tubulară din materiale metalice prin procedee manuale, semimecanizate sau
automate
SR EN 16296:2013 Imperfecţiuni ale îmbinărilor sudate de materiale termoplastice. Niveluri de calitate
Acest standard furnizează niveluri de calitate pentru imperfecţiuni în îmbinările sudate din
materiale termoplastice. El se aplică la grosimi de material mai mari de 2,0 mm.
58
S.C. ARTOPROD S.R.L
=============================================================================================================
TEMA 2:
Atribuţii şi responsabilităţi specifice activităţii conform prevederilor prescripţiilor tehnice
aplicabile
Principalele atributii si responsabilitati specifice al responsabilului tehnic cu sudura sunt:
- să cunoască legislaţia specifică domeniului de activitate ISCIR, prescripţiile tehnice ISCIR,
standardele şi alte reglementări în vigoare privind fabricarea, montarea, instalarea, modificarea sau
repararea instalaţiilor/echipamentelor;
- să verifice dacă tehnologia de fabricare, montare, instalare, modificare sau de reparare a
sistemelor, a componentelor care reţin presiunea şi suporturile lor şi/sau a instalaţiilor de ridicat
este corespunzătoare şi conduce la îndeplinirea condiţiilor tehnice impuse;
- să verifice proiectul de fabricare, montare, instalare, modificare sau de reparare înainte de punerea
lui în aplicare, astfel încât soluţiile constructive adoptate să asigure condiţii optime de fabricare,
montare, instalare sau reparare a sistemelor, componentelor care reţin presiunea şi suporturile lor
şi/sau a instalaţiilor de ridicat, iar starea de tensiuni datorate ciclurilor de transformări şi prelucrări
să fie minimă;
- să asigure folosirea corectă a materialelor de adaos respectând cerinţele tehnice ale procedurilor de
sudare aprobate, astfel încât prin condiţiile tehnologice impuse să se asigure calitatea
corespunzătoare a sistemelor, componentelor care reţin presiunea şi suporturile lor şi/sau a
instalaţiilor de ridicat;
- să ţină evidenţa şi să urmărească ca materialele de adaos folosite să fie însoţite de certificate de
inspecţie material conform specificaţiilor (normelor) de produs şi să admită folosirea numai a
materialelor stabilite prin documentaţie tehnică
- să asigure condiţiile necesare pentru efectuarea probelor şi încercărilor în vederea aprobării
procedurilor de sudare şi de remediere prin sudare, în conformitate cu prevederile prescripţiilor
tehnice aplicabile şi să ia măsurile necesare ca la fabricarea, montarea, instalarea, modificarea sau
repararea elementelor componentelor care reţin presiunea şi suporturile lor şi/sau a instalaţiilor de
ridicat, să se folosească numai tehnologii stabilite pe baza procedurilor de sudare aprobate;
- să asigure condiţiile necesare pentru efectuarea probelor şi încercărilor în vederea autorizării
sudorilor
- să supravegheze ca materialele de adaos introduse în procesul de fabricare, montare, instalare,
modificare sau de reparare să fie conforme cu proiectul de fabricare, montare, instalare, modificare
sau de reparare şi cu proiectul înregistrat;
- să verifice modul în care se depozitează şi se introduc în procesul de fabricare, montare, instalare,
modificare sau de reparare materialele de adaos, luând măsuri pentru preîntâmpinarea eventualelor
schimbări faţă de tehnologia elaborată şi faţă de procedurile calificate;
- să organizeze, să îndrume şi să verifice activitatea privind calificarea, specializarea şi să ţină
evidenţa lucrărilor efectuate de sudori;
59
S.C. ARTOPROD S.R.L
=============================================================================================================
- să urmărească efectuarea verificării calităţii îmbinărilor sudate în fluxul tehnologic, să verifice
rezultatele obţinute şi să vizeze documentele;
- să participe la analiza şi stabilirea cauzelor eventualelor neconformităţi apărute la fabricare,
montare, instalare, modificare sau la reparare şi să ia măsuri corespunzătoare pentru evitarea lor în
viitor;
- să urmărească aplicarea corespunzătoare a tehnologiilor de fabricare, montare, instalare,
modificare sau de reparare prin:
- verificarea asamblării elementelor în vederea sudării;
- verificarea execuţiei îmbinărilor sudate;
- marcarea prin poansonare sau alt mijloc stabilit prin documentaţie a componentelor care reţin
presiunea şi suporturile lor şi/sau a elementelor/instalaţiilor de ridicat, concomitent cu
marcarea epruvetelor pentru încercări şi teste precum şi a pieselor martor pentru încercările de
verificare a aplicării tehnologiilor de remaniere.
60
S.C. ARTOPROD S.R.L
=============================================================================================================
TEMA 3 : Materiale utilizate la executarea operaţiilor de sudare în cadrul operaţiilor de montare

şi reparare a instalaţiilor/echipamentelor
Condiţii tehnice privind realizarea îmbinărilor sudate la montarea şi repararea instalaţiilor/
/echipamentelor
Prin sudare se înţelege unirea, împreunarea a două obiecte, din materiale de obicei metalice sau
termoplastice, utilizând căldura sau presiunea - cu sau fără ajutorul unor materiale de sudură.
Atunci cand îmbinarea este realizata în urma acţiunii termice a materialului, se numeşte sudare prin topire.
Sudării prin topire îi este specifica apariţia unei zone denumite zona influenţată termic (ZIT), în care pot
apărea modificări microstructurale ce conduc la reducerea rezisţentei produsului metalic sudat. Se
recomandă ca aceasta zonă sa fie cât mai mica pentru a nu afecta proprietăţile mecanice ale celor doua
materiale ce trebuie îmbinate prin sudare.
Materiale supuse procesului de sudare sunt: materialul de bază (MB) şi material de adaos (MA), care este
opţional. De obicei materialul de adaos este prezent în operaţia de sudare doar atunci când materialele ce
trebuie îmbinate nu sunt miscibile sau rostul îmbinării o cere. Trebuie astfel ales un material care să
interacţioneze (formeze soluţii solide sau constituenţi nefragili) atât cu un material, cât şi cu celălalt
material, astfel încât materialul de adaos să realizeze puntea de legătură între cele două materiale.
Materialul din care se confecţionează electrodul (ME) este un alt factor important care afecteaza operatia
de sudare. Alegerea acestui material depinde de natura materialelor utilizate în proces şi de caracteristicile
pe care trebuie sa le aibă cordonul sudat. Aceste caracteristici pot privi duritatea, tenacitatea, rezistenţa la
coroziune şamd.
Materiale supuse procesului de sudare trebuie să fie alese astfel încât să fie corespunzătoare pe întreaga
perioadă de utilizare a echipamentului și să aibă următoarele proprități:
- Caracteristici adecvate pentru toate condiţiile de funcţionare, (ductile şi tenace)
- Rezistenţă chimică la acţiunea fluidului de lucru şi mediu de lucru
- Rezitenţă la îmbătrânire (naturală)
- Procedee de prelucrare/prelucrabilitate
- Sudabilitate (fără procese nedorite la îmbinări nedemontabile)
- Materiale alese: -- cf standard (specificaţie)
--cu aprobare europeană
--cu aprobare specială (org. notificat)
-Certificat inspecţie material cf SR EN 10204 (3.1, 3.2)
61
S.C. ARTOPROD S.R.L
=============================================================================================================
Categorii de materiale de adaos pentru sudare
Pentru oteluri nealiate

Electrozi inveliti pentru sudare - oteluri nealiate
Sarme tubulare pentru sudare oteluri nealiate
Sarme pline pentru sudare MIG-MAG - oteluri nealiate
Vergele pentru sudare WIG - oteluri nealiate
Sarme pentru sudare sub strat de flux - oteluri nealiate
Pentru oteluri slab aliate
Electrozi pentru sudare - oteluri slab aliate
Sarme tubulare pentru sudare oteluri slab aliate
Sarme pentru sudare MIG-MAG - oteluri slab aliate
Vergele pentru sudare WIG - oteluri slab aliate
Sarme pentru sudare sub strat de flux - oteluri slab aliate
Pentru oteluri inoxidabile si inalt aliate
Electrozi inveliti pentru sudare - oteluri inoxidabile
Sarme tubulare pentru sudare oteluri inoxidabile si inalt aliate
Sarme pline pentru sudare MIG-MAG - oteluri inoxidabile
Vergele pentru sudare WIG - oteluri inoxidabile si inalt aliate
Sarme pentru sudare sub strat flux - oteluri inoxidabile
Pentru aliaje pe baza de aluminiu
Electrozi inveliti pentru sudare - aliaje aluminiu
Sarme pline pentru sudare MIG-MAG - aliaje aluminiu
Vergele pentru sudare WIG - aliaje aluminiu
Pentru aliaje pe baza de nichel
Electrozi inveliti pentru sudare - aliaje nichel
Sarme pline pentru sudare MIG-MAG - aliaje nichel
Vergele pentru sudare WIG - aliaje nichel
Sarme pentru sudare sub strat flux - aliaje nichel
Pentru aliaje pe baza de cupru
Electrozi inveliti pentru sudare - aliaje cupru
Sarme pline pentru sudare MIG-MAG - aliaje cupru
Vergele pentru sudare WIG - aliaje cupru
Pentru fonta
Electrozi inveliti pentru sudare - fonta
Sarme tubulare pentru sudare fonta
Pentru incarcari dure
Electrozi inveliti pentru sudare - incărcari dure
Sarme tubulare pentru sudare incarcari dure
Sarme pline pentru sudare MIG-MAG - incarcari dure
Sarme pline pentru sudare sub strat de flux - incarcari dure
62
S.C. ARTOPROD S.R.L
=============================================================================================================
3.1 CLASIFICARE OŢELURI (Grupe de sudare)
Grupă Subgrupă Tip oţel
Oţeluri cu limita de curgere minimă specificată
ReH ≤ 460 N/mm2 a şi cu compoziţia chimică în % :
C ≤ 0,25
Si ≤ 0,60
Mn ≤ 1,8
Mo ≤ 0,70b
S ≤ 0,045
P ≤ 0,045
Cu ≤ 0,40b
Ni ≤ 0,5b
Cr ≤ 0,3 ( 0,4 pentru turnate )b
1 Nb ≤ 0,06
V ≤ 0,1b
Ti ≤ 0,05
1.1 Oţeluri cu limita de curgere minimă specificată ReH ≤ 275 N/mm2

1.2 Oţeluri cu limita de curgere minimă specificată 275 N/mm2 < ReH ≤ 360 N/mm²
1.3 Oţeluri cu granulaţie fină, normalizate, cu limita de curgere minimă specificată ReH > 360
N/mm2
1.4 Oţeluri cu rezistenţă împotriva coroziunii atmosferice, a căror compoziţie chimică poate
depăşi cerinţele pentru elemente singulare care sunt indicate la 1
Oţeluri cu granulaţie fină tratate termomecanic şi oţeluri turnate cu limita de curgere minimă
specificată ReH > 360 N/mm2
2 2.1 Oţeluri cu granulaţie fină tratate termomecanic şi oţeluri turnate cu limita de curgere minimă
specificată 360 N/mm2 < ReH ≤ 460 N/mm2
2.2 Oţeluri cu granulaţie fină tratate termomecanic şi oţeluri turnate cu limita de curgere minimă
specificată ReH > 460 N/mm2
Oţeluri cu granulaţie fină călite şi revenite cu excepţia oţelurilor inoxidabile cu limita de
curgere minimă specificată ReH > 360 N/mm2
3.1 Oţeluri cu granulaţie fină călite şi revenite cu limita de curgere minimă specificată 360
3 N/mm2 < ReH ≤ 690 N/mm2
3.2 Oţeluri cu granulaţie fină călite şi revenite cu limita de curgere minimă specificată ReH > 690
N/mm2
3.3 Oţeluri de imbunatatire cu granulatie fina, exceptand otelurile inoxidabile
Oţeluri slab aliate Cr-Mo-Ni cu Mo ≤ 0,7% şi V ≤ 0,1%
4.1 Oţeluri cu Cr ≤ 0,3 % şi Ni ≤ 0,7 %
4
4.2 Oţeluri cu Cr ≤ 0,7 % şi Ni ≤ 1,5 %
Oţeluri aliate Cr-Mo fără vanadiu cu C ≤ 0,35 %
5.1 Oţeluri cu 0,75 % ≤ Cr ≤ 1,5 % şi Mo ≤ 0,7 %
5 5.2 Oţeluri cu 1,5 % < Cr ≤ 3,5 % şi 0,7 % < Mo ≤ 1,2 %
5.3 Oţeluri cu 3,5 % < Cr ≤ 7,0 % şi 0,4 % < Mo ≤ 0,7 %
5.4 Oţeluri cu 7,0 % < Cr ≤ 10,0 % şi 0,7 % < Mo ≤ 1,2 %
Oţeluri inalt aliate de tip Cr-Mo-(Ni) -V
6.1 Oţeluri cu 0,3 % ≤ Cr ≤ 0,75 %, Mo ≤ 0,7 % şi V ≤ 0,35 %
6 6.2 Oţeluri cu 0,75 % < Cr ≤ 3,5 %, 0,7 % < Mo ≤ 1,2 % şi V ≤ 0,35 %
6.3 Oţeluri cu 3,5 % < Cr ≤ 7,0 %, Mo ≤ 0,7 % şi 0,45 % ≤ V ≤ 0,55 %
6.4 Oţeluri cu 7,0 % < Cr ≤ 12,5 %, 0,7 % < Mo ≤ 1,2 % şi V ≤ 0,35 %
63
S.C. ARTOPROD S.R.L
=============================================================================================================
Oţeluri inoxidabile autocalibile si de tip ferito-martensitic cu C ≤ 0,35 % şi 10,5 % ≤ Cr ≤ 30
%
7 7.1 Oţeluri inoxidabile feritice
7.2 Oţeluri inoxidabile martensitice
7.3 Oţeluri inoxidabile autocalibile
Oţeluri inoxidabile de tip austenitic, Ni ≤ 31 %
8.1 Oţeluri inoxidabile de tip austenitic cu Cr ≤ 19 %
8
8.2 Oţeluri inoxidabile de tip austenitic cu Cr > 19 %
8.3 Oţeluri inoxidabile de tip austenitic manganoase cu 4 % < Mn ≤ 12 %
Oţeluri aliate cu nichel, cu Ni ≤ 10,0 %
9.1 Oţeluri aliate cu nichel, cu Ni ≤ 3,0 %
9
9.2 Oţeluri aliate cu nichel, cu 3,0 % < Ni ≤ 8,0 %
9.3 Oţeluri aliate cu nichel, cu 8,0 % < Ni ≤ 10,0 %
Oţeluri inoxidabile austenito-feritice ( duplex )
10.1 Oţeluri inoxidabile austenito-feritice cu Cr ≤ 24 %
10
10.2 Oţeluri inoxidabile austenito-feritice cu Cr > 24 %
Oţeluri cuprinse în grupa 1 c , exceptând 0,25 % < C ≤ 0,85 %
11.1 Oţeluri care sunt indicate la 11, cu 0,25 % < C ≤ 0,35 %
11
NOTĂ: Pe baza compoziţiei chimice reale rezultată, oţelurile din grupa 2 pot fi considerate ca oţeluri din grupa 1.
a
În conformitate cu specificatiile de material si standardele de produs, ReH poate fi înlocuit cu Rp0,2 sau Rt0,5 .
b
O valoare mai mare este acceptata decat cea rezultata: Cr + Mo + Ni + Cu + V ≤ 0,75 %.
c
O valoare mai mare este acceptata decat cea rezultata: Cr + Mo + Ni + Cu + V ≤ 0,1 %.
Domeniile de valabilitate şi corespondenţă a aprobărilor procedurilor de sudare pentru grupele de

oţel
Grupa/Subgrupa
Domeniul de valabilitate
1-1 1a-1
2-2 2a-2,1-1,2a-1
3-3 3a-3,1-1,2-1,2-2,3a-1, 3a-2
4-4 4b-4, 4b-1, 4b-2
5-5 5b-5, 5b-1, 5b-2
6-6 6b-6, 6b-1, 6b-2
7-7 7c-7
7-3 7c-3, 7c-1, 7c-2
7-2 7c-2a,7c-1
8-8 8c-8
8-6 8c-6b,8c-1, 8c-2, 8c-4
64
S.C. ARTOPROD S.R.L
=============================================================================================================
8-5 8c-5b, 8c-1, 8c-2, 8c-4, 8c-6.1, 8c-6.2
8-3 8c-3a, 8c-1, 8c-2
8-2 8c-2a, 8c-1
9-9 9b-9
10-10 10b-10
10-8 10b-8c
10-6 10b-6b,10b-1, 10b-2, 10b-4
10-5 10b-5b, 10b-1, 10b-2, 10b-4, 10b-6.1, 10b-6.2
10-3 10b-3a, 10b-1, 10b-2
10-2 10b-2a, 10b-1
11-11 11b-11, 11b-1
65
S.C. ARTOPROD S.R.L
=============================================================================================================
3.2 Procedee de sudare
Procedeul de sudare electrică cu arc
Sudarea electrică cu arc defineşte toate procedeele de sudare electrică prin topire (temperatură ridicată,
presiune redusă), la care cordonul sudat se formează prin solidificarea comună a materialelor de bază şi a
materialului de adaos.
 Procedeul SEI (Sudarea cu Electrod Învelit) - este de fapt procedeul tradiţional de sudare şi mai
este întâlnit sub denumirea de sudare manuală electrică.
Sudarea efectivă este realizată cu ajutorul unei surse de tensiune/curent. Această tensiune este aplicată
unui electrod. Piesa ce urmează să fie sudată este conectată la masa sursei de tensiune. Prin apropierea
electrodului de piesa legata la masă, se închide circuitul electric prin intermediul unei scântei. Intensitatea
curentului este reglabilă şi este cea care determină cât de tare va fi pătruns materialul de sudat. La acest
procedeu materialul de adaos folosit este furnizat de către electrodul de sudare. Sudarea cu electrod (iniţial
de cărbune) a fost îmbunătăţită de Kjellberg în 1902 ajungându-se la sudarea cu electrod învelit.
 Procedeul de sudare automată sub strat de flux - este o metodă automatizată de sudare prin
energie electrică la care învelişul pulverulent existent pe suprafaţa electrodului este înlocuit cu o
pulbere fină, denumită flux ce se presară înainte de trecerea electrodului pe suprafaţa materialului.
 Procedeul MIG/MAG - este o îmbunătăţire a procesului de sudare SEI. Cu toate că procesul de
sudare este asemănător, totuşi aparatele de sudare precum şi pistoletul de sudare se deosebesc
semnificativ.
Diferenţa majora o constă introducerea de gaz protector la locul sudării care înlocuieşte învelişul
electrodului. Gazul protector, cum reiese şi din denumirea lui, are rolul de a proteja zona de sudare
efectivă (baia). Deoarece majoritatea metalelor reacţionează cu aerul formându-se oxizi, care îngreunează
trecerea curentului, este necesar ca în imediata vecinatate a procesului de sudare să nu fie aer. Acest lucru
se realizează prin intermediul gazului protector. Acest gaz poate fi de două tipuri MIG (Metal Inert Gas)
sau MAG (Metal Activ Gas). Gazele inerte, de exemplu Argonul sau Heliul, se folosesc la sudarea
aliajelor de cupru, aluminiu, titan sau magneziu. Gazele active se folosesc la sudarea oţelurilor obişnuite,
de construcţii sau înalt aliate. În cazul proceselor de sudare MIG/MAG electrodul folosit este aşa-numita
sârmă de sudură. Aceasta este împinsă în baie de către un sistem de avans. În vecinătatea băii, înainte de
contactul mecanic ea trece printr-o diuza de curent de la care preia energia electrică a sursei de curent
necesară creerii arcului şi topirii materialului. Diuza de curent este poziţionată în interiorul diuzei de gaz.
Astfel prin orificiul dintre cele două diuze va curge gazul protector. Tensiunea aplicată arcului electric
este cu mici excepţii continuă, cu formă de undă staţionară sau pulsată Rata de depunere ajunge în
aplicaţiile industriale curente la 3 - 4 kg/h. O evoluţie nouă a procedeului MIG-MAG este Procedeul
MIG/MAG Tandem care reprezinta o versiune flexibila si performanta a procedeului de sudare MIG/MAG
cu doua arce, la care cele doua sarme electrod sunt avansate pe directii concurente, intr-o baie topita
comuna. Pentru a permite un transfer dirijat, cu un grad de stropire cat mai redus, cele doua surse de
66
S.C. ARTOPROD S.R.L
=============================================================================================================
sudare sunt sincronizate electronic. In acelasi timp parametri celer doua surse pot fi reglati individual,
astfel ca e posibil sa se sudeze de exemplu cu doua diametre de sarma, sau chiar cu doua procedee diferite
(normal si pulsat). Ca rezultat se pot obtine cusaturi sudate avand o calitate deosebita, rate mari de
depunere si in acelasi timp o stropire redusa, toate acestea la viteze de sudare care ating frecvent 3~4
m/min. La sudarea tablelor subtiri (2-3 mm) procesul TANDEM poate asigura chiar viteze de pana la 6
m/min. La sudarea tablelor medii/groase se pot obtine cote ale imbinarilor de colt de pana la 8 mm, dintr-o
singura trecere. Rata de depunere, de pana la 26 kg/h face din acest procedeu o alternativa foarte
avantajoasa la sudarea sub flux(UP).
 Procedeul WIG/TIG - (Wolfram Inert Gas) sau sudarea cu electrod nefuzibil in mediu de gaz inert
este o alta varianta derivata din sudarea SEI.
La acest procedeu arcul arde intre un electrod de Wolfram si piesa care se sudeaza (de unde si denumirea
Wolfram Inert Gas). Acest electrod are doar rolul de electrod si nu are un rol de material de adaos; ca atare
se uzeaza foarte lent in comparatie cu un electrod invelit. Prin procedeul WIG se realizeaza topirea celor
doua componente ce urmeaza a fi sudate. Eventual, in unele cazuri, este necesara folosirea unui material
de adaos pentru a realiza o imbinare cu geometrie si caracteristici mecanice mai bune . Avantajul
procedeului WIG este ca poate fi folosit la majoritatea materialelor sudabile (otelurile carbon si aliate,
aluminiul, cuprul, nichelul si aliajele acestora). In unele cazuri mai speciale se foloseste la sudarea
materialelor cu afinitate mare la gaze ca titanul, tantalul si zirconiul. Pentru a suda astfel de materiala este
nevoie de un spatiu inert în care nu poate patrunde aer (o atmosfera controlata de argon de exemplu) sau
duze de gaz protector cu design special.
 Sudarea cu plasmă - este o dezvoltare a procedeului WIG, destinată sudării mecanizate a

materialelor extrem de subţiri (topire progresivă) sau groase, până la 8 mm (tehnica în gaură de
cheie)
Procedeul de sudare cu flacără oxi-acetilenică - este un procedeu de sudare care face parte din categoria
procedeelor de sudare prin topire.
Sursa de căldură este o flacără oxi-gaz. Uzual, cele două gaze sunt acetilena şi oxigenul. Acetilena este
obţinută din reacţia a doi constituenţi chimici: carbidul şi apa şi se poate produce in-situ, în generatoare,
sau livrată în butelii. Acetilena este un material inflamabil, cu viteză ridicată de ardere. Pentru sudare se
foloseşte flacăra primară (nucleul flăcării). Temperatura ridicată a flăcării este asigurată de arderea cu
oxigen.
Procedeul de sudare cu fascicul de electroni - este un prodeceu de sudare prin topire la care sursa de
energie este un fascicol de electroni.
Acesta se realizeaza prin descarcarea intr-un spatiu vidat, denumit tun de electronic, a unei energii sub
forma unui fascicul de electroni, comandata cu ajutorul unor lentile electromangnetice necesare pentru
focalizarea si deplasarea fascicolului de electroni pe suprafata materialelor de sudat.
67
S.C. ARTOPROD S.R.L
=============================================================================================================
Procedeul de sudare cu fascicul de fotoni, denumit neştiinţific ” Sudarea cu laser”.
Procedeele de sudare prin presiune - sunt o familie de procedee de sudare la care activarea energetică a
procesului de sudare este realizată preponderent prin aplicarea unor presiuni de contact ridicate.
Sudarea electrică prin presiune poate realiza in puncte sau in linie.
 Sudarea electrică prin presiune în puncte - Imbinarea sudata se realizeaza prin trecerea curentului
intre electrozi si piesele de sudat. Nucleul punctului sudat se formeaza la suprafata de separatie
dintre cele doua (sau mai multe) materiale de sudat.
Sursa de putere poate fi unul sau mai multe transformatoare sau mai nou, invertoare. Strangerea
electrozilor se poate face mecanic, pneumatic sau hidraulic. Prin acest procedeu se pot suda o gama larga
de materiale (table, sarme, etc.), de diferite tipuri de otel sau neferoase. In functie de tehnologie si
dimensiunile produselor se proiecteaza (alege) masina.
 Sudarea electrică prin presiune în linie - Îmbinarea sudata se realizeaza prin trecerea curentului
intre două role - electrod si piesele de sudat. Se formează o serie de nuclee (puncte) sudate care se
pot suprapune (sudură etanşă) sau nu la suprafata de separatie dintre cele doua (sau mai multe)
materiale de sudat.
Sursa de putere poate fi unul sau mai multe transformatoare sau mai nou, invertoare. Strangerea
electrozilor se poate face mecanic, pneumatic sau hidraulic. Prin acest procedeu se pot suda o gama larga
de materiale (table, sarme, etc.), de diferite tipuri de otel sau neferoase.
68
S.C. ARTOPROD S.R.L
=============================================================================================================
3.3 Echipamente de sudare
69
S.C. ARTOPROD S.R.L
=============================================================================================================
Echipamente sudare automatizată
Sudura Sudura Sudura Sudura Sudura

in unghi de 90° cap la cap,X prin suprapunere cap la cap,V in colt
70
S.C. ARTOPROD S.R.L
=============================================================================================================
TEMA 4:
Tipuri de examinări nedistructive/distructive, referenţiale pentru tehnica de examinare şi niveluri
de acceptare a discontinuităţilor
4.1 Examinări nedistructive

- Examinarea vizuală cât şi examinările cu radiaţii penetrante, examinările cu ultrasunete, examinările cu
lichide penetrante şi examinările cu pulberi magnetice ale îmbinărilor sudate trebuie să se efectueze în
conformitate cu prevederile standardelor specifice privind tehnica de examinare şi nivelurile de acceptare
corespunzătoare nivelului de calitate B astfel:
 VT: SR EN ISO 17637:2017 + SR EN ISO 17635:2017 + SR EN 5817:2015 + SR EN

10042:2006 (valabil pentru Al şi aliaje de Al) tehnică + standard de legătură + niveluri de calitate
(valabile şi pentru niveluri de acceptare, vezi NOTA 1));
 RT: SR EN 5817:2015 (SR EN 10042:2006) + SR EN ISO17636-1:2013/C91:2016 + SR EN ISO
17635:2017 + SR EN 10675-1:2017 niveluri de calitate+tehnică+ standard de legătură+niveluri de
acceptare;
 UT(s,t,l,f,tv): SR EN 5817:2015 + SR EN ISO 17640:2011/C91:2016 + SR EN ISO 17635:2017
+ SR EN ISO 11666:2011 niveluri de calitate+tehnică+standard de legătură + niveluri de
acceptare;
 UT(g):SR EN 14127:2011
 PT: SR EN 5817:2015 (SR EN 10042:2006) + SR EN ISO 3452-1:2013 + SR EN ISO 17635:2017
+ SR EN ISO 23277:2015 niveluri de calitate+tehnică+ standard de legătură+niveluri de acceptare;
 MT: SR EN 5817:2015+ SR EN ISO 17638:2017 + SR EN ISO 17635:2017 + SR EN ISO
23278:2015 niveluri de calitate+tehnică+standard de legătură+niveluri de acceptare;
NOTE:
1) În mod special, în cazul examinării vizuale a îmbinărilor sudate referenţialele care stabilesc
nivelurile de calitate, (respectiv SR EN 5817:2015 şi SR EN 10042:2006 sunt aceleaşi care stabilesc şi
nivelurile de acceptare al discontinuităţilor.
2) Rapoartele/buletinele de laborator pot fi prezentate în documentaţia tehnică de însoţire a
raportului final numai dacă conţin concluzia trasă de laborator „ADMIS” în raport cu referenţialul
aplicabil metodei de examinare respective și sunt validate de RTEND sau RTED, după caz.
3) Criteriile de acceptare şi nivelurile de calitate a discontinuităţilor (defectelor), care se stabilesc de
către persoana juridică autorizată pentru efectuarea de programe de examinări, verificări şi investigaţii
tehnice a echipamentelor din cadrul IP, trebuie să fie indicate în program pentru fiecare tip de examinare
nedistructivă şi să fie comunicate oficial laboratorului, înainte de derularea examinărilor nedistructive.
71
S.C. ARTOPROD S.R.L
=============================================================================================================
4) Examinările nedistructive trebuie să se desfăşoare în conformitate cu cerinţele tehnice din
prescripţia tehnică aplicabilă și în conformitate cu prevederile standardelor europene care conţin cerinţele
legate de tehnica de examinare pentru fiecare tip de examinare.
- Metodele de examinare nedistructivă general acceptate ca aplicabile la controlul îmbinărilor sudate se
clasifică, conform prescripţiei tehnice ISCIR referitoare la autorizarea personalului care efectuează
examinări nedistructive astfel:
a) examinarea vizuală, simbolizată VT;
b) examinarea cu radiaţii penetrante, simbolizată RT;
c) examinarea cu ultrasunete, simbolizată UT;
d) examinarea cu particule magnetice, simbolizată MT;
e) examinarea cu lichide penetrante, simbolizată PT.
- Personalul care efectuează examinări nedistructive la echipamentele trebuie să fie autorizat în
conformitate cu prevederile prescripției tehnice aplicabile și conform prevederilor legislaţiei naţionale.
4.1.1 Examinarea vizuală
Examinarea vizuală este cea mai cunoscută şi răspândită metodă de examinare nedistructivă de suprafaţă
care constă în examinarea cu ochiul liber, direct sau indirect, cu sau fără mijloace ajutătoare a suprafeţelor
unui ansamblu sudat.
Avantajele metodei: este o metodă simplă, rapidă, economică şi nu necesită o pregătire laborioasă a
suprafetelor de examinat; se poate aplica atât materialelor feromagnetice cât şi celor nemagnetice; nu
există limitări legate de temperatura mediului amibiant la care se poate face examinarea; oferă informaţii
rapide pentru luarea unei decizii de a continua efectuarea celorlalte examinări nedistructive asupra
ansamblului sudat, acolo unde se cere; personalul care efectuează acest tip de examinări necesită o
instruire minimă.
Dezavantajele metodei: nu pune în evidenţa decât discontinuităţi de dimensiuni percetibile ochiului uman
în condiţii normale, deschise în suprafaţă, sau a defectelor de formă.
Etapele examinării vizuale
A. Pregătirea suprafeţei
Pregătirea suprafeţei constă în curăţarea suprafeţei de examinat în scopul îndepărtării straturilor de

acoperiri de genul oxizi, grăsimi, vopsea şi orice alte impurităţi care ar putea afecta examinarea.
Curăţarea se poate face mecanic, prin periere cu perie de sârmă, polizare, sablare cu nisip sau alice,
curăţare chimică.
72
S.C. ARTOPROD S.R.L
=============================================================================================================
B. Examinarea propriu-zisă
Examinarea vizuală se face direct cu ochiul liber, sau cu mijloace ajutătoare de genul lupelor cu ,mărire
3X sau 5X, oglinzilor etc.
Pe suprafaţa de examinat trebuie să se asigure o iluminare de minimum 500 lx. Aceasta se poate asigura
fie natural, fie prin surse de lumină artificială. Iluminarea pe suprafaţa de examinat se măsoară cu ajutorul
luxmetrului.
Pentru verificarea mărimilor dimensionale ale cordoanelor de sudură şi a geometriei îmbinării sudate se
utilizează rulete, şublere şi şublere de sudură.
Curăţarea se poate face mecanic, prin periere cu perie de sârmă, polizare, sablare cu nisip sau alice,
curăţare chimică.
Calibru cu vernier
73
S.C. ARTOPROD S.R.L
=============================================================================================================
Standarde care guvernează examinarea vizuală

SR EN ISO 17637:2017 Examinări nedistructive ale sudurilor. Examinarea vizuală a îmbinărilor sudate
prin topire
SR EN ISO 17635:2017 Examinări nedistructive ale sudurilor. Reguli generale pentru materiale metalice
SR EN ISO 6520-1:2007 Sudare şi procedee conexe. Clasificarea imperfecţiunilor geometrice din
îmbinările sudate ale materialelor metalice. Partea 1: Sudare prin topire
74
S.C. ARTOPROD S.R.L
=============================================================================================================
SR EN ISO 6520-1:2007 este un standard care reglementează clasificarea numerică şi descrierea
imperfecţiunilor care pot apărea în îmbinările sudate.
Clasificarea se face în 6 grupe majore după cum urmează:
1. Fisuri;
2. Cavităţi;
3. Incluziuni solide;
4. Lipsă de topire şi pătrundere;
5. Imperfecţiuni ale formei şi imperfecţiuni dimensionale;
6. Imperfecţiuni diverse.
Extras din standardul SR EN ISO 6520-1:2007
75
S.C. ARTOPROD S.R.L
=============================================================================================================
Acest standard este direct aplicabil la examinarea vizuală a sudurilor, dar nu face legătura cu nivelurile de
acceptare evaluate prin alte metode nedistructive.
Extras din standardul SR EN ISO 5817:2015
EN ISO 10042:2006 – Sudare. Îmbinări de aluminiu şi aliaje de aluminiu sudate cu arc electric.
Niveluri de calitate pentru imperfecţiuni.
Acest standard este echivalentul lui SR EN ISO 5817:2015, dar se aplică pentru îmbinările sudate a
semifabricatelor din aluminiu şi aliaje de aluminiu.
Acest standard este direct aplicabil la examinarea vizuală a îmbinărilor sudate, dar nu face legătura cu
nivelurile de acceptare evaluate prin alte metode de examinare nedistructivă.
76
S.C. ARTOPROD S.R.L
=============================================================================================================
Extras din standardul SR EN ISO 5817:2015
Nivelul de calitate al îmbinării sudate este precizat în proiectul de execuţie de către proiectant. Nivelurile
de calitate al îmbinărilor sudate sunt precizate de către standardul SR EN ISO 5817:2015. Nivelurile de
calitate pentru imperfecţiunile din îmbinările sudate se clasifică pe 3 niveluri respectiv B, C, D.
În cazul particular al examinării vizuale, nivelul de calitate al îmbinării sudate este acelaşi cu nivelul de
acceptare al imperfecţiunilor din îmbinarea sudată.
În cazul aprobării procedurilor de sudare şi al autorizării/ prelungirea autorizaţiei sudorilor, nivelul de
calitate al îmbinării sudate este B.
4.1.2 Examinarea cu lichide penetrante
Examinarea cu lichide penetrante este o metodă de

examinare nedistructivă de suprafaţă care constă în
aplicarea pe suprafaţa de examinat a unei substanţe
colorate cu o capilaritate foarte bună – denumită
“penetrant” – care pătrunde în discontinuităţile deschise în
suprafaţă, şi care sub actiunea unei sustanţe revelatoare –
denumită “developant” pune în evidenţă pe un fond alb
discontinuităţile foarte fine care apar în aest caz în
culoarea penetrantului şi care altfel, la examinarea vizuală
nu sunt perceptibile ochiului uman.
77
S.C. ARTOPROD S.R.L
=============================================================================================================
Penetranţii pot fi coloraţi, caz în care interpretarea se face sub lumină albă, naturală sau artificială, sau
fluorescenti, la care interpretarea se face sub lumină ultravioletă cu lungime de undă cuprinsă intre 340-
360 nm.
Examinarea cu lichide penetrante Examinarea cu lichide
contrast culoare penetrante fluorescente
Avantajele metodei: este o metodă relativ simplă, destul de rapidă, economică şi oferă o sensibilitate net
superioară examinării vizuale; nu necesită echipamente speciale.
Dezavantajele metodei: necesită o pregătire relativ laborioasă a suprafeţei de examinat, care trebuie
curăţată prin mijloace mecanice şi/ sau chimice de orice impurităţi şi acolo unde este cazul, stratul de
vopsea trebuie înlăturat; există limitări legate de temperatura suprafetei cât şi a mediului ambiant la care
se poate face examinarea; nu pune în evidenţă decât discontinuităţi deschise în suprafaţă.
Etapele examinării cu lichide penetrante

1. Pregătirea suprafeţei de examinat
Pregtirea suprafeţei de examinat este o etapă delicată şi
constituie un factor critic al examinării cu lichide penetrante
şi are ca scop îndepărtarea stratului de vopsea, rugină, oxizi,
a urmelor de ulei, grăsimi şi a altor factori contaminanţi.
care pot împiedica pătrunderea penetrantului în
discontinuităţi
Pregătirea suprafeţei se face prin procedee mecanice,
periere cu perie de sârmă, polizare, prelucrări mecanice de tip strunjire, frezare, sablare, etc. sau prin
procedee chimice.
În cazul procedeelor mecanice de curăţare,acestea trebuie alese cu grijă pentru a nu obtura
discontinuităţile în timpul procesului de curăţare.
Aplicarea penetrantului
Aplicarea penetrantului pe suprafaţa curăţată prealabil şi uscată se face prin pulverizare (foto 1), pensulare
(foto 2) sau imersare (foto 3).
78
S.C. ARTOPROD S.R.L
=============================================================================================================
Foto 1 – aplicarea penetrantului prin pulverizare
Foto 2 – aplicarea penetrantului prin

pensulare
Foto 3 – aplicarea penetrantului prin imersare
Penetrantul se lasă să acţioneze pe suprafaţa de examinat o perioadă de timp conform cu instrucţiunile

producătorului, în general între 5 şi 60 de minute, dacă nu se specifică altfel în standardele de metodă
aplicabile. Această perioadă de timp se numeşte timp de penetrare sau perioadă dwell.
79
S.C. ARTOPROD S.R.L
=============================================================================================================
Îndepărtarea excesului de penetrant

Îndepărtarea excesului de penetrant este deasemenea o etapă critică a examinării şi trebuie facută astfel
încât să se evite “spălarea excesivă”.
În funcţie de tehnica de examinare îndepărtarea excesului de penetrant se face prin spălare cu apă, prin
aplicarea unui agent de emulsifiere sau prin degresare.
Îndepărtarea excesului de penetrant prin degresare
Developarea
Developarea se face prin aplicarea într-un strat subţire şi uniform a developantului.
În funcţie de tehnica utilizată, aplicarea developantului se face prin pulverizare în cazul developantului
uscat, sau, pudrare ori imersare în cazul developantului umed.
Aplicarea developantului prin pulverizare
Interpretarea
Interpretarea se face în funcţie de tehnica de examinare în
condiţii de iluminare adecvată respectându-se valorile
precizate de standardele aplicabile.
Interpretarea începe de regulă din primul moment al aplicării
developantului şi se continuă pâna la 10 minute, dacă
standardele nu prevăd altfel.
80
S.C. ARTOPROD S.R.L
=============================================================================================================
4.1.3 Examinarea cu particule magnetice
Examinarea cu paricule magnetice este o metodă de examinare

nedistructivă care constă în inducerea în suprafata de examinat
a unui câmp magnetic şi aplicarea pe aceasta a unei pulberi
magnetice sub formă umedă sau uscată.
Acolo unde există discontinuităţi în suprafaţă, sau în imediata

vecinătate sub suprafeţă, datorită perturbării câmpului
magnetic, se va produce o acumulare de particule magnetice care se vor alinia după conturul
discontinuităţii.
Particulele magnetice pot fi colorate,caz în care
interpretarea se face sub lumină albă, naturală sau
artificială, sau fluorescenti, la care interpretarea se
face sub lumină ultravioletă cu lungime de undă
cuprinsă intre 340-360 nm.
Examinare în lumină naturală

Examinare în fluorescenţă
Avantajele metodei: este o metodă simplă, rapidă, economică şi oferă o sensibilitate net superioară
examinării vizuale; în funcţie de tehnica de examinare aleasă, pe lânga discontinuităţile de suprafaţă, pot fi
evidenţiate şi discontinuităţile din imediata vecinătate sub suprafaţă; necesită o pregătire minimă a
suprafeţei; examinarea se poate face în anumite condiţii şi prin stratul de vopsea.
81
S.C. ARTOPROD S.R.L
=============================================================================================================
Dezavantajele metodei: necesită echipament specializat; în funcţie de tehnica de magnetizare folosită,
trebuie asigurată alimentare de la reteaua electrică; există limitări legate de temperatura suprafetei cât şi a
mediului ambiant la care se poate face examinarea
Etapele examinării cu particule magnetice

1. Pregătirea suprafeţei
Pregatirea suprafeţei de examinat ca scop îndepărtarea urmelor de ulei, grăsimi, umezeală precum şi a
celorlalţi factori care ar putea afecta mobilitatea particulelor magnetice pe suprafaţa de examinat.
Pregătirea suprafeţei nu este un factor la fel de critic ca în cazul examinării cu lichide penetrante.
Straturile de acoperiri nemetalice cu grosimi mai mari de 50 µm precum şi cele feromagnetice cu grosimi
mai mari de 25 µm trebuie îndepărtate.
În anumite cazuri, se recomandă aplicarea pe suprafaţa de examinat a unui lac de contrast, în scopul
îmbunătăţirii condiţiilor în care se face interpretarea examinării.
Pregătirea suprafeţei se face prin mijloace mecanice sau chimice adecvate.
Magnetizarea suprafeţei de examinat

Magnetizarea suprafeţei de examinat, în funcţie de geometria piesei se face prin una din tehnicile de
magnetizare prezentate mai jos.
Magnetizare cu bobină
În cazul particulelor magnetice uscate

magnetizarea suprafeţei de examinare se
face anterior aplicării acestora, iar în cazul
particulelor magnetice în suspensie,
magnetizarea se face imediat după aplicare.
Aplicarea particulelor magnetice

Aplicarea particulelor magnetice uscate se face prin prăfuire, iar cele în suspensie se aplică prin
pulverizare
82
S.C. ARTOPROD S.R.L
=============================================================================================================
Particule magnetice uscate Particule magnetice în suspensie
Interpretarea se face în funcţie de tehnica de examinare în condiţii de iluminare adecvată

respectându-se valorile precizate de standardele aplicabile.
Interpretarea începe de regulă din primul moment al aplicării aplicării particulelor magnetice,
pentru a se observa tendinţa de acumulare a particulelor şi continuă după întreruperea magnetizării.
Acumularea de particule magnetice într-o anumită poziţie creează indicaţie de discontinuitate. O
indicaţie bine conturată semnalează o discontinuitate situată în suprafaţă, pe când o indicaţie cu
marginile difuze semnalează o discontinuitate aflată sub suprafaţă
4.1.4 Examinarea cu radiaţii penetrante

Examinarea cu radiaţii penetrante este o
metodă de examinări nedistructive care constă
în străbaterea sudurii ansamblului sudat de
radiaţiile ionizante şi obţinerea unei imagini
radiografice pe un suport fotosensibil plasat pe
partea opusă a sudurii.
Avantajele metodei: oferă o imagine remanentă
bidimensională, care permite vizualizarea şi
aprecierea calitativă şi cantitativă a
discontinuităţilor. Suportul este arhivabil şi
opozabil. Nu necesită o pregătire specială a
suprafetelor de examinat. Nu există practic
83
S.C. ARTOPROD S.R.L
=============================================================================================================
limitări legate de temperatura mediului ambiant.
Dezavantajele metodei: este o metodă extrem de specializată, costisitoare care personal cu
autorizaţii speciale din partea autorităţilor de profil; este extrem de dăunatoare pentru om cât şi
pentru mediu; există o inerţie de la efectuarea examinării pâna la obţinerea rezultatelor, datorată
timpilor de procesare a suportului fotosensibil.
Etapele examinării cu radiaţii penetrante
Pregătirea suprafeţei se face prin procedee mecanice şi are ca scop îndepărtarea stropilor,
ţunderului şi a celorlalţi factori care ar putea genera imagini echivoce pe filmul radiografic.
2. Stabilirea tehnicii de examinare

În funcţie de dimensiunile, grosimea de perete şi geometria piesei care urmează să fie examinată se
aleg corespunzător geometria de expunere, parametrii de expunere, sensibilitatea şi tipul filmului
radiografic.
Exemple de geometrii de expunere
3.Pregătirea şi casetarea filmelor radiografice

În funcţie de condiţiile particulare şi geometria de expunere, se pregăteşte filmul în vederea
expunerii. Filmele radiografice pot fi gata casetate în casete vidate, sau această casetare se poate
face manual. Pe film se aşează o placuţă de identificare care conţine datele de identificare a
îmbinării sudate şi obligatoriu indicatorul de calitate al imaginii, care poate fi fie cu trepte şi găuri
sau cu fire. Această plăcuţă se poate aşeza şi pe piesa care urmează a fi expusă
84
S.C. ARTOPROD S.R.L
=============================================================================================================
Casetare Ecran
intensificator
Ecran
Plăcuţă de identificare
intensificator
Castetă de
protecţie
Film radiografic
Indicator de
calitate al
imaginii
4. Expunerea propriu zisă
În funcţie de geometria de expunere şi tehnica de examinare aleasă conform recomandărilor din

standardele de profil se pregăteşte ansmblul de expunere.
Expunere eliptică prin 2 pereţi Expunere eliptică prin 2 pereţi

ICI pe partea filmului ICI pe piesă
85
S.C. ARTOPROD S.R.L
=============================================================================================================
5.Procesarea filmului
După expunere filmele se procesează conform instrucţiunilor producătorului, fie în maşini de
developat automate fie în băi de developare termostatate.
6. Interpretarea
Interpretarea se face în camere obscure sub lumina unui negatoscop în condiţiile specificate de
standardele de specialitate.
Criteriile de acceptare a discontinuităţilor sunt cele prevăzute de standardele aplicabile.
86
S.C. ARTOPROD S.R.L
=============================================================================================================
4.1.5 Examinarea cu ultrasunete
Examinarea cu ultrasunete se bazează pe propagarea undelor ultrasonice în piesa de examinat şi pe

monitorizarea fie a semnalului transmis (numită tehnica prin transmisie) fie a semnalului reflectat
sau de difracţie provenit de la orice suprafaţă sau discontinuitate (numită tehnica cu impuls
reflectat).
Ambele tehnici pot utiliza fie un singur traductor având funcţia de emiţător şi receptor, fie un
traductor dublu, fie traductoare separate pentru emisie şi recepţie. De asemenea, cele două tehnici
pot utiliza reflexia intermediară pe una sau mai multe suprafeţe ale piesei de examinat.
Examinarea se poate realiza manual sau cu ajutorul aparaturii semiautomatizate sau în întregime
automatizate şi poate utiliza tehnica prin contact direct, fără contact sau în imersie, ca şi alte
metode de cuplare corespunzătoare aplicaţiei respective. Examinarea cu ultrasunete este poate cea
mai complexă metodă de examinare nedistructivă care constă în inducerea în piesa de examinat a
unor vibraţii mecanice în domeniul ultrasunetelor cu frecvenţa de 1,0 – 25 MHz şi analizarea pe
ecranul unui osciloscop a modificărilor acestor vibraţii datorată discontinuităţilor interne în
material.
87
S.C. ARTOPROD S.R.L
=============================================================================================================
Avantajele metodei: este o metodă volumetrică,

rapidă; oferă informaţii detaliate asupra naturii
discontinuităţilor; poate fi aplicată la piese cu
geometrii complexe.
Dezavantajele metodei: este o metodă
costisitoare, necesită aparatură şi personal
specializat; necesită o pregătire laborioasă a
suprafeţelor de examinat; este o metodă abstractă şi
interpretarea oscilogramelor trebuie făcută de personal cu experienţă.
88
S.C. ARTOPROD S.R.L
=============================================================================================================
Etapele examinării cu ultrasunete

Pregtirea suprafeţei de examinat are ca scop îndepărtarea stratului de vopsea, rugină, oxizi cât şi
pentru a asigura o suprafaţă cu o rugozitate de maxim 12.5 μm, care să permită o cuplare
corespunzătoare a traductorului la suprafaţa de palpare. Pe suprafata pregătită pentru examinare se
aplică un cuplant pentru a elimina aerul dintre suprafaţa de palpare a traductorului şi suprafaţa de
examinat. În funcţie de rugozitatea suprafeţei, cuplantul poate fi ulei, vaselină, glicerina, apă etc.
2. Verifcarea şi calibrarea aparaturii

Verificarea defectoscopului se face periodic conform
standardelor şi procedurilor interne de verificare, pe
blocuri de calibrare standardizate şi are ca scop
verificarea principalelor caracteristici ale
ansamblului traductor – defectoscop. Calibrarea
defectoscopului se face pentru a corela generatorul
de timp al aparatului cu dimensiunile cunoscute ale
blocului de calibrare astfel încât să existe o
proporţionalitate între scala distanţelor de pe
ecranului defectoscopului distanţa parcursă de
semnalul sonor în materialul examinat.
Verifcarea şi calibrarea se face pe blocuri de calibrare standardizate de tip A1 sau A2
Bloc de calibrare A1 Bloc de calibrare A2
89
S.C. ARTOPROD S.R.L
=============================================================================================================
3. Stabilirea nivelului de referinţă

Stabilirea nivelului de referinţă se face pe blocuri de referinţă şi
are ca scop stabilirea unei legături între amplitudinea semnalelor
pe ecranul osciloscopului şi mărimea discontinuităţilor.
Blocurile de referinţă se recomandă pe cât posibil să fie
confecţionate din acelaşi material, în aceeaşi stare de tratament termic şi de dimensiuni apropiate
cu reperul care urmează a fi examinat. Blocurile de referinţă, în funcţie de tehnica de examinare au
practicate găuri laterale (SDH), sau găuri cu fund plat (FBH), cu diametrul cunoscut. Tipul
blocurilor de referinţă cât şi diametrul găurilor se alege în funcţie de standardul de examinare
utilizat.
4. Examinarea propriu-zisă
Pentru o examinare de 100 %, intervalul dintre două zone de palpare succesive nu trebuie să fie
mai mare decât lăţimea fasciculului la orice adâncime din volumul examinat.
5. Interpretarea
Aprecierea mărimii discontinuităţilor se face analizând ecodinamica şi amplitudinea ecoului
provenit de la discontinuitate cât şi prin raportare la amplitudinea ecoului provenit de la găurile
90
S.C. ARTOPROD S.R.L
=============================================================================================================
blocului de referinţă. Lungimea discontinuităţii şi adâncimea la care se află aceasta se determină
prin tehnicile descrise în standardele de profil.
4.2 Examinări distructive
Se împart în următoarele categorii:

a) Analize metalografice (macro, micro, defectoscopie);
b) Analize chimice (calitative/semicantitative, calitative/cantitative);
c) Încercări mecanice (încercare la tracţiune, încercare de încovoiere la şoc, încercarea de
duritate, încercarea pentru determinarea rezistenţei tehnice de durată, încercarea la fluaj, şi altele);
d) Încercări tehnologice (încercare la îndoire pe dorn, încercare de aplatisare, încercare la
rupere tehnologică, încercare la compresiune, şi altele);
e) Măsurări de eforturi sub acţiunea sarcinilor de încărcare ( măsurători tensometrice).
4.2.1 Analize metalografice (macro, micro, defectoscopie);
Examinare distructivă care are drept scop evidenţierea structurii metalografice specifice unei
anumite stări de tratament termic a unui material metalic, a eventualelor defecte induse în material
în urma unor procese de prelucrare mecanică sau termică, precum şi verificarea respectării
cerinţelor tehnice al unui procedeu de sudare, (rezultat dintr-o procedură aprobată), prin care a fost
realizată o îmbinare sudată a două materiale metalice.
Se derulează pe probe metalografice în laborator sau ‘’in situ’’, prin şlefuirea şi atacarea cu un
anumit tip de reactiv chimic a suprafeţei de analizat.
Este denumită şi analiză metaloscopică şi poate fi macroscopică sau microscopică, după cum se
referă la analiza macro sau micro a structurii.
Macrostructură – structura metalului sau a aliajului care se poate observa cu ochiul liber sau la un
grad mic de mărire, max. 50:1.
Microstructură - structura metalului sau a aliajului care se poate observa prin intermediul
microscopului la un grad mare de mărire, min. 50:1, uzual 100:1, fie în laborator sau ‘’in situ’’,
direct pe o anumită componentă a echipamentului, pe probe metalografice sau pe replici
metalografice.
Replică metalografică - lac transparent, nitroceluloză sau material plastic, având sau nu un suport,
folosit pentru punerea în evidenţă, prin preluarea detaliilor topografice ale suprafeţei, a structurii
metalografice.
91
S.C. ARTOPROD S.R.L
=============================================================================================================
A B C
A – Pregătirea suprafeţei pentru examinare prin intermediul unei replici metalografice

B – Suportul unei replici metalografice
C – Principiul de efectuare al unei replici metalografice
92
S.C. ARTOPROD S.R.L
=============================================================================================================
D E F
D – Aplicarea unui suport de replică metalografică ‘’in situ’’
E – Microscop portabil pentru analiza metalografică ‘’in situ’’
F – Microstructură cristalină a unui oţel inoxidabil austenitic la un grd. de mărire 100:1
Microfisură într-un oţel tip 14 MoV 63 la un grd. de mărire 500:1
93
S.C. ARTOPROD S.R.L
=============================================================================================================
Punerea în evidenţă a microstructurii
Proba lustruită, spălată şi uscată este în general introdusă/imersată în reactivul care pune în
evidenţă structura. În cazuri speciale se va proceda invers, depunându-se reactivul (reactiv cu
acţiune rapidă) pe suprafaţa lustruită a probei, folosindu-se în acest scop vată sau hârtie de filtru
îmbibată cu reactiv.
În mod normal proba se consideră atacată când suprafaţa lustruită şi-a pierdut luciul metalic.
Se recomandă scoaterea din când în când a probei în cursul punerii în evidenţă a structurii prin atac
cu reactiv, spălarea şi apoi cercetarea la microscop, în scopul determinării exacte a momentului
când structura prezintă caracteristicile urmărite.
Se recomandă utilizarea reactivilor în concentraţie slabă, deci un timp de punere în evidenţă a
structurii mai îndelungat, în scopul obţinerii unei structuri mai bine conturate (contraste mai
puternice).
După punerea în evidenţă a structurii prin atac cu reactivi, probele se spală şi se supun analizei
microscopice.
Extragerea şi interpretarea replicilor metalografice

Replicile metalografice sunt folosite pentru examinarea structurii metalografice, putând fi folosite
‘’in situ’’, în zone cu acces dificil din diferite locaţii.
Obţinerea suprafeţelor plane se realizează folosind în acest scop aparatură portabilă.
În condiţiile în care şlefuirea este realizată folosind un polizor electrolitic, polizarea cu hârtie
abrazivă se execută până la granulaţia 800 (oţeluri aliate) / 1200 (oţeluri mediu şi slab aliate).
Lustruirea finală se poate executa folosind unul din următoarele procedee:
- lustruire electrolitică folosind o microcelulă de lustruire;
- lustruire mecanică cu seturi progresive de hârtie abrazivă şi finalizare cu pastă de pulbere
de diamant.
După lustruire suprafaţa este degresată cu acetonă sau alcool, spălată şi uscată.
Punerea în evidenţă a structurii se realizează prin atac cu reactivul adecvat .
Suportul replicii metalografice se va aplica pe o suprafaţă uscată şi lipsită de impurităţi (în
principal, de praf).
În funcţie de materialul replicii (lac sau folie) aplicarea va respecta următoarele condiţii:
Pentru lac:
- lacul nu va fi agitat înainte de aplicare pentru a nu da naştere la bule de aer;
- aplicarea se face cu o spatulă din material plastic sau cauciuc pentru a se forma un
strat subţire de grosime uniformă;
94
S.C. ARTOPROD S.R.L
=============================================================================================================
- lacul se lasă să se usuce timp de 60 ... 90 minute, protejat contra impurificării.
Pentru folie:
- se aplică pe suprafaţa de analizat o bucată de material plastic, cu o compoziţie şi
dimensiune (lungime, lăţime şi grosime) adecvate, activată în solventul caracteristic;
- se lasă să se usuce timp de 15...20 minute, presat şi protejat contra impurificării.
Replica trebuie desprinsă de pe suprafaţă ridicând-o de o margine, cât mai uniform posibil, la un
unghi care să nu depăşească 80o. Mişcarea trebuie să fie continuă, fără smulgere, şi se va evita
lăsarea de amprente digitale pe replică în timpul operaţiei.
Replica metalografică va fi montată pe o lamelă de sticlă, cu faţa corespunzătoare suprafeţei în sus,
în scopul obţinerii unei bune planeităţi (pentru examinarea la microscop) şi a posibilităţiii de
conservare/arhivare (într-o bancă de replici) departe de lumină şi căldură.
Examinarea replicii metalografice se va efectua, ţinând cont de faptul că, pentru examinarea în
lumină reflectată, replica trebuie să fie fixată pe o oglindă/placă metalică având o suprafaţă
reflectantă bună sau să fie prevăzută cu strat reflectant depus (aluminiu, de exemplu).
Scara etalon 1- 8 a mărimii grăuntelui cristalin
95
S.C. ARTOPROD S.R.L
=============================================================================================================
Zonele de tranziţie cristalină la o sudură cap la cap
96
S.C. ARTOPROD S.R.L
=============================================================================================================
Analiza metalografică microscopică a unui semifabricat metalurgic deformat la cald din oţel carbon cu
0,2% carbon în care se evidenţiază o structură ferito perlitică, mărime de grăunte cristalin 4, mărire x 200
Analiza metalografică microscopică a unui semifabricat metalurgic deformat la cald din oţel carbon cu
0,36% carbon în care se evidenţiază o structură ferito perlitică, cu un procent mai mare de perlită, mărime
de grăunte cristalin 5-6, mărire x 200
97
S.C. ARTOPROD S.R.L
=============================================================================================================
Analiza metalografică microscopică a unui semifabricat metalurgic deformat la cald şi tratat

termic, din oţel carbon cu 0,36% carbon în care se evidenţiază o structură ferito perlitică, cu
tendinţa de globulizare a perlitei, mărime de grăunte cristalin 6-7, mărire x 200
Analiza metalografică microscopică a unui semifabricat metalurgic deformat la cald şi tratat termic
pentru înbunătăţire, din oţel carbon cu 0,36% carbon în care se evidenţiază o structură ferito
perlitică, cu tendinţa de transformare a perlitei în lamele de bainită, mărime de grăunte cristalin 6-
7, mărire x 200
98
S.C. ARTOPROD S.R.L
=============================================================================================================
Analiza metalografică microscopică a unui semifabricat metalurgic deformat la cald şi tratat termic
pentru normalizare, din oţel carbon cu 0,15% carbon în care se evidenţiază o structură ferito
perlitică fină, mărime de grăunte cristalin 8, mărire x 200
Analiza metalografică macroscopică a secţiunii transversale a unei suduri cap la cap efectuată
longitudinal la închiderea unei virole executate din tablă deformată la cald pe valţ
99
S.C. ARTOPROD S.R.L
=============================================================================================================
Analiza metalografică microscopică în secţiune transversală a unui semifabricat metalurgic

deformat la cald din oţel carbon cu 0,15% carbon în care se evidenţiază o structură ferito perlitică
dispusă în benzi orientate în sensul de laminare, mărime de grăunte cristalin 7-8, mărire x 200
4.2.2 Analize chimice

Analize chimice calitative/semicantitative.
Pot fi efectuate în condiţii de laborator sau ‘’in situ’’pentru identificarea doar a grupei de oţel din
care este confecţionată o anumită componentă a unui echipament sub presiune, determinarea fiind
bazată pe semnalarea prezenţei unor anumite elemente de aliere specifice materialelor metalice şi
aliajelor acestora, (crom, molibden, vanadium, mangan, nichel ,wolfram, ş.a.).
Se efectuează prin utilizarea unor aparate denumite în mod generic ‘’stiloscop’’, sau ‘’metascop’’,
(de aici şi fel de fel de denumiri eronate de genul‚ ’’ stiloscopare’’, ‘’probă stiloscopică’’ ‚’’analiză
stiloscopică’’, ş.a.m.d).
Prin stiloscopie se înţelege un domeniu al spectroscopiei optice în spectrul vizibil, care valorifică
proprietatea unui aparat spectral, (stiloscopul), de a descompune o radiaţie electromagnetică într-
un spectru de linii reprezentand imagini ale fantei de intrare formate de diferitele radiaţii
monocromatice ale luminii incidente, iar stiloscopul este un aparat spectral cu prismă destinat
observării directe a spectrelor de linii, folosind ca receptor ochiul.
Linia spectrală reprezintă imaginea fantei de intrare a unui aparat spectral obţinută cu o radiaţie
monocromatică, după ce lumina a străbătut sistemul de dispersie, (prisma), aparatului, iar dispersia
reprezintă fenomenul de descompunere spaţială a unei radiaţii în radiaţiile monocromatice
componente. Determinările fiind semicantitative, se impune existenţa unui set de etaloane/mostre
pentru compararea spectrelor de linii obţinute la determinarea calitativă cu intensitatea relativă a
acestora.
100
S.C. ARTOPROD S.R.L
=============================================================================================================
Determinarea exactă a poziţiilor liniilor spectrale permite extragerea valorii lungimii de undă din
curba de dispersie a aparatului şi identificarea fiecărui element de aliere prin intermediul unor
tabele speciale cu linii spectrale.
Stiloscop (aparat utilizat în domeniul spectral pentru determinări chimice calitativ/

semicantitative)
Analiza calitativ / cantitativă prin metode clasice de laborator

Tip de analiza care este bazată pe măsurarea unei proprietăţi corelate direct sau indirect cu
cantitatea de constituent ce trebuie determinată dintr-o probă.
Metodele de analiză sunt calitativă şi cantitativă şi se bazează pe reacţii chimice de tip oxido-
reducere.
Metodele de analiză chimice sunt:
- gravimetrice (bazate pe determinarea greutăţii precipitatelor formate în reacţie)
- volumetrice (bazate pe determinarea volumului de reactiv consumat)
- colorimetrice (bazate pe determinarea vizuală de absorbţie)
- de analiză a gazelor (bazate pe determinarea variaţiei volumului amestecului gazos)
Metodele de analiză fizico - chimice se bazează pe studiul caracteristicilor fizice ale reacţiilor
chimice din punct de vedere al fenomenelor calorice, electrice, cinetice sau fotochimice, adică
legătura dintre compoziţia chimică şi unul dintre aceste fenomene.
Pentru a proceda la o analizăcalitativ / cantitativă, trebuie urmate o serie de etape:
1. Alegerea unei probe;
2. Pregătirea şi prepararea probei;
101
S.C. ARTOPROD S.R.L
=============================================================================================================
3. Stabilirea procedeului analitic în funcţie de metoda chimică aleasă:
4. Evaluarea şi interpretarea rezultatelor – se bazează pentru o cât mai mare exactitate a
rezultatelor pe utilizarea etaloanelor standard.
Analiza calitativ / cantitativă prin metode de analiză spectrală
Tip de analiza chimică calitativ / cantitativă care este bazată pe metoda de spectroscopie de emisie.
Sunt cunoscute trei procedee de spectroscopie de emisie prin care pot fi observate tranziţiile
electronice , şi anume:
- emisia în flacără, în care se pulverizează o soluţie, are loc vaporizarea solventului, apoi sarea
este vaporizată şi disociată în atomi şi unii atomi sunt excitaţi de flacără şi aceştia emit radiaţia
caracteristică speciei;
- emisia în plasmă, utilizează un tip special de sursă de temperatură înaltă; plasma este produsă
prin cuplarea inductivă sau capacitivă a unui gaz ionizabil cu câmpul magnetic al unei surse de
radiofrecvenţă sau câmpul electric al unei surse de microunde; diferenţa faţă de emisia în flacără
este că temperatura nu depinde de un proces de combustie şi este mult mai înaltă, ceea ce face ca
randamentul procesului de excitaţie să fie mult mai mare;
- emisia în arc, reprezintă cea mai uzuală metodă şi foloseşte o sursă de înaltă tensiune şi doi
electrozi; proba solidă se aşează pe electrodul inferior şi se generează arcul electric; pentru
separarea radiaţiilor emise după lungimea de undă se poate folosi o prismă iar pentru detecţie se
poate folosi un sistem cu fotodiode sau o placă fotografică, rezultatele fiind stocate în memoria
computerului din dotarea aparatului; spectrul este format din linii şi benzi; identificarea
elementelor prezente se face prin compararea cu un spectru etalon, iar analiza cantitativă
corespunzătoare unui metal cu multe linii şi benzi de emisie se face măsurând intensitatea liniilor
spectrale.
În mod uzual pentru pentru etaloanele de bază se foloseşte cuprul sau fierul;
102
S.C. ARTOPROD S.R.L
=============================================================================================================
Compararea spectrului probei cu spectrul etalonului
Quantovac - (aparat utilizat în domeniul spectral pentru determinări chimice calitativ/cantitative)
4.2.3 Încercări mecanice

Încercarea la tracţiune a materialelor metalice
Pentru a evidenţia particularităţile comportării materialelor metalice policristaline solicitate
mecanic se foloseşte (ca încercare de referinţă) încercarea la tracţiune. Încercarea la tracţiune se
execută pe epruvete confecţionate din materialul metalic care se cercetează, având forma şi
dimensiunile :
103
S.C. ARTOPROD S.R.L
=============================================================================================================
Epruvetele folosite în mod obişnuit au configuraţia prezentată în figura de mai sus şi au o porţiune
centrală, cu secţiunea circulară (epruvete rotunde) sau dreptunghiulară (epruvete plate), calibrată
(cu dimensiuni precise) şi două capete de prindere (pe maşina cu care se realizează încercarea), cu
diverse configuraţii (cilindrice, conice, cilindrice filetate, plate, plate cu orificii pentru bolţuri etc.).
Pe porţiunea calibrată a epruvetelor se trasează (înainte de încercare) două repere la distanţa L0; de
regulă, distanţa (lungimea) iniţială între repere L0 se alege în funcţie de aria secţiunii transversale
iniţiale a porţiunii calibrate S0, utilizând relaţia:
iar epruvetele astfel dimensionate se numesc epruvete proporţionale.

În timpul încercării la tracţiune, pe direcţia axei longitudinale a epruvetei se aplică o forţă de
tracţiune F, crescătoare ca intensitate, care produce deformarea progresivă şi, în final, ruperea
epruvetei. Maşina folosită pentru realizarea încercării la tracţiune este prevăzută cu dispozitivele
necesare pentru a măsura şi/sau înregistra (pe toată durata încercării) intensitatea forţei aplicate F
şi deformaţiile liniare (lungirile sau extensiile) produse epruvetei:
Unde ‘’L’’ este distanţa (lungimea) între reperele epruvetei la aplicarea forţei de tracţiune cu
intensitatea F. Prin măsurarea secvenţială sau înregistrarea continuă a valorilor mărimilor F şi
∆L, se poate construi curba dependenţei F= g(∆L), numită diagrama încercării la tracţiune
(DIT) sau diagrama forţă - alungire (extensie), iar în funcţie de relaţiile şi reprezentând în
coordonate rectangulare variaţia tensiunii convenţionale
în funcţie de alungirea specifică
sau în funcţie de alungirea procentuală
104
S.C. ARTOPROD S.R.L
=============================================================================================================
se obţine curba caracteristică convenţională la tracţiune(CCCT) sau curba caracteristică
tensiune-deformaţie specifică a materialului cercetat. CCCT are în mod obişnuit una din
configuraţiile prezentate mai jos:
Cu ajutorul curbei CCCT (construită pe baza încercării la tracţiune) se pot evidenţia

particularităţile comportării oricărui material metalic solicitat mecanic şi se pot defini o serie de
caracteristici mecanice, folosite drept caracteristici de referinţă la proiectarea pieselor din
materialul respectiv.
La începutul încercării la tracţiune curba CCCT este liniară (are configuraţia unei drepte care trece
prin originea sistemului de coordonate), fapt ce indică existenţa unei proporţionalităţi stricte între
mărimile σ şi ε şi, deci, o comportare elastică a materialului supus încercării.
Pe măsură ce creşte intensitatea forţei de tracţiune F, materialul supus încercării începe să sufere
deformaţii plastice, dependenţa dintre σ şi ε nu mai este liniară şi configuraţia curbei CCCT se
modifică.
La unele materiale metalice începutul procesului de deformare plastică este caracterizat printr-o
curgere a materialului (deformare plastică fără ecruisare) şi pe curba CCCT se înregistrează un
palier;
Tensiunea la care se produce creşterea deformaţiilor specifice ale materialului fără a se mări
intensitatea solicitării (tensiunea la care are loc fenomenul de curgere sau tensiunea
corespunzătoare palierului înregistrat pe curba CCCT) este denumită limită de curgere aparentă
şi notată Re.
Multe materiale metalice nu manifestă un fenomen de curgere aparentă,iar curba CCCT nu
prezintă variaţii bruşte ale pantei la instaurarea procesului de deformare plastică, ci numai
modificări continue, care evidenţiază creşterea ponderii deformaţiilor plastice şi apariţia
fenomenului de ecruisare.
105
S.C. ARTOPROD S.R.L
=============================================================================================================
La astfel de materiale se poate defini :
 Limita de curgere convenţională (notată Rp), ca fiind tensiunea la care alungirea specifică
neproporţională atinge o valoare prescrisă, şi care se notează Rp 0,2 în cazul în care este
determinată pentru o alungire procentuală neproporţională ε = 0,2 %.
 Limita de alungire remanentă (notată Rr), ca fiind tensiunea corespunzătoare unei alungiri
specifice remanente, , şi care se notează Rr 0,2 în cazul în care este determinată pentru o alungire
procentuală neproporţională ε = 0,2 %.
 Limita de extensie convenţională (notată Rr), ca fiind tensiunea la care alungirea specifică
totală atinge o valoare prescrisă, şi se notează Rt 0,5 atunci când se determină pentru o alungire
procentuală totală ε = 0,5 %
Mărind tensiunile de solicitare peste limita de curgere, are loc deformarea plastică uniformă a
porţiunii calibrate a epruvetei. La o anumită valoare a forţei de solicitare la tracţiune, într-o zonă
oarecare a porţiunii calibrate se produce gâtuirea epruvetei (micşorarea secţiunii transversale a
epruvetei datorită deformării plastice excesive). Solicitând în continuare epruveta, gâtuirea se
accentuează şi, la epuizarea capacităţii de deformare plastică a materialului, survine ruperea
acesteia.
 Tensiunea corespunzătoare forţei maxime de solicitare a epruvetei înainte de rupere, (Fmax), se

numeşte rezistenţă la tracţiune (sau rezistenţă la rupere) şi se notează Rm, fiind definită de
relaţia:
 Alungirea procentuală după rupere (sau alungirea la rupere) A:
 Coeficientul de gâtuire (numit şi gâtuire sau stricţiune şi exprimat în %) Z:
Din analiza curbei CCCT se pot trage concluziile legate de tenacitatea unui material (sau
capacitatea de deformare plastică a unui material înainte de rupere), şi corespunde ariei de sub
porţiunea neliniară a curbei CCCT (aria domeniului BCDE, aproximativ egală cu aria domeniului
OCDE) şi este direct proporţională cu limita de curgere, cu alungirea procentuală după rupere
106
S.C. ARTOPROD S.R.L
=============================================================================================================
şi cu diferenţa (sau raportul) dintre rezistenţa la tracţiune şi limita de curgere corespunzătoare
materialului.
A B
C D
A – Extensometru mecanic
B – Momentul C din curba CCCT, corespunzător limitei de curgere aparentă Re
C – Exemplu de rupere fragilă
D – Efectul prezenţei concentratorilor de tensiuni în probele solicitate mecanic.
Maşini (prese hidraulice) utilizate la încercări mecanice şi încercări tehnologice
107
S.C. ARTOPROD S.R.L
=============================================================================================================
Încercarea la încovoiere prin şoc a materialelor metalice
Pentru a evidenţia particularităţile comportării la rupere a materialelor metalice la diferite
temperaturi se foloseşte (ca încercare de referinţă) încercarea la încovoiere prin şoc.
Încercarea la încovoiere prin şoc se execută pe epruvete confecţionate din materialul metalic care
se cercetează, având configuraţia, dimensiunile și forma unor prisme pătrate drepte, cu lungimea
(înălţimea) de 55 mm şi latura bazei de 10 mm şi care sunt prevăzute pe una din feţele laterale cu o
crestătură centrală (un concentrator de tensiuni mecanice); în funcţie de forma crestăturii,
epruvetele pot fi:
a) cu crestătură în formă de V, la care crestătura are adâncimea de 2 mm, unghiul de deschidere

de 450 şi raza de rotunjire la vârf de 0,25 mm;
b) cu crestătură în formă de U (sau cu crestătură în formă de gaură de cheie), la care crestătura are
adâncimea de 5 mm şi raza la vârf de 1 mm.
Pentru efectuarea încercării la încovoiere prin şoc se utilizează o maşină numită ciocan - pendul
Charpy.
108
S.C. ARTOPROD S.R.L
=============================================================================================================
Înainte de realizarea încercării, pendulul este ridicat într-o poziţie de lansare, căreia îi corespunde
o energie (potenţială) a pendulului, numită energie nominală, W0.
În mod obişnuit W0 = 300 J, existând însă și posibilitatea modificării acestei valori (care depinde
de masa plăcii de lovire şi de înălţimea la care este ridicat pendulul) , prin schimbarea plăcii de
lovire a pendulului.
Epruveta care urmează a fi supusă încercării se aşează liber pe reazemele amplasate pe batiul
(corpul) maşinii.
Pentru efectuarea încercării se permite căderea pendulului din poziţia de lansare, ciocanul loveşte
epruveta pe faţa opusă crestăturii şi produce ruperea acesteia (dintr-o singură lovitură), pe cadranul
maşinii înregistrându-se valoarea energiei consumate (absorbite) pentru ruperea epruvetei Wr ,
deoarece în timpul căderii energia potenţială a pendulului se transformă în energie cinetică, iar la
v
impactul cu epruveta viteza ciocanului este p = 5,0...5,5 m/s şi solicitarea care produce ruperea
epruvetei este dinamică (încovoiere prin şoc).
109
S.C. ARTOPROD S.R.L
=============================================================================================================
Epruvete pentru încercarea la încovoiere prin şoc
Caracteristica mecanică determinată prin încercarea la încoovoiere prin şoc este energia de
rupere, notată KV = Wr, dacă s-a încercat o epruvetă cu crestătura în formă de V sau KU = Wr, iar
dacă epruveta încercată a avut crestătura în formă de U, rezultatul încercării la încovoiere prin şoc
este rezilienţa, notată KCV sau KCU (funcţie de forma crestăturii epruvetei încercate) şi definită
prin relaţia:
unde S0 este aria secţiunii transversale iniţiale a epruvetei în planul de simetrie al crestăturii ( S0 =
0,8 cm², în cazul unei epruvete cu crestătura în formă de V şi S0 = 0,5 cm², în cazul epruvetei cu
crestătura în formă de U ).
Energia de rupere se exprimă în J, iar rezilienţa în J/cm².
Valorile energiei de rupere (sau ale rezilienţei) determinate prin încercarea la încovoiere
prin şoc a unor epruvete dintr-un anumit material sunt în directă corelaţie cu comportarea la rupere
a materialului (caracteristici ce exprimă tenacitatea la rupere a materialului), astfel:
110
S.C. ARTOPROD S.R.L
=============================================================================================================
- dacă materialul prezintă o comportare fragilă la rupere (rupere cu aspect cristalin -
strălucitor), valorile energiei de rupere (sau rezilienţei) sunt scăzute
- dacă materialul prezintă o comportare ductilă la rupere (rupere cu aspect fibros), valorile
energiei de rupere (sau rezilienţei) sunt ridicate (se consumă energie atât pentru realizarea
suprafeţelor de rupere, cât şi pentru deformarea plastică apreciabilă a materialului înainte de
rupere).
Ciocan Charpy Detaliu pendul-probă-bacuri (reazeme)

Duritatea materialelor metalice - Metoda Brinell
Duritatea este propritatea unui material metalic de a opune rezistenţă la pătrunderea în stratul său
superficial a unui penetrator (corp mai dur). Pentru determinarea caracteristicilor prin care se
exprimă cantitativ duritatea materialelor metalice se folosesc, de obicei, metodele prezentate în
continuare.
Este reglementată prin standardul SR EN ISO 6506-1:2006 şi reprezintă metoda de determinare a
durităţii materialelor metalice prin utilizarea unui penetrator de formă sferică (bilă) confecţionat
din oţel sau din carburi metalice.
Pentru determinarea durităţii unui material metalic prin această metodă, se apasă penetratorul
sferic cu diametrul D, un timp de 10...25 s cu o forţă F, pe un eşantion (probă, epruvetă, piesă) din
materialul ce se analizează, iar după încetarea acţiunii forţei , se îndepărtează penetratorul şi se
măsoară diametrul d al urmei lăsate de acesta pe material.
111
S.C. ARTOPROD S.R.L
=============================================================================================================
Duritatea Brinell, simbolizată HBS sau HBW, reprezintă caracteristica mecanică definită
(convenţional) ca fiind raportul dintre forţa aplicată pe penetrator la efectuarea determinării F,
exprimată în kgf, (1kgf = 9,80665 N), şi aria suprafeţei urmei lăsate de acesta pe materialul metalic
analizat Sp, exprimată în mm² :
Schema determinării durităţii prin metoda Brinell
Condiţiile normale (standard) de determinare a durităţii Brinel corespund utilizării penetratorului

sferic cu D = 10 mm şi aplicării forţei F = 3000 kgf o durată de 10...15 s.
Duritatea materialelor metalice - Metoda Vickers
Este reglementată prin standardul SR EN ISO 6506-1:2006 şi este o metodă de determinare a
durităţii materialelor metalice care utilizează ca penetrator o piramidă pătrată dreaptă
confecţionată din diamant, având unghiul diedru al feţelor opuse de 136º şi unghiul dintre
muchiile opuse de 148º.
Pentru determinarea durităţii unui material metalic prin această metodă, se apasă
penetratorul piramidal din diamant, un timp de 10...35 s, cu o forţă F, pe un eşantion (probă,
epruvetă, piesă) din materialul ce se analizează iar după încetarea acţiunii forţei , se îndepărtează
penetratorul şi se măsoară media diagonalelor măsurate, a urmei lăsate de penetrator:
Duritatea Vickers, simbolizată HV, este o caracteristică mecanică definită (convenţional) ca

fiind raportul dintre forţa aplicată pe penetrator la efectuarea determinării F , exprimată în kgf
112
S.C. ARTOPROD S.R.L
=============================================================================================================
(1kgf = 9,80665 N) şi aria suprafeţei urmei lăsate de acesta pe materialul metalic analizat Sp,
exprimată în mm².
Schema determinării durităţii prin metoda Vickers

Condiţiile normale (standard) de determinare a durităţii Vickers corespund aplicării asupra
penetratorului a unei forţe F = 30 kgf (294 N), o durată de timp de 10...15 s;
113
S.C. ARTOPROD S.R.L
=============================================================================================================
Aparate de microduritate /duritate Vickers
114
S.C. ARTOPROD S.R.L
=============================================================================================================
4.2.4 Încercări tehnologice

Cele mai uzuale încercări tehnologice sunt
•Încercarea la îndoire
•Încercarea la aplatizare
•Încercarea la lărgire
•Încercarea la lărgire a inelelor
•Încercarea de rupere
şi au drept scop evaluarea calitativă a comportamentului probelor prelevate din diferite materiale
metalice sub acţiunea unor sarcini exterioare aplicate static (creşterea efortului de solicitare se face
lent şi continuu de la zero la valoarea maximă).
Încercarea la îndoire
Încercarea la îndoire se execută în scopul determinării capacităţii de deformare la rece şi a

verificării calităţii produselor în ceea ce priveşte absenţa defectelor de suprafaţă.
Încercarea la îndoire se derulează cu respectarea SR EN ISO 7438 şi constă în deformarea prin
încovoiere într-un sens a unei epruvete cu secţiune dreptunghiulară, rotundă sau poligonală în
vederea aprecierii aspectului acesteia în partea întinsă a zonei îndoite. Îndoirea se poate face într-o
matriţă cu profilul corespunzător unghiului de îndoire, cu un dorn cilindric şi două role sau între
două suprafeţe plane.
1 – starea iniţială a epruvetei; 2 – starea deformată a epruvetei; 3 – matriţă; 4 – sculă de încovoiere.
115
S.C. ARTOPROD S.R.L
=============================================================================================================
1 – starea iniţială a epruvetei; 2 – starea deformată a epruvetei; 3 – role; 4 – dorn cilindric
1 – starea iniţială a epruvetei; 2 – starea deformată a epruvetei; 3 – mandrine; 4 – cală.

Îndoirea epruvetelor între două suprafeţe plane se execută prin apăsarea directă asupra capetelor
epruvetei, care în prealabil a fost îndoită la cel puţin 120˚. Unghiul de îndoire la care apar fisuri pe
suprafaţa îndoită a epruvetei este unghiul de îndoire limită.
În urma încercărilor la îndoire în matriţă şi cu dorn cilindric şi role se apreciază deformabilitatea
tablelor pe baza aspectului suprafeţelor îndoite.
116
S.C. ARTOPROD S.R.L
=============================================================================================================
Aspectul suprafeţei îndoite depinde de direcţia de îndoire în raport cu direcţia de laminare a tablei.
Astfel dacă îndoirea se realizează perpendicular pe direcţia de laminare fisurile apar la un unghi de
îndoire mai mic decât în cazul în care îndoirea se realizează pe direcţia de laminare a tablei.
Încercarea la îndoire alternantă constă din îndoirea repetată a unei epruvete într-un singur plan, la
un unghi de 90˚ într-un sens şi apoi la 90˚ în sens opus, în vederea determinării numărului de
îndoiri până la rupere. Se practică în cazul tablelor de grosime sub 3 mm.
4.3 Tratamente termice
Prin tratament termic se înţelege o succesiune de operaţii de încălzire, menţinere şi răcire având
drept scop modificarea controlată a structurii şi proprietăţii materialelor metalice. Dintre criteriile
de clasificare, cel mai riguros este cel privind transformările în stare solidă care se desfăşoară în
materialul metalic în timpul încălzirii şi răcirii, iar clasificarea după acest criteriu este:
- Recoacerea fără transformare de fază în stare solidă
- Recoacerea cu transformări de fază în stare solidă
- Călirea
- Revenirea şi îmbătrânirea
- Tratamente termice combinate
După scopul urmărit şi locul ocupat în procesul de fabricaţie tratamentele termice se pot clasifica
astfel:
— tratamente termice preliminare (primare sau intermediare) în care se includ diferite
tipuri de recoacere. Aceste tratamente se aplica lingourilor, pieselor turnate, pieselor
forjate, ansamblurilor sudate, laminatelor etc.;
— tratamente termice finale sau secundare care cuprind operaţiile de călire si de revenire.
De regulă se aplică diferitelor piese, după prelucrări mecanice.
117
S.C. ARTOPROD S.R.L
=============================================================================================================
Recoacerea de recristalizare.
Prin deformarea plastică a materialului la temperaturi inferioare temperaturii de recristalizare
specifică materialului metalic considerat, acesta trece într-o stare în afara de stării de echilibru
structural si fizico-mecanic numită ecruisare.
Prin recoacerea de recristalizare se urmareste eliminarea partială sau totală a starii de ecruisare a
materialului, formarea unor graunţi noi nedeformaţi, si obţinerea plasticităţii si tenacitati iniţiale a
materialului din starea sa de echilibru, iar concomitent se restabilesc si unele proprietati fizice
dependente de gradul de tensionare al reţelei sale cristaline.
Prin încălzirea la temperaturi mai ridicate se realizează o crestere a mobilitatii atomilor , a
difuziunii si permite refacerea structurii. Procesul de formare de noi generaţii de grăunţi poliedri se
numeşte recristalizare
Prin modificarea structurii cristaline datorită recristalizarii se produce şi modificarea
corespunzătoare a caracteristicilor fizico-mecanice concomitent cu evolutia spre starea de echilibru
a materi
Pot exista şi unele materiale sau aliaje ale acestora care se abat de la acesta regulă cum ar fi
bronzurile cu alumini
Temperatura de recristalizare depinde de gradul de deformare plastică şi de gradul de ecruisare al
materialului, iar cu cât acesta este mai mare cu atât recristalizarea va avea loc la temperaturi mai
scăzute datorită instabilităţii sporite a structurii cristaline, motivată de gradul mare de fărâmiţare a
grauntilor.
Recoacerea de recristalizare se aplică produselor din otel sub forma de table, benzi, tevi, bare si
sirme trase sau trefilate la rece, sau la piesele matriţate, ambutisate sau deformate plastic la rece, şi
la piesele cu grad mare de prelucrare mecanică.
Temperatura de recristalizare a otelurilor este influenţată în mare măsura de continutul de carbon si
de elemente de aliere al acestora. Astfel, otelurile carbon structurale si slab aliate recristalizeaza la
temperaturi de 400-500°C, otelurile feritice Ia 550-650°C iar cele austenitice la 700-500°C.
Recoacerea de detensionare.
Acest tip de recoacere se produce fără transformări de fază, urmărindu-se preponderent reducerea
tensiunilor interne din material induse după sudare, turnare sau deformare plastică la rece.
Recoacerea de detensionare constă în încălzirea uniformă, cu viteză mică de aproximativ 50°C –
80°C / h, până la temperaturi de 500-575°C, menţinerea pe acest palier de temperatură o perioadă
de timp care depinde de grosimea şi marca materialului, (usual 3min/mm, dar nu mai puţin de
30min ), urmată de răcirea cu viteze mici 30-50°C / h până la temperatura de 200°C -150°C şi
continuată în aer liniştit.
Obiectivul recoacerii pentru detensionare îl constituie înlăturarea tensiunilor interne reziduale
până la un nivel de mărime la care nu mai sunt periculoase efectele pe care le pot avea: fisurarea
118
S.C. ARTOPROD S.R.L
=============================================================================================================
sau modificarea formei şi dimensiunilor produselor metalice din oţeluri, fonte sau aliaje neferoase,
în timpul depozitării, prelucrării sau funcţionării, favorizarea proceselor de coroziune şi a fisurării
sub acţiunea unor (fisurare sezonieră, rupere prin coroziune fisurantă sub tensiune, diminuarea
rezistenţei la oboseală în medii corozive).
4.4 Aprobarea procedurilor de sudură și autorizarea sudorilor
Condiții pentru aprobarea procedurilor de sudură
Examinările nedistructive care sunt impuse de prescripțiile tehnice aplicabile pentru aprobarea
procedurilor de sudură și/sau autorizarea sudorilor se desfășoară în laboratoare care trebuie să fie
autorizate şi care trebuie să aibă personal autorizat, în conformitate cu prevederile prescripţiei
tehnice referitoare la autorizarea personalului şi laboratoarelor care efectuează examinări
nedistructive, iar examinările distructive se desfășoară în laboratoare care trebuie să fie evaluate de
către ISCIR în conformitate cu prevederile prescripţiei tehnice referitoare la evaluarea capabilităţii
tehnice şi supravegherea laboratoarelor care efectuează examinări distructive.
Examinarea şi încercarea probelor necesare aprobării unei proceduri de sudare
Aprobare procedură de sudură pentru oțel, aluminiu, și aliaje de aluminiu
Probă Tipul încercării Volumul încercării Nota
Examinare vizuală 100% -
Examinarea de suprafaţă a îmbinării 100% 1
Examinare cu radiaţii penetrante sau cu ultrasunete 100% -
Încercare la tracţiune transversală 2 epruvete -
Încercare la îndoire transversală 4 epruvete 2
Îmbinare cap la
cap (fig. 1 şi 2) Încercare la încovoiere prin şoc 2 seturi (6 epruvete) 6
Câte 3 puncte HV10 pentru MD
Încercare de duritate şi ZIT, şi 1punct HV10 pentru 3
fiecare MB.
Examinare macroscopică -
1 epruvetă
Examinare microscopică -
Îmbinare în T cu Examinarea de suprafaţă a îmbinării 100% 1
pătrundere Examinare cu ultrasunete 100% 4
completă (5) Câte 3 puncte HV10 pentru MD
[fig. 3] Încercare de duritate şi ZIT, şi 1punct HV10 pentru 3
fiecare MB.
Examinare macroscopică 2 epruvete -
Examinarea de suprafaţă a îmbinării 100% 1
Îmbinare în colţ la
Încercare tehnologică de rupere 1 probă -
table (fig. 5)
Încercare de duritate 1set / epruvetă 3
Examinare macroscopică 2 epruvete -
Îmbinare de Examinare vizuală 100% -
racord (5) [figura Examinarea de suprafaţă a îmbinării 100% 1
119
S.C. ARTOPROD S.R.L
=============================================================================================================
4 sau alte tipuri] Examinare cu ultrasunete 100% 4 şi 7
Câte 3 puncte HV10 pentru MD
Încercare de duritate şi ZIT, şi 1punct HV10 pentru 3
fiecare MB.
Examinare macroscopică
4 epruvete -
Examinare microscopică
NOTA 1: Examinare cu lichide penetrante sau cu pulberi magnetice. Pentru materiale neferomagnetice, numai cu lichide
penetrante.
NOTA 2: Încercarea la îndoire transversală se efectuează pe 2 epruvete cu rădăcina supusă la întindere şi pe 2 epruvete cu
rădăcina supusă la comprimare. Pentru grosimi t  15 mm se poate efectua încercarea la îndoire transversală laterală pe 4
epruvete prelevate lateral.
NOTA 3: Nu se aplică la oţelurile din subgrupa 1.1 şi grupa 8 (tabel 1).
NOTA 4: Se aplică numai pentru oţeluri cu t  8 mm şi nu se aplică la oţelurile din grupele 8 şi 10 (tabel 1).
NOTA 5: Se pot lua în considerare încercări suplimentare pentru determinarea caracteristicilor mecanice ale îmbinării.
NOTA 6: Un set (3 epruvete) în sudură şi un set (3 epruvete) în zona de influenţă termică (ZIT). Se cere numai pentru t  6
mm pentru table şi t  12 mm pentru ţevi. Dacă în pWPS nu se specifică o temperatură de încercare, atunci încercarea se
efectuează la temperatura ambiantă.
NOTA 7: La probele tip racord nu se cere examinare cu ultrasunete pentru un diametru exterior al ţevii ≤ 50 mm. Pentru un
diametru exterior al ţevii  50 mm, dacă nu este posibil de efectuat din punct de vedere tehnic, examinarea cu ultrasunete
se înlocuieşte cu examinarea cu radiaţii penetrante.
Aprobare procedură de sudură pentru polietilenă de înaltă densitate (PE-HD)
120
S.C. ARTOPROD S.R.L
=============================================================================================================
Participarea la încercările distructive are loc numai în situaţia în care examinările nedistructive au
fost parcurse integral, iar rezultatele obţinute se încadrează în criteriile de acceptare a
discontinuităţilor prevăzute în prescripţia tehnică aplicabilă. În acest scop, înainte de participarea
la încercările distructive, RTS prezintă inspectorului de specialitate din cadrul ISCIR originalul
buletinelor de examinări nedistructive.
Participarea la încercările distructive este obligatorie atât pentru RTS cât şi pentru inspectorul de
specialitate din cadrul ISCIR, neexistând posibilitatea delegării altor persoane pentru înlocuirea
acestora.
După efectuarea încercărilor distructive inspectorul de specialitate din cadrul ISCIR întocmeşte la
sediul laboratorului un proces-verbal de verificare tehnică în care stabileşte dacă încercările
distructive la care au fost supuse probele şi forma epruvetelor corespund cerinţelor prevăzute în
prescripţia tehnică, dacă sunt identificate poansoanele aplicate cu ocazia realizării ansamblului de
probă şi dacă există corespondenţă între epruvetele prezentate şi buletinele/certificatele emise de
laborator.
inspectorul de specialitate din cadrul ISCIR cu ocazia realizării ansamblului de probă şi data la
care persoana juridică depune la ISCIR dosarul final pentru aprobarea procedurii de sudare nu
trebuie să fie mai mare de 90 zile, în caz contrar etapele necesare aprobării procedurii de sudare
urmând a fi reluate integral.
Dosarul final pentru aprobarea procedurii de sudare se depune la ISCIR în dublu exemplar de către
persoana juridică prin grija RTS şi trebuie să conţină următoarele documente:
 copia cererii de aprobare a procedurii de sudare;
 copia procesului-verbal întocmit cu ocazia realizării ansamblului de probă;
 specificaţia procedurii de sudare, pWPS/WPS, utilizată la realizarea ansamblului de probă;
 copiile buletinelor/rapoartelor de laborator pentru examinările nedistructive şi distructive
efectuate pentru aprobarea procedurii de sudare;
 copiile certificatelor de inspecţie material emise de producător pentru materialele de bază şi
de sudare utilizate la realizarea ansamblului de probă;
 copia procesului-verbal întocmit după efectuarea examinărilor nedistructive/distructive.
 fişa de aprobare a procedurii de sudare, WPQR, completată conform modelului
corepunzător din anexele prescripţiei tehnice.
După analiza şi acceptarea documentelor din dosarul final menţionat anterior inspectorul de
specialitate din cadrul ISCIR înregistrează fişa de aprobare a procedurii de sudare şi întocmeşte un
proces-verbal în care precizează elementele caracteristice ale procedurii de sudare aprobate,
numărul de înregistrare al documentului şi consemnează că un exemplar al dosarului final urmează
să fie predat persoanei juridice iar celălalt exemplar este păstrat în arhiva ISCIR.
121
S.C. ARTOPROD S.R.L
=============================================================================================================
Cele două exemplare ale dosarului final se completează cu câte o copie a procesului-verbal
menţionat la alineatul anterior.
Un exemplar al dosarului final astfel constituit este predat la persoana juridică care a solicitat
aprobarea procedurii de sudare .
Procedurile de sudare aprobate de ISCIR, anterior datei intrării în vigoare a prescripţiei tehnice PT
CR 7-2013, îşi păstrează valabilitatea.
Procedurile de sudare aprobate de ISCIR, au termen permanent de valabilitate.
Procedurile de sudare aprobate de organisme similare din statele membre, sunt recunoscute de
ISCIR şi pot fi folosite la lucrările de sudare din domeniul ISCIR, în condiţiile în care datele
tehnice conţinute în WPQR sunt în conformitate cu prevederile prescripţiei tehnice PT CR 7-2013.
Condiții pentru autorizarea sudorilor
(1) La examenul de autorizare a sudorilor pentru oţel, aluminiu şi aliaje de aluminiu, se pot
prezenta persoanele care îndeplinesc următoarele condiţii:
a) au absolvit un program de formare profesională conform legislaţiei în vigoare şi deţin un
certificat de calificare „sudor”, sau deţin un certificat de absolvire al unui curs de
specializare/perfecţionare, sau deţin o diplomă de absolvire a unei forme de învăţământ cu profil
sudură, sau deţin un certificat de calificare „sudor” la locul de muncă sau,
b) deţin un certificat de calificare a performanţelor sudorului emis de un organism notificat sau de
terţă parte, care nu conţine cerinţele tehnice suplimentare prin care se demonstrează echivalenţa cu
cerinţele stabilite în prezenta prescripţie tehnică.
c) au împlinit vârsta de 18 ani;
d) deţin o fişă de aptitudini de medicina muncii cu menţiunea „Apt pentru prestarea ocupaţiei de
.....”.
(2) Persoanele care îndeplinesc condiţiile prezentate la alin. (1), lit. a), lit. c) şi lit. d), susțin în
vederea autorizării în sensul prezentei prescripţii tehnice, atât proba teoretică cât şi proba practică.
(3) Persoanele care îndeplinesc condiţiile prezentate la alin. (1), lit. b), lit. c) şi lit. d), susțin în
vederea autorizării în sensul prezentei prescripţii tehnice, numai proba practică.
La examenul de autorizare a sudorilor pentru polietilenă de înaltă densitate (PE-HD), se pot
prezenta persoanele care îndeplinesc următoarele condiţii:
a) au absolvit un program de formare profesională conform legislaţiei în vigoare şi deţin un
certificat de absolvire al unui curs de specializare/perfecţionare;
b) au împlinit vârsta de 18 ani;
c) deţin o fişă de aptitudini de medicina muncii cu menţiunea „Apt pentru prestarea ocupaţiei de
.....”.
122
S.C. ARTOPROD S.R.L
=============================================================================================================
Persoanele juridice care doresc autorizarea sudorilor, solicită în scris cu cel puţin 15 zile
calendaristice înainte de data propusă, delegarea unui inspector de specialitate din cadrul ISCIR
pentru participare la examenul de autorizare, ocazie cu care se depun şi următoarele:
- tabelul cu numele şi prenumele candidaţilor şi domeniile de autorizare;

- dosarele candidaţilor cu următoarele documente:
 copia actului de identitate/paşaportului;
 fişa de aptitudini de medicina muncii cu menţiunea ‘’Apt pentru prestarea ocupaţiei
de ..........”;
 unul din documentele indicate la alin. (1), lit. a) sau lit. b), după caz;
 fotografie color mărimea ¾ necesară la eliberarea autorizaţiei.
Pentru autorizare sudorii susţin în prezenţa inspectorului de specialitate din cadrul ISCIR şi a RTS
al persoanei juridice un examen care constă dintr-o probă teoretică şi o probă practică.
Proba teoretică constă din examinarea orală privind interpretarea datelor tehnice prevăzute în
pWPS/WPS.
Candidaţii declaraţi ‘’ADMIS’’ la proba teoretică, trec la proba practică care constă în efectuarea
unei/unor probe sudate cu respectarea datelor tehnice prevăzute în pWPS/WPS.
Înainte de începerea sudării probei, aceasta trebuie marcată cu poansonul inspectorului de
specialitate din cadrul ISCIR.
Dacă în timpul executării probelor apar variaţii ale parametrilor tehnologici cauzaţi de scăderea
tensiunii, întreruperea curentului, desprinderea învelişului electrodului şi altele asemenea, care
conduc la nerespectarea datelor tehnice din pWPS/WPS, probele se repetă.
La terminarea examenului inspectorul de specialitate din cadrul ISCIR întocmeşte un proces-verbal
de verificare tehnică în care indică rezultatele obţinute de candidaţi la proba teoretică, rezultatele
examinării vizuale în raport cu referenţialele utilizate şi dispune, după caz, continuarea
examinărilor.
Probele se examinează vizual în starea în care se află după sudare; alte examinări nedistructive se
desfăşoară după examinarea vizuală, fie în starea în care se află după sudare, fie, dacă este cazul,
după efectuarea tratamentului termic final post sudare, dacă este prevăzut în pWPS/WPS.
Probele se examinează distructiv numai dacă la examinările nedistructive se obţin rezultate care se
încadrează în criteriile şi nivelurile de acceptare al discontinuităţilor din referenţialelor specifice
fiecărei metodă de examinări.
Examinarea vizuală se efectuează de către inspectorul de specialitate din cadrul ISCIR care
participă la examen, iar rezultatul acestei examinări constituie condiţie de continuare a
examinărilor.
123
S.C. ARTOPROD S.R.L
=============================================================================================================
Examinarea vizuală să se efectueze conform standardului SR EN ISO 17637:2017 în cazul
probelor de oțel, respectiv SR EN 10042:2006 în cazul probelor din aluminiu sau aliaje de
aluminiu, iar nivelurile de calitate şi acceptare pentru imperfecţiuni să fie, în conformitate cu SR
EN 5817:2015 nivel B.
Pentru participarea la încercările distructive există posibilitatea delegării participării doar a RTS,
urmând ca în termen de maxim 14 zile calendaristice, inspectorul de specialitate din cadrul ISCIR
să întocmească la sediul laboratorului un proces-verbal de verificare tehnică în care să constate
dacă încercările distructive la care au fost supuse probele şi forma epruvetelor corespund cerinţelor
prevăzute în prescripţia tehnică, sunt identificate poansoanele aplicate pe proba sudată şi există
corespondenţă între epruvetele prezentate şi buletinele/certificatele emise; probele sudate şi
epruvetele încercate trebuie să fie păstrate în laborator până la venirea inspectorului de specialitate
din cadrul ISCIR.
inspectorul de specialitate din cadrul ISCIR cu ocazia examenului de autorizare, după desfăşurarea
examinării vizuală a probelor sudate, şi data la care persoana juridică depune la ISCIR dosarul
final , nu trebuie să fie mai mare de 90 zile calendaristice, în caz contrar examenul de autorizare
urmând a fi reluat integral.
Dosarul final conţine minim copiile următoarelor documente:
 cererea de solicitare a persoanei juridice pentru eliberarea autorizaţiei de sudor;
 certificatele de inspecţie material emise de producător, pentru materialele de bază şi
de aport utilizate la sudarea probelor pentru autorizare;
 pWPS/WPS utilizat la sudarea probelor pentru autorizare;
 buletinele/rapoartele de examinări nedistructive şi încercări distructive emise de
laboratoare;
 buletinele/rapoartele de încercări distructive emise de laboratoare în cazul probelor
sau a încercărilor care au fost repetate în condiţiile prezentate în prescripţia tehnică;
 procesul-verbal de verificare tehnică întocmit examinarea vizuală.
 procesul-verbal de verificare tehnică întocmit de inspectorul de specialitate din
cadrul ISCIR cu ocazia participării, (sau cu ocazia constatării ulterioare a
rezultatelor), la încercările distructive;
După analiza documentelor din dosarelor finale ale sudorilor, inspectorul de specialitate din cadrul
ISCIR întocmeşte procesul-verbal final al cărui model este prezentat în anexa din prescripţia
tehnică.
Inspectorul de specialitate din cadrul ISCIR întocmeşte autorizaţia de sudor, a cărei model este
prezentat în anexa din prescripţie, pentru fiecare sudor care este declarat ‘’ADMIS’’ în procesul-
verbal final .
124
S.C. ARTOPROD S.R.L
=============================================================================================================
Persoana juridică primeşte exemplarul original al autorizaţiei de sudor, iar o copie a acesteia
rămâne, împreună cu dosarul final, la ISCIR.
Termenul de valabilitate al autorizaţiei de sudor este de 2 (doi) ani.
125
S.C. ARTOPROD S.R.L
=============================================================================================================
TEMA 5
Întocmirea documentaţiilor tehnice
5.1 În cazul aprobării procedurilor de sudare
a) Proceduri de sudare pentru oțel, aluminiu și aliaje de aluminiu
FIŞA DE OMOLOGARE (APROBARE ) A PROCEDURII DE SUDARE WPQR Nr.:
CONFORM PT CR 7- 2013
DETALII PENTRU VERIFICAREA SUDURII PAG.: 1 DIN: 2
PERSOANA JURIDICĂ: Sudor: Nr. poanson:
SPECIFICAŢIA PROCEDURII DE SUDARE TIPUL ÎMBINĂRII:
(WPS) Nr.:
PROCEDEUL DE SUDARE: POZIŢIA DE SUDARE:
MATERIALE DE BAZĂ MATERIALE DE ADAOS
MB1 Denumire: Marca:
Norma: Norma:
Grupa/subgrupa: Dimensiuni (mm):
Grosime (mm): Diametru (mm): Uscare Temp. (ºC/ore):
MB2 Denumire: Electrod nefuzibil Tip:
Norma: Diametru (mm):
Grupa/subgrupa: Gaz/flux De protecţie:
Grosime (mm): Diametru (mm): La rădăcină:
Temp. de preîncălzire (ºC): Debitul gazului De protecţie:
Temp. între straturi (ºC): La rădăcină:
SCHEMA DE PREGĂTIRE A ÎMBINĂRII SUCCESIUNEA STRATURILOR DE SUDURĂ
Proce- Intensi-
Viteza de Viteza de Energie
deul Dimens. tatea Tensiune Tip curent/
Rând avans a sudare termică
de (MA) curentului (V) polaritate
sârmei (cm/min) introdusă
sudare (A)
TRATAMENT TERMIC DUPĂ SUDARE TEHNICA DE SUDARE

Tip: Pregătirea marginilor:
Temperatura: Suport rădăcină:
Timp menţinere: Pendulare:
Răcire: Scobirea rădăcinii:
Viteză încălzire/răcire: Curăţare între straturi:
ALTE DATE:
Detalii pentru sudarea în impulsuri: Detalii pentru sudarea cu plasmă:
Dist. de menţinere: Unghi înclinare cap sudare:
126
S.C. ARTOPROD S.R.L
=============================================================================================================
FIŞA DE OMOLOGARE (APROBARE ) A PROCEDURII DE SUDARE WPQR Nr.:

CONFORM PT CR 7- 2013
REZULTATELE EXAMINĂRILOR ŞI ÎNCERCĂRILOR PAG.: 2 DIN: 2
EXAMINARE VIZUALĂ EXAMINARE CU EXAMINARE MACROSCOPICĂ
RADIAŢII PENETRANTE
Admis/Respins Buletin nr.: Buletin nr.:
EXAMINARE cu LP sau PM EXAMINARE CU EXAMINARE MICROSCOPICĂ
ULTRASUNETE
Buletin nr.: Buletin nr.: Buletin nr.:
ÎNCERCĂRI LA TRACŢIUNE Buletin nr.: Temperatura (ºC):
Numărul Re Rm A Z Localizarea
Observaţii
epruvetei (N/mm²) (N/mm²) (%) (%) ruperii
Condiţii
ÎNCERCĂRI LA ÎNDOIRE Buletin nr.:

Numărul Unghiul de Diametrul dornului
Rezultat
epruvetei îndoire (mm)
ÎNCERCĂRI LA ÎNCOVOIERE PRIN Buletin nr.: Condiţii (J/cm²):

ŞOC
Poziţia Dimensiuni Temperatura Valori Media
Observaţii
crestăturii (mm) (ºC) 1 2 3 (J/cm²)
ZIT
Sudură
ÎNCERCĂRI DE DURITATE Buletin nr.: Tip/sarcină:
Metal de bază Poziţia măsurărilor (schiţa):
ZIT
Sudură
ALTE ÎNCERCĂRI:
Rezultatele încercărilor sunt CORESPUNZĂTOARE/NECORESPUNZĂTOARE.

Încercările au fost efectuate în prezenţa:
127
S.C. ARTOPROD S.R.L
=============================================================================================================
FIŞA DE APROBARE A PROCEDURII DE SUDARE CONFORM WPQR Nr:
PT CR 7 - 2013
FIŞA DE OMOLOGARE (APROBARE ) A PROCEDURII DE WPQR Nr.:

SUDARE CONFORM PT CR 7- 2013
DETALII PENTRU VERIFICAREA SUDURII
PERSOANA JURIDICĂ:
PROCEDEUL DE SUDARE: TIPUL ÎMBINĂRII:
RAPORTUL DIMENSIONAL STANDARD (SDR):
MATERIALE DE BAZĂ
Denumire: Denumire:
MB 1 Norma: MB 2 Norma:
Tip PE: Tip PE:
Diametru (mm): Diametru (mm):
Metoda de pregătire şi curăţare:
PARAMETRI DE SUDARE
Presiune încălzire _____________________ Timp încălzire ________________________
Presiune menţinere ____________________ Timp menţinere ______________________
Timp eliminare _________________________ Temperatură sudare __________________ Timp creştere
presiune _________________
Presiune sudare _____________________ Timp sudare __________________________
Presiune răcire ______________________ Timp răcire___________________________
REPREZENTAREA DIAGRAMA CICLULUI DE SUDARE
ÎMBINĂRII SUDATE
ALTE DATE:
RESPONSABIL TEHNIC CU SUDURA, DATA:
128
S.C. ARTOPROD S.R.L
=============================================================================================================
REZULTATELE EXAMINĂRILOR ŞI ÎNCERCĂRILOR
EXAMINARE VIZUALĂ
Raport nr.:
EXAMINARE MACROSCOPICĂ
Raport nr.:
ÎNCERCARE LA TRACŢIUNE
Nr. Condiţii Valori determinate Observaţii
epruveta Impuse δr
δr (N/mm ²)
(N/mm ²)
Raport nr.:
ÎNCERCARE LA RUPERE: TEHNOLOGICĂ/PRIN DECOEZIUNE
Raport nr.:
DOMENIU DE VALABILITATE AL OMOLOGĂRII
Procedeul de sudare:
Tipul îmbinării:
Material de baza:
Domeniul diametrelor (mm):
Raport dimensional standard (SDR):
Alte date:
Prin prezenta se garantează faptul ca probele au fost: pregătite, sudate şi încercate în mod corespunzător, în
conformitate cu condiţiile prevăzute de prescripţia tehnică PT CR 7-2013.
PERSOANA JURIDICĂ ISCIR
DIRECTOR RESPONSABIL INSPECTOR
TEHNIC CU SUDURA (Numele şi prenumele, semnătura şi ştampila)
c) Documente autorizare/prelungire autorizație sudori

Model de proces verbal
ANTET ISCIR ...................
Persoana juridică………………………..
129
S.C. ARTOPROD S.R.L
=============================================================================================================
PROCES-VERBAL NR……………………din…………
Referitor la autorizarea/prelungirea autorizaţiei sudorilor conform PT CR 9-2013
1. 1.
2. 2.
3. 3.
SUDORI NUME ŞI PRENUME NR. POANSON
4. 4.
5 5.
6. 6.
Procedeul de sudare………………………… Poziţia de sudare…………………...............…
Specificaţia procedurii…………………………Tip îmbinare…………………......................….
de sudare (WPS)
MATERIALE DE BAZĂ MATERIALE DE ADAOS

Denumire………………Grupa…………... Denumire…………………...............………….
Grosime…………….......................…..mm Dimensiuni…………………...............……mm
Diametrul………………................……mm Gaz de protecţie…………………..…………..
Alte date…………………….……………… Alte date……………………..........…………...
………………………………………...……. ……………………………………...............……
CARACTERISTICI ELECTRICE TEHNICA DE SUDARE
Natura şi polaritatea curentului………....... Viteza de sudare……………………….................cm/min
………………………………………. Viteza de avans a sârmei………………..............cm/min
Intensitatea…………………………………….....A Rând filiform sau pendulat………………...............…….
Tensiune……………………………………….....V Pendulare………………………………….................……
Alte date……………………………………………. Crăiţuire la rădăcină…………………...............………….
………………………………………………………. Alte date………………………………………...................
TRATAMENT TERMIC………………………………….........….Temperatura…………………….......………….
Menţinere……………………………………….......................…Răcire…………………………………………....
EXAMINARE CU RADIAŢII PENETRANTE
Nr. buletin……………………………………………………………………………………………...................…..
Natura radiaţiilor…………………………………………………………………………………….................….….
Rezultat…………………………………………………………………………………….................…………….…
Laborator de control…………………………………………………………………….................…………………
Alte date……………………………………………………………………………………..................……………..
Încercarea la îndoire/rupere tehnologică
Nr. poanson Indicativ epruvetă Rezultatul Nr. buletin Laborator
Alte examinări………………………………………………………………………………………..................……..
DOMENIUL DE VALABILITATE AUTORIZAŢIE
Procedeul de sudare………………..………. Calificativul la examenul practic……..............………………..
Poziţia de sudare……………………...…….. Calificativul la examenul teoretic:reuşit/neverificat
Tip îmbinare…………………………......…… Concluzii privind autorizarea:admis/respins
Material de baza ………………………….….
Dimensiuni………………………………........
Material de adaos…………………………….
Tarifele ce trebuie încasate de către ISCIR................................... ca urmare a prezentului proces-verbal, sunt în conformitate cu lista de tarife
ISCIR anexa...................., poziţia..............., pct................., şi sunt în valoare de: …………………………... lei.
Suma menţionată se virează/achită, în contul ISCIR nr ........................................................., deschis la Activitatea de Trezorerie şi Contabilitate
Publică a ............................................
INSPECTOR ISCIR Responsabil tehnic cu Sudura DIRECTOR

Nume şi prenume, semnătura şi ştampila Nume şi prenume, semnătura şi ştampila Nume şi prenume, semnătura şi ştampila
130
S.C. ARTOPROD S.R.L
=============================================================================================================
Model de autorizație sudor
INSPECŢIA DE STAT PENTRU CONTROLUL CAZANELOR, RECIPIENTELOR SUB
PRESIUNE ŞI INSTALAŢIILOR DE RIDICAT
NATIONAL AUTHORITY FOR THE CONTROL OF BOILERS PRESSURE VESSELS
AND HOISTING EQUIPMENT
ISCIR
AUTORIZAŢIE DE SUDOR
WELDER PERFORMANCE QUALIFICATIONS
Codificare/ Designation:
NUMELE/Name:
PRENUMELE/Surname:
CNP/SSN:
UNITATEA/Company:
POANSON NR./Mark No.:
PROCES-VERBAL Nr./Report No.:
WPS/ WPQR1):
Variabile/Variables Detaliile probei sudate/ Domeniul de valabilitate/
Weld test details Range of aproval
Procedeu de sudare/Welding process:
Tipul îmbinării/Joint type:
Poziţia de sudare/Welding position
Placă sau ţeavă/Plate or pipe:
Grosime probă/Test piece thickness:
Diametrul exterior al ţevii/Outside pipe diameter:
Grupă material de bază/Parent material group:
Tip material adaos/Filler material type:
Gaz de protecţie/Shielding gase:
Mat. auxiliare de sudare/Welding auxiliares
Detalii de sudare/Welding details:
Alte date/Other data:
Executat şi acceptat/
Tipul verificării/Type of test Nr. raport/Report No.
Performed and accepted
Vizual/Visual
Radiaţii penetrante/Radiographic test
Ultrasunete/Ultrasonic test
Îndoire/Bend Test
Rupere tehnologică/Fracture test
Particule Magnetice/Magnetic Particle
Lichide Penetrante/Dye penetrant
Alte examinări
1) SE ÎNSCRIE NR. DE ÎNREGISTRARE LA ISCIR A WPQR-ului;
Data emiterii/Date of issue

Nr. /No.:
Valabil până la/Valid until:
Emitent/Issuer: Inspectorul examinator/Specialty Inspector,

ISCIR
Semnătura şi ştampila Nume/Name:
Signiture and stamp Semnătura şi ştampilă/ Signiture and stamp:
131
S.C. ARTOPROD S.R.L
=============================================================================================================
PRELUNGIREA VALABILITĂŢII AUTORIZAŢIEI/

RENEWAL OF VALIDITY OF THE AUTHORISATION
Aut.Nr./No.:
VALABILITATE/
PROCES-VERBAL/ Validity
Report
Nr. şi data/ INSPECTOR ISCIR
No.and date De la/From Până la/Until Semnătura şi ştampila/
Signature and stamp
132

Curs RTS

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curs RTS

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

S.C. ARTOPROD S.R.

Temele conţinute sunt următoarele:

Legislaţie, standarde, normative specifice activităţii

Atribuţii şi responsabilităţi specifice activităţii conform prevederilor prescripţiilor tehnice

Materiale utilizate la executarea operaţiilor de sudare în cadrul operaţiilor de montare şi reparare a

Condiţii tehnice privind realizarea îmbinărilor sudate la montarea şi repararea

Examinări nedistructive şi distructive ale îmbinărilor sudate

Întocmirea documentaţiilor tehnice

Aplicaţii practice, studii de caz

Legea stabileşte următorii termeni:

*) A se vedea Hotărârea Guvernului nr. 1.139/2010 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea

Pentru realizarea obiectului de activitate, în domeniul său de competenţă, ISCIR exercită

2 - Echipamente sub presiune mai mare de 0,5 bar

3 Macarale, ascensoare, elevatoare, instalaţii de transport pe cablu, instalaţii de ridicat pe plan

4 Instalaţii şi echipamnete destinate, montate şi utilizate în cadrul parcurilor de distracţii

Anexa 3 - INSPECŢII TERITORIALE ISCIR

2 IT ISCIR BACĂU (9 judeţe):

3 IT ISCIR BRAŞOV (5 judeţe):

4 IT ISCIR ORADEA (8 judeţe):

5 IT ISCIR SIBIU (5 judeţe):

Prescripţii Tehnice ISCIR și Ordine ale Inspectorului de Stat Șef al ISCIR

Prescripţieia tehniceă PTCR6—2013 „Autorizarea operatorilor control nedistructiv şi a persoanelor

Domenii de evaluare a capabilităţii tehnice a laboratoarelor de examinări distructive

Nr. crt. Domeniu de examinare Simbol

PT CR7—2013 „Aprobarea procedurilor de sudare pentru oţel, aluminiu, aliaje de aluminiu şi

La aprobarea procedurilor de sudare pentru oţel pot fi utilizate următoarele procedee de

Prescripţia tehnică CR7-2013, se referă la următorele tipuri de îmbinări sudate:

Examinare şi încercare supravegherea

ETAPELE APROBĂRII PROCEDURILOR DE SUDARE

Condiţii pentru autorizare

4) certificatele de inspecţie material emise de producător, pentru materialele de bază şi de adaos

PT C1-2010 - Cazane de abur, cazane de apă fierbinte, supraîncălzitoare şi economizoare

Prevederile prezentei prescripţii tehnice nu se aplică la:

PT C4-2010 - Recipiente metalice stabile sub presiune

PT C6-2010 - Conducte metalice sub presiune pentru fluide

PT C8-2010 - Instalaţii de distribuţie gaze petroliere lichefiate

PT C9-2010 - Cazane de apă caldă şi cazane de abur de joasă presiune

PT C10-2010 - Conducte de abur şi conducte de apă fierbinte sub presiune

1.000, clasificate conform diagramei din anexa 1.

PT C12-2003 - Cerinţe tehnice pentru recipiente cisterne, recipiente containere şi recipiente

PT R8-2010 – Scări și trotuare rulante

Prescripţia tehnică PT R 12-2003, ediţia 1, ”Cerinţe tehnice privind proiectarea, construirea,

PT R13-2003 - Cerinţe tehnice privind proiectarea, construirea, montarea, exploatarea şi

PT R15-2003 - Cerinţe tehnice privind proiectarea, construirea, montarea, exploatarea şi

PT R16-2003 - Cerinţe tehnice pentru proiectarea, construirea, montarea, repararea, întreţinerea,

PT R17-2003 - Cerinţe tehnice privind proiectarea, construirea, montarea, exploatarea şi

PT R18-2003 - Cerinţe tehnice privind proiectarea, construirea, montarea, exploatarea şi

PT R19-2002 - Cerinţe tehnice de securitate privind echipamentele şi instalaţiile montate şi utilizate

TEMA 3 : Materiale utilizate la executarea operaţiilor de sudare în cadrul operaţiilor de montare

Categorii de materiale de adaos pentru sudare

Pentru oteluri nealiate

1.1 Oţeluri cu limita de curgere minimă specificată ReH ≤ 275 N/mm2

Domeniile de valabilitate şi corespondenţă a aprobărilor procedurilor de sudare pentru grupele de

Procedeul de sudare electrică cu arc

 Sudarea cu plasmă - este o dezvoltare a procedeului WIG, destinată sudării mecanizate a

Sudarea electrică prin presiune poate realiza in puncte sau in linie.

Sudura Sudura Sudura Sudura Sudura

4.1 Examinări nedistructive

 VT: SR EN ISO 17637:2017 + SR EN ISO 17635:2017 + SR EN 5817:2015 + SR EN

Pregătirea suprafeţei constă în curăţarea suprafeţei de examinat în scopul îndepărtării straturilor de

Standarde care guvernează examinarea vizuală

Extras din standardul SR EN ISO 5817:2015

4.1.2 Examinarea cu lichide penetrante

Examinarea cu lichide penetrante este o metodă de