NP 123-2010 Normativ Privind Proiectarea Geotehnica A Fundatiilor Pe Piloti

P A R T E A I
LEGI, DECRETE, HOTRRI I ALTE ACTE

Anul 179 (XXIII) Nr. 158 bis Vineri, 4 martie 2011
S U MA R
Pagina
Anexa la Ordinul ministrului dezvoltrii regionale i turismului
nr. 2.688/2010 pentru aprobarea Reglementrii tehnice
Normativ privind fundarea construciilor pe pmnturi
sensibile la umezire, indicativ NP 125:2010.............. 352
Volumul I
MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011
2
A C T E A L E O R G A N E L O R D E S P E C I A L I T A T E
A L E A D M I N I S T R A I E I P U B L I C E C E N T R A L E
MINISTERUL DEZVOLTRII REGIONALE I TURISMULUI
O R D I N
pentru aprobarea Reglementrii tehnice Normativ privind fundarea construciilor pe pmnturi
sensibile la umezire, indicativ NP 125: 2010*)
n conformitate cu prevederile art. 10 i art. 38 alin. 2 din Legea nr. 10/1995 privind calitatea n construcii, cu modificrile
ulterioare, ale art. 2 alin. (3) i (4) din Regulamentul privind tipurile de reglementri tehnice i de cheltuieli aferente activitii de
reglementare n construcii, urbanism, amenajarea teritoriului i habitat, aprobat prin Hotrrea Guvernului nr. 203/2003, cu
modificrile i completrile ulterioare, i ale Hotrrii Guvernului nr. 1.016/2004 privind msurile pentru organizarea i realizarea
schimbului de informaii n domeniul standardelor i reglementrilor tehnice, precum i al regulilor referitoare la serviciile societii
informaionale ntre Romnia i statele membre ale Uniunii Europene, precum i Comisia European, cu modificrile ulterioare,
avnd n vedere Procesul-verbal de avizare nr. 5 din 22 octombrie 2010 al Comitetului tehnic de coordonare general din
cadrul Ministerului Dezvoltrii Regionale i Turismului,
n temeiul art. 5 pct. II lit. e) i al art. 13 alin. (6) din Hotrrea Guvernului nr. 1.631/2009 privind organizarea i funcionarea
Ministerului Dezvoltrii Regionale i Turismului, cu modificrile i completrile ulterioare,
ministrul dezvoltrii regionale i turismului emite prezentul ordin.
Art. 1. Se aprob Reglementarea tehnic Normativ
privind fundarea construciilor pe pmnturi sensibile la umezire,
indicativ NP 125: 2010, elaborat de Universitatea Tehnic de
Construcii Bucureti, prevzut n anexa care face parte
integrant din prezentul ordin.
Art. 2. Prezentul ordin se public n Monitorul Oficial al
Romniei, Partea I, i intr n vigoare la 30 de zile de la data
publicrii.
Art. 3. La data intrrii n vigoare a prezentului ordin,
Reglementarea tehnic Normativ privind fundarea construciilor
pe pmnturi sensibile la umezire, indicativ P 7: 2000**) i
nceteaz aplicabilitatea.
*
Prezenta reglementare a fost adoptat cu respectarea
procedurii de notificare nr. RO/470 din 11 octombrie 2010,
prevzut de Directiva 98/34/CE a Parlamentului European i a
Consiliului din 22 iunie 1998 de stabilire a unei proceduri pentru
furnizarea de informaii n domeniul standardelor i
reglementrilor tehnice, publicat n Jurnalul Oficial al
Comunitilor Europene L 204 din 21 iulie 1998, modificat prin
Directiva 98/48/CE a Parlamentului European i a Consiliului din
20 iulie 1998, publicat n Jurnalul Oficial al Comunitilor
Europene L 217 din 5 august 1998.
p. Ministrul dezvoltrii regionale i turismului,
Gheorghe Nastasia,
secretar general
Bucureti, 29 decembrie 2010.
Nr. 2.688.
*) Ordinul nr. 2.688/2010 a fost publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 158 din 4 martie 2011 i este reprodus i n acest numr bis.
**) Reglementarea tehnic Normativ privind fundarea construciilor pe pmnturi sensibile la umezire, indicativ P 7:2000 a fost aprobat prin Ordinul
ministrului lucrrilor publice i amenajrii teritoriului nr. 333/N/8/2000 i publicat n Buletinul Construciilor nr. 7/2001, editat de Institutul Naional de Cercetare-
Dezvoltare n Construcii i Economia Construciilor INCERC Bucureti.

NORMATIV PRIVIND FUNDAREA CONSTRUC|IILOR PE
PMNTURI SENSIBILE LA UMEZIRE,
Indicativ NP 125:2010

MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011 3
ANEX

CUPRINS

Cap.1. OBIECT $I DOMENIU DE APLICARE

Cap. 2. DOCUMENTE CONEXE $I DE REFERIN|

Cap. 3. DEFINI|II
3.1. Defini|ii comune domeniului ingineriei geotehnice
3.2. Defini|ii specifice normativului

Cap. 4. NOTA|II

Cap. 5. DATE GEOTEHNICE
5.1. Rspndirea PSU n Romnia
5.2. Clasificarea PSU
5.3. Cerin|e generale pentru proiectarea geotehnic pe terenuri constituite din PSU
5.4. Cerin|e specifice pentru recunoasterea PSU
5.5. Parametrii geotehnici n cazul PSU
5.6. Identificarea si ncadrarea PSU
5.7. Studiul geotehnic

Cap.6. PROIECTAREA GEOTEHNIC N CAZUL PSU
6.1. Aspecte generale
6.2. Situa|ii de proiectare
6.3. Stabilirea valorilor caracteristice ale parametrilor geotehnici ai PSU
6.4. Stabilirea valorilor de calcul ale parametrilor geotehnici ai PSU
6.5. Solu|ii de fundare pe terenuri alctuite din PSU
6.6. Proiectarea geotehnic a sistemelor de fundare pe PSU

Cap.7. MASURI CONSTRUCTIVE RECOMANDAT N CAZUL FUNDRII PE PSU
7.1. Msuri pentru prevenirea umezirii terenului de fundare
7.2. Msuri constructive la alegerea solu|iilor de fundare pe PSU
7.3. Verificarea lucrrilor de construc|ii amplasate pe PSU
4 MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011

Cap.8. EXPLOATAREA, NTRE|INEREA $I MONITORIZAREA CONSTRUC|IILOR
$I INSTALA|IILOR AMPLASATE PE PSU

ANEXA 1: DEFINIREA LOESSURILOR SI PMNTURILOR LOESSOIDE
ANEXA 2 : RSPNDIREA LOESSURILOR SI PMNTURILOR LOESSOIDE N
ROMNIA
ANEXA 3: ELEMENTE PENTRU IDENTIFICAREA SI CARACTERIZAREA PSU
ANEXA 4: PRESIUNI CONVEN|IONALE DE CALCUL (p
conv
) PENTTERENURILE DE
FUNDARE CONSTITUITE DIN PMNTURI SENSIBILE LA UMEZIRE AVND S
r
_ 0,8
ANEXA 5: EVALUAREA TASRILOR SUPLIMENTARE PROBABILE PRIN UMEZIRE
A PSU
ANEXA 6: ELEMENTE REFERITOARE LA STRUCTURA DE REZISTEN| CLDIRILOR
FUNDATE PE PSU
ANEXA 7: MSURI SPECIALE REFERITOARE LA LUCRRILE EDILITARE SI DE
INSTALA|II N CAZUL PSU
ANEXA 8: REFERIN|E


Cap.1. OBIECT $I DOMENIU DE APLICARE
Prezentul normativ se bazeaz pe principiile SR EN 1997-1:2004 si dup caz, cu eratele,
amendamentele si anexele na|ionale asociate, SR EN 1997-2/2007 si dup caz, cu eratele, amendamentele
si anexele na|ionale asociate si SR EN 1998-5/2006 si dup caz, cu eratele, amendamentele si anexele
na|ionale asociate si cuprinde o serie de reguli de aplicare referitoare la fundarea construc|iilor pe terenuri
alctuite din pmnturi a cror structur si comportare mecanic se modific substan|ial si ireversibil n
contact cu apa, denumite generic pmnturi sensibile la umezire - PSU.
Comportamentul specific al PSU poate genera degradri ale construc|iilor fundate pe acestea si
fenomene de pierdere a stabilit|ii. Prin msuri specifice se urmreste men|inerea siguran|ei construc|iilor
si a stabilit|ii masivelor de pmnt.
Prevederile acestui normativ se aplic la proiectarea geotehnic, execu|ia si exploatarea tuturor
construc|iilor amplasate pe PSU. De asemenea se utilizeaz si n cazul lucrrilor de consolidare si
reabilitare a construc|iilor existente, a lucrrilor de sus|inere, ca si a celor de stabilizare a versan|ilor
instabili.
Aplicarea prevederilor prezentului normativ se va face |innd cont de specificul lucrrilor.

Cap. 2. DOCUMENTE CONEXE $I DE REFERIN|
Documentele conexe si de referin| sunt enumerate n Anexa 8.

Cap. 3. DEFINI|II
3.1. DEFINI|II COMUNE DOMENIULUI INGINERIEI GEOTEHNICE
Defini|iile comune sunt cele indicate n standardele SR EN 1997-1:2004 si dup caz, cu eratele,
amendamentele si anexele na|ionale asociate si SR EN 1997-2:2007 si dup caz, cu eratele,
amendamentele si anexele na|ionale asociate.

3.2. DEFINI|II SPECIFICE NORMATIVULUI
3.2.1. Pmnturi sensibile la umezire (PSU): acestea sunt pmnturi coezive macroporice
nesaturate, care la contactul cu apa sufer modificri bruste si ireversibile ale structurii interne, reflectate
prin tasri suplimentare cu caracter de prbusire (colaps) si scderi ale valorilor parametrilor geotehnici de
comportament mecanic.
Din aceast categorie fac parte loessurile, pmnturile loessoide si alte pmnturi preponderent
prfoase, cu porozitate mare, marcat neuniform.
n ANEXA 1 sunt prezentate astfel de pmnturi n func|ie de geneza lor.
3.2.2. Tasri suplimentare la umezire (I
m
): acestea sunt deforma|ii verticale ale PSU manifestate
odat cu cresterea umidit|ii, avnd valori sporite fa| de cele ale pmntului n stare natural solicitat la
aceeasi stare de eforturi.


Tasrile suplimentare la umezire pot apare sub greutatea proprie a stratului (I
mg
) si sub ac|iunea
ncrcrilor de compresiune transmise de funda|ii (I
mp
).
Tasrile suplimentare la umezire se pot determina pe teren si/sau se pot calcula pe baza indicilor
specifici determina|i n laborator.

Cap. 4. NOTA|II
Litere latine
B [m] L|ime funda|ie
D [%] Frac|iune din amortizarea critic
D
f
[m] Adncime de fundare
E [kPa] Modul de deforma|ie liniar al terenului de fundare
E
din
[kPa] Modul dinamic de deforma|ie longitudinal a terenului de fundare
E
oed i-j
[kPa] Modul edometric determinat pentru un interval i-j de presiuni
E
oed

200-300
[kPa] Modul edometric determinat pentru intervalul de presiuni 200-300 kPa
H [m] Grosime strat PSU
I
m
[m] Tasri suplimentare prin umezire
I
mg
[m] Tasare suplimentar la umezire sub greutate proprie
I
mp
[m] Tasare suplimentar la umezire sub o sarcin p
I
P
[%] Indice de plasticitate
PSU Pmnturi sensibile la umezire
PUCM Pmnturi cu umflri si contrac|ii mari
S
r
[%] Grad de umiditate
c [kPa] Coeziune pmnt
d [mm] Diametru particule solide din pmnt
e Indice pori
e
0
Indice ini|ial al porilor
i
m300
[%] Indice tasare specific suplimentar prin umezire pentru o = 300 kPa
i
mo
[%] Indice tasare specific suplimentar prin umezire pentru o valoare o
k [m/s] Coeficient de permeabilitate
n [%] Porozitate
p
conv
[kPa] Presiune conven|ional
p
net
[kPa] Presiune net pe baza funda|iei
s [m] Tasare total
s
i
[m] Tasare teren inundat
s
n
[m] Tasare teren natural
w [%] Umiditate natural a pmntului

w
oc
[%] Umiditate optim de compactare
w
L
[%] Limita superioar de plasticitate
w
P
[%] Limita inferioar de plasticitate
x
k
Valoare caracteristic a parametrului geotehnic
x
k

inf
Valoare caracteristic inferioar a parametrului geotehnic
x
k

local
Valoare caracteristic local a parametrului geotehnic
x
k

sup
Valoare caracteristic superioar a parametrului geotehnic
Litere grecesti
[
o
] Unghi de frecare intern al pmntului
[kN/m
3
] Greutate volumic pmnt n stare natural
M
Coeficient par|ial pentru propriet|ile pmntului
d
[kN/m
3
] Greutate volumic pmnt n stare uscat
s
[kN/m
3
] Greutate volumic schelet
sat
[kN/m
3
] Greutate volumic pmnt n stare saturat
v [kN/m
3
] Coeficient Poisson
[g/cm
3
] Densitate pmnt n stare natural
d
[g/cm
3
] Densitate pmnt n stare uscat
s
[g/cm
3
] Densitate schelet
sat
[g/cm
3
] Densitate pmnt n stare saturat
o [kPa] Efort unitar vertical aplicat n ncercarea edometric
o
gz
[kPa]
Efort unitar vertical datorat greut|ii proprii a pmntului la adncimea
z; sarcin geologic
o
z
[kPa] Efort unitar vertical la o adncime z
o
0
[kPa] Rezisten| structural

Cap. 5. DATE GEOTEHNICE
5.1. RSPNDIREA PSU N ROMNIA
Pmnturile sensibile la umezire (PSU) ocup suprafe|e importante n Romnia (cca. 17% din
teritoriu).
Ele sunt grupate n diferite zone ale Romniei fiind considerate pmnturi regionale. Se ntlnesc
n Cmpia Romn, Dobrogea, Podisul Moldovei, n lungul rurilor Siret, Prut si afluen|i, local n Banat si
n zona subcarpatic.
n hr|ile din ANEXA 2 se prezint rspndirea teritorial a PSU n Romnia, ca si detaliat n
jude|ele unde aceste pmnturi au o pondere nsemnat: Brila, Constan|a, Gala|i, Tulcea, Clrasi,
Ialomi|a.

Observaie: Hr|ile au caracter orientativ si nu elimin necesitatea efecturii
investiga|iilor geotehnice.

5.2. CLASIFICAREA PSU
Din punct de vedere al modului n care se taseaz la umezire sub greutatea proprie a stratului
(sarcina geologic) PSU se clasific astfel:
grupa A: pmnturi care prezint tasri suplimentare I
mg
mai mici de 5 cm;
grupa B: pmnturi care prezint tasri suplimentare I
mg
egale sau mai mari de 5 cm.

5.3. CERIN|E GENERALE PRIVIND PROIECTAREA GEOTEHNIC
PE TERENURI CONSTITUITE DIN PSU
La proiectarea geotehnic pe terenuri alctuite din PSU se vor respecta prevederile din SR EN
1997-1:2004 si dup caz, cu eratele, amendamentele si anexele na|ionale asociate, SR EN 1998-5:2004 si
dup caz, cu eratele, amendamentele si anexele na|ionale asociate, NP 074/2007, NP 122/2010 ca si cele
din prezentul normativ.

5.3.1.Categoria geotehnic a amplasamentului
Pentru stabilirea cerin|elor proiectrii geotehnice se folosesc categoriile geotehnice conform SR
EN 1997-1:2004 si dup caz, cu eratele, amendamentele si anexele na|ionale asociate, explicitate n NP
074-2007, crora li se asociaz riscul geotehnic.
Riscul geotehnic este definit n func|ie de factorii lega|i de teren, dintre care cei mai importan|i
sunt condi|iile de teren si apa subteran, precum si de factorii lega|i de structura ce va fi construit si de
vecint|ile acesteia
n cazul amplasamentelor unde n terenul de fundare se afl PSU, condiiile de teren sunt
stabilite ca dificile (NP 074-2007-A.1). n func|ie de ceilal|i factori, n general pot rezulta Categoriile
geotehnice 2 sau 3, crora li se asociaz riscul geotehnic moderat sau major (NP 074-2007).
ncadrarea unei lucrri ntr-o categorie de risc geotehnic sporit impune necesitatea realizrii n
condi|ii de exigen| corespunztoare a investigrii terenului de fundare si a proiectrii infrastructurii
folosind modele si metode de calcul perfec|ionate pentru a se atinge un nivel de siguran| necesar pentru
rezisten|a, stabilitatea si condi|iile normale de exploatare a construc|iei, n raport cu terenul de fundare.

5.3.2. Investigarea terenului de fundare
Prin investiga|ii geotehnice trebuie s se asigure cunoasterea propriet|ilor esen|iale ale terenului
de fundare cel pu|in n limita zonei de influen| a construc|iei. Zona de influen| a construc|iei este

volumul din teren n care se resimte influen|a construc|iei respective sau n care pot avea loc fenomene
care s influen|eze acea construc|ie.
Investigarea trebuie s pun n eviden| cu precizie ct mai mare limitele stratului PSU, n
suprafa| si pe adncime.
Investigarea terenului constituit din PSU se va realiza obligatoriu prin prospectare pe teren,
ncercri n laborator si, n unele situa|ii, prin ncercri pe teren. Este necesar s fie consultate si utilizate,
date de arhiv.
La stabilirea volumului si tipului ncercrilor se vor respecta prevederile din
NP-074/2007 si se va |ine seama si de recomandrile specifice din ANEXA 3.

5.4. CERIN|E SPECIFICE PENTRU RECUNOA$TEREA PSU
Identificarea si caracterizarea pmnturilor sensibile la umezire se realizeaz conform
SR EN 14688-1:2004, SR EN 14688-2:2005 Cercetri i ncercri geotehnice. Identificarea i
clasificarea pmnturilor. Partea 1: Identificare si descriere. Partea 2: Principii pentru o clasificare si
dup caz, cu eratele, amendamentele si anexele na|ionale asociate, cu respectarea cerin|elor specifice.
Ca trsturi caracteristice ale PSU apar particularit|ile structurii, texturii, micro si macro
porozitatea, compozi|iile chimico - mineralogice si granulometrice si anizotropia propriet|ilor.
Pentru ca un pmnt s poat fi caracterizat pmnt sensibil la umezire - PSU trebuie s fie
cunoscute n principal urmtoarele caracteristici geotehnice:
compozi|ia:
granulometric;
chimico - mineralogic;
propriet|i fizice:
umiditatea;
densit|ile n stare natural, n stare uscat, n stare saturat;
densitatea scheletului;
porozitatea;
plasticitatea;
propriet|i hidrice:
permeabilitatea n stare natural si sub diferite trepte de ncrcare
propriet|i mecanice n condi|ii statice si eventual dinamice:
compresibilitatea si deformabilitatea n stare natural si n stare inundat;
rezisten|a structural;
rezisten|a la forfecare n stare natural si n stare inundat;
La efectuarea cercetrilor geotehnice pentru identificarea si caracterizarea PSU se va |ine seama de
condi|iile speciale impuse de comportamentul specific al PSU (ANEXA 3).

Parametrii geotehnici care reflect aceste caracteristici trebuie determinate ntotdeauna n laborator
si, n anumite situa|ii, pe teren - n conformitate cu prevederile NP-074/2007, SR EN 1997:2-2007 si a
reglementrilor tehnice na|ionale n vigoare .

5.5. PARAMETRII GEOTEHNICI N CAZUL PSU
5.5.1. Compozi|ia granulometric yi caracteristicile fizice
n func|ie de compozi|ia lor granulometric si de frac|iunile predominante, PSU se clasific
conform Tabelul 1.
Tabelul 1. Clasificarea depozitelor loessoide dup compoziia granulometric
Tipuri litologice
Coninut de material n procente, pe diametre (d)
ale particulelor (mm)
Major
Funcie de fraciunea
predominant
< 0,01
mm
0,01 - 0,05
mm
0,05 - 0,1
mm
0,1 - 0,25
mm
> 0,25
mm
Loessuri
(d = 0,01-0,1 mm >
60%)
Nisipoase < 40 35 - 45 15 - 25 0 - 15 -
Prfoase < 30 > 45 < 15 0 - 10 -
Argiloase > 40 > 45 < 15 0 - 15 -
Pmnturi loessoide
(d = 0,01 - 0,1 mm <
60%)
Nisipuri argiloase < 30 10 - 50 10 - 50 25 - 55 > 5
Prafuri nisipoase < 30 35 - 55 35 - 50 < 30 < 5
Prafuri argiloase < 50 40 - 60 40 - 60 10 - 40 0 - 5
Argile prfoase > 50 25 - 50 25 - 50 0 - 10 0 - 5

5.5.2. Densitatea
Datorit porozit|ii mari, densitatea (greutatea volumic) n stare natural a PSU, are valori mai
mici comparativ cu alte pmnturi, fiind de ordinul, = 1.2 1.8 g/cm
3
( = 12 18 kN/m
3
).
5.5.3. Plasticitatea
Pentru loessuri n Tabelul 2 se prezint corelarea compozi|iei granulometrice cu plasticitatea.
Tabelul 2. Clasificarea depozitelor loessoide dup I
P
Natura pmntului Indicele de plasticitate I
P
( % )
Coninutul de particule
argiloase n %
Loessuri nisipoase 1 < I
P
< 7 3 - 10
Loessuri prfoase 7 < I
P
< 17 10 - 30
Loessuri argiloase I
P
> 17 > 30

5.5.4. Permeabilitatea
Coeficientul de permeabilitate, k, se va determina n laborator pe probe netulburate si/sau
compactate.
Pe probe netulburate, pentru eviden|ierea anizotropiei, se recomand ob|inerea n permeametru a
coeficientului de permeabilitate pe direc|ie vertical si orizontal.

Prin ncercri de consolidare n edometru se poate determina varia|ia coeficientului de
permeabilitate sub trepte diferite de ncrcare.
n cazul n care pe amplasament se poate organiza un poligon experimental se recomand si
determinarea coeficientului de permeabilitate in situ.

5.5.5. Compresibilitatea
Parametrii ob|inu|i prin ncercri de laborator sunt:
modulul de deforma|ie edometric (E
oed i-j
) pentru diferite trepte (i, j) de ncrcare o pe probe n
stare natural si inundat;
indicii tasrilor specifice suplimentare la umezire pe diferite trepte de ncrcare (i
mo
) din
ncercri edometrice duble;
indicele tasrii specifice la umezire pentru treapta de 300 kPa (i
m300
)valoare obligatorie
necesar pentru identificarea PSU (din ncercri edometricesimpl cu inundare la 300 kPa sau
dubl - ANEXA 3 fig. A3.1 si A3.2).
Parametrii ob|inu|i prin ncercri pe teren cu placa pn la o presiune de cel pu|in de 300 kPa sunt:
modulul de deforma|ie liniar E n condi|ii naturale si inundate, din ncrcri pn la o presiune
de cel pu|in de 300 kPa;
tasarea pe teren natural, s
n
;
tasarea pe teren inundat, s
i
.

5.5.6. Rezistena structural
Rezisten|a structural o
0
este parametrul specific PSU si reprezint presiunea minim pentru care
se produce fenomenul de tasare suplimentar la umezire.
Se ob|ine prin ncercri n laborator sau pe teren (ANEXA 3).
5.5.7. Rezistena la forfecare
Parametrii rezisten|ei la forfecare sunt unghiul de frecare intern si coeziunea c, determina|i prin
ncercri de laborator pe probe n stare natural si inundat. Pot fi utilizate ncercri de forfecare direct si
ncercri de compresiune triaxial. Tipul de ncercare (UU, CU, CD) se va alege n func|ie de situa|ia de
proiectare.
5.5.8. Parametrii dinamici
Acestia sunt:
modulul dinamic de deforma|ie transversal, G
modulul dinamic de deforma|ie longitudinal, E
din

frac|iunea din amortizarea critic, D
coeficientul Poisson, v

Pot fi ob|inu|i prin ncercri pe teren si/sau n laborator, pe probe n stare natural si inundate (n
aparatul triaxial dinamic, n coloan rezonant s.a.).
5.5.9. Lichefierea
Fenomenul de lichefiere a PSU se poate manifesta, numai n situa|ia n care acestea au un gradul
de satura|ie S
r
> 0.8, ca urmare a pierderii temporare, par|iale sau totale a rezisten|ei la forfecare a
pmntului sub influen|a unor solicitri dinamice.

5.5.10. Valori ale principalilor indici ce reflect caracteristicile geotehnice ale PSU, precum si
detalii specifice ale ncercrilor n laborator si pe teren, sunt prezentate n ANEXA 3.

5.6. IDENTIFICAREA $I NCADRAREA PSU
5.6.1. Identificarea
5.6.1.1. Criterii referitoare la compoziie i proprieti fizice :
a. Pmnturi coezive
cu frac|iunea praf (d = 0,002 - 0,062 mm)n propor|ie de 50- 80%
aflate n stare nesaturat ( S
r
< 0,8 )
cu porozitate n stare natural n > 40%
b. Indicele
1
L
e e
I
e
=
+
are valori mai mici dect cele din tabelul 3, unde:
e este indicele porilor pentru pmntul n stare natural;
e
L
este indicele porilor corespunztor umidit|ii la limita superioar de plasticitate w
L
a
pmntului

Tabelul 3. Indicele I n funcie de indicele de plasticitate
Indicele de plasticitate (I
P
) al
pmntului (%)
Sub 10 10 ... 14 14 ... 22 Peste 22
Indicele I 0,10 0,17 0,24 0,30

5.6.1.2. Criterii referitoare la comportamentul mecanic
a. Indicele tasrii specifice suplimentare prin umezire sub treapta de 300 kPa (n ncercarea
edometric) i
m300
, are valoare mai mare sau egal cu 2 %:
300
2cm/m 2%
m
i > =
b. Indicii q si o referitori la tasrile terenului n stare natural si inundat (n ncercarea cu placa)
au valorile:
5
i
n
s
s
q = > si 3 cm,
i n
s s o = >
unde s
i
este tasarea terenului inundat, iar s
n
tasarea terenului n condi|ii de umiditate natural,

determinate cu placa ncrcat pn la presiunea de 300 kPa.
5.6.2. ncadrarea unui pmnt ca PSU
Pentru a caracteriza un pmnt ca PSU trebuie ndeplinit cel pu|in un criteriu referitor la
propriet|ile fizice (pct. 5.6.1.1.) si un criteriu referitor la comportamentul mecanic (pct. 5.6.1.2.), din cele
de mai sus.
Clasificarea unui pmnt n Grupa A sau B se realizeaz pe baza estimrii tasrii suplimentare la
umezire sub greutate proprie, I
mg
(ANEXA 5).

5.7. STUDIUL GEOTEHNIC
Cerin|ele pentru redactarea studiului geotehnic sunt cele din NP 074/2007. Studiul geotehnic se
ntocmeste utiliznd datele din rapoartele geotehnice care con|in rezultatele investiga|iilor de teren si
laborator conform SR EN 1997:1-2004 si dup caz, cu eratele, amendamentele si anexele na|ionale
asociate si SR EN 1997:2-2007 si dup caz, cu eratele, amendamentele si anexele na|ionale asociate.
n aceste rapoarte este obligatoriu a fi cuprinse aspecte specifice privind:
modul de recoltare a probelor (stu|uri cu pere|i sub|iri, monoli|i);
ncadrarea PSU pe baza ncercrilor efectuate;
orice observa|ii suplimentare ob|inute la ncercrile n laborator sau/si in-situ care pot eviden|ia
n plus caracterul PSU (exemplu: culoare, existen|a macroporilor si a unor eventuale goluri,
friabilitate etc.)

Cap. 6. PROIECTAREA GEOTEHNIC N CAZUL PSU
6.1. ASPECTE GENERALE
Conform SR EN 1997-1:2004 si dup caz, cu eratele, amendamentele si anexele na|ionale asociate,
proiectarea geotehnic se poate realiza prin calcul, pe baz de msuri prescriptive, pe baza rezultatelor
unor ncrcri de prob si prin metoda observa|ional.
Proiectarea geotehnic prin calcul utilizeaz n cadrul modelelor de calcul parametrii geotehnici
n func|ie de strile limit
Valorile caracteristice ale parametrilor geotehnici, bazate pe rezultate din ncercrile pe teren si n
laborator, se stabilesc conform NP 122/2010. La stabilirea valorilor caracteristice trebuie |inut cont de
influen|a asupra strii limit care guverneaz n proiectare.
Valorile de calcul se stabilesc pe baza valorilor caracteristice prin utilizarea coeficien|ilor de
par|iali.
n cazul identificrii unui pmnt ca PSU starea limit care guverneaz ntotdeauna proiectarea
lucrrii este cea care apare n teren si este cauzat de saturarea acestuia prin umezire (GEO). Starea
limit GEO este definit n SR EN 1997-1:2004 si dup caz, cu eratele, amendamentele si anexele
na|ionale asociate, drept cedarea sau deformaia excesiv a terenului, n care rezistena pmnturilor sau

rocilor contribuie n mod semnificativ la asigurarea rezistenei.
Proiectarea geotehnic pe baz de msuri prescriptive, precum si cea bazat pe metoda
observaional utilizeaz parametrii geotehnici numai pentru identificarea si clasificarea stratelor de
pmnt din terenul de fundare.

6.2. SITUA|II DE PROIECTARE
n cazul identificrii unui pmnt ca PSU, starea limit care guverneaz ntotdeauna proiectarea
lucrrii este cea care apare n teren si este cauzat de saturarea acestuia prin umezire (GEO).
O aten|ie deosebit se va acorda la estimarea zonei de teren care determina n principal,
comportarea structurii geotehnice.
Pot fi avute n vedere urmtoarele situaii de proiectare:
1. Fundare pe terenul alctuit din PSU, fr s se prevad msuri speciale pentru desensibilizarea
sa:
strile limit apar simultan n teren si structur, cu diferen|ieri n func|ie de gradul de rigiditate
a structurii;
se va considera ipoteza cea mai defavorabil, a umezirii ntregului pachet PSU;
va fi avut n vedere si cedarea prin poansonare;
se va examina oportunitatea prevederii de msuri constructive n vederea adaptrii structurii
pentru preluarea deforma|iilor prognozate ale terenului.
2. Fundare pe terenul alctuit din PSU cu luarea de msuri pentru desensibilizare sau pe un strat
de adncime insensibil la umezire, prin depirea PSU:
strile limit pot apare separat n teren si structur.
3. n cazurile referitoare la stabilitatea la alunecare a pantelor din PSU se consider situa|ia 1 de
proiectare, dac nu sunt prevzute msuri specifice.
4. Dac un teren cunoscut ca fiind constituit din PSU a fost n timp inundat pe toat grosimea
stratului sensibil, acesta nu mai intr n categoria PSU si proiectarea geotehnic se va realiza conform
caracteristicilor sale geotehnice rezultate din investiga|ia geotehnic.

6.3. STABILIREA VALORILOR CARACTERISTICE ALE PARAMETRILOR
GEOTEHNICI
6.3.1. Parametrii geotehnici care pot fi utiliza|i n proiectarea geotehnic prin calcul pentru terenul
alctuit din PSU sunt:
porozitatea (n), umiditatea (w), gradul de satura|ie (S
r
), greut|ile volumice (,
s
,
d
,
sat
, );
coeficientul de permeabilitate (k);
rezisten|a structural (o
0
); modul de determinare a valorilor o
0
va fi ales n concordan| cu
tipul funda|iei (ANEXA 3);

modulii de deforma|ie (E) n stare natural si inundat ;
tasrile suplimentare la umezire (I
m
);
parametrii rezisten|ei la forfecare (, c) n stare natural si inundat.
n alegerea valorii caracteristice a acestor parametri se va face o estimare prudent cu luarea n
considerare a prevederilor din SR EN 1997:1-2004, si dup caz, cu eratele, amendamentele si anexele
na|ionale asociate.
n cazul terenurilor alctuite din PSU este obligatoriu ca valorile caracteristice s se bazeze pe
ncercri n laborator si, cnd este posibil, pe ncercri in-situ.
Valorile ntabelate pentru diferi|i parametri geotehnici prezentate n ANEXA 3 au un caracter
orientativ si pot fi utilizate numai n calcule preliminare sau n cadrul proiectrii geotehnice prescriptive.
6.3.2. n cazul n care terenul alctuit din PSU se propune a fi desensibilizat, n proiectare vor fi
avu|i n vedere noii parametrii ai PSU ob|inu|i prin ncercri.

6.4. STABILIREA VALORILOR DE CALCUL
ALE PARAMETRILOR GEOTEHNICI
Valorile de calcul ale parametrilor geotehnici se stabilesc conform prevederilor SR EN 1997:1-
2004 si dup caz, cu eratele, amendamentele si anexele na|ionale asociate si NP 122/2010.
Coeficien|ii par|iali (
M
) pentru stabilirea valorilor de calcul sunt cei din Anexa A-
SR EN 1997:1-2004 si dup caz, cu eratele, amendamentele si anexele na|ionale asociate.
Vor fi utilizate si valori caracteristice minime (x
Kinf
), maxime (x
K sup
) sau locale (x
K loc
) ale
parametrilor geotehnici, conform 6.6.1.1.

6.5. SOLU|II DE FUNDARE PE TERENURI ALCTUITE DIN PSU
La amplasarea construc|iilor pe terenuri constituite din PSU se va |ine seama de caracteristicile
terenului si se va decide asupra solu|iilor de fundare, n func|ie de tipul structurii, de nivelul de risc
acceptat si de costuri.
Din punct de vedere al modului de fundare pe terenuri constituite din PSU se pot analiza
urmtoarele solu|ii:
a. Fundarea direct
- pe teren n stare natural, cu estimarea tasrilor totale incluznd tasrile suplimentare la umezire si
compararea acestora cu tasrile admisibile pentru structur;
- pe terenul la care se elimin sensibilitatea la umezire pe toat zona din teren care determin n principal
comportarea construc|iei;
- pe terenul la care se elimin sensibilitatea la umezire si totodat se iau msuri pentru micsorarea
sensibilit|ii construc|iilor la deformarea terenului;


b. Fundarea indirect
- prin sisteme de fundare care s depseasc stratul de PSU si s ptrund ntr-un strat insensibil la
umezire aflat n adncime.

6.6.PROIECTAREA GEOTEHNIC A SISTEMELOR DE FUNDARE PE PSU
6.6.1. Proiectarea geotehnic prin calcul
Proiectarea final a unei structuri geotehnice se va realiza prin calcul.

6.6.1.1. Aspecte specifice
La proiectarea solu|iilor de fundare pe PSU se vor respecta prevederile din SR EN 1997-
1:2004 si dup caz, cu eratele, amendamentele si anexele na|ionale asociate, cele din NP-112/2006 n
cazul fundrii directe si respectiv din NP 123/2010 n cazul fundrii indirecte, astfel:
-n cadrul verificrii la starea limit de exploatare normal, tasrile diferen|iate ale funda|iilor vor
fi limitate pentru a nu conduce la o stare limit n structur;
-se va lua n considerare compatibilitatea deforma|iilor la starea limit ultim, n cazul n care se
poate produce cedarea combinat a elementelor structurii si a terenului |innd seama de rigiditatea relativ
a structurii si terenului;
-n cadrul strilor limit ultime, starea limit GEO este critic pentru determinarea dimensiunilor
elementelor structurale din funda|ii si pentru rezisten|a elementelor de structur;
n cadrul acestor stri limit se vor avea n vedere, unde este cazul, cerin|ele pentru men|inerea
func|ionrii utilajelor;
-la alegerea valorilor caracteristice ale parametrilor geotehnici se vor judeca n paralel extinderea
zonei din teren care determin n principal comportarea structurii geotehnice si capacitatea structurii de a
transfera ncrcrile de la zonele slabe ctre cele mai rezistente din teren; n cazul PSU este justificat
utilizarea dup caz, a unor valori caracteristice inferioare, x
k inf
(ex. modulii de deforma|ie E, parametrii
rezisten|ei la forfecare , c) sau superioare, x
k sup
(ex. i
m300
); n cazul structurilor fr capacitate de
distribuire a solicitrilor se recomand a se folosi valori caracteristice locale (x
k loc
) ale parametrilor
geotehnici;
-la alegerea ac|iunilor geotehnice, func|ie de destina|ia si durata construc|iei, vor fi considerate
cele datorate umezirii (saturrii) terenului |innd cont de:
- sursele de umezire si tipul acestora (locale, generale);
- sensul umezirii care poate fi gravita|ional sau generat de ridicarea nivelului apei subterane;
- viteza si sensul de curgere al apei subterane, care poate avea alternativ direc|ii diferite (canale de
iriga|ii, maluri);

- diminuarea caracteristicilor terenului n zona de varia|ie a nivelului apei unde se produce o
nmuiere sau/si eroziuni, fiind posibil ca terenul situat deasupra s rmn n consol, ceea ce
favorizeaz prbusirea acestuia (maluri adiacente unui curs si/sau acumulri de ap);
-n cazul utilizrii solu|iilor de fundare pe pilo|i care ptrund ntr-un strat insensibil la umezire
situat sub stratul PSU, dac este posibil umezirea si tasarea suplimentar sub greutate proprie a stratului
PSU, se va considera frecarea negativ pe pilo|i conform prevederilor din NP 123/2010.

6.6.1.2. Calculul terenului de fundare
6.6.1.2.1. Evaluarea zonelor deformabile
Cunoscndu-se rezisten|a structural o
0
se pot defini zonele din teren n cuprinsul crora se produc
deforma|ii ca urmare a prbusirii structurii pmntului prin umezire, numite zone deformabile.
Astfel, zona deformabil superioar se extinde pn la adncimea la care efortul unitar vertical
(o), datorat att ncrcrii date de funda|ie (o
z
) ct si greut|ii proprii a pmntului (o
gz
), este mai mare si
devine egal cu o
0
(Fig. 1).

Fig. 1. Zone caracteristice n terenul de fundare alctuit din pmnturi sensibile la umezire:
I - zon deformabil superioar; II - zon inert; III - zon deformabil inferioar; 1 - diagrama varia|iei cu
adncimea a efortului o
gz
; 2 - diagrama varia|iei cu adncimea a efortului o
z

Pe de alt parte, n cazul unei anumite grosimi a stratului sensibil la umezire, se pot produce tasri
suplimentare si pe seama unei zone aflate la baza stratului, denumit zon deformabil inferioar, n
cuprinsul creia sarcina geologic (o
gz
) este suficient de mare pentru ca efortul unitar vertical total (o) s
fie, de asemenea, mai mare ca o
0
. n cazul ilustrat n figura 1, ntre cele dou zone deformabile se
interpune o zon inert, denumit astfel, ntruct n aceast zon efortul unitar vertical total (o) este mai
mic dect o
0
si, ca atare, nu se produc tasri prin umezire.

n func|ie de l|imea B a funda|iei, de mrimea presiunii nete p
net
pe talpa funda|iei, de grosimea H
a stratului sensibil la umezire si de valoarea rezisten|ei structurale o
0
pot aprea si alte situa|ii (Fig. 2a ...
e).

Fig.2. Situaii caracteristice pentru terenul de fundare alctuit din pmnturi sensibile la umezire:
I - zon deformabil superioar; II - zon inert; III - zon deformabil inferioar; 1 - diagrama varia|iei cu
adncimea a efortului o
gz
; 2 - diagrama varia|iei cu adncimea a efortului o
z

6.6.1.2.2. Calculul terenului la starea limit de exploatare normal
La evaluarea tasrilor probabile se vor lua n considerare tasrile suplimentare prin umezire sub
sarcina geologic (I
mg
) si sub presiuni exterioare (I
mp
) n func|ie de grupa pmntului (A sau B) si msurile
de desensibilizare la umezire prevzute.
n ANEXA 5 este prezentat un model de calcul.
Pentru stabilirea valorilor admisibile ale deforma|iilor structurale si ale deplasrilor
funda|iilor se vor avea n vedere prevederile din NP 112/2004 si cele din Anexa H - SR EN 1997-1:2004
si dup caz, cu eratele, amendamentele si anexele na|ionale asociate.

6.6.1.2.3. Calculul terenului la starea limit ultim
Pentru calculul capacit|ii portante se vor introduce valorile parametrilor rezistentei la
forfecare si c conform situa|iilor de proiectare 1 si 2 (Cap. 6.2). Se pot utiliza diferite formule conform

NP 112/2004 si Anexa D-SR EN 1997-1:2004 si dup caz, cu eratele, amendamentele si anexele na|ionale
asociate.
6.6.2. Proiectarea pe baz de msuri prescriptive
Proiectarea pe baz de msuri prescriptive n cazul PSU se poate utiliza pentru calcule preliminare.
Predimensionarea funda|iilor directe amplasate pe PSU se poate realiza conform prevederilor NP-
112/2004, pe baza presiunilor conven|ionale de calcul p
conv
, considerate ca presiuni acceptabile, utiliznd
valorile p
conv
din tabelul 1 - ANEXA 4.
La predimensionare se vor avea n vedere si aspectele constructive recomandate n ANEXA 4.

6.6.3. Utilizarea rezultatelor ncrcrilor de prob n proiectare
n vederea ob|inerii unor rezultate care se vor folosi n proiectarea prin calcul, se pot realiza
ncrcri de prob prin umezire sau inundare (ANEXA 3). Acestea se vor executa numai n poligoane
experimentale situate n afara perimetrului construibil si fr a-l afecta. n caz contrar nu se vor efectua
ncercri cu utilizarea apei.
Pentru amplasamentele la care exist date de arhiv din rezultate experimentale, acestea se pot
utiliza pentru situa|ii similare.

6.6.4. Proiectarea prin metoda observaional
Aceast metod este aplicabil n situa|ia n care se consider c prognozarea comportrii
construc|iei si sistemului de fundare al acesteia nu poate fi realizat cu suficient precizie n faza de
proiectare.
Poate fi de asemenea folosit n cazul proiectrii unor lucrri de interven|ii pe construc|ii existente
fundate pe PSU.
Utilizarea metodei observa|ionale presupune stabilirea si pregtirea unor date ce trebuie respectate
si controlate pe parcursul execu|iei, referitoare la:
domeniul admisibil de comportare al construc|iei si limitarea acestuia n func|ie de tipul
structurii;
monitorizarea pe etape a lucrrilor cu prevederea msurilor de interven|ie n cazul depsirii
domeniului admisibil;
evaluarea pe etape a rezultatelor monitorizrii;
aplicarea msurilor de interven|ie dac este cazul.

6.6.5. Raportul de proiectare geotehnic
n raportul de proiectare geotehnic, care constituie un capitol distinct al memoriului tehnic al
proiectului, se vor respecta prevederile generale din SR EN 1997:1-2004 si dup caz, cu eratele,
amendamentele si anexele na|ionale asociate si se va include n mod obligatoriu programul de

supraveghere si de monitorizare att pentru perioada de execu|ie a lucrrilor ct si pentru perioada de
exploatare a construc|iilor, |innd seama de aspectele specifice PSU si de reglementrile tehnice, n
vigoare, privind urmrirea comportrii n timp a construc|iilor .
Pentru msurarea tasrilor se vor avea n vedere prevederile STAS 2745/90.

Cap. 7. MSURI CONSTRUCTIVE N CAZUL FUNDRII PE PSU
7.1. MASURI PENTRU PREVENIREA UMEZIRII TERENULUI DE FUNDARE
Indiferent de grupa de teren PSU care exist ntr-un amplasament, att n perioada de execu|ie ct
si n timpul exploatrii construc|iilor, se vor adopta obligatoriu msuri specifice pentru protejarea
terenului contra umezirii, astfel:
Sistematizarea vertical i n plan a amplasamentului pentru asigurarea colectrii si evacurii
rapide ctre un emisar a apelor din precipita|ii, prin prevederea unor pante de minimum 2 %; se va
realiza ini|ial sistematizarea necesar pentru lucrrile de execu|ie, urmnd ca celelalte lucrri de
sistematizare s se termine odat cu punerea n func|iune a obiectivului; n cazul platformelor de
construc|ii pe terenuri cu pante mai mari de 1:5, se vor prevedea msuri de protec|ie mpotriva
apelor care se scurg de pe versan|i, prin san|uri de gard a cror sec|iune s asigure scurgerea
debitului maxim al apelor meteorice; platformele de construc|ie situate pe versan|i se vor nivela n
terase cu pante de maximum 1:1, care se vor proteja prin diferite solu|ii tehnologice (brazde,
nierbare, mbrcmin|i din materiale locale, geosintetice etc.).
Colectarea i evacuarea rapid a apei din precipitaii pe toat durata execu|iei spturilor prin
amenajri adecvate (pante, pu|uri, instala|ii de pompare etc.); n situa|ia n care la cota de fundare
se constat existen|a unui strat de pmnt afectat de precipita|ii, acesta va fi ndeprtat imediat
nainte de turnarea betonului.
Evitarea stagnrii apelor n jurul construc|iilor, att n perioada execu|iei ct si pe toat durata
exploatrii, prin solu|ii constructive adecvate (trotuare, compactarea terenului n jurul
construc|iilor, execu|ia de strate etanse din argil, pante corespunztoare, rigole, cavalieri etc.).
Evitarea perturbrii echilibrului hidrogeologic fr a realiza lucrri care pot bara cile naturale de
scurgerea a apei ctre emisarii naturali si artificiali n func|iune conducnd la ridicarea nivelului
apei subterane; nu vor fi strpunse orizonturi impermeabile aflate deasupra pnzei freatice.
Protecia reelelor purttoare de ap sau rezervoare, in caz de necesitate, prin prevederea unor
solu|ii de impermeabilizare a terenului .
Evitarea pierderilor de apa din retelele edilitare si instalatii prin alegerea solutiilor adecvate din
cele prezentate in ANEXA 7.
Execuia excavaiilor pe por|iuni cu protejarea imediat a acestora.
Execuia umpluturilor n jurul funda|iilor si pere|ilor subsolurilor pe msur ce acestea sunt
realizate.


7.2.MSURI CONSTRUCTIVE LA ALEGEREA SOLU|IILOR DE FUNDARE PE PSU
n conformitate cu situa|iile de proiectare definite la pct. 6.2, n cazul fundrii pe PSU este
necesar adoptarea unui complex de msuri constructive pentru terenul de fundare si/sau construc|ie.

7.2.1. Msuri pentru terenul de fundare
7.2.1.1. Prevenirea umezirii terenului (conform pct. 7.1).
7.2.1.2. mbunt|irea terenului prin diferite tehnologii urmrind formarea unei noi structuri
interne pentru ntregul strat (desensibilizare la umezire).
La alegea solu|iilor se vor respecta reglementrile tehnice, n vigoare, privind mbunt|irea
terenurilor de fundare slabe prin procedee mecanice si se va |ine seama de prevederile sec|iunii 5 din SR
EN 1997-1:2004, si dup caz, cu eratele, amendamentele si anexele na|ionale asociate.
Pot fi avute n vedere:
- compactarea intensiv;
- injectarea prin silicatizare;
- tratarea termic;
coloane de ndesare avnd corpul realizat din beton simplu sau materiale locale compactate; la
stabilirea materialului ce va fi utilizat n coloan se va |ine seama de modul n care este influen|at
permeabilitatea stratului astfel mbunt|it, corelat cu litologia specific si msurile referitoare la prezen|a
apei; se interzice alctuirea coloanelor din material granular permeabil;
La partea superioar, terenul mbunt|it va fi nchis (uniformizat si protejat) printr-un strat practic
impermeabil.
Pentru aplicarea unei solu|ii se recomand organizarea unui poligon experimental, nainte de a se
trece la execu|ia lucrrilor.

7.2.1.3. Realizarea unei perne din material compactat controlat, pe stratul de PSU, eventual prin
excavarea par|ial a acestuia.
Vor fi evaluate tasrile suplimentare la umezire ale PSU rmas neconsolidat, a cror probabilitate
de apari|ie se va estima n func|ie de toate celelalte msuri prevzute pentru evitarea umezirii.
Se interzice alctuirea pernei din material granular permeabil.
Perna trebuie dimensionat si verificat pentru a asigura:
o bun compactare a materialului;
un modul de deforma|ie n corpul su care s conduc la deforma|ii compatibile cu
structura ;
o permeabilitate ct mai redus (practic impermeabil);

o presiune la baz care s fie n concordan| cu caracteristicile geotehnice ale terenului
aflat sub pern.

7.2.1.4. nlocuirea complet a stratului de PSU prin excavare si umplere controlat cu un material
adecvat solicitrilor si caracteristicilor geotehnice ale stratului de baz insensibil la umezire.

7.2.1.5. Consumarea tasrilor suplimentare ale PSU prin:
umezire dirijat;
inundare sub ncrcare suplimentar;
explozii de adncime.

7.2.1.6. Adoptarea unor sisteme de funda|ii (pilo|i, barete etc.) care s depseasc stratul de PSU
si s ptrund ntr-un strat insensibil la umezire.
Aceste sisteme se vor utiliza atunci cnd deforma|iile admisibile att pentru structur ct si pentru
func|ionarea utilajelor tehnologice nu pot fi respectate doar prin adoptarea msurilor prevzute mai sus .

7.2.2. Msuri referitoare la construcii fundate direct
La fundarea direct pe terenuri constituite din PSU structura de rezisten| a construc|iei trebuie s
se poat adapta unor tasri neuniforme.
n acest sens se recomand:
7.2.2.1. La structuri multietajate n cadre evitarea funda|iilor izolate si utilizarea de preferin| a
funda|iilor continui (grinzi ncrucisate si radiere).
7.2.2.2. Micsorarea sensibilit|ii construc|iilor la deforma|iile terenului sporindu-le rezisten|a si
rigiditatea spa|ial prin utilizarea centurilor armate, separarea n tronsoane de lungime limitat prin rosturi
de tasare, ntrirea si rigidizarea infrastructurii (subsol-funda|ii), alegerea unor forme n plan a
construc|iilor ct mai simple; lungimea tronsoanelor se va stabili prin calcul n func|ie de caracteristicile
terenului de fundare si structura de rezisten| a construc|iei (ANEXA 6).

7.2.3. Criterii pentru alegerea yi gruparea msurilor de limitare a mrimii
tasrilor suplimentare prin umezire.
Msurile se adopt n func|ie de urmtoarele criterii:
clasa de importan|, caracterul si destina|ia construc|iilor, natura proceselor tehnologice pe
are le adpostesc;
sensibilitatea la umezire a pmntului, exprimat prin grupa n care se ncadreaz terenul
de fundare (A sau B) si prin mrimea tasrilor probabile prin umezire;

gradul de seismicitate al regiunii n care este amplasat construc|ia;
costul lucrrilor ini|iale;
costul lucrrilor de ntre|inere.
De regul pot fi ntlnite dou situa|ii:
1. Terenul de fundare se ncadreaz n grupa A de PSU (Fig. 3, a). Cu linie punctat s-a marcat
izobara rezisten|ei structurale care delimiteaz zona deformabil superioar.
Pe lng msurile de protejare a terenului mpotriva infiltra|iilor de ap (vezi pct.7.1.), se
analizeaz, aplicnd metodele de la punctul 7.2., eliminarea sensibilit|ii la umezire a stratului
pe o parte din zona deformabil (Fig. 3, b) sau pe ntreaga grosime a zonei deformabile (Fig.
3, c).

Fig. 3. Variante de fundare pe un teren din grupa A

2. Terenul de fundare se ncadreaz n grupa B de PSU (Fig. 4, a); zona deformabil superioar I
coexist cu zona deformabil inferioar III si cu zona inert II.
Se analizeaz solu|ii de eliminare a sensibilit|ii la umezire de tipul celor pentru PSU grupa A,
pn la limita zonei deformabile superioare (Fig. 4, b).
Dac aceste msuri nu ofer garan|ii c tasrile care pot apare pe seama zonei deformabile
inferioare pot fi men|inute n limite acceptabile pentru structura de rezisten| si pentru
condi|iile unei exploatri normale, se recurge la strpungerea stratului sensibil la umezire
printr-o funda|ie de adncime (Fig. 4, c).

Fig. 4. Variante de fundare pe un teren din grupa B

Criteriul de baz pentru alegerea unei variante, indiferent de grupa de PSU, l constituie mrimea
tasrii totale probabile.

Msurile de mai sus se vor asocia cu cele referitoare la construc|ii ( vezi pct.7.2.2.).

7.3. VERIFICAREA LUCRRILOR DE CONSTRUC|II AMPLASATE PE PSU
Verificarea lucrrilor pe parcursul execu|iei si recep|ionarea lor se va face n conformitate cu
prevederile prescrip|iilor tehnice specifice diferitelor categorii de lucrri si cu reglementrile legale n
vigoare, cu urmtoarele precizri:
a) Nu este admis atacarea unei noi faze de execu|ie fr efectuarea verificrilor fazei anterioare,
att pentru lucrrile ce devin ascunse ct si pentru lucrrile de a cror calitate depinde protec|ia
mpotriva infiltrrii apei n pmnt, n fazele de execu|ie sau etapele urmtoare.
b) La recep|ia de terminare a lucrrilor se va verifica si consemna n mod expres n procesele
verbale de recep|ie, modul n care au fost respectate toate msurile prevzute pentru prevenirea
degradrilor datorate umezirii terenului de fundare. Eventualele defec|iuni de natur a conduce
la umezirea terenului nu pot fi ncadrate n categoria deficien|elor admise pentru a fi remediate
ulterior; n asemenea cazuri, recep|iile vor fi amnate pn la efectuarea remedierilor.
c) La recep|ia definitiv a obiectivului, se va verifica comportarea obiectelor independente
recep|ionate anterior, precum si comportarea de ansamblu a ntregului complex, dnd aten|ie
special bunei func|ionri a instala|iilor si re|elelor purttoare de ap, sistematizrii verticale a
teritoriului precum si msurilor luate prin proiectare si execu|ie, n vederea evitrii umezirii
terenului de fundare.
Toate actele privind verificrile pe faze de execu|ie, inclusiv buletinele de laborator, diagrame,
schi|e, se vor pstra de ctre beneficiar si se vor prezenta la recep|ie, dup care se vor anexa la cartea
tehnic a construc|iei.

Cap. 8. EXPLOATAREA, NTRE|INEREA $I MONITORIZAREA
CONSTRUC|IILOR $I INSTALA|IILOR AMPLASATE PE PSU
Beneficiarii care exploateaz sau folosesc construc|ii si instala|ii amplasate pe PSU vor lua
msurile necesare ca urmrirea, exploatarea si ntre|inerea construc|iilor, instala|iilor si amenajrilor din
interiorul incintelor respective s se fac potrivit prevederilor proiectului si normelor n vigoare referitoare
la ntre|inerea, repararea si urmrirea comportrii construc|iilor.
Construc|iile fundate pe terenuri PSU vor fi monitorizate obligatoriu conform programului de
supraveghere si de monitorizare (vezi pct. 6.6.5).
Toate datele privitoare la defec|iunile constatate si la opera|iile de remediere sau reparare
executate se vor trece n cartea tehnic a construc|iei.
La elaborarea documenta|iei economice a investi|iei se vor avea n vedere toate cheltuielile
necesitate de aplicarea prevederilor prezentului normativ, inclusiv cele pentru executarea lucrrilor legate
de urmrirea comportrii n timp a construc|iilor si terenului.

ANEXA 1

DEFINIREA LOESSURILOR $I PMNTURILOR LOESSOIDE

Pentru mai buna n|elegere a formrii si comportrii PSU sunt preluate din literatura de specialitate
unele date cu caracter orientativ.

A1.1. DATE DIN DIC|IONARUL DE GEOGRAFIE FIZIC - Editura Corint, 1999 (Ielenicz.
M. si al|ii).
LOESS - roc sedimentar detritic, predominant prfoas, friabil, cu porozitate mare,
neconsolidat sau slab consolidat, de culoare glbuie pn la brun - glbuie; din punct de vedere
mineralogic este specific prezen|a carbona|ilor (predominant de calciu), desi exist si loess lipsit de
carbona|i; loessul este permeabil, apele de infiltra|ie determinnd procese de sufoziune, care duc la tasare
si la formarea crovurilor; loessul se desprinde pe fe|e verticale, favoriznd formarea pere|ilor abrup|i.
Este o forma|iune specific pleistocenului, cu o origine controversat (fluvial, eolian, deluvial,
glaciar, fluvioglaciar, pedogenetic, complex etc.).
LOESS ARGILOS - loess cu textur mai fin, avnd un con|inut de argil de aproximativ 25 - 30 %.
LOESS NISIPOS - loess cu textur mai grosier, avnd un con|inut de argil de aproximativ 10 -
15 %.
LOESS TIPIC - loess cu textur mijlocie, avnd un con|inut de argil de aproximativ
15 - 25 %.

A1.2. DATE DIN DIC|IONARUL DE GEOLOGIE - Ed. Didactic si Pedagogic, 1998
(Anastasiu, N. si al|ii)
LOESS, depozit aleuritic, slab consolidat, pulverulent, cu aspect masiv, lipsit de stratifica|ie si cu
tendin| de desprindere dup plane verticale. Loessul are o culoare glbuie sau glbuie - albicioas si o
porozitate ridicat, cu spa|ii libere tubulare. Constituen|ii mineralogici alogeni sunt reprezenta|i prin cuar|,
feldspa|i, mice, minerale argiloase si minerale grele, iar cei autigeni prin calcit (ppui de loess), hidroxizi
de aluminiu etc. Loessul reprezint un depozit periglaciar si eolian, acumulat pe grosimi de zeci si sute de
metri, n zona de cmpie si n zone submontane, pe platouri, n asocia|ie cu depozite lacustre, fluviale si
glaciare.

A1.3. DATE DIN MINERALE $I ROCI SEDIMENTARE-Ed. Tehnic, 1977 (Anastasiu N)
LOESS $I ROCI LOESSOIDE: Depozitele mobile, relativ omogene, reprezentnd acumulri de
material aleuritic.

Clasificarea granulometric a loessurilor (dup D. Rdulescu, 1965)

Clase (mm) granulometrice

Varieti texturale
0,25 - 0,1 0,1 - 0,05 0,05 - 0,01 < 0,01
(%)
Slab argiloase
Prfoase 0 - 5 < 15 > 50 < 35
Prfoase si fin nisipoase 0 - 10 15 - 25 > 40 < 15
Fin nisipoase 0 - 15 > 25 > 30 < 15
Argiloase
Prfoase 0 - 5 < 15 > 50 < 25
Prfoase si fin nisipoase 0 - 10 15 - 25 > 40 20 - 25
Fin nisipoase 0 - 15 < 25 > 30 20 - 25

Descriere macroscopic. Loessurile formeaz depozite pulverulente (prfoase) cu aspect masiv
(lipsite de stratifica|ie) si cu tendin| de desprindere dup plane verticale. De obicei sunt friabile, de
culoare glbuie sau glbui - albicioase, au o porozitate ridicat si con|in spa|ii libere, tubulare.
Textur aleuritic determinat de granule cu diametrul mediu cuprins ntre 0,06-0,02 mm. Forma
particulelor este frecvent tabular sau lamelar, cu grad de rotunjire sczut. Sortare slab. Prezen|a
frac|iunilor pelitice determin variet|ile texturale.
Constitueni mineralogici. Constituen|ii alogeni sunt reprezenta|i prin: cuar| (29-70%), feldspa|i
(20-40%), mice (~ 25%), minerale argiloase, minerale grele (1-2%), amfiboli, piroxeni, epidot, zoizit,
grana|i, turmalin, ilmenit, zircon si bioclaste. Cuar|ul apare ca granule microcristaline ( ~ 0,04 mm),
col|uroase, cu suprafa|a mat, rugoas. Feldspa|ii plagioclazi si potasici sunt, de obicei, caoliniza|i. Micele
frecvente sunt biotitul si muscovitul. Frac|iunea argiloas este, de obicei, nesaturat n calciu (Ca) si
reprezentat prin caolinit, illit, montmorillonit. Bioclastele sunt reprezentate, de obicei, prin gasteropode
cuaternare.

Constituen|ii autigeni sunt reprezenta|i prin: calcit, minerale argiloase, oxizi de aluminiu. Calcitul
apare frecvent concre|ionar (forme foarte diverse, numite ppui de loess). Mineralele argiloase apar pe
seama constituen|ilor alogeni, n zonele cu umiditate excesiv.

Varieti mineralogice: lehm - depozit loessoid provenit din decalcifierea unor loessuri,
caracterizat prin mbog|iri cu oxizi de fier si minerale argiloase - strict neomogene; lut loessoid -
caracterizat prin prezen|a nisipului si a mineralelor grele, structur neomogen.

A1.4. CU PRIVIRE LA GENEZA LOESSURILOR $I PMNTURILOR LOESSOIDE au
fost emise mai multe teorii dintre care cele mai acceptate sunt:
-ipoteza eolian, care consider c loessul s-a format prin depunerea prafului transportat de vnt n
zone cu vegeta|ie;

-ipoteza deluvial, care consider c loessul a fost depus n vi largi, prin procesul de splare si
transport al materialelor dezagregate de pe suprafa|a versan|ilor;
-ipoteza privind producerea strii de sub-ndesare a loessurilor prin formarea lor eolian sau
deluvial n condi|iile unui climat uscat; este considerat cea mai verosimil ipotez.

A1.5. POTRIVIT CRITERIULUI GENETIC, clasificarea pmnturilor loessoide, n afar de
loessurile tipice reliefeaz o serie de alte forma|iuni, cum ar fi:
-lutul loessoid, provenit din alterarea loessului avnd un con|inut mai mare de argil si pstrnd o
parte din propriet|ile specifice ale pmntului din care a luat nastere;
-nisipul loessoid eolian, format prin remanierea aluviunilor fluviale sub ac|iunea vntului;
-aluviunile loessoide, rezultate prin ac|iunea succesiv de sfrmare si transport a apelor si
vntului;
-loessul lacustru, alctuit din depunerea pulberilor n stare afnat pe fundul unor lacuri care
ulterior au secat.
Perioada de formare a pmnturilor macroporice din Romnia se situeaz n exclusivitate n
Cuaternar.


ANEXA 2

RSPNDIREA LOESSURILOR $I PMNTURILOR
LOESSOIDE N ROMNIA

Loessurile si pmnturile loessoide constituie principalele roci de acoperire pn la altitudini de
400 m, n cea mai mare parte a Cmpiei Romne (cu excep|ia sesurilor aluvionare, a zonelor de divagare
si dunelor) n Dobrogea Central si de Sud precum si n Podisul Moldovei (cu excep|ia luncilor si a unei
pr|i din Podisul Brladului).
Pe suprafe|e restrnse, aceste forma|iuni se ntlnesc si n Banat si Crisana precum si n zona
subcarpatic si n nordul Dobrogei. Apar foarte rar n Transilvania. n tabelul A2.1 sunt prezentate grosimi
ale depozitelor de loess din Romnia.

Tabelul A2.1. Grosimi ale depozitelor loessoide in Romania ( orientativ )

Locaie
Grosime depozit
investigat
Malul Drept al Dunrii de la Ostrov spre aval,
Cernavoda, Tulcea malul stng al Bra|ului Borcea
30 m
40-60 m
Tecuci - Nicoresti 50 m
Valea Ialomi|ei Marculesti, |ndrei
Turnu Mgurele
30 m
Brila, Gala|i 10-35 m
Fetesti 25-35 m
Constan|a 6-10 m
Giurgiu 6-10 m
Cmpia Covurlui 7 m
Oras Tecuci 7-8 m

O hart ce schematizeaz rspndirea teritorial a pmnturilor sensibile la umezire n Romnia se
prezint n figura A.2.1(dup Popescu D.-1965). n figurile A2.2 A2.7 sunt prezentate hr|ile privind
raionarea PSU n jude|ele unde aceste pmnturi au o pondere nsemnat.

F
i
g
.
A
2
.
1
.

R
s
p
n
d
i
r
e
a

l
o
e
s
s
u
r
i
l
o
r

i

p
n
t
u
r
i
l
o
r

l
o
e
s
s
o
i
d
e

n

R
o
m
n
i
a


Fig. A2.2. Rspndirea loessurilor i pmnturilor loessoide n judeul Brila

Fig. A2.3. Rspndirea loessurilor i pmnturilor loessoide n judeul Constana

Fig.A2.4. Rspndirea loessurilor i pmnturilor loessoide n judeul Galai

Fig. A2.5. Rspndirea loessurilor i pmnturilor loessoide n judeul Tulcea


Fig. A2.6. Rspndirea loessurilor i pmnturilor loessoide n judeul Clrai

Fig. A2.7. Rspndirea loessurilor i pmnturilor loessoide n judeul Ialomia


ANEXA 3

ELEMENTE PENTRU IDENTIFICAREA $I CARACTERIZAREA PSU

A3.1. CERIN|E SPECIFICE LA INVESTIGA|II GEOTEHNICE PE TEREN

Pentru identificarea si caracterizarea PSU investigarea terenului de fundare se va efectua n
conformitate cu prescrip|iile tehnice n vigoare, |innd seama de urmtoarele recomandri:
a) Lucrri de prospectare si prelevare de probe:
forajele geotehnice se vor executa numai n uscat;
probele de pmnt se vor recolta cel pu|in din metru n metru;
este indicat ca probele care vor servi ncercrilor n edometru s fie recoltate de preferin| sub
form de monoli|i, din spturi deschise, pu|uri sau foraje cu diametrul de peste un metru (prin
decupare din strat);
n cazul probelor recoltate n stu|uri se vor folosi dispozitive care s asigure prelevarea
netulburat a probelor; se vor prefera stu|uri cu pere|i sub|iri;
se vor stabili n mod obligatoriu natura si caracteristicile forma|iunii la baza depozitului sensibil
la umezire, precum si natura, extinderea si caracteristicile eventualelor intercala|ii din cuprinsul
acestui depozit.
b) ncercri pe teren:
ncrcrile de prob pe plci (STAS 8942/3-90) se vor efectua att n condi|ii de umiditate
natural, ct si ori de cte ori este posibil n condi|ii de inundare. ncrcarea se va face pn la o
presiune de cel pu|in 300 kPa, n trepte de 25 ... 50 kPa, suprafa|a minim de ncrcare fiind de
1,00 m
2
. La inundarea terenului de sub plac se va asigura men|inerea constant a unei adncimi
a apei de 10 ... 15 cm n groapa de ncercare; pe fundul acesteia se va asterne un strat de pietris
mrgritar de 3...5 cm grosime. Inundarea va ncepe cu cel pu|in 15 zile naintea ncrcrii si se
va men|ine pe toat durata acesteia.
Incinta experimental de inundare pentru determinarea tasrii efective
ef
mg
I sub greutatea proprie
a terenului va avea dimensiunile n plan cel pu|in egale cu grosimea depozitului de loess sensibil
la umezire, dar nu mai mici dect 20,00x20,00 m. Inundarea sub un strat de ap de 0,3 ... 0,5 m
grosime va fi men|inut nentrerupt pn la amortizarea tasrilor. Se vor urmri tasrile de
suprafa|, n interiorul si exteriorul incintei inundate (prin reperi - borne topometrice), tasrile
diverselor orizonturi din adncime (cu ajutorul reperilor mecanici, electroinductivi, radioactivi
etc.) precum si avansarea umezirii n adncime (prin doze de umiditate, radiometrie etc.).
Amortizarea tasrilor se consider atins atunci cnd ritmul tasrilor de suprafa| pentru reperii
din incint nu depseste 1 cm/sptmn, timp de cel pu|in dou sptmni. ncercarea poate fi

considerat terminat dac timp de o lun nu se nregistreaz nici o tasare.
Alte ncercri speciale: ncercri pe funda|ii la scar redus si ncercri cu lada pe suprafe|e de
10 x 10 m
2
.
Parametrii geotehnici specifici PSU care se pot ob|ine prin ncercri pe teren sunt:
rezisten|a structural (o
0
) care corespunde:
presiunii p
i
la limita de propor|ionalitate pe graficul presiune - tasare constant
i
i
p
s
| |
=
|
\ .
, n
cazul ncrcrilor de prob cu placa efectuate n condi|ii de inundare;
presiunii din greutatea proprie a PSU (sarcina geologic) la adncimea de la care ncepe
s se produc tasarea sub greutatea proprie la inundarea de la suprafa| n incinte
experimentale.
tasarea terenului natural s
n
din ncercarea cu placa;
tasarea terenului inundat s
i
din ncercarea cu placa;
modulul de deforma|ie linear E din ncercarea cu placa.
tasarea efectiv
ef
mg
I sub greutate proprie la inundare n incinta experimental;

A3.2. CERIN|E SPECIFICE LA NCERCRI N LABORATOR
A3.2.1. Compoziia si proprieti fizice
La determinarea compozi|iei granulometrice a PSU se vor respecta prevederile STAS 1913/5-1985).
Pentru ob|inerea indicilor ce reflect proprietatile fizice se vor respecta prevederile SR EN 1997-
2:2007, si dup caz, cu eratele, amendamentele si anexele na|ionale asociate si standardele n vigoare:
STAS 1913/1-82 pentru determinarea umidit|ii, STAS 1913/4-86 pentru determinarea limitelor de
plasticitate, STAS 1913/2-76 pentru determinarea densit|ii scheletului, STAS 1913/5-85 pentru
determinarea granulozit|ii, STAS 1913/6-76 pentru determinarea permeabilit|ii.

A3.2.2. Proprieti mecanice
Parametrii specifici necesari a fi determina|i n laborator sunt:
valoarea indicelui tasrii specifice la umezire, i
mo
(n cm/m sau %);
rezisten|a structural, o
0
(n kPa) - vezi figura A3.1;
indicele tasrii specifice la umezire pentru treapta de 300 kPa (i
m300
) (ncercarea simpl) vezi
figura A3.2;
modulul de deforma|ie edometric, E
oed
.

Fig. A3.1.

Figura A3.2.
Indicele tasrii specifice la umezire (i
mo
) este diferen|a de tasare specific, la o presiune o pe curba
presiune - tasare, ob|inut pentru proba cu umiditate natural (c
n
) si respectiv inundat ini|ial (c
i
), n cadrul
unor ncercri duble n edometru (STAS 8942/1-1989 si SR EN 1997-2:2007 si dup caz, cu eratele,
amendamentele si anexele na|ionale asociate.);
m i n
i
o
c c = [%].

Rezistena structural o
0
a PSU reprezint presiunea minim pentru care se produce fenomenul de
tasare suplimentar prin umezire (pn la saturare). Ea corespunde:
presiunii corespunztoare unui indice al tasrii specifice 0, 01 1%
m i n
i
o
c c = = = n ncercrile
edometrice.

Selectarea valorilor lui o
0
se va face n func|ie de tipul funda|iei astfel:
pentru funda|ii izolate si continui o
0
se va stabili prin ncercri edometrice si/sau ncrcri de
prob cu placa;
pentru radiere generale o
0
se va stabili prin ncercri edometrice si/sau prin inundri n incinte
experimentale.
Rezisten|a structural este variabil cu adncimea terenului sensibil la umezire si aceast varia|ie se
va stabili prin ncercri edometrice n corela|ie cu determinrile pe teren (atunci cnd acestea exist).

Indicele tasrii specifice la umezire (i
m300
) este diferen|a de tasare specific, la presiunea de 300 kPa
pe curba presiune - tasare, ob|inut pentru proba cu umiditate natural (c
n
) si respectiv inundat ini|ial (c
i
),
n cadrul unor ncercri duble n edometru (STAS 8942/1-1989 si SR EN 1997-2:2007 si dup caz, cu
eratele, amendamentele si anexele na|ionale asociate);
o m
i [%].

Modulul de deformaie edometric (E
oed i-j
) se determin ntre dou trepte de presiune (o
i
si o
j
) si se
calculeaz cu rela|ia:
i j
i j
j i oed
E
c c
o o
c
o
=
A
A
=

Uzual se determin E
oed 200-300
ntre treptele de 200 si 300 kPa.

n tabelul A3.1. se prezint orientativ valori ale parametrilor geotehnici pentru PSU din Romnia,
iar n tabelul A3.2. se prezint pentru pmnturi loessoide din Romnia valori ale rezisten|elor structurale.

Tabelul A3.1. Limitele de variaie ale caracteristicilor fizice i mecanice
pentru PSU n stare natural (Romnia)

Denumire caracteristic Simbol U.M.
Valoarea
caracteristicii
Densitatea scheletului
s
g/cm
3
2,52 - 2,67
Greutatea volumic n stare natural kN/m
3
12,0 - 18,0
Greutatea volumic n stare uscat
d
kN/m
3
11,0 - 16,0
Umiditatea natural w % 6 - 15
Porozitatea n % 40 - 55
Limita de curgere w
L
% 12 30
Limita de frmntare w
P
% 9 18
Indicele de plasticitate I
P
% 5 22
Presiunea de umflare p
u
kPa 0 10
Coeficientul de permeabilitate k m/sec. 10
-4
- 10
-6

Tasarea suplimentar la o = 100 kPa i
m100
% 0 - 0,6
Tasarea suplimentar la o = 200 kPa i
m200
% 1 4
Indice tasare specific suplimentar la o = 300 kPa i
m300
% 2 14

Modulul de deforma|ie edometric E
oed 200-300
kPa 5000 - 15000
Unghiul de frecare intern grade 5 25
Coeziunea c kPa 10 - 30

Tabelul A3.2. Valorile rezistenelor structurale pentru pmnturi loessoide din Romnia

Localitatea
Procentaj de
argil
Rezistena
structural o
0

Bucuresti 35 % 150 kPa
Iasi, Constan|a 25 % 80 - 100 kPa
Medgidia, Cernavod 20 % 60 kPa
Fetesti 10 - 12 % 25 kPa
Tulcea, Gala|i, Brila 15 % 30 kPa
Turnu Mgurele, Zimnicea 20 % 50 80 kPa

Caracterizarea pmnturilor sensibile la umezire poate fi reprezentat prin amprente, iar
comportarea lor n func|ie de umiditate si ndesare prin diagrama de stare, care prevede reprezentarea n
abscis a umidit|ii e n procente, iar n ordonat a volumului specifice V n cm
3
(volumul corespunztor la
100 grame de material uscat).
Aceste reprezentri sunt descrise detaliat n Normativ pentru proiectarea i executarea
construciilor fundate pe pmnturi cu umflri i contracii mari (PUCM), indicativ
NP 126/2010.


ANEXA 4

PRESIUNI CONVEN|IONALE (p
conv
) PENTRU TERENURILE DE FUNDARE
CONSTITUITE DIN PSU AVND S
r
0,8

Tabel A4.1. PSU n stare natural
Denumirea pmntului
pconv (kPa)
Stare de satura|ie Sr
Sr = 0,4 Sr = 0,8
e = 0,65 e _ 1 e = 0,65 e _ 1
Loess
Nisipos 130 110 120 100
Prfos 140 120 130 110
Argilos 150 130 140 120
Pmnturi loessoide
Nisipuri argiloase 150 130 140 120
Prafuri nisipoase 160 140 150 130
Prafuri argiloase 170 150 160 140
Argile prfoase 180 160 170 150

Observaii:
1. Presiunile pconv date n tabelul A4.1 corespund suprafe|ei terenulul natural constituit din PSU
si sunt valabile pentru orice l|ime a funda|iei B .
2. Valorile presiunilor conven|ionale corespunztoare unei situa|ii de proiectare se determin
utiliznd valorile de baz din tabelul A4.1 corectate n func|ie numai de adncimea de fundare
cu valoarea Df, care sa adaug la valoarea din tabel.
3. Pentru PSU cu grade de satura|ie intermediare, valorile pconv se determin prin interpolare.
4. n situa|ia unui pmnt innundat ( Sr > 0,8 se va avea n vedere rezisten|a structural 0.
5. Pentru construc|ii fundate pe teren natural PSU, fr msuri de mbunt|ire, se vor avea n
vedere urmtoarele:
-dimensiunea minim a funda|iei s nu fie mai mic de 0,6 m;
-pentru funda|iile exterioare, adncimea de fundare va fi de minimum 1,5 m;
-pentru funda|iile interioare adncimile minime de fundare vor fi de 1,0 m;
-tlpile funda|iilor vor fi coborte sub pardoseala subsolului cu minimum 0,80 m;
-fundarea trebuie s se fac n mod obligatoriu sub zona cu frecvente guri de
roztoare si trebuie s depseasc stratul vegetal, cu luarea n considerare a
adncimii de nghe|.
6. Prin compactare la un grad de compactare Proctor D = 95% presiunile conven|ionale ale PSU
cresc cu cca. 15 20 %.


ANEXA 5

EVALUAREA TASRILOR SUPLIMENTARE PROBABILE
PRIN UMEZIRE A PSU

A5.1. Prezenta anex cuprinde modul de calcul pentru stabilirea urmtoarelor elemente:

I
mg
- tasarea suplimentar prin umezire sub greutate proprie (sarcin geologic);
I
mp
- tasarea suplimentar prin umezire, sub ac|iunea ncrcrilor transmise
de funda|ii, pentru gruprile de ncrcri de compresiune;
s - tasarea total suplimentar prin umezire
( )
mg mp
s I I = + ;
A s - diferen|a maxim de tasare suplimentar prin umezire.

Valorile ob|inute prin calcul utilizeaz rezultatele ncercrilor de compresibilitate n laborator si pe
teren (dac este posibil) fig. A5.1.
Metoda de calcul este cea a nsumrii tasrilor stratelor elementare (NP 112/2004).

A5.2. Tasarea suplimentar prin umezire, sub sarcin geologic (I
mg
) se calculeaz pe toat
grosimea stratului sensibil la umezire (i
m3
_ 2 %) cu rela|ia:

=
N
i mg mg
h i I
1
(m)
n care:
N - numrul stratelor elementare de calcul;
h
i
- grosimea stratelor elementare;
i
mg
- indicele tasrii specifice suplimentare prin umezire a stratului elementar i
sub greutate proprie si se ob|ine pe baza rezultatelor ncercrilor edometrice
duble cu rela|ia:

mg gi gn
i c c =
unde:
c
gi
- deforma|ia specific a pmntului inundat pentru o
gi
(sarcina
calculat cu greutatea volumic a pmntului saturat
sat
);

c
gn
- deforma|ia specific a pmntului natural pentru o
gn
(sarcina
geologic corespunztoare mijlocului stratului elementar
calculat cu greutatea volumic n stare natural );
Observaii: 1. Tasarea suplimentar prin umezire sub sarcin geologic I
mg
constituie criteriu
de ncadrare n grupa A (I
mg
< 5 cm) sau B (I
mg
_ 5 cm) si se va calcula ntr-o
prim etap, indiferent de situa|iile de proiectare ce pot apare ulterior.
2. Dac pe adncime sunt zone n care rezisten|a structural o
0
_ o
gi
, se va |ine
seama n calculul i
mg
astfel
0, 01
mg gi gn
i c c = +

Fig. A5.1. Curbe de compresiune medii pentru probe netulburate,
cu umiditatea natural (curba 1) i inundate iniial (curba 2)

A5.3. Tasarea suplimentar prin umezire sub ncrcarea transmis de fundaie (I
mp
) se calculeaz
de la cota de fundare D
f
pentru toate zonele deformabile din teren (conform pct. 6.6.1.2.1)cu rela|ia:
=
'
) ( 1
N
D
i mp mp
f
h i I (m)
n care:
N' - numrul stratelor elementare de calcul n zonele deformabile din teren;
h
i
- grosimea stratului de pmnt de ordinul i (n m), se stabileste ca la pct. 1;
D
f
- adncimea de fundare.
i
mp
- indicele tasrii specifice suplimentare prin umezire a stratului elementar sub
sarcin de la funda|ie si se ob|ine pe baza rezultatelor ncercrilor edometrice
duble cu rela|ia:
mp pi gi
i c c =

unde:
c
pi
- deforma|ia specific a pmntului inundat, pentru
i gi z
p o o = +
c
gi
- deforma|ia specific a pmntului inundat, pentru o
gi
.
o
gi
- conform pct. A5.2
o
z
- efortul unitar vertical din ncrcarea adus de funda|ie (p
net
)
la mijlocul stratului elementar de calcul - conform NP 112/2004.
A5.4. Estimarea tasrilor totale suplimentare probabile prin umezire
mg mp
s I I = + se realizeaz
pentru zonele deformabile din teren - conform situa|iilor din Capitolul 6 (6.6.1.2.1 - figura 2).

Fig. A5.2. Scheme pentru calculul tasrilor i diferenelor de tasare la umezirea PSU:
a) Schema pentru stabilirea zonei inferioare de tasare suplimentar Ah, sub axa vertical a unei funda|ii situat lateral
fa| de sursa de umezire; b) Schema pentru calcului diferen|ei de tasare la umezire a funda|iilor, pe terenuri din grupa
A

A5.5. Tasrile suplimentare, diferen|ele de tasare suplimentar si nclinrile funda|iilor izolate din
zona de infiltrare a apei, lateral fa| de sursa de umezire (Fig. A5.2) se determin |innd seama de limita A
h a zonei de umezire a straturilor inferioare, care poate fi stabilit cu rela|ia:
' | tg
x
h h D h
s def f
+ = A
unde:
D
f
- adncimea de fundare fa| de cota terenului;
h
def
- adncimea zonei de deforma|ie sub talpa funda|iei;

x - distan|a de la limita sursei de umezire pn la axa funda|iei analizate;
| |
|
tg m tg = '
m
|
- coeficient care ia n considerare varia|ia posibil a unghiului de infiltrare lateral
a apei n raport cu sursa de umezire, datorit stratifica|iei terenului,
care se va lua:
pentru terenuri omogene m
|
= 1;
dac stratul din baz este mai pu|in permeabil dect cel superior m
|
=1.5;
dac stratul din baz este mai permeabil dect cel superior m
|
= 0,7;

h
s
- adncimea la care se afl sursa de umezire fa| de cota terenului;
| - unghiul de infiltrare a apei n teren, care se ia n func|ie de permeabilitatea stratului:
pentru loessuri si pmnturi loessoide argiloase | = 35
o
;
pentru loessuri si pmnturilor loessoide nisipoase | = 50
o
;

Distan|a l de la sursa de umezire, pe care se manifest neuniformitatea tasrilor suplimentare se
determin cu rela|ia:

( ) ' | tg h h D l
s def f
+ =

unde nota|iile sunt aceleasi ca mai sus.

A5.6. n cazul umezirii intense a terenului pe suprafe|e cu l|imea B mai mare dect grosimea
pachetului PSU (h) sau a ridicrii nivelului apei subterane se calculeaz (conform pct. A5.2) o valoare a
tasrii maxime la umezire
( )
M
mg
I din greutatea proprie a pmntului (Fig.A5.3a).

Fig. A5.3. Deformaia sub greutate proprie a PSU la umezire:
a) Cazul umezirii pe suprafe|e mari. b) Cazul umezirii locale, pe suprafe|e de dimensiuni reduse

A5.7. n cazul PSU grupa B, la umezirea local sau de scurt durat, tasarea suplimentar la
umezire din greutate proprie (I
mg
) se determin cu rela|ia:
|
.
|
\
|
=
h
B
h
B
I I
M
mg mg
2
A5.8. Tasarea la umezire sub greutatea proprie a pmntului, n diferite puncte ale suprafe|ei de
inundare si n afara ei se determin cu formula:
|
.
|
\
|
+ =
r
x
h
B
I I
M
mg mgx
t
cos 1 5 . 0
unde:
M
mg
I - tasarea maxim la umezire sau tasarea probabil la umezire, sub greutate
proprie, n centrul suprafe|ei de umezire (inundare);
x - distan|a din centrul suprafe|ei inundate sau de la limita pr|ii orizontale
a suprafe|ei deformate a terenului, pn la punctul n care se determin mrimea
tasrii (n limitele 0 < x < r);
r - lungimea de calcul a por|iunii curbilinii a suprafe|ei deformate a

terenului, ce se determin cu formula:
( ) ' 5 . 0 | tg h r + =
n care nota|iile sunt.
b - lungimea sectorului orizontal pe care tasarea este maxim
2 2 b B h r = +

A5.9. nclinrile sau rotirile sec|iunilor verticale (tg u) dup consumarea tasrilor suplimentare se
ob|in cu rela|ia:
tg 0, 5 sin
M
mg
I
x
r
r
t
u
t
=


ANEXA 6

ELEMENTE REFERITOARE LA STRUCTURA DE REZISTEN| A
CLDIRILOR FUNDATE PE PSU

n scopul asigurrii unei bune comportri a construc|iilor fundate pe PSU, pe lng msurile de
eliminare a sensibilit|ii la umezire a terenului se pot adopta msuri care conduc la micsorarea influen|ei
deforma|iilor neuniforme ale terenului asupra construc|iilor. Acestea constau din:

a. Forma n plan a construc|iilor va fi ct mai simpl, fr intrnduri si iesinduri, ramifica|ii etc. n
cazul unor construc|ii cu suprafe|e mari sau cu o form n plan mai complicat construc|ia va fi mpr|it n
tronsoane de form simpl, prin rosturi.
Se va evita amplasarea alturat a unor tronsoane de nl|ime sau ncrcri mult
diferite.

b. Separarea construc|iilor n tronsoane delimitate prin rosturi de tasare; rapoartele dintre dimensiunile
generale ale tronsonului se recomand a se situa ntre urmtoarele limite, daca prin calcule si prevederea
unor msuri constructive specifice nu rezult alte valori
1 1
;
2 2
t
h b
l l
s >
n care:
b, l l|imea si lungimea tronsonului,
h
t
nl|imea total de la nivelul de fundare pn la ultimul planseu acoperis

c. Rosturile de dilatare-tasare dintre tronsoane vor avea deschideri corespunztoare,
pentru a permite rotirea independent a tronsoanelor, ca urmare a tasrii inegale.
L|imea minim a rosturilor se determin cu rela|ia:

rost
2 tg 0, 05
t
b h u = + [m]
n care:
tg
B A
l
u
A A
= - este rotirea posibil a tronsonului n cazul umezirii la unul din capete;
l lungimea total a tronsonului;
B A A A - diferen|a de tasare ntre capetele A si B ale tronsonului, |innd seama de caracteristicile
terenului natural si de solu|ia de fundare.
Se va analiza la rost solu|ia unor funda|ii comune sau independente.
Se recomand ca tronsoanele alturate s fie fundate n general la acelasi nivel.

d. Aplicarea unor msuri pentru asigurarea conlucrrii elementelor structurii:
Se vor prefera structurile cu rigiditate de ansamblu mare ca de exemplu structur cu diafragme din
beton armat; diafragme continue, fr decalri n plan, pe toat lungimea tronsonului.
Se va prevedea o infrastructur rigid, cu pere|i din beton armat continui pe cele dou direc|ii
principale, formnd mpreun cu tlpile de funda|ie si cu planseul peste subsol o structur casetat.


ANEXA 7

MSURI REFERITOARE LA LUCRRILE EDILITARE $I DE INSTALA|II
N CAZUL PSU

Solu|iile pentru lucrarile edilitare si de instala|ii, care se vor adopta vor fi corelate si analizate
mpreun cu solu|iile de fundare a construc|iilor.

A7.1. Re|elele de ap si canalizare se pot amplasa direct n teren fr canale de protec|ie, indiferent
de grupa terenului de fundare, n cazul n care n eventualitatea unor pierderi de ap, nu se estimeaz
deforma|ii sau deplasri ale construc|iilor mai mari dect cele admisibile.
Distan|a minim de amplasare a re|elelor hidroedilitare fa| de funda|iile cldirilor este de 3 m.
n cazul n care amplasarea n teren a re|elelor nu este posibil sau economic, se va adopta solu|ia
de amplasare a re|elelor n sisteme de protec|ie controlabile.
Aceste sisteme pot fi realizate sub forma de canale (Fig. A8.1), tubulaturi, etc.
Se recomand ca toate re|elele de conducte purttoare de ap s fie grupate n acelasi canal de
protec|ie controlabil, cu respectarea normelor tehnice specifice (Fig. A8.2).

Fig. A8.1. Exemplu de montare
a reelelor purttoare de ap
n canale de protecie
controlabile (canivouri)

Fig. A8.2. Exemple de montare a reelelor
n canale de protecie controlabile

Conductele din canalele de protec|ie se vor poza astfel nct s nu fie mpiedicat scurgerea apei de
pe radierul canalului, fiind prevazute msuri de evacuare controlat a acesteia.
Canalele pot fi acoperite cu capace demontabile.
Canalele vor fi prevazute cu cmine de control si de acces.
Traseele re|elelor exterioare hidroedilitare si gruparea lor se vor alege astfel nct s se reduc la
minimum numrul intrrilor si iesirilor prin funda|iile sau subsolul cldirilor, grupndu-se la un loc re|elele
purttoare de ap.
Traseele vor urmri utilizarea spa|iilor verzi, a spa|iului de sub trotuare si numai cnd nu sunt

posibile alte solu|ii, |innd seama si de necesitatea pozrii si a altor re|ele subterane, se va adopta solu|ia de
amplasare n zona carosabil.
n zonele industriale se va urmri, pe cat posibil, amplasarea suprateran a conductelor folosind
elemente de construc|ii si numai n cazurile n care aceasta nu este posibil se vor monta n canale de
protec|ie.
Pentru construc|iile edilitare si alte construc|ii purttoare de ap (rezervoare, bazine etc.), se vor
prevedea msuri care s permit att protec|ia construc|iilor nvecinate, ct si protec|ia proprie.
Se recomand ca retelele edilitare si instalatiile s fie prevzute din materiale rezistente la
coroziune, cu un numr minim de mbinri si s fie adaptabile la eventuale tasri fr degradri .
Sistemul de colectare si evacuare a apei din pierderi sau accidente si sistemul de control al
pierderilor se vor stabili pentru fiecare caz n parte.

A7.2. n cldirile fr subsol este interzis montarea conductelor n canale necontrolabile.
Se admite trecerea prin subsolul cldirilor a conductelor care asigur legtura dintre sta|iile de
hidrofor, punctele termice sau centralele termice ale ansamblurilor de cldiri si instala|iile din interiorul
cldirilor.
Conductele care trec prin deschiderile prevzute n soclurile sau funda|iile cldirilor se vor realiza
astfel nct s preia tasarea diferen|ial a cldirii fa| de canalele exterioare de legtur. n figura A8.3 se
prezint un exemplu de realizare a unor astfel de traversri.

Fig. A8.3. Asigurarea continuitii proteciilor din cldire la exterior (exemple)
n subsol, obligatoriu conductele se vor monta aparent.
Pentru controlul permanent al subsolurilor si canalelor se va asigura accesul personalului de
exploatare si intretinere.
Subsolurile si canalele circulabile vor fi ventilate natural.

A7.3. Toate amenajrile (canale de protec|ie, cmine etc.) care fac parte din sistemul de colectare,
evacuare a apei si de dirijare a acesteia ctre emisari, trebuie dimensionate si etansate corespunztor
scopului si men|inute permanent n stare de func|ionare.

Golirea instala|iilor interioare de nclzire se va face prin intermediul unor plnii de colectare
amplasate de preferat n subsol deasupra nivelului maxim de refulare al re|elei de canalizare la care se
racordeaz, sau n cazul n care nl|imea subsolului nu permite aceast amplasare, colectorul va avea pe
racord o cana de nchidere.
Apele provenite accidental din exfiltra|ii sau avarii se vor evacua controlat astfel nct s se evite
pericolul de refulare .


ANEXA 8
REFERIN|E
1. Lista standardelor
Nr.
Crt.
standarde Denumire
1. SR EN 1997-1:2004
Eurocod 7: Proiectarea geotehnic. Partea 1: Reguli generale.
2. SR EN 1997-1:2004/NB:2007
Anex na|ional.
3. SR EN 1997-1:2004/AC:2009
4. SR EN 1997-2:2007
Eurocod 7: Proiectarea geotehnic. Partea 2: Investigarea si
ncercarea terenului.
5. SR EN 1997-2:2007/NB:2009
Eurocod 7: Proiectarea geotehnic. Partea 2: Investigarea si
ncercarea terenului. Anex na|ional.
6. SR EN 1998-1:2004
Eurocod 8: Proiectarea structurilor pentru rezisten|a la
cutremur. Partea 1: Reguli generale, ac|iuni seismice si reguli
pentru cldiri.
7. SR EN 1998-1:2004/NA:2008
cutremur. Partea 1: Reguli generale, ac|iuni seismice si reguli
pentru cldiri. Anex na|ional
8. SR EN 1998-5:2004
cutremur. Partea 5: Funda|ii, structuri de sus|inere si aspecte
geotehnice.
9. SR EN 1998-5:2004/NA:2007
cutremur. Partea 5: Funda|ii, structuri de sus|inere si aspecte
geotehnice. Anexa na|ional.
10. SR EN ISO 14688-1:2004
Cercetri si ncercri geotehnice. Identificarea si clasificarea
pmnturilor. Partea 1: Identificare si descriere.
11. SR EN ISO 14688-1:2004/AC:2006
pmnturilor. Partea 1: Identificare si descriere
12. SR EN ISO 14688-2:2005
pmnturilor. Partea 2: Principii pentru o clasificare.
13. SR EN ISO 14688-2:2005/C91:2007
14. STAS 1913/1-82
Teren de fundare. Determinarea umidit|ii.
15. STAS 1913/2-76
Teren de fundare. Determinarea densit|ii scheletului
pmntului.
16. STAS 1913/4-86
Teren de fundare. Determinarea limitelor de plasticitate.
17. STAS 1913/5-85
Teren de fundare. Determinarea granulozit|ii.
18. STAS 1913/6-76
Teren de fundare. Determinarea permeabilit|ii n laborator.
19. STAS 1913/12-88
Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor fizice si
mecanice ale pmnturilor cu umflri si contrac|ii mari.
20. STAS 1913/13-83
Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor de
compactare. ncercarea Proctor.
21. STAS 1913/15-75
Teren de fundare. Determinarea greut|ii volumice pe teren.
22. STAS 1242/3-87
Teren de fundare. Cercetri prin sondaje deschise.

23. STAS 2745-90
Teren de fundare. Urmrirea tasrii construc|iilor prin metode
topografice.
24. STAS 3950-81
Geotehnic. Terminologie. Simboluri si unit|i de msur.
25. STAS 6054-77
Teren de fundare. Adncimi maxime de nghe|. Zonarea
teritoriului Republicii Socialiste Romnia.
26. STAS 8942/2-82
Teren de fundare. Determinarea rezisten|ei pmnturilor la
forfecare, prin ncercarea de forfecare direct.
27. STAS 8942/3-90
Teren de fundare. Determinarea modulului de deforma|ie
liniar prin ncercri pe teren cu placa.
28. STAS 8942/1-89
Teren de fundare. Determinarea compresibilit|ii pmnturilor
prin ncercarea n edometru.

2. Legislaie
Nr.
Crt
Acte legislative Publicaia
1.
Legea nr. 10/1995 Legea privind calitatea n construc|ii,
cu modificrile ulterioare
Publicat n Monitorul Oficial, Partea I
numarul 12 din 24 ianuarie 1995
2.
Legea nr. 50/1991 Legea privind autorizarea executrii
lucrrilor de construc|ii, republicat n baza Legii nr.
199/2004, cu modificrile si completrile ulterioare
Publicat in Monitorul Oficial, Partea I ,
numarul 933 din 13 octombrie 2004
3.
NP 074/2007 Normativ privind ntocmirea si verificarea
documenta|iilor geotehnice pentru construc|ii
Ordinul ministrului dezvoltrii lucrrilor
publice si locuin|ei, nr.128 din 08 mai
2007,
Publicat n Monitorul Oficial, Partea I,
numrul. 381 din 06 iunie 2007
4.
NP 112/2004 Normativ privind proiectarea structurilor de
fundare direct
Ordinul ministrului transporturilor,
construc|iilor si turismului nr.275 din 23
februarie 2005,
numrul 451 bis din 27 mai 2005

5.
NP 122/2010 Normativ privind determinarea valorilor
caracteristice si de calcul ale parametrilor geotehnici
n curs de publicare
6.
NP 123/2010 Normativ privind proiectarea geotehnic a
funda|iilor pe pilo|i.
n curs de publicare
7.
NP 124/2010 Normativ privind proiectarea geotehnic a
lucrrilor de sus|inere
n curs de publicare
8.
NP 126/2010 Normativ privind fundarea construc|iilor pe
pmnturi cu umflri si contrac|ii mari - PUCM
n curs de publicare
9.
P 100/2006 Cod de proiectare seismic. Partea 1. Prevederi
de proiectare pentru cldiri.
Ordinul ministrului transporturilor,
construc|iilor si turismului nr.1711 din 19
septembrie 2006
Publicat n Monitorul Oficial,
Partea I, numrul 803 bis din 25
septembrie 2006

Acest numr al Monitorului Oficial al Romniei a fost tiprit n afara abonamentului.
Monitorul Oficial R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, Bucureti; C.I.F. RO427282,
IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercial Romn S.A. Sucursala Unirea Bucureti
i IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcia de Trezorerie i Contabilitate Public a Municipiului Bucureti
(alocat numai persoanelor juridice bugetare)
Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro
Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relaii cu publicul, Bucureti, os. Panduri nr. 1,
bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 i 021.401.00.72
Tiparul: Monitorul Oficial R.A.
Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 158 bis (vol. I)/4.III.2011 conine 56 de pagini. Preul: 22,40 lei ISSN 14534495
EDITOR: PARLAMENTUL ROMNIEI CAMERA DEPUTAILOR
&JUYDGY|588332]
P A R T E A I
S U MA R
Pagina
Normativ privind proiectarea geotehnic a lucrrilor
de susinere, indicativ NP 124:2010.......................... 3119
Volumul II
2
O R D I N
pentru aprobarea Reglementrii tehnice Normativ privind proiectarea geotehnic a lucrrilor
de susinere, indicativ NP 124: 2010*)
privind proiectarea geotehnic a lucrrilor de susinere, indicativ
NP 124: 2010, elaborat de Universitatea Tehnic de
publicrii.
cap. 13 din Reglementarea tehnic Normativ privind
proiectarea, execuia, monitorizarea i recepia pereilor
ngropai, indicativ NP 113-2004, aprobat prin Ordinul
ministrului transporturilor, construciilor i turismului
nr. 279/2005, publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I,
nr. 458 i 458 bis din 30 mai 2005, se abrog.
*
Gheorghe Nastasia,
secretar general
Nr. 2.689.

NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA GEOTEHNICA A
LUCRRILOR DE SUS|INERE
Indicativ NP 124:2010

ANEX

CUPRINS

I. OBIECT I DOMENIU DE APLICARE

II. TERMINOLOGIE I SIMBOLURI
II.1 Terminologie
II.2 Simboluri

III. GENERALITI. TIPURI DE LUCRRI DE SUSINERE
III.1 Ziduri de sprijin
III.2 Sprijiniri simple
III.2.1.Sprijiniri cu dulapi orizontali
III.2.2.Sprijiniri cu dulapi verticali
III.2.3.Sprijiniri simple din elemente metalice de inventar
III.3 Sprijniri de tip mixt
III.4 Perei de susinere din palplane
III.4.1.Palplane metalice
III.4.2.Palplane din beton armat sau beton precomprimat
III.4.3.Palplane din lemn
III.5 Perei ngropai
III.5.1.Perei ngropai din panouri
III.5.2.Perei ngropai din piloi forai
III.6 Sisteme de sprijin pentru perei de susinere a excavaiilor
III.6.1. Perei de susinere n consol
III.6.2.Perei de susinere rezemai
III.6.3.Sisteme de rezemare a pereilor de susinere
III.7 Perei de susinere realizai prin injectare cu presiune nalt(tehnologia jet grouting)

IV. PRESCRIPII GENERALE DE PROIECTARE
IV.1 Prescripii privind elaborarea proiectului
IV.2 Stri limit
IV.3 Aciuni i situaii de proiectare
IV.4 Metode de proiectare i modele de calcul

V. EVALUAREA PRESIUNII MASIVELOR DE PMNT ASUPRA
LUCRRILOR DE SUSINERE
V.1 Generaliti
V.2 Presiunea pmntului n stare de repaus
V.3 Valori limit ale presiunii pmntului
V.4 Valori intermediare ale presiunii pmntului
V.5 Evaluarea presiunii pmntului n condiii seismice
V.6 Evaluarea presiunii pmntului n cazul zidurilor de sprijin
V.7 Evaluarea presiunii pmntului pe lucrrile de susinere a excavaiilor

VI. ZIDURI DE SPRIJIN
VI.1 Predimensionarea zidurilor de sprijin
VI.2 Calculul la starea limit ultim
VI.3 Proiectarea structural a zidurilor de sprijin
VI.4 Calculul la starea limit de exploatare

VII. PEREI DE SUSINERE A EXCAVAIILOR
VII.1 Prevederi comune
VII.2 Aciuni asupra pereilor de susinere a excavaiilor
VII.2.1 ncrcri laterale
VII.2.2. ncrcri verticale
VII.3 Calculul la starea limit ultim a pereilor de susinere a excavaiilor
VII.3.1. Generaliti
VII.3.2.Cedarea n teren a pereilor de susinere
VII.3.3.Cedarea structural a pereilor de susinere
VII.3.4. Ruperea hidraulic a terenului
VII.5 Prevederi specifice pentru sprijinirile simple i de tip mixt
VII.5.1. Sprijinirile simple
VII.5.2. Sprijinirile de tip mixt
VII.6 Prevederi specifice pentru pereii din palplane
VII.6.1. Standarde aplicabile
VII.6.2.Elemente constructive
VII.7 Prevederi specifice pentru pereii ngropai
VII.7.2. Dimensiuni uzuale ale pereilor ngropai
VII.7.3. Elemente constructive specifice pereilor mulai din beton armat
VII.7.3.1. Materiale
VII.7.3.2. Elemente de proiectare
VII.7.4 Elemente constructive specifice pereilor ngropai din elemente prefabricate
lansate n noroi autontritor
VII.7.5. Elemente constructive specifice pereilor ngropai din piloi forai

Anexa A (informativ):Evaluarea presiunii pmntului asupra lucrrilor de
susinere
A.1 Teoria Rankine
A.1.1 Presiunea activ
A.1.2 Presiunea pasiv
A.2 Teoria Coulomb
A.3 Probleme practice de calcul
A.3.1 Efectul unei suprasarcini uniform distribuite
A.3.2 Efectul prezenei apei subterane
A.3.3 Calculul presiunii n masive stratificate
A.3.4 Efectul solicitrilor seismice
A.4 Parametri utilizai n calculul presiunii pmntului
A.5 Grafice pentru determinarea coeficienilor presiunii pmntului
A.6 Cazuri particulare de evaluare a presiunii pmntului asupra zidurilor de sprijin
A.6.1 Cazul paramentului amonte frnt
A.6.2 Cazul suprafeei nclinate sau frnte a terenului
A.6.3 Cazul zidului cornier cu talp cu consol lung
A.6.4 Cazul zidului cornier cu talp cu consol scurt
A.6.5 Cazul zidului cornier cu consol de descrcare
A.6.6 Cazul umpluturii nguste
A.6.7 Efectul compactrii
A.7 Evaluarea presiunii pmntului pe lucrri de susinere a excavaiilor
A.7.1 Calculul pereilor autoportani
A.7.2 Calculul pereilor ancorai
A.7. 3. Calculul pereilor rezemai cu praiuri
A.7.4 Efectul suprasarcinilor aplicate la suprafaa terenului asupra presiunilor de
contact perete-teren

Anexa B (informativ):Aspecte specifice proiectrii geotehnice prin calcul a
pereilor de susinere
B.1 Avantaje i limitri ale diferitelor tipuri de perei de susinere
B.2 Metode de calcul utilizate n proiectarea pereilor de susinere
B.2.1 Metode care consider echilibrul limit
B.2.2 Metode care iau n considerare interaciunea teren structur
B.2.3 Parametrii geotehnici necesari diferitelor metode de calcul
B.3 Metode de modelare a contrabanchetei de pmnt
B.3.1 Modelarea contrabanchetei printr-o suprasarcin echivalent
B.3.2 Modelarea contrabanchetei prin ridicarea nivelului excavaiei
B.3.3 Modelarea contrabanchetei prin metoda penelor de pmnt de tip Coulomb
B.3.4 Modelarea contrabanchetei n element finit
B.4 Analiza stabilitii traneei excavate sub protecie de noroi bentonitic
B.4.1 Metoda suprafeei cilindrice de alunecare
B.4.2 Stabilitatea traneei cu lungime infinit
B.4.3 Calculul stabilitii traneei pe baza echilibrului volumelor de pmnt
B.4.4 Calculul stabilitii traneelor de lungime finit
B.5 Presiunea apei asupra pereilor de susinere


I. OBIECT $I DOMENIU DE APLICARE

I.1. Prezentul normativ stabileste prescrip|iile generale de proiectare a lucrrilor de sus|inere a
pmntului de tipul zidurilor de sprijin, sprijinirilor simple, palplanselor si pere|ilor ngropa|i.

I.2. Prevederile prezentului normativ sunt corelate cu sistemul de standarde europene pentru
construc|ii EUROCODURI si sunt n concordan| cu principiile expuse n Sec|iunea 7 din SR EN 1997-
1:2004,,Eurocod 7: Proiectarea geotehnic Partea 1: Reguli generale, si SR EN 1997-1:2004/NB:2007
Eurocod 7: Proiectarea geotehnic Partea 1: Reguli generale. Anexa na|ional, si dup caz, cu eratele si
amendamentul asociate.

I.3. Prevederile prezentului normativ nu se aplic lucrrilor de sprijin din pmnt armat cu materiale
geosintetice si metalice. Pentru aceste lucrri se vor aplica prevederile privind utilizarea materialelor
geosintetice la lucrrile de construc|ii, n vigoare si GP 093-2006 Ghid privind proiectarea structurilor de
pmnt armate cu materiale geosintetice si metalice.

I.4. De asemenea, nu sunt incluse n acest normativ lucrrile de consolidare a pantelor cum ar fi
pilo|ii sau baretele pentru consolidarea pantelor instabile, lucrri cu siruri multiple de ancoraje sau |inte etc.

I.5. Prezentul normativ nu se aplic lucrrilor de ancoraje pentru care se vor avea n vedere
prevederile NP 114-2004 Normativ privind proiectarea si execu|ia ancorajelor.

I.6. Aplicarea prezentului normativ se face n corelare cu prevederile reglementrilor tehnice
na|ionale conexe urmtoare:

- NP 074-2007 Normativ privind documenta|iile geotehnice pentru construc|ii.
- NP 114-2004 Normativ privind proiectarea si execu|ia ancorajelor
- NP120-2006 Normativ privind cerin|ele de proiectare si execu|ie a excava|iilor adnci n
zone urbane
- NP 122-2010 Normativ privind determinarea valorilor caracteristice si de calcul ale
parametrilor geotehnici
- NP 123-2010 Normativ privind proiectarea geotehnic a funda|iilor pe pilo|i
- P100-1:2006 Cod de proiectare seismicPartea IPrevederi de proiectare pentru cldiri

si ale urmtoarelor standarde romne armonizate:

- SR EN 1536:2004 Execu|ia lucrrilor geotehnice speciale. Pilo|i fora|i.
- SR EN 1537:2002 Execu|ia lucrrilor geotehnice speciale. Ancoraje n teren
- SR EN 1537:2002/AC:2002 Execu|ia lucrrilor geotehnice speciale. Ancoraje n teren
- SR EN 1538:2002 Execu|ia lucrrilor geotehnice speciale. Pere|i mula|i.
- SR EN 1990:2004 Eurocod. Bazele proiectrii structurilor
- SR EN 1990:2004/A1:2006 Eurocod. Bazele proiectrii structurilor
- SR EN 1990:2004/NA:2006 Eurocod. Bazele proiectrii structurilor. Anex Na|ional
- SR EN 1990:2004/A1:2006/AC:2009 Eurocod: Bazele proiectrii structurilor
- SR EN 1990:2004/A1:2006/NA:2009 Eurocod: Bazele proiectrii structurilor. Anexa A2:
Aplica|ie pentru poduri. Anexa na|ional.
- SR EN 1991-1-1:2004 Eurocod 1: Ac|iuni asupra structurilor. Partea 1-1: Ac|iuni generale.
Greut|i specifice, greut|i proprii, ncrcri utile pentru cldiri.
- SR EN 1991-1-1:2004/AC:2009 Eurocod 1: Ac|iuni asupra structurilor. Partea 1- 1: Ac|iuni
generale - Greut|i specifice, greut|i proprii, ncrcri din exploatare pentru construc|ii
- SR EN 1991-1-1:2004/NA:2006 Eurocod 1: Ac|iuni asupra structurilor. Partea 1-1: Ac|iuni
generale. Greut|i specifice, greut|i proprii, ncrcri utile pentru cldiri. Anexa Na|ional
- SR EN 1991-1-6:2005 Eurocod 1: Ac|iuni asupra structurilor. Partea 1-6: Ac|iuni generale.
Ac|iuni pe durata execu|iei
- SR EN 1991-1-6:2005/AC:2008 Eurocod 1: Ac|iuni asupra structurilor. Partea 1-6: Ac|iuni
generale. Ac|iuni pe durata execu|iei
- SR EN 1991-1-6:2005/NB:2008 Eurocod 1: Ac|iuni asupra structurilor. Partea 1-6: Ac|iuni
generale. Ac|iuni pe durata execu|iei. Anexa Na|ional
- SR EN 1993-1-10:2006 Eurocod 3: Proiectarea structurilor de o|el. Partea 1-10: Alegerea
claselor de calitate a o|elului
- SR EN 1993-1-10:2006/AC:2009 Eurocod 3: Proiectarea structurilor de o|el. Partea 1-10:
Alegerea claselor de calitate a o|elului
- SR EN 1993-1-10:2006/NA:2008 Eurocod 3: Proiectarea structurilor de o|el. Partea 1-10:
Alegerea claselor de calitate a o|elului Anexa Na|ional
- SR EN 1993-5:2007 Eurocod 3: Proiectarea structurilor de o|el. Partea 5: Pilo|i si palplanse.
- SR EN 1993-5:2007/AC:2009 Eurocod 3: Proiectarea structurilor de o|el. Partea 5: Pilo|i si
palplanse.
- SR EN 1994-1-1:2004 Eurocod 4: Proiectarea structurilor compozite de otel si beton. Partea
1-1: Reguli generale si reguli pentru cldiri.
- SR EN 1994-1-1:2004/NB:2008 Eurocod 4: Proiectarea structurilor compozite de otel si
beton. Partea 1-1: Reguli generale si reguli pentru cldiri. Anexa Na|ional
- SR EN 1994-1-1:2004/AC:2009 Eurocod 4: Proiectarea structurilor compozite de o|el si
beton. Partea 1-1: Reguli generale si reguli pentru cldiri
- SR EN 1997-1:2004 Eurocod 7: Proiectarea geotehnic. Partea 1: Reguli generale
- SR EN 1997-1:2004 /AC: 2009 Eurocod 7: Proiectarea geotehnic. Partea 1: Reguli
generale.
- SR EN 1997-1:2004/NB:2007 Eurocod 7: Proiectarea geotehnic. Partea 1: Reguli generale
Anexa na|ional.
- SR EN 1997-2:2007 Eurocod 7: Proiectarea geotehnic. Partea 2: Investigarea si ncercarea
terenului
- SR EN 1997-2:2007/NB:2009 Eurocod 7: Proiectarea geotehnic. Partea 2: investigarea si
ncercarea terenului. Anexa Na|ional
- SR EN 1998-1:2004 Eurocod 8: Proiectarea structurilor pentru rezisten|a la cutremur. Partea
1: Reguli generale, ac|iuni seismice si reguli pentru cldiri.
- SR EN 1998-1:2004/NA:2008 Eurocod 8: Proiectarea structurilor pentru rezisten|a la
cutremur. Partea 1: Reguli generale, ac|iuni seismice si reguli pentru cldiri. Anexa Na|ional.
- SR EN 1998-5:2004 Eurocod 8: Proiectarea structurilor pentru rezisten|a la cutremur. Partea
5: Funda|ii, structuri de sus|inere si aspecte geotehnice
- SR EN 1998-5:2004/NA:2007 Eurocod 8: Proiectarea structurilor pentru rezisten|a la
cutremur. Partea 5: Funda|ii, structuri de sus|inere si aspecte geotehnice. Anexa Na|ional
- SR EN 10248-1:1996 Palplanse laminate la cald din o|eluri nealiate. Partea 1: Condi|ii
tehnice de livrare.
- SR EN 10248-2:1996 Palplanse laminate la cald din o|eluri nealiate. Partea 2:Toleran|e de
form si la dimensiuni.
- SR EN 10249-1:1996 Palplanse formate la rece din o|eluri nealiate. Partea 1: Condi|ii
tehnice de livrare.
- SR EN 10249-2:1996 Palplanse formate la rece din o|eluri nealiate. Partea 2: Toleran|e de
- SR EN 12063:2003 Execu|ia lucrrilor geotehnice speciale. Pere|i din palplanse
- SR EN 12716:2002 Execu|ia lucrrilor geotehnice speciale. Injectarea cu presiune nalt a
terenurilor (Jet grouting).
- SR EN 13331-1:2004 Sisteme pentru sprijinirea san|urilor. Partea 1: Specifica|ii de produs.
- SR EN 13331-2:2004 Sisteme pentru sprijinirea san|urilor. Partea 2: Evaluare prin calcul
sau ncercare .
- SR EN 14653-1:2005 Sisteme hidraulice ac|ionate manual pentru sprijinirea san|urilor.
Partea 1: Specifica|ii de produs .
- SR EN 14653-2:2005 Sisteme hidraulice ac|ionate manual pentru sprijinirea san|urilor.
Partea 2: Evaluare prin calcul sau ncercare
- SR EN ISO 14688-1:2004 Cercetri si ncercri geotehnice. Identificarea si clasificarea
pmnturilor. Partea 1: Identificare si descriere.
- SR EN ISO 14688-1:2004/AC:2006. Cercetri si ncercri geotehnice. Identificarea si
clasificarea pmnturilor. Partea 1: Identificare si descriere
- SR EN ISO 14688-2:2005 Cercetri si ncercri geotehnice. Identificarea si clasificarea
- SR EN ISO 14688-2:2005/C91:2007 Cercetri si ncercri geotehnice. Identificarea si
clasificarea pmnturilor. Partea 2: Principii pentru o clasificare.

II. TERMINOLOGIE $I SIMBOLURI

II.1. Terminologie

n cuprinsul prezentului normativ se utilizeaz urmtorii termeni, cu defini|iile aferente:

1. ziduri de sprijin lucrri de sus|inere continui, realizate din piatr, beton simplu sau beton
armat, avnd o talp de fundare, cu sau fr clci, umr sau contrafor|i, utilizate pentru
sus|inerea unui masiv de pmnt.
2. perei de susinere pere|i relativ sub|iri din o|el, beton armat sau lemn, sus|inu|i de
ancoraje, sprai|uri si/sau de presiunea pasiv a pmntului, utiliza|i pentru sprijinirea
excava|iilor.
3. sprijiniri simple pere|i de sus|inere a excava|iilor, cu rol temporar, neetansi, realiza|i din
elemente din lemn sau elemente metalice de inventar.
4. perei din palplanye pere|i de sus|inere din elemente prefabricate din metal, beton armat
sau lemn, introduse n teren prin batere, vibrare sau presare cu rol de rezisten| si etansare.
5. perei ngropai pere|i de sus|inere a excava|iilor realiza|i din beton armat; pot fi sub
form de pere|i mula|i, pere|i din pilo|i fora|i sau pere|i din elemente prefabricate.
6. perete mulat perete ngropat din panouri realizate n transee excavate n teren sub
protec|ie de fluid de foraj.
7. perete ngropat din piloi forai perete format prin alturarea de pilo|i fora|i dispusi la
distan|e inter-ax mai mari dect diametrul (pilo|i cu interspa|ii), egale cu diametrul (pilo|i
joantivi) sau mai mici dect diametrul (pilo|i secan|i).
8. pilot forat pilot la care gaura se realizeaz prin excavare.
9. perete din elemente prefabricate perete realizat din elemente prefabricate din beton
armat care sunt lansate n transeea umplut cu un fluid de foraj autontritor.
10. perei de susinere de tip mixt pere|i temporari de sprijinire a excava|iilor care utilizeaz
combina|ii ntre diferite materiale.


II.2 Simboluri

Litere latine

A' suprafa|a efectiv a bazei (tlpii) funda|iei

A
b
suprafa|a bazei unui pilot

A
c
suprafa|a total a bazei supus la compresiune

a
d
valoarea de calcul a datelor geometrice

a
nom
valoarea nominal a datelor geometrice

Aa modificare adus valorii nominale a datelor geometrice pentru anumite cerin|e particulare ale
proiectrii

b l|imea unei funda|ii

b' l|imea efectiv a unei funda|ii

C
d
valoare de calcul limit a efectului unei ac|iuni

c coeziunea

c' coeziunea efectiv

c
u
coeziunea nedrenat

c
u;d
valoare de calcul a coeziunii nedrenate

E
d
valoarea de calcul a efectului ac|iunilor

E
stb;d
valoarea de calcul a efectului ac|iunilor stabilizatoare

E
dst;d
valoarea de calcul a efectului ac|iunilor destabilizatoare

F
d
valoare de calcul a unei ac|iuni

F
k
valoare caracteristic a unei ac|iuni

F
rep
valoare reprezentativ a unei ac|iuni

H ncrcare orizontal sau componenta orizontal a unei ac|iuni totale aplicat paralel cu baza
funda|iei

H
d
valoarea de calcul a lui H

h nl|imea unui zid

K
0
coeficient al presiunii n stare de repaus a pmntului

K
0;|
coeficient al presiunii n stare de repaus ntr-un masiv de pmnt a crui suprafa| este
nclinat cu unghiul | fa| de orizontal

k raportul o
d
/
cv;d

l lungimea funda|iei

l lungimea efectiv a funda|iei

q
b;k
valoare caracteristic a presiunii pe baz

R
d
valoarea de calcul a rezisten|ei fat de o ac|iune

R
p;d
valoarea de calcul a for|ei datorat presiunii pmntului asupra fe|ei unei funda|ii

u presiunea apei din pori

V ncrcare vertical sau component normal a rezultantei ac|iunilor aplicate asupra bazei
funda|iei

V
d
valoarea de calcul a lui V

V'
d
valoarea de calcul a ac|iunii verticale efective sau componenta normal a rezultantei
ac|iunilor efective aplicate asupra bazei funda|iei

V
dst;d
valoarea de calcul a ac|iunii verticale destabilizatoare aplicat asupra unei structuri

V
dst;k
valoarea caracteristic a ac|iunii verticale destabilizatoare aplicat asupra unei structuri

X
d
valoarea de calcul a propriet|ii unui material

X
k
valoarea caracteristic a propriet|ii unui material

z distan|a vertical

Litere greceyti

o nclinarea fa| de orizontal a bazei unei funda|ii

| unghiul pantei terenului n spatele unui zid (se consider pozitiv cnd este n sus)

o unghi de frecare la interfa| structur-teren

o
d
valoarea de calcul a lui

greutatea volumic

' greutatea volumic submersat

c'
coeficient par|ial pentru coeziunea efectiv

cu
coeficient par|ial pentru coeziunea nedrenat

E
coeficient par|ial pentru efectul unei ac|iuni

f
coeficient par|ial pentru ac|iuni, care |ine cont de posibilitatea unor devieri nefavorabile ale
valorilor ac|iunilor prin raport cu valorile lor reprezentative

F
coeficient par|ial pentru o ac|iune

G
coeficient par|ial pentru o ac|iune permanent

G;dst
coeficient par|ial pentru o ac|iune permanent destabilizatoare

G;stb
factor permanent pentru o ac|iune permanent destabilizatoare

I
coeficient de importan| n func|ie de durata de existen| a lucrrii de sus|inere

m
coeficient par|ial pentru un parametru al pmntului (o proprietate a materialului)

m;i
coeficient par|ial pentru un parametrul al pmntului n stratul i

M
coeficient par|ial pentru un parametru al pmntului (o proprietate a materialului), |innd cont
de asemenea de incertitudinile asupra modelului

Q
coeficient par|ial pentru o ac|iune variabil

qu
coeficient par|ial pentru rezisten|a la compresiune monoaxial

R
coeficient par|ial pentru o rezisten|

R;d
coeficient par|ial pentru o incertitudine ntr-un model de rezisten|

R;e
coeficient par|ial pentru rezisten|a pmntului

R;h
coeficient par|ial pentru rezisten|a la lunecare

R;v
coeficient par|ial pentru capacitate portant

w
greutatea volumic a apei

coeficient par|ial pentru unghiul de frecare intern (tg )

coeficient par|ial pentru greutatea volumic

u unghiul de nclinare a lui H

o
stb;d
valoarea de calcul pentru efortul total vertical stabilizator

o'
h;0
componenta orizontal a presiunii efective a pmntului n stare de repaus

o(z) efortul normal asupra unei lucrri de sus|inere la adncimea z

t(z) efort tangen|ial n lungul unei lucrri de sus|inere la adncimea z

' unghiul de frecare intern n termeni de eforturi efective

cv
unghiul de frecare intern la starea critic

cv;d
valoarea de calcul a lui
cv

d
valoarea de calcul a lui '
III.GENERALIT|I. TIPURI DE LUCRRI DE SUS|INERE

Lucrrile de sus|inere sunt lucrri care au ca scop re|inerea terenului (pmnt, roci, umpluturi) si a
apei. n aceast categorie sunt incluse toate tipurile de lucrri si sisteme de sprijin n care elementele
structurale sunt supuse for|elor generate de materialul re|inut (teren, ap).

n prezentul normativ sunt tratate urmtoarele categorii de lucrri de sus|inere:
- ziduri de sprijin
- ziduri de sprijin de greutate din piatr sau beton simplu, inclusiv gabioane,
- ziduri de sprijin tip cornier din beton armat,
- ziduri de sprijin din csoaie,
- pere|i de sprijin
- sprijiniri simple din lemn si din elemente metalice de inventar pentru sus|inerea
excava|iilor,
- pere|i din palplanse,
- pere|i ngropa|i,
- pere|i de sus|inere de tip mixt,
- pere|i de sus|inere realiza|i prin injec|ie cu presiune nalt (tehnologia jet-grouting).

III.1. Ziduri de sprijin

Zidurile de sprijin sunt lucrri de sus|inere, n general definitive, utilizate de regul pentru a asigura
trecerea ntre dou cote, atunci cnd spa|iul nu este suficient pentru o sptur taluzat.
Zidurile de sprijin sunt lucrri de sus|inere cu caracter continuu, la care presiunea pmntului se
transmite integral, pe toat suprafa|a de contact dintre lucrare si teren.
Zidurile de sprijin sunt realizate din zidrie de piatr, beton, beton armat, csoaie sau gabioane.

Zidurile de sprijin de greutate sunt lucrri de sus|inere masive care rezist presiunii pmntului prin
propria lor greutate.
n Figura III.1 sunt prezentate, cu caracter de exemplu, cteva tipuri constructive de ziduri de sprijin
de greutate din beton.

Figura III.1. Exemple de tipuri de ziduri de greutate

Zidurile de greutate din beton sunt indicate pentru nl|imi de pn la 6 m, peste aceast valoare alte
tipuri de ziduri fiind probabil mai economice. Pentru a se face economie de material se adopt sec|iuni n
trepte sau nclinate (Figura III.1 c, e, f). Sec|iunea simpl din Figura III.1 d) este indicat pentru nl|imi
mici, de pn la 1.5 m.

Zidurile de greutate din zidrie de piatr sunt indicate pentru nl|imi mai mici de 4.5 m. Pentru
nl|imi mai mici de cca 1.5 m se poate adopta o sec|iune simpl, ca cea din Figura III.1 d), iar pentru
nl|imi cuprinse ntre 1.5 m si 4.5 m sec|iuni n trepte sau cu contrafor|i (Figura III.2).

Figura III.2. Exemple de ziduri de greutate din zidrie de piatr nearmat

Pentru mbunt|irea stabilit|ii zidurilor de greutate se adopt de regul o talp nclinat (Figura
III.3 a) sau un pinten (Figura III.3 b).

Figura III.3. Exemple de metode de mbuntire a stabilitii zidurilor de greutate

Tot n categoria zidurilor de greutate intr si cele realizate din gabioane (cutii din plas de srm
umplute cu piatr) - Figura III.4. Ele se pot realiza cu trepte spre amonte sau spre aval.

Figura III.4. Exemple de ziduri de sprijin din gabioane

Zidurile de greutate pot fi realizate si din elemente prefabricate de tip csoaie. Csoaiele sunt
construc|ii alctuite din dulapi sau grinzi de lemn asamblate prin stivuire, delimitnd incinte ptrate sau
rectangulare care se umplu cu piatr spart sau pmnt necoeziv (Figura III.5). Prin nlocuirea elementelor
de lemn cu elemente prefabricate din beton armat (Figura III.6) se pot realiza ziduri de nl|imi mari, de
peste 10 m (Figura III.7). Tipul de csoaie utilizat pentru zidul din Figura III.7 b) este indicat n general
pentru situa|ii n care nu exist suprasarcini.


Figura III.5. Exemple de ziduri de sprijin din csoaie de lemn

Figura III.6. Exemple de csoaie din beton

a) b)
Figura III.7. Exemple de ziduri de sprijin din csoaie de beton

Zidurile cornier sunt lucrri de sprijin realizate din beton armat, cu structur mai svelt, care
utilizeaz greutatea pmntului aflat deasupra consolei amonte pentru preluarea presiunii pmntului,
reducnd astfel greutatea proprie a zidului.
n Figura III.8 sunt prezentate exemple de tipuri de sec|iuni de zid cornier.
Pentru micsorarea consumului de armtur, la nl|imi de peste 6 m se recomand utilizarea de
contrafor|i (Figura III.8 c, d). Pentru aceast situa|ie este mai economic adoptarea unei solu|ii de pmnt
armat cu geosintetice sau, eventual, armturi metalice.
Stabilitatea zidurilor de sprijin poate fi mbunt|it prin prevederea de console de descrcare
(Figura III.9).

Figura III.8. Exemple de ziduri de sprijin cornier

Figura III.9. Exemple de ziduri de sprijin tip cornier cu consol de descrcare

Zidurile de sprijin sunt prevzute cu sisteme de drenaj n amonte pentru colectarea apei subterane si
a apelor provenite din infiltra|ia precipita|iilor.

III.2.Sprijiniri simple

Sprijinirile simple sunt lucrri de sus|inere cu caracter temporar, utilizate pentru sprijinirea
excava|iilor, atunci cnd:
- adncimea spturii este mai mare dect nl|imea la care pmntul s-ar men|ine la vertical
nesprijinit,
- realizarea unei spturi taluzate ar fi imposibil (din ra|iuni de spa|iu disponibil) sau
neeconomic.

Ele au forma unor pere|i de sus|inere verticali neetansi.

Elementul principal al unei sprijiniri simple este constituit de dulapi, care sunt cei care vin n
contact direct cu pmntul. Ei pot fi orizontali sau verticali. n primul caz, dulapii orizontali sunt monta|i
dup ce a fost realizat excava|ia (pe tronsoane). Ei sunt utiliza|i atunci cnd pmntul se poate men|ine la
vertical nesprijinit pe adncimea unui tronson de excavare (pmnturi cu coeziune suficient). Dulapii
verticali sunt introdusi n teren naintea realizrii spturii (utiliznd un sistem de ghidare), fiind utiliza|i n
cazul pmnturilor necoezive.

Elementele sprijinirilor simple sunt realizate de regul din lemn si/sau metal.

Avantajul acestor sprijiniri este dat de simplitatea execu|iei si de costul relativ redus. Datorit
faptului ca nu sunt etanse nu pot fi folosite sub nivelul apelor subterane.

III.2.1. Sprijiniri cu dulapi orizontali
Sprijinirea cu dulapi orizontali este alctuit din urmtoarele elemente (Figura III.10):
dulapi orizontali, dispusi joantiv, n cazul pmnturilor cu coeziune redus sau cu interspa|ii,
dac pmntul are o coeziune mai mare;
filate, elemente verticale de solidarizare a dulapilor, dispuse discontinuu pe nl|ime;
praiuri, elemente de sprijinire a filatelor, dispuse orizontal sau nclinat, fixate prin mpnare.

Figura III.10. Schema tip a unei sprijiniri cu dulapi orizontali

Dulapii si filatele sunt realizate din grinzi de lemn, iar sprai|urile din lemn rotund (bile) sau
elemente metalice.

n cazul unei spturi de l|ime mare, n general peste 6 m, sprai|urile orizontale trebuie
contravntuite prin grinzi si contrafise n plan orizontal si sprijinite pe vertical n dreptul nodurilor (cu
elemente numite popi) pentru a evita cedarea prin flambaj sau ncovoiere sub greutate proprie (Figura
III.11).

Figura III.11. Exemplu de sprijinire cu dulapi orizontali cu praiuri rezemate intermediar (popi)

Tot pentru spturile de l|ime mare se pot utiliza sprai|uri nclinate (Figura III.12).


Figura III.12. Sprijinire cu dulapi orizontali cu praiuri nclinate

Dezavantajul acestui sistem este obstruarea suprafe|ei de lucru de ctre contrafise. Pentru a
mpiedica alunecarea pe grinzile orizontale, precum si ridicarea acestora, contrafisele trebuie s aib o
nclinare redus fa| de orizontal.

III.2.2. Sprijiniri cu dulapi verticali
Sprijinirea cu dulapi verticali este alctuit din urmtoarele elemente (Figura III.13):
dulapi verticali, dispusi joantiv;
filate, elemente orizontale de solidarizare a dulapilor, dispuse discontinuu pe nl|ime;
sprai|uri, elemente de sprijinire a filatelor, dispuse orizontal, fixate prin mpnare.

Figura III.13. Schema tip a unei sprijiniri cu dulapi verticali
Dulapii verticali sunt introdusi n teren prin batere, treptat, pe msura avansrii spturii,
devansnd-o pe aceasta. Vrful dulapilor trebuie ntotdeauna s se gseasc la cel pu|in 0.30 m sub nivelul
fundului spturii.
Sistemul de sus|inere din Figura III.13 se utilizeaz n cazul unor spturi continue, n spa|ii
nguste, a cror adncime nu depseste lungimea dulapilor. Pentru spa|ii largi, filatele si sprai|urile se
nlocuiesc cu cadre orizontale din bile sau grinzi ecarisate legate pe vertical prin popi (Figura III.14). Dac
dimensiunile cadrelor sunt mari, ele se contravntuiesc n plan orizontal (Figura III.15).

cadre orizontale
dulapi verticali

Figura III.14. Exemplu de sprijinire cu dulapi verticali cu cadre orizontale
dulapi verticali
pene
cadruorizontal
cucontravantuiri
scoabe

Figura III.15. Exemplu de sprijinire cu dulapi verticali i cadre contravntuite

III.2.3. Sprijiniri simple din elemente metalice de inventar
Sprijinirile din elemente metalice de inventar se trateaz din punct de vedere al alctuirii si al
calculului precum sprijinirile simple din lemn.
Toate cele trei elemente ale unei sprijiniri simple (dulapi, filate si sprai|uri) se regsesc sub form
metalic, cu dimensiuni n general modulate. Sprai|urile sunt telescopice, permi|nd adaptarea lor la diferite
dimensiuni.
n Figura III.16 este prezentat, cu titlu de exemplu, o astfel de sprijinire.

Figura III.16. Sprijiniri cu elemente metalice de inventar

III.3. Sprijiniri de tip mixt

Sprijinirile de tip mixt formeaz pere|i temporari de sus|inere a unor excava|ii care utilizeaz
combina|iile ntre diferite materiale pentru alctuirea structurii de sus|inere: metal cu lemn, metal cu beton,
beton cu metal si lemn.

Dintre aceste tipuri de sprijiniri, cel mai rspndit este asa numitul sistem berlinez. Sistemul
berlinez combin metalul cu lemnul, elementele de rezisten| verticale fiind alctuite din profile metalice
laminate (I) amplasate la diferite distan|e (circa 1 ... 3 m) pe conturul viitorului perete de sus|inere, ntre
care, pe msura avansrii lucrrilor de excavare, se introduc dulapi orizontali care vor forma peretele
propriu-zis de sprijinire. n Figura III.17 este prezentat o sec|iune orizontal printr-un astfel de perete de
sprijin.
Dat fiind tehnologia de execu|ie a unei astfel de sprijiniri, aceasta nu poate fi utilizat dect n
terenuri care au o suficient coeziune pentru a se men|ine nesprijinite pe o anumit nl|ime pn la
montarea dulapilor si deasupra apei subterane.
Profile metalice
Dulapi de lemn

Figura III.17. Schema tip a unui sistem de sprijinire berlinez
n func|ie de adncimea excava|iei profilele metalice pot fi introduse prin batere sau vibrare, sau pot
fi introduse n guri forate si ncastrate prin betonare sub cota final de excavare.

Totodat, n func|ie de adncimea de excavare, peretele poate fi realizat autoportant sau sprijinit
prin sprai|uri, respectiv, ancoraje (paragraful III.6).

III.4. Perei de susinere din palplane

Palplansele sunt elemente prefabricate din metal, beton armat sau lemn, introduse n pmnt prin
batere, vibrare sau presare astfel nct s formeze pere|i continui cu rol de sus|inere si etansare.

Palplansele sunt prevzute cu mbinri care asigur continuitatea peretelui din punct de vedere al
rezisten|ei si etansrii.

Palplansele pot fi utilizate pentru lucrri definitive sau temporare.

III.4.1.Palplane metalice
Palplansele metalice, n sec|iunile cele mai utilizate sunt n form de Z, S, U (Figura III.18).
Acestea pot fi combinate rezultnd sec|iuni compuse n func|ie de condi|iile de stabilitate si rezisten| pe
care trebuie s le ndeplineasc (Figura III.19).

Palplansele laminate la cald sunt utilizate n cele mai multe cazuri, fiind foarte versatile. Gra|ie
formei lor simetrice se pot reutiliza cu usurin| si permit o fixare facil a tiran|ilor, chiar si sub nivelul apei.

Palplansele de tip Z sunt adaptate solicitrilor severe, gra|ie unui modul de iner|ie mare, iar raportul
rezisten|/greutate le face si economice.

Palplansele profilate la rece au grosimi limitate, dar l|imi mari. Forma specific este dat prin
pliere. Aceast gam de produse ofer solu|ii foarte economice pentru lucrri de mic anvergur.

Palplansele combinate sunt indicate lucrrilor mari, care necesit moduli de iner|ie si de rezisten|
mari (cheuri maritime, excava|ii de dimensiuni foarte mari).

mbinri
mbinri
Tipuri de mbinri
Tip U
Tip Z Tip S

Figura III.18. Exemple de palplane metalice i de tipuri de mbinri

a tuburi + palplanse U
b chesoane din profile U + palplanse U
c chesoane din profile Z + palplanse Z
d profile si palplanse Z
Figura III.19. Exemple de perei de palplane mixte

Utilizarea palplanselor metalice neprotejate n medii foarte corozive (ex: n contact cu substan|e
chimice agresive) nu este indicat. n cazul utilizrii palplanselor metalice pentru lucrri definitive sunt
necesare msuri de protec|ie anticoroziv n func|ie de agresivitatea mediului.

III.4.2.Palplane din beton armat sau beton precomprimat
Palplansele din beton armat sau beton precomprimat sunt utilizate, de regul, pentru lucrri
definitive. Utilizarea lor pentru lucrri temporare nu este indicat din cauza recuperrii dificile din cauza
greut|ii proprii mari.

Transportul, manipularea si introducerea n teren ale palplanselor din beton armat sau precomprimat
presupun masini si utilaje specializate. Introducerea n teren se realizeaz prin batere sau vibrare.

Palplansele din beton armat sau precomprimat au sec|iuni dreptunghiulare si sunt prevzute cu
mbinri pentru asigurarea etanseit|ii (Figura III.20). Etanseitatea asigurat de aceste mbinri este n
general slab, fiind necesare msuri suplimentare de impermeabilizare.

Figura III.20. Exemple de palplane din beton armat sau precomprimat i de tipuri de mbinri

III.4.3.Palplane din lemn
Palplansele din lemn sunt confec|ionate din dulapi sau grinzi ecarisate.

Palplansele din lemn sunt introduse n teren prin batere. Pentru a nu se deteriora la introducerea n
teren, palplansele din lemn sunt protejate la capete cu platbande metalice.

Utilizarea palplanselor de lemn este limitat la lucrri temporare (ex: sprijinirea pere|ilor gropilor
de fundare). n func|ie de gradul de etansare necesar se pot adopta diferite tipuri de mbinri ntre palplanse
(Figura III.21).

Dulapi joantivi
Dulapi suprapusi
mbinare n jumtatea lemnului
mbinare n coad de rndunic
mbinare cu lamb si uluc

Figura III.21. Exemple de palplane din lemn i de tipuri de mbinri

III.5. Perei ngropai

Pere|ii ngropa|i sunt pere|i de sus|inere a excava|iilor realiza|i din beton armat.

Dup criteriul alctuirii constructive, pere|ii ngropa|i examina|i n cuprinsul prezentului normativ
se clasific n: perei din panouri si perei din piloi forai.

Dup criteriul funciilor ndeplinite de peretele ngropat n lungul aceleiayi verticale, pere|ii
ngropa|i se clasific n: pere|i omogeni si pere|i compui.
Pere|ii omogeni sunt acei pere|i la care att materialul ct si func|ia pe care o ndeplinesc (de
sus|inere, de portan| sau de etansare) sunt identice n lungul aceleiasi verticale.
Pere|ii compusi sunt acei pere|i la care func|iile de rezisten|, portan| si de etansare se separ pe
vertical.
n Anexa B, Tabelul B-1 sunt prezentate avantaje si limitri pentru principalele tipuri de pere|i de
sus|inere a excava|iilor.

III.5.1.Perei ngropai din panouri
III.5.1.1.Pere|i mula|i
Pere|ii mula|i sunt realiza|i prin turnarea n teren a betonului dup ce n prealabil a fost realizat
prin forare, sub protec|ia noroiului bentonitic, o transee de dimensiuni stabilite prin proiectare. n Figura
III.22 este prezentat o sec|iune printr-un astfel de perete.
Panourile sunt armate cu carcase de armtur iar legtura dintre panouri trebuie tratat astfel nct
s asigure continuitatea peretelui din punct de vedere al rezisten|ei si etansrii.

Figura III.22. Perete din panouri - exemplu

III.5.1.2. Pere|i din elemente prefabricate
Pere|ii ngropa|i din panouri prefabricate sunt realiza|i prin lansarea n transeea excavat a unor
elemente prefabricate prevzute cu margini profilate care s asigure mbinarea ntre acestea. n Figura
III.23 sunt prezentate dou exemple de realizare a pere|ilor din elemente prefabricate.

Figura III.23. Perei din panouri prefabricate - exemple

Legtura ferm ntre perete si teren, precum si etansarea peretelui sunt asigurate prin ntrirea
noroiului de foraj autontritor care este utilizat n astfel de cazuri (noroi bentonitic n care se introduce si o
cantitate de ciment si un aditiv ntrzietor de priz).

III.5.2.Perei ngropai din piloi forai
n func|ie de condi|iile de rezisten| si etansare pe care trebuie s le ndeplineasc peretele, pilo|ii
pot fi dispusi cu distan|e ntre ei, joantivi sau secan|i.
Pere|ii realiza|i din pilo|i sunt recomanda|i, de regul, atunci cnd stabilitatea transeelor necesare
pentru panouri nu este asigurat (de exemplu, cnd n vecintatea peretelui se gsesc funda|iile unor
construc|ii cu ncrcri mari) sau dac n cuprinsul stratifica|iei se ntlnesc mluri sau nisipuri antrenate
de curentul de ap. n astfel de situa|ii se recurge la pilo|i fora|i cu tubaj recuperabil.
n Figura III.24 sunt prezentate cteva tipuri de pere|i ngropa|i din pilo|i, diferen|iate dup modul
de dispunere, materialul din care sunt alctui|i si de armarea pilo|ilor.
n cazul pere|ilor din pilo|i secan|i se poate recurge la armarea tuturor pilo|ilor, dac peretele este
supus la ncrcri mari care impun o rezisten| ridicat a acestuia, sau la armarea numai a pilo|ilor
secundari, dac peretele nu este supus la solicitri importante dar este important ndeplinirea condi|iei de
etansare.
n func|ie de condi|iile pe care trebuie s le ndeplineasc peretele, pilo|ii nearma|i (primari) pot fi
realiza|i din material cu slabe rezisten|e care asigur numai condi|ia de etansare (amestec de noroi
bentonitic cu ciment la care se poate aduga si nisip) sau din beton simplu care are o rezisten| mai ridicat.

Figura III.24. Perei din piloi forai
n cazul realizrii peretelui din pilo|i secan|i, se va avea n vedere corelarea ntre adncimea de
intersectare a pilo|ilor cu toleran|ele n execu|ie ale acestora si cu diametrul lor, astfel nct s fie asigurat
intersec|ia pe toat lungimea pilotului, iar pilotul primar s nu se distrug la forarea pilo|ilor secundari
punndu-se astfel n pericol etanseitatea peretelui.

III.6. Sisteme de sprijin pentru perei de susinere a excavaiilor

Dup criteriul modului de preluare a solicitrilor la care sunt supuyi, pere|ii de sus|inere pentru
excava|ii se clasific n: perei de susinere n consol i perei de susinere rezemai.

III.6.1. Perei de susinere n consol
Stabilitatea unui perete de sus|inere n consol pe parcursul lucrrilor de excavare este asigurat
prin ncastrarea acestuia n teren.

n Figura III.25 sunt ilustrate etapele de execu|ie a unui perete de sus|inere n consol.


Figura III.25. Etapele de execuie a unui perete de susinere n consol

III.6.2.Perei de susinere rezemai
Rezemarea peretelui de sus|inere pe msura realizrii excava|iei reprezint o alternativ care
permite reducerea adncimii de ncastrare a peretelui, precum si limitarea deplasrilor orizontale ale
peretelui, comparativ cu solu|ia peretelui n consol.
Sistemele de rezemare de tip sprai|uri sau ancoraje sunt descrise n paragraful III.6.3.
Pe msura avansrii lucrrilor de excavare sunt amplasate sistemele de rezemare la cotele si
intervalele rezultate n urma calculelor de proiectare.
n Figura III.26 sunt ilustrate etapele de execu|ie a unei astfel de lucrri.

Figura III.26. Etapele de execuie a unui perete de susinere rezemat

O variant de rezemare a pere|ilor de sus|inere prin nssi structura ngropat realizat sub protec|ia
acestora o reprezint procedeul de sus n jos sau top down, cunoscut si sub numele de metoda
milanez. Structura subteran este realizat de sus n jos, pe msura avansrii lucrrilor de excavare, iar
planseele acesteia devin pe rnd rezemri ale peretelui de sus|inere. ncrcrile verticale sunt preluate de
stlpi si transmise unor barete sau pilo|i executa|i n prealabil. Procedeul permite realizarea, simultan cu
subsolurile, a unui numr de niveluri din suprastructura construc|iei. Execu|ia lucrrilor este ns mai
complex si mai anevoioas; spa|iile de lucru sunt reduse - sparea terenului are loc sub fiecare planseu pe
o nl|ime egal cu cea a viitorului nivel; trebuie asigurate goluri pentru evacuarea pmntului spat; sunt
necesare utilaje cu gabarit redus etc.

n Figura III.27 sunt ilustrate etapele de execu|ie n procedeul de sus n jos.


Figura III.27. Etapele de execuie n procedeul de sus n jos (top-down)

III.6.3. Sisteme de rezemare a pereilor de susinere
III.6.3.1.Solu|ia cu sprai|uri
Sprai|urile sunt n general elemente metalice (profile H, sec|iuni rectangulare sau tuburi) avnd
rolul de a prelua eforturile din presiunea pmntului asupra peretelui. Func|ia acestui sistem de rezemare,
de regul provizoriu, este de a asigura stabilitatea pere|ilor de sus|inere pn n momentul n care este
construit structura definitiv. Dup ce ntreaga excava|ie a fost realizat, ncepe de jos n sus construirea
structurii, sprai|urile fiind ndeprtate pe msur ce structura avanseaz.
Dezavantajul major al acestui sistem de rezemare a sus|inerilor l reprezint aglomerarea
excava|iei, ceea ce complic att lucrrile de excavare, care trebuie realizate printre si pe sub sprai|uri, ct
si lucrrile ulterioare de construire a structurii subterane.
n cazul unor deschideri mari ale excava|iei, sprai|urile pot fi realizate sub form de contrafise care
asigur rezemarea peretelui prin sprijinirea de fundul excava|iei. n acest caz este necesar dimensionarea
adecvat a elementelor n care se sprijin contrafisele.

III.6.3.2. Solu|ia cu ancoraje
Solu|ia cu ancoraje are avantajul c las liber incinta excavat. Aceast solu|ie poate fi utilizat
complementar cu alte solu|ii (sprai|uri sau contrabanchete de pmnt).

Ancorajele, n general, nu sunt indicate n cazul unor terenuri slabe sau atunci cnd exist
construc|ii n vecintate care ar putea fi afectate de execu|ia ancorajelor.

Sistemul de rezemare cu ancoraje poate fi realizat n dou solu|ii:

cu tiran|i pasivi care transmit solicitarea din reazem la o plac de ancoraj (Figura III.28) sau la un
bloc din beton (blocul de beton poate fi fixat printr-o capr de pilo|i n cazul unor solicitri mari)
(Figura III.29) ;
cu tiran|i fora|i, injecta|i si pretensiona|i.


Figura III.28. Tirant pasiv care transmite ncrcarea unei plci de ancoraj

Figura III.29. Tirant pasiv care transmite ncrcarea unui bloc de beton fundat pe o capr de piloi

Tiran|ii fora|i, injecta|i si pretensiona|i (Figura III.30) sunt indica|i atunci cnd nivelul apei
subterane este deasupra nivelului de ancorare si cnd terenul din spatele peretelui este abrupt. Nu este
recomandat folosirea acestora n cazul n care nivelul hidrostatic se afl deasupra punctului de pornire a
forajului, dac acest nivel nu poate fi cobort sau dac nu se dispune de o tehnologie adecvat care s
previn curgerea apei. n cazurile n care nivelul de ancorare necesar este apropiat de suprafa|a terenului,
varianta tiran|ilor pasivi poate fi mai economic, cu condi|ia s existe suficient spa|iu liber n spatele
peretelui.
Tiran|ii fora|i, injecta|i si pretensiona|i au avantajul c pot fi instala|i pe mai multe nivele. La
stabilirea tipului de tirant trebuie avut n vedere durata de lucru estimat pentru acesta.

Figura III.30. Exemplu de tirant forat, injectat i pretensionat

La proiectarea tiran|ilor fora|i, injecta|i si pretensiona|i se vor respecta prevederile reglementrile
tehnice specifice acestui tip de lucrri.
n Tabelul III-1 sunt prezentate cteva din avantajele si limitrile tiran|ilor fora|i, injecta|i si
pretensiona|i.

Tabelul III-1. Avantaje i limitri ale tiranilor forai, injectai i pretensionai
Avantaje Limitri
dup execu|ie, incinta excavat este liber
permi|nd accesul pentru lucrrile de
construc|ie
ancorajele pretensionate pot reduce
deplasrile peretelui si tasrile terenului n
spatele peretelui, n func|ie de valoarea
for|ei de pretensionare
timpul necesar instalrii si pretensionrii
ancorajelor duce la mrirea duratei de execu|ie a
lucrrii de sus|inere
ancorajele se extind adesea pe o distan|
considerabil n afara incintei protejate de pere|ii
de sus|inere
uneori este necesar nlturarea tensiunii din
ancoraje sau chiar a ancorajului la sfrsitul
lucrrilor de construire
execu|ia ancorajelor poate conduce la slbirea
terenului strbtut

III.6.3.3.Solu|ia cu contrabanchete
Contrabanchetele din pmnt pot fi utilizate pentru a ajuta stabilitatea unui perete de sus|inere si
pentru reducerea deplasrilor acestuia.

Utilizarea contrabanchetelor adiacente peretelui de sus|inere are avantajul c excava|ia poate atinge
adncimi mai mari (chiar cota final) n partea central, fr a fi mpiedicate lucrrile de sprai|uire.

n combina|ie cu contrabanchetele poate fi utilizat solu|ia cu contrafise. n Figura III.31 sunt
prezentate schematic etapele de execu|ie a unei astfel de lucrri de sus|inere.
Se interzice nlturarea prematur a contrabanchetei sau micsorarea acesteia, ntruct poate s
conduc la cedarea peretelui de sus|inere.

Contrabanchetele pot fi utilizate si n combina|ie cu rezemarea peretelui de sus|inere direct prin
structura realizat n incinta excavat. n Figura III.32 este prezentat schematic aceast posibilitate.
Contrabancheta este ndeprtat numai n momentul n care structura poate prelua solicitrile date de
peretele de sus|inere.

Figura III.31. Utilizarea contrabanchetelor din pmnt n combinaie cu sistemul de rezemare prin
contrafie

Figura III.32. Utilizarea contrabanchetelor din pmnt n combinaie cu rezemarea peretelui de
infrastructura construit n incinta excavat

n Figura III.33 sunt prezentate elementele geometrice ale unei contrabanchete.

Figura III.33. Elementele geometrice ale contrabanchetei de pmnt

n condi|ii de teren date, gradul de asigurare a stabilit|ii oferit de contrabanchet depinde de
nl|imea H, de l|imea B si de panta 1:m (Figura III.33). Panta 1:m este guvernat de parametrii geotehnici
ai terenului, n timp ce H si B sunt limitate de considera|ii legate de spa|iul si accesul din excava|ie.

Dac, pentru a se instala reazemul permanent al peretelui, contrabancheta este ndeprtat pe o
anumit lungime, poate fi necesar o analiz tridimensional pentru estimarea stabilit|ii si deplasrilor
peretelui. Dificultatea analizei determin, n general, utilizarea contrabanchetelor de pmnt mpreun cu
metodele observa|ionale.

n anexa B, paragraful B-3 sunt prezentate cteva posibilit|i de modelare a contrabanchetelor de
pmnt utilizate pentru asigurarea stabilit|ii pere|ilor ngropa|i.

III.7. Perei de susinere realizai prin injectare cu presiune nalt (tehnologia jet-grouting)

O posibilitate de realizare a unor pere|i de sus|inere a excava|iilor o reprezint injectarea unui
mortar de ciment n teren prin tehnologia jet-grouting.
Aceast tehnologie const n fracturarea hidraulic a terenului cu ajutorul unui jet de fluid de mare
presiune si injectarea terenului cu un liant (n general pe baz de ciment). Jetul de fluid poate fi constituit
chiar de liantul de injec|ie. Rezult astfel coloane, panouri sau alte tipuri de elemente injectate. Tehnologia
de execu|ie este descris n SR EN 12716:2002.

Dispunerea secant sau tangent a unor astfel de elemente (coloane sau panouri) permite realizarea
unor pere|i care pot avea si rol de sus|inere (Figura III.34). Aceast tehnic este folosit mai ales n cazuri
unor lucrri speciale (realizarea unor lucrri de subzidire, consolidri etc.).

Figura III.34. Principiul de realizare a unor perei de susinere prin injectare cu presiune nalt (jet-
grouting)


IV. PRESCRIP|II GENERALE DE PROIECTARE

IV.1. Prescripii privind elaborarea proiectului

IV.1.1. Categoria geotehnic

(1) ncadrarea lucrrilor de sus|inere n categoriile geotehnice trebuie s respecte prevederile
generale ale SR EN 1997-1:2004, paragraful 2.1, si dup caz, cu eratele, amendamentul si anexa na|ional
asociate.
(2) Lucrrile de sus|inere sunt ncadrate astfel n categoriile geotehnice:

Categoria geotehnic 1: structuri mici sau relativ simple, care pot fi proiectate folosind
experien|a acumulat si date si analize calitative. n aceast categorie intr lucrrile de sus|inere cu nl|ime
mai mic de 1.5 m, la care cedarea ar duce la distrugeri minime si la blocarea accesului.

Categoria geotehnic 2: structuri conven|ionale fr riscuri deosebite, fr condi|ii de ncrcare
sau de teren speciale, care pot fi proiectate utiliznd date si analize cantitative obisnuite. n aceast
categorie intr lucrrile de sus|inere a cror cedare poate provoca pagube moderate.

Categoria geotehnic 3: structuri care implic riscuri datorate condi|iilor deosebite de teren,
ncrcrilor si vecint|ilor, care trebuie proiectate utiliznd metode speciale.

(3) ncadrarea preliminar a unei lucrri de sus|inere ntr-una din categoriile geotehnice trebuie
s se fac, n mod normal, nainte de cercetarea geotehnic terenului. ncadrarea poate fi ulterior schimbat
n cursul procesului de proiectare si execu|ie.

(4) Pentru evaluarea riscurilor si ncadrarea lucrrilor de sus|inere n categoriile geotehnice se
va |ine seama de clasele de consecin|e CC1, CC2, CC3 definite n SR EN 1990:2004Anexa B, si dup caz,
cu eratele, amendamentele si anexele na|ionale asociate.

IV.1.2. Investigarea geotehnic a amplasamentului

(1) Investigarea geotehnic se realizeaz cu ajutorul forajelor si sondajelor, ca si a ncercrilor in
situ. Se vor respecta prevederile NP 074-2007.

(2) Investiga|iile geotehnice trebuie realizate n func|ie de ncadrarea pe categorii geotehnice.
Pentru categoria geotehnic 1 nu sunt necesare investiga|ii geotehnice specifice. n timpul lucrrilor
de execu|ie trebuie s se verifice ipotezele avute n vedere la proiectare.
Categoria geotehnic 2 presupune studii de arhiv si realizarea de investiga|ii geotehnice specifice,
conform NP 074-2007.

(3) O etap important este determinarea informa|iilor privind regimul apei subterane. Trebuie
realizate urmtoarele:
- observarea nivelului apei n foraje si piezometre, precum si a fluctua|ilor acestuia,
preferabil n timpul iernii si a primverii;
- estimarea hidrogeologiei amplasamentului, incluznd miscrile apei subterane si varia|iile
presiunilor;
- determinarea nivelurilor extreme ale apei libere (provenit din diferite cauze) care pot
influen|a presiunea apei subterane.

(4) Categoria geotehnic 3 presupune investiga|ii adi|ionale fa| de cele impuse la categoria
geotehnic 2, cum ar fi de exemplu: ncercri geotehnice complexe pentru determinarea unor parametri
caracteristici utiliza|i ntr-un calcul de interac|iune teren structur prin metode numerice. Acestea se pot
referi la determinarea coeficientului de presiune n stare de repaus, K
o
, prin ncercri de teren, determinarea
rela|iei efort deforma|ie ale terenului cu luarea n considerare a fenomenului de ecruisaj, ncercri
dinamice etc.

(5) n cazul n care sunt suspectate contaminri chimice, trebuie realizat o investigare pentru
determinarea compusilor chimici si a modului n care ar putea afecta structura de sprijin.

(6) n elaborarea programului de investiga|ii geotehnice, pentru fiecare tip de lucrare de sus|inere
se vor avea n vedere parametrii geotehnici specifici necesari fie pentru aplicarea unei anumite metode de
calcul, fie pentru alegerea unei anumite metode de execu|ie. Se vor avea n vedere standardele specifice de
execu|ie existente pentru unele tipuri de lucrri de sus|inere (de exemplu: SR EN 12063:2003 Execu|ia
lucrrilor geotehnice speciale. Pere|i din palplanse, SR EN 12716:2002 Execu|ia lucrrilor geotehnice
speciale. Injectarea cu presiune nalt a terenurilor (jet grouting), SR EN 1536:2004 Execu|ia lucrrilor
geotehnice speciale. Pilo|i fora|i., SR EN 1538:2002 Execu|ia lucrrilor geotehnice speciale. Pere|i
mula|i, SR EN 1537:2002 Execu|ia lucrrilor geotehnice speciale. Ancoraje n teren) care prevd
determinarea unor parametri geotehnici specifici.
De asemenea, se vor avea n vedere prevederile SR EN 1997-2:2007 Eurocod 7: Proiectarea
geotehnic. Partea 2: Investigarea si ncercarea terenului, si dup caz, cu anexa na|ional asociat, precum
si ale SR EN 1998-5:2004 Eurocod 8: Proiectarea structurilor pentru rezisten|a la cutremur. Partea 5:
Funda|ii, structuri de sus|inere si aspecte geotehnice, si dup caz, cu anexa na|ional asociat.
n capitolele prezentului normativ, ca si n Anexele acestuia sunt date, acolo unde este cazul, cu
caracter informativ, care sunt parametrii geotehnici necesari aplicrii anumitor metode de calcul.

IV.2. Stri limit

IV.2.1. n metoda strilor limit sunt analizate: starea limit ultim (SLU) si starea limit de
exploatare (SLE). Acest tip de metod de calcul are ca obiectiv aplicarea unor coeficien|i de siguran|
potrivi|i, acolo unde ei sunt necesari - de exemplu, cei mai mari factori de siguran| trebuie aplica|i acolo
unde incertitudinile sunt si ele mari. Aplicarea factorilor par|iali de siguran| are avantajul de a putea
distribui diferit marja de siguran| pentru diferi|ii parametri.

IV.2.2. Starea limit ultim se defineste ca fiind acea stare limit care se refer la siguran|a
oamenilor si a structurii.
Starea limit ultim se refer la pierderea echilibrului static sau la ruperea unui component critic al
structurii sau al ntregii structuri. Cu alte cuvinte, se definesc criterii astfel nct s nu survin o cedare a
construc|iei.
Starea limit ultim este atins cnd for|ele perturbatoare devin egale sau depsesc for|ele
rezistente. Marja de siguran| fa| de atingerea SLU este ob|inut prin aplicarea de factori par|iali ai
ncrcrilor si ai materialelor.
For|ele perturbatoare sunt mrite prin multiplicarea cu factorii ncrcrilor, ob|innd astfel valori de
proiectare ale acestor for|e. For|ele rezistente sunt diminuate prin mpr|irea la factorii par|iali de material,
ob|innd rezisten|ele de proiectare. Dac rezisten|a de proiectare este egal sau mai mare dect solicitarea
de proiectare, se estimeaz c exist o marj suficient de siguran| fa| de cedarea la starea limit ultim.

IV.2.3. n conformitate cu SR EN 1997-1:2004, si dup caz, cu eratele, amendamentele si anexele
na|ionale asociate, trebuie luate n considerare urmtoarele situa|ii:
pierderea echilibrului structurii sau terenului, considerate ca un corp rigid, n care rezisten|a
materialelor structurale si a terenului este nesemnificativ n asigurarea rezisten|ei (EQU);
cedare intern sau deforma|ii excesive ale structurii sau elementelor structurale, n care
rezisten|a materialelor structurale este semnificativ n asigurarea rezisten|ei (STR);
cedarea sau deforma|ii excesive ale terenului, n care rezisten|a terenului este semnificativ
n asigurarea rezisten|ei (GEO);
pierderea echilibrului structurii sau terenului datorit ridicrii de ctre presiunile intersti|iale
(UPL);
antrenare hidrodinamic, eroziune intern a terenului datorat gradien|ilor hidraulici (HYD).

IV.2.4. Starea limit de exploatare se refer la condi|iile care duc la pierderea utilit|ii func|ionale
a unui component sau a ntregii structuri. Aceasta poate fi provocat de deforma|iile terenului sau ale
structurii.
Starea limit de exploatare este atins atunci cnd deforma|iile aprute n timpul duratei de via| a
construc|iei depsesc limitele prevzute sau dac exploatarea normal a structurii este afectat.

IV.2.5. Pentru calculul la stri limit a lucrrilor de sus|inere trebuie avute n vedere strile limit
precizate n SR EN 1997-1:2004, si dup caz, cu eratele, amendamentele si anexele na|ionale asociate,
paragraful 9.2, respectiv:
- pierderea stabilit|ii generale,
- cedarea unui element structural sau cedarea legturii dintre elemente,
- cedarea combinat n teren si n elementul structural,
- ruperea prin ridicare hidraulic si eroziune regresiv,
- miscri ale lucrrii de sus|inere care pot produce prbusirea sau pot afecta aspectul sau
utilizarea eficient a lucrrii propriu-zise sau a celor nvecinate,
- pierderi inacceptabile de ap prin sau pe sub perete,
- transport inacceptabil de particule de pmnt prin sau pe sub perete,
- modificri inacceptabile ale regimului apei subterane.

IV.2.6. Pentru lucrrile de sus|inere de tip gravita|ional (ziduri de sprijin) si pentru lucrrile
compozite (cum ar fi, de exemplu, lucrrile de sus|inere din pmnt armat) trebuie luate n considerare si
urmtoarele stri limit:
- pierderea capacit|ii portante a pmntului sub talp,
- cedarea prin alunecare pe talpa zidului,
- cedarea prin rsturnarea zidului.

IV.2.7. Pentru lucrrile de sus|inere ngropate (pere|i din palplanse, pere|i ngropa|i) trebuie luate n
considerare si urmtoarele stri limit:
- cedarea prin rotirea sau transla|ia peretelui sau a unor pr|i ale acestuia;
- cedarea prin pierderea echilibrului vertical al peretelui.

IV.2.8. Pentru toate tipurile de lucrri de sus|inere trebuie analizate si combina|ii ntre strile limit
men|ionate.

IV.III. Aciuni i situaii de proiectare

IV.3.1. Ac|iunile si situa|iile de proiectare pentru calculul la stri limit al lucrrilor de sus|inere
sunt cele precizate n SR EN 1997-1:2004, paragraful 9.3, si dup caz, cu eratele, amendamentele si
anexele na|ionale asociate.

IV.3.2. Ac|iunile vor fi considerate n conformitate cu prevederile paragrafului 2.4.2 (4) din SR EN
1997-1:2004, si dup caz, cu eratele, amendamentele si anexele na|ionale asociate, respectiv se vor include
ca ac|iuni de baz urmtoarele:
- greut|ile pmntului, rocilor, apei
- eforturile din teren
- presiunea pmntului si presiunile apei subterane
- presiunea apei libere, inclusiv valurile
- presiunea apei din pori
- for|e hidrodinamice
- ncrcri permanente si ncrcri transmise de construc|ii
- suprasarcini
- for|e de amarare
- descrcarea sau excavarea terenului
- ncrcrile din trafic
- miscri cauzate de exploatri miniere, tuneluri, cavit|i subterane,
- umflarea si contrac|ia produse de vegeta|ie, clim sau varia|ii de umiditate,
- miscri datorate curgerii sau alunecrii, precum si tasrii masivelor de pmnt,
- miscri datorate degradrii, dispersiei, auto-compactrii si dizolvrii
- miscri datorate cutremurelor, exploziilor, vibra|iilor si ncrcrilor dinamice,
- efectele produse de temperatur, inclusiv nghe|
- ncrcarea din ghea|,
- eforturi de precomprimare n ancoraje sau sprai|uri
- frecarea negativ.

IV.3.3. Ac|iunile sunt definite n conformitate cu SR EN 1990:2004, si dup caz, cu eratele,

IV.3.4. La stabilirea valorilor ac|iunilor se vor avea n vedere prescrip|iile si recomandrile cuprinse
n SR EN 1997-1:2004, paragrafele de la 9.3.1.2 la 9.3.1.8, si dup caz, cu eratele, amendamentele si
anexele na|ionale asociate.

IV.3.5. Orice interac|iune teren structur trebuie luat n considerare atunci cnd se determin
ac|iunile de proiectare.

IV.3.6. Calculul lucrrilor de sus|inere se face, dup caz, n func|ie de una sau mai multe combina|ii
posibile de ac|iuni si/ sau situa|ii de proiectare.

IV.3.7. Valorile de calcul ale datelor geometrice vor fi stabilite pe baza prevederilor cuprinse n
paragraful 9.3.2. al SR EN 1997-1:2004, |inndu-se seama de posibilele varia|ii n teren, si dup caz, cu
eratele, amendamentele si anexele na|ionale asociate.

IV.3.8. Nivelele de ap considerate pentru proiectare se vor baza pe datele locale din amplasament,
|innd cont de efectul varia|iilor acestora.

IV.3.9. Situa|iile de proiectare ce trebuie luate n considerare pentru lucrrile de sus|inere sunt:
- varia|ia n spa|iu a propriet|ilor pmnturilor, nivelelor apei si presiunilor apei din pori,
- varia|iile anticipate n timp ale propriet|ilor pmnturilor, nivelelor apei si ale presiunilor
apei din pori,
- varia|iile ac|iunilor si ale modului n care acestea se combin,
- excava|ia, afuierea sau erodarea pmntului n fa|a lucrrii de sus|inere,
- efectele compactrii materialului umpluturii din spatele lucrrii de sus|inere,
- efectele viitoarelor lucrri si ale unor ncrcri si descrcri prevzute asupra materialului
re|inut sau n apropierea lui,
- miscrile anticipate ale terenului datorate, de exemplu, subsiden|ei sau ac|iunii nghe|ului.

IV.3.10. Pentru structurile de sus|inere realizate n zone seismice se vor respecta prevederile SR EN
1998-1:2004, SR EN 1998-1:2004/NA:2008, paragraful 2.1, si dup caz, cu eratele, si amendamentul
asociate, precum si SR EN 1998-5:2004, sec|iunea 7, si dup caz, cu eratele, si amendamentul asociate. De
asemenea, se vor respecta prevederile P100-1:2006.

IV.4. Metode de proiectare i modele de calcul

IV.4.1. Metodele prin care se verific strile limit sunt cele prevzute la paragraful 2.1 (4) din SR
EN 1997-1:2004, si dup caz, cu eratele, amendamentul si anexa na|ional asociate, respectiv:
- prin calcul (conform 2.4 din SR EN 1997-1:2004)
- pe baz de msuri prescriptive (conform 2.5 din SR EN 1997-1:2004)
- pe baz de modele experimentale (conform 2.6 din SR EN 1997-1:2004)
- metode observa|ionale.

Metodele de proiectare prin calcul sunt descrise n prezentul normativ pentru fiecare tip de lucrare
de sus|inere n parte, n capitolele respective.

Metodele de proiectare pe baz de msuri prescriptive sunt prevzute pentru lucrrile de sprijiniri
simple ale excava|iilor, pentru adncimi de pn la 3 m (a se vedea paragraful VII.5.1.

Metodele bazate pe modele experimentale sunt indicat a se utiliza la lucrri de sus|inere complexe,
la care comportarea lucrrii de sus|inere n interac|iune cu terenul nu este cunoscut sau nu este corect
modelat prin metodele de calcul curente. Din aceast categorie se pot aminti modele de laborator (clasice
sau centrifugate) sau la scar real. Se vor avea n vedere prevederile SR EN 1997-1:2004, paragraful 2.6,
si dup caz, cu eratele, amendamentul si anexa na|ional asociate.

Aplicarea metodelor observa|ionale presupune monitorizarea lucrrii de sus|inere si corectarea
proiectului pe parcursul execu|iei. Dac msurtorile realizate n timpul execu|iei indic valori diferite de
cele din proiect pentru anumite mrimi (deplasri, for|e n sprai|uri, nivelul apei etc.) se aplic prevederile
SR EN 1997-1:2004 paragraful 2.7, si dup caz, cu eratele, amendamentele si anexa na|ional asociate.

IV.4.2. Rezultatele calculelor se vor compara ori de cte ori este posibil cu experien|a comparabil.

IV.4.3. La proiectare, pentru verificarea strilor limit se vor aplica procedeele descrise in SR EN
1997-1:2004, paragrafele 2.4.7 (pentru starea limit ultim) si 2.4.8 (pentru starea limit de exploatare), cu
eratele, amendamentul si anexa na|ional asociate.

IV.4.4. La proiectare se vor avea n vedere prevederile si recomandrile paragrafului 9.4 din SR EN
1997-1:2004, si dup caz, cu eratele, amendamentele si anexele na|ionale asociate.

IV.4.5. Valorile coeficien|ilor par|iali pentru ac|iuni, efectele ac|iunilor si rezisten|e sunt cei din
Anexa A a SR EN 1997-1:2004, corelat cu Anexa Na|ional SR EN 1997-1:2004/NB:2007, si dup caz, cu
eratele, si amendamentul asociate.

IV.4.6. n conformitate cu Anexa Na|ional SR EN 1997-1:2004/NB:2007, si dup caz, cu eratele,
si amendamentul asociate, valorile coeficien|ilor par|iali pentru ac|iuni si efectele ac|iunilor n situa|iile
accidentale sunt egale cu 1.0.

IV.4.7. Este indicat ca valorile coeficien|ilor par|iali pentru rezisten|e s fie stabilite |innd seama
de condi|iile particulare ale situa|iei accidentale.

IV.4.8. Determinarea valorilor de proiectare a parametrilor geotehnici se face n conformitate cu
prevederile Normativului NP 122-2010 privind determinarea valorilor caracteristice si de calcul ale
parametrilor geotehnici.

IV.4.9. La proiectarea prin calcul se vor respecta exigen|ele fundamentale ale SR EN 1990:2004, si
dup caz, cu eratele, amendamentul si anexele na|ionale asociate, precum si prevederile paragrafului 2.4 al
SR EN 1997-1:2004, si dup caz, cu eratele, amendamentul si anexa na|ional asociate.

IV.4.10. Modelul de calcul utilizat trebuie s descrie comportarea prezumat a terenului, pentru
starea limit considerat.

IV.4.11. Dac pentru o stare limit nu exist modele de calcul fiabile, calculul trebuie realizat
pentru o alt stare limit folosind coeficien|i care s asigure c depsirea strii limite considerate este
suficient de improbabil. n astfel de cazuri, proiectarea se poate face si pe baz de msuri prescriptive,
modele, ncercri de prob sau metode observa|ionale.

IV.4.12. Modelul de calcul considerat poate fi: analitic, semi-empiric sau numeric.

V. EVALUAREA PRESIUNII MASIVELOR DE PMNT ASUPRA LUCRRILOR DE
SUS|INERE

V.1. Generaliti

V.1.1. La determinarea valorilor de calcul ale presiunilor pmntului se vor lua n considerare
moduri si amplitudini acceptabile ale deplasrilor si deforma|iilor lucrrii de sus|inere, care sunt posibil a
se produce pentru starea limit considerat.

V.1.2. La evaluarea presiunilor pmntului asupra lucrrilor de sus|inere trebuie s se |in cont de
urmtorii factori:
- existen|a unei suprasarcini la suprafa|a terenului,
- panta suprafe|ei terenului,
- unghiul pe care l face peretele de sus|inere cu verticala,
- nivelele de ap si for|ele hidrodinamice n teren,
- mrimea, direc|ia si sensul deplasrii lucrrii de sus|inere n raport cu masivul de pmnt sprijinit,
- caracteristicile geotehnice ale masivului de pmnt sprijinit, respectiv greutatea volumic si
parametrii rezisten|ei la forfecare,
- rigiditatea peretelui de sus|inere si a sistemului de sprijin,
- rugozitatea suprafe|ei lucrrii de sprijin aflat n contact cu terenul,
- n cazul lucrrilor care sus|in masive de roc se va lua n considerare si efectul discontinuit|ilor,
respectiv orientarea, deschiderea si rugozitatea acestora, precum si caracteristicile mecanice ale
materialului care eventual umple discontinuit|ile.

V.1.3. La evaluarea parametrilor de frecare la interfa|a lucrare de sprijin/masiv de pmnt, respectiv
a frecrii si adeziunii mobilizate se va |ine seama de:
- parametrii de rezisten| ai terenului,
- propriet|ile de frecare la interfa|a lucrare teren,
- direc|ia si amplitudinea deplasrii lucrrii de sprijin fa| de masivul de pmnt,
- capacitatea lucrrii de sus|inere de a prelua for|ele verticale ce rezult din frecarea si adeziunea la
contactul dintre aceasta si teren.
Se presupune c frecarea maxim pe peretele de sprijin nu poate apare simultan cu rezisten|a
maxim la forfecare de-a lungul suprafe|ei de rupere.
n Anexa A, Tabelele A-1 si A-2 sunt prezentate, cu caracter orientativ, valori din literatur ale
unghiului de frecare perete/teren, o.
La evaluarea acestor parametri se vor avea n vedere recomandrile si prescrip|iile cuprinse n SR
EN 1997-1:2004, paragraful 9.5, si dup caz, cu eratele, amendamentul si anexa na|ional asociate.

V.1.4. Valoarea presiunii pmntului pentru calculul la starea limit ultim este n general diferit
de valoarea acesteia la starea limit de exploatare, ea neavnd o singur valoare caracteristic.

V.1.5. La evaluarea presiunii pmntului se va |ine seama de eventualul poten|ial de umflare a
pmntului, precum si de efectul compactrii umpluturii din spatele lucrrii de sprijin ( a se vedea Anexa
A, paragraful A.6.7).

V.2. Presiunea pmntului n stare de repaus

V.2.1. Atunci cnd lucrarea de sprijin este foarte rigid, nu se deplaseaz si nu se roteste, presiunea
pmntului este calculat pe baza eforturilor n stare de repaus.
Pentru un pmnt normal consolidat se consider a fi ndeplinite condi|iile de repaus atunci cnd
deplasarea lucrrii de sus|inere este mai mic de 5 x 10
-4
x h, unde h este nl|imea structurii de sprijin.

V.2.2. Presiunea n stare de repaus, o
0
se calculeaz ca fiind:

z K
'
= o
0 0
, unde: (Ec. V-1)

K
0
coeficientul presiunii n stare de repaus,
- greutatea volumic a pmntului sus|inut,
z adncimea punctului de calcul.

V.2.3. Pentru o suprafa| orizontal a terenului din spatele lucrrii de sprijin, coeficientul presiunii
n stare de repaus, K
0
se calculeaz cu:

( ) RSC ' sin K = 1
0
, unde: (Ec. V-2)

unghiul de frecare intern n termeni de eforturi efective pentru pmntul sus|inut
RSC raportul de supraconsolidare pentru pmntul sus|inut.

Aceast formul nu este indicat a fi utilizat pentru un raport de consolidare, RSC mai mare de 3.

V.2.4. Pentru o suprafa| nclinat a terenului cu un unghi | fa| de orizontal, deasupra acesteia,
dac | s :

z K
;
'
; h
= o
| 0 0
, unde: (Ec. V-3)

o
h;0
componenta orizontal a presiunii efective a pmntului

( ) | + =
|
sin K K
;
1
0 0
. (Ec. V-4)

Direc|ia for|ei de presiune a pmntului este paralel cu suprafa|a terenului.

V.3. Valori limit ale presiunii pmntului

V.3.1. Valorile limit ale presiunii pmntului trebuie determinate n func|ie de deplasarea relativ a
pmntului si a lucrrii de sus|inere, precum si de forma suprafe|ei de cedare.
n Anexa C a SR EN 1997-1:2004, si dup caz, cu eratele, amendamentul si anexa na|ional
asociate, sunt date valori ale deplasrilor relative care duc la valorile limit ale presiunilor pmntului.

V.3.2. La evaluarea valorilor limit ale presiunilor pmntului se vor avea n vedere recomandrile
si prescrip|iile SR EN 1997-1:2004, si dup caz, cu eratele, amendamentul si anexa na|ional asociate.

V.3.3. n cazul unui perete vertical, valorile limit ale presiunii unui pmnt coeziv sub ac|iunea
unei suprasarcini, q se calculeaz astfel:
- stare limit activ, corespunztoare trecerii masivului n stare activ datorit deplasrii peretelui
de sus|inere prin ndeprtarea de masiv:

( ) ( )
a a a
K c q z K z 2 + = o - presiunea activ a pmntului normal pe perete, unde:
(Ec. V-5)
- z adncimea punctului de calcul,
- K
a
coeficientul presiunii active orizontale,
- c coeziunea pmntului sus|inut.

- stare limit pasiv, corespunztoare trecerii masivului n stare pasiv datorit deplasrii peretelui
de sus|inere nspre masiv:

( ) ( )
p p p
K c q z K z 2 + + = o - presiunea pasiv a pmntului normal pe perete, unde:
(Ec. V-6)
- K
p
coeficientul presiunii pasive orizontale.

n Anexa A sunt date recomandri pentru determinarea coeficien|ilor K
a
si K
p
n diferite cazuri.

V.4. Valori intermediare ale presiunii pmntului

V.4.1. Atunci cnd deplasrile masivului sunt insuficiente pentru a mobiliza valorile limit,
presiunea pmntului este cuprins ntre presiunea n stare de repaus si valorile limit activ si, respectiv,
pasiv.

V.4.2. Determinarea valorii intermediare a presiunii pmntului trebuie s se fac pe baza mrimii
si direc|iei deplasrii lucrrii de sprijin fa| de teren.

V.4.3. n Anexa C din SR EN 1997-1:2004, si dup caz, cu eratele, amendamentul si anexa
na|ional asociate, sunt date unele recomandri privitoare la modul de determinare a valorilor intermediare
ale presiunii pmntului.

V.5. Evaluarea presiunii pmntului n condiii seismice

V.5.1. In condi|ii seismice, la evaluarea presiunii pmntului se va |ine seama de apari|ia unei
presiuni suplimentare datorat solicitrii seismice, fa| de presiunea pmntului n condi|ii statice. In afara
acestei presiuni suplimentare, elementul de sus|inere va fi supus for|elor iner|iale, n conformitate cu
prevederile P100-1:2006 si SR EN 1998-5:2004 si dup caz, anexa na|ional asociat.

V.5.2. Calculul presiunii suplimentare a pmntului n condi|ii seismice se poate efectua cu metoda
pseudo-static. n aplicarea acestei metode se vor avea n vedere prevederile SR EN 1998-5:2004,
paragraful 7.3.2, si dup caz, anexa na|ional asociat.

V.5.3. Pentru aplicarea metodei pseudo-statice se utilizeaz coeficien|ii seismici pe direc|ie
orizontal, k
h
si vertical, k
v
, care se calculeaz cu rela|iile (n conformitate cu P100-1:2006 si SR EN
1998-5:2004 si dup caz, anexa na|ional asociat):

g
a
. k
g
I h
= 5 0 ;
h v
k . k 7 0 = , (Ec. V-7)

unde:
a
g
accelera|ia terenului pentru proiectare, stabilit conform P100-1:2006 pentru un interval mediu
de recuren| de 100 ani;
g accelera|ia gravita|ional.
I
coeficient de importan|, definit conform SR EN 1991-1-6:2005 (4.13) si SR EN 1998-1:2004
(2.1 (4)), si dup caz, cu eratele, amendamentele si anexele na|ionale asociate.

V.5.4. Coeficientul de importan|,
I
|ine cont de clasa de importan| a structurilor definitive si de
gradul de expunere la cutremur.
Coeficientul de importan| este definit n Anexa Na|ional SR EN 1998-1:2004/NA:2008 4.2.5(5)
n func|ie de clasa de importan|, precum si n P100-1:2006.

Not: Clasele de importan| sunt definite diferit n P100-1:2006 si SR EN 1998-1:2004/NA:2008.

V.5.5. Pentru a |ine cont de expunerea la cutremur a diferitelor tipuri de structuri, n special pentru
a lua n considerare durata de expunere mai mic dect durata de via| proiectat pentru structurile
temporare, n SR EN 1991-1-6:2005/NB:2008, si dup caz, cu eratele, amendamentul asociate,
referitor la ac|iuni pe durata execu|iei este prevzut ca
I
s fie definit pentru fiecare proiect n parte.

V.5.6. Coeficientul de importan|,
I
trebuie s asigure acelasi nivel de asigurare al structurii de
sus|inere temporare fa| de evenimentul seismic ca si structura definitiv.
Conform SR EN 1998-1:2004, si dup caz, cu eratele, si anexa na|ional asociate,valoarea
coeficientului de importan|,
I
cu care se multiplic ac|iunea seismic de referin|, a
g
pentru a ob|ine
aceeasi probabilitate de depsire n n ani (caracterizat prin intervalul mediu de recuren| T
L
) ca n N ani
(caracterizat prin intervalul de recuren| de referin|, corespunztor ac|iunii de proiectare, T
LR
) se poate
determina cu rela|ia:

k
L
LR
I
T
T
1
|
|
.
|
\
|
= (Ec. V-8)

unde k este un coeficient care depinde de seismicitatea zonei si care poate fi luat egal cu 3.

P100-1:2006 prevede o durat de via| a construc|iei N = 50 ani, iar ac|iunea seismic este definit
printr-o accelera|ie maxim a terenului ce are probabilitatea de depsire de 39% n 50 de ani, ceea ce
corespunde unui interval de recuren| T
LR
= 100 ani.
SR EN 1998-1:2004, si dup caz, cu anexa na|ional asociat, accept o probabilitate de depsire de
10 % n 50 de ani, ceea ce corespunde unui interval de recuren| T
LR
= 475 ani.

V.5.7. La stabilirea coeficientului de importan|,
I
pentru o lucrare de sus|inere cu durat de
expunere mai mic dect cea de referin| stabilit prin P 100-1:2006, respectiv SR EN 1998-1:2004, si
dup caz, cu anexa na|ional asociat, de 50 de ani se vor avea n vedere urmtoarele:
- durata de via| proiectat;
- vecint|ile construite care ar putea fi afectate de atingerea unei stri limit n lucrarea de
sus|inere, categoria de importan| a acestora, precum si riscul asociat;
- categoria geotehnic a lucrrii de sus|inere;
- riscul geotehnic asociat lucrrii de sus|inere;
- durata de expunere a structurii de sus|inere, definit ca durata maxim de timp n care aceasta si
ndeplineste func|ia pentru care a fost proiectat, estimat cu pruden| si lund n calcul orice posibile
ntrzieri care ar face ca aceast durat s creasc.

V.5.8. Coeficientul seismic n direc|ie vertical, k
v
poate fi considerat n calculul presiunii
pmntului cu semnul plus sau minus (miscare seismic orientat n sus sau n jos), dup cum este
defavorabil pentru verificarea unei anumite stri limit. n cazul structurilor de sprijin poate fi luat,
acoperitor, egal cu zero sau cu semn negativ. n cazul n care nu se cunoaste valoarea sa, se poate lua egal
cu 0.7k
h
, n conformitate cu cele precizate mai sus si cu prevederile P 100-1:2006.

V.5.9. Modul de calcul al presiunii pmntului n condi|ii seismice asupra unei lucrri de sus|inere
este precizat n Anexa E (normativ) a SR EN 1998-5:2004 si dup caz, cu anexa na|ional asociat.
n Anexa A a prezentului normativ, paragraful A.3.4 este prezentat metoda Mononobe-Okabe
pentru calculul presiunii pmntului n condi|ii seismice. Pentru alte probleme practice de calcul care nu
sunt tratate n Anexa A se vor aplica prevederile Anexei E ale SR EN 1998-5:2004 si dup caz, cu anexa
na|ional asociat.

V.6. Evaluarea presiunii pmntului pe lucrrile de susinere a excavaiilor

In cazul zidurilor de sprijin la evaluarea presiunii pmntului se va |ine seama si de urmtoarele
aspecte:
- forma geometric a paramentului amonte al zidului (linie frnt de exemplu)
- lungimea consolei amonte a tlpii zidurilor cornier,
- existen|a elementelor de mbunt|ire a stabilit|ii, cum ar fi console de descrcare sau clcie,
- posibilitatea de apari|ie a efectului de siloz n cazul umpluturilor cu l|ime mic n spatele
zidurilor de sprijin,
- nclinarea suprafe|ei de contact zid teren.

n Anexa A, paragraful A.6 sunt prezentate unele recomandri de calcul n aceste cazuri specifice.

Pentru modul de considerare a presiunii pmntului n condi|ii seismice asupra diferitelor tipuri de
ziduri de sprijin se vor aplica prevederile SR EN 1998-5:2004, paragraful 7.3.2 si Anexa E, si dup caz, cu
anexa na|ional asociat.

V.7 Evaluarea presiunii pmntului pe lucrrile de susinere a excavaiilor

In cazul pere|ilor de sus|inere a excava|iilor, la evaluarea presiunii pmntului se va |ine seama si
de urmtoarele aspecte:

- posibilit|ile de deplasare / deformare ale peretelui pe msura realizrii excava|iilor, ceea ce
depinde de urmtoarele aspecte:
- rigiditatea peretelui de sus|inere,
- existen|a sprijinirilor suplimentare a peretelui si tipul acestora (sprai|uri, ancoraje
etc.).
- numrul sprijinirilor suplimentare si rigiditatea acestora,
- existen|a unor construc|ii (funda|ii) nvecinate,
- prezen|a apei subterane si necesarul unor eventuale lucrri de epuismente.

n Anexa A, paragraful A.7 sunt prezentate unele recomandri de calcul n aceste cazuri specifice.

Pentru evaluarea presiunii pmntului n condi|ii seismice asupra lucrrilor de sus|inere a
excava|iilor se vor aplica prevederile specifice ale SR EN 1998-5:2004, paragraful 7.3.2 si Anexa E, si
dup caz, anexa na|ional asociat.

VI. ZIDURI DE SPRIJIN

VI.1. Predimensionarea zidurilor de sprijin

Pentru tipurile clasice de ziduri de sprijin, respectiv de greutate si cornier, n Figura VI.1 sunt date
dimensiuni orientative pentru faza de predimensionare.

Figura VI.1. Predimensionarea zidurilor de sprijin

VI.2. Calculul la starea limit ultim

VI.2.1. Zidul de sprijin predimensionat trebuie verificat la starea limit ultim pentru situa|ii de
proiectare corespunztoare acestei stri, n conformitate cu cele specificate la paragraful IV.2.

VI.2.2. Strile limit ultime n cazul zidurilor de sprijin sunt (conform SR EN 1997-1:2004, si dup
caz, cu eratele, amendamentele si anexele na|ionale asociate):
- cedarea terenului de fundare (Figura VI.2): cedarea prin lunecarea pe talp, prin rsturnare sau
prin depsirea capacit|ii portante a terenului de fundare.
- pierderea stabilit|ii generale (Figura VI.3),


Figura VI.2. Exemple de stri limit ultime prin cedarea terenului de fundare pentru ziduri de
sprijin

Figura VI.3. Exemple de stri limit ultime prin pierderea stabilitii generale

VI.2.3. Verificarea la cedarea prin lunecare pe talp presupune verificarea urmtoarei rela|ii,
conform 6.5.3 din SR EN 1997-1:2004, si dup caz, cu eratele, amendamentul si anexa na|ional asociate
:

d , p d d
R R H + s , unde: (Ec. VI-1)

H
d
Valoarea de calcul a lui H
H ncrcarea orizontal sau componenta orizontal a unei ac|iuni totale aplicate paralel cu baza
zidului, n acest caz presiunea pmntului,
R
d
valoarea de calcul a rezisten|ei fa| de o ac|iune, n cazul acesta for|a de frecare pe baza
funda|iei zidului, calculat n conformitate cu paragraful 2.4 al SR EN 1997-1:2004, si dup caz, cu eratele,
amendamentul si anexa na|ional asociate.
R
p,d
valoarea de calcul a for|ei datorate presiunii pasive.

Pentru zidurile de sprijin se recomand neglijarea presiunii pasive pe fa|a funda|iei zidului.

Rezisten|a de calcul la alunecare, R
d
n condi|ii drenate se calculeaz aplicnd coeficien|i par|iali fie
asupra propriet|ilor pmntului, fie asupra rezisten|elor terenului, dup cum urmeaz:

d d d
tan ' V R o = (Ec.VI-2)

sau:

( )
h ; R k d d
/ tan ' V R o = , (Ec. VI-3)

unde:

V
d
valoarea de calcul a ac|iunii verticale efective sau componenta normal a rezultantei ac|iunilor
efective aplicate asupra bazei funda|iei zidului
o - unghiul de frecare la interfa|a baza zidului teren de fundare
o
k
valoarea caracteristic a lui o
o
d
valoarea de calcul a lui o
R;h
coeficient par|ial pentru rezisten|a la alunecare (conform Tabelul A-13 (RO) din Anexa
Na|ional SR EN 1997-1:2004/NB:2007, si dup caz, cu eratele si amendamentul asociate.)

Unghiul de frecare de calcul, o
d
poate fi admis egal cu valoarea de calcul a unghiului efectiv de
frecare intern la starea critic,
cv;d
la funda|iile de beton turnate pe loc si egal cu 2/3
cv;d
la funda|ii
prefabricate netede. Este indicat s se neglijeze coeziunea efectiv, c.

Rezisten|a de calcul la lunecare n condi|ii nedrenate, R
d
trebuie calculat fie aplicnd coeficien|ii
par|iali asupra propriet|ilor pmntului, fie aplicndu-i asupra rezisten|elor pmntului, dup cum
urmeaz:

d ; u c d
c A R = (Ec. VI-4)

sau:

( )
h ; R k ; u c d
/ c A R = (Ec. VI-5)

unde:

A
c
suprafa|a total a bazei supus la compresiune
c
u;k
valoarea caracteristic a coeziunii nedrenate
c
u;d
valoarea de calcul a coeziunii nedrenate
R;h
coeficient par|ial pentru rezisten|a la lunecare (conform Tabelul A-13 (RO) din Anexa
Na|ional SR EN 1997-1:2004/NB:2007, si dup caz, cu eratele si amendamentul asociate).

Dac este posibil ca apa sau aerul s ptrund la interfa|a dintre funda|ia zidului si un teren argilos
nedrenat trebuie verificat si rela|ia urmtoare:

d d
V , R 4 0 s , unde: (Ec. VI-6)
V
d
funda|iei zidului

VI.2.4. Verificarea la rsturnare a zidului de sprijin presupune verificarea urmtoarei rela|ii (stare
limit EQU):

d ; stb d ; dst
E E s , unde: (Ec. VI-7)

- E
dst;d
valoarea de calcul a efectului ac|iunilor destabilizatoare, respectiv a momentului
for|elor destabilizatoare
- E
stb;d
- valoarea de calcul a efectului ac|iunilor stabilizatoare, respectiv a momentului for|elor
stabilizatoare

{ }
dst
d M k rep F d ; dst
a ; X ; F E E = (Ec. VI-8)
{ }
stb
d M k rep F d ; stb
a ; X ; F E E = (Ec. VI-9)
unde:
E efectul unei ac|iuni,
F
coeficient par|ial pentru ac|iuni,
F
rep
valoarea reprezentativ a unei ac|iuni,
X
k
valoarea caracteristic a propriet|ii unui material,
M
coeficient par|ial pentru un parametru al pmntului,
a
d
valoarea de calcul a datelor geometrice.

Coeficien|ii par|iali ai ncrcrilor (Anexa A a SR EN 1997-1:2004 si Anexa na|ional SR EN
1997-1:2004/NB:2007, si dupa caz, cu eratele si amendamentul asociate) se pot aplica fie asupra ac|iunilor,
fie asupra efectelor ac|iunilor.
Pentru ziduri de sprijin realizate pe terenuri de fundare alctuite din roci moi, rsturnarea ca stare
limita ultim nu este luat n considerare, avnd n vedere c starea limit ultim de cedare prin depsirea
capacit|ii portante va aprea naintea acesteia.

VI.2.5. Verificarea capacit|ii portante a terenului de fundare presupune satisfacerea urmtoarei
rela|ii:

d d
R V s , unde: (Ec. VI-10)

V
d
funda|iei zidului
R
d
- valoarea de calcul a rezisten|ei fa| de o ac|iune, calculat conform paragrafului 2.4 din SR EN
1997-1:2004, si dup caz, cu eratele, amendamentul si anexa na|ional asociate.

{ }
d M k rep F d
a ; X ; F R R = - dac coeficien|ii par|iali sunt aplica|i propriet|ilor terenului (X)
(Ec. VI-11)
sau:
{ }
R d k rep F d
/ a ; X ; F R R = - dac coeficien|ii par|iali se aplic rezisten|elor (R)
(Ec. VI-12)
sau:
{ }
R d M k rep F d
/ a ; X ; F R R = - dac coeficien|ii par|iali se aplic simultan si propriet|ilor
terenului si rezisten|elor (Ec. VI-13)

n acest caz, R
d
este valoarea de calcul a capacit|ii portante.
V
d
trebuie s includ greutatea proprie a zidului, greutatea oricrui material de umplutur si toate
presiunile pmntului, favorabile sau nefavorabile, precum si presiunea apei.
Coeficien|ii par|iali de rezisten| pentru lucrri de sus|inere,
R
sunt da|i n Tabelul A-13 (RO) din
Anexa Na|ional SR EN 1997-1:2004/NB:2007, si dupa caz, cu eratele si amendamentul asociate.

O metod analitic de calcul a capacit|ii portante a terenului de fundare este prezentat n Anexa D
a SR EN 1997-1:2004,
Se vor avea n vedere prevederile paragrafului 6.5.2 al SR EN 1997-1:2004, si dup caz, cu eratele,

Pentru excentricit|i mari ale ncrcrilor, depsind 1/3 din l|imea funda|iei dreptunghiulare a
zidului se vor verifica valorile de calcul ale ac|iunilor n conformitate cu paragraful 6.5.4 din SR EN 1997-
1:2004, si dup caz, cu eratele, amendamentele si anexele na|ionale asociate.

VI.2.6. Verificarea stabilit|ii generale a zidului de sprijin se face n conformitate cu prevederile din
capitolul 11 al SR EN 1997-1:2004, si dup caz, cu eratele, amendamentele si anexele na|ionale asociate.
Pe baza acestor principii se va demonstra c nu se produce o pierdere de stabilitate general si c
deforma|iile corespunztoare sunt suficient de mici.
Stabilitatea general a taluzelor incluznd construc|ii existente sau proiectate se verific la strile
limit ultime de tip GEO si STR, folosind valorile de calcul ale ac|iunilor, rezisten|elor si parametrilor
geotehnici, precum si coeficien|ii par|iali defini|i n Anexa A a SR EN 1997-1:2004 corelat cu SR EN
1997-1:2004/NB:2007, si dup caz, cu eratele si amendamentul asociate.


Se va |ine cont de riscurile de cedare progresiv si de lichefiere.
Pentru strile limit ultime de tip GEO si STR trebuie verificat ndeplinirea condi|iei:

d d
R E s , unde: (Ec. VI-14)

E
d
este valoarea de calcul a efectelor ac|iunilor:

{ }
d M k ; rep F d
a ; X F E E = - dac coeficien|ii par|iali se aplic asupra ac|iunilor (F
rep
)
(Ec. VI-15)
sau:
{ }
d M k rep E d
a ; X ; F E E = - dac coeficien|ii par|iali se aplic asupra efectelor ac|iunilor (E)
(Ec. VI-16)

n care:
F
F
rep
X
k
M
a
d
valoarea de calcul a datelor geometrice,
E
coeficient par|ial pentru efectul unei ac|iuni,

iar R
d
este valoarea de calcul a rezisten|ei fa| de o ac|iune:

{ }
d M k rep F d
(Ec. VI-17)
sau:
{ }
R d k rep F d
(Ec. VI-18)
sau:
{ }
R d M k rep F d
terenului si rezisten|elor (Ec. VI-19)

n alegerea coeficien|ilor par|iali pentru fiecare caz n parte se vor respecta prevederile Anexei A si
paragrafului 2.4.7.3 al SR EN 1997-1:2004, n func|ie de abordarea de calcul utilizat, corelat cu SR EN
1997-1:2004/NB:2007, si dup caz, cu eratele si amendamentul asociate.

Coeficien|ii
R
utiliza|i pentru verificarea stabilit|ii generale sunt da|i n Tabelul A-14 (RO) din
Anexa Na|ional SR EN 1997-1:2004/NB:2007, si dup caz, cu eratele si amendamentul asociate.

VI.2.7. Zidurile de sprijin realizate din elemente structurale precum gabioanele sau csoaiele vor fi
verificate la strile limit ultime descrise mai sus considerndu-le ca un tot unitar (verificarea stabilit|ii
externe).

VI.2.8. Pentru strile limit de tip STR si GEO se vor utiliza abordrile de calcul prezentate n
paragraful 2.4.7.3.4 al SR EN 1997-1:2004, corelat cu Anexa na|ional de aplicare, SR EN 1997-
1:2004/NB:2007, si dup caz, eratele si amendamentul asociate.


VI.3. Proiectarea structural a zidurilor de sprijin

VI.3.1. Lucrrile de sus|inere, inclusiv elementele lor structurale de sprijin trebuie verificate fa| de
cedarea structural n conformitate cu articolul 2.4 din SR EN 1997-1:2004, si dup caz, cu eratele,
amendamentele si anexele na|ionale asociate, ca si cu standardele Eurocoduri referitoare la materialele din
care sunt alctuite respectivele lucrri si elemente structurale.

VI.3.2. Ca un minim este indicat s se ia n considerare modurile limit de cedare structural
figurate n Figura VI.4.

Figura VI.4. Exemple de moduri de cedare structural a zidurilor de sprijin

VI.3.3. n cazul zidurilor de sprijin alctuite din elemente structurale precum gabioane sau csoaie,
se va verifica posibilitatea de cedare intern prin verificarea la lunecare la fiecare nivel (ntre dou
gabioane sau dou csoaie).
Pentru evaluarea rezisten|ei la lunecare la nivelul diferitelor interfe|e ale unui zid din gabioane, se
va considera unghiul de frecare intern a umpluturii de piatr din gabioane, fr a se conta n nici un fel pe
srma (sau polimerii) din care este realizat cutia.
n cazul zidurilor de sprijin din csoaie se va considera rezisten|a la forfecare a mbinrii dintre
dou csoaie.

VI.3.4. Pentru fiecare stare limit ultim trebuie demonstrat c pot fi mobilizate rezisten|ele
necesare, deoarece deforma|iile din teren si cele din structur sunt compatibile.

VI.4. Calculul la starea limit de exploatare

VI.4.1. Verificarea la starea limit de exploatare a lucrrilor de sus|inere se face n conformitate cu
prevederile paragrafelor 2.4.8. si 9.8. din SR EN 1997-1:2004, si dup caz, cu eratele, amendamentul si
anexa na|ional asociate.

VI.4.2. Verificarea la starea limit a exploatrii normale trebuie realizat pentru situa|iile de
proiectare definite la paragraful IV.3.

VI.4.3. Coeficien|ii par|iali aferen|i strii limit de exploatare sunt egali cu 1,0.

VI.4.4. Valorile de calcul ale presiunilor pmntului pentru verificarea la starea limit a exploatrii
normale trebuie stabilite lundu-se n considerare deplasrile admisibile ale structurii n aceast stare limit.
Aceste valori nu sunt neaprat valori limit (activ sau pasiv).

VI.4.5. Verificarea la starea limit de exploatare presupune satisfacerea urmtoarei condi|ii:

d d
C E s , unde: (Ec. VI-20)

- E
d
valoarea de calcul a efectului ac|iunilor
- C
d
valoarea de calcul limit a efectului unei ac|iuni

VI.4.6. Valorile caracteristice ale parametrilor pmntului trebuie modificate adecvat n func|ie de
modificrile asteptate pe durata de via| a structurii.

VI.4.7. Pentru valorile limit ale deplasrilor se va |ine cont de prevederile articolului 2.4.9 al SR
EN 1997-1:2004, si dup caz, cu eratele, amendamentul si anexa na|ional asociate.


VII PERE|I DE SUS|INERE A EXCAVA|IILOR

Pere|ii de sus|inere a excava|iilor pot fi realiza|i n func|ie de importan|a lucrrii si de durata
acesteia n una din urmtoarele variante: sprijiniri simple sau mixte, sprijiniri cu palplanse, pere|i ngropa|i,
pere|i executa|i prin jet-grouting.

La realizarea unei lucrri de sus|inere se pot combina diferite solu|ii de pere|i.

VII.1 Prevederi comune

VII.1.1. Metoda de construire a peretelui de sus|inere trebuie luat n considerare cu aten|ie n etapa
de proiectare. Diferite metode de construire pot implica diferite metode de calcul.
O excava|ie presupune ntotdeauna deplasri ale terenului. Alegerea tipului de perete de sus|inere si
a metodei de construire trebuie s asigure c deplasrile si efectele acestora rmn n limite prestabilite (a
se vedea paragraful VII.4).

VII.1.2. Proiectarea unei sus|ineri cu pere|i implic parcurgerea a dou etape:

1. exprimarea condi|iilor de echilibru, prin care s se determine dimensiunile si geometria
peretelui de sus|inere necesare pentru a asigura stabilitatea acestuia sub ac|iunea presiunilor
pmntului si a altor eventuale ncrcri asupra peretelui;
2. dimensionarea structural, prin care s se determine caracteristicile sec|ionale de rezisten|
necesare pentru ca peretele s poat prelua n condi|ii de siguran| eforturile la care este supus
(provenite din momente ncovoietoare, for|e tietoare, for|e axiale).

Ambele etape de calcul trebuie parcurse pentru situa|ii specifice de proiectare, n concordan| cu
principiile strilor limit. Situa|iile de proiectare trebuie s fie suficient de severe si diverse astfel nct s
acopere toate condi|iile rezonabile de solicitare la care poate fi expus peretele ngropat pe durata construirii
si exploatrii.

VII.1.3. n Tabelul VII-1 este prezentat o list a principalelor cerin|e care trebuie avute n vedere la
proiectarea unui perete de sus|inere a unei excava|ii

Tabelul VII-1. Cerine de proiectare a pereilor de susinere
Cerin|e specifice amplasamentului Cerin|e specifice peretelui de sus|inere

- localizarea peretelui:
- existen|a unor cldiri n apropiere, drumuri, ci ferate,
tuneluri, re|ele edilitare etc;
- limite impuse pentru tasarea terenului si deplasarea peretelui
|innd seama de vecint|i;
- posibilit|i de acces al materialelor pe amplasament.

- geometria amplasamentului:
- form si dimensiuni;
- topografia amplasamentului;
- spa|iul necesar pentru utilaje;
- limite ale nl|imii spa|iului de lucru.

- durata de utilizare a peretelui:
- cerin|e de durabilitate;

- rolul peretelui n construc|ia final;

- cerin|e de etansare a peretelui;

- tehnologia de execu|ie;

- sprijiniri orizontale sau verticale ale peretelui:
- temporare;
- permanente.

- se va introduce n calcul rigiditatea elementelor
din beton armat dup fisurare (caracteristic
stadiului II);
- geologia si hidrogeologia amplasamentului:
- stratifica|ia terenului;
- caracteristicile fizice si mecanice ale pmnturilor;
- agresivitatea apei subterane;
- necesitatea drenrii apei;
- necesitatea controlului temporar sau permanent al nivelului
apei subterane;
- varia|ii ale nivelului apei subterane.

- seismicitatea amplasamentului.

Cerin|ele de proiectare precizate n Tabelul VII-1 pot fi completate n anumite cazuri cu alte cerin|e
specifice situa|iei.

VII.2. Aciuni asupra pereilor de susinere a excavaiilor

Ac|iunile de baz n cazul lucrrilor de sus|inere sunt cele prezentate n paragraful IV.3, respectiv
cele din SR EN 1997-1:2004, paragraful 9.3, si dup caz, cu eratele, amendamentul si anexa na|ional
asociate.

n plus, se vor avea n vedere urmtoarele:

VII.2.1 ncrcri laterale
(1) Peretele trebuie proiectat astfel nct s fie permis aplicarea de ncrcri n spatele lui:
- ncrcri provenite din construc|ii nvecinate (cldiri, drumuri etc.);
- ncrcri datorate activit|ilor de construire;
- ncrcri datorate varia|iilor nivelului suprafe|ei terenului.

(2) ncrcrile laterale pot fi reprezentate de:
- presiuni ale terenului, cu luarea n considerare a ncrcrilor verticale aplicate n vecintatea
peretelui, presiuni ale apei subterane; si / sau
- for|e aplicate direct pe perete: for|e de impact, for|e de iner|ie n caz de seism (suprapresiuni).

(3) Pentru determinarea presiunii pmntului a se vedea Capitolul V, paragraful V.7, precum si
Anexa A a prezentului normativ.

(4) Pentru suprafe|e orizontale ale terenului si nl|imi ale excava|iei mai mari de 3 m, este
recomandat considerarea unei suprancrcri minime de 10 kPa aplicat la suprafa|a terenului sus|inut de
peretele ngropat.
Pentru nl|imi de excavare mai mici de 3 m aceast suprancrcare poate fi redus dac
proiectantul este sigur c o suprasarcin mai mare nu va apare niciodat pe durata de via| a structurii de
sus|inere.

(5) Procesul de execu|ie a peretelui ngropat n teren determin perturbri n starea ini|ial de
eforturi;
la pere|ii realiza|i n foraje sau transei a cror stabilitate este asigurat cu noroi bentonitic are
loc o reducere a presiunii orizontale n teren n timp ce la pere|ii la care procedeul de execu|ie
determin o ndesare a terenului are loc o crestere a acesteia;
n timpul procesului de execu|ie a peretelui ngropat, terenul din jurul acestuia poate fi supus
la diferite varia|ii de eforturi care presupun cresteri sau micsorri ale presiunii laterale.

n cazul unei analize de interac|iune teren structur este important s se ia n considerare efectul
execu|iei peretelui asupra strii ini|iale de eforturi din teren.

(6) Stabilirea presiunii apei se va face n func|ie de stratifica|ia terenului, de permeabilitate si |innd
seama de distribu|ia presiunii apei din pori rezultat din msurtori n teren. n plus, proiectantul trebuie s
ia n considerare urmtoarele:
existen|a unei surse de ap n apropierea peretelui si posibilitatea activrii acestei surse pe
durata de via| a acestuia;
efectul construc|iei peretelui ngropat asupra condi|iilor hidrogeologice locale;
efectul coborrii nivelului apei subterane (prin epuismente) n timpul execu|iei si pe durata de
via| a peretelui;
modificri ale presiunii apei din pori datorate plantrii sau ndeprtrii vegeta|iei;
modificri ale presiunii apei datorate varia|iilor climatice.

Pe baza acestor considera|ii proiectantul trebuie s determine:
(a) presiunea apei si for|ele de curgere, cu cele mai nefavorabile valori care pot apare n
circumstan|e extreme sau accidentale pentru fiecare etap de execu|ie ct si pe perioada de via|
a construc|iei. O asemenea circumstan| poate fi reprezentat de avaria unei conducte principale
de ap n apropierea peretelui;
(b) presiunea apei si for|ele de curgere, cu cele mai nefavorabile valori care pot apare n
circumstan|e normale pentru fiecare etap de execu|ie ct si pe perioada de via| a construc|iei.
Evenimentele extreme (de felul celor men|ionate la a) pot fi de asemenea incluse, dac
proiectantul consider c pot apare n circumstan|e normale).

Valorile corespunztoare cazului (a) sunt utilizate pentru verificrile la stri limit ultime, n timp
ce valorile corespunztoare cazului (b) sunt utilizate pentru verificrile la stri limit de exploatare.

Proiectantul trebuie s evalueze presiunea apei n jurul peretelui pentru diferitele etape de execu|ie
si pe durata de via| a structurii.
Stabilirea valorilor parametrilor geotehnici utiliza|i n calcule (eforturi efective sau totale) se
realizeaz n func|ie de condi|iile de drenare ale apei date de natura terenului si de tipul peretelui. n Anexa
B sunt prezentate diagrame posibile ale presiunii apei asupra peretelui ngropat.

VII.2.2. ncrcri verticale
(1) ncrcrile verticale depind de specificul proiectului si de etapele de execu|ie a lucrrii de
sus|inere. De exemplu, n metoda de sus n jos (top-down), ncrcrile verticale pe perete vor fi maxime
pentru nivelul maxim al excava|iei. Pentru un perete ncastrat n argile tari, peretele trebuie s preia for|ele
ascensionale datorate umflrii terenului, pentru a asigura stabilitatea general pe vertical. Se vor analiza
efectele ncrcrilor verticale asupra peretelui n vederea alegerilor parametrilor potrivi|i pentru frecarea
sau aderen|a terenului pe perete.

(2) ncrcri accidentale n timpul execu|iei excava|ii neplanificate
Excava|iile planificate sunt cele prevzute a fi realizate prin proiect (eventuale transee de serviciu
sau drenaj n fa|a peretelui, lucrri de dragare n fa|a unor structuri portuare etc.).
Excava|iile neplanificate apar ca urmare a unor evenimente neprevzute.
La stabilirea adncimii excava|iilor planificate, n proiectare se va lua n considerare abaterea
probabil a nivelului excava|iei. Proiectantul trebuie s se asigure c verificarea la stri limit ultime (SLU)
este ndeplinit si n condi|iile unor excava|ii neplanificate realizate n fa|a peretelui.
Pentru aceasta, se va considera pentru verificrile la SLU un nivel al terenului cobort cu o valoare
Aa, msurat fa| de nivelul planificat al excava|iei, aleas astfel:
pentru un perete ncastrat liber la partea superioar (perete n consol), Aa se ia egal cu 10% din
nl|imea peretelui deasupra nivelului de excavare, dar nu mai mult de 0.5 m;
pentru un perete ngropat sprijinit la partea superioar, Aa se ia egal cu 10% din distan|a dintre
cel mai cobort element de sprijin si nivelul de excavare, dar nu mai mult de 0.5 m.

Dac nivelul suprafe|ei terenului este nesigur, se pot considera valori mai mari ale lui Aa .

VII.3 Calculul la stzarea limit a pereilor de susinere a excavailor

VII.3.1. Generaliti
Peretele de sus|inere trebuie verificat la starea limit ultim pentru situa|ii de proiectare
corespunztoare acestei stri, n conformitate cu cele specificate la IV.2. Strile limit ultime sunt
prezentate n paragrafele VII.3.2 VII.3.4.

Cauzele cele mai probabile pentru atingerea unei stri limit ultime n realizarea unui perete de
sus|inere sunt:
- o recunoastere insuficient de aprofundat a condi|iilor geologice si hidrogeologice;
- o proiectare sumar a peretelui sau/si mn de lucru necalificat n execu|ie (n special la
realizarea reazemelor peretelui);
- etape de construire care duc la dezvoltarea unor presiuni ale pmntului asupra peretelui
diferite de cele avute n vedere la proiectare;
- control inadecvat al opera|iilor de execu|ie (excavri mai adnci dect cele proiectate,
suprancrcri neprevzute prin depozitarea unor materiale sau echipamente etc.)

Calculele la SLU trebuie realizate pe baza metodelor de echilibru limit sau a analizei de
interac|iune teren structur (prezentate n Anexa B paragraful B.2). Principalul scop este determinarea
adncimii de ncastrare si a capacit|ii portante a peretelui, pentru asigurarea stabilit|ii.

Strile limit pot apare att n teren, ct si n structur sau prin cedare combinat n structur si
teren. Orice interac|iune dintre structur si teren trebuie luat n considerare la determinarea ac|iunilor de
proiectare.

VII.3.2.Cedarea n teren a pereilor de susinere
n Figura VII.1 sunt ilustrate tipuri de cedri la SLU pentru un perete de sus|inere: pierderea
stabilit|ii generale (a1), cedare rota|ional (a2), cedare vertical (a3).

La verificarea stabilit|ii generale trebuie respectate principiile din SR EN 1997-1:2004 Eurocod 7:
Proiectarea geotehnic. Partea 1: Reguli generale sec|iunea 11: Stabilitatea general, si dup caz, cu
eratele, amendamentul si anexa na|ional asociate.

Stabilitatea general a taluzelor incluznd construc|ii existente sau proiectate se verific la strile
limite ultime de tip GEO si STR, folosind valorile de calcul ale ac|iunilor, rezisten|elor si parametrilor
geotehnici, precum si coeficien|ii par|iali defini|i n Anexa A a SR EN 1997-1:2004, si dup caz, cu eratele,

La verificarea cedrii de tip rota|ional (stare limit tip GEO) a pere|ilor de sus|inere trebuie
demonstrat prin calcule c pere|ii ncastra|i au o fis suficient pentru a fi pusi la adpost de o astfel de
cedare. Intensitatea si direc|ia de calcul ale efortului tangen|ial dintre pmnt si perete trebuie s fie
compatibile cu deplasarea vertical relativ care s-ar produce n situa|ia de proiectare considerat.

La verificarea cedrii verticale a pere|ilor de sus|inere (stare limit tip GEO) trebuie demonstrat c
se poate ob|ine echilibrul pe vertical folosind valorile de calcul ale rezisten|elor sau propriet|ilor de
rezisten| ale pmntului si for|ele verticale de calcul care se exercit asupra peretelui. Se vor respecta
prevederile paragrafului 9.7.5 al SR EN 1997-1:2004, si dup caz, cu eratele, amendamentul si anexa
na|ional asociate.
La verificarea cedrii pe vertical a pere|ilor de sus|inere care ac|ioneaz ca funda|ie pentru
structur trebuie respectate principiile din SR EN 1997-1:2004 - sec|iunea 6, si dup caz, cu eratele,

n Figura VII.2 sunt ilustrate tipuri de cedri la SLU pentru un perete de sus|inere prin cedarea
ancorajelor (stare limit tip GEO).

Figura VII.1. Exemple de stri limit ultime pentru un perete de susinere cedare n teren


Figura VII.2. Exemple de stri limit ultime pentru un perete de susinere cedarea ancorajelor

Pentru strile limit de tip GEO sau STR trebuie verificat ndeplinirea condi|iei:

d d
R E s , unde: (Ec. VII-1)

E
d
este valoarea de calcul a efectelor ac|iunilor:

{ }
d M k ; rep F d
a ; X F E E = - dac coeficien|ii par|iali se aplic asupra ac|iunilor (F
rep
)
(Ec. VII-2)
sau:
{ }
d M k rep E d
a ; X ; F E E = - dac coeficien|ii par|iali se aplic asupra efectelor ac|iunilor (E)
(Ec. VII-3)

n care:
F
F
rep
X
k
M
a
d
valoarea de calcul a datelor geometrice,
E
coeficient par|ial pentru efectul unei ac|iuni,

iar R
d
este valoarea de calcul a rezisten|ei fa| de o ac|iune:

{ }
d M k rep F d
(Ec. VII-4)
sau:
{ }
R d k rep F d
(Ec. VII-5)
sau:
{ }
R d M k rep F d
terenului si rezisten|elor (Ec. VII-6)

n alegerea coeficien|ilor par|iali pentru fiecare caz n parte se vor respecta prevederile Anexei A si
ale paragrafului 2.4.7.3 al SR EN 1997-1:2004, corelat cu Anexa Na|ional SR EN 1997-1:2004/NB:2007,
n func|ie de abordarea de calcul utilizat, si dup caz, cu eratele si amendamentul asociate.

Pentru strile limit de tip STR si GEO se vor utiliza abordrile de calcul prezentate n paragraful
2.4.7.3.4 al SR EN 1997-1:2004 si SR EN 1997-1:2004/NB:2007 Anexa na|ional, si dup caz, cu eratele si
amendamentul asociate.


VII.3.3.Cedarea structural a pereilor de susinere
n Figura VII.3 sunt ilustrate tipuri de cedri structurale ale pere|ilor de sus|inere a excava|iilor.

Elementele structurale ale unei lucrri de sus|inere (perete, sisteme de rezemare de tip sprai|uri sau
ancoraje) trebuie verificate la cedarea de tip structural (STR).

n verificrile la cedarea structural a pere|ilor de sus|inere din palplanse se vor respecta prevederile
standardelor europene armonizate pentru fiecare tip de material.

Pentru fiecare stare limit ultim, trebuie demonstrat c rezisten|ele necesare pot fi mobilizate, cu
deforma|ii compatibile n teren si n lucrarea de sus|inere.

In elementele structurale este indicat s se ia n considerare reducerea rezisten|ei n func|ie de
deforma|ii, ca urmare a unor efecte precum fisurarea sec|iunilor nearmate, rotirile mari la articula|iile
plastice sau flambajul local al sec|iunilor metalice, n conformitate cu standardele SR EN aferente
materialelor respective.

Figura VII.3. Exemple de stri limit ultime pentru un perete de susinere cedare structural

VII.3.4. Ruperea hidraulic a terenului
n cazul n care peretele de sus|inere este etans si este supus la presiuni diferen|iale ale apei trebuie
verificat securitatea fa| de ruperea prin ridicare hidraulic si prin eroziune intern sau regresiv.
n acest caz se aplic prevederile capitolului 10 al SR EN 1997-1:2004, si dup caz, cu eratele,

(1) Ruperea prin ridicare hidraulic se produce atunci cnd for|ele curentului, dirijate n sus, se
opun greut|ii pmntului, reducnd la zero efortul efectiv vertical. Ca urmare, particulele de pmnt sunt
ridicate de curentul de ap, iar ruperea se face prin antrenare hidraulic. Acest mecanism de rupere este
numit n SR EN 1997-1:2004, si dup caz, cu eratele, amendamentul si anexa na|ional asociate, rupere
hidraulic datorit anulrii eforturilor efective verticale.


1 nivel de excava|ie (stnga); nivelul apei (dreapta)
2 ap
3 nisip

Figura VII.4. Exemplu de rupere prin ridicare hidraulic n cazul unei perete de susinere

Stabilitatea fa| de acest mod de cedare, de tip HYD, se verific cu una din rela|iile urmtoare, n
conformitate cu paragraful 2.4.7.5 al SR EN 1997-1:2004, si dup caz, cu eratele, amendamentul si anexa
na|ional asociate:
d ; stb d ; dst
u o s - condi|ia de stabilitate n termeni de eforturi totale si presiuni ale apei din pori
(Ec. VII-7)
sau:
d ; stb d ; dst
' G S s - condi|ia de stabilitate n termeni de greut|i submersate si for|e ale curentului
(Ec. VII-8)

unde:
u
dst;d
este valoarea de calcul a presiunii totale destabilizatoare a apei din pori la baza coloanei de
pmnt
o
stb;d
este tensiunea total vertical stabilizatoare la baza coloanei de pmnt
S
dst;d
este valoarea de calcul a for|ei curentului n coloana de pmnt
G
stb;d
este valoarea de calcul a ac|iunilor verticale permanente stabilizatoare (greutatea n stare
submersat a coloanei de pmnt.

n aceste ecua|ii de verificare trebuie utiliza|i coeficien|ii par|iali pentru u
dst;d
, o
stb;d
, S
dst;d
si G
stb;d

pentru situa|iile permanente si tranzitorii definite n A.5 (1)P din Anexa A a SR EN 1997-1:2004, n
conformitate si cu Tabelul A.15(RO) din Anexa Na|ional SR EN 1997-1:2004/NB:2007, si dup caz, cu
eratele si amendamentul asociate.

La determinarea valorii caracteristice a presiunii apei din pori trebuie luate n considerare toate
condi|iile defavorabile, de exemplu straturi de pmnt sub|iri cu permeabilitate redus sau efecte spa|iale
datorate unor excava|ii nguste, n conformitate cu cele precizate la paragraful 10.3 al SR EN 1997-1:2004,
si dup caz, cu eratele, amendamentul si anexa na|ional asociate.

Stabilitatea fa| de modul de rupere prin anularea eforturilor efective verticale nu asigur n mod
necesar si stabilitatea fa| de eroziunea intern, care trebuie verificat separat, dac este cazul, n
conformitate cu articolul (3) al acestui paragraf.

n cazul n care nu se asigur condi|iile cerute de siguran| fa| de ruperea prin anularea eforturilor
efective verticale se pot lua msuri care s vizeze fie micsorarea presiunii apei, fie cresterea greut|ii
coloanei de pmnt care se opune ruperii.

(2) Atunci cnd pmntul are coeziune mare, modul de rupere se modific, trecnd de la rupere
prin anularea eforturilor efective verticale la o rupere hidraulic global, datorit presiunii arhimedice.
Ridicarea sub efectul presiunii arhimedice se produce atunci cnd presiunea apei sub un strat de pmnt de
permeabilitate redus devin superioar efortului vertical mediu.
Stabilitatea unui strat de pmnt cu permeabilitate sczut fa| de acest mod de cedare (stare limit
de tip UPL) se verific prin compararea ac|iunilor permanente stabilizatoare cu ac|iunile destabilizatoare
permanente si variabile datorit apei (si eventual altor surse):

d d ; stb d , dst
R G V + s (Ec. VII-9)
unde:
V
dst,d
este valoarea de calcul a combina|iei dintre ac|iunile verticale permanente si variabile
destabilizatoare, egal cu:

d ; dst d ; dst d , dst
Q G V + = (Ec. VII-10)
n care:
G
dst;d
valoarea de calcul a ac|iunilor permanente destabilizatoare
Q
dst;d
valoarea de calcul a ac|iunilor verticale destabilizatoare
iar:
G
stb;d
valoarea de calcul a ac|iunilor verticale permanente stabilizatoare
R
d
valoarea de calcul a rezisten|ei fa| de o ac|iune

n rela|iile de mai sus trebuie utiliza|i coeficien|ii par|iali pentru G
dst;d
, Q
dst;d
, G
stb;d
si R
d
pentru
situa|ii permanente sau tranzitorii defini|i n A.4, Anexa A din SR EN 1997-1:2004, corelat cu Anexa
Na|ional SR EN 1997-1:2004/NB:2007, si dup caz, cu erata si amendamentul asociate.
n cazul pere|ilor de sprijin n cazul crora nu se ndeplineste condi|ia de verificare pentru acest
mod de cedare, se vor lua msuri care vizeaz reducerea presiunii apei.

(3) Ruperea hidraulic prin eroziune intern se produce prin transportul particulelor de pmnt
n interiorul unui strat, la interfa|a a dou strate sau la interfa|a dintre teren si o structur. Acest tip de
eroziune poate evolua n eroziune regresiv.
Pentru controlul eroziunii interne sau eroziunii regresive se pun condi|ii asupra gradientului
hidraulic.
Valoarea gradientului hidraulic pentru eroziunea intern trebuie stabilit |innd seama de cel pu|in
urmtoarele aspecte:
- direc|ia curgerii,
- curba granulometric a materialului si forma particulelor
- stratifica|ia terenului.

VII.4. Calculul la starea limit de exploatare

VII.4.1. Verificrile la starea limit de exploatare trebuie realizate n cazul n care:

deforma|iile peretelui si deplasrile asociate ale terenului sunt importante;
peretele trebuie s satisfac criterii care impun verificri la starea limit de exploatare (de
exemplu verificarea la fisurare a pere|ilor din beton armat).

VII.4.2. Pentru verificarea la starea limit de exploatare n teren sau n sec|iunile structurale se
aplic urmtoarea formul:

E
d
s C
d
, (Ec. VII-11)
unde:
E
d
este valoarea de proiectare a efectelor tuturor ac|iunilor,
C
d
este valoarea limit de proiectare a efectului unei ac|iuni.

VII.4.3. Valorile coeficien|ilor par|iali pentru verificarea la starea limit de exploatare sunt luate
egale cu 1.0.

VII.4.4. Pentru calculul pere|ilor de sus|inere la starea limit de exploatare se aplic prevederile
capitolului 9.8. al SR EN 1997-1:2004, si dup caz, cu eratele, amendamentul si anexa na|ional asociate.

VII.4.5. Pentru presiunea apei se iau n considerare cele mai nefavorabile valori care pot apare n
circumstan|e normale pentru fiecare etap de execu|ie, ct si pe perioada de via| a construc|iei.
Evenimentele extreme (de exemplu avaria unei conducte principale de ap n apropierea peretelui) pot fi de
asemenea incluse, dac proiectantul consider c pot apare n circumstan|e normale.

VII.4.6. Calculele trebuie realizate pentru gruprile de ncrcri corespunztoare fazei de execu|ie si
de exploatare. Trebuie adoptat gruparea de ncrcri pe care proiectantul o consider posibil n
circumstan|e normale. Evenimentele extreme sau accidentale trebuie excluse.

VII.4.7. Valorile limit ale deplasrilor admisibile pentru pere|i si pentru terenul adiacent acestora
se stabilesc conform 2.4.8 din SR EN 1997-1:2004, si dup caz, cu eratele, amendamentul si anexa
na|ional asociate, lundu-se n considerare toleran|a fa| de deplasri a structurilor si re|elelor pe care le
suport lucrarea de sus|inere.

VII.4.8. Este indicat a se realiza un calcul de deforma|ii atunci cnd:
- peretele sus|ine mai mult de 6 m de pmnt coeziv cu plasticitate redus,
- peretele sus|ine mai mult de 3 m de pmnt coeziv cu plasticitate ridicat,
- peretele este suportat de o argil moale pe nl|imea sa sau sub baza sa.

VII.5. Prevederi specifice pentru sprijinirile simple de tip mixt

VII.5.1. Sprijinirile simple
Pentru excava|ii cu adncimi reduse de pn la maximum 3 m adncime fr vecint|i construite la
calcan, sprijinirile simple din lemn pot fi dimensionate constructiv, astfel (metod prescriptiv):
- dulapii cu grosimea minim de 4 cm;
- filatele cu sec|iunea minim de 5x14 cm, amplasate la distan|e de 1...2 m;
- sprai|urile cu diametrul minim de 14 cm, amplasate la distan|e de 1...2 m.

Pentru adncimi mai mari de excavare sau atunci cnd pe terenul din spatele peretelui exist
suprasarcini, dimensionarea prin calcul este obligatorie. Pentru evaluarea presiunilor pmntului asupra
peretelui se vor respecta prevederile capitolului V.7 si indica|iile anexei A.
Dulapii si filatele vor fi considerate din punct de vedere static ca grinzi simplu rezemate supuse la
ncovoiere, n timp ce sprai|urile vor fi verificate la compresiune cu flambaj. De asemenea, este necesar
verificarea la strivire a filatei la contactul cu sprai|urile.

VII.5.2. Sprijinirile de tip mixt
n proiectarea sprijinirilor de tip mixt se va |ine seama de prevederile standardelor referitoare la
elementele care alctuiesc sprijinirea: lemn, profile metalice si, eventual, pilo|i fora|i.
Dac ncastrarea profilelor metalice este realizat n pilo|i fora|i din beton se vor respecta
prevederile SR EN 1536:2004 Execu|ia lucrrilor geotehnice speciale. Pilo|i fora|i.
Pentru evaluarea presiunilor pmntului asupra peretelui se va |ine seama de sistemul de rezemare
al sprijinirii (sprai|uri sau ancoraje pe unul sau mai multe niveluri) si se vor respecta prevederile capitolului
V.7 si indica|iile anexei A din SR EN 1536:2004.

VII.6. Prevederi specifice pentru pereii din palplane

n proiectarea pere|ilor de sus|inere din palplanse se vor respecta prevederile standardelor:
- SR EN 12063:2003 Execu|ia lucrrilor geotehnice speciale. Pere|i din palplanse.
- SR EN 10248-1:1996 Palplanse laminate la cald din o|eluri nealiate. Partea 1: Condi|ii
tehnice de livrare.
- SR EN 10248-2:1996 Palplanse laminate la cald din o|eluri nealiate. Partea 2:Toleran|e de
- SR EN 10249-1:1996 Palplanse formate la rece din o|eluri nealiate. Partea 1: Condi|ii
tehnice de livrare.
- SR EN 10249-2:1996 Palplanse formate la rece din o|eluri nealiate. Partea 2: Toleran|e de

VII.6.2.Elemente constructive
VII.6.2.1. Materiale i produse
Materialele din care sunt confec|ionate palplansele trebuie s respecte prevederile sec|iunii 6 a SR
EN 12063:2003.

Protec|ia palplanselor metalice contra coroziunii, respectiv metodele de conservare a palplanselor
din lemn trebuie s respecte prevederile din paragraful 6.4 al SR EN 12063:2003.

Materialele de etansare utilizate n zona mbinrilor dintre palplanse trebuie s respecte prevederile
paragrafului 6.5 al SR EN 12063:2003.

Alegerea tipului de palplanse, a profilelor si a calit|ii lor, ca si a dimensiunilor elementelor
principale ale elementelor unui profil mixt trebuie s respecte cel pu|in specifica|iile generale de proiectare.

Pentru palplansele metalice se va considera clasa profilului n conformitate cu SR EN 1993-1-
10:2006 si, dup caz, cu erata, amendamentul si anexa na|ional asociate. Alegerea fcut trebuie s
garanteze capacitatea necesar de introducere n teren.
La alegerea tipului de palplanse se vor avea n vedere prevederile paragrafului 7.2 al SR EN
12063:2003.

Alegerea celorlalte elemente structurale (tiran|i, sprai|uri etc.) se va face respectnd prevederile
paragrafului 7.3 al SR EN 12063:2003.

VII.6.2.2. Capacitatea de introducere n teren a palplanselor

La analiza capacit|ii unui anumit tip de palplanse de a fi introdus ntr-un anumit teren trebuie s se
|in seama de toate restric|iile definite n proiectare n ceea ce priveste metodele de introducere n teren.

VII.6.2.3. Elemente constructive ce trebuie luate n considerare la proiectare

La proiectarea pere|ilor de palplanse se va |ine cont de urmtoarele elemente (acolo unde este
aplicabil):
- metoda de blocare a mbinrilor;
- metoda de fixare a racordurilor pe elementele principale ale unui profil mixt; se va |ine cont
de prevederile din Tabelul 15 al SR EN 10248-2:1996;
- calitatea sudurilor;
- procedeul de decupare a elementelor din o|el;
- metoda de facilitare a introducerii n teren, ca si adncimea pn la care aceasta poate fi
utilizat;
- forma sabotului de protec|ie a vrfului palplansei,
- metoda prevzut pentru evitarea ptrunderii argilei n spa|iului dintre baza palplansei si
roca de baz, n cazul n care pe roca de baz exist un strat de argil moale;
- calitatea umpluturii sau metoda de punere n oper a acesteia;
- pretensionarea sprai|urilor sau ancorajelor pentru limitarea deforma|iilor terenului din
spatele peretelui;
- constrngerile de durat de timp pentru fazele critice de execu|ie;
- metodele de epuisment si nivelul final al apei subterane;
- tipul de protec|ie a elementelor metalice sau de conservare a elementelor din lemn;
- compatibilitatea dintre materialele utilizate pentru etansarea mbinrilor si stratul de
acoperire al palplanselor;
- prevederile specifice legate de permeabilitatea peretelui de palplanse;
- influen|a extragerii palplanselor asupra cldirilor si re|elelor utilitare nvecinate, asupra
tasrii suprafe|ei terenului si asupra comunicrii hidraulice posibile ntre acvifere;
- msurile necesare de monitorizare a tasrilor, deplasrilor si vibra|iilor.

Pere|ii din palplanse fiind pere|i flexibili, se va acorda o aten|ie deosebit n cazul n care n spatele
pere|ilor se afl construc|ii existente ce ar putea fi afectate de deforma|iile peretelui. n acest caz este
recomandat rigidizarea peretelui printr-un sistem de sprijinire prin sprai|uri sau ancoraje.

n cazul utilizrii palplanselor introduse prin batere sau vibrare se va |ine seama de efectele negative
pe care aceste metode le-ar putea avea asupra construc|iilor nvecinate.

VII.7. Prevederi specifice pentru pereii ngropai
n proiectarea pere|ilor ngropa|i se vor respecta prevederile standardelor:

- SR EN 1538:2002 Execu|ia lucrrilor geotehnice speciale. Pere|i mula|i,
- SR EN 1536:2004 Execu|ia lucrrilor geotehnice speciale. Pilo|i fora|i

referitoare la urmtoarele elemente:
- panotare;
- stabilitatea transeei / forajului n timpul excavrii;
- caracteristicile fluidului de foraj;
- ncastrarea n roca de baz;
- carcase de armtur (armare vertical si longitudinal);
- panouri cu mai multe carcase si rosturi;
- goluri si perforri;
- acoperire cu beton;
- cerin|ele caracteristicile materialelor utilizate: beton si o|el.

VII.7.2. Dimensiuni uzuale ale pere|ilor ngropa|i
n Tabelul VII-2 sunt prezentate dimensiunile uzuale ntlnite la utilizarea diferitelor tipuri de pere|i
ngropa|i.

Tabelul VII-2. Dimensiuni uzuale n funcie de tipul de perete ngropat

Tipul peretelui Adncimea uzual
(1)
, m Controlul apei subterane Verticalitate
n consol rezemat temporar permanent uzual
(2)
optim
(3)
din pilo|i cu interdistan|e < 5 4 - 20 nu nu 1:75 1:125
din pilo|i secan|i: beton
armat / noroi
autontritor
< 5 4 - 20 da nu 1:75 1:125
armat / beton simplu
< 6 4 - 18 da da 1:75 1:125
armat /beton armat
< 6 4 - 25 da da 1:75 1:200
din panouri < 8 5 - 30 da da 1:75 1:125
Not:
(1)
Se refer la adncimea excava|iei.
(2)
Verticalitatea uzual este asigurat n condi|ii normale fr a impune msuri speciale.
(3)
Verticalitatea optim presupune msurtori suplimentare de control.

VII.7.3. Elemente constructive specifice pereilor mulai din beton armat
Pere|ii mula|i sunt realiza|i prin turnarea n teren a betonului, dup ce n prealabil a fost realizat
prin forare, sub protec|ia fluidului de foraj, o transee de dimensiuni stabilite prin proiect.

(1) Fluidul de foraj reprezint, n mod obisnuit o suspensie de bentonit activat n ap. Pentru
caracteristicile pe care trebuie s le ndeplineasc fluidul de foraj se va face referire la SR EN 1538:2002
Execu|ia lucrrilor geotehnice speciale. Pere|i mula|i.

(2) Beton: Tipul si marca de ciment se stabilesc func|ie de clasa betonului si agresivitatea mediului.
n stabilirea tipului de agregat, a cimentului, a raportului ap/ciment si a adaosurilor se va face referire la
SR EN 1538:2002.

(3) O|el: Armturile din carcasele de armare ale pere|ilor mula|i se vor realiza conform prevederilor
SR EN 1538:2002. Dac nu sunt luate msuri speciale de precau|ie, se interzice folosirea altor elemente
metalice de tipul |evi, plci, conectori etc. din o|el galvanizat sau din alte metale care pot produce efecte
electrostatice, conducnd la ngrosarea turtei de bentonit sau la corodarea electrochimic a armturilor.
Armarea unui panou poate s con|in una sau mai multe carcase pe lungimea panoului.
Carcasa de armtur trebuie s con|in:
- armtur vertical, n mod obisnuit dispus n unul sau dou rnduri pe fiecare fa| a peretelui;
- armtur orizontal: cadre, etrieri sau alte profile;
- bare pentru suspendare si ridicare.

n proiectarea pere|ilor ngropa|i se vor respecta prevederile SR EN 1538:2002 Execu|ia lucrrilor
geotehnice speciale. Pere|i mula|i.

VII.7.3.3. Realizarea rosturilor ntre panouri
Realizarea rosturilor ntre panouri este diferen|iat, n func|ie de procedeul folosit pentru excavare,
de gradul de impermeabilitate impus peretelui si de durata de exploatare a acestuia.
n mod normal rosturile sunt realizate fie cu ajutorul unor cofraje de o|el sau beton, fie prin
decupare n beton sau n materialul ntrit al panoului adiacent turnat anterior. De asemenea, n unele cazuri
pot fi introduse n rosturi tole de etansare (metalice sau din materiale plastice).

VII.7.3.4. Panotarea
La stabilirea panotrii se va |ine seama de tehnologia de execu|ie si de modul de tratare a rosturilor,
precum si de specifica|iile SR EN 1538:2002.
Modul de dispunere a panourilor sau panotarea, dimensiunile n plan ale acestora, succesiunea
execu|iei se stabilesc prin proiect, n func|ie de particularit|ile lucrrii, de instala|iile de excavare folosite
etc. n cazul excavrii panourilor cu cup graifr ac|ionat hidraulic sau cu forez rotativ sau percutant cu
circula|ie de noroi, panourile se pot executa unul dup cellalt sau pe srite. Se deosebesc din acest punct
de vedere, trei tipuri de panouri: primar, secundar si mixt. n cazul excavrii panoului cu instala|ii cu cup
tip lingur dreapt, panourile se execut unul dup cellalt. Panourile se clasific din acest punct de vedere
n panouri primare si panouri de tip mixt.

n Figura VII.5 sunt artate etapele de execu|ie ale unui perete mulat, alctuit din panouri primare si
panouri secundare:
I excavarea panourilor primare si plasarea la extremit|ile acestora a tuburilor de rost;
II lansarea carcasei de armtur n panourile primare;
III betonarea panourilor primare;
IV extragerea tuburilor de rost;
V sparea panourilor secundare;
VI lansarea carcasei de armtur n panourile secundare;
VII betonarea panourilor secundare.

I
II
III
IV
V
VI
VII
1
2 2
1
3 3
4 4
5
3
6
1 - panou primar sapat
2 - tub de rost
3 - carcasa de armatura
4 - panou primar betonat
5 - panou secundar sapat
6 - panou secundar betonat
Legenda:

Figura VII.5. Etapele de execuie ale unui perete mulat alctuit din panouri primare i panouri
secundare

n Figura VII.6 sunt artate etapele de execu|ie ale unui perete mulat, alctuit din panouri primare
si panouri de tip mixt:
I excavarea panoului primar si plasarea la extremit|ile acestuia a tuburilor de rost;
II lansarea carcasei de armtur n panoul primar;
III betonarea panoului primar si extragerea tuburilor de rost; sparea panoului de tip mixt si
plasarea unui tub de rost la extremitatea acestuia;
IV lansarea carcasei de armtur n panoul de tip mixt;
V betonarea panoului de tip mixt si extragerea tubului de rost; sparea urmtorului panou de tip
mixt;

I
II
III
IV
V
1
2
3
4
5
1 - panou primar sapat
2 - tub de rost
3 - carcasa de armatura
4 - panou primar betonat
5 - panou de tip mixt sapat
6 - panou de tip mixt betonat
Legenda:
6

Figura VII.6. Etapele de execuie ale unui perete mulat alctuit din panouri primare i panouri de
tip mixt

La stabilirea dimensiunii n plan a panourilor se va |ine seama de stabilitatea transeii. n func|ie de
dimensiunea acestora pot fi armate cu una sau mai multe carcase de armtur. Dimensiunea panoului
depinde, de asemenea, de utilajul care realizeaz forajul.

VII.7.3.5. Stabilitatea transeei
Se va verifica stabilitatea transeei excavat sub protec|ia noroiului bentonitic. Aceasta depinde de
natura terenului, de condi|iile hidrogeologice, de adncimea transeei si de caracteristicile noroiului
bentonitic.
n Anexa B paragraful B.4 sunt prezentate metode de verificare, cu caracter informativ.

VII.7.4 Elemente constructive specifice pereilor ngropai din elemente prefabricate lansate n
noroi autontritor
Pere|ii ngropa|i din elemente prefabricate sunt realiza|i prin lansarea n transeea umplut cu noroi
de foraj autontritor a unor elemente prefabricate prevzute cu margini profilate care s asigure mbinarea
ntre acestea.

(1) Fluid de foraj: n cazul n care sparea transeii se efectueaz sub protec|ia unei suspensii de
bentonit activat n ap sau a unei solu|ii cu polimeri, se va face referire la SR EN 1538:2002 Execu|ia
lucrrilor geotehnice speciale. Pere|i mula|i.

(2) Noroiul de foraj autontritor reprezint o suspensie de bentonit n care se introduce ciment.
Sunt folosi|i de asemenea aditivi pentru a mbunt|i lucrabilitatea n faza de excavare si de lansare a
elementelor prefabricate precum si pentru a regla timpul de priz. n proiect se vor specifica propriet|ile
materialului ntrit (de ex. permeabilitate, rezisten|, deformabilitate) precum si metodele de ncercare,
astfel nct s fie ndeplinite cerin|ele func|ionale ale peretelui.
Noroiul de foraj autontritor poate fi folosit si n faza de excavare a transeii, dac prin re|et se
poate asigura pomparea noroiului n transee si ntrzierea prizei pn dup introducerea elementelor
prefabricate si dac nu exist riscul unor ntreruperi accidentale. n caz contrar, sparea se face sub
protec|ia noroiului obisnuit care apoi va fi nlocuit cu noroi autontritor, utiliznd aceiasi tehnologie ca n
cazul turnrii betonului.

(3) Beton, o|el: Se vor respecta prevederile SR EN 1538:2002.

La proiectarea pere|ilor din elemente prefabricate se vor respecta toate recomandrile privind
calculul de stabilitate si de rezisten| al pere|ilor ngropa|i.
(1) Noroiul autontritor nu trebuie s dezvolte rezisten|e ridicate dup ntrire; este suficient
o rezisten| superioar terenului n care este introdus peretele ngropat.
(2) Elementele prefabricate pot fi realizate din beton armat sau beton precomprimat.
(3) Diferen|ele care apar ntre tipurile de elemente prefabricate sunt date, n special, de tipul
mbinrilor. n func|ie de condi|iile de rezisten| si/sau etanseitate pe care peretele trebuie s le
ndeplineasc, se aleg tipurile de elemente prefabricate.

VII.7.5. Elemente constructive specifice pereilor ngropai din piloi forai
Pere|ii ngropa|i din pilo|i fora|i sunt pere|i care se realizeaz, n func|ie de condi|iile de rezisten|
si etanseitate pe care trebuie s le ndeplineasc, n una din urmtoarele variante:
- pilo|i din beton armat amplasa|i cu interdistan|e;
- pilo|i secan|i:
- pilo|i din beton armat alterna|i cu pilo|i nearma|i din material cu rezisten| sczut
(noroi autontritor);
- pilo|i din beton armat alterna|i cu pilo|i din beton simplu;
- pilo|i din beton armat.

(1) Beton: Tipul si marca de ciment se stabilesc func|ie de clasa betonului si agresivitatea mediului.
n stabilirea tipului de agregat, a cimentului, a raportului ap/ciment si a adaosurilor se va face referire la
SR EN 1536:2004 Execu|ia lucrrilor geotehnice speciale. Pilo|i fora|i.

(2) O|el: Armturile din carcasele de armare ale pilo|ilor fora|i pentru pere|i ngropa|i se vor
realiza conform prevederilor SR EN 1536:2004.
Armarea pilo|ilor se face cu carcase de armtur formate din bare longitudinale, etrieri sau fret,
inele de rigidizare si distan|ieri.
n cazul utilizrii unor armturi rigide (de tipul profilelor laminate) se va utiliza ca referin| SR EN
1994-1-1:2004 Eurocod 4: Proiectarea structurilor compozite de otel si beton. Partea 1-1: Reguli generale si
reguli pentru cldiri, si dup caz, cu erata, amendamentul si anexa na|ional asociate.

(1) n cazul pere|ilor din pilo|i din beton armat amplasa|i cu interdistan|e se pot utiliza diametrele
si distan|ele prevzute n Tabelul VII-3.

Tabelul VII-3. Perei din piloi armai amplasai cu interdistane diametre i distane uzuale
Diametru,
mm
Distan|a interax,
mm
Diametru,
mm
Distan|a interax,
mm
Diametru,
mm
Distan|a interax,
mm
300
450
600
750
400
550
700
850
900
1050
1200
1500
1000
1150
1300
1600
1800
2100
2400
1900
2200
2500

n cazul pere|ilor din pilo|i secan|i de tip piloi din beton armat alternai cu piloi nearmai din
material cu rezisten sczut (noroi bentonitic autontritor) se pot utiliza diametrele si distan|ele
prevzute n Tabelul VII-4.
Tabelul VII-4. Perei din piloi secani de tip piloi din beton armat alternai cu piloi nearmai din
material cu rezisten sczut (noroi bentonitic autontritor) - diametre i distane uzuale
Diametru, mm Interax**,
mm
Diametru, mm Interax**, mm
secund* primar secund* primar
450
600
750
450
600
750
600
800
1000
900
1200
1200
600
600
750
1100
1400
1450
* pilo|i arma|i
** distan|a (lumina) dintre pilo|ii arma|i nu trebuie s depseasc 40% din diametrul pilo|ilor din noroi autontritor

n cazul pere|ilor din pilo|i secan|i de tip piloi din beton armat alternai cu piloi din beton
simplu se pot utiliza diametrele si distan|ele prevzute n Tabelul VII-5.

Tabelul VII-5. Perei din piloi secani de tip piloi din beton armat alternai
cu piloi din beton simplu - diametre i distane uzuale
Diametru, mm Interax, mm
secund* primar
600
750
600
750
900
1150
* pilo|i arma|i

n cazul pereilor din piloi armai secani se pot utiliza diametrele si distan|ele prevzute n
Tabelul VII-6.

Tabelul VII-6. Perei din piloi armai secani - diametre i distane uzuale
Diametru, mm Interax, mm
secund* primar*
750
880
1180
750
880
1180
650
760
1025
* pilo|i arma|i

(2) Pere|ii din pilo|i cu interdistan|e nu sunt indica|i a fi utiliza|i n cazul unor excava|ii sub
nivelul apei subterane. Ei formeaz, de regul, structuri cu caracter temporar. Un perete permanent poate fi
realizat prin umplerea golurilor dintre pilo|i (elemente din beton armat fixate de pilo|i, beton torcretat).

(3) Pere|ii din pilo|i secan|i de tip piloi din beton armat alternai cu piloi nearmai din
material cu rezisten sczut (noroi bentonitic autontritor) nu sunt indica|i ca solu|ie permanent
pentru re|inerea apei datorit caracteristicilor de contrac|ie si fisurare a materialului din care sunt alctui|i
pilo|ii nearma|i.
n cazul n care peretele are un caracter permanent, alegerea materialului din care sunt alctui|i
pilo|ii nearma|i trebuie fcut cu aten|ie, iar condi|iile hidrogeologice trebuie s fie de natur s asigure
faptul c pilo|ii vor fi impermeabili pe toat durata de via| a construc|iei. Alternativ, se pot aplica pe fa|a
peretelui elemente structurale care s asigure ranforsarea pilo|ilor nearma|i.

(4) n cazul pere|ilor din pilo|i secan|i de tip piloi din beton armat alternai cu piloi din beton
simplu, materialul din pilo|ii nearma|i (primari) nu trebuie s depseasc o rezisten| la compresiune de
10-20 N/mm
2
pentru a se putea ulterior fora pilo|ii arma|i (secundari).

(5) Pere|ii din pilo|i secan|i arma|i sunt utiliza|i n cazurile n care este necesar o capacitate
portant ridicat si trebuie ndeplinite condi|ii de etansare. Este indicat utilizarea lor pentru realizarea unor
pere|i ngropa|i de-a lungul unui traseu circular.
Carcasa de armtur a pilo|ilor secundari are, de regul, sec|iunea rectangular.

(6) La proiectarea pilo|ilor fora|i se vor avea n vedere prevederile NP 123-2010 Normativ privind
proiectarea geotehnic a funda|iilor pe pilo|i.


ANEXA A
(informativ)

EVALUAREA PRESIUNII PAMANTULUI ASUPRA
LUCRARILOR DE SUSTINERE

A.1. Teoria Rankine

n teoria Rankine, se face ipoteza c mpingerea exercitat de un masiv delimitat de o suprafa|
plan, orizontal sau nclinat, asupra unui perete vertical este paralel cu suprafa|a terenului. Acest fapt
revine la a considera drept nul frecarea dintre perete si teren (perete neted).
Se consider condi|ia de cedare plastic n masivul de pmnt. Pentru un pmnt necoeziv se ob|ine
situa|ia din Figura A - 1. Efortul vertical rmne constant, egal cu z, iar, pe msur ce peretele se
deplaseaz, efortul orizontal, ini|ial egal cu presiunea n stare de repaus, p
0
, scade pn la valoarea p
a
.

Figura A - 1. Teoria Rankine pentru presiunea activ. Pmnt necoeziv
Scriind condi|ia de rupere, respectiv condi|ia de tangen| a cercului eforturilor la dreapta intrinsec,
rezult:

a a
zk p = ,
(Ec. A - 1)

unde k
a
este coeficientul presiunii active, egal cu:

|
.
|
\
| |
=
2
45
2
tg k
a
. (Ec. A - 2)

For|a rezultant pe unitatea de lungime a peretelui este:

a a
k H P
2
2
1
= . (Ec. A - 3)

n cazul unui pmnt coeziv, cercul eforturilor este cel din Figura A - 2.

Figura A - 2. Teoria Rankine pentru presiunea activ. Pmnt coeziv

Rezult:

a a a
k c zk p 2 = , (Ec. A - 4)
a a a
k cH k H P 2
2
1
2
= . (Ec. A - 5)

Adncimea la care presiunea activ se anuleaz se determin punnd condi|ia p
a
= 0:

a
k
c
z
=
2
0
, (Ec. A - 6)
iar nl|imea teoretic pe care pmntul s-ar men|ine nesprijinit la vertical se ob|ine punnd condi|ia
P
a
=0:

a
cr
k
c
H
=
4
. (Ec. A - 7)

Teoria Rankine poate fi aplicat si pentru o suprafa| a terenului nclinat cu un unghi | fa| de
orizontal. n acest caz, presiunea activ, paralel cu suprafa|a terenului, pentru un pmnt necoeziv, este
egal cu (Figura A - 3):


Figura A - 3. Teoria Rankine pentru presiune activ. Pmnt necoeziv, teren nclinat fa de
orizontal

| = cos zk p
a a
, (Ec. A - 8)
cu:
| | + |
| | |
=
2 2
2 2
cos cos cos
cos cos cos
k
a
. (Ec. A - 9)
Se obisnuieste ca s se includ n expresia lui k
a
pe cos|, astfel c:

a a
zk p = , (Ec. A - 10)
cu:
| | + |
| | |
| =
2 2
2 2
a
cos cos cos
cos cos cos
cos k . (Ec. A - 11)
Pentru pmntul coeziv se aplic aceleasi formule ca mai sus.


n Figura A - 4 este figurat schematic situa|ia unui element de sus|inere vertical, neted, care se
deplaseaz spre masivul necoeziv. Efortul orizontal care ac|ioneaz asupra unui element de pmnt creste,
n timp ce efortul vertical rmne constant. La un moment dat, cercul eforturilor devine tangent la dreapta
intrinsec, presiunea lateral atingnd n acest moment rezisten|a pasiv.


Figura A - 4. Teoria Rankine pentru rezistena pasiv. Pmnt necoeziv

Rezisten|a pasiv, p
p
la cota z este egal cu:

p p
zk p = ,
(Ec. A - 12)

unde k
p
este coeficientul rezisten|ei pasive, egal cu:

|
.
|
\
| |
+ =
2
45
2
tg k
p
. (Ec. A - 13)

For|a rezultant pe unitatea de lungime a peretelui este:

p p
k H P
2
2
1
= . (Ec. A - 14)
n cazul unui pmnt coeziv, cercul eforturilor este cel din Figura A - 5.


Figura A - 5. Teoria Rankine pentru rezistena pasiv. Pmnt coeziv

Rezult:

p p p
k c zk p 2 + = , (Ec. A - 15)
p p p
k cH k H P 2
2
1
2
+ = . (Ec. A - 16)

n cazul suprafe|ei nclinate a terenului cu un unghi | si teren necoeziv (presiuni paralele cu
suprafa|a terenului, Figura A - 6):

Figura A - 6. Teoria Rankine pentru rezistena pasiv. Teren necoeziv, teren nclinat fa de orizontal
p p
zk p = , (Ec. A - 17)
cu:
| | |
| | + |
| =
2 2
2 2
cos cos cos
cos cos cos
cos k
p
. (Ec. A - 18)


A.2. Teoria Coulomb

Teoria Coulomb consider echilibrul prismului de cedare ce apare n spatele elementului de sprijin,
atunci cnd deplasarea acestuia este suficient de mare pentru a produce starea limit activ sau pasiv.

Se fac urmtoarele ipoteze:
- pmnt izotrop si omogen,
- suprafa| de cedare plan,
- suprafa|a terenului plan (orizontal sau nclinat),
- prismul de cedare este considerat un corp rigid,
- exist frecare ntre perete si pmnt, exprimat cu ajutorul unghiul de frecare, o.


n Figura A - 7 sunt prezentate for|ele implicate n echilibrul prismului de cedare ABC, delimitat de
suprafa|a terenului (AC), nclinat cu unghiul |, de suprafa|a de cedare (BC), nclinat cu unghiul o fa| de
orizontal si de suprafa|a elementului de sus|inere (AB), nclinat cu unghiul u fa| de orizontal.

Legend: G greutatea prismului ABC, P presiunea pmntului, R reac|iunea terenului
Figura A - 7. Teoria Coulomb. Presiune activ.

Scriind condi|ia de echilibru si de maxim pentru mpingerea pmntului, P, rezult:

( )
( )
( ) ( )
( ) ( )
2
2
2 2
1
2
(
| + u o u
| | o + |
+ o u u
| + u
=
sin sin
sin sin
sin sin
sin H
P
a
. (Ec. A - 19)
sau:
a a
k H P
2
2
1
= (Ec. A - 20)
cu:
( )
( )
( ) ( )
( ) ( )
2
2
2
1
(
| + u o u
| | o + |
+ o u u
| + u
=
sin sin
sin sin
sin sin
sin
k
a
. (Ec. A - 21)

Pentru cazul particular | = o = 0 si u = 90 (perete vertical neted, suprafa| orizontal a terenului),
se ob|ine aceeasi expresie a presiunii active ca n teoria Rankine, respectiv:

|
.
|
\
| |
=
2
45
2
1
2 2
tan H P
a
. (Ec. A - 22)

n acest caz, unghiul o
0
pentru care mpingerea pmntului este maxim este egal cu:

2
45
0
|
+ = o . (Ec. A - 23)

Calculul mpingerii active dup Coulomb conduce doar la determinarea valorii mpingerii totale.
Direc|ia mpingerii depinde de valoarea adoptat pentru frecarea dintre perete si pmnt, o.
Dac se admite c mpingerea variaz liniar cu adncimea, rezult c, n cazul absen|ei unei
suprasarcini, diagrama de presiuni este triunghiular (Figura A - 8).
La o adncime z, presiunea activ, p
az
este egal cu:

o
u
=
cos
sin
zk p
a az
. (Ec. A - 24)

Figura A - 8. Teoria Coulomb. Diagrama de presiuni active.

Atunci cnd pmntul este coeziv, n echilibrul prismului de pmnt ABC intervine si for|a de
coeziune, BC c C = (Figura A - 9).


Figura A - 9. Teoria Coulomb. Presiune activ, pmnt coeziv


Schema de for|e n acest caz este prezentat n Figura A - 10.

Figura A - 10. Teoria Coulomb. Rezistena pasiv

n mod analog cu presiunea activ, rezult:

( )
( )
( ) ( )
( ) ( )
2
2
2 2
1
2
(
| + u o u
| | o + |
o u u
| + u
=
sin sin
sin sin
sin sin
sin H
P
p
(Ec. A - 25)
sau:
p p
k H P
2
2
1
= (Ec. A - 26)
cu:
( )
( )
( ) ( )
( ) ( )
2
2
2
1
(
| + u o u
| | o + |
o u u
| + u
=
sin sin
sin sin
sin sin
sin
k
p
. (Ec. A - 27)

Pentru cazul particular | = o = 0 si u = 90 (perete vertical neted, suprafa| orizontal a
terenului), se ob|ine aceeasi expresie a rezisten|ei pasive ca n teoria Rankine, respectiv:

|
.
|
\
| |
+ =
2
45
2
1
2 2
tan H P
p
. (Ec. A - 28)

n acest caz, unghiul o
0
pentru care presiunea pmntului este maxim este egal cu:

2
45
0
|
= o . (Ec. A - 29)

Considernd o distribu|ie triunghiular pe adncime, la o adncime z, rezisten|a pasiv, p
pz
este
egal cu:

o
u
=
cos
sin
zk p
p pz
. (Ec. A - 30)

Pentru pmnt coeziv se procedeaz ca la presiunea activ, prin introducerea for|ei de coeziune, C.

A.3. Probleme practice de calcul

A.3.1 Efectul unei suprasarcini uniform distribuite
Se consider valabil teoria Rankine, elementul de sus|inere este vertical, neted, iar suprafa|a
terenului orizontal. Pentru alte situa|ii se extinde ceea ce urmeaz conform teoriilor acceptate pentru
calcul.
Dac pe ntreaga suprafa| a terenului se aplic o ncrcare uniform distribuit, de intensitate q pe
unitatea de suprafa| si se consider situa|ia de regim, n care ntreaga ncrcare este preluat de scheletul
solid al pmntului, efortul efectiv vertical este sporit, la orice adncime z, cu q.
Ca urmare, presiunea activ este majorat cu k
a
q, iar rezisten|a pasiv cu k
p
q.
Diagramele de distribu|ie ale presiunilor laterale din mpingere activ si rezisten| pasiv datorate
existen|ei suprasarcinii q sunt constante pe adncime (n Figura A - 11 este dat exemplul presiunii active n
cazul unui masiv necoeziv) si au drept for|e rezultante:

qH k P
qH k P
p pq
a aq
=
=
(Ec. A - 31)

Aceste presiuni se adaug presiunii active sau rezisten|ei pasive calculate conform celor prezentate
n paragrafele anterioare.

Figura A - 11. Presiunea activ a masivelor de pmnt necoezive datorat existenei unei
suprasarcini

Rezult c, n cazul general, cu suprasarcin si pentru un masiv coeziv, presiunea activ si rezisten|a
pasiv la o adncime z sunt egale cu:

p p p p
a a a a
k c qk zk p
k c qk zk p
2
2
+ + =
+ =
. (Ec. A - 32)

n cazul pmntului coeziv si a mpingerii active, suprasarcina are drept efect reducerea adncimii
zonei de ntinderi din diagrama de presiuni, care este acum egal cu:

=
a
a a
k
q k k c
z
2
0
. (Ec. A - 33)

Dac
a a
k c q k 2 < , diagrama prezint o zon de ntinderi (Figura A - 12 cazul a), iar for|a
rezultant este dat numai aria diagramei presiunilor pozitive:

( )
a a
k z H P
2
0
2
1
= . (Ec. A - 34)

Dac
a a
k c 2 q k > , diagrama prezint numai valori pozitive (Figura A - 12 cazul b), iar for|a
rezultant este egal cu:

( ) ( )
a a a a
Hk z H k z k z H P
0
2
0
2
0
2
2
1
2
1
2
1
= = (Ec. A - 35)


Figura A - 12. Presiunea activ a masivelor de pmnt coezive n cazul existenei unei suprasarcini

A.3.2 Efectul prezenei apei subterane
Sub nivelul apei subterane se lucreaz n eforturi efective.
Se consider situa|ia din Figura A - 13.

Figura A - 13. Considerarea efectului apei subterane

Sub nivelul apei subterane:

( ) ( ) ( )
( )
w w
w w sat w w w w sat w v
'
v
z ' z z
z z z z z z z u
+ =
= + = + = o = o

(Ec. A - 36)
iar efortul orizontal este egal cu:

( )
w w w a w a w
'
v a
'
h
z z k ' z z k p k + + = + o = o (Ec. A - 37)

unde p
w
este presiunea hidrostatic a apei la adncimea z
w
sub nivelul hidrostatic (NH).

A.3.3 Calculul presiunii n masive stratificate
Cnd terenul este constituit din mai multe straturi, diagramele de presiuni active sau pasive nu mai
sunt continuu cresctoare cu adncimea, prezentnd salturi n dreptul suprafe|elor de separa|ie, iar pantele
sunt diferite func|ie de caracteristicile straturilor.
n Figura A - 14 este prezentat cazul presiunii active a unui masiv stratificat compus din straturi
necoezive, deasupra nivelului hidrostatic, fr suprasarcin.

|
.
|
\
| |
=
2
45
1 2
1 1 1

tan H p
a
(Ec. A - 38)

Pentru calculul saltului Ap
a1
, greutatea stratului 1, egal cu
1
H
1
, este considerat ca o suprasarcin.
Rezult:

|
.
|
\
| |
=
2
45
2 2
1 1 2 1

tan H p
a
(Ec. A - 39)
si
2 1 1 2 1
A + =
a a a
p p p . (Ec. A - 40)

De notat c, n func|ie de valoarea unghiurilor |
1
si |
2
, saltul poate fi pozitiv sau negativ.

|
.
|
\
| |
+ =

2
45
2 2
2 2 2 1 2

tan H p p
a a
(Ec. A - 41)

Figura A - 14. Calculul presiunii active n cazul unui masiv stratificat alctuit din straturi
necoezive

n mod similar:

( ) |
.
|
\
| |
+ =
2
45
3 2
2 2 1 1 3 2

tan H H p
a
(Ec. A - 42)
3 2 2 3 2
A + =
a a a
p p p (Ec. A - 43)

Dac p
a2-3
rezult mai mic dect p
a2
se ob|ine situa|ia din Figura A - 14, n caz contrar saltul va fi
pozitiv.

|
.
|
\
| |
+ =

2
45
3 2
3 3 3 2 3

tan H p p
a a
(Ec. A - 44)

n cazul straturilor coezive, n func|ie de valorile parametrilor geotehnici, pot aprea zone de
ntindere n diagrama de presiuni.

A.3.4 Efectul solicitrilor seismice
n timpul cutremurului, masivul de pmnt din spatele elementului de sprijin exercit o presiune, P
s

n plus fa| de presiunea activ n condi|ii statice, P
a
, totalul mpingerii ob|inut n condi|ii seismice fiind
notat P
as
.

n plus, elementul de sus|inere este supus unei for|e de iner|ie n direc|ie orizontal:

F
ih
= k
h
G, (Ec. A - 45)

respectiv n direc|ie vertical:

F
iv
= k
v
G, (Ec. A - 46)

unde: G este greutatea structurii de sprijin, iar k
h
este coeficientul seismic n direc|ie orizontal.

n cazul lucrrilor de sprijin, coeficientul k
h
poate fi luat egal cu:

g
a
. k
g
I h
= 5 0 , (Ec. A - 47)
unde:
I
coeficient de importan|, func|ie de durata de expunere a lucrrii de sus|inere, n situa|ia pentru
care se efectueaz calculul, conform paragrafului V.5.
a
g
accelera|ia terenului pentru proiectare, stabilit conform P100-1:2006;
g accelera|ia gravita|ional.

Coeficientul total al mpingerii pmntului n condi|ii dinamice este calculat cu metoda Mononobe
Okabe, bazat pe teoria lui Coulomb:

( ) ( )
( ) ( )
( ) ( )
( ) ( )
|
|
.
|
\
|
=
(
+ u + o | u
| | o + |
+
+ u + o u
u + |
=
v
h
v
as
k
k
arctg
cos cos
sin sin
cos cos cos
cos k
k
1
90 90
1
1
90 90
90 1
2
2
2
(Ec. A - 48)
unde:
k
v
este coeficientul seismic n direc|ie vertical.
Coeficientul seismic n direc|ie vertical, k
v
poate fi considerat n calculul presiunii pmntului cu
semnul plus sau minus, dup cum este defavorabil pentru verificarea unei anumite stri limit. n cazul
structurilor de sprijin poate fi luat, acoperitor, egal cu zero sau cu semn negativ. n cazul n care nu se
cunoaste valoarea sa, se poate lua egal cu 0.7k
h
,
u este unghiul fcut de suprafa|a de contact dintre elementul de sprijin si masivul din spate cu
orizontala,
| este unghiul fcut de suprafa|a terenului cu orizontala,
o este unghiul de frecare pe planul de contact dintre elementul de sus|inere si terenul din spate.

Rezultanta mpingerii active seismice va fi n cazul pmntului necoeziv si al suprafe|ei orizontale a
terenului:

as as
k H P
2
2
1
= (Ec. A - 49)

sau, n cazul pmntului coeziv:

as as as
k cH k H P 2
2
1
2
= . (Ec. A - 50)

n cazul existen|ei unei suprasarcini uniform distribuite, q se adaug o mpingere suplimentar,
P
as,q
, care, n cazul general, este egal cu:

( )
as q , as
k
cos
) cos( qH
P
| u
u
=
90
90
(Ec. A - 51)

Punctul de aplica|ie al for|ei P
as
se determin astfel:
- componenta mpingerii n regim static, P
a
are punctul de aplica|ie la o treime din nl|ime
fa| de baz;
- componenta seismic, P
s
= P
as
P
a
are punctul de aplicare la jumtate din nl|ime fa| de
baz.
Punctul de aplica|ie al for|ei P
as,q
se determin n felul urmtor:
- componenta static, P
aq
are punctul de aplica|ie la jumtate din nl|ime fa| de baz;
- componenta seismic, P
s,q
= P
as,q
P
aq
are punctul de aplica|ie la 0.66 din nl|ime fa| de
baz.

n Figura A - 15 este prezentat cazul presiunii active a unui pmnt necoeziv, cu suprafa|a terenului
orizontal, element de sprijin vertical si cu o suprasarcin q (| = 0, u = 90, o = 0).


Figura A - 15. Efectul seismului asupra presiunii pmntului

Pentru calculul rezisten|ei pasive se procedeaz similar, expresia coeficientului rezisten|ei pasive n
condi|ii dinamice de solicitare fiind:

( ) ( )
( ) ( )
( ) ( )
( ) ( )
2
2
2
90 90
1
1
90 90
90 1
(
+ u + o | u
| + | o + |
+
+ u + o u
u + |
=
cos cos
sin sin
cos cos cos
cos k
k
v
ps
(Ec. A - 52)

Pentru alte cazuri practice de calcul n condi|ii de solicitare seismic se vor aplica prevederile
Anexei E a SR EN 1998-5:2004, si dup caz, cu eratele si anexa na|ional asociate.

A.4. Parametri utilizai n calculul presiunii pmntului

Pentru calculul presiunii pmntului se utilizeaz eforturile efective.
- pentru nisipuri se consider valoarea |;
- pentru pmnturi coezive normal sau usor supraconsolidate se utilizeaz valoarea
coeziunii nedrenate, c
u
;
- pentru pmnturi coezive supraconsolidate se poate utiliza:
- parametrii efectivi, |, c
- rezisten|a la forfecare nedrenat,
- un unghi de frecare intern efectiv, | cuprins ntre valoarea de vrf si cea rezidual
(considernd mobilizarea sa cu deplasarea).

Prezen|a apei n spatele structurii de sprijin este de nedorit deoarece creste greutatea volumic si
presiunea lateral. n general, se prevd sisteme de drenaj n spatele structurilor de sprijin. Un alt efect
nedorit al prezen|ei apei este nghe|ul.

Unghiul de frecare dintre elementul de sprijin si teren, o depinde att de propriet|ile terenului, ct
si de mrimea si direc|ia deplasrii structurii.
Se presupune c frecarea maxim pe peretele de sprijin nu poate apare simultan cu rezisten|a
maxim la forfecare de-a lungul suprafe|ei de rupere.

n Tabelul A-1 sunt date valori orientative ale unghiului de frecare o pentru diferite materiale n
contact.

Teoria Rankine consider o = o, ceea ce duce la valori mai mari ale presiunii dect teoria Coulomb.
n cazul unor pere|i de sus|inere de nl|ime mare, flexibili, cu deforma|ii mari, teoria lui Coulomb este mai
realist, ceea ce implic estimarea valorii unghiului o.

n Tabelul A-2 sunt date cteva indica|ii pentru valoarea unghiului o n func|ie de caracteristicile
suprafe|ei de contact dintre structur si teren.

Adeziunea de-a lungul peretelui se dezvolt n cazul pmnturilor coezive. Valoarea acesteia este
luat ntre 0.5 c
u
si 0.7c
u
, cu o valoare maxim de 50 kPa.

Tabelul A-1. Valori orientative ale unghiului de frecare perete/teren, o
(dup Bowles, 1988)

Materiale n contact o ()
Beton masiv sau zidrie de piatr n contact cu:
Roci 35
Pietris, nisip cu pietris, nisip mare 29 - 31
Nisip fin mijlociu, prfos, pietris cu parte fin (praf sau argil) 24 - 29
Nisip fin, nisip prfos sau argilos 19 - 24
Praf nisipos, praf 17 -19
Argil tare 22 - 26
Argil sau argila prfoas plastic consistent - vrtoas 17 -19
Palplanse metalice n contact cu:
Pietris, pietris cu nisip, piatr spart neuniform 22
Nisip, pietris cu nisip prfos, piatr spart uniform 17
Nisip prfos, pietris sau nisip cu parte fin (praf sau argil) 14
Praf fin nisipos, praf 11
Beton sau palplanse de beton n contact cu:
Pietris, pietris cu nisip, piatr spart neuniform 22 - 26
Nisip, pietris cu nisip prfos, piatr spart uniform 17 - 22
Nisip prfos, pietris sau nisip cu parte fin (praf sau argil) 17
Praf fin nisipos, praf 14
Lemn n contact cu pmnt 14 -16

Tabelul A-2. Valori orientative ale unghiului de frecare perete/teren, o
(dup Brandl, 1987)
Suprafa|a structurii n contact cu pmntul Suprafa|a de cedare
Plan Curb
Suprafa| neted o = 0
Suprafa| pu|in rugoas (beton sclivisit de exemplu) o = 1/3| o = 1/2|
Suprafa| rugoas (de exemplu beton netratat, torcretat,
o|el sau lemn)
o = 2/3| 27.5 > o s
s | - 2.5
Suprafa| neregulat, n zig-zag (de exemplu perete din
pilo|i)
o = 2/3| o s |
Ziduri din csoaie umplute cu pmnt o > 2/3|

A.5. Grafice pentru determinarea coeficienilor presiunii pmntului

Pentru determinarea coeficien|ilor presiunii pmntului asupra pere|ilor de sus|inere se poate utiliza
Anexa C a SR EN 1997-1:2004 Eurocod 7: Proiectarea geotehnic. Partea 1: Reguli generale, si dup
caz, cu eratele, amendamentul si anexa na|ional asociate.

A.6. Cazuri particulare de evaluare a presiunii pmntului asupra zidurilor de sprijin

A.6.1 Cazul paramentului amonte frnt

n cazul unui zid de sprijin cu paramentul amonte frnt, presiunea pmntului se calculeaz separat
pentru fiecare latur a acestuia (Figura A - 16).

Figura A - 16. Diagrame de presiuni pe parament frnt

A.6.2 Cazul suprafeei nclinate sau frnte a terenului

Suprafa|a terenului din spatele zidului de sprijin poate fi nclinat cu un unghi |, pozitiv sau negativ
(Figura A - 17).
Se disting trei situa|ii pe Figura A - 17, n func|ie de geometria ansamblului structur de sprijin
umplutur. n situa|iile b) si c) se introduce n calcul greutatea umpluturii care se afl deasupra bazei
zidului.

n general, fie c se utilizeaz teoria lui Rankine sau cea a lui Coulomb, nici o parte a zidului nu
trebuie s interfereze cu prismul de cedare.

n cazul zidului cornier (cazul b) se vor considera dou situa|ii:
- cu H = AB pentru calculul momentului si a for|ei tietoare pe inima zidului;
- cu H = AC pentru verificarea stabilit|ii globale si la rsturnare.

Legend: a) zidul si baza nu interfereaz cu prismul de cedare; b) baza interfereaz cu formarea prismului de cedare, cu
excep|ia situa|iei prezentate n figur; c) umplutura si baza interfereaz cu formarea prismului de cedare, cu excep|ia situa|iei
prezentate n figur.
Figura A - 17. Cazul suprafeei nclinate a terenului (dup Bowles, 1988)

n cazul suprafe|ei frnte se poate utiliza schema din Figura A - 18.

Figura A - 18. Cazul suprafeei frnte a terenului (dup Brandl, 1987)

( )
1 1 a 1 a 1 1 a
f k , k h p | = = (Ec. A - 53)
( )
2 2 a 2 a 2 2 a
f k , k h p | = = . (Ec. A - 54)


A.6.3 Cazul zidului cornier cu talp cu consol lung

Presupunnd c deplasrile datorate presiunii pmntului sunt mici, se poate utiliza teoria lui
Rankine.
n Figura A - 19 a) este prezentat prismul de cedare care se formeaz n acest caz, n figura b)
for|ele care ac|ioneaz, iar n figura c) un caz simplificat, considernd un plan fictiv de ac|iune a presiunii
pmntului. n acest ultim caz, presiunea activ P
a1
este nlocuit de P
a2
care ac|ioneaz paralel cu
suprafa|a terenului. Rezultanta este n ambele cazuri (b si c) aceeasi dac consola este suficient de lung si
dac prismul presupus de cedare se dezvolt complet n teren.

Figura A - 19. mpingerea pmntului pe un zid cornier cu consol lung
(dup Brandl, 1987)

A.6.4 Cazul zidului cornier cu talp cu consol scurt
n cazul zidului cornier cu consol scurt, planurile teoretice de cedare intersecteaz sec|iunea
central (inima) a zidului. Pe zona AB se dezvolt presiunea n stare de repaus, iar pe AA presiunea
activ (Figura A - 20). Dac planurile de cedare nu intersecteaz inima zidului, presiunea n stare de repaos,
P
0
ac|ioneaz pe ntreaga nl|ime.


Figura A - 20. mpingerea pmntului pe un zid cornier cu consola scurt
(dup Brandl, 1987)

A.6.5 Cazul zidului cornier cu consol de descrcare

n acest caz presiunea pmntului poate fi evaluat folosind schema din Figura A - 21.

Figura A - 21. mpingerea pmntului pe un zid cu consol de descrcare

A.6.6 Cazul umpluturii nguste
Dac spa|iul din spatele zidului, n care se realizeaz umplutura, este foarte ngust, prismul teoretic
de cedare nu are loc s se dezvolte, ceea ce duce la o reducere a presiunii, n mod similar cu efectul de siloz
(Figura A - 22).


Figura A - 22. mpingerea pmntului pe un zid cu umplutur ngust
(dup Brandl, 1987)

Conform teoriei silozului, efortul vertical la o adncime z este:

( )
0
1
0
z z
vz z
e z p

= = o , (Ec. A - 55)

unde, cu nota|iile din Figura A - 22:

( ) o +
=
tan k b a
ab
z
2
0
(Ec. A - 56)

este adncimea la care presiunea geologic este egal cu valoarea maxim a presiunii din siloz, adic:

0
z p
,max vz
= . (Ec. A - 57)

Pentru un zid lung ( a ):

|
|
.
|
\
|
=
o
b
z
tan k
vz
e
tan k
b
p
2
1
2
. (Ec. A - 58)
Presiunea orizontal n siloz va fi:

vz hz
kp p = , (Ec. A - 59)
unde:
- greutatea volumic a umpluturii,
k coeficientul presiunii (cel mai adesea n stare de repaos, k
0
),
o - unghiul de frecare zid/umplutur (care ac|ioneaz n siloz).

Dac se adaug o suprasarcin, q, presiunea suplimentar vertical care apare este:

( ) | | z tan k ab / b a
vz
e p p
o +
= A
2
0
. (Ec. A - 60)

mpingerea total va fi egal cu:

hz hz
p p P A + = . (Ec. A - 61)

A.6.7 Efectul compactrii
Atunci cnd se pune n oper umplutura prin compactare, mpingerea pmntului poate creste
considerabil, depsind chiar valoarea n stare de repaus (Figura A - 23).

Figura A - 23. Modificarea coeficientului presiunii pmntului n timpul compactrii

Conform schemei din Figura A - 23, coeficientul presiunii nu scade pn la valoarea k
a
nainte ca o
anumit densitate s fie atins. Dac se continu compactarea, coeficientul presiunii creste. Calculul
mpingerii pmntului nu se poate face cu valoarea k
a
.
n practic au existat situa|ii de cedare a structurii de sprijin datorit compactrii excesive n spa|ii
nguste.

A.7. Evaluarea presiunii pmntului pe lucrri de susinere a excavaiilor

A.7.1 Calculul pereilor autoportani
Un perete de sprijin poate fi autoportant la sfrsitul execu|iei excava|iei, sau poate trece prin faza de
perete autoportant pn la montarea primului rnd de sprai|uri sau ancoraje.
Metodele clasice de calcul admit c peretele autoportant se roteste n teren n jurul unui punct, C,
sub ac|iunea mpingerii pmntului, iar mpingerea activ si rezisten|a pasiv sunt mobilizate integral
(Figura A-24 a,b).

A. Cazul materialelor necoezive . n acest caz este admis urmtoarea schem simplificat de calcul
(Figura A-24 c):
presiunile de deasupra punctului de rota|ie, C, sunt mpingerea activ n spatele peretelui si
rezisten|a pasiv n fa|a peretelui;
centrul de rota|ie, C, se afl la cca 0.2
o
f
D de baza peretelui;
presiunile ce se dezvolt sub centrul de rota|ie sunt nlocuite cu o rezultant, R, care ac|ioneaz n
centrul de rota|ie.

Adncimea la care se realizeaz egalarea mpingerii active cu rezisten|a pasiv este:
( )
a p
a
a p
a
K K
K
D
K K
DK
a
=

= (Ec. A - 62)
iar fisa necesar
o
f
D rezult din echilibrul de momente fa| de punctul C:
( ) ( ) 0
6
3
= + +
a p
f
f a
K K
D
h D a D R
o
o
(Ec. A - 63)
Fisa total rezult:
o o
f f f
D . a D D 2 0 + + = (Ec. A - 64)
Momentul maxim apare n sec|iunea de anulare a for|ei tietoare si are valoarea:
( ) ( ) + + =
a p a max
K K
z
h z a D R M
6
3
(Ec. A - 65)
unde
( )
a p
a
K K
R
z

=
2
.

C
C
K
a
K
a
K
p
K
p C
O
R
a
R
p
R
A
B
h
a
D
fo
D
D
f
0.2D
fo
z

a) b) c)
Figura A - 24. Starea de echilibrul limit pentru teren necoeziv

B. Cazul materialelor pur coezive. Pentru a evita distribu|ia negativ a presiunilor la partea
superioar a excava|iei, pentru mpingerea activ se consider o distribu|ie corespunztoare unui material
cu frecare redus (| = 20
o
) care s |in seama de eventualele efecte secundare care pot duce la cresterea
mpingerii (de exemplu, umplerea fisurilor cu ap).
Din echilibrul momentelor n jurul punctului C (Figura A - 25) rezult:
( ) ( ) 0 2 4
2
= h D R D R q c D
a f a u
f o
o
(Ec. A - 66)
din care rezult fisa necesar:
o
f f
D . D 2 1 = (Ec. A - 67)
Momentul maxim apare n sec|iunea z de anulare a for|ei tietoare:
q c
R
z
u
a
=
4
(Ec. A - 68)
C
D
D
f
-2c
A
B
R
a
R
p
R
4c
u
- q
O
h
D
fo
0.2D
fo
q = D

Figura A - 25. Starea de echilibrul limit pentru teren pur coeziv

A.7.2 Calculul pereilor ancorai
Calculul pere|ilor ancora|i cu considerarea strii limit de eforturi n teren se face, n general, cu
dou grupuri de metode, depinznd de lungimea fisei peretelui si de rigiditatea terenului de sub cota
excava|iei.
Dac lungimea fisei peretelui este mic sau terenul de sub cota excava|iei este deformabil (nisipuri
afnate, argile moi) atunci peretele se deformeaz ca n Figura A-26a si se admite c el este liber s se
roteasc si s se deplaseze n teren, sub cota excava|iei, terenul oferindu-i o rezemare simpl.
Dac lungimea fisei este mare, sau terenul de sub cota excava|iei este rigid (nisip ndesat, argile
tari) atunci peretele poate fi considerat fixat n teren si n zona de sub excava|ie apar dou reac|iuni de
semn contrar care asigur ncastrarea (Figura A-26b).

a
b

Figura A - 26. Deplasri ale peretelui de susinere ancorat n funcie de modul de rezemare n teren

A. Cazul peretelui simplu rezemat

n Figura A-27 sunt prezentate diagramele de presiuni, momente si deplasri n cazul peretelui liber.

D
D
f
h
3
x
a
y`
y
F
a
R
a
R
p
(K
p
-K
a
)x
K
a
D
F
a
R
a
R
p
K
a
D
4c-q
q = D
M
max
M
o

Figura A - 27. Diagramele de presiuni, momente i deplasri pentru cazul peretelui simplu rezemat

Distan|a a poate fi calculat ca adncimea la care presiunea net se anuleaz:
) K K (
p
a
a p
a

= (Ec. A - 69)
Ecua|ia de moment fa| de punctul de ancorare este:
a p
R y R ` y = (Ec. A - 70)
nlocuind rezisten|a pasiv cu
2
2
x
) K K ( R
a p p
= si x a h ` y
3
2
3
+ + = se ob|ine:
( ) |
.
|
\
|
+ + = x a h
x
K K R y
a p a
3
2
2
3
2
(Ec. A - 71)
Rezolvarea ecua|iei anterioare conduce la aflarea distan|ei x si deci a fisei peretelui:
x a D
f
+ = (Ec. A - 72)
For|a din ancoraj poate fi dedus din ecua|ia de echilibru de for|e orizontale:
p a a
R R F = (Ec. A - 73)
n cazul n care terenul este pur coeziv, iar diagrama de mpingeri este ajustat la o diagram
standard cu | = 20
o
, c = 0 sau n cazul n care exist o succesiune de straturi: nisip pn la cota excava|iei si
argil pur coeziv sub cota excava|iei, rezisten|a pasiv a terenului este dat numai de coeziune si ecua|ia
(A-70) devine:
( )( ) 0 2 4
3
= + / D h q c D y R
f u f a
(Ec. A - 74)
de unde se poate ob|ine direct valoarea fisei peretelui, D
f
.
Din expresia rezisten|ei pasive se poate constata c, n cazul terenurilor pur coezive, peretele devine
instabil dac:
0 4 = q c
u
(Ec. A - 75)
sau

25 0.
D
c
s
(Ec. A - 76)

Corecii pentru fenomenul de bolt
Pentru nisipuri de ndesare medie momentul maxim n perete se reduce datorit fenomenului de
bolt (Figura A-28).
Ca rezultat al deformrii peretelui, distribu|ia de presiuni se modific fa| de cea teoretic, astfel:
creste deasupra ancorajului, scade sub acesta si creste n fa|a peretelui sub cota de excava|ie si n spatele
acestuia la baz. Cresterile de sub excava|ie provoac un cuplu orar care reduce momentul din perete.
Cresterea de sus provoac un moment anti-orar care iarsi scade momentul din perete. n fine, descresterea
dintre reazeme provoac o reducere de moment si efectul este denumit efect de bolt.

descrestere
crestere
crestere
crestere AM
A
(flexiune deasupra ancorajului)
AM
C
(flexiune sub excavatie)
AM
B
(descarcare datorita
fenomenului de bolta)

Figura A - 28. Efectul de bolt

Mrimea efectului de bolt poate fi exprimat calitativ prin:
E
L
p
o
o = A (Ec. A - 77)
n care:
Ap reducerea de presiune;
o/L deformarea relativ; o - deplasarea lateral maxim a peretelui, L lungimea total a
peretelui;
E modulul de elasticitate al terenului;
o - coeficient egal cu 0.3 1.0, n func|ie de dimensiunile masei de pmnt de sub excava|ie si de
coeficientul lui Poisson.

B. Cazul peretelui ncastrat n teren

Rezisten|a pasiv a terenului sub adncimea y este nlocuit cu o for| concentrat R
b
(Figura A-29)
care ac|ioneaz la distan|a 0.2y de la baza peretelui.
Metoda const n alegerea unei distan|e y, calcularea lui R
b
din echilibrul static si apoi trasarea
diagrama de momente. Distan|a y trebuie s coincid cu punctul de anulare a momentului la partea de jos a
peretelui. Dac aceast condi|ie nu este ndeplinit se alege o nou valoare y si calculul se reia.

D
D
f
a
F
a
R
a
R
p
M
o
y
0.2y
R
b
x

Figura A - 29. Diagramele de presiuni, momente i deplasri pentru cazul peretelui ncastrat n
teren

O variant simplificat a acestei metode este metoda grinzii echivalente (Figura A-30).
Aceast metod face uz de faptul c distan|a x de la cota excava|iei pn la punctul de anulare al
momentului (O, Figura A-30) este func|ie de unghiul de frecare intern al terenului. n Figura A-31 este
prezentat varia|ia distan|ei x cu unghiul | al terenului de sub cota excava|iei.

D
D
f
a
F
a
R
a
R
p
M
y
0.2y
R
b
x
F
a
R`
b
R
b
R`
b
(K
p
-K
a
)(y-a)
y-x

Figura A - 30. Metoda grinzii echivalente

0
10
20
30
40
0 0.1 0.2 0.3 0.4 0.5
x / D
f
,

o

Figura A - 31. Variaia distanei x cu unghiul de frecare interioar al terenului

Rela|ia din Figura A-31 a fost stabilit admi|nd c K
p
= 2/K
a
. Odat stabilit distan|a x, rezolvarea
grinzii superioare conduce la aflarea reac|iunii R`
b
. Pentru grinda echivalent inferioar se scrie ecua|ia de
momente fa| de punctul de aplica|ie al lui R
b
si se ob|ine distan|a necunoscut y, apoi valoarea lui R
b

rezult din ecua|ia de proiec|ie.
Valoarea fisei peretelui este:
y ) . . ( D
f
25 1 20 1 = (Ec. A - 78)

A.7.3. Calculul pereilor rezemai cu praiuri

Realizarea excava|iei cu pere|i sprijini|i cu sprai|uri presupune montarea sprai|urilor dup excavarea
unui nivel de rezemare, astfel nct, n cazul n care nu se introduc for|e de pretensionare a sprai|urilor,
deplasrile pere|ilor cumulate de la fiecare nivel de excavare s fie suficiente pentru a mobiliza n ntregime
rezisten|a la forfecare a pmntului din spatele peretelui.
Astfel, metodele clasice de calcul consider c peretele este supus pe toat lungimea la mpingerea
activ a pmntului din spatele su si la rezisten|a pasiv a terenului din fa|a sa, sub nivelul excava|iei.
n mod acoperitor, pentru determinarea eforturilor sec|ionale maxime n perete, se consider c
peretele este simplu rezemat ntre dou nivele de rezemare pe sprai|uri si c acestea preiau reac|iunile ce
revin reazemelor simple.
Msurtorile si observa|iile efectuate pe diverse lucrri subterane au artat ns c for|ele din
sprai|uri difer substan|ial de cele calculate cu metoda descris anterior. Valorile msurate ale for|elor din
sprai|urile situate la partea superioar sunt mai mari dect cele rezultate dintr-o distribu|ie triunghiular a
mpingerii active din spatele peretelui, n timp ce cele din sprai|urile de la baza peretelui sunt mai mici. Pe
baza msurtorilor efectuate au fost propuse diverse diagrame de distribu|ie a mpingerii active a terenului,
n func|ie de natura acestuia. n Figura A-32 sunt propuse trei astfel de diagrame.

D
D
f 0.65DK
a
teren
necoeziv
D-4c
0.75D
0.25D
teren cu
coeziune mica
0.2D ... 0.4D
0.50D
0.25D
teren cu
coeziune ridicata
0.25D

Figura A - 32. Diagrame de distribuie a mpingerii active a pmntului pe perei rezemai cu
praiuri

n Figura A-33 este prezentat schema de calcul a unui perete rezemat cu sprai|uri.

D
D
f
A
B
C
E
R
A
R
B
R`
B
R`
C
R
C
R
E

Figura A - 33. Schema de calcul a unui perete rezemat cu praiuri

Considerarea fenomenului de bolt
Acelasi fenomen care se ntlneste n cazul pere|ilor ancora|i este regsit si n cazul pere|ilor
sprijini|i cu sprai|uri.
Msurtorile deplasrilor pere|ilor sprai|ui|i au artat c adncimea, D
o
, pn la care masa de
pmnt de sub excava|ie particip la deformare se extinde sub limita inferioar a peretelui (Figura A-34a).
n cazurile n care la adncimi nu prea mari exist un strat de pmnt rigid, pozi|ia acestuia
determin adncimea de influen|, D
o
. Dac terenul este ns uniform, adncimea D
o
depinde de
deformabilitatea si de rezisten|a terenului precum si de dimensiunile excava|iei. Admi|nd deplasarea
terenului ca o transla|ie general si o rota|ie n jurul punctului de la cota D
o
si c deplasrile laterale sunt
suficiente pentru mobilizarea integral a rezisten|ei la forfecare, presiunile exercitate din spatele peretelui
reprezint mpingerea activ pe nl|imea D
o
. Faptul c peretele nu se deplaseaz si se roteste ca un rigid,
existnd fenomenele de flexiune ale acestuia, face ca distribu|ia presiunilor de contact s nu fie liniar, prin
apari|ia fenomenului de bolt. Astfel, o secven| de excava|ie ntre dou nivele de sprai|uri provoac dou
modificri importante ale ncrcrii peretelui:
a. ndeprtarea terenului de lng perete care duce la dispari|ia suportului lateral pe adncimea
excavat (Figura A-34b);
b. ndeprtarea terenului de pe baza excava|iei care provoac o reducere a presiunii laterale n
teren, sub excava|ie (Figura A-34c).

D
D
f
D
o
a b
c

Figura A - 34. Punerea n eviden a efectului de bolt

Reducerea presiunilor laterale din fa|a peretelui provoac un dezechilibru de for|e care are ca
rezultat ncovoierea local a sus|inerii. La rndul ei, ncovoierea local provoac redistribuirea presiunilor
de contact n spatele sus|inerii care se manifest prin reducerea presiunilor n zona cu deforma|ii laterale
mari si cresterea presiunilor n zonele nvecinate (n zona superioar, sprijinit cu sprai|uri si n zona
inferioar, n teren).
Efectul cumulat al redistribuirilor care apar la fiecare treapt de excavare este acela c o parte din ce
n ce mai important din ncrcare este distribuit pr|ii superioare a sus|inerii, la care deformarea lateral
este mpiedicat de sprai|uri. Cu ct adncimea Do este mai mare n raport cu cota excava|iei, cu att
transferul de sarcin la sprai|uri va fi mai mare. Diferen|a dintre suma for|elor msurate n sprai|uri si
mpingerea activ pe adncimea excavat D este cu att mai mare cu ct raportul D/Do este mai mic (se
reduce la zero pentru D/Do = 1).
Graficele din Figura A-35 pot fi utilizate pentru corec|ia for|elor din sprai|uri calculate cu metodele
clasice de stare limit, pentru a |ine seama de fenomenul de bolt.
-0.2
0
0.2
0.4
0.6
0.8
1
0 0.2 0.4 0.6 0.8 1
D / D
o
P
s
p
r

-

P
a

/

P
s
p
r
nisipuri ndesate, argile tari nisipuri afnate, argile moi

Figura A - 35. Corecia forelor din praiuri pentru a ine seama de fenomenul de bolt

A.7.4 Efectul suprasarcinilor aplicate la suprafaa terenului asupra presiunilor de contact perete
teren
A.7.4.1 Suprasarcin liniar distribuit, paralel cu peretele

n Figura A-36a) este prezentat cazul unei suprasarcini liniare verticale care ac|ioneaz la suprafa|a
terenului.

z
Q
s
b
o
z
o
h
z
Q
s
b
2o
z
2o
h
b Q
s
2o
h
a b

Figura A - 36. Suprasarcin distribuit vertical

n ipoteza c terenul este un semispa|iu elastic, Teoria Elasticit|ii furnizeaz expresiile presiunilor
orizontale si verticale n teren datorate suprasarcinii distribuite pe metru liniar, Q
s
.
Prezen|a peretelui cu rigiditate diferit de cea a terenului face ca eforturile care ac|ioneaz la limita
peretelui s fie diferite de cele date de Teoria Elasticit|ii si s depind de modul de deformare al peretelui.
n mod acoperitor, se poate considera c peretele este infinit rigid, situa|ie care este echivalent cu
cea n care semispa|iul este ac|ionat de dou for|e asezate simetric, de o parte si de alta a sec|iunii verticale
n care se calculeaz eforturile (Figura A-36b).
n acest caz:
( )
( )
2
2 2
3
2
2 2
2
4
4
b z
z Q
b z
zb Q
s
z
s
h
+
t
= o
+
t
= o
(Ec. A - 79)
Se constat c eforturile orizontale au un maxim la cota 3 / b z = , valoarea maxim fiind:
b
Q
s
max , h
t
= o
4
3 3
(Ec. A - 80)
n Figura A-37 este prezentat varia|ia eforturilor orizontale, o
h
.
0
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
0 0.2 0.4 0.6 0.8 1
s
h
/ s
max
3
1
/
2

z

/

b

Figura A - 37. Variaia eforturilor orizontale, o
h

n figurile A-38 si A-39 sunt prezentate modalit|i aproximative de calcul al presiunilor orizontale
de contact datorate suprasarcinii liniare.
n cazul pmnturilor necoezive, n mod aproximativ se consider c rezultanta eforturilor
orizontale datorate suprasarcinii este:
a s
K Q P = (Ec. A - 81)
Rezultanta P se aplic pe o por|iune de perete ntre cotele | = btg z
1
si
a
K b z =
2
(Figura A-
38a). Se presupune c reparti|ia este triunghiular (Figura A-38b) cu valoarea maxim:
1 2
2
z z
K Q
a s
max
= o (Ec. A - 82)
O alt variant este de a admite o distribu|ie uniform (Figura A-38c) cu valoarea medie:
1 2
z z
K Q
a s
max
= o (Ec. A - 83)
O variant care aproximeaz mai bine diagrama teoretic este prezentat n Figura A-38d).
n cazul pmnturilor pur coezive, diagrama aproximativ de presiuni laterale datorate suprasarcinii
liniare este dat n Figura A-39a).

Figura A - 38. Diagrame aproximative ale eforturilor orizontale induse de o suprasarcin liniar
distribuit, paralel cu peretele

Q
s
b
a
b
2b
3b
4b/3
o
max
= 2Q
s
/3b
P = Q
s
b
b
e
q
s
u
1 u
2
z
o
z
o
h

Figura A - 39. Efectul unor suprasarcini liniar distribuite

A.7.4.2 Suprasarcin liniar distribuit, perpendicular pe perete

Pentru a ob|ine solu|ia teoretic se utilizeaz aceeasi ipotez a peretelui indeformabil (Figura A-
39b).
z
2
Q
s
b
a
z
1
|
t/4 + |/2
b
P
c
P
Q
s
b
d
b
2b
3b
0.5b
1.17b
P
o
max
= 0.2Q
s
/b
( )
( )
1 1 2 2 1 2
1 1 2 2 1 2
2
2
u u u u + u u
t
= o
u u + u u u u
t
= o
cos sin cos sin
q
cos sin cos sin
q
s
z
s
h
(Ec. A - 84)
Distribu|iile aproximative ale eforturilor orizontale pe perete sunt prezentate n Figura A-40.

Figura A - 40. Diagrame aproximative ale eforturilor orizontale induse de o suprasarcin liniar
distribuit, perpendicular pe perete

n toate variantele rezultanta presiunilor orizontale este:
a s
K eq P = (Ec. A - 85)
Se admite c presiunile se repartizeaz ntre cotele:
( )
a
K e b z
btg z
+ =
| =
2
1
(Ec. A - 86)
Dac se admite reparti|ia triunghiular (Figura A-40b), presiunea maxim este:
1 2
2
z z
P
max
= o (Ec. A - 87)
Pentru reparti|ia uniform (Figura A-40c):
1 2
z z
P
= o (Ec. A - 88)
Iar pentru reparti|ia trapezoidal (Figura A-40d):
a s max
K q = o (Ec. A - 89)
distan|a a rezultnd din condi|ia de echilibru:
( )
1 2
2
z z
P
a
max

o
= (Ec. A - 90)

n Figura A-40 e si f sunt prezentate dou distribu|ii aproximative de eforturi orizontale ce
ac|ioneaz asupra peretelui n cazul pmnturilor pur coezive.

A.7.4.3 Suprasarcin uniform distribuit local

b
a
e
q
s
z
2
z
1
|
t/4 + |/2
b
P
c
P
d
P
a
b
e
e
q
s
z
b
45
o
o
max
= 2q
s
e / (3b+2e)
b
f
e
q
s
3b + 2e
b
45
o
P = eq
s
(4b+2e)/3
O metod aproximativ pentru determinarea presiunilor orizontale pe un perete datorate unei
suprasarcini distribuit local este prezentat n Figura A-41.

|
t
/
4

|
/
2
d
b e
q
s
d + b
q
s
d
b e
e
q
s
z
2
z
1
|
t/4 + |/2
P
b

Figura A - 41. Diagrame aproximative ale eforturilor orizontale induse de o suprasarcin
distribuit local (pmnt necoeziv)

n cazul materialelor necoezive rezultanta presiunilor orizontale distribuite pe perete este:
a s
K ed q P = (Ec. A - 91)
iar presiunea maxim:
( )( )
1 2
2
4
z z b d
P
max
+
= o (Ec. A - 92)
n cazul materialelor pur coezive, rezultanta presiunilor este:
ed q P
s
= (Ec. A - 93)
iar presiunea net rezult (Figura A-42):
e b d
d
e / b
e q
s
max
+ + +
= o
2 3
(Ec. A - 94)
d + b
q
s
d
b e
e
q
s
45
o
b
t/4 - |/2

distribuit local (pmnt pur coeziv)

A.7.4.4 Suprasarcin concentrat

Un caz particular al situa|iei anterioare este cel al unei suprasarcini concentrate (Figura A-43).

Pentru materiale necoezive (Figura A-43a):
( )
1 2
2
z z b
Q
K Q P
s
max
a s
= o
=
(Ec. A - 95)

concentrat

Pentru materiale pur coezive (Figura A-43 b):
2
b
Q
Q P
s
max
s
= o
=
(Ec. A - 96)

A.7.4.5 Suprasarcin uniform distribuit

Presiunea orizontal ce se exercit pe perete datorit unei suprasarcini asezate lng perete poate fi
calculat, pentru terenuri necoezive, aproximativ, cu rela|ia (Figura A-44):
z d
d
z e
e
K q
a s
+
+
= o
2
1
(Ec. A - 97)
cu valoarea maxim la cota z = 0:
a s max
K q = o (Ec. A - 98)
Reparti|iile din Figura A-44 si ecua|iile anterioare rmn valabile si pentru terenuri pur coezive cu
men|iunea c, datorit lipsei frecrii interne, 1 =
a
K .

45
o
b
b
z
2
z
1
|
t/4 + |/2
P
b Q
s
b
a
Q
s
b
b
b
b
b
b

Figura A - 44. Diagrame aproximative ale eforturilor orizontale induse de o suprasarcin aezat
lng perete

e
q
s
z o
max
o
q
s
d
d + z
~27
o
~27
o

ANEXA B

ASPECTE SPECIFICE PROIECTARII GEOTEHNICE PRIN CALCUL A PERE|ILOR DE
SUSTINERE
(informativ)

B.1. Avantaje i limitri ale diferitelor tipuri de perei de susinere

n Tabelul B-1 sunt sintetizate tipurile de pere|i de sus|inere cu eviden|ierea unor avantaje si limitri
ale fiecrui tip.

Tabelul B-1 Tipuri de perei de susineri
Tipul peretelui Avantaje Limitri
Sprijiniri simple yi de
tip mixt

- rapiditate si usurin| n execu|ie
- solu|ie economic pentru un
perete de sus|inere
- numai pentru lucrri temporare
- nu sigur condi|ii de etansare
- n anumite solu|ii poate fi aplicate doar n
pmnturi coezive (ex: sistemul berlinez)
Perei de susinere
din palplanye

palplanye
metalice
- stabilitate si rezisten|e ridicate
- asigur condi|ii de etansare
- pot atinge adncimi ridicate
- utilizate n toate tipurile de
teren, chiar dure
- fa|a peretelui poate rmne
aparent
- pot fi introduse si prin presare
pentru a se evita efectele neplcute
cauzate de batere sau vibrare
- formeaz pere|i flexibili care pot suferii
deforma|ii importante

palplanye
din beton armat
- fa|a peretelui poate rmne
aparent
- lungimi limitate datorit greut|ii (circa 20 m)
- manipulare si punere n oper dificile
palplanye
din lemn
- solu|ie economic
- numai pentru lucrri temporare
- nu pot fi utilizate n pmnturi tari
- asigur condi|ii de etansare limitate
Perei de susinere
din panouri

- pot atinge adncimi ridicate
- utiliza|i n toate tipurile de teren
- mai pu|ine mbinri dect la
pere|ii din pilo|i
- n anumite circumstan|e fa|a
peretelui poate rmne aparent dac
se cur| si se ndeprteaz
eventualele protuberan|e
- continuitatea orizontal ntre panouri este dificil
de asigurat
- utilajele si instala|iile tehnologice, bazinele de
noroi bentonitic si carcasele de armtur necesit
spa|ii largi
- nu poate urmri trasee complicate
Perei de susinere
din piloi

cu
interdistane
- reprezint cea mai economic
solu|ie de pere|i din pilo|i
- rapiditate n execu|ie
- nu asigur condi|ii de etansare
- utilizare doar n pmnturi coezive
- datorit distan|elor ntre pilo|i nu reprezint o
solu|ie permanent n nici un tip de teren dect dac
ntre pilo|i se dispun elemente structurale

tangeni - stabilitate si rezisten| ridicate
- utilizare n toate tipurile de
pmnt
- nu asigur condi|ii de etansare
secani: - pere|i etansi cu caracter - nu ofer o solu|ie permanent de etansare
piloi armai / piloi
din noroi
autontritor
temporar
- forarea pilo|ilor secundari
(arma|i) este mai usoar
- adncimi limitate de toleran|a pe vertical
(pentru asigurarea zonei de intersec|ie a pilo|ilor
secan|i)

secani:
piloi armai / piloi
din beton simplu
- pere|i etansi cu caracter
permanent
- stabilitate si rezisten| bune

- adncimi limitate de toleran|a pe vertical
(pentru asigurarea zonei de intersec|ie a pilo|ilor
secan|i)
secani:
piloi armai / piloi
armai
- pere|i etansi cu caracter
permanent
- stabilitate si rezisten| ridicate
- forarea pilo|ilor secundari necesit instala|ii
puternice
- adncimi limitate de toleran|a pe vertical (de
asigurare a zonei de intersec|ie a pilo|ilor secan|i)

Perei de susinere n
consol
- nu presupune sisteme de
rezemare temporare ale peretelui
(sprai|uri, ancoraje)
- spa|iu de lucru liber n incinta
excavat, fr restric|ii impuse de
lucrri de rezemare ale peretelui
- poate deveni neeconomic pentru excava|ii
adnci
- deplasrile peretelui datorate lucrrilor de
excavare pot fi inacceptabile
- adncimea de nfigere a peretelui (fisa) si
caracteristicile sec|ionale (grosime, material,
armare) pot deveni considerabile pentru a
asigura stabilitatea
Perei de susinere
rezemai cu ypraiuri
sau
ancoraje
- deplasrile peretelui ngropat
sunt controlate prin amplasarea
reazemelor temporare
- rigiditatea acestora,
adncimea de nfigere si rezisten|a
pot fi diminuate comparativ cu pere|ii
n consol
- n cazul utilizrii ancorajelor se
asigur un spa|iu de lucru liber n
incinta excavat
- comparativ cu pere|ii n consol pot fi mai
scumpi si presupun o tehnologie mai complex
(realizarea reazemelor temporare)
- n cazul utilizrii sprai|urilor, spa|iul de lucru n
incinta excavat se aglomereaz si apar dificult|i la
continuarea excavrii si realizrii structurii ngropate
Perei de susinere
rezemai n cazul
utilizrii procedeului
de sus in jos

- partea suprateran a construc|iei
poate fi realizat concomitent cu
structura subteran
- reazemele temporare sunt
nlocuite cu planseele structurii
subterane
- asigur o rezemare rigid a
peretelui cu o minimizare a
deplasrilor acestuia
- lucrrile de excavare si de realizare a structurii
subterane sunt dificile si mai scumpe datorit
spa|iului redus de lucru
- trebuie lsate goluri n plansee pentru accesul
oamenilor si utilajelor n vederea excavrii si
execu|iei structurii subterane
- la deschideri mari este necesar asigurarea
rezemrii verticale a planseelor infrastructurii

B.2. Metode de calcul utilizate n proiectarea pereilor de susinere
B.2.1 Metode care consider echilibrul limit

Metodele de echilibru limit sunt bazate pe condi|iile corespunztoare momentului cedrii, cnd
ntreaga rezisten| de forfecare a pmntului este mobilizat uniform n jurul peretelui ngropat. Calculele
la starea de echilibru limit sunt bazate pe considerarea unei distribu|ii simple, liniare, a eforturilor laterale.
Metoda este utilizat pe scar mai larg si ofer rezultate acceptabile si poate fi utilizat pentru anumite
forme structurale (de exemplu, pere|ii n consol), dar este mai pu|in indicat pentru alte forme structurale,
de exemplu pere|i rezema|i pe mai multe niveluri.
Datorit faptului c metodele la starea de echilibru limit sunt bazate pe rezisten|a la forfecare a
terenului, acestea nu ofer indica|ii n cea ce priveste deplasrile peretelui. De asemenea, aplicarea de
coeficien|i de siguran| la valorile presiunilor terenului, poate conduce la supradimensionarea structurii. La
proiectarea pere|ilor ngropa|i se va da prioritate unor metode care pot lua n considerare interac|iunea
dintre perete si teren.

B.2.2 Metode care iau n considerare interaciunea teren structur
B.2.2.1 Ipoteza comportrii elastice a terenului. Mediul elastic discret si mediul continuu

ntr-o analiz simpl de interac|iune teren structur, peretele ngropat este modelat printr-o grind
iar terenul printr-un mediu elastic discret, alctuit dintr-o serie de resorturi orizontale (metoda
coeficientului de reaciune), sau printr-un mediu elastic continuu. Rigiditatea terenului este caracterizat
prin rigidit|ile resorturilor (coeficien|i de reac|iune) sau prin rigiditatea mediului elastic continuu.
Rigidit|ii resorturilor i se poate asocia o lege de crestere cu adncimea sau se pot impune limitri
inferioare sau superioare are for|elor n resorturi care s corespund atingerii valorilor de mpingere activ
sau rezisten| pasiv ale terenului.
Metodele bazate pe ambele modele (mediul elastic discret sau mediul continuu) pot fi utilizate
pentru calculul deplasrilor peretelui, al momentelor ncovoietoare n perete si al for|elor n reazemele
peretelui (ancoraje sau sprai|uri), dar nu pot furniza deplasrile terenului n jurul peretelui.
Sprai|urile si ancorajele sunt modelate, n general, prin resorturi sau for|e, aprnd dificult|i n
estimarea condi|iilor reale de rezemare.
B.2.2.2 Metoda elementelor finite si a diferen|elor finite

Calcule mult mai complexe de interac|iune teren structur sunt cele care permit modelarea
peretelui, a terenului, precum si a etapelor de execu|ie prin metoda elementelor finite (MEF) sau metoda
diferen|elor finite (MDF). Prin aceste metode este posibil modelarea unor factori precum:
- comportamentul complex al terenului;
- etapele de execu|ie a lucrrii de sus|inere;
- detaliile de rezemare a peretelui;
- efectele date de consolidarea terenului;
- efectele date de prezen|a apei subterane etc.

Se pot face estimri privind deplasrile terenului si ale peretelui, mrimea eforturilor n perete si
for|elor n reazemele peretelui. Pentru a ob|ine, ns, rezultate apropiate de realitate este necesar n
prealabil o calibrare a modelului utilizat prin compararea rezultatelor calculului cu msurtori realizate
pe structuri de sus|inere asemntoare.
Metoda elementelor finite (MEF) si metoda diferen|elor finite (MDF) sunt considerate c ofer
solu|ii teoretic complete. Aplicarea acestor metode impune ca proiectantul s aib experien| att n
utilizarea unui anumit program de calcul care se bazeaz pe una din aceste metode ct si n modelarea unor
astfel de lucrri.
B.2.2.3 Alegerea metodei de calcul

Metoda de calcul aleas pentru a fi utilizat depinde de complexitatea structurii, de procesul de
construire, de informa|iile necesare a se ob|ine prin calcule, de datele de intrare avute la dispozi|ie si de
beneficiul din punct de vedere economic care rezult n urma rafinrii calculelor. De exemplu, dac
peretele ngropat trebuie s satisfac doar condi|ii de impermeabilitate, calculele prea complexe ofer
beneficii reduse. De asemenea, nu sunt indicate calcule complexe pentru cazuri n care interac|iunea teren
structur este pu|in relevant (de exemplu la pere|ii n consol).
n Tabelul B-2 sunt sintetizate avantajele si limitrile principalelor metode de calcul al pere|ilor
ngropa|i. Unele dintre acestea ofer o cantitate larg de informa|ii, dar acurate|ea rezultatelor depinde de
calitatea datelor introduse n calcule. Tehnicile numerice avansate (MEF sau MDF) necesit timp pentru
calarea modelelor si date de intrare complexe, precum si un operator cunosctor al programului de calcul si
cu experien| n domeniu. Aceste metode nu sunt, deci, de indicat n proiectarea unor structuri simple, cnd
sunt de preferat metode de calcul mai pu|in complexe.
n principiu, este mai bine s fie utilizat o metod de calcul simpl, cu parametri ai terenului corect
estima|i, dect o metod de calcul mult mai complex, dar cu valori nesigure ale parametrilor terenului.


Tabelul B-2. Avantaje i limitri ale metodelor de calcul a pereilor ngropai

Metoda
de calcul
Avantaje Limitri
Echilibru
limit
necesit numai parametrii de
forfecare ai terenului
simpl si clar
nu modeleaz interac|iunea teren structur,
rigiditatea peretelui si etapele de construire
nu permite calculul deforma|iilor
nu se aplic unor sisteme static
nedeterminate (pere|i rezema|i pe mai multe
nivele)
poate modela numai condi|ii drenate
(eforturi efective) sau nedrenate (eforturi totale)
numai probleme bidimensionale
nu ia n considerare efectul strii ini|iale
de eforturi n teren
Coeficient
de
reaciune
posibil modelarea interac|iunii
teren structur, a etapelor de execu|ie etc.
modelarea terenului prin
resorturi elastice
deplasarea peretelui poate fi
estimat
utilizare relativ simpl
se poate |ine cont de starea
ini|ial de eforturi
modelare simplist a terenului
estimare dificil a coeficien|ilor de
reac|iune
anumite conectri structurale sunt dificil
de modelat
deplasrile terenului n jurul peretelui nu pot fi
calculate
Model
elastic
continuu
modelarea terenului
printr-un mediu elastic continuu
(matricea de rigiditate poate fi
determinat cu un program de
elemente finite)
estimat
utilizare relativ simpl
ini|ial de eforturi
comportare elastic a terenului, cu limite
corespunztoare atingerii strii active sau pasive
modelare simplist a influen|ei apei din
pori
anumite conectri structurale sunt dificil
de modelat
deplasrile terenului n jurul peretelui nu
sunt calculate
MEF /
MDF
modele complexe pentru
teren care pot lua n considerare
varia|ia rigidit|ii cu starea de
eforturi sau anizotropia
modelarea unor structuri
complexe cu includerea unor detalii
structurale si de rezemare
estimat
bun reprezentare a efectului
apei din pori
modelarea consolidrii
terenului si a trecerii de la condi|ii
nedrenate la condi|ii drenate
probleme bi si
tridimensionale
ini|ial de eforturi
deplasarea terenului n jurul
peretelui poate fi estimat
pot necesita un timp relativ mare de calcul
dificil modelarea anumitor aspecte (de
exemplu, execu|ia peretelui)
necesit date de calcul complexe
modele simple pentru teren (elastic liniare)
pot conduce la deplasri eronate ale terenului
necesit experien| n utilizare
necesit programe de calcul verificate
printr-o practic ndelungat


B.2.3 Parametrii geotehnici necesari diferitelor metode de calcul

n Tabelul B-3 sunt prezenta|i, spre exemplificare, parametrii geotehnici necesari n calculele de
proiectare, n func|ie de cteva din metodele utilizate.

Tabelul B-3 Parametrii geotehnici necesari n proiectarea unui perete ngropat

Metoda de calcul
utilizat n
proiectarea
peretelui ngropat
Parametrii terenului

greutatea
volumic,

coeficientul
presiunii n
stare de
repaus,
Ko
rezisten|a la forfecare a terenului
rigiditatea
terenului eforturi totale,
s
u

eforturi efective,
c, |
Metode care
consider echilibrul
limit
* - * * -
Metoda coeficientului
de reac|iune
* * * * *
Metoda elementelor
finite si a diferen|elor
finite

- cu utilizarea
criteriului elasto-
plastic, Mohr -
Coulomb
* * * * *
- cu utilizarea
unor modele
neliniare
* * (1) (1) (1)
(1) parametri specifici n func|ie de modelul utilizat.

n cazul utilizrii unor modele complexe privind comportarea terenului sunt necesari parametri
specifici, n func|ie de modelul utilizat, ca de exemplu: coeficientul presiunii n stare de repaus, k
0
,
modulii de elasticitate de ncrcare descrcare rencrcare, coeficientul lui Poisson, v, parametrii de
ecruisaj etc. Determinarea acestor parametri se face prin ncercri speciale de laborator.

B.3. Metode de modelare a contrabanchetei de pmnt

n calculul pere|ilor ngropa|i folosind metoda echilibrului limit sau metodele care iau n
considerare interac|iunea teren structur modelnd un rspuns elastic al terenului (mediu elastic continuu
sau discret) este necesar asumarea unor ipoteze privind eforturile laterale introduse de contrabancheta de
pmnt adiacent peretelui.
n continuare sunt prezentate trei posibilit|i de modelare a contrabanchetelor de pmnt n calculul
pere|ilor ngropa|i.
B.3.1 Modelarea contrabanchetei printr-o suprasarcin echivalent

n Figura B-1 este prezentat modelarea unei contrabanchete de pmnt printr-o suprasarcin
echivalent.

Figura B-1. Modelarea contrabanchetei printr-o suprasarcin echivalent
Reprezentarea contrabanchetei printr-o suprasarcin echivalent presupune calculul greut|ii
contrabanchetei si echivalarea acesteia cu suprasarcina q*. Aceast suprasarcin se extinde pn la
intersec|ia planului nclinat cu unghiul (45-|`/2) care porneste din piciorul peretelui cu fundul excava|iei
(Figura B-1). Presiunea lateral exercitat de contrabanchet este neglijat.
Aceast metod de modelare a contrabanchetei este foarte acoperitoare, mai ales dac adncimea de
nfigere a peretelui este mare.

B.3.2 Modelarea contrabanchetei prin ridicarea nivelului excavaiei

n Figura B-2 este prezentat modelarea efectului unei contrabanchete prin ridicarea nivelului
excava|iei. Aceast modelare presupune c nivelul excava|iei este ridicat prin prezen|a contrabanchetei de
pmnt. Profilul original al contrabanchetei este redus la un profil de proiectare cu o pant de 1:3, dar baza
(l|imea) este considerat neschimbat, b. nl|imea contrabanchetei proiectate devine b/3 iar ridicarea
nivelului excava|iei este considerat egal cu jumtate din nl|imea contrabanchetei proiectate, adic b/6.
Por|iunea hasurat a contrabanchetei din Figura B-2 va fi modelat printr-o suprasarcin aplicat nivelului
ridicat al excava|iei conform metodei prezentat anterior (A).

Figura B-2. Modelarea contrabanchetei prin ridicarea nivelului excavaiei

Aceast modelare ia n considerare o parte din presiunea lateral exercitat de contrabanchet si este
o metod acoperitoare.

B.3.3 Modelarea contrabanchetei prin metoda penelor de pmnt de tip Coulomb

Aceast metod este aplicabil numai pentru terenuri argiloase n condi|ii nedrenate. Etapele care
trebuie urmate ntr-o astfel de modelare sunt (Figura B-3):

(1) divizarea peretelui n tronsoane de aproximativ 1 m (considerarea de noduri n fiecare capt de
tronson). Se presupune un punct de rotire la adncimea h+z
p
fa| de suprafa|a terenului (97.5%
din nl|imea total a peretelui h+d sub nivelul terenului poate reprezenta un punct ini|ial);
(2) analiza echilibrului penelor de pmnt de tip Coulomb care se formeaz din fiecare nod. n si
deasupra punctului de rotire se determin suprafe|ele de cedare din fiecare nod corespunztoare
strii pasive a terenului. n si sub punctului de rotire se determin suprafe|ele de cedare din
fiecare nod corespunztoare strii active a terenului;
(3) Calculul unei presiuni a terenului asupra peretelui (n fa|a acestuia) echivalent pe baza analizei
echilibrului penelor de pmnt.

n spatele peretelui se consider diagramele de presiune ale pmntului standard, conform metodei
de echilibru limit (stare activ deasupra punctului de rotire si pasiv sub punctul de rotire).
Pentru o geometrie a contrabanchetei de pmnt dat, nl|ime a excava|iei h si o adncime de
nfigere a peretelui d cunoscute, necunoscutele problemei sunt rezisten|a la forfecare n condi|ii nedrenate
mobilizat s
u mob
si adncimea z
p
. Acestea pot fi deduse prin exprimarea condi|iilor de echilibru n ceea ce
priveste for|ele orizontale si momentele ncovoietoare din perete.

Figura B-3. Metoda penelor de pmnt de tip Coulomb

n principiu o astfel de analiz poate fi realizat si pentru terenuri n condi|ii drenate (eforturi
efective). Totusi, acest lucru nu este nc validat si metoda poate fi neacoperitoare datorit faptului c
suprafe|ele de alunecare nu sunt plane.

B.3.4 Modelarea contrabanchetei n element finit

n element finit contrabancheta de pmnt poate fi modelat direct, fr asumarea unor ipoteze
simplificatoare a efectului acestuia, dup cum s-a artat n metodele anterioare. O aten|ie deosebit trebuie,
ns, acordat stabilit|ii interne a contrabanchetei. De exemplu, ntr-o analiz n eforturi efective n care
panta contrabanchetei este mai mare dect unghiul de frecare intern al terenului poate fi necesar a se
specifica si men|ine presiunea negativ a apei din pori n interiorul contrabanchetei pe durata analizei. Dac
stabilitatea contrabanchetei depinde de men|inerea acestor presiuni negative, n practic, se poate recurge la
acoperirea contrabanchetei cu beton sau cu o membran impermeabil.


B.4. Analiza stabilitii traneei excavate sub protecie de noroi bentonitic
B.4.1 Metoda suprafeei cilindrice de alunecare

Pentru determinarea stabilit|ii unui masiv de pmnt limitat de o suprafa| vertical, se presupune
c alunecarea se produce dup o suprafa| cilindric. Pentru volumul de pmnt situat deasupra acestei
suprafe|e coeficientul de stabilitate este definit prin raportul:
r
s
s
M
M
F = (Ec. B-1)
unde M
s
este momentul de stabilitate, iar M
r
este momentul de rsturnare, calculate fa| de centrul cercului
director al suprafe|ei de alunecare. De fapt este vorba de raportul ntre eforturile efective mobilizate n
lungul suprafe|ei de alunecare si eforturile necesare pentru asigurarea stabilit|ii.
Momentul de stabilitate este generat de eforturile tangen|iale de contact mobilizate n lungul
suprafe|ei de alunecare:
| o + = t tg c (Ec B-2)
iar coeficientul de stabilitate F
s
devine n consecin|:
nec nec
ef ef
s
tg c
tg c
F
| o +
| o +
= (Ec. B-3)
Evident c exist o multitudine de valori care rezolv starea de echilibru limit. Dac c
o
este
coeziunea corespunztoare lui | = 0, iar |
o
este unghiul de frecare intern corespunztor lui c = 0, o
m
este
presiunea normal pentru care rezisten|ele la forfecare n cele dou cazuri extreme sunt egale:
o m o
tg c | o = (Ec. B-4)
Raportnd ntr-un sistem de axe perechile de valori necesare pentru ca F
s
= 1, curba
rezultat (locul geometric al punctelor pentru echilibru limit) delimiteaz semispa|iul valorilor de
stabilitate, orice punct situat n afara curbei reprezentnd un punct de stabilitate, respectiv orice punct situat
n interiorul curbei reprezentnd un punct de instabilitate(Figura B-4a). Factorul de stabilitate este definit n
acest caz astfel:
OM `/ OM F
s
= (Ec. B-5)
Aplicarea concret la verificarea stabilit|ii taluzului vertical al unei transei umplute cu noroi
bentonitic presupune rezolvarea problemei prezentat n Figura B-4b.
n acest caz, M
s
este dat de presiunea hidrostatic a noroiului (cu rezultanta P) si de rezisten|a la
forfecare a terenului dezvoltat n lungul suprafe|ei de alunecare, iar M
r
este dat de greutatea pr|ii din
masivul de pmnt care alunec, G, la care se adaug eventualele suprasarcini aplicate la suprafa|a
terenului.

M`(c
i
, tg|
i
)
M
c
tg| tg|
o
c
o
O
H
nH
mH
P
G
o
t
a
b

Figura B-4. Calculul stabilitii n ipoteza suprafeei de alunecare cilindrice

n practic, determinarea adncimii critice a transeei se realizeaz prin utilizarea unor abace de
calcul n func|ie de trei variabile:

nH diferen|a ntre cota superioar a transeei si nivelul noroiului bentonitic;
mH - diferen|a ntre cota superioar a transeei si nivelul apei freatice;

n
densitatea noroiului bentonitic.

n Figura B-5 sunt prezentate astfel de abace care corespund unui nivel al noroiului n transee egal
cu cota superioar a acesteia (n = 0).
Pe baza acestor abace se pot determina nivelul si densitatea noroiului din transee necesare pentru
evitarea adncimii critice care duce la pierderea stabilit|ii.

0.00
0.05
0.10
0.15
0 0.1 0.2 0.3 0.4 0.5 0.6 0.7
tg f
c

/

g
H
m = 0
m = 0.2
m = 0.5
r
n
= 1.05 g/cm
3
n = 0

0.00
0.05
0.10
0.15
0 0.1 0.2 0.3 0.4 0.5 0.6 0.7
tg f
c

/

g
H
m = 0
m = 0.2
m = 0.5
r
n
= 1.10 g/cm
3
n = 0

0.00
0.05
0.10
0.15
0 0.1 0.2 0.3 0.4 0.5 0.6 0.7
tg f
c

/

g
H
m = 0
m = 0.2
m = 0.5
r
n
= 1.15 g/cm
3
n = 0

0.00
0.05
0.10
0.15
0 0.1 0.2 0.3 0.4 0.5 0.6 0.7
tg f
c

/

g
H
m = 0
m = 0.2
m = 0.5
r
n
= 1.20 g/cm
3
n = 0

Figura B-5. Abace de calcul al stabilitii traneei n ipoteza suprafeelor de cedare cilindrice

Not: Problema de stabilitate general a taluzului vertical al unei transee umplute cu noroi se poate
rezolva n mod asemntor si n ipoteza unei suprafe|e plane de alunecare (ipoteza Coulomb).

B.4.2 Stabilitatea traneei cu lungime infinit

n semispa|iul infinit, eforturile normale sunt eforturi principale, determinarea lor fiind posibil prin
cunoasterea greut|ii volumice a materialului, :
o
z
= Kz (Ec. B-6)
unde K este coeficientul de mpingere al terenului, iar z este adncimea punctului de calcul. Coeficientul K
este ia valori ntre K
o
(coeficientul de mpingere a pmntului n stare de repaus) si K
a
(coeficientul de
mpingere activ a pmntului).
n cazul excavrii unei transei n care se introduce noroi bentonitic, stabilitatea peretelui transeii
este asigurat prin presiunea dat de noroi, pn, care echilibreaz presiunile terenului. Starea de echilibru
depinde astfel de greutatea volumic a noroiului bentonitic introdus n transee,
n
(Figura B-6a).
Deoarece teoretic aceast metod de calcul este suficient de exact, ea se utilizeaz frecvent la
verificarea stabilit|ii pere|ilor transeei. Distribu|ia eforturilor orizontale pe suprafa|a de contact este
prezentat n Figura B-6b.

z
n
Kz
Z
O X
K
a
s K s K
o
h
n
h
a
z
p < k
n a z
o
p - p > k `
n w a z
o
p - p < k `
n w a z
o
1
2
3
a
b
0
4

Figura B-6. Stabilitatea traneei cu lungime infinit

n zonele 0 1 si 3 4, presiunea noroiului este mai mic dect valoarea necesar pentru atingerea
strii limit a terenului, n timp ce n zonele 1 2 si 2 3 presiunea este mai mare. Deoarece pe nl|imea 0
1 presiunea orizontal a terenului este preluat de grinzile de ghidaj, calculul stabilit|ii se face conform
teoriei clasice a mpingerii pmntului pe un perete rigid. Punctele 1 si 3 reprezint limite ale zonelor
plastice n timp ce punctul 2 corespunde unei stri de rezisten| pasiv. Por|iunea 3 4 este o zon plastic.
Pentru asigurarea stabilit|ii ntr-un punct pe verticala spturii trebuie asigurat un coeficient de
siguran| supraunitar:
z a
w n
s
K
p p
F
o
= (Ec. B-7)
Verificarea stabilit|ii prin aceast metod conduce la greut|i volumice ale noroiului mai mari
dect n cazul unei singure suprafe|e de alunecare.

B.4.3 Calculul stabilitii traneei pe baza echilibrului volumelor de pmnt

Aceast metod se bazeaz pe exprimarea echilibrului unui prism de pmnt delimitat la partea
superioar de suprafa|a terenului, lateral de planul spturii si la partea inferioar de planul de cedare.
Transeea se consider de lungime infinit iar pmntul omogen si lipsit de coeziune pe ntreaga adncime a
acesteia. ncrcrile care ac|ioneaz asupra prismului sunt: greutatea proprie G, rezultanta presiunii
noroiului bentonitic P, rezultanta presiunii hidrostatice datorate pnzei freatice U, reac|iunea pe planul de
cedare Q, (Figura B-7a). Din echilibrul poligonului for|elor rezult:
( ) ( )
( )
( )
( ) ( ) | | ( ) ( )
w w w
w
w w w
h h tg ctg ` h h h
h h
tg ` ctg
h h
ctg
h h
ctg
h
P
+ | o o + =
=
+ | o
(
(
+
|
|
.
|
\
|
o
o =
2 2 2
2 2 2 2
2
1
2
1
2 2 2 2
(Ec. B-8)
Pe de alt parte: ( )
n n
h h P =
2
2
1
(Ec. B-9)
atunci:
( ) ( ) | | ( ) ( )
( )
2
2 2 2
n
w w w
n
h h
h h tg ctg ` h h h
+ | o o +
= (Ec. B-10)
o
G
h
h
w
h
n
h ctgo
w
c = 0
P
U
Q
|
(h-h )
w w
O
A`
A
n
tg|
a
b

Figura B-7. Calculul stabilitii pe baza echilibrului volumelor de pmnt

Din condi|ia de minim dP/do = 0 se determin unghiul limit pentru pierderea stabilit|ii. Pentru
acest unghi se determin apoi greutatea volumic necesar pentru noroiul bentonitic,
n
.
Valoarea greut|ii volumice se recalculeaz pentru diferite unghiuri de frecare intern |. Graficul
care delimiteaz starea de echilibru limit al peretelui transeii, n coordonate (
ni
, tg|
i
) este prezentat n
Figura B-7b. Cunoscnd unghiul de frecare intern al terenului si greutatea volumic a noroiului
bentonitic, se pot determina coordonatele punctului A, iar la intersec|ia dreptei AO cu graficul se ob|ine
punctul A`. Coeficientul de siguran| al stabilit|ii peretelui transeii va fi:
` OA
OA
F
s
= (Ec. B-11)
Dezavantajul metodei const n alegerea suprafe|ei plane de alunecare, practica demonstrnd c
forma real a acestei suprafe|e este ntotdeauna curb.

B.4.4 Calculul stabilitii traneelor de lungime finit

Teoriile de calcul care |in seama de efectul de siloz presupun c n zona corespunztoare transeii,
volumul de pmnt se deplaseaz vertical; n acest fel suprafa|a de alunecare va fi determinat de apari|ia
unui efect de bolt vertical, deschiderea bol|ii respective fiind egal cu lungimea panoului excavat.
n urma efectului de bolt eforturile verticale scad, adic se va constata o dependen| neliniar de
adncime. Deoarece nu se ia n considerare efectul de bolt orizontal, se consider o distribu|ie uniform a
eforturilor si de aceea problema se consider ca problem plan.
Eforturile orizontale se determin pe baza teoriei lui Rankine. Acestea fiind cunoscute, studiul
stabilit|ii se reduce la determinarea ei n zonele plastice. Teoria lui Caquot-Kerissel asupra efectului de
siloz ia n considerare efectul de bolt la terenuri necoezive.

L
-x
+x
z
O
dx
dz
|
q
q`
o
2
o
y
o
1
o
z
| = 0
c = 0
o
3
o
x
p - p
n w
o
x
p - p
n w
> o
x

Figura B-8. Calculul stabilitii traneelor de lungime finit

Condi|iile sunt exemplificate n Figura B-8. n teoria Schneebeli valoarea eforturilor verticale n
teren la fa|a transeei se determin cu rela|ia:
|
|
|
.
|
\
|
= o
|
L
z
sin
z
e L
sin
L
2
2
(Ec. B-12)
si presupune c eforturile orizontale sunt cele corespunztoare strii plastice:
z x
tg o |
.
|
\
| |
t
= o
2 4
2
(Ec. B-13)
Conform teoriei lui Schneebeli, orice punct de la suprafa|a peretelui transeii se gseste n echilibru
dac presiunea noroiului bentonitic este mai mare dect reac|iunea interioar a pmntului (n cazul
apari|iei eforturilor orizontale datorit unei mobilizri complete). Schneebeli consider valabil aceast
metod si la pmnturile coezive. n acest caz:
|
.
|
\
| |
t
o |
.
|
\
| |
t
= o
2 4
2
2 4
2
ctg tg
z x
(Ec. B-14)
n volumul de pmnt care limiteaz transeea apar si niste eforturi verticale date de efectul de siloz
care se formeaz.
n acest caz fsiile studiate sunt paralele (Figura B-8), iar pe pere|ii verticali unde apar eforturi de
forfecare se reduc eforturile verticale. Fenomenul este datorat redistribuirii eforturilor si nu unui efect de
bolt real.
Pentru efectul de siloz de tip Terzaghi n cazul cnd c = 0, q = 0, la adncimea z si lungimea L a
panoului se determin o valoare a efortului vertical egal cu:
|
|
|
.
|
\
|
= o
|
L
z
Ktg
z
e L
Ktg
L
2
2
(Ec. B-15)

B.5. Presiunea apei asupra pereilor de susinere

n calculele de proiectare ale unui perete ngropat presiunea apei poate avea un efect considerabil
asupra rezultatelor de calcul.
n estimarea nivelului de proiectare al apei subterane trebuie s se |in seama de varia|iile naturale
ale acestuia, existen|a si dispozi|ia eventualelor drenaje, precum si a straturilor drenante din teren. Influen|a
apelor provenite din precipita|ii asupra regimului apei subterane trebuie luat n considerare mai ales n
cazul unor pmnturi prfoase sau nisipoase.
n pmnturi argiloase nivelul apei subterane poate fi determinat numai n urma citirilor
piezometrice realizate ntr-un interval suficient de timp. Presiunea apei datorat umplerii temporare cu ap
a fisurilor n pmnturile argiloase trebuie luat n considerare pentru o analiz n eforturi totale. Presiunea
apei pentru o analiz n eforturi efective trebuie calculat conform regimului apei subterane din apropierea
peretelui. n roci moi este necesar msurarea presiunii apei pe suprafe|ele discontinuit|ilor.

n Figura B-9 sunt prezentate schematic situa|iile posibile care pot apare n regimul apei subterane
n jurul unui perete ngropat.

Figura B-9. Situaii posibile ale regimului apei subterane n cazul unor perei ngropai

n func|ie de tipul terenului (stratifica|ie, permeabilitate) si de tipul peretelui ngropat (impermeabil,
cu baza ntr-un strat impermeabil sau nu) efectul apei subterane si condi|iile de calcul de o parte si de alta a
peretelui ngropat (condi|ii drenate sau nedrenate) pot s difere.
n Figura B-10 sunt prezentate cteva scenarii posibile care scot n eviden| efectul anizotropiei
asupra presiunilor apei. n stabilirea efectului regimului hidrodinamic asupra peretelui ngropat este
indicat o analiz pe baza metodelor numerice.


Figura B-10. Diferite diagrame ale presiunii apei pentru un perete impermeabil n funcie de
natura terenului


Anexa C
1. Legislaie

Nr.
Crt.
Standarde
Indicativ, titlu

1. SR EN 1536:2004
Execu|ia lucrrilor geotehnice speciale. Pilo|i
fora|i.

2. SR EN 1537:2002
Execu|ia lucrrilor geotehnice speciale. Ancoraje
n teren.
SR EN 1537:2002/AC:2002
Execu|ia lucrrilor geotehnice speciale. Ancoraje n
teren.
3. SR EN 1538:2002
Execu|ia lucrrilor geotehnice speciale. Pere|i
mula|i.

4. SR EN 1990:2004
Eurocod. Bazele proiectrii structurilor.
SR EN 1990:2004/A1:2006
Eurocod. Bazele proiectrii structurilor.
5. SR EN 1990:2004/NA:2006
Eurocod. Bazele proiectrii structurilor.Anex
Na|ional.
6. SR EN 1990:2004/A1:2006/AC:2009
Eurocod: Bazele proiectrii structurilor.

Nr.
Crt.
Acte legislative Publicaia
1. GP 093-2006
Ghid privind proiectarea structurilor de pmnt
armate cu materiale geosintetice si metalice.
Ordinul ministrului transporturilor construc|iilor si
turismului nr. 1764 din 21septembrie 2006
publicat in Monitorul Oficial , Partea I , nr. 896 bis
din 03 noiembrie 2006,
2. NP 114-2004
Normativ privind proiectarea si execu|ia
ancorajelor.
turismului nr.363 din 08 martie 2005
din 27 mai 2005 ,
3. NP 074-2007
Normativ privind documenta|iile geotehnice
pentru construc|ii.
Ordinul ministrului dezvoltrii lucrrilor publice si
locuin|elor nr. 128 din 08 mai 2007
publicat in Monitorul Oficial , Partea I , nr. 381 din
06 iunie 2007,
4. NP 120-2006
Normativ privind cerin|ele de proiectare si
execu|ie a excava|iilor adnci n zone urbane
turismului nr 1730 din 21 septembrie 2006
din 09 septembrie 2006,
5. NP 122-2010
Normativ privind determinarea valorilor
caracteristice si de calcul ale parametrilor
geotehnici.
Urmeaz s fie publicat
6. NP 123-2010
Normativ privind proiectarea geotehnic a
funda|iilor pe pilo|i.
Urmeaz s fie publicat
7. P 100-1:2006
Cod de proiectare seismicPartea IPrevederi
de proiectare pentru cldiri.
Ordinul ministrului transporturilor, construc|iilor si
turismului nr.1711/2006 din 19 septembrie 2006,
publicat n Monitorul Oficial, Partea I, nr. 803 bis din
25 septembrie 2006.

7. SR EN 1990:2004/A1:2006/NA:2009
Eurocod: Bazele proiectrii structurilor. Anexa A2:
Aplica|ie pentru poduri. Anexa na|ional.
8. SR EN 1991-1-1:2004
Eurocod 1: Ac|iuni asupra structurilor. Partea 1-
1: Ac|iuni generale. Greut|i specifice, greut|i
proprii, ncrcri utile pentru cldiri
SR EN 1991-1-1:2004/AC:2009
Eurocod 1: Ac|iuni asupra structurilor. Partea 1- 1:
Ac|iuni generale - Greut|i specifice, greut|i proprii,
ncrcri din exploatare pentru construc|ii.
9. SR EN 1991-1-1:2004/NA:2006
Eurocod 1: Ac|iuni asupra structurilor. Partea 1-1:
Ac|iuni generale. Greut|i specifice, greut|i proprii,
ncrcri din exploatare pentru construc|ii. Anex
na|ional.
10. SR EN 1991-1-6:2005
Eurocod 1: Ac|iuni asupra structurilor. Partea 1-
6: Ac|iuni generale. Ac|iuni pe durata execu|iei
SR EN 1991-1-6:2005/NB:2008
Ac|iuni generale. Ac|iuni pe durata execu|iei. Anexa
Na|ional.
11. SR EN 1991-1-6:2005/AC:2008
Ac|iuni generale. Ac|iuni pe durata execu|iei.
13. SR EN 1993-1-10:2006
Eurocod 3: Proiectarea structurilor de o|el.
Partea 1-10: Alegerea claselor de calitate a
o|elului
SR EN 1993-1-10:2006/AC:2009
Eurocod 3: Proiectarea structurilor de o|el. Partea 1-
10: Alegerea claselor de calitate a o|elului
14. SR EN 1993-1-10:2006/NA:2008
Eurocod 3: Proiectarea structurilor de o|el. Partea 1-
10: Alegerea claselor de calitate a o|elului. Anexa
na|ional.
15. SR EN 1993-5:2007
Eurocod 3: Proiectarea structurilor de o|el.
Partea 5: Pilo|i si palplanse.
SR EN 1993-5:2007/AC:2009
Eurocod 3: Proiectarea structurilor de o|el. Partea 5:
Pilo|i si palplanse
16. SR EN 1994-1-1:2004
Eurocod 4: Proiectarea structurilor compozite de
otel si beton. Partea 1-1: Reguli generale si
reguli pentru cldiri.
SR EN 1994-1-1:2004/AC:2009
Eurocod 4: Proiectarea structurilor compozite de o|el
si beton. Partea 1-1: Reguli generale si reguli pentru
cldiri.
17. SR EN 1994-1-1:2004/NB:2008
Eurocod 4: Proiectarea structurilor compozite de o|el
si beton. Partea 1-1: Reguli generale si reguli pentru
cldiri. Anexa Na|ional.
18. SR EN 1997-1:2004
Eurocod 7: Proiectarea geotehnic Partea 1:
Reguli generale
SR EN 1997-1:2004 /AC: 2009
Eurocod 7: Proiectarea geotehnic Partea 1: Reguli
generale.
19. SR EN 1997-1:2004 /NB: 2007
generale. Anexa na|ional.
20. SR EN 1997-2:2007
Eurocod 7: Proiectarea geotehnic. Partea 2:
Investigarea si ncercarea terenului
SR EN 1997-2:2007/NB:2009
investigarea si ncercarea terenului. Anexa Na|ional
21. SR EN 1998-1:2004
Eurocod 8: Proiectarea structurilor pentru
rezisten|a la cutremur. Partea 1: Reguli generale,
ac|iuni seismice si reguli pentru cldiri
SR EN 1998-1:2004/NA:2008
Eurocod 8: Proiectarea structurilor pentru rezisten|a
la cutremur. Partea 1: Reguli generale, ac|iuni
seismice si reguli pentru cldiri. Anexa na|ional.
22. SR EN 1998-5:2004
rezisten|a la cutremur. Partea 5: Funda|ii,
structuri de sus|inere si aspecte geotehnice
SR EN 1998-5:2004/NA:2007
Eurocod 8: Proiectarea structurilor pentru rezisten|a
la cutremur. Partea 5: Funda|ii, structuri de sus|inere
si aspecte geotehnice. Anexa na|ional.
23. SR EN 10248-1:1996
Palplanse laminate la cald din o|eluri nealiate.
Partea 1: Condi|ii tehnice de livrare.

24. SR EN 10248-2:1996
Palplanse laminate la cald din o|eluri nealiate.
Partea 2: Toleran|e de form si la dimensiuni.

25. SR EN 10249-1:1996
Palplanse formate la rece din o|eluri nealiate.
Partea 1: Condi|ii tehnice de livrare.

26. SR EN 10249-2:1996
Palplanse formate la rece din o|eluri nealiate.
Partea 2: Toleran|e de form si la dimensiuni.

27. SR EN 12063:2003
Execu|ia lucrrilor geotehnice speciale. Pere|i
din palplanse.

28. SR EN 12716:2002
Execu|ia lucrrilor geotehnice speciale.
Injectarea cu presiune nalt a terenurilor (Jet
grouting)

29. SR EN 13331-1:2004
Sisteme pentru sprijinirea san|urilor. Partea 1:
Specifica|ii de produs.

30. SR EN 13331-2:2004
Sisteme pentru sprijinirea san|urilor. Partea 2:
Evaluare prin calcul sau ncercare.

31.
SR EN 14653-1:2005
Sisteme hidraulice ac|ionate manual pentru
sprijinirea san|urilor. Partea 1: Specifica|ii de
produs.

32. SR EN 14653-2:2005
Sisteme hidraulice actionate manual pentru
sprijinirea santurilor. Partea 2 : Evaluare prin
calcul sau incercare.

33. SR EN ISO 14688-1:2004
Cercetri si ncercri geotehnice. Identificarea si
clasificarea pmnturilor. Partea 1: Identificare si
descriere
SR EN ISO 14688-1:2004/AC:2006
descriere.
34. SR EN ISO 14688-2:2005
clasificarea pmnturilor. Partea 2: Principii
pentru o clasificare.
SR EN ISO 14688-2:2005/C91:2007
clasificarea pmnturilor. Partea 2: Principii pentru o
clasificare.

Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 158 bis (vol. II)/4.III.2011 conine 120 de pagini. Preul: 48 lei ISSN 14534495
&JUYDGY|588332]
P A R T E A I
S U MA R
Pagina
Normativ privind determinarea valorilor caracteristice
i de calcul ale parametrilor geotehnici, indicativ
NP 122:2010 ............................................................ 328
Volumul III
2
O R D I N
pentru aprobarea Reglementrii tehnice Normativ privind determinarea valorilor caracteristice
i de calcul ale parametrilor geotehnici, indicativ NP 122: 2010*)
privind determinarea valorilor caracteristice i de calcul ale
parametrilor geotehnici, indicativ NP 122: 2010, elaborat de
Universitatea Tehnic de Construcii Bucureti, prevzut n
anexa care face parte integrant din prezentul ordin.
publicrii.
*
Gheorghe Nastasia,
secretar general
Nr. 2.690.

NORMATIV PRIVIND DETERMINAREA VALORILOR
CARACTERISTCE SI DE CALCUL ALE
PARAMETRILOR GEOTEHNICI, indicativ NP 122: 2010

ANEX

CUPRINSUL

1. GENERALITTI
1.1. Obiect si domeniu de aplicare
1.2. Condi(ii de aplicare. Nivel de siguran(
1.3. Termeni si defini(ii
1.4. Referin(e normative

2. PRINCIPII N STABILIREA VALORILOR PARAMETRILOR GEOTEHNICI
2.1. Modalit(i de determinare a parametrilor geotehnici
2.2. Cerin(e privind determinarea valorilor parametrilor geotehnici
2.3. Factorii care pot influen(a n mod semnificativ valorile parametrilor geotehnici

3. VALORI CARACTERISTICE ALE PARAMETRILOR GEOTEHNICI
3.1. Definirea valorilor caracteristice si selectarea datelor
3.2. Stabilirea valorilor caracteristice cu ajutorul metodelor statisticii matematice
3.3. Stabilirea pe cale indirect a valorilor caracteristice pe baza corela(iilor cu unele ncercri
3.4. Stabilirea valorilor caracteristice pe baza msurtorilor privind comportarea structurilor
geotehnice realizate
3.5. Stabilirea valorilor caracteristice pe baza datelor documentare

4. VALORI DE CALCUL ALE PARAMETRILOR GEOTEHNICI

ANEXA A.1 EXEMPLE DE UTILIZARE A VALORILOR CARACTERISTICE INFERIOARE
(Xk inf) SI SUPERIOARE (Xk sup) ALE PARAMETRILOR GEOTEHNICI

ANEXA A.2 EXEMPLE DE UTILIZARE A VALORILOR CARACTERISTICE STABILITE CA
ESTIMRI PRUDENTE ALE MEDIEI (
k
, c
k
) SAU CA ESTIMRI PRUDENTE ALE
VALORILOR MINIME (
k loc
, c
k loc
) PENTRU UNGHIUL DE FRECARE INTERN SI
COEZIUNE

ANEXA A.3 RECOMANDRI PENTRU STABILIREA VALORILOR DERIVATE ALE UNOR
PARAMETRI GEOTEHNICI DETERMINATI PRIN NCERCRI

ANEXA A.4 VALORI RECOMANDATE ALE COEFICIENTULUI DE VARIATIE Vx cunoscut
PENTRU UNELE CATEGORII DE PMNTURI (1)

ANEXA A.5 EXEMPLU DE CORELATII STABILITE NTRE MODULUL DE DEFORMATIE
LINEAR (E) SI REZISTENTA PE CON (qc) LA PENETRAREA STATIC CPT

ANEXA A.6 TABELE CU VALORI CARACTERISTICE RECOMANDATE PENTRU CALCULE
GEOTEHNICE PRELIMINARE


N NO OR RM MA AT TI IV V P PR RI IV VI IN ND D D DE ET TE ER RM MI IN NA AR RE EA A V VA AL LO OR RI IL LO OR R
C CA AR RA AC CT TE ER RI IS ST TI IC CE E I I D DE E C CA AL LC CU UL L A AL LE E P PA AR RA AM ME ET TR RI IL LO OR R
G GE EO OT TE EH HN NI IC CI I, , I IN ND DI IC CA AT TI IV V N NP P 1 12 22 2: : 2 20 01 10 0

1. GENERALITTI

1.1. Obiect si domeniu de aplicare

1.1.1. Prezentul normativ trateaz modul n care se stabilesc valorile caracteristice si valorile de
calcul ale parametrilor geotehnici ai pmnturilor care alctuiesc terenul de fundare al constructiilor sau
care intr n alctuirea lucrrilor de constructii.

1.1.2. Parametrii geotehnici servesc n special la proiectarea geotehnic prin calcul.
Valorile parametrilor geotehnici pot servi, de asemenea, la identificarea si clasificarea straturilor de
pmnt n cazul proiectrii geotehnice bazat pe msuri prescriptive.

1.2. Condi(ii de aplicare. Nivel de siguran(

1.2.1. Definirea parametrilor geotehnici si modul de stabilire a valorilor caracteristice si de calcul
din prezentul normativ sunt n concordant cu conceptul strilor limit si cu principiile cuprinse n sistemul
de standarde europeane, Eurocod, adoptat prin seria de standarde romne SR EN 1990 ... SR EN 1999.
Valorile de calcul ale parametrilor geotehnici stabilite n prezentul normativ se utilizeaz n
proiectarea prin calcul mpreun cu valorile de calcul ale actiunilor, ale rezistentelor materialelor, ale
rezistentelor elementelor structurale si ale datelor geometrice definite n seria de standarde SR EN 1990....
SR EN 1999.

1.2.2. Nivelul de sigurant adoptat n stabilirea valorilor caracteristice si de calcul ale parametrilor
geotehnici conform prezentului normativ corespunde nivelului minim prevzut n standardele europene,
Eurocoduri. Proiectantul constructiei poate adopta, pe baza unor justificri tehnico-economice, cu acordul
beneficiarului, sau la cererea expres a acestuia, un nivel de sigurant mai ridicat pentru parametrii
geotehnici utilizati la proiectarea ntregii structuri geotehnice sau la unele prti ale acesteia.


1.3. Termeni si defini(ii

1.3.1. Termenii comuni pentru toate standardele europene, Eurocoduri, sunt date n standardul SR
EN 1990:2004.
Termenii specifici proiectrii geotehnice sunt indicati n standardele SR EN 1997-1:2004, SR EN
1997-1:2004/AC:2009.

1.3.2. Termeni specifici prezentului normativ

Valoarea caracteristic a parametrului geotehnic (X
k
)
Valoarea parametrului geotehnic stabilit ca o estimare prudent a valorii care
influenteaz aparitia strii limit n structura geotehnic sau n structurile (constructiile)
care conlucreaz cu acestea; este-de cele mai multe ori-o estimare prudent a mediei
valorilor determinate prin ncercri sau prin msurtori n volumul de teren care
guverneaz, pentru starea limit considerat, comportarea structurii geotehnice.
Valoarea caracteristic inferioar (X
k inf
)
Valoarea caracteristic obtinut la estimarea mediei cnd valorile inferioare sunt mai
nefavorabile pentru aparitia strii limit.
Valoarea caracteristic superioar (X
k sup
)
Valoarea caracteristic obtinut la estimarea mediei cnd valorile superioare sunt mai
nefavorabile pentru aparitia strii limit.
Valoarea caracteristic local (X
k loc
)
Valoarea caracteristic obtinut ca o estimare prudent, de regul, a celei mai sczute
valori din volumul de teren care guverneaz aparitia strii limit n structura geotehnic
sau n prti din aceasta.
Valoare msurat
Valoarea parametrului geotehnic msurat n timpul unei ncercri sau prin urmrirea
comportrii unei structuri geotehnice.
Valoare derivat
Valoarea unui parametru geotehnic obtinut pe cale teoretic, prin corelare sau pe cale
empiric, pe baza rezultatelor ncercrilor.


1.4. Referin(e normative
1.4. 1.Documente normative de baz
Aplicarea prezentului normativ se face n corelare cu prevederile din alte acte normative.
Documentele normative generale precum si referirile la alte documente sunt date n continuare n text, n
cazurile n care este necesar si sunt enumerate n Anexa B.

2. PRINCIPII N STABILIREA VALORILOR PARAMETRILOR GEOTEHNICI
2.1. Modalit(i de determinare a parametrilor geotehnici

2.1.1. Valorile parametrilor geotehnici se pot determina prin una sau mai multe din modalittile
prezentate mai jos:
pe cale direct, prin ncercri efectuate pe teren (in-situ);
pe cale direct, prin ncercri efectuate n laboratorul geotehnic, pe probe de pmnt;
pe cale indirect, prin ncercri (de regul, in-situ), cu utilizarea unor corelatii ntre rezultatele
ncercrii si valorile parametrului geotehnic;
pe baza msurtorilor privind comportarea structurilor geotehnice n etapele de executie si dup
punerea n exploatare;
pe baza unor date din experienta comparabil acumulat;
pe baza unor date documentare relevante din literatura de specialitate.

2.1.2. Listele ncercrilor geotehnice efectuate pe teren si n laborator sunt prezentate n SR EN
1997-2:2007, anexa A si n NP 074-2007, anexele C si D.

2.2. Cerin(e privind determinarea valorilor parametrilor geotehnici

2.2.1. Cerintele de baz pentru efectuarea ncercrilor geotehnice pe teren si n laborator sunt
indicate n SR EN 1997-2:2007, cap. 4 si 5 si n anexele D .... S, precum si n NP 074-2007.
n standardul mentionat mai sus se precizeaz numrul minim de determinri n laborator care
trebuie efectuat pentru fiecare tip de ncercare si se prezint unele corelatii recomandate pentru stabilirea
valorilor parametrilor geotehnici pe baza ncercrilor indirecte realizate pe teren.

2.2.2. Msurtorile asupra comportrii constructiilor pot servi la determinarea prin calcul invers a
parametrilor geotehnici ai pmnturilor care conlucreaz cu structura geotehnic respectiv. Aceste
msurtori trebuie realizate pe baza reglementrilor existente sau-n lipsa acestora-a unor documentatii
tehnice speciale (exemplu-caiete de sarcini), ntocmite conform legislatiei n vigoare.

2.2.3. Datele documentare privind valorile unor parametri geotehnici, bazate pe experient
comparabil, pot fi utilizate n stabilirea valorilor parametrilor geotehnici dac se refer la aceleasi tipuri de
pmnturi si pentru care este de asteptat o comportare geotehnic similar, pentru constructii similare. Se
consider cu precdere adecvate datele obtinute pe plan local.
Este indicat ca la preluarea acestor date s se cunoasc nivelul de asigurare pentru care au fost
determinate valorile parametrilor geotehnici.

2.3. Factorii care pot influen(a n mod semnificativ valorile parametrilor geotehnici

2.3.1. La stabilirea valorilor parametrilor geotehnici trebuie s se tin seama de diferentele posibile
ntre propriettile pmnturilor determinate prin ncercri pe teren sau n laborator si cele care guverneaz
comportarea structurii geotehnice.
Factorii care pot influenta cel mai frecvent propriettile pmnturilor sunt:
starea (nivelul) de eforturi si modul de deformare (n special asupra rezistentei la
forfecare si a deformabilittii),
unele particularitti structurale ale pmntului respectiv (fisurile, anizotropia, existenta
unor particule mari),
efectele de timp,
efectele actiunilor dinamice (n special ale celor seismice),
caracterul casant sau ductil al comportrii pmntului supus ncercrii,
metoda de executie a structurii geotehnice,
efectul tuturor activittilor de constructie asupra terenului de fundare.

2.3.2. Ori de cte ori este necesar, trebuie aplicati coeficienti de corectie pentru convertirea
rezultatelor ncercrilor pe teren si n laborator n valori derivate care s reprezinte comportarea
pmnturilor n lucrarea respectiv.

3. VALORI CARACTERISTICE ALE PARAMETRILOR GEOTEHNICI

3.1. Definirea valorilor caracteristice si selectarea datelor

3.1.1. Valoarea caracteristic a unui parametru geotehnic (X
k
) trebuie stabilit ca o estimare
prudent a valorii care influenteaz aparitia strii limit.
De regul, valorile caracteristice ale parametrilor geotehnici se stabilesc pentru un element geologic
denumit strat, alctuit din pmnt apartinnd aceleiasi formatiuni geomorfologice si aceleiasi clase
(conform SR EN 14688-2:2005, SR EN ISO 14688-2:2005/C91:2007), care prezint o variabilitate limitat
a valorilor acestor parametri.
Cnd n formatiunea geologic alctuit din aceeasi clas de pmnt apar portiuni cu proprietti
distincte, se poate pstra denumirea integral de strat, dar n cuprinsul acestuia se contureaz subdiviziuni
ca:
orizonturi (delimitate n grosime),
lentile (delimitate n plan si n grosimea stratului),
zone (delimitate n plan),
pentru care se stabilesc valori proprii ale parametrilor geotehnici.

3.1.2. La selectarea datelor pentru stabilirea valorilor caracteristice ale parametrilor geotehnici
trebuie s se tin seama de urmtoarele aspecte majore:
existenta unor informatii prealabile privind geologia si hidrogeologia zonei si a altor date din
proiecte anterioare,
variabilitatea valorilor msurate ale parametrilor si cunostintele preexistente privind aceste date,
volumul investigatiilor ntreprinse pe teren si n laborator, numrul si calitatea probelor
prelevate,
extinderea zonei din teren care guverneaz, pentru starea limit considerat, comportarea
structurii geotehnice,
capacitatea structurii geotehnice de a transfera ncrcrile de la zonele slabe la zonele mai
rezistente din teren.

3.1.3. Cerintele generale privind colectarea informatiilor prealabile, tipul, volumul si extinderea
investigatiilor geotehnice n terenul de fundare sunt precizate n SR EN 1997-2:2007 si NP 074-2007.
Aceste criterii se aplic, pe baza experientei si a competentei tehnice a specialistului care efectueaz
investigarea geotehnic, la conditiile locale de teren n functie de caracteristicile si importanta structurii
proiectate, reflectate n categoria geotehnic a lucrrii, definit n conformitate cu NP 074-2007.

3.1.4. Variabilitatea valorilor parametrilor geotehnici se ia n considerare prin stabilirea valorii
caracteristice inferioare (X
k inf
) si a valorii caracteristice superioare (X
k sup
) si utilizarea n calcul a
combinatiei cele mai defavorabile a acestor valori. Pentru exemplificare, n Anexa A1 se prezint situatii
care impun utilizarea valorilor caracteristice inferioare si superioare.
Modul de stabilire a valorilor X
k inf
si X
k sup
este dat la pct. 3.2.2 (3), cu respectarea principiului
medierii expus la pct. 3.1.5.
n cazul n care valorile determinate prin ncercri indic o tendint cert de variatie n plan sau n
adncime, se poate stabili o dependent matematic a valorilor caracteristice n functie de dimensiunea
respectiv, conform indicatiilor de la pct. 3.2.3.

3.1.5. Zona din teren care guverneaz comportarea structurii geotehnice la o stare limit este de
obicei mult mai mare dect proba de laborator sau zona din teren afectat de o ncercare in-situ. n
consecint, valoarea parametrului geotehnic care guverneaz starea limit este deseori valoarea medie a
unui sir de valori care acoper o suprafat sau un volum mai mare de teren. Valoarea caracteristic X
k
este
o estimare prudent a acestei medii.
n cazul n care comportarea structurii geotehnice la starea limit este guvernat de valoarea cea mai
sczut sau cea mai mare a propriettii pmntului, valoarea caracteristic
X
k loc
trebuie s fie o estimare prudent a celei mai sczute sau celei mai mari valori din zona care
guverneaz comportarea.
Deoarece extinderea zonei de teren care guverneaz comportarea structurii geotehnice depinde de
capacitatea acestei structuri de redistribuire a ncrcrilor la terenul de fundare este important ca
specialistul care stabileste valorile caracteristice ale parametrilor geotehnici s fie informat de ctre
proiectantul de rezistent asupra tipului si particularittilor structurii proiectate.
n anexa A2 se prezint exemple de utilizare a valorilor caracteristice stabilite ca o estimare
prudent a mediei X
k
, respectiv a valorii locale (minime) X
k loc
.
n cazul necesittii utilizrii valorilor X
k loc
, este indicat s se realizeze o investigare geotehnic
detaliat a zonelor cu parametri sczuti din terenul de fundare.

3.1.6. La selectarea rezultatelor ncercrilor n laborator si pe teren trebuie s se tin seama de
factorii care influenteaz propriettile pmntului si care au fost indicati la pct. 2.3.1.
n special n cazul parametrilor de deformabilitate si ai rezistentei la forfecare ncercrile trebuie s
urmreasc reconstruirea ct mai fidel a strii de eforturi n teren si aplicarea unei secvente de ncrcare
care s simuleze conditiile de solicitare induse de realizarea structurii proiectate

3.1.7. Asupra valorilor unor parametri, determinate prin ncercri n laborator si pe teren, se pot
aplica coeficienti de corectie fundamentati din punct de vedere teoretic sau bazati pe experienta acumulat,
obtinndu-se valorile derivate care reprezint mai fidel comportarea pmnturilor n lucrarea respectiv.
n anexa A3 se prezint coeficientii de corectie recomandati n vederea determinrii valorilor
derivate ale parametrilor de compresibilitate si ai rezistentei la forfecare pentru unele categorii de
pmnturi.

3.1.8. n figura 1 este reprezentat schematic procedura de stabilire a valorilor caracteristice ale
parametrilor geotehnici pe baza msurtorilor obtinute din ncercri directe si indirecte si a msurtorilor
privind comportarea structurilor geotehnice.

Fig. 1. Schema modului de stabilire a valorilor caracteristice ale parametrilor geotehnici

3.1.9. Pentru stabilirea valorilor caracteristice ale parametrilor geotehnici, mai ales n cazul
structurilor ncadrate n categoria geotehnic 3, se recomand utilizarea metodelor statisticii matematice.
Nivelul de asigurare al valorilor X
k
va fi de 95 %.
Pentru valorile locale X
k loc
estimarea trebuie fcut astfel ca probabilitatea de aparitie a unei valori
mai nefavorabile s fie de 5 %.
n figura 2 sunt artate valorile caracteristice inferioar (X
k inf
) si superioar (X
k sup
) si valoarea
caracteristic local (X
k loc
) stabilite pe baza prelucrrii statistice a valorilor parametrului geotehnic X.


Fig. 2. Stabilirea valorilor caracteristice pe baza prelucrrii statistice.
Semnificatia simbolurilor corespunde relatiilor (3.1) ... (3.5')

n subcapitolul 3.2 se prezint modul de stabilire a valorilor caracteristice ale parametrilor
geotehnici cu ajutorul metodelor statisticii matematice.

3.2. Stabilirea valorilor caracteristice cu ajutorul metodelor statisticii matematice

3.2.1. Delimitarea elementelor geologice

(1) Elementele geologice pentru care se stabilesc valori caracteristice ale parametrilor geotehnici se
delimiteaz cu ajutorul datelor obtinute prin lucrrile de investigare geotehnic pe amplasament, efectuate
conform exigentelor indicate n SR EN 1997-2:2007 si NP 074-2007, pe baza informatiilor geologice
generale precum si a criteriilor de clasificare recomandate n SR EN 14688-2:2005, SR EN ISO 14688-
2:2005/C91:2007.
(2) Coeficientul de variatie V
x
pentru valorile determinate prin ncercri si pentru valorile derivate
ale parametrilor geotehnici care servesc la identificarea si clasificarea pmntului din cuprinsul elementului
geologic se recomand s nu depseasc V
x max
n tabelul 3.1.
Coeficientul de variatie se calculeaz cu ajutorul relatiilor:

x
x
m
s
V
X
= (3.1)
( )
2 1
1
x i m
s X X
n
=

(3.2)
i
m
X
X
n
=

(3.3)
n care:
s
x
abaterea standard a valorilor individuale selectate X
i
, determinate prin ncercri
sau derivate din rezultatele ncercrilor pe teren sau n laborator,
X
m
media aritmetic a valorilor X
i
selectate,
n numrul de valori X
i
selectate.

Tabelul 3.1
Valori maxime ale coeficientului de varia(ie recomandate
pentru delimitarea unui element geologic

Parametrul geotehnic V
x max

Greutatea volumic, 0,05
Umiditatea natural, w
Indicele de consistent, I
C

Indicele porilor, e
Gradul de ndesare, I
D

0,15
Indicele de plasticitate, I
P
0,30

(3) n cazul pmnturilor cu caracteristici speciale se poate lua n considerare si variabilitatea altor
parametri geotehnici, precum:
continutul n materii organice,
continutul de carbonati (n special Ca CO
3
),
tarea specific suplimentar la umezire (pentru pmnturile sensibile la umezire - PSU),
umflarea liber si presiunea de umflare (pentru pmnturile cu umflri si contractii mari).
(4) n situatia n care coeficientii de variatie pentru un strat de pmnt delimitat pe considerente
geomorfologice depsesc valorile maxime indicate n tabelul 3.1 se recomand mprtirea acestuia n
subdiviziuni geologice sau s se stabileasc o dependent a variatiei parametrilor n raport cu dimensiunile
n plan sau n adncime ale terenului de fundare respectiv. Indicatii privind analiza stratelor cu tendint de
variatie spatial sunt date la pct. 3.2.3.

3.2.2. Stabilirea valorilor caracteristice pentru elemente geologice fr tendin de variaie
spaial
(1) n majoritatea cazurilor valorile determinate direct prin ncercri sau derivate din acestea se
prelucreaz ca variabile independente.
(2) Se admite si prelucrarea statistic a unor variabile corelate (unghiul de frecare intern si
coeziunea c) cu conditia ca ncercrile respective (forfecare direct, compresiune triaxial) s fie realizate
n conditii asemntoare pentru toate probele selectate.
n acest caz valorile caracteristice
k
si c
k
se stabilesc pentru un nivel de asigurare de 95% fat de
dreapta de regresie medie (dreapta intrinsec, conform modelului Mohr-Coulomb), calculat prin metoda
abaterilor medii ptratice minime.
(3) Valoarea caracteristic a parametrului geotehnic X
k
se stabileste cu relatia:

( ) 1
k m n x
X X k V = (3.4)
n care:
V
x
si X
m
sunt definite prin relatiile (3.1 ... (3.3)
k
n
este un coeficient statistic de variatie a mediei, care depinde de numrul
de valori selectate si de nivelul de asigurare al mediei, dat n tabelul 3.2
tinnd seama de explicatiile de la subpunctele (4) si (5).

Semnul + sau - din relatia (3.4) corespunde valorii caracteristice superioare (X
k sup
), respectiv (X
k inf
)
a parametrului respectiv:

( )
sup
1
k m n x
X X k V = + (3.4')

( )
inf
1
k m n x
X X k V = (3.4")
Tabelul 3.2
Valorile coeficientului statistic k
n
pentru un nivel de asigurare de 95%
n stabilirea valorilor caracteristice
Numrul de valori n
Valori k
n
pentru:
V
x necunoscut
V
x cunoscut

3
4
5
6
8
10
20
_ 30
1,69
1,18
0,95
0,82
0,67
0,58
0,39
0,31
0,95
0,82
0,74
0,67
0,58
0,52
0,37
0,30

Not: Pentru valori n intermediare se admite interpolarea
linear a valorilor k
n
din tabel.

(4) n cazul n care se iau n considerare numai valorile determinate direct prin ncercri si valorile
derivate din acestea, coeficientul de variatie pentru terenul respectiv nu este cunoscut n prealabil si valorile
k
n
, pentru nivelul de asigurare de 95%, se iau din tabelul 3.2, coloana
V
x necunoscut
.
(5) Deoarece n multe cazuri practice, pentru un element geologic se pot selecta putine valori, ceea
ce conduce la valori ridicate pentru V
x
si k
n
, se poate utiliza metoda cunostintelor preexistente, prin care
se preia valoarea coeficientului de variatie V
x
din date documentare relevante.
La preluarea coeficientului de variatie, care este - de regul - mai mic dect cel ce rezult pe baza
datelor selectate pe amplasament, trebuie s se verifice dac datele documentare (din publicatii, arhive etc.)
se refer la aceleasi tipuri de pmnturi pentru care este de asteptat o comportare geotehnic similar,
pentru structuri geotehnice similare. Se recomand, n acest sens, utilizarea datelor obtinute pe plan local si
a bncilor de date, precum si a criteriilor de similitudine a pmnturilor (clasificri, amprente etc.).
n aceste situatii, valorile coeficientului statistic k
n
din relatia (3.4), pentru acelasi nivel de asigurare
de 95%, se iau din tabelul 3.2, din coloana V
x cunoscut
.
n lipsa unor date documentare pe amplasamentul respectiv, la proiectarea structurilor geotehnice
ncadrate n categoriile geotehnice 1 si 2 se pot utiliza valorile coeficientului V
x cunoscut
recomandate n
anexa A4, pentru unele categorii de pmnturi de vrst cuaternar.
(6) Valorile caracteristice locale X
k loc
, stabilite pentru situatiile artate la pct. 3.1.5 se calculeaz cu
relatia:
( )
loc
1 2
k m x
X X V = (3.5)
n care X
m
si V
x
sunt definite prin relatiile (3.1), (3.2) si (3.3).
n acest caz nu se va utiliza metoda V
x cunoscut
.
Observaie: De regul, n calculele practice intervine numai valoarea local inferioar:
( )
loc
1 2
k m x
X X V = (3.5')

3.2.3. Stabilirea valorilor caracteristice pentru elemente geologice
cu tendin de variaie spaial

(1) n cazul n care se constat existenta unei tendinte de variatie cu adncimea sau n plan (n limita
amplasamentului studiat) a unor parametri geotehnici (n special de compresibilitate sau de rezistent la
forfecare) ai stratului, exist posibilitatea divizrii acestuia n elemente geologice pentru care se stabilesc
valorile caracteristice bazate pe media valorilor determinate n limitele fiecrui element (conform pct.
3.2.2) sau a stabilirii unei dependente matematice a parametrului n functie de pozitia n spatiu a punctului
respectiv.
(2) Pentru situatiile tratate n acest punct nu se recomand utilizarea metodei V
x
cunoscut.

3.3. Stabilirea pe cale indirect a valorilor caracteristic pe baza corela(iilor cu unele ncercri

3.3.1. Pentru unele ncercri (mai ales cele efectuate pe teren) n care se msoar valori ale unor
indici a cror dependent cu valorile parametrilor geotehnici poate fi demonstrat n conditiile date ale unui
amplasament sau pe zone mai extinse, se pot utiliza corelatii matematice stabilite ntre cele dou siruri de
valori.
Asemenea corelatii pot fi stabilite n cadrul programului de investigare geotehnic a
amplasamentului sau preluate din arhive si publicatii.
Pentru utilizarea acestor corelatii trebuie ndeplinite urmtoarele conditii:
utilizarea unor metode standardizate de determinare a indicilor,
demonstrarea similitudinii tipului de teren pentru care se utilizeaz corelatia cu terenul pentru
care a fost stabilit aceasta,
cunoasterea nivelului de ncredere al corelatiei utilizate, caracterizat prin: numrul de ncercri
care au servit la stabilirea corelatiei, coeficientul de corelatie, nivelul de asigurare al corelatiei.

3.3.2. n anexa A5 se prezint un exemplu de corelatie linear ntre valorile modulului de
deformatie linear E determinat prin ncercri cu placa si valorile rezistentei pe con la penetrare static
(CPT) efectuate n paralel pe mai multe amplasamente din tar.

3.4. Stabilirea valorilor caracteristice pe baza msurtorilor privind comportarea structurilor
geotehnice realizate

3.4.1. Atunci cnd n zone apropiate de amplasamentul pe care se proiecteaz noua constructie si
avnd conditii geotehnice similare s-au realizat msurtori sistematice privind comportarea unor structuri
existente care permit, prin calcul invers, determinarea unor valori ale parametrilor geotehnici (n special
parametri de deformabilitate), aceste date pot fi considerate drept valori caracteristice sau pot fi folosite n
prelucrrile statistice, mpreun cu mrimile selectionate din ncercrile pe teren si n laborator.

3.4.2. Acceptarea valorilor rezultate din msurtori pe constructii reale poate fi admis cnd se
ndeplinesc urmtoarele conditii:
msurtorile se efectueaz pe baza unor reglementri tehnice sau a unor documente tehnice
(reglementri interne, caiete de sarcini, programe de monitorizare etc.), ntocmite conform
legislatiei n vigoare,
msurtorile conform legislatiei n vigoare, cu aparatur adecvat si cu indici de precizie
determinati,
actiunile (ncrcrile) care s-au aplicat terenului de fundare n perioada de msurare au fost
evaluate cu o precizie satisfctoare,
msurtorile permit evidentierea clar a contributiei fiecrui strat care conlucreaz cu structura
monitorizat,
modelul utilizat la calculul invers al parametrului respectiv este justificat din punct de vedere
teoretic sau confirmat de experienta acumulat.

3.4.3. Lucrrile de monitorizare a structurilor geotehnice cele mai des utilizate la stabilirea, prin
calcul invers, a valorilor caracteristice sunt:
msurtorile de tasare ale elementelor structurale sub ncrcri cunoscute,
msurtorile deplasrilor orizontale ale lucrrilor de sustinere (msurtori inclinometrice),
determinarea suprafetelor de rupere n cazul unor alunecri de teren produse.
n cazul stabilirii parametrilor rezistentei la forfecare pe suprafete de rupere determinate se va
acorda o atentie deosebit analizei mobilizrii rezistentei n straturi cu rigiditti diferite.

3.5. Stabilirea valorilor caracteristice pe baza datelor documentare

3.5.1. Pentru proiectarea structurilor geotehnice care se ncadreaz n categoria geotehnic 1 si
pentru fazele preliminare de proiectare a structurilor din categoria geotehnic 2 se admite utilizarea
valorilor caracteristice ale parametrilor geotehnici preluate din documente relevante: tabele de valori
recomandate n reglementrile tehnice, bnci de date, valori obtinute prin investigatii geotehnice efectuate
n formatiuni geologice asemntoare, de preferint pe amplasamente apropiate.
Pentru a putea fi utilizate aceste date documentare, trebuie demonstrat asemnarea pmnturilor pe
baza unor criterii clare de similitudine (clasificri, amprente etc.).

3.5.2. Valorile preluate din sursele documentare trebuie s reprezinte o estimare foarte acoperitoare
a parametrului geotehnic respectiv pentru volumul de pmnt care conlucreaz cu structura geotehnic, si
s tin seama de precizrile fcute la pct. 3.1.4 si 3.1.5 privind valorile
X
k sup
, X
k inf
si X
k loc
.

3.5.3. n anexa A6 se dau tabele de valori caracteristice pentru unele categorii de pmnturi, care
pot fi utilizate n conditiile precizate la pct. 3.5.1.

4. VALORI DE CALCUL ALE PARAMETRILOR GEOTEHNICI

4.1. Valorile de calcul ale parametrilor geotehnici (X
d
) se stabilesc - de regul - de ctre proiectantul
structurii geotehnice, prin mprtirea valorilor caracteristice (X
k
) la coeficientul partial pentru propriettile
pmntului (
M
):

k
d
M
X
X
= (4.1)
n cazul inexistentei unor date semnificative ale valorilor X
k
, pentru calcule preliminare se admite
evaluarea direct a valorilor X
d
, tinnd seama de nivelul de sigurant indicat la pct. 3.1.

4.2. Pentru calculele la strile limit ultime, n situatiile de proiectare permanente si tranzitorii,
valorile
M
sunt date n tabelele A.2 si A.4 din SR EN 1997-1:2004.
Pentru situatiile de proiectare accidentale se accept
M
= 1.
n cazurile speciale, n care se efectueaz calcule la starea limit ultim cu considerarea strii de
deformare a terenului, pentru parametrii de deformatie ai straturilor de pmnt se poate accepta
M
= 1.

4.3. Pentru toate calculele la starea limit de exploatare normal se utilizeaz valoarea
M
= 1.

4.4. n cazurile n care se impun limitri severe ale deformatiilor n masivul de pmnt pentru starea
limit de exploatare (de exemplu, prin mobilizarea partial a rezistentei pasive a masivului de pmnt) se
pot accepta reduceri mai pronuntate ale parametrilor rezistentei la forfecare, fat de cele rezultate conform
pct. 4.1 si 4.2.


ANEXA A.1
EXEMPLE DE UTILIZARE A VALORILOR CARACTERISTICE INFERIOARE
(X
k inf
) SI SUPERIOARE (X
k sup
) ALE
PARAMETRILOR GEOTEHNICI

Fig. A.1.1. Utilizarea valorilor caracteristice inferioare (
k inf
) si superioare (
k sup
)
ale unghiului de frecare intern pentru calculul capacittii portante
a pilotilor (
'
1
f - frecarea negativ)

Fig. A.1.2. Utilizarea valorii caracteristice inferioare (E
k inf
) si superioare (E
k sup
)
ale modulului de deformatie pentru calculul tasrii diferentiate


ANEXA A.2

EXEMPLE DE UTILIZARE A VALORILOR CARACTERISTICE STABILITE CA
ESTIMRI PRUDENTE ALE MEDIEI (
k
, c
k
) SAU
CA ESTIMRI PRUDENTE ALE VALORILOR MINIME (
k loc
, c
k loc
) PENTRU
UNGHIUL DE FRECARE INTERN SI COEZIUNE

Fig. A.2.1. Verificarea capacittii portante a
terenului unei constructii rigide (cu capacitate
mare de redistribuire a ncrcrilor)

Fig. A.2.2. Verificarea stabilittii generale si
locale a unui taluz

Fig. A.2.3. Verificarea la depsirea local a capacittii portante a terenului
sub fundatiile unei structuri fr capacitate de redistribuire
a ncrcrilor

ANEXA A.3

RECOMANDRI PENTRU STABILIREA VALORILOR DERIVATE ALE UNOR
PARAMETRI GEOTEHNICI DETERMINATI PRIN NCERCRI

A.3.1. Valorile derivate ale modulului de deformatie linear E, utilizat n calculul tasrilor, se pot
stabili pe baza valorilor determinate n laborator prin ncercarea n edometru E
oed
, cu ajutorul relatiei:

oed 0
E E M = (A.3.1)

Valorile E
oed
se determin n intervalul de presiuni unitare A o cuprins ntre presiunea geologic
existent n strat la nivelul probei (o
g
) si presiunea total la acelasi nivel dup aplicarea ncrcrii fundatiei
(o
t
), cu relatia:

oed
t g
t g
E
o o
c c

n care: c
t
, c
g
reprezint deformatia specific a probei n edometru la presiunile
o
t
, respectiv o
g
.
Valorile recomandate ale coeficientului de corectie M
0
sunt date n tabelul A.3.1 pentru unele
categorii de pmnturi coezive, de vrst cuaternar, normal consolidate.

Tabelul A.3.1
Valori ale coeficientului de corec(ie M
o

Categoria pmntului
Indicele de
consistent I
C

Indicele porilor e
0,41 ... 0,60 0,61 ... 0,80 0,81 ... 1,00 1,01 ... 1,10
Cu plasticitate redus
(I
P
_ 10 %)
0 .... 1 1,6 1,3 1,0 -
Cu plasticitate medie
(I
P
=10 .... 20 %)
0,76 .... 1 2,3 1,7 1,3 1,1
0,50 .... 0,75 1,9 1,5 1,2 1,0
Cu plasticitate mare
(I
P
_ 20 %)
0,76 .... 1 1,8 1,5 1,3 1,2
0,50 .... 0,75 1,5 1,3 1,1 1,0

A.3.2. Valorile derivate ale unghiului de frecare intern ' ale nisipurilor, utilizate n calculele
geotehnice n cazul strii plane de deformatie (fundatii continue, lucrri de sustinere si stabilitatea
taluzurilor de lungime mare) se pot determina pe baza valorilor
'
triax
determinate n laborator prin ncercri
de compresiune triaxial (cu solicitare axial simetric
2 3
o o = ) cu relatia:

triax
tg ' 1,1 tg =

ANEXA A.4

VALORI RECOMANDATE ALE COEFICIENTULUI DE VARIATIE
V
x cunoscut
PENTRU UNELE CATEGORII DE PMNTURI
(1)

Parametru geotehnic V
x cunoscut
Greutatea volumic () 0,05
(2)

Unghiul de frecare intern n stare drenat (tg ') 0,10
Indicele de consistent (I
C
), gradul de ndesare (I
D
), indicele porilor (e) 0,15
Indicele de plasticitate (I
P
), modulul de deformatie linear drenat (E) si
nedrenat (E
U
), modulul de deformatie n edometru (E
oed
)
0,30
Coeziunea n stare drenat (c') si n stare nedrenat (c
U
) 0,40

Observatii:
(1)
Valorile din tabel sunt valabile pentru pmnturile de
vrst cuaternar, normal consolidate, cu continut de
materii organice de max. 5%.
Se exclud pmnturile cu caracteristici speciale:
pmnturi cimentate, pmnturi cu umflri si contractii
mari, pmnturi sensibile la umezire.

(2)
n multe calcule geotehnice, pentru greutatea volumic
se poate admite V
x cunoscut
= 0.

ANEXA A.5

EXEMPLU DE CORELATII STABILITE NTRE MODULUL DE DEFORMATIE
LINEAR (E) SI REZISTENTA PE CON (q
c
)
LA PENETRAREA STATIC - CPT

A.5.1. Metoda de determinare

Corelatiile lineare ntre dou variabile se utilizeaz cu precdere n prelucrarea datelor
experimentale, datorit simplittii calculelor si a transpunerii grafice.
n acest caz functia de regresie are forma (Fig. A.5.1):

y ax b = + (A.5.1)

iar parametrii a si b ai acestei drepte se stabilesc din conditia ca suma ptratelor abaterilor valorilor
experimentale y
0i
fat de cele calculate cu ajutorul dreptei de regresie s fie minime (metoda celor mai
mici ptrate).

Fig. A.5.1
n consecint parametrii dreptei de regresie se deduc cu relatiile:

2
0 0 0 0
1 1 1 1 1 1 1
2 2
2 2
1 1 1 1
;
n n n n n n n
i i i i i i i i i
n n n n
i i i i
n x y x y x y x x y
a b
n x x n x x

= =
| | | |

| |
\ . \ .

n care: n - numrul valorilor experimentale;
y
0i
- valoarea experimental nregistrat, corespunztoare valorii x
i
.
Msura dependentei ntre mrimile y si x se face cu ajutorul coeficientului de corelatie r:

2
1
c
s
r
s
| |
=
|
\ .

n care:
s
c
- abaterea medie ptratic a valorilor experimentale y
0i
fat de dreapta de regresie,
s - abaterea medie ptratic a valorilor experimentale fat de media valorilor y

( )
( )
2
2
0 0 0
1 1 1
1 1 1
; ;
n n n
i c i i i
y y s y y s y y
n n n
= = =

Valorile y
i
se calculeaz cu relatia (A.5.1), corespunztor valorilor experimentale x
i
.
Valorile coeficientului de corelatie variaz ntre 0 si 1. Pentru r = 0 variabilele x si y sunt
independente (nu exist corelatie), pentru r = 1 relatia este strict linear (punctele corespunznd valorilor
experimentale se suprapun strict peste dreapta de regresie).
n ingineria geotehnic valori r > 0,8 se consider, n general, corespunztoare si regresiile
respective pot fi utilizate n calculele practice.
Deoarece dreapta de regresie dat de relatia (A.5.1) conduce la valori medii ale variabilei y, se
recomand utilizarea unei corelatii acoperitoare, din care s rezulte valoarea caracteristic:
k c
y ax b t s
o
= + (A.5.2)
Coeficientul statistic t
o
este dat n tabelul A.5.1, n functie de numrul n de valori experimentale,
pentru un nivel de asigurare de 95%.
Tabelul A.5.1
n-1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 12 15 20 30
t
o
2,92 2,35 2,13 2,01 1,94 1,90 1,86 1,83 1,81 1,78 1,75 1,72 1,69 1,64

A.5.2. Exemplu de stabilire a unei corela(ii lineare

Au fost selectionate 27 de ncercri cu placa n foraj prin care s-au determinat valorile modulului de
deformatie linear E. Aceste valori se compar cu rezistenta la penetrare pe con q
c
determinat, la acelasi
nivel n sondaje CPT amplasate n imediata apropiere a forajelor pentru ncercri cu placa (Fig. A.5.2).

Figura A.5.2

Toate ncercrile s-au realizat n pmnturi coezive (I
P
= 15 ... 25%) de vrst cuaternar, normal
consolidate, avnd gradul de umiditate S
r
> 0,70.
Dreapta de regresie calculat prin metoda celor mai mici ptrate (dreapta 1, n figura A.5.2)
rezult:
E = 4,72 q
c
+ 2,4 (n MPa) (A.5.3)
Coeficientul de corelatie r (E, q
c
) = 0,93.
Abaterea medie ptratic a valorilor experimentale fat de dreapta de regresie
s
c
= 1,68 MPa.
Pentru n - 1 = 26 valori si nivelul de asigurare de 95%, rezult corelatia care d valoarea
prudent (dreapta 2, n figura A.5.2):
E = 4,72 q
c
+ 2,4 1,70 1,68 (A.5.4)
Deci valoarea caracteristic a modulului de deformatie linear E
k
, pentru tipul respectiv de pmnt
se poate evalua pe baza corelatiei (dup rotunjiri):
E
k
= 4,7 q
c
(A.5.5)

ANEXA A.6

TABELE CU VALORI CARACTERISTICE RECOMANDATE PENTRU
CALCULE GEOTEHNICE PRELIMINARE

A.6.1. Valorile din tabelele continute n prezenta anex se pot utiliza n calculele geotehnice n
conditiile artate la pct. 3.5.1.
Valorile din tabele sunt valabile pentru pmnturi normal consolidate, de vrst cuaternar, care
contin maximum 5% materii organice.

A.6.2. Valorile unghiului de frecare intern ' si ale coeziunii c', stabilite n conditii drenate sunt
date n tabelul A.6.1 pentru pmnturi nisipoase, respectiv n tabelul A.6.2 pentru pmnturi coezive.
Tabelul A.6.1

Valori caracteristice ale unghiului de frecare ' (n grade)
pentru pmnturi necoezive

Categoria pmntului
ndesare medie
I
D
= 35 ... 65 %
ndesat si foarte ndesat
I
D
> 65 %
Nisip cu pietris si nisip mare 33 36
Nisip mijlociu 31 33
Nisip fin 27 30
Nisip prfos 24 28

Not: Valorile din tabel sunt valabile pentru pmnturi necozive
cu particule relativ rotunjite. n cazul prezentei particulelor
colturoase se pot accepta valori mai ridicate


Tabelul A.6.2

Valori caracteristice ale unghiului de frecare ' (n grade) si ale coeziunii c' (n kPa) pentru
pmnturi coezive

I
P
(%) I
C

Indicele porilor e
0,45 0,55 0,65 0,75 0,85 0,95 1,05
' c' ' c' ' c' ' c' ' c' ' c' ' c'
<10
0,75 ... 1 25 10 24 7 22 5
0,5 .. 0,75 23 8 22 6 20 4 17 2
10 .. 20
0,75 ... 1 22 30 21 24 20 20 19 16 18 14 16 12
0,5 .. 0,75 20 25 19 22 18 18 17 15 15 12 14 10
0,25 .. 0,5 16 16 15 13 13 10 11 9 10 7
> 20
0,75 ... 1 17 53 16 44 15 35 15 31 13 27 11 24
0,5 .. 0,75 15 37 14 33 13 28 11 24 9 21
0,25 .. 0,5 12 29 11 27 10 23 8 21 5 19

Observatii: 1. Valorile din tabel sunt valabile pentru pmnturi avnd
gradul de umiditate S
r
> 0,8.
2. Pentru valori intermediare ale indicelui porilor se admite
interpolarea linear a valorilor ' si c'

A.6.3. Valorile modulului de deformatie linear E sunt date din tabelul A.6.3 pentru pmnturile
nisipoase, respectiv n tabelul A.6.4 pentru pmnturile coezive.

Tabelul A.6.3

Valori caracteristice ale modulului de deforma(ie linear E (n kPa)
pentru pmnturi nisipoase

Categoria pmntului
ndesare medie
I
D
= 35 ... 65 %
ndesat si foarte ndesat
I
D
> 65 %
Nisip cu pietris si nisip mare si mijlociu 30.000 40.000
Nisip fin 25.000 35.000
Nisip prfos 18.000 30.000

Tabelul A.6.4

Valori caracteristice ale modulului de deforma(ie linear E (n kPa)
pentru pmnturi coezive

I
P
(%) I
C

Indicele porilor e
0,45 0,55 0,65 0,75 0,85 0,95 1,05
<10 0,25 ... 1 32.000 24.000 16.000 10.000 7.000
10 .. 20
0,75 ... 1 34.000 27.000 22.000 17.000 14.000 11.000
0,5 .. 0,75 32.000 25.000 19.000 14.000 11.000 8.000
> 20
0,75 ... 1 28.000 24.000 21.000 18.000 15.000 12.000
0,5 .. 0,75 21.000 18.000 15.000 12.000 9.000

P A R T E A I
S U MA R
Pagina
Normativ privind proiectarea geotehnic a fundaiilor
pe piloi, indicativ NP 123:2010 ................................ 367
Volumul IV
2
O R D I N
pentru aprobarea Reglementrii tehnice Normativ privind proiectarea geotehnic a fundaiilor
pe piloi, indicativ NP 123: 2010*)
privind proiectarea geotehnic a fundaiilor pe piloi, indicativ
NP 123: 2010, elaborat de Universitatea Tehnic de
publicrii.
Reglementarea tehnic Instruciuni tehnice pentru proiectarea
i executarea baretelor pentru fundarea construciilor, indicativ
P 106-1985**), i nceteaz aplicabilitatea.
*
Gheorghe Nastasia,
secretar general
Nr. 2.691.
**) Reglementarea tehnic Instruciuni tehnice pentru proiectarea i executarea baretelor pentru fundarea construciilor, indicativ P 106-1985 a fost
aprobat prin Decizia Institutului Central de Cercetare Proiectare i Directivare n Construcii nr. 5 din 14 februarie 1985 i publicat n Buletinul Construciilor
nr. 7/1985, editat de ctre Institutul Naional de Cercetare n Construcii i Economia Construciilor INCERC Bucureti.

SECRETAR

NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA GEOTEHNIC A
FUNDATIILOR PE PILOTI, Indicativ NP 123:2010

Contract nr. 314/2007
Beneficiar: MDRL
Elaborator: Universitatea Tehnic de Constructii Bucuresti

ANEX

CUPRINS

1. GENERALITTI
1.1 Scop si domenii de aplicare
1.2 Prevederi generale

2. CLASIFICARE
2.1 Clasificarea pilotilor
2.2 Clasificarea fundatiilor pe piloti

3. TERMINOLOGIE

4. SIMBOLURI

5. PRESCRIPTII PRIVIND ELABORAREA PROIECTULUI
5.1 Date privitoare la conditiile amplasamentului
5.2 Alegerea tipului de pilot
5.3 ncercri pe piloti

6. PRESCRIPTII GENERALE DE PROIECTARE
6.1 Stri limit
6.2 Actiuni si situatii de proiectare
6.3 Metode de proiectare si consideratii privind proiectarea

7. PILOTI SUPUSI LA SOLICITRI AXIALE
7.1 Calculul la stri limit
7.2 Capacitatea portant la compresiune suportat de piloti)
7.3 Rezistenta la tractiune a pilotului
7.4 Deplasrile verticale ale fundatiei pe piloti (starea limit de exploatare normal pentru
structura suportat de piloti)

8. PILOTI SUPUSI LA SOLICITRI TRANSVERSALE
8.1 Generalitti
8.2 Rezistenta la ncrcare transversal pe baza ncrcrilor de prob pe piloti
8.3 Rezistenta la ncrcare transversal pe baza rezulatelor ncercrilor asupra terenului si a
parametrilor de rezistent ai pilotului
8.4 Rezistenta la ncrcare transversal prin metode prescriptive
8.5 Deplasarea transversal

9. ELEMENTE PRIVIND PROIECTAREA STRUCTURAL A PILOTILOR
9.1 Generalitti
9.2 Elemente constructive specifice pilotilor executati pe loc
9.3 Dispunerea pilotilor n radier
9.4 Alctuirea radierului

10. SUPRAVEGHEREA EXECUTIEI SI CONTROLUL CALITTII PILOTILOR

ANEXA A CALCULUL UNUI PILOT IZOLAT SUPUS LA SOLICITRI TRANSVERSALE
FOLOSIND TEORIA GRINZILOR PE MEDIU ELASTIC

ANEXA B CALCULUL UNUI GRUP SPATIAL DE PILOTI CU RADIER RIGID

ANEXA C DETERMINAREA VALORILOR UNOR PARAMETRI GEOTEHNICI NECESARI
CALCULULUI PILOTILOR N CONLUCRARE CU TERENUL

ANEXA D CALCULUL TASRII PROBABILE A UNEI FUNDATII PE PILOTI CU METODA
BAZAT PE SCHEMA FUNDATIEI CONVENTIONALE

ANEXA E METODOLOGIE PENTRU DETERMINAREA PRIN NCRCARE DE PROB
ATRANSFERULUI DE NCRCARE AXIAL CU AJUTORUL REPERILOR
MECANICI

ANEXA F DOCUMENTE CONEXE SI DE REFERINTA


NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA GEOTEHNIC A
FUNDATIILOR PE PILOTI, Indicativ NP 123:2010

1. GENERALITTI
1.1 Scop si domenii de aplicare

1.1.1 Prezentul normativ se aplic la proiectarea fundatiilor pe piloti, cu respectarea conditiei:
- latura sau diametrul sectiunii transversale curente a pilotului, d, este: 0.3 < d _ 3.0m.

1.1.2 Prevederile normativului se aplic si la proiectarea fundatiilor pe barete, cu respectarea
urmtoarelor conditii:
- sectiunea transversal a baretei poate fi alungit (dreptunghiular cu laturile mici curbe sau
drepte) sau compus n form de T, L, H, X, cruce etc., cu conditia ca executia acesteia (forare,
armare si betonare) s se realizeze ntr-o singur etap;
- dimensiunea cea mai mic a sectiunii transversale, b, este: b _ 0.4m;
- raportul dintre dimensiunea cea mai mare, l, si cea mai mic, b, este: l/b _ 6;
- aria sectiunii transversale, A, este: A _ 10m
2
.

1.1.3 n prezentul normativ, sub denumirea generic de piloti se vor ntelege n context,
dup caz si baretele.

1.1.4 Prevederile prezentului normativ sunt corelate cu prevederile din sistemul de standarde
europene pentru constructii EUROCODURI.

1.1.5 Prezentul normativ este n concordant cu principiile expuse n Sectiunea 7 din
SR EN 1997-1:2004 si SR EN 1997-1:2004/NB:2007, si dupa caz, cu eratele si amendamentele
asociate.

1.1.6 Aplicarea prezentului normativ se face n corelare cu prevederi din alte acte normative.
Documentele normative de baz sunt enumerate in Anexa F.

1.1.7 Prezentul normativ stabileste prescriptiile generale de proiectare a pilotilor utilizati n
fundatiile constructiilor civile, industriale, hidrotehnice, de poduri etc.

1.1.8 Prezentul normativ se aplic la proiectarea pilotilor supusi la urmtoarele tipuri de ncrcri:
axiale:
compresiune
smulgere
transversale
provenite din micrile pmntului adiacent:
frecarea negativ
umflarea (ridicarea) terenului
deplasarea lateral a terenului, inclusiv actiunea de origine cinematic ce rezult din
deformarea terenului datorit propagrii undelor seismice.
1.1.9 Prevederile prezentului normativ se pot aplica si fundatiilor pe piloti n pmnturi
macroporice sensibile la umezire, cu conditia respectrii si a prevederilor din reglementrile
tehnice specifice referitoare la aceste pmnturi.
1.1.10 Prevederile prezentului normativ nu se aplic la proiectarea micropilotilor sau a fundatiilor
de tipul radierelor pilotate

1.2. Prevederi generale

1.2.1 Alctuirea pilotilor ca elemente structurale se face n conformitate cu prescriptiile n
vigoare privitoare la materialul din care sunt alctuiti pilotii si prevederile complementare din
SR EN 12699:2004 si SR EN 1536:2004 .

1.2.2 Fundatia pe piloti se compune din pilotii propriu-zisi si din radierul care i solidarizeaz.

2. CLASIFICARE

2.1 Clasificarea pilo(ilor

Pilotii se clasific n functie de urmtoarele criterii:
materialul din care sunt executati;
efectul pe care procedeul de punere n oper a pilotului l are asupra terenului
din jur;
variatia sectiunii transversale;
modul de executie;
directia solicitrii fat de axa longitudinal;
modul de transmitere a ncrcrilor axiale la teren;
pozitia axei longitudinale.

2.1.1 Dup materialul din care sunt executati, pilotii pot fi:
din lemn;
din metal;
din beton simplu;
din beton armat sau beton precomprimat;
compusi.

2.1.2 Dup efectul pe care procedeul de punere n oper a pilotului l are asupra terenului
din jur, pilotii pot fi:
de dislocuire;
de ndesare.

2.1.3 Dup variatia sectiunii, pilotii pot fi:
cu sectiunea transversal constant;
cu sectiunea transversal variabil:
cu variatie continu a sectiunii transversale (piloti sub form de trunchi de
con sau trunchi de piramid);
cu evazare la baz sau cu bulb;
cu evazri multiple (att la baz ct si n cuprinsul fisei).

2.1.4 Dup modul de executie, pilotii pot fi:
prefabricati;
executati pe loc.

2.1.4.1 Pilotii prefabricati se instaleaz n teren prin:
batere;
vibrare;
presare;
nsurubare.

2.1.4.2 Pilotii executati pe loc se realizeaz prin urmtoarele tipuri principale de tehnologii:
forare;
batere;
vibrare.

2.1.4.2.1 Dup mrimea diametrului, pilotii executati pe loc pot fi:
cu diametrul mic (cu diametrul mai mic de 600 mm);
cu diametrul mare (cu diametrul de 600 mm sau mai mare).

2.1.4.2.2 Dup modul de sustinere a peretilor gurilor, pilotii executati pe loc prin forare
pot fi:
forati n uscat si netubati;
forati sub noroi;
forati cu tubaj recuperabil;
forati cu tubaj nerecuperabil;
forati cu burghiu continuu.

2.1.4.2.3 Dup modul de sustinere a peretilor gurilor, pilotii executati pe loc prin batere
pot fi:
netubati;
cu tubaj recuperabil;
cu tubaj nerecuperabil.

2.1.5 Dup directia solicitrii fat de axa longitudinal, pilotii pot fi supusi la:
solicitri axiale de compresiune sau de smulgere;
solicitri transversale;
solicitri axiale si transversale aplicate simultan.

2.1.6 Dup modul de transmitere a ncrcrilor axiale la teren, pilotii pot fi:
purttori pe vrf;
flotanti.

2.1.7 Dup pozitia axei longitudinale, pilotii pot fi:
verticali;
nclinati.

2.2 Clasificarea funda(iilor pe pilo(i

Dup pozitia radierului fat de suprafata terenului, fundatiile pe piloti pot fi:
cu radier jos, n cazul n care pilotii sunt nglobati complet n teren;
cu radier nalt, n cazul n care pilotii sunt liberi de la talpa radierului pn la suprafata
terenului.

3. TERMINOLOGIE
Tabelul 1
Nr.
crt.
Denumire sau expresie Definitie
3.1 Pilot Vezi pct. 1.2.1
3.2 Pilot compus Pilot alctuit din: lemn + beton simplu, lemn +beton
armat, metal + beton simplu etc, utilizat n situatii
speciale.
3.3 Pilot de dislocuire Pilot forat la care gaura se realizeaz prin dislocuirea
si ndeprtarea unui volum de pmnt egal cu volumul
pilotului, neafectndu-se, n mod normal, prin aceasta
starea terenului de fundare din jur.
3.4 Pilot de ndesare Pilot prefabricat instalat n pmnt prin batere, vibrare
sau presare sau pilot executat pe loc la care gaura se
realizeaz fr evacuarea pmntului.
3.5 Pilot executat pe loc Pilot la care corpul, n totalitate sau n cea mai mare
parte, se realizeaz prin turnarea betonului ntr-o gaur
efectuat chiar pe locul de executie a pilotului.
3.6 Pilot executat pe loc prin
batere
Pilot de ndesare la care gaura se realizeaz prin
batere.
forare. Sinonim: pilot forat
Pilot de dislocuire la care gaura se realizeaz prin
forare.
vibrare sau vibropresare
Pilot la care gaura se realizeaz prin nfigerea n
pmnt prin vibrare sau vibropresare a unui tubaj
prevzut cu un vrf care se deschide dup ce atinge
cota prescris, sau cu un vrf pierdut, betonarea
corpului pilotului efectundu-se pe msura extragerii
tubajului.
3.9 Pilot flotant Pilot la care, datorit deformabilittii terenului de la
baz si deplasrii relative dintre pilot si teren, pot
apare forte de frecare pe suprafata lateral la contactul
ntre pilot si teren; n functie de mrimea solicitrii,
ncrcarea axial se transmite la teren att prin frecarea
pe suprafata lateral ct si prin presiunile de la
contactul bazei cu terenul.
3.10 Pilot purttor pe vrf Pilot care ptrunde cu baza ntr-un strat de pmnt
practic incompresibil si care transmite ncrcarea
axial integral prin presiunea de la contactul bazei cu
terenul; pmnturile practic incompresibile sunt
reprezentate prin roci stncoase sau semistncoase
(marne sau argile marnoase) sau prin blocuri,
bolovnisuri sau pietrisuri caracterizate printr-un
modul de deformatie liniar, E, de cel putin 100.000
kPa.

3.11

Pilot forat
Sinonim: pilot executat pe loc
prin forare
Vezi nr. crt. 3.7

3.12 Pilot forat cu burghiu continuu
(CFA)
Pilot forat la care sparea pmntului se realizeaz
prin nsurubarea unui burghiu continuu, pn la
atingerea cotei prescrise; la extragere burghiul ridic la
suprafat pmntul n timp ce cavitatea cilindric
rmas liber este umplut prin injectarea unui beton
fluid sau mortar prin tija central n jurul creia este
dispus burghiul.
3.13 Pilot forat cu tubaj
nerecuperabil

Pilot forat la care sparea se face n uscat sau sub ap,
iar sustinerea peretilor se face cu ajutorul unui tub care
nu se recupereaz.
3.14 Pilot forat cu tubaj recuperabil Pilot forat la care sparea se face n uscat sau sub ap,
iar sustinerea peretilor se face cu ajutorul unui tub
metalic care se extrage n timpul betonrii.
3.15

Pilot forat n uscat si netubat Pilot forat la care forarea se face n uscat, fr
sustinerea peretilor gurii.
3.16

Pilot forat sub noroi Pilot forat la care sustinerea peretilor n timpul sprii
este asigurat de un noroi de foraj.
3.17 Pilot netubat Pilot la care, datorit coeziunii pmntului sau datorit
prezentei unui noroi de foraj, peretii gurii se mentin
nesustinuti pn la betonarea corpului pilotului.
3.18 Pilot prefabricat Pilot din lemn, metal, beton armat sau beton
precomprimat care se confectioneaz n atelier
(fabric) sau pe santier si se nfige n pmnt prin
batere, vibrare, vibropresare, nsurubare, cu sau fr
subsplare.
3.19 Pilot instrumentat Pilot echipat n cuprinsul lungimii cu instrumente de
msur ale cror nregistrri permit s se obtin, pe
baza unei prelucrri corespunztoare:
n cazul pilotilor supusi la solicitri axiale: cota parte
din portant aferent rezistentei pe baza pilotului si
cota parte din portant aferent frecrii pe suprafata
lateral a pilotului;
n cazul pilotilor supusi la solicitri transversale:
variatia sgetii n lungul pilotului, a presiunii reactive
si a momentului ncovoietor.
3.20 Baret Element structural de fundare n adncime, caracterizat
printr-o sectiune transversal de forma alungit sau
compus, care se execut pe loc prin sparea
pmntului n uscat sau sub protectia noroiului de
foraj.


4. SIMBOLURI

Simbol Semnificatie
Litere LATINE
A
b
suprafata bazei unui pilot
A
s;i
suprafata lateral a pilotului n stratul i
c
u
coeziunea nedrenat
c
u;d
c' coeziunea drenat
c'
;d
valoarea de calcul a coeziunii drenate
d diametrul sau latura maxim a sectiunii pilotului
F
c;d

valoarea de calcul a ncrcrii axiale de compresiune asupra unui pilot sau a unui grup de
piloti
F
d
valoarea de calcul a unei actiuni
F
t;d

valoarea de calcul a ncrcrii de smulgere axial asupra unui pilot sau a unui grup de
piloti supusi la smulgere
F
tr;d

valoarea de calcul a ncrcrii transversale asupra unui pilot sau a unei fundatii pe piloti
q
b;k
valoarea caracteristic a presiunii pe baz
q
s;i;k
valoarea caracteristic a rezistentei de frecare lateral n stratul i
R
b;cal

rezistenta la baza unui pilot, la starea limit ultim, dedus pe baza rezultatelor ncercrilor
asupra pmntului
R
b;d
valoarea de calcul a rezistentei pe baz a pilotului
R
b;k
valoarea caracteristic a rezistentei pe baz a pilotului
R
c
rezistenta la compresiune a terenului n contact cu pilotul, la starea limit ultim
R
c;cal
valoarea calculat a lui R
c
pe baza rezultatelor ncercrilor asupra pmntului
(R
c;cal
)
med
valoarea medie a lui R
c;cal

(R
c;cal
)
min
valoarea minim a lui R
c;cal

R
c;d

valoarea de calcul a lui R
c
R
c;k
valoarea caracteristic a lui R
c

R
c;m
valoarea msurat a lui R
c
n una sau mai multe ncrcri de prob pe piloti
(R
c;m
)
med
c;m

(R
c;m
)
min
c;m

R
s;d
valoarea de calcul a rezistentei de frecare pe suprafata lateral a pilotului
R
s;cal

valoarea ultim a rezistentei de frecare pe suprafata lateral a pilotului, calculat cu
utilizarea parametrilor pmntului stabiliti pe baza rezultatelor ncercrilor
R
s;k
valoarea caracteristic a rezistentei de frecare pe suprafata lateral a unui pilot
R
t
rezistenta la tractiune a unui pilot sau a unui grup de piloti
R
t;cal
t
(R
t;cal
)
med
c;cal

(R
t;cal
)
min
c;cal

R
t;d
valoarea de calcul a rezistentei la tractiune a unui pilot sau a unui grup de piloti
R
t;k
valoarea caracteristic a rezistentei la tractiune a unui pilot sau a unui grup de piloti
R
t;m
t
(R
t;m
)
med
t,m

(R
t;m
)
min
t,m

R
tr;d
valoarea de calcul a rezistentei pilotului ncrcat transversal
U perimetrul sectiunii transversale a pilotului

Litere GRECESTI
greutatea volumic a pmntului
b
coeficient partial pentru rezistenta pe baz a unui pilot
s
coeficient partial pentru rezistenta prin frecare pe suprafata lateral a unui pilot
t
coeficient partial pentru rezistenta total a unui pilot

coeficient de corelare n functie de numrul de piloti ncercati sau profilelor de stratificatie
' unghiul de frecare intern n termeni de eforturi efective
'
d
valoarea de calcul a lui '

5. PRESCRIPTII PRIVIND ELABORAREA PROIECTULUI

5.1 Date privitoare la condi(iile amplasamentului

5.1.1 Pentru ntocmirea proiectului fundatiei pe piloti trebuie precizate urmtoarele date
referitoare la conditiile amplasamentului:
stratificatia terenului de fundare cu parametrii geotehnici respectivi;
gradul de seismicitate stabilit conform normativ P 100-1/2006;
nivelul stabil al apei de suprafat, cu asigurrile impuse de lucrrile specifice;
nivelul normal al apei subterane, precum si modificrile eventual previzibile ale
acestuia pentru viitor;
agresivitatea apelor subterane si de suprafat (la fundatiile cu radier nalt);
prezenta organismelor care atac lemnul, n cazul fundatiilor de lemn;
adncimea probabil de afuiere (cnd este cazul).

5.1.2 n cazul n care pilotii se execut n incinta unei constructii existente, pozitia acestora se
definitiveaz de comun acord cu beneficiarul.

5.2 Alegerea tipului de pilot

5.2.1 Alegerea tipului de pilot, inclusiv calitatea materialului pilotului si metoda de punere n
oper, se face conform indicatiilor de la 7.4.2 (4)P din SR EN 1997-1:2004 si dupa caz, cu
eratele, amendamentele si anexa national asociate, si trebuie s tin seama si de urmtoarele
aspecte:
ncrcarea ce trebuie preluat de piloti;
posibilitatea conservrii si verificrii integrittii pilotilor care sunt pusi n oper;
tipul, alctuirea si deformatiile admisibile ale constructiei proiectate;
pozitia radierului fat de suprafata terenului;
conditiile specifice amplasamentului: vecintti, instalatii subterane etc.;
lungimea necesar a pilotilor;
nivelul apelor subterane si variatia acestuia;
executia n ap;
utilaje de executie avute la dispozitie;
viteza de executie;
experienta local n privinta comportrii constructiilor similare fundate pe piloti de un
anumit tip.

La luarea n consideratie a aspectelor enumerate mai sus, trebuie s se dea atentie factorilor
indicati la 7.4.2 (5) din SR EN 1997-1:2004 si dupa caz, cu eratele, amendamentele si anexa
national asociate.

5.2.2 Fundarea pilotilor purttori pe vrf se adopt n cazul n care terenul de fundare cuprinde
straturi practic incompresibile la o adncime accesibil tipului de pilot utilizat.
n cuprinsul zonei active, trebuie s se verifice dac sub stratul n care se gsesc vrfurile
pilotilor, nu exist un strat sau o lentil compresibil care ar putea produce tasarea ntregii
fundatii pe piloti. n cazul prezentei unui asemenea strat, pilotii trebuie considerati flotanti.
OBSERVATIE Dac studiile geologice efectuate n zon exclud posibilitatea aparitiei unei
intercalatii compresibile n stratul portant de la vrful pilotilor, lucrrile de prospectare trebuie
s ptrund n acest strat pe o adncime de cel putin 4d; n cazul rocilor compacte se depseste
n mod obligatoriu orizontul alterat.

5.2.3 Se recomand utilizarea pilotilor forati de diametru mare sau baretelor atunci cnd:
fundatia transmite terenului ncrcri transversale mari;
baza pilotilor sau baretelor ptrunde ntr-un strat practic incompresibil.

5.2.4 Nu se recomand utilizarea pilotilor de ndesare (piloti prefabricati, piloti executati pe loc
prin batere, vibrare, vibropresare etc.) n cazul prezentei unor straturi argiloase saturate de
consistent ridicat, n care pot apare fenomene de ridicare a terenului la executia pilotilor, sau
n zonele urbane unde vibratiile pot afecta constructiile nvecinate.

5.3 ncercri pe pilo(i

5.3.1 Generalitti

5.3.1.1 ncercrile pe piloti se realizeaz in concordant cu indicatiile de la 7.5.1 din SR EN
1997-1:2004 si dupa caz, cu eratele, amendamentele si anexa national asociate.

5.3.1.2 ncercrile pe piloti se utilizeaz n faza final de proiectare n vederea stabilirii
capacittii portante a pilotilor, pentru toate categoriile de constructii.
n mod optional, la constructiile obisnuite (ncadrate conform STAS 10100/0-75 si Normativ
P100-1/2006 n clasele de important III, IV si V, respectiv conform H.G nr.766/1997 pentru
aprobarea unor regulamente privind calitatea n constructii, cu modificrile si completrile
ulterioare, n categoriile de important C si D) se admite ca n faza final de proiectare s se
determine capacitatea portant folosind metodele prescriptive de calcul, dac sub nivelul
vrfurilor pilotilor se gsesc terenuri practic incompresibile si numai dac numrul total de
piloti, pentru toate constructiile de pe acelasi amplasament, este mai mic de 100; de la aceste
prevederi fac exceptie pilotii forati de diametru mare.

5.3.1.3 Pilotii de prob supusi ncercrilor n teren trebuie executati cu aceeasi tehnologie si cu
aceleasi utilaje avute n vedere n proiectul de executie al fundatiilor pe piloti.

5.3.2 ncrcri statice de prob

5.3.2.1 Metoda de ncrcare a pilotilor ce se ncearc static pe un amplasament se stabileste de
proiectantul de specialitate, conform indicatiilor de la 7.5.2.1 din SR EN 1997-1:2004 si dupa
caz, cu eratele, amendamentele si anexa national asociate.

5.3.2.2 ncrcrile statice de prob se efectueaz n concordant cu prevederile privind
ncercarea n teren a pilotilor de prob si a pilotilor din fundatii, n vigoare. n anexa E este
prezentat o metodologie pentru determinarea transferului de ncrcare axial prin ncrcarea de
prob a unei barete sau a unui pilot forat de diametru mare prin instrumentare cu reperi
mecanici.

5.3.2.3 Numrul pilotilor ce se ncearc static pe un amplasament se stabileste de proiectantul
de specialitate, pe baza principiilor de la 7.5.2.2 din SR EN 1997-1:2004 si dupa caz, cu eratele,
amendamentele si anexa national asociate.

5.3.2.4 n cazul n care nu se prevd si alte tipuri de ncercri n teren, numrul total minim al
pilotilor de diametru mic, d < 600mm, ncercati static axial la compresiune este precizat n
tabelul 2.
Tabelul 2
Numrul pilotilor conform proiectului s 100 101500 5011000 10012000
Numrul pilotilor de prob ncercati 2 3 5 6
OBSERVATIE n fundatiile cu peste 2000 piloti, n afara celor sase piloti indicati pentru 2000 piloti se mai
ncearc cte un pilot pentru fiecare 1000 sau 2000 piloti n plus, n functie de uniformitatea stratificatiei din
amplasament.

5.3.2.5 n cazul pilotilor de diametru mare, d > 600mm, numrul minim al pilotilor de prob, n
functie de numrul total al pilotilor si de modul de solicitare n exploatare, este precizat n
tabelul 3.
Tabelul 3
Numrul de piloti
din lucrare
sau zon
Numr minim al pilotilor de prob n functie de modul de solicitare
Solicitare axial Solicitare
transversal Compresiune Smulgere
s 40 1 1 1
41100 2 2 2
101200 3 2 2
> 201
3+ cte un pilot pentru fiecare sut
de piloti n plus peste 200
2 2
OBSERVATIE
Numrul minim al pilotilor de prob indicat n tabelul 3 se aplic si pilotilor de diametru mic n cazul solicitrii
axiale de smulgere sau solicitrii transversale, n functie de modul de solicitare n exploatare.

5.3.2.6 n cazul pilotilor prefabricati introdusi prin batere, cnd n paralel cu ncercrile statice
se execut pe amplasamentul respectiv si alte tipuri de ncercri, ca de exemplu ncercri
dinamice pe piloti de prob sau ncercri de penetrare static, care conduc la rezultate
comparabile cu cele obtinute prin ncrcri statice de prob, numrul pilotilor de prob poate fi
redus n mod corespunztor, fr a fi ns mai mic de jumtate din numrul indicat n tabelul 2 si
nu mai mic dect doi piloti.

5.3.2.7 Numrul pilotilor ncercati static poate fi redus pn la jumtate din numrul indicat n
tabelul 2 (fr a fi mai mic de doi) pentru zone caracterizate prin stratificatie uniform, n cazul
n care, pe amplasamente nvecinate cu conditii de teren similare, s-a executat un numr
suficient de ncrcri statice pe piloti similari cu cei de pe amplasamentul cercetat.

5.3.2.8 La lucrri cu un numr redus de piloti pe un amplasament, 40 sau mai mic, se admite
ca ncercrile statice s se realizeze pe piloti care s rmn n lucrare. n acest caz forta
maxim aplicat pilotului n timpul ncercrii trebuie s ating valoarea solicitrii maxime
provenit din gruparea cea mai defavorabil.

5.3.2.9 ncercarea pilotilor de prob trebuie s se fac nainte de nceperea executiei pilotilor
definitivi din lucrare.
n cazuri justificate tehnico-economic, se pot efectua ncercri chiar n timpul executiei pilotilor
din lucrare, dar nceperea executiei celorlalte elemente ale infrastructurilor (radiere, elevatii
etc.) nu se face dect dup efectuarea ncercrilor si interpretarea rezultatelor.

5.3.2.10 La constructiile la care este necesar limitarea deformatiilor (tasri, translatii
orizontale, rotiri etc.) ncercrile pe pilotii de prob se efectueaz indiferent de numrul pilotilor
din lucrare.

5.3.2.11 Numrul pilotilor de prob care rmn n lucrare se stabileste de proiectantul de
specialitate, conform indicatiilor de la 7.5.2.3 din SR EN 1997-1:2004 si dupa caz, cu eratele,

5.3.2.12 ncercrile efectuate asupra pilotilor care rmn n lucrare pot servi nu numai la
determinarea capacittii portante a pilotului, dup cum s-a artat la pct. 5.3.2.7, ci si la controlul
calittii pilotilor pusi n oper.

5.3.2.13 Alegerea pilotilor de prob dintre pilotii care rmn n lucrare se stabileste prin
proiect. n functie de constatrile fcute la executia pilotilor, numrul pilotilor de prob poate fi
majorat.

5.3.3 ncercri n conditii dinamice

Rezultatele ncercrilor n conditii dinamice pot fi utilizate n proiectare in concordanta cu
indicatiile de la 7.5.3 din SR EN 1997-1:2004 si dupa caz, cu eratele, amendamentele si anexa
national asociate.

5.3.4 Raportul asupra ncrcrii de prob

5.3.4.1 Unitatea care realizeaz ncercrile pe piloti are obligatia de a ntocmi un raport asupra
ansamblului ncrcrilor de prob, n conformitate cu cu prevederile privind ncercarea n teren
a pilotilor de prob si a pilotilor din fundatii, n vigoare.

5.3.4.2 Dup caz, acest raport trebuie s includ informatiile specificate la 7.5.4 din SR EN

6. PRESCRIPTII GENERALE DE PROIECTARE

6.1 Stri limit

6.1.1 Pentru calculul pilotilor izolati si al fundatiilor pe piloti trebuie avute n vedere strile
limit precizate la 7.2 din SR EN 1997-1:2004 si dupa caz, cu eratele, amendamentele si anexa
national asociate.

6.1.2 Calculul pilotilor izolati si al fundatiilor pe piloti se face, dup caz, n functie de una sau
mai multe combinatii posibile ale strilor limit.

6.2 Ac(iuni si situa(ii de proiectare

6.2.1 Actiunile si situatiile de proiectare pentru calculul la stri limit sunt precizate la 7.3 din
SR EN 1997-1:2004 si dupa caz, cu eratele, amendamentele si anexa national asociate.

6.2.2 Calculul pilotilor izolati si al fundatiilor pe piloti se face, dup caz, n functie de una sau
mai multe combinatii posibile de actiuni si/ sau situatii de proiectare.

6.3 Metode de proiectare si considera(ii privind proiectarea

6.3.1 Metodele de proiectare se bazeaz pe modurile de abordare indicate la 7.4.1 din SR EN
1997-1:2004 si dupa caz, cu eratele, amendamentele si anexa national asociate, si precizrile de
la pct. 5.3.1.2 din prezentul normativ.

6.3.2 Calculul pilotilor izolati si al fundatiilor pe piloti se face pe baza precizrilor de la 7.4.2
din SR EN 1997-1:2004 si dupa caz, cu eratele, amendamentele si anexa national asociate.

7. PILOTI SUPUSI LA SOLICITRI AXIALE

7.1 Calculul la stri limit

Strile limit la care se face calculul pilotilor sub solicitri axiale sunt indicate la 7.6.1 si 7.6.2

7.2 Capacitatea portant la compresiune

7.2.1 Generalitti

7.2.1.1 Conditiile generale de verificare sunt date la 7.6.2.1 din SR EN 1997-1:2004 si dupa caz,
cu eratele, amendamentele si anexa national asociate.

7.2.1.2 Relatia general de verificare [7.1 SR EN 1997-1:2004] este:

F
c;
s R
c;d
(1)
unde:
F
c;d
valoarea de calcul a ncrcrii axiale de compresiune asupra unui pilot sau a unui grup de
piloti corespunztoare strii limit ultime
R
c;d
c

OBSERVATIE
n cazul grupelor de piloti trebuie luate n considerare dou mecanisme de cedare:
- cedarea prin epuizarea capacittii portante la compresiune a pilotilor luati individual;
- cedarea prin epuizarea capacittii portante la compresiune a pilotilor si a pmntului aflat ntre piloti care
actioneaz ca un bloc.

7.2.2 Capacitatea portant ultim la compresiune stabilit pe baza ncrcrilor statice de prob
pe piloti

7.2.2.1 Conditiile generale de determinare a capacittii portante ultime la compresiune pe baza
ncrcrilor statice de prob pe piloti sunt date la 7.6.2.2 din SR EN 1997-1:2004 si dupa caz, cu
eratele, amendamentele si anexa national asociate.

7.2.2.2 Relatia general de calcul pentru valoarea caracteristic a capacittii portante ultime la
compresiune [7.2 SR EN 1997-1:2004] este:

R
c;k
= Min {(R
c;m
)
med
/
1
;

(R
c;m
)
min
/
2
}

(2)
unde:
R
c;k
c

R
c;m
c
(R
c;m
)
med
c,m

(R
c;m
)
min
c,m

1
coeficient de corelare dat in tab. A9(RO) din SR EN 1997-1:2004 /NB: 2007
2

7.2.2.3 Capacitatea portant de calcul la compresiune se calculeaz [7.4 si 7.5 SR EN 1997-
1:2004] cu:

R
c;d
= (R
c;k
)

/
t

(3)

unde:
R
c;d
c

R
c;k
c

t
coeficient partial pentru rezistenta total a unui pilot dat in tab. A6(RO), A7(RO) si
A8(RO) din SR EN 1997-1:2004 /NB: 2007
sau
R
c;d
= (R
b;k
)

/
b

+

(R
s;k
)

/
s

(4)
unde:
R
c;d
c

R
b;k
R
s;k
b

coeficient partial pentru rezistenta pe baz a unui pilot dat n tab. A6(RO), A7(RO) si
A8(RO) din SR EN 1997-1:2004 /NB: 2007
s

coeficient partial pentru rezistenta prin frecare pe suprafata lateral a unui pilot dat n
tab. A6(RO), A7(RO) si A8(RO) din SR EN 1997-1:2004 /NB: 2007

7.2.3 Capacitatea portant ultim la compresiune stabilit pe baza rezultatelor ncercrilor
asupra pmnturilor.

rezultatelor ncercrilor asupra pmnturilor sunt date la 7.6.2.3 din SR EN 1997-1:2004 si
dupa caz, cu eratele, amendamentele si anexa national asociate.

7.2.3.2 Relatia general de calcul pentru valoarea caracteristic a capacittii portante ultime la
compresiune [7.6 SR EN 1997-1:2004] este:

R
c;k
= (R
b;k
+

R
s;k
)

=

Min {(R
c;cal
)
med
/
3
;

(R
c;cal
)
min
/
4
}

(5)
unde:
R
c;k
c

R
b;k
R
s;k
R
c;cal
c
(R
c;cal
)
med
c;cal

(R
c;cal
)
min
c;cal

3
coeficient de corelare dat n tab. A10(RO) din SR EN 1997-1:2004 /NB: 2007
4
coeficient de corelare dat n tab. A10(RO) din SR EN 1997-1:2004 /NB: 2007

7.2.3.3 Capacitatea portant de calcul se determin cu relatia (3) sau (4).

7.2.3.4 n cazul utilizrii relatiei (4), valorile caracteristice se pot obtine [7.9 SR EN 1997-
1:2004] cu:

R
b;k

= A
b
q
b;k

(6)
unde:
R
b;k
A
b
suprafata bazei pilotului
q
b;k

si

R
s;k

= A
s;i

q
s;i;k
(6)
unde:
R
s;k

A
s;i

q
s;i;k

7.2.3.5 Capacitatea portant de calcul la compresiune a pilotilor prefabricati introdusi prin
batere se poate stabili, pe baza datelor din ncercarea de penetrare static (CPT), cu:

R
c,d
=
A q
b b k
b
,
2
3
+
F
l
s
U
u
p

(7)

unde:
q
b;k
valoarea caracteristic a presiunii pe vrful penetrometrului

q
b k ,
=
q q
b k b k , ,
1 2
2
+

unde:

q
b k ,
1 media valorilor nregistrate n straturile situate de la nivelul vrfului
penetrometrului pn la o adncime egal cu 4d sub
acest nivel

q
b k ,
2 media valorilor nregistrate de la nivelul vrfului penetrometrului pn la o
nltime egal cu |d deasupra acestui nivel
unde:
d diametrul sau dimensiunea maxim a sectiunii dreptunghiulare a
pilotului (cm)
| coeficient care se ia n functie de stratul n care se execut penetrarea:
| = 3 pmnturi coezive, nisipuri cu I
D
s 0,35
| = 8 nisipuri cu I
D
= 0,36 0,65
| = 15 nisipuri si nisipuri cu pietris cu I
D
> 0.66
A
b
aria sectiunii transversale a pilotului
F
l
forta de frecare pe suprafata lateral a penetrometrului introdus la nivelul
vrfului pilotului
u
p
perimetrul sectiunii coloanei penetrometrului
b3
,
s3
coeficienti partiali:
b s
3 3
1 4 = = ,
OBSERVATII:
1. Relatia (7) se aplic n cazul utilizrii unui penetrometru static care realizeaz o vitez de penetrare constant
pe ntreaga adncime de ncercare si are urmtoarele caracteristici tehnologice:
diametrul bazei conului d
c
= 3.6 cm;
diametrul coloanei d
col
= 3.6 cm;
viteza de penetrare vs 3.3 cm/s.
2. n cazul folosirii unor penetrometre cu caracteristici diferite de cele indicate la obs. 1, calculul valorii q
b,k
se
poate face numai pe baza unor formule verificate printr-un numr suficient de ncercri paralele pe piloti de prob.

7.2.4 Capacitatea portant ultim la compresiune stabilit prin metode prescriptive

7.2.4.1 Piloti purttori pe vrf

7.2.4.1.1 Valoarea de calcul a capacittii portante ultime la compresiune a pilotilor purttori pe
vrf se exprim prin relatia:

R
c;d

= R
b;d
= R
b;k
/

b

(8)

unde:
R
c;d
c

R
b;d
R
b;d
=

R
b;k
/

b

unde:
R
b;k

b
coeficient partial pentru rezistenta pe baz a pilotului:
b
= 1,4

7.2.4.1.2 Valoarea caracteristic a rezistentei pe baz se obtine cu relatia:

R
b;k

= A
b
q
b;k

(9)
unde:

R
b;k
A
b
suprafata bazei pilotului:
- pentru pilotii executati pe loc cu sectiunea circular constant, cu diametrul d:
A
b
=
td
4
4

- pentru pilotii forati cu baza lrgit, cnd se poate controla diametrul bazei d
b
:
A
b
= 0,9
td
b
2
4

- pentru pilotii tubulari, A
b
se ia egal cu aria total a sectiunii circulare cu diametrul
exterior d numai dac golul a fost umplut cu beton pe o nltime de cel putin 3d de la
nivelul vrfului; n caz contrar A
b
se consider aria net a sectiunii inelare de beton.
q
b;k
valoarea caracteristic a presiunii pe baz:
- pentru pilotii de ndesare care reazem cu vrful pe roc stncoas sau semistncoas,
sau pe straturi necoezive macrogranulare (blocuri, bolovnis) q
b k ,
= 20 000 kPa;
- pentru pilotii de ndesare care reazem cu vrful ntr-un strat de pietris, conform
tabelului 5;
- pentru pilotii de dislocuire care reazem cu baza n straturi necoezive
macrogranulare (blocuri, bolovnis, pietris) conform paragrafului 7.2.4.2.5 relatia (15)
- pentru pilotii de dislocuire care reazem cu baza pe roc stncoas sau semistncoas:
q
b k ,
=
o
cs
t
d
+
|
\
|
.
| 15 ,

unde:
o
cs
rezistenta medie la compresiune a rocii, determinat pe epruvete n stare
saturat
t adncimea de ncastrare n stnc a bazei pilotului
d diametrul pilotului n planul bazei
OBSERVATII
1. n cazul existentei n stratul portant, sub vrful pilotului, a unor orizonturi stncoase puternic fisurate, sau a
unor intercalatii nestncoase, este obligatorie n toate situatiile verificarea capacittii portante prin ncercri
statice pe piloti de prob.
2. n cazurile mentionate la observatiile 3 si 4 de la tabelul 6, valoarea R
b,d
se reduce cu valoarea R
s,d

corespunztoare rezistentei negative pe suprafata lateral a pilotului.

7.2.4.2 Piloti flotanti

7.2.4.2.1 Valoarea de calcul a capacittii portante ultime la compresiune a pilotilor flotanti se
exprim prin relatia:

R
c;d

= R
b;d
+

R
s;d
= R
b;k
/

b
+ R
s;k
/

s

(10)
unde:
R
c;d
c

R
b;d
R
b;d
=

R
b;k
/

b

unde:
R
b;k

b
coeficient partial pentru rezistenta pe baz a pilotului
R
s;d
valoarea de calcul a rezistentei de frecare pe suprafata lateral a pilotului
R
s;d
=

R
s;k
/

s

unde:
R
s;k
valoarea caracteristic a rezistentei de frecare pe suprafata lateral a pilotului

s
coeficient partial pentru rezistenta prin frecare pe suprafata lateral a pilotului

7.2.4.2.2 Valoarea caracteristic a rezistentei pe baz se obtine cu relatia:

R
b;k

= A
b
q
b;k

(11)
unde:
R
b;k
A
b
q
b;k

7.2.4.2.3 Valoarea caracteristic a rezistentei de frecare pe suprafata lateral a unui pilot se
obtine cu relatia:

R
s;k

= A
s;i

q
s;i;k
= U q
s;i;k
l
i
(12)
unde:
R
s;k

A
s;i

l
i
lungimea pilotului n contact cu stratul i
q
s;i;k

7.2.4.2.4 Valoarea de calcul a capacittii portante ultime la compresiune a pilotilor flotanti
prefabricati se exprim prin relatia:

R
c,d
= R
b,d
+ R
s,d
=
R R
b k
b
s k
s
, ,

1 1
+ =
A q
b b k
b
,
1
+
U q l
s k i
s
i
,
1
(13)
unde:
R
b;k
R
s;k
b;1
coeficient partial de rezistent dat n tabelul 4
s;1
coeficient partial de rezistent dat n tabelul 4
A
b
l
i
q
b;k
valoarea caracteristic a presiunii pe baz dat n tabelul 5
q
s;i;k
valoarea caracteristic a rezistentei de frecare lateral n stratul i dat n tabelul 6


Tabelul 4
Modul de introducere a pilotului prefabricat n teren
b
1

s
1

Piloti introdusi prin batere 1,0 1,0
Piloti introdusi prin batere cu subsplare n pmnturi nisipoase, cu conditia
baterii pe ultimul metru fr subsplare
1,0 1,6
Piloti introdusi prin vibrare n pmnturi:
nisipoase saturate de ndesare medie
mijlocii si mari 0,8 1,0
fine 0,9 1,0
prfoase 1,0 1,0
argiloase cu indicele de consistent
0,5<I
c
s1
prafuri nisipoase 1,1 1,1
prgile nisipoase sau prfoase 1,2 1,1
argile 1,4 1,1
argiloase cu indicele de consistent I
c
> 1 1,0 1,0

Tabelul 5
A
d
n
c
i
m
e
a

d
e

n
f
i
g
e
r
e
Pmnturi necoezive Pmnturi coezive
Pietris
Nisipuri
Nisip
prfos
Ic
mari medii fine _ 1,0 0,9 0,8 0,7 0,6 0,5 0,4
(m) q
b;k
(kPa)
3 7500 6500 2900 1800 1200 7000 4000 3000 2000 1200 1000 600
4 8300 6600 3000 1900 1250 8300 5100 3800 2500 1600 1200 700
5 8800 6700 3100 2000 1300 8800 6200 4000 2800 2000 1300 800
7 9700 6900 3300 2200 1400 9700 6900 4300 3300 2200 1400 850
10 10500 7300 3500 2400 1500 10500 7300 5000 3500 2400 1500 900
15 11700 7500 4000 2800 1600 11700 7500 5600 4000 2800 1600 1000
20 12600 8200 4500 3100 1700 12600 8200 6200 4500 3100 1700 1100
25 13400 8800 5000 3400 1800 13400 8800 6800 5000 3400 1800 1200
30 14200 9400 5500 3700 1900 14200 9400 7400 5500 3700 1900 1300
> 35 15000 10000 6000 4000 2000 15000 10000 8000 6000 4000 2000 1400
OBSERVATII
1. Adncimea de nfigere a pilotului se msoar de la nivelul terenului natural pn la nivelul bazei pilotului, cnd umpluturile
sau decaprile prevzute nu depsesc 3m. Cnd umpluturile sau decaprile prevzute depsesc 3m, adncimea de nfigere se
msoar de la un nivel superior, respectiv inferior, cu 3m fat de nivelul terenului natural.
2. Valorile q
b;k
din tabel pot fi folosite cu conditia ca pilotul s ptrund n terenul stabil (care nu este susceptibil de afuiere
sau alunecare) cel putin 4m n cazul infrastructurii podurilor sau constructiilor hidrotehnice si cel putin 3m n cazul celorlalte
constructii.
3. Valorile q
b;k
din tabel sunt valabile pentru pmnturi cu I
D
> 0,35
4. Pentru nisipuri mari si pietrisuri, valorile q
b;k
din tabel se pot folosi numai n cazul n care ncastrarea relativ a vrfului
pilotului n strat este t/d>15. Pentru valori t/d<15 rezistenta de proiectare corectat se calculeaz cu:
q
b;k cor
= q
b;k
(0,7 + 0,02 t/d) [kPa]
unde:
t adncimea de ncastrare n stratul de nisip mare sau pietris a vrfului pilotului, n metri;
d diametrul pilotului n planul bazei, n metri.

5. Pentru pmnturi nisipoase (cu exceptia nisipurilor mari prevzute la observatia 4) si pmnturi coezive, valorile din tabel
se pot folosi cu conditia ptrunderii vrfului pilotului pe o adncime t/d >4.
Pentru valori t/d < 4 se calculeaz rezistenta normat corectat cu relatia: q
b;k cor
= q
b;k
(0,5 + 0,125 t/d)
6. Pentru valori intermediare ale adncimilor sau consistentei, valorile q
b k ,
se obtin prin interpolare liniar.
Tabelul 6
A
d
n
c
i
m
e
a

m
e
d
i
e

a

s
t
r
a
t
u
l
u
i
Pmnturi necoezive
Pmnturi coezive
Ic
mari
si medii
fine prfoase _ 0,8 0,7 0,6 0,5 0,4 0,3
(m) q
s;k
(kPa)
1 35 23 15 35 23 15 12 5 2
2 42 30 20 42 30 20 17 7 3
3 48 35 25 48 35 25 20 8 4
4 53 38 27 53 38 27 22 9 5
5 56 40 29 56 40 29 24 10 6
7 60 43 32 60 43 32 25 11 7
10 65 46 34 65 46 34 26 12 8
15 72 51 38 72 51 38 28 14 10
20 79 56 41 79 56 41 30 16 12
25 86 61 44 86 61 44 32 18 -
30 93 66 47 93 66 47 34 20 -
> 35 100 70 50 100 71 50 36 22 -
OBSERVATII
1.Valorile q
s;k
se adopt

pentru adncimile medii, corespunztoare distantei de la mijlocul stratului i pn la suprafata terenului
tinnd seama de obs. 2 de la tabelul 5.
In cazul unor straturi cu grosimi mai mari de 2m, determinarea valorilor se face prin imprtirea in orizonturi de max. 2m.
2. Pentru valori intermediare ale adncimilor sau consistentei valorile q
s;k
se obtin prin interpolare linear.
3. Dac n limitele lungimii pilotului exist o intercalatie de pmnt puternic compresibil, de consistent redus (turb, ml
nmol etc.) de cel putin 30 cm grosime, iar suprafata terenului urmeaz a fi ncrcat (n urma sistematizrii sau din alte
cauze), valorile q
s;k
pentru stratul puternic compresibil si pentru cele de deasupra lui se determin astfel:
cnd suprancrcarea este pn la 30 kPa, pentru toate straturile situate pn la limita inferioar a stratului puternic
compresibil (inclusiv umpluturile) se ia q
s;k
=0;
cnd suprancrcarea este cuprins ntre 30 si 80 kPa , pentru straturile situate deasupra stratului foarte compresibil (inclusiv
umpluturile) se ia q
s;k
din tabel multiplicat cu 0,4 si cu semn negativ, iar pentru stratul puternic compresibil q
s;k
= 5 kPa;
cnd suprancrcarea este mai mare de 80 kPa, pentru straturile situate deasupra stratului foarte compresibil se ia q
s;k
din
tabel cu semn negativ, iar pentru stratul puternic compresibil se ia q
s;k
= 5 kPa.
4. Dac pilotul strbate umpluturi recente, straturi argiloase n curs de consolidare sau straturi macroporice sensibile la
umezire, cu grosimi mai mari de 5 m, valorile q
s;k
se iau din tabel cu semn negativ.

7.2.4.2.5 Valoarea de calcul a capacittii portante ultime la compresiune a pilotilor flotanti
executati pe loc se exprim prin:

R
c,d
= R
b,d
+ R
s,d
=
R R
b k
b
s k
s
, ,

2 2
+ =
A q
b b k
b
,
2
+
U q l
s k i
s
i
,
2
(14)
unde:
R
b;k

R
s;k
b;2
coeficient partial de sigurant dat n tabelul 7
s;2
coeficient partial de sigurant dat n tabelul 8
A
b
l
i
q
s;i;k
valoarea caracteristic a rezistentei de frecare lateral n stratul i dat n tabelul 6
q
b;k
Valoarea caracteristic a presiunii pe baz, q
b;k
, se determin, dup caz, astfel:
i) Pentru pilotii de ndesare executati prin batere sau vibropresare, valorile sunt date n tabelul
5
ii) Pentru pilotii de dislocuire care reazem cu baza pe pmnturi coezive, cu conditia
asigurrii ptrunderii bazei pilotului n stratul respectiv pe o adncime egal cu cel putin
diametrul pilotului sau al bulbului:
q
b k ,
= N
c
c
u;d
+
d;1
D
(15)
unde:
N
c
factor de capacitate portant, N
c
= 9
c
u;d
d;1
media ponderat, prin grosimile straturilor, a valorilor de calcul ale
greuttilor volumice ale straturilor strbtute de pilot
D fisa real a pilotului (adncimea la care se gseste baza pilotului, msurat
de la nivelul terenului natural, sau, pentru infrastructurile podurilor, de la nivelul
fundului albiei, tinnd seama de adncimea de afuiere)
iii) n lipsa datelor privind rezistenta la forfecare a stratului de la baza pilotului, se admite,
pentru pmnturi coezive, utilizarea valorilor din tabelul 9
iv) Pentru pilotii de dislocuire care reazem cu baza pe straturi necoezive:
q
b k ,
= o (
d
d
b
N
+
d;1
D
c
N
q
)
(16)
unde:
o coeficient determinat n functie de gradul de ndesare I
D
al pmntului de la baza
pilotului, dat n tabelul 10
d
valoarea de calcul a greuttii volumice a pmntului de sub baza pilotului
d;1
media ponderat, prin grosimile straturilor, a valorilor de calcul ale
greuttilor volumice ale straturilor strbtute de pilot
d
b
diametrul pilotului la nivelul bazei
N
,

N
q
factori de capacitate portant determinati n functie de valoarea de calcul a unghiului
de frecare interioar,
d
, al stratului de la baza pilotului, dati n tabelul 11
D
c
fisa de calcul a pilotului:
D
c
= | d
b
dac D > | d
b

D
c
= D dac D < | d
b

unde:
| coeficient n functie de gradul de ndesare I
D
al pmntului de la baza
pilotului, dat in tabelul 10

OBSERVATIE
Cnd deasupra stratului de pmnt necoeziv n care ptrunde baza pilotului se afl un strat de umplutur recent,
necompactat sau de pmnt coeziv plastic moale sau plastic curgtor, sau un strat de turb, fisa D se consider
doar adncimea pe care ptrunde pilotul n stratul portant, iar la expresia q
b k ,
definit prin relatia (15) se adaug
termenul
d;2
h unde
d;2
este valoarea de calcul a greuttii volumice a stratului slab si h este grosimea acestuia.

Tabelul 7 Tabelul 8

Tehnologia
de betonare
a pilotului
Tipul pmntului
de la baza pilotului

Modul de executie a pilotului
Tipul pmntului
din jurul pilotului
coeziv necoeziv coeziv necoeziv
b
2

s
2

Betonare n uscat,
inclusiv pentru pilot
forat cu burghiu
continuu (CFA)
1,20 1,20
Cu tubaj introdus prin batere si
beton compactat prin batere
1,20 1,20
Cu tubaj introdus prin vibrare si
beton compactat prin vibrare
1,70 1,20
Betonare sub ap Forat n uscat si netubat, cu tubaj
recuperabil si cu burghiu continuu
(CFA)
1,90 1,70 - cu injectie la baz 1,30 1,20
- fr injectie la baz 1,45 1,30
Betonare sub noroi Forat cu tubaj nerecuperabil 1,90 1,50
- cu injectie la baz 1,45 1,30 Forat sub noroi 2,40 1,90
- fr injectie la baz 1,90 1,50

Tabelul 9
Adncimea
bazei pilotului
(m)
I
C

>1 0,9 0,8 0,7 0,6 0,5 0,4
q
b k ,
( kPa)
3 700 600 500 400 300 250 200
5 800 700 600 500 400 300 300
7 900 800 700 600 500 400 350
10 1100 950 850 750 650 550 500
12 1250 1100 1000 900 750 650 550
15 1450 1300 1200 1050 900 800 650
18 1700 1500 1350 1200 1050 900 750
20 1850 1700 1500 1300 1150 1000 850
30 2650 2400 2100 1850 1600 - -
40 3600 3200 2800 2400 2000 - -

Tabelul 10 Tabelul 11
I
D
o |
d
(
o
)
0,000,35 0,5 10 26 28 30 32 34 36 38 40
0,360,65 0,4 15 N
9,5 12,6 17,3 24,4 34,6 48,6 71,3 108,0

0,661,00 0,3 20 N
q
18,6 24,8 32,8 45,5 64,0 87,6 127,0 185,0


7.2.5 Capacitatea portant ultim la compresiune stabilit pe baza ncercarilor de impact
dinamic

ncercarilor de impact dinamic sunt date la 7.6.2.4 din SR EN 1997-1:2004 si dupa caz, cu

7.2.5.2 Valoarea de calcul a capacittii portante la compresiune se determin cu relatia [7.10
SR EN 1997-1:2004]:
R
c;d
= (R
c;k
)

/
t

(17)

unde:
R
c;k
= Min {(R
c;m
)
med
/
5
;

(R
c;m
)
min
/
6
}

unde:
R
c;k
c

R
c;m
c
n una sau mai multe ncercri
(R
c;m
)
med
c,m

(R
c;m
)
min
c,m

5
coeficient de corelare dat n tab. A11 din SR EN 1997-1:2004
6
coeficient de corelare dat n tab. A11 din SR EN 1997-1:2004

7.2.6 Capacitatea portant ultim la compresiune stabilit pe baza formulelor de batere

formulelor de batere sunt date la 7.6.2.5 din SR EN 1997-1:2004 si dupa caz, cu eratele,

7.2.6.2 n cazul pilotilor purttori pe vrf, btuti ntr-un pmnt necoeziv, valoarea de calcul a
capacittii portante la compresiune se determin cu:
R
c;d
= (R
b;k
)

/
b

(18)

unde:
b

coeficient partial de sigurant:
b
= 1,4
R
b,k
=
aA aA aA
e
Q q
Q q
Q H
2 2
0 2
2
0
0
0 0
+
|
\
|
.
| +
+
+

,

unde:
a factor ce depinde de tipul pilotului si conditiile de batere, dat n tabelul 12
A aria sectiunii pilotului (n cazul pilotilor tubulari se consider suprafata sectiunii
inelare)
e refuzul pilotului (cm)
Q
0
greutatea berbecului (sau a prtii care loveste)
q greutatea pilotului (inclusiv a cciulii de protectie si a prtii stationare a
berbecului)
H
0
nltimea de cdere a berbecului (cm), stabilit conform tabelului 13
H
1
mrimea cursei berbecului
E
0

energia de lovire a berbecului (kJ)
OBSERVATIE
ncrcarea caracteristic pe baza datelor din ncercarea pe cale dinamic a pilotilor prefabricati se poate
determina si cu alte relatii, dac n urma aplicrii acestora pentru diferite conditii de teren se arat c se obtine
o concordant satisfctoare cu rezultatele ncercrilor statice.

Tabelul 12 Tabelul 13
Tipul pilotului si
conditiile de batere
a
(kPa)

Tipul de berbec
Piloti
verticali
Piloti nclinati
cu 3 : 1
Pilot din beton armat
(cu cciul de protectie)
1500
Berbec cu cdere liber
sau cu actiune simpl
H
0
=H
1
H
0
=0,8 H
1

Pilot din lemn
(fr cciul de protectie)
1000
Berbec diesel sau
cu actiune dubl
H
0=
100
0
0
E
Q
H
0=
80
0
0
E
Q

7.2.6.3 Rebatere

Conditiile generale de determinare a numrului de piloti care trebuie rebtuti sunt date la 7.6.2.7

7.2.7 Capacitatea portant ultim la compresiune stabilit pe baza interpretrii ecuatiei undei

Conditiile generale de determinare a capacittii portante ultime la compresiune pe baza
interpretrii ecuatiei undei sunt date la 7.6.2.6 din SR EN 1997-1:2004 si dupa caz, cu eratele,

7.2.8 Capacitatea portant ultim la compresiune a unui pilot care lucreaz n grup

Valoarea de calcul a capacittii portante la compresiune a unui pilot care lucreaz n grup se
determin cu:

R
c;g
= m
u
R
c;d

(19)

unde:
R
c;d

c
a

pilotului izolat
m
u
coeficient de utilizare:
m
u
= 1 pentru pilotii purttori pe vrf si pilotii flotanti de ndesare avnd fisa
integral cuprins n pmnturi necoezive
m
u
= f (r/r
0
) dat n tabelul 14
unde:
r distanta minim (lumina) ntre 2 piloti vecini
r
0
raza de influent a pilotului izolat n planul bazei:
r
0
= l
i
tg
i

unde:
l
i
grosimea stratului i prin care trece pilotul

i
= (
d
/4)
OBSERVATII
1. Valorile din tabelul 14 pot fi sporite pn la m
u
= 1 n cazul n care tasarea probabil calculat a fundatiei pe
piloti este n limitele acceptabile pentru constructia respectiv.
2. In straturile n care se consider posibil aparitia frecrii negative, = 0.

Tabelul 14
r/r
0
> 2 1,8 1,6 1,4 1,2 1,0 0,8
m
u
1,00 0,95 0,90 0,85 0,80 0,70 0,60

7.2.9 Capacitatea portant ultim la compresiune a grupei de piloti

n cazul grupelor de piloti se va lua n considerare si cedarea prin epuizarea capacittii portante
la compresiune a pilotilor si a pmntului aflat ntre piloti care actioneaz ca un bloc, conform
observatiei de la 7.2.1.2.

7.3 Rezisten(a la trac(iune a pilotului

7.3.1 Generalitti


7.3.1.2 Relatia general de verificare [7.12 SR EN 1997-1:2004] este:

F
t;d
s R
t;d
(20)
unde:
F
t;d
valoarea de calcul a tractiunii exercitat asupra unui pilot corespunztoare strii
limit ultime
R
t;d
t

7.3.2 Rezistenta ultim la tractiune stabilit pe baza ncrcrilor statice de prob pe piloti

7.3.2.1 Conditiile generale de determinare a rezistentei ultime la tractiune pe baza ncrcrilor
statice de prob pe piloti sunt date la 7.6.3.2 din SR EN 1997-1:2004 si dupa caz, cu eratele,

7.3.2.2 Relatia general de calcul pentru valoarea caracteristic a rezistentei ultime la tractiune
[7.14 SR EN 1997-1:2004] este:

R
t;k
= Min {(R
t;m
)
med
/
1
;

(R
t;m
)
min
/
2
}

(21)
unde:
R
t;k
t

R
t;m
t
(R
t;m
)
med
t,m

(R
t;m
)
min
t,m

1
coeficient de corelare dat in tab. A9(RO) din SR EN 1997-1:2004 /NB: 2007.
2
coeficient de corelare dat in tab. A9(RO) din SR EN 1997-1:2004 /NB: 2007.

7.3.2.3 Rezistenta la tractiune de calcul se calculeaz [7.13 SR EN 1997-1:2004] cu:

R
t;d
= R
t;k
/
s;t

(22)

unde:
R
t;d
t

R
t;k
c

s;t

coeficient partial pentru rezistenta la tractiune a unui pilot dat in tab. A6(RO),
A7(RO) si A8(RO) din SR EN 1997-1:2004 /NB: 2007.

7.3.3 Rezistenta ultim la tractiune stabilit pe baza rezultatelor ncercrilor asupra
pmnturilor.

7.3.3.1 Conditiile generale de determinare a rezistentei ultime la tractiune pe baza rezultatelor
ncercrilor asupra pmnturilor sunt date la 7.6.3.3 din SR EN 1997-1:2004 si dupa caz, cu

7.3.3.2 Valoarea de calcul a rezistentei la tractiune [7.15 SR EN 1997-1:2004] este dat de
relatia 22.

7.3.3.3 Relatia general de calcul pentru valoarea caracteristic a rezistentei la tractiune [7.17
sau 7.18 SR EN 1997-1:2004] este:

R
t;k
= Min {(R
t;cal
)
med
/
3
;

(R
t;cal
)
min
/
4
}

(23)
unde:
R
t;k
t

R
t;cal
t
(R
t;cal
)
med
c;cal

(R
t;cal
)
min
c;cal

3
4

sau

R
s;k

= A
s;i

q
s;i;k
(24)
unde:
R
s;k

A
s;i

q
s;i;k

7.3.3.4 Valoarea de calcul a rezistentei la tractiune a pilotilor prefabricati introdusi prin batere
se poate stabili, pe baza datelor din ncercarea de penetrare static, cu:

R
t,d
=
F
l
s
U
u
p

(25)
unde:
F
l
,

U, u
p
,

s3
conform semnificatiilor precizate la relatia 7

7.3.4 Rezistenta ultim la tractiune stabilit prin metode prescriptive

7.3.4.1 Rezistenta ultim la tractiune pentru pilotii prefabricati se determin cu:

R
U q l
t d
s k i
m s
i
,
,
=

1

(26)
unde:
U, q
s;i;k
,

l
i
,

s;1
m
coeficient partial:
m
= 2,4

7.3.4.2 Rezistenta ultim la tractiune pentru pilotii executati pe loc se determin cu:
R
U q l
t d
s k i
m s
i
,
,
=

2

(27)
unde:
U, q
s;i;k
,

l
i
,

s;2
m
coeficient partial:
m
= 2,4

7.4 Deplasrile verticale ale funda(iei pe pilo(i (starea limit de exploatare normal
pentru structura suportat de pilo(i)

7.4.1 Generalitti


7.4.1.2 Trebuie evaluat deplasarea vertical (tasarea) fundatiei pe piloti pentru conditiile
strilor limit ale exploatrii normale si comparat cu valoarea tasrii acceptabile:

s s s
acc
(28)
unde:
s deplasarea vertical (tasarea) fundatiei pe piloti estimat/ calculat
s
acc
deplasarea vertical (tasarea) acceptabil pentru structura suportat de piloti

7.4.1.3 Metode analitice pentru calculul deplasrilor verticale ale fundatiei pe piloti, de felul
celei indicate n anexa D, trebuie considerate ca aproximative.

7.4.2 Fundatia pe piloti supusi la compresiune
Conditiile generale de verificare sunt date la 7.6.4.2 din SR EN 1997-1:2004 si dupa caz, cu

7.4.3 Fundatii pe piloti supusi solicitati la tractiune
Conditiile generale de verificare sunt date la 7.6.4.3 din SR EN 1997-1:2004 si dupa caz, cu

8. PILOTI SUPUSI LA SOLICITRI TRANSVERSALE

8.1 Generalit(i

8.1.1 Conditiile generale de verificare sunt date la 7.7.1 din SR EN 1997-1:2004 si dupa caz, cu

8.1.2 Relatia general de verificare [7.19 SR EN 1997-1:2004] este:

F
tr ,d
s R
tr ,d
(29)
unde:
F
tr ,d
valoarea de calcul a ncrcrii transversale asupra unui pilot corespunztoare strii limit
ultime

R
tr;d
tr
lund n considerare efectul oricror ncrcri axiale de
compresiune sau de tractiune

8.2 Rezisten(a la ncrcare transversal pe baza ncrcrilor de prob pe pilo(i

8.2.1 Conditiile generale de determinare a rezistentei la ncrcare transversal pe baza
ncrcrilor de prob pe piloti sunt date la 7.7.2 din SR EN 1997-1:2004 si dupa caz, cu eratele,

8.2.2 Rezistenta de calcul la ncrcare transversal se calculeaz cu:
R
R
tr d
tr k
tr
,
,
=
(30)
unde:
R
tr,k
valoarea caracteristic a ncrcrii transversale, stabilit cu luarea n considerare a
factorului de corelare din tabelul A9(RO) din SR EN 1997-1:2004/NB: 2007 n
functie de numrul ncrcrilor de prob
tr
coeficient partial:
tr
= 2

8.3 Rezisten(a la ncrcare transversal pe baza rezultatelor ncercrilor asupra terenului
si a parametrilor de rezisten( ai pilotului

8.3.1 Conditiile generale de determinare a rezistentei la ncrcare transversal pe baza
rezultatelor ncercrilor asupra terenului si a parametrilor de rezistent ai pilotului sunt date la
7.7.3 din SR EN 1997-1:2004 si dupa caz, cu eratele, amendamentele si anexa national
asociate.

8.3.2 Calculul rezistentei la ncrcare transversal a unui pilot lung, svelt poate fi efectuat
folosind teoria unei grinzi ncrcat la o extremitate si rezemat pe un mediu deformabil,
caracterizat printr-un modul al reactiunii laterale. n anexa A se prezint o metod de calcul a
unui pilot izolat supus la o solicitare transversal (lateral, orizontal), n ipoteza modelrii
terenului de fundare ca un mediu discret de tip Winkler.

8.4 Rezisten(a la ncrcare transversal prin metode prescriptive

8.4.1 Metodele prescriptive pentru calculul rezistentei la ncrcare transversal a unui pilot se
utilizeaz doar n fazele preliminare de proiectare.

8.4.2 Rezistenta caracteristic la ncrcare transversal a pilotilor verticali n radiere joase se
determin cu:

R
tr,k
=
2
0
M
l
cap
n cazul pilotului considerat ncastrat n radier (31)

sau

R
tr,k
=
M
l
cap
0
n cazul pilotului considerat articulat n radier (32)
unde:
l
0
lungimea conventional de ncastrare; valorile l
0
sunt date n tabelul 15

M
cap
momentul ncovoietor capabil al sectiunii pilotului, determinat conform
reglementrilor tehnice specifice privind calculul elementelor de beton armat
OBSERVATII
1. Relatiile pot fi utilizate n cazul cnd fisa, D, este mai mare dect 5l
0

2. n cazul unei stratificatii neomogene, l
0
se stabileste ca medie ponderat (prin grosimile de
straturi) ale valorilor corespunztoare straturilor ntlnite pe o adncime egal cu 1,5 l
0
, n care l
0
reprezint
valoarea corespunztoare stratului de la suprafat.
3. Nu se utilizeaz lungimea l
0
din tabelul 15 la calculul sgetii.

Tabelul 15
Tipul pmntului
Piloti
Barete, n functie de directia fortei orizontale
Paralel
cu latura mare, l
Paralel
cu latura mic, b
l
0
Nisipuri cu I
D
s 0,35 si
pmnturi coezive cu I
C
s 0,5
4d 2,50l 4b
Nisipuri cu I
D
= 0,36 0,65 si
pmnturi coezive
cu I
C
= 0,51 0,75
3d 1,75l 3b
Nisipuri, nisipuri cu pietris cu
I
D
> 0.66 si pmnturi coezive
cu I
C
= 0,76 1,00
2d 1,25l 2b
Pmnturi coezive cu I
C
>1,00 1,5d 1,00l 1,5b

8.4.3 Rezistenta de calcul la ncrcare transversal se determin cu:

R
tr,d
=
R
tr k
tr
,

(33)
unde:
tr
coeficient partial:
tr
= 2

8.5 Deplasare transversal

8.5.1 Conditiile generale de determinare a deplasrii transversale sunt date la 7.7.4 din SR EN

8.5.2 n anexa B se prezint o metod de calcul spatial al grupei de piloti n ipoteza radierului
rigid si a modelrii terenului de fundare ca un mediu discret de tip Winkler.

9. ELEMENTE PRIVIND PROIECTAREA STRUCTURAL A
PILOTILOR

9.1 Generalit(i

9.1.1 Conditiile generale sunt date la 7.8 din SR EN 1997-1:2004 si dupa caz, cu eratele,

9.1.2 Alctuirea pilotului trebuie astfel conceput nct s fac fat tuturor situatiilor la care
pot fi supusi pilotii att pe parcursul executiei, inclusiv transportul si baterea dac este cazul, ct
si n exploatare.

9.1.3 Pilotii supusi la ncrcri de tractiune trebuie conceputi pentru a suporta ntreaga fort de
smulgere pe ntreaga lor lungime, dac este necesar.

9.1.4 La pilotii executati pe loc, valorile rezistentelor corespunztoare clasei betonului se
afecteaz cu urmtorii coeficientii de reducere dati n tabelul 16:

Tabelul 16
Conditiile de betonare Coeficient de reducere
Betonare n uscat 0,95
Betonare sub ap sau sub noroi de foraj 0,80
OBSERVATIE
Coeficientii de reducere mentionati sunt suplimentari fat de coeficientii
conditiilor de sigurant care tin seama de dimensiunile sectiunilor transversale
si de pozitia de turnare a betonului stabiliti conform STAS 10107/0-90.

9.2 Elemente constructive specifice pilo(ilor executa(i pe loc

9.2.1 Materiale

9.2.1.1 Beton

9.2.1.1.1 Alegerea clasei betonului, a dozajului minim de ciment si a tipului si dimensiunilor
agregatelor se fac cu respectarea prevederilor din SR EN 1536:2004 si NE 012/1-2007.

9.2.1.1.2 Pentru pilotii situati n terenuri cu ape agresive, la alctuirea retetei de betonare trebuie
s se tin seama de reglementrile specifice.

9.2.1.2 Armtur
Armturile pilotilor se realizeaz, dup caz, din otel tip OB 37, PC 52 sau S500.

9.2.2 Alctuirea pilotilor

9.2.2.1 Dimensiuni caracteristice

9.2.2.1.1 Diametru
Diametrul pilotului se stabileste functie de tehnologia de executie ce se adopt.

OBSERVATIE
1. n cazul pilotilor forati n uscat si netubati precum si n cel al pilotilor forati sub noroi, diametrul pilotului se
consider egal cu diametrul uneltei de spare.
2. n cazul pilotilor forati cu tubaj recuperabil sau nerecuperabil, diametrul pilotului se consider egal cu diametrul
exterior al tubajului.

9.2.2.1.2 Lungime

Lungimea se stabileste astfel nct, prin efectul combinat al frecrii pe suprafata lateral si al
rezistentei n planul bazei, pilotul s transmit la teren ncrcarea axial de calcul care i revine.
Se recomand ca lungimea pilotului forat de diametru mare s se determine n functie de
adncimea la care se ntlneste stratul practic incompresibil.
La pilotii cu solicitri orizontale importante, lungimea pilotului se stabileste astfel nct s se
asigure ncastrarea necesar n teren.

Adncimea de ptrundere a pilotului n stratul portant trebuie s fie de cel putin 2 d la pilotii
cu d < 1,20 m si 1,5 d la pilotii cu d > 1,20 m (d - diametrul pilotului).
Dac stratul portant este constituit dintr-o roc stncoas, se admite ca ncastrarea s se fac pe
minimum 0,5 m dup ndeprtarea stratului de roc alterat.

9.2.2.1.3 Evazare la baz

Evazarea la baza pilotului forat se face numai n cazul n care baza ptrunde ntr-un strat cu
coeziune mare, avnd rezistenta la compresiune cu deformare lateral liber (compresiune
monoaxial) de cel putin 200 kPa la forarea n uscat si 300 kPa la forarea n ap.
Evazarea se face sub forma unui trunchi de con, cu nltimea cel putin egal cu diametrul
sectiunii curente a pilotului. Se recomand ca aria sectiunii bazei lrgite s nu depseasc de trei
ori sectiunea curent a pilotului.

9.2.2.1.4 Injectare la baz sau n lungul suprafetei laterale a pilotului forat

Pentru sporirea capacittii portante a pilotului forat precum si pentru micsorarea deformatiilor
datorate terenului de la baz, eventual slbit prin operatia de forare, se poate prevedea o
injectare la baza pilotului sau n lungul suprafetei laterale a acestuia. n acest scop, tevile prin
care urmeaz a se injecta suspensia (de obicei lapte de ciment) se nglobeaz n corpul pilotului,
fiind coborte n gaura forat odat cu carcasa de armtur. Reteta si tehnologia de injectare se
precizeaz n caietul de sarcini.

9.2.3 Armarea pilotilor

9.2.3.1 Armarea pilotilor se face cu respectarea prevederilor din SR EN 12699:2004 si SR EN
1536:2004.
9.2.3.2 Armarea pilotilor se face, de regul, cu carcase de armtur formate din bare
longitudinale, etrieri sau fret, inele de rigidizare si distantieri.

9.2.3.3 Carcasa de armtur poate s aib sectiunea constant sau variabil n lungul pilotului,
dup cum rezult n urma calculului de rezistent a elementului de beton armat sau din conditii
constructive.

9.3 Dispunerea pilo(ilor n radier

9.3.1 Distanta minim ntre axele pilotilor, msurat n teren, este de:

3d
n cazul pilotilor de ndesare

2 d +
3
100
D n cazul pilotilor de dislocuire (valoare minim recomandat)
unde:
d diametrul sau latura mic a sectiunii pilotului
D fisa real a pilotului


9.3.2 Repartizarea pilotilor sub radierul fundatiei se face, dupa caz, n rnduri paralele,
radial, n sah sau n functie de modul de conformare a structurii de rezistent a constructiei, pe
baza valorilor solicitrilor preluate de piloti.

9.4 Alctuirea radierului

9.4.1 Adncimea de fundare a radierului se stabileste n raport cu :

existenta subsolurilor si instalatiilor subterane;
conditiile geologice si hidrogeologice ale amplasamentului (nivelul apelor subterane si
variatia acestuia n timpul constructiei si al exploatrii acesteia etc.);
posibilitatea de umflare prin nghet a pmnturilor etc.

9.4.2 Radierul de beton armat se calculeaz sub actiunea ncrcrilor de la suprastructur si a
reactiunilor din piloti.

9.4.2.1 nltimea radierului se determin din calcul. n cazul radierului de tip plac groas,
nltimea nu va fi mai mic de 30 cm.

9.4.2.2 Clasa betonului trebuie s fie minim C12/15 (Bc 15) si va fi corelat cu clasa de beton din
piloti.

9.4.3 Distanta ntre fata exterioar a pilotilor marginali si extremitatea radierului trebuie s fie
de cel putin 25 cm.

9.4.4 Lungimea prtii pilotilor cuprins n radierul de beton armat se determin n functie de
tipul de solicitare si de tipul si diametrul armturii longitudinale din corpul pilotului (nu se
include n grosimea radierului stratul de beton de egalizare) conform reglementrilor tehnice
specifice, dar nu mai mic dect cea prevzut la pct. 9.4.4.1.

9.4.4.1 n cazul fundatiilor pe piloti supusi la solicitri axiale de compresiune si la forte
orizontale care pot fi preluate de pilotii considerati articulati n radier, pilotii trebuie s ptrund
n radier cu capetele intacte pe o lungime de 5 cm, iar armturile longitudinale ale pilotilor s se
nglobeze n radier pe minimum 25 cm.

9.4.4.2 n cazul fundatiilor pe piloti supusi la solicitri axiale de smulgere sau la forte
orizontale mari, care impun preluarea acestora prin piloti considerati ncastrati n radier, pilotii
trebuie s ptrund n radier cu capetele intacte pe o lungime de cel putin 10 cm, iar armturile
longitudinale ale pilotilor trebuie s se nglobeze n radier pe o lungime determinat prin
calculul su constructiv, cu respectarea prevederilor din SR EN 12699:2004 si SR EN
1536:2004.

10. SUPRAVEGHEREA EXECUTIEI SI CONTROLUL
CALITTII PILOTILOR

10.1 Conditiile generale sunt date la 7.9 din SR EN 1997-1:2004 si dupa caz, cu eratele,

10.2 Conditiile specifice sunt date n SR EN 12699:2004 si SR EN 1536:2004 .


ANEXA A

CALCULUL UNUI PILOT IZOLAT
SUPUS LA SOLICITRI TRANSVERSALE
FOLOSIND TEORIA GRINZILOR PE MEDIU WINKLER

A.1 Pentru calculul deformatiilor si eforturilor n lungul unui pilot izolat, definit ntr-un
sistem de axe (fig. A.1 a) supus la ncrcri transversale (fort tietoare, moment ncovoietor)
terenul de fundare se asimileaz cu un mediu discret (de tip Winkler) alctuit din resoarte
independente (fig. A.1 b). Caracteristica de deformabilitate a resoartelor supuse la presiuni
orizontale poart denumirea de coeficient al reactiunii laterale E
s
.

Fig. A.1

A.2 Datorit variatiei importante pe vertical a naturii si strii terenului, se recomand s se
considere coeficientul E
s
variabil cu adncimea: E
s
=E
s
(z).

A.3 Considernd c un pilot actionat de solicitri transversale conform fig. A.1 sufer
deformatia y=y(z), n urma creia se mobilizeaz din partea terenului presiunea reactiv
) z ( p p
r r
= (fig. A.1 c), se poate exprima echilibrul diferential cu relatia:

0 p
dz
y d
) EI (
r
4
4
p
= +

(A.1)

unde:

r
p
presiunea reactiv

y E p
s r
=

(EI)
p
rigiditatea la ncovoiere a sectiunii pilotului.

Pentru rezolvarea ecuatiei (A.1) pot fi adoptate mai multe ipoteze ca de exemplu:

1) Ipoteza terenului linear-elastic, cu coeficient al reactiunii laterale variabil linear cu
adncimea:
z m E
h s
=

(A.2)
unde:
m
h
se numeste modulul coeficientului reactiunii laterale care se poate determina conform
pct. C.2 din anexa C.

2) Ipoteza terenului nelinear, cu coeficient al reactiunii laterale dependent de nivelul de
solicitare si cu o distributie oarecare pe adncime E
s
=E
s
(z,y).

A.4 Calculul deformatiilor si eforturilor n ipoteza terenului linear elastic se face cu relatiile:

) D / z ( B
) EI (
M
) D / z ( A
) EI (
P
) z ( y
y
p
2
y
p
3
=
(A.3)
) D / z ( B
) EI (
M
) D / z ( A
) EI (
P
) z (
p p
2
u u

+
= u

(A.4)
) D / z ( MB ) D / z ( A P ) z ( M
m m
+ =

(A.5)
) D / z ( B
M
) D / z ( PA ) z ( T
t t
+ =

(A.6)
unde:
y(z) deplasarea n sectiunea pilotului de la adncimea z
u(z)
rotirea n sectiunea pilotului de la adncimea z
M(z) momentul ncovoietor n sectiunea pilotului de la adncimea z
T(z) forta tietoare n sectiunea pilotului de la adncimea z
A
y
(z/D), B
y
(z/D), A
u
(z/D)B
t
(z/D) sunt coeficienti de influent functie de fisa redus
= / D zmax si functie de adncimea relativ z/D, iar
5
h
p
m
) EI (
=

Pentru pilotii opriti cu baza n terenuri nestncoase coeficientii de influent se iau
conform tabelelor A.1 si A.2.

A.5 Calculul deformatiilor si eforturilor n ipoteza terenului neliniar se poate face prin
metode iterative astfel:
a) Se determin curbele p-y la diferite adncimi, acordnd prioritate zonei superioare a
stratificatiei pe o adncime de aprox. 5d, n care d este diametrul pilotului sau latura
sectiunii transversale perpendicular pe directia planului de actiune a ncrcrii
transversale; construirea curbelor se poate face conform pct. C.3 din anexa C;
b) Se estimeaz o prim valoare pentru modulul m
h
;

c) Cu valoarea estimat se calculeaz translatiile y(z) cu relatia (A.3);
d) Pe baza datelor din curbele p-y si cu valorile translatiilor y(z) se determin coeficientii
reactiunii laterale secanti Es(z) (fig. A.2 a);
e) Se reprezint valorile Es functie de adncimea z si se construieste dreapta medie prin aceste
puncte, trecnd prin origine(fig. A.2 b);
f) Panta acestei drepte reprezint noua valoare a coeficientului m*h.
g) Se compar:
toleranta m m
h
*
h
s
- dac comparatia este pozitiv, calculul se opreste, ultimele rezultate fiind admise ca
valabile;
- dac comparatia este negativ, se reia calculul de la pct. c cu o alt valoare pentru m
h
;
- toleranta se accept n limitele 0.02 m
h
0.05 m
h
.

a) b)

Fig. A.2


T
a
b
e
l
u
l

A
.
1

z
/
D

2
z
m
a
x
=

3
z
m
a
x
=

4
z
m
a
x
=

5
z
m
a
x
>

A
y

B
y

A
u

B
u
A
y

B
y

A
u

B
u

A
y

B
y

A
u

B
u

A
y

B
y

A
u

B
u

0
.
0
0

4
.
7
3
1

-
3
.
4
1
6

-
3
.
4
1
6

3
.
1
9
2

2
.
7
2
8

-
1
.
7
5
8

-
1
.
7
5
8

1
.
7
8
9

2
.
4
4
4

-
1
.
6
2
3

-
1
.
6
2
3

1
.
7
1
2

2
.
4
3
8

-
1
.
6
2
5

-
1
.
6
2
5

1
.
7
0
1

0
.
0
5

4
.
3
9
3

-
3
.
1
0
0

-
3
.
4
0
9

3
.
0
9
2

2
.
4
6
5

-
1
.
4
9
7

-
1
.
7
4
2

1
.
6
3
9

2
.
1
2
1

-
1
.
2
9
3

-
1
.
5
9
5

1
.
5
1
2

2
.
0
3
4

-
1
.
2
1
9

-
1
.
5
8
1

1
.
4
5
2

0
.
1
0

4
.
0
5
3

-
2
.
7
9
4

-
3
.
3
9
2

2
.
9
9
2

2
.
2
0
5

-
1
.
2
5
8

-
1
.
7
0
6

1
.
4
9
0

1
.
8
0
5

-
1
.
0
0
2

-
1
.
5
3
0

1
.
3
1
4

1
.
6
4
5

-
0
.
8
7
4

-
1
.
4
8
2

1
.
2
0
6

0
.
1
5

3
.
7
1
3

-
2
.
4
9
8

-
3
.
3
6
7

2
.
8
9
3

1
.
9
5
1

-
1
.
0
4
1

-
1
.
6
4
9

1
.
3
4
2

1
.
5
0
5

-
0
.
7
5
2

-
1
.
4
3
2

1
.
1
2
1

1
.
2
8
5

-
0
.
5
9
1

-
1
.
3
3
7

0
.
0
9
7

0
.
2
0

3
.
3
7
8

-
2
.
2
1
1

-
3
.
3
3
3

2
.
7
9
5

1
.
7
0
7

-
0
.
8
6
4

-
1
.
5
7
5

1
.
1
9
8

1
.
2
2
5

-
0
.
5
3
8

-
1
.
3
1
0

0
.
9
3
5

0
.
9
6
3

-
0
.
3
6
4

-
1
.
1
6
3

0
.
7
5
1

0
.
2
5

3
.
0
4
6

-
1
.
9
3
5

-
3
.
2
9
3

2
.
7
0
0

1
.
4
7
5

-
0
.
6
7
3

-
1
.
4
8
8

1
.
0
5
9

0
.
9
7
2

-
0
.
3
6
3

-
1
.
1
6
9

0
.
7
6
1

0
.
6
8
7

-
0
.
1
9
3

-
0
.
9
7
2

0
.
5
5
5

0
.
3
0

2
.
7
1
8

-
1
.
6
6
7

-
3
.
2
4
8

2
.
6
0
8

1
.
2
5
6

-
0
.
5
2
0

-
1
.
3
9
1

0
.
9
2
5

0
.
7
4
7

-
0
.
2
1
9

-
1
.
0
1
8

0
.
6
0
1

0
.
4
5
8

-
0
.
0
6
6

-
0
.
7
8
0

0
.
3
8
6

0
.
3
5

2
.
3
9
5

-
1
.
4
0
9

-
3
.
1
9
9

2
.
5
2
0

1
.
0
5
2

-
0
.
3
8
7

-
1
.
2
8
8

0
.
8
0
1

0
.
5
5
3

-
0
.
1
0
7

-
0
.
8
6
5

0
.
4
5
8

0
.
2
7
7

0
.
0
1
8

-
0
.
5
9
9

0
.
2
4
7

0
.
4
0

2
.
0
7
6

-
1
.
1
6
0

-
3
.
1
4
8

2
.
4
3
7

0
.
8
6
3

-
0
.
2
7
2

-
1
.
1
8
2

0
.
6
8
5

0
.
3
3
8

-
0
.
0
2
4

-
0
.
7
1
5

0
.
3
3
3

0
.
1
3
9

0
.
0
7
2

-
0
.
4
3
5

0
.
1
3
7

0
.
4
5

1
.
7
6
3

-
0
.
9
1
8

-
3
.
0
9
7

2
.
3
6
1

0
.
6
9
1

-
0
.
1
7
4

-
1
.
0
7
8

0
.
5
8
1

0
.
2
5
4

0
.
0
3
5

-
0
.
5
7
4

0
.
2
2
8

0
.
0
4
2

0
.
0
9
9

-
0
.
2
9
5

0
.
0
5
5

0
.
5
0

1
.
4
5
5

-
0
.
6
8
4

-
3
.
0
4
7

2
.
2
9
1

0
.
5
3
4

-
0
.
0
9
1

-
0
.
9
7
8

0
.
4
8
8

0
.
1
4
7

0
.
0
7
5

-
0
.
4
4
7

0
.
1
4
1

-
0
.
0
2
3

0
.
1
0
8

-
0
.
1
8
2

-
0
.
0
0
3

0
.
6
0

0
.
8
5
3

-
0
.
2
3
6

-
2
.
9
5
7

2
.
1
7
5

0
.
2
6
2

0
.
0
3
6

-
0
.
8
0
3

0
.
3
4
0

0
.
0
0
3

0
.
1
1
0

-
0
.
2
4
1

0
.
0
1
8

-
0
.
0
7
9

0
.
0
9
3

-
0
.
0
3
0

-
0
.
0
5
9

0
.
7
0

0
.
2
6
7

0
.
1
9
2

-
2
.
8
8
8

2
.
0
9
4

0
.
0
3
8

0
.
1
2
5

-
0
.
6
7
2

0
.
2
4
1

-
0
.
0
6
9

0
.
1
0
5

-
0
.
1
0
6

-
0
.
0
4
8

-
0
.
0
7
8

0
.
0
6
0

0
.
0
4
1

-
0
.
0
6
8

0
.
8
0

-
0
.
3
0
6

0
.
6
0
6

-
2
.
8
4
6

2
.
0
4
7

-
0
.
1
5
3

0
.
1
9
0

-
0
.
5
9
4

0
.
1
8
6

-
0
.
0
9
8

0
.
0
8
1

-
0
.
0
3
3

-
0
.
0
7
6

-
0
.
0
5
2

0
.
0
2
8

0
.
0
6
2

-
0
.
0
5
9

0
.
9
0

-
0
.
8
7
4

1
.
0
1
4

-
2
.
8
2
8

2
.
0
2
8

-
0
.
3
2
6

0
.
2
4
2

-
0
.
5
6
1

0
.
1
6
5

-
0
.
1
0
6

0
.
0
4
8

-
0
.
0
0
6

-
0
.
0
8
4

-
0
.
0
2
0

0
.
0
0
0

0
.
0
6
4

-
0
.
0
5
1

1
.
0
0

-
1
.
4
3
9

1
.
4
1
9

-
2
.
8
2
5

2
.
0
2
5

-
0
.
4
9
4

0
.
2
9
2

-
0
.
5
5
7

0
.
1
6
2

-
0
.
1
0
8

0
.
0
1
5

-
0
.
0
0
3

-
0
.
0
8
5

0
.
0
1
2

-
0
.
0
2
5

0
.
0
6
3

-
0
.
0
4
9

O
B
S
E
R
V
A
T
I
I
:

1
.

n

c
a
z
u
l

p
i
l
o
t
i
l
o
r

l
a

c
a
r
e
5
z
m
a
x
>
,

n

l
o
c
u
l

f
i
s
e
i

r
e
a
l
e
,

D
,

d
i
n

p
r
i
m
a

c
o
l
o
a
n

a

t
a
b
e
l
u
l
u
i
,

s
e

f
o
l
o
s
e
s
t
e

f
i
s
a

d
e

c
a
l
c
u
l

D
c
=
5
.

2
.

P
e
n
t
r
u

v
a
l
o
r
i

i
n
t
e
r
m
e
d
i
a
r
e

a
l
e

l
u
i

m
a
x
z
s
i

a
l
e

r
a
p
o
r
t
u
l
u
i

z
/
D

s
e

i
n
t
e
r
p
o
l
e
a
z

l
i
n
i
a
r


T
a
b
e
l
u
l

A
.
2

z
/
D

2
z
m
a
x
=

3
z
m
a
x
=

4
z
m
a
x
=

5
z
m
a
x
>

A
m

B
m

A
t

B
t
A
m

B
m

A
t
B
t
A
m

B
m

A
t
B
t
A
m

B
m

A
t
B
t

0
.
0
0

0
.
0
0
0

1
.
0
0
0

1
.
0
0
0

0
.
0
0
0

0
.
0
0
0

1
.
0
0
0

1
.
0
0
0

0
.
0
0
0

0
.
0
0
0

1
.
0
0
0

1
.
0
0
0

0
.
0
0
0

0
.
0
0
0

1
.
0
0
0

1
.
0
0
0

0
.
0
0
0

0
.
0
5

-
0
.
0
9
9

0
.
9
9
9

0
.
9
6
8

0
.
0
2
3

-
0
.
1
4
9

0
.
9
9
8

0
.
9
5
9

0
.
0
2
5

-
0
.
1
9
7

0
.
9
9
8

0
.
9
3
7

0
.
0
3
9

-
0
.
2
4
4

0
.
9
9
6

0
.
9
0
6

0
.
0
5
8

0
.
1
0

-
0
.
1
9
4

0
.
9
9
6

0
.
8
9
8

0
.
0
7
1

-
0
.
2
8
9

0
.
9
9
3

0
.
8
7
3

0
.
0
7
5

-
0
.
3
7
8

0
.
9
8
7

0
.
8
1
1

0
.
1
1
1

-
0
.
4
5
9

0
.
9
7
5

0
.
7
2
2

0
.
1
5
9

0
.
1
5

-
0
.
2
8
1

0
.
9
8
7

0
.
7
9
5

0
.
1
4
1

-
0
.
4
1
5

0
.
9
7
9

0
.
7
5
0

0
.
1
4
2

-
0
.
5
3
0

0
.
9
5
9

0
.
6
3
9

0
.
1
9
9

-
0
.
6
2
2

0
.
9
2
7

0
.
4
8
9

0
.
2
7
0

0
.
2
0

-
0
.
3
5
7

0
.
9
7
0

0
.
6
6
7

0
.
2
2
5

-
0
.
5
2
1

0
.
9
5
5

0
.
6
0
3

0
.
2
1
6

-
0
.
6
4
7

0
.
9
1
4

0
.
4
4
6

0
.
2
8
7

-
0
.
7
2
7

0
.
8
5
2

0
.
2
4
6

0
.
3
6
9

0
.
2
5

-
0
.
4
1
9

0
.
9
4
5

0
.
5
1
9

0
.
3
2
0

-
0
.
6
0
4

0
.
9
1
9

0
.
4
4
0

0
.
2
9
3

-
0
.
7
2
4

0
.
8
5
1

0
.
2
5
1

0
.
3
6
4

-
0
.
7
7
0

0
.
7
5
4

0
.
0
2
3

0
.
4
3
8

0
.
3
0

-
0
.
4
6
7

0
.
9
1
0

0
.
3
5
9

0
.
4
1
9

-
0
.
6
6
3

0
.
8
7
2

0
.
2
7
1

0
.
3
6
5

-
0
.
7
6
3

0
.
7
7
5

0
.
0
6
6

0
.
4
2
3

-
0
.
7
6
2

0
.
6
4
1

-
0
.
1
6
3

0
.
4
7
4

0
.
3
5

-
0
.
4
9
7

0
.
8
6
5

0
.
1
9
2

0
.
5
1
9

-
0
.
6
9
5

0
.
8
1
4

0
.
1
0
4

0
.
4
2
9

-
0
.
7
6
6

0
.
6
8
8

-
0
.
0
9
6

0
.
4
6
0

-
0
.
7
0
9

0
.
5
2
2

-
0
.
2
9
8

0
.
4
7
5

0
.
4
0

-
0
.
5
1
2

0
.
8
1
0

0
.
0
2
4

0
.
6
1
4

-
0
.
7
0
4

0
.
7
4
7

-
0
.
0
5
5

0
.
4
8
2

-
0
.
7
3
9

0
.
5
9
4

-
0
.
2
2
0

0
.
4
7
5

-
0
.
6
2
8

0
.
4
0
5

-
0
.
3
8
4

0
.
4
4
7

0
.
5
0

-
0
.
4
9
1

0
.
6
7
4

-
0
.
2
8
7

0
.
7
7
3

-
0
.
6
5
3

0
.
5
9
3

0
.
3
2
7

0
.
5
4
6

-
0
.
6
1
5

0
.
4
0
7

-
0
.
3
9
0

0
.
4
4
3

0
.
4
2
3

0
.
2
0
2

-
0
.
4
1
8

0
.
3
3
2

0
.
6
0

-
0
.
4
1
3

0
.
5
1
1

-
0
.
5
3
0

0
.
8
6
4

-
0
.
5
3
1

0
.
4
2
8

-
0
.
5
3
1

0
.
5
5
1

-
0
.
4
4
4

0
.
2
4
3

-
0
.
4
4
7

0
.
3
5
2

-
0
.
2
2
9

0
.
0
6
4

-
0
.
3
2
8

0
.
1
8
9

0
.
7
0

-
0
.
2
9
4

0
.
3
3
6

-
0
.
6
6
0

0
.
8
5
7

-
0
.
3
6
6

0
.
2
6
8

-
0
.
5
8
2

0
.
4
9
5

-
0
.
2
7
1

0
.
1
2
0

-
0
.
3
9
8

0
.
2
3
7

-
0
.
0
9
1

-
0
.
0
0
5

-
0
.
1
9
4

0
.
0
6
8

0
.
8
0

-
0
.
1
6
1

0
.
1
7
4

-
0
.
6
3
5

0
.
7
2
2

-
0
.
1
9
5

0
.
1
3
1

-
0
.
5
2
6

0
.
3
8
2

-
0
.
1
2
7

0
.
0
4
4

-
0
.
2
9
0

0
.
1
2
6

-
0
.
0
1
9

-
0
.
0
2
1

-
0
.
0
7
4

-
0
.
0
2
1

0
.
9
0

-
0
.
0
4
9

0
.
0
5
0

-
0
.
4
1
0

0
.
4
2
7

-
0
.
0
5
8

0
.
0
3
6

-
0
.
3
2
6

0
.
2
0
9

-
0
.
0
3
3

0
.
0
0
8

-
0
.
1
4
7

0
.
0
4
1

-
0
.
0
0
1

-
0
.
0
1
0

-
0
.
0
0
4

-
0
.
0
3
1

1
.
0
0

0
.
0
0
0

0
.
0
0
0

0
.
0
0
0

0
.
0
0
0

0
.
0
0
0

0
.
0
0
0

0
.
0
0
0

0
.
0
0
0

0
.
0
0
0

0
.
0
0
0

0
.
0
0
0

0
.
0
0
0

0
.
0
0
0

0
.
0
0
0

0
.
0
0
0

0
.
0
0
0

O
B
S
E
R
V
A
T
I
I
:

1
.

n

c
a
z
u
l

p
i
l
o
t
i
l
o
r

l
a

c
a
r
e

5
z
m
a
x
>
,

n

l
o
c
u
l

f
i
s
e
i

r
e
a
l
e
,

D
,

d
i
n

p
r
i
m
a

c
o
l
o
a
n

a

t
a
b
e
l
u
l
u
i
,

s
e

f
o
l
o
s
e
s
t
e

f
i
s
a

d
e

c
a
l
c
u
l

D
c
=
5
.

2
.

P
e
n
t
r
u

v
a
l
o
r
i

i
n
t
e
r
m
e
d
i
a
r
e

a
l
e

l
u
i

m
a
x
z
s
i

a
l
e

r
a
p
o
r
t
u
l
u
i

z
/
D

s
e

i
n
t
e
r
p
o
l
e
a
z

l
i
n
i
a
r


ANEXA B

CALCULUL UNUI GRUP SPATIAL DE PILOTI CU RADIER RIGID

B.1 Cunoscndu-se actiunea exterioar pe radier, { } ( )
z y x z y x
T
M , M , M , F , F , F F = , (fig. B.1)
se cere:
- determinarea deplasrilor {D
T
}
T
=(u,v,w,u
x
, u
y
,u
z
);
- determinarea eforturilor {f
i
}
T
=(f
x
,f
y
,f
z
,m
x
,m
y
,m
z
) n sectiunea de ncastrare a fiecrui
pilot i, n radier;
- determinarea diagramelor de eforturi sectionale n lungul fiecrui pilot;
- verificarea de rezistent a sectiunii pilotilor si verificarea la capacitatea portant n
raport cu terenul;
- verificarea, dac este cazul, la starea limit de deformatii.

Fig. B.1

B.2 Calculul se efectueaz n urmtoarele etape:

- se determin matricea de rigiditate [Ki] a fiecrui pilot i, n raport cu sistemul local de
axe Oixiyizi , conform pct. B.3;
- se determin matricea de rigiditate a grupului de piloti [K] n raport cu sistemul general
de axe, Oxyz, prin asamblarea rigidittilor locale si transformarea sistemelor de
coordonate;
- se rezolv sistemul de ecuatii:
[K}{D}={F} (B.1)
si se determin vectorul deplasrilor radierului, {D};
- se determin vectorul deplasrilor {di} la capul fiecrui pilot, n raport cu sistemul propriu
de axe:

{di}=[ri][li]{D} (B.2)
- n care [ri][li] sunt matricele de transformare a axelor prin rotatie si respectiv translatie;
- se determin solicitrile pe capul pilotului:
{fi}=[Ki]{di} (B.3)
- se efectueaz calculul eforturilor n lungul axei pilotului, conform prevederilor din anexa A;
- se fac verificri de rezistent ale sectiunii pilotului conform reglementrilor tehnice
specifice;
- se fac verificri la capacitatea portant n raport cu terenul conform pct. 5.2;
- se fac verificri la starea limit de deformatii, dac se impun.

B.3 Determinarea flexibilit(ii pilotului izolat

B.3.1 Se consider un pilot izolat definit n sistemul local de axe (fig. B.2). Se aplic, n mod
succesiv, cte o solicitare unitar f
x
=1, f
y
=1, f
z
=1, m
x
=1, m
y
=1 si m
z
=1 n capul pilotului, si se
determin conform prevederilor din anexa A, deplasrile o
xx
, o
yy
, o
xu=
o
ux
, o
yu=
o
uy
, o
uux
, si o
uuy
,
mrimi ce au semnificatia de coeficienti de flexibilitate.

OBSERVATII:
1. n cazul pilotilor cu simetrie axial a sectiunii transversale:
y x y x
y x
x yy xx
u u u u
u uu uu
o o o o
o o o
o o o
= = =
= =
= =

2. n cazul pilotilor cu fis liber l
0
, expresiile coeficientilor de flexibilitate se determin adugnd la deplasrile
calculate la nivelul terenului, deplasrile pe consola de lungime l
0
, astfel:
p
0
p
x
p
2
0
0
p
y
p
2
x
p
3
0
y
p
0
2
0
p
0
p
2
y
p
3
x
) EI (
l
B
) EI (
) EI ( 2
l
l ) 0 ( B
) EI (
) 0 ( B
) EI (
) EI ( 3
l
) 0 ( B
) EI (
l
l ) 0 ( B
) EI (
l
) 0 ( A
) EI (
) 0 ( A
) EI (
+
= o
o = +
(
(
= o
+
+
(
(
= o
u u
u u u
u u

B.3.2 Pentru gradele de libertate necuplate de translatia axial, deplasarea o
z
si rsucirea o
se
determin astfel:

a) La translatie vertical
- din ncrcri de prob:
0 0 z
N s = o

unde:
s
0
deplasarea capului pilotului
N
0
ncrcarea axial ce revine pilotilor din grup sub actiuni permanente
- pe baza unor modele teoretice adecvate.

OBSERVATII
1. n cazul pilotilor cu fis liber pe lungimea l
0
trebuie s se tin seama si de efectele acesteia.
2. n cazul grupului de piloti la care eforturile axiale pot varia foarte mult se recomand folosirea flexibilittii
diferentiate pentru pilotii comprimati si pentru cei supusi la tractiune.

b) La rsucire

- pe baza unor modele teoretice adecvate.

Fig. B2

B.4 Determinarea matricii de rigiditate [K
i
] a pilotului izolat.

Matricea de rigiditate are forma:

u v w
u
x
u
y
u
z

f
x
K
x
0 0 0
K
u
0
f
y
0 K
y
0
K
yu

0 0
f
z
0 0 K
z
0 0 0
m
x
0
K
uy

0
K
u
(x)
0 0
m
y

K
ux
0 0 0
K
u
(y)
0
m
z
0 0 0 0 0
K
unde:

u u
u
u u
u
u
u u
u
o =
o =
o o o
o
=
o o o
o
=
o o o
o
=
/ 1 K
/ 1 K
) y (
K
) y (
) y (
) y ( K
) y (
) y ( K
z z
2
x x
x
2
x x
x
x
2
x x
x

OBSERVATIE
Indicii din paranteze arat c relatia se aplic si pe directia (y).
n cazul pilotilor avnd sectiunea transversal cu simetrie axial mrimile dup cele 2 directii din plan sunt egale.

n cazul grupului plan de piloti (fig. B.3) sistemul (B.1) devine:

y y z x
z y z zz zx
x y x xz xx
M K w K u K
F K w K u K
F K w K u K
= u + +
= u + +
= u + +
uu u u
u
u

unde:

u uu
u u u
u u u
+ o + o =
= o o + o =
o + o =
= o + o o =
= o o =
o + o =
p p
p p
p
p p
p
p
n
1
n
1
2
x
2
z
2
i
n
1
z x
n
1
2
x
2
z i z
n
1
2
x
2
z zz
n
1
x
n
1
x x z i x
n
1
zx x z xz
n
1
2
z
2
xx xx
K ) sin K cos K ( x K
K sin K ) sin K cos K ( x K
) sin K cos K ( K
K cos K cos sin ) K K ( x K
K cos sin ) K K ( K
sin K cos K ( K

Fig. B.3


ANEXA C

DETERMINAREA VALORILOR UNOR PARAMETRI GEOTEHNICI
NECESARI PENTRU CALCULUL
PILOTILOR N CONLUCRARE CU TERENUL

C.1 Valorile parametrilor geotehnici utilizati n calculul pilotilor se recomand s fie
determinate experimental.

n lipsa unor date experimentale complete pot fi utilizate valorile precizate n prezenta anex, cu
conditia verificrii pilotilor prin ncrcri de prob.

C.2 Determinarea coeficientului reactiunii laterale, E
s
, variabil linear cu adncimea, z.
Coeficientul E
s
se determin cu relatia:
(kPa) z Kb E
c s
= (C.1)
unde:
K coeficient de proportionalitate, n kilonewtoni pe metru la puterea a
patra, conform tabelului C.1; coeficientul K se determin pentru
straturile de pmnt aflate pn la o adncime l
k
, n metri, care se
calculeaz cu relatia:
l
k
= 3l
0
_ D (C.2)
unde:
l
0
conform tabel 15
D fisa pilotului sau baretei, n metri
b
c
ltimea de calcul, n metri, se determin astfel:
1. Pentru piloti
b
c
= d (1+tgf
med
)

(C.3)
2. Pentru barete, cnd ncrcarea lateral se aplic perpendicular pe
latura cea mai mare a sectiunii transversale, l
b
c
= l+2b tgf
med
(C.3)
unde:
d diametrul pilotului, n metri
sau
b latura mic a sectiunii transversale a baretei, paralel cu directia planului
de actiune a ncrcrii laterale, n metri
f
med
unghiul de frecare intern n termeni de eforturi efective; valoarea f
med
se
calculeaz ca medie ponderat (prin tgf) pentru straturile de pmnt
aflate pn la adncimea l
k

3. Pentru barete, cnd ncrcarea lateral se aplic perpendicular pe latura cea
mai mic a sectiunii transversale, b, se utilizeaz graficele din figura C.1; pentru
valori intermediare se interpoleaz liniar; valorile f din grafice sunt valori
medii, f
med
, calculate ca medie ponderat (prin tgf) pentru straturile de pmnt
aflate pn la adncimea l
k

Se verific conditia:
1. b
c
d

_ t (piloti, cazul 1)
2. b
c
l _ t (barete, cazul 2)
3. b
c
b _ t (barete, cazul 3)
unde:
t distanta liber minim (lumina) dintre 2 elemente (piloti sau barete)
vecine, corespunzatoare directiei pe care s-a calculat b
c
, n metri
OBSERVATIE
Dac n limitele grosimii l
k
se ntlnesc mai multe straturi caracterizate prin coeficienti de proportionalitate K
i

diferiti ( cu peste 50%) fat de media ponderat linear cu grosimile, iar grosimea fiecrui strat h
i
este cel putin
egal cu ltimea de calcul a pilotului b
c
, se evalueaz un coeficient echivalent, K , cu relatia:
2
1 1
) 2 (
k
n
i
n
i j
j i i i
l
h h h K
K

= + =
+
=

(C.4)

2.00
2.50
3.00
3.50
4.00
4.50
5.00
5.50
6.00
1.00 1.50 2.00 2.50 3.00 3.50 4.00 4.50 5.00
bc/b
l
/
b
f ' = 10
f ' = 14
f ' = 18
f ' = 2 2
f ' = 2 6
f ' = 3 0
f ' = 3 4
f ' = 3 8

Figura C.1

C.3 Construirea curbelor p-y n ipoteza terenului nelinear

C.3.1 Curba p-y la o cot curent z, (fig. C.2) se compune, de regul, din urmtoarele portiuni:

- Portiunea OA, hiperbol, ce se determin cu relatia:

d 0
p
y
K
1
p
y
o
+ = valabil pentru p s p
d
si y s |
d

(C.5)

unde:
p
d
presiunea ultim de calcul determinat conform pct. C.3.2 sau C.3.3 n kilonewtoni pe
metru ptrat
o
coeficient de sigurant, determinat cu relatia:

) d z K /( p 1
1
i d
|
= o

| coeficient ce depinde de tipul pmntului si al ncrcrii, care se ia : |=0.04
pentru pmnturi necoezive si conform tabelului C.2 pentru pmnturi coezive;
K
0
panta initial care se ia astfel:

z
d
b
K K
c
0
= la pmnturi necoezive
25 . 0
c
d
0
) ( d
p
K
c
= la pmnturi coezive

coeficient conform tabelului C.2

c
c

deformatia axial determinat prin ncercarea la compresiune triaxial,
corespunztoare la 50 % din deviatorul de rupere; n lipsa datelor experimentale
se pot adopta valorile precizate n cadrul observatiei de sub tabelul C.2.

Tabelul C.1

Tipul pmntului
Coeficientul de proportionalitate K, kN/m
4

piloti prefabricati piloti executati pe loc
Argile si argile prfoase avnd I
c
s0.25
6502500 5002000
Argile si argile prfoase avnd 0.25<I
c
s0.5;
Prafuri nisipoase avnd I
c
s1.00;
Nisipuri prfoase avnd 0.6se<0.8

25005000

20004000
Argile si argile prfoase avnd 0.5<I
c
s1.00;
Prafuri nisipoase avnd I
c
>1.00 ;
Nisipuri fine si nisipuri mijlocii

50008000

40006000
Argile si argile prfoase avnd I
c
>1.00;
Nisipuri mari
800013000 600010000
Nisipuri cu pietris, pietrisuri si bolovnisuri
cu umplutur de nisip.
- 1000020000

Fig. C.2

- Portiunea AB, liniar, caracteristic pmnturilor ce pot suferi degradri structurale la diferite
tipuri de solicitri (argile supraconsolidate, nisipuri afnate saturate solicitate ciclic etc.).
Presiunea p
d
reprezint rezistenta rezidual si se determin prin ncercri de laborator.
n mod aproximativ, pentru argile se poate aprecia deplasarea necesar mobilizrii rezistentei
reziduale cu relatia:
y = |
d
(C.6)
unde:
|

conform tabelului C.2.

- Portiunea liniar orizontal, dup caz, AD sau BC.

Tabelul C.2
Parametrul Tipul ncrcrii
Tipul pmntului coeziv
Normal consolidat Supraconsolidat

|
|

Static
10
20c
c

80c
c

30
5c
c

8c
c

|
|

Ciclic
10
7.5c
c

20c
c

30
2.5c
c

5c
c

OBSERVATIE
n lipsa datelor experimentale, pentru analize preliminare, se pot adopta urmtoarele valori pentru deformatia
axial c
c
:
- argile avnd I
c
<0.5 c
c
=0.02
- argile avnd 0.5sI
c
<1.00 c
c
=0.01
- argile avnd I
c
>1.00 c
c
=0.005

C.3.2 Calculul presiunii ultime pentru pmnturi coezive

C.3.2.1 Cazul actiunii statice

'
0
'
'
ds
p
sin 1
sin 1
4 p
u
u +
=

(kPa)

(C.7)

unde:
u

unghiul de frecare interioar efectiv, n grade
p
0
presiunea vertical efectiv la cota z, n kilopascali

C.3.2.2 Cazul actiunii ciclice

'
0
'
'
dc
p
sin 1
sin 1
3 p
u
u +
=

(kPa)

(C.8)

pentru adncimi z s 2d

si
'
0
'
'
ds
p
sin 1
sin 1
d 2
z
3 p
u
u +
=

(kPa) (C.9)
pentru adncimi z>2d.

C.3.3 Calculul presiunii ultime pentru pmnturi coezive

u p d
c N p =

(C.10)

unde:
c
u
coeziunea aparent nedrenat, de calcul;
N
p
coeficient care variaz linear cu adncimea; se determin astfel:
- n cazul solicitrilor statice:

cr
p
z
z
7 1 N + =

- n cazul solicitrilor ciclice:

cr
p
z
z
8 N =

z
cr
=10d la pmnturi normal consolidate sau usor supraconsolidate
z
cr
=5d la pmnturi supraconsolidate


ANEXA D

CALCULUL TASRII PROBABILE A UNEI FUNDATII PE PILOTI CU
METODA BAZAT PE SCHEMA FUNDATIEI CONVENTIONALE

D.1 n cazul fundatiei cu piloti verticali (fig. D.1 a), fundatia conventional se consider c
are talpa orizontal la nivelul mediu al vrfurilor pilotilor si dimensiunile n plan egale cu:

0
'
0
'
r 2 B B
r 2 L L
+ =
+ =

(D.1)

unde:
L
, B
lungimea, respectiv ltimea fundatiei conventionale, n metri

L, B lungimea, respectiv ltimea conturului exterior al grupului de piloti, msurate n
planul radierului, n metri
r
0
raza de influent a pilotului (pct. 7.2.4), n metri

n cazul fundatiei cu piloti nclinati (fig. D.1 b) fundatia conventional are dimensiunile n plan
L
si B

egale cu lungimea, respectiv ltimea conturului

exterior al grupului de piloti, msurate
n planul vrfurilor pilotilor.

a) b)
Fig. D.1

D.2 Presiunea medie net p
n
pe talpa fundatiei conventionale se consider egal cu:

' '
n
B L
N
p =

(kPa)

(D.2)

unde:
N efortul total vertical provenit din ncrcrile de calcul din gruparea fundamental ce
actioneaz n planul tlpii radierului, n kilonewtoni.
D.3 Pentru calculul tasrii probabile a fundatiei conventionale, pmntul de sub nivelul
vrfurilor pilotilor se mparte n straturi elementare, pn la o adncime corespunztoare limitei
inferioare a zonei active (definit la pct. D.3.2).


Fiecare strat elementar se constituie din pmnt omogen; grosimea stratului trebuie s fie mai
mic dect 0.4 B
.

D.3.1 La limitele de separatie ale straturilor elementare se calculeaz eforturile unitare
verticale datorate presiunii nete transmise pe talpa fundatiei conventionale, cu relatia:

n 0 zi
p o = o (kPa)

(D.3)

unde:
o
0

coeficient de distributie al eforturilor verticale dat n tabelul D.1, n functie de
rapoartele
' '
B / L si
'
B / z
z adncimea planului de separatie al stratului elementar fat de nivelul tlpii fundatiei
conventionale, n metri

Tabelul D.1

'
B / z
' '
B / L
1 2 3
>10
o
0

0.0 1.0 1.00 1.00 1.00
0.2 0.96 0.96 0.98 0.98
0.4 0.80 0.87 0.88 0.88
0.6 0.61 0.73 0.75 0.75
0.8 0.45 0.53 0.63 0.64
1.0 0.34 0.48 0.53 0.55
1.2 0.26 0.39 0.44 0.48
1.4 0.20 0.32 0.38 0.42
1.6 0.16 0.27 0.32 0.37
2.0 0.11 0.19 0.24 0.31
3.0 0.05 0.10 0.13 0.21
4.0 0.03 0.06 0.08 0.16
5.0 0.02 0.04 0.04 0.13
OBSERVATIE
Pentru valori intermediare ale rapoartele
' '
B / L si
'
B / z valorile o
0
se obtin prin
interpolare liniar.

D.3.2 Limita zonei active se consider la nivelul stratului elementar la care ncepe s se
ndeplineasc conditia:

gzi zi
o o 1 . 0 s

(D.4)

unde:
o
gzi

efortul unitar din greutatea straturilor situate deasupra nivelului respectiv (sarcina
geologic) calculat cu relatia:

= o h
gzi
(kPa)

greutatea volumic a fiecrui strat geologic situat deasupra nivelului respectiv,
n kilonewtoni pe metru cub
h grosimea fiecrui strat, n metri

n situatia n care limita inferioar, astfel stabilit, rezult n cuprinsul unui strat avnd modulul
de deformatie linear mult mai mic dect al straturilor superioare, sau avnd E<5000 kPa,
adncimea zonei active se majoreaz prin includerea acestui strat sau pn la ndeplinirea
conditiei:

gzi zi
o o 05 . 0 <

n situatia n care n cuprinsul zonei active apare un strat practic incompresibil (E>100000 kPa)
si exist siguranta c n cuprinsul acesteia, pn la adncimea corespunztoare atingerii
conditiei (D.4), nu apar orizonturi mai compresibile, adncimea zonei active se limiteaz la
suprafata acestui strat.

D.3.3 Tasarea probabil a fundatiei conventionale se calculeaz cu relatia:

=
n
i
i zi
E
h
s
1
100
o
| (cm)

(D.5)

unde:
|
coeficientul care corecteaz schema simplificat de calcul si se ia egal cu 0.8
o
zi

efortul vertical mediu n stratul elementar i, calculat cu relatia:

2
inf
zi
sup
zi
zi
o + o
= o

(kPa)

sup
zi
o si
inf
zi
o

efortul unitar la limita superioar, respectiv la limita inferioar a
stratului elementar i, calculat cu relatia (D.3), n kilopascali
h
i
grosimea stratului elementar i, n metri
E
i
modulul de deformatie linear al stratului elementar i, n kilopascali


ANEXA E

METODOLOGIE PENTRU DETERMINAREA PRIN NCRCARE DE
PROB A TRANSFERULUI DE NCRCARE AXIAL
CU AJUTORUL REPERILOR MECANICI

E.1 Metodologia se foloseste la piloti sau barete. Exemplul prezentat se refer la o baret
instrumentat. n cazul n care ntre bareta solicitat axial si teren au loc deplasri relative,
rezistenta la frecare pe suprafata lateral a baretei poate fi mobilizat. Procesul de transmitere
prin frecare a ncrcrii axiale de la baret la terenul nconjurtor poart numele de transfer de
ncrcare.

E.2 n vederea determinrii transferului de ncrcare este necesar cunoasterea distributiei
deformatiei n adncime n corpul baretei. n acest scop bareta se instrumenteaz cu reperi
mecanici (fig.E.1) plasati la diferite cote de observatie.
Un reper mecanic este alctuit dintr-o tij metalic sudat de o plac de baz. Tija este protejat
fat de betonul din corpul baretei printr-o teav rezemat pe placa de baz prin intermediul unei
garnituri de cauciuc. Pentru a evita frecarea ntre tija-reper si teava de protectie, se prevd din
loc n loc distantiere inelare din cauciuc. La captul superior se prevede un capac de care tija-
reper se solidarizeaz, nainte de nceperea ncrcrii, printr-o piulit.
Reperii mecanici se solidarizeaz de carcasa de armtur a baretei, la interiorul acesteia si sunt
coborti odat cu carcasa n transeea forat, nainte de betonare. Prin betonare, plcile de baz
se nglobeaz n corpul baretei reprezentnd reperi ai tasrii baretei la cota la care au fost
introduse. n figura E.2 se indic, ntr-o sectiune vertical prin baret, schema de amplasare a
reperilor mecanici.
Pentru obtinerea distributiei de deformatii n adncime,capetele tijelor-reper nglobate n baret
debuseaz n ferestre practicate n corpul baretei (Detaliu A, fig. E.2). n acest scop, la
pregtirea capului baretei (ndeprtarea, prin spargere, a stratului de beton din suprafat
contaminat cu noroi si turnarea n loc a unui beton corespunztor) se las cutii de cofraj pentru
formarea ferestrelor.
De tija-reper se monteaz un microcomparator pentru nregistrarea deplasrii relative ntre cota
z si cota capului baretei.
Important: nainte de nceperea determinrii se va ndeprta piulita de fixare a capacului de
protectie a reperului.

E.3 ncrcarea de prob se efectueaz cu respectarea SR EN 1997-1:2004 si dupa caz, cu

Citirile la reperii mecanici se nregistreaz la fel ca la reperii care determin tasarea capului
baretei.


E.4 Prelucrarea rezultatelor

E.4.1 Deformatiile n lungul corpului baretei
Pentru o anumit treapt de ncrcare, deformatia s
i
a corpului baretei la adncimea z
i
la care
este cobort reperul mecanic i se determin cu relatia:
i i
c s s + =
0

(E.1)
unde:
s
o
tasarea capului baretei sub o treapt de ncrcare
c
i
citirea pe microcomparatorul atasat reperului i la aceeasi treapt de ncrcare

Deformatiile s
i
, nregistrate la diferite adncimi pentru una si aceeasi treapt de ncrcare, se
reprezint la o scar convenabil, raportndu-se fat de axul vertical al baretei. Se construieste
grafic sau analitic o curb de variatie cu adncimea a deformatiilor de compresiune n lungul
baretei (fig.E.3.b).


Fig. E.2

E.4.2 Deformatiile specifice n lungul corpului baretei
Deformatia specific c
i
la cota z
i
se calculeaz cu relatia:

1 1
1 1
+
+
=
i i
i i
i
z z
s s
c
(E.2)
unde:
s
i-1
deformatia corpului baretei la adncimea z
i-1

s
i+1
deformatia corpului baretei la adncimea z
i+1

z
i+1
-

z
i-1
distanta dintre reperii coborti la adncimile z
i-1
si z
i+1:

Pe baza valorilor c
i
, calculate cu relatia (E.2), se construieste curba de variatie cu adncimea a
deformatiei specifice (fig.E.3c).

Fig. E.3

E.4.3 Forta axial n lungul corpului baretei

Forta axial P
i
la adncimea z
i
se calculeaz cu expresia:

i b i
A E P c =
(E.3)
unde:
E modulul de deformatie al betonului din corpul baretei
A
b
aria sectiunii transversale a baretei
c
i
deformatia specific la cota z
i:

Pe baza valorilor P
i
calculate cu (E.3) se construieste curba de variatie cu adncimea a fortei
axiale P (Fig. E.3.d).

Observatie
Este indicat ca cel mai scurt reper s fie plasat suficient de aproape de suprafata terenului astfel
s se poat practica, nainte de nceperea ncrcrii, un sant de jur mprejurul baretei pn la
adncimea acestui reper. n acest fel, pe zona cuprins ntre capul baretei si cota primului reper,
frecarea pe suprafata lateral lipseste, iar ncrcarea axial se transmite integral prin baret.
Modulul de deformatie al betonului din corpul baretei poate fi obtinut cu relatia:


b
A s s
z P
E

=
) (
1 0
1 0

(E.4)
unde:
P
o
ncrcarea axial aplicat pe capul baretei
z
1
adncimea primului reper
s
0
tasarea capului baretei
s
1
deformatia baretei la adncimea z
1

n lipsa valorilor E determinate experimental, modulul de deformatie se va calcula cu relatia:

) 1 (
b
a
b
E
E
E E + =
(E.5)
unde:
E
b
modulul de deformatie al betonului
E
a
modulul de deformatie al armturii
procentul de armare

E
b
, E
a
se obtin din prescriptiile n vigoare pentru calculul elementelor de beton si beton armat n
functie de marca betonului si tipul armturii.

E.4.4 Efortul tangential mobilizat pe suprafata lateral
Efortul tangential t
i
mobilizat pe suprafata lateral a baretei la adncimea z
i
se calculeaz cu
expresia:

U z z
P P
i i
i i
i

=
+
+
) (
1
1
t
(E.6)
unde:
P
i,
P
i+1
fortele axiale la adncimile z
i
, respectiv z
i+1
, calculate cu relatia (E.3)
z
i+1
- z
i
distanta dintre reperii de la adncimile z
i
si z
i+1

U perimetrul baretei

Pe baza valorilor t
i
calculate cu expresia (E.6) se construieste graficul de variatie cu adncimea
a efortului tangential mobilizat pe suprafata lateral (Fig E.3.e). Calculele prezentate la punctele
E.4.1 E.4.4. se repet n succesiunea artat pentru fiecare treapt de ncrcare, obtinndu-se
astfel elementele pentru interpretrile datelor experimentale, dintre care se prezint, spre
exemplificare cteva n puncte E.4.5 E.4.7.

E.4.5 Determinare curbelor de transfer a ncrcrii
ntr-un sistem de coordonate (s,t) se reprezint valorile deformatiilor baretei, s
i
, la o adncime
dat, z
i
, stabilite cu relatia (E.1) n corelare cu valorile efortului tangential t
i
calculate cu relatia
(E.6), pentru diferite valori ale ncrcrii P
0
aplicat la captul baretei. Se obtine astfel o curb
care arat mrimea deformatiei necesar a fi atins la adncimea z
i
pentru a se mobiliza efortul
tangential pe suprafata lateral a baretei, denumit curb de transfer (fig.E.4). Comparndu-se
valoarea maxim a lui t
max
de pe curba de transfer ( ab ) cu valoarea rezistentei la forfecare a
pmnturilor la aceeasi adncime,
i
z f ,
t obtinut prin ncercri de laborator sau pe teren ( bc ) se
obtin valorile coeficientului de reducere,
i
.

i
z f
i
,
max
t
t
=
(E.7)

Fig. E.4

E.4.6 Determinarea diagramelor de variatie a fortei axiale transmis prin suprafata bazei, P
v
si
fortei axiale transmis prin frecare pe suprafata lateral, P
lat

Forta P
v
la baza baretei corespunztoare diferitelor trepte de ncrcare P
0
se calculeaz cu relatia
(E.3). Scznd P
v
din P
0
se obtine P
lat
care reprezint cota-parte din forta total P
0
preluat prin
frecare pe suprafata lateral. n sistemul de coordonate (s,P) se construiesc curbele (s,P
0
), (s,P
v
)
si (s,P
lat
), dup cum arat n figura E.5.

E.4.7 Determinarea mrimii absolute a tasrii baretei pentru care se produce mobilizarea
integral a frecrii pe suprafata lateral
Pe baza valorilor P
lat
= f(s) din curba din figura E.5 se calculeaz rapoartele P
lat
/P
lat,max
. Valorile
P
lat
/P
lat,max
se reprezint grafic n functie de tasrile corespunztoare, s

(Fig. E.6).

E.4.8 Determinarea mrimii relative a tasrii baretei pentru care se produce mobilizarea
integral a rezistentei n planul bazei
Pe baza valorilor P
v
= f(s) din curba din figura E.5 se calculeaz rapoartele P
v
/P
v,max
. Valorile
P
v
/P
v,max
se reprezint grafic n functie de tasrile relative corespunztoare, s/b, unde b este
ltimea baretei (Fig. E.7).

E.5 Exemplu de calcul
Se prezint etapele de calcul pentru determinarea, prin ncrcarea de prob a unei barete avnd
dimensiunile n plan 2,60 x 0,80m
2
i fia de 7,50m, instrumentat cu reperi mecanici, a
transferului de ncrcare. Treptele de ncrcare aplicate pe bareta de prob, poziia, lungimea i
numrul de ordine al reperilor ca i citirile nregistrate la microcomparatoare sub fiecare treapt
de ncrcare sunt prezentate n tabelul E.1.

E.5.1 Calculul deformaiilor n lungul corpului baretei
Determinarea deformaiilor s
i
, sub treapta de ncrcare P, se face cu relaia:

i i
C s s =
0
(E.8)

Sub treapta de ncrcare P
0
= 3000kN, tasarea capului baretei, s
0
, a fost de 1,488cm.
Deformaiile n lungul corpului corpului baretei, calculate cu relaia (E.8), sunt:
s
1
= 1,488 - 0,0020 = 1,4860cm
s
2
= 1,488 - 0,0100 = 1,4780cm
s
3
= 1,488 - 0,0165 = 1,4715cm
s
4
= 1,488 - 0,0225 = 1,4655cm
s
5
= 1,488 - 0,0260 = 1,4620cm

Deformaiile n lungul corpului baretei, sub fiecare treapt de ncrcare, se determin n acelai
mod. Valorile obinute sunt date n tabelul E.2 (coloana 4).

E.5.2 Calculul deformaiilor specifice n lungul corpului baretei
Valorile deformaiilor specifice n lungul corpului baretei, calculate cu relaia (E.2), sunt:

5
2
0 2
2 0
1
10 00 , 4
10 ) 0 5 , 2 (
478 , 1 488 , 1

=
= x
x z z
s s
c
5
2
1 3
3 1
2
10 83 , 4
10 ) 0 , 1 0 , 4 (
4715 , 1 486 , 1

=
= x
x z z
s s
c

5
2
2 4
4 2
3
10 16 , 4
10 ) 5 , 2 5 , 5 (
4655 , 1 478 , 1

=
= x
x z z
s s
c
5
2
3 5
5 3
4
10 16 , 3
10 ) 0 , 4 0 , 7 (
462 , 1 4715 , 1

=
= x
x z z
s s
c

Deformaia specific c
5
, nu se poate determina pentru c nu se cunoate s
6
adic tasarea bazei
baretei.

Observaie
Se constat c deformaia specific c
1
, corespunztoare prii superioare din corpul baretei
(cuprins ntre cotele 0,0 i -2,5), este mai mic dect
2
corespunztoare zonei dintre cotele -1,0
i -4,0. Este evident c acest lucru nu concord cu situaia real, ntruct zona superioar a

corpului baretei sufer deformaia specific maxim, fiind supus la solicitarea maxim axial,
pe aceast poriune efectul transferului de ncrcare fiind minim (neglijabil).
Aceast inadverten se constat sistematic la toate treptele de ncrcare ceea ce conduce la
ideea c, probabil, sunt erori n citirile nregistrate la microcomparatoarele pentru msurarea
tasrii s
0
, deoarece deformaia specific aferent zonei dintre cotele -1,0 i -2,5m este:
5
2 1
10 30 , 5
10 5 , 1
478 , 1 486 , 1

=
= x
x
c
Aceast valoare a deformaiei specifice este n concordan cu celelalte valori corespunztoare
aceeai trepte de ncrcare (P
0
= 3000 kN) i poate fi admis ca fiind constant pe poriunea din
corpul baretei cuprins ntre capul acesteia i cota -2,5m.

Valorile c
i
pentru toate treptele de ncrcare sunt nscrise n tabelul E.2 coloana 8.

Tabelul E.1
Fora
aplicat

pe
capul
baretei
(kN)
Poziia reperilor
Nivel 1 Nivel 2 Nivel 3 Nivel 4 Nivel 5
Lungimea reperilor (m)
1.0 2.5 4.0 5.5 7.0
Numrul de ordine al reperilor
4 7 5 6 1 10 2 9 3 8
Citirile nregistrate la microcomparatoare (10
-3
cm)
2500 2 2 8 9 14 13 18 19 22 21
3000 2 2 10 10 17 16 22 23 27 25
4500 3 3 15 15 24 24 32 32 37 37
5750 4 4 20 20 30 30 40 40 46 46
7250 5 5 25 25 38 38 50 50 59 60
8000 7 7 28 28 42 42 58 58 69 69
8750 7 7 29 30 45 46 63 64 75 76
10250 8 8 34 37 51 54 74 76 88 89
11000 9 9 37 40 57 57 82 83 106 107

Tabelul E.2
Forta
aplicat
Numr
Reper
Cota
Reper
Tasarea
corpului
baretei
s
i

Modulul de
deformaie
E
Fora
axial
P
i

Efortul
tangenial
i

Deformaia
specific
i

[kN] [-] [-] [mm] [daN/cm
2
] [kN] [daN/cm
2
] [-]
1 2 3 4 5 6 7 8
2500
4; 7 1,0 14,380
282.805
2500 0,000 4,25x10
-5

5; 6 2,5 14,315
2253 0,242 3,83x10
-5

1; 10 4,0 14,265
1959 0,288 3,33x10
-5

2; 9 5,5 14,215
1565 0,386 2,66x10
-5

3; 8 7,0 14,185

3000
4; 7 1,0 14,860
272.134
3000 0,000 5,30x10
-5

5; 6 2,5 14,780
2734 0,260 4,83x10
-5

1; 10 4,0 14,715
2355 0,370 4,16x10
-5

2; 9 5,5 14,655
1789 0,550 3,16x10
-5

3; 8 7,0 14,620
4500
4; 7 1,0 16,400
288.461
4500 0,000 7,50x10
-5

5; 6 2,5 16,280
4200 0,294 7,00x10
-5

1; 10 4,0 16,190
3396 0,788 5,66x10
-5

2; 9 5,5 16,110
2598 0,782 4,33x10
-5

3; 8 7,0 16,060
5750
4; 7 1,0 17,950
276.442
5750 0,000 10,00x10
-5

5; 6 2,5 17,790
4980 0,755 8,66x10
-5

1; 10 4,0 17,690
3830 1,127 6,66x10
-5

2; 9 5,5 17,590
3065 0,749 5,33x10
-5

3; 8 7,0 17,530

7250
4; 7 1,0 20,030
278.846
7250 0,000 12,50x10
-5

5; 6 2,5 20,100
6380 0,852 11,00x10
-5

1; 10 4,0 17,970
4831 1,518 8,33x10
-5

2; 9 5,5 19,850
4153 0,665 7,16x10
-5

3; 8 7,0 19,755

Tabelul E.2 (continuare)
1 2 3 4 5 6 7 8
8000
4; 7 1,0 22,430
274.725
8000 0,000 14,00x10
-5

5; 6 2,5 22,220
6629 1,344 11,60x10
-5

1; 10 4,0 22,080
5715 0,896 10,00x10
-5

2; 9 5,5 21,920
5143 0,560 9,00x10
-5

3; 8 7,0 21,810
8750
4; 7 1,0 25,660
286.172
8750 0,000 14,70x10
-5

5; 6 2,5 25,435
7619 1,108 12,80x10
-5

1; 10 4,0 25,275
6726 0,875 11,30x10
-5

2; 9 5,5 25,095
5952

0,758 10,00x10
-5

3; 8 7,0 24,975

10250
4; 7 1,0 34,840
278.411
10250 0,000 17,70x10
-5

5; 6 2,5 34,565
8570 1,646 14,80x10
-5

1; 10 4,0 34,395
7586 0,965 13,10x10
-5

2; 9 5,5 34,170
6949 0,624 12.00x10
-5

3; 8 7,0 34,035
11000
4; 7 1,0 41,950
274.725
11000 0,000 19,30x10
-5

5; 6 2,5 41,655
9143 1,820 16,00x10
-5

1; 10 4,0 41,470
8343 0,784 14,60x10
-5

2; 9 5,5 41,215
7943 0,392 13,90x10
-5

3; 8 7,0 40,975

E.5.3 Calculul forei axiale n lungul corpului baretei
Valoarea modului de deformaie, E, al betonului din corpul baretei corespunzatoare deformaiei
specifice c
1
= 5,3x10
-5
(conform observaiei de la pct. E.5.2), calculat cu relaia (E.4), este:

E = 3000/5,3 x 10
-5
x 2,08 = 272.134kN/m
2
unde:
P
0
= 3000kN este fora aplicat pe baret
A
b
= 2,08m
2
este aria seciunii transversale a baretei

Valorile forei axiale n lungul corpului baretei, calculate cu relaia (E.3), sunt:
kN 3000 10 30 , 5 08 , 2 10 134 . 272
5 2
1
= =

x x x x P
kN 2734 10 83 , 4 08 . 2 10 134 . 272
5 2
2
= =

x x x x P
kN 2355 10 16 , 4 08 , 2 10 134 . 272
5 2
3
= =

x x x x P
kN 1789 10 16 , 3 08 , 2 10 134 . 272
5 2
4
= =

x x x x P
Valorile P
i
, respectiv E corespunztoare tuturor treptelor de ncrcare sunt nregistrare n tabelul
E.2, coloanele 5 i 6.

E.5.4 Calculul efortului tangenial mobilizat pe suprafaa lateral
Efortul tangenial, t
i
, mobilizat pe suprafaa lateral se calculeaz cu relaia (E.6). Valorile obinute
sunt:
0
) 8 , 0 6 , 2 ( 2 0 , 1
3000 3000
) (
0 1
1 0
0
=
+

=

=
U z z
P P
t
2
1 2
2 1
1
daN/cm 26 , 0
) 8 , 0 6 , 2 ( 2 5 , 1
2734 3000
) (
=
+

=

=
U z z
P P
t

2
2 3
3 2
2
daN/cm 37 , 0
) 8 , 0 6 , 2 ( 2 5 , 1
2355 2734
) (
=
+

=

=
U z z
P P
t
2
3 4
4 3
3
daN/cm 55 , 0
) 8 , 0 6 , 2 ( 2 5 , 1
1789 2355
) (
=
+

=

=
U z z
P P
t

Valorile t
i
pentru toate treptele de ncrcare sunt date n tabelul E.2. coloana 7.

Rezultatele obinute prin preluarea datelor nregistrate n timpul ncrcrii de prob sunt prezentate
sub form grafic n figurile E.8 E.11.

Fig. E.8

Fig. E.9

Fig. E.10

500
1500
2500
3500
4500
5500
6500
7500
8500
9500
10500
11500
10 15 20 25 30 35 40 45
Tasare, s (mm)
P
,

P
l
a
t
,

P
v

(
k
N
)
Pv - s
Plat - s
P -s

Fig. E.


ANEXA F
REFERINTE

Nr.
crt
Standarde Denumire
1. SR EN 1997-1:2004
Eurocod 7: Proiectarea geotehnic Partea 1:
Reguli generale.
SR EN 1997-1:2004 /AC: 2009
generale
2.

SR EN 1997-1:2004 /NB: 2007
generale. Anexa National
3. SR EN 1997-2:2007
Investigarea si ncercarea terenului.
SR EN 1997-2:2007/NB:2009
investigarea si ncercarea terenului. Anexa National
4. SR EN 1998-5:2004
rezistenta la cutremur. Partea 5: Fundatii,
structuri de sustinere si aspecte geotehnice.
SR EN 1998-5:2004/NA:2007
Eurocod 8: Proiectarea structurilor pentru rezistenta la
cutremur. Partea 5: Fundatii, structuri de sustinere si
aspecte geotehnice. Anexa National
5. SR EN 12699/2004
Executia lucrrilor geotehnice speciale. Piloti de
ndesare .

6.
SR EN ISO 14688-1:2004
clasificarea pmnturilor. Partea 1: Identificare
si descriere.
SR EN ISO 14688-1:2004/AC:2006
descriere
7. SR EN ISO 14688-2:2005
clasificarea pmnturilor. Partea 2: Principii
pentru o clasificare.

SR EN ISO 14688-2:2005/C91:2007
clasificarea pmnturilor. Partea 2: Principii pentru o
clasificare
8. SR EN 1536:2004
Executia lucrrilor geotehnice speciale. Piloti
forati.

9. STAS 10100/0-75- Principii de verificare a
sigurantei constructiilor


2. Legisla(ie

Nr.
Crt.
Acte legislative Publica(ia
1. NE 012/1-2007
Normativ pentru producerea betonului si
executarea lucrrilor din beton, beton armat si
beton precomprimat - Partea 1: Producerea
betonului.
Ordinul ministrului dezvoltrii lucrrilor publice
si locuintelor nr.577/2008 din 29 aprilie 2008
Publicat n Monitorul Oficial, Partea I, nr.374
din 16 mai 2008.
2. NP 074/2007
Normativ privind documentatiile geotehnice
pentru constructii.
Ordinul ministrului dezvoltrii lucrrilor publice
si locuintelor nr.128/2007 din 08 mai 2007
nr.381 din 06 iunie 2007.
3. P 100-1/2006;
Cod de proiectare seismic Partea I
Prevederi de proiectare pentru cldiri.
Ordinul ministrului transporturilor, constructiilor
si turismului nr.1711/2006
din 19 septembrie 2006
Publicat n Monitorul Oficial, Partea I, nr.803
bis din 25 septembrie 2006.
4. Hotarrea Guvernului nr.766/1997 pentru
aprobarea unor regulamente privind calitatea
n constructii, cu modificrile si completrile
ulterioare
Monitorul Oficial, Partea I, nr.352 din 10
decembrie 1997.
Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 158 bis (vol. IV)/4.III.2011 conine 68 de pagini. Preul: 27,20 lei ISSN 14534495
&JUYDGY|588332]

NP 123-2010 Normativ Privind Proiectarea Geotehnica A Fundatiilor Pe Piloti

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

NP 123-2010 Normativ Privind Proiectarea Geotehnica A Fundatiilor Pe Piloti

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

P A R T E A I

LEGI, DECRETE, HOTRRI I ALTE ACTE

MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011 11

coeficient par|ial pentru unghiul de frecare intern (tg )

9,5 12,6 17,3 24,4 34,6 48,6 71,3 108,0

lungimea, respectiv ltimea fundatiei conventionale, n metri

S-ar putea să vă placă și