MINISTERUL LUCRÄRILOR PUBLICE $I AMENAJÄRII TERITORIULUI

ORDIN Nr. 4/N din: 22.01.1997

Avänd in vedere:
- Avizele Consiliului Tehnico-§tiintific nr. 341/96; 342/96; 343/96,
- In temeiul H.G. nr. 456/1994 privind organizarea §i functionarea Ministerului Lucrärilor Publice
§i Amenajärii Teritoriului,
- In conformitate cu Hotärärea Parlamentului nr. 12/1996 §i a Decretului nr. 591/1996,
- Ministrul Lucrärilor Publice §i Amenajärii Teritoriului emite urmätorul

ORDIN

Art. 1 - Se aprobä
"Normativ privind proiectarea §i verificarea constructiilor spitalice§ti §i a instalatiilor" Indicativ
NP-015-97

Art. 2 - Reglementärile de la art. 1 inträ in vigoare la data publicärii in Buletinul Constructiilor.

Art. 3 - Directia Programe de Cercetare §i Reglementäri Tehnice va aduce la indeplinire

prevederile prezentului ordin.

MINISTRU
NICOLAE NOICA
MINISTERUL LUCRÀRILOR PUBLICE SI AMENAJÀRII TERITORIULUI

DIRECTIA COORDONARE CERCETARE STIINTIFICÀ SI REGLEMENTÀRI

TEHNICE PENTRU CONSTRUCTII

NORMATIV
privind
PROIECTAREA SI VERIFICAREA CONSTRUCTIILOR
SPITALICESTI SI A INSTALATIILOR AFERENTE
ACESTORA

Elaborai de:
JSTITUTUL DE PROIECTARE, CERCETARE SI TEHNICÀ DE CALCUL SI
CONSTRUCTII - IPCT - S.A. - BUCURE§TI
ín colaborare cu: ISTITUTUL DE PROIECTÀRI CARPATI - R.A.

IPCT - SA
_DIRECTOR GENERAL ing.§erban Stànescu
DIRECTOR GENERAL ADJUNCT dr.ing.Dan Càpàtanà
§EF DEPARTAMENT ARHITECTURÀ dr.arh.§tefan Barthon
RESPONSABIL LUCRARE arh.Ioana Atanasescu

CARPATI PROIECT -RA

DIRECTOR ing.Mihai Mihalache
RESPONSABILI LUCRARE arh. Silvia Màldàrescu
ing.Radu Màldàrescu
Avizat de:CTS-MLPAT

DIRECTIA DE COORDONARE, CERCETARE §TIINTIFICÀ §I REGLEMENTÀRI TEHNICE

PENTRU CONSTRUCTII
D
I
R
E
C
T
O
R

R
E
S
P
O
N
S
A
B
I
L

T
E
M
À

i
n
g
.
O
c
t
a
v
i
a
n

M
à
n
o
i
u

a
r
h
.
D
o
r
o
t
e
i
a

C
o
c
h
e
c
i
 CUPRINS
VOLUMUL I

I. GENERALITÄT!
1.1. Obiect
1.2. Domeniu de aplicare §i conditii de utilizare

II. CADRUL LEGISLATIV

privind proiectarea, realizarea si exploatarea
cladirilor spitaliceçti

II.1. Cadrul general

Anexa II-a - Documente conexe

III. CONDITII FUNCTIONALE $I DE TEHNOLOGIE MEDICALA

pentru proiectarea constructiilor si instalatiilor

111.1. Date generale, tipuri de spitale,

date tematice de baza
111.2. Organizarea functionala §i generala
III3. Prezentarea cerintelor functionale tehnologice
pentru principalele compartimente §i servicii
111.4. Instalatii electrice
111.5. Instalatii de alimentare cu apa §i canalizare
111.6. Instalatii de ventilare §i tratare a aerului
111.7. Instalatii termice
111.8. Instalatii frigorifice
111.9. Instalatii de gaze naturale §i fluide medicinale
III. 10. Instalatii de colectare §i tratare de§euri solide

IV. CRITERII FUNCTIONAL - URBANISTICE

privind amplasarea cladirilor spitalicegti
IV. 1. Dimensionarea §i forma terenului
IV.2. Caracteristici geo-fizice ale terenului
IV.3. Conditii de microclimat în zona amplasamentului
IV.4. Amplasarea spitalelor în cadrul localitatilor
IV.5. Criterii de organizare functional-urbanistica
a incintei sau a platformei spitalice§ti
AI. Scheme functionale privind principalele compartimente §i sectoare
AII. Conditii privind derularea procesului de proiectare, realizarea çi
exploatarea
constructiilor spitaliceçti
AII.l. Considérente genérale
AII.2. Derularea procesului de proiectare
AI 1.3. Realizarea lucràrilor de constructii §i instalatii
AII.4. Exploatarea clàdirilor spitaliceçti

Anexa AII.2.a. Lista avizelor §i acordurilor ce trebuie obtinute

de investitor (beneficiar de folosintà) pe parcursul elaboràrii
proiectului
ANEXE GENERALE

NORMATIV DE PROIECTARE A CLÄDIRILOR SPITALICESTI

INDICATIV NPO15-97

I GENERALITÄT!

I.1OBIECT

r
Prezentul normativ stabile e principii de conceptie pentru proiectarea clädirilor spitalice§ti
inclusiv a incintelor §i terenurilor aferente (cap.II §i IV), precum §i valorile parametrilor ce
definesc exigentele utilizatorilor, in conformitate cu prevederile Legii 10/1995. (cap.V).

1.1.2. Prezentul normativ reprezintä in principal un ghid pentru uzul proiectantilor de

spitale, avänd in vedere complexitatea deosebitä a acestor programe datoratä in principal:
-echipamentelor §i tehnologiilor ce se utilizeazä in diagnosticul §i tratamentul medical, acestea
impunänd performante superioare clädirilor in care se amplaseazä;
-vulnerabilitätii deosebite a principalilor utilizatori ai clädirii, bolnavii, cu capacitati fizice §i
psihice diminuate, mai expu§i diferitelor riscuri ce survin in exploatarea clädirilor §i instalatiilor;
-cerintei specifice unitätilor sanitare de a se mentine in functiune, la parametri adecvati asigurärii
asistentei medicale inalt califícate §i eficiente, inclusiv in caz de calamitate sau dezastru.

1.1.3. r
Prezenta reglementare stabile e conditiile minime de calitate, corespunzätoare
clädirilor spitalicesti (indiferent de profilul §i capacitatea acestora), ce trebuie realizate §i
mentinute, la aceia§i parametri, pe intreaga duratä de existentä a constructiei.

I .2. DOMENIU DE APLICARE SI CONDITII DE UTILIZARE

I.2.1 Prevederile prezentei reglementäri se vor aplica la proiectarea clädirilor spitalice§ti noi, §i
dupä caz la modernizarea, reamenajarea, consolidarea sau repararea clädirilor existente.

I.2.2. Prevederile prezentului normativ se vor utiliza de cätre:

-organismele de administratie teritorialä precum §i alte persoane fizice sau juridice care initiazä
investitii in domeniul sänätätii (cap.II §i cap.IV);

-verificatorii de proiecte §i experti autorizati in conformitate cu Legea 10/1995 (cap.V); Elaborat

de:

INST. DE PROIECTARE CERCETARE SI TEHNICA DE CALCUL ÍN CONSTRUCTII Aprobat

de:
MINISTRUL LUCRÄRILOR PUBLICE SI
AMENAJÄRII TERITORIULUI cu ordinul
nr.4/N din 22.01.97
-elaboratorii studiilor de fundamentare ale planurilor de amenajare a teritoriului, ale Planurilor
Urbanistice Generale §i Zonale (PUG, PUZ) ale regulamentelor de urbanism generale §i locale,
referitor la specificul functional §i conditiile de amplasare a constructiilor spitalice§ti (cap.IV) §i
cap.V);
-elaboratorii studiilor de prefezabilitate sau ale studiilor preliminare pentru ìntocmirea temelor de
proiectare §i a temelor de tehnologie medicala (cap.III §i cap.IV); -persoane fizice §i juridice
angajate prin contracte de consultantä tehnicä de cätre investitori sau antreprenorii executanti ai
lucrärilor (cap.III §i cap.IV).
1.2.3. Prin prezentul normativ sunt reglementate conditii de calitate admisibile (niveluri de
performantä - conf.cap.V) corespunzätoare categoriei de importantä „C". Proiectantul, la solicitarea
beneficiarului, poate adopta alte valori ale parametrilor corespunzätori cerintelor utilizatorilor, dar
ìn nici un caz inferioare celor preväzute prin prezentul normativ.
1.2.4. La proiectarea unei clädiri spitalice§ti se vor respecta, pe längä prevederile prezentului
normativ, toate reglementärile tehnice specifice domeniului, ìn vigoare la acea datä.
II. CADRUL LEGISLATIV PRIVIND PROIECTAREA, REALIZAREA SI
EXPLOATAREA CONSTRUCTIILOR SPITALICE$TI

II.1CADRUL GENERAL

II.l.l. Constructiile spitalice§ti sunt lucräri de utilitate publica si, in conformitate cu legislatia,
privind asigurarea sänätätii populatiei, sunt unitati componente ale retelei nationale §i teritoriale
de asistentä medicala.

II. 1 .2. Organizarea spitalelor (capacitate, profil medical, structura serviciilor componente),
indiferent de natura fondurilor de finantare a investitiei sau forma de proprietate, se face in
conformitate cu prevederile legale privind organizarea retelei teritoriale a serviciilor medicale sau
cu Ordine ale Ministerului Sänätätii, emise in temeiul prerogativelor sale.

II. 1.3. Realizarea spitalelor se poate face prin finantare din:

a. -fonduri publice (de la bugetul de stat, bugetele locale, fonduri special constituite prin lege in
afara acestor bugete),
b. -credite garantate sau contractate de stat,
c. -fonduri private (de la persoane fizice sau juridice),
d. -fonduri mixte (publice + private).Constructiile spitalicesti realizate, integral sau partial, din
fonduri publice §i/sau credite garantate de stat, urmeazä regimul investitiilor publice conform cu
Ordonanta Guvernului nr. 12/1993 §i se supun reglementärilor din Legea Finantelor Publice
72/1996 privind aprobarea investitiilor.

II. 1.4. Executarea constructiilor spitalicesti se autorizeazä de cätre administratia localä in temeiul
Legii 10/1995, indiferent de natura fondurilor din care se finanteazä acestea.

II. 1.5. Realizarea constructiilor spitalicesti §i exoploatarea lor se vor face in conformitate cu
prevederile Legii 10/1995 privind calitatea in constructii.

II. 1.6. Amplasarea spitalelor se poate face pe terenuri apartinänd domeniului public, domeniu
privat al statului sau a unitätior administrativ-teritoriale, sau pe terenuri proprietate privatä a
persoanelor fizice sau juridice, cu respectarea prevederilor legale ce reglementeazä utilizarea,
concesionarea sau exproprierea acestora (Legea 80/1994,» Legea 33/1994, Legea 18/1990 etc).

II. 1.7. Proiectarea constructiilor spitalicesti finantate, integral sau in completare, de la bugetul de
stat, de la bugetele locale, din fonduri special construite prin lege in afara acestor bugete, din
credite externe garantate sau contractate de stat se adjudecä prin licitatie publicä in conditiile
stabilite de Ord. Guv. nr. 12/1993, de Ordinul comun al Ministerului Finantelor (MF) si al
Ministerului Lucrärilor Publice §i Amenajärii Teritoriului (MLPAT) nr.l743/69/N/1996.

II. 1.8. Proiectarea constructiilor spitalicesti (clädiri + instalatii), indiferent dacä acestea se
finanteazä din fonduri publice sau private, se va face de cätre proiectanti specialisti (arhitecti si
ingineri) cu competentä tehnicä si experientä in domeniul proiectärii de spitale si in domeniul
tehnologiilor complexe implicate de asistenta medicalä modernä.

MENTIUNE

Pentru conditii privind derularea procesului de proiectare, realizarea, precum si exploatarea

constructiilor spitaliceçti, se va consulta Anexa generala AII.

ANEXA II-a

DOCUMENTE CONEXE

Legea 10/1995 -privind calitatea in constructii

Legea 3/1978 -privind asigurarea sänätätii populatiei
Legea 72/1996 -privind finantele publice
Legea 50/1991 -privind autorizarea executärii constructiilor
Legea 18/1991 -privind fondul funciar
Legea 33/1992 -privind exproprierea pentru cauze de utilitate publica
Legea 83/1994 -pentru aprobarea unor ordonante ale Guvernului emise in baza
Legii 58/1993
Legea 137/1995 -privind protectia mediului
HG 592/1993 -pentru aprobarea Regulamentului privind procedurile de
organizare a licitatiilor, prezentarea ofertelor §i adjudecarea investitiilor publice
HG 727/1993 -pentru aprobarea Regulamentului privind procedurile de
organizare a licitatiilor, prezentarea ofertelor §i adjudecarea proiectärii investitiilor publice
HG 112/1993 -privind componenta, organizarea §i functionarea Consiliului
Interministerial de avizare a lucrärilor publice de interes national §i locuintelor sociale
HG 376/1994 -privind metodología de elaborare a devizului general pentru
obiectivele de investitii
HG 925/1995 -pentru aprobarea Regulamentului de verificare §i expertizare
tehnicä de calitate a proiectelor, a executiei lucrärilor §i a constructiilor
HG 525/1996 -pentru aprobarea Regulamentului general de urbanism
Ordonanta Guv. 12/1993 -privind achizitiile de bunuri §i investitii publice
Ordin 91/1991 MLPAT -pentru aprobarea formularelor, a procedurilor de autorizare §i a
continutului documentatiilor preväzute de Legea 50/1991
Ordin MAPPM 125/1996 -pentru aprobarea Procedurii de reglementare a activitätilor economice
§i sociale cu impact asupra mediului inconjurätor Ordin comun MF-MLPAT .
1743/69/N/1996 -pentru aprobarea Normelor metodologice privind continutul -
cadru al proiectelor - pe faze de proiectare -, al documentelor de licitatie, al ofertelor §i al
contractelor pentru executia investitiilor
Legea 125/1996 -pentru modificarea §i completarea Legii nr.50/1991 privind
autorizarea executärii constructiilor §i unele mäsuri pentru realizarea locuintelor
Legea 90/1996 -Legea protectiei muncii
III. CONDITII FUNCTIONALE SI DE TEHNOLOGIE MEDICALA PENTRU
PROIECTAREA CONSTRUCTIILOR SI INSTALATIILOR

III.l. DATE GENERALE, TIPURI DE SPITALE, DATE TEMATICE DE BAZÄ

III. 1.1. In organizarea sistemului de ocrotire a sänätätii, SPITALUL este unitatea de bazä, care
asigurä asistenta medicala completa sau de specialitate, preventiva, curativa §i de recuperare pentru
bolnavii internati §i ambulatori de pe teritoriul arondat

III. 1.2. Unitätile spitalice§ti care constituie baza retelei teritoriale sunt:
-spitale generale - ce cuprind cel putin cele 4 specialitäti medicale de boli principale: boli
interne, chirurgie, pediatrie, obstetricä-ginecologie. In functie de teritoriul arondat spitalele
generale pot fi : comunale, orä§ene§ti,
municipale, judetene.
OBSERVATIE: Spitalele comunale mici pot avea numai 3 specialitäti medicale (farà chirurgie),
cazurile chirurgicale urmänd a. fi rezolvate in localitate urbana cea mai apropiatà. -spitale de
specialitate - ce asigurä asistenta medicalä ìntr-una din specialitätile medicale principale sau ìntr-
unui ori douä profiluri medicale ìnrudite, derivate din acestea. De ex.: spitale de chirurgie cardio-
vascularä, de traumatologie §i chirurgie reparatorie, de neurochirurgie (derivate din specialitatea
chirurgie) sau spitale de endocrinologie, de oncologie, de boli infectioase (derivate din specialitatea
boli interne) §.a.m.d..

OBSERVATIE: Spitalele diversificate pe specialitäti sau profiluri medicale apar ca necesare in

orasele mari. Pentru unele specialitäti sau profiluri se recomandà instituirea de spitale de
specialitate si in spitalele mici sau mijlocii. De ex.: spitale de pediatrie sau maternitäti (datorità
vulnerabilitàtii mai mari a pacientilor §i/sau specificitàtii actului medical), spitale de boli
infectioase (datorità riscului de contaminare), spitale depsihiatrie sau alte boli cronice (datorita
duratei mari de spitalizare).

III. 1.3. Specialitätile medicale principale sau profilurile medicale derivate constituie sectii
medicale ìn cadrul spitalului; acestea impreunä cu serviciile specializate de diagnostic §i tratament
alcätuiesc structura medicalä a unui spital. Sunt peste 20 de profiluri medicale relativ autonome (cu
tendintä de diversificare §i specializare continuä), care pot intra distinct, ca sectii, ìn structura unui
spital general, sau pot defini profilul §i structura unui spital de specialitate. ìn functie de structura
medicalä stabilitä (rezultatä ca urmare ä necesitätilor din teritoriu) §i de dezvoltarea preconizatä
pentru serviciile de diagnostic-tratament (ca amploare, diversitate §i nivel de echipare cu aparaturä
medicalä), spitalele teritoriale (atät cele generale cät mai ales cele de specialitate) vor prezenta
diferente notabile ìntre ele.
III. 1.4. Spitalele de retea care cuprind §i functiuni de mvätämänt medical sunt denumite spitale
clinice §i sunt diferentiate Ia rändul lor ìn: -spitale clinice generale (spitale universitare), -spitale
clinice de specialitate.
OBSERVATIE: Spitalele clinice se amplaseazà de regulà iu orasele in care existà institutii de
invàtàmant superior medical.
III. 15. Unitätile medicale complexe organizate la nivel regional sau national care, pe längä
asistenta medicalä propriu-zisä §i mvätämäntul de specialitate, integreazä §i functiuni de cercetare
§tiintificä sau primesc atributii de for metodologic pentru anumite profiluri medicale sunt:
- institutele medicale,
- centrele medicale.
De§i aceste unitäti nu sunt incadrate in categoria spitalelor propriu-zise, ele au in componenta lor
sectii medicale §i servicii de diagnostic-tratament organizate dupä sistemul unitätilor spitalice§ti.

III.l .6. O categorie aparte de unitäti de asistentä medicalä, ce prezintä asemänäri de structura
medicalä cu spitalele (iarä a intra insä in categoria acestora din punct de vedere al organizärii
retelei sanitare), o constituie preventoriile §i sanatoriile. Preventoriile sunt unitäti medicale ce
acordä asistentä specializatä pentru prevenirea imbolnävirii persoanelor care prezintä acest risc.
Sanatoriile sunt unitätile ce asigurä asistentä medicalä complementarä (in fazä de convalescentä §i
recuperare) pacientilor care au incheiat ciclul principal de tratament. Preventoriile §i sanatoriile se
organizeazä pe profiluri medicale, separat pentru adulti §i copii. Amplasarea preventoriilor §i
sanatoriilor se face in afara aglomerärilor urbane, in zone geo-climatice cu proprietäti curative sau
in statiuni balneare.

III.l .7. in functie de capacitatea de spitalizare (numär de paturi), spitalele sunt clasifícate dupä cum
urmeazä:
a.-spitale mici (150-350 paturi pentru spitale generale, 100-
200 paturi pentru spitale de specialitate) b.-spitale mijlocii
(400-600 paturi pentru spitale generale, 250-400 paturi
pentru spitale de specialitate) c.-spitale mari (700-1000
paturi pentru spitale generale, 500-700 paturi pentru spitale
de specialitate
d.-spitale foarte mari (peste 1100 paturi - de regulä sunt spitale generale).

OBSER VA TIE: In ceea ce prívente capacitatea optima a spitalelor, specialista in domeniu

apreciazä cä:
-spitalele de capacitate mijlocie sunt cele mai eficiente din punct de vedere al gestiunii, mai u§or
de administrat, mai apte sä ofere servicii medicale de calitate, mai putin stressante pentru
pacienti;
-spitalele foarte mari se justifica numai in cazul marilor aglomeräri urbane sau in cazul clinicilor
universitare, unde apare necesitatea concentrarti unei game cat mai largi de profiluri medicale;
-spitalele mici sunt cele mai potrivite pentru a realiza o distributie echilibratä in teritoriu a
serviciilor medicale de bazä.

III. 1.8. Ín functie de rangul detinut in reteaua sanitarä teritorialä, spitalul poate avea in subordine o
serie de unitati de servicii si prestatii medicale, cum ar fi: dispensar §i policlinicä teritorialä, de
intreprindere sau §colarä, centru stomatologic, centru de recoltare §i conservare sänge, statie de
salvare, centrul teritorial de service §i reparatii pentru aparaturä medicalä, locuinte de serviciu
pentru personalul medical etc. Atunci cänd aceste unitäti se amplaseazä in incinta spitalului se
impune o tratare diferentiatä a circuitelor §i acceselor.
Unitätile de servicii §i prestatii medicale, altele decät spitalul propriu-zis, dar amplasate in aceia§i
incintä, vor fi denumite in text ..functiuni asociate".

III. 1.9. Tipul de organizare functionalä a unui spital, aria desfä§uratä §i costul de finantare vor
depinde direct de urmätoarele date tematice de bazä: -capacitate (numär de paturi),
-structura paturilor (numär de sectii §i profilul medical al acestora), -structura serviciilor de
diagnostic §i tratament (nominalizare, capacitate, nivel de echipare tehnico-medicalä),
-structura functiunilor asociate (dupä caz)
, -natura atributiilor in sistemul de invätämänt medical (dupä caz),
-tipul de servicii oferite pacientilor ambulatorii §i amploarea acestora,
-sistemul de asigurare al asistentei medicale la domiciliu (dupä caz), -conditiile de amplasare
(caracteristicile terenului, reglementärile urbanistice, modul de organizare al utilitätilor).

Principalele elemente fixate prin acest pachet de informatii initiale alcätuiesc tema-cadru pentru
stabilirea conceptului general de organizare a ansamblului de functiuni, pentru definirea,
structurarea §i dimensionarea fiecäruia din sectoarele §i compartimentele componente ale spitalului
(tema de proiectare propriu-zisä), pentru estimarea globalä a necesarului de echipamente §i utilitäti.

III.2. ORGANIZAREA FUNCTIONALÄ GENERALA

III.2.1. Factori care determina alcätuirea compartimentelor §i sectoarelor functionale §i

interrelationarea lor reciproca

Organizarea spatial-functionalä a spitalelor in ansamblu, ca §i cea a fiecäruia din sectoarele §i

compartimentele componente, se face tinänd seama de: -categoriile de utilizatori, -specificul
activitätilor,
-conditionäri tehnologice impuse de aparatura medicalä §i echipamentele (instalatiile) utilizate,
-criterii de igienä §i asepsie.

111.2.1.1. Principalele categorii de utilizatori sunt:

a. - pacientii -spitalizati -ambulatori gravitatea afectiunii, risc de contaminare pentru restul
utilizatorilor)
b.- personalul medical (se diferentiazä dupä atributiuni in cadrul procesului medical)
c- personalul paramedical (desfä§oarä activitäti complementare procesului medical §i se
diferentiazä dupä natura activitätilor: tehnice, gospodäre§ti, administrative etc.)
d.- insotitori (persoane din familia bolnavului care se interneazä odatä cu acesta) e.- apartinätori si
vizitatori (membrii ai familiei bolnavului sau alte categorii de persoane care inträ in relatie cu
bolnavii sau cu personalul medical §i paramedical)
f. Studenti, cursanti - la spitale clinice §i institute medicale
-g.- personal de cercetare - la institute §i centre medicale -
Pentru fiecare categorie de utilizatori trebuie asigurate: - spatiile necesare, - conditiile adecvate de
microclimat §i igienä, - protectia corespunzätoare fatä de diverse riscuri la care sunt expu§i pe
timpul stationärii sau desfä§urärii de activitäti in incinta §i clädirile spitalului.

111.2.1.2. Principalele tipuri de activitäti sunt:

-medicale (consultatii, investigatii, tratamente, acestea diferentiate la rändul lor dupä natura
procedurilor aplicate, dupä criterii tehnologice §i/sau de asepsie); -complementare procesului
medical propriu-zis (supravegherea §i asistarea bolnavului, studiu §i documentare, elaborarea §i
inregistrarea documentelor medicale, pregätirea materialului §i instrumentarului, sterilizare etc);
-gospodäregti (curätenie, spälare rufe, igienizare, preparare hranä etc); -de conducere si organizare:
-administrative si de gestiune:
-tehnice (de exploatare §i intretinere a instalatiilor §i echipamentelor);
-de mvätämänt si cercetare (dupä caz).

Dintre activitätile care se desfä§oarä ìn spital trebuie stabilite §i ierarhizate cele care impun:
-izolarea spatiilor sau separarea circuitelor (fie din considerente de igienä §i asepsie, fie din
considerente de protectie fatä de riscuri tehnologice sau pericol de poluare),
-instituirea de relatii de vecinätate obligate a spatiilor (compartimentelor) pentru optimizarea
fluxurilor §i proceselor medicale.
Spatrile, instalatiile, echipamentele §i dotärilfe vor fi concepute adecvat pentru fiecare gen de
activitate, asiguränd conditiile optime de lucru ìn cadrul preväzut de normele specifice de securitate
a muncii ìn sectorul sanitar.

111.2.1.3. Aparatura medicalä §i echipamentele utilizate ìn procedurile medicale, regimul de

folosire pentru unele materiale §i produse de uz medical, ca §i o parte din utilajele functionale
impun conditionäri tehnologice severe privind:
-conformarea §i dimensionarea spatiilor,
-organizarea fluxurilor, -alegerea solutiilor
constructive §i de finisare, -deservirea cu
instalatii.

111.2.1.4. Criteriile de igienä si asepsie, specifice unitätilor spitalicesti, sunt determinante ìn

alegerea solutiilor functionale §i tehnologice, atät pentru ìntregul spital cät §i pentru fiecare din
sectoarele §i compartimentele medicale. ìn practica de proiectare de specialitate sunt studiate §i
recomandate (uneori impuse de organismele cu responsabilitäti ìn administrarea retelei sanitare)
modalitäti de solutionare spatio-functionalä precisä a diverselor compartimente, care sä reducä la
minim riscurile de contaminare pe care le comporta, pe de o parte specificul unor proceduri
medicale, iar pe de altä parte utilizarea acelorasj spatii de cätre persoane cu diverse maladii.

Principiile utilizate ìn alcätuirea spatiilor si structurarea compartimentelor functionale pe baza

criteriilor de igienä si asepsie sunt:
-segregarea spatiilor medicale dupä riscul de contaminare acceptat (septice, aseptice, sterile);
-diferentierea circuitelor (medicale/nemedicale, septice/aseptice, deschise/ìnchise etc);
-interpunerea de bariere - filtre de control si igienizare - la trecerile ìntre zone cu potential diferit de
contaminare;
-utilizarea de echipamente si instalatii speciale pentru tratarea, curätirea, dezinfectarea, sterilizarea
tuturor componentelor mediului ambiental spitalicesc care pot constitui suport de transmitere a
infectiilor (aer, apä, efluenti, persoane, alimente, produse farmaceutice, instrumente, lenjerie etc.)

III.2.2. Principalele grupe functionale ce inträ in alcätuirea spitalelor

III.2.2.1. Schema de grupare a unitätilor functionale curente ìn spitale, prezentatä ìn continuare, are
la bazä sistematizarea acestora dupä categoriile de utilizatori si tipurile de activitäti si este folositä
la structurarea temelor de proiectare. Ea nu se suprapune decät partial peste modul de organizare
medicalä si administrativä a spitalului si nu poate fi utilizatä ca atare la elaborarea conceptului de
organizare spatial-functionalä a clädirilor spitalicesti.

III.2.2.2 Pentru spitalele generale neclinice, lista principalelor grupe de functiuni (sectoare) si a
unitätilor functionale componente (compartimente) este: A. Sector spitalizare
Al. Sectiile medicale cu paruri compuse din'unitàti de ìngrijire A2.
Unitate de spitalizare de o zi (dupà caz) A3. Serviciul de primire §i
externare a bolnavilor
B. Sector ambulator (pentru pacientii ncinternati)
Bl. Cabinete de consultatii si tratamente
B2. Compartiment de evidentà medicala, programare, informare
C. Servicii tehnico-medicale de diagnostic si tratament
C1. Sector de intervenni - tratamente aferent bolnavilor spitalizati
Cla.-bloc operator
Clb. -serviciu anestezie si terapie intensiva (ATI) Clc.-
bloc de nasceri
C2. Sector de investigatii - exploràri functionale (comun pentru bolnavii ambulator si
spitalizati)
C2a.-laborator de analize medicale C2b. -laborator de
radiodiagnostic C2c. -laboratoare de exploràri functionale , C2d.
-laborator de anatomie patologicà C2e. -laborator de medicinà
nuclearà (dupà caz) C3. Sector de terapie (pentru bolnavii ambulatori
si spitalizati) C3a. -serviciu de urgente
C3b. -serviciu de recuperare medicalà si fizioterapie C3c. -compartiment de epurare
renalà (dupà caz) C3d. -compartiment de radioterapie (dupà caz) C3e.
-compartiment de psihoterapie si ergoterapie (dupà caz) C3f. -alte compartimente de
terapie specialà in functie de structura medicalà a spitalului
C4. Servicii tehnico-medicale auxiliare (nu se adreseazà direct pacientilor) C4a.
-serviciu de sterilizare centralà C4b. -farmacie
C4c. -bancà (punct) de sànge, bànci de tesuturi (dupà caz) C4d.
-prosecturà (morgà)
D. Servicii gospodàresti
D1. Bucàtàrie si depozite alimente D2. Spàlàtorie si
depozite lenjerie D3. Statie de dezinfectie (centralà
de paturi)

E. Conducere medicalà si administratie

E1. Conducere medicalà E2. Birouri administrative E3.
Serviciu evidentà medicalà si arhive E4.Compartiment
prelucrare informatii si documente E5. Salà de intruniri
F. Servicii anexe pentru personal
FI. Vestiare pentru personalul medical si tehnic F2. Punct de
documentare medicalà (bibliotecà) F3. Cantinà
G. Spatii sociale si anexe pentru pacienti, apartinàtori, vizitatori
G l. Garderobà
G2. Serviciu de informatii si relatii
G3. Bufet si puncte de vànzare (floràrie, cadouri, ziare)
G4. Diverse prestatii -frizerie, coafurà, postà (dupà caz)
G5. Capelä (dupä caz)
H. Servicii tehnico-utilitare
H1. Centrale si statii tehnice
H1 a.-centralä termicä
Hlb. -gospodärie de apä si statie hidrofor
H1 c. -post de transformare si grup electrogen
Hld. -centrale de ventilatie si de tratare agerului
Hle. -centralä frigorificä (dupä caz)
H lf. -statii pentru oxigen, aer comprimat, alte fluide medicale
H1 g. -centrala telefonica
Hlh. -statii pentru comunicare interne (TV cu circuit inchis,
ceasoficare, cäutare de persoane, radioficare)
H1 i. -statii de pompare si tratare efluenti
Hlj. -spatii tehnice pentru ma§ini ascensoare
Hlk. -spatii tehnice aferente unor echipamente medicale
Hll. -alte spatii tehnice aferente instalatiilor (puncte de distributie,
camere tablouri electrice, galerii de vizitare etc.)

H2. Dispecerate pentru supraveghere, control si avertizare asupra functionärii

echipamentelor si instalatiilor (dupä caz)
H3. Serviciu de intretinere si service aparaturä (ateliere)
H4. Depozite diverse
H5. Statie colectare si tratare deseuri solide
H6. Garaje
H7. Control poartä

OBSERVA TIE: In functie de structura medicalà a spitalului si de capacitatea acestuia, unele din
unitàtile functionale mentionate pot fi absente sau pot fi comasate, dacà sunt compatibile (de ex.
laboratorul de anatomie patologicà poate forma cu serviciul de prosecturà un singur
compartiment, serviciul de urgentàpoate intra in componenta serviciului de primire a bolnavilor
spitalizati etc.)

III.2.2.3. Pentru spitalele generale clinice lista sectorelor si unitätilor functionale se completeazä cu
compartimentele aferente activitätilor de invätämänt (aule, säli de cursuri si demonstratii, cabinete
de studiu individual si in grup, secretariat, anexe pentru studenti si personalul didactic etc.)
Pentru spitalele de specialitate, clinice sau neclinice, schema generalä a functiunilor va prezenta
diferente notabile de la spital la spital, in functie de profilul acestora, mai ales in ce priveste
componenta serviciilor tehnico-medicale de diagnostic si tratament (grupa C de functiuni). Pentru
institutele medicale schema generalä a functiunilor spitalicesti va fi particularizatä in raport cu
profilul medical (la grupele de functiuni A, B, C). Schema se va amplifica cu un sector de
invätämänt specializat pe profilul unitätii, precum si cu grupele functionale specifice activitätilor de
cercetare medicalä clinicä si preclinicä, de metodologie etc. In raport de specificul acestor noi
functiuni se modificä corespunzätor si structura serviciilor tehnico-utilitare, gospodäresti, de
conducere si de administratie.

III 2.3. Principii de solutionare arhitecturalä si tehnologicä a compartimentelor functionale

III.2.3.1 Pentru fiecare din compartimentele medicale si gospodärestij(din grupele de functiuni
A,B,C,D) solutionarea arhitecturalä este dependentä de respectarea unor reguli de
organizare §i conformare a spatiilor §i circuitelor precis determinate de: specificul tehnicilor §i
procedurilor medicale, aplicarea criteriilor de igienä §i asepsie, conditionarile tehnologice impuse
de aparatura §i echipamentele medicale utilizate. Practica de proiectare de spitale (nationalä §i
europeanä), studiile de optimizare elaborate de institutii §i colective de cercetare interdisciplinarä
specializate in probleme de tehnologie medicalä, precum §i reglementärile normative ale
autoritätilor responsabile cu organizarea asistentei medicale au consacrat seturi de modele
tipologice de alcätuire spatio-functionalä §i tehnologicä a acestor compartimente, care trebuie
cunoscute §i aplicate de proiectantii de spitale.

OBSERVATII: -experimentarea in exploatare a modelelor tipologice, evolutia tehnicilor medicale

si perfectionarea aparaturii conduc la revizuirea periodicä a modelelor de solutionare spatio-
functionalä.
-echpamentele medicalele beneficiarului de folosintäpot avea optiuni (preferinte) privind alegerea
unora sau a altora din modelele tipologice si este necesar sä fie consultate inainte de fixarea
solutiilor arhitecturale si tehnologice.

111.2.3.2. Alegerea modelului tipologic adecvat fiecärui compartiment functional in raport cu

datele concrete ale temei de proiectare §i optiunile beneficiarului de folosintä, stabilirea modului
de echipare cu aparaturä, mobilier §i dotare medicalä, precizarea cerintelor privind conformarea
structurii de rezistentä §i a modului de solutionare a instalatiilor fac obiectul temei (respectiv
proiectului) de tehnologie medicalä. in absenta tefmei de tehnologie medicalä pentru fiecare din
compartimentele cu specific medibal (cu deosebire a celor din grupele C §i D) nu se poate incepe
elaborarea solutiilor peritru arhitecturä §i instalatii.

OBSERVATIE: Elaborarea proiectului de tehnologie medicalä trebuie fäcutä dupä defnitivarea

(sau avizarea) de cätre investitor sau beneficiarul de folosintä a listei principalelor echipamente Si
aparate medicale si precizarea potentialelor furnizori (pentru a putea fi previzionale conditiile de
instalare si montaj). Pentru definitivarea proiectului tehnic este necesarä elaborarea prealabilä a
proiectului de tehnologie pentru toate compartimentele care au astfel de implicata.

111.2.3.3. La stabilirea solutiilor spatio-functionale, constructive §i de deservire cu instalatii a

diferitelor compartimente se va avea in vedere asigurarea unui potential de flexibilitate a spatiilor
§i a modalitätilor de racordare Ia instalatii, date fiind cerintele, specifice spitalelor, de reechipare
cu aparaturä §i reconfigurare a organizärii circuitelor interne in pas cu evolutia tehnicilor
medicale. Astfel de modernizäri sunt necesare la cea. 12 -15 ani pentru unele compartimente,
respectiv la cea. 18-20 ani pentru altele §i trebuie efectuate färä a se afecta functionarea spitalului
§i färä a perturba activitätile din compartimentele invecinate.

111.2.3.4. Atät pentru a asigura potentialul de stabilitate mentionat, cät §i pentru a permite
armonizarea reciprocä a diferitelor cerinte dimensionale (gabarite ale echipamentelor §i
elementelor de mobilier, lätimi de fluxuri, compuneri de fronturi de lucru etc.) in cadrul
compartimentelor, dar §i pe ansamblul clädirilor, in proiectarea de spitale se vor utiliza sistemele
de dimensionare modularä a spatiilor, avänd la bazä serii modulare specifice functiunilor
spitalice§ti, elaborate pe bazä de studii de specialitate.

OBSERVATIE: -Cele mai utilizate sisteme modulare pentru spitale sunt cele bazate pe modulul de
0.90 m si pe modulul de 1.20 m.

III.2.4. Criterii de amplasare a compartimentelor functionale in cadrul spitalului, organizarea

circuitelor
111.2.4.1. Modul de amplasare a compartimentelor functionale in cadrul clädirilor spitalicesti va
fi dependent de:
-conditionärile specifice fiecärui compartiment;
-cerintele de grupare pe zone (clädiri) a compartimentelor functionale, adecvat
structurii medicale date;
-sistemul general de organizare a circulatiilor principale (orizontale, verticale) la interiorul
clädirilor, in relatie cu accesele si cu circulatiile din incintä; -conditionärile amplasamentului
(orientäri, regim de inältime) - prezentate la cap.IV. -optiunea pentru un anumit tip de solutie
spatial-volumetricä.
111.2.4.2. La stabilirea amplasamentului adecvat pentru fiecare compartiment se vor lua in
consideratie conditionärile specifice acestuia: gradul de accesibilitate fatä de categoriile de
utilizatoli (respectiv deschis sau inchis pentru unii dintre utilizatori), sistemul de relatii cu celelalte
compartimente si sectoare (respectiv vecinätäti obligatorii, recomandate sau contraindicate), pozitia
optimä in raport cu accesele si circulatiile comune ale clädirii, alte restrictii sanitare speciale
(izolare cu filtre, accese duble, protectie la radiatii nucleare, agenti poluanti etc.) sau tehnologice
(distanta fatä de nivelul solului, protectia fatä de trepidatii, cämpuri electromagnetice etc).

111.2.4.3. Ansamblul clädirilor spitalului se va structura pe zone, in cadrul cärora se vor grupa
compartimentele functionale cu activitäti similare si compatibile, cu cerinte de igienä si asepsie
similare, cu regim de adresare similar fatä de categoriile de utilizatori, cu cerinte tehnologice
similare. Gruparea pe zone trebuie sä urmäreascä separarea unitätilor functionale ce prezintä
incompatibilitäti de desfäsurare in acelea§i spatii si sä conducä la diferentierea naturalä a
circuitelor ce trebuie protejate.
Aplicarea simultanä a acestor criterii conduce la un sistem de zonare utilizat la spitalele generale,
precum si la unele spitale specializate, dupä cum urmeazä:
a. zona blocului operator, a serviciului ATI, a blocului de nasteri (si a compartimentului de
sterilizare centralä - dupä caz)
b. zona de spitalizare (sectiile medicale cu paturi)
c. zona laboratoarelor
d. zona unitätilor de exploräri functionale si roentgendiagnostic
e. zona sectorului de urgente si a sectiei de spitalizare de o zi
f. zona ambulatoriului si a serviciului de internäri
g. zona accesului principal, a serviciilor pentru vizitatori si a conducerii medicale h. zona
administratiei si a serviciilor anexe pentru personal
i. zona serviciilor de recuperare medicalä si alte terapii
j. zona celorlalte servicii tehnico-medicale auxiliare (farmacie, prosecturä)
k. zona gospodäreascä
1. zona serviciilor tehnice.

OBSERVATIE: -Sistemele de grupare a compartimentelor pe zone pot fi diferite la unele tipuri de

spitale de specialitate (spitale de arsi, maternitàti), diferita fiindponderea criteriilor in functie de
care se face zonarea.
-in cadrul unora din zone apar necesare diferentieri de subzone, in functie de gradarea unor
criterii (subzone septice/aseptice, subzone pentru personal/pentru pacienti). -Asocierea altor
functiuni sau servicii, conduce la aparitia unor noi zone si subzone precum si la regrupàri ale
acestora.
-Gruparea pe zone nu se suprapune peste schema grupelor de functiuni prezentata la pct.III.2.2.2.,
criteriile de zonare fiind mai complexe decdt cele utilizate la elaborarea temelor de proiectare.

Ordinea de listare a zonelor pune in evidentä criteriul succesiunii gradate a spatiilor dinspre „curat"
spre „murdar", dinspre intim spre public, dinspre activitäti medicale spre activitäti auxiliare,
criteriu dupä care se ordoneazä amplasarea zonelor pe verticala clädirilor sau pe orizontalä, in
raport cu circulatiile majore interioare. Astfel: -compartimentele din zonele a) si b). adresate numai
pacientilor spitalizati, cu cerinte severe privind igiena si asepsia, se vor amplasa la nivelurile
superioare ale clädirii, la distantä de circulatiile comune;
-zonele e), _f si g), relativ „neutre" din punct de vedere al conditionärilor igienico-sanitare, sunt
zone de interfatä a spitalului, pe componenta medicalä a acestuia, in relatia cu pacientii,
apartinätorii si vizitatorii; ele trebuie deschise direct spre cäile de circulatie auto si pietonale din
zona publicä a incintei spitalicesti; in functie de solutia arhitecturalä adoptatä, aceste zone se
amplaseazä la parter sau mezanin;
-zonele i). k) si 1). „murdare" (sau cu subzone murdare), sunt inchise accesului pacientilor si altor
categorii de personal in afara celui propriu si sunt strict separate de zonele cu cerinte de asepsie; ele
constituie zone de interfatä a spitalului in relatia cu serviciile tehnice si de prestatii ale localitätii,
cu unitätile furnizoare de materiale si produse, cu diversele retele edilitare; compartimentele
componente vor avea accese directe dinspre zona de serviciu a incintei spitalicesti. Amplasarea
uzualä a acestora este la demisolul (parterul) clädirilor spitalicesti, precum si in constructii anexe
izolate;
-zonele c) si d). respectiv h) si i). pot ocupa pozitii intermediare, cu precizarea cä zona
laboratoarelor (c), ca si zona administratiei, sunt inchise pentru pacienti si apartinätori, cu exceptia
spatiului de relatii (punctul de recoltare sau secretariatul), si se vor amplasa periferic fatä de
circulatiile principale ale acestor utilizatori.

111.2.4.4. Sistemul de organizare a circulatiilor la interiorul clädirilor spitalicesti va trebui sä

räspundä urmätoarelor deziderate:
-circulatia bolnavului (spitalizat sau ambulator) de la primul contact cu spitalul si pänä la päräsirea
acestuia, parcurgänd toate compartimentele medicale, de diagnostic si tratament, trebuie sä se
desfäsoare in flux continuu, pe trasee clare, accesibile in conditii de egalä sigurantä atät pentru
deplasärile pedestre, cät si pentru deplasäri cu cäruciorul rulant, targa sau patul. Traseele pe care
este necesarä deplasarea in vitezä, in cazuri de urgentä medicalä vor fi scurte si directe,;
-circulatia personalului medical intre toate punctele de lucru pe care le are de parcurs in timpul
indeplinirii serviciului, trebuie sä se poatä desfäsura in timp cät mai redus, pe distante cu atät mai
scurte cu cät este mai mare frecventa deplasärilor;
-circulatia personalului tehnic si de intretinere la diversele statii tehnice, puncte de control si
interventie diseminate in spital, trebuie asiguratä färä a se intrerupe sau perturba activitätile
medicale vitale si färä a impieta asupra cerintelor de asepsie specifice unor compartimente
medicale;
-circulatia si manipularea materialelor si echipamentelor care pot prezenta riscuri pentru pacienti si
alti utilizatori neavizati (chimicale si reactivi, materiale inflamabile si explozibile, butelii pentru
gaze sub presiune, surse nucleare, produse radiofarmaceutice, deseuri medicale contaminate) se vor
desfäsura pe trasee distincte, scurte, localizate si protejate corespunzätor.

111.2.4.5. Traseele principale de circulatie, care asigurä legätura pe verticalä si pe orizontalä

intre toate zonele spitalului, respectiv intre acestea si accesele principale in clädire, sunt deschise
tuturor categoriilor de utilizatori, jucänd rolul unor „sträzi". Transportul materialelor §i diferitelor
produse, pe traseele comune ale spitalului, se va face numai in mijloace de transport adecvate,
inchise corespunzätor dacä existä riscul de a deranja celelalte categorii de utilizatori. Circulatiile
principale se dimensioneazä in raport cu intensitatea traficului §i cu natura mijloacelor de transport.
Eventualele zone de a§teptare necesare pe aceste trasee se solutioneazä in supralärgiri, protejate
fatä de traficul de pe traseu.

OBSERVATIE: La spitalele foarte mari, la spitalele mari cu functiuni asociate, la institutele

medicale, dimensionarea In functie de trafic a traseelor principale poate conduce la lärgimi de
peste 3,5 m, nerecomandate in unitätile sanitare; in aceste situatii se vor alege acele solutii
arhitecturale care permit realizarea de trasee dedublate, care sä descongestioneze traficul de pe
circulatia principalä.

111.2.4.6. Sistemul general de circulatii ale spitalului va fi astfel solutionat incät sä permitä
amplasarea de puncte de control §i filtrare la trecerea spre diversele zone sau compartimente care
au restrictii de circulatie. Se va avea in vedere ca amplasarea acestora sä nu blocheze fluxurile
principale care, prin natura lor, trebuie sä rämänä deschise.

111.2.4.7. in functie de categoriile de utilizatori, accesele din exterior in clädirile spitalului

pot fi:
comune (accesul principal, accesul pentru sectorul ambulator), restrictionate pentru unele
categorii de utilizatori (accesul de serviciu, accesul la sectorul de urgente, accesul fortelor de
interventie), sau specializate numai pentru o anumitä grupa de personal sau de materiale
(accesele de aprovizionare la farmacie, la bucätärie, la laboratorul de medicinä nuclearä).
Solutionarea generalä a sistemului de circulatii va asigura amplasarea acceselor, in functie de
natura lor, in relatia functionalä optimä atät cu zonele deservite din clädire, cät §i cu zonele
corespunzätoare din incintä. Toate accesele in clädirile spitalului vor fi solutionate in a§a fel
incät sä poatä fi controlate.

111.2.5. Schema de ansamblu a relatiilor functionale ìntre compartimentele §i sectoarele

spitalului (fig.l)

O imagine globalä a modului de asamblare a compartimentelor §i sectoarelor unui spital general,

ordonate pe zone, precum §i a circuitelor ce trebuie stabilite intre ele, este prezentatä in schema
aläturatä.

NOTA: -Zona sectiilor medicale cu paturi este indicatei numai prin punctele de conexiune la
sistemul general de circuite, pentru a sublinia necesitatea plasärii ei in afara conglomeratului de
ffluxuri ce leagä celelalte comopartimente si sectoare . functionale, dar si pentru a evidentia mai
usor (in cele douä dimensiuni la care obligä schema) relatiile de vecinätate si/sau interconexiune
dintre acestea. Punctele de conexiune ale sectiilor medicale cu paturi trebuie sä asigure legäturi
specializate atät cu zona tehnico-gospodäreascä, cät si cu celelalte servicii medicale. Ele pot. fi
noduri de circulatie verticalä, in solutiile arhitecturale de tip „monobloc " sau „ articulat", sau pot
fi legäturi orizontale, in rezolvärile de tip „ tentacular".

111.2.6. Tipuri de solutionare spatial-volumetrica a clädirilor spitalice§ti

III.2.6.1. Regulile stricte la care este supusä interrelationarea unitätilor functionale spitalice§ti
(compartimente; sectoare, zone) determinä anumite modalitäti de configurare spatial-volumetricä
(arhitecturalä) a ansamblului spitalului. Tipurile de solutionare utilizate sunt:
a, -sistem pavilionar - sectoarele §i zonele functionale, medicale §i paramedicale, intre care
existä incompatibilitäti se amplaseazä in clädiri distincte, legate intre ele prin trasee de circulatie
limitate (coridor subteran, galerie la parter sau pasarele locale avantajos din punctul de vedere al
criteriilor de igienä §i asepsie, sistemul are dezavantajul lungirii traseelor de parcurs pentru
personalul medical §i/sau tehnic. Solutiile pavilionare se recomandä indeosebi la spitalele foarte
mari §i la institutele medicale. Se pot aplica §i la spitalele generale mari, pentru a separa sectiile
de pediatrie, boli infectioase, obstetricä, blocul tehnico-gospodäresc §i, dupä caz, functiunile
asociate (statie de salvare, dispensar etc).
b. - sistem monobloc - toate functiunile medicale, gospodäre§ti §i majoritatea celor tehnice se
amplaseazä comasat intr-un ansamblu volumetric compact; sistemul este mai economic din punctul
de vedere al solutionärii instalatiilor, scurteazä la maxim traseele de parcurs pentru personal, dar
ridicä probleme greu de solutionat in ce priveste separarea zonelor si circuitelor. Solutiile
monobloc sunt recomandate la spitalele generale mici si mijlocii.
c. - sistem articulat - derivat din sistemul monobloc; configuratia spatialä cuprinde un ansamblu
de volume, articulate in zona nodurilor de circulatie verticalä, pentru a facilita separärile pe zone
si sectoare. O variantä clasicä a acestui tip este configuratia in care se separä sectorul de
spitalizare, dezvoltat pe verticalä ca un bloc omogen, de serviciile tehnico-medicale si tehnico-
gospodäresti, distribuite predominant pe orizontalä. Sistemul permite o mare varietate de solutii
arhitecturale, adaptate conditionärilor specifice fiecärui tip de spital, indiferent de capacitate.
d. - sistem tentacular - derivat din sistemul pavilionar; principalele zone functionale ce necesitä
conditionäri specifice se amplaseazä in volume construite relativ autonome, conectate la un
volum central in care se amplaseazä circulatiile si functiunile comune, „neutre" din punctul de
vedere al criteriilor de igienä si asepsie. Se recomandä a fi utilizat la spitalele foarte mari, mai
ales la clinicile universitare. Acest gen de solutionare permite la rändul lui o mare varietate de
modalitäti de configurare volumetricä.
III.2.6.2. La alegerea tipului de configurale spatial-volumetricä se va tine seama de faptul cä
spitalele sunt de regulä unitäti sanitare in expansiune, pentru care se pune periodic problema
märirii capacitätii, extinderii unora din serviciile tehnico-medicale existente sau completärii cu
compartimente pentru noi proceduri medicale. Se impune ca, incä din faza initialä de proiectare, sä
se stabileascä zonele functionale pentru care sunt probabile viitoare extinderi ale suprafetelor
construite (de regulä in sectorul compartimentelor de diagnostic si tratament) si sä se opteze pentru
solutia arhitecturalä care va permite conectarea coerentä a extinderilor la ansamblul de circuite
functionale.

III.2.7. Alegerea solutiilor constructive pentru clädirile spitalicesti, in corelare cu

conditionärile functionale si tehnologice specifice; cerinte privind conformarea structurii de
rezistentä

111.2.7.1. Sistemele structurale si constructive adoptate pentru clädirile spitalicesti trebuie sä

asigure:
-posibilitäti de configurare variabilä (flexibilä) a spatiilor interioare, de la un nivel la altul,
corespunzätor cu cerintele functionale si tehnologice specifice ale compartimentelor medicale,
concomitent cu o suficientä rigiditate a ansamblului structural la solicitäri seismice, pentru a nu se
produce avarieri ale elementelor de constructie nestructurale, ale instalatiilor si echipamentelor;
-posibilitäti de reorganizare (modernizare) in timp a functiunilor medicale, care sä implice minime
interventii asupra elementelor structurale verticale sau orizontale; -conditii optime de montaj
pentru aparatura medicalä (preluarea unor sarcini utile relativ mari, 800-1000 daN/mp, ditribuite
neuniform in raport cu ansamblul clädirii); -libertate de amplasare a sistemelor de instalatii pe
traseele cele mai adecvate din punct de vedere tehnologic si optime din punct de vedere al
cerintelor medicale de igienä si asepsie; -planeitatea peretilor si tavanelor, ce vor avea minimum de
decrosuri si reliefuri, pentru a nu retine praf si murdärie si a nu ingreuna activitätile de curätenie si
dezinfectie.

111.2.7.2. Satisfacerea cerintelor enumerate mai sus impune anumite particularitäti specifice ale
modului de alcätuire a structurilor de rezistentä pentru clädirile spitalicesti, dupä cum urmeazä:
a. -utilizarea de trame structurale cu deschidere mare pe ambele directii (6.00m -8.10m);
b. -preferinta pentru sistemele structurale pe cadre pentru clädirile joase (cu limitare la 1-2
niveluri in zonele seismice de calcul A, B, C, D) §i utilizarea sistemelor structurale mixte
compuse din cadre spatiale seismorezistente in combinatie cu pereti structurali rari (cu dispunere
1 3-5 travei, la nodurile cu circulatie verticalä §i pe conturul clädirii, pentru a prezerva suficiente
spatii flexibile), la clädirile cu mai mult de 3 niveluri;
c. -utilizarea de plans.ee de tip dalä groasä, färä grinzi in cämp (eventual cu goluri §i nervuri
inglobate) si cu grinzi numai pe conturul clädirii si la peretii spre coridoarele de circulatie;
d. --folosirea subsolului tehnic, destinat distributiei si vizitärii magistralelor de instalatii, pentru
crearea unei „cutii rigide", cu pereti structurali mai desi, care sä asigure rigiditatea necesarä si
conlucrarea ansamblului structurii la solicitärile seismice.

OBSERVATIE: -La spitalele generale comunale sau la unele spitale de specialitate mici, la care
prevederea unui subsol tehnic general nu se justificä, utilizarea demisolului functional pentru
rigidizarea ansamblului structurii se va. face cu precautiile necesare pentru a nu obstructiona
organizarea functionalä si solutionarea sistemelor de instalatii.

111.2.7.3. Conditionärile descrise la III.2.7.1., valabile in principiu pentru intregul ansamblu de

clädiri, au ponderi diferite la solutionarea structurii de rezistentä pentru unele sau altele din
sectoarele spitalului. Astfel: in cadrul sectorului de spitalizare, repetitivitatea majoritätii
configuratiilor spatio-functionale (saloanele de bolnavi, anexele sectiei, unitatea de ingrijire),
precum si relativa lor stabilitate in timp, permite utilizarea unor sisteme structurale cu pereti mai
desi, situatie ce poate fi speculatä in cazul individualizärii de pavilioane sau corpuri de clädire
destinate spitalizärii. Chiar si in acest caz se va urmäri prezervarea unor grade de flexibilitate
specificä a spatiilor, necesare pentru viitoare modernizäri.

111.2.7.4. Pentru zonele seismice de calcul A, B, C si D este necesar ca la stabilirea solutiei

spatial-volumetrice a clädirilor spitalicesti sä se aibä in vedere realizarea unor volume echilibrate
care sä permitä conformäri structurale cu potential de stabilitate si de adecvare optimä la
solicitärile induse de cutremure (volume compacte, relativ simetrice, cu contur regulat in plan
orizontal, a cäror inältime sä nu depäseascä 10 niveluri decät in cazuri justificate). Se va urmäri
realizarea continuitätii elementelor structurale atät pe orizontalä cät si pe verticala clädirii, precum
si o bunä conlucrare a structurii de rezistentä cu celelalte elemente si subansambluri nestructurale
ale constructiei.

III.3. CERINTE FUNCTIONALE SI TEHNOLOGICE ALE COMPARTIMENTELOR SI

SERVICIILOR DIN SPITALE
III.3.1. Sectiile medicale de specializare

III.3.1.1. Date generale

Sectiile medicale de spitalizare asigurä cazarea si ingrijirea curentä a bolnavilor pe perioada
internärii. in functie de structura medicalä a spitalului, sectiile medicale cu paturi ocupä intre 30%
si 50% din suprafata totalä a acestuia. Prin datele initiale a.le temei-cadru se stabilesc: numärul de
sectii din spital, profilul medical si caopacitatea fiecäreia (numär de paturi afectat). Märimea
sectiilor poate varia intre 50 si 100 de paturi (in functie de morbiditatea specificä profilului
medical), cu tendinta de coboräre a cifrei superioare la 70-80 de paturi. in functie de capacitatea
decisä pentru sectii, raportatä la capacitatea spitalului, rezultä cä numärul curent de sectii din
spitalele generale poate varia dupä cum urmeazä:
-spitale mici - (3)4-5 sectii;
-spitale mijlocii - 5-10 sectii;
-spitale mari - 10-18 sectii; -spitale
foarte mari - peste 18 sectii.

Profilul sectiei poate fi definit de: -una din

specialitätile medicale de bazä:
-boli interne
-chirurgie generala
-pediatrie
-obstetricä-ginecologie -alte specialitäti: -O.R.L.
-oftalmologie -ortopedie -neurologie -boli dermato-
venerice -boli contagioase etc. -profiluri derivate din
specialitätile medicale de bazä: -grupa boii interne:
-cardiologie
-reumatologie
-endocrinologie
-boli de sânge §i sistem
-oncologie
-boli profesionale etc.
-grupa chirurgie:
-chirurgie toracica §i pulmonarä
-chirurgie buco-maxilo-faciala
-traumatologie §i chirurgie reparatorie
-neurochirurgie etc.
-grupa pediatrie:
-neuropsihiatrie infantilä
-chirurgie infantilä
-prematuri etc.

III.3.1.2. Organizarea sectiilor medicale curente

Indiferent de profilul medical, sectiile de spitalizare au o structurare functionalä asemänätoare, cu
exceptia celei de pediatrie (compartimentele pentru prematuri, sugari §i copii mici) §i acelei de
obstreticâ-ginecologie (compartimentul obstetricä fiziologicä §i nou-näscuti). La solutionarea
arhitecturalä a corpurilor de clädiri destinate spitalizärii, se va avea în vedere ca amplasarea sectiei
medicale sä se facä pe un singur nivel. Se acceptä amplasarea pe douä niveluri a sectiilor mari, care
au în componentä compartimente relativ autonome.

În componenta unei sectii medicale inträ urmätoarele categorii de spatii:

a. -saloanele bolnavilor §i dotärile sanitare aferente
b. -rncäperi pentru asistentä medicalä
c. -rncäperi pentru deservirea pacientilor
d. -diverse spatii pentru activitätile gospodäre§ti ale sectiei
e. -circulatii
În spitalele clinice sunt necesare o serie de spatii suplimentare, destinate studentilor §i cursantilor
ce î§i desfäs.oarä practica medicalä sau specializarea la patul bolnavului.
III.3.1.2.1. Salonul pentru bolnavi adulti se va conforma urmätoarelor cerinte:
-capacitatea
-pentru saloanele curente: -optim:
2,3 sau 4 paturi -acceptabil: 5 paturi
-maxim admisibil: 6 paturi -pentru
cazuri speciale:
-rezerve cu: 1 pat sau 2 paturi (din care unul pentru insotitor)

-arie utilä minimä/pat:

 -7 mp/pat in saloanele curente -8-
10 mppat in rezerve

-cubaj de aer in caz de ventilare naturalä:

-20 mc/pat

-dotare sanitarä aferentä:

-minim:
-un grup sanitar cu lavoar si closet la maxim 8 paturi (cu dusurile amplasate in comun la
mai multe saloane)
-recomandat: -un grup sanitar propriu complet la saloanele de 5 (6) paturi sau la douä
saloane de 2 (3) paturi
-optim:
-grup sanitar propriu la salon -rezervele vor avea in
toate cazurile grup sanitar propriu
-saloanele de 2-4 paturi care nu au gnip sanitar propriu, precum si cele de 5 si 6 paturi (in toate
cazurile) vor fi preväzute cu lavoar in camerä, pentru personalul medical.

-dotare medicalä:
-minim: -l prizä de oxigen pe salon
-recomandat: -l prizä de oxigen la 2 paturi
-optim:-prizä de oxigen la fiecare pat

-dotare minimä cu instalatii electrice:

-corp de iluminat, prizä si sonerie la fiecare pat

-dotare minimä cu mobilier:

-pat + noptierä cu dulap / bolnav,
-l masä cu scaune / salon
-orientare a ferestrelor:
-favorabilä: -sud-est, sud
-acceptabi lä: -nord-vest
-se va evita orientarea ferestrelor spre nord si nord-est (vänturi dominante reci), -se poate accepta
orientarea spre vest si sud-vest, numai cu conditia asigurärii unei protectii corepunzätoare a
ferestrelor fatä de excesul de insorire.

OBSERVATIE: Conditionärile privind orientarea ferestrelor nu mai sunt imperative la sectiile de

spitalizare de bolnavi acuti (duratei mied de spitalizare: 10-12 zile) si la saloanele in care se face
tratarea aerului (climatizare).
-alte prescriptii:
-paturile se vor aseza paralel cu frontul ferestrei si vor fi accesibile pe ambele laturi lungi,
-distanta intre douä paturi va fi de 0.80-1.00 m, dar nu mai micä de 0.70 m,
-distanta intre pat si peretele exterior va fi de cel putin 0.80 m, recomandat
1.00 m,
-distanta intre pat si peretele paralel pe care se aflä lavoarul va fi de minim
1.30 m,
-pentru cel putin un pat din salon, circulatia liberä aferentä va permite
stationarea si deplasarea in cärucior de handicapat.

Prin datele de temä se vor preciza, pentru fiecare sectie, tipul de saloane ce se va prevedea,
repartitia paturilor pe saloane, eventualele specializäri pentru unele dintre ele, necesarele
compartimentäri pe grupe de saloane (in functie de sex, tip de afectiuni, nivel de asepsie).

111.3.1.2.2. Spatiile pentru activitätile medicale din sectie pot prezenta diferente in ce
priveste numärul, dimensiunile si organizarea in functie de profilul, capacitatea sectiei si tipul de
spital. Aceste date se vor preciza prin tema de proiectare. in mod curent, se preväd urmätoarele
spatii:
-camere pentru tratamente -pansamente (1 camerä de 16-18 mp la 20-30 bolnavi); -cabinete pentru
medici (cel putin 1 cab. de 12-14 mp la 25 paturi, cu sau färä grup sanitar propriu);
-spatii de lucru pentru asistente (oficiu medical), cu posturi de supraveghere a
bolnavilor (monitorizare dacä este cazul), cu anexe pentru depozitare instrumentar
si medicamente;
-incäperi pentru conducerea medicalä a sectiei (medic-sef, asistentä-sefa, raport de gardä,
secretariat);
-grupuri sanitare si vestiare pentru personal.
Pentru unele din profilurile medicale, in cadrul sectiei se mai preväd si alte spatii pentru activitäti
medicale: -camere pentru investigata, tratamente speciale, säli de interventie chirurgicalä cu
anexele respective -.

111.3.1.2.3. In categoria incäperilor necesare pentru deservirea internatilor inträ:

-oficiul alimentar cu anexele sale si salä de mese;
-camerä pentru activitäti de zi si primire vizitatori;
-cabine telefonice;
-camerä de baie (dupä caz si grupul de dusuri, dacä sunt solutionate centralizat). In unele tipuri de
solutionare a circuitului de primire-internare a pacientilor, vestiarul si filtrul de igienizare se
amplaseazä direct in sectie, in zona accesului; in acest caz se prevede suita de spatii necesare: grup
sanitar, boxä de dezbräcare, depozite pentru efecte ale pacientilor etc.

111.3.1.2.4. Spatiile pentru activitätile gospodäresti ale sectiei sunt:

-camere de spälare-sterilizare plosti si alte recipiente - „ploscar" - (se recomandä una
la 25-30 paturi)
-spatiu de colectare rufe murdare si boxa de curätenie;
-depozit de lenjerie curatä; -camerä pentru ingrijitoare.

111.3.1.2.5. Circulatiile interioare ale sectiei asigurä legäturile necesare intre diversele
incäperi; ele se diferentiazä sau se segmenteazä prin filtre dacä apar in cadrul sectiei
compartimente cu cerinte diferite de asepsie. La spitalele clinice se recomandä diferentierea pe
circulatie separata a zonei spatiilor destinate invätämäntului si conducerii medicale a sectiei, de
zona saloanelor pentru bolnavi.
Accesul in sectie si coridoarele se recomandä a fi supravegheate de la un post de control aflat in
legäturä cu secretariatul si/sau cu spatiile de lucru ale asistentelor.

111.3.1.3. Organizarea sectiilor medicale in sistemul ..unitätilor de ingrijire"

Unitatea de injgrijire cuprinde o grupare de camere de bolnavi, cu un numär constant de paturi,
pentru care asistenta medicalä este acordatä de o echipä compusä din 5-6 asistente medicale, 2-3
ingrijitoare, repartizate pe ture, coordonatä de un medic. Capacitatea unei unitäti de ingrijire
variazä, in functie de profilul medical, intre 20 si 35 i de paturi, cele mai frecvente fiind cele de 25-
30 paturi.
.ìn sistemul de organizare a sectiilor pe unitäti de ingrijire, anexele medicale si gospodäresti ale
sectiei se repartizeazä pe unitätile de ingrijire (cäte un cabinet medic, o sala de tratamente, un post
asistente, un spatiu de igienizare, o camerä de zi s.a.m.d.), rämänänd comune spatiile conducerii
sectiei, oficiul alimentar, una-douä incäperi destinate investigatiilor sau tratamentelor speciale.
Acest sistem faciliteazä realizarea , unor conditii mai bune de igienä si asepsie; aplicat flexibil,
asigurä separarea interioarä a sectiilor atunci cänd sunt necesare segregäri functionale pe subzone
(diferentieri pe profiluri medicale, izolarea pacientilor cu risc septic). Unitatea de ingrijire
constituie un modul functional repetabil, cäruia ii corespunde un modul de configurare spatial-
arhitecturalä, ce devine o bazä pentru modularea celei mai mari pärti a sectorului de spitalizare. In
acest sistem de organizare, capacitatea sectiei se va corela cu numärul de unitäti de ingrijire si cu
märimea acestora. in functie de märime si de profil medical, o sectie poate cuprinde 2-4 unitäti de
ingrijire.

111.3.1.4. Organizarea sectiei de pediatrie

ingrijirea pacientilor copii se face obligatoriu in compartimente distincte in functie de värstä:
-grupa sugari si grupa copii 1-3 ani, grupa copii prescolari (3-6 ani) si grupa copii scolari (6-14
ani). Structura paturilor pe grupe de värstä se precizeazä prin tema-cadru, iar nominalizarea
spatiilor si organizarea circuitelor prin tema de proiectare.
Compartimentul destinat unei grupe de värstä constituie o unitate de ingrijire relativ autonomä,
in cadrul cäruia pe längä spatiile de spitalizare conformate dupä specificul värstei, se mai preväd:
-o parte din spatiile de asistentä medicalä (cele de supraveghere si tratament specific),
-o parte din spatiile de deservire ale bolnavilor (individualizate dupä värsta
pacientilor),
-un spatiu de curätenie.

III.3.1.4.a. Compartimentul pentru copii scolari este asemänätor ca organizare cu unitatea de

ingrijire pentru bolnavii adulti. Saloanele, cu grupurile sanitare aferente, sunt identic conformate,
dimensionate si mobilate. Se preväd aceleasi anexe medicale si gospodäresti. Oficiul alimentar se
aprovizioneazä de la bucätäria spitalului. In cadrul compartimentului se vor crea subunitätile
necesare pentru cazurile septice/aseptice. Camera de zi se va amenaja si pentru activitäti scolare.

III.3.1.4.b. Pentru compartimentul de copii prescolari (3-6 ani) trebuie aplicat un sistem de cazare
adaptat värstei, respectiv in grupäri de 3-4 saloane de 2-4 copii, preväzute cu grup sanitar comun
sau separat pe sexe, cärora li se afecteazä un post de supraveghere (lucru) asistente. In cadrul
compartimentului, unul-douä saloane se vor specializa pentru cazurile septice (cu grupuri sanitare
distincte).
-suprafata utilä/pat in salon va fi de minim 6 mp.
-peretele salonului orientai spre postul asistentei va fi partial vitrat.
-gabaritele mobilierului §i obiectelor sanitare vor fi adaptate värstei.
In cadrul compartimentului se vor mai prevedea o camera de tratamente-pansamente , proprie, un
spatiu de lucru pentru personalul mediu (oficiu medical) gi un numär de rezerve (stabilit prin tema)
pentru copii care se interneazä cu mamele. Dacä märimea compartimentului o justifica, se
recomandä prevederea unui spatiu dejoacä pentru copii necontagiogi.

III.3.1.4.c. Spitalizarea pentru sugari gi grupa de copii de 1-3 ani se organizeazä in sistemul
nucleelor cu 2-3 camere (boxate) de 4-6 paturi, preväzute cu un grup sanitar de igienizare gi
grupate la un post de supraveghere al asistentelor. Unul din nuclee va fi destinat cazurilor septice,
-suprafata utilä/pat in camera va fi de 4-5 mp. -toti peretii vor fi vitrati la partea superioarä pentru
control vizual, -in camera se va prevedea o cadä specialä pentru imbäiere. Pentru copiii care se
interneazä cu mamele se preväd rezerve preväzute cu dotäri sanitare specializate pentru mamä gi
pentru copil. Uneori se recomandä amplasarea in afara compartimentului a unor saloane pentru
mamele care igi aläpteazä copiii. Compartimentul pentru sugari gi copii mici (0-3 ani) va fi izolat
pe un circuit distinct de restul grupelor de värstä, va avea anexe medicale gi gospodäregti proprii,
iar accesul se va solutiona in sistem filtru.

III.3.1.4.d. In cadrul sectiei de pediatrie se mai amplaseazä urmätoarele categorii de spatii pentru
asistentä medicalä, pentru care se vor face precizäri anume prin tema de proiectare: -unitate
specializatä (nucleu) de terapie intensivä, -unitate specializatä pentru ingrijire prematuri (dupä
caz), -incäperi pentru consultatii, investigatii gi tratamente speciale, -cabinete pentru medici gi
anexe pentru personalul medical auxiliar, -spatii pentru conducerea sectiei.

III.3.1.4.e. Pentru hränirea sugarilor si a copiilor de 1 -3 ani. in sectiile de pediatrie se amenajeazä

o bucätärie specializatä, denumitä „biberonerie" sau „bucätärie de lapte", organizatä gi conformatä
adecvat capacitätii sectiei. Spatiile componente se dimensioneazä tinänd seama de echipare;
alcätuirea lor urmäreste fluxul tehnologic: -primirea, spälarea gi sterilizarea biberoanelor, cänitelor,
linguritelor; -prepararea alimentelor: paste, piureuri, lichide dietetice, lapte; -umplerea
biberoanelor, räcirea, distributia; -anexe pentru depozitare; -camerä asistenta dieteticianä.

III.3.1.5. Sectiile sau subsectiile de obstetricä fiziologicä si nou-näscuti (maternitate) au o

organizare spatio-functionalä mai complexä, intrucät activitätile medicale se adreseazä distinct
mamelor gi nou-näscutilor, degi cele douä categorii de pacienti se spitalizeazä impreunä.

OBSERVATIE: Sectiile de obstetricä-ginecologie din spitalele generale mici ¡i mijlocii, se

organizeazä pe subsectii complet separate, de ginecologie ¡i obstetrica, pentru care se preväd
anexe medicale, de deservire pacienti ¡i gospodare¡ti distincte. In spitalele mari, sau in cele de
specialitate, pentru cele douä profiluri se constituie sectii diferite.

Se pot aplica trei moduri de organizare functionalä a sectiei:

a. -compartimente medicale distincte pentru mame gi nou-näscuti, in care asistenta pentru mame se
face similar cu cea pentru celelalte categorii de bolnavi adulti, iar pentru nou-näscuti se
solutioneazä in sistemul aplicat in sectiile de pediatrie la compartimentul sugari. Cele douä
compartimente au propriile anexe medicale, de deservire gi gospodäregti specializate. Intre
cele douä compartimente se amplaseazä spatiile pentru aläptare, utilizate in comun.
b. -sistemul nucleelor (respectiv al unitàtilor de ingrijire) mixte pentru mame §i nou-nàscutii lor,
compuse din douà saloane (de 3-5 paturi) pentru mame cu dotàrile sanitare aferente, care
flancheazà douà saloane pentru nou-nàscuti (dotate corespunzàtor) §i un spatiu de lucru
pentru asistente (care, dimensionat ca atare, este utilizat in unele variante de organizare ca
spatiu de alàptare).
c. -sistemul de cazare al mamei si nou-nàscutului in acelasi salon, (fie in rezerve individuale, fie
in saloane pentru douà mame cu copiii lor), cu spatii corespunzàtor dimensionate si dotàri
sanitare specializate.

ìn sistemele b.) si c), anexele medicale si de deservire, specializate pentru cele douà categorii de
pacienti, se amplaseazà grupat in cadrul unitàtii de ingrijire.

Indiferent de sistemul de cazare adoptat, pentru cazurile septice se vor diferentia compartimente
(nuclee) distincte atàt pentru mame càt si pentru nou-nàscuti. Pentru cazurile de obstetricà
patologicà se amenajeazà saloane distincte, grupate, atàt in compartimentul septic, càt si in cel
aseptic. (Uneori cazurile de obstetricà patologicà se amplaseazà in sectia/subsectia de ginecologie).
Sectia de obstetricà va fi in legàturà directà cu blocul de na§teri, §i sala de operatii pentru
cezariene, la acelasi nivel, recomandat fiind ca circuitul respectiv sà fie distinct de circulatiile
comune ale spitalului. La spitalele generale mici §i mijlocii, blocul de na§teri se poate amplasa
chiar in sectia (subsectia) de obstetricà.

Prin tema de proiectare se vor face precizàri asupra sistemului de cazare adoptat si asupra modului
general de organizare al asistentei la nasceri.

III.3.2. Serviciul de primire - internare a bolnavilor

111.3.2.1. Acest serviciu se organizeazà in general ca serviciu unic pe spital si are rolul de a
asigura efectuarea formelor de internare, examinarea medicalà si trierea epidemologicà a
bolnavilor pentru internare, prelucrarea sanitarà a acestora in functie de starea lor fizicà si
echiparea in imbràcàmintea de spital. Serviciul se dimensioneazà in functie de numàrul mediu de
internàri zilnice rezultat din capacitatea si profilul spitalului.
Amplasarea serviciului de primire - internare se face in legàturà directà cu accesul principal in
spital si cu serviciul de urgentà, corespunzàtor celor douà categorii de pacienti: -pacientii care vin
pregàtiti la spital (programati dupà consulturi si examinàri medicale anterioare, unele efectuate in
ambulatorul sau in serviciile de diagnostic ale spitalului) si pacientii care ajung la spital nepregàtiti
(accidente, imbolnàviri subite, stare de crizà) fiind preluati de serviciul de urgentà. La spitalele
mici si mijlocii, in functie de profilul medical, serviciul de primire -internare se poate cupla cu
serviciul de urgentà sau cu ambulatorul.

111.3.2.2. Componentele functionale ale serviciului de primire - internare sunt:

a. -unitatea de intocmire a documentelor medicale,
b. -compartimentul de examinàri medicale,
c. -unitatea de igienizare sanitarà,
d. -unitatea de gestiune haine si efecte de spital,
e. -unitatea de externare.

OBSERVATIE: In functie de optiunile beneficiarului de folosintà, se poate adopta o organizare a

internarii in care componentele a.) si b.) se solutioneaza centralizat si se amplaseazà la intrarea in
spital, iar componentele c), d.) si e.) se repartizeazä la sectiile medicale si respectiv la serviciul de
urgentä.

111.3.2.3. Unitatea de intocmire a documentelor de internare cuprinde:

-spatiul de asteptare preväzut cu grupuri sanitare, cu zone separate pentru pacienti
adulti si pacienti copii;
-douä-trei birouri conexate intre ele si preväzute cu amenajäri pentru relatia cu
publicul (ghisee sau tejghea cu boxe).
Unitatea coopereazä cu conducerea sectiilor medicale si cu compartimentul evidentä medicalä (din
serviciul administrativ).

111.3.2.4. Compartimentul examinäri medicale cuprinde cabinetele de consultatie, specializate

dupä profilurile sectiilor medicale, cu spatiile de asteptare si grupurile sanitare aferente. In
spitalele generale sunt obligatorii cel putin trei cabinete: unul pentru pediatrie, unul pentru
obstetricä-ginecologie si al treilea pentru restul de adulti.
Necesarul de cabinete pentru spitalele generale mari si spitalele de specialitate din retea se
determinä in functie de capacitatea sectiilor cärora li se adreseazä si nu va fi mai mic decät:
-pediatrie: -pänä la 150 paturi: -l cabinet -peste 150 paturi: -2 cabinete -peste 300 paturi: -3
cabinete -obstetricä-ginecologie:
-pänä la 50 paturi:-l cabinet cu 2 boxe -pänä la
200 paturi: -2 cabinete -peste 200 paturi: -3
cabinete -sectii de adulti:
-pänä la 200 paturi: -l cabinet
-pänä la 400 paturi: -2 cabinete
-peste 400 paturi: -3 cabinete

Asteptarea pentru pediatrie va fi separatä, iar adiacent ei se va prevedea o camerä de izolare cu

grup sanitar propriu, pentru stationarea temporarä a copilului identificat a fi contagios; la spitalele
mari de pediatrie se preväd douä-trei boxe de izolare si suplimentar se amenajeazä la intrare un
filtru de triaj epidemiologie, de asemenea boxat.

111.3.2.5. Unitatea de igienizare sanitarä cuprinde filtrele de prelucrare sanitarä si grupurile

sanitare aferente (preväzute cu dus sau baie - dupä caz -), separate pe sexe si pe cele trei categorii
de pacienti, ce trebuie departajate igienico-sanitar (copii, parturiente, adulti). La pediatrie spatiul
de igienizare se compartimenteazä: pentru grupa 0-2 ani si pentru grupa 2-14 ani, accesul facändu-
se direct din cabinetele de examinare. in filtrele de igienizare se preväd boxe pentru lenjerie si
efecte curate de spital.

111.3.2.6. Pästrarea hainelor bolnavilor pe perioada internärii se face intr-un depozit de efecte
compartimentat, bine ventilat, legat direct de spatiile de igienizare, dar si de unitatea de externare.
Dimensionarea se face dupä numärul de paturi (0.16-0.18 mp/pat si 0.08-0.10 mp/pat copil).

111.3.2.7. Unitatea de externare se compune dintr-un spatiu preväzut cu boxe de imbräcare,

separate pe sexe si distincte pentru copii si nou-näscuti. Dacä externarea se face centralizat,
unitatea se amplaseazä cät mai aproape de nodul de circulatie verticalä care face legätutra cu
sectiile de spitalizare, in afara circuitului de internare, dar in legäturä cu depozitul de haine si cu
biroul de intocmire a documentelor de spitalizare.

111.3.3. Serviciul de urgentä

111.3.3.1. Pentru activitätile medicale de acordare a primului ajutor bolnavilor accidentati sau
aflati in stare gravä (adusi cu ambulanta sau cu autovehiculele apartinätorilor) ca si pentru alte
urgente medicale din teritoriu, uvspitale se organizeazä un serviciu sau un compartiment special (in
functie de märimea spitalului).

111.3.3.2. In varianta minimä, curentä la spitalele mici si mijlocii, compartimentul trebuie sä

cuprindä urmätoarele spatii:
-acces acoperit si inchis lateral pentru autosalväri;
-l (2) cabinete de consultatie si tratament cu 2 (4) posturi de lucru;
-salä de interventii chirurgicale, cu anexe pentru spälare medici si instrumente;
-salä cu anexe pentru proteze ghipsate, echipatä cu aparat roentgen;
-camerä de spitalizare provizorie, compartimentatä pe sexe, de 2-6 paturi (1% din
capacitatea spitalului);
-filtre igienizare cu boxe pentru depozitarea hainelor pacientilor, a efectelor si
lenjeriei de spital;
-post de lucru pentru asistente si anexe personal mediu;
-salä de asteptare cu anexe pentru apartinätori; -cabinet
medici de gardä, cu grup sanitar; -depozit tärgi,
brancarde, cärucioare.

111.3.3.3. La spitalele generale mari sau la spitalele cu specific de urgentä, serviciul se

amplificä ca numär de säli de interventie, se diversificä pe profiluri medicale (chirurgie,
cardiologie, pediatrie) si poate cäpäta si alte functiuni medicale: -salä de reanimare, -cabinete de
investigatii si exploräri, -laborator teste de urgentä etc.

111.3.3.4. Amplasarea serviciului in cadrul spitalului va permite colaborarea directä cu

serviciul
de internäri, precum si legäturi rapide cu blocul operator, serviciul de terapie intensivä, serviciile
de roentgendiagnostic si exploräri functionale, laboratorul de analize medicale.

111.3.4. Compartiment de spitalizare de o zi

111.3.4.1. Pentru unele tipuri de investigatii, interventii si tratamente, pentru care este necesarä
tinerea sub observatie a pacientului pe'durata unei zile, se organizeazä in spitale un compartiment
distinct de spitalizare, care permite degrevarea sectiilor medicale de perturbärile de activitate
produse de astfel de cazuri.

111.3.4.2. Compartimentul se organizeazä in spitalele mijlocii si mari, pentru o capacitate de 2-

3% din numärul de paturi al spitalului, dar minim pentru 12 paturi. In cadrul compartimentului,
dupä caz si in functie de precizärile temei de proiectare, se pot amplasa distinct si unitätile: de
epurare renalä, de intreruperi de sarcinä.
Cazarea pacientilor se face in saloane de 2-3 paturi si rezerve; aferent acestora se preväd: cabinet
de consultato si tratamente (eventual sala de mici interventii), post de lucru pentru asistente, mic
oficiu alimentar, grupuri sanitare, boxe de lenjerie si de curätenie etc.
Compartimentul se amplaseazä in apropierea accesului principal, in legäturä cu sectorul ambulator,
cu serviciul de urgentä (pentru utilizarea elasticä a unor componente) si cu circulatiile principale
care fac legätura cu serviciile tehnico-medicale.

111.3.5. Sectorul ambulator

111.3.5.1. Spitalul acordä servicii medicale, in specialitätile pe care este profilat, si pentru
bolnavii a cäror stare fizicä nu impune internarea. Sectorul ambulator propriu spitalului
organizeazä si gestioneazä aceste servicii, asigurä asistenta premergätoare internärii (consultäri,
exploräri) si/sau pe cea posterioarä internärii (post-control, tratamente prelungite ambulator),
reducdnd numàrul de zile de spitalizare la strictul necesar.

111.3.5.2. Spatiile necesare se amenajeazä pentru:

-cabinete de consultatii (in specialitäti din profilul spitalului Ai in specialitäti conexe cu acestea);
-camere pentru pansamente si tratamente curente;
-spatii de asteptare aferente cabinetelor;
-birou de programare si evidentä a pacientilor;
-punct farmaceutic pentru medicamente specifice (dupä caz);
-anexe pentru personalul medical;
-grupuri sanitare si boxä pentru curätenie.
Dimensiunea minimä pentru cabinetele de consultatie si camerele de tratamente curente, cuprinsä
intre 16 mp si 24 mp, este diferentiatä dupä activitätile specifice. Numärul de cabinete si anexele
acestora sunt determinate de numärul de consultatii ce se preconizeazà a se acorda pentru fiecare
specialitate; datele se vor preciza prin tema de proiectare. Pentru dimensionarea spatiilor de
asteptare se ia in calcul incärcarea la orele de värf, consideränd o arie utilä de 1.001.50 mp/pacient
adult si respectiv 1.50-2.00 mp/pacient copil cu insotitor. Spatiile de asteptare si grupurile sanitare
pentru copii se izoleazä de cele ale adultilor.

111.3.5.3. Sectorul ambulator poate fi accesibil:

a. -direct din exterior, situatie in care va fi dotat cu anexele specifice (garderobä, punct de
informatii si control acces, cabine telefonice),
b. -din holul inträrii principale, caz in care pacientii pot beneficia de toate serviciile si anexele
preväzute pentru vizitatori si insotitori.
Amplasarea sectorului ambulator in cadrul spitalului va permite legäturi usor accesibile cu
serviciile de investigatii-exploräri si tratamente, precum si cu compartimentul de spitalizare de o
zi.

111.3.6. Blocul operator

III.3.6.1. Prezent in spitalele care au sectii sau compartimente chirurgicale (toate spitalele generale
si cea mai mare parte a spitalelor de specialitate), blocul operator este unul din sectoarele cu cea
mai complexä structurare si mai strictä conditionare a spatiilor si circuitelor interne.
In principiu, blocul operator grupeazä toate sälile de operatii necesare diverselor specialitäti
(profiluri) medicale. In spitalele generale, profilurile care utilizeazä blocul operator sunt: chirurgia
generalä, ortopedia, traumatologia si arsii, cardiologia, gastro-enterologia, urologia, obstetrica,
ginecologia, neurologia, oftalmologia, ORL, pediatria, oncologia si serviciul de urgentä.
In functie de numärul de paturi chirurgicale si tinänd seama de specificul activitätilor medicale,
pentru unele sectii (compartimente) se pot prevedea säli de operatii proprii, in afara blocului
operator centralizat, cum este cazul pentru: -sectia obstetricä-ginecologie; -sectia de oftalmologie;
-sectia ORL; -compartimentul de arsi; -serviciul de urgentä.

111.3.6.2. Dimensionarea blocului operator, respectiv determinarea numärului necesar de säli

de operatie, se face prin raportare la numärul de paturi din sectiile si compartimentele cu profil
chirurgical care il utilizeazä.
Indicele mediu de raportare este:
-o salä de operatie - pentru 30-35 paturi chirurgicale (indicele este in scädere datoritä perfectionärii
tehnicilor operatorii si scäderii duratei de spitalizare post-operator).

OBSERVATII: -Pentru unele specialitäti chirurgicale (arsi grav, transplanturi) se prevede o salä
de operatii la„ 25 de paturi.
-Intr-o salä de operatie au loc, in medie pe zi, 2, 5 interventii chirurgicale, consideränd un timp
mediu necesar de cea 3 ore pentru pregätirea sälii si desfäsurarea operatiei. in functie de märimea
si structura medicalä a spitalului, blocul operator centralizat poate grupa de la 2 pänä la 8-10 säli
de operatie.

111.3.6.3. Pentru spitalele mici si mijlocii gruparea sälilor de operatie intr-un singur bloc
operator comun prezintä o serie de avantaje certe:
-asigurarea controlului conditiilor de asepsie,
-utilizarea mai eficientä a spatiilor, aparaturii, instrumentarului, personalului
auxiliar,
-organizarea coerentä a activitätilor de anestezie si a supravegherii bolnavului la
trezire,
-gruparea economicä a instalatiilor speciale pentru tratare aer, pentru producere si distributie apä
sterilä, gaz de narcozä, curent electric in caz de avarii etc. in spitalele mari si foarte mari, mai ales
in cele multiprofilate, centralizarea prea multor säli intr-un singur bloc operator pune in evidentä
serioase dezavantaje: -dificultäti in controlul aplicärii mäsurilor de igienä si asepsie, -scäderea
gradului de confort pentru echipa medicalä (agitatie, aglomeratie, instrumentar comun, dificultäti
in programare si in coordonarea personalului auxiliar utilizat in comun), -cresterea depärtärii fatä
de sectia medicalä de spitalizare. Reducerea dezavantajelor pe care le prezntä blocurile operatorii
mari se obtine prin:
a. -realizarea de douä-trei blocuri operatorii distincte si specializate, amplasate niai aproape de
sectiile respective de spitalizare;
b. -sectorizarea blocului operator pe tipuri de interventii, fiecärui sector revenindu-i un grup de
anexe proprii;
c. -dublarea (eventual triplarea) circuitelor prin diferentierea circuitelor interioare in sistem
„curat / murdar" si/sau specializarea circuitelor pe categorii de personal si
grupe de echipe medicale.

OBSERVATIE: Un mod uzual de sectorizare a blocului operator, aplicat adesea chiar si in

spitalele de märime mijlocie, este cel de separare in bloc septic si bloc aseptic, cu tratare
diferentiatä a sälilor de operatie si a anexelor medicale, in cepriveste mäsurile de asepsie. Acest
principiu de separare este din ce in ce mai contestat, pe plan international, de specialista in
igienä, intrucdt se dovedeste prin mäsurätori o scadere a nivelului de igienä sub minimul
admisibil in sectorul septic (dupä pärerea acestora, toate sälile de operatie - inclusiv anexele lor
medicale - trebuie considerate si tratate ca aseptice).

111.3.6.4. Solutionarea spatial-functionalä pentru blocurile operatorii diferä dupä märimea

acestora. Sunt considerate blocuri operatorii mici cele cu 2-4 säli de operatie, iar blocuri operatorii
mari cele cu mai mult de 6 säli de operatie. Pentru blocurile operatorii mici tipologiile de
conformare optimä sunt bine conturate si se aplicä ca atare. Pentru solutionarea unui bloc operator
mare este necesar un studiu prealabil privind organizarea medicalä si tehnologicä cea mai adecvatä
datelor de temä si structurii medicale a spitalului.

111.3.6.5. Un bloc operator mic se compune din urmätoarele categorii de spatii: -spatii medicale:
-2-4 säli de operatie cu anexele aferente:
-spälätor-filtru pentru chirurgi, -spälätor
pentru instrumente, -spatiu de pregätire a
bolnavului,
-spatiu pregätire materiale - dupä caz -, (se recomandä ca anexele sä fie
individualizate pentru fiecare salä in parte; se acceptä si anexe comune
la douä säli, dacä cel putin o salä de operatie a blocului are anexe
individualizate) -spatiu pentru trezirea pacientilor (comun sau boxat), -camerä de odihnä pentru
medici, -camerä de lucru pentru asistente, -laborator pentru determinäri de urgentä,
-salä aplicare proteze gipsate cu anexe pentru pregätirea feselor (dupä caz), -camerä protocol
operator, -camerä medici anestezisti. -spatii gospodäresti:
-boxä pentru depozitare materiale sterile si farmaceutice,
-depozit aparate,
-spatiu depozitare tärgi, cärucioare,
-boxä pentru curätenie si colectare - evacuare obiecte murdare (rufe,
deseuri).
-spatii de control si filtrare accese:
-filtru bolnavi (eventual cu sistem de transbordare targa),
-filtru personal medical (separat pe sexe) cuprinzänd vestiar si grup sanitar
cu dus,
-dispecerat - programare (dupä caz), -spatii tehnice pentru instalatiile speciale aferente blocului
operator (amplasate in afara blocului, dar in imediata vecinätate a acestuia)
-statie preparare apä sterilä,
-statie preparare gaz de narcozä,
-statie de acumulatori si camerä tablou electric,
-centralä de ventilatie si tratare a aerului.

111.3.6.6. Dispunerea spatiilor si organizarea circuitelor la interiorul blocului operator se face

pe principiul zonärii dupä cerintele de asepsie, trecerea facändu-se gradat dinspre spatiile neutre
(conditii igienico-sanitare obisnuite pentru sectorul sanitar), prin cele „curate" (cu conditionäri
igienice speciale), la cele aseptice:
-zonä filtre de acces - neuträ -
-zonä functiuni anexe - neuträ - cuprinzänd: -protocol operator, secretariat, laborator determinäri de
urgentä, laborator, etc,
-zonä curatä - camere de pregätire preoperatorie a bolnavilor, camera de trezire a bolnavilor, spatiul
de lucru al asistentelor, camera odihnä medici, camera de gipsare, etc.
-zonä asepticä - sala de operatie si spatiul de spälare si imbräcare sterilä a echipei
operatorii.
Problema principalä in solutionarea circuitelor blocului operator o reprezintä activitätile si spatiile
„murdare": -spälätoare pentru instrumentele utilizate, spatii sanitare si de curätenie, evacuarea
deseurilor si rufelor postoperator. Mäsurile ce se intreprind sunt: -izolarea completä a activitätilor
in spatii inchise, pänä la „ambalarea" produselor in anvelope sterile cu care se transportä apoi pe
circulatia comunä a blocului operator; -decalarea prelucrärilor „murdare" pänä dupä incheierea
programului operator; -crearea unui circuit „murdar", separat de circuitul zonei curate, prin
dublarea coridoarelor blocului operator (solutie recomandatä in special la blocurile operatorii
mari), ceea ce presupune säli de operatii capsulate.
In toate cazurile, transferul instrumentelor murdare de la sala de operatie la spälätor se face numai
prin ghiseu; in cazul solutiei cu dublu circuit, transferul deseurilor si rufelor murdare spre coridorul
de serviciu se face printr-o ecluzä specialä.

111.3.6.7. in blocurile operatorii mari se recomandä cuprinderea unei statii de sterilizare

proprii (pentru prelucrarea instrumentarului si a cauciucäriei din sälile de operatie), distinctä de
statia centralä de sterilizare pentru restul serviciilor din spital. Descrierea modului de conformare
si organizare a unei statii de sterilizare se face la cap. III.3.15.
In blocurile operatorii mari se mai preväd si alte spatii:
-camera dezinfectie aparatura medicalä mobilä. -punct
farmaceutic, -bänci de tesäturi,
-post de lucru pentru medici si personal mediu anestezie.
-mic oficiu pentru ceai. cafea, legat de zona de odihnä a personalului medical ctc.

111.3.6.8. Dimensionarea diverselor spatii specifice este determinatä de tipul de interventii

chirurgicale, märimea echipelor operatorii, märimea blocului operator, nivelul de echipare cu
aparaturä, solutia generalä de conformare a blocului operator. -pentru sala de operatie
dimensiunile minime variazä de la 30 mp la 40 mp arie utilä. -pentru celelalte spatii medicale,
aria utilä nu va fi mai micä decät:
-12 mp - spälare si imbräcare chirurgi pentru o salä ,
-18 mp - spälare si imbräcare chirurgi comunä la 2 säli
-10 mp - spälare instrumente
-12 mp - un post de pregätire preoperatorie
-10 mp de trezire postoperatorie
-25mp sala de gipsare

111.3.6.9. Blocul operator va avea legäturä directä cu serviciul anestezie - terapie intensivä si
cu sterilizare centralä (dacä nu are sterilizare proprie); legäturi usoare se vor asigura cu: blocul
de nasteri (cänd acesta nu are salä proprie pentru operatii cezariene), serviciul de
roentgendiagnostic, serviciul de urgentä, laboratorul de anatomie patologicä (pentru examene
cxtemporatiee) si nodul central de circulatie verticalä care conduce la sectiile medicale de
spitalizare.

III.3.7. Serviciul de anestezie - terapie intensiva (ATI)

III.3.7.1. O creatie relativ recentä in structura spitalelor, serviciul ATI centralizeazä toate cazurile
medicale grave, care necesitä supraveghere continuä si ingrijire intensivä 24 de ore din 24.
Asistenta medicalä se asigurä de un personal inalt calificat, cu ajutorul unei aparaturi
medicale specializate (pentru compensarea functiilor vitale ale organismului si monitorizarea
bolnavilor).

111.3.7.2. Märimea serviciului (numär de paturi) este o variabilä in functie de capacitatea si

profilul spitalului. Prin temä se precizeazä atät numärul de paturi necesar cät si structura de
organizare a acestora pe unitäti componente. Serviciile ATI mici (sub 15 paturi) precum si cele
din spitalele de specialitate, se subminäri in douä sectoare -septic si aseptic -. Serviciile mari, in
spitalele multiprofilate. se organizeazä pe sectoare (unitäti) distincte, dupä profilul medical sau
dupä gravitatea cazurilor, preväzändu-se si un compartiment corespunzätor cazurilor septice.
Pentru unele profiluri medicale, dacä particularitätile procedurilor medicale si sau numärul de
paturi aferent o justificä, se pot organiza compartimente de terapie intensivä specializate,
distincte de unitatea centralä, amplasate in sectiile medicale respective. Este cazul mai ales
pentru specialitätile:
-cardiologie si boli vasculare,
-pediatrie,
-arsi si traumatologie,
-transplant de organe.

111.3.7.3. Spatiile componente ale serviciului ATI sunt:

unitätile de ingrijire - saloane sau nuclee cu spatiile aferente postului de supraveghere (directä
si/sau monitorizatä), grupului de igienizare, depozitärilor diverse,
-camerä de lucru pentru asistente, cuplatä cu statia centralä de monitorizare si semnalizare,
cabinete medici anestezisti cu grup sanitar
-salä de mici interventii si tratamente speciale, cu anexele ei (la serviciile mari),
-depozite pentru aparaturä, instrumentar, produse farmaceutice,
-mic laborator pentru determinäri de urgentä (se poate utiliza in comun cu blocul operator), -boxä
pentru lenjerie curatä,
-spatiu sanitar pentru prelucrare si igienizare obiecte de inventar, cu boxä pentru
colectare obiecte murdare (rufe, deseuri),
-vestiar-filtru de acces pentru personalul medical, preväzut cu grup sanitar si dus,
-filtru de acces pentru pacienti si materiale, cuplat cu un spatiu (vestiar) pentru
imbräcarea in vestimentatie de protectie a persoanelor sträine serviciului (apartinätori
sau alt personal medical decät cel al sectiei).
Circuitul interior este de tip inchis pe considerente de asepsie, dar si pentru izolare fatä de
perturbäri externe (agitatie, zgomot, vizite inoportune).

111.3.7.4. Unitatea (nucleul) de ingrijire intensivä se conformeazä si dimensioneazä in raport

de cauzistica proprie spitalului, respectiv de numärul de paturi afectat unei echipe de ingrijire.
-capacitate optimä:
-5-6 paturi aferente unui post de supraveghere; -capacitate maximä:
-8 paturi (la mai multe paturi aferente unui post de supraveghere, ingrijirea
nu se mai considerä intensivä), -arie utilä minimä/pat:
-12 mp, -arie utilä minimä/post supraveghere:
-12 mp (recomandat 15 mp) -dotare sanitarä aferentä:
-grup sanitar cu closet, lavoar si spälätor de plosti).
Modul optim de alcätuire a unei unitäti de ingrijire este cel de tip nucleu cu camere
(compartimente) de 1-2 paturi, grupate in jurul postului de supraveghere (si lucru) al echipei de
ingrijire, cu pereti vitrati si goluri de trecere spre acesta. Sistemul de spitalizare in saloane mari de
5:7 paturi, cu paturile izolabile prin perdele sau panouri usoare este nerecomandat, fiind mai
putin igienic. Indiferent de solutia tipologicä aplicatä, fiecare unitate de ingrijire va avea cel putin o
rezervä (boxä) de un pat pentru cazurile speciale.

III.3.7.5. in mod curent, serviciul ATI se amplaseazä in imediata vecinätate a blocului operator, pe
acelasi nivel cu acesta (mai ales la spitalele mici si mijlocii), din urmätoarele ratiuni: -medicii
anestezisti afectati serviciului lucreazä si in blocul operator; -mare parte a cazurilor sunt pacienti
care necesitä postoperator ingrijiri speciale;
-conditiile de asepsie sunt asemänätoare celor din zona curatä a blocului;
-o parte din aparaturä se poate utiliza in comun.
Serviciul ATI se poate amplasa si la un nivel superior sau inferior fatä de blocul operator (la spitale
mari si foarte mari), cu conditia realizärii unei legäturi directe, prin scarä si ascensor special
afectat.

III.3.8. Blocul tic na§teri

111.3.5.1. In blocul de na§teri se efectueazä centralizat activitätile de asistenta medicalä

calificata a parturientelor pe parcursul nasterii. Centralizarea acestor activitäti este de datä relativ
recentä, iar solutionärile functional-tehnologice ale spatiilor sunt incä in curs de optimizare,
optiunile pentru un tip de solutie sau altul urmänd a fi stabilite de beneficiarul de folosintä.
Modul de conformare al blocului de nasteri si locul cel mai potrivit de amplasare in
cadrul spitalului este dependent de:
-felul cum se organizeazä in cadrul spitalului, respectiv al sectiei de profil, asistenta parturientelor
de la primirea in spital si pänä la terminarea nasterii: -capacitatea acestuia (numär de nasteri zi,
rezultatä din capacitatea sectiei de obstetricä preväzutä in structura spitalului):
-sistemul adoptat pentru asistarea parturientei in timpul celor trei faze ale nasterii
(travaliu - expulsie - postpartum).

111.3.8.2. in principiu un bloc de na§teri este constituit din urmätoarele componente spatio-
functionale:
-compartimentul de primire si prelucrare sanitarä specificä (dacä activitätile nu au fost preluate de
serviciul de primire - internare descris la cap. III.2.) -unitäti pentru nastere (o suitä de spatii pentru
triada de activitäti specifice: travaliu -expulsie - postpartum):
-sala de operatie cu activitätile specifice (dupä caz);
-camerä resuscitare nou-näscut:
-spatii de lucru pentru personal (cabinet medici, camerä de lucru moase, boxe
depozitare instrumentar si materiale sterile):
-spatii gospodäresti (mic oficiu alimentar, boxe depozitare lenjerie si efecte, spatiu
colectare - evacuare rufe murdare si deseuri);
-filtru de acces si dotäri sanitare aferente (vestiar personal cu grup sanitar si dus. compartimentat
pe sexe, grup sanitar paciente), in blocurile de nasteri mici (2-3 unitäti de nastere), nu este
economica prevederea unei säli de operatie - pentru cezariene si alte urgente -,acestea urmänd a se
efectua in blocul operator centralizat sau in sala de operatii a sectiei de obstetricä-ginccologie. La
blocurile de na§teri mari (peste 10 nasteri'zi) este indicatä prevederea sälii de operatie in cadrul
blocului, precum si a spatiului de pregätire-trezire aferent.

111.3.8.3. Blocul de nasteri are un circuit inchis, controlat prin filtre de acces. 1:1 se va
compartimenta in sector aseptic si septic. Pentru spitalele mici si mijlocii cu mai mult de 50
paturi de obstetricä una din unitätile de nastere se va individualiza ca septicä, va primi anexe
sanitare proprii si se va izola din circuitul general al blocului de nasteri. in cadrul spitalelor de
specialitate, cu sectii de obstetricä care insumeazä mai mult de 150 paturi, se recomandä crearea a
douä blocuri de nasteri separate.

111.3.8.4. Unitatea de nastere se poate alcätui in mai multe moduri:

a. -camera de travaliu cu 2-3 paturi tip salon (14 -20 mp), conectatä la o sala de nasteri,
preväzutä-cu o nisä (boxä) pentru prelucrarea primarä a nou-näscutului'(minim 25 mp), urmatä
de o camerä cu 2-3 paturi pentru terapia postpartum cele trei incäperi avänd usi intre ele. O astfel
de unitate se prevede pentru cea. 20 paturi de obstetricä.
b. -sala unicä pentru travaliu si expulsic. destinatä unei singure parturiente, dotatä cu pat, masä
ginecologicä si punct pentru toaleta nou-näscutului (arie utilä 22-25mp); paturile pentru terapia
postpartum se grupeazä la un loc pentru mai multe astfel de säli, in saloane de 2-3 paturi.
Solutionatä in acest fel, unitatea corespunde la cea 15 paturi de obstetricä fiziologicä pentru o
salä de travaliu-cxpulsie.

111.3.8.5. In ce priveste amplasarea blocului de nasteri, sunt in disputä douä modele:

-amplasarea direct in cadrul sectiei sau compartimentului de obstetricä (justificatä la spitalele
mici, dar si la spitalele generale mari cu putine paturi de obstetricä):
-amplasarea in apropierea blocului operator si a celorlalte servicii tchnico-medicale, avantajoasä
pentru cooperarea cu acestea, necesarä dacä spitalul are mai mult de douä sectii de obstetricä, este
contestatä din punct de vedere al confortului pacientei. Aceastä solutie se aplicä in mod curent la
spitalele de specialitate (maternitäti sau blocuri matemo-infantile).

III.3.9. Laborator de analize medicale

111.3.9.1. In acest compartiment se centralizeazä activitätile de laborator necesare examinärii

produselor biologice umane pentru o cät mai corectä apreciere a stärii de sänätate sau a stadiului de
imbolnävire a pacientilor. Laboratorul deserveste atät pacientii internati cät si pe cei ambulatori.

111.3.9.2. Laboratorul se dimensioneazä si se structureazä functional in concordantä cu märimea

si profilul spitalului, respectiv cu capacitatea sectorului ambulator, dar si cu rangul spitalului in
ierarhia unitätilor de asistentä medicalä (laboratorul unui spital judetean sau al unui spital clinic de
specialitate va efectua analize medicale pentru pacienti ambulatori dintr-un teritoriu mai larg decät
cel arondat direct).
Necesarul de spatii, structura pe compartimente si nivelul de echipare cu aparaturä se vor preciza
prin tema de proiectare.

OBSERVATIE: Perfectionarea tehnicilor de analizä, utilizarea sistemelor de teste standard,

echiparea cu aparaturä compactä, automatizatä si computerizatä determinä crestrea eficientei
concomitent cu reducerea suprafetelor utile necesare.

IIL3.9.3. Laboratorul de analize medicale cuprinde urmätoarele compartimente:

a. -compartimentul de recoltare directä a produselor biologice (pentru pacientii ambulatori),
amplasat fie in cadrul laboratorului (in zona sa externä), fie in cadrul sectorului ambulator
propriu-zis (respectiv in cadrul dispensarului policlinic, dacä spitalul are asociatä aceastä unitate
sanitarä);
b. -compartimentul de primire a produselor biologice recoltate in sectiile spitalului sau de la
pacientii ambulatori, in care se efectueazä distribuirea probelor la punctele de lucru, se asigurä
centralizarea, inregistrarea si eliberarea rezultatelor;
c. -sectorul de examinäri de laborator, cu compartimentele sale specializate:
-biochimie,
-hematologie,
-citologie,
-imunologie,
-bacteriologic,
-inframicrobiologie etc.
d. -spatii anexe activitätilor de laborator (vestiare pentru personal, grupuri sanitare, depozite
reactivi si sticlärie, camere aparate, spatii pentru spälare veselä si sterilizare etc;
e. -microsector de intretinere animale mici de laborator (dupä caz).
La spitalele clinice universitare, la unele din spitale de specialitate cu programe asociate de
cercetare - institute medicale -, pe längä laboratorul pentru analizele curente se dezvoltä si un
sector mai mic sau mai mare de laboratoare specializate de cercetare clinicä si/sau preclinicä, in
care caz apare si un sector mare de crestere si intretinere de animale, numit biobazä. Acesta din
urmä trebuie amplasat izolat, in afara clädirilor spitalului.

III.3.9.4 Intrucät tehnicile de laborator evalueazä rapid, spatiile laboratorului de analize medicale
trebuie solutionate in sistem flexibil, pentru a permite periodice reorganizäri functionale si
reechipäri cu aparaturä si instalatii. Solutia recomandatä este proiectarea de spatii de lucru tipizate,
cu distributii de instalatii si puncte de racord amplasate modulat in spatiu. incäperile sectorului de
examinäri se vor alcätui prin inscrierea unor astfel de „module" spatio-functionale (1 -3 module in
functie de necesitate) .aria unui modul tipizat va fi de:
-18-20 mp (la spitale mici)
-22-25 mp (la spitale mari)

111.3.9.5. Activitätile de laborator urmeazä un regim strict de securitate a muncii si protectie

a personalului fatä de lucru cu substante nocive si periculoase. Principiul aplicat este separarea
incäperilorcu activitäti periculoase si delimitarea locurilor de muncä in care operatiunile presupun
degajäri de noxe, prin crearea de boxe speciale sau nise de laborator. Asemänätor se protejeazä si
activitätile sau operatiunile care necesitä conditii speciale de desfasurares in ce priveste mediul
aseptic sau steril, ecranarea luminii,protectia fata de vibratii.

111.3.9.6. In cadrul laboratorului de«nalize medicale este necesarä izolarea unui

compartiment in care sä se efectueze operatiunile cu potential de contaminare (bacteriologic,
'virusologie, micologie, parazitologie). Acesta va avea un circuit strict delimitat de al celorlalte
compartimente si va fi preväzut cu anexe proprii pentru spälare, dezinfectare, sterilizare veselä si
instrumentar, precum si pentru colectare - tratare ,deseuri infectata

111.3.9.7. Incäperile laboratorului de analize vor fi ferite de insolare si vor avea conditii de
iluminare uniformä a zonelor de lucru. Orientarea favorabilä pentru fronturile cu ferestre este
nord, nord-est si nord-vest. In cazul in care nu se pot evita orientärile nefavorabile, se vor lua
mäsuri speciale de protectie si ecranare a suprafetelor vitrate (geamuri termoabsorbante, „brise-
soleil").

111.3.9.8. Pentru determinarea globalä a necesarului de suprafete utile desfäsurate aferente

laboratorului de analize medicale al spitalelor generale (färä dispensar policlinic) se poate utiliza
urmätorul indice mediu:
-1.5 mp A.u./pat, respectiv 2.1 mp A.d./pat la spitalele teritoriale mici; -1.0-1.2 mp A.uVpat,
respectiv 1.5-1.7 mp A.d./pat la spitalele mijlocii si mari.
111.3.9.9. ìntregul laborator de analize medicale va fi solutionat in circuit ìnchis pentru alti
utilizatori decàt personalul propriu. Accesul pacientilor sau al personalului medical din spital
este permis numai in spatrile amenajate ca atare din compartimentul a.) -cabine de recoltare §i b.)
-camera sau ghi§eul pentru primire probe, ghi§eul pentru eliberare rezultate.

111.3.9.10. Amplasarea laboratorului va permite legaturi directe cu serviciul de explorari

functionale §i legaturi u§oare cu sectiile de spitalizare, sectorul ambulator. serviciul de urgenta §i
compartimentul de spitalizare de o zi.

III.3.10. Serviciul (laboratorul) de roentgendiagnostic

III. 3.10.1. Serviciul grupeaza centralizat toate investigati ne bazate pe utilizarea radiatiei
Roentgen pentru aducerea in domeniul vizibilului a structurilor anatomice interne. Tehnicile de
roentgendiagnostic fac parte dintr-un sistem mai amplu de investigatii, aflat ìn prezent ìntr-o
evolutie exploziva, cel al tehnicilor de examinare imagistica.

111.3.10.2. Serviciul de roentgendiagnostic este una din mutatile nucleare ce se pot constitui in
cadrul spitalelor, pentru care este obligatorie solicitarea §i obtinerea de avize speciale, de
amplasare §i functionare, din partea autoritatilor responsabile cu controlul activitatilor ce folosesc
radiatii nucleare. Modul de utilizare a radiatiei Roentgen pentru diagnosticul medical, conditole ce
trebuie sa Ie ìndeplineasca aparatura, precum §i modul de alcatuire, dimensionare §i ecranare la
radiatii a ìncaperilor, sunt strict conditionate de „Normele Republicane de Securitate Nucleara -
Regimul de lucru cu surse de radiatii nucleare' 1.
111.3.10.3. Dimensionarea §i structurarea serviciului este dependenta de numarul §i tipul de
aparate radiologice ce urmeaza a se instala, de cerintele fluxului medical specific, de considerente
de optimizare a masurilor de radioprotectie. Pentru fiecare tip de aparat sunt precis determinate
necesarul de ìncaperi §i conditii tehnologice de montaj.
Tipurile de aparate radiologice utilizate ìn mod curent ìn serviciul de roentgendiagnostic sunt:
-aparate de Rx-scopie §i Rx-grafie, independente sau cuplate la un post comun de comanda,
-aparate de Rx-grafic specializate (angiografie, mamografie, limfografie. radiografie dentara),
-aparate pentru microradiografie (MRF), -aparate
pentru tomografie computerizata (CT).
Pentru fiecare dintre ele sau pentru un cuplaj de aparate se constituie o unitate
functionala de examinare.

111.3.10.4. In structura serviciului de roentgendiagnostic intra urmatoarele categorii de spatii:

a. -unitatile functionale de examinare (compuse din camera de investigatie, posturile de comanda
§i control, boxele de dezbracare, spatiile sanitare §i tehnicile aferente);
b. -spatii de a§teptare pentru pacienti cu grupuri sanitare aferente;
c. -spatii medicale pentru relatia cu pacientul (secretariat, cabinete de consultatii);
d. -spatii pentru personal ìn afara relatiei cu pacientul (cabinete de lucru ale medicilor, camera
de odihna personal, vestiarecu du§ §i grupuri sanitare);
e. -spatii pentru prelucrare §i stocare filme radiologice (developare, triere, uscare, citire,
depozitare);
f. -spatii pentru ìntretinere §i activitati gospodare§ti (camera pentru tehnician de ìntretinere,
depozit piese de schimb, boxe pentru lenjerie §i curatenie etc.)
111.3.10.5. Unitatea Rx-scopie si Rx-grafie clasicä, intälnitä la toate spitalele, este constituitä din
urmätoarele incäperi:
-cele douä camere de investigare, fiecare de minim 20 mp (cu raportul laturilor de
minim 2/3), ecranate corespunzätor la radiatii in functie de puterea aparatului,
-camera de comanda (comunä pentru cele douä aparate) de minim 8 mp, preväzutä
cu vizoare de sticlä plumbatä spre camerele de investigare,
-boxe de imbracare dezbräcare pentru pacienti, pe fluxul de intrare in camerele de
investigare,
-spatiul de lucru pentru asistente (preparare bariu, preparare seringi §i substante de
control injectabile) de minim 6 mp, in relatie directä cu camerele de investigare,
-grup sanitar pentru pacient, in relatia cu camera pentru Rx-scopie.

111.3.10.6. Pentru unitatea de angiografie, in care se efectueazä cateterism vascular, nu sunt

necesare boxele de dezbräcare, dar este necesar un spatiu de pregätire a pacientului, un spatiu de
spalare a medicilor (ca pentru operatii) §i o boxä pentru spälarea instrumentarului utilizat. Camera
de investigatie va avea minim 25 mp.

111.3.10.7. Unitatea de tomografie computerizatä se compune din:

-camera de investigatie (30-35 mp), camera de comandä (minim 15 mp) preväzutä cu vizor mare
de vizionare radioprotejat, camera pentru computere (10-12 mp), camera pentru pregätirea
bolnavului, boxe de dezbräcare, camera pentru evaluare, spatiile tehnice indicate de furnizorul
aparatului.

111.3.10.8. Unitatea de microradiografie cuprinde camera de investigare (18-20 mp), camera de

comandä care este si spatiul de lucru al persoanei care manipuleazä aparatul si boxele de
dezbräcare.

111.3.10.9. Spatiile destinate prelucrärii filmelor radiologice se dimensioneazä dupä numärul de

filme ce trebuie prelucrate si dupä tehnica utilizatä (manualä sau automatä); ele vor cuprinde:
camerä obscurä, camerä luminoasä, depozit pentru filmele neexpuse. Spatiile de prelucrare a
filmelor (camera obscurä) trebuie sä fie in legäturä directä cu camerele de investigare prin ghis.ee
speciale de transmitere a filmului (radioprotejate si duble, de tip „passe-cassettes"). Depozitul
pentru filmele neexpuse va fi protejat fatä de radiatii calorice sau roentgen.

111.3.10.10. Calculele necesare, pentru stabilirea mäsurilor de ecranare pentru radioprotectie

a incintelor in care se aflä aparatele radiologice, se fac de cätre persoane autorizate, pentru fiecare
incintä in parte si pentru fiecare element constructiv ce va avea rol in ecranare.

111.3.10.11. Amplasarea serviciului de roentgendiagnoslic se recomandä a se face la

nivelurile inferioare ale clädirii (demisol, parter, etaj 1) datoritä incärcärilor structurale mari date
de greutatea aparaturii si a elementelor constructive de ecranare (plumb, tencuieli baritate).
Nu existä contraindicatii de amplasare a altor servicii sau compartimente ale spitalului in
vecinätatea unitätilor radiologicc (lateral, Ia nivelul superior sau la nivelul inferior), dacä se aplicä
mäsurile normate de radioprotectie Ia elementele constructive de separare fatä de alte spatii
(respectiv dimensionare corespunzätoare in functie de diferitele cateitorii de utilizatori).

111.3.10.12. Serviciul de roentgendiagnostic va avea legäturi cät mai directe cu blocul

operator, serviciul de urgentä, sectiile medicale si serviciul de exploräri functionale.
La spitalele mari si foarte mari, apare necesitatea amplasärii unor unitäti radiologicc, distincte in
serviciul central, in sectorul de urgente, in blocul operator, in sectia de ortopedie. Aceste unitäti se
vor trata ca unitäti nucleare distincte si se vor supune, ca si serviciul central, reglementärilor
.normative privind utilizarea radiatiilor Roentgen.

III.3.11. Serviciul (laboratorul) de exploràri functionale si alte investigatii anatomo-fi/iologice

complexe

III.3.11.1. in cadrul acestui serviciu se grupeazä, centralizat pe spital, o relativ mare varietate de
tehnici de investigare, bazate pe utilizarea unor aparaturi specializate de inaltä tehnologie, si care
permit obtinerea de date referitoare la potentialul functional al diferitelor organe si sisteme ale
corpului uman.
Prin tema de proiectare, investitorul (beneficiarul de folosintä) va preciza tipul si numärul de
laboratoare de exploräri functionale necesare - in functie de märimea si profilul spitalului -. va
stabili impreunä cu proiectantul modul de organizare generalä a serviciului (schema de grupare a
unitätilor poe compartimente) si va indica aparatura medicalä cu care intentioneazä sä echipeze
fiecare laborator in parte (intrucät conformarea si dimensionarea spatiilor este dependentä de
prescriptiile si conditionärile furnizorului de echipamente si aparate medicale).

OBSERVATIE: -Recent intrate in uzul diagnosticärii bolnavilor, explorärile functionale sunt intr-o
continuä evolutie si diversificare aprocedeelor de investigare, insotitä de innoirea si
perfectionarea rapidä a echipamentelor si aparaturii. Din acest motiv nu s-a ajuns fa un punct de
vedere unanim recunoscutprivind organizarea optimä a acestui seniciu.

II I.3.11.2. In mod uzual, in spitalele generale mijlocii si mari. unitätile de exploräri functionale se
grupeazä pe compartimente. in functie de organele si sistemele anatomo-fiziologice investigate:
a -exploräri cardio-respiratorii si cardio-vasculare (electrocardiografie -LKG. diagnostic ullrasonic,
probe de efori, ventilatie pulmonarä, bronhoscopie etc):
b. -exploräri ale functiilor digestive (tubaje gastrice si duodenale, colonoscopie. rectoscopie
etc.);
c. -exploräri ale sistemului nervos (electroencefalografie -Lf G. excitabilitate ncuro-muscuIarä
etc.);
d. -exploräri ale functiilor metabolice:
e. -exploräri ale functiilor renale (citoscopie. cateterism uretral etc):
f. -exploräri ORL (probe auditive, laringo-bronhoscopie etc):
g. -exploräri oftalmologice;
h. -exploräri imagistice generale (ecografic, tomografie cil rezonantä magneticä -RMN).

OBSERVATII: -Costul ridicat al aparaturii medicale neutru, uncie din sistemele de exploräri si
investigatii, le face incä inaccesibile pentru spitalele generale mici din reteaua medicalä
teritorialä; in cazul acesta laboratoarele de exploräri nu mai necesitä organizarea pe
compartimente dupä criteriul de mai sus.
-Pentru unele exploräri functionale specializate, unii beneficiari preferä o amplasare in cadrul
sectiei medicale de profil (exploräri ORL, exploräri oftaimologice. internati in alte sectii sau celor
diagnostigati ambulator si produce o perturbare d sistemului general de circuite al spitalului.

III.3,11.3. Laboratoarele apartinänd aceluiasi compartiment se grupeazä pe un circuit intern care,

pe längä cabinetele destinate examinärii propriu-zise, mai cuprinde: incäperi de lucru pentru
medici §i personalul sanitär mediu, camere pentru pregätirea pacientului în vederea examinärii
(dupä caz), anexe sanitare §i gospodäres.ti, precum §i eventualele spatii tehnice aferente
echipamentului medical. Pentru fiecare compartiment, sau în comun pentru douâ-trei
compartimente (în functie de amploarea acestora §i de schema generala de organizare a
serviciului), se preväd spatiile de a§teptare pentru pacienti cu grupurile sanitare respective, ghi§eul
de relatii cu pacientul (informare, programare, eliberare rezultate).

111.3.11.4. Evolutia de ultima orä a tehnicilor de explorare endoscopicä §i laparoscopicä.

combinate cu proceduri terapeutice de tip chirurgical (cauterizäri. extirpäri, suturäri). pune
problema scoaterii laboratoarelor de endoscopie din cadrul compartimentelor specializate §i a
grupärii lor într-un serviciu (compartiment) autonom de endoscopie, preväzut cu toate anexele
medicale tehnice §i gospodäre§ti necesare: în acest caz modelul tipologic de organizare a
compartimentului de endoscopie va fi mai apropiat de cel utilizat pentru blocul operator.
111.3.11.5. La spitalele mari §i foarte mari, unele unitati de exploräri functionale se pot regäsi §i
în componenta sectiilor medicale cu paturi, distinct de amplasarea lor în serviciul central (de
cx.xabinet de ecografic în sectia de obstericâ-ginecologie. cabinet LKG în sectia de cardiologie).

111.3.11.6. Amplasarea serviciului de exploräri functionale se va face în apropierea serviciului de

rocntiîendiaenostic si a laboratorului de analize medicale. Se va asituira o legatura directä cu
serviciul de urgentä, cu sectorul ambulator §i cu compartimentul de spitalizare de o zi.

III.3.12. Laboratoarele de medicina nuclearä

III.3.12.1 Procedurile medicale care utilizeazä pentru diagnostic §i/sau terapie substante
radiofarmaceutice (izotopi) se izoleazä de restul activitätilor medicale, constituind un serviciu
distinct în cadrul spitalului: laboratorul de medicina nuclearä. Acest serviciu se organizeazä în
spitalele generale mari §i foarte mari, precum §i în unele spitale de specialitate, cum ar fi cele de
oncologie, endocrinologie, reumatologie etc.

111.3.12.1. în componenta serviciului pot intra (dupä caz) urmätoarele compartimente:

a. -izotopodiagnostic (unitate de exploräri cu aparaturä tip scaner sau tip scintigraf);
b. -izotopoterapie (microunitate de spitalizare pentru pacientii tratati cu produse
radiofarmateutice);
c. -laborator de analize medicale (pentru analiza produselor biologice ale pacientilor tratati sau
investigati cu izotopi);
d. -laborator de preparare §i dozare (dilutie) a substantelor radiofarmaceutice;
e. -anexe functionale §i tehnice comune pentru: depozitarea surselor radioactive, decontaminarea
lenjeriei §i obiectelor de inventar, decontaminarea personalului, dezactivarea de§eurilor
radioactive lichide §i solide, tratarea §i filtrarea aerului.

111.3.12.2.Laboratorul de medicinä nuclearä se organizeazä ca o "unitate nuclearä de lucru cu

surse deschise" în sensul definit de Normativul Republican de Securitate Nuclearä §i se spune
prescriptiilor §i reglementärilor acestuia, atât în ce prive§te proiectarea §i executia constructiei si
instalatiilor pentru spatiile respective.

111.3.12.3.Laboratorul se solutionezä în circuit închis, protejat prin filtre §i ecluze cu control

dozimetric, la intrarea în laborator §i la trecerea dintr-un compartiment în celälalt. Operatiunile de
transvazare a surselor cu concentratie mare se fac în ni§e, boxe special amenajate.Efluientii §i
de§eurile solide radioactive se colecteazä §i se stocheazä pe durata de timp necesarä dezactivärii.
Aerul viciat din ni§e, boxe sau alte zone cu posibile concenträri de particule radioactive, se
filtreazä si se controleazä ìnainte de evacuarea in exterior.

III.3.12.4. Laboratorul de medicina nuclearä se amplaseazä la parterul sau demisolul constructiei,

sub acesta urmànd a fi solutionat un spatiu tehnic propriu, delimitat fatä de alte spatii comune sau
de alte functiuni ale clädirii. In afara accesului dinspre circulatiile interioare ale spitalului,
laboratorul de medicinä nuclearä va beneficia de un acces propriu direct din exterior, pentru
aprovizionarea cu produse radiofarmaceutice si pentru expedierea deseurilor nedezactivate. Nu
sunt contraindicatii in ce priveste amplasarea altor functiuni spitalicesti in spatiile aflate aläturi sau
deasupra incäperilor laboratorului.

III.313. Serviciul fizioterapie si recuperare medicalä

III.3.13.1. Procedurile de fizioterapie si recuperare medicalä, mai amplu sau mai putin dezvoltate,
sunt nelipsite in structura spitalelor moderne, fie ca tratament asociat, fie ca tratament principal in
cazul spitalelor de specialitate. Amploarea si structura serviciului sunt in functie de capacitatea
spitalului, de profilul acestuia si, dupä caz, : de asocierea dispensarului policlinic. .3.13.2. Serviciul
de fizioterapie si recuperare medicala poate cuprinde in structura sa urmätoarele compartimente:
a,-cultura fizica medicalä (kinototerapie) b .-electro -fototerapie
c.-hidro-termoterapie
d. -masoterapie
e.-pneumoterapie
f. -psihoterapie si terapie ocupationalä
Nominalizarea compartimentelor, a tipului si numärului de proceduri pentru fiecare din unitätile
componente ale acestora, precum si indicarea aparaturii sau a instalatiilor i speciale cu care
urmeazä a fi echipate, se vor cuprinde in tema de proiectare a spitalului si in tema de tehnologie
medicalä.

OBSERVATII: -La spitalele generale mici si la spitalele de specialitate care nu au caprofil

recuperarea medicala, serviciul de fizioterapie va cuprinde cu precadere compartimentele de
kinetoterapie, electroterapie si pneumoterapie (uneori si psihoterapie). -La spitalele de
neuropsihiatrie compartimentul de psihoterapie si terapie ocupationalà se dezvoltà ca un serviciu
autonom.

III.3.13.3. Compartimentul de electro-fototerapie se subimparte pe unitäti dupä tipurile de

proceduri utilizate:
-terapie cu curenti de joasä frecventä sau ultrasunete (curent galvanic, curenti diadinamici, curenti
cu impulsuri, curenti exponentiali, electrostimulatoare, sonodynatori etc);
-terapie cu curenti de frecventä medie (mediaflux, curenti interferentiali) -terapie cu curenti de
inaltä frecventä (diatermice, ultrascurte, radar, microunde,etc); -terapie cu càmpuri
electromagnetice (magnetodiaflux, diapuls); -fototerapie (ultraviolete, Solux, bäi de luminä
generale sau partiale). In general aplicarea procedurilor de electroterapie se face in boxe de un pat
cuplate mai multe in cadrul unui cabinet, care va avea preväzut si un spatiu de lucru pentru
personalul medical. Procedurile cu curenti de inaltä tensiune se izoleazä in incäperi distincte de
celelalte proceduri; deasemeni procedurile bazate pe càmpuri electromagnetice vor avea aparatele
instalate in camere individualizate protejate corespunzätor. incäperea pentru ultraviolete va fi
inchisä si controlatä in ce priveste
ozonarea aerului.
Compartimentul va mai cuprinde camerä de odihna pentru personal, boxe de dezbräcare pentru
pacienti, grupuri sanitare.

111.3.13.4. in compartimentul de hidroterapie se grupeazä urmätoarele unitäti:

-hidrotermoterapie (bäi medicinale generale, bäi partiale, dusuri terapeutice);
-hidroelectroterapie (bäi galvanice);
-hidrokinetoterapie (bazine mari. bazine treflä, bazine de elongatii etc). Unitätile de
hidrokinetoterapie se amplscazä impreunä intr-o salä mare. incälzitä si ventilatä corespunzätor,
preväzutä la intrare cu fjltre-vesliar. closete si dusuri pentru pacienti si o camera cu un grup sanitar
pentru instructori. Bazinele mari vor avea , scäri si rampe comode pentru acces, balustrade de
protectie la exterior, balustrade de sustinere la interior. Celelalte unitäti de hidroterapie se
amplaseazä in spatii boxate si inseriate, accesibile pe o parte pentru pacienti (prin intermediul
boxelor de dezbräcare) si deservite pe cealaltä parte de personalul specializat. In cadrul
compartimentului se mai preväd: camerä de lucru si odihnä pentru personal, depozit pentru lenjerie
umedä dotat cu aparate de uscare, depozit pentru lenjerie curatä, boxä curätenie.

111.3.13.5.Compartimentul de masoterapic se subimparte in unitate pentru proceduri uscate si

unitate pentru proceduri umede (dus-masaj, masaj subaqual). Unitatea pentru proceduri umede se
poate cupla cu celelalte unitäti de hidroterapie. unitatea pentru masaj uscat amplasändu-sc de
regulä intre compartimentul de hidroterapie si cel de culturä fizicä medicalä. Masajul uscat se
executä in boxe individuale inseriate, pe längä care se prevede o camerä de odihnä pentru mascori
cu grup sanitar si dus.

111.3.13.6.Compartimentul de pneumoterapie poate avea in componentä o unitate de aerosoli, o

unitate de inhalatii, camera pneumaticä, o unitate de gimnasticä respiratorie la aparate. Unitatea de
aerosoli se organizeazä fie intr-o incäpere boxatä pentru proceduri individuale, fie intr-o salä
comunä pentru mai multi pacienti dacä se fac tratamente cu ultrasonoacrosoli. Unitatea de inhalatii
este asemänätoare celei pentru aerosoli. Camera pmeumaticä (barocamera) se dimensioneazä
pentru un grup de 18-20 pacienti, asezati pe scaune. In cadrul compartimentului se mai preväd
statii de lucru si de odihnä pentru personalul medical, grupuri sanitare, boxe pentru lenjerie curatä
si murdarä, eventuale anexe tehnice pentru echipamente.

111.3.13.7.Pentru compartimentul de kinetoterapie (culturä fizicä medicalä) sunt necesare

urnätoarelc spatii:
-salä de gimnasticä in grup (dimensionatä pentru 10-12 persoane),
-salä de gimnasticä analiticä (pentru 2-3 persoane),
-salä de elongatii,
-salä de terapie pe aparate.
-anexe (camere instructori, depozit materiale, vestiare pentru pacienti separate pe
sexe, grupuri sanitare).

III3.13.8 Gruparea diferitelor compartimente si unitäti de fizioterapie in cadrul serviciului trebuie

sä aibä in vedere:
-apropierea celor ce utilizeazä acelasi tip de agenti fizici (ape, gaze. nämol, electricitate), asocierea
unor proceduri pe care pacientul le efectueazä in flux continuu (de cx. : electrolerapie
-kinetoterapie - masaj sau termoterapie - nämol - masaj - culturä fizica medicalä).

III.3.13.9. Compartimentul de psihoterapie si ergoterapie (terapie operationalä) se adreseazä ,

special pacientilor ce efectueazä tratamente dificile si sau de lungä duratä, fiind prezent la spitale
de boli cronice, spitale pentru handicapati sau la spitale generale mari si foarte mari care au sectii
de acest fel. Unitatea de psihoterapie are in componentä cabinete pentru tratament individual, salä
pentru psihoterapie de grup si anexele respective pentru personal si pacienti: unitatea de terapie
ocupationalä cuprinde un numär de säli-atelier specializate pentru diferite activitäti (lucru manual,
desen-picturä. tämplärie), camere pentru personal, depozite de materiale, grupuri sanitare.

111.3.13.10. In zona accesului in serviciul de fizioterapie si recuperare medicalä se amplaseazä

secretariatul de programare si luare in evidentä, cabinetele pentru medicii de specialitate si pentru
asistenta sefa, garderoba pentru medicii ambulatori. vestiarele pentru personalul medical,
depozitele de lenjerie si cele pentru diferite produse farmaceutice necesare procedurilor. Spatiile de
odihnä post tratament pentru pacienti se pot amplasa centralizat (in zona inträrii), pentru serviciile
mici. sau pe grupe de compartimente, in cazul serviciilor amplu dezvoltate.

111.3.13.11. Amplasarea serviciului in cadrul spitalului va asigura legäturile directe cu sechile

medicale de spitalizare (prin intermediul nodului de circulatie verticalä) si cu zona de acces in
sectorul ambulator. Nu se permite ca serviciul sä fie traversat de circulatia generalä a spitalului.
Dacä serviciul are in componentä un compartiment de hidroterapie este recomandabilä amplasarea
lui la nivelul inferior (demisol sau parter) respectiv peste subsolul tehnic prin care se face
distribuirea instalatiilor si vizitarea lor. Se poate adopta si amplasarea serviciului pe douä niveluri,
caz in care la nivelul superior se amplaseazä compartimentele "uscate" (electroterapie,
pneumoterapie. culturä fizicä medicalä, psihoterapie), asigurändu-se o circulatie verticalä proprie
(scarä) intre cele douä niveluri.

III.3.14. Laboratorul de anatomic patologica si prosecturä

111.3.14.1. Serviciul este destinat efectuärii de examene anatomo-patologice ale pacientilor

decedati (autopsie, analize de organe, tesuturi si produse biologice), dar si pentru exeminäri ale
unor tesuturi prelevate de la pacienti vii (biopsii, punctii, extirpäri chirurgicale).

111.3.14.2. Cele douä componente ce inträ in structura serviciului, urmänd a avea circuite
interne relativ autonome sunt:
a. -prosecturä (prelucrare cadavre si autopsie),
b. -laboratoare (histopatologie, histochimie, citologie).
Structura serviciului si modul de organizare depinde de märimea si profilul spitalului, dar si de
rangul detinut de acesta in reteaua medicalä teritorialä.

OBSER VA TII: -Compartimentul de prosecturä se prevede la toate tipurile de spitale. Laboratorul

de anatomiepatologicä nu se organizeazä distinct la spitalele mici; in cazul acestora sälii de
autopsie i se aläturä o incäpere anexä pentru lucräri de laborator.
-La spitalele teritoriale judetene, laboratorului de anatomie patologicä i se asociazä de
regulä "Laboratorul judetean de medicinä legalä" (pentru utilizarea mai eficientä a personalului
si a aparaturii dotare).
-La spitalele clinice acest serviciu se poate amplifica cu spatiile necesare pentru
invätämdntul medical de specialitate.

III. 3.14.3. Compartimentul de prosecturä cuprinde urmätoarele spatii :

-camerä frigorificä boxatä pentru depozitarea cadavrelor;
-salä de autopsie (cu unul sau douä posturi de autopsie, in functie de märimea spitalului); -spatiu
pentru predarea cadavrelor cätre apartinätori;
-hol asteptare apartinätori cu grup sanitar;
-birou intocmire documente decese;
-spatiu de odihnä si grup sanitar cu dus pentru personal;
-laborator aferent autopsie (dupä caz).

111.3.14.4. Compartimentul laboratoare de anatomie patologicä cuprinde:

-spatii pentru prepararea probelor si pieselor anatomice;
-spatii pentru diverse determinäri histochimice, citologice etc.
-camerä microscopie si histotecä; -depozit sau spatiu
de expunere piese anatomice;
-boxe de depozitare reactivi, chimicale;
-camera medicului sef;
-anexe pentru personal.

111.3.14.5. Operatiunile de autopsiere si cele de determinäri de laborator sunt generatoare de

noxe (mirosuri, degajäri de vapori toxici) si de pericol de infectare. Prevederea de nise de laborator
pentru localizarea acestora si ventilarea mecanicä a incäperilor sunt obligatorii.
111.3.14.6. Amplasarea serviciului se face in asa fel incät sä se asigure un acces direct din
exterior pentru apartinätori si preluarea cadavrelor. in zona acestui acces se va prevedea un spatiu
pentru stationarea masinii mortuare, ferit vederii dinspre saloanele bolnavilor. Accesul dinspre
spital va fi dotat cu un filtru igienico-sanitar, care sä asigure izolarea circuitului intern al serviciului
fatä de restul circulatiilor din spital. Dinspre acest acces se vor asigura legäturi directe cu blocul
operator si cu nodul de circulatie verticalä al sectorului de spitalizare.
La spitalele clinice mari si la cele cu profil oncologic, unde sectiunea de laboratoare pentru
determinäri de tesuturi la bolnavi este suficient de amplä, aceasta poate fi amplasata separat de
restul serviciului in apropierea celorlalte laboratoare de analize medicale, a compartimentului de
recoltäri si nu departe de blocul operator; in acest caz se va avea in vedere mentinerea unei bune
comunicäri cu prosectura si restul laboratoarelor de anatomie patologicä (eventual printr-o scarä
interioara dacä separarea s-a fäcut pe verticalä).

OBSERVATIE: Amplasarea serviciului de prosectura si anatomie patologicei intr-o clàdire

distinctà nu este recomandatà la spitalele moderne intrucàt se rup legàturi functionale necesare
Wlu ales pentru unele determinàri de urgentà ce trebuie fàcute pe parcursul intcnentiilor
chirurgicale.

III.3.15. Serviciul de sterilizare centrala

III.3.15.1In spitale activitätile de sterilizare se centralizeazä cu precädere in cadrul serviciului de

sterilizare centralä, cu urmätoarelele exceptii obligatorii:
-sticläria si materialele de laborator se sterilizeazä in interiorul laboratorului: .
-produsele farmaceutice injectabile, se sterilizeazä in cadrul farmaciei:
-biberoanele si alt inventar märunt legat de alimentaria sugarului se sterilizeazä in
compartimentul "biberonerie" al sectiei pediatrie.
Dacä spitalul este cuplat cu dispensarul policlinic teritorial statia de sterilizare il va deservi si pe
acesta.

III.3.15.2. Serviciul central de sterilizare va avea circuit inchis, cu acces unic dinspre circulatiile
generale ale spitalului. in cazul in care se alipeste blocului operator, mai poate avea o comunicare
interioarä cu circulatiile acestuia (prin usä in zona murdarä si prin ghiseu in zona curatä a
blocului).

III.3.15.3. In cadrul serviciului spatiile se sectorizeazä pe zone si se aseazä in flux:

a. -zona de activitate cu materiale nesterile, cuprinzänd spatiile pentru primire. depozitare
temporarä, sortare, prelucrare primarä, introducere in aparatele de sterilizare sau in camera de
sterilizare;
b. -zona de sterilizare propriu-zisä sau "zona fierbinte";
c. -zona de activitate cu materiale sterile, cuprinzänd spatiile pentru scoatere din zona fierbinte si
räcire, sortare, depozitare, predare;
d. -sector anexe comune: birou evidentä, depozit detergenti si talc, vestiar si grup sanitar cu dus
pentru personal.
Intre zona nesterilä si zona sterilä se impune o separatie cät mai sigurä a fluxului de persoane si
materiale.

III. 3.15.4. Prelucrarea primarä a materialelor nesterile este diferentiatä ca proceduri pentru
diferitele categorii de materiale - instrumentar metalic, caiiciucärie. material moale - si se
desfäsoarä in spatii distincte (boxe, alveole, nise).
Spatiile vor fi echipate cu fronturi de lucru adecvate pentru spälare, pregätire (confectionare)
material moale, pudrare cu talc, a§ezare pe rastele sau in casolete, conform cu tehnologia impusä
de tipul de aparaturä de sterilizare utilizat.

111.3.15.5. "Zona fierbinte" poate fi alcätuitä in douä moduri:

-fie dintr-o camerä de sterilizare (eventual douä, separänd sterilizarea umedä de cea uscatä),
asezatä pe linia fluxului intre zona nesterilä si cea sterilä, in care se amplaseazä aparatele de
sterilizare si mesele pentru descärcarea casoletelor,
-fie din chiar frontul alcätuit din aparatura de sterilizare inseriatä, dacä se utilizeazä autoclave si
echipamente cu dublu servici, sistem recomandat la spitalele mijlocii si mari, pentru cä asigurä
separarea completä a circuitului nesteril de cel steril.
111.3.15.6. Sterilizarea materialelor se poate face prin mai multe metode: cu cäldurä umedä j (in
autoclave), cu cäldurä uscatä (in pupinele), la rece cu oxid de etilena sau alt gaz bactericid, prin
radiatie, aparatura fiind diferentiatä in functie de agentul respectiv,

111.3.15.7. Dimensionarea si organizarea statiei de sterilizare se va face functie de: -numärul de

paturi (capacitatea spitalului),
-cantitatea materialului de sterilizat, pe categorii, determinatä in dmc/pat/zi,corespunzätor
profilului spitalului,
-tipul si capacitatea aparatelor de sterilizare,
-durata unui ciclu de sterilizare pe fiecare tip de aparat. Se prevede pentru fiecare categorie de
aparate cäte unul suplimentar care sä preia efectuarea operatiunilor in caz de avariere a altora.

111.3.15.8. Serviciul de sterilizarea centralä se amplaseazä cät mai aproape de blocul operator
(60-70% din capacitatea statiei deservindu-i pe acestia) si trebuie sä aibä legäturi cät mai directe
cu serviciul ATI, blocul de nasteri, serviciul de urgente, laboratoarele de exploräri functionale,
sectiile medicale cu paturi. La spitalele cu profil chirurgical sau la cele generale cu procent mare
de paturi de chirurgie, se recomandä alipirea statiei de sterilizare la blocul operator, cu crearea
unui circuit specializat pentru relatia cu acesta. La spitalele generale mari si foarte mari, dacä
märimea blocului operator o justificä, se recomandä prevederea unei statii de de sterilizare
proprii blocului operator, separänd activitätile de sterilizare pentru restul spitalului.
III.3.16. Farmacie

III.3.16.1. Serviciul asigurä primirea, depozitarea si controlul produselor farmaceutice fabricate

industrial, prepararea unor medicamente, portionarea si reambalarea medicamentelor conform
prescriptiilor medicale din spital. in functie de märimea si profilul spitalului, farmacia poate avea si
laborator de preparare a solutiilor sterile injectabile, la spitalele cuplate cu dispensar policlinic sau
la unele spitale de specialitate, farmacia asigurä si distribuirea medicamentelor ce se acordä gratuit.

III.3.16.2 Farmacia cuprinde urmätoarele compartimente:

a. -primire si depozitare medicamente,
b. -preparare si prelucrare medicamente,
c. -laborator de produse sterile injectabile (dupä caz),
d. -eliberare medicamente,
e-anexecomune pentru personal.

III. 16.3Primirea produselor farmaceutice se face in camera de receptie, unde se face si depozitarea
lor provizorie in vederea trierii si controlului. Accesul se asigurä direct din exterior si se prevede
cu rampä de descärcare. Camerele de depozitare se separä pe tipuri de produse farmaceutice:
-specialitäti (medicamente, plante ceaiuri),
-chimicale grele (produse livrate in ambalaje mari, bidoane, damigene),
-chimicale usoare (produse livrate in flacoane, sticle, pachete), -produse
inflamabile (alcool, eter, acetonä),
-materiale aseptice (pansamente, vatä). Medicamentele si produsele farmaceutice termobile se
pästrezä in frigidere. intr-o . incäpere distinctä se va asigura depozitarea ambalajelor returnabile si
a altor materiale necesare prelucrärilor din farmacie (flaconase, pungute, dopuri, etichete),
preväzutä cu spatiu de spälare a acestora. In functie de märimea spitalului, respectiv a farmaciei,
unele din depozite se pot cupla (cele pentru chimicale grele si usoare si cele pentru specialitäti si
materiale aseptice).
Dacä farmacia are laborator de produse sterile injectabile, se va prevedea un depozit distinct pentru
substantele si materialele necesare acestuia.
Pentru depozite se va preciza prin proiect categoria de incendiu pentru fiecare, luändu-se mäsurile
de protectie indicate in normativul P118. Suprafetele de depozitare pentru farmacie se calculeazä la
numärul de paturi al spitalului (0.15-0.23 mp/pat).

111.3.16.4. Prepararea si prelucrarea medicamentelor conform retetelor, respectiv prepararea

formulelor magistrale, divizarea si reambalarea medicamentelor conditionate, precum si controlul
produselor farmaceutice receptionate se face in camera denumitä recepturä-oficinä si in laboratorul
anexat acesteia. Pentru spälarea, uscarea si depozitarea veselei si a ustensilelor se prevede o boxä
(incäpere) specializatä, accesibilä din oficinä si laborator.

111.3.16.5. Laboratorul pentru produsele sterile injectabile se proiecteazä conform Ord. Min.
Sänätätii nr. 120/1980. El se compune dintr-o suitä de camere, ordonate tehnologic, ce alcätuiesc
un circuit inchis fatä de restul farmaciei. Spatiile componente sunt: camera de spälare flacoane si
ustensile, boxa de spälare cu apä distilatä, boxa de preparare a apei distilate, camera de preparare a
solutilor sterile si umplere a flacoanelor, camera de sterilizare, camera de control si etichetare,
depozitul frigorific pentru solutiile injectabile (asigura rezerva spitalului pentru 30 zile). Accesul
personalului in camera de preparare a solutiilor sterile se face numai prin filtru, iar comunicarea
dintre acesta camera si celelalte spatii din fluxul de productie se asigura prin ghisee.
III. 3.16.. Spatiul pentru eliberare medicamente este interfata farmaciei cu spitalul, locul unde
accede personalul din spital pentru a prezenta condicile cu retetele medicale prescrise si de unde se
elibereazä medicamentele*A celelalte produse farmaceutice. Restul farmaciei este accesibil numai
personalului propriu (circuit inchis).

111.3.16.7. in cadrul farmaciei se mai preväd cäteva spatii anexe:

-biroul dirigintelui (amplasat in apropierea zonei de eliberare a medicamentelor),
-camera de odihna si vestiarul personalului cu grup sanitar si dus.
-boxa pentru inarhivarea documentelor,
-boxa pentru curätenie si dezinfectie.

111.3.16.8. Farmacia trebuie sä aibä o bunä legäturä cu toate serviciile medicale ale spitalului,
de
aceea va fi cät mai usor accesibilä dinspre nodul de circulatie verticalä. Pentru a permite accesul
direct din exterior, amplasarea favorabilä este la parter sau la demisol (cu asigurarea luminärii
convenabile a spatiilor de lucru). In cazul amplasärii farmaciei la etajul 1, intre spatiul de
receptie accesibil din exterior si restul farmaciei se va asigura o legäturä directä, proprie, prin
ascensor de materiale si scarä.

III.3.17. Blocul alimentar (bucatarie)

III.3.17.1. Prepararea alimentelor se face centralizat pentru pacientii si insotitorii internati, precum
si pentru personalul care serveste masa la spital, bucätäria dimensionändu-se in functie de numärul
de portii rezultat.

III.3.17.2 In cadrul blocului alimentar se diferentiazä sectoarele:

a. - receptie si depozitare produse alimentare neprelucrate;
b. - spatii pentru prelucräri primare;
c. - spatii pentru prelucräri finale;
d. - oficiu de distributie:
e. - control dietetic;
f. - anexe pentru personal
Bucätäria se solutionezä in circuit inchis, cu acces direct din exterior pentru aprovizionare (rampä)
si evacuare deseuri menajere; interfata spre spital o constituie oficiul de distribute in care are acces
personalul de ingrijire din sectiile medicale, precum si cel de deservire al cantinei (restaurantului
cu autoservire).

111.3.17.3. Conditiile de receptie si depozitare, prelucrare si preparare a alimentelor, modul de

organizare a circuitelor bucätäriei si mäsurile de protectie igienico-sanitare sunt cele preväzute in
normele si presepriptiile referitoare la unitätile de alimentarie publicä, la care se adaugä
prescriptiile specifice din ordinul Min. Sänät. nr. 190/1982.

111.3.17.4. Spatiile pentru depozitare produse alimentare neprelucrate se vor dimensiona in

functie de stocul necesar pentru fiecare categorie (Ia unele produse de bazä se face aprovizionarea
pentru durate de timp mai lungi, cu scopul de a avea asigurat stocul de rezervä pentru cazuri de
dificultäti de aprovizionare sau calamitäti).

OBSERVATII: -Pentru douà sau mai multe spitale amplasate in aceeasi localitate sepoate
solutiona un grup gospodàresc comun, in cadrul càruia sà se asigure depozitarea alimentelor
(stocurile mari)eventual si unele prelucràri primare (transare carne, spàlare curàtare legume).
111.3.17.5. Camerele pentru prelucräri primare vor fi minim douä. recomandabil trei (separat
pentru legume, carne peste, päsäri). Ele se vor conecta direct cu spatiile bucätäriei propriu-zise
sau prin intermediul unui coridor intern "curat", ncinterferat de circuitele de aprovizionare
"murdare".In bucätäria propriu-zisä se vor organiza distinct urmätoarele zone de preparare
(eventual separate prin pereti de compartimentare partialä, la blocurile alimentare de mare
capacitate>:
-prelucräri termice pentru mesele principale (bucätäria caldä).
-preparäri dietetice.
-preparäri pentru micul dejun (bucätärie lapte-ceai),
-bucätärie rece.
Preparatele de patiserie-cofetärie se vor prelucra intr-o incäpere distinctä. Anexat
direct bucätäriei se amplaseazä camera pentru spälat vase.

111.3.17.6. Modul de solutionare a oficiului de distributie a mäncärii depinde de sistemul

adoptat pentru livrarea acestora la sectiile de spitalizare, astfel:
a.-livrarea alimentelor preparate se face pe partide si pe diete, pentru intreaga cantitate necesarä
unei sectii (in recipiente mari);
In acest caz. incälzirea si portionarea mäncärii se face in oficiile alimentare ale sectiilor si tot aici
se spalä si se pästreazä vesela pentru pacienti si cärucioarele de transport: oficiile alimentare ale
sectiilor se vor dimensiona si echipa corespunzätor acestor activ itäti;
b.-din blocul alimentar, alimentele preparate se livreazä gata portionate pentru fiecare pacient,
situatie in care oficiul de distributie (sau bucätäria) se doteazä cu o linie specialä de portionare tip
catering;
In acest caz. adiacent oficiului de distributie se preväd spatii, echipate cu linii mecanizate, pentru
spälarea veselei intregului spital si igienizarea cärucioarelor; cärucioarele pentru transportul
mäncärii portionate vor fi izolate termic; oficiile alimentare din sectii se vor dimensiona si echipa
minimal.

OBSERVATIE: - Dacà se adoptà sistemul de livrare pe partide (a), transportul alimentelor

preparate de la oficiul blocului alimentar la oficiile alimentare ale sectiilor se poate face fie in
càrucioare inchise prin intermediul ascensoarelor comune,.fie direct cu ascensoare de alimente
(tip mont-carge), dacà oficiile sectiilor se aflà pe aceeasi verticalà cu of ciul central de distributie.

111.3.17.7. Pentru stabilirea menu-urilor si controlul dietelor, in apropierea bucätäriei si a

oficiului de distributie se vor plasa laboratorul de dieteticä, preväzut cu un frigider pentru probe
alimentare, si biroul dieteticianului

111.3.17.8. Anexele pentru personalul blocului alimentar vor cuprinde: vestiare cu grup sanitar
si dus, separate pe sexe, amplasate längä accesul personalului, si o salä de mese, amplasatä in
relatie cu oficiul de distributie.

111.3.17.9. Colectarea deseurilor menajere din blocul alimentar se va face in recipiente inchise
care se vor transporta la platforma de deseuri din incintä. Se recomandä ca fie in apropierea
bucätäriei, fie la platforma deseuri, sä se amenajeze un spatiu frigorific pentru pästrarea temporarä
a deseurilor alimentare in conditii igienice.

111.3.17.10. Blocul alimentar se va amplasa in a§a fel incät legäturile acestuia cu sectiile de
spitalizare sau cu cantina personalului sä nu traverseze alte zone gospodäresti pentru care
cerintele de igienä sunt mai putin severe. Blocul alimentar se poate amplasa atät in clädirea
principalä a spitalului (la parter sau demisol), cu luarea mäsurilor corespunzätoare privind protectia
spatiilor spitalicesti fatä de degajärile de abur si mirosuri (ventilatie, sas-ecluzä la accesul spre
spital), fie intr-o clädire separata, in care caz legatura cu spitalul se va asigura printr-un coridor
inchis.

III.3.18. Spälätoria

111.3.18.1. De regulä, spälätoria se organizeazä ca un serviciu unic pe spital pentru

urmätoarele
activitäti: primire, dezinfectie, spälare, cälcare, reparare, depozitare rufe. Pentru evitarea
infectiilor intraspitalicesti, la organizarea spälätoriei se vor respecta urmätoarele:
-separarea obligatorie a circuitelor de rufe murdare si rufe curate; -separarea sarjelor de rufe pe
categorii de provenientä;
-diferentierea liniilor de utilaje pentru rufele copiilor fatä de cele pentru rufele adultilor, pe intregul
flux tehnologic.
Pentru sectiile de boli transmisibile in spälätorie se va organiza, obligatoriu, un circuit complet
distinct de al celorlalte sectii ale spitalului, cu compartimentarea corespunzätoare a spatiilor pe
intregul traseu al rufelor; in cazul cänd sectia de boli transimisibile este plasatä in pavilion separat,
se va organiza o spälätorie proprie in cadrul pavilionului.

111.3.18.2. Dimensionarea spatiilor si echiparea cu utilaje a spälätoriei se face in functie de

capacitatea sectiilor de spitalizare, tinändu-se seama si de amploarea celorlalte servicii tehnico-
medicale. Pentru spitalele generale se considerä un minim de .2.5 kg rufe pe zi si pe pat. La
spitalele cu profil chirurgical sau de obstetricä-ginecologie se va lua in calcul o cantitate mai
mare de rufe pe zi si pat (respectiv intre 3 si 4 kg).

III. 3.18.3. Organizarea spatiilor se face in flux continuu, dupä cum urmeazä:
a. -camerä pentru primirea si trierea rufelor murdare (in care rufele murdare, ambalate in saci,
sunt aduse de personalul sectiilor si predate spälätoriei);
b. -spatiu pentru dezinfectia rufelor, amenajat cu cäzi deAbaie pentru inmuiere in dezinfectat, in
numär suficient pentru a putea separa rufele provenind de la diversele sectii; dezinfectia se poate
face si direct in utilajul mecanizat de spälare, dacä acesta are un program special de dezinfectie
corespunzätor cerintelor de igienä pentru spitale;
c. -spälätoria propriu-zisä, in care se amplaseazä utilajele mecanizate pentru spälare si stoarcere
prin centrifugare;
d. spatii pentru uscätorie si cälcätorie (salä comunä sau compartimentatä pentru cele douä
operatii, separatä insä de sala spälätoriei pentru a asigura mentinerea conditiilor de igienä);
uscarea si cälcarea rufelor se va face mecanizat;
e. -incäpere pentru repararea rufelor, amplasatä intre cälcätorie si depozitul de rufe curate;
f. -depozit de rufe curate, in care se face si sortarea, respectiv ambalarea rufelor pentru sectiile si
serviciile de destinatie;
g. -camera de eliberare rufe curate, in care are acces personalul din sectiile medicale;
h. -anexe pentru personalul propriu; vestiar cu grup sanitar si dus, camerä de odihnä, biroul
responsabilului, cu controlul vizual asigurat spre camerele de4 primire si eliberare rufe.

III.3.18.4. Circuitul interior al spälätoriei nu va fi traversat de alte circuite ale spitalului. Modul
de amplasare a utilajelor si instalatiilor aferente va avea in vedere asigurarea conditiilor pentru
intretinere usoarä si rapidä (reparatii, curätire).
III.3.18.5. Spälätoria se poate amplasa fie la parterul sau demisolul clädirii principale a spitalului
(la primul nivel peste subsolul tehnic), in care caz se vor asigura toate mäsurile pentru a nu permite
pätrunderea in spatiile medicale a aburului si mirosurilor, fie in pavilion separat (eventual cu alte
functiuni gospodäresti), in care caz comunicarea cu clädirea spitalizärii se va face printr-un coridor
de legäturä.

III.3.19. Centrala pentru dezinfectie paturi §i material sanitar

111.3.19.1. Serviciul asigurä dezinfectia periodicä a mobilierului din saloanele bolnavilor

(paturi), a inventarului moale al acestora (päturi, perne, saltele), dar si a altor obiecte in caz de
necesitate (haine bolnavi, halate groase, perdele de compartimentare, etc).

111.3.19.2. Calculul capacitätii de dczinfectie se face in functie de profilul spitalului,

capacitatea acestuia si durata medie de spitalizare. Pentru spitalele generale se va lua in calcul un
necesar zilnic de dczinfectie de minim 5% din numärul total de paturi.

OBSERVATIE: -Pentru sectiile chirurgicale, terapie intensivei, obstetricà, nou-nàscuti si pediatrie

(grupele mici de vdrstà) este necesarà dezinfectia la fiecare nouà internare; pentru celelalte sectii
medicale poate fi si lunarà.

111.3.19.3. Dezinfectia se recomandä a se face in utilaje specializate (incinte etanse) in care

patul inträ cu tot inventarul, iar formolizarea se realizeazä mecanizat si programat. In absenta
acestor utilaje, dezinfectia se va face cu aparatul de formolizare, in camere de vaporizarc pentru
paturi si in camere de stropire pentru-inventarul moale. Camerele vor avea o capacitate de maxim
15 paturi sau 15 seturi de inventar moale si vor permite inchiderea etansä pe timpul formolizärii.

111.3.19.4. Schema de organizare a spatiilor va urmäri fluxul tehnologic si va separa complet

circuitul murdar de cel curat, prin solutionarea incintelor in sistem dublu serviciu. Se vor prevedea
urmätoarele spatii:
-camerä primire-triere obiecte si materiale murdare;
-incinte de formolizare. cu spatiu tehnic aferent instalatiei de formolizare;
-camerä eliberare obiecte si materiale dezinfectate cu spatiu pentru depozitare
temporarä;
-birou responsabil (dupä caz):
-camerä de odihnä pentru personal, cu grup sanitar si dus.

III3.19.5. Centrala de dczinfectie se amplaseazä la nivelurile inferioare ale clädirii (parter sau
demisol) in cazul solutiilor tip „monobloc", pe o circulatie secundarä, conectatä cät mai direct la
nodul principal de circulatie verticalä, luändu-se mäsurile corespunzätore pentru corecta ventilare
si izolare a spatiilor in raport cu restul spitalului (incäperi tampon la usile de acces in centralä). Nu
se recomandä amplasarea centralei de dczinfectie in pavilion (anexä) separat dacä nu se asigurä o
legäturä inchisä cu clädirea sectiilor de spitalizare.
In cazul in care se adoptä sistemul prin care pacientului i se afecteazä patul de la internare (ceea ce
presupune asigurarea gabaritelor pentru circulatia cu patul pe rotile pe tot traseul pänä la salonul de
bolnavi din sectia medicalä), sunt ncesare urmätoarele prevederi suplimentare: -se va asigura o
legäturä comodä a centralei de dczinfectie cu serviciul de internäri, -in cadrul serviciului de
internäri se va amenaja un spatiu tampon de depozitare a paturilor in asteptare,
-centrala de dczinfectie se va conexa cu spälätoria, in zona spatiilor curate ale amändurora
(camerele de eliberare obiecte, inventar moale si respectiv lenjerie), si se va prevedea o incäpere
suplimentarä, pentru echiparea paturilor cu lenjerie.

III.3.20. Anexe comune pentru personalul spitalului

III. 3.20.1. Pentru o parte a personalului medical mediu si ajutätor, in apropierea zonei de acces a
acestuia, se organizeazä timpuri de vestiare, separate pe sexe, preväzute cu dusuri si grupuri
sanitare. Vestiarele se pot amplasa centralizat, pe corpuri de clädire sau pavilioane sau pe sectii si
servicii, in functie de optiunea beneficiarului de folosintä. Dimensionarea vestiarelor se va face in
raport de capacitatea spitalului, de cifra personalului si de modul de organizare medicalä a
spitalului; aceste date se vor preciza prin tema de proiectare.
OBSERVATII: -Pentru unele servicii medicale, vestiarele personalului se amplaseazä obligatoriu
in cadrul acestora, cum este cazul cu farmacia, prosectura, laboratorul de medicinä nuclearä.
-Pentru unele compartimente si sectoare medicale sistemul de vestiare este dublu: un vestiar la
intrarea in spital, pentru schimbarea hainelor de stradä cu vestimentatia de lucru in spital, si un
vestiar tip „filtru", la locurile de muncä care necesitä mäsiTri speciale de asepsie, in care se
inlocuieste vestimentatia de lucru in spital, cu echipamentul specific compartimentului (cazul
blocului operator, al compartimentului pentru arsi sau al celui pentru prematuri).

In cazul organizärii centralizate a vestiarelor, se recomandä segmentarea acestora pe unitäti

modulare deservind max. 40-50 de persoane, diferentiate pentru diferitele categorii de personal
medical (dupä functia in spital si/sau dupä specificul serviciului). Dacä spitalul este cuplat cu
dispensarul policlinic teritorial, vestiarele personalului vor fi separate pentru cele douä unitäti.
Vestiarele pentru personalul tehnic si de intretinere, ca si cele pentru personalul din serviciile
gospodäresti, se recomandä a se amplasa in zona in care acesta isi desfäsoarä activitatea.
la spitalele clinice, in relatie cu accesul spre zona de invätämänt, se vor prevedea
vestiare pentru studenti si cursanti, separate de cele ale personalului medical.

111.3.20.2. Pentru personalul care ia masa in spital se va amenaja o cantinä sau un restaurant
cu
autoservire. Amplasarea acestuia se va face in vecinätatea oficiului de distributie al blocului
alimentar, fie la acelasi nivel, fie la un nivel superior, legat prin ascensor pentru alimente si/sau
scarä interioarä. Capacitatea cantinei sau a restaurantului se va preciza in tema de proiectare. in
absenta cantinei, in spital se va amenaja cel putin un bufet (snack-bar), eventual accesibil si
pentru vizitatori.

111.3.20.3. Pentru nevoile de studiu si documentare medicalä. in cadrul spitalelor se preväd

spatii pentru bibliotecä de specialitate cu salä de lecturä, videotecä, iar la spitalele
mari o salä pentru intruniri si conferinte, un studio de foto-film pentru inregistrarea
pe peliculä a cazurilor medicale inainte si dupä aplicarea tratamentelor, sisteme de
vizionare a activitätii medicale prin televiziune cu circuit inchis. Prin tema de
proiectare se vor face precizäri privind necesarul de spatii si capacitatea acestora.

MENTIUNE: -Prezentarea cerintelor functionale si tehnologice s-a limitat numai la

compartimentele si sen'iciile cu specific medical. intdlnite curent in organizarea spitalelor.
-Pentru seniciileparamedicale (administrative, sociale, tehnice) cerintele functionale generale sau
cele tehnologice nu prezintä deosebiri esentiale fatä de compartimente similare din cadrul altor
programe de constructii civile.
-In cazul unor spitale de specialitate, ale institutelor si centrelor de cercetare se pot íntálni si alte
compartimente sau servicii medicale specializate, pentru care se vor studia de la caz la caz Si
preciza prin tema modul de organizare functionalä si tehnologicä cel mai adecvat.

III.4. INSTALATII ELECTRICE

1II.4.1. INSTALATII ELECTRICE PENTRU ILUMINAT NORMAL SI PRIZE

111.4.1.1. Generalitäti

III. 4.1.1.1. La realizarea iluminatului artificial in spitale, trebuie sä se tinä seama de mediul
special din acestea acordandu-se iluminatului §i repartizärii cromatice din incäperi o atentie
deosebitä.

111.4.1.1.2.Se va avea in vedere ca in incäperile cu bolnavi atat iluminatul cat §i culorile pentru
finisarea principalelor suprafete trebuie:
-sä asigure efectuarea activitätilor vizuale in cele mai bune conditii atat celor ce' lucreazä in spitale
cat §i bolnavilor;
-sä aibä un rol terapeutic, contribuind la influentarea psihicului bolnavilor, lini§tindu-i §i stimuland
increderea §i speranta.

111.4.1.1.3. Iluminatul trebuie sä respecte cat mai riguros conditine de calitate impuse §i sä fie
adaptat destinatiei incäperii.

111.4.1.1.4. in incäperile in care existä solicitäri vizuale diferite (de ex. in saloane - dormitor), se
preväd mai multe sisteme de iluminat, luandu-se mäsuri pentru utilizarea lor eficientä §i
acordandu-se o atentie deosebitä modului de realizare a iluminatului.

111.4.1.1.5. Iluminatul general din incäperi cu diverse destinatii §i activitäti, trebuie sä asigure
cel putin iluminärile nominale prezentate in tabelul El.
in tabelul El sunt prezentate §i culorile recomandate pentru sursele de iluminat fluorescente.

111.4.1.1.6. ìn toate categoriile de incäperi se preväd prize bipolare cu contact de protectie

pentru uz general.

111.4.1.1.7. La proiectarea instalatiilor electrice de iluminat, se vor respecta prevederile

normativului 17 „Normativ pentru proiectarea §i executia instalatiilor electrice la consumatori cu
tensiuni panä la 1000 V ca. §i 1500 V ce.", cu exceptia circuitelor electrice, care se vor prevedea
numai din cupru.

111.4.1.2. Iluminatul in incäperi pentru bolnavi (saloane cu paturi, rezerve)

ìn incäperile pentru bolnavi se preväd urmätoarele sisteme de iluminat normal:
.iluminat general;
.iluminat local la pat pentru lecturä;
.iluminat local la pat pentru examinarea §i ingrijirea bolnavilor;
.iluminat pentru supraveghere in timpul noptii.
-Sursele de luminä vor avea culori calde, cu temperatura de culori situatä intre 3000+5000 °K §i
indícele de redare a culorilor 80-90.

111.4.1.2.1. Iluminatul general

-Iluminatul general trebuie sä indeplineascä conditiile preväzute in tabelul El.

111.4.1.2.2. Iluminatul local

111.4.1.2.2.1. Iluminatul local pentru lecturä §i iluminatul local pentru examinarea §i ingrijirea
bolnavilor, se poate realiza cu corpuri de iluminat mobile (cu brate articulate) sau semimobile sau
cu corpuri de iluminat fixe multifunctionale.

111.4.1.2.2.2. La fiecare pat pentru bolnavi se prevede un iluminat de lecturä. Iluminarea

nominalä necesarä de 200 lx, trebuie realizatä pe fiecare suprafatä de lecturä de 0.3
x 0.3 m, aflatä in planul de lecturä.

OBSERVATIE:
Se considera plan de_ lecturä, planul tnclinat la 75 "jtita de orizontalä, avänd 0.9 in lungime si
0.3 m lätime si distanta la centru fatä de pardosealä de 1.1 m si fatä de cäpätäiul patului de 0.8 m.

111.4.1.2.2.3. Luminanta corpurilor de iluminat pentru iluminatul local amplasat deasupra

paturilor pe perete §i luminanta acestui perete trebuie sä fie' de cel mult 3 50 cd/nr.

111.4.1.2.2.4. Conditiile vizuale pentru efectuarea unor examinäri §i ingrijiri simple, se

realizeazä asiguränd in planul de consultantä iluminatul general §i iluminatul local.
In nici un punct din acest plan iluminarea nu trebuie sä fie sub 150 lx (Emin/Emcd=0.5).

OBSERVATIE:
Se considera plan de consultatie, planul orizontal situat la 0.15 m deasupra suprafetei patului.

111.4.1.2.2.5. Amplasarea corpurilor de iluminat se face astfel incät sä se evite orbirea

persoanelor ce efectueazä examinärile §i ingrijirile bolnavilor.

111.4.1.2.3. Iluminatul pentru supraveghere in timpul noptii

111.4.1.2.3.1. Iluminatul pentru supraveghere, trebuie sä asigure in zona patului o iluminare de 5

lx, astfel incät personalul sanitar sä poatä supraveghea bolnavul.

111.4.1.2.3.2. Corpurile de iluminat pentru supraveghere, trebuie amplasate astfel incät sä nu

deranjeze bolnavii.

111.4.1.2.3.3. In incäperi pentru sugari §i nou-näscuti iluminarea nominalä trebuie sä fie de 20

lx. c

111.4.1.2.3.4. Luminanta corpurilor de iluminat pentru supraveghere trebuie sä fie de cel mult
350 cd/nr.

III.4.1.3. Iluminatul in cabinete pentru consultatii si tratamente

-In cabinetele pentru consultatii §i tratamente, iluminatul general trebuie sá indeplineascá
conditiile prevázute in tabelul E 1.
-Valoarea indicelui de redare a culorilor a surselor de luminá trebuie sá fie 90-100.
111.4.1.3.1. Cabinete pentru consultantá si tratamente obisnuite
-Iluminarea minimá de 1000 lx se asigurá in spatiul de consultatii, prin combinarea iluminatului
general cu iluminatul local.

111.4.1.3.2. Cabinete neutru consultatii si tratamente speciale

111.4.1.3.2.1. Iluminatul in cabinetele speciale, se realizeazá tinándu-se seama de tipul

investigatiei ce trebuie efectuatá.

111.4.1.3.2.2. Iluminatul trebuie sá indeplineascá conditiile prevázute in tabelul El.

111.4.1.3.2.3. in cabinetele pentru investigatii Rontgen. in care radiodiagnosticul se face cu

fixarea pe monitor a imaginii, iluminatul general pentru perioadele de investigatie trebuie sá
asigure o luminá de culoare ro§ie.

111.4.1.3.2.4. Pentru toate cazurile in care investigatiile se efectueazá la iluminári foarte mici, se
iau másuri pentru asigurarea conditiilor de adaptare a bolnavului si personalului medical, care nu
trebuie sá treacá brusc de la lumina de zi sau iluminári mari la iluminári foarte scázite. in incáperea
sau zona de adaptare iluminarea trebuie sá fie numai de 3 páná la 10 ori mai mare decát iluminarea
din incápere sau zona intunecatá.

111.4.1.3.2.5. in cabinetele pentru investigatii Rontgen. unde se fac radiografii, se prevád

negatpscoape (ecrane luminoase pentru vizualizarea radiografiilor).

111.4.1.4. Iluminatul in sali de terapie

ín sálile de terapie (de ex. tratamentele radiologice, fizice, clectromedicale, bái terapeutice)
iluminatul trebuie sá indeplineascá conditiile prevázute in tabelul El, iar sursele de luminá sá aibe
indicele de redare a culorilor de 90-100.

111.4.1.5. Iluminatul in sali de dializa

ín sálile de dializá, trebuiesc respectate conditiile de la saloanele pentru bolnavi, asigurándu-se in
plus §i o a doua treaptá pentru iluminatul general in zona paturilor de 500 lx (necesará pentru
pregátirea dializelor si a eventualelor interventii in timpul tratamentului).

111.4.1.6. Iluminatul in laboratoare

111.4.1.6.1. ín laboratoare, iluminatul trebuie sá indeplineascá conditiile prevázute in tabelul

El.

111.4.1.6.2. ín cadrul laboratoarelor cu mobilier fix. iluminatul local se realizeazá prin

amplasarea corpurilor de iluminat general deasupra meselor de lucru.

111.4.1.6.3. In cazul laboratoarelor cu mobilier mobil, iluminatul local se realizeazá cu corpuri

de iluminat fluorescente fixate chiar de mesele de lucru. Iluminarea de 1000 lx se obtine prin
combinarea iluminatului general cu iluminatul local.
III.4.1.6.4. Lämpile pentru iluminatul local, trebuie sä aibä indicele de redare a culorilor de 90100.

111.4.1.7. Iluminatul pe coridoare si scäri

111.4.1.7.1. Iluminatul coridoarelor §i scärilor trebuie sä asigure atät ziua cät §i noaptea,
realizarea unor diferente minime de luminantä la trecerea intre incäperi cu iluminäri diferite.

111.4.1.7.2. Iluminatul trebuie sä indeplineascä conditiile preväzute in tabelul E1.

111.4.1.7.3. Pentru realizarea iluminärilor de zi §i de noapte, se preväd sisteme de iluminat in

trepte cu posibilitäti de comutare.

III4.1.7.4. Pentru iluminatul coridoarelor, se recomandä utilizarea corpurilor de iluminat cu

dispersoare din material plastic mat, pentru a se proteja bolnavii care sunt transportati in pozitie
culcatä, impotriva orbirii.

111.4.1.8. Iluminatul in alte incäperi

-Pentru celelalte incäperi, care nu au specific de spital, dar care deservesc spitalul, se vor respecta
prevederile normativului PE 136, valorile nivelelor de iluminare luandu-se ca valori minime.

III 4 2 INSTALATII ELECTRICE PENTRU ILUMINAT DE SIGURANTÄ

111.4.2.1. Generalitäti

111.4.2.1.1. Instalatiile electrice pentru iluminatul de sigurantä din cadrul unui spital, trebuie sä
asigure functionarea acestuia, atunci cand dispare tensiunea de pe sursa de bazä (SEN).

111.4.2.1.2. Receptoarele electrice ale iluminatului de sigurantä se incadreazä in categoria 0 §i

categoria a I-a conform pct.III.4.14.1.

111.4.2.1.3. Conform normativ I 7 functie de destinane, iluminatul de sigurantä este de mai

multe feluri:
.Iluminat de sigurantä pentru categoria lucrului (categoria 0) .Iluminat de sigurantä pentru evacuare
(categoria a I-a) .Iluminat de sigurantä pentru veghe (categoria a I-a) .Iluminat de sigurantä de
intervenne (categoria a I-a) .Iluminat pentru marcarea hidrantilor interiori de incendiu.

111.4.2.2. Iluminatul de siguranta pentru continuarea lucrului se asigurä in:

III.4.2.2.1. incäperi pentru aplicarea tratamentelor intensive

111.4.2.2.1.1. In tncäperile pentru tratamentele intensive iluminatul trebuie sa indeplineascä

conditiile preväzute in tabelul El, pentru a se asigura buna desfä§urare a activitätilor de ingrijire §i
supraveghere a bolnavilor.

111.4.2.2.1.2. Iluminarea trebuie sä poatä fi variatä, in functie de solicitärile foarte diferite ce

apar in aplicarea tratamentelor intensive.
111.4.2.2.1.1. Pentru situatia specialä a bolnavilor tiunuti sub supraveghere in incäperi pentru
tratament intensiv (de exemplu bolnavi cu risc de infarct), trebuie create §i conditii similare
acelora din saloanele pentru bolnavi, preväzändu-se §i iluminat Ia pat pentru lecturä.

111.4.2.2.1.2. In incäperile de terapie trebuie sä se acorde o atentie deosebitä evitärii

fenomenului de orbire prin reflexie in suprafetele vitrate, atät pentru bolnavi cät §i pentru
personalul de supraveghere din incäperile aläturate.

111.4.2.2.2. Säli de operatie

111.4.2.2.2.1. In sälile de operatie se prevede:

.iluminatul cämpului inconjurätor al mesei de operatie (zona cu dimensiunile 3x3m centratä fatä de
masa de operatie) .iluminatul local al cämpului operator.

111.4.2.2.2.2. in sälile de operatie sistemul de iluminat general trebuie realizat in corelatie cu

iluminarea preväzutä pentru cämpul operator §i trebuie sä asigure conditiile preväzute in tabelul
El.

111.4.2.2.2.3. Corpurile de iluminat pentru iluminatul cämpului inconjurätor al mesei de

operatie, se dispun pe cät posibil in apropierea mesei de operatie, pentru a se reduce orbirea §i
umbrele.

111.4.2.2.2.4. In cämpul operator, iluminatul trebuie sä fie de 20000 100000 lx, acesta
asigurändu-se cu corpuri de iluminat scialitice produse de firme specializate in domeniul tehnicii
medicale.

111.4.2.2.2.5. in sala de operatie, factorii de reflexie ai principalelor suprafete trebuie sä

indeplineascä urmätoarele conditii:
.minim 0.7 pentru plafon;
.minim 0.5 pentru pereti;
.minim 0.2 pentru pardosealä;
.maxim 0.3 pentru pänza cu care se acoperä bolnavii pe masa de operatie,
imbräcämintea §i mänu§ile echipei de interventie.

111.4.2.2.2.6. Culoarea iluminatului cämpului inconjurätor al mesei de operatie §i iluminatul

general, trebuie sä fie adaptatä culorii date de lumina corpului de iluminat scialitic. Se recomandä
ca lämpile (cu exceptia celei scialitice) sä aibä culoarea alb neutru §i indicele de redare a culorilor
de 90-100.

111.4.2.2.2.7. Se recomandä folosirea corpurilor de iluminat inglobate in plafon.

111.4.2.2.2.8. Iluminatul locului de operatie trebuie sä se realizeze astfel incät in conditiile
ilumimärilor foarte mari impuse de reflexia foarte redusä a tesuturilor umane, echivalentul
fotometric de radiatie sa se situeze sub 170 lm / W, corpurile de iluminat scialitice cu o iradiere sub
600 W/mp fiind corespunzätoare (pentru a nu se incälzi tesuturile).

111.4.2.2.2.9. In sälile de operatie, pe längä sistemele de iluminat, se preväd §i negatoscoape

(ecrane luminoase pentru vizualizarea radiografiilor).

111.4.2.2.3. Incäperi anexä sälii de operatie

111.4.2.2.3.1. Iluminatul din incäperile anexä sälii de operatie trebuie sä fie corelat cu iluminatul
din salä.

111.4.2.2.3.2. Iluminarea nominalä din incäperile anexe trebuie sä fie de 500 lx, pentru a se evita
perturbatiile de adaptare la iluminarea de 1000 lx din salä.

111.4.2.2.3.3. Lämpile trebuie sä aibä aceea§i culoare §i indice de redare a culorilor ca §i

lämpile pentru iluminatul general din sala de operatie.

111.4.2.2.3.4. In sälile de reanimare se recomandä prevederea unui sistem de iluminat general

care sä poatä realiza douä trepte de iluminare:
.o treaptä de 100 lx, pentru perioada postoperatorie a bolnavului pänä la trezirea din narcozä
(bolnavul nu trebuie sä fie orbit de acest iluminat); .o treaptä de 1000 lx la patul bolnavului, pentru
supraveghere §i interventie.

111.4.2.3. Iluminatul de sigurantä pentru evacuare

111.4.2.3.1. Iluminatul de sigurantä de evacuare se prevede pe culoarele de circulatie, casele

scärilor §i in zonele u§ilor de acces in clädire.

111.4.2.3.2. Iluminatul de sigurantä pentru evacuare trebuie sä poatä fi actionat independent de

orice alt sistem de iluminat.

111.4.2.4. Iluminatul de sigurantä pentru veghe

111.4.2.4.1. Iluminatul de sigurantä de veghe se prevede in incäperile pentru bolnavi §i trebuie sä

asigure la nivelul pardoselii o iluminare nominalä de 2 lx, pentru a da posibilitatea unui bolnav sä
se orienteze färä a deranja pe ceilalti bolnavi.

111.4.2.4.2. Corpurile de iluminat se amplaseazä sub paturi §i in zona u§ilor de acces §i se

recomandä ca lumina sä fie distribuitä in fascicole late.

111.4.2.4.3. Iluminatul de veghe trebuie sä poatä fi actionat independent de orice alt sistem de
iluminat.

111.4.2.5. Instalatii electrice pentru lämpi bactericide

111.4.2.5.1. In sälile de operatie §i sälile de na§teri pe längä sistemele de iluminat, se preväd §i

lämpi cu raze ultraviolete pentru sterilizare aer §i dezinfectie.

111.4.2.5.2. Se preväd de asemenea lämpi cu raze ultraviolete §i in incäperile pentru terapie

intensivä §i laboratoarele pentru care se solicitä prin temä.

III 4 3 INSTALATII ELECTRICE DE FORTÄ SI AUTOMATIZARE

111.4.3.1. Instalatiile electrice de fortä cuprind alimentarea cu energie electricä a tuturor

receptoarelor de fortä atät fixe cät §i mobile.

111.4.3.2. Pentru intocmirea proiectului de instalatii electrice, proiectantul trebuie sä

primeascä planurile tehnologice cu amplasarea tuturor utilajelor in care sä se specifice:
.felul utilajelor; fixe sau mobile .felul alimentärii; monofazatä sau trifazatä .punctele de racord
.dacä sunt necesare intrerupätoare generale in afara tablourilor utilajelor sau alte conditii .utilajele
cu regim de socuri .sectiunile conductoarelor de alimentare sau parametrii circuitelor

111.4.3.3. La proiectarea instalatiilor electrice de fortä se respectä prevederile normativului I

7, cu exceptia circuitelor, care se vor prevedea numai din cupru.
111.4.3.4. Pentru alimentarea receptoarelor mobile, se preväd prize bipolare sau tripolare cu
contact de protectie sau tablouri speciale, functie de tipul receptoarelor.

111.4.3.5. in salile de operatie se preväd brate mobile eu pri/e bipolare si tripolare cu contact de
protectie in constructie etansa, acestea fäcänd pane din furnitura tehnologica.

111.4.3.6. Pentru alimentarea receptoarelor de forta din blocul operator (sala de operatii si
incäperile anexä ale acesteia) se prevede un tablou propriu, alimentat direct din tabloul de
siguranta principal.

111.4.3.7. Acolo unde este cazul, pentru utilajele cu regim special. in tema tehnologicä trebuie
specificat timpul maxim de intrerupere in alimentarea cu energie electrica.

111.4.3.8. in spatrile in care se solicita incadrarea receptoarelor electrice la categoria 0 sau

categoria a 1-a conform pct.III.4.14.1., se preväd si prize pentru uz general, alimentate clin reteaua
de distributie obisnuita, acestea fiind utilizate pentru curätenie sau alte activitäti, care nu implica
regimuri speciale in alimentarea cu energie electrica.

111.4.3.9. In sälile de operatie tot aparatajul electric se monteazä la inältimea de cel putin 1.1
m de la pardoseala finitä.

III.4.4. INSTALATII DE TELEFONIE SI TERMINALE CALCULATOR

111.4.4.1. Spitalele se preväd cu centrale telefonice automate proprii.

111.4.4.2. in saloanele pentru bolnavi, unde bolnavii pot räspunde la telefon, se prevede cäte o
prizä telefonicä, längä fiecare pat.

111.4.4.3. in celelalte incäperi, posturile telefonice se preväd conform temelor tehnologice.

111.4.4.4. Pentru incäperile in care se solicitä posturi telefonice si terminale calculator sau in
viitor pot fi solicitate terminale calculator, se recomandä utilizarea prizelor duble, pentru post
telefonic si terminale calculator.

III.4 4.5. Aceste prize se racordeazä prin cabluri speciale, conform cererii furnizorului de
echipamente.

III.4.4.6. Circuitele de prize se concentreazä pe fiecare nivel in dulapuri cu repartitoare

(repartitoare pentru racordare la centrala telefonicä si repartitoare pentru racordarea la calculatorul
central).

III 4 5 INSTALATII DE RECEPITE COLECTIVÄ Rtv

111.4.5.1. Pentru receptionarea emisiunilor Rtv. se prevede o instalatie de receptie colectivä.

111.4.5.2. Antenele se monteazä pe clädirea cea mai inaltä, iar tabloul cu grupurile
amplificatoare la ultimul etaj al acesteia.

111.4.5.3. Se preväd prize pentru receptionarea emisiunilor Rtv in sälile de mese, in camerele
de odihnä pentru personalul medical §i in orice altä incäpere in care se solicitä prin temä.

111.4.5.4. Se recomandä ca instalatia de receptie colectivä sä fie preväzutä in a§a fel incat sä
poatä fi racordatä dacä este cazul §i la sistemele de televiziune prin cablu.

111.4.6. INSTALATII DE TELEVIZIUNE IN CIRCUIT INCHIS

111.4.6.1. In spitale se recomandä prevederea instalatiilor de televiziune in circuit inchis,

pentru a se putea asista la efectuarea operatiilor sau inregistra efectuarea operatiilor färä a deranja
cu nimic activitatea din blocul operator.

111.4.6.2. Pentru aceasta, corpul de iluminat scialitic este preväzut cu camere de luat vederi,
monitoarele pentru asistarea operatiilor amplasandu-se in sälile de curs sau sälile de studiu, acolo
unde existä in cadrul spitalului asemenea säli.
111.4.6.3. Se preväd camere de luat vederi §i in incäperile pentru terapie intensivä,
monitorizarea realizandu-se centralizat in incäperi special amenajate, in care sä existe in
permanentä personal pentru supraveghere.

111.4.6.4. Se preväd de asemenea camere de luat vederi in orice altä incäpere in care se
solicitä
prin temä.

111.4.7. INSTALATII DE SEMNALIZARE SORA - BOLNAV

111.4.7.1. Pentru instalatia de semnalizare sora - bolnav se preväd la patul bolnavului, elemente
pentru comandä semnalizare (recomandabil pe o placä, ce cuprinde butonul de apel, butonul de
anulare, lampa de lini§tire §i intrerupätorul cumpänä pentru aprinderea iluminatorului la pat).

111.4.7.2. Tablourile de semnalizare se monteazä in incäperi in care existä personal permanent,

surori sau asistente medicale.

111.4.7.3. Deasupra u§ii de intrare in fiecare salon se preväd lämpi pentru identificarea
salonului
din care s-a fäcut apelul §i pe culoare la schimbärile de directie.

111.4.8. INSTALATII INTERIOARE PENTRU CEASURI ELECTRICE

111.4.8.1. Pentru buna desfä§urare a activitätilor din cadrul spitalului, se recomandä

prevederea
instalatiilor de ceasuri electrice.

111.4.8.2. Instalatiile de ceasuri se realizeazä dupä scheme radiale sau arborescente, ceasurile
putand fi legate in serie sau in paralel, in functie de tipul centralelor de ceasuri folosite.
III.4.8.3. Pentru ceasurile electrice amplasate in locuri importante se preväd circuite individuale.

III.4.8.4. Stabilirea numarului de ceasuri racordate la un circuit, se face astfel incat sa se asigure
la ultimul ceas o tensiune de alimentare de minim 80% din tensiunea nominala a instalatiei.

III.4.9. INSTALATIE PENTRU EMISIE - RECEPTIE AUTOSALVARE

III.4.9.1. Sp
emisie-receptie.
Spitalele care dispun de autosalväri, vor fi preväzute in mod obligatoriu cu statii de
III.4.9.2 Statia emisie-receptie se ampaseazä intr-o camerä dispecer.
.
III.4.9.3 Se recomandä cuplarea statiei de emisie-receptie la un sistem de achizitie.
.
III.4.10. INSTALATII PENTRU SEMNALIZARE IN CAZ DE INCENDIU
111.4.10.1. Pentru semnalizarea incendiilor in faza incipienta (degajari de fum), in spatiile in
care exista aparatura electronica de valoare (aparate pentru radiologie, computere, aparate pentru
iradiere cu energii inalte etc), in spatiile in care exista bunuri de valoare §i in orice alta incapere,
pentru care se solicita prin tema, se prevad instalatii de semnalizare incendiu cu detectoare de fum.

111.4.10.2. Centrala de semnalizare incendiu se amplaseaza in camera de garda-urgenta.

111.4.10.3. Pentru celelalte spatii ale unitatilor spitalice§ti, instalatiile de semnalizare incendiu
cu detectoare de fum, se prevad §i se proiecteaza conform normativ 118.

111.4.10.4. Pe caile de acces, lànga scari, la fiecare nivel al constructiilor, se prevad butoane de
semnalizare manuala a incendiilor, racordate tot la centrala de semnalizare incendiu.

111.4.10.5. Pentru anuntarea echipelor de pompieri voluntari in caz de incendiu, camera de

garda-urgenta se doteaza pe lànga centrala de semnalizare incendiu §i cu o statie de amplificare,
prin care se poate transmite codul cuvenit pentru interventie. in toate corpurile de cladiri, se prevad
difuzoare, astfel amplasate, incàt semnalele transmise sa poata fi receptionate in orice incapere.
Statia de amplificare poate servi §i la transmiterea altor informatii.

111.4.10.6. Se recomanda ea in saloanele pentru bolnavi eu mai multe paturi sa nu se prevada

difuzoare. in aceste saloane, ulilizandu-sc reeeptionarea informatiilor la casca.

III 4.11 INSTALATII DE MONITORIZARE BOLNAVI

111.4.11.1. Se prevad instalatii de monitori/are bolnavi (transmiterea la distanta a functiilor). la

terapie intensiva, reanimare ele.

111.4.11.2. Transmiterea functiilor se reali/ea/a in trepte: de la posturile individuale amplasate

la capul bolnavilor, la posturile centralizate la nivelul personalului de supraveghere de salon,
respectiv de sectie.
III 4.12 CENTRALA INFORMATICA GESTIONARE DATE, RAPORTURI ÍNTRE
SPITALE, RAPORTORI ÍNTRE SPITAL SI MEDICII LOCALI

111.4.12.1. Avànd in vedere ea in toate tarile dez.vollale se utilizeazà astfel de sisteme pentru
gestionarea centralizata a dalelor medicale, pentru raporturi intre spitale (informatii medicale) §i
pentru raporturi intre spital §i medicii locali, se recomandà aplicarea unui astfel de sistem §i in
Romania.

111.4.12.2. Pentru aceasta se contacteazà firme specializate din stràinàtate, care au mai elaborat,
executai §i pus in functiune astfel de sislemc §t se studiazà posibilitàtile de aplicare, atàt tehnice càt
§i materiale.

III.4.13. INSTALATII DE PROTECTIE

III.4.13.1. Generalitàti
-Se prevàd urmàtoarele masuri de protectie:
.protectia oamenilor impotriva tensiunilor accidentale de atingere:
.protectia constructiilor impotrivà tràsnetelor:
.protectia pentru buna functionare a aparaturii lehnico-incdicale sensibile la càmpuri
electromagnetice.

III.4.13.2 Proiectia impotriva tensiunilor accidentale de atingere

III.4.13.2.1. Protectia impotriva tensiunilor accidentale de atingere se realizeazà conform normativ

1 7 §i S TAS-unlor 2612. 82. 12608: 2604 4. 2605 5.

III 4.13 2.2. Aceasta se realizeazà prin legarea la nulul de proiectie ca mijloc principal de protectie
§i suplimeniar la o centura interioarà de impamàntare a Hituror pàrtilor metalice care in mod
normal nu suni sub tensiune, dar care accidental pol II puse ca urmare a unor defecte de izolatie.

III.4.13.2.3. ín sàlile de operatie, pentru protectia impotriva tensiunilor electrostatice, se recomanda

studierea necesitatii prevederii retelelor de legare la pamàni in pardoseala §i pereti (cu§ti Faraday )
in functie de gazele de narcoza utilizate §i de sistemele de ventilare §i tratare a aerului.

111.4.13.3. Protectia impotriva tràsnetului

111.4.13.3.1. Instalatia de paratrasnet se prevede §i se proiecteazà conform indicatiilor
normativului 1 20.

111.4.13.3.2. Se pot utiliza ca elemente de coboràre, armaturile metalice ale stàlpilor din b.a..
atunci cànd se utilizeazà ca prize de pàmànt naturale armaturile fundatiilor. Pentru aceasta se
prevàd plàcute metalice de legare la pàmànt la partea superioarà §i inferioarà a stàlpilor de contur,
asiguràndu-se continuitatea electrica intre plàcutele de la partea superioara §i cea inferioara, prin
armatura stàlpilor (prin sudare).

III.4.13.4. Priza de pàmànt

111.4.13.4.1. Se recomanda sa se utilizeze ca prizä de pamäni naturala armaturile metalice ale
tuturor fundatiilor stälpilor, legate intre ele ui prin armäturile fundatiilor continui sau prin centurile
interioare de impämäntaic (continuitatea electrica se asigura prin sudura).

111.4.13.4.2. Daca priza de pämänt naturala nu satisface.valoarea rezistentei de dispersie sub 0.4
ohmi se completeazä cu o priza de pämänt artificiala, ce se proiecteazä conform prevederilor
normativului 120.

III.4.13.5. Protectia pentru buna functionare a aparaturii tehnico-metalice sensibile la

càmpuri electromagnetice

III.4.13.5.1. In cabinetele in care se tac investigatii cu aparatura tcbnico-medicala sensibila la

cämpuri electromagnetice, se prevede ecranarea peretilor cu relele metalice.

III.4.13.5 2. Retelele metalice se racordeazä la centura interioara de impamäntare.

III.4.14 ALIMENTAREA CU ENERGIE ELECTRICA

III 4.14. 1 Categorii de receptoare

-Receptoarele electrice din cadrul unui spital, functie de natura efectelor produse la intreruperea
in alimentarea cu energie electrica suni de urmätoarele categorii:
.categoria 0 - discontinuitatea in alimentare cu energie electtica sub 0.15 secunde, .categoria a
I-a - discontinuitatea in alimentare cu energie electrica sub 1 minut, .categoria a ll-a - durata
maxima de intrerupere in alimentarea cu energie electrica este de 4
ore cänd spitalul se alimenteazä prin post de transformare propriu si de Sore cänd spitalul se
alimenteazä prin firida de bransament din reteaua de 0.4 kV a furnizorului.

III.4.14.2. Alimentarea cu energie electrica din SEN

111.4.14.2.1.Spitalele se alimenteazä cu energie electricä din posturi de transformare proprii cu cel

putin douä unitäti.

111.4.14.2.2.Dacä pentru alimentarea cu energie electricä sunt necesare douä transformatoare, se

recomandä ca sectiile de bare ale tabloului general sä fie cuplate intre ele prin AAR. Sectiile de
bare ale tabloului general pot fi cuplate intre ele si prin separator, dar in acest caz spitalul trebuie sä
dispunä de personal de intretinere permanent.

111.4.14.2.3.in cazul unitätilor spitalicesti cu peste 400 de paturi si activitäti multiple (policlinicä,
baze de tratament, radiologii, radioscopii, computer tomograf) se recomandä ca alimentarea cu
energie electricä sä se facä prin posturi de transformare cu trei unitäti. La sectiile de bare centrale
ale tabloului general se racordeazä numai receptoarele cu regim de socuri (radiologie, radioscopie,
computer tomograf etc), transformatorul care alimenteazä aceste sectii de bare, putänd fi oricänd
rezervä a celorlalte douä transformatoare.
Se recomandä ca sectiile de bare ale tabloului general sä fie cuplate intre ele prin
AAR-uri.
Dacä sectiile de bare se cupleazä intre ele prin separatoare se pästreazä indicatiile de
la punctul anterior.

111.4.14.2.4. Unitätile spitalicesti pentru care nu se justificä prevederea unui post de

transformare propriu (puterea absorbitä este micä), se alimenteazä cu energie electricä din
reteaua de 0.4 KV a furnizorului, printr-o firidà de bran§ament. Firida de bran§ament se echipeazà
cu douà sectii de bare, alimentate fiecare prin càte un racord. in tabloul general, receptoarele se
grupeazà la sectii de bare separate, pentru luminà §i pentru fortà, alimentate independent din firida
de bran§ament. Sectiile de bare ale tabloului general se cupleazà intre ele prin AAR sau separator.

III.4.14.2.5. Postul de transformare sau reteaua de 0.4KV a furnizorului, constituie sursa de

alimentare cu energie electricà a receptoarelor de categoria a Ii-a §i sursa de bazà pentru receptoare
de categoria o §i categoria a I-a.
111.4.14.3. Alimentarea cu energie electricà din surse proprii

111.4.14.3.1.Sursa de rezervà pentru receptoarele de categoria 0 §i categoria a I-a, o constituie

. un grup electrogen cu pornire automatà (tabloul de comandà al grupului electrogen
sesizeazà intreruperea alimentàrii din SEN §i pune automat in functiune grupul
electrogen) §i intrare in sarcinà (adicà sà nu se decupleze dacà receptoarele
alimentate din tabloul de sigurantà principal sunt in stare de functionare).

111.4.14.3.2. Pentru alimentarea receptoarelor de categorie 0 §i categoria a 1-a se prevede un

tablou de sigurantà principal, care se alimenteazà de la tabloul general, prin intermediul tabloului
de comandà al grupului electrogen (in cazul alimentàrii din reteaua de 0.4 KV a furnizorului, de la
sectia de bare pentru iluminat a tabloului general).

111.4.14.3.3. Receptoarele de categoria a I-a, se alimenteazà de la tabloul de sigurantà principal,

direct sau prin intermediul tablourilor de sigurantà secundare.

111.4.14.3.4. Alimentarea receptoarelor de categoria 0 (receptori vitali) se face din tablouri de

sigurantà secundare, prin intermediul unor redresoare*sau invertoare, care functioneazà in
tampon cu baterii de acumulare.
Alegerea aparatajului §i echipamentelor electrice se face functie de tensiunile de lucru §i puterea
nominalà a receptoarelor.
Capacitatea bateriilor de acumulatoare trebuie sà asigure functionarea receptoarelor timp de cel
putin 3 ore.
Instalatiile electrice pentru alimentarea receptoarelor de categoria 0, se concep in a§a fel incàt sà se
poatà verifica functionarea bateriilor de acumulatoare.

111.4.14.4. ìmbunàtàtirea factorului de putere

111.4.14.4.1. Factorul de putere al consumatorului (spital), conform reglementàrilor MEE, trebuie

sà fie min.0.92.

111.4.14.4.2. Dacà in faza de proiectare, se constatà cà factorul de putere al consumatorului ce

urmeazà a se realiza este sub 0.92, se vor prevedea pentru imbunàtàtirea acestuia, baterii de
condensatoare cu conectare automatà.

III.4.15. GESTIUNE TEHNICA CENTRALIZATA

Pentru buna desfà§urare a activitàtii in cadrul spitalului, se recomandà prevederea unei camere
dispecer in care sà se transmità datele tehnice privind functionarea tuturor instalatiilor aferente
constructiei sau anumitor instalatii tehnologice: date privind functionarea instalatiilor electrice,
instalatiilor de climatizare, instalatiilor de oxigen etc.
III.5. INSTALATII DE ALIMENTARE CU APA, CANALIZARE.
TEHNICO-SANITARE

III.5.1. INSTALATII INTERIOARE DE ALIMENTARE CU APA SI CANALIZARE

111.5.1.1. Conditiile generale pe care trebuie sä le indeplineascä sunt:

-Instalatiile trebuie sä mentinä potabilitatea apei in limitele parametrilor preväzuti in standarde.
-Modul de solutionare generala a instalatiilor va avea in vedere amplasarea grupatä a
eonsumatorilor §i modularea pozitionärii ghenelor pentru coloane pentru a restringe zonele
traversate de conducte si a oferi o flexibilitate pentru reamenajari ulterioare ale spatiilor.
-Instalatiile se vor concepe in asa fel incat sä elimine riscul transmiterii prin
intermediul lor a contaminärii cu agenti iufectio§i sau poluanti, de la o categorie de
spatii la altä categorie.
-Toate trecerile conductelor prin pereti si plans.ee se vor etan§a pentru a nu permite
trecerea insectelor si rozätoarelor.

111.5.1.2. Instalatii de apa rece

111.5.1.2.1. Instalatiile de apä rece trebuie sä asigure alimentarea tuturor punctelor de consum
din spital: obiecte sanitare curente, obiecte sau dotäri speciale, utilaje, aparate medicale, bidranti.
robinete port furtun, recipient!, etc.
Retelele de distributie a apei din spital sunt. in mod obisnuit, comune pentru consumul menajer si
pentru combaterea incendiilor. insä cu coloane separate.

111.5.1.2.2. Instalatiile vor fi astfel alcätuite incat sä nu permitä stagnarea apei si impurificarca ei
cu ruginä sau microorganisme. Recireularea apei din coloanele de incendiu, se va asigura prin
legarea la un obiect sanitar de folosintä curentä (vas de closet sau lavoar).
111.5.1.2.3. Conductele de distributie principale se monteazä, de regulä, in subsoluri tehnice, cu
inältimea libera de minim 2.10 m. in cazul constructiilor inalte, pentru care se adopta solutia cu
douä sau mai multe zone de presiune, conductele de distributie principale se pot monta si in etajul
(etajele) tehnic (tehnice).

111.5.1.2.4. in spitale, coloanele de alimentare si conductele de legäturä intre acestea si

obiectele sanitare se monteazä in ghene. inchise etans pe traseu dar preväzute cu posibilitäti de
acces pentru cazuri de intervenne. in asa fel incat sa perturbe cat mai putin activitätile medicale.

111.5.1.2.5. Conductele principale de distributie, si conductele de legäturä se vor executa din

tevi de otel zincat; ele se pot executa si din alte materiale care au agrement tehnic in Romania,
numai dacä acestea indeplinesc conditiile de calitate si siguranta in exploatare similare sau
superioare celor din otel zincat.
Conductele de apä rece se vor izola dacä pozitionarea lor se face in vecinätatea unor surse de
cäldurä sau in spatii incälzite.

111.5.1.3. Instalatii de apä calda si recirculare

III.5.1.3.1. Apa caldä menajerä se furnizeazä in spital la toate obiectele sanitare si utilajele care
trebuie sä functioneze cu apä caldä pentru cerinte tehnologice, medicale sau pentru asigurarea unui
grad sporit de confort §i igiena. Temperatura de furnizare a apei calde menajere va fi de max.60 C.
Se va prevedea recircularea apei calde atàt pe traseele orizontale càt §i pe coloane.

III.5.1.3.2. Conductele de alimentare cu apa caldà menajera precum §i cele de recirculare se vor
monta pe trasee paralele §i de obicei impreunà cu cele de apà rece. in ghene inchise etans.. Pentru
conductele de apà caldà menajerà sunt valabile toate prevederile referitoare la conductele de apà
rece (mod de alcàtuire, materiale de executie, izolatii).

111.5.1.4. Instalatii de apà pentru combaterea incendiilor

111.5.1.4.1. Spitalele se vor dota obligatoriu cu hidranti interiori de incendiu.

Hidrantii la toate clàdirile cu mai mult de 2 niveluri functionale vor fi dotati cu materiale §i
accesoriile prevàzute in Anexa VII a Normelor de prevenire §i stingere a incendiilor ale
Ministerului Sànàtàtii §i vor fi amplasati astfel incàt sà asigure debitele §i numàrul de jeturi in
functiune simultanà cerute de STAS 1478, Normativul I 9 §i Normativul PI 18.

OBSERVATIE: Pe làngà insidiatale ele apa. pentru combaterea si stingerea incendiilor, unitàtile
spitalicesti se vor dota cu mijloace de primei interventie, alte echipamente si utilaje, conform
prevederilor normelor Ministerului Sànàtàtii, mentionate mai sus.

111.5.1.5. Instalatii de canalizare menajerà

II.5.1.5.1. Instalatia interioarà de canalizare menajerà preia apele uzate provenite de la toate
punctele de consum de apà rece §i caldà din spital, precum §i cele deversate accidental pe
pardosealà, din spatrile in care aceasta se poate intàmpla prin natura activitàtilor desfà§urate.

111.5.1.5.2. Este obligatoriu ca evacuarea apelor uzate de la spàlàtorii §i bucàtàrii sà se facà

prin
retele interioare separate de restul retelei de canalizare menajerà, pànà la statiile de tratare a
acestor ape (separatoare de spume, nisip, nàmoluri) premergàtoare deversàrii in canalele
colectoare din incintà.

111.5.1.5.3. Colectoarele principale se monteazà in subsolul tehnic, cu pante corespunzàtoare

diametrclor sau in cazuri speciale, ingropate in canale sub pardosealà, amplasate pe trasee in afara
spatiilor in care se desfà§oarà activitàti medicale: la montarea in canale se vor prevedea capace
pentru vizitare §i piese de curàtire in dreptul zonelor de schimbare a directiei §i a celor de racord cu
coloanele principale; in clàdirile spitalice§ti nu se vor monta colectoare de canalizare direct in
pàmànt.

111.5.1.5.4. Coloanele se vor monta mascate, in ghene. dar cu posibilitàti de acces la piesele de
curàtire. Conductele de legàturà de la obiectele sanitare sau utilaje la coloane se vor monta ingropat
in zidàrie sau plan§eu. cele ce se vor amplasa la plafonul incàperilor se vor masca prin plafoane sau
grinzi de rabit.

111.5.1.5.5. Colectoarele principale §i coloanele vor fi executate din tuburi §i piese de legàturà
din fontà pentru canalizare, etan§ate cu plumb §i frànghie gudronatà. Conductele de legàturà la
coloane vor fi din fontà sau plumb; nu se vor utiliza conducte din PVC sau alte materiale decàt
dacà au agrement tehnic §i corespund sau sunt superioare tehnic §i calitativ cu cele din fontà sau
plumb.
III.5.1.5.6. Aerisirea coloanelor se face prin prelungirea peste nivelul terasei sau acoperisului a
coloanelor de scurgere, cu max.0.50 m cu conducte de fontà de scurgere §i cu càciuli de ventilane.

111.5.1.6. Instalatii de canalizare pluviala

111.5.1.6.1. Instalatia interioarà de canalizare pluvialà se va separa complet de celelalte sisteme

de canalizare interioarà; ea va asigura preluarea apelor meteorice de pe traseele circulabile sau
necirculabile ale clàdirilor spitalicesti in conditii de deplinà sigurantà pentru spatiile pe care le
traverseazà.
Alegerea tipului de receptor de terasà se face in functie de felul terasei (circulabilà sau
necirculabilà) §i de alcàtuirea ei (structura si dimensiunile straturilor componente, tipul de
hidroizolatie).

111.5.1.6.2. Pozitionarea coloanelor se va face in asa fel incàt sà nu traverseze spatii cu functiuni
medicale pentru care se cer conditii severe de igienà si asezare sau spatii a càror functionare nu
poate fi intreruptà sau perturbatà de eventuale lucràri de reparatii sau Ìntretinere.

111.5.1.6.3. Restul de prevederi privind alcàtuirea, amplasarea, intretinerea coloanelor si

colectoarelor pentru ape pluviale sunt asemànàtoare celor prescrise la instalatia de canalizare pentru
ape menajere.

111.5.1.7. Canalizarea apelor uzate acide

III.5.1.7.1. Apele uzate acide provin de la laboratoarele spitalului. Laboratoarele curente din
structura spitalelor de retea nu deverseazà ape a càror concentra ne in produse chimice sà necesite
o tratare specialà inainte de deversarea in canalizarea publicà, intrucàt este suficientà dilutia ce se
realizeazà in canalizarea incintei prin amestecul cu canalizàrile menajere din spital. Pentru
laboratoarele speciale sau cele aferente sectorului de cercetare se va analiza necesitatea prevederii
unor statii de neutralizare in functie de produssi utilizati. Colectarea lor in interior se va face printr-
o retea separatà de restul retelelor de canalizare.Tuburile si piesele de legàturà folosite pentru
colectarea acestui tip de ape uzate vor fi confectionate din materiale rezistente la actiunea acizilor
(ex: gresie ceramicà antiacidà).

111.5.1.8. Canalizarea apelor uzate radioactive (efluenti radioactivi)

III.5.1.8.1. Apele uzate radioactive provin de la laboratoarele de medicinà nuclearà. Gradul de

contaminare radioactivà este diferit dupà tipul de procedurà medicalà utilizat:
a. ape uzate slab radioactive care provin de la obiectele sanitare utilizate de pacientii care au fost
investigati scintigrafic (scaner) in cadrul compartimentului de izotopodiagnostic sau de la
vestiarele personalului ce lucreazà in unitatea nuclearà. De regulà pentru acesti efluenti este
suficientà dilutia realizatà prin deversarea canalizàrii locale in canalizarea generalà a spitalului.
b. ape uzate care provin de la laboratoarele de dilutie a produselor radiofarmaceutice ca si cele
ce provin de la laboratoarele de analize medicale ale produselor biologice ale pacientilor aflati in
terapie cu izotopi radioactivi pot fi mai puternic contaminate, motiv pentru care sunt colectate
separat in bazine de retentie, controlate permanent si in functie de gradul de contaminare
constatat se deverseazà in canalizare direct sau dupà o dilutie prealabilà.
c. efluentii radioactivi care provin de la grupurile sanitare utilizate de bolnavii internati in
compartimentul de izotopoterapie si/sau de la laboratoarele de dilutie I. Acestia se colecteazà
intr-o instalatie specialà cu recipienti de dezactivare, conceputà in functie de tipul de izotopi
utilizati (respectiv de perioadà de mjumàtàtire a acestora) §i de debitul efluentilor.

111.5.1.8.2. Retelele de canalizare pentru apele uzate radioactive se vor separa in functie de
categoriile enumerate mai sus §i vor fi distincte de cele ale spitalului pentru apele mentionate
la.pct. b §i c. Traseele retelelor de canalizare pentru apele de la pct. b §i c nu vor stràbate spatri
utilizate pentru alte activitàti (medicale sau paramedicale).
Traseul retelei de canalizare pentru efluentii radioactivi de la grupa c va fi ecranat corespunzàtor §i
controlat permanent pentru a nu se produce defectiuni care sà genereze contaminarea spatiilor in
care este amplasat (subsol tehnic, canale sub pardosealà, etc).

111.5.1.8.3. Pentru instalatiile de efluenti radioactive se vor respecta prescriptiile Normativului

Republican de Securitate Nuclearà, cap. „Surse deschise".

111.5.1.9. Instalatii de apà tratatà

111.5.1.9.1. in unitàtile spitalicesti se folosesc diverse categorii de apà tratatà: -apà dedurizatà -
apà demineralizatà -apà distilatà -apà sterilà -apà deionizatà

111.5.1.9.2. Apa dedurizatà se folseste in primul rànd in instalatia de incàlzire, pentru a reduce
depunerile minerale pe conducte si in corpurile de incàlzire. Ea se preparà cu ajutorul instalatiilor
de dedurizare a apei, amplasate de obicei in centrala termicà.

111.5.1.9.3. Apa demineralizatà se foloseste in laboratoare si farmacie, acolo unde este nevoie
neapàrat de apà distilatà. Prepararea se face in panouri pentru deminerali/are sau in aparate locale.
intrucàt in acestea se rupe presiunea apei de la retea, functionarea fàcàndu-sc prin càdere liberà,
prepararea apei demineralizate se face in apropierea punctelor de consum.

111.5.1.9.4. Ana distilatà se foloseste in farmacie. in laboratoare si pentru spàlàri impecabile.

Prepararea se face cu aparate specializate amplasate in apropierea consumatorului, apa distilatà
circulànd prin conducte de sticlà sau din alte materiale care permit pàstratrea calitàtii apei.

III5.1.9.5. Apa sterilizatà se foloseste la lavoarele medicale din blocurile operatoare, blocul de
nasteri, sectia prematuri, sectia de arsi. Sterilizatoare se amplaseazà intotdeauna làngà punctele de
consum, la max. 20 m distanta de acestea pentru a nu se pierde sterilitatea apei pe traseu: presiunea
de utilizare se asigurà prin càdere liberà.
Circulatia apei sterilizate se face prin conducte de cupru cositorite in interior sau argintate, montate
aparent, cu trasee rectilinii care sà evite stagnarea apei in conducte, panta recomandata este de 1 %.
Agregatele de preparare a apei sterilizate vor fi racordate la instalatia de apà si canalizare precum si
la cea de abur de medie presiune si condens (cànd nu au generator propriu de abur).

III.5.1.9.6. Apa deionizatà se foloseste la unele clin aparatele si echipamentele medicale si se

preparà in agregate livrate odatà cu acestea.

111.5.1.10. Dotarea cu obiecte sanitare, armàturi si accesorii

III.5.1.10.1. Se va asigura pentru fiecare salon de bolnavi cel putin un lavoar, iar in sàlile de
tratamente càte un lavoar sau spàlàtor pentru spàlarea instrumentarului.
De asemenea, se va prevedea cäte un lavoar in fiecare cabinet de consultatie, precum si in toate
incäperile in care acesta este necesar pentru desfäsurarea activitätilor medicale sau paramedicale.
(Majoritatea incäperilor din spitale sunt dotate cu lavoare sau cu spatii sanitare anexe pentru a
asigura conditiile necesare pentru mentinerea iuienei.)

111.5.1.10.2. in spitale se amenajeazä diverse tipuri de grupuri sanitare:

-grupuri sanitare obisnuite (pentru personal, pacienti, vizitatori)
-grupuri aferente saloanelor de bolnavi
-grupuri sanitare cu dusuri pentru diverse categorii de vestiare, filtre personal, etc. -grupuri
sanitare pentru igienizare (ploscare) -boxe pentru curätenie -bäi medicale -spälätoare medici
Pentru echiparea grupurilor sanilarc obisnuite se vor folosi obiecte sanitare curente: closete,
lavoare, pisoare.

111.5.1.10.3. Grupurile sanitare aferente saloanelor de bolnavi pot fi: grupuri sanitare proprii
fiecärui salon sau unui grup de douä saloane in care ca/ se echipeazä fie cu closet si lavoare. fie
cu closet, lavoar si dus. saau pot fi grupuri sanitare comune mai multor saloane (solutie mai putin
recomandatä din punct de vedere igienico-sanitar) in care ca/ se echipeazä cu closete su lavoare
(cäte 1 la 8-10 paturi) si cu cabine de dus (cäte 1 pentru 10-12 paturi).
in cazul prevederii unui grup sanitar pentru douä camere, se recomandä amplasarea closetului in
incäpere separatä.

111.5.1.10.4. Dotarea sanitarä pentru saloanele de nou-näscuti si cele de sugari 0-1 ani este
constituitä clin lavoare sau cädite de baie preväzute cu dus de mänä. amplasate direct in salon.

111.5.1.10.5. Pentru personalul medical din diferite compartimente si sectiile spitalului se preväd
fie grupuri sanitare simple cuprinzänd closet si dus. dupä caz. fie grupuri sanitare cuplate cu cabine
de dusuri aferente vestiarelor sau filtrelor de acces (pentru personalul clin farmacie, blocul
alimentar, sterilizare, prosecturä, laboratoare, blocul operator, blocul de nasteri, radiologie,
spälätorii, etc).
(impuri sanitare proprii, dotate cu lavoar. closet si dus, se preväd si pe längä camerele de tzardä,
camerele medicilor sefi de sectie, etc.

111.5.1.10.6. O dotare aparte o constituie spatiul sanitar pentru spälare plosti si olite. Se va
prevedea un asemenea spatiu pentru fiecare unitate de ingrijire. Acesta se echipeazä cu: closet
sau vidoar. cada mica sau spälätor pentru dezinfectie. lavoar. rastel pentru uscare; cada pentru
de/infectie poate fi inlocuitä cu un aparat special de sterilizare-dezinfectie alimentat cu abur de
medie presiune. in sectiile de spitalizare ploscarul se cupleazä cu boxa pentru curätenie, utilizänd
aceleasi obiecte sanitare.
Pentru alte sectoare din spital boxa de curätenie se echipeazä in functie de necesitätile serviciilor
respective: numai cu chiuvetä, sau cu lavoar si cadä.

111.5.1.10.7. in sectiile de spitalizare existä si o baie pentru nevoi medicale sau igienico-
sanitare.
Aceasta se echipeazä cu o cada mare amplasatä astfel incät sä i"\c liberä pe trei laturi (din care
cele douä lungi), cu un lavoar si dupä caz cu un closet.
111.5.1.10.8. in cadrul blocurilor operatorii, de na§teri si alte spatii de intervenni de tip
chirurgical se preväd camere de spälare pe maini a medicilor, echipate cu lavoare obisnuite si cu
lavoare speciale pentru apa sterilä.

111.5.1.10.9. Obiectele sanitare utilizate sunt in cea mai mare parte cele obisnuite pentru
constructii civile. Pentru sectiile de pediatrie se vor utiliza obiecte sanitare cu dimensiuni adecvate
si montate la cote corespunzätoare grupei de varstä. Alegerea obiectelor sanitare va avea in vedere
asigurarea unor conditii de exploatare sigurä si curätire usoarä. Pentru sectiile de bolnavi infectiosi
se recomandä vase de closet montate pe perete cu spatiu liber intre acestea si pardosealä pentru a
facilita curätenia si dezinfectia.

111.5.1.10.10. Armäturile vor fi de constructie sigurä, inoxidabile, cu baterii amestecätoare.

Pentru lavoarele din cabinetele medicale si sälile de tratamente unde se fac dese
späläri pe maini se recomandä montarea de armäturi spciale care sä asigure livrarea
apei gata amestecate, la temperatura cerutä (termostat) printr-o singurä manevrä.
Pentru lavoarele din spälätoarele de medici ale spatiilor de investitie cu cerinte de
asepsie se preväd armäturi ce pot fi actionate cu cotul, cu piciorul, sau prin celulä
fotoelectricä.

111.5.1.11. Dotäri speciale pentru laboratoare si tratamente

III. 5.1.11.1. Laboratoarele vor fi preväzute obligatoriu cu urmätoarele dotäri minimale,' care
necesitä racordarea la instalatiile de apä rece, caldä si de canalizare.
-cuve speciale din mesele si nisele de laborator din gresie antiacidä sau alte materiale rezistente la
actiuni chimice -lavoare obisnuite pentru spälarea mainilor

III.5.1.11.2. Dotarea serviciilor de balneokinetofizio-terapie se va face in functie de natura

tratamentelor ce urmeazä a se aplica in unitatea respectivä astfel:
a. hidrotermoterapie -cäzi de baie ingropate sau deasupra pardoselii, alimentate cu apä,
mineralizatä sau apä cu solutii medicinale, infuzii de plante, etc.
b. pneumoterapie -lavoare racordate la apä rece si caldä la o sursä de aer comprimat, pe care se
monteazä aparatura pentru aerosoli si inhalatii.
c. hidroterapie -dusuri terapeutice (masaj scotian, sul, gigant, afuziuni simple sau alternante,
manta), bäi partiale (membre, sezut), bäi generale (cu apä simplä sau mineralä), bäi cu proceduri
complexe (cu infuzii de plante).
Echipamentele se vor racorda la instalatiile de apä rece, caldä si scurgeri, iar presiunea minimä de
utilizare va fi de 3 bar.

OBSERVATIE: -Pentru procedurile complexe, pe langa racordurile de apa ¡i canalizare,

echipamentele vor mai fi racordate la: oxigen, bioxid de carbon, abur, aer comprimat, dupä caz.
-Infuziile de plante se vor prepara centralizat tntr-o bucätärie de plante, de unde se vor transporta
prin conducte la fiecare post.
-Toate conductele de transport a fluidelor necesare la baile cu proceduri complexe vor fi din tevi
de cupru.

111.5.1.12. Dotäri pentru spälätorii

III. 5.1.12.1. Spälarea rufelor murdare dintr-o unitate spitaliceascä se face intr-o spälätorie
mecanicä proprie. Echiparea cu instalatii specifice se face tinand seama de fluxul tehnologic
general: predare rufe murdare, inmuiere, spälare, centrifugare (stoarcere) uscare, cälcare, predare
rufe curate, reparatii, la care se adaugä, dupä caz, operatii suplimentare impuse de specificul
spitalului, cum ar fi dezinfectii, sterilizare, etc.

111.5.1.12.2. Dotärile §i utilajele principale din spälätorie sunt:

-cäzi de inmuiat §i dezinfectie racordate la apa rece, caldä §i canalizare
-ma§ini de spälat, racordate la apa rece, caldä §i canalizare
-centrifuge pentru stors rufe, cu posibilitatea de evacuare a apei la un sifon de
pardosealä
-uscätoare pentru rufe §i calandre racordate la abur de medie presiune §i la
conducte de exhaustare
-grupuri de prese pentru cälcat, racordate la abur de medie presiune

111.5.1.12.3. Numärul utilajelor de acela§i fel va fi determinat tinandu-se seama de

productivitatea utilajului, numärul de schimburi in care se lucreazä, cantitatea de rufe murdare ce
urmeazä a fi spälate.
Alegerea tipurilor de utilaje ce vor fi folosite, se va face avand in vedere §i energia disponibilä
(abur, energie electricä, etc).

III.5.1.13 Dotäri pentru bucätärii

III.5.1.13.1. Prepararea hranei pentru bolnavi se va face intr-un bloc alimentar propriu echipat cu
instalatii, obiecte sanitare §i utilaje adecvate cerintelor fluxului tehnologic, amplasate
corespunzätor modului de organizare a sectoarelor componente.
a. Zona de depozitare va fi preväzutä cu camere frigorifice distincte pentru: legume §i fructe
proaspete, carne in stare crudä, sau semipreparate din carne, ouä, lapte, branzeturi, pe§te, etc.
b. Zona ..preparärilor", unde se,face prelucrarea primarä a materialelor prime: curätire, spälare,
tocare, etc. va fi echipatä cu spälätoare, mese, roboti de prelucrare, frigidere, butuc de carne, etc.
c. Zona de servicii auxiliare - späläri vase de bucätärie - echipatä cu evier, spälätor, spälätor-
degresor §i rasteluri pentru uscare alimente cu apä rece, caldä, abur.
d. Bucätärie caldä, echipatä cu:
-ma§ini de gätit, friteuze, grätare, cuptoare, etc. alimentate cu gaze sau electric;
-marmite sau/§i baterii de cäzänele pentru fierberea alimentelor (ciorbe, supe, lapte,
ceai), alimentate cu abur de joasä presiune sau electric §i racordate la instalatii de
apä §i canalizare; -roboti universali de bucätärie (alimentare electricä);
-mese pentru prelucräri de alimente de diferite tipuri §i märimi (cu blat de marmurä sau inox);
-spälätoare racordate la inst. de apä caldä, rece §i canalizare
e. Patiseria se va echipa cu cuptoare de patiserie, dumane, spälätor, frigider, re§ouri, roboti,
mese speciale etc.
f. Oficiul de distributie va fi prevä/ut cu tejghele, mese dulapuri pentru tävi §i recipienti.
g. Anexat oficiului se prevede un spatiu amenajat pentru curätirea si spälarea cärucioarelor de
transport alimente, preväzut cu cuvä ingropatä, robinet port furtun, baterie amestecätoare cu du§.

111.5.1.13.2 Toate spatiile (camerele) de prelucrare §i manipulare alimente vor fi dotate cu

lavoarc de spälat pe maini amplasate in zona inträrii.

111.5.1.13.3 Colectarea de§eurilor menajere se va face in recipienti speciali amplasati langä

punctele de lucru, preväzuti cu saci de plastic §i capace de inchidere. Langä intrarea in bucätärie se
recomandä prevederea unei camere frigorifice de depozitare temporarä a recipientilor cu de§euri
pänä la evacuarea lor la platforma de gunoaie a incintei.

111.5.1.13.4 La alegerea lipului de utilaje se vor avea in vedere: -agentii disponibili (abur, energic
electricä, gaze naturale) -diversificarea pe diete a hranei preparate -capacitatea utilajelor

111.5.1.13.5 Hrana preparata in blocul alimentar se va transporta in oficiile alimentare ale sectiilor
medicale unde va fi portionatä. incälzitä, pästratä la rece. In oficii se asigurä §i gestionarea §i
spälarea veselei. Oficiile alimentare se echipeazä cu: aragaz (re§ou), frigider, spälätor de veselä,
masä calda (dupä caz), mese de lucru, dulapuri de depozitare.

III.5.1.14. Dotäri pentru biberonerii (bucätärii de lapte)

Pregätirea hranei pentru sugari §i copii mici (grupa 1-3 ani) se face intr-o bucätärie specializatä
(„biberonerie") amplasatä in sectia de pediatrie.
Principalele utilaje §i dotäri cu care se echipeazä biberoneriile (determinate in functie de numärul
paturilor din compartimentele deservite) sunt: -frigidere tip casnic de diferite capacitäti -ma§ini de
gätit tip aragaz -baterie de cäzänele
-sterilizatoare de tip „pupinel" cu dublu serviciu
-spälätoare de inox cu 1 -2 cuve §i picurator
-mese cu blat inox

III5.1.15. Dotäri pentru statu de sterilizare si dezinfectie

III. 5.1.15.1 In statiile de sterilizare centrale sau locale se preväd aparate de sterilizare umedä s
(tip autoclav). de sterilizare uscatä (lip pupinel) sau de sterilizare chimicä, la rece (aparate cu oxid
de etilena). Aceslea pol fi cu serviciul pe o parte sau pe douä pärti opuse, alegerea unuia sau altuia
din tipuri fiind dependentä de solutia tehnologic- arhitecturala adoptatä. Aparatele de strerilizare tip
autoclav se alimenteazä cu abur de medie presiune distribuit centralizat sau cu abur produs de
generatorul propriu actionat electric. Pupinelele se alimenteazä cu curent electric. Aparatele de
sterilizare la rece nu se produc in tarä. Amplasarea §i alimentarea cu utilitäti se fac in concordantä
cu instructiunile tehnice ale furnizorului. Dacä statia de sterilizare se aflä in apropierea
spälätoarelor medicale ce utilizeazä apa sterilä, atunci aparatele de sterilizare a apei se amplaseazä
chiar in statia de sterilizare, utilizänd acelea§i coloane de alimentare cu abur. Spatrile pentru
spälare §i preluare primarä a naterialelor de sterilizat se doteazä cu spälätoare tehnologice din tablä
de inox §i mobilier tehnologic" (mese de inox, rastele, etc).

III. 5.1.15.2 Statia de dezinfectie centralä de paturi va fi preväzutä cu un utilaj specializat de

tip incintä etan§ä, in care se va face vaporizarea sa stropirea cu formol sau alti
compu§i chimici cu actiune dezinfectantä. Amplasarea §i alimentarea cu utilitäti
a utilajului se vor face dupä instructiunile tehnice ale furnizorului.
in absenta acestui utilaj, se poate executa o incintä cu inchide etan§ä din elemente de
constructie, dezinfectia urmänd a se face cu un aparat de formolizare.

III 5 2 INSTALATII ALIMENTARE CU APÄ SI CANALIZARE EXTERIOARE

III.5.2.1. Alimentare cu apä §i instalatii de gospodärie a apei

III. 5.2.1.1. Alimentarea cu apà se face de regulà de la reteaua publicà din zonà. Calitatea apei va
trebui sà corespundà prescriptiilor STAS 1342-91. Se interzice folosirea apei industriale in unitàtile
spitalicesti.

III.5.2.1.2. Se recomandà, din motive de sigurantà in consum, ca racordarea la reteaua publicà sà se

facà prin douà conducte de racord (bra§amente).
Pe aceste brasamente, in càminele de apometru, se vor monta ventile de retinere pentru a permite
circulatia apei intr-un singur sens (de la reteaua publicà càtre spital).

III.5.2.1.3 Pentru asigurarea continuà a necesarului de apà, unitàtile sanitare vor fi dotate cu
rezervoare de acumulare. Se recomandà sà se asigure o rezervà de consum de 1 -3 zile.
Rezervoarele vor fi amplasate in circuitul general al apei, astfel incàt aceasta sà fie in permanentà
proaspàtà.
In afara rezervei de consum se va asigura o rezervà de apà de incendiu care sà permità functionarea
hidrantilor interiori timp de 10 minute si a celor exteriori timp de 3 ore.

111.5.2.1.4.Se recomandà ca pentru spitalele cu 400 paturi si mai mult, sà se prevadà si o sursà
proprie de apà (put), calitatea apei urmànd a corespunde prescriptiilor STAS 1342-91.

111.5.2.1.5. Pentru a se asigura in permanentà debitele si presiunile necesare functionàrii

optime a instalatiilor de alimentare cu apà si de combaterea incendiilor se vor prevedea statii de
ridicare a presiunii (de pompare), racordate la rezervoarele de acumulare.
Acestea vor alimenta reteaua de conducte de alimentare cu apà din incinta spitalului care deserveste
hidrant ii exteriori de incendiu, hidrantii de stropit si eventual, bazine ornamentale precum si
instalatiile interioare de alimentare cu apà si de hidranti interiori.

111.5.2.1.6. Reteaua de incintà se va prevedea inelarà si se va executa din conducte de otel zincat.
In mod obisnuit conductele se ingroapà direct in pàmànt, sub adàncimea de inghet si se protejeazà
corespunzàtor contra coroziunii provocate de apele din sol. In terenurile macroporice sau cu ape
agresive se vor prevedea màsurile de executie si protectie indicate de normele respective in vigoare.

111.5.2.1.7. Alimentarea cu apà caldà menajerà se face centralizat de la centrala termicà sau
punctul termic propriu. Pentru mentinerea unei temperaturi constante a apei calde menajere,
precum si pentru evitarea risipei de apà, in punctul termic se vor prevedea pompe pentru
recircularea apei calde menajere.
Conducta de alimentare cu apà caldà menajerà si conducta de recirculare se vor executa din teava
de otel zincatà. in cazul in care punctul termic nu se aflà amplasat in interiorul spitalului,
conductele se vor monta intr-un canal termic, de regulà impreunà cu cele de incàlzire si se vor izola
impotriva pierderilor de càldura.

III.5.2.2. Canalizàri exterioare si instalatii de preepurare a apelor uzate

III.5.2.2.1. Apele uzate evacuate din spitale sunt: menajere obisnuite (de la grupurile sanitare),
menajere cu nisip, pàmànt si gràsimi (de la bucàtàrie si spàlàtorie), acide (de la laboratoare),
radioactive (laboratoare de medicinà nuclearà), contaminate cu agenti patogeni (sectii de boli
infectioase si laboratoare de bacteriologic), pluviale. Acestea, colectate prin retele interioare
separate, se evacueazà in reteaua de canalizare a incintei dupà tratarea prealabilà a celor care nu
corespund prevederilor normativului C 90/1983.
111.5.2.2.2. Absenta in zona a unor sisteme publice de canalizare se acceptä numai pentru spitale
mici rurale si unele asezäminte de post-cura, caz in care unitatile sanitare respective vor fi
preväzute cu instalatii proprii pentru colectarea, tratarea si evacuarea apelor uzate, care se executa
si se exploateazä astfel incät sä nu provoace poluarea solului, a apelor sau a aerului.

111.5.2.2.3. Retelele de canalizare din incinta vor fi solutionate in sistem unitar sau divizor in
functie de sistemul de canalizare publica din zonä. Retelele de canalizare din incinta vor prelua si
apele pluviale din curtile de lumina si de pe platformele si aleile carosabile din incinta. Gurile de
evacuare vor fi sifonate pentru a impiedica ie§irea mirosurilor nepläcute din canalizare.

111.5.2.2.4. Sistemele de tratare ale diverselor categorii de ape uzate, prealabil deversärii lor in
canalizarea generala a incintei, sunt:
a. apele uzate cu nisip, pämänt si gräsimi vor fi trecute mai intäi prin separatoare
b. apele uzate de la sectiile de ghipsare vor fi decantate in decantoare locale
c. apele uzate radioactive vor fi decontaminate in instaltii de tratare si rezervoare de stocare,
alcätuite conform prescriptiilor din normele republicane de securitate nuclearä
d. apele uzate suspect radioactive vor fi dirijate spre rezervoare de retentie si dupä un control al
radioactivitätii, evacuate la canalizarea publicä sau tratate
e. apele uzate de la sectiile de boli infectioase si/sau laboratoarele care lucreazä cu produse
patologice sau care prin specificul lor contamirieazä apele reziduale cu agenti patogeni, se vor
dirija spre o statie de dezinfectie localä, in care se vor neutraliza agentii nocivi.

111.5.2.2.5. Retelele de canalizare si rezervoarele statiilor de tratare se vor proteja anticoroziv,

iar in cazul apelor uzate radioactive se recomandä stocarea in rezervoare de otel inoxidabil.
Amplasarea acestora se va face in bunkere din beton armat, cu grosimi ale peretilor determinate
prin calcule specifice de radioprotectie.

III.6. INSTALATII DE VENTILARE SI DE TRATARE A AERULUI

Unitätile spitalicesti reprezintä ansambluri complexe de functiuni; gradele de complexitate sunt
foarte diferite si sunt determinate de tipul, categoria si märimea unitätilor spitalicesti (vezi capIII.
1.-III.3.).
Dotarea cu instalatii de ventilare si de tratare a aerului se stabileste in conformitate cu necesitätile
specifice in materie, ale functiunilor componente, in cadrul sarcinilor generale pe care astfel de
instalatii le au de indeplinit in domeniul spitalicesc. Sarcinile generale si specifice ale instalatiilor
se precizeazä prin nonne tehnice in relatie cu solutii de rezolvare avute in vedere.

III.6.1. Sarcinile instalatiilor de ventilare si de tratare a aerului in cadrul unitätilor spitalicesti sunt:
-realizarea unei circulatii controlate si restrictive a aerului in clädiri sau in zone de clädiri, numai de
la spatii cu niveluri mai ridicate de puritate a aerului si/sau cu potential mai scäzut de poluare-
contaminare, spre spatii cu niveluri mai scäzute de puritate a aerului si/sau cu potential mai ridicat
de poluare-contaminare si spre exteriorul spatiilor avute in vedere; controlul circulatiei aerului se
realizeazä prin stäpänirea debitelor de aer instalate si a regimurilor de presiuni diferentiale intre
spatii adiacente, sub o strictä monitorizare in zonele critice, -realizarea in incäperile servite a unor
concentratii de germeni (patogeni) si/sau ale altor tipuri de poluanti -mirosuri, noxe chimice sau
radioactive etc. sub nivelurile admisibile specifice destinatiilor functionale ale respectivelor
incäperi, prin niveluri corespunzätor de circulatie a aerului in interior, de improspätare a aerului si
de filtrare a aerului introdus.
-controlul conditiilor de microclimat interior pentru satisfacerea cerintelor specifice de ordin
medical sau tehnologic al incäperilor servite prin tratarea corespunzätoare a aerului de introducere.
-controlul poluärii exterioare datorate evacuärilor de aer viciat, prin mäsuri de protectie ce se
stabilesc in functie de caracteristicile emanatiilor poluante si de parametrii elementelor ce trebuiesc
protejate, in relatie cu tipul de protectie ce poate fi asigurat, in conditiile specifice ale zonei,
inclusiv meteorologice - prin dilutie, cu amplasarea gurilor de evacuare aer la distantä fatä de
elementele de protejat, prin filtrare de tip adecvat emanatiilor poluante etc. -asigurarea unei
functionäri cät mai economice in conditiile impuse. Sarcinile instalatiilor sunt evident dependente
atät de nivelurile exigentelor interioare cät si de conditiile exterioare - regim de inältime al clädirii
spitalicesti, regim al curentilor de aer (directie, intensitate, dinamicä a vänturilor), amplasament
fatä de clädiri vecine, nivel de poluare al zonei, nivel de zgomot al zonei, etc.

III.6.2. Natura activitätilor preväzute a se desfä§ura in unitäti spitalicesti, imparte spatiile

construite, care le sunt destinate, in:
1. Spatii cu specific clar si strict spitalicesc care sunt destinate activitätilor medicale,
complementare procesului medical si tehnice aferente strict.
2. Spatii färä specific strict spitalicesc care sunt destinate restului de activitäti -administrative de
conducere - organizare, gospodäresti, de invätämänt, de cercetare, tehnico - utilitare, etc.

III.6.2.1. SPATII CU SPECIFIC SPITALICESC

Pentru principalele tipuri de incäperi este prezentat in anexä la cap.V.4. tabelul 1 in care clasificarea
de bazä a incäperilor are drept criteriu puritatea aerului exprimatä prin cerinta esentialä in domeniul
spitalicesc - lipsa de germeni (patogeni) - asepsia.

a. Clasele de incäperi I si II grupeazä incäperile cu pretentii*deosebit de ridicate si respectiv

ridicate privind lipsa de germeni - concentrata de lOgerm/mc si respectiv sub 200germ/mc,
incäperi care constituie nucleele de spatii cu functiuni medicale critice in cadrul unitätilor
spitalicesti:
-clasa I-a - blocurile operatorii in domenii foarte pretentioase d.p.d.v. al asepsiei
-transplanturi, arsuri grave, operatii pe cord deschis, imunosupresati etc.
-clasa a 11-a - blocurile operatorii din restul categoriilor, unitätile de terapie
intensivä si unitätile de prematuri.
al. Pentru incäperile din aceste douä clase instalatiile de tratare specialä a aerului sunt
indispensabile; instalatiile vor functiona färä recirculare de aer - aer introdus 100% aer exterior, cu
debite de aer peste nivelurile minime recomandate, vor fi echipate pentru realizarea in incäperi a
unor temperaturi si umiditäti relative ale aerului intre valorile limitä recomandate si pentru filtrarea
aerului in 3 trepte, din care ultima treaptä, a IlI-a, prin filtru tip HEPA sau superior; amplasarea
filtrelor: -tr.I-a in amonte de unitatea de tratare primarä a aerului -tr. a 11-a dupä ventilatorul de
introducere a aerului -tr. a IlI-a cät mai aproape de gurile de introducere a aerului in incäperea
servitä Echipamentul instalatiilor va cuprinde obligatoriu aparatura destinatä recuperärii de cäldurä
din aerul evacuat la exterior pentru tratarea (primarä) a aerului proaspät introdus, aparatura de
reglare pentru mentinerea unor regimuri de debite constante de aer de introducere indiferent de
stärile, monitorizate de altfel in cadrul unor domenii prescrise, de colmatare ale filtrelor din cele 3
trepte de filtrare si aparatura de reglare pentru mentinerea unor niveluri de suprapresiune in
incäperile cu pretentii mai ridicate de puritate a acrului fatä de spatii cu pretentii mai scäzute din
cadrul zonei controlate sau din exteriorul ei.
a2. Se recomandà realizarea, pe grupe de functiuni pentru incàperi compatibile d.p.d.v. al
conditiilor necesare in exploatare si pentru evitarea riscurilor de contaminare, de sisteme
centralizate pentru vehicularea si tratarea „primarà" a aerului de introducere - filtrare tr. I-a,
recuperare de càldurà, preincàlzire, umidificare cu abur, ràcire - dezumidificare, eventual
reincàlzire, reglare debit, atenuare zgomot si filtrare tr. a II-a; sistemele cuprind distributii
secundare de tubulatura la/de la incàperi: sau grupe de incàperi cu tratàri „secundare" ale aerului de
introducere - reglare debit, atenuarea acusticà, eventual reincàlzire si filtrare tr. a ill-a.

a3. Se recomandà ca in incàperi sà se realizeze introducerea de aer prin guri in/sau la tavan,
iar evacuàrile de aer prin guri la pardosealà (10-15 cm de la pardosealà).

a4. Pentru incàperile destinate pacientilor cu cerinte speciale de asepsie - (unitàti pentru arsi
grav, imunosupresati, pacienti sub chimio- sau radioterapie, pacienti cu transplanturi de organe,
etc.) s-au dezvoltat echipamente modulate specializate pentru introducerea, prin tehnica „curent
laminar" in special vertical - de la tavane, a aerului tratat „final"; conditiile de microclimat si de
vitezà a aerului in zona de sedere a pacientilor se adapteazà conditiilor admisibile de confort
specifice.

a5. Pentru sàlile de operatii se pot utiliza de la caz la caz, echipamente specializate de
introducere a aerului tratat „final1' pentru obtinerea unor conditii de asepsie adecvate tipurilor de
intervenni chirurgicale; in sensul crescàtor al conditiilor de asepsie pe care le pot asigura, aceste
sisteme de introducere sunt:
-guri plasate la partea superioarà a peretelui de la picioarele pacientului, cu directionarea aerului
introdus spre càmpul operator (solutie la care se apeleazà in prezent la amenajàri in incàperi cu
inàltimi reduse), -tavan perforat modular deasupra càmpului operator, simplu sau cu „perdea" pe
conturul zonei de introducere a aerului, sau cu „perete" la capul pacientului. -tavan perforat
modular deasupra càmpului operator cu perdea de aer verticalà pe conturul zonei de introducere a
aerului, -tavan perforat modular deasupra càmpului operator cu 2 jeturi de aer oblice
„stabilizatoare" spre càmpul operator.
-tavan filtrant (filtre HEPA) deasupra càmpului operator cu „sort panotat" pe
conturul zonei de introducere a aerului, cu recirculare masivà de aer la nivelul
camerei, prin ventilatoare amplasate in tavan si cu prefiltrare finà in gurile de
aspiratie (de tavan).
Evacuàrile de aer din sàlile de operatii se realizeazà prin guri plasate la pardosealà pentru 75% din
debitele de aer si prin guri plasate la tavan sau in tavan pentru restul de 25% din debitele de aer. ìn
afara perioadelor de utilizare a blocurilor de operatii se recomandà tinerea in functiune a sistemelor
respective de ventilare cu reducerea debitelor de aer de introducere si de evacuare la 50% din
debitele de aer nominale, iar d.p.d.v. tratare aer fàrà ràcire si umidificare, numai cu eventuala
incàlzire la nivel mai redus; se considerà necesarà asigurarea acestui regim redus de functionare si
in caz de càdere a alimentàrii electrice de bazà, prin alimentarea electricà de avarie.
 a6. La executarea instalatiilor se vor avea in vedere urmàtoarele: -tubulatura si
echipamentul de tratare aer vor avea rezistentà la solicitàri mecanice si la uzura, vor avea pereti
interiori netezi si o bunà accesibilitate pentru intretinere si pentru eventualele curàtiri si dezinfectàri
interioare,
-tubulatura va fi realizatà in a§a fel (forme aerodinamice, etc.) incàt sà nu permità la interior
formarea de depozite de particule la vitezele de aer avute in vedere; la executarea si montarea
tubulaturii se va acorda o atentie deosebità nemurdàririi peretilor interiori intr-un mod care sà
compromità aprioric operatole (ulterioare) de curàtire, necesare la punerea in functiune, -in
cadrul sistemelor de ventilare centralizate pe racordurile la ìncaperi sau grupuri de ìncaperi se
prevàd atàt pe tubulatura de introducere aer, ìn amonte de filtrele tr. a Ill-a, càt §i pe tubulatura
corespunzatoare de evacuare aer -clapete automate de ìnchidere etan§a. -tubulatura de introducere
aer ìn aval de filtrele tr. a Ill-a nu va cuprinde racorduri flexibile, amortizoare de zgomot, clapete de
reglare sau de ìnchidere, etc; nu se admit ìn tronsoanele din aval de filtrele tr. a IlI-a conditii de
umiditate ridicata cu posibile condensari §i nici legaturi la alte instalatii -canalizare, etc.
-tubulatura de introducere a aerului ìn amonte de filtrele tr. a II-a §i a III-a va avea rezistenta
mecanica §i etan§eitatea necesare regimurilor de presiuni interioare ridicate (pana la 1700 Pa) la
care este supusa, -ìn ìncaperile de clasa 1 §i II, aparente sau mascate ìn ghene sau tavane duble,
sunt interzise trasee de instalatii, proprii sau straine, care pentru ìntretinere sau reparatii necesita
accese prin ìncaperile respective - accesele sunt acceptate numai ìn anexe tehnice ale acestor
ìncaperi.

b. Clasa de ìncaperi III cuprinde ìncaperi destinate unor activitati specific spitalice§ti de o
mare diversitate, dar cu pretentii considerate normale d.p.d.v. al igienei de spital, cu referire la lipsa
de germeni - concentratii sub 500 germ/mc; ìn aceasta clasa sunt cuprinse marea majoritate a
ìncaperilor din imitatile spitalice§ti.

bl. Sectiile de spitalizare inclusiv obstetrica-ginecologie §i pediatrie, cuprind saloane,

camere de zi §i de luat masa, camere de examinare §i de tratament, bai §i grupuri sanitare etc; nu se
cuprind ìncaperile incluse ìn clasele I si II §i nici cele incluse ìn clasa IV-a (boli infectioase §i
medicina nucleara). Instalatiile de ventilare §i de tratare a aerului nu sunt indispensabile ìn cazurile
luarii ìn considerare a unei singure exigente - ìmprospatarea aerului §i daca este apreciata ca
acceptabila satisfacerea ei pe cale naturala prin deschideri de ferestre (zona farà vànturi puternice,
nepoluata, nezgomotoasa, etc). In cazul unof exigente complexe se prevad sisteme de tratare a
aerului pe grupe de ìncaperi compatibile d.p.d.v. al conditiilor de exploatare §i cu evitarea riscurilor
de contaminare; este necesara satisfacerea cerintelor de ìmprospatare a aerului, cu evacuarea
completa la exterior a aerului viciat din ìncaperile cu potential ridicat de poluare (grupuri sanitare,
bai, cabine de dezbracare, dar §i rezerve septice, eventuale camere pentru fumatori, etc); debitele
de aer proaspat vor compensa evacuarile de aer viciat §i vor satisface cel putin nivelurile minime
recomandate; ìn rest, recircularea de aer este posibila fie ìn cadrul ìncaperilor prin eventuale aparate
locale (de climatizare) combinate cu un sistem central de introducere aer proaspat tratat §i de
evacuare aer viciat, fie ìn cadrul unui sistem central cu grup de tratare - introducere de aer
amestecat exterior/recirculat §i cu doua grupuri de evacuare de aer din ìncaperi; un grup este
destinat evacuarii la exterior a aerului provenit din ìncaperile cu poluare puternica, iar celalalt grup
este destinat recircularii §i/sau evacuarii la exterior a aerului provenit din ìncaperile cu niveluri
reduse de poluare.
Sistemelor de tratare a aerului, destinate ìncaperilor pentru pacienti, le revine §i sarcina asigurarii
unor niveluri controlate de temperatura §i de umiditate relativa a aerului ìn ìncaperi, ìn concordanta
cu nevoile specifice ale actului medical. Bine utilizata climatizarea spitaliceasca ìn ìncaperile cu
pacienti constituie un factor de tratament. Se recomanda ìn spitalele clinico generale umiditati
relative ale aerului, ìntre 30% §i 60% pentru temperaturi ìntre 22°C §i 26°C: conditii excesive de
umezeala dar mai ales de uscaciune reprezinta factori majori de risc pentru persoanele bolnave.

OBSERVATII: -Pacientii cu bolipulmonare cronice sau cuprobleme respiratorii (sub terapie cu

oxigen sau cu traheotomie) nu suportà bine temperaturi si umiditati scàzute. -Pacientii cu afectiuni
cardiace - in special dupà infarcturi, cei cu traumatisme craniene si/sau cu operatii pe creier, cei
cu toxicoze sau dupà otràviri cu barbiturice nu suportà bine
temperaturi si umiditati ridicate - valuri de caldura de vara; in general trebuie evitate extremele si
variatale mari ale conditiilor de temperatura si deA umiditate ale aerului. -Pacientii cu artrite
reumatismale sunt avantajati in tratamente de conditii foarte calde si uscate - temperaturi de 32 °C
cu umiditati relative de 35% au.fost utilizate cu succes.

Notä:
-Considerentele de mai sus sunt valabile si pentru incäperile din clasa I si II; in completare se
mentioneazä cä pacientii cu arsuri grave necesitä conditii foarte calde si umede -(temperaturi
de 32 °C cu umiditati relative de pana Ia 95% avantajeazä cazurile critice).

Sistemele centrale de tratare a aerului vor fi echipate pentru realizarea in incäperi a unor
temperaturi §i umiditäti relative ale aerului intre valorile limitä recomandate, pentru recuperarea de
cäldurä din aerul evacuat la exterior, pentru filtrarea aerului in 2 trepte (filtrul tr.I-a in amonte de
procesele de tratare a aerului dupä eventualul amestec aer proaspät/aer recirculat, iar filtrul tr. a Ii-a
dupä ventilatorul de introducere a aerului - filtru de tip fin - EU 7 sau superior) pentru mentinerea
unor regimuri de debite constante §i pentru monitorizarea stärilor de colmatare ale filtrelor. Se va
urmäri mentinerea regimurilor prescrise de presiune diferentialä intre diversele spatii. Fatä de
spatiile comune (coridoare, holuri) incäperile cu potential poluant scäzut (saloane bolnavi, camere
de zi, camere medici §i personal, camere de examinare §i tratament, etc.) trebuie sä fie mentinute
intr-un regim scäzut de suprapresiune, iar incäperile cu potential poluant mai ridicat (oficii §i
camere de luat masa, rezerve septice, camere fumätori, grupuri sanitare, bäi, etc.) trebuie sä fie
mentinute intr-un regim scäzut de depresiune. Se recomandä sä existe posibilitäti de reglare a
temperaturii in fiecare incäpere (de stationare indelungatä) de spitalizare sau pe ansambluri
functionale reduse (module).

Se recomandä urmätoarele tipuri de sisteme de tratare a aerului:

1. Sisteme centrale integrale cu recirculare de aer la nivel central:
-cu reincälziri de aer zonale
-cu douä canale - cu unitäti locale de amestec
2. Sisteme centrale de aer proaspät §i unitäti locale cu recirculare aer.
Tratarea centralä a aerului proaspät va asigura controlul umiditätii in incäperi.
-cu ventiloconvectoare cu 2 sau 4 conducte
-cu unitäti cu inductie (conditionat de respectarea nivelurilor de
zgomot in timpul noptii).

b2. Sectorul ambulator

Incäperile au potential redus de poluare in conditii obi§nuite. Instalatiile de ventilare §i de tratare a
aerului nu sunt indispensabile. In cazul unor exigente complexe care determinä dotarea cu astfel de
instalatii se preferä sistem centralizat de tratare - introducere a aerului proaspät cu unitäti locale (de
climatizare) in incäperi, functionänd cu recirculare de aer: sistemul asigurä evacuarea la exterior a
aerului viciat preluat de la cabina de dezbräcare, grupuri sanitare, etc. Sunt valabile cele indicate la
pct. bl. cu simplificärile aduse de nivelurile mai reduse de poluare §i de necesitätile mai reduse de
aer proaspät. Controlul circulatiei aerului intre incäperi, este mai putin strict: este necesarä
mentinerea unui regim de suprapresiune in incäperile de consultatii §i tratament fatä de spatiile
invecinate.

b3. Serviciul de exploräri functionale §i camere de recoltäri pentru laboratoarele de analize

medicale.
Instalatiile de ventilare §i de tratare a aerului nu sunt indispensabile cu exceptia spatiilor de
endoscopie §i de tomografie computerizatä cu rezonantä magneticä (RMN) care pun unele
probleme specifice: restul spatiilor desi destinate unor explorari §i tehnici foarte variate pentru care
sunt dotate cu aparatura speciala eventual foarte sofisticata, pot fi asemanate cu ìncaperile de la pct.
b2. §i pot primi rezolvari similare pentru dotarea cu instalatii de ventilare si de tratare a aerului: se
atrage atentia asupra necesitatilor de constanta a temperaturii si de lipsa de curenti de aer care sunt
specifice tehnicilor de termografie.
In cazul unor exigente complexe care determina dotarea cu instalatii de tratare aer se prefera
sistemul centralizat de tratare - introducere aer proaspat cu unitati locale (de climatizare) cu
recirculare de aer, deoarece acest sistem poate rezolva si necesitatile de alimentare cu aer proaspat
si de control al umiditatii pentru spatiile speciale:
-spatiile de endoscopie sunt destinate unor tehnici care cuprind interventii chirurgicale; functie de
organizarea spatiilor, ca semn al asigurarii unor conditii de asepsie mai ridicate, se rezolva si
dotarea cu instalatii de specialitate; ìn cazul unor cerinte de asepsie mai ridicata, echiparea va
cuprinde o unitate locala speciala functionànd cu niveluri ridicate de debite de aer prin utilizarea de
aer de recirculare amestecat cu aer proaspat preluat din sistemul central la care se racordeaza;
unitatea locala introduce aerul tratat conform necesitatilor, ìn spatiile servite, prin filtre de eficienta
ridicata.
-spatiile RMN cuprind camera de investigatii, camera de comanda, camera tehnica si alte ìncaperi
anexe sau pentru pacienti; functie de nivelul intensitatii càmpului magnetic utilizat -conditiile de
amplasare, lucrarile de amenajare si dotarea cu echipament tehnologic, dar si cu instalatii utilitare,
sunt diferite; ìn general furnitura de echipament tehnologic cuprinde si echipamentul de racire a
magnetului si a spatiului tehnic dar nu si generatorul de agent de racire, care este bine sa fie
independent de instalatiile de apa racita ale cladirii spitalului. -Climatizarea camerelor de
investigatii §i de comanda se realizeaza printr-o unitate de tratare - introducere a aerului; unitatea
functioneaza cu aer recirculat amestecat . cu aer proaspat preluat prin racordare de la sistemul
centralizat. Utilizarea instalatiilor criogenice de racire la intensitati ridicate ale càmpului magnetic
face necesara asigurarea unei ventilari mecanice de avarie a camerei tehnice.

b4. Serviciul de Ronteen diagnostic

Instalatiile de ventilare si de tratare aer nu sunt indispensabile cu exceptia spatiilor de angiografie
§i de computer - tomograf Rontgen (CT-Rx) care pun unele probleme specifice:
Spatiile pentru Rx-scopie si Rx-grafie, cu camera de comanda si restul ìncaperilor
anexe tehnice pentru personal §i pentru pacienti au potential redus de poluare. In
cazul unor exigente care determina dotarea cu instalatii de de ventilare-tratare aer se
prefera un sistem centralizat de introducere aer proaspat tratat si unitati locale (de
climatizare) cu recirculatie de aer ìn ìncaperi; evacuarea aerului viciat se realizeaza
din grupuri sanitare, cabine de dezbracare, etc. -Spatiile de angiografie pun
probleme similare spatiilor destinate endoscopiei §i pot fi dotate cu instalatii ìn
aceiasi maniera (vezi pct.b3.) -Spatiile de CT-Rx. cu prind camera de investigatii,
camera de comanda, camera tehnica §i alte ìncaperi anexe sau pentru pacienti; ìn
general furnitura tehnologica cuprinde §i echipamentul de racire a "gantry"-ului §i a
spatiului tehnic, dar nu totdeauna §i generatorul de agent de racire, care este bine sa
fie independent de instalatiile de racire ale cladirii spitalului.
Climatizarea camerelor se poate rezolva cu unitati locale cu recirculare de aer;
necesarul de aer proaspat se poate asigura prin utilizarea sistemului centralizat.

b5. Compartimentul de epurare renala (Hemodializai

Instalatiile de ventilare §i de tratare aer nu sunt indispensabile, dar ìn conditiile unor exigente
sporite, camerele de pacienti supusj procedurilor de hemodializa necesita pastrarea parametrilor de
microclimat intre limite convenabile -temperaturi intre 22 °C si 26°C cu umiditäti relative intre
30% si 60%; aceasta presupune realizarea unor instalatii cu unitäti locale functionänd cu
recirculatie de aer, necesarul de aer proaspät fiind preluat dintr-un sistem centralizat ce asigurä si
evacuarea aerului viciat din grupuri sanitare, dusuri, spatiu tehnic, etc. Acela§i tip de instalatii
poate servi si restul incäperilor cu "ocupanta" - pentru personal, pentru pacienti, etc.

b6: Compartimentul de radioterapie /iradiere cu energii inalteV Datoritä modului specific de

amplasare si de amenajare, dar si datoritä cerintelor echipamentului tehnologic, instalatiile de
ventilare si de tratare a aerului sunt indispensabile. Instalatiile se pot rezolva prinsisteme
centralizate cu control zonal al temperaturii, functionänd cu aer proaspät in amestec cu aer
recirculat; nivelurile minime de aer proaspät se stabilesc functie de specificul tehnicii de iradiere.
Traversärile peretilor camerelor de tratament de cätre tubulaturä trebuie amplasate si amenajate in
äsa fel incät sä nu afecteze rolul de radioprotectie al peretilor.

b7. Sectorul de analize medicale

Laboratoarele de analize medicale formeazä un ansamblu aparte, izolat de circuitele comune ale
unitätilor spitalicesti si accesibil numai personalului propriu; aceastä izolare avantajeazä rezolvarea
problemelor specifice de ventilare. Activitätile sunt organizate pe unitäti si module functie de
natura lor, in care operatiile cu potential ridicat de poluare-contaminare se localizeazä precis si se
trateazä specific in cadrul conceptului acceptat de continuä evolutie a tehnicilor medicale de
diagnostic.
-in laboratoarele cu specific biochimic - biologic operatiile cu degajäri notabile de noxe chimice,
inclusiv mirosuri dezagreabile se desfäsoarä in nise de tip spitalicesc al cäror numär, amplasare si
substante de lucru (excluse substante explozive) sunt precizate in tema de tehnologie medicalä;
evacuarea debitelor necesare de aer viciat se realizeazä prin ventilatoare amplasate la gurile de
exhaustare la exterior pentru a pästra tubulatura de racordare la nise in depresiune; materialele din
care se realizeazä instalatiile trebuie sä aibä rezistenta mecanicä si protectia anticorozivä necesare;
camerele de lucru cu nise trebuie mentinute in depresiune fatä de spatiile adiacente. -in
laboratoarele cu specific bacteriologic tehnicile de lucri preväd spatii sterile cu eventualä
presurizare pozitivä, fatä de spatii imediat vecine, prin introducere de aer filtrat tratat absolut
(HEPA) si cu miscäri de aer cät mai reduse; boxele sterile sunt completate functional cu un spatiu
de preparare medii gen bucätärie de la care aerul viciat trebuie eventual evacuat mecanic. -in
laboratoarele cu specific virusologie pot exista, in situatii foarte speciale spatii in care se lucreazä
cu contaminati periculosi si care trebuie mentinute in depresiune fatä de spatii vecine; atät
introducerea de aer tratat, cät si evacuarea aerului in exterior, printr-un ventilator propriu, se
realizeazä prin filtre absolute (HEPA) plasate in gurile din incäperi - de introducere si respectiv de
evacuare a aerului.
Instalatiile de ventilare indicate mai sus sunt indispensabile pentru laboratoarele de analize
medicale; instalatiile de evacuare a aerului viciat sunt insotite de instalatii de introducere, in
compensare, de aer tratat. in situatiile in care existä exigente sporite se preväd sisteme de tratare a
aerului care pe längä sarcinile de ventilare indicate mai sus, sunt destinate si controlului unor
conditii mai pretentioase de microclimat si a unor bilanturi de aer la scara intregului sector. Se vor
folosi posibilitätile de recirculare a acrului la nivelul incäperilor, cu posibilitäti de recuperare de
cäldurä din aer de evacuare pentru tratare „primarä" a aerului de introducere.

b8. Sectorul de anatomie patologicä

Instalatiile de ventilare sunt indispensabile si sunt destinate evacuärilor de aer viciat de la nisele de
laborator utilizate, evacuärii de aer de tip general din camerele Iarä nise, dar cu degajäri de mirosuri
nepläcute si introduceri, in compensare, de aer proaspät tratat: ventilatoarele de evacuare aer de la
nise sunt amplasate la gurile de refulare la exterior pentru ca tubulatura de
racordare la nise sä fie mentinutä in depresiune; tubulatura va avea rezistenta anticorozivä necesarä.
Instalatiile de introducere aer vor functiona (arä recirculare de aer.

b9. Serviciul de prosectura

Instalatiile de ventilare sunt indispensabile si sunt similare, la altä scarä a structurii spatiilor servite,
instalatiilor aferente laboratoarelor de patologie, evacuäri de aer de la nisele laboratoarelor,
evacuare de aer de tip general din sala de autopsie si restul camerelor cu degajäri de mirosuri
supärätoare si introducere, in compensare, de aer proaspät tratat.

bl0. Statia de dezinfectie paturi

Instalatiile de ventilare sunt indispensabile si sunt destinate evacuärii aerului viciat
incärcat cu noxe, inclusiv mirosuri nepläcute si introducerii, in compensare, de aer
proaspät tratat.
incäperile pentru paturi murdare si pentru instalatii tehnice trebuie mentinute in
depresiune fatä de camera de paturi curate, iar intregul ansamblu in depresiune fatä de
spatiile adiacente cu potential de poluare mai redus; nu este admisä recirculare de aer.

bl 1. Serviciul de sterilizare centralä

Instalatiile de ventilare sunt indispensabile si sunt destinate exhaustärii nocivitätilor - cäldurä si
abur din zona sterilizatoarelor termice (pupinele si autoclave) si emanatii nocive (etilenglicol, etc.)
din zona sterilizatoarelor chimice, dar si introducerii in compensare de aer proaspät
tratat;vsterilizatoareIe chimice se racordeazä la exterior prin tubulatura pentru exhaustarea
emanatiilor de noxe. Instalatiile realizeazä regimuri de suprapresiune relativä prin introduceri
preferentiale de aer in zonele curate, fatä de evacuärile de aer in special din zonele cu degajäri de
nocivitäti. In ansamblu, serviciul de sterilizare este mentinut in regim neutru d.p.d.v. al presiunii
comparativ cu spatiile adiacente. Spatiile locale de spälare-sterilizare sunt destinate blocului
operator (eventual), sectiilor obstetricä si pediatrie - biberonerie si altor sectii de spitalizare,
laboratoarelor de analize medicale (inspecial bacteriologic) si farmaciei; se preväd instalatii de
evacuare a aerului functie de tipul de echipament.

bl2. Serviciul de fizioterapie si recuperare medicala

Instalatiile de ventilare sunt indispensabile dar trebuie sä räspundä unor nevoi de naturä distinctä
pentru diversele spatii componente cu dotäri specifice. -Compartimentul de hidroterapie cuprinde
säli cu bazine, dusuri, etc, pentru care instaltiile de ventilare-climatizare au sarcina controlului
conditiilor de microclimat - nivel ridicat al temperaturii necesare si umiditate in exces, cu
satisfacerea nevoilor de aer proaspät, trebuie avutä in vedere recuperarea de cäldurä din aerul de
evacuare.
-incäperile destinate tehnicilor uscate care necesitä efort (kinetoterapie, masoterapie, etc.) pot fi
dotate cu instalatii de ventilare-climatizare pentru improspätarea aerului cu indepärtarea mirosurilor
nepläcute si, la exigente speciale, pentru controlul conditiilor de microclimat si in sezonul cald;
-Pentru celelalte proceduri terapeutice potentialul de poluare este scäzut, deci nevoile de
improspätare a aerului sunt normale; in cazul unor cerinte speciale se realizeazä instalatii de
climatizare cu rezolväri ale unor exigente locale, ca de exemplu calitatea aerului la pneumoterapie,
etc.
In cadrul unor sisteme de ventilare-climatizare destinate unor incäperi compatibile d.p.d.v. al
nevoilor functionale, recircularea de aer este posibilä.

bl3. Serviciul farmacie

Instalatiile de ventilare §i de tratare a aerului nu sunt indispensabile in conditii functionale
obisnuite; se realizeaza instalatii de climatizare in cazul unor exigente speciale privind controlul
conditiilor de microclimat §i in sezonul cald. in cazurile singulare in care se prepara solutii
injectabile operatine specifice se realizeaza in „spatiile curate" de clasa 10 ' (conf.Fed.Std.209 D)
ale unor echipamente tehnologice - ni§e sau baldachine avànd „curent laminar" nu se pune
problema realizarii unor spatii curate de mari dimensiuni, nici macar la nivelul claselor 10 4 sau 10 5
(conf.Fed.Std.209 D) ca loc de amplasare a echipamentelor mai sus mentionate in cazul
laboratoarelor farmaceutice spitalicesti.

c. Clasa de ìncàperi IV cuprind incaperi destinate unor actvitati cu potential ridicat §i permanent
de contaminare, de§i cu necesitati de puritate a acrului normale.

ci. Sectiile de boli infectioase

Sectiile de spitalizare destinate bolilor infectioase au structurile modulate ca §i sectiile normale de
spitalizare, completate uneori cu laboratoare de analize medicale specifice, dar sunt distincte §i
izolate in cadrul unitatilor spitalice§ti. Instalatiile de ventilare §i de tratare a aerului sunt
indispensabile pentru mentinerea unor regimuri de depresiune controlata a sectiilor de ansamblu
fata de vecinatati §i a incaperilor cu potential mai ridicat de poluare fata de restul incaperilor din
sectii prin evacuari preferentiale de aer din incaperile din prima categorie - bai §i grupuri sanitare,
laboratoare (eventual) etc; introducerea de aer proaspat tratat asigura debitele'de aer minime
necesare cu respectarea conditionarilor enuntate. In cadrul unor exigente sporite instalatiile de
tratare a acrului pot asigura §i controlul conditiilor de microclimat in sezonul cald in incaperile
servite.
Instalatiile aferente eventualelor laboratoare respecta natura activitatilor §i a dotarilor tehnico-
medicale (vezi pct.HI.6.2.l.b7.).
Instalatiile sectiilor de boli contagioase sunt complet separate de instalatiile altor spatii din unitatile
spitalice§ti.
Evacuarile de aer viciat la exterior se pozitioneaza in a§a fel incàt sa nu reprezinte un pericol de
contaminare pentru vecinatati.

c2. Serviciul de medicina nucleara

Serviciul functioneaza ca o unitate nucleara §i trebuie sa corespunda normelor specifice de
securitate, inclusiv prin instalatiile de ventilare cu care este dotat. Instalatiile de ventilare §i de
tratare a aerului sunt indispensabile, intregul serviciu este mentinut in regim de depresiune fata de
vecinatati, iar in cadrul serviciului incaperile cu potential mai ridicat de contaminare §i/sau poluare
sunt mentinute in regimuri de depresiune fata de celelalte incaperi prin evacuari de aer viciat mai
intense - bai §i grupuri sanitare
- ni§e de radiochimie in laboratoare
- depozite de materiale radioactive
- statie afluenti radioactivi
Toate instalatiile de evacuare aer sunt echipate cu filtre tip absolut (HEPA) pe partea de aspiratie a
ventilatoarelor de exhaustare la exterior; in cazul ni§elor de radiochimie dotarea cu filtru tip absolut
(HEPA) se poate realiza in chesoane individuale prevazute la ie§irea aerului.
Evacuarile de aer la exterior se pozitioneaza in a§a fel incàt sa nu reprezinte pericol de contaminare
pentru vecinatati - tot aerul viciat preluat din spatiile interioare se evacueaza la exterior.
Filtrele de tip absolut pentru evacuari se monteaza in chesoane special prevazute cu manometre
diferentiale pentru urmarirea starii functionale a filtrelor, cu clapete de inchidere etan§a §i cu
dispozitive care fac posibila indepartarea insacuita a filtrelor colmatate.
Instalatiile de introducere a aerului functioneaza cu aer proaspat, recircularea aerului neftind
admisa; tratarea aerului se realizeaza in functie de cerintele de confort interior -controlul
parametrilor de microclimat numai in sezonul rece sau §i in sezonul cald; se prevede recuperarea de
caldura din aerul de evacuare pentru tratarea primara a aerului de iritroducere.

d. Masuri specificeinstalatiilor aferente spatiilor spitalicesti

- Prizele de aer proaspat se plaseaza in locuri cat mai curate, la minim 3 m, inaltime peste nivelul
solului sau al unei terase §i in afara zonelor de influenta a unor eventuale surse de poluare sau de
contaminare: nu trebuie sa fie accesibile persoanelor neautorizate; tubulatura de aer proaspat pana
la la filtrul tr. I-a trebuie sa fie cat mai scurta §i accesibila in vederea curatirii periodice.
- Gurile de evacuare la exterior a aerului viciat se realizeaza de preferinta peste nivelul acoperi§ului
pentru a mic§ora la minim riscul de poluare - contaminare al mediului ambiant; cu cat nivelul de
contaminare al aerului viciat este mai ridicat cu atat mai mult ftitmlatura de evacuare a aerului
trebuie sa fie in depresiune fata de spatiile pe care le traverseaza -ventilatoarele de evacuare trebuie
plasate la capatul tubulaturii de exhaustare la exterior.
- Echipamentul de tratare §i vehiculare a aerului trebuie sa fie accesibil §i eventual demontabil in
vederea curatirii.
- Unidificarea se realizeaza cu „abur curat" de joasa presiune utilizandu-se fie umidificatoare
electrice autogeneratoare, fie umidificatoare alimentate prin retele de distributie de la surse centrale
de preparare a aburului in schimbatoare de caldura avand ca agent primar abur de medie presiune §i
fiind alimentate cu apa demineralizata.
- Filtrarea aerului de introducere pentru clasele de incaperi f §i II se realizeaza in 3 trepte, iar
pentru clasele de incaperi III §i IV in 2 trepte - prefiltru §i filtru fin.
- Vehicularea aerului viciat cu incarcatura de substante agresiva chimic se realizeaza prin instalatii
cu rezistenta corespunzatoare anticorosiva §i accesibile pentru verificari periodice §i reparatii sau
inlocuiri.

III.6.2.2. SPATII FARA SPECIFIC SPITALICESC

A. Spatii gospodare§ti din aceasta categorie, inclusiv instalatiile care le servesc, sunt lipsite in
principiu de specific spitalicesc, dar sunt prevazute cu masuri tipice suplimentare de igiena.

a.l. Bucataria se doteaza cu sistem de ventilare specific prin care aerul viciat este aspirat de la
utilajele bucatariei calde, patiseriei etc. prin hote sau dispozitive de aspiratie avand filtre de
grasimi, de la spalatoarele de vase §i de vesela prin hote fara filtrare §i din restul spatiilor de
preparare prin grile - in sistem general; aerul este exhaustat la exterior de preferinta peste nivelul
acoperi§ului iar tubulatura de evacuare pe al carui traseu sunt montate ventilatoare, este de dorit sa
aiba un traseu continuu ascendent pentru a asigura pe cale naturala un nivel de ventilare mai slaba,
dar suficienta in anumite perioade; aerul de evacuare nu se recircula. Introducerile de aer proaspat,
tratat - filtrat §i incalzit in sezonul rece, se realizeaza in a§a fel - ca debite de aer §i ca localizari,
fata de avacuarile de aer, incat sa se mentina bucataria in ansamblu in regim de depresiune fata de
spatiile invecinate §i zonele mai poluate ale bucatariei in depresiune fata de zonele mai curate.

a.2. Spalatoria cu uscatorie si calcatorie se doteaza cu un sistem de ventilare in care evacuarile de

aer specific locale - de la echipamente tehnologice cu degajari mari de caldura umeda, se
completeaza cu evacuari de aer tip general - de la incaperi cu potential de poluare - ridicat camere
pentru rufe murdare, camere de inmuiere, etc. Modul in care se realizeazä exhaustärile de aer la
exterior mai centralizat sau mai local, depinde de utilizarea sau nu a recuperärii de cäldurä;
evacuärile de aer de la unele echipamente tehnologice se realizeazä cu ventilatoare proprii, iar de la
celelalte, indiferent cä au racorduri speciale de aspiratie sau le trebuie amenajate guri sau chiar hote
de aspiratie deasupra aerul este evacuat prin ventilatoare, cu filtre de scame in amonte, montate pe
sisteme individuale sau comune de tubulaturä; evacuärile de aer de la incäperile murdare se
realizeazä similar - prin ventilatoare pe sisteme comune de tubulaturä. Recuperarea de cäldurä din
aerul de evacuare necesitä concentrarea evacuärilor de aer §i mäsuri de protectie contra inghetärii
condensatului produs; asigurä preincälzirea aerului de introducere; este de dorit amplasarea
centralei de ventilare deasupra acoperisului. Introducerile de aer tratat sunt diferite ca debite si
localizare - de preferintä in zonele „curate" - de evacuärile de aer, dar impreunä cu acestea
realizeazä regimuri locale de depresiuni ale zonelor poluate ale spälätoriei fatä de zonele „curate si
un regim general de depresiune a spälätoriei fatä de restul spatiilor spitalicesti.
b. Spatiile tehnico-utilitarc in functie de specificul functional si de nivelul tehnic de echipare, au
nevoi si dotäri foarte variate d.p.d.v. al instalatiilor de ventilare si de tratare a acrului:
- post trafo, grup electrogen, statie incärcare acumulatori, ateliere si eventual centrala frigorifica,
garaj cu spatii de intretinere, parcaj subteran, etc.
c. Spatiile de conducere - organizare si de administrate pot fi dotate cu instalatii de vcntilare-
climatizare, la care criteriul este nivelul de confort dorit.
d. Spatiile anexe pentru personal, pacienti, etc. sunt dotate cu instalatii de ventilare mecanicä in
cazurile in care ventilarea naturalä nu este suficientä sau pot fi dotate cu instlatii de climatizare
pentru conditii de confort.
- vestiare, cantina, bufet si diverse prestatii inclusiv comerciale, punct de documentare medicalä,
capela, etc.
e. Spatiile de functiuni asociate de invätämänt, de cercetare, etc, cuprind atät spatiile pentru care
instlatiile de ventilare si de tratare a aerului pot fi strict necesare avänd un specific functional
deosebit - laboratoare cu niveluri de exigentä chiar sporita fatä de cele spitalicesti, biobaza cu
cerinte speciale de asepsie („germfree") etc, cät si spatii ce se pot dota cu instalatii de ventilare-
climatizare pentru asigurarea unui nivel ridicat de confort - säli de cursuri, puncte de
documentare, aula pentru intruniri, etc

III.7. INSTALATII TERMICE

r
Dotarea cu instalatii termice se stabile e in conformitate cu necesitätile functionale ale unitätilor
spitalicesti.
Formele si modurile de utilizare a energiei termice §i deci tipurile si parametrii caracteristici ai
agentilor termici utilizati determinä tipurile §t performantele functionale necesare ale instalatiilor
aferente - de utilizare (consum), de transport si de preparare ale agentilor termici. In unitätile
spitalicesti instalatiile termice trebuie sä corespundä unor niveluri superioare de performantä avänd
in vedere rolul lor important in functii igienice, dar si curative de bazä -pentru conditii de
microclimat adecvate, pentru späläri si sterilizäri termice, dar si pentru prepararea hranei, etc.
Cerintele de sigurantä in explotare se impun avänd in vedere accentuata vulnerabilitatea fizicä si
psihicä a persoanelor bolnave. Se are in vedere, in special pentru activitäti vitale, asigurarea
functionärii instalatiilor färä intrerupere la nivelurile de satisfacere a cerintelor de consum - in
principal prin capacitäti de rezervä in dotarea surselor termice. in cadrul spatiilor destinate
activitätilor medicale si complementare (conform III.6.2.1.) cerinta generalä de asigurare a
conditiilor de igienä capätä un criteriu foarte strict de clasificare a incäperilor prin pretentiile de
asepsie - lipsa de germeni, care trebuie satisfäcute. Instalatiilor termice aferente acestor incäperi li
se impun caracteristici constructive si functionale cu atät mai stricte cu cät si pretentiile de asepsie
sunt mai ridicate (vezi tabel 1 in anexa la cap. V.4(A).2).
III.7.1. INSTALATII DE ÌNCÀLZIRE CENTRALA
Instalatiile de incàlzire au sarcina asiguràrii in incàperile unitàtilor spitalicesti a nivelurilor de
temperatura recomandate pentru destinatine functionale ale respectivelor spatii. Modul de rezolvare
a instalatiilor se va interconditiona cu solutia dotàrii spatiilor respective cu instalatii de ventilare -
tratare aer.

111.7.1.1. Pentru spatiile cu specific spitalicesc (conform HI.6.2.1.) avànd conditii cel putin
normale de asepsie sau in spatii cu potential ridicat de contaminare, incàlzirea se poate realiza
atàt prin instalatii dotate cu elemente statice de incàlzire functionànd cu apà caldà de temp. max.
85 °C si cu buna accesibilitate pentru eventuale curàtiri si decontaminàri, càt si prin instalatii de
incàlzire cu aer cald. Pe màsura cresterii pretentiilor de asepsie ale spatiilor se impun restrictii in
ceea ce priveste utilizarea convectiei fortate cu recircularea aerului, dar si a tipului constructiv de
elemente incàlzitoare; pentru incàperile cu pretentii deosebite de asepsie din clasele I si II (tabel
l/anexa cap. 4(A).2 si pct. HI.6.2.1 .a.) instalatiile de incàlzire centralà pot fi dotate cu corpuri
convectoare de incàlzire, dar se recomandà sisteme radiante de tavan care reduc la minim
curentii convectivi ce pot ridica si circula praful, a. Sistemele de suprafete statice de incàlzire,
pot acoperi nevoile de incàlzire integral sau functioneazà in combinane cu sisteme centralizate
de ventilare -tratare aer: - Sistemele avànd corpuri de incàlzire natural convective - radiatoare,
serpentine, registre, etc. se utilizeazà in spatii cu pretentii scàzute, dar si normale sau chiar
ridicate de asepsie - cu restrictii ca amplasare si ca tip constructiv (accesibile si usor de curàtat -
decontaminat); se va evita mascarea; se recomandà utilizarea apei calde la temp. max. 85 °C.
Pentru spatii fàrà specific medical in cadrul unitàtilor spitalicesti, functie de pretentiile de confort
se pot utiliza agenti cu temperaturi mai ridicate, apa caldà, apa supraincàlzità sau abur.
- Sistemele avànd suprafete radiante de tavan se utilizeazà in spatii cu pretentii ridicate de asepsie
si de confort; suprafetele radiante realizate modular cu serpentine in tavan, functioneazà cu apà
caldà de temp. max. 60 °C sau mai redusà functie de temp. max. admisibile a tavanului din
considerente de confort (la capetele oamenilor) dar si a materialelor utilizate (conducte si elemente
ale tavanului); se aplicà numai solutii cu tehnologii puse la punct si agrementate tehnic.
- Sistemele avànd suprafete radiante de pardosealà se pot utiliza in compartimentul de hidroterapie
etc, unde existenta unor pardoseli calde, dar de temperatura max. 28+30°C poate crea conditii
superioare de confort; de obicei este nevoie sà fie completate pe contur cu alte sisteme de incàlzire;
se aplicà numai solutii cu tehnologii puse la punct si agrementate tehnic. b. Sistemele de incàlzire
cu aer cald reprezintà in fapt instalatiile de ventilare -tratare aer ce doteazà respectivele spatii (pct.
III.6.)
- Sisteme centralizate integral cu aer tratat central si eventual zonal (reincàlziri sau amestecuri) cu
recirculare generalà de aer sau fàrà.
- Sisteme locale cu echipamente de camerà functionànd cu recirculare de aer la nivelul incàperilor
(ventiloconvectoare sau aparate inductie) dar si aeroterme pentru spatii mari si fàrà pretentii
deosebite de confort.
- Sisteme mixte - centralizat, pentru aer proaspàt tratat si local pentru incàlzire/ràcire.

111.7.1.2. Instalatiile de incàlzire, in special in camerele de spitalizare bolnavi se prevàd cu

posibilitàti de reglare a temperaturilor interioare pentru a face fatà in aceleasi incàperi unor
cerinte diferite de incàlzire in cadrul unor limite rezonabile (20°+25°C pentru cazuri curente).
Distributia agentului termic - apa caldà pentru incàlzire, se realizeazà prin instalatii adaptate
tipurilor de elemente de incàlzire folosite pe grupuri de incàperi servite, compatibile d.p.d.v. al
regimurilor de exploatare.
III.7.1.3. Instalatiile de distribute a apei calde cuprinde racordurile de la sursa termicà la puncte
termice de preparare - distribuire si de la acestea pe grupuri de distributie la echipamentele locale
de incàlzire posibil dotate cu armàturi de inchidere, de reglare, de dezaerisire si de golire. Punctele
termice de preparare - distribuire secundara sunt dotate pe grupurile distincte de distributie cu
armàturi de inchidere, de dezaerisire si de golire si eventual cu armàturi de reglare, cu pompe de
circulatie (posibile diafragme) cu armàturi de retinere si cu aparatura de màsurà si de control.
Echiparea indicatà trebuie sà asigure, eventual automat, regimurile de debite si de presiuni cu
nivelurile de temperaturà necesare la echipamentele locale de incàlzire in conditiile unei bune
stabilitàti hidraulice, dar si in conditii normale si sigure de supraveghere a functionàrii. Reglarea
automatà a grupurilor de distributie-pompare se realizeazà fie de tip calitativ prin control al
temperaturii de plecare functie de temperaturile exterioare cu eventualele ajustàri programate, fie
de tip cantitativ prin control al regimului de debite de diferente de presiune de plecare (distribuitor-
colector) mentinute constante; reglarea de tip calitativ asigurà conditole bune de reglare pentru
consumatori dotati cu ventile automate de reglare cu 3 racorduri, iar reglarea de tip cantitativ
asigurà conditii bune de reglare, pentru consumatori dotati cu ventile automate de reglare cu 2
racorduri.

III.7.2. INSTALATII TERMICE AFERENTE BATERIILOR DE INCÀLZIRE AER

Instalatiile au sarcina alimentàrii cu agent termic a bateriilor de incàlzire a aerului din cadrul
sistemelor de ventilare-tratare aer. Agentul termic utilizat este in general apa caldà cu temperaturi
pànà la 115 °C; apa supraincàlzità, cànd este disponibilà de la o sursà termicà primara, este limitatà
ca utilizare la instalatii aferente spatiilor nemedicale - fàrà pacienti, etc; aburul nu se utilizeazà
deoarece este greu reglabil si de asemeni este limitat ca utilizare la instalatii aferente spatiilor
gospodàresti etc.

111.7.2.1. Instalatiile de distributie a apei calde pentru ventilare sunt distincte de cele pentru
incàlzire centralà din punctul din care fiecare capàtà prin tratare distinctà caracteristici
functionale - regimuri de temperaturà sau de debit - presiune, incompatibile cu necesitàtile
celorlalte instalatii, acest lucru se poate intàmpla la sursa termicà sau in puncte de preparare -
distribuire secundare mentionate la III.7.1.3..
Racordurile la fiecare baterie sunt dotate cu armàturi de inchidere, de reglare automatà, de
dezaerisire si de golire, cu aparatura de màsurà si control; functie de regimurile de presiune, de
modurile de reglare si de necesitàtile functionale se prevàd sau nu pompe de circulatie cu armàturi
de retinere pentru fiecare baterie; in general se echipeazà cu pompe proprii bateriile de preincàlzire
cu pericol de inghet, iar pentru restul bateriilor (de reincàlzire, etc.) se pot revedea pompe in comun
pe grupuri de distributie-dotate cu armàturi de inchidere, de dezaerisire si de golire si cu aparaturà
de màsurà si control.

111.7.2.2. in cazul utilizàrii aparatelor locale de climatizare (ventiloconvectoare, etc.) cu

alimentare in sistem cu 2 conducte pentru ràcire - incàlzire cu comutare sezonierà se prevàd in
punctele de preparare - distributie grupuri distincte cu pompe proprii de circulatie, cu racordare la
instalatiile de distributie de apà ràcità si eventual cu preparare (prin amestec) calitativà a apei calde
pentru incàlzire; instalatiile de distributie se dimensioneazà pentru functionare cu apà ràcità.

111.7.2.3. O categorie specialà de instalatii, este constituità de cele aferente grupurilor de

recuperare de càldurà cu agent intermediar; instalatiile asigurà racordarea bateriilor de recuperarea
càldurii din aerul de evacuare la bateriile de preincàlzire primarà a aerului de introducere; agentul
termic utilizat in general este solutie glicolatà.
Instalatiile in sine sunt echipate cu pompe de circulatie, armäturi de ìnchidere, de reglare automata,
de golire §i dezaerisire, cu aparaturä de mäsurä §i control, dar §i cu dispozitive de expansiune §i de
sigurantä in sistem deschis sau ìnchis (recipiente ìnchise cu perna gazoazä §i supape de sigurantä)
pentru mai multe sisteme in comun sau individual, se realizeazä statii de preparare in rezervor - cu
colectare - recuperarea eventualelor goliri din instalatii, §i de umplere prin pompare a sistemelor cu
solutie glicolatä.

111.7.3. INSTALATII DE ABUR/CONDENSAT DE MEDIE PRESIUNE

Instalatiile au sarcina alimentärii cu abur de medie presiune a echipamentelor de sterilizare umedä
§i uscatä (autoclave §i pupinel) §i de preparare a apei sterile, dar §i a echipamentelor de spälätorie-
uscätorie-cälcätorie, cu asigurarea recuperärii §i ìntoarcerii condensatului la centrala termicä.
Instalatiile cuprind sistemele de conducte dotate cu armäturi de ìnchidere §i de reglare automatä de
debite sau presiuni, cu separatoare de impuritäti §i separatoare de condensat, cu armäturi de golire
§i dispozitive de dezaerisire §i cu manometre; eventualele puncte de reglare a presiunii sunt dotate
cu supape de sigurantä pe partea reglatä. ín general remarca condensatului la Centrala termicä se
realizeazä direct, dar functie de conditiile locale, pot apärea ca necesare statii de pompare cu
rezervoare de colectare; pompele functioneazä automat functie de nivelul condensatului ìn
rezervoare; rezervoarele sunt preväzute cu racorduri de aerisire. Se pot realiza recuperäri de cäldurä
locale din condensatul colectat prin detendoare, schimbätoare de cäldurä, etc.

111.7.4. INSTALATII DE ABUR/CONDENSAT DE JOASÄ PRESIUNE

Instalatiile au sarcina alimentärii cu abur a echipamentelor preparare-mcälzire a hranei ìn bucätärii,
oficii biberonerM sau bufete §i cu asigurarea recuperärii §i ìntoarcerii condensatului la sursa
termicä.
Functie de consumul de abur de joasä presiune fatä de consumul de abur de medie presiune centrala
termicä este echipatä cu cazane de abur de joasä presiune sau aburul de joasä presiune este produs
prin reducere din abur de medie presiune ìn centrala termicä sau ìntr-un punct termic din clädire,
mai apropiat de consumatori.

III.7.4.1. Instalatiile cuprind sistemele de conducte dotate cu armäturi de ìnchidere §i eventual de

reglare automatä debite, cu separatoare de impuritäti §i separatoare de condensat, cu armäturi de
golire §i dispozitive de dezaerisire §i cu manometrie; punctele de reglare a presiunii sunt dotate cu
dispozitive sau supapa de sigurantä.
Condensatul rezultat este practic lipsit de presiune §i numai ìn cazuri speciale (instalatii mici cu
consumatorul la mältime, etc.) poate fi retumat natural (gravitational) la centrala termicä, ìn general
fiind necesare statii de colectare -pompare; ìn situatole cänd este posibil, statole de colectare -
pompare sunt comune cu cele de condensat provenit din abur de medie presiune.

III 7.4.2. Pentru umiditatea ìn sistemele de ventilare-tratare aer se utilizeazä, ìn special pentru
spatiile cu pretentii de puritate a aerului §i de confort, „abur curat" de joasä presiune; utilizarea
sistemului de umidificare prin stropire de apä este evitat datoritä pericolului formärii §i räspändirii
unor colonii de germeni patogeni specifici conditiilor ìn cauzä de umiditate §i de temperaturä, cu
masa de apä stagnantä, etc; de asemeni särurile §i suspensiile din apä pot colmata filtrele fine §i
absolute; aburul de medie sau joasä presiune, utilizat ìn echipamente de spälare-uscare-cälcare rufe
sau de preparare-mcälzire hranä, se considerä ìn general impropriu umidificärii aerului, fiind mai
mult sau mai putin murdar - gräsimi, impuritäti, mirosuri, etc. Umidificarea cu „abur curat" se
realizeazä fie prin aparate locale, fie prin sisteme centralizate de preparare-diStribuire..
a. Aparatele locale sunt generatoare, in general electrice, de abur de foarte joasä presiune din apa
potabilä sau partial tratatä pentru utilizarea directä in echipamente (tubulaturä) de tratare aer, cu
reglarea prin generator.
b. Sistemele centralizate de prepärare-distributie a „aburului curat" de joasä presiune au in
general ca sursä in centrala termicä sau intr-un punct termic local, un preparator-schimbätor de
cäldurä utilizänd ca agent primar abur de medie presiune sau apa supraincälzitä, alimentatä cu
apä tratatä-demineralizatä si cu dotarea necesarä de aparatura de reglare automatä si de sigurantä,
de armäturi de inchidere, etc, cu aparatura de mäsurä si control, in sistemele centralizate
umidificarea se realizeazä in u midi ficat oare tipice avänd ventil de reglare si dispozitiv de
distributie a aburului „uscat" in echipamentul (tubulatura) de tratare aer, pe care este montat;
condensatul provenit din „abur curat" ori nu este recuperat, ori este recuperat prin sistemul
aferent aburului ordinar de joasä presiune.

111.7.5. INSTALATII DE PREPARARE APÄ PENTRU BAZINE DE TRATAMENT

Prepararea apei, nu numai din punct de vedere termic se realizeazä in statii locale echipate in
consecintä; pentru incälzire se utilizeazä in schimbätoare de cäldurä unul dintre agentii termici
disponibili considerat mai avantajos de folosit - apa caldä, apa supraincälzitä, abur de medie sau
joasä presiune; dotarea cu armäturi: de inchidere si de reglare automatä, cu dispozitive de sigurantä,
de separare impuritäti, etc corespunde agentului termic utilizat, iar instalatiile de agent termic au
structurä adecvatä.

111.7.6. CONDITII GENERALE DE EXECUTIE

Instalatiile termice au in compunerea lor conducte, armäturi, recipiente, schimbätoare de dädurä,
echipamente de incälzire, etc. care trebuie sä corespundä din punct de vedere functional -presiune
nominalä, temperatura maximä, caracteristici si performante functionale agentilor termici utilizati;
de materialele din care sunt fabricate elementele componente ale instalatiilor rezultä mäsuri
specifice care trebuie avute in vedere; elementele componente ale instalatiilor se protejeazä
anticoroziv dupä necesitäti, se izoleazä specific conditiilor de exploatare si se finiseazä
corespunzätor caracterului aparent sau mascat al locului de montare. Se subliniazä interdictia
realizärii de trasee de instalatii cu accese necesare pentru montare, intretinere-reparatii, etc. din
spatii cu pretentii mai ridicate de igienä, nemaivorbind de asepsie. Punctele tehnice necesare se
amplaseazä in asa fel incät sä fie cät mai apropiate de spatiile servite, färä sä incomodeze
activitätile de bazä - medicale sau de altä naturä.

111.7.7. SURSE DE ENERGIE TERMICÄ

111.7.7.1. La proiectarea si executia surselor de energie termicä se va tine cont de toate

cerintele si exigentele specifice pentru clädirile spitalicesti amintite in normativul de fatä, precum si
de normativele, prescriptiile si legislatia in vigoare ce au ca obiect conditiile tehnice si
administrative specifice privind realizarea acestor obiective.

111.7.7.2. Functie de structura functionalä a obiectivului spitalicesc si in consecintä, de

structura consumatorilor de energie termicä este necesarä producerea urmätorilor agenti termici:

- apa caldä cu temperaturi pänä la 115°C pentru instalatiile de incälzire centralä cu preparäri
ulterioare pentru realizarea apei calde corespunzätoare tipurilor de instalatie de incälzire (prin
corpuri statice convective, radiante, etc.) si pentru incälzirea aerului in cadrul sistemelor de
ventilare - climatizare etc.
- abur de joasä presiune (max. 0,7 bar), pentru echipamente de preparare a hranei
- in bucätärii, oficii de servire, biberonerii, etc.
- abur de medie presiune (0,7+7 bar) pentru sterilizäri - statii de sterilizare, preparare apa sterilä etc,
pentru echipamentele de spälätorie-uscätorie-cälcätorie, etc.
- apa caldä de consuni menajer preparata centralizat in centrala termica sau local cu utilizarea ca
agent termic a numai unuia dintre agentii prezentati mai sus.
- consumuri termice speciale - incälziri de apä pentru bazine de inaot -recuperare, tratamente
termale, etc. - utilizeazä in puncte termice locale proprii unul din agentii termici mentionati mai
sus.
- in instalatiile de tratare a aerului in spitale se utilizeazä cu preponderentä abur curat de joasä
presiune care se produce in generatoare electrice, locale -umidificatoare autogene sau in sisteme
centralizate avänd ca sursä schimbätoare de dädurä cu abur de medie presiune sau apä
supraincälzitä ca agent primar.

III.7.7.3. Datoritä exigentelor in ceea ce priveste furnizarea energiei termice, se recomandä pentru
spitale adoptarea surselor de cäldurä independente, respectiv centrale §i/sau puncte termice proprii.
Se acceptä utilizarea unor sifrse termice primare cu administrare sträinä - de tip termoficare urbanä
sau de zonä, etc, chiar numai pentru satisfacerea unor anumite categorii de consumatori termici
numai dacä existä certitudinea asigurärii continuitätii livrärii agentului termic primar (apa fierbinte,
abur, etc.) la parametrii contractati.
De asemeni la lucräri complexe, de amploare, se va lua in considerare §i posibilitatea realizärii
unor sisteme energetice integrate cu sursa comunä pentru energie termicä §i electricä.

III7.7.4. Amplasarea §i realizarea surselor termice trebuie sä tinä cont de normativele specifice
in vigoare, iar prin functionalitatea lor sä nu afecteze indeplinirea cerintelor prezentate in normativ
in privinta desfäs.urärii normale a activitätilor medicale §i de tratament din cadrul spitalului.
in situatii clar definite, care impun amplasarea in clädiri independente, acestea se vor grupa cu alte
spatii tehnico-gospodäre§ti (statie hidrofor, centrala frigorificä, grup electrogen, post trafo, ateliere,
etc).

111.7.7.5. Dimensionarea centralelor §i punctelor termice va respecta conditine de montare,

exploatare §i intretinere ca cerinte ale producätorilor de echipamente §i prescriptiilor actelor
normative in vigoare (113 - 94, norme ISCIR, etc.)

111.7.7.6. in vederea asigurärii continuitätii in livrarea de energie termicä se vor lua mäsurile
corespunzätoare, astfel incät sä existe incä o sursä suplimentarä pentru fiecare agent termic.

111.7.7.7. Consumurile de energie termicä indicate, specifice obiectivelor spitalice§ti (niveluri

de temperaturä mai ridicate, sterilizäri, utilizarea unor cote ridicate de aer proaspät, consumuri
ridicate de apä caldä menajerä, etc), impun utilizarea unor solutii energetice cät mai eficiente
asociate cu solutii diverse de recuperare a cäldurii V.5.3.3. (Obs. al. 2).

111.7.7.8. Asigurarea unui regim optimizat de functionare al surselor impune corelarea

productiei
de energie termicä cu nivelul de consum. Pentru aceasta se va asigura echiparea cu aparaturä
necesarä §i control a parametrilor functionali §i dotarea cu aparaturä de automatizare adecvatä.

111.7.7.9. In sistemele de distributie ale apei se va urmäri realizarea unor regimuri hidraulice
§i termice adaptate necesitätilor de consum. Aceasta implicä realizarea unor circuite separate pe
consumatori individualizati ca regim functional, program, localizare in cadrul clädirii, etc.
echipate cu aparaturä de mäsurä control §i automatizare corespunzätoare.
III.7.7.10. Producerea agentilor termici impune apei de alimentare respectarea unor conditii de
calitate privind regimul chimic in special pentru nivelurile ridicate de temperaturä si presiune al
generatoarelor termice si lipsa de impuritäti in special in vederea protejärii armäturilor fine de
reglare. in acest sens sursele termice vor fi dotate cu statii de tratare (dedurizare, degazare etc), in
conformitate cu normativul C 1 8 - 8 5 si armäturi de separare a impuritätilor, centrale si/sau locale.
Functionarea acestor echipamente va fi supravegheatä in vederea unei exploatäri de calitate.

III.8. INSTALATII FRIGORIFICE

Dotarea cu instalatii frigorifice este determinatä de complexitatea functionalä si gradul de echipare
ale unitätilor spitalicesti.

111.8.1. INSTALATIILE FRIGORIFICE PENTRU DEPOZITÄRI RECI

constituie o categorie foarte diversä ca destinatii de utilizare, capacitäti de depozitare, niveluri de
räcire, tipuri de echipamente, etc. in general in unitätile spitalicesti depozitärile reci necesitä
capacitäti foarte mici si mici - pänä la nivel de camerä frigorificä de max. 15 m\ pentru räciri si
congeläri färä niveluri de frig profund legat in aplicatii reduse si complet izolate, si cu utilizarea
unor echipamente locale individuale de tip general - frigidere, congelatoare, dulapuri frigorifice si
camere frigorifice, dotate cu agregate de frig proprii cu condensatoare räcite cu aer; echipamente
frigorifice speciale de uz medical sau echipamente medicale cu instalatii frigorifice proprii
inglobate sunt foarte rare dacä existä. Agentii frigorifici utilizati, amoniacul fiind in general exclus
datoritä toxicitätii ridicate, cuprind incä pe scarä mare produse C.F.C (R 12) pe cale de eliminare si
produsi HCFC (R 22) cu termen de eliminare mai indelungat. Noile echipamente moderne
utilizeazä agenti frigorifici ecologici cu ODP nul (R 134a, etc). Agregatele frigorifice räcite cu aer,
aferente echipamentelor de räcire se amplaseazä in spatii adiacente incäperilor servite, bine
ventilate (natural) si izolate de spatii pretentioase d.p.d.v. al zgomotului si vibratiilor, a. Pentru
scopuri medicale, frigiderele sunt o dotare curentä a sälilor de tratamente, laboratoarelor si
farmaciei; pentru stoc de produse sterile la farmacii eventual se preväd spatii frigorifice majorate:
- dulap sau camerä frigorificä; bäncile de sänge sau de tesuturi se doteazä cu frigidere, dulapuri
frigorifice sau echipamente specializate; laboratoarele de analizä patologicä pot fi dotate cu
echipamente speciale; prosectura este dotatä cu .1-3 camere frigorifice specializate pentru pästrarea
cadavrelor max. 5 zile (la cea. -5°C).
b. Pentru scopuri alimentare - depozitarea materiilor prime, dar si a unor produse finite, bäuturi,
etc. la bucätärii se realizeazä in frigidere, congelatoare, dulapuri si camere frigorifice; oficiile
alimentare, biberoneriile, bufetele dar si saloanele bolnavilor se doteazä in mod curent cu frigidere;
in unitätile spitalicesti cu o dotare modernä depozitarea deseurilor menajere (bloc alimentar) se
realizeazä in camere frigorifice.

111.8.2. INSTALATII FRIGORIFICE PENTRU TRATAREA AERULUI

cuprind instalatii locale sau centrale de capacitäti si tipuri diferite utilizate la räcire si/sau
dezumidificarea aerului in aparate locale sau in procese mai complexe de preparare a aerului in
cadrul. sistemelor de ventilare-tratare aer; utilizarea instalatiilor frigorifice pentru scopuri de
incälzire a-aerului - in regim de pompä termicä, are diverse aplicatii locale - in echipamente locale
de climatizare si se pot utiliza la scarä mai mare, de exemplu in recuperäri de cäldurä in secvente de
tratare a aerului dezumidificarea - reincälzire.

III.8.2.1. Instalatii locale de climatizare echipate cu aparate (pentru räcire cu detentä directä) de tip
comercial monobloc („de fereasträ") sau mono/multi „split" (unitate exterioarä compresor
-condensator la care se racordeazä una sau mai multe unitäti interioare de tavan sau perete -sus
sau jos) avànd condensatoare racite cu aer, sunt curente dar nu pot fi utilizate decàt pentru spatii ale
caror destinatii functionale nu necesita niveluri de asepsie ridicate - aparatele opereaza ìn principal
ìn regim de recirculare a aerului interior si nu prezinta posibilitati de filtrare de calitate.
- aparatele monobloc („de fereastra") constituie o comunicare nepermìsa cu exteriorul si nu se
recomanda deloc spatiilor cu specific spitalicesc; pot fi utilizate la spatii fara acest specific
- aparatele locale ìn sistem „split" pot avea o utilizare izolata, ìn situatii ìn care sunt admise si
ventiloconvectoarele, limitarea utilizarii pe scara larga este determinata de inconvenientele de cost
si ìntretinere.
Utilizarea dulapurilor de climatizare (pentru racire cu detenta directa) ìn sistem „split" sau similar,
sau a altor aparate de tip comercial, ìn care nu se poate realiza o tratare corecta a aerului sau sunt
lipsite de caracteristici functionale corespunzatoare (lipsa de etanseitate, fara posibilitati de
racordare pe aspiratie, presiuni disponibile scazute care nu permit filtrari de calitate etc.) nu este
recomandata pentru spatii cu specific spitalicesc, dar se pot utiliza la spatii cu alte activitati.
Tratarea aerului ìn unitati corespunzatoare domeniului spitalicesc atàt ca echipare càt si d.p.d.v. al
caracteristicilor constructive si al performantelor functionale, poate utiliza pentru racire
-dezumidificare baterii cu detenta directa cu circuite frigorifice individuale avànd condensatoare
racite cu aer sau cu apa (mai putin ìn ultimul timp) pentru capacitati mici si pentru instalatii izolate;
au dezavantajul general al unor reglari rigide ale capacitatilor de racire - putine trepte de reglare.
Unitati specializate compacte pot ìndeplini tratari complexe ale aerului de introducere, cu
satisfacerea cerintelor cele mai pretentioase ìn domeniu (pentru sali de operatii etc.) inclusiv
recuperari de caldura din aerul de evacuare. Instalatii locale independente frigotehnic de tratare a
aerului se pot utiliza la sali de hidroterapie pentru controlul umiditatii aerului prin racire cu
dezumidificare si reìncalzire cu utilizarea unei parti din caldura de condensare, dar este necesar un
echipament frigorific special cu reglarea repartizarii sarcinii de condensare la doua condensatoare
complementare.
Agentii frigorifici utilizati ìn instalatiile locale sunt freoni - R 22, R 134a etc. Circuitele frigorifice
de legatura a evaporatoarelor cu unitatile exterioare compresor - condensator vor cuprinde ìn cazul
sisternelor „split" - conducte de gaz aspirat si conducte de lichid - cu echiparea specifica de
armaturi,, functie de capacitate si de modul de reglare a capacitatii la evaporator si compresor;
conductele se izoleaza corespunzator temperaturilor agentilor transportati - cele de lichid pe traseu
exterior nu se izoleaza.

III.8.2.2 Unitatile spitalicesti dotate cu mai multe sisteme de tratare, cu racire -dezumidificare a
aerului se prefera a fi prevazute cu echipamente frigorifice centralizate, pentru preparare de apa
racita ìn vederea utilizarii ca agent de racire a aerului. Avantajele sistemului centralizat sunt de
natura ecologica - cantitate mai redusa de agent frigorific si centralizare a problemelor de
amplasare a unor eventuale unitati exterioare, de ìntretinere - mai concentrata, de reducere a puterii
electrice instalate si de cost - peste o anumita capacitate frigorifica instalata. Functie de modul de
racire al condensatoarelor, echipamentele de racire a apei pot fi:
- cu racire cu apa - echipamente ìn general monobloc montate ìn centrala frigorifica
si avànd circuite cu apa de racire echipate cu pompe si turnuri de racire;
- cu racire cu aer - condensatoare racite cu aer montate la exterior racordate prin circuite de agent
frigorific cu echipamentele de racire a apei montate In centrala frigorifica;
- cu racire cu aer - echipamente monobloc montate la exterior; se golesc de apa ìn
sezonul rece sau se utilizeaza ìn locul apei solutie glicolata
cu o serie ìntreaga de inconveniente. Temperaturile nominale ale apei racite utilizate ca agent de
racire ìn sistemele de ventilare - tratare aer ìn unitatile spitalicesti sunt ìn general de min. 6°C/11
°C; la agregatul de racire se considera temperaturi de min. 11 6C/5,5°C. a. centrala frigorifica se
amenajeaza ìn general ìntr-un corp tehnico - gospodaresc ìmpreuna cu centrala termica.
Centrala frigorificä este echipatä pe partea de apä räcitä cu pompe, distribuitoare -colectoare,
armäturi de inchidere, de retinere §i de reglare automatä separatoare de impuritäti, armäturi de
dezaerisire §i de golire, dispozitive de expansiune §i de sigurantä, aparaturä de mäsurä §i control
etc; pentru umplere se utilizeazä apä dedurizatä prin folosirea statiei de dedurizare din dotarea
centralei termice.
Pentru capacitäti frigorifice mari sistemul de pompare cuprinde pompe individuale pe fiecare
agregat de räcire (active §i rezervä) §i pompe pentru consum (active §i rezervä) in sistem de reglare
cantitativä dacä armäturile de control automat aferente bateriilor de räcire a aerului sunt de tip cu 2
racorduri; numai la instalatii mici se pästreazä debite de apä räcitä constante la consumatori -
armäturi de control automat cu 3 racorduri.
b. Instalatiile de distribuire a apei räcite la bateriile de räcire din cadrul sistemelor de ventilare -
tratare aer cuprind conducte de racord la centrale de ventilare, in care de obicei se amplaseazä §i
punctele termice de preparare - distribuire secundara (vezi W.7.2.I.); racordurile la fiecare baterie
de räcire sunt dotate cu armäturi de inchidere, de reglare automatä, de dezaerisire §i de golire §i
cu aparaturä de mäsurä §i control.
Elementele componente ale instalatiilor de apä räcitä:
- conducte, armäturi, aparate etc. trebuie sä räspundä d.p.d.v. functional - presiune nominalä,
temperatura minimä - maximä, caracteristici §i performante functionale conditiilor de exploatare;
se protejeazä anticoroziv §i se izoleazä specific - färä contact direct cu elemente de sustinere
metalice etc.
c. in varianta echipamentelor de räcire a apei avänd condensatoare räcite cu apä, temperaturile
nominale ale apei räcite se stabilesc functie de temperaturile de calcul - bulb umed ale aerului
exterior in general u -1, = 5°C; t, - te (b.u.) = 5 =C; pentru tc (b.u.) = 23 °C rezultä t,/t2 =
28°C/33°C. Instalatiile de apä räcitä sunt echipate in centrala frigorificä cu pompe active §i de
rezervä, armäturi de inchidere §i de retinere, eventuale armäturi de reglare debit la turnuri,
separatoare de impuritäti, dispozitive de dezaerisire §i armäturi de golire, aparaturä de mäsurä §i
control.
Turnurile de räcire se monteazä la exterior, sau in cazuri foarte speciale la interior, cu racordare la
circuitul de aer la exterior - numai pentru instalatii de capacitäti reduse este posibilä datoritä
debitelor mari de aer; in orice caz amplasarea turnurilor de räcire se face cu luarea unor mäsuri
speciale de protectie la zgomot a vecinätätilor. Statia de turnuri de räcire se racordeazä la canalizare
pentru golire §i pentru purjare continuä §i se alimenteazä cu apä potabilä eventual tratatä pentru
acoperirea consumurilor de apä (evaporare, antrenare picäturi §i purjä continuä); conductele de apä
de räcire se protejeazä de insolare §i pe trasee exterioare lungi aparente se izoleazä.
d. Functie de capacitatea de räcire instalatä, conditiile de amplasare §i de realizare a centralei
frigorifice, sunt necesare instalatii de ventilare pentru avarie §i pentru evacuarea cäldurii
degajate. Pentru amenajarea centralei frigorifice se va respecta STAS 6987-82 - Instalatii
frigorifice - prescriptii de sigurantä.

III.9. INSTALATII DE GAZE NATURALE SI FLUIDE MEDICINALE

III.9.1. INSTALATII DE GAZE NATURALE

III. 9.1.1. in cadrul unui spital, gazele naturale sunt folosite pentru:
- consumatori cu flacärä liberä (tehnologici);
- prepararea hranei;
- arderea de§eurilor;
- centrala termicä.
III. 9.1.2. In scopuri tehnologice (cu flacara libera) gazele naturale sunt folosite in:
- laboratoare de analize medicale;
- farmacie;
- prosectura §i lab. de anatomie patologica;
- laboratoare de cercetare.
Consumatorii sunt in principal cei specifici laboratoarelor: becuri Bunsen sau Teclu, fierbatoare,
re§ouri.
Numarul punctelor de consum §i pozitionarea lor in incaperi vor fi stabilite prin tema de proiectare.

III. 9.1.3. Pentru prepararea hranei se vor prevedea instalatii de gaze naturale la bucatarie §i la
oficiile alimentare din flecare sectie.

111.9.1.4. Pentru arderea de§eurilor organice de provenienta medicala, spitalele vor fi dotate cu
instalatii proprii specifice (crematorii), ale caror arzatoare se alimenteaza cu gaze. Nu se vor
elimina la crematoriu materiale inflamabile.
111.9.1.5. in centrala termica, gazele naturale alimenteaza arzatoarele cazanelor de abur §i de
apa calda.

111.9.1.6. In cazul imposibilitatii alimentarti cu gaze naturale a unitatilor spitalice§ti se poate

folosi gazul petrolier lichefiat, pentru punctele de consum tehnologic din laboratoarele §i spatiile
medicale, debitat de la butelii.
Daca pentru asigurarea debitului necesar calculat trebuie mai mult de 7 butelii se va prevedea o
statie centrala de distributie, conf. normativului 1.31.

111.9.1.7. in absenta instalatiilor edilitare cu gaze naturale, centrala termica se va alimenta cu

combustibil lichid (pacura).

III.9.1.8 Proiectarea §i executarea instalatiilor de gaze naturale se va face conform normativului I 6.

III.9.2. INSTALATII DE FLUIDE MEDICINALE

Alimentarea cu fluide medicinale a unui spital este o necesitate absoluta. Fluidele medicinale
utilizate sunt: oxigenul, aerul comprimat, protoxidul de azot (gaz narcotic), vidul medicinal.
III. 9.2.1. Instalatii de oxigen

III. 9.2.1.1. Instalatiile de oxigen in imitatile sanitare alimenteaza punctele fixe de consum §i se
compun din:
- statie centrala de butelii pentru distributie de oxigen;
- retete exterioare de distributie a oxigenului;
- instalatii interioare de distributie a oxigenului formate din tevi, puncte de consum §i instalatii de
semnalizare.

III.9.2.1.2. Statia centrala de butelii pentru distributia de oxigen se compune din trei incaperi
dispuse in serie: camera de distributie cuprinzànd 1/3 din numarul total de butelii, camera in care se
afla buteliile pline aflate in rezerva §i camera pentru buteliile golite. Cele trei incaperi se executa
din materiale incombustibile, cu pereti rezistenti la explozie §i cu panouri de decompresare, in
conformitate cu prescriptiile tehnice ISCIR. Amplasarea statiei se face in afara
cladirilor spitalului, la distanta suficienta pentru a nu provoca accidente si daune materiale,
conform cu prevederile normativului P 118-1983.

III. 9.2.1.3. Echipamentele si instalatiile din statia de oxigen sunt:

a. butelii de oxigen, de regula de capacitate de 401.
b. reductoare de presiune individuale, montate direct pe butelii, care reduc presiunea la max. 5
Kgf/cmp;
c. conducte fixe sau tuburi de cauciuc armate, cu bratari de fixare ìntre butelii si teava colectoare;
d. teava colectoare cu stuturi, functie de numarul buteliilor din statie;
e. manometre de masura a presiunii, ìnainte si dupa reducere;
f. robinete speciale de ìnchidere si manevra;
g. tevi de legatura cu aparatele de masura si semnalizare;
h. instalatia de semnalizare optica si acustica (ìn statiile de supraveghere permanenta), tablou de
alarma pentru lipsa de 02, care va avea un racord pneumatic la instalatia de 02 si un racord
electric de 220V.

III. 9.2.1.4. Retelele exterioare de distributie se vor amplasa ìn canale de distanta special
prevazute. Este interzisa amplasarea conductelor de oxigen ìn acelasi canal cu conductele de
distributie de gaze inflamabile sau care transporta fluide cu temperaturi peste 40°C. Se accepta
pozarea retelelor de oxigen ìn coridoare subterane sau tuneluri bine aerisite ìmpreuna cu alte
instalatii tinànd seama de masurile de siguranta epidemiologica si de restrictiile descrise la punctuf
anterior.
Traseele retelelor exterioare vor fi càt mai drepte, montate sub limita de ìnghet si cu o panta de 3%
spre robinetul de purjare.
La intersechile subterane cu alte retele, se vor respecta distante minime de 40 cm ìntre conductele
de oxigen si cabluri.

III.9.2.1.5. Instalatiile exterioare de distributie a oxigenului se vor monta aparent, paralel cu

tavanul. Traseele conductelor instalatiilor interioare vor urmari drumul cel mai scurt spre punctele
de alimentare si vor fi ìn linie dreapta sau ìn curbe suficient de largi pentru a nu produce gàtuiri

.III.9.2.1.6. Tronsoanele care alimenteaza zona cu consumatori vitali (sali de operatie, terapie
intensiva) se vor separa de restul instalatiei prin robinete de separare, pentru a mari siguranta ìn
exploatare.

111.9.2.1.7. Conductele de oxigen, exterioare si interioare se vor executa din tevi de cupru
degresate, ìmbinate prin sudura cu aliaj de lipit alcatuit din 95% cositor si 5% antimoniu, si prin
sudura cu aliaj de argint ìn locurile ìnguste.
Trecerile conductelor prin pereti sau plansee se vor proteja prin mansoane de protectie din teava de
otel.

111.9.2.1.8. Conductele de oxigen se probeaza la presiunea de lOljar, timp de 24 ore. Pe

conductele de oxigen se vor monta separatoare apa - aer (de linie si de capat).

III. 9.2.1.9. Punctele de consum vor fi stabilite prin tema de tehnologie medicala. Se va preciza
amplasarea si numarul acestora ìn diferite ìncaperi, gruparea lor pe sectii si se va
stabili sistemul de semnalizare ìn caz de absenta a oxigenului.
Este obligatorie alimentarea cu oxigen a blocului operator, a blocului de na§teri, a
serviciului de anestezie, terapie intensiva, a sectorului de urgenta, a compartimentelor
pentru sugari §i prematuri, a compartimentului de arsi grav.
Pentru sectiile medicale de spitalizare se va asigura cel putin o priza de oxigen in fiecare salon al
sectiilor de chirurgie, cardiologie, traumatologie, obstetrica, iar pentru celelalte sectii in toate
rezervele sau saloanele destinate cazurilor grave.
III. 9.2.1.10. Prizele de oxigen se vor monta pe perete, la capul patului, acolo unde se deserveste un
singur pat, sau intre paturi, acolo unde se deservesc doua paturi. inaltimea de montare a prizei de
oxigen va fi de 160 cm de la pardoseala la axul prizei.

111.9.2.1.11. Instalatiile la punctele de distributie vor fi prevazute cu sisteme de alarmare

vizuale, sau vizuale si sonore, care semnalizeaza personalului tehnic si medical ca alimentarea cu
oxigen este in afara limitelor normale de lucru.

111.9.2.1.12. La spitalele mari, cu consumuri de oxigen mai mari de 3000 mc/zi, devine
rentabila solutia de alimentare cu oxigen lichid, furnizat de o statie ale carei instalatii constau din:

- rezervoare de stocare oxigen lichid;

- pompe de expansiune;
- recipienti de oxigen gazos presurizat;
- instalatii de conducte pentru transportul oxigenului gazos;
- cisterna de aprovizionare cu oxigen lichid.

III. 9.2.1.13. La proiectarea, executia si exploatarea instalatiilor de oxigen in imitatile sanitare se va

tine obligatoriu seama de instructiunile ISCIR, Normativele PSI §i al Ministerului Industriei
chimice, amplasarea statiilor de oxigen cu butelii sau pentru platforma necesara amplasarii
echipamentelor de stocare a oxigenului lichid precum si de „Prescriptiile tehnice privind siguranta
in functionare a instalatiilor de oxigen in unitatile sanitare" aprobate prin Ordinul M.S. nr.
67/13.02.1979.

I I I.9.2.2. Instalatii de aer comprimat

111.9.2.2.1. Aerul comprimat medical se foloseste, de regula, pentru: punerea in functiune a

echipamentelor din sala de operatie, pentru personalul chirurgical la costumele izolante, pentru
aparatura de respiratie artificiala sau cea de aerosoli, pentru probe si dezinfectie instrumente
medicale, pentru activitati din laboratoare, precum si pentru flacoanele de producere a vidului
necesar in sectiile medicale (aspiratie).

111.9.2.2.2. Nu este permisa folosirea aerului comprimat medical pentru alte scopuri; pentru
ceilalti consumatori (ateliere mecanice, hidrofoare, climatizare, spalatorie §i sterilizare centrala,
comenzi pneumatice) aerul comprimat se prepara distinct §i se distribuie pe alte retele de instalatii.

111.9.2.2.3. Instalatiile de aer comprimat medical se compun din: statia (centrala) de aer
comprimat, conducte de distributie §i instalatia la consumator.

111.9.2.2.4. Statia (centrala) de aer comprimat medical se va echipa astfel:

- compresoare;
- rezervor tampon;
rampa de reducere a presiunii (reductoare de presiune, manometre, armaturi de inchidere). Se vor
monta cel putin doua compresoare de aceeasj marime (o unitate activa + una de rezerva), fixata pe
fundatii de beton cu izolatie de pluta pentru amortizarea zgomotelor.
111.9.2.2.5.Se recomandà utilizarea de compresoare speciale pentru uz spitalicesc, cu functionare
in douà trepte, cu randament ridicat, evitandu-se utilizarea compresoarelor de tip industrial care
au randament scàzut, un nivel ridicat al zgomotului §i pericol de antrenare a uleiului pe retea.
Tipul compresorului se va determina functie de necesarul de consum, capacitatea
utilajului, durata §i conditine de functionare.

111.9.2.2.6. Conductele de distributie de aer comprimat se vor monta aparent §i pe cat posibil
paralel cu conductele de oxigen.
Scimbàrile de directie se vor realiza prin curbe executate manual cu raza de cel putin 10 ori
diametrul conductei.
Conductele de distributie se vor executa din tevi de cupru, ca §i cele de oxigen. .

111.9.2.2.7. Instalatia la consumator consta din prize de perete, montate pereche cu prizele de
oxigen, pentru nevoile de vid pentru aspiratie in spatiile pentru bolnavi §i de prize §i/sau
racorduri cu tuburi flexibile sau rigide pentru aparatura medicala fixà sau mobilà.
Presiunea de utilizare va fi de 5 at in toate cazurile, cu exceptia aerosolilor pentru care va fi de
1,5 at.
111.9.2.2.8.Solutionarea instalatiilor de aer comprimat medical va respecta prescriptiile tehnice
pentru proiectarea, executia, repararea, utilizarea §i verificarea recipientelor - butelii pentru gaze
comprimate, lichefiate sau dizolvate, C 5-84, §i Normele de protectie a muncii in sectorul sanitar
(aprobate cu Ordinul M.S. nr. 425/7.11.1983).

III.9.2.3. Instalatia de vid

111.9.2.3.1. In spitale vidul este necesar pentru: absorbtii din campul operator, din càile
respiratorii superioare §i pentru absorbtii de duratà (in domeniul vidului redus).

111.9.2.3.2. Instalatia de vid constà din pompe de vid, retea de distributie §i instalatia la
consumator.

111.9.2.3.3. Pompele de vid vor fi de preferintà de tipul cu inel de apà, avand avantajul unei
spàlàri continui cu apà.
Se vor monta cel putin douà agregate (unul activ + unul de rezervà), ele putand functiona §i
simultan in cazul varfului de consum.

111.9.2.3.4. Retelele de distributie se vor executa din tevi de cupru ca §i cele pentru oxigen §i
aer comprimat.

111.9.2.3.5. Instalatia la consumator constà din prize de aspiratie montate pereche cu prizele de
oxigen, pentru sectiile de spitalizare sau din racorduri pentru aparatura medicalà de aspiratie.

111.9.2.3.6. Ca §i pentru instalatiile de oxigen, pentru instalalatiile de vid se vor prevedea

sisteme de control §i semnalizare a parametrilor de functionare.
III.9.2.4 Instalatia pentru gaz de narcozà
.
III. 9.2.4.1. Pentru distribuirea centralizata a gazului de narcoza in blocul operator si eventual in
blocul de nasteri se prevad instalatii specializate, care constau dintr-o statie de producere, retele de
distributie si echipamente la punctul de consum.

111.9.2.4.2. in statia de producere a gazului de narcoza se amplaseaza buteliile sau recipientele

de gaz sub presiune (de regula de mica capacitate - 35 Kg -), organele de distributie si control a
presiunii.
Statiile pentru gaz de narcoza se amplaseaza in vecinatatea consumatorilor (chiar in blocul
operator sau in imediata lui apropiere).

111.9.2.4.3. Reteaua de conducte de distributie se va executa din tevi din cupru.

111.9.2.4.4. Echipamentul de la punctul de consum este utilajul medical (aparatul de narcoza),

racordul acestuia la reteaua de distributie a gazului de narcoza urmànd a se executa conform
instructiunilor tehnice ale furnizorului.

III.10. COLECTAREA DESEURILOR SOLIDE SI INSTALATII DE TRATARE A

ACESTORA

III. 10.1. Colectarea deseurilor solide

III. 10.1.1. Deseurile solide din spitale sunt de mai multe feluri:
a) deseuri reciclabile (neinfectate):
- hàrtie, ambalaje din carton;
- ambalaje de sticla;
- metal;
b) deseuri nereciclabile:
- gunoaie menajere (de la bucatarie, biberonerie, oficiile alimentare din sectiile medicale);
- deseuri medicale (vata, tifon, servete, produse biologice, deseuri laborator);
- deseuri medicale contaminate radioactiv.

III. 10.1.2. Deseurile reciclabile se colecteaza si se depoziteaza distinct dupa natura materialelor,
asiguràndu-se la locul lor de provenienta conditiile necesare pentru intrarea pe circuitul de
reciclare (spalare, preambalare). Depozitarea se face pe platforma de deseuri, intr-un spatiu
separat.

III. 10.1.3. Gunoaiele menajere se colecteaza la sursa, se transporta si se depoziteaza in recipiente

inchise (pubele) sau in saci de polietilena inchisi etans, intr-o incapere specializata amplasata pe
platforma de deseuri, prevazuta cu instalatie de apa si canalizare pentru mentinerea igienei
spatiului de depozitare a recipientelor. La spitalele mari, se recomanda ca incaperea de depozitare
a gunoaielor menajere sa fie racita printr-o instalatie frigorifica locala.

III. 10.2. Instalatii de tratare a deseurilor solide medicale

III. 10.2.1. Deseurile provenite din activitatile medicale prezinta un potential infectios si trebuie
colectate in ambalaje etanse, transportate si depozitate in conditii de deplina securitate pentru a
impiedica contaminarea directa sau indirecta (prin intermediul insectelor si rozatoarelor) a
personalului si populatiei. Se recomanda tratarea si distrugerea acestor deseuri càt mai aproape de
sursa de producere, prin tratare cu substante dezinfectante si/sau ardere in crematoriu.
III. 10.2.2. Instalatia de crematoriu se amplaseazâ într-un spatiu distinct în zona functiunilor
tehnico - edilitare, la distantâ de serviciile §i compartimentele medicale. Este obligatorie
prevederea unor mâsuri constructive §i a unor instalatii care sâ minimizeze riscul de poluare a
mediului, astfel:
- combustibilul utilizat va fi gazul metan sau pâcura;
- co§ul de evacuare a gazelor arse va fi dotat cu filtre de retinere a produselor de ardere;
- în functie de amplasare §i regimul de functionare (cu asistentâ umanâ sau nu) se va prevedea o
instalatie de ventilatie mecanicâ pentru evacuarea aerului din încâperea crematoriului, prevâzutâ
dacâ este cazul cu filtre de retinere a impuritâtilor.
- instalatia de crematoriu va fi prevâzutâ cu organe de control §i semnalizare a modului de
functionare.

III. 10.3. Sistemul de tratare a de§eurilor solide contaminate radioactiv

III. 10.3.1. De§eurile medicale solide provenind de la laboratorul de medicinâ nuclearâ se

colecteazâ §i se depoziteazâ distinct de celelalte de§euri din spital; depozitul de de§euri
radioactive se amplaseazâ în cadrul laboratorului. In functie de natura substantelor radioactive
utilizate de§eurile radioactive urmeazâ un tratament distinct:
a) de§eurile puternic radioactive se colecteazâ în recipiente speciale închise etans. §i ecranate §i se
depoziteazâ temporar pânâ la preluarea lor de unitatea teritorialâ specializatâ în tratarea
de§eurilor;
b) de§eurile slab radioactive se colecteazâ în recipiente port-de§eu §i se dezactiveazâ în cadrul
laboratorului într-un depozit ecranat §i ventilat corespunzâtor prin stationare pe durata de timp
calculatâ în functie de perioada de înjumâtâtire a surselor radioactive utilizate.

III. 10.3.2. Depozitul pentru dezactivare a de§eurilor slab radioactive se organizeazâ calendaristic
pe compartimente sau se dozeazâ cu un conveier calculat în functie de cantitatea de de§euri §i
timpul necesar pentru dezactivare, în a§a fe încât dupâ parcurgerea unui ciclu §i dupâ efectuarea
controlului dozimetric, rezidurile devenite neradioactive sâ poatâ fi depozitate §i tratate ca §i
celelalte de§euri ale spitalului.

III. 10.3.3. Depozitele pentru de§euri solide radioactive sunt parte integrantâ a unitâtii nucleare §i
se conformeazâ prescriptiilor tehnice §i de autorizare prevâzute de Normativul Republican de
Securitate Nuclearâ.

IV CRITERII FUNCTIONAL - URBANISTICE PENTRU AMPLASAREA

CLÂDIRILOR SPITALICE$TI

IV. 1. DIMENSIONAREA SI FORMA TERENULUI DE AMPLASAMENT

IV. 1.1. Suprafata de teren necesarâ unui spital este o variabilâ în functie de urmâtoarele
considerente:
a. - capacitatea spitalului (numârul de paturi);
b. - profilul medical (bolile tratate §i durata medie de spitalizare specificâ cazuisticii respective);
c. - rangul ce-1 va detine spitalul în reteaua de ocrotire a sânâtâtii, respectiv numârul §i natura
functiunilor medicale asociate functiunii de bazâ;
d. - perspectivele de dezvoltare (extindere) ale acestuia, previzionate pe termen mediu §i lung;
e. - rezolvarea spatial - functionalâ preconizatâ (cu distributia functiunilor preponderent pe
orizontalâ sau pe verticalâ, în sistem monobloc, pavilionar sau mixt);
f. - conditiile geo-fizice si de microclimat proprii terenului de amplasament;
g. - pozitia amplasamentului in cadrul localitätii.

IV. 1.2. Mäsurätorul (indicele) folosit curent pentru determinarea suprafetei de teren necesare unui
spital este suprafata de teren aferentä unui pat de spitalizare, exprimatä in mp/pat. Acest indice este
utilizat mai ales in operatiunile preliminare de alegere si prezervare a terenurilor destinate
spitalelor, la elaborarea planurilor urbanistice generale (PUG) sau zonale (PUZ) ale localitätilor.
Valoarea indicelui este cuprinsä intre 75 mp/pat si 150 mp/pat, in functie de considerentele
prezentate la punctul IV. 1.1., astfel:
- 75 - 90 mp/pat fiind considerat un indice acoperitor pentru necesarul de teren al unor spitale
generale curente din reteaua teritorialä, solutionate multietajat;
120-150 mp/pat fiind considerat un indice acoperitor pentru spitale solutionate preponderent pe
orizontalä sau in sistem articulat-pavilionar; utilizändu-1 se asigurä si o marjä de rezervä pentru
extinderi, dezvoltäri ulterioare sau pentru asociere de alte functiuni cu caracter medical (dispensar
policlinic, statie de salvare, eventual locuinte pentru personal medical).

IV. 1.3. Un mäsurätor (indice) care cuantificä cu mare precizie necesarul de teren pentru spitale
este cel care stabileste un raport direct intre suprafata totalä a terenului si aria desfäsuratä a
viitoarei unitäti spitalicesti (exprimat in mp teren/mp A.d.). Utilizarea acestui indice este posibilä
atunci cänd s-a elaborat in prealabil un studiu de temä care sä cuantifice in arii desfäsurate
functiunile preliminate ale viitoarei investitii. Valoarea acestui indice se cuprinde intre 1,4 -1,5
pentru unitäti spitalicesti solutionate compact si multietajat si respectiv 1,7-1,8 pentru cele
solutionate preponderent pe orizontalä sau in sistem articular/pa vi lionar. Atunci cänd se utilizeazä
acest mäsurätor, necesarul de teren de rezervä pentru extinderi viitoare se calculeazä (estimeazä)
separat.

IV. 1.4. in cazuri bine definite se pot utiliza pentru amplasarea spitalelor si terenuri cu suprafete
unitare mai mici decät cele precizate mai sus, dupä cum urmeazä:
- pentru un spital general sau de specialitate, profilat pentru bolnavi acuti, solutionat in sistem mixt
(clädire principalä + clädiri anexe tehnico-gospodäresti), amplasat intr-o localitate (zonä) ce
beneficiazä de toate dotärile edilitare necesare, pe un teren cu conditiile favorabile (definite la
IV.2. si IV.3.) si pentru care nu se previzioneazä o viitoare märire a capacitätii sau o asociere cu
alte functiuni medicale, se poate utiliza si un indice de 60 - 70 mp/pat.
in localitätile urbane care pot oferi conditii favorizante (cum ar fi existenta in imediata vecinätate a
unor parcaje publice suficient dimensionate pentru a prelua nevoile utilizatorilor spitalului) sau in
cele care existä organizatä o retea de servicii gospodäresti (publice sau private) care deservesc
centralizat mai multe spitale preluänd functiunile de spälätorie, ateliere de intretinere, depozite sau
chiar prelucrarea primarä a alimentelor, indicele de calcul pentru terenul aferent unui spital
obisnuit de retea poate cobori si sub 60 mp/pat.

IV. 1.5. Nu se vor utiliza valorile minime ale indicilor pentru stabilirea necesarului de teren, dacä:
a. - in imediata vecinätate a terenului de amplasament se aflä o sursä de relativä poluare (arterä
de trafic intens, dotäri comerciale mari si aglomerate, unitäti de micä productie etc.) fatä de care
este necesar a se lua mäsuri de protectie (distantare, spatii plantate);
b. - terenul disponibil prezintä deniveläri pronuntate, are o formä neregulatä sau un raport al
laturilor nefavorabil;
c. - utilitätile edilitare din zonä nu asigurä necesarul pentru un spital si trebuie completate cu
surse sau statii proprii;
d. - reglementarile urbanistice ale zonei limiteaza regimul de ìnaltime al constructiilor;
e. - ìn incinta se va amplasa un heliport;
f. - profilul medical, sistemul de tratament (sau durata mare de spitalizare proprie acestora)
impun dezvoltarea unor spatii mai ample de plimbare a bolnavilor ìn aer liber (cazul spitalelor de
recuperare, de bolnavi cronici, de neuropsihiatrie etc).

IV. 1.6. Pentru a se obtine o utilizare càt mai eficienta si economica a terenurilor, este
recomandabil ca forma ìn plan a terenului destinat unui spital sa fie regulata, càt mai apropiata de
un dreptunghi, cu raportul laturilor cuprins ìntre 1/2 si 1/1,5, asezat cu latura mica spre artera de
circulatie la care este adosat.

IV.2. CARACTERISTICILE GEO-FIZICE ALE TERENULUI

IV.2.1. Pentru amplasarea de spitale sunt recomandate terenurile plate sau cu panta mica (pàna la
10%).
Terenurile impermeabile la suprafata, cele care prezinta pericol de alunecare sau de inundare nu se
vor folosi pentru amplsarea de constructii spitalicesti.

IV.2.2. Date fiind cerintele de segregare a grupelor de functiuni specifice spitalelor, examinate la
capitolul precedent (cap. III), care impun ìn cele mai multe cazuri adoptarea solutiilor cu demisol
(subsol) functional, la care se adauga si cerinta prevederii unui subsol tehnic destinat distributiei
instalatiilor, este necesar ca terenul ales pentru amplasarea constructiilor spitalicesti sa aiba o
stratificatie convenabila fundarii la cea 5 - 6 m sub nivelul solului, càt mai omogena pe ìntreaga
suprafata a acestuia.

IV.2.3. Aceleasi ratiuni impun recomandarea ca, pe terenurile prezervate pentru spitale, pànza de
apa freatica sa se afle la adàncime mai mare de 6 - 7 m.

IV.3. CONDITII DE MICROCLIMAT IN ZONA AMPLASAMENTULUI

IV.3.1. Amplasarea constructiilor spitalicesti se va face ìn zone nepoluate, protejate fata de

concentrarle de curenti de aer, rezultate din conformarea naturala sau urbanistica a sitului ìn raport
cu directia vànturilor dominante.

IV.3.2. Se vor prefera zonele mai ìnaltate, ìnsorite si aerisite, aflate ìn apropierea parcurilor sau
spatiilor verzi orasenesti.

IV.3.3. Sunt contraindicate amplasamentele peste care vànturile dominante ar putea aduce emisii
poluante din zone industriale, cele care au vecinatati neconvenabile, cu surse de zgomot, vibratii
sau mirosuri dezagreabile (cum ar fi: arterele de trafic intens, terenuri de sport, cazarmi, autogari,
cinematografe, scoli, piete alimentare, depozite de marfuri etc.) sau vecinatati stressante psihic
(cimitire, crematorii, servici de pompe funebre).

IV.3.4. Pentru a prezerva calitatea microclimatului pe toata durata de functionare a unitatii

spitalicesti, amplasarea acesteia se va face ìn zone gata structurate din punct de vedere al
amenajarilor edilitare si al fondului construit.

IV.4. CONDITII DE AMPLASARE A SPITALELOR IN CADRUL

LOCALITÀTILOR
IV.4.1. Terenurile care intrunesc conditiile favorabile amplasärii de unitäti spitalicesti trebuie avute
in vedere si prezervate ca destinatie incä din faza intocmirii planului urbanistic general (PUG) al
localitätii, corelat cu perspectivele de dezvoltare demograficä si urbanisticä a acesteia pe termen
mediu si lung, precum si cu repartitia teritorialä si structura serviciilor medicale existente,
respectiv previzionate ca necesar pentru viitor.
IV.4.2. Pentru orasele mari si foarte mari (peste 150.000 de locuitori), amplasamentele prezervate
pentru constructii spitalicesti vor fi mai multe, distribuite echilibrat in teritoriu in functie de
capacitätile preconizate pentru spitalele respective, de populatia arondatä, de distantele
convenabile de parcurs pänä la spital. - De exemplu: - se recomandä ca un spital general de
märime mijlocie (500 - 600 de paruri) sä se adreseze unei populatii de cea 70.000 - 80.000 de
locuitori, distribuitä pe o razä de maxim 1 km fatä de spital (respectiv pe un teritoriu de cea 200
ha, presupunänd o densitate de cea 400 locuitori/ha).

IV.4.3. Pentru orasele mijlocii si mici se recomandä gruparea constructiilor spitalicesti (chiar si
atunci cänd formeazä unitäti sanitare distincte) pe platforme special destinate sau pe terenuri
situate in zone apropiate, pentru a asigura o bunä cooperare intre ele la nivelul serviciilor tehnico-
medicale.

IV.4.4. Amplasarea spitalelor se va face in zone preponderent rezidentiale, cät mai aproape de
„zonele verzi" ale localitätii.
La amplasarea spitalelor se va lua in considerare existenta unei legäturi facile cu principalele artere
ale localitätii si existenta unor mijloace de transport in comun, cu statii in apropierea inträrii in
incinta spitalului.

IV.4.5. In cazul amplasärii spitalelor in afara localitätilor sau in zone periferice ale acestora se va
asigura o bunä legäturä cu orasul prin cel putin douä artere de circulatie distincte, preväzute cu
mijloace de transport in comun.

IV.4.6. In vecinätatea terenului destinat amplasärii constructiilor spitalicesti vor fi asigurate toate
retelele edilitare de distributie a utilitätilor necesare spitalului, dimensionate corespunzätor cel
putin la nivelul capacitätii preconizate pentru etapa initialä, preliminänd solutiile tehnice de
extindere a acestora, corelat cu etapele de dezvoltare viitoare a spitalului avute in vedere Ia
stabilirea dimensiunilor terenului de amplasament.

IV.4.7. Se recomandä ca prin PUZ si PUD, sä se asigure spatii de parcare publice amplasate in
vecinätatea spitalelor, care sä permitä descongestionarea incintei spitalului de circulatia si
stationarea autoturismelor vizitatorilor, apartinätorilor si pacientilor ambulatori.

IV.4.8. Amplasamentele destinate constructiilor spitalicesti vor evita zonele presupuse a fi afectate
in caz de calamitäti naturale, fiind necesarä mentinerea integralä a functionalitätii spitalelor tocmai
in aceste cazuri.

IV.4.9. Nu se vor utiliza pentru spitale terenuri ocupate in subteran de galerii edilitare sau trasee
pentru metrou, chiar dacä acestea sunt la adäncimi relativ mari.

OBSERVATIE: Se recomandä evitarea acelor amplasamente care, prin regulamentul urbanistic

local, au conditionäri severe privind regimul de inältime, aliniamentele sau modalitätile de
incadrare plastic - arhitecturalä in cadrul construit existent (situri istorice, protejate), intrucät
clädirile si ansamblurile spitalicesti trebuie sä räspundä cu prioritate (de cele mai multe ori chiar
cu strictete) propriilor cerinte.functionale si tehnologice complexe, ceea ce le.face mai greu
adaptabile la conditionäri de ordin extern. La cele de mai sus se adaugä si considerente de ordin
economic, stiut. fiind cä spitalele sunt de regulä senncii sociale,. fnantate din. fonduri publice,
subventii si donatii caritabile, problema reducerii costurilor de investitie si exploatare la strictul
necesar destinatiei obiectivului fiind esentialä la acest gen de programe.

IV.5. CRITERII DE ORGANIZARE FUNCTIONAL URBANISTICA A

INCINTEI SAU PLATFORMEI SPITALICESTI

IV.5.1. Considerente generale

IV.5.1.1. Incinta spitaliceascä este o prelungire in exterior a functiunilor proprii spitalului,

organizarea ei fiind riguros determinata de modul de organizare spatial -functionalä preconizat
pentru clädirile principale si anexele acestora.

IV.5.1.2. Pentru considerente de sigurantä in functionare, protectie igienico - sanitarä, intimitate a

pacientilor, incintele spitalicesti se inchid perimetral cu gard, accesele rezolvändu-se astfel incät sä
poatä fi controlate.

IV.5.1.3. Organizarea functional - urbanistica a incintelor spitalicesti, ridica o serie de probleme

specifice:
- sectorizarea terenului in zone functionale si organizarea relatiilor dintre acestea in functie de
natura activitätilor si categoriilor de utilizatori;
- delimitarea si tratarea adecvatä a sectoarelor ce necesitä a fi protejate: cele in care se deplaseazä
sau sunt cazati bolnavii si cele in care se desfäsoarä activitäti medicale sensibile fatä de factori
externi perturbatori;
- stabilirea si diferentierea traseelor de circulatie pentru pietoni si diverse categorii de vehicule,
amplasarea spatiilor de parcare, a platformelor de stationare si manipulare a materialelor,
solutionarea modului de deservire a diferitelor accese in clädiri, in functie de specificul acestora;
- amplasarea constructiilor in raport de realtiile functionale dintre ele, dar si conditionat de
caracterisiticile sitului;
- stabilirea solutiilor de echipare cu utilitäti a incintei (statii si centrale proprii, retele de distributie
a diver§ilor agenti) in functie de cerintele functionale §i modul de amplasare a clädirilor ce
compun ansamblul, corelat cu rezolvärile tehnice ale retelelor edilitare existente in zona
amplasamentului (racorduri, bravamente);
- prezervarea (dacä terenul a fost astfel dimensionat) zonelor destinate dezvoltärii (extinderii)
ulterioare a functiunilor spitalicesti, cu asigurarea modalitätilor de extindere a serviciilor
gospodäre§ti, circulatiilor si retelelor de utilitäti;
- asigurarea conditiilor igienico - sanitare, a celor de protectie a mediului, izolarea si neutralizarea
surselor de poluare proprii, organizarea stocärii, prelucrärii si evacuärii deseurilor.

IV.5.2. Zonificarea terenului de amplasament al spitalelor

IV.5.2.1. Zonificarea incintei va tine seama de urmätoarele criterii:

a. - concordanta cu zonificärile operate la interiorul clädirilor;
b. - separarea spatiilor (sectoarelor) in care se desfäsoarä functiuni incompatibile (cele cu
specific medical fatä de cele tehnico - utilitare si gospodäresti);
c. - protejarea sectoarelor in care se deplaseazä si recreazä bolnavii (categoria cea mai
vulnerabilä fatä de riscuri) fatä de cele destinate altor activitäti;
d. - gruparea acceselor in clädiri si a circulatiilor pentru vehicule in functie de activitätile
deservite si delimitarea zonelor afectate de trafic si manipuläri de materiale, fatä de restul
spatiilor;
e. - amplasarea perifericä si grupatä a sectoarelor din incintä in care au acces utilizatori externi
(pacienti ambulatori, vizitatori, studenti, furnizori).

IV.5.2.2. Principalele zone ce se delimiteazä in cadrul incintelor spitalicesti sunt:

- zona publicä - partea incintei cuprinsä intre accesul principal in incintä si accesele principale in
spital; in aceastä zonä au acces cea mai mare parte a utilizatorilor (interni si externi) si a
vehiculelor. OBSERVATIE: La s ni ta lele ele capacitate mare ca si la cele cu functiuni asociate
pot apärea douä - trei zone publice, separate total sau partial intre ele (zone de acces distincte
pentru sectorul de urgente, cel de invätämänt -cercetare, pentru statia de salvare etc). La spitalele
cu sectie de boli infecfioa.se se va separa zona publicä destinatä acesteia de zona publicä pentru
restul spitalului.
- zona de serviciu - creatä prin gruparea acceselor, circulatiilor si platformelor aferente clädirilor
ce adäpostesc functiuni gospodäresti sau tehnico - utilitare;
- zona de recreere pentru bolnavi (parcul spitalului) - cuprinzänd spatiile verzi si aleile de
promenadä in aer liber rezervate pacientilor; se va avea in vedere o relatie cät mai directä intre
aceasta si nodul de circulatie verticalä care deserveste sectiile de spitalizare;
- zone de protectie - cuprinzänd spatiile plantate de protectie a microclimatului si alte zone
restrictionate pentru protectia unor functiuni (gospodäria de apä potabilä, vecinätäti ale unitätilor
nucleare etc).
In functie de amplasarea spitalelor si/sau de asocierea altor functiuni poate apärea necesarä
delimitarea si a altor zone, cum ar fi: zonä pentru cresterea si intretinerea animalelor de cercetare,
zonä pentru heliport, zonä de locuinte pentru personalul medical etc.

IV.5.3. Orientarea clädirilor pe teren

IV.5.3.1. Asezarea clädirilor pe teren va asigura ca fatadele ce corespund saloanelor de bolnavi sä

fie orientate preferential spre sud-est, sud sau nord-vest; se va evita expunerea lor spre nord, nord-
est sau vest.
Fatadele pe care se aflä ferestrele laboratoarelor, sälilor de operatie sau ale altor incäperi dotate cu
aparaturä medicalä sensibilä la insorire directä, se vor orienta spre nord-vest, nord si nord-est.

IV.5.3.2. Se va avea grijä ca prin pozitionarea reciprocä a clädirilor sau volumelor construite sä nu
se favorizeze crearea unor curenti locali de aer care sä afecteze zonele de circulatie si cazare a
bolnavilor.
Se va evita practicarea acceselor importante (cu flux mare de persoane) pe fatadele expuse
vänturilor dominante.

IV.5.3.3. Se interzice amplasarea cosurilor de fum (de la centrala termicä, crematoriu, grup
electrogen) sau a exhaustärilor de la centralele de ventilatie in astfel de pozitii in care emisiile
poluante ar putea fi directionate de vänturile dominante sau curentii locali de aer spre fatadele spre
care au ferestre incäperile sensibile ale sectoarelor medicale.

IV.5.3.4. Fronturile de clädire cuprinzänd saloane de bolnavi, säli de operatie sau säli de nasteri se
vor orienta spre vecinätätile imediate cele mai favorabile (parcul bolnavilor, alte spatii verzi, zone
linistite si färä risc de poluare); acestea nu se vor orienta spre spatii intens circulate, parcaje, curti
de serviciu, färä o distantiere suficientä si o protectie prin spatii intermediare plantate.
IV.5.4. Distante intre fronturi de clädiri si cerinte la compunerea ansamblurilor volumetrice

IV.5.4.1. Distantele intre fronturile paralele, atunci cänd cel putin unul are ferestre ale incäperilor
in care sunt cazati bolnavi sau se desfäsoarä activitäti medicale ce necesitä iluminare directä, vor fi
cel putin 50 % din inältimea pänä la cornisä a frontului care umbreste ferestrele spatiilor
mentionate.

IV.5.4.2. Nu se vor aseza fatä in fatä, chiar dacä distantele intre fronturi sunt respectate, ferestre ale
spatiilor sau functiunilor care prezintä incompatibilitäti (saloane de bolnavi cu cabinete de
exploräri si investigata, cu säli de operatie, säli de nasteri, saloane de terapie intensivä, säli de
autopsie si zone de eliberare cadavre).

IV.5.4.3. Se va evita ca imediat sub ferestrele saloanelor de bolnavi sau a spatiilor cu functiuni
medicale sensibile sä se amplaseze terase, acoperisuri ori alte suprafete care pot acumula praf sau
degaja radiatii termice datoritä insolärii.

IV.5.5. Distante fatä de limita incintei

IV.5.5.1. Intre fronturile cu ferestre ale spatiilor de cazare si ale functiunilor medicale sensibile din
punctul de vedere al conditiilor igienico-sanitare si strazile limitrofe cu trafic intens saii vecinätäti
cu surse de zgomot, trepidatii, mirosuri dezagreabile, praf etc. se vor pästra distante convenabile
(20 - 25 m) si se vor prevedea ecrane de protectie (plantatii dese cu arbori si arbusti, ziduri sau
garduri pline la limita incintei).

IV.5.5.2. Distanta intre fronturile de mai sus si marginile laterale ale incintei, dacä vecinätätile sunt
favorabile, nu va fi mai micä de 10 m, spre a asigura gradul de intimitate necesar persoanelor in
suferintä si specificul activitätilor medicale. Aceastä distantä se poate reduce pänä la 3 m pentru
fatadele cu ferestre ale clädirilor anexä tehnico-gospodäresti sau administrative.

IV.5.6. Regim de inältime

IV.5.6.1. Clädirile spitalicesti curente nu au conditionäri proprii care sä impunä un anumit regim
de inältime; exceptie fac unele functiuni tehnico-medicale speciale (bunkere de iradiere cu energii
inalte, vivarium) sau unele statii si centrale tehnice (statia de oxigen, centrala termicä) ce trebuie
amplasate in clädiri izolate pe considerente tehnologice; intr-o incintä spitaliceascä se vor intälni
volume construite cu inältimi diferite rezultate din conceptul general de solutionare spatio-
functionalä, din particularitätile specifice tipului de spital si datelor de temä, din adoptarea unor
decizii privind segregärile de functiuni, zonificärile, mäsurile de protectie etc.

IV.5.6.2. Se recomandä evitarea dezvoltärii pe inältime a clädirilor spitalicesti (chiar si in cazul

spitalelor de capacitate mare) datoritä disfunctionalitätilor induse de dependenta excesivä fatä de
mijloacele de transport pe verticalä.

IV.5.7. Circulatiile interioare in incintä

IV.5.7.1. Sistemul de circulatii interioare ale incintei spitalicesti se compune din:

- alei exclusiv carosabile,
- alei exclusiv pietonale si trotuare,
- alei mixte carosabile si pietonale.
IV.5.7.2. Dimensionarea aleilor carosabile se face in functie de trafic (fluxuri), de nevoile de
stationäre, de gabaritele mijloacelor de transport utilizate. Lätimea acestora nu va mai fi mai mica
de:
a. - 2,5 m pentru aleile carosabile utilizate ocazional, in care caz la lungimi mai mari de 25 m se
vor prevedea supralärgiri pentru depa§ire, iar la capete zone de intoarcere;
b. - 4 m pentru aleile carosabile de trafic mic sau cele care presupun stationäri, preväzute la
capete cu zone de intoarcere;
c. - 6 m §i peste 6 m pentru aleile carosabile mai intens circulate (accese principale la spitalele
mici §i mijlocii, accese la zona de serviciu pentru spitalele mari, accese la sectorul de urgente
cánd acesta este dezvoltat etc).

IV.5.7.3. Se preväd obligatoriu trotuare pietonale, pe o parte sau pe ambele parti, la aleile
carosabile de 6 m lätime §i peste 6 m; se recomandä prevederea unui trotuar la aleile de 4 m lätime
dacä conduc la intrarea de urgentä sau la platforma pentru serviciile tehnico -gospodäre§ti; se
admite circulatia pietonilor pe aleile carosabile de 2,5 m.

IV.5.7.4. Pentru spitalele cu capacitate mai mare de 500 paruri, precum §i pentru spitalele mijlocii
(mici) dacä sunt asociate cu dispensare policlinice sau alte functiuni complementare, se recomandä
separarea completä a aleilor pietonale de cele carosabile, cu deosebire in zona accesului pentru
bolnavi, separare ce se va realiza fie prin stabilirea unui traseu distinct, fie prin prevederea unui
spatiu verde intre trotuar §i carosabil.

IV.5.7.5. Aleile pietonale destinate pentru plimbarea bolnavilor spitalizati, se vor solutiona distinct
de celelalte circulatii, la distantä de aleile sau platformele carosabile, precum §i de zonele in care
se manipuleazä materiale §i echipamente, substante cu potential toxic, inflamabil sau exploziv.

IV.5.7.6. Parcajele se vor amplasa cát mai grupat §i cát mai aproape de accesul in incinta. Se
recomandä amplasarea in afara incintei spitalului a parcajelor pentru vizitatori, studenti,
cercetätori, a altor categorii de persoane care nu sunt nemijlocit implicate in activitätile spitalului.

OBSERVATIE: La spitalele mari sau la cele amplasate pe terenuri insuficiente se prefera solutiile
care asiguräparcarea in subteran a autoturismelorpersonalului, cu luarea masurilor de protectie
cuvenite la evacuarea gazelor de esapament.

IV.5.8. Amplasarea retelelor de utilitäti in incintä

IV.5.8.1. Clädirile spitalice§ti sunt alimentate §i legate intre ele printr-o serie de retele, in
majoritate subterane, ce transportä utilitäti:
- conducte de alimentare cu apä potabilä §i apä de incendiu;
- conducte de canalizare cu cämine §i statii de tratare a efluentilor pe traseu;
- retele termice diversificate dupä temperatura §i presiunea agentilor;
- conducte de apä räcitä;
- retele pentru gaze naturale;
- retele pentru oxigen §i aer comprimat;
- retele electrice de medie (inaltä) tensiune pentru alimentarea posturilor de transformare §i retele
de distributie pentru curenti de joasä tensiune;
- retele de telecomunicatii.
IV.5.8.2. La amplasarea acestor retele se vor avea in vedere: gruparea retelelor asemenea §i
sistematizarea traseelor pentru a afecta cat mai putin din teren, respectarea conditiilor specifice de
alcätuire si pozare, respectarea reglementärilor tehnice privind vecinätatea traseelor §i rezolvarea
intersectiilor.

IV.5.8.3. in cazul spitalelor mari, sau a platformelor spitalicesti comune mai multor unitäti sanitare,
se vor prevedea, pe traseele principale, galerii vizibile in care se vor monta toate retelele care nu
prezintä incompatibilitäti de amplasare in acest sistem.

IV.5.8.4. Retelele pentru utilitäti nu se vor amplasa sub aleile carosabile pentru a nu bloca circulatia
in incintä pe perioada interventiilor pentru reparatii.
ANEXE GENERALE

AI SCHEME FUNCTIONALE PRIVIND PRINCIPALELE COMPARTIMENTE SI

SECTOARE

AII. CONDITII PRIVIND DERULAREA PROCESULUI DE PROIECTARE,

REALIZAREA SI EXPLOATAREA CONSTRUCTIILOR SPITALICESTI
 133

LEGENDA; NOD ancuiATie

SRXûlIZARE
CABINET MEDC SEF
CAMERA M60CI > GAROA
CRUP SALTAR
e; CAMERA TRAtóMENTE
7JSPATIU LUCRU CADRE M6DC1
ysWIU SUPRA/EGHERE CAMERA
GARDA ASISTEN V\ SEfA
® SWIU DEPORTARE

SAIA MESE ORCIU AUMENTA

GRUPSANÍW BOLNW
GRUPSAMW PERSONAL SWIU
SANITÄR VORBTOR CAÑERA
ZI

SPITALIZARE
SECTIE
WTERÑE
 LEGENOA:

pNOO 06 ClfCULATie 2)
SPl^LI^RE GR Um 0-3 AN
®SP1TAU3WE GRUPA 3-6AN
15 FÄTURI ©SPITAUZARE GRUfÄ
6-16AJ
20 MURI yCABINET MEDIC
SEF
<Q CAMERA MECHCI+GARA n GRUP
SANIER
8) CAMERA TRATAMENT +
SFATIU LUCRU SURORI
®CAMERA ASISTEN1A MED1CA

SfifllU OEPOZITARE WVEN1 SALA

MESE OFICIU ALIMENTÄR
BIBERONER1E C A MERA- IN
SOTITOARE GRUP SANITÄR
BOltttVI GRUP SANIflR
PERSONAL SPtttU SANITÄR
CAMERA DE ZI

SPITALIZARE
SECHE PECXATRE
SALDANE ADULTI NUCLEU INORI JIRE
PRE9CDUW
2 SI 3 PATURI 10 RÛJURI

SALDANE ADULTI NUCLEU INGRIJIRE PRESCOLARI

5fWURI Î2 FWURI
 ©

®
®
 LEGENOA

ÖNOO DE ClRCULATie
2i$PJTAUZAflE QBSTEIRCA,
:
(ZiaOG«CA 27K^ME+27COPI
® SP1TAUZARE OBSTERICA
SEPTCA _ 7MAME+7COPII

©SPITAUZARE GINEEOLOGE
©CABINET MEOK SEF ©CAMERA
MEDCI+GAROA ® GRUP SANITÄR
©CAMERA TRATAMENTE ASEPTICE
Q@CAMERA TRATAMENTE SEPTICE
©SWIU LUCRU CAORE ME Od
© ©SfWTIU SUPRAVEGHERE
@CAMERA ASISTEN1A MEOKALA
@ SRATIU DEPOZIW* INVENTAR
©SALA MESE ©OFICIU ALIMENTÄR
© mGfiür SANiTAn BOLNÄV'i
JJWGRUP SANITÄR PERSONAL
QSSFÄTIU SANITÄR
® VOR» TOR + CAMERA ZI
 ®
®

SPITALIZARE
SECTIE OBSTETRICA - OINGCOLOCC
• NUCLEU INGRIHRE OBSTÉTRICA 10
MAME -HO COPI

• MÜCLEU INORIJIRE OBSTETRfCA •REZffWE OBSTÉTRICA

8 MAME + 8 COPN 1MAMA + 1COPÌL
2MAME + 200PII

• NUCLEU NJRURE OBSTÉTRICA 6 MAME

+ 6COPII
 LEGENDA:

HOLACCES BOLNAVI RLTRU PERSONAL MEDICAL

SALA DE OPERATE

CAMERA SPALARE ME0(0

CAMERA SFILARE INSTRUMENTE

CAMERA PREGATIRE 1- TREZIRE

CAMERA ASISTENTA SEFA ♦ .DEFOZIT MATERIALE ©SPATIU SANITÄR

CIRCUIT BOLNAVI ———CIRCUIT PERSONAL MEDICAL

BLOC OPERATOR MIC

 LEGENDA:
gfoSAU CE OPERATE (U PREGATI* BOCHOW

CO SPALAR* Mera

® SPAIATO» NSTRUMENTE
©PREGATIRE MATERIALE PENTRU _ OPERATE
RESUSCITARE NOU NASCUT DOHMA
MEDK3
CAMERA LUCRO PERSONAL MEDICI
DEPOZIT FARMACEUTC OEPCZIT LENJERE
DEPOZIT AFARATE DEZINFECTC AFARATE
PT*M*E-SPALARE MATERIALE ~ NESTER
® PRELUCRARE MATEWALE NESTEWIE
t£
ÖpSTERILIZARE
© DEPcerr MATERIALE STERLE
US TREZIRE CU ANEXE STERILE SI NE STERILE
Ö7)OEP££ERAT
GÖ DEPOZIT TARGI BRANCAROE ALE BLOCULUf
OPERATOR
<l|) CABINET ANESTEZE5TI
@ PROTOCOL OPERATOR
ßJpUNCT DE SINGE
©LABORATOR DETERMINAR!
URGENTE @ SPATI TEHNCE PENTRU
APA
STERtLA SI FLUIDE MEDICINALE
<G)TABLOU GENERAL SI BATEWE
ACUMULATORI

I RLTRU BOLNAVl CU TRANSBORDARE ) FILTRU

BOLNAVl

ì
)FLTRU MÄERIALE
FILTRU VESTIAR MEDICI )FILTRU VESTIAR
PERSONAL
MEDICAL MEOtU ^ RLTRU VESTIAR PERSONAL
PENTRU ZONA MURDARA ) FILTRU DE
TRECERE DIN
SEOÒRUL SEPTIC N SECTORUL
ASEPTIC

©CIRCUITE NEUTRE
©CIRCUIT CURAT
fc) CIRCUIT MUROAR
@ CIRCUfT L A STARA DE STERLlZARE PENTRU
RESTUL SPfTALULUI
 LEGGNOA: NOD DE CIRCULtflE
FfcSAJ CU SOLUT1E D6ZINFBITANTA
FtTRU
NUCLEU4 fWURLSEPTIC ( 80XAI CU
SflUKJ SAyre^R PROPRiU)
NUCLEU 6 PATURI ASEPTIC
NUCLEU 4 PATURI ASEPTIC
SALON I PAT ASEPTIC
SAUON 1 PAT (DURA CAZ.SEPTIC)
CABINET MEDIO + GAR DA
GRUP SAN "PR
PUNCT TRANSFUZJI
12) OFICIU ALIMENTÄR
M^OCAL 06 UXRU A PERS0NAtJÜLUI
DEPOZir INVENTAR
>) SftülU SANITÄR + GRUP SANITÄR
PERSONAL
SFAT1U OEPOZITARE ABTRATURA
17) SRQJIU AFARTINAJORI

CIRCUIT PERSONAL
CIRCUIT BOUWI ASEPTia
— CIRCUIT AFARHNATORI

CRCurr BOLNAVI SEPTCI

TERAPE NTEN3VA
UNITATE 15 fWURI
 SeSTOR ASEPTIC
SECTOR
SEPTIC

BLOC DE NASTERI <I5 - I8 NASTERI/ZD LEGENDA : )

TRAAUU )
® SALA CEZARENE
EXPULSÉ fPOST-
UpPREGATIRE-TREZlRE
fWTUM IFILTRU )
© MOASE )ANE)
@SF*U_ATOR MEDCI
©SmLATOR
£MCASE )GRUP
INSTRUMENTE ©ANEXE
0 SANITAR
Lg)wc
PERSONAL ©ANEXE
[93 RESUSCITARE GOSPODAREST!
NOO-
© NASCUTI ®^R«*PACENTE51
@CONSULWII 08) MEDICI
(17)

BLOC NASTERI IN SECTIE O-ANASIERI/ZI)

A -RECOLTARE
,©©©

5
B -
U>BORATCWWE
© ® ©
© © © ® ©© ®
 C-FUNCNUM ANEXE

® ® © ® ® ® ® ©
LEGENDI A * SECTOR DE REOOÜftRE T) immoR RùRQznotase MKODGE 04,B)
SALA ASTEPWE (ADULTI.COPÄ) . BOXE LA60RAT0R IMUNOlßGE-
DE RECOLTARE CAMERA, OCIHNA MUNOHB4AJOIOGE
GRUP SANITÄR IMUNCXOGIE SPECOLA ( SIFILIS)
IMUNOHEMATOLOQE
CAMERA PRMRE.REPARTIZARE
SBCTOR FUNaiUNI ANEXE
PROBE B-SECTOR lABORATOARE [ Q )
CAMERA BELANTE
LABORAJOR HEMCjOtßGE-OTOUXäE
CAMERA UHLAJE FRIGORlFtCE
SOHEMATOUDGE
STERILIZfiRE UMECA,SPALARE
CITOLOGC
PREFWWEAFft DISTILA^ SI BIDI STI LATA
LABORöJOR CHWIE ^BIOCHMIE
STERtLEARE USCAJA
GENERALA V)BKXHIMIE SPECIALA
PREDIRE STCLARE SI ALTE MATERIALE
LABORAJOR BACTERtOLDGC JCj)
DEPOZIT CHWCALE SI REACTO/I DEPOZTT
BACTERCUDGIE GENERALA
STICLARIE DEPOZIT INFUMABILE
JOBACTERIOLOOE SPSUALA (TBC.)
SCAMERA TERMOSWT !a)LA80RA10R
INFRAM1CROBIOLOGIE (13) NOTAIN FUNCTIE DE CAFPCITATEA SI
COMPETENTE SPlTALaU UNELE
FUNCTIUNl POT Fl COMA-SATE.

LABORÄIOR ANALIZE MEDICALE

 LEGENDA:
RADDSOOPIE
RAOOGR
AHE
ANG10G
RAF1E
MAMOGf
^FlE
^5) COMPUTER-
TOMOGRAF J6J
COK^NOA
BUCAT/WE BARIU
DEPOZIT FILME
DEVEIOBATE DEPOZIT
FILME NOI I CAMERA
OBSCURA ) CAMERA
LUMINOASA
Q3SFALATOR
INSTRUMENTS
@)SFALATOR MEOICI
©SRMTIU TEHNIC
©CALCULATOR OSCITIRE
FIME ©OOHNA
FB*SONAL 6S)
EVALUSCOPIE INGINER
LABORATOR RADICO AGNOSTIC PENTRU UN SPITAL MARE SISTEME }
SECRETARIAT
ASTEFTARE BQCIENTI
p£ BRANCARDA
IASTEPTARE
PRB3ATIRE PAOENT1
fOONSULIATII MECHCI
GRUP SANITAR
 .
EVACUARE
A CADA/RE

ACCE
S
DINSP
RE
SPITA
L

LEGENDA: SFATIU
FRCORFIC SALA DE
AUTOPSIE

u EDAReA CADAVReuDR
» «M
(4) SfWIU ASTEPXflRE AfARTlNAlORI
® SFATIU PENTRU RE DAMARE A ACTELOR DE X
CONSTATARE A OKESUWI ©GRUP SANITAR
PERSONAL
©SFATIU SANITAR
® LA0ORATOR OE HISTOFAIDIOGE

CIRCUIT PERSONAL CIRCUIT CADORE CIRCUIT

ARftRTINATORI CIRCUIT PESE ANATOMICE
LABORATOR ANATOMIE PATOLOGICA
 LEGENDA:

ACCES PROGRAMARE
ELBTTROTERAPE
PNEUMOTERAPE
WNETOTERAPIE
MASAJ
TERMOTBWPE, IMROCHETARI
HIDROTERAPE

LABORATOR FIZIOTERAP1E SI
RECUPERARE MEDICALA
 LEGENDA•
UJS a
K
Ö®S (0 EREZENWE CDNOCI
tUBfcRARE MEDICAMENTE
or ® ASTEFTARE AMBULATORI
RECEFIURA- OFICINA
■2 ß©I! O © LABORAJOR
® CAMERA DE SPALARE
©I1eUJ
5©<r or ©CAMERA PREPARARE
SOLUTI! STERILE (?)
CAMERA DE SPALARE X
s LABORATOR STERILE
UJ ® BOXA SBUARE CU ARA
DISTI LATA (9) CAMERA
e PREPARARE APA
DISTILLA

§
©STERILI2ARE
©C/WERA CONTROL ETICHETTE
DEP0Z1TARE FILTRU
CAMERA RECEPTC
DEPOZrTARE SPEOAUTATI

§
PLANTE CEAIURI ©DEPQZITARF
MATERIALE
w
ASÈHICEWUA
FANSAMENTE DEPOZIT CHIMICA
LE GRE LE OEPOZIT CHiMCALE
USO#€ DEPOZIT MATERIALE
INFLAMABILE (SSI DEPOZIT
AMBALAJE
CAMERA DRIGINTE E1JBOXA
ARHIVA
GRUP SANITAR (VESTIAR,
8§>0A MATERIALE
GQSPODA-RESTI

■AR
q
MACIE
© © kl £IRCULATJE PERSONAL
DIN
GHISEU
O
ZONA PREZENTARE T2 —LEGAT URI FACULTAJIVE
iCONOCt_________I
ELIBERARE
MEDICAMENTE
FARMACIE CU CIRCUIT INCHlS
_ __ 1_
a
®
© i-----------------

1 1 1
© © ©

LEGENDA "• CORECEPTIE ALIMENTE

©DEPOZIT PUBELE ©DEPOZIT PRODUSE USCATE
©DEPOZIT DEZI
© CAMERA CURAT AT LEGUME FROCTE ©CAMERA
CURATAT PESTE CARNÉ QOCAMERE CURATAT
PASARI ^aUCAWRIE CALDA 9)SftUöRE VASE
BUCATARE
CAMERA ASISTENTA DIETETICIANA
II) PATISERlE
w) DEPOZIT RBCIPCNTI AUMENWh "
©
OSVESTIAR PERSONAL ------
UwDEPOZIT FRIGORIFIC
) AGRÉGATE PRIGORIRCE
(16) BUCATARIE RECE
©OFICIU DISTRIBUTIE
QBJSALA MESE PERSONAL
pflELUCRAflE ALIMENTE PREPARARE
TERMTCA AUMENTE ©DISTRIBUTIE
ALIMENTE

BLOC ALIMENTAR
AII. CONDITII PRIVIND DERULAREA PROCESULUI DE PROIECTARE,
REALIZAREA §I EXPLOATAREA CONSTRUCTIILOR SPITALICE§TI

AII.l. CONSIDERENTE GENERALE

Derularea procesului de proiectare, realizarea §i executia constructiilor spitalicesti se va face in
conformitate cu indicatiile mentionate in prezenta anexa, cu precizarea ca, in acelasi timp, se va
respecta intreaga legislatie in vigoare la data proiectarii §i realizarii investitiei.

AII.2. DERULAREA PROCESULUI DE PROIECTARE P„E FAZE SI ETAPE CONFORM

CU REGLEMENTÀRILE LEGALE IN VIGOARE

Al 1.2.1.1 Operafiuni §i studii preliminare initierii investitiilor

AII.2.1.1 Fundamentarea necesitatii realizarii de spitale noi, de extindere si completare a serviciilor

medicale in raport cu dezvoltarea localitatilor, se va face de catre organele administratiei locale,
impreuna cu Directiile Sanitare Judetene, pe baza de studii si analize multicriteriale ale situatiei
existente in teritoriu, ale disfunctionalitatilor evidentiate si ale cerintelor de perspectiva pe termen
mediu si lung.

AII.2.1.2. in planurile urbanistice generale si zonale (PUG si PUZ), elaborate pentru localitatile
urbane si rurale, se vor cuprinde noile obiective spitalicesti, rezervàndu-se amplasamente care sa
asigure conditii corespunzatoare acestui tip de unitati sanitare (conform Regulamentului general de
urbanismi aprobat prin HG 525/1996 §i cerintelor de la Cap. IV din prezentul Normativ).
Verificarea caracteristicilor terenurilor propuse pentru amplasarea de spitale se va face anterior
cuprinderii in PUG §i PUZ, prin studii topometrice, geotehnice, de incadrare in mediul natural §i
construit existent.
Pentru amplasamentele destinate spitalelor, precum §i pentru zonele de influenta adiacente, se vor
face precizari speciale in Regulamentele urbanistice locale privind vecinatatile admise §i regimul
construit al acestora, arterele de circulatie §i mijloacele de transport in comun, dotarile tehnico -
edilitare obligatorii, etc.

AII.2.1.3. Determinarea capacitatii, profilului §i structurii medicale a viitoarelor obiective

spitalice§ti se va face de catre organismele §i speciali§tii cu responsabilitati in managementul
retelei de asistenta medicala prin analize §i studii prealabile privind starea de sanatate §i structura
populatiei din teritoriu, recurenta §i morbiditatea unor patologii generale sau specifice zonei,
tendinta de evolutie pe termen mediu §i lung a necesitatilor de asistenta sanitara, oportunitatea
dezvoltarii in cadrul noilor unitati a unor functiuni medicale asociate (dispensar, sector de
invatamànt §i/sau cercetare de specialitate).
Datele din aceste studii vor fi analizate de investitor pentru intocmirea temei cadru a viitoarei
investitii.

AII.2.2. Initierea investitiei

AII.2.2.1. Initierea investitiilor ce se vor finanta din fonduri publice, definite ca la II. 1.3. i 2, se
face pe baza .Studiului de pre fezabilitate care determina, pe baza datelor tema cadru §i a
conditiilor specifice unor amplasamente date, parametrii unitati spitalicestì:
- tema de proiectare propriu-zisa cuprinzànd caracteristicile spatio-functio si tehnico-medicale;
- volumul cheltuielilor estimate a fi necesare pentru realizarea obiectiv (costuri pentru proiectare,
executie, dotare medicala, lucrari conexe de ini public etc).
„Studiul de prefezabilitate" se intocmes.te, in conformitate cu Nori metodologice privind
continutul - cadru precizate de Ordinul comun MF - ML nr. 1743/69/N/1996, prin grija
ordonatorului de credite (investitor), de < persoana juridicä achizitoare, prin forte proprii sau cu
sprijinul unor consul specializati in proiectarea constructiilor spitalice§ti. „Studiul de
prefezabilitate" se aprobä de cätre ordonatorul de credite.

AII.2.2.2. Pentru investitii realizate integral din fonduri private nu este impusä elabo unui Studiu
de prefezabilitate. Investitorul va obtine insä avizul Ministe Sänätätii sau al organismelor
competente din subordinea acestuia referii principalele date de tema ale spitalului pe care
intentioneaza sä-1 real (capacitate, profil medical, structura §i organizarea serviciilor medicale).

AII.2.2.3. Concomitent investitorul intreprinde demersurile §i operatiunile necesare sta terenurilor

de amplasare §i clarificärii statutului juridic al detinerii §i util acestuia (concesionare, transfer,
cumpärare, eventual expropriere) dacä acesl sunt proprietatea investitorului.

AII.2.2.4. Pentru alte terenuri decät cele preväzute cu destinatia spitale prin PUG §i P vor intocmi,
la initiativa investitorului sau a administratiei locale, p urbanistice de detaliu (PUD) prin care se
vor evidential
- capabilitatea terenului §i a zonelor invecinate de a satisface con necesare pentru amplasarea unui
spital;
- modul de integrare al noii constructii spitalice§ti in cadrul urbanistic ej sau preconizat, impactul
acestuia asupra zonei etc.

AII.2.2.5. Pentru terenurile de amplasare prezervate prin PUG sau PUZ, cät §i penti studiate prin
PUD, se va obtine ACertificatul de urbanism", document ei autoritatea administratiei publice locale.
Prin „Certificatul de urbanis specifica, pe längä regimul juridic §i economic al terenului, conditiile
tehr utilizare a acestuia, precum §i avizele tehnice ce trebuie obtinute de la organ locale
responsabile cu gospodarirea resurselor din teritoriu, a infrastructu retelelor edilitare, cu protectia
mediului etc.

AII.2.2.6. in cazul in care este posibila alegerea intre mai multe amplasamente in localitatii, aceasta
se va face pe baza unor studii de amplasament cu i comparative privind avantajele §i dezavantajele
fiecarui teren in rap adecvarea la cerintele temei program propuse. in aceasta situatie se vor
certificate de urbanism pentru toate terenurile supuse analizei.

AII.2.3. Proiectarea constructiilor spitalicesti

AII.2.3.1. Cadrul pentru alegerea corecta a proiectantului cu competenta tehnica §i experienta

necesara proiectarii complexe a unitatilor spitalice§ti este, pentru investitiile publice, licitatia de
adjudecare a proiectarii, organizata conform reglementarilor legale in vigoare, stipulate in HG
727/1993. Pentru obiective spitalice§ti de mare amploare §i importante nationala, investitorii sau
administratia publica pot initia, in prealabil, organizarea unui concurs de arhitectura.

AII.2.3.2. Pe baza Temei de proiectare aprobata odata cu Studiul de prefezabilitate, a stipulatiilor §i

recomandarilor din Certificatul de urbanism §i din avizele tehnice, proiectantul desemnat
intocme§te „Studiul de fezabilitate". in cadrul caruia elaboreaza Tema de tehnologie medicala,
definitiveaza conceptia spatio -functional^ §i plastic - arhitecturala a viitorului spital §i planul
general de organizare a incintei, stabile§te solutiile tehnice pentru lucrarile de constructii §i
instalatii in functie de principalele echipamente §i dotari medicale preväzute, estimeaza costurile
de investitie pe obiecte §i categorii de lucrari §i intocme§te devizul general al obiectivului.
AII.2.3.3. Pentru investitiile publice „Studiul de fezabilitate" se aprobä, potrivit prevederilor din
Legea 72/1996 a finantelor publice, de cätre guvern sau ordonatorii principali de credite, in functie
de märimea investitiei §i competentelor valorice de aprobare. Färä un Studiu de fezabilitate aprobat
conform prevederilor legale nu este permisä finantarea urmätoarelor faze de proiectare.

AII.2.3.4. „Proiectul tehnic" este urmätoarea fazä de proiectare ce se elaboreazä de acelasi

proiectant care a intocmit Studiul de fezabilitate.
Pentru investitiile realizate partial sau integral din fonduri publice, reglementärile legale preväd
cuprinderea in cadrul Proiectului tehnic a documentatiilor necesare pentru licitatia de adjudecare a
executiei lucrärilor, respectiv ..caiete de sarcini" §i ..liste cu cantitäti de lucräri" (conform
precizärilor din Ord. comun MF - MLPAT nr. 1743/69/N/1996).
in cazul investitiilor de la alineatul precedent, Proiectul tehnic se aprobä de cätre ordonatorul de
credite, pentru incadrarea in indicatorii tehnico-economici aprobati la Studiul de fezabilitate.
Depä§irea acestor indicatori conduce la remiterea proiectului spre aprobare la forurile abilitate prin
Legea 72/1996.

A.II.2.3.5. Proiectul tehnic se supune verificärii in ceea ce priveste respectarea cerintelor de calitate
a constructiilor, conform prevederilor Legii 10/1995, in integralitatea lui (inclusiv documentatia
tehnicä ce se inainteazä autoritätii administratiei locale pentru autorizarea constructiei). Verificarea
Proiectelor tehnice se face numai de cätre verificatori atestati, conform Hotärärii Guvernului nr.
925/1995, in baza regulamentului de procedurä aprobat.

A.II.2.3.6. O parte a proiectului tehnic verificat, ..proiectul pentru autorizatia de construire", insotit
de avizele tehnice (solicitate prin Certificatul de urbanism si de dovada titlului de proprietate sau
concesionare a terenului, constituie documentatia in baza cäreia autoritatea administratiei publice
emite Autorizatia de construire, färä de care nu se poate incepe executia obiectivului.

A.II.2.3.7. „Detaliile de executie", ultima fazä de proiectare, se intocmesc de la caz la caz de cätre
proiectant sau de cätre antreprenorul lucrärii, cu respectarea prevederilor din Proiectul tehnic si
Caietele de sarcini.
Elaborarea detaliilor de executie se poate face inainte de inceperea lucrärilor in santier sau pe
parcursul executiei acestora. Punerea lor in aplicare se va face dupä verificarea de cätre un
verificator atestat.

A.II.3. REALIZAREA LUCRÄRILOR DE CONSTRUCTII ¡SI INSTALATII

A.II.3.1. Executia investitiilor publice se adjudecä pe bazä de licitatie publicä, in conditiile stabilite
de ord. guv. nr. 12/1993 si 15/1993, potrivit Regulamentului aprobat prin Hot.Guv.nr. 592/1993.
Proiectul tehnic, verificat si aprobat, impreunä cu anexele sale (Caiete de sarcini si Liste cu
cantitäti de lucräri) sunt parte componentä a documentatiei de licitatie si servesc la intocmirea
ofertelor de cätre contractanti, iar dupä adjudecarea executantului, la intocmirea contractelor de
executie ale obiectivului de investine.

A.II.3.2. Executia lucrärilor de constructii si instalatii se va face in termenul impus prin Autorizatia
de construire, cu respectarea conditiilor puse de emitentul Autorizatiei privind organizarea
santierului.
A.II.3.3. Verificarea calitàtii executiei constructiilor si instalatiilor pe faze §i categorii de lucràri
este obligatorie. Ea se efectueazà de càtre:
- investitor, prin agenti de consultantà §i diriginti de specialitate atestati conform HG 925/1995;
- proiectant, prin speciali§tii sài, obligati sà participe la verificarea in santier a modului cum se
executà lucràrile cuprinse in proiecte;
- executant, prin personalul propriu §i responsabilii tehnici cu executia atestati conform HG
925/1995;
- organele Inspectiei de stat in constructii.

A.II.3.4. Echiparea cu aparaturà tehnico-medicalà si utilajele functionale necesare este o

componentà de bazà a functionalitàtii unitàtilor spitalicesti in raport cu cerintele de calitate pe care
trebuie sà le asigure constructia. Conditiile de montaj, racordurile si alimentarea cu instalatii a
aparaturii si utilajelor se stabilesc, dupà caz, prin proiectul de tehnologie §i/sau detalii de montaj,
elaborate de proiectant, impreunà cu furnizorul adjudecat prin licitatie si se executà, in functie de
stipulatile din contractele de livrare, sau de càtre furnizor, sau de càtre executantul general al
lucràrii. Aceste lucràri trebuie sà concorde cu prevederile generale ale proiectului si sà nu
diminueze calitatea cerutà pentru constructie.

A.II.3.5. ..Receptia constructiilor" constituie procedura de certificare a realizàrii lucràrilor §i cu

celelalte documente cuprinse in cartea tehnicà a constructiei intocmità de investitor. Receptia
constructiilor se efectueazà de càtre investitor (proprietar), in prezenta proiectantului si
executantului, in douà faze: la terminarea lucràrilor de executie si la expirarea perioadei de
garantie.
Dupà punerea in functiune a constructiilor se deruleazà perioada de izarantie legalà, interval in care
se evidentiazà si remediazà defectele calitative ale lucràrilor de constructii §i instalatii, constatate
pe parcursul exploatàrii.

A.II.4. EXPLOATAREA CONSTRUCTIILOR SPITALICESTI

A.II.4.1. Urmàrirea in exploatare a constructiilor se efectueazà pe toatà durata lor de existentà.

Proiectantul stabileste prin documentatia tehnicà elaboratà (caiete de sarcini, instructiuni tehnice de
exploatare, proiecte de urmàrire in timp a comportàrii constructiilor, instalatiilor §i
echipamentelor) modul adecvat de explotare a clàdirilor spitalicesti, pentru mentinerea cerintelor
de calitate a acestora.

A.II.4.2. Proprietarul, utilizatorul (beneficiarul de folosintà) si/sau administratorii spitalului au

obligatia de a efectua la timp lucràrile de intretinere si reparatiile necesare, pentru a nu se produce
degradàri ale constructiilor si instalatiilor care sà afecteze paramentrii de functionalitate stabiliti
prin proiect.

A.II.4.3. Interventiile la constructii si instalatii, pe durata de existentà a clàdirilor spitalicesti,

pentru reamenajàri cu aparaturà medicalà, extinderi, se vor face pe baza unui proiect avizat de
proiectantul initial al obiectivului sau a unui proiect fundamentat pe concluziile unei expertize
tehnice, intocmità de un expert tehnic atestat (conform HG 925/1995).

A.II.4.4. Cartea tehnicà a constructiei va fi pàstratà pe toatà durata de existentà a acesteia,

proprietarul (beneficiarul de folosintà) avànd obligatia de a o completa cu toate documentele si
documentatine tehnice referitoare la diferitele constatàri de defectiuni, expertizàri, lucràri de
reparatii si interventii, modernizàri etc, executate pe parcurs.
La instrainarea constructiei, proprietarul (beneficiarul de folosinta) va preda cartea tehnica noului
proprietar (beneficiar).

A.II.4.5. Orice reamenajari, modernizari, refunctionalizari §i extinderi ale cladirilor spitalicesti

existente, efectuate din fonduri publice, vor urma acelea§i demersuri legale de initiere, avizare
-aprobare, proiectare, executie ca §i pentru o constructie noua.

A.II.4.6. Pentru orice interventii la cladirile spitalicesti existente, cu execeptiile mentionate in

Legea 50/1991, se va solicita §i obtine autorizatia de construire, urinänd aceea§i procedura ca
pentru o constructie noua.

A.II.4.7. La dezafectarea, demontarea sau demolarea constructiilor spitalicesti se vor respecta

prevederile Legii 10/1995 privind „postutilizarea constructiilor".
Demolarea constructiilor se autorizeaza de administratia publica locala conform prevederilor
Legii 50/1991 (Autorizatia de desfiintare).
ANEXA A.II.2.
a

LISTA AVIZELOR SI ACORDURILOR CE TREBUIE OBTINUTE DI INVESTITOR

(BENEFICIAR DE FOLOSINTÀ) PE PARCURSUI ELABORÄRII PROIECTULUI

A. - in faza de studiu a planului urbanistic de detaliu (PUD):

- avize de principili din partea administratorilor retelelor publice, privind asigurarea c utilitätile
necesare noului obiectiv (alimentare cu apa, canalizare, alimentare cu energi termica, electrica,
telefonie, gaze naturale etc.) precum §i modul de racordare (brandare la retelele existente in zonä;
- avize de principiu din partea administratorilor domeniului publice, drumurilor publice retelelor
de transport public etc. - dupä caz -;
- avizul comisiilor de specialitate §i responsabililor legali pentru amplasamente situate i zone
protejate (istorice, arhitectural - urbanistice etc.) - dupä caz -;
- alte avize solicitate de autoritatea care aprobä PUD.

B. - in faza de Studiu de prefezabilitate §i Studiu de fezabilitate (pentru investitine publice)

sau faza de studii preliminare (pentru investitiile private):
- Certificat de Urbanism;
- avizul Directiei Sanitare locale sau al Ministerului Sänätätii;
- avizele tehnice privind asigurarea utilitätilor (dacä terenul era preväzut ca destinatie pri PUZ §i
nu s-a mai elaborat PUD);
- avizul Inspectoratului de Politie Sanitarä §i Medicina Preventiva (IPSMP);
- avizul autoritätii teritoriale pentru protectia mediului;
- avizul autoritätii locale privind protectia la incendiu;
- alte avize solicitate prin Certificatul de urbanism sau de cätre organele de avizar aprobare ale
investitiilor publice.

C. - in faza de Proiect tehnice:

- avizul comisiei teritoriale privind protectia la radiatii;
- avizul autoritätii locale pentru apärarea civilä privind amenajarea de adäposturi subteran (conf.
HG 531/1992).
CUPRINS

VOLUMUL 2

V. CERINTE
privind proiectarea cládirilor spitalice§ti conform prevederii Legea 10/1995

V.l. Rezistentá §i stabilitate ............................................................................................157

Anexa V.l.- Documente conexe.................................................................................169

V.2. Siguranta in exploatare................................♦........................................................171

Anexa V.2. - Documente conexe...............................................................................186

V.3. Siguranta la foc.......................................................................................................188

Anexa V.3. - Documente conexe

V.4. Igiena, sánátatea oamenilor, refacerea §i protectia

mediului.................................................................................................................................197

V.4.(A) Igiena mediului interior............................................................................................197

V.4.(A).l. Mediul higrotermic............................................................................197
Anexa V.4.(A).l. - Documente conexe
V.4.(A).2. Igiena aerului...................................................................................201
Anexa V.4.(A).2. - Documente conexe
V.4.(A).3. Igiena finisajelor
207
V.4.(A).4. Igiena vizualá.....................................................................................208
Anexa I.4.(A).4. - Documente conexe
V.4.(A).5. Igiena auditivá ...................................................................................214
V.4.(B) Igiena apei ..................................................................................................................214
Anexa V.4.(B). - Documente
conexe Anexa V.4.(C) - Documente
conexe
V.4.(C) Igiena evacuárii rezidurilor lichide
......................................................................................................................................................
227
V.4.(D) Igiena evacuárii rezidurilor solide
....................................................................................................................................................
220
V.4.(E). Protectia mediului
....................................................................................................................................................
222
Anexa V.4. - Documente conexe

V.5. Izolatie termicá, hidrofugá §i economie de energie

........................".
........................224
Anexa V.5. - Documente conexe V.6.

V.6Protectia impotriva
zgomotului
....................................................................................................................................................
230
Anexa V.6. - Documente conexe
V. CERINTE

privind proiectarea clädirilor spitalicesti conform prevederi Legea 10/1995

CONSIDERENTE GENERALE
Cele sase cerinte, obligatoriu a fi mentinute pe intreaga duratä de existentä a
clädirii, conform prevederilor Legii 10/1995 sunt urmätoarele:

1. Rezistenta si stabilitate •
2. Siguranta in exploatare
3. Siguranta la foc
4. Igiena, sänätatea oamenilor, refacerea si protectia mediului
5. Izolarea termica, hidrofugä si economia de energie
6. Protectia la zgomot

Categoriile de utilizatori ale cäror cerinte, privind functionalitatea, calitatea si siguranta

constructiilor si instalatiilor, trebuie solutionate cu prioritate, sunt in ordine:
- pacientii (cu prioritate specialä - cei cu afectiuni grave)
- personalul medical (cu prioritate, cei implicati direct in activitäti medicale cu grad ridicat de
risc pentru bolnavi)
- personalul paramedical ce desfäsoarä activitäti tehnologice sau tehnice periculoase.

Riscurile avute in vedere in cazul cladirilor spitalicesti sunt:

a. generale - comune tuturor clädirilor civile
b. specifice spitalelor - rezultate din:
- aglomerare de persoane cu capacitäti fizice si psihice diminuate
- aglomerare de persoane purtätoare de infectii microbiene, concomitent cu concentrarea de
activitäti (acte medicale) care comportä manipuläri ale germenilor patogeni cu risc de proliferare
si räspändire
- aglomerare de tehnologii, echipamente, instalatii, cu potential de producere a accidentelor.
Prezentul normativ se referä, in principal, la cerintele utilizatorilor raportate la riscurile specifice
spitalelor.
VI. REZISTENTÁ SI STABILITA TE

V.1.1. CONSIDÉRENTE GENERALE

V. 1.1.1. Constructiile destinate spitalelor trebuie sa asigure satisfacerea exigentelor utilizatorilor

pe ìntreaga durata de serviciu in conditine unei exploatari normale. De asemenea, spitalele fiind
constructii de importanta vitala pentru societate, ele trebuie sa se mentina in stare de functionare
integrala in timpul cutremurelor sau ale altor calamitati naturale. Pentru realizarea acestor
deziderate este necesar ca ìncarcarile susceptibile de a actiona asupra cladirii in timpul executiei §i
pe ìntreaga durata de exploatare sa nu se produca nici unul din urmatoarele evenimente:
a. prabusjrea totala sau partiala a cladirii;
b. deformari de marime inadmisibila ale elementelor structurale care sa provoace
avarierea elementelor nestructurale ale cladirii, a instalatiilor sau a aparaturii medicale;
c. avarii ale constructiei rezultànd din accidente tehnice,

V.1.1.2. Asigurarea unei comportari adecvate a cladirilor spitalice§ti in raport cu cerinta de

rezistenta §i stabilitate se va urmari in toate etapele de realizare a investitiei (initiere, proiectare,
executie), precum §i pe parcursul exploatarii acestora (analiza comportarti timp).

V.1.1.3. Spitalele vor fi proiectate §i realizate astfel incàt sa fie satisfacuta cerinta de rezistenta §i
stabilitate atàt pentru terenul de amplasament §i pentru ansamblul cladirii, càt §i pentru fiecare din
partile componente ale acesteia:
• infrastructura de rezistenta (fundatii directe, fundatii indirecte, ziduri de sprijin, peretii §i
plan§eele subsolurilor, etc);
• suprastructura de rezistenta (elemente §i subansambluri structurale verticale §i orizontale);
• elemente nestructurale (de inchidere, compartimentare, invelitori pe §arpanta, ii&ane suspendate
etc);
'• instalatii aferente cladirii §i elemente de sustinere ale acestora;
• elemente de pozare fundatii, sustinere §i fixare ale echipamentelor electromecanice §i ale
aparaturii tehnico - medicale.

V.1.1.4. Cerinta de „rezistenta §i stabilitate" va fi satisfacuta, cu o probabilitate acceptabila, pe

timpul unei durate de exploatare rationala a cladirii din punct de vedere economic, respectiv
tehnico - functional.

V.1.1.5. Satisfacerea cerintei de „rezistenta §i stabilitate" se va asigura in toate cazurile de solicitare

a cladirii, in afara de situatiile unor solicitari cu probabilitate de producere deosebit de mica §i
care', din acest motiv, nu au fost avute in vedere la proiectare, precum §i de cazurile in care se
produc erori umane grave in fazele de conceptie, executie §i utilizare ale cladirii.

V.1.1.6. Semnificatia termenilor utilizati in definirea cerintei de „rezistenta §i stabilitate" este:

a. Prin „incarcari susceptibile de a actiona asupra cladirii" se inteleg actiunile §i efectele unor
solicitari care, pe durata de existenta a cladirii, supun elementele de constructie la eforturi unitare
care pot provoca deformatii, degradari in timp sau avarii ale acestora. Actiunile pot fi:
- cu caracter permanent: incarcari gravitationale, sarcini utile, vibratii etc;
- cu caracter temporar, dar periodic: incarcari in zapada, presiunea vàntului, seisme;
- cu caracter exceptional: inundatii, explozii, incendii.
b. Prin „prabusire" se intelege una din diferitele forme de cedare a constructiei pentru care se
definesc starile limita ultime.
c. Prin „deformatii de marime inadmisibila" se intelege deformarea sau fisurarea cladirii sau a
unei parti a acesteia sau care atrage anularea ipotezelor facute pentru a determina stabilitatea,
rezistenta mecanica sau aptitudinea de exploatare a cladirii sau a unor parti ale acesteia sau
acelea care antreneaza o reducere importanta a durabilitatii cladirii.
d. Prin „avarii rezultànd din accidente tehnice" se inteleg distrugeri partiale ale elementelor sau
subansamblelor constructiei, provocate de elemente accidentale: o explozie, o incarcare
exceptionala, sau o consecinta a unei erori umane si care ar fi putut fi evitate sau limitate.

V.l. 2. EXIGENTE DE PERFORMANTÀ CORESPUNZÀTOARE CERINTEI DE

REZISTENTA SI STABILITATE
Cerintei de „rezistenta si stabilitate" ii corespund urmatoarele exigente de performanta pentru
cladirea in ansamblu si pentru partile sale componente:

V.l.2.1. Rezistenta
Rezistenta unei cladiri presupune excluderea oricaror avarii provenite din eforturile interioare intr-
o sectiune sau intr-un element de constructie, asa cum acestea rezulta din,proprietatile geometrice
si mecanice ale materialului si terenului de fundare, inclusiv din efectul degradarti in timp a acestor
proprietati.

V.l.2.2. Stabilitate
Stabilitatea unei cladiri presupune excluderea oricaror avarii provenite din:
• deplasarea de ansamblu (de corp rigid),
• efectele de ordinul II datorate deformabilitatii structurii in ansamblu,
• flambajul sau valoarea unor elemente componente.

V.l.2.3. Ductilitate
Ductilitatea unei cladiri presupune aptitudinea de deformare postelastica a elementelor si
subansamblelor structurale, deformatii specifice, rotiri fara reducerea capacitatii de rezistenta in
cazul actiunilor statice si fara pierderea capacitatii de absorbtie a energiei (in cazul actiunilor
dinamice inclusiv cele seismice).

V.l.2.4. Rigiditate Rigiditatea unei

cladiri presupune:
• limitarea deplasarilor si deformatiilor produse de actiuni statice, dinamice, seismice;
• limitarea fisurarii, in cazul elementelor de beton, beton armat si beton precomprimat.

V.1.2.5. Durabilitate
Durabilitatea unei cladiri se refera la:
• satisfacerea exigentelor de performanta de la V. 1.2.1. - V. 1.2.4. pe toata durata de exploatare a
cladirii;
• limitarea deteriorarii premature a materialelor si partilor de constructie datorita proceselor fizice,
chimice si biologice.
V.l. 3. PRINCIPII SI METODE PENTRU VERIFICAREA SATISFACERII CERINTEI DE
„REZISTENTA SI STABILITATE"

V.1.3.1. Verificarea satisfacerii cerintei de „rezistenta §i stabilitate" se face, in general, in raport cu

starile limita, care se definesc in conformitate cu STAS 10100/0-75 §i se impart in doua categorii:
a. stari limita ultime (care se refera la exigentele de performanta §i stabilitate, rezistenta §i
ductilitate);
b. stari limita ale exploatarii normale (care se refera la exigenta de performanta de rigiditate).

V.1.3.2. Verificarea satisfacerii cerintei de „rezistenta §i stabilitate" pe baza conceptului de stari

limita presupune stabilirea unor modele de calcul corespunzatoare care includ toti factorii
susceptibili de a interveni. Modelele de calcul vor fi suficient de precise pentru a estima
comportarea cladirii in ansamblu §i a partilor sale componente.

V.l.3.3 In raport cu starile limita ultime, structurile de rezistenta ale cladirilor se proiecteaza §i se
executa cu un grad de asigurare corespunzator, diferentiat dupa natura cerintelor si cu acceptarea
producerii unor eventuale avarii locale. Aceste cerinte sunt:
a. Structura in ansamblu precum §i partile ei componente nu trebuie sa se prabuseasca sau sa
sufere avarii importante in timpul executiei §i pe toata durau exploatarii normate.
b. Accidentele in exploatare (explozii, etc) pot produce avarii locale, dar in nici ui caz nu trebuie
sa provoace degradari in lant, care sa conduca la consecinte disproportionate fata de cauza
initiala.
c. In timpul exploatarii trebuie efectuate inspectiile periodice care sa indici lucrarile de
intretinere §i reparatii pentru a se evita degradarea elementelo structurale produse de actiuni
directe defavorabile sau functionarea defectuoasa \ instalatiilor §i echipamentelor (protectia
impotriva coroziunii, a infiltratiilor de lichide, etc).
in general, avariile grave pot fi evitate cu mentinerea probabilitatii la un nive acceptabil, prin
respectarea nivelelor de performanta prevazute pentru proiectar cap. V. 1.5.5.

V.1.3.4. in cazul in care metodele de calcul prevazute in prescriptii se dovedesc a fi insuficiente

sau nu sunt aplicabile intr-o anumita situatie concreta, verificare satisfacerii cerintei de „rezistenta
§i stabilitate" se poate face §i prin incercari. Desfa§urarea incercarilor §i interpretarea rezultatelor
se va face pe baz reglementarilor tehnice specifice.

V. 1.3.5. Pentru cladirile spitalicesti, respectarea cerintei se asigura §i prin masuri specific
referitoare la:
• conceptia generala si de detaliu a cladirii, calitatea executiei si executare lucrarilor de intretinere
necesare;
• proprietatile, performantele si utilizarea materialelor si produselor de constructii

V.l.3.6. Asigurarea durabilitatii implica masuri de protectie corespunzatoare la actiunii agentilor

fizici, chimici si biologici din mediul inconjurator natural si de exploatare.

V.1.4. FACTORI CARE INTERVIN LA VERIFICAREA SATISFACERI CERINJEI

ESENTIALE PE BAZA CONCEPTULUI DE STARI LIMITA
Factorii care intervin la verificarea satisfacerii cerintei pe baza conceptului de sta limita sunt:
1. actiunile agentilor mecanici,
2. influentele mediului natural,
1. proprietatile materialelor,
2. proprietatile terenului de fundare,
3. geometria structurii in ansamblu §i geometria elementelor de constructii,
4. metodele de calcul.

V. 1.4.1. Actiunile agentilor mecanici

Pentru calculul spitalelor se considera actiunile incarcarilor permanente §i de exploatare (utile).
Clasificarea §i gruparea actiunilor, intensitatea acestora precum §i ale coeficientilor de siguranta
asociati sunt normate (STAS 10101/OA/1/2/2A1).
ìncarcarile date de echipamente §i instalatii speciale se vor evalua tinànd cont de cerintele
furnizorilor acestora.

V. 1.4.2. Influenta mediului natural

ìncarcarile din vànt, zapada §i temperatura exterioara precum §i coeficientii de siguranta asociati
sunt normati (10101/20/21/23/23A)
Ìncarcarile seismice conventionale se vor considera conform prevederilor normativului PI00 §i ale
precizarilor de la V.l .6.2.

V.l.4.3. Proprietatile materialelor

V.l.4.3.1. Proprietatile de rezistenta §i de deformatie ale materialelor se definesc conform

principiilor prevazute in standardul de verificare a sigurantei constructiilor (STAS 10101/0).

V.l.4.3.2. Valorile caracteristice, coeficientii de siguranta pentru principalele materiale de

constructii §i valorile de calcul ale rezistentei acestora sunt prevazute in prescriptiile referitoare la
proiectarea elementelor de constructii (beton, otel, zidarie, lemn).
Pentru alte materiale de constructii traditionale (sticla, piatra, ipsos etc) valorile caracteristice sunt
prevazute in standardele produselor respective: STAS 10107/0, STAS 10108/0/1/2, STAS 10104,
STAS 856.
Pentru materiale de constructii care nu sunt standardizate, valorile caracteristice se vor stabili prin
agrementele tehnice eliberate de laboratoarele abilitate.

V.l.4.4. Proprietatile terenurilor de fundare

V. 1.4.4.1. Proprietatile terenului de fundare se vor stabili prin cercetare geologica - tehnica §i
geotehnica in conformitate §i cu celelalte reglementari tehnice specifice.

V. 1.4.4.2. Caracteristicile fizico-mecanice ale pamànturilor se stabilesc conform prevederilor

standardizate.

V. 1.4.4.3. Valorile normate §i valorile de calcul ale caracteristicilor geotehnice ale terenurilor de
fundare se stabilesc conform reglementarilor tehnice prevazute pentru diferite tipuri de pamànturi.

V. 1.4.5. Geometria structurii in ansamblu

V. 1.4.5.1. -Parametrii geometrici ai-structurii in ansamblul ei §i cei ai elementelor de structura se

vor incadra in sistemul de tolerante standardizat (clasele de precizie §i valorile tolerantelor) in
functie de dimensiunile respective.
V. 1.4.5.2. Elementele nestructurale de constructie care trebuie sa satisfaca cerinta de rezistenta si
stabilitate se vor incadra in sistemele de tolerante prevazute prin reglementarile specifice.

V. 1.4.5.3. Elementele care nu sunt standardizate se vor incadra in sistemul de tolerante prevazut in
agrementele tehnice respective.

V. 1.4.6. Metodele de calcul

V. 1.4.6.1. Pentru spitale se folosesc, de regula, aceleasi metode de calcul ca si pentru toate
celelalte constructii civile si industriale.

V. 1.4.6.2. Pentru calculul structurilor din beton armat se va tine scama de prevederile
reglementarilor tehnice specifice acestora.

V. 1.4.6.3. Pentru elementele de structura din beton armat, beton precomprimat, beton cu armatura
rigida, otel si zidarie precum si pentru terenul de fundare, metodele de calcul sunt bazate pe
conceptul de stare limita.
Pentru elementele de structura din lemn, metoda de calcul este bazata pe conceptul de rezistente
admisibile. Pentru acestea se pot folosi si metode bazate pe conceptul de stare limita, in masura in
care sunt acceptate de standardele internationale. Pentru elementele din aceste materiale, principiile
de baza ale metodelor de calcul sunt standardizate.

V.1.5. CRITERII, PARAMETRI $l NIVELURI DE PERFORMANTA

V. 1.5.1. Pentru spitale verificarea satisfacerii cerintei de rezistenta si stabilitate se face cu criteriile
sau parametrii de performanta folositi pentru toate cladirile civile si industriale precum si cu
criteriile specifice din prezenta reglementare.

V. 1.5.2. Nivelurile de performanta asociate satisfacerii cerintei de rezistenta si stabilitate sunt cele
corespunzatoare constructiilor din clasa de importanta I conform STAS 10100/0.

V. 1.5.3. Protectia antiseismica globala a spitalelor trebuie sa limiteze avariile clementelor

structurale si ncstructurale astfel ca sa se asigure activitatea normala in timpul si dupa producerea
unui cutremur de intensitate corespunzatoare celui avut in vedere la proiectare. Spitalele, din punct
de vedere al protectiei antiseismice, sunt considerate constructii de importanta vitala pentru
societate - clasa I de importanta conform normativ PI00 insa alcatuite si dimensionate pentru
intensitatea unui seism cu o perioada de revenire de 200 ani.

V. 1.5.4. Pentru peretii interiori neportanti se stabilesc urmatoarele criterii si niveluri de

performanta:
a. deformabile normale ale planului peretelui sub incarcarile de exploatare nu trebuie sa
depaseasca valoarea de 5 mm:
b. deformarea instantanee normala a planului peretelui, intr-un punct situat in centrul unui
clement de perete, datorita rezemarii unei persoane - max. 5 mm:
c. deformatia remanenta provocata de incarcarile de exploatare nu trebuie sa fie mai mare de
10% din deformatia instantanee normala pe planul peretilor.

V. 1.5.5. Acceleratia vibratiilor cladirii sau a uneia din partile sale componente sub actiunea
incarcarilor seismice se limiteaza. in functie de frecventa, dupa cum urmeaza: a) acceleratia
verticala (a) in ms ' in functie de frecventa (0
fi -4lHz a 10'4
f 4-8 Hz a 5 X 10 - 10
f-8-100 Hz a6,25XfX104
b) acceleratia verticala (a) in functie de frecventa (0. eu conditia ca viteza unghiulara de torsiune
a cladirii sa fie mai mare de 0.012 rad s.
f<l Hz a 0.1
f-1 -2 Hz a -3.6 X 103
4
f 2-100 Hz a 1.8 X f X10
V. 1.5.6. Variatia vitezei de mi§care a ascensorului nu va depa§i valorile:
-acceleratia. 1.2 ms2
-deceleratia 9.81 ms

V.1.6. REGULI DE PROIECTARE

Prezentele instructiuni stabilesc prevederi de proiectare specifice constructiilor de spitale,
completate fata de cele cuprinse in prescriptiile cu caracter general valabile pentru constructi ve
civile §i industriale.
La proiectarea antiseismica a spitalelor se vor aplica prevederile prescriptiei „Normativ pentru
proiectarea antiseismica a constructiilor de locuinte, social -culturale, agrozootehnice §i
industriale" - indicativ PI00, completate si sau modificate, dupa caz,cu prevederile cuprinse in
prezentul normativ. Prezentele prescriptii au caracter minimal §i nu sunt limitative.

V. 1.6.1. Principii pentru proiectarea structurilor

V. 1.6.1.1. In proiectarea antiseismica bazata pe aplicarea prevederilor din prezentul normativ se

admite ca. sub actiunea cutremurelor avute in vedere la proiectare (definite prin acceleratiile
maxime ale terenului a§a cum rezulta din harta de microzonare din normastivul P 100 constructia
nu poate suferi:

a. La dementele structurii de rezistenta: degradari locale, limitate ca amploare, in zone cu

deformatii postelastice asociate mecanismului de plastificare urmarit a se realiza prin proiectare,
in care accesul pentru reparatii este facil, care nu pun in pericol vieti omenesti sau valori
materiale importante §i care nu pot genera intreruperi de functionare;
b. La elementele nestructurale pe care sunt fixate instalatii §i echipamente scumpe §i cu rol
esential in functiunea spitalului: degradari locale, limitate ca amplasare, accesibile reparatiilor,
care nu pun in pericol vieti omene§ti sau valori materiale importante §i care nu pot genera
intreruperi in functionare;
c. La celelalte elemente nestructurale: degradari mai extinse, dar care nu pun in pericol vieti
omene§ti sau valori materiale impoftante §i care nu pot genera intreruperi de functionare.

V. 1.6.1.2. Legaturile dintre structura cladirii §i elementele nestructurale sau instalatiile §i

echipamentele esentiale pentru functionarea spitalului, trebuie sa fie capabile sa preia fara
degradari eforturile generate de deformabile cladirii induse de actiunea seismica.

V. 1.6.1.3. Infrastructura §i fundatiile spitalelor se vor asigura fara avarii semnificative pentru
capacitatea maxima a suprastructurii.

V. 1.6.1.4. Pentru orice tip de structura §i pentru zona de amplasament deformatiile maxime
relative de nivel - r max", provocate de actiunea seísmica, vor fi cel mult: r
rmax = — =0,0035 conform normativului P100.
max He

V.l.6.2. Calculul de ansamblu al structurilor la actiunea seísmica

V. 1.6.2.1. Calculul antiseismic se va face în conformitate cu normativul P100 cu precizarea ca la

stabilirea încarcarilor seismice pentru calculul de ansamblu al structurii spitalelor, coeficientul de
importants se va considera <x=l ,75.

V. 1.6.2.2. Se recomanda ca structurile de rezistenta ale constructiilor de spital cu mai mult de 2

niveluri §i amplasate în zona seismelor de calcul A-B sa fie calculate prin cel putin una dintre
metodele de calcul de complexitate superioara prezentate în Normativul PI00.

V. 1.6.3 Alcatuirea de detaliu a structurilor de rezistenta

V.l. 6.3.1. Infrastructura

V. 1.6.3.1.1. Infrastructura constructiilor pentru spitale, care include fundatiile §i subsolul, va

constitui un sistem spatial capabil sa transmita la teren încarcarile verticale §i orizontale de calcul,
în limitele eforturilor unitare de calcul ale terenului §i ale deformatiilor compatibile cu conditiile de
exploatare normala a cladirilor.
Infrastructura se va concepe ca o cutie rigida alcatuita din fundatii, peretii subsolului, placa
pardoselii subsolului §i plan§eului peste subsol. Infrastructura rigida se recomanda §i la cladirile cu
subsol cu regim mic §i mediu de înaltime, în general pentru toate tipurile de cladiri cu subsol. Se
prevede obligatoriu în cazul terenurilor slabe, sensibile la umezire sau contractile §i în zonele
seismice A-C.

V. 1.6.3.1.2. Proiectarea infrastructurilor pentru spitale se va face numai pe baza unui studiu
geotehnic întocmit de o unitate de specialitate atestata. Se va evita amplasarea spitalelor în zone cu
teren instabil (maluri, râpe, teren mlâ§tinos, nisipuri lichefiabile, teren inundabil, teren cu tasari
mari).

V. 1.6.3.1.3. în cazul terenurilor difficile, în faza de proiectare, se vor lua masuri necesare, dupa
caz, pentru:
- stabilizare, consolidare, epuismente, terasamente;
. - aducerea caracteristicilor de rezistenta §i deformabilitate ale terenului la nivelul cerintelor
(compactare, vibrare, silicatizare, etc);
- drenare, colectare §i evacuare a apelor de suprafata sau pluviale.

V. 1.6.3.1.4. Fundatiile vor trebui proiectate §i executate astfel încât sa respecte urmatoarele
exigente:
- Fundarea se va face pe straturi de teren compacte §i omogene; de regula caracteristicile terenului
la nivelul de fundare vor fi uniforme pe toata suprafata cladirii. în cazul în care amplasamentul
prezinta discontinuitati de structura a solului, constructia va fi plasata integral pe una din partile
omogene.
- Se va asigura trasmiterea cât mai uniforma a încarcarilor la teren.
- Nu se va depa§i capacitatea portanta a terenului în nici o zona a fundatiei.
- Adâncimea de fundare sa fie cel putin adâncimea limita de înghet
- Se va asigura protectia armâturii §i betonului contra factorilor agresivi din sol.

V. 1.6.3.1.5. Pentru infrastructurâ se recomandâ urmâtoarele materiale §i solutii constructive;

- Fundatiile vor fi prevâzute din beton simplu §i/sau beton armat sau alte materiale atunci când sunt
impuse prin cerinte deosebite.
- Pentru constructiile etajate, dimensionarea elementelor infrastructurii la actiunea seismicâ de
calcul va fi fâcutâ astfel încât starea limitâ de rezistentâ a acestora §i a terenului sâ nu poatâ fi
atinsâ înainte de atingerea stârii limitâ de rezistentâ a structurii.
- Pentru clâdirile cu structura în cadre §i cu subsol se vor prevedea fundatii continue sub peretii
subsolului, stâlpii fiind plasati la intersectia peretilor cel putin în 50 % din rigiditatea §i rezistenta
peretilor de subsol).
- Pentru structurile în cadre fârâ subsol, toate fundatiile stâlpilor vor fi legate printr-o retea bi-
directionalâ de grinzi de fundatie. Reteaua de grinzi de fundatie poate fi redusâ la 50 % din
numârul stâlpilor în cazul constructiilor amplasate în zonele de intensitate seismicâ D-F sau în
cazul constructiilor fundate pe teren foarte bun (teren stâncos, pietri§uri compacte, etc): în aceste
cazuri este obligatorie prevederea grinzilor de fundatie (socluri armate) pe conturul clâdirii §i
realizarea la nivelul pardoselii parterului a unei placi din beton armat legata cu stâlpii.
- Subsolul rigid va fi alcâtuit din pereti de beton armat pe contur §i in interior, pentru rigidizare §i
compartimentare. Peretii subsolului se vor dispune obligatoriu în prelungirea diafragmelor
suprastructurii.
- Infrastructura rigida va rezema obligatoriu pe fundatii continue sau pe radier.
- Pentru clâdiri pânâ la 3 niveluri (P+ 2) cu structura în cadre, amplasate în zone seismice D-F. §i
care au teren de fundare foarte bun. se admit subsoluri cu pereti numai pe contur §i în interior cu
stâlpi.
- în cazul in care constructiile sunt amplasate pe terenuri dificile de fundare se vor respecta, dupâ
caz, prevederile de alcâtuire generalâ §i detaliere constructivâ din normativele P7. P70 sau CI60
(piloti - în cazul fundatiilor indirecte).
Pentru situatiile în care sunt necesare lucrâri de îmbunâtâtire a terenului, acestea vor fi realizate
numai pe baza unui proiect verificat conform prevederilor IIGR 731 1991. Prin proiect se va
justifica alegerea solutiei de fundare (consolidare a terenului sau fundare indirectâ).

V. 1.6.3.2. Stâlpi

V.1.6.3.2.1. Stâlpii trebuie proiectati astfel încât, sub actiunea încârcârilor din grupârile
fundamentale §i speciale:
- sâ fie înzestrati cu caracteristici suficiente de rezistentâ, stabilitate, rigiditate §i ductibilitate:
- sâ fie capabil sâ preia eforturi suplimentare care apar ca urmare a cedârii unui element structural
(altor elemente structurale) situat în vecinâtate;
- sâ fie astfel conceputi încât în cazul depâçirii accidentale a caracteristicilor de rezistentâ ale unuia
din ei. sâ transmitâ elementelor structurale învecinate eforturi suplimentare care apar;
- sâ nu producâ prâbu§irea clâdirii sau a unei pârti a acesteia în cazul cedârii accidentale a unui
stâlp;
- deformatiile lor sâ fie limitate pentru a nu se produce distrugerea sau avarierea semnificativâ a
clementelor nestructurale §i sau a echipamentelor si instalatiilor adiacente.

V. 1.6.3.2.2. La dimensionare se vor avea în vedere §i urmâtoarele conditii:

- asigurarea unei rigiditâti suficiente pentru satisfacerea prevederilor care limiteazâ deformatiile
provocate de seisme:
- limitarea la valori corespunzâtoare a eforturilor axiale de compresiune, pentru asigurarea unui
râspuns ductil al stâlpului solicitat de încârcâri seismice;
- protectia stâlpilor împotriva inducerii în ei de catre actiuni seismice de intensitate ridicatâ a unor
deformatii mari în domeniul postelastic. prin dirijarea producerii articulatiilor plastice cu prioritate
în grinzi §i în sectiunile de la baza peretilor structurali.

V.l.3.3. Grinzi
Grinzile trebuie proiectate astfel încât, sub actiunea încârcârilor din grupârile fundamentale §i
speciale:
- sâfie înzestrate cu caracteristici suficiente de rezistentâ, stabilitate, rigiditate si ductibilitate;
- sâ fie apte sâ preia eforturile suplimentare generate de o eventualâ cedare a altor elemente
-structurale (grinzi, zone de placâ, etc.) situate în vecinâtate:

- sâ fie capabile sâ transmitâ elementelor structurale învecinate eforturile suplimentare care apar în
caz de depâ§ire accidentalâ a caracteristicilor de rezistentâ pentru una din ele:
- sâ constituie elemente structurale în care se produc cu prioritate plastificâri. înainte ca acestea sâ
ia na§tere în elemente verticale pe care reazemâ. în cazul aparitiei unor eforturi mari din cutremur
§i sâ se plastifice înaintea clementelor verticale adiacente pe mâsurâ ce eforturile se mâresc:
- sâ nu producâ prâbu§irea clâdirii sau a unei pârti importante din ea în cazul cedârii accidentale a
unei grinzi.
Deformatiile grinzilor vor fi limitate la valori acceptabile pentru a nu se produce distrugerea sau
avarierea semnificativâ a elementelor nestructuralc §i sau a echipamentelor §i instalatiilor
adiacente. Grinzile vor fi înzestrate cu capacitâti corespunzâtoare de ductilitate.

V.l.6.3.4. Pereti structurali

V. 1.6.3.4.1. Peretii structurali trebuie proiectati astfel încât sub actiunea încârcârilor din grupârile
fundamentale §i speciale:
- sâ fie înzestrati cu caracteristici suficiente de rezistentâ, stabilitate, rigiditate §i ductibilitate;
- sâ fie apti sâ preia în conditii favorabile, întreaga încârcare seismicâ orizontalâ care actioneazâ
asupra structurii sau a unei pârti semnificative din ea. inclusiv eforturile suplimentare generate de
torsiunea de ansamblu a clâdirii:
- sâ asigure întregului ansamblu structural caracteristici de rigiditate suficiente pentru satisfacerea
conditiilor de deformabilitate impuse;
- sâ poatâ prelua eforturile suplimentare care apar ca urmare a cedârii altor elemente structurale
situate în vecinâtatea lor;
- sâ nu se producâ avarierea gravâ sau prâbu§irea clâdirii, respectiv a unei pâini importante din ea.
în cazul cedârii accidentale a unui perete structural.

V. 1.6.3.4.2. La dimensionarea peretilor structurali se va tine seama de urmâtoarele conditii:

- numârul peretilor, forma §i dimensiunile sectiunilor transversale ale acestora, precum si pozitiile
lor în plan vor asigura:
• caracteristici de rigiditate cu valori apropiate pe cele douâ directii principale ale ansamblului
structural:
• limitarea intensitâtii eforturilor unitare axiale, normale §i de lunecare, pentru a micsora

probabilitatea cedârilor casante provocate de actiunea fortei tâietoare; realizarea unei rigiditâti
corespunzâtoare a ansamblului structural la torsiunea generalâ, prin dispunerea de pereti structurali
pe contur sau în colturi; evitarea producerii fenomenului de pierdere a stabilitâtii laterale; (voalare)
- producerile de deformatii plastice sub actiunea încârcârilor seismice de mare intensitate va fi
dirijatâ în zone ale peretilor prestabilite prin proiect, în acord cu mecanismele structurale de
plastiftcare dorite (de regula, în grinzile de cuplare a montantilor diafragmelor cu goluri si în
sectiunile de la baza peretilor la primul nivel deformabil al structurii);
- în cazul peretilor de zidarie, va fi evitata produce/ea de striviri locale ale acestora din
interactiunea lor cu stâlpii si grinzile adiacente.

V.l.6.3.5. Pläci
Placile trebuie proiectate astfel încât, sub actiunea încarcarilor din gruparile fundamentale
specifice:
- sa posede caracteristici suficiente de rezistenta, stabilitate, rigiditate si ductibilitate, atât fata de
încarcarile orizontale; în legatura cu încarcarile orizontale, si în primul rând cu cele seismice, se
face precizarea ca placile, împreuna cu grinzile si centurile, trebuie sa constituie elemente de mare
rigiditate în planul lor, cu rol determinant în mobilizarea celorlalte elemente structurale (pereti si
stâlpi) la preluarea acestor încarcari si la redistribuirea eforturilor între elementele verticale
suprasolicitate si cele mai putin încarcate;
- sa transmita în conditii avantajoase, încarcarile verticale si orizontale la elementele structurale pe
care reazema (grinzi, stâlpi si pereti structurali);
- sa poata prelua eforturile suplimentare generate de cedarea unui elemem structural adiacent;
- sa nu produca prabusirea cladirii sau a unei parti importante din ea, în cazu cedarii accidentale a
unei zone de placa;
Dimensionarea si modul de alcatuire al placilor structurale vor avea în veden asigurarea nivelelor
normate de protectie fonica si, dupa caz, protectia termica: spatiilor pe care le delimiteaza.
ANEXA V.l.A
DOCUMENTE CONEXE
STAS 10101/OA - Actiuni în constructii. Clasificarea si gruparea actiunilor pentru
constructii civile si industriale.
STAS 10101/2 - Actiuni în construtii. încarcari datorate procesului de exploatare.
STAS 10101/2 Al - Actiuni în constructii. Încarcari tehnologice din exploatare pentru
constructii civile, industriale si agrozootehnice.
STAS 10101/20 - Actiuni'în constructii. încarcari date de vânt.
STAS 10101/21 - Actiuni în constructii. încarcari date de zapada.
STAS 10101/23 - Actiuni în constructii. încarcari date de temperatura exterioara.
STAS 10101/23 A - Actiuni în constructii. încarcari date de temperaturi exterioare în
constructii civile si industriale.
STAS 10101/0 - Principii generale de verificare a sigurantei constructiilor.
STAS 10107/0 - Constructii civile si industriale. Calculul si alcatuirea elementelor
structurale de beton, beton armat si beton precomprimat.
STAS 10108/0,1,2 - Constructii civile, industriale si agricole.
Constructii din otel.
STAS 10109/1 - Lucrari de zidarie. Calculul si alcatuirea elementelor.
STAS 10104 - Constructii din zidarie. Prevederi fundamentale pentru calculul
elementelor structurale.
STAS 856 - Constructii de lemn. Prescriptii pentru proiectare.
STAS 1242/1 - Teren de fundare. Principii generale de cercetare.
STAS 1243 - Teren de fundare. Clasificarea si identificarea pamânturilor.
STAS 3300/1 - Teren de fundare. Principii generale de calcul.
STAS 3300/2 - Teren de fundare. Calculul terenului de fundare în cazul fundarii
directe.
STAS 8600 - Constructii civile, industriale si agrozootehnice. Sistem de
tolerante.
P 100 - Normativ pentru proiectarea antiseismica a constructiilor de
locuinte, social-culturale, agrozoetehnice si industriale.
P2 - Normativ privind alcatuirea, calculul si executarea structurilor dir
zidarie.
P 85 Instructiuni tehnice pentru proiectarea constructiilor cu structura dii
diafragme de beton.
V.2. SIGURANTA IN EXPLOATARE
Cerinta de siguranta in exploatare implica la protectia utilizatorilor cladirilor spitalice§ti impotriva
riscului de accidentare in timpul exploatarii cladirii precum §i in timpul utilizarii spatiului imediat
inconjurator, respectiv:
A. Siguranta cu privire Ia circulatia pedestra.
B. Siguranta cu privire la circulatia cu mijloace de transport mecanizate
C. Siguranta cu privire la riscuri provenite din instalatii
D. Siguranta cu privire Ia lucrarile de intretinere
E. Securitate cu privire la intruziuni §i efractii
Zonele avute in vedere:
- spatiul public din imediata vecinatate a incintei, inclusiv accesele in incinta (pentru cerinta A;E) '
.......................................'
- incinta cladirii, inclusiv zonele de acces in cladire (pentru cerinta A;C;E)
- spatiul interior al cladirii (pentru cerinta A;B;C;D;E)

OBSERVATIE:
Laproictarea spitalelor dinpunct de vedere al cerintei de ,,siguranta in exploatare " se va tine cont
si de prevederile cuprinse in,, Normativ privindproiectarea cladirilor civile din punct de vedere al
cerintei de siguranta in exploatare ".

V.2.(A). SIGURANTA CU PRIVIRE LA CIRCULATIA PEDESTRA

implica la protectia utilizatorilor impotriva riscului de accidentare in timpul desfa§urarii activitatii,
sau deplasarii pedestre atat in interiorul cladirii (pe • orizontala §i verticala) cat §i in exteriorul
cladirii (spatiul public din imediata vecinatate §i incinta cladirii). CRITERII. PARAMETRI SI
NIVELURI DE PERFORMANTA

V.2.(A).l. Siguranta cu privire la circulatia exterioara cladirii

V.2.(A).1.1. Circulatia in cadrul incintei

a. circulatia carosabila se va rezolva separat de cea pietonala.
b. in cazul incintelor spitalice§ti mari, sau a celor cu organizarea pavilionara, carosabilele de
acces la intrarea principals, la parcaje §i la intrarea serviciului de urgenta, vor fi prevazute cu
trotuare (pavate, inaltate fata de carosabil, avand bordura te§ita).
c. pentru accesul de urgenta (cazul spitalelor cu sector de urgenta important) se va prevedea alee
carosabila distincta (inclusiv pietonala) cat mai scurta §i libera de orice obstacol.
d. denivelarile de pe traseele de circulatii (carosabila §i pietonala) mai mari de 2,5 cm, vor fi
preluate prin pante de max. 8%.
e. locurile periculoase din punct de vedere al circulatiei, vor fi asigurate impotriva accidentarii §i
vor fi semnalizate vizibil.
f. pe traseele de circulatie din jurul cladirilor, la ie§irea din cladire, in zonele cu 1 potential de
accidentare, precum §i la punctele de alimentare cu apa vor fi -l prevazute instalatii de iluminate.

V.2.(A). 1.2. Conditii de parcare

a. parcajele pentru personalul spitalului se! vor rezolva fie suprateran (amplasate | grupat in zona
de intrare in incinta), fie subteran (in cazul in care spitalul nu permite alta rezolvare) astfel
amenajate incat sa nu afecteze circulatia pietonala.

OBSERVATIE:
Se recomanda ca zona de parcare pentru autoturismele vizitatorilor, studentilor, apartinatorilor,
etc, sa fie organizata in afara incintei.
V.2.(A).2. Siguranta cu privire la accese

V.2.(A).2.1. Criterii de rezolvare çi diferentiere

V.2.(A).2.1.1. Accesele în incinta vor fi strict limitate ca numar §i cu posibilitate de control, în

vederea asigurarii conditiilor speciale de igiena, intimitate §i liniçte, corespunzatoare specificului
spitalicesc.

OBSERVATIE:
/. Se recomanda închiderea perimetrale a incintei si practicarea unui accès unie contrôlât.
2. In cazul incintelor spitalice§ti mari sau a celor care gazduiesc mai multe unitati sanitare,
administrate distinct (2-3 spitale autonome, sau spital + policlinica, sau spitale cu importante
activitati de învatamânt §i/sau cercetare), se pot practica unul sau doua accese suplimentare,
functie de situtia concreta.
3. In cazul spitalelor cu sector important de urgente medicale, se va asigura un acces distinct
pentru autosalvari, cât mai aproape de accesul corespunzator din cladire.
Daca se utilizeaza transportul cu helicoptend se va prevedea o pista de aterizare nu departe de
accesul respectiv în cladire, legata de acesta prin alee carosabila + pietonala.
V.2.(A).2.1.2 Accesele în cladire se vor diferentia în functie de urmatoarele criterii de:
a. igienâ si asepsie
• accese curate (internare bolnavi, sector urgenta)
• accese neutre (personal medical, pacienti ambulatori, vizitatori, apartinatori, studenti,
cercetatori, aprovizionare farmacie, aparatura medicala)
• accese murdare (aprovizionare cu alimente, prosectura, statii §i centrale termice,
ateliere §i depozite gospodare§ti, platforma de§euri)
b. tipul de interventie medicala
• acces consultatii
• acces internari
• acces urgente (asigurat cu spatiu de intrare acoperit §i închis lateral partial -pentru
descarcare ambulante)
c. categoriile de utilizatoli
• accese persoane - bolnavi
- personal medical §i paramedical
- studenti, cercetari
- vizitatori, apartinatori

• accese produse - produse farmaceutice §i de uz medicai

- alimente
- echipamente §i materiale de intretinere
- combustibili
- de§euri
• accese speciale - cadavre
- animale pentru cercetare
- substante radioactive
- butelii de oxigen §i fluide medicinale d.
profilili medicai
• acces sectii pentru adulti
• acces pediatrie
• acces maternitate
• acces bolnavi contagiosa
Este obligatoriu ca accesele dif erentiate functie de profilul medical sa fie distincte între
f

ele.

OBSERVATIE:
/. Numarul de accese în cladire si modul de cuplare a acestora este dependent de marimea si
profilul spitalului, de structura medicala si organizarea pe sectoare a acestuia, de compatibilitatea
dintre fluxuri, de solutia arhitectural-functionala adoptata (monobloc, pavilionar, ansamblu de
cladiri articulate, dezvoltare pe mai multe sau mai putine niveluri etc.) precum si particularitatile
amplasamentului.
2. Este necesar a se analiza si a se stabili echilibrul just între necesitatea diferentierii functionale
a acceselor si necesitatea evitarii intrarilor necontrolate în spital.

V.2.(A).2.2. Conditii de conformare

a. accesul unic în incinta va avea porti distincte pentru pietoni si autovehicule
b. dimensionarea acceselor în cladiri se va face tinându-se cont atât de necesitatile procesului
medical cât si de cele privind evacuarea în caz de incendiu, alegându-se ca solutie cea mai
severa.
c. accesele în cladire pentru bolnavii ce nu se pot deplasa singuri se vor rezolva cu usi în doua
canate, fara praguri având latimea libera:
1 = min. 1,10 m (targa, carucior)
l = min. 1,40 m (brancarda cu aparatura atasata)
d. podestele de intrare în cladiri vor avea dimensiunea:
. min. 1,50 x 1,50 m (pentru relatii complete carucior handicapat)
e. accesul pe podestul de intrare se va asigura inclusiv prin intermediul unei rampe cu:
l = min. 1,20 m liber .
panta - max. 8 %
f. accesul la urgenta, carosabilul pentru autosalvari va fi rezolvat încât sa fie adus la cota
pardoselii interioare (denivelarile vor fi preluate prin pante de max. 8 %)
g. accesele în holuri si sali de asteptare vor fi prevazute cu Windfanguri
h. accesele pentru servicii tehnice si aprovizionare se vor dimensiona de la caz la caz, functie de
cerintele tehnologice.

V.2.(A).3. Siguranta în timpul deplasârii si activitâtilor curente la interiorul clâdirilor 1 V.2.

(A).3.1. Mâsuri de sigurantâ generala
Pentru siguranta pacientilor spitalului, persoane cu capacitatile fizice diminuate de boala se vor
asigura, prin conceptul de organizare functionala generala, urmatoarele cerinte: a. se va evita
interferarea principalelor trasee de circulatie (inclusiv a holurilor de . asteptare) utilizate de
bolnavii spitalizati cu acele fluxuri de persoane si materiale 1 care prin specificul lor functional
pot crea situatii de risc, cum ar fi:
- fluxurile de mare viteza proprii serviciului de urgenta sau legaturii acestuia cu blocul operator
central (în cazurile când serviciul de urgenta nu are sali de operatie proprii)
- fluxurile relativ aglomerate proprii sectorului de învatamânt (amfiteatre, sali de cursuri) sau
sectorului de consultatii pentru pacienti (ambulatori)
- fluxurile de aprovizionare, cele cu manipulari importante de materiale sau cu densitate mare de
mijloace de transport pe roti (carucioare, targi)
OBSERVATIE:
Cerintele de mai sus devin cu alai mai stricte cu càt categoria de pacienti este mai sensibila
privind expunerea la factori de risc (din categoria celor de mai sus), cum ar fi: copii bolnavi,
adulti grav bolnavi din sectiile de terapie intensiva, gravide, arsi sai mari traumatizati in
accidente. Pentru ace§tia se va asigura, pe càtposibil, comasarea functiunilor de diagnostic
-tratament adresate lor, in imediata apropiere a sectiei de paturi, pentru a nu mai fi necesara
deplasarea pe circulatiile comune ale spitalului.

b. se interzice ca circulatiile comune, pe care se deplaseaza in mod curent pacientii, sa traverseze

servicii sau compartimente in care activitatile specifice presupun degajari de noxe, manipulari de
substante nocive, risc de infectare sau iradiere. Astfel de servicii sunt laboratoarele clinice,
prosectura si laboratorul de anatomie patologica, imitatile nucleare cu surse inchise sau deschise,
sectiile de bolnavi infectiosj, compartimentele in care este necesara mentinerea unor conditii stricte
de igiena, asepsie, sterilitate, cum ar fi: blocul operator, blocul de na§teri, farmacie, sectiile de
terapie intensiva, arsi, nou-nascuti, pediatrie.
d. sistemul general de circulatii orizontale (coridoare, holuri) trebuie sa fie càt mai compact pentru
scurtarea distantelor de parcurs ale bolnavilor si personalului de ingrijire, trebuie sa faciliteze o
orientare usoara la interiorul cladirii si trebuie sa asigure conditii de deplasare favorabile si sigure
atàt pentru persoane pe picioare càt si pentru cele ce se deplaseaza cu diferite mijloace de transport
pe roti -carucioare, targi, paturi
- traseele trebuie sa fie drepte, fara accidente volumetrice pe parcurs (ingustari, decrosuri, cotituri
bfuste si intersectii fara vizibilitate, praguri sau denivelari)
- traseele de circulatie vor fi marcate cu semnale grafice vizibile indicànd directiile de parcurs spre
diferitele compartimente si localizarea acestora.
e. sistemul de organizare a circulatiilor la interiorul cladirilor spitalicesti va asigura accesul
operativ al fortelor de interventie in caz de incendiu, precum si evacuarea utilizatorilor in conditii
de siguranta.

V.2.(A).3.2. Dimensionarea càilor de circulatie

Caile de circulatie in incaperile in care se desfasoara diverse activitati se dimensioneaza in functie
de necesitatile functionale, de prescriptii tehnologice privind aparatura si echip amentele, de tipul
si gabaritele mijloacelor de transport, de modul de mobilare, de numarul si categoriile de
utilizatori.

V.2.(A).3.2.1. Latimea libera a spatiilor de circulatie in salonul de bolnavi va asieura: accesul cu

targa pàna la patul bolnavului (paralel cu acesta) deplasarea cu scaunul pe rotile (pentru minim
unul din paturi), manevrarea si scoaterea din salon a patului (cu roti si fara roti).
a. paturile se vor dispune perpedincular pe peretele la care se adoseaza si vor fi libere pe ambele
laturi pentru a permite manevrarea bolnavului de catre personalul de ingrijire.
b. distanta libera intre doua paturi paralele va fi:
• min. 0,70 m - in saloane obisnuite pentru adulti (acces cu targa)
• min. 0,90 m - in saloane pentru bolnavii ce se deplaseaza cu scaunul rulant
• min. 1,20 m - in saloane de terapie intensiva (acces la aparatura medicala)
c. distanta libera intre capul patului si perete (asezarea paturilor pe un front) va fi:
• min. 1,20 m - paturi obisnuite
• min. 1,35 m - paturi rulante
distanta libera intre capetele paturilor (asezarea paturilor pe doua fronturi) va fi:
• min. 1,40 m - paturi obisnuite
• min. 1,50 m - paturi rulante
V.2.(A).3.2.2. Latimea libera a spatiilor de circulatie in toate incaperile in care au acces pacientii
va fi asigurata corespunzator situatiei concrete, astfel:
a. pentru pacienti in scaun rulant
• min. 0,90 m - deplasare in linie dreapta
• min. 1,00 m - intoarcere in unghi drept
• min. 1,50 m - spatiu pentru manevra
b. pentru pacienti pe targa
• min. 0,70 m - deplasare in linie dreapta
 • min. 1,80 m - intoarcere in unghi drept
• min. 2,20 m - spatiu pentru manevra

V.2.(A).3.2.3. Latimea coridoarelor se va stabili in functie de destinatia acestora, respectiv functie

de categoria utilizatorilor, fluxurile de persoane §i materiale, mijloace de transport, modul de
solutionare a zonelor de stationare §i asteptare, determinant fiind criteriul cel mai sever.
a. latimea libera a coridoarelor principale in unitatile de ingrijire diagnostic §i tratament va fi:
• min. 2,20 m - transport targa
• min. 2,40 m - transport pat cu rotile
b. latimea libera a coridoarelor cu zone de asteptare de-a lungul peretilor va fi:
• min. 2,40 m - a§teptare pe o latura
• min. 3,50 m - a§teptare pe doua laturi
- latimea libera a coridoarelor ce constituie si cai de evacuare va fi stabilita si functie de
prevederile normativului de protectie corrtra incendiilor.

OBSERVATIE:
/. Se recomanda ca zonele de asteptare pentru pacienti sa fie solutionate in buzunare laterale
traseului de circulatie propriu-zisa, pe catposibil luminate natural, asigurdndu-se astfel si
iluminarea coridorului. .
2. Zonele de asteptare pentru bolnavii grav se vor amplasa in spatii inchise fata de coridor si . fata
de celelalte zone ae asteptare.

V.2.(A).3.2.4. inaltimea libera a incaperilor va fi stabilita functie de cubajul de aer necesar,

conditionarile tehnologice (gabarite, aparatura, trasee, instalatii) precum si asigurarea iluminatului
natural in profunzimea incaperilor, dar:
• min. 2,40 m - pe caile de circulatie principale;
• min. 2,80 m - in saloanele de bolnavi si toate celelalte spatii in care se desfasoara activitati
medicale.

V.2.(A).3.2.5. Gabaritele usilor se stabilesc in functie de destinatia incaperii respectiv functie de

categoriile de utilizatori, gabaritele aparaturii, utilajelor si mobilierului, tipul mijloacelor de
transport, precum si functie de pozitia usii in sistemul cailor de evacuare.
a. inaltimea libera a usilor curente va fi:
• min. 2,04 m
b. latimea libera a usilor va fi:
•min. 1,05 m - la saloane bolnavi;
• min. 1,40 m - la sali operatii si trasee pe care se deplaseaza bolnavi pe targa;
• min. 0,90 m - la spatiile de diagnostic - tratament;
• min. 0,70 m - la grupuri sanitare pentru pacienti valizi;
• min. 0,80 m - la grupuri sanitare pentru persoane handicapate.
c. pe caile de evacuare, dimensiunile usilor se vor stabili conform normativului de
protectie contra incendiilor. V.2.(A).3.3. Modul de solutionare a elementelor de constructie si
dotare fixa pe caile de circulatie

V.2.(A).3.3.1. Conditii de rezolvare a usilor

a. pe traseele de circulatie ale pacientilor usile vor fi vizibile, avànd inscrisuri privind destinatia
incaperilor, vor avea sisteme de actionare simple, iara risc de blocare si nu vor avea praguri;
b. prin modul de amplasare sau sensul de deschidere, usile nu vor limita sau impiedica
circulatia, nu vor lovi persoanele care. circula sau isi desfasoara activitatea, nu se vor ciocni intre
ele la deschiderea consecutiva.
c. usile batante precum si usile amplasate transversal pe traseele de circulatie vor avea geam la
inaltimea corespunzatoare ochilor.

OBSERVATIE
Nu se recomanda usi cu geam pe toata inaltimea pe traseele de circulatie a pacientilor pe targa
sau in scaun rulant. In cazul in care se utilizeaza astfel de usi, partea inferioara a acestora se va
proteja cu hare sau grile.

d. usile amplasate pe caile de evacuare si adiacent acestora sau cele care inchid spatii cu pericol
de incendiu sau explozie vor respecta prevederile din normativul de protectie contra incendiului.
e. usile care inchid incaperi in care se utilizeaza surse de radiatii se vor ecrana corespunzator si
vor purta marcaje sau semnalizari de atentionare (conform cu prevederile „Normativului
republican de lucru cu radiatii nucleare").
f. usile care inchid spatii in care se lucreaza cu substante ce degaja noxe, vor avea prevazute
sisteme de etansare si vor purta marcaje de atentionare sau de interzicere a accesului, dupa caz;
g. usile culisante sau componentele culisante ale ghiseelor de relatii cu publicul (pacientii) vor fi
asigurate impotriva iesirii din ghidaje.
V.2.(A).3.3.2. Conditii de rezolvare a pardoselilor
a. sa aiba suprafata plana, neteda dar antiderapanta;
b. sa fie la acelasi nivel pe tot etajul; eventualele denivelari survenite din cerinte tehnologice
proprii unor servicii se vor prelua prin pante de maxim 8%;
c. sa fie realizate din materiale rezistente la uzura, care nu produc: praf si scame prin erodare,
care nu se deformeaza sub actiunea greutatilor sau socurilor mecanice si ale caror imbinari sau
rosturi de montaj nu creaza pericol de agatare sau impiedicare;
d. sa fie lavabile (hidrofuge) usor de intretinut, sa permita realizarea de reparatii in mod rapid,
simplu, comod;
e. sa fie aseptice si sa nu retina praful in incaperile in care se cer conditii de igiena si asepsie mai
severe.
f. sa nu produca scàntei la lovire si sa nu aiba potential de incarcare electrostatica in incaperi in
care se pot produce amestecuri explozibile in aer;
g. sa fie rezistente la actiuni chimice ale substantelor utilizate in spital (dezinfectanti, reactivi,
medicamente, chimicale de laborator);
h. sa fie incombustibile in incaperile in care se lucreaza cu flacara libera, materiale
incandescente sau cu temperatura ridicata;
i. sa fie prevazute cu pante de scurgere si sifoane in incaperile unde tipul de
activitate presupune acumulari de apa pe pardoseala;
j. sa aiba coeficient de conductibilitate termica si electrica scazut.

V.2.A. 3.3.3 Conditii de rezolvare a peretilor a. peretii laterali cailor de circulatie vor fi plani,
netezi (fara asperitati si profite ornamentale); nu
se vor prezenta bavuri, muchii taioase sau alte surse de ranire;
b. se vor evita solutiile constructive care induc deplanàri (grinzi secundare, stàlpi si sàmburi
iesiti din planul peretilor);
c. se vor evita ghene de instalatii iesite din planul peretilor;
d. suprafetele vitrate vor fi rezolvate prin pana Ia inaltimea de cea. 1,00 m (din materiale
rezistente la lovire).

V.2.(A).4. Siguranta cu privire la schimbare de nivel

(galerii, balcoane, sarpante, ferestre, usi - ferestre)

V.2.(A).4.1- Conditii de rezolvare

a. diferentele de nivel sub 3 trepte vor fi rezolvate prin plan inclinat, cu pante de max. 8%. V.2.

(A).4.2. Màsuri de protectie

a. la denivelari mai mari de 0,30 m se prevad balustrade (parapete) de protectie, alcatuite
conform STAS 6131.
• inaltimea curenta h = 0,90 m;
b. ferestrele fara parapet sau cu parapet sub 0,90 m si usile - ferestre aflate Ia mai mult de 0,50 m
fata de sol, vor fi asigurate cu balustrade de protectie conform • prevederilor STAS 6131 („h"
recomandat = 1,00 m);
c. ferestrele de la pediatrie si neuropsihiatrie vor fi prevazute cu grile sau alte sisteme de
protectie.

V.2.(A).5. Siguranta cu privire la deplasarea pe scàri si rampe

V.2.(A).5.1. Conditii de rezolvare

a. dimensiuni trepte si contratrepte:
• h = max. 16,5 cm;
• 1 = min. 28 cm, cu conditia:
• 2h +1 = 62 - 64 cm;
b.latime rampa scara si podeste (pe traseele bolnavilor):
• in general 1 = min 1,20 m (impus de necesitati persoane handicapate cu dificultati de mers);
• pentru transportul persoanelor cu targa: -scari 1 = min. 1,40 cm; -
podeste 1 = min. 2,20 m;
c. treptele vor fi astfel conformate incàt sa nu existe pericol de accidentare prin agatare cu vàrful
piciorului;
d.finisajul scarilor va fi realizat din materiale antiderapante
e. toate treptele unei scari vor avea acelea§i dimensiuni;
f. inaltimea libera de trecere, de la nasul treptei pe linia de flux si inaltimea libera de trecere pe
sub scara:
• h = min. 2.40 m;
g.nu se vor utiliza scari cu trepte balansate pe caile de evacuare.

V.2.(A).5.2. Màsuri de protectie

a. scarile vor avea mana curenta (fixata pe parapet sau pe perete) pe o singura parte, in cazul
rampelor cu 1 - 3 fluxuri si pe ambele parti in cazul celor mai late.
b. spre partea libera a rampei sau podestului, scarile vor fi prevazute cu balustrada avànd h
curent = 0,90 m (si conform prevederi STAS 6131);
c. balustrada trebuie astfel alcätuitä incät sä nu permitä cäderea sau trecerea copiilor dintr-o
parte in alta (cazul sectiei de pediatrie).
• färä elemente orizontale sau elemente decorative cu potential de cätärare (intre 0,12 §i 0,60 m de
la partea inferioarä);
• cu distanta intre montanti max. 10 cm;
d. mana curentä va fi astfel conformata incät sä fie u§or cuprinsä cu mäna (0 max 4-5 cm) §i sä
nu prezinte nici un risc de agätare sau ränire;

e. scärile vor fi corespunzätor luminate, färä a produce fenomenul de orbire. V.2.(A).6.

V.2.(A)..6. Siguranta cu privire la iluminarea artificial;!

V.2.(A).6.1. (luminare medie pentru iluminatul de siguranta

a. pentru continuarea lucrului
- in general -10% din iluminatul normal;
- in incäperile blocului operator - 80% din iluminatul normal;
- la cämpul de operatie - egal cu iluminatul normal.
b. pentru evacuare
- min. 2 Ix;
c. pentru zona supraveghere in timpul noptii (in zona patului)
- min. 5 Ix - incäperi adulti;
- min. 20 lx - salon sugari, nou näscuti;
d. pentru veghe (orientare)
- cabinet consultatii, tratamente intensive
• min. 2 lx.

V.2.(A).6.2. Iluminarea medie pentru iluminatul normal pe caile de circulatie orizontala si

vertical!
a. holuri, coridoare, scäri:
• 200 ix-ziua;
• 50 Ix - noaptea;
b. holurile §i coridoarele din blocul operator:
• 300 lx - ziua:
• 100lx -noaptea.

MENTIUNE

Raportul intre nivelurile de iluminare medie dintre, douä incäperi aläturate trebuie sä fie min 0.1
(Emed1 / Emed2 > 1/10)

V.2.(A).6.3. Factorul de uniformitate (E min/E max) pentru iluminatul de sigurantä

a. pentru evacuare §i circulatie 1/40 (la nivelul suprafetei de circulatie - in axul acesteia);
b. pentru continuarea lucrului 1/2 ... 1/4 (la nivelul suprafetei de lucru).

V.2.(A).6.4. Iluminarea medie pentru iluminatul normal al spatiilor exterioare

-min. 10 1x

V.2.(A).6.5. Continuitatea serviciului

a. duratele maxime de intrerupere in alimentare (conform cap. III.4.14.1) trebui sä fie:
• pentru receptoare de categoria 0 (bloc operator, bloc na§teri, terapie intensivä
- sub 0,15 secunde
• pentru receptoare de categoria I (iluminatul de siguranta, centrala termica, stati de hidrofor, statia
de oxigen, statia de frig prosecturä, unul dintre ascensoare).
- sub 1 minut
• pentru receptoare categoria II (restul ìncaperilor ce nu au fost mentionate 1 categoria 0 §i I).
- sub 4 ore (dacä alimentarea se face din post de transformare propriu)
- sub 8 ore (dacä alimentarea se face din reteaua de 0,4 kV a furnizorului)
b. alimentarea cu energie electrica se asigurä din SEN (sistemul energetic national pentru
receptoarele de categoria Ii-a, prin grup electrogen cu pornire automat (conform cal. III.2.4.3)
pentru receptoarele de categoia I-a si prin baterii d acumulatoare pentru receptoarele de categoria
0.

V.2.(B) SIGURANTA CIRCULATIEI CU MIJLOACE DE TRANSPORT MECANIZATE

Siguranta circulatiei cu mijloace de transport mecanizate implica protectii utilizatorilor ìmpotriva
riscului de accidentare ìn timpul deplasärii cu ascensorul Transportul pe verticalä a categoriilor de
utilizatori luati ìn considerare se face ci ascensoare diversificate ca märime, capacitate de transport,
viteza. Spitalele se vor dota, ìncepand cu douä nivele, cu ascensoare de spital (alcätuit conform
prevederi STAS 2455) §i cu ascensoare obisnuite (alcätuite conforn prevederi STAS 2453).
Determinarea numärului si tipului de ascensoare se va face astfel ìncat sä s< asigure fluenta
circulatiei, timpul de asteptare si de parcurs trebuie sä corespundi specificului spitalului, färä a
perturba desfä§urare activitätilor medicale sau a celo paramedicale.
In afara ascensoarelor pentru persoane, spitalele se doteazä cu ascensoare pentn materiale destinate
unor transporturi specializate, dupä caz (transportul alimentelor aprovizionarea farmaciei etc).

CRITERII. PARAMETRI SI NIVELURI DE PERFORMANTÀ

V.2.(B).l. Siguranta cu privire la deplasarea ascensoarelor pentru spitale

V.2.(B).1.1. Conditii de conformare si functionare

a. dimensiunile cabinei vor fi:
• min. 2,20 m lätime
• min. 2,70 m adancime
b. dimensiunile usilor vor fi:
• min. 1,40 m lätime liberä
• min. 2,05 ìnaltime libera
c. usile vor fi glisate cu deschidere - ìnchidere automata
d. dimensiunile platformei de acces ìn fata ascensorului vor fi:
• min. 2,50 x 3,30 - grupare pe un front
• min. 2,50 x 540 - grupare pe douä fronturi
e. viteza de deplasare va fi:
• max. 0,5 m/sec
f. diferenta de nivel ìntre cabinä si palier va fi:
• max. 2,5 cm
g. finisajul cabinei va fi rezistent la socuri, usor de spälat si dezinfectat si nu v prezenta muchii
täioase, proeminente sau profile ce pot constitui o potentialä sun de ränire.
OBSERVATIE:
Numärul de ascensoare se va calcula functie de structura medicala a paturilor, considerändu~i un
indice minim necesar de 1 ascensor/120 paturi cu conditia ca orice spital, indiferent % capacitate,
sä fie dotat cu minim 2 ascensoare.

V.2.(B). 1.2. Mäsuri de protectie

a. la interiorul cabinei se va prevedea o mana curentä de protectie la h = 0,90 rr
b. pentru caz de emergentä va fi preväzut buton de alarmare §i iluminat c sigurantä.

V.2.(B).2. Siguranta cu privile la deplasarea cu ascensoarele de persoane (inclus persoane

handicapate)
Se vor respecta prevederile normativului CE 1 - 95 cu urmätoarele preciza suplimentare pentru
persoane handicapate:
a. platforma de,acces din fata ascensorului va fi de:
• min. 1,50 x 2,40 m-ascensoare grupate pe un front
• min. 1,50 x 3,30 m - ascensoare grupate pe douä fronturi
b. butoanele de actionare vor fi preväzute la h max. = 1,20 m

V.2.(C) SIGURANTA CU PRIVIRE LA RISCURI PROVENITE DIN INSTALATII

Siguranta cu privire la instalatii implica asigurarea protectiei utilizatorilo imporriva riscului de
accidentare provocat de posibila functionare defectuoasä i instalatiilor sau de eventualul contact cu
diverse elemente ale acestora.
Toate instalatiile din clädirile spitalice§ti vor trebui concepute §i executate in a§ fel ìncat toti
utilizatorii §i in special bolnavii sä fie protejati fatä de riscuri pentr sänätatea §i viata lor, tinänd
seama §i de faptul cä bolnavii, bätränii §i copiii pe face gesturi necontrolate §i manevräri gre§ite in
utilizarea instalatiilor. O cerintä obligatorie este respectarea intocmai a prevederilor normativele
specifice diferitelor tipuri de instalatii.
Se vor respecta §i prevederile cuprinse in „Normativ privind proiectarea clädirile civile din punct
de vedere al cerintei de sigurantä in utilizare" CE 1-95 (cap. 2.3 cu conditionärile specifice
clädirilor spitalicesti, precizate mai jos.
CRITERII. PARAMETRI SI NIVELURI DE PERFORMANTÀ

V.2.(C).l. Protectia impotriva riscului de electrocutare

a. alimentarea cu energie electricä a diferitelor echipamente §i aparate medicale: va face cu
respectarea conditiilor de montaj indicate de furnizor (eventual c adaptarea acestora pentru a se
conforma reglementärilor in vigoare, dacä norme romäne§ti sunt mai severe).
b. tablourile electrice cu aparatele de comutare, sigurantä §i control, vor fi astl amplasate §i
asigurate incät sä nu permitä accesul la ele decät pentru personal instruit in utilizarea lor.
c. pentru fiecare echipament §i utilaj care poate prezenta riscuri la manevrar gre§itä se vor afi§a
instructiuni de utilizare.
d. cablajele care leagä componente ale aparaturii medicale, aflate la distantä int ele, se vor
amplasa in canale sau ghene de cable protejate cu capace §i mästi evitändu-se desfä§urarea lor
liberä pe pardosealä sau pe pereti, pänä la h = 2,20

V.2.(C).2. Protectie impotriva riscului de arsurä sau opärire

a. agentii termici utilizati in spitale pentru incälzire, ventilane, climatizare voi de natura sä nu
producä panicä sau accidente in caz de defectiune sau avariere ( se va utiliza apa fierbinte).
b. instalatiile de apä fierbinte sau abur pentru uz tehnologic - medical vor a> elementele
componente (conducte §i echipamente) amplasate in spatii §i pe trai protejate (ghene inchise)
inaccesibile pentru persoanele neinstruite
- materialele de inchidere a ghenelor vor asigura o etansare §i o rezistentä term mresnunzätoare:
-conductele vor fi izolate termic.
c. in spatrile tehnice (statii, centrate, subsoluri sau canale vizitabile) conductele '
termice se vor semnaliza prin simboluri §i culori distincte.
d. pentru instalatiile §i aparatele din laboratoare §i spatiile tehnico-medicale care pot provoca
arsuri sau opärire, se vor respecta prevederile normelor de protectia muncii in sectorul sanitar.

V.2.(C).3. Protectia impotriva riscului de explozie

a. toate instalatiile, recipientii §i echipamentele pentru agenti termici sub presiune vor fi
preväzute cu dispozitive de sigurantä pentru cazul cänd presiunea se ridicä peste parametrii
nominali (supape de sigurantä, elemente de automatizare, etc.)
b. toate instalatiile si echipamentele care utilizeazä apa cu temperaturi peste 114CC vor respecta
prescriptiile tehnice ISCIR si vor fi autorizate de acesta la punerea in functiune.
c. dimensionarea si amplasarea rezervoarelor de carburanti §i combustibili pentru centralele
termice vor fi conforme cu prevederile normativului P 118 §i I - 1 3 privind protectia la explozie.
d. proiectarea instalatiilor de gaze naturale (gaz metan) se va face cu respectarea normativului
specific atät in ce priveste componentele instalatiei propriu-zise cät si in ce priveste conditiile pe
care trebuie sä le indeplineascä spatiile in care acestea sunt amplasate (panouri de explozie
dirijatä, rezistenta peretilor si planseelor, guri de aerisire, cubaj de aer, etc).
e. pentru instalatiile de oxigen si fluide medicinale, ce utilizeazä butelii si recipienti sub presiune,
se vor respecta normele ISCIR, prevederile din P 118 si prevederile din normativele Ministerului
Sänätätii referitoare la modul de utilizare si mäsurile necesare pentru asigurarea protectiei
muncii.
f. instalatiile electrice in blocul operator si spatiile pentru anestezie se vor plasa la inältimea de
peste 1,00 m de la pardosealä, iar masa de operatie si restul de mobilier si aparatura medicalä se
vor conecta la reteaua de impämäntare pentru a preveni riscul producerii de scäntei in zona de
deasupra pardoselii unde se pot acumula gaze de narcozä care ar putea exploda.
in acelasi scop se prevede si ventilarea - climatizarea corespunzätoare a spatiilor cu exhaustoare si
de la partea inferioarä a incäperilor.
g. la bateriile de acumulatori si redresori pentru alimentarea electricä de sigurantä se vor lua
mäsuri corespunzätoare de conformare geometricä a spatiilor si aerisire naturalä permanentä
pentru a preveni riscul acumulatorilor de hidrogen.

V.2.(C).4. Protectia impotriva riscului de intoxicare

a. instalatiile de ventilare (canalele) ce asigurä evacuarea degajärilor de substante nocive de la
hotele de exhaustare, nise si boxe vor fi individuale, vor evita sträbaterea de incäperi in care se
pot afla bolnavi (la etajele superioare), vor avea ventilatoarele de evacuare amplasate la capätul
dinspre exteriorul instalatiei pentru a mentine canalele de evacuare in subpresiurie.
b. materialele din care se executä componentele instalatiilor de evacuare a aerului vor fi protejate
la actiunea degradantä a substantelor chimice evacuate pentru ca eventualele defectiuni produse
instalatiei sä nu o transforme in sursa de noxe pentru spatiile prin care trece.
c. instalatiile de evacuare a aerului viciat cu substante toxice vor fi monitorizate pentru
supravegherea permanentä a stärii lor de functionare.

V.2.(C).5. Protectia impotriva riscului de contaminare sau otravire

a. aparatura medicala de investigare si tratament ce foloseste radiatii penetrante trebuie sä fie
izolatä din punct de vedere al iradierii fatä de incäperile din jur, in functie de caracteristicile
sursei de radiatie, natura radiatiei §i puterea fascicolului.
b. pentru protectia impotriva riscului de contaminare se vor respecta si prevederile cuprinse in
„Norme republicane la radioprotectie" §i „Norme republicane de securitate nuclearä".

V.2.(C).6. Protectia impotriva descärcärilor atmosferice

se va asigura la clädiri spitalicesti cu minim 75 paturi, in conformitate cu prevederi Normativ I.20.

V.2.(C).7. Protectia cu privire la exploatarea, intretinerea si repararea instalatiilor

va fi asiguratä conform prevederi „Norme de protectia muncii in sectorul sanitar" cap. III.

V.2.(D). SIGURANTA CU PRIVIRE LA LUCRÄRILE DE INTRETINERE

Se vor respecta prevederi cuprinse in „Normativ privind proiectarea clädirilo civile din punct de
vedere al cerintei de sigurantä in utilizare" - cod CE 1 /95 (cap 2.4) si prevederi specifice lucrärilor
de intretinere din clädiri spitalicesti, cuprins in „Norme de protectie a muncii in sectorul sanitar".

V.2.(E). SECURITATEA LA INTRUZIUNI SI EFRACTII

V.2.(E). 1. Pe längä prevederile cuprinse in „Normativul privind proiectarea clädirilor civi din
punct de vedere al cerintei.de sigurantä in exploatare" cod CE 1/95 (cap. 2.: pentru clädirile
spitalicesti este necesarä asigurarea unor mäsuri suplimentare < securitate impotriva efractiei
pentru unele sectoare, compartimente si incape dupä cum urmeazä:
a. spatii de lucru si depozite in care se afla materiale sau substante periculoa (oträvitoare,
inflamabile, explozibile, narcotice, surse radioactive, culturi bacterii §i viru§i).
b. spatii cu aparatura medicalä de inaltä performantä (majoritatea cabinetelor din sectoarele de
investigatii si tratamente speciale).
c. Compartimente in care trebuie mentinute conditii deosebite de sterilitate sau asepsie (bänci de
sänge sau tesuturi, laborator de produse sterile, bloc operator, biberonerie. sterilizare).
d. spatii tehnice si statii a cäror avariere poate pune in pericol bolnavii sau alte categorii de
utilizatoli ai spitalului (statia de oxigen, tablourile electrice, statia de apä sterilä, sistemele de
control automat ale functionärii instalatiilor). Mäsurile de protectie la efractie a spatiilor
enumerate mai sus vor fi:
- prevederea de usi solide si sisteme de incuiere fiabile
- protejarea ferestrelor cu grile sau obloane
- prevederea de sisteme de alarmare

V.2.(1 :).2. In incintele §i clädirile spitalicesti sunt necesare mäsuri speciale impotriva intruziunii
insectelor si rozätoarelor care pot deveni un vehicul pentru transmiterea infectiilor intre diferitele
sectoare ale spitalului, dar si intre spital si populatia din zonä. Printre mäsurile ce trebuie avute in
vedere la proiectare si executie, cele mai importante sunt:
- etansarea conductelor si cablelor la trecerea prin pereti §i plans.ee
- prevederea de materiale de constructie si de finisare care sä permitä incuibarea insectelor
- ghcnele pentru trasee de conducte si cable sä fie inchise etans, dar in caz de necesitate sä fie
accesibile actiunilor de salubrizare.
- tunelurile si galeriile de instalatii, subsolurile tehnice sä fie finisate corespunzätor mentinerii
curäteniei, sä aibä instalatii de evacuare a apelor accidentale, sä permitä inspectia si intreprinderea
actiunilor de dezinsectie si deratizare.
ANEXAV.2.

DOCUMENTE CONEXE

STAS 12.400/1,2 - Performante în constructii (Mod de exprimare al performantelor)

CE - 1 /95 - Normativ privind proiectarea cladirilor civile din punct de vedere
al cerintei „Siguranta în exploatare"
C 239 - Normativ pentru adaptarea constructiilor de locuit, a constructiilor
si locurilor publice la cerintele persoanelor handicapate
Normativ - Proiectarea spitalelor generale
departamental
N 425 - Norme de protectia muncii în sectorul sanitar
Norme .- Prevenirea si stingerea incendiilor pentru ramura Ministerului
Sanatatii
P 118 - Norme tehnice de proiectare si realizare a constructiilor privind
protectia la actiunea focului
N 133 - Norme Republicane de Securitate Nucieara
I7 - Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor electrice cu
tensiuni pâna la 1000 V
ID 17 - Normativ pentru proiectarea, executarea, verificarea instalatiilor
electrice în zone cu pericol de explozie
I 20 - Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor de protectie
contra traznetului
I5 - Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor de încalzire
I6 - Normativ pentru proiectarea si executarea retelelor si instalatiilor
de utilizare a gazelor naturale
I13 - Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor de ventilare
I9 - Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor sanitare
C31 - Prescriptii tehnice pentru proiectarea, executia, montarea,
instalarea, exploatarea, repararea si verificarea cazanelor de abur de
joasa presiune si a cazanelor de apa calda
C 37 - Prescriptii tehnice pentru proiectarea, executia si încercarea în
vederea amenajarii supapelor de siguranta destinata echiparii cazanelor si recipientelor sub
presiune
C4 - Prescriptii tehnice pentru proiectarea, executia, instalarea,
exploatarea, separarea si verificarea recipientelor metalice stabile sub presiune
PE 204 - Instructiuni privind exploatarea si întretinerea punctelor termice
PE 216 - Regulament de exploatare tehnica a instalatiilor de cazane
I 25 - Instructiuni tehnice pentru efectuarea încercarilor hidraulice si
pneumatice la recipiente
STAS 2612 - Protectia împotriva electrocutarilor. Limite admise.
STAS 6526 - Manometru diferential cu tub în forma de V. Conditii generale
Catalog IPCT - Detalii, elemete si subansambluri canale de aer. Grupa VI-90
STAS 2453 - Ascensoare pentru persoane
STAS 2455 - Ascensoare pentru spitale
STAS 2965 - Scari interioare în constructii
STAS 6131 - Înaltimi de siguranta si alcatuirea parapetelor
P 92 - Normativ privind dotarea cu ascensoare a cladirilor de locuit, social
culturale si administrative
V.3. SIGURANTA LA FOC
• Cerinta de calitate a constructiilor, privind siguranta la foc, in cazul unitatilor spitalicesti, impune
ca solutiile adoptate prin proiectare si mentinute in exploatare, sà asigure, in caz de incendiu,
urmatoarele:
- protectia utilizatorilor (bolnavi, personal medical, vizitatori, apartinatori) tinànd seama de starea
lor de sanatate precum si riscul de incendiu;
- limitarea pierderilor de vieti omenesti si de bunuri materiale;
- impiedicarea extinderii incendiului la vecinatati;
- prevenirea avariilor la constructii si instalatii invecinate, in cazul prabusirii cladirii incendiate;
- protectia echipelor de interventie si a serviciilor mobile de pompieri care actioneaza pentru
stingerea incendiilor, evacuarea ocupantilor si a bunurilor materiale.
• Concretizarea cerintelor utilizatorilor in ceea ce priveste siguranta la foc se va face functie de
situatia concreta determinata de conditiile specifice existente, corelata cu performantele cladirii
referitoare la siguranta la foc.
Conditiile specifice existente, vizeaza atàt evacuarea dificila a persoanelor din cladirea spitalului
(bolnavi greu dcplasabili sau care nu se pot deplasa singuri) càt si mentinerea Iara intrerupere a
activitatii blocului operator.
• Conditiile performante specifice si cuantificarea acestora, pentru fiecare caz concret, va fi stabilit
de catre proiectantul de investitie pe baza scenariilor de siguranta la foc elaborate conform
reglementarilor de specialitate (conform Anexa V.3.).

CRITERII. PARAMETRI SI NIVELURI DE PERFORMANTA privind:

V.3.1. Riscuri de izbucnire a incendiilor

V.3.1.1. Riscurile de izbucnire a incendiilor in cladirile spitalicesti trebuie reduse, in conditiile

asigurarii functionalitatii, prin limitarea surselor potentiale de aprindere, a materialelor si
substantelor combustibile. incadrarea incaperilor si a spatiilor din constructi ve spitalicesti in
nivelurile de risc, are in vedere activitatea desfasurata, densitatea sarcinii termice si alcatuirea
constructiva.

V.3.1.2. incaperile si spatiile cladirilor spitalicesti se incadreaza in urmatoarele niveluri de risc:

- risc obisnuit (densitatea sarcinii termice mai mica de 420 Mj/mp) cuprinzànd majoritatea spatiilor
destinate bolnavilor, respectiv: saloane, cabinete consultatii, spatii destinate tratamentelor, sali
operatie etc.
- risc mediu (densitatea sarcinii termice cuprinsa intre 420 si 840 Mj/mp) cuprinzànd, in principal.
incaperi si spatii tehnice, cum ar fi: centrale de ventilatie, laboratoare, bucatarii etc.
- risc mare in care sunt cuprinse incaperi si spatii cu densitatea sarcinii termice peste 840 Mj/mp
(depozite, arhive etc.).
OBSERVATIE
Densitatea sarcinii termice va fi calculata, de la caz la caz, functie de situatia concreta, conform
prevederi STAS 10903/2.

V.3.1.3. Este interzisa folosirea sau depozitarea lichidelor si gazelor combustibile in alte locuri
decàt cele special amenajate si fara respectarea masurilor de prevenire si stingere specifice pentru
cantitati limitate.

V.3.2. Asigurarea protectiei utilizatorilor prin stabilirea intervalelor de timp

care sa permita corelarea actiunilor de interventie si salvare, cu dezvoltarea incendiului.
V.3.2.1. Timpul de alarmare a utilizatorilor
Intervalul de timp dintre izbucnirea incendiului §i semnalizarea acestuia ditera in functie de
sistémele utilizate (automate sau comandate de om)
- in cazul echiparii cu instalatii automate de semnalizare a incendiilor:
• max. 30 secunde
- in cazul neechipárii cu instalatii automate de semnalizare a incendiilor:
• max. 60 secunde.

V.3.2.2. Timpul de alertare a serviciilor de pompieri

Intervalul de timp dintre momentul semnalizarii incendiului (alarmare) §i cel al alertarii serviciilor
de pompieri depinde de sistemul utilizat:
- sisteme automate de alertare:
• max. 30 secunde
- sisteme manuale de alertare:
• max. 2 minute.

V.3.2.3. • Timpul de supravietuire a utilizatorilor

Intervalul de timp dintre izbucnirea incendiului §i limita mentinerii in viata in spatiile destinate
activitatilor medicale se asigura in functie de gradul de rezistenta la foc al constructiei, dar:
- min. 20 minute - in constructiile ce au grad I - II rezistenta la foc

V.3.2.4. Timpul de evacuare a utilizatorilor

Intervalul de timp dintre alarmarea utilizatorilor §i evacuarea acestora in exterior sau in spatii
special amenajate, se asigura in functie de gradul de rezistenta la foc al cladirii §i lungimea
maxima a caii de evacuare, consideránd ca deplasarea pe orizontala a persoanelor bolnave se face
in cea. 0,05 m/sec.
Grad de rezist, la foc al Lungime maxima a cäii de evacuare (metrii) Timp de evac.
constr. maxim
(secunde)
în douä dir. (2) într-o singurä dir. (1) (-2) (-1
I - II 30 20 600 400

V.3.2.5. Timpul de localizare si stingere a incendiilor

Intervalul de timp dintre alarmare §i momentul punerii sub control §i stingerti incendiului este
functie de echiparea §i dotarea cu mijloace de stingere, precum §i de timpul de alertare al fortelor
de interventie - max. 60 minute

V.3.2.6. Timpul de propagare la clädirile învecinate

Se ia în considerare în cazul spitalelor pavilionare (în cazul spitalelor monobloc, distantele cerute
de conditiile urbanistice asigurä o protectie suficientä la propagarea focului) - min. 30 minute

V.3.3. Asigurarea performantelor constructiei si a principalelor ei parti componente

(comportarea la foc a constructiilor)
V.3.3.1. Timpul de incendiere totalà (flash - over)
Intervalul de timp dintre momentul alarmarii §i momentul generalizarii combustiei la toate
elementele §i materialele din cladire trebuie sa fie de cel putin doua ori timpul de supravietuire
- min. 40 minute la constructii de grad I - II rezistenta la foc

V.3.3.2. Etanseitatea la aer a constructiei

Volumul de aer ce intra in interiorul cladirii, cànd tàmplaria exterioara (u§i, ferestre) este in pozitie
inclusa, precum §i cel care iese din cladire, datorita diferentei de presiune, trebuie controlat §i
redus càt mai mult posibil
- max. 1 schimb aer/ora.

V.3.3.3. Compartimentarea antifoc a constructiei

Aria compartimentelor antifoc trebuie sa fie realizata in limitele admise, in corelare cu gradul de
rezistenta la foc §i numarul de niveluri, conform reglementarilor specifice.

V.3.3.4. Limita de rezistenta la foc a elementelor de constructie ce delimiteazà sau separa

spatii ale clàdirii
a. elemente ce delimiteaza compartimentele antifoc
- pereti antifoc realizati din materiale incombustibile (clasa Co) cu limita de rezistenta la foc 3 ore -
7 ore, in functie de densitatea sarcinii termice din compartimente;
b. elemente de separare din cadrul compartimentelor de incendiu sunt:
- peretii despartitori ai diferitelor spatii functionale au limite de rezistenta la foc §i clase de
combustibilitate normate, in functie de gradul de rezistenta la foc al constructiei, destinatia
spatiului respectiv §i rolul elementelor de separare, potrivit reglementarilor.

V.3.3.5. Limita de rezistenta Ia foc a fatadelor si acoperisului (elemente neportante) In

functie de gradul de rezistenta la foc asigurat, limita de rezistenta la foc a peretilor exetriori
neportanti este:
- min. 15 minute (Co) - grad I rezistenta la foc;
- min. 15 minute (C2) - grad II rezistenta la foc
Acoperi§urile se alcatuiesc §i se realizeaza conform conditiilor corespunzatoare gradului de
rezistenta la foc al constructiei.

V.3.3.6. Rezistenta la foc a structurii portante

Structura portantà a constructiei, functie de gradui de rezistenta la foc trebuie sa indeplineascà
urmàtoarele conditii minime de combustibilitate §i rezistenta la foc: ______________________
Tip element Grad de rezistenta la foc
I II
stàlpi, coloane, pereti portanti nivel curent Co 2 h 30' Co 2h
ultim nivel Co 1 h 30' Co 1h
grinzi, plan§ee-niv. curent acoperi§ terasa Co 1h Co 45'
grinzi olansee oeste subsol Co 1 h 30' Co 1h

V.3.3.7. Durata de sigurtantâ a refugiilor

Intervalul de timp în care este asiguratà supravietuirea în spatiile special amenajate, indiferent de
modul în care evolueazà incendiul, trebuie sà fie cel putin egal cu timpul de supravietuire. - min.
20 minute - grad I - II rezistentà la foc.
V.3.3.8. Existente si conditiile performante ale dispozitivelor de detectare si alarmare
Echiparea §i dotarea cu dispozitive de detectare §i alarmare se face confornj reglementarilor de
specialitate astfel incát sá se poatá asigura timpul de alarmare stabilit (cap. V.3.2.I.).

V.3.3.9. Existenta si conditiile performante ale sistemului de alertare in caz de incendiu

Pentru anuntarea serviciilor mobile de pompieri, in caz de incendiu, se asigura mijloacele
corespunzatoare functie de fiecare situatie concreta, astfel incàt sa se asigure timpul de alertare
stabilit (cap. V.3.2.2J.

V3.3.10. Conditiile performante ale dispozitivelor de evacuare a fumului

Limitarea propagarti fumului in incaperi, coridoare, scari trebuie asigurata prii realizarea unor
elemente despartitoare corespunzatoare (pereti, plans.ee) § prevederea dispozitivelor de evacuare a
fumului, corespunzator reglementarilo specifice.

V.3.3.11. Existenta si conditiile performante ale sistemelor automate de stingere a

incendiilor
Necesitatea sistemelor automate de stingere se stabile§te in functie de riscurile d
incendiu, combustibilitatea materialelor §i valoarea aparaturii utilizate respectàndu-
se prevederile normelor tehnice in vigoare.
Se va asigura declan§area §i functionarea corespunzatoare, a sistemelor cu debitele intensitatile,
presiunile §i timpul de functionare normate functie de necesitatii concrete.

V.3.3.12. Asigurarea duratei de sigurantà si capacitatea càilor de evacuare

Asigurarea intervalului de timp in care caile de evacuare pot fi utilizate in condit de siguranta, se
realizeaza, potrivit reglementarilor. in functie de capacitate maxima simultana, tipul de constructie
§i modul de rezolvare a caii de evacuare (in doua directii, respectiv intr-o singura directie). - min.
900 respectiv 600 sec. - gr. I - II.
Capacitatea cailor de evacuare „C" (50 persoane/flux) va asigura trecere numarului de fluxuri
determinate prin calcul (Numar fluxuri .,F -- Numar persoai ..N / Capacitate evac. „C ). in orice
conditii caile de evacuare (coridoare) nu vor avea latimea mai mica c 2.20 in pentru transportul
persoanelor cu targa, sau 1,40 m pentru transportul brate al copiilor prescolari, u§ile de pe caile de
evacuare avànd latimea minima ( 1,00 m.
V.3.3.13. Timpul de sigurantà privind functionarea ascensoarelor de interventie
In cladirile inalte, cel putin unul din ascensoarele prevazute, se vor amenaja corespunzator
asigurarii operatiunilor de stingere, avànd o capacitate de transport de 3 - 5 servanti cu
echipamentul respectiv.
Timpul de functionare in siguranta, al ascensoarelor de interventie, trebuie sa fie cel putin 2 ore de
la izbucnirea incendiului.

V.3.3.14. Asigurarea conditiilor pentru accesul autovehiculelor de interventie

Constructiile pentru spitale vor avea asigurate accese carosabile, corespunzator dimensionate §i
alcatuite, care sa permita accesul usor al autovehiculelor de interventie ale pompierilor, cel putin la
doua fatade ale cladirii.

V.3.3.15. Echiparea si dotarea constructiei cu mijloace fixe si mobile de interventie

Constructiile se vor echipa si dota cu mijloace de interventie conform
reglementarilor specifice, in functie de tipul constructiei si densitatea sarcinii
termice.
Se vor prevedea, dupa caz, stingatoare, hidranti interiori si exteriori de incendiu,
coloane uscate, instalatii automate de semnalizare si stingere a incendiilor etc,
potrivit necesitatilor.

V.3.3.16. Asigurarea traseelor pentru accesul personalului serviciilor mobile de pompieri

Traseele de interventie trebuie sa fie marcate corespunzator pentru a fi usor de recunoscut, càt mai
scurte si amenajate astfel incàt sa se asigure protectia fortelor care actioneaza pentru stingere si
salvare.

V.3.4. Performantele elementelor si materialelor de constructie

V.3.4.1. Combustibilitatea elementelor, respectiv a materialelor componente

In cladirile spitalicesti se vor utiliza materiale avànd clasa de combustibilitate admisa de normele
specifice, in corelare cu gradul de rezistenta la foc, respectiv clasa Co - pentru principalele
elemente constructive.

V.3.4.2. Contributia la evolutia incendiului

este apreciata prin densitatea sarcinii termice corespunzatoare spatiului respectiv
si se evalueaza functie de situatia concreta (totalitatea materialelor si substantelor combustibile,
fixe si mobile existente pe suprafata considerata) conform prevederi STAS 10903/2.
Se vor asigura masuri de protectie corespunzatoare, stabilite prin reglementarile tehnice.
Se recomanda ca densitatea sarcinii termice in incaperile destinate bolnavilor sa nu depaseasca
420 MJ/mp

V.3.4.3. Propagarea flàcàrilor pe suprafata clementelor de constructie combustibile

Alcatuirea clementelor va fi astfel rezolvata incàt incendiul sa nu se propage cu usurinta.
Propagarea flacarilor pe suprafata clementelor de constructie trebuie sa fie de maximm 45 cm in 10
minute.

V .3.4.4. Nivelul admisibil de degajare a fumului si gazelor toxice

Se vor utiliza elemente si materiale combustibile astfel incàt prin inflamarea acestora sa nu se
degaje cantitati mari de fum si gaze toxice care sa pericliteze sanatatea utilizatorilor. Se vor lua
masuri corespunzatoare de evacuare a fumului si gazelor toxice.

V.3.4.5. Gradul de rezistenta la foc al constructiei

va fi stabilit in functie de combustibilitatea si limita de rezistenta la foc a principalelor elemente de
constructie folosite, potrivit reglementarilor. Pentru spitale (respectiv cladirile in care se afla
bolnavi si se desfasoara activitat medicale) se vor utiliza constructii de gradul I sau II rezistenta la
foc.

V.3.4.6. Etanseitatea la propagarea fumului si a flàcàrilor

Intervalul de timp in care un element de separare impiedica trecerea fumului si £ flacarilor, dintr-o
incapere in alta se stabileste corespunzator destinatiei acestuia in functie de gradul de rezistenta la
foc stabilit, conform normelor specifice (vez cap.V.3.3.3.-3.3.6.).

3V .3.4.7. Durata de stingere a incendiilor

Intervalul de timp pana cand focul este stins complet trebuie sa se inscrie ii limetele rezistentei la
foc a elementelor structurale (maxim performanti elementului cel mai putin rezistent - plan§eul in
situatia cea mai defavorabila). - max. 1 ora - grad MI rezistenta la foc.

V.3.5. Interventia pentru stingere

V.3.5.1. Timpul de incepere a interventiei

Intervalul de timp dintre momentul alertarii §i cel al inceperii actiunii de interventiei la locul
incendiului, depinde de echiparea cu instalatii de semnalizare §i alertare de distanta la care se afla
unitatea de interventie de dotarea acestora, precum §i de operativitatea echipelor respective. Se va
stabili, pentru fiecare situatie concreta, prin elaborarea de scenarii de siguranta.

V.3.5.2. Durata interventiei

Timpul in care incendiul este oprit depinde de suma tuturor intervalelor de timj necesare inceperii
§i desfa§urarii procesului de stingere.
ANEXA V.3

DOCUMENTE CONEXE
Decret 290-1977- Norme generale de protectie imporriva incendiilor la proiectare §i realizarea
constructiilor §i instalatiilor
P 118- Norme tehnice de proiectare §i realizare a constructiilor privin/d protectia la actiunea
focului
Ordin 381/1219- Norme generale de prevenire §i stingere a incendiilor- HG -1994 completare la
NC-1977
HG 51 -1992 - Privind unele mäsuri pentru imbunätätirea activitätii de prevenire §i stingere a
incendiilor
Norme C 58 - Norme tehnice privind ignifugarea materialelor combustibile din lemn §i textile
utilizate in constructii
Normativ 1 5 - Normativ pentru proiectarea §i executarea instalatiilor de ventilare
Normativ I 6 - Normativ pentru proiectarea §i executarea retelelor §i instalatiilor de utilizare a
gazelor naturale
Normativ 1 7 - Normativ pentru proiectarea §i executarea instalatiilor electrice la consumatori cu
tensiunea pänä la 1000 V.c.a §i 1500 V.c.c
Normativ 1 9 - Normativ pentru priectarea §i executarea instalatiilor sanitare Normativ 113 -
Normativ pentru proiectarea §i executarea instalatiilor de incälzire Normativ 118 - Normativ pentru
proiectarea §i executarea instalatiilor de telecomunicatii Normativ I 20 - Normativ privind
proiectarea §i executarea instalatiilor de protectie contra träsnetului in constructii
STAS 1478 - Constructii civile §i industriale. Alimentarea interioarä cu apä. Prescriptii
fundamentale
STAS 6168 - Mäsuri de sigurantä contra incendiilor. Scäri de interventie §i salvare STAS 6647 -
Mäsuri de sigurantä contra incendiilor. Elemente pentru protectia golurilor STAS 6793 - Lucräri de
zidärie. Co§uri, canale de fum pentru focare obi§nuite la constructii civile. Prescriptii generale.
STAS 8844 - Mäsuri de sigurantä contra incendiilor. U§i batante pe scärile de evacuare. Prescriptii
constructive impotriva trecerii fumului
STAS 297/1,2 - Indicatoare de securitate. Culori §i forme. Conditii generale
STAS 10903 - Calculul sarcinii termice in constructii STAS 2965 - Scäri
interioare in constructii
STAS 3081 - Utilaje de stins incendii. Cutii metalice pentru hidranti interiori
STAS 4918 - Utilaje de stins incendii. Stingator portativ cu raf §i CO2 STAS
9752 - Utilaje de stins incendii. Stingator cu dioxid de carbon
V.4 IGIENA, SANATATEA OMENILOR, REFACEREA SI PROTECTIA MEDIULUI
Cerinta de igiena, sanatate §i protectie a mediului implica conceperea §i realizarea spatiilor
precum §i;a partilor componente astfel incat §a nu fie periclitata sanatatea §i igiena ocupantilor,
urmarindu-se in acela§i timp §i protectia mediului inconjurator.
In cazul cladirilor spitalice§ti, aceasta cerinta este de importanta vitala §i se asigura atat din faza
de proiectare cat §i din faza de exploatare a cladirii. Necesitatile utilizatorilor, in cazul acestei
grupe de cerinte, se refera la:

A. Igiena mediului interior

B. Igiena apei
C. Igiena evacuarii rezidurilor lichide
D. Igiena evacuarii rezidurilor solide
E. Protectia mediului
V.4.(A). IGIENA MEDIULUI INTERIOR Se
refera la:
1. Mediul higrotermic
2. Igiena aerului
3. Igiena finisajelor
4. Igiena vizuala
5. Igiena auditiva

V.4.(A).l. MEDIUL HIGROTERMIC

Crearea unui mediu higrotermic minim admisibil, implica asigurarea unei ambiante termice
corespunzatoare atat in regim de iarna cat §i in regim de vara.
Se admite ca aceste conditii sa nu fie satisfacute o zi pe an iarna §i 3 zile pe an vara.
Asigurarea mediului higrotermic trebuie corelata cu asigurarea calitatii aerului
§i optimizarea consumurilor energetice.

CRITERII. PARAMETRI SI NIVELURI DE PERFORMANTA privind V.4.

(A).1.1. Asigurarea ambiantei higrotermice V.4.(A).1.1.1. Temperatura

ambiantei „ta"
(masurata in centrul incaperii la 1.5m de la pardoseala, cu termometru cu glob), functie de
destinatia incaperii, trebuie sa fie:
- in perioada rece
• conform STAS 1907/2 §i conform tabel 1 (anexa la cap. V.4.(A).2)
- in perioada calda

• max. 26 °C - pentru o viteza relativa a aerului de 0.275 m/s

OBSERVATIE:
/. Temperatura, in perioada de vara, poate fi mai mare de 26 °C (dar max. 2H SC) cu conditia
cresterii vitezei aerului cu 0.275 m/s pentru I °C (dar max. 0.45 m/s)
2. Temperatura ambianta se considera stabila si uniforma dacei valorile masurate corespund
valorilor necesare spatiului respectiv (conform V.4.(A).l.l.l. cu o abatere de max. I C . Se admite
in mod exceptional o abatere de max. 2 °C, daca ponderea abaterilor nu depaseste 10% din
totalul masuratorilor.

V.4.(A).1.1.2. Amplitudinea de oscilatie a temperaturii aerului interior (conform N.P.200)

- in regim de iarna A Ti £ 1.0 -in
regim de vara ATi £ 3.0
V.4.(A). 1.1.3. Viteza relativa medic a aerului
- in perioada de iama
• max. 0.15 m/s
- in perioada de vara (ta=26°C)
• max. 0.275 m/s

OBSERVATIE:
Se admit viteze ale aerului mai mari de 0.275 m/s dacd se impun tehnologic (sala de operatie
-curent laminar) dar max. 0.45 m/s.

V.4.(A).1.1.4. Umiditatea relativa a aerului (UR) va fi corelata cu temperatura ambiantei („ta"

- conform V.4.(A). 1.1.1.) §i functie de destinatia incaperilor va avea valorile corespunzatoare
necesitatilor, conform Tabel 1 (anexa la cap. V.4.(A).2.)
- in general, pentru unitatile functionale cu regim normal de umiditate (saloane, cabinete de
consultatii, etc).
• UR=30-60%
- pentru afectiuni speciale reumatism poliarticular
• UR-30-35% (ta=30-32 °C) ar§i grav
• UR=60-85%(ta=30-32°C)

OBSERVATIE:
Pentru afectiunile speciale, conditiile de microclimat trebui precizate prin tema deproiectare.

V.4.(A).1.1.5. Asimetria temperaturii radiante

(conform STAS 13.149) calculata in raport cu un plan vertical situat in zona
ocupata, la 0.6 m de pardoseala.
- datorita ferestrelor sau altor suprafete reci
• max.lO C
- datorita unui plan§eu incalzit
• max.5°C

V.4.(A).1.1.6. Diferenta de temperatura pe verticala intre nivelul capului §i al gleznelor (pentru

o persoana in picioare sau pentru o persoana §ezand) - conform STAS 13.149.
• max.3°C

V.4.(A).1.1.7. Cantitatea de caldura transmisa de picior la pardoseala (senzatia de rece cald)

conform STAS 6472/10.
- in timp de un minut Ql £ 4.10 J/m
-in timp de 10 minute Q £ 10 200.10 3J/m2
- temperatura minima pe suprafata pardoselii trebuie sa fie conform prevederii STAS 6472/3 §i nu
trebuie sa depa§easca 26 °C.

V.4.(A).1. 1.8. Numarul schimburilor de aer

se stabile§te in functie de bilanturile termoenergetice, ardegajarilor de umiditate
§i al necesitatilor privind existenta agentilor patogeni (vezi cap.V.4.(A).2. Igiena aerului).

V.4.(A).1.1.9. Indicele global de confort „PMV"

(conform STAS 13.149) reprezinta optiunea medie previzibila a unui grup
numéros de persoane asupra senzatiei termice produse de un anumit mediu. Rezultä din bilantul
termic al corpului uman §i trebuie sä se încadreze între valorile: -0.5<PMV<0.5

ANEXA VA.(A). 1.
DOCUMENTE CONEXE
STAS 1907/1,2 - Calculul necesarului de cäldurä
STAS 6472/3 - Calculul termotehnic al elementelor de constructie ale clädirii
I5 - Normativ pentru proiectarea §i executarea instalatiilor de ventilare
Norme - Protectia muncii în sectorul sanitar
NP 200 - Instructiuni tehnice provizorii pentru proiectarea la stabilitate termica a
elementelor de închidere a clädirilor
STAS 13.149 - Fizica constructiilor. Ambiante termice moderate. Determinarea indicilor
PMV §i PPD §i nivele de performantä pentru ambiante
Documente - Igiena, sänätatea §i mediul înconjurator
interpretative
CEE nov.93
V.4.(A).2. IGIENA AERULUI
- Cernita privind igiena aerului implica asigurarea in spatiile spitalice§ti ai acelor parametri de
calitate ai aerului care favorizeaza vindecarea oamenilor bolnavi §i impiedica periclitarea starii de
sanatate a utilizatorilor unitatilor spitalice§ti de catre eventualii agenti poluanti §i contaminati
purtati de aer, specifica activitatilor desfa§urate (germeni patogeni, particule de suspensie, mirosuri
dezagreabile, emanatii nocive, contaminanti radioactivi, etc).
- In mutatile spitalice§ti natura activitatilor in anumite spatii impune utilizarea de instalatii de
ventilare §i respectiv climatizare, ca unica solutie de asigurare a parametrilor de calitate ai aerului
considerati necesari
- Prin alcatuire, caracteristici constructive, calitate a materialelor utilizate, dotare cu echipamente
de tratare a aerului §i cu aparatura de automatizare, prin performantele functionale atribuite,
sistemele de ventilare climatizare vor corespunde cerintelor de realizare in spatiile servite a
nivelurilor impuse pentru parametrii de microclimat §i pentru lipsa germenilor patogeni sj/sau a
altor tipuri de nocivitati, cu asigurarea unor circulatii de aer controlate intre spatii, fara afectarea in
mod negativ peste limitele normate a calitatii aerului din mediul exterior §i in conditii de
functionare-exploatare càt mai economica.
- incaperile cu specific strict spitalicesc se cuprind in 4 clase de incaperi determinate de pretentiile
de asepsie care corespund naturii activitatilor carora le sunt destinate: sunt stabilite pentru Secare
clasa niveluri limita pentru concentratia volumetrica de germeni (N) care indica numarul de unitati
specifice de germeni la unitatea de volum (germ/m 3).
- conform tabel 1 (anexat la prezentul capitol V.4.(A).2.)
3
• clasa I-a N £ 10 germ/m
3
•
clasa Il-a N £ 200 germ/m
•
clasa IlI-a N £ 500 germ/m3
3
• clasa IV-a N £ 500 germ/m

MENTIUNE:
- In tabel sunt specificate clasele de asepsie in care se incadreazà principalele compartimente
functionale ale unei unitati spitalicesti. - Pentru functiuni ce nu sunt menzionate in tabel,
apartenenta la una dintre cele 4 clase va fi specificata de beneficiar prin tema de proiectare.
- In spatiile cu pretentii ridicate de asepsie - clasa I si II, se utilizeazà instalatii de tratare a
aerului care.functioneazà numai cu aer exterior, ca màsurà considerata necesarà impotriva
ràspàndirii si dezvoltàrii infectiilor intraspitalicesti cu germeni aeropurtati: se considerà posibilà
utilizarea recirculàrii aerului la nivelul unei incàperi in cadrul unui sistem tip „curent laminar" cu
viteze de min.0.35 m/s cu filtrare f n à la aspiratia din incàpere si cu filtrare absolutà in suprafata
de introducere a aerului.
- In spatiile cu pretentii mai scàzute de asepsie - clasa III-a, care utilizeazà sisteme de ventilare-
climatizare, este permisà recircularea aerului fie la nivelul fiecàrei incàperi prin unitàti locale de
climatizare, fie in comunpe grupe de incàperi, compatibile d.p.d.v. alfunctiunilor si exigentelor,
sei'vite.fiindde cate un singur sistem centralizat; se vor asigura debitele minime necesare de aer
proaspàt si celelalte cerinte privitoare la conditale de igienà.
- Igiena aemlui interior depinde in mod esential de controlarea circulatiei aerului intre spatiile
unitàtilor spitalicesti; circulatia aerului trebuie sà aibà loc numai de la spatii cu cerinte mai
ridicate de asepsie spre cele cu cerinte mai scàzute si/sau cu pericol de poluare-contaminare mai
ridicat. In cazul utilizàrii de sisteme de ventilare-climatizare circulatia aerului este dirijatà prin
bilanturi de debite de aer - de introducere si de evacuare - reglate corespunzàtor si prin presiuni
diferentiale controlate intre spatii adiacente.
- Sistemele de ventilare climatizare se doteazà cu filtre de aer avànd sarcini precise in ceea ce
priveste asigurarea nivelurilor de curàtenie a spatiilor se/vite, dar si a interiorului
instalatiilor (tubulatura, echipamente de tratare aer, etc) sarcinile atribuite
filtrelor le determinaperformantele functionale necesare si locurile de amplasare in cadrul
instalatiilor.

CRITERII. PARAMETRI SI NIVELURI PE PERFORMANTA privind:

V.4.(A).2.1. Asigurarea calitatii acrului prin utilizarea instalatiilor de ventilare-climatizare:

V.4.(A).2.1.1 Debit de aer proaspat

(se exprima in schimburi volumetrice orare sau in debit orar pe persoanä). Nivelul minim de debit
de aer proaspät (de introducere) reprezintä nivelul considerat insuficient, in functie de destinatia
functionalä a incäperii, diminuärii concentratiei de germeni §i/sau de alte nocivitäti aeropurtate sub
limitele maxime admisibile.
• in tabelul 1 (anexat la prezentul cap. V.4.(A).2.)

V.4.(A).2.1.2. Debit de aer

(se exprimä in schimburi volumetrice orare sau in debit orar de evacuare pe
obiect sanitar)
Nivelul minim de debit de aer - indicat, fie de introducere (incäperi de suprapresiune), fie de
evacuare (incäperi in depresiune), reprezintä nivelul considerat suficient (in functie de destinatia
functionalä a incäperii) asigurärii unei intensitäti a circulatiei aerului §i deci unei späläri cu aer
tratat, care sä permitä obtinerea §i uniformizarea conditiilor impuse pentru microclimat §i pentru
puritatea aerului.
Conform tabel 1 (anexat la prez. cap. V.4.(A).2.)
- pentru incäperi clase I §i II (climatizare färä recirculare) debit aer-debit aer proaspät >
deb.min.aer proaspät
- pentru incäperi clasa III §i IV
• ventilare (färä recirculare)
debit aer-debit aer proaspät i deb.min.aer proaspät
• climatizare (cu recirculare) debit aer > deb.min.aer proaspät V.4.
(A).2.1.3. Nivel de filtrare
(se exprimä ca retinere procentualä a particulelor in suspensie in aer - cu indicarea metodei de
testare folosite).
Conditiile de puritate a aerului in incäperile unitätilor spitalice§ti implicä un nivel de filtrare
adecvat, ceea ce determinä numärul de trepte de filtrare, performantele functionale ale filtrelor §i
locul de amplasare al fiecärei trepte de filtrare in cadrul instalatiilor. Se utilizeazä 3 tipuri de filtre:
- filtre brute (prefiltre) - filtre clasa EU 3 §i EU 4
(grad retinere 80-95% conform test gravimetric ASHRAE)
• se utilizeazä pentru filtrare treapta I-a
- filtre fine - filtre clasa EU 7 §i EU 8
(grad retinere 80-95% conform test opacimetric ASHRAE)
• se utilizeazä pentru filtrare treapta 11-a
- filtre absolute - filtre clasa EU 10 - EU 12
(grad retinere 98-99.97% conform test DOP Mil. Std. 282)
• se utilizeazä pentru filtrare treapta III-a
MENTITINE:
Utilizarea intr-un .sistem de tratare a aerului a unui. filtru de clasa superioarei implica, pentru a-
lproteja de colmatóri grosiere, echiparea sistemului in amonte cu filtre de clasei inferioara. Filtrele
treapta 1-a se monteaza in amonte de echipamentele de tratare centrala a aerului pentru a
leproteja de colmatare; filtrele treapta Ii-a se monteaza imediat in*avalul ventilatoarelor de
introducere a aerului pentru a mentine curate tronsoanele de distribute a aerului; filtrele treapta
Ill-a se monteaza cat mai aproape sau chiar in gurile de introducere a aerului in incaperile servite
pentru a evita riscul aparitiei de focare de contaminare in aval. Supravegherea starii functionale a
filtrelor si semnalarea colmalarii in vederea inlocuirii celulelor filtrante se realizeaza prin
controlul presiunilor diferentiale amonte-aval si au un loc important in cadrul lucrarilor de
intretinere-exploatare.
In tabelul 1 (anexat la prez. cap. VA. (A). 2.) este indicat numarul necesar de trepte de. filtrare:
.pentru 3 trepte de filtrare se inteleg treptele 1. 11 si III .pentru 2 trepte de filtrare se inteleg
treptele 1 si II .pentru 1 treapta de filtrare se intelege treapta I

V.4.(A).2.1.4. Nivel de presiune diferentiala ìntre spatii adiacente

Valoarea presiunii diferentiale dintre incaperi alaturate astfel incàt sa se realizeze o
circulatie controlata a aerului (de la incaperi cu cerinte mai ridicate la incaperi cu
cerinte mai scazute d.p.d.v. al absentei agentilor patogeni). Nivelul de presiune
diferentiala determina debitele de scurgere de aer intre respectivele incaperi, prin
deschiderile existente intre ele. Spatiile mai curate vor fi in suprapresiune fata de
cele mai putin curate.
Nivelul presiunii diferentiale intre spatiile adiacente, in cadrul incaperilor din
clasa I si II va fi de max.l0-20Pa.

MENTITINE:
Mentinerea in permanente. in mod controlat, a conditiilor de presiune diferentiala, pe ansamblul
spatiilor serxite de instalatiile de ventilare, necesita monitorizarea starilor de colmatare a filtrelor
si reglarea automata a caracteristicilor functionale (debit, presiune) ale unitatilor de vehiculare a
aerului, pentru mentinerea unor regimuri constante de debite de aer.

V.4.(A).2.2. Asigurarea unor concentratii maxim admisibile de substante poluante

provenite din materiale de constructii, instalatii tehnice, inclusiv aparate de ardere, surse exterioare,
sol, etc.
- pentru valori maxim admisibile de concentratii ale substantelor poluante din incaperile unitatilor
spitalicesti, se vor respecta prevederi Normativ de protectia muncii in sectorul sanitar si „Normativ
privind puritatea aerului in incaperi cu diverse destinatii" (in curs de editare -INCERC). '
- in vederea evitarii contaminarii aerului peste limitele admise (ca rezultat al manipularii unor surse
radioactive deschise, in scopuri medicale - ionizare, suspensii de pulberi, substante volatile
radioactive) se vor respecta prevederi „Norme republicane de securitate nucleara - Regim de lucru
cu surse de radiatii nucleare" - tab. 2.
 9

9
6

2
4

3 �
� 9
8 C
2
 ANEXA V.4.(A).2.
DOCUMENTE CONEXE

STAS 10813 - Puritatea aerului. Determinarea pulberilor in suspensie

STAS 11322 - Puritatea aerului. Determinarea aldehidei formiee
STAS 12051 - Aer. Determinarea continutului de radon 222
STAS 9081 - Poluarea acrului
STAS 12574 - Aer din zone protejate. Conditii de calitate
STAS 1238/1 - Ventilare mecanica. Debitul de aer proaspät
Normativ in - Normativ privind igiena compozitiei acrului in spatii cu diverse curs de editare
destinatii functie de activitätile desfä§uralc in regim de iarnä-varä (INCIzRC)
Norme-84 - Protectia muncii in sec tonii sanitar
DIN 1946-Fila 4- Ventilatii in institutii spitalice§ti
Documente - Igiena, sänätatea §i mediul inconjurätor
interpretative
CEE-nov.
V.4.(A).3. IGIENA FINISAJELOR
Cerinta privind igiena finisajelor implica asigurarea calitätii suprafetelor interioare ale elementelor
delimitatoare astfel incät sä nu fie periclitatä sänätatea §i igiena ocupantilor.

CRITERII. PARAMETRI SI NIVELURI DE PERFORMANTA privind

V.4.(A).3.L Asigurarea calitätii finisajelor

Finisajele incäperilor in care stationeazä §i se deplaseazä bolnavi sau in care se desfäs.oarä
activitäti medicale vor fi:
• lavabile
• rezistente la dezinfectanti
• rezistente la decontaminäri radioactive (dupä caz)
• färä asperitäti care sä retinä praful
• bactericide (in spatiile aseptice)
• negeneratoare de fibre sau particule care pot rämäne in suspensie in aer
• rezistente la actiunea acizilor (in laboratoare §i camere de tratament)
• se admit materiale de finisaj care prin alcätuirea lor, sau modul de punere in operä, pot favoriza
dezvoltarea de organisme parazite (gändaci, acarieni, mucegaiuri) sau substante nocive ce pot
periclita sänätatea oamenilor.

V.4.(A).3.2. Asigurarea calitätii finisajelor

Finisajele pentru elementele de instalatii vor fi rezistente la actiunile fizico-mecanice ale agentilor
externi (§ocuri, frecare, etc.) §i la actiunile chimice provocate de solventi, detergenti,
dezinfectante, lichide sau vapori ai acestora. La finisarea spatiilor cu cerinte severe de asepsie se va
evita utilizarea materialelor care, prin punerea in afarä prezintä rosturi, adäncituri sau colturi dificil
de curätat.
Finisarea spatiilor din laboratoarele de medicinä nuclearä in care se lucreazä cu surse deschise
(izotopi) vor respecta prevederile Normativului Republican de Securitate Nuclearä.
V.4.(A).4. IGIENA VIZTJALÄ
Cerinta privind igiena vizualä implica asigurarea cantitätii §i calitätii luminii (naturale §i
artificiale) astfel incät utilizatorii spatiilor respective sä-§i poatä desfäs.ura activitätile specifice in
conditii de igienä §i sänätate.

MENTIUNE:
Aspectele legate de iluminatul de siguranta al incäperilor sunt prezentate la cap.V.2.(A).
(Siguranta circulatiei pedestre).

CRITERII. PARAMETRI SI NIVELURI DE PERFORMANTÀ cu privire la: V4.

(A).4.1. Asigurarea iluminatului natural

V.4.(A).4.1.1. Raport arie ferestre - arie pardoseli

- sali operatii, na§tere, laboratoare
tratamente, pansamente 1/3-1/4
- saloane aläptare, farmacii, saloane
sugari, nou-näscuti 1/4-1/5
- cabinete consultatii, saloane
bolnavi 1/4-1/6
- spatii de lucru, pregätire,
sterilizare, bucätärii, spälätorii 1/5-1/8
- camere §i sali de asteptare, camera gardä personal, tratament Roentgen,
fizioterapie 1/6-1/7

OBSERVATIE:
- In cazul constructiilor spitalicesti se recomandä ca toate incäperile in care au acces bolnavii sä
beneficieze de lumina naturala.
-Laboratoarele trebuie protejate impotriva razelor solare printr-o orientare corespunzatoare si
prin elemente de umbrire, dar färä utilizarea sticlei colorate.
- Coridoarele vor beneficia de luminä naturalä directä (prin buzunare laterale) sau indirectä (prin
usile incäperilor ce le märginesc).
V.4.(A).4.2. Asigurarea iluminatului artificial

V.4.(A).4.2.1. Nivel de iluminare medie pentru iluminatul normal al incäperilor (valori

minime)
- conform tab.E1 anexat

V.4.(A).4.2.2. Evitarea sau limitarea orbirii

- orbire directä
• se vor lua mäsuri de ecranare a lämpilor §i de dispunere corespunzatoare a acestora
- orbire prin contact sau reflexie
• se vor alege finisaje cu factori de reflexie corespunzätori
• corpurile de iluminat se vor dispune corespunzätor cerintelor specifice incäperilor Se vor
respecta prevederi STAS 6646/1,3.
Nr.crt Tipul Iluminarea Culoarea luminii Observatii
incäperiix) normala Ix
1 2 3 .4 5 6
1. incàperi -iluminat 100 200 alb Mäsuri pentru
bolnavi; -iluminat pentru 300 evitarea orbirii pacientilor
lecturä! 52
-iluminat pentru
consultatii
-iluminat pentru
supraveghere
-iluminat de veghe .
(orientare)
2. Salon pentrii -iluminat general 300 20 alb Iluminat general in
sugari sau nou- -iluminat pentru 300 locurile de ingrijire
näscuti supraveghere sugari, min 1601 lx
-iluminat pentru
consultatie
3. Cabinete . -iluminat general 500 alb de lux
pentru
consultatii
tratamente
obisnuite
4. Cabinete -iluminat general 500 alb de lux Dupä caz,
pentru pentru pregätire 50 50 550 alb,alb de lux comutabil sau
consultatii §i -iluminat general 500 reglabil pentru
tratamente pentru perioada de 50 50 50 50 obtinerea
speciale: investigatie iluminärii mai
-pentru .urologie reduse
investigatii .rectoscopie Dupä caz,
endoscopice .ginecologie comutabil sau
-pentru -iluminat general reglabil pentru
investigatii pentru pregätire obtinerea
oftalmologice -iluminat general iluminärii mai
pentru perioada de reduse
investigatie
.refractometrie
.schiascopie
.oftalmologie
.oftalmometrie
-pentru .perimetrie 55 alb, alb Dupä caz,
investigatii .adaptometrie 500 alb comutabil sau reglabil pentru
Rontgen -iluminat 20 alb obtinerea iluminärii mai
-pentru general -lucru 500 alb alb de lux reduse Lampa scialitica cu
consultatii cu monitoare 8000 500 posibilitäti de reglare a
stomatologice -iluminat iluminärii §i directionärii
-pentru .iluminat luminii Ra.90
consultatii cavitate
dermatologice bucala
.iluminatul
càmpului
inconjurätor
-iluminat
general
5. Cabinete -iluminatul 100 alb Mäsuri pentru evitarea orbirii
pentru generat 300 1000 20 pacientilor
consultatii §i -iluminat
tratamente general in zona
intensive paturilor
-iluminat pentru
consult in zona
paturilor
-iluminat de
supraveghere
6. Sali de -iluminat 1000 alb vezi pct.lll.4.2.2.2.
operatie general
-iluminat pentru
càmpul de
operatie
-iluminat pentru
càmpul
inconjurätor al
 mesei de
operatie
7. Anexe ale . -iluminat 500 500 500
salii de general
operatie pentru:
.vestiare
.spälätorii
.incäperi
precedànd
intrarea in sala
de
operatii
.incäperi la 500 500 500 alb sau alb de Mäsuri pentru evitarea orbirii
ie§irea din sala 500 100 lux pacientilor
de operatii alb
.depozit de
instrumente
.depozit pentru
elemente
sterile .depozit
cu dispozitive
de sterilizare
.sali de
reanimare,
iluminat pentru
trezire
8. Sala de -iluminat 300 alb
terapie. Bai general
medicinale,
gimnástica
medicala,
masaje
9. Sali de dializa -iluminat 100 500 Mäsuri pentru evitarea orbirii
general in salä pacientilor
-iluminat
general in zona
paturilor
10. Laboratoare -iluminat 500 1000 alb
Farmacii general alb de lux
-iluminat pentru
verificarea
culorii
11. Camere de -iluminat 300 500 alb cald alb Dupä caz, iluminat local,
serviciu general pentru zona umplerea
pentru medici, -iluminat pentru seringe-lor sortarea medi-
asistente solicitäri camentelor, etc
medicale vizuale intense
12. Sali de -iluminat 1000 5000 alb
disectie general
-iluminat local
pentru masa de
lucru
13. Coridoare, -zona de 200 50 300 alb sau alb cald Clasa de calitate 2 Clasa de
scari saloane 100 alb calitate 2
bolnavi
.ziua
.noaptea
-zona cu säli de
operatii
.ziua
.noaptea
14. Toalete. spre saloane 200 alb. alb
incäperi cu -incäperi cu cald
activitäti activitäti
murdare murdate 100 300 alb Clasa de
-toalete calitate 2 Clasa
-bäi alb, alb de calitate 2
orientare
cald
NOTA: x) Incäperile sunt incadrate in clasa de calitate 1, cu exceptia celor pentru care la
coloana: Observatii", clasa de, calitate este 2.
ANEXA V.A4.

DOCUMENTE CONEXE
STAS 8313 -Iluminatul in clädiri §i in spatii exterioare, la clädiri civile §i industriale
STAS 6221 -Iluminatul natural al incäperilor la clädiri civile §i industriale
STAS 6646/1 -Iluminatul artificial. Conditii generale pentru iluminat in clädiri civile
STAS 6646/3 -Iluminatul artificial. Conditii speciale pentru iluminat in clädiri civile
PE 136 -Normativ pentru folosirea energiei electrice la iluminatul artificial in utilizäri
casnice
Documente -Igiena, sänätatea §i mediul inconjurätor interpretative CEE-
nov.93
Norme -Protectia muncii in sectorul sanitar
V.4.(A).5.IGIENA AUDITIVA
Cerinta privind igiena auditiva se referä la conceperea §i realizarea spatiilor interioare ale
spitalelor astfel incät zgomotul perturbator perceput de utilizatori sä fie mentinut la un nivel ce nu
le poate afecta sänätatea.
Igiena auditivä se referä la conditiile interioare de zgomot, respectiv la ambianta acusticä
interioarä.
Performantele corespunzätoare asigurärii ambiantei acustice interioare, sunt tratate la cap.V.6.
„Protectia ìmpotriva zgomotului".

V.4.(B). IGIENA APEI

Cerinta privind igiena apei se referä la conditiile privind distributia apei ìntr-un debit suficient §i
la satisfacerea criteriilor de puritate necesare apei potabile. Apa necesarä alimentärii instalatiilor
din clädiri trebuie sä aibä o anumitä calitate exprimatä prin ansamblul proprietätilor sale fizice,
chimice, bacteriologice, organoleptice, etc.

CRITERII. PARAMETRI SI NIVELURI DE PERFORMANTÀ cu privire la:

V.4.(B).l. Asigurarea calitätii anei (potabilitatea')

-se va realiza conform prevederii STAS 1342

OBSERVATIE
Verificarea tndpliniriiconditiilor de calitate a potabilitatii apei se face de catre céntrele de,
medicina preventiva.

V.4.(B).2. Asigurarea debitului de apa la punctul de consum

-se va realiza conform prevederii STAS 1478 (punctele de consum tehnologic vor fi stabilite
conform cerintelor de functionare a echipamentelor).

V.4.(B)3. Asigurarea cantitätii de apa potabila necesari (1/pat/zi)

V.4.(B).3.1. Necesar curent pentru:

-igiena bolnavilor 240
-igiena personalului 40
-igiena lenj eriei 110
-preparare hranä igienä bloc alimentar 100
-igiena spatiilor, mobilierului,
obiectelor sanitare 40
-preparare apä sterilä pentru spälare chirurgicalä,
apä distilatä, spälare §i dezinfectie instrumentare 25
-utilizäri tehnologice 20
-igienizare platformä, gunoi, recipiente colectare
reziduri, crematoriu §i anexe 10-15
-ìntretinere cäi acces, spatii exterioare, zone
de protectie sanitarä 10
-necesitäti grup gospodäresc (bucätärii,
spälätorii) 25-30
-pierderi de apä in reteaua de distributie -cea 10%
Total cca 700 l/pat/zi
V.4.(B).3.2. Necesar tn perioadele de deficit sau ìntrerupere a alimentarli cu apä -min. 500
l/pat/zi timp de 12 ore

V.4.(B).3.3. Necesar pentru sectoarele de recuperare medicali balneo-fizico-terapeuticä -

130 l/procedurä (om afara consumului precizat mai sus)

ATENTIE!
Nu se admite utilizarea apei nepotabile in spitale
ANEXA V.4.(B
DOCUMENTE CONEXE
STAS 6322 -Apa potabila
Determinarea culorii. STAS
6323 -Apa potabilä.
Determinarea turbiditätii. STAS 6324 -Apa potabilä.
Determinarea temperaturii, mirosului §i gustului. STAS
6325 -Apa potabilä. Determinarea PH-ului. STAS 6329
-Apa potabilä. Analiza biologicä.
STAS 3001 -Apa. Analiza bacteriologicä.
STAS 1342 -Apa potabilä.
STAS 3026 -Apa potabilä.
Determinarea duritätii.
STAS 3002 -Apa potabilä.
Determinarea substantelor organice.
STAS 12650 -Apa potabilä.
Determinarea continutului de pesticide.
Documente -Igiena, sänätatea §i mediul inconjurätor.
interpretative
CEE-nov.93
Norme -Protectia muncii in sectorul sanitar.
V.4.(C). ICIENA EVACUÄRII RE/JDURILOR LICHIDE
Cerinta privind igiena evacuärii rezidtirilor lichide, implicä asigurarea unui sistem corespunzätor
de eliminare a acestora astfel incät sä nu prezinte surse potentiale de contaminare a mediului, sä nu
emitä mirosuri dezagreabile, sä nu prezinte posibilitatea scurgerilor exterioare §i sä nu prezinte
riscul de contact cu sistemul de alimentare cu apä. Rezidurile lichide din spitale sunt:
-apele uzate menajere obisjiuite (de la grupurile sanitare)-cap.III.5.1.5.1. -apele
uzate menajere cu nisip, pämänt si gräsimi (de la spälätorii si bucätärii)
-cap.111.5.1.5.2.
-apele uzate radioactive (de la laboratoarele de medicinä nuclearä)
-cap.lll.5.1.8.
-apele contaminate cu agenti patogeni (din sectii de boli infectioase si
laboratoare de bacteriologic). -apele pluviale cap.lll.5.1.6.

CRITERII. PARAMETRI SI NIVELURI DE PERFORMANTÄ cu privire la: V.4.(C).l.

Asigurarea evitärii poluärii solului. anelor subterane. sau a aerului

V.4.(C).1.1. Conditii de rezolvare a evacuärilor

-apele uzate din unitätile spitalicesti se evacueazä exclusiv prin reteaua de
canalizare.
-lipsa unor sisteme publice de canalizare se acceptä numai in cazul stationarelor
rurale sau unele asezäminte de posl-curä. situatie in care unitätile sanitare
respective vor fi preväzute cu instalatii proprii de colectare, tratare si evacuare a
apei uzate, astfel executate incät sä nu provoace poluarea solului, apelor sau a
acrului.
-apele uzate vor fi colectate prin retele interioare separate si evacuate in reteaua de
canalizare a incintei, dupä tratarea prealabilä a celor cu continut de gräsimi, nisip,
pämänt, sau substante nocive (chimice, biologice, radioactive) -vezi cap.(II.3.1.7.

V.4.(C).l.2. Conditiile de calitate a apelor uzate

-apele uzate evacuate in retelele de canalizare trebuie sä indeplineascä conditiile preväzute in
Normativ C 90.

V.4.(C).l .3. Conditiile de calitate a conductelor de canalizare

-sä reziste la sarcinile mecanice sau de altä naturä la care sunt supuse -sä
fie impermeabile
-sä fie rezistente la agresivitatea apelor uzate transportate
-sä aibä o rugozitate cät mai redusä
-sä respecte cotele de montaj pentru a se evita colmatarea

V.4.(C).2. Asigurarea evitärii emisiei de mirosuri dezagreabile

V.4.(C).2.1. Conditii de rezolvare

-se vor lua mäsuri de etanseitate a cäminelor de racord si de vizitare din imediatä vecinätate a
clädirilor spitalicesti
-se va asigura o dilutie corespunzatoare a apelor uzate -racordurile dintre reteaua de canalizare
pluvialá din incinta spitalului §i gurile de scurgere ale retelei vor fi sifonate pentru a se evita
ie§irea mirosurilor din canalizare.

V.4.(C).3. Evitarea interconexiunii dintre apele uzate si apa potabilá

-se asigurá prin rezolvarea corectá a sistemelor de canalizare §i alimentare cu apá, conform
prevederii STAS 8591/1.
ANEXA V.4.C
DOCUMENTE CONEXE
STAS 1795 -Canalizare interioarà
STAS 1846 -Canalizàri exterioare. Debite.
Prescriptii de proiectare. .
STAS 3051 -Sisteme de canalizàri.
Canale ale retelelor exterioare. Prescriptii de proiectare.
STAS 2448 -Canalizàri. Camine de vizitare. Prescriptii de proiectare.
STAS 6701 -Canalizàri. Guri de scurgere cu sifon §i depozit.
STAS 10859 -Canalizàri. Statii de epurare a apelor uzate provenite din centrele populate. STAS
12278 -Canalizàri. Bazine de fermentare a nàmolurilor la Statiile de epurare a centrelor
populate.
STAS 12594 -Canalizàri. Statii de pompare. Documente
-Igiena, sànàtatea §i mediul ìnconjuràtor. interpretative
CEE nov.93
V.4.(D). IGIENA EVACUARTI REZIDURILOR SOLIDE
Cerinta privind igiena evacuärii rezidurilor solide din spitale, implicä asigurarea
unitätilor spitalicesti cu sisteme corespunzätoare de colectare, depozitare §i
evacuare a acestora astfel incàt sä nu fie periclitatä sänätatea si igiena oamenilor,
eliminànd totodatä riscul de poluare a acrului, apei §i solului.
Deseurile solide din spitale sunt: 1
.deseuri reciclabile (neinfectate)
-hàrtie, ambalaje din carton
-ambalaje din sticlä -metal 2'des.euri
nereciclabilc
-gunoaie menajere (de la bucätärie, bibcronerie, oficiile alimentare din sectiile medicale) -deseuri
medicale curente (vatä, tifon, servete, produse biologice, deseuri laborator) -deseuri medicale
contaminate radioactiv

CRITERII. PARAMETRI SI NIVELURI DE PERFORMANTÀ

V.4.(D).I. Asigurarea colectärii. depozitärii si evacuarli deseurilor solide in conditii de

igiena
Se colecteazä si se depoziteazä distinct, dupä natura materialelor, dupä ce au fost
asigurate conditiile de reciclare (spälare, preambalare) la locul lor de provenientä.

-se depoziteazä pe platforme speciale, intr-un spatiu izolat.

V.4.(I)).1.1. Deseurile reciclabile

se colecteazä si se depoziteazä distinct dupä natura materialelor, dupä ce au fost asigurate
conditiile de reciclare (spälare, preambalare) la locul lor de provenientä. -se depoziteazä pe
platforme speciale, intr-un spatiu izolat.

V.4.(l)).1.2. Deseurile nereciclabile

V.4.(D).1.2.1. Gunoaiele menajere

se colecteazä la sursä si se transportä in recipiente inchise (pubele) sau in saci de polietilenä
inchisi etans
-se depoziteazä intr-o incäpere specializatä, amplasatä pe platforma de deseuri, preväzutä cu
instalatii de apä si canalizare pentru mentinerea igienei atàt a spatiului càt si a rccipientilor.

V.4.(D). 1.2.2. Deseurile medicale curente

(provin din activitätile medicale, prezintä potential infectios)
-trebuie colectate in ambalaje etanse, transportate si depozitate in conditii de
maximä sigurantä d.p.d.v. al igienei pentru a impiedica contaminarea directä
sau indirectä (prin intermediul insectelor sau rozätoarelor) a personalului sau a
populatiei.
-se trateazä cu substante dezinfectante si/sau se ard in crematorii (vezi
cap.III. 10.2.2.).

V.4.(D). 1.2.3. Deseurile solide contaminate radioactiv

(provin de Ia laboratorul de medicinä nuclearä)
-se colecteazä si se depoziteazä separat de celelalte deseuri din spital, intr-un
depozit amplasat in cadrul laboratorului, ecranat si ventilat corespunzätor.
a.descurile puternic radioactive -se colecteazâ în recipiente speciale închise ermetic §i ecranate -
se depoziteazâ temporar în depozitul spitalului, pânâ la preluarea lor de câtre unitatea teritorialâ
specializatâ în tratarea de§eurilor.
b.deseurile slab radioactive
-se colecteazâ în recipiente port-de§eu
-se depoziteazâ în depozitul laboratorului §i se dezactiveazâ prin stagionare pe duratâ de timp
calculatâ, în functie de perioada de înjumâtâtire a surselor radioactive utilizate. Depozitele pentru
deseurile solide radioactive sunt parte integrantâ a unitâtii nucleare §i se conformeazâ
prescriptiilor tehnice §i de autorizare prevâzute de „Normativul republican de securitate
nuclearâ".

OBSERVATIE:
Având in vedere ca pânâ la ora actúala nu exista reglementâri specifice cu privire la evacuarea
rezidurifor solide din unitâtile spitalicesti, se recomandâ ca în etapa de proiectare a unui spital,
proiectantul sâ consulte Ministerul Sânâtâtii, prin expertii acreditati, asupra recomandârilor
existente pe plan mondial la data proiectâr
V.4.(E). REFACEREA SI PROTECTIA MEDIULUI
Cerinta privind refacerea si protectia mediului implicä conceperea si realizarea unitätilor
ispitalicesti astfel ìncat pe toatä durata de viatä (executie, exploatare, postutilizare) sä nu afecteze
ìn nici un fel, echilibrul ecologic si sä riu däuneze sänätätii, linistii sau stärii de confort a
oamenilor prin modificarea calitätii factorilor naturali sau creati prin activitäti umane.

CRITERII. PARAMETRI SI NIVELURI DE PERFORMANTÀ

V.4.(E).l. Asigurarea evitarii poluarii aerului exterior

V.4.(E).1.1. Concentratine maxim admisibile pentru potentialii poluanti emisi ìn atmosferä ca
urmare a activitätilor spitalicesti vor avea valori corespunzätoare conform prevederii STAS
10574.

V.4.(E).1.2. Masuri preventive

-limitarea emisiilor de poluanti continute ìn gazele de ardere provenite din centrala termicä si
crematoriu (dacä este cazul) prin controlul arderii sau dimensionarea cosului de fum, ìn vederea
realizärii dispersiei acestora ìn atmosferä.
-filtrarea aerului evacuat si contaminat cu germeni patogeni prin utilizarea sistemelor specifice
de purificare.
-evacuarea cu dilutie ìn atmosferä a aerului purtätor de noxe, sau provenit din instalatiile de
ventilare climatizare, tinänd cont de zonele populate si de directia väntului dominant. -se vor
respecta cu stridete regulile de amplasare privitoare la pozitiile relative dintre prizele de aer
proaspät si gurile de evacuare.

V.4.(E).2. Asigurarea evitarii poluarii solului si apei V.4.

(E).2.1. Masuri de prevenire

-apele uzate provenite de la unitätile spitalicesti se vor evacua numai prin sisteme (retete) proprii
de canalizare, ce trebuie sä respecte conditiile preväzute la cap.V.4.(C).1.3. -ìnainte de deversarea
ìn sistemele publice de canalizare, apele uzate evacuate din unitätile spitalicesti vor suferi
operatiuni de neutralizare si tratare ìn functie de natura poluantilor continui (vezi
cap.III.5.2.2.2.).
-apele uzate evacuate in sistemele publice de canalizare vor trebui sä indeplineascä obligatoriu
prevederile Normativ C 90.
ANEXA V.4.E.

DOCUMENTE CONEXE
Legea 137/95 -Legea protectiei mediului
Legea 5/1989 -Legea privind protectia §i asigurarea calitätii apelor
Legea 3/1978 -Legea privind asigurarea sänätätii populatiei
Decret 466/1979 -Decret privind regimul produselor §i substantelor toxice
Decret 414/1979 -Decret privind stabilirea valorilor limitä admisibile ale principalelor
substante poluante din apele uzate.
Ordinul -Conditii tehnice privind protectia atmosferei
462/1993
STAS 10574 -Aer din zonele protejate. Conditii de calitate.
STAS 10331 -Puritatea aerului. Principii §i reguli generale de supraveghere a calitätii aerului.
STAS 10194 -Puritatea aerului. Determinarea continutului de bioxid de sulf. STAS 10329
-Puritatea aerului. Determinarea bioxidului de azot.
V5. IZOLAREA TERMICA, IZOLAREA HIDROFUGÀ SI ECONOMIA DE ENERGIE
Cerinta privind izolarea termica, izolarea hidrofuga si economia de energie se refera la asigurarea
unei conformari; generale §i de detaliu a CLADIRII, astfel incàt consumul energetic sa poata fi
limitat, in conditiile obtinerii unui confort termic minim admisibil.

CRITERII. PARAMETRI SI NIVELURI DE PERFORMANTÀ

V5.1Asigurarea performantelor higrotermice ale elementelor perimetrale
Astfel ìncat pierderile de caldura sa fie cat mai reduse, respectiv

V.5.1.1 Rezistenta termica specifica necesarà (R os a elementelor

Trebuie sa fie mai mare sau cel pu;in egala cu rezistenta minima necesara la transfer termic (R onec),
calculata conform STAS 6472/3.

V.5.1.2. Diferenta de temperatura ( A.) dintre fetele interioare ale elementelor delimitatoare si
temperatura aerului interior (conform prevederii STAS 6472/3) trebuie sa fie de max

Temperatura Umiditatea Diferenta de temperatura „AT i"(K)

interioara relativa pereti acoperis. pardoseli
18 C 60% 4 3 2
^1^0 r-. end/
6 4,.5 3
22 C 50%

V.5.2, Evitarea aparitiei condensului prin realizarea elementelor de inchidere astfel

incàt:

V.5.2.1. Temperatura pe suprafata interioara Tsi sa aiba in orice punct, o valoare

mai mare decàt temperatura punctului de roua, stabilita conform STAS 6472/3 in functie de
umiditatea relativa a aerului interior.

V.5.2.2. Umiditatea materialelor componente ca urmare a condensarti vaporilor de

apa in perioadele reci. ta mi depa§easca valorile normate conform STAS 6472/4 (in vederea
eliminarti riscului de aparitie a coloniilor de agenti palngcui).

V.5.2.3. Cantitatea di- apa provenita'prin condensarea vaporilor, din masa

elementului de inchidere,in perioada recea anului,sa fie mai mica decàt cantitatea de apa care se
poate evapora in perioada calda (conform SI AS 6472/4), ma<mw.

V.5 3. Asigurarea economici de energic intr-o cladire spitaliceasca prive§te

principalele modalitati de utilizare a energiei in conditii determinate de amplasare
(conditii exterioare), de utilizare functionala (cerinte interioare) §i de dotare tehnica
(posibilitati de realizare) §i anume: incalzire, ventilare §i tratare a acrului cu sau fara
racire sau controlul umiditatii §i preparare a apei calde de consuni. Economia obtinuta
din energia consumata in special pentru incalzire in sezonul rece, dar §i pentru racire in
sezonul cald, implica conceperea §i realizarea constructiilor spitalicesti §i in special a
elementelor de inchidere cu o buna izolare termica, cu o corecta orientare, dimensionare
§i dotare a elementelor vitrate §i cu o scazuta permeabilitate la aer. Consumurile de
energie pentru ventilare §i tratare speciala a aerului depind de tipul, structura §i gradul
de dotare al spitalului. in special intervenind dimensionarea dar §i echiparea cu instalatii
specifice a sectoarelor chirurgical, ATI, etc, factori importanti sunt debítele de aer
proaspat vehiculate, conditole de stare a acrului dorite la interior fata de condi tile de
stare a aerului exterior, duratele de functionare, etc, consumurile de energie pentru
prepararea apei calde menajere depind de tipul, structura §i gradul de dotare al spitalului.
V.5.3.1. Coeficientul global de izolare termica al clàdirii „Gl" trebuie sa fie inferior
valorii corespunzatoare la referinta „Gl ref ' [W/m'h], determinati conform „Normativ
pentru calculul coeficientului global de izolare termica, la cladiri cu alte destinatii decàt
cea de locuit''.
Valorile coeficientilor de control „a e" (rezistente termice normate) necesare pentru
-r-

calculul coeficientului global de referinta (Gl ref.) sunt urmatoarele:

zona climatica I II III
a 1.30 1.40 1.50
b 2.75 3.00 3.25
c 1.50 1.60 1.70
d 1.30 1.30 1.30
e 0.40 0.50 0.50

in care:
a=pereti exteriori b=plans.eu
de la ultimul nivel c=plan§eu
de peste subsol d=soclu
e=elemente vitrate
V.5.3.2. Necesarul specific global de cáldurá pentru incálzire al cládirii „G" trebuie sá fie
inferior valorii corespunzátoare de referintá „Gl ref." [W/m 3K]

V.3.3. Consumul anual global de cáldurá pentru incálzirea cládirii

'<*■ « 1000
in care:
G . . -are semnificatia de mai sus
N toi -numárul de grade zile; se determina functie de temperatura exterioará de
timi

incepere/sfár§ire a perioadei de incálzire (t, (i) §i de temperatura interioará medie pentru

incálzire (timi) . .
V -volumul construit la care se referá G §i Q ian

V.5.3.4. Consumul anual global de cáldurá pentru ventilare (mecanicá).

H

Q --0-->4-V L *N'"" -d
y
—^--(l -TI ){Kwhhn)

-constituie o sumá de consumuri specifice (t imv, tov, nv, nrv) diverselor aplicatii, in
care: 3

L^. -debit de aer proaspát pentru tipul de aplicatie (m /h)

N imv
-numár de grade zile pentru temperaturi exterioare de incepere/sfár§ire ;
tov

consumului (tov) §i temperatura interioará medie in respectiva aplicatie (t imv).

nv -durata zilnicá de functionare in respectiva aplicatie [h/zi]
dv -durata de functionare in perioada de incálzire [%]

-encienta recuperárii de cáldurá utilizate.

V.5.3.5. Consumul anual global de energie pentru umidificare
n
"<I1 % P. W
-----(1 -TI )[KWh!an]
v
100(3 ^
 -constituie o suma de consumuri specifice (tj , tov, nv. TV) diverselor aplicatii cu umiditate
mv

controlata, in care semnificatiile sunt cele anterioare pentru aplicatiile in cauza; Ti ri

-randamentul recuperarti caldurii latente (daca este cazul).
V.5.3.6. Consumul anual .global de energie pentru
racire - dezumidificare

> - ¡>í
L¿
ri ]()00 W *~ *? <s ri 1000 rr
-

-formula da un nivel aproximativ al consumurilor de energie electrica pentru aplicatiile cu aer

proaspat 100% (L i) §i pentru aplicatiile cu aer proaspat partial (Lp2) in care: L i, Lp2- debite de aer
p p

proaspat [m3/h]
Dr1, Dr2;- durate de racire [zile/an] cu procente de functionare - d rl, dl2
nr1, nr2 - durate zilnice de functionare [h/zi]
nrr1, n r r 2 - eficiente de recuperare de caldura totala

C= 1.6 -7- 2 in functie de zona climatica

V.5.3.7. Consumul anual global de caldura pentru preparare apà calda menajerà
Qacman ~ 3500P pana la 7000P [KWh/an] functie de tipul, structura §i dotarea spitalului, valorile
mari corespund spitalelor ce au consumuri specifice ridicate de a.c.m. - (sectii de chirurgie,
obstetrica, boli nervoase, etc). in care P=numar de paturi de spitalizare.

OBSERVATII:
-Consumurile de caldura . sunt calculate la insidiatale de utilizare.
-Spitalele fiind mari consumatoare de energie, prin proiectarea si exploatarea instalatiilor termice
se impun masuri de limitare a consumurilor energetice care In principal se refera la: •eficienta
sistemelor adoptate siperformantele energetice ale elementelor utilizate (randamente, consumuri
specifice etc).
•masuri de recuperare a energiei si utilizarea acesteia ca sursa secundara de caldura cum ar fi
recuperarea de energie termica din gazele arse provenite de la centrala termica, recuperarea unei
parti din caldura aerului de evacuare din instalatiile de ventilare, producerea aburului de joasa
presiune din condensul de medie presiune, utilizarea condensului provenit din instalatia de abur
pentru prelncalzirea apei de adaos sauprepararea apei calde de consum. •introducerea circuitelor
separate de incàlzire pe zone ce beneficiaza de acelasi regim termic, sistem de cedare a caldurii si
programe de functionare.
•sporirea gradului de automatizare al instalatiilor atunci cdnd acestea contribuie efectiv la
realizarea economiei de energie in exploatare, corelat cu aplicarea unor regimuri economice de
exploatare functie de conditale climatice, categoria cladirii spitalicesti, felul ocuparii, programe de
lucru etc.
•izolarea termica a conductelor pentru diversi agenti termici si a canalelor de aer cald si rece.
•utilizarea in masura posibilitatilor a surselor neconventionale de caldura. •contorizarea energiei
termice.
ANEXA V.5.
DOCUMENTE CONEXE
STAS 6472/2 -Fizica constructiilor. Higrotcrmice. Parametri climatici exteriori.
STAS 6472/3 -Fizica constructiilor. Termotehnica. Calculul termotehnic al elementelor de
constructie ale cládirii.
STAS 6472/4 -Fizica constructiilor. Termotehnica. Comportarea elementelor de constructie la
difuzia vaporilor de apa. Prescriptii de calcul.
STAS 6472/6 -Fizica constructiilor higrotennicä a elementelor de constructii cu punti termice.
STAS 6472/7 -Fizica constructiilor. Termotehnica. Calculul permeabilitätii la aer a clementelor §i
materialelor de constructii.
STAS 4389 -Instalatii de incálzire. Numärul anual de grade-zilc.
STAS 9791 -Rosturi la fatadele clädirilor executate cu panourimari prefabricate. Clasificare,
tehnologie §i principii generale de proiectare.
NP 200 -Instructiuni tehnice pentru proiectare la stabilitate termica, a elementelor de inchidere
a cädirilor.
Prescriptii -Normativ pentru calculul coeficientului global de izolare termica
tehnice in la clädiri cu altä destinane decät cea de locuit
curs de
editare
(INCERC)
C 107 -Normativ pentru proiectarea §i executarea lucrärilor de izolatii termice
C112 -Normativ pentru proiectarea §i executarea hidroizolatiilor din materiale
bituminoase la lucrärile de constructii.
STAS 6472/10 -Fizica constructiilor. Termotehnica. Transferul terrhic la contactul cu pardoseala.
Clasificare §i metodä de determinare.
STAS 13149 -Fizica constructiilor. Ambiante termice moderate. Determinarea indicilor PMV; PPD
§i nivele de performantä pentru ambiante.
STAS 1907/1 -Instalatii de incälzire. Calculul necesarului de cäldurä. Prescriptii
de calcul. Reglementäri -Normativ privind igiena compozitiei aerului la clädiri cu diverse in curs
de destinatii in regim de iarnä-varä. editare (INCERC)
P68 -Normativ privind gradul de protectie termicä a clädirilor §i de reducere a
consumului de energie pentru incälzire.
Documente -Economia de energic §i izolare termicä.
interpretative
CEE nov. 1993
V.6. PROTECTIA ÍMPOTRIVA ZGOMOTULUI
Cerinta privind protectia ìmpotriva zgomotului implica conformarea spatiilor, respectiv a
elementelor lor delimitatoare astfel ìncàt zgomotul provenit din exteriorul cladirii sau din camerele
alaturate perceput de catre ocupantii cladirii, sa se pastreze la un nivel corespunzator conditiilor ìn
care sanatatea acestora sa nu fie periclitata, asigurandu-se totodata ìn interiorul spatiilor o ambianta
acustica minim acceptabila.

CRITERII. PARAMETRI SI NIVELURI DE PERFORMANTÀ cu privire la:

V.6.1. Asigurarea ambiantei acustice ìn interiorul ìncaperilor cu specific medical

V.6.1.1. Nivel de zgomot echivalent interior (limite admisibile) datorat unor surse de zgomot
exterioare unitatilor functionale.
• 30 dB(A)±5 dB(A) -ìn plus ziua
-ìn minus noaptea

MENTIUNE:
In cazul spatiilor ce necesita instalatii de ventilare si/sau climatizare (tratarea aerului) se admite
ca nivelul de zgomot interior sa fie depasit cu inca max. 5 unitati fata de cel mentionat mai sus (a
se vedea Tab. 1 cap. V.4.(A).2.

V.6.1.2. Màsuri de asigurare a ambiantei acustice

-amplasarea unitatilor spitalice§ti ìn zone fara vecinatati producatoare de zgomot sau
vibrato
-gruparea in cadrul unitatilor spitalicesti a compartimentelor cu activitati similare
-separarea spatiilor cu cerinte deosebite d.p.d.v. al confortului acustic, de spatrile
producatoare de zgomot (spatii gospodare§ti §i spatii tehnico-utilitare) -evitarea
alaturarii bateriei de ascensoare de ìncaperile destinate bolnavilor spitalizati
-pentru cazul in care nu este posibila ìndepartarea ìncaperilor cu activitati
producatoare de zgomot, se vor lua masuri corespunzatoare de prevenire sau
atenuare a zgomotului prin:
• prevederea de echipamente dinamice (pompe ventilatoare, compresoare) cu nivel de zgomot
scazut, ìn functionare.
• masuri constructive de atenuare a zgomotelor sau vibratiilor produse de unele surse locale
(aparate sau utilaje) conform prevederilor STAS 8048/1.
• izolarea corespunzatoare a elementelor despartitoare, conform prevederi „Instructiuni tehnice C
125".
• limitarea vitezelor de vehiculare a fluidelor ìn elementele instalatiilor utilitare, termice, de
ventilane, sanitare etc.
V.6.2. Asigurarea izolàrii acustice a spatiilor la zgomot aerian-pe orizontalà (valori maxim
admisibile)
V.6.2.1. Indicele de izolare al peretelui exterior la:
-saloane (inclusiv de terapie intensiva), cabinete de consultato, sali de operato §i anexe
ale acestora.
V.6.2.2. Indicele de izolare a peretelui interior la:
-saloane 1-2 paturi
 • fata de saloanele adiacente
Ia(Ea,)=56(+4) dB
• fata de coridoare
Ia(Ea=59(+7) dB
-saloane cu peste trei paruri §i saloane de terapie intensiva
• fata de saloane adiacente §i cabinete de consultatii
Ia(Ea)=51(-l)dB "
• fata de coridoare
Ia(Ea)=56(+4) dB
-salii de operatii (in _ sectorul urgente)
• fata de saloane adiacente, cabinete consultatii, terapie intensiva
Ia(Ea)=46(-6) dB "
• fata de coridoare
Ia(Ea)=51(-l)dB
-cabinete consultatii
• fata de saloane adiacente
Ia(Ea.)=46(-4) dB
• fata de coridoare
Ia(Ea.)=51(-l)dB
V.6.3. Asigurarea izolarii acustice a spatiilor la zgomot aerian si de impact pe
verticala (valori maxim admisibile conform STAS 6156).
V.6.3.1. Indicele de izolare al planseului la:
-saloane 1 -2 paturi _
• fata de saloane adiacente, cabinete consultatii
Ia(Ea)=56(+4) dB "
Ii(Ei)=60(0) dB
• fata de coridoare, birouri (dupa caz)
Ia(Ea)=59(+7) dB
Ii(Ei,)=53(+7) dB .
• fata de exteriorul cladirii
Ia(Ea)=51(-l)dB
Ii(Ei)=57(+3) db3
-saloane cu pesle 3 palmi §i saloane terapie intensiva
• fata de saloane adiacente
Ia(Ea)=51(-l)dB
Ii(Ei)=60(0) dB
• fata de cabinete de consultatii
Ia(Ea)=51(-l)dB Ii(Ei)-57(+3) dB
• fata de sali de operatii §i anexe ale acestora
Ia(Ea)=56(+4) dB
Ii(Ei)=57(+3) dB
• fata de coridoare, birouri (dupa caz)
Ia(Ea)=56(+4) dB
Ii(Ei)=53(+7) dB
-sali de operatii inclusiv anexe
• fata de saloane adiacente §i cabinete de consultatii
Ia(Ea)=46(-6) dB
Ii(Ei)=57(+3)dB
• fata de exteriorul cladirii
Ia(Ea)=51(-l)dB
Ii(Ei)=57(+3)dB
• fata de coridoare, birouri
Ia(Ea)=51(-l)dB
Ii(Ei)=53(+7)dB
-cabinete de consultatii
• fata de saloane adiacente la(Ea)=46(-
6) dB li(Ei)=60(0) dB
• fata de exteriorul cladirii Ia(Ea)=51(-
l)dB Li(Ei)=57(+3)dB
• fata de coridoare, birouri (dupa caz)
la(Ea)=51(-l)dB
li(Ei)=53(+7) dB
ANEXA V.6
DOCUMENTE CONEXE
STAS 10009 -Acustica in constructii. Acustica urbana. Limite admisibile ale nivelului de
zgomot.
STAS 6156 -Acustica in constructii. Protectia impotriva zgomotului in constructii civile §i
social-culturale. Limite admisibile §i parametri de izolare acustica.
P 122 -Instructiuni tehnice de proiectare §i executie privind protectia Ionica a cladirilor.
C 125 -Instructiuni tehnice de proiectare §i executie privind protectia fonica a cladirilor.
Documente -Protectia la zgomot.
interpretative
CEEnov.93