Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
655/2002
BENEFICIAR
MINISTERUL LUCRARILOR PUBLICE TRANSPORTURILOR SI LOCUINTEI
SERVICIUL PROGRAME CERCETARE SI REGLEMENTARI TEHNICE
- APRILIE 2003 -
PRODOMUS S.A.
BUCURESTI
DENUMIREA
LUCRARII: METODOLOGIE PRIVIND APLICAREA
LEGISLATIEI SPECIFICE LA PROIECTAREA CLADIRILOR DE CULT
(Legea 50/91 cu modificarile ulterioare, Legea nr.10/1995, Legea 350/2001)
ELABORATOR
BENEFICIAR
FAZA DE EXECUTIE
Redactarea a III-a
CONTRACT
655
DIRECTOR GENERAL
DIRECTOR TEHNIC
SEF ATELIER
RESPONSABIL LUCRARE
CUPRINS
pag.
CAP.I.
GENERALITATI
CAP.II.
CAP.III.
CAP.IV.
18
CAP.V.
21
CAP.VI.
47
CAP.VII
.
ANEXE
52
CAP.I. GENERALITATI
I.1. SCOP
Metodologia se constituie intr-un instrument de lucru util tuturor factorilor implicati (nu si
comanditarilor) in proiectarea cladirilor de cult cat si in procesul de decizie din administratia publica.
I.2. DOMENIU DE APLICARE
Prin informatiile oferite, va fi utila proiectantilor si factorilor implicati in procesul de avizare si aprobare
a investitiilor specifice.
I.3. REFERINTE
I.3.1. Necesitatea elaborarii metodologiei se datoreaza
I.3.4. Spatiile de cult pot fi situate: a) intr-o cladire specifica cultului respectiv; b) in cladiri in care exista
si alte functiuni: c) in spatii deschise adiacente lor. In acest caz se va asigura compatibilitatea cu
respectarea normativelor in vigoare (in special P 118 - Normativ de siguranta la foc a constructiilor).
Constructiile de cult pot fi situate in intravilan sau in extravilan, amplasarea lor fiind in concordanta cu
reglementarile tehnice in vigoare.
I.3.5. Amplasarea cladirilor de cult se va face prin:
- respectarea Regulamentului general de urbanism, in vigoare la data autorizarii documentatiei, acolo
unde nu exista Plan Urbanistic General (PUG) si a Regulamentului local de urbanism (RLU), aprobate
conform legislatiei in vigoare.
- respectarea indicatiilor date de primarie, care poate solicita beneficiarului elaborarea Planului
Urbanistic de Detaliu (PUD) sau a Planului Urbanistic Zonal (PUZ).
I.3.6. Autorizarea executarii cladirilor de cult in extravilan, indiferent daca exista sau nu PUG aprobat, se
face numai dupa elaborarea si aprobarea unui PUZ prin care se face introducerea in intravilan a terenului
respectiv (trup separat), rezolvarea utilitatilor necesare terenului din circuitul agricol.
Pentru orice zona nou introdusa in intravilan, primaria are obligatia de a asigura utilitatile.
I.3.7. Schema traseului necesar a fi parcurs pentru autorizarea unei investitii de cult este indicata in
Anexa nr.2, iar explicatiile necesare sunt in Cap.II.
I.3.8. Informatiile referitoare la implicarea principalilor factori in procesul proiectarii cladirilor de cult
sunt cuprinse in Anexa nr.5.
I.3.9. Modalitatile de proiectare a cladirilor de cult in vederea indeplinirii cerintelor Legii 10/95 sunt
prezentate in Cap.II.
I.3.10. Informatiile suplimentare orientative referitoare la mobilierul cladirilor de cult se afla in Anexa
nr.6.
I.3.11. Bibliografia indicata pentru a fi consultata se afla in Anexa nr.8.
I.3.12. Bibliografia consultata la data elaaborarii lucrarii este indicata la punctul 3 al fiecarei cerinte.
Mentionam ca normativele se modifica periodic, deci se va consulta Buletinul Constructiilor care
publica anual lista normativelor in vigoare.
I.4. DEFINITII
CLADIRI DE CULT: cladiri in care se savarsesc acte de cult conform unor randuieli si norme proprii in
care este cinstita divinitatea de catre comunitati.
FUNCTIONALITATE: grad de satisfacere a cerintelor functionale din cadrul unei cladiri (se raporteaza
la norme sau prescriptii specifice).
UTILIZATOR: persoana care utilizeaza sub o forma sau alta spatiul dintr-o cladire. Categoriile de
utilizatori care se pot afla concomitent in spatiile de cult sunt: credinciosii, persoana/persoanele care
oficiaza cultul (denumiti diferit in cadrul fiecarui punct) si personalul de deservire aferent lacasului de
cult (angajatii care exista in unele programe de cult, ca de exemplu: personalul administrativ, paznicul,
supraveghetorii si/sau educatorii copiilor, etc.).
I.5. CONDITII DE UTILIZARE
I.5.1. Utilizatorii acestui instrument de lucru (investitori,comanditari, proiectanti, functionari ai
administratiei publice locale si centrale) isi pot clarifica urmatoarele probleme legate de:
- stabilirea continutului temei de proiectare (elaborata de catre arhitectul coordonator al proiectului),
tinand seama de doleantele beneficiarului si de posibilitatile de realizare a acestor doleante in raport cu
legislatia in vigoare.
In acest scop se va consulta Cap. Elemente caracteristice ale arhitecturii principalelor tipuri de cladiri de
cult si bibliografia indicata in Anexa nr.8.
- cunoasterea traseului necesar a fi parcurs pentru autorizarea unei investitii de cult se va face prin
consultarea Anexei nr.2.
- cunoasterea si respectarea legislatiei in vigoare (consultarea Anexei nr.7).
- cunoasterea normelor urbanistice specifice amplasarii cladirilor de cult (consultarea Cap.VI)
Judetean/
Primaria
Municipiului/
Primarie oras
pentru
eliberarea
2.
3.
4.
doleantele beneficiarului
6.
7.
7.
In cazul in care comsisia sus amintita solicita unele modificari, acestea vor fi facute de
arhitect. Analizarea modificarilor si eliberarea avizului -daca este cazul- se va face
intr-o noua sedinta a comisiei.
8.
9.
10.
10
Modificarile solicitate de catre acestia trebuie sa fie solutionate de catre arhitect pentru
FI
11.
12.
13.
14.
15.
CAP.III.
CERINTE
ALE
LEGII
10/1995
NECESARE
FI
INDEPLINITE
IN
proprietatile materialelor
metodele de calcul
- absenta unor plansee orizontale cu o conformatie clara si suplinirea acestora printr-un registru
superior alcatuit de regula din bolti si arce, uneori grinzi de legatura
d) considerarea caracterului de unicat al fiecarei cladiri de cult si studierea proiectului in aceste
conditii.
III.1.2.5. Instalatiile vor fi realizate din materiale si echipamente standardizate, omologate sau cu
agrement tehnic in conformitate cu prevederile legislatiei in vigoare, care sa prezinte rezistenta mecanica
si stabilite in timp.
Legea nr.10
H.G. nr.766
P100/1994
- Legea nr.50
(republicata in 1997)
- Ordinul nr.91/1991
- NP006-96
- P130-1997
- H.G.R.
- H.G.R.nr.766
- H.G.R.nr.525
III.2.2.3. Proiectarea unui numar suficient de locuri de parcare (*) (dar nu mai putin de 5), loc de oprire
la intrare inainte de parcare si a unei suprafete suficiente de spatii verzi, conform legislatiei in vigoare.
III. 2.2.4. Proiectarea unui acces pietonal in jurul bisericii daca amplasamentul permite, (cu latime
corespunzatoare numarului mediu de credinciosi) pentru inconjurul bisericii in cadrul unor ceremonii
religioase, in cazul urmatoarelor culte: Biserica ortodoxa, Biserica Romana Unita cu Roma, Biserica
Armeana, Cultul Crestin de Rit Vechi.
III.2.2.5. Prevederea unei platforme de acces in cladire (**) si a unui spatiu de adunare in fata cladirii,
dimensionat corespunzator capacitatii cladirii, daca amplasamentul permite.
III.2.2.6. Realizarea circulatiei pietonale in conditii de protectie a credinciosilor (**) contra riscului de
accidentare prin cadere, alunecare, lovire sau coliziune. In aceste conditii trebuie respectata: (***)
a) - siguranta circulatiei pe suprafete orizontale prin:
respectarea inaltimii libere de trecere admise pe sub scari, rampe, portice, copertine,
etc.
evitarea contactului cu suprafetele vitrate transparente (usi, ferestre, pereti vitrati fara
parapeti sau cu parapeti sub limita de inaltime admisa)
b) - siguranta cu privire la schimbarea de nivel (galerii, balcoane, ferestre), prin evitarea riscului
de accidentare prin cadere de la un nivel la altul. In acest scop se vor amplasa balustrade sau parapete de
inaltimi corespunzatoare.
c) - siguranta cu privire la deplasarea pe scari si rampe prin evitarea oboselii excesive, a caderii,
impiedicarii, daca se prevad trepte, rampe si balustrade amplasate si dimensionate corespunzator
normelor in vigoare si avand finisaje antiderapante.
III.2.2.7. Realizarea sigurantei in proiectarea cladirii (sau a salii de cult din cladirile multifunctionale) cu
privire la riscurile provenite din instalatii, implica asigurarea impotriva accidentarilor provocat de
posibila functionare defectuoasa a instalatiilor electrice, de ventilatie, sanitare sau de eventualul contact
cu diverse elemente ale acestora.
Pentru salile unde se desfasoara cultul (si unde exista o aglomerare de persoane), se va studia in mod
special eliminarea riscului de electrocutare (din instalatii electrice) si a celui de explozie (in cazul
amplasarii in cladire a unei centrale termice).
III.2.2.8. Proiectul trebuie astfel conceput incat sa asigure posibilitate intretinerii spatiului interior
(asigurarea accesului la candelabre, vitralii, icoane, etc.) si a celui exterior (accesul la acoperis,
vitralii,etc.).
III.2.2.9. Instalatiile vor fi proiectate si executate astfel incat sa asigure siguranta in exploatare
corespunzatoare.
Nota:
*In afara locurilor de parcare mentionate se vor asigura si locuri de parcare rezervate persoanelor cu handicap, daca
amplasamentul cladirii de cult permite acest lucru, conf. normativului C239-94.
** Se va studia realizarea accesului in cladire si pentru persoanele handicapate, conf.normativului C239-94
*** In salile de cult se vor prevedea locuri speciale pentru persoanele aflate in carucioare cu rotile si se va studia evacuarea
salii astfel incat aceste persoane sa nu impiedice fluxul de evacuare. conf. normativului C239-94.
III.2.2.10.BIBLIOGRAFIE CONSULTATA
NP006-96
- Normativ privind proiectarea salilor aglomerate cu vizitatori - Cerinte
utilizatori
CE 1/95
OPN1-96
STAS 2965
STAS 6131
I7
STAS 2612
STAS 12604/5
CPH1-93
CEE 1993
- Siguranta in exploatare
protectia serviciilor mobile de pompieri care intervin pentru localizarea, stingerea incendiilor,
evacuarea ocupantilor si salvarea bunurilor materiale.
III.3.1.2. Principalele performante privind siguranta la foc care trebuie asigurate pe intreaga durata de
utilizare a cladirii sunt in functie de:
III.3.1.3. Cladirile multifunctionale in care se afla si spatii de cult vor respecta prevederile normativului P
119/99.
III.3.2. PENTRU INDEPLINIREA CERINTEI SE VA TINE CONT DE:
III.3.2.1. Amplasarea cladirii in conditii de siguranta fata de vecinatati, conform prevederilor
normativului P 118/99 in vigoare (conf. 4.2.124 - 4.2.137).
III.3.2.2. Dimensionarea corespunzatoare a carosabilului, astfel incat sa permita accesul autospecialelor
de interventie in caz de incendiu, cel putin la o fatada.
III.3.2.3. Cladirile de cult vor avea cel putin doua cai de evacuare distincte si independente dimensionate
corespunzator conform prevederilor normativului P 118/99 in vigoare, in cazul in care dogmele cultului
respectiv permit acest lucru.
III.3.2.4. Prevederea unui spatiu de adunare situat in apropierea zonei de evacuare a persoanelor din
cladire.
Rezolvarea evacuarii din subsolul cladirilor de cul (daca exista acest spatiu prin tema de proiectare) se va
face conform prevederilor normativului P 118/99.
III.3.2.5. Caile de evacuare din cladirile de cult sau din cladirile multifunctionale ce contin spatii de cult
vor fi dimensionate conform prevederilor din P 118/99, iar sensul si dimensiunile usilor de evacuare vor
respecta prevederile normativului P118/99.
III.3.2.6. Utilizarea si amplasarea focului deschis (lumanari, candele, candelabre cu lumanari, etc.) in
cladirile de cult se va face conform prevederilor normativului P118/99, numai in locuri special amenajate
si daca exista masuri speciale de prevenire a incendiilor. Amplasarea sobelor de caramida sau fonta se va
face respectand conditiil;e impuse de specialistul de instalatii termice care va dfi consultat. Se va evita
contactul sobelor cu suprafetele combustibile (lemn, tesaturi, etc.) si se va prevedea un cos de fum cu
amplasarea astfel incat sa nu pericliteze aspectul estetic sau functional al cladirii si sa indeplineasca
conditiile de protectie contra focului impuse de normele in vigoare.
III.3.2.7. Amplasarea mobilierului (fix sau mobil) corespunzator cultului se va realiza astfel incat sa nu
impiedice accesul spre caile de evacuare, conf. P 118/99.
III.3.2.8. Instalatiile utilitare aferente cladirilor de cult (sanitare, electrice, de incalzire, ventilati etc.) se
vor proiecta conform prevederilor reglementarilor tehnice specifice acestora si tinand seama de o buna
integrare in aspectul interior al cladirii.
III.3.2.9. Cladirile de cult se vor echipa si dota cu mijloace de semnalizare si stingere a incendiilor
conform reglementarilor tehnice specifice si conform posibilitatilor beneficiarului.
III.3.2.10. Instalatiile vor fi din materiale incombustibile (CA1). Pozarea acestora pe elemente de
constructie combustibile se va face conform Normativelor de specialitate.
III.3.3. BIBLIOGRAFIE CONSULTATA
P118/1999
N.G.-1997
C239-94
NP006-95
H.G.nr.766
C59
STAS 11357
MEDIULUI
III.4.1. GENERALITATI
III.4.1.1. Cerinta privind igiena, sanatatea, refacerea si protectia mediului, presupune conceperea si
realizarea spatiilor interioare si a dotarilor unei cladiri sau sali de cult, astfel incat sa nu fie periclitata
sanatatea si igiena ocupantilor, urmarindu-se in acelasi timp si protectia mediului inconjurator.
III.4.2. PENTRU INDEPLINIREA ACESTEI CERINTE SE VA TINE CONT DE:
III.4.2.1. Crearea unei ambiante higro-termice adecvate a salii de cult atat iarna cat si vara, prin
mentinerea unei temperaturi si umiditati interioare corespunzatoare normelor in vigoare. In acest scop se
va studia posibilitatea incalzirii salii (obligarorie) daca beneficiarul doreste acest lucru. Incalzirea se
poate face permanent in timpul sezonului rece sau doar in perioadele oficierii slujbelor religioase. Pentru
informatii suplimentare se va consulta capitolul IV al lucrarii.
III.4.2.2. Asigurarea igienei aerului din interiorul salii de cult, astfel incat sa nu existe degajari de gaze
toxice, substante poluante nocive, etc. Se va studia cu atentie amplasamentul centralei termice (punct
termic, depozit de combustibil, magazie, etc.) daca tema de proiectare prevede acest lucru.
III.4.2.3. Asigurarea ventilarii corespunzatoare a salii de cult, evitarea realizarii de condens, functie de
numarul de persoane si de volumul incaperii luandu-se in calcul situatia cea mai defavorabila. In acest
sens putem aproxima ratia de aer proaspat necesara unei sali de cult cu cea necesara unei sali de lectura
fara fumatori, adica 20 m3/h/ pers.(*),
III.4.2.4. Instalatiile electrice vor corespunde Normativului I.7. asigurand masurile de protectie impotriva
electrocutarilor si iluminatul de siguranta necesar.
III.4.3. BIBLIOGRAFIE CONSULTATA
NP008
Nota:
* Conform cap. IV.2.2.2. din Normativ de proiectare a salilor aglomerate cu vizitatori. Cerinte
utilizatori, indicativ NP 006-96, aprobat de MLPAT cu ordinul nr.85/N din 5 decembrie 1996.
III.5.2.2. Asigurarea unei conceptii generale si de detaliu a cladirii in vederea limitarii pierderilor de
caldura si implicit a realizarii economiei de energie (*).
III.5.2.3. BIBLIOGRAFIE CONSULTATA
STAS 1907/1.2.
STAS 6472/3
NP 200
STAS 6472/10
NP006-96
C107/2
Nota:
Conform cap. IV.2.2.2. din Normativ de proiectare a salilor aglomerate cu vizitatori. Cerinte
utilizatori, indicativ NP 006-96, aprobat de MLPAT cu ordinul nr.85/N din 5 decembrie
1996.
STAS 6691
P122
C.125
Nota:
* Conform cap. IV.2.2.2. din Normativ de proiectare a salilor aglomerate cu vizitatori. Cerinte
utilizatori, indicativ NP 006-96, aprobat de MLPAT cu ordinul nr.85/N din 5 decembrie 1996.
- amplasarea corpurilor de iluminat in zona verde adiacenta cladirii (parc, gradina, arbori, jocuri
de apa, etc.) rolul fiind cel de accentuare a frumusetii acestor spatii in timpul noptii.
IV.2.6. Iluminarea interioara a cladirilor de cult se poate realiza in mai multe moduri, dar respectand
cerintele specifice fiecarui cult, indicate de arhitectul coordonator (icoane, catapeteasme, etc.). Se poate
folosi iluminatul prin candelabre si aplice speciale, astfel incat sa redea importanta locului. Conditia este
ca formele corpurilor de iluminat sa fie in armonie cu ambianta interioara, respectand criteriile estetice.
IV.2.7. Cladirile de cult vor avea prevazuta si posibilitatea de alimentare cu corpuri de iluminat cu becuri
de putere mai mica decat cele obisnuite, folosite de obicei pentru icoane sau candele.
IV.2.8. In cadrul cladirilor de cult se vor prevedea si instalatii de telefonie, radio-TV, instalatie de
paratraznet (crucile metalice de pe turle si acooperis servind ca elemente de captare, etc.).
IV.2.9. In functie de marimea cladirii de cult sau existenta unei platforme exterioare se vor prevedea
instalatii de radioamplificare
IV.2.10. Pentru asigurarea cerintelor de calitate prevazute de Legea 10/1995, se recomanda prevederea cu
prioritate a sistemului de incalzire prin pardoseal, in special in cladirile unde vor exista picturi murale.
Acest sistem ofera avantajul mentinerii temperaturii convenabile si protejeaza picturile murale,
dezavantajul lui fiind costul ridicat al investitiei si folosirea unui personal cu inalta calificare pentru
montare. Incalzirea cladirii cu radiatoare (cu apa calda), impune montarea corpurilor de incalzire pe
conturul incaperilor, pe cat posibil, in dreptul ferestrelor. Incalzirea cu sobe de lemn sau cu combustibil
lichid impune realizarea unui cos de fum amplasat conform normelor PCI in vigoare.plasarea cosului de
fum sa nu deranjeze estetica interioara a salii de cult, sa nu fie in contact cu elementel;e combustibile
(lemn, tesaturi, etc.) , iar strapungerea prin sarpanta cladirii se va face conform normelor PCI in vigoare.
IV.2.11. Folosirea instalatiilor de ventilatie in cladirile de cult se recomanda mai ales pentru cladirile
unde nu exista picturi interioare si daca sala de cult are capacitate mare si volum de aer prea mic
(orientativ se va consulta NP-006).
IV.2.12. Instalatiile acustice trebuie sa asigure ambianta acustica specifica desfasurarii in bune conditii a
cultului, realizand amplificarea muzii instrumentale, corale si transmiterea inteligibila a mesajelor
vorbite. Se recomanda prevederea posibilitatilor de inregistrare a ceremoniilor religioase si consultarea
unui specialist in domeniu.
IV.2.13. Se va urmari asigurarea nivelului acustic corespunzator in special pentru incaperile de mari
dimensiuni, unde este foarte importanta transmiterea clara a mesajului vorbit. Pentru realizarea acestei
cerinte se vor studia in faza de proiectare urmatoarele:
- utilizarea unei forme adecvate a salii de cult.
- distributia corespunzatoare a materialelor absorbante sau difizate in spatiul salii.
credinciosilor.
- amplificarea programului vorbit sau a celui muzical (in direct sau de pe banda magnetica)
- amplificarea programului sonor, produs de instrumentele muzicale electronice
- posibilitatea inregistrarii programului sonor pe banda magnetica
- posibilitatea transmiterii ceremoniei religioase la radi sau TV
IV.2.14. Asigurarea izolatiei fonice corespunzatoare a cladirii fata de zgomotele exterioare, prin
amplasarea acesteia la distanta adecvata fata de strazile cu circulatie intensa sau izolarea fata de alte surse
de zgomot. Pentru lamuriri suplimentare se va consulta Cap.III.
CLADIRE SPECIFICA
CATEDRALA, BISERICA
CAPELA, PARACLIS
CATEDRALA, BISERICA,
CATOLICA
CAPELA
3. BISERICA ROMANO-CATOLICA
BISERICA
4. BISERICA REFORMATA
BISERICA
biserica
AUGUSTANA
6. BISERICA EVANGHELICA SINODO-PRESBITERIANA
BISERICA
7. BISERICA UNITARIANA
BISERICA
8. BISERICA ARMEANA
BISERICA
BISERICA
CASA DE RUGACIUNE
CASA DE RUGACIUNE
CASA DE RUGACIUNE
SAPTEA
13. CULTUL CRESTIN DUPA EVANGHELIE
CASA DE RUGACIUNE
CASA DE RUGACIUNE
SINAGOGA, TEMPLU
CORAL
MOSCHEE
a) Asamblarea spatiilor de-a lungul unei axe longitudinale, cu rol de axa de simetrie
pentru plan, volume si fatada principala
b) Aditionarea gradata a spatiilor
c) Geometrismul pur al volumelor
d) Utilizarea unor spatii semideschise (pridvor)
De-a lungul timpului, compozitia generala spatial - volumetrica, a capatat trasaturi specifice si
functie de zonele geograsfice, respectiv de cele trei provincii romanesti Muntenia, Moldova si
Transilvania.
Astfel in Muntenia au predominat bisericile cu planul in cruce greaca inscrisa la care s-au adaugat
ulterior influente stilistice ale bisericilor de la Muntele Athos, bisericile cu plan trilobat si bisericile cu
plan dreptunghiular.
In Moldova in schimb au facut scoala bisericile cu plan dreptunghiular, treflat, sau cele cu plan
dreptunghiular dar cu o serie de cupole dispuse in fila sub un singur acoperis. Aici bisericile capata o
serie de rezolvari inconfundabile referitor la turle, acoperis si contraforti.ce vor defini un adevarat stil
moldovenesc
Tot aici, ca o influenta a arhitecturii religioase din zidarie, apar biserici de lemn cu abside laterale,
care patrund in estul Transilvaniei, in zonele Harghita si Bistrita.
In ceea ce priveste Transilvania, aici se raspandeste tipul de biserica sala cu acoperisuri inalte,
dominate de turnul clopotnita si tipul de biserica cu plan treflat, preluat din arhitectura Moldovei si
Munteniei, la care se adauga turnul clopotniotei adosat fatadei de vest.
Remarcabile in acest spatiu sunt insa bisericile de lemn, la care adesea accesul este practicat pe
latura de sud, intocmai ca la locuintele taranesti.
1.6. Principalele spatii interioare
1.6.1. PRIDVORUL
Acest spatiu semideschis, destinat initial penitentilor este amplasat pe latura vest si face dfin
punct de vedere spatial legatura dintre zona activitatii liturgice natura inconjuratoare, intre SACRUL
programului (biserica) si PROFANUL programelor laice (locuinte).
Provinciile romanesti au cunoscut diferite moduri de rezolvare ale acestui spatiu, dar pictura de pe
pereti are ca tema principala judecaata din urma.
Pe frontiscipiul bisericii se picteaza icoana hramului si tot aici se afla pisania bisericii.
1.6.1. PRONAOSUL
Primul spatiu inchis amplasat in partea de vest a bisericii era destinat initial penitentilor,
catehumenilor (candidatii la botez) si femeilor. Adesea, la bisericile vechi, el era separat cu zid de naos.
La conformarea generala asemanatoare, identificata in toate cele trei Tari Romanesti, se adauga o
serie de rezolvari specifice:
gropnita (ca supralargire a pronaosului in Muntenia si/sau ca incapere interpusa intre pronaos
si naos in Moldova
scara pentru turnul clopotnita (mai frecvent intalnita la bisericile transilvane cu turn clopotnita
adosat laturii de vest).
Pictura pronaosului, desfasurata pe pereti infatiseaza chipuri de ctitori voievozi, arhierei, pustnici
si calugari.
In pronaos, la bisericile vechi se afla si tabloul votiv al ctitorului, fie pe punctele de est, fie in
registrul inferior al peretelui de vest.
Marile biserici cuprind in pronaos si un balcon, tribuna sau galerie denumit Cafas, care rezolvat
ca un etaj partial deschis spre naos, este rezervat corului.
1.6.3. NAOSUL
El reprezinta spatiul principal al bisericii situat in fata catapeteasmei, spatiu in care credinciosii
participa la slujbe si unde se oficieaza slujbele tainelor si ierurgiilor mai importante: botez, nunta, maslu,
sfintirea apei, Te Deum-uri, inmormantarea clericilor, parastase, etc. Initial, s-a practicat o separare pe
sexe a credinciosilor (barbatii in zona dreapta, femeile in zona stanga) dar in timp ea a disparut.
Elementul simbol al naosului il reprezinta turla, poligonala sau cilindrica, acoperita cu o calota
semnisferica.
Rezolvarea in plan a naosului cat si modul de acoperire reprezinta elemente esentiale de
diferentiere a bisericilor din Muntenia, Moldova si Transilvania.
Pictura naosului turla cu calota, tambur si baza tamburului, semicupolele absidelor, peretii
naosului si ai absidelor cuprind o tematica si foarte strict stabilita ordine.
1.6.4. ALTARUL
Situat in extremitatea estica a bisericii,altarul reprezinta locul sfant destinat clericilor ce oficieaza
misterul cultului.
Altarul are de regula forma unei abside semicirculare, adiacenta altor doua absidiole; in stanga
(N) proscomidiar iar in dreapta (S) diaconicon ce pot fi incaperi total independente (la bisericile mari)
sau simple nise la bisericile de dimensiuni mai reduse.
Pictura altarului are o iconografie specifica, altarul simbolizand CERUL dar in acelasi timp si
BISERICA PAMANTEANA. In privinta picturii peretilor cat si a boltii altarului, Regulamentul Sfantului
Sinod pentru pregatirea bisericilor din 1912 cuprinde o seama de precizari.
In cadrul altarului se afla un element de separare a naosului de absida altarului denumit
CATAPETESMA (tampla sau iconostas). El poate fi executat din lemn, caramida, metal si este
impodobit cu o serie de icoane, a caror tema si amplasare este foarte riguros stabilita.
Alte elemente specifice ale altarului sunt SOLEEA (treapta sau grupul de trepte din fata
catapeteasmei) si ARCUL DE TRIUMF care indica limita dintre naos si altar.
Elementul ce desparte altarul de naos este catapeteasma. Ea nu are rol functional ci doar simbolic,
este executata din caramida, lemn, metal si este ornamentata cu icoane.
3. BISERICA ROMANO-CATOLICA
Arhitectura ecleziastica
Lacasul de cult specific - BISERICA
3.1. Generalitati
Ca si in cultul ortodox, sensul termenului biserica este dublu
a) institutie
b) lacas sfant
Bisericile care propavaduiesc cultul catolic sunt identificate inca din secolul XI (dupa Marea
Schisma)
O parte din ele se vor transforma ulterior in biserici ale cultelor aparute dupa Reforma din XVI, a
celor neoprotestante si a cultului greco-catolic.
3.2. Tipuri caracteristice de cladiri de cult
Catedrala, biserica, capela, paraclis
3.3. Amplasament
In privinta orientarii, axa centrala a cladirii este asezata pe directia E - V.
Se admite si o alta orientare a bisericii functie de posibilitatile amplasamentului
3.4. Schema functionala a unei biserici romano-catolice
Tipul bazilical predomina in apusul Europei in forma sa initiala pana in sec. VIII - IX d.H.
mentinandu-se in forme evoluate pana in zilele noastre.
In schimb in partea rasariteana tipul basilical incepe sa fie inlocuit din sec. VI d.H. cu tipul
bizantin, reflectat in basilicile cu cupola.
Elementele fundamentale ale stilului basilical vor persista insa in forma si sinteze noi in toate
stilurile ulterioare din Europa de vest.
Astfel, a aparut planul in forma de cruce latina (cu brate inegale) prin largirea transeptului,
bisericii in forma rotunda sau octagonala, pe plan central in intentia expresa de a apropia credinciosii cat
mai mult de zona altarului pe care se celebreaza Euharistia.
Ca urmare a reformei liturgice operata de Consiliul Vatican II (noua desfasurare rituala a
Euharistiei) s-a accentuat tendinta de rezolvare a planurilor astfel ca participarea credinciosilor la
Liturghie sa fie cat mai activa.
Tipul basilical de edificiu de cult prezinta ca principala caracteristica directionarea longitudinala a
spatiului pe directia E - V cu absida altarului dispusa la extremitatea estica.
Spatiul principal il reprezinta Nava (nartex) mai lata, suprainaltata despartita prin siruri de
coloane de navele laterale, mai inguste si mai joase in numar de doua sau patru.
In absida altarului (concha) era asezat scaunul episcopului, avand pe laturi doua zone cu strane
pentru preoti formand presbiterium-ul.
In mijlocul absidei se amplasa altarul (masa sau sarcofag cu oseminte de matir acoperit cu un
baldachin deschis (ciborium).
Absida, ca spatiu rezervat doar clericilor, era despartita de un grilaj de lemn sau zidarie numit
cancelli.
Spatiul din fata absidei altarului a fost amplificat si a primit numele de solee sau chor, avand pe
cele doua laterale amvoane. Navele longitudinale au fost despartite de altar printr-o nava transversala
(transept). Deplasarea acesteia spre centrul planului a generat tipul de plan in cruce latina.
Capatul de vest al bisericii cuprinde nartexul si eventual un atrium cu portic si fantana (bazin).
Conceptia generala a planului evidentiaza cateva trasaturi esentiale.
a) desfasurarea spatiilor de-a lungul unei axe longitudinale - (in arhitectura moderna ele pot fi
compuse in maniere diverse)
b) volume exprimate geometric
c) influente romanice cat si gotice in sistemul de inchideri, acoperire, decoratii
3.6. Principalele spatii interioare
Bisericile catolice pastreaza pana astazi neschimbat impartirea traditionala in cel trei
compartimente (NARTEX, NAVA, ALTAR) indiferent de forma planului, fie cel originar fie cel mai
modern.
3.6.1. NARTEX
Reprezinta spatiul de acces in biserica ; poate fi despartit de nava prin elemente construc-tive sau
poate fi integrat acestuia si este delimitat vizual printr-o tribuna amplasata la etaj.
Nartexul are rolul de vestibul, este situat adesea sub turnul de intrare si poate contine aghiasma-tarele.
Adosat lui se poate amplasa baptisterul in care se oficiaza Taina Botezului.
3.6.2. NAVA
Reprezinta spatiul interior, unic sau compartimentat rezervat credinciosilor.
Bisericile in forma de cruce au o nava transversala (transept) care in locul de intersectie cu nava
longitudinala formeaza careul , deasupra caruia se ridica un dom sau turn clopotnita.
Extremitatile laterale ale transeptului pot cuprinde capele.
3.6.3. ABSIDA ALTARULUI (PRESBITERIUL)
Reprezinta zona esentiala a bisericii, simbolizand JERTFA, sau SANCTUARUL.
Aici se amplaseaza altarul, aici stau clericii si preotii si se celebreaza Liturghia.
In mijlocul fiecarui altar se afla Tabernacolul si din sec. XII d.H., altarul a capatat un perete
ornamental din lemn, marmura, oferverie sau o pictura pretioasa, grup de statui denumit retablu, element
care se va perpetua pana la sfarsitul Renasterii.
Mobilierul de cult, cat si organizarea altarului au fost reconsiderate prin reforma liturgica oferita
de Conciliul Vatican II (1965).
4. BISERICA REFORMATA
Arhitectura ecleziastica
Lacasul de cult specific - BISERICA
4.1. Generalitati
Biserica reformata ca doctrina si cult protestant, stabileste o distinctie clara intre Biserica vesnica
(trupul lui Hristos) si Biserica vizibila (autoritate pamanteana).
Protestantismul cultiva simplitatea, austeritatea si opereaza doar cu sacralitatea Cartii (Biblia)
astfel ca nici o fiinta sau obiect de rugacine nu poate fi subiect de adoratie sai inchinare.
Nu exista icoane, lumanari sau simbolul crucii, orice imagine fiind receptata ca expresie pur
artistica.
4.2. Tipuri caracteristice de cladiri de cult
Catedrala, biserica, capela
4.3. Amplasament
Nu exista norme sau prescriptii in privinta amplasarii si orientarii
4.4. Schema functionala
Este spatiul principal al bisericii unde se aduna credinciosii, se oficieaza ceremoniile religioase
sau adunari ale comunitatii.
Nava este unitara si poate avea in plan diferite forme.
Locul focal al bisericii, situat pe axa longitudinala a navei, il reprezinta amvonul, o mica tribuna
suprainaltata.
Mai cu seama in constructiile noi, biserica este completata cu spatii adiacente (adunari, depozite,
grupuri sanitare) care creeaza un adevarat complex ecleziastic.
Principala cerinta a cladirii bisericii lutherane o reprezinta exprimarea clara a functiei sale de loc
de rugaciune, functie al carei expresie materiala este un volum unitar, acuzand verticala turnului
clopotnita.
Rezolvarea planimetrica identifica urmatoarele solutii:
1. plan basilical cu 3 nave fara transept (de stil romanic sau gotic)
2. basilica cu nava transversala (cruce latina)
3. biserica hala (Hallenkirche)
4. biserica sala
In toate cele patru variante, intrarea se amplaseaza sub turnul clopotnita, absida deschisa a
altarului se afla pe latura de est, iar colateralele din var.1 capata balcoane la etaj.
7. BISERICA UNITARIANA
Arhitectura ecleziastica
Lacasul de cult specific - BISERICA
7.1. Generalitati
Biserica unitariana proclama suprematia absoluta a Credintei propriu-zise fata de practica
cultului traditionala, astfel ca in biserica se pune accentul pe citirea si studierea Bibliei, pe cant si
rugaciune. Aceasta rigoare a condus la o simplitate cautata pentru formele de expresie materiala,
sobrietate maxima ,fara picturi sau ornamente.
7.2. Tipuri caracteristice de cladiri de cult
Catedrala, biserica, capela
7.3. Amplasament
Nu exista dogme sau prescriptii referitoare la orientarea sau forma in plan a bisericii.
7.4. Schema functionala a unei biserici unitariene
8. BISERICA ARMEANA
Arhitectura ecleziastica
Lacasul de cult specific - BISERICA
8.1. Generalitati
Armenia a fost primul stat care a adoptat crestinismul ca religie oficiala in anul 301 d.H. Mesterii
armeni au ridicat biserici care ulterior au facut scoala pentru multe zone ale Europei. Planul de baza l-a
reprezentat basilica cruciforma cu cupola.
8.2. Tipuri caracteristice de cladiri de cult
Catedrala, biserica, capela, schitul
8.3. Amplasament
Ca si in cazul bisericilor ortodoxe si greco-cataloice si amplasamentul bisericilor armene impune
o serie de cerinte:
8.6.4. ALTARUL
Altarul este rezolvat intr-un spatiu poligonal sau semicircular situat la limita estica a navei
centrale si reprezinta cea mai tainica si sfanta incapere, in care se afla Sfanta Masa, aici fiind savarsit
cultul divin.
De regula altarele (ca mese sfinte), sunt dispuse in linie si sunt separate de naos cu o perdea.
De o parte si de alta a absidei altarului se afla doua incaperi
magardaran (spre nord)
zghestaran (spre sud)
Aici se pastreaza carti, lumanari, vase, vesmintele preotilor.
Episcopia de rit vechi, recunoscuta azi, cu sediul la Tulcea, construieste altare in biserici conform
cultului si dogmelor ortodoxiei rusesti din sec. XVII.
9.2. Tipuri caracteristice de cladiri de cult
Catedrala, biserica, capela, paraclisul
9.3. Amplasamentul
Ca si in cazul bisericii ortodoxe, greco-catloice sau romano-catolice amplasarea bisericilor
crestine de rit vechi trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte:
amplasarea pe locuri inalte
orientarea altarului spre rasarit
9.4. Schema functionala a unei biserici a cultului crestin de rit vechi
10.3. Amplasamentul
Nu exista norme, prescriptii asupra orientarii lacasului de cult baptist.
10.4. Schema functionala a casei de rugaciune a cultului baptist
Casa de rugaciuni
12.3. Amplasamentul
Nu exista norme, prescriptii sau interdictii privind orientarea
12.4. Schema functionala a casei de rugaciuni
Cultul se desfasoara avand ca repere doua simboluri: Cina Domnului si Botezul, centrul cultului
fiind reprezentat de propovaduire.
In sala de adunare este citita si explicata Biblia, vestitorii tin predici, credinciosii canta psalmi si
isi primesc impartasania. Acest ceremonial simplu a generat un program de arhitectura clar, sobru, sever,
fara fast.
13.2. Tipuri caracteristice de cladiri de cult - Casa de rugaciune
13.3. Amplasamentul
Nu exista norme sau prescriptii in ce priveste orientarea lacasului de cult evanghelic.
13.4. Schema functionala a casei de rugaciune a cultului crestin dupa evanghelie
14.1. Generalitati
Casa de rugaciune reprezinta spatiul de adunare a credinciosilor pentru slavirea lui Dumnezeu. Ei
se aduna in timpul saptamanii la orele de zidire iar duminica pentru a asculta mesajele
evanghelizatoare si pentru Cina, cand se frange painea si se imparte credinciosilor.
Ritualul este foarte simplu si rar se oficiaza botezul adultilor, cel al copiilor se desfasoara de
regula acasa.
14.2. Tipuri caracteristice de cladiri de cult
Casa de rugaciune.
14.3. Amplasament
Amplasamentul nu este restrictionat de o anume orientare
14.4. Schema functionala a Casei de rugaciune
Sala are prevazuta la etaj cu balcoane pe trei laturi. Pe latura vest sunt amplasate corul si orga.
C) Tipul de sala mare
Sala este dispusa pe 2 etaje si este inconjurata de 2 randuri de balcoane cu spatii pentru cor si
orga.
Sala de adunare poate avea adiacent o sala de adunari mai mica si alte spatii anexe.
15.6.2. Cel mai important spatiu al Sinagogii il reprezinta CHIVOTUL, amplasat intr-o nisa,
ridicata pe cateva trepte, pe peretele de est al salii, beneficiind de o decoratie speciala.
Anexa
nr.2-Procentul de ocupare a terenurilor Alinetatul 2.2. Conditii de
amplasare in cadrul terenului
2.2.5. cladirile de de cult vor respecta conditiile specifice date de destinatia zonei in care urmeaza sa fie
amplasate aflate la punct.2.1.
2.1.1. zone centrale 80%
2.1.2. zone comerciale 85%
2.1.3. zone mixte 70%
2.1.4. zone rurale 30%
2.1.5. zone predominant rezidentiale 40%
procentul maxim de ocupare a terenului se stabileste prin studiul de fezabilitate
Anexa nr.3 Orientarea- Alineatul 3.3.Constructii de cult
Conditiile de orientare sunt date de specificul cultului
Anexa nr.4 Accese carosabile Alineatul 4.4. Constructii de cult
Pentru constructiile de cult se vor asigura alei carosabile, in legatura cu reteaua de circulatie majora.
Anexa nr. 5- Parcaje- Alineatul 5.4. Constructii de cult
Pentru constructiile de cult numarul spatiilor de parcare va fi stabilit in functie de obiectiv, avandu-se in
vedere un minim de 5 locuri de parcare.
Anexa nr.6- Spatii verzi si plantate Alineatul 6.3.- Constructii de cult
Pentru constructiile de cult vor fi prevazute spatii verzi si plantate, cu rol decorativ si de protectie
dimensionate in functie de amplasarea in localitate si de conditiile impuse prin regulamentul local de
urbanism.
VI.2. TIPURI DE UNITATI SPECIFICE
Cererea potentiala:
Factor de corectie:
Suprafata polarizata:
Raza de servire:
Suprafata minima de
teren/enorias:
Procent maxim de
ocupare a terenului cu
constructii:
0,8 - 0,9 m2
0,8 1,0
30 % - 40%
normele prezente sunt extrase din Codul urbanismului (lucrare aprobata de MLPTL)
Cererea potentiala:
Factor de corectie:
Suprafata polarizata:
Raza de servire:
Suprafata minima de
teren/enorias:
Procent maxim de
ocupare a terenului cu
constructii:
0,9 m2 1,0 m2
40 - 50 %
normele prezente sunt extrase din Codul urbanismului (lucrare aprobata de MLPTL)
Cererea potentiala:
Factor de corectie:
Suprafata polarizata:
Raza de servire:
Suprafata minima de
teren/enorias:
Procent maxim de
ocupare a terenului cu
constructii:
nenormabila
0,8 - 1,5 m2
30 40 %
normele prezente sunt extrase din Codul urbanismului (lucrare aprobata de MLPTL)
CAP.VII. ANEXE
Anexa nr.1
vigoare
Anexa nr.2
Anexa nr.3
Anexa nr.4
Anexa nr.5
Anexa nr.6
Anexa nr.7
Bibliografie
ANEXA NR.1.
LISTA CULTELOR RELIGIOASE OFICIAL RECUNOSCUTE IN ROMANIA
CONFORM LEGISLATIEI IN VIGOARE
ANEXA 3
PROGRAME DE ARHITECTURA SPECIFICE CLADIRILOR DE CULT ALE CULTELOR
OFICIAL RECUNOSCUTE IN ROMANIA CONFORM LEGISLATIEI IN VIGOARE (1)
Nr.
ctr.
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
15.
16.
Biserica Armeana
Cult Crestin de Rit Vechi
Biserica Crestina Baptista
Cult Penticostal
Bis. Crest. Adventista de Ziua a Saptea
Cult Crestin dupa Evanghelie
Bis. Evanghelica Romana
Cult Mozaic
Cult Musulman
Nota:
Catedrala
CULTE CRESTINE
Biserica
capela
paraclis
spatii multifunctionale(2)
casa de
rugaciuni
templu
ALTE CULTE
sinagoga
moschee
geamie
(1) Prezentarea cultelor si organizatiilor religioase este conform lucrarii Viata religioasa in Romania elaborata de Secretariatul de Stat pentru Culte (Bucuresti 1999)
(2) Referirea se face la spatiile ce cuprind functiuni diferite (de cazare, de invatamant, administrative etc.) si care au in componenta lor si cladiri sau sali de cult.
Rezolvarea acestor spatii multifunctionale se poate face intr-o cladire sau in mai multe cladiri cu functiuni diferite legate intre ele prin anumite reguli de compozitie si
de functionare
ANEXA 4
a. Rezistenta b. Siguranta
si stabiltate in exploatare
c. Siguranta
la foc
d. Igiena,
sanatatea
oamenilor,
refacerea si
protectia
mediului
e. Izolarea
termica,
hidrofuga si
economia de
energie
f. Protectia
impotriva
zgomotului
A. Subansambluri constructive
1. Fundatii infrastructura
2. Structura
3. Compartimentari (inclusiv usi)
4. Inchideri (ferestre)
5 Invelitori
6. Izolatii (termice si hidrofuge)
B. Instalatii
1. Termice
2. Electrice
3. Sanitare
4. Ventilatie
5. Instalatii pentru stngerea incendiilor
C. Subansambluri
1. Picturi murale
2. Sculpturi si elemente de sculptura
3. Elemente decorative aplicate stucaturi, tavane, lambriuri
4. Elemente decorative din lemn (tavane, lambriuri si mobilier)
5. Tamplarii interioare si exterioare sculptate
ANEXA 5
PRINCIPALII FACTORI IMPLICATI IN RESPECTAREA
CERINTELOR LEGII 10/1995 IN PROIECTAREA CLADIRILOR DE CULT
Obligatii si raspunderi ale urmatorilor factori:
1
Investitori
Proiectant
Executant
Verificatorul
de proiecte
5
Proprietarii
cladirilor
6
Utilizatori
7
1
- instiintarea ISCLPUAT cu privire la inceperea lucrarilor cu 30 de zile
inainte
- aplicarea unui sistem propriu de calitate
- convocarea factorilor interesati in verificarea lucrarilor care ajung in
faze determinante de executie pentru a obtine acordul de continuare
- solutionarea neconformitatilor, numai pe baza solutiilor date de
proiectant si cu acordul investitorului
- respectarea prevederilor din proiect pentru produse si procedee pentru
care exista agremente tehnice sau pe baza solutiilor stabilite de proiectant
cu acordul investitorului
- respectare proiectelor si a detaliilor de executie
- semnalarea Inspectiei de Stat pentru Constructii (in 24 de ore) daca
apar accidente tehnice in timpul executiei
- se supun receptiei cladirile care corspund cerintelor de calitate
- respectarea termenelor stabilite
- remedierea pe propria cheltuiala a defectelor aparute din vina sa
- la terminarea lucrarilor, terenurile ocupate temporar se vor aduce la
starea lor initiala
- asigurarea nivelului de caliate a proiectului
- efectuarea lucrarilor de intretinere si reparare ce apar in timp
(comportarea in timp a cladirii)
- pastrarea, completarea la zi a cartii tehnice si predarea acesteia noului
proprietar (daca e cazul)
1
- intretinerea si repararea in timp a cladirii; lucrarile de interventie se vor
face numai cu acordul proprietarului si respectand prevederile legii
- sesizarea Inspectiei de Stat in Constructii (in 24 de ore) daca apar
accidente tehnice in timpul exploatarii
NOTA: Factorii care participa la realizarea cladirii raspund 10 ani de viciile ascunse ale cladirii iar dupa acest termen raspund pe toata existenta
acesteia pentru viciile structurii de rezistenta care au rezultat din nerespectarea normelor de proiectare si executie
ANEXA 6
ANEXA NR.7
BIBLIOGRAFIE CONSULTATA PENTRU ELABORAREA CAP.V.
Andre Frossard
Philippe Gaudin
Jean Delumeau
Mircea Eliade
Ovidiu Dramba
Violler le Duc
Schwarz
Ghulam Sarwar
Dominique Sourdel
Grigore Ionescu
Arhitectura romaneasca
Gh.Curinschi
Arhitectura in Romania
Grigore Ionescu