MEMORIU TEHNIC GENERAL

SI DE ARHITECTURĂ

I. DATE GENERALE

1.1. Denumirea obiectivului de investiţii

REABILITARE CLADIRE DISPENSAR UMAN IN COMUNA MĂCEŞU DE JOS,
JUDEŢUL DOLJ
Obiectivul de investitie propus il reprezinta reabilitarea Clădirii dispensar uman, din
comuna Macesu de Jos, situat pe strada Unirii, nr. 56, din comuna Macesu de Jos, judeţul Dolj.
1.2. Beneficiarul
PRIMĂRIA COMUNEI MACESU DE JOS
Adresă: Strada Academician Ștefan Berceanu 12, DN 55A, Măceșu de Jos, 207370
Telefon: 0251 354 507
1.3. Amplasamentul lucrarilor:
COMUNA MACESU DE JOS, strada Unirii, nr. 56, jud. Dolj
1.4.1 Proiectant General
VERNPROING-VITA S.R.L.-DDE
Proiect nr. 11/2018
Persoană de contact: Ing. Vîţă Daniel
Telefon: 0762.699.995; E-mail: ingvitadaniel@gmail.com
1.4.2 Proiectant specialitate arhitectura
CONCEPT PLAN ARHITECTURA
Str. Tudor Vladimirescu, nr. 65, demisol, TG- JIU
Nr. Reg. Com.:J 18/200/2015, CUI:34395363
Proiect nr. 20/2018
1.4.3 Proiectant specialitate intalatii
S.C. NST PROEX S.R.L.
Persoană de contact: Ing. Nastaselu Ion
Telefon: 0729.159.500
1.5. Categoria de importanţǎ a obiectivului
 Categoria de importanţă a clădirii este «C»;
 Clasa de importanţă a clădirii este III;
 Clădirea are gradul IIl de rezistenţă la foc.
1.6. Studii de specialitate efectuate
 S-a executat releveul cladirii, arhitectonic si cel structural.
 Există expertiza tehnică efectuata de catre beneficiar
 Există studiu geotehnic al terenului.
 In conformitate cu Legea 10/1995 privind calitatea lucrarilor in constructii, a HGR
925/1995 si a Ordinului MLPAT nr. 77/N/1996, proiectul va fi supus verificarii tehnice
de calitate pentru cerinta A1 (structura).
 2. AMPLASAMENTUL, TOPOGRAFIA , TRASAREA LUCRĂRILOR

2.1. Adresa : COMUNA MACESU DE JOS, str. Acad. Ştefan Berceanu, nr.33A,
jud. Dolj
Clădirea propusă pentru reabilitare este amplasată pe strada Unirii, nr. 56, Măceşu de
Jos, judeţul Dolj. Terenul este intavilan destinaţie curţi-construcţii în suprafaţă de 432 m. Pe
terenul care face obiectul proiectului se află:
-clădire existentă C1-173 mp, regim de înălţime parter , construită anii 1972. Dispensarul uman
are valoarea de inventar 144000 lei

2.2. Situatia juridica a terenului: Domeniul Public al comunei Măceşu de Jos

 Terenul intavilan curţi-construcţii, în suprafaţă de 432 mp.
 Terenul studiat este situat în intravilanul comunei MACESU DE JOS şi este domeniu
public conf. Act Administrativ HC NR. 9/23.02.1999, emis de Consiliul Local al comunei
Macesu de Jos; Act Administrativ CNS nr. 2970/29.08.2017 emis de Primaria Macesu de
Jos; Act Administrativ Certificat de Conformitate nr. 2971/28.08.2017 emis de Consiliul
Local al comunei Macesu de Jos; Act Administrativ Referat nr. 274/05.03.1999 emis de
Prefectura Dolj.
 Regimul Tehnic: Face parte din categoria de folosinţă curţi-construcţi
POT existent: 40,04;% POT propus : 40,45 %
CUT existent: 0.400 ; CUT propus: 0.404
Construcţia propusă va avea un regim de inalţime P
HMAX = 5.00 m fată de 0,00, si 5,50 fată de C.T.A.
HLIBERĂ PARTER interior = 2,70m

 Asupra terenului nu este instituit un regim special.

2.3. Relaţii cu zone învecinate

Comuna Măceşu de Jos este situată în sudul României şi judeţului Dolj, pe malul Dunării
la 5 km distanţă de fluviu, pe DN 55 A Bechet - Calafat, la 70 km est de Calafat şi la 25 km vest
de Bechet şi la – 65 km de municipiul Craiova.
Terenul şi obiectivul are acces rutier la drumul DN 55, care este un drum național aflat în
întregime în județul Dolj. El leagă reședința de județ- Craiova cu portul Bechet, capătul său fiind
la terminalul de traversare a Dunării cu bacul spre orașul bulgar Oreahovo.

2.4. Configuratia si vecinatatile terenului, alinierea construcţiilor, orientări faţă de

punctele cardinale şi faţă de punctele de interes naturale sau construite;
- Clădirea existentă propusă pentru reabilitare se află amplasată în interiorul terenului cu
vecinătăţile descrise mai jos. Faţada principală se găseşte orientată către latura Est, cu acces
din DN 55 A - str. Unirii 56.

2
 Vecinătăți.
- Pe latura de Est –min. 1.50 m – lim. Proprietate - Alee acces spital,- alee de 8.50 m si
teren liber, fara costructii, proprietar comuna Macesu de jos
- latura Vest –min. 3.30 m, lim. Proprietate cad.93, teren liber de costructii, proprietar
comuna Macesu de jos
- latura Sud – min. 4,00 m - str. Unirii 56, AX - DN 55 A =15,1 m
- latura Nord – pe lim. Proprietate cad. 93, teren proprietar comuna Macesu de jos.
Pe care se afla o constructie, dezafectata si nefunctionala, fost spital in
trecut, in grad avansat de uzura motiv pentru care in viitor probabil va fi demolata
- Amplasamentul nu se găseşte în apropierea unor surse de poluare.

2.5. Trasarea lucrarilor.

Lucrarile propuse se vor realiza respectand prevederile CERTIFICATULUI DE
URBANISM nr. 7 din 29.11.2017 si a planului de situatie. Cladirea existenta C1 este amplasata
pe teren conform planului de amplasament si delimitare a imobilului din documentatia
cadastrala.
2.6. Date climatice şi particularităţi de relief;
Amplasamentul se situeazǎ în zona climatică, caracteristică unui climat temperat
continental, cu o temperatură medie anuală de 10 – 15 grade Celsius, vânturi dominante
dinspre N şi N-E şi o cantitate medie anuală de precipitaţii de 500-600 mm.
o Zona climatică: II, conform SR 10907/1-97;
o Zona încărcărilor date de zăpadă: B, conform STAS 10101/21-92;
o Zona încărcărilor date de vânt: A, conform STAS 10101/20-90;
Clima este în general temperat continentală cu o varietate de nuanțe determinate de
circulația atmosferică și de componentele de relief prezente și se caracterizează prin
următoarele particularități:
Din punctul de vedere al regionării climatice, ca urmare a specificului circulaţiei
atmosferice, teritoriul analizat este situat în domeniul climatic cu influenţă predominantă a
aerului continental, dar în care sunt marcante şi influenţele submediteraneene. Acestea din
urmă sunt datorate destul de frecventelor advecţii dinspre SV ale aerului cald şi umed maritim-
tropical, advecţii asociate ciclonilor mediteraneeni. Nu lipseşte nici aerul continental tropical,
foarte cald şi foarte uscat, originar îndeosebi din zona Saharei.
Particularităţile suprafeţei active, urmare a poziţionării arealului studiat in Câmpiei
Olteniei impun încadrarea zonei la ţinutul climatic de câmpie, (cu altitudini sub 300 m).
Radiaţia solară globală are valori medii anuale ridicate, în jur de 125-127kcal/cm2,
semestrului cald revenindu-i 90-92kcai/cm2 , iar celui rece 35 kcal/cm2 .
Temperatura aerului. Temperatura medie anuală la Staţia meteorologică Bechet
este de 10,8° G, de-a lungul anilor valorile variind între 9,1° C (în 1933) şi 12,5° C (în
anul 2000). Mersul anual este unul normal pentru zona temperat continentală, cu media lunară
cea mai ridicată în iulie (22.5 °C) şi cea mai coborâtă în ianuarie (2.4°C), rezultând astfel o
amplitudine medie anuală de 24.9 °C. Se remarcă faptul că valori negative ale mediilor lunare
apar numai în ianuarie şi februarie.

3
 Cele mai mari temperaturi medii lunare au valori pozitive în tot cursul anului, acestea fiind
cuprinse între 3.7 °C (ianuarie) şi 25.8 °C (iulie). Cele mai mici valori medii lunare sunt negative
în intervalul noiembrie martie (11.2°C în ianuarie) şi pozitive în restul anului, însă nedepăşind
pragul de 20 °C (19.4°C în iulie).
Maximele şi minimele absolute lunare sunt mult diferite faţă de valorile medii. Astfel,
temperaturile maxime absolute lunare variază între 19.5 °C, în luna decembrie,şi 41.5 °C, în
luna iulie.

2.7. Existenţa unor reţele edilitare care necesita relocare sau protejare :
Pe amplasament există retele curent electric, cele de canalizare si apa se afla in afara
terenului cadastrat, la latura strazii Unirii. Acestea nu sunt afectate de lucrarile proiectate pentru
rebilitare.
Amplasamentul nu se situează în zona de protecţie a monumentelor istorice/de
arhitectură sau a siturilor arheologice sau în imediata vecinătate a acestora
Terenul studiat constituie domeniul public al administraţiei locale şi nu aparţine unor
instituţii care fac parte din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională.

2.8. Geologia si seimicitatea

Din punct de vedere litologic, zona studiata este constituita din depozite cuaternare slab
coezive (nisipuri fine prafoase la argiloase) la suprafata si necoezive nisipuri prafoase la
nisipuri (teren mediu de fundare) mai jos. Din studiu geotehnic rezultă formatiunile litologice:
- Strat vegetal si umpluturi nisipo argiloase brun cafenii pe primii 15 – 50cm
- Nisipuri fine argiloase cenusii la brun cafenii, cu indesare medie cu compresibilitate mare
la medie foarte umede pe primii 1.7 – 2.2m
- Nisipuri fine la mijlocii prafoase cafenii la galbui, cu indesare medie, cu compresibilitate
medie de la adancimile de 1.7 - 2.2m in jos
Din punct de vedere a acţiunii factorilor externi amplasamentul este caracterizează prin:
- acţiunea zăpezii - s(0,k)=2,5kN/mp, conform CR 1-1-3/2012,
- acţiunea vântului - pb=0,40kPa, conform CR 1-1-4/2012,
- acţiunea seismului - ag=0,20 g / Tc=1,0s, conform P100-1/2013.
- Zona climatică: II, conform SR 10907/1-97;
- Adâncimea maximă la îngheţ este de 0,90 m.
Din punct de vedere seismic, perimetrul cercetat are coeficienţii seismici
• ag = 0,20 (Normativ P 100-1/2013 – România – Zonarea valorilor de vârf ale acceleraţiei
terenului pentru proiectare ag cu interval mediu de recurenţă 225 ani şi 20% probabilitate de
depăşire în 50 de ani);

2.9. Categoria de importanta a obiectivului

Categoria de importanta a cladirii este « C » - conform H.G. 766/1997
Clasa de importanta a cladirii este III – conform P100-1/2013
Cladirea are gradul III de rezistenta la foc – conform P118-1999

4
 III. SITUATIA EXISTENTĂ SI NECESITATEA REALIZARII OBIECTIVULUI DE
INVESTITII

3.1. Situaţia existentă a obiectivului de investiţii

Entitatea căreia îi revine responsabilitatea implementării acestui proiect este Primaria
Macesu de Jos. Beneficarul detine RAPORT DE EXPERTIZA TEHNICA. Clădirea propusă
pentru lucrările de reabilitare si reamenajare a fost construită in perioada anilor 72. Construcţia
prezintă în general un grad mare de uzură fizică şi morală, legată în principal de natura
finisajelor, dotărilor şi instalaţiilor şi de natură funcţională. In prezent, cadirea este folosită,
nefiind racordată de la utilitati apa si canal, numai la curent electric.
Cladirea are regim de inaltime parter, si este afectata de degradari structurale, si este
construită din cărămidă şi acoperită cu tablă.
Conform releveului cladirii situatia existenta se prezinta astfel. Lista spațiilor interioare
(incaperilor) și suprafețele utile a acestora
NIVEL DESTINATII CAMERE ARIA
PARTER P 01 CABINET MEDICAL 1 20,34 m²
P 02 CABINET MEDICAL 2 12,60 m²
P 03 MAGAZIE 1 13,12 m²
P 04 CABINET MEDICAL 3 13,00 m²
P 05 MAGAZIE 2 11,47 m²
P 06 MAGAZIE 3 13,40m²
Suprafata utila existent 138,64 m²

Clădirea studiată, în momentul de faţă este utilizată ca dispensar uman, in interior

existând un cabinet medical doctor de faminilie, respectiv spatii de depozitare. Prezintă
numeroase degradări ale elementelor de finisaj si structurale, produse de lipsa reparaţiilor
curente, de infiltrări ale apei meteorice. Aceste degradări au fost favorizate şi de vechimea
mare a construcţiei. S-au constatat următoarele degradări:
 Fisurarea pereţilor
 Învelitoarea din tabla este deteriorată datorită depășirii perioadei de exploatare a
acesteia, dar și datorită lipsei lucrărilor de întreținere în timp;
 Lipsa sistemului de colectare şi îndepărtare a apei meteorice;
 Degradarea a tencuielilor zidăriei;
 Degradarea tâmplăriilor exterioare, celor interioare;
 Degradarea tencuielilor şi a zugrăvelilor interioare;
 Degradarea instalaţiilor electrice;
 Lipsa instalaţiilor sanitare şi termice;
 Lipsa dotărilor grupurilor sanitare ( băi , WC-uri).
Concluziile care se pot trage sunt că spaţiul actual al clădirii necesită modernizare şi o
rezolvare funcţională necesară pentru desfăşurarea activităţilor cerute de beneficiar la
standarde europene.

5
 3.2. Necesitatea investiţiei:
S-a propus spre reabilitare deoarece clădirea existentă C1, se prezintă într-o stare de
degradare vizibilă, care se poate accentua în cazul în care nu se iau măsuri de schimbare a
suprastructurii şi lucrări de reparaţii ale structurii. De asemenea, se propune, prin proiect, o
recompartimentare a spaţiilor interioare, care să corespundă necesităţilor actuale ale
beneficiarilor şi anume de amenajare a clădirii pentru dispensar uman care să deservească
locuitorii comunei. În proiect s-a ales o variantă optimă din punct de vedere funcţional,
economic, de calitate şi de armonizare a clădiri propuse în ansamblul arhitectural al zonei.
Proiectul a fost conceput pentru a oferi locuitorilor comunei, o clădire care să deservească
necesităţile comunităţii.
Există si obligaţia proprietarilor să asigure urmărirea comportării in timp a construcţiilor,
eventualele modificări, transformări, modernizări şi de proiecte avizate şi verificate conform
legii.

IV. SITUATIA URBANISTICA; DATE TEHNICE ALE INVESTITIEI

SITUATIA PROPUSĂ

4.1. SITUATIA URBANISTICA

4.1.1. Obiectiv propus spre reabilitare. Obiectivul situat in Comuna Măceșul de Jos, str.
Unirii 56., județul Dolj s-a propus spre reabilitare deoarece se prezintă intr-o stare de avansată
de degradare. Se propune prin proiect o recompartimentare a spatiilor interioare care să
corespunda necesitatilor actuale ale beneficiarilor. In prezent cladirea este functională.
În proiect s-a ales o variantă optimă din punct de vedere funcţional, economic, de
calitate şi de armonizare a clădiri propuse în ansamblul arhitectural al zonei.
Suprafaţa sistematizată şi destinată construcţiei este de 432 mp.
- Clădirea existentă propusă pentru reabilitare se află amplasată în interiorul terenului cu
vecinătăţile descrise mai jos. Faţada principală se găseşte orientată către latura Est, cu acces
din DN 55 A - str. Unirii 56.
Vecinătăți.
- Pe latura de Est –min. 1.50 m – lim. Proprietate - Alee acces spital,- alee de 8.50 m si
teren liber, fara costructii, proprietar comuna Macesu de jos
- latura Vest –min. 3.30 m, lim. Proprietate cad.93, teren liber de costructii, proprietar
comuna Macesu de jos
- latura Sud – min. 4,00 m - str. Unirii 56, AX - DN 55 A =15,1 m
- latura Nord – pe lim. Proprietate cad.93, teren proprietar comuna Macesu de jos.
Pe care se afla o constructie, dezafectata si nefunctionala, fost spital in trecut, in grad
avansat de uzura motiv pentru care in viitor probabil va fi demolata
- Amplasamentul nu se găseşte în apropierea unor surse de poluare.

4.1.2. Aliniamente. Aliniamentele se vor încadra în prevederile Certificat de Urbanism nr. 7 /

29.11.2017 şi planului de situaţie propus (vezi planșa A02).

6
4.1.3. Regim de înǎlţime. Construcţia existenta are regimul de inaltime parter. Prin prezentul
proiect nu se schimba regimul de inaltime existent. Înălţimea maximă propusa a constructiei:
Hmax= 5,00 m, faţă de cota ±0,00 şi 5,50 m faţă de cota terenului natural.

4.1.4. Indicatori urbanistici obtinuti.

Construcţia are următoarele suprafeţe construite propuse:
Suprafaţă teren =432 mp

CARACTERISTICI Construcție existenta Construcție propusa

Aria construită 173,00 mp 175,15 mp
Aria desfăşurată 173,00 mp 175,15 mp
Aria utilă 138,64 mp 136,99 mp
Regimul de înălţime P P

 Regimul Tehnic: terenul face parte din categoria de folosinţă curţi-construcţi

POT existent: 40,04; % POT propus : 40,45 %
CUT existent: 0.400 ; CUT propus: 0.404
Construcţia propusă va avea un regim de inalţime P
HMAX = 5.00 m fată de 0,00, si variabil până la 5,50 fată de C.T.A.

4.1.5. Categoria de importanţă a obiectivului

Categoria de importanţă: C conform HG. Nr. 766/1997 anexa 3;
Clasa de importanţă: III conform Normativ P 100-1/2013 tabel 4.3;
Grad de rezistenţă la foc: III conform Normativ P 118-2013.

4.2. ORGANIZAREA FUNCŢIONALĂ PROPUSA

Lista spațiilor interioare (incaperilor) și suprafețele utile a acestora:

Finisaj Suprafaţă
Nr. crt. Funcţiune
pardoseală (mp)

Parter

P.01 Cabinet somatologic gresie 20.34

P.02 Vestiar cabinet stomatologic. gresie 3.00

P.03 Sterilizare cabinet stomatologic gresie 2.77

P.04 G.S.2- personal medical gresie 2.77

7
 P.05 Vestiar cabinet medical gresie 3.00

P.06 Cabinet medical gresie 13.11

P.07 Registratura/Asistent medical gresie 13.00

P.08 Sterilizare Cabinet medical gresie 11.48

P.09 Sala tratament gresie 13.27

P.10 Depozitare deseuri periculoase gresie 2.30

P.11 Boxa materiale curatenie gresie 3.50

G.S.1- Pacienti, inclus dotari

P.12 gresie 5.95
persoane cu dezabilitati

P.13 Sala asteptare+ hol acces cabinete gresie 42.50

Suprafaţă utilă parter propus 136.99

SUPRAFAŢĂ UTILĂ TOTALĂ 136.99

1. Înălţimea maximă a construcţiei: Hmax= max 5,00 m, faţă de cota ±0,00 şi 5,50 m faţă
de cota terenului natural.
2. Înălțimea maximă la cornisă este: Hmax. cornisă (streașină) = 2.85 m față de cota
±0.00 şi 3,35 m faţă de cota terenului natural.
3. Construcţia propusa va avea un regim de inaltime P.

4.3. SOLUTII CONSTRUCTIVE SI DE FINISAJ

Sistemul constructiv
Construcţia propusă va avea o noua structură de rezistenţă pe cadre de b.a. ( fundatii
noi b.a., stâlpi, grinzi b.a, planseu inchidere superioara parter din b.a.,si sarpanta acoperis cu
structura de lemn).
- fundatii din b.a.- fundatii continue pe exterior si fundatii izolate si grinzi de legatura, pentru
structura noua, respectiv fundatii continue din beton pentru zidaria existentă fostă portantă
- planseul vechi si sarpanta veche urmeaza a se demola
- structură noua pe cadre din beton armat, pentru sustinerea noului planseu de beton
armat si sarpantei noi proiectate
- plansee peste parter cu structura de b.a. Sarpanta structura de lemn ecarisat ignifugat
transparent pentru protectia lemnului si a produselor din lemn impotriva: focului, a
insectelor lemnului, a ciupercilor si a mucegaiurilor, si invelitoare de tablă, tip lindab.
- Compartimentarile interioare nestructurale, realizate in sectorul grupuri sanitare din zidarie
de 15 cm sau pereti din bca, sau gips-carton pe structura usoara din profile metalice.

8
 - Pardosela este din gresie.
- La exterior se va aplica termosistem.
- Tamplaria exterioară noua va fi din PVC culoare alb, cu geam termopan
Finisajele exterioare
Inchiderile exterioare existente sunt realizate din zidarie de caramida plină de 30 cm si
va fi placată cu polistiren expandat de 10 cm, cu tencuieli si zugraveli culoare crem.
Finisajele interioare
Pardosela noua propusa va fi din gresie. Peretii interiori vor avea tecuieli fine driscute, si
vopsitorii cu vopsea lavabila de culoare alba. In spatiile igienico-sanitare se aplica faiantă până
la H=2,00 m.
Tavanele sunt beton armat tencuite fin, si vopsitorii cu vopsea lavabila de culoare alba.
Tamplaria exterioara este din PVC de culoare alb cu geam termopan low-e iar cea
interioara PVC sau din MDF culoare maro.
Acoperisul si invelitoarea
Acoperisul va fi tip sarpanta din lemn alcatuita din capriori, astereala, hidroizolatie, sipci
de lemn, cu invelitoare tiglă de tablă profilată si va acea culoarea maron. Sistemul pluvial
preluare ape va fi format din jgheaburi Ø125 si burlane de tabla Ø90.
Se poate realiza un strat termoizolant la nivelul planseului in pod cu vata minerala
A fost respectat normativul C37-1998 si NP 069-02 pentru invelitorile in panta.

V. LUCRARILE PRINCIPALE PROPUSE ALE INVESTITIEI

Pentru reabilitarea clădirii existentă C1 se propun urmatoatele lucrari de interventie:

5.1. LUCRĂRI DE DEMOLARE ŞI DEMONTARE

1. Se va desface şi demonta învelitoarea de tablă existentă şi şarpanta de lemn existentă
2. Se va desface şi demonta planşeul-plafon de lemn degradat peste parter.
3.Lucrări de demontare a tâmplăriilor exterioare şi interioare existente.
4. Se trece la desfacerea zidariilor de cărămidă propuse pentru creerea golurilor, conform
planşei A.03/3. – plan interventii
5. Se vor decoperta peretii din zidarie, de zugraveli si tencuiala.
6. Se trece la desfacerea şi demontarea pardoselei existente la cota 0.00.
7. Se va realiza golurile conform proiectului planşei A.03/3. – plan interventii

5.2. LUCRĂRI DE CONSTRUIRE STRUCTURĂ DE REZISTENŢĂ

Printre cerintele beneficiarului pentru realizarea reabilitarii cladirii, se enumera faptul ca se
doreste de catre acesta modificari interioare de recompartimentare a spatiilor existente.
Construcţia propusă va avea o noua structură de rezistenţă pe cadre de b.a. ( fundatii
noi b.a., stâlpi, grinzi b.a, planseu inchidere superioara parter si sarpanta acoperis cu structura
de lemn. Zidaria existenta exterioară si interioară va fi inchisă si rigidizată la partea superioară

9
cu centuri de b.a. legata de strutura nou creată de beton armat, adiacentă acestor pereti
existenti.
- fundatii din b.a.- fundatii izolate si grinzi de legatura, si realizarea unei placi armate la
nivelul cotei 0,00.
- structură pe cadre din beton armat, cu stalpi si grinzi de beton armat
- plansee peste parter din b.a.
- Sarpanta structură de lemn si invelitoare usoară de tiglă tablă.
- Compartimentarile interioare nestructurale, realizate in sectorul grupuri sanitare din zidarie
de 15 BCA si doi pereti de 10 cm structură usoară din PVC, cu usi culisante.
- Pardosela este din gresie.
- La exterior se va aplica termosistem.
- Tâmplăria exterioară este din PVC cu geam termopan.

5.3.LUCRĂRI DE ARHITECTURĂ
Constau în:
1. Lucrari de realizarea pereţilor noi propuşi de compartimentare uşoară nestucturală
pentru realizarea compartimentarilor de grupuri sanitare. Se va realiza sistemarea
zidăriilor existente, tencuieli noi, armate ale peretilor existenti.
2. Lucrări de finisaj ( tencuielilor) a tuturor suprafetelor interioare, a pereţilor noi si
existenţi.
3. Se vor monta elemente noi de tamplarie, pentru golurile de geamuri şi uşi, din PVC.
4. Se va executa reabilitarea termica exterioară a cladirii cu termosistem executat in
grosime de 10 cm, cu polistiren expandat rezistent la foc. Materialele si lucrarile de
reabilitare vor respecta Indicativ GP 123 – 2013 privind Proiectare si executarea
rebilitarii termice a cladirilor. Ansamblurile termoizolante şi alcătuirea acestora se vor
înscrie în clasele de reacţie la foc indicate în SR EN 13501-1+A1, astfel încăt să
respecte cerinţa fundamentală privind securitatea la incendiu, precum şi prevederile
reglementărilor tehnice aplicabile, în vigoare.
5. lucrările de finisaj interior, şi anume gresie pentru pardoseli, zugrăveli lavabile pentru
pereţi şi tavane, respectiv faianţă pentru spaţiile cu destinaţie grupuri sanitare,
bucătării.
Finisaje:
 Compartimentarile interioare nestructurale, realizate in sectorul grupuri sanitare din
zidarie de 15 BCA.
 Pardosela este din gresie.
 Tamplaria exterioară este din PVC culoare alb, cu geam termopan

5.4. LUCRĂRI DE INSTALAŢII ELECTRICE

Cl[direa dispensarului din com. Macesu de Jos, se va alimenta cu energie electric[ prin
bran]ament subteran trifazat corespunz[tor, in cablu CYAbY 5x16mmp de la un post trafo
aerian (PTA), existent in zon[ pe un stalp electric din b.a. BMPTd-ul va fi de 63A/0,3A, va
contine ]i contoarul de energie electrica trifazat si va fi montat pe st`lpul transformatorului.

10
 TEG (tabloul electric general), se va monta in interiorul cl[diri, in zona holului de
asteptare, langa intrare. Sosirea in tabloul general se va face intr-un intrerup[tor automat
bipolar 63A/4P, cu declan]are magneto-termic[.
M[surarea energiei electrice se va realiza in BMPTd (proprietatea Operatorului de
distributie) cu ajutorul unui contor electronic trifazat de 100A.
Tensiunea de utilizare este Un=400/230 V, la frecventa de 50 Hz.
Instalatia electric[ de iluminat, prize ]i for\[ va fi realizat[ in sistem dual de distribu\ie
(radial[), prin realizarea de circuite de consumatori normali sau de fort[, alimenta\i direct din
TEG .
Astfel din TEG, se vor mai alimenta centrala electric[ pentru incalzire de 24 kW (prin
tabloul acesteia) prin cablu CYY 5x6mmp, TECs (tablou de curenti slabi) prin CYY3x1,5mmp si
boilerul electric, prin cablu CYY 3x2,5mmp.

Iluminatul de securitate, se compune din:

IIuminatul de securitate pentru evacuare din clădire; este asigurat prin prevederea la
fiecare uşă de ieşire sau schimbare de direcţie, a unor corpuri de iluminat tip luminoblocuri
fluorescente permanente cu acumulatori încorporaţi 2x8W/autonomie funcţionare două ore,
inscripţionate "IEŞIRE-->", alimentate pe circuite comune cu iluminatul normal.

INSTALAŢII ELECTRICE DE PRIZE DE UTILIZARE GENERALĂ

Toate inc[perile vor fi prev[zute cu prize de 230V c.a., corespunzator temei beneficiarului.
Prizele din cabinetele medicale vor fi de uz general urmand a alimenta consumatori normali
precum lampi de birou, tehnica de calcul, alte aparate la dispozitia pacientilor, etc; consumatori
tehnologici precum echipamentele din inc[perile speciale: ecograf, electrocardiograme,
compresor la cabinetul stomatologic, alte aparate din cabinete medicale, vor fi alimentati din
prize speciale sau direct, alimentate din tablourile electrice.
Se vor prevedea numai prize cu contact de protec\ie alimentate exclusiv pe circuite
prev[zute cu protec\ie diferen\ial[ cu sensibilitate de maxim 30 mA. Prizele se vor monta la o
@n[l\ime de 0,3—1,5h de la pardoseala finit[, functie de cerintele echipamentelor ce le
deservesc.
TABLOURI ELECTRICE
Tabloul principal de alimentare - TEG va fi amplasat la parter in interiorul cl[diri, in
zona holului de asteptare si va fi de tip metalic pe schelet metalic cu sine omega, montat
semiingropat in ni][ @nzidit[, @n cofret din tabla de Ol etan], cu posibilitate de @ncuiere cu usa si
yal[ cu cheie.
a) #n tabloul principal de joas[ tensiune pozi\ionat la parter, pe hol asteptare, se monteaz[
disjunctoare automate, cu modul de protec\ie diferen\ial[, bipolare.
b) #ntreaga aparatur[ montat[ pe acest tablou va fi de cea mai bun[ calitate, @ndeplinind
condi\iile cerute de normele @n vigoare, neadmi\`ndu-se aparate de slab[ calitate (se va
respecta SR EN 60439.1).
c) Se vor prevedea izolatori capabili s[ reziste la for\ele datorate curen\ilor de scurtcircuit
ce pot s[ apar[ @n sistemul electric.

11
 INSTALAŢIA DE PROTECŢIE ÎMPOTRIVA TRĂSNETELOR
Având în vedere caracterul şi natura construcţiei, ca fiind izolată, a fost prevăzută o
instalaţie de protecţie împotriva descărcărilor electrice. Aceasta se va executa conform
prevederilor normativului I7-2011 şi STAS 12604/5-90. Pentru protecţia împotriva trăsnetelor,
conform I7-2011, este necesar a se evidenţia măsurile de protecţie cele mai potrivite care
trebuiesc luate în funcţie de componentele de risc total "R" şi în funcţie de aspectele tehnice şi
economice ale diferitelor măsuri de protecţie.

5.5. INSTALAŢII SANITARE

Conducta de alimentare cu ap[ rece (pentru dispensar) se va executa @ntre caminul de
alimentare, CA ]i incaperea in care se va monta centrala termic[, cu PEHD, Dn=32mm, Pn6.
Conducta de alimentare cu ap[ rece(bran]amentul) se va executa @ntre reteaua stradala
]i CA cu PEHD, Dn=32mm, Pn6.
C[minul apometru se va construi la limita de proprietate, din tub b.a. cu Di=0.80m,
H=2.0m si va fi echipat cu apometru Dn=25mm ]i robineti de concesie11/4’’.
Conducta va fi montat[ @n p[m`nt, la ad`ncimea minim[ de inghe\ (cca. 1,0-1,2 m),
pozat[ pe un pat de nisip de cca. 10 cm grosime. Presiunea ]i debitul de ap[ necesare
obiectelor sanitare ]i centralei termice vor fi asigurate de aceast[ conduct[ propus[.

RE|EAUA DE CANALIZARE DE INCINT{

Evacuarea apelor uzate menajere de la obiectele sanitare se va face la canalizarea de
incint[, racordat[ la canalizarea stradal[.
Au fost prevazute camine de racord la reteaua de canalizare exterioar[ (not. in proiect cu
Co1-Co3), la iesirea din cl[dire ]i la interconectarea re\elelor de canalizare @n incint[. Acest
lucru va duce la o exploatare in conditii bune a canalizarii ]i la o mai u]oar[ intre\inere.
Din caminul Co3, se va face racordarea la canalizarea stradal[, pe conduct[ PVC-KG
160mm. Racordarea se va face intr-un camin de vizitare Cv al canalizarii, existent.
C[minele ce deservesc conductele de ie]ire din cl[dire, vor fi amplasate pe cat posibil la
distanta de min.5,0 m fa\[ de aceasta.
C[minele de canalizare se vor realiza din tuburi de beton cu cep ]i buz[, Di=800mm cu
H=1,50-2,00m. C[minele se vor monta pe un radier din beton de cca. 15-20 cm, conform
detaliilor din proiect. Cota inferioar[ a conductelor de canalizare magistrale va fi la nivelul
radierului, iar a conductelor de iesire din cl[dirii deasupra acestuia, la valorile indicate in
proiect.
#n exteriorul cl[dirilor se vor utiliza conducte din PVC-KG, SN4, cu Dn = 110, 125 ]i 160
mm, cu etan]are prin garnitur[ umed[, cu respectarea pantelor, pentru diferite debite si
sectiuni, prevazute in Stas-urile si Normativele in vigoare (STAS 1481).

Prepararea apei calde menajere

Dat fiind debitul necesar de ap[ cald[ menajer[ relativ mic, s-a optat pentru producerea
apei calde menajere cu un boiler electric mural de 80 l, montat in incaperea sterilizare, langa
centrala termica-electric[ .

12
 Apa cald[ va fi asigurat[ pe un circuit prioritar, pe o conducta de PPR25 mm in central[
termic[, iar in interioare grupuri sanitare PPR20 mm.

5.6.Instalaţii termice
Solu\ia propus[ @n cadrul prezentei documenta\ii const[ @n amenajarea unei
centrale termice proprii-pe curent electric, dotat[ cu echipamente moderne care s[ asigure
necesarul de agent termic pentru @nc[lzire.
Aceasta se va monta, alaturi de boilerul electric si alte echipamente, in inc[perea cu
destinatia sterilizare, @n aceast[ @nc[pere f[c`ndu-se si distribu\ia circuitelor de incalzire si
acm.

VI. INDEPLINIREA CERINTELOR DE CALITATE (stabilite prin Legea

nr.10/1995, modificata cu Legea 123/2007):

1. Cerinta «A» REZISTENTA SI STABILITATE

- conform prevederilor din expertiza tehnica si memoriul tehnic de structură.
Clasa de importanţă: III, conform P100/ 2013
Categoria de importanţă : C, conform HGR 766/97
Zona seismică: D, conform P100/ 2013
Gradul de intensitate seismică: VIII (pe scara M.K.S.)
Acceleraţie gravitaţională: ag=0,20
Perioada de colţ: Tc=1 s
Adâncimea de îngheţ: h=80-90cm
2. Cerinţa « B » - SIGURANŢA IN EXPLOATARE
S-au respectat prevederile din :
STAS 6131 privind dimensionare parapeţi şi balustrade hp = 90 cm
STAS 2965 privind :
- dimensionarea scărilor şi treptelor ( htr= 17,5cm, btr=28cm);
- prevederea acces rampa persoane cu handicap.
NP 068/2002 – siguranta in exploatare,
NP 063/2002 normativ de proiectare scari,
NP 051/2012 adaptarea cladirilor la necesitatile persoanelor cu handicap.
3.Cerinta «C» SECURITATEA LA INCENDIU
 Riscul de incendiu si dupa caz spatiile care se incadreaza in categorii de pericol
de incendiu;
Risc mic de incendiu;

 Gradul de rezistenţă la foc;

Gradul de rezistenta la foc este III - conform Normativului P118/1-2016 cu modificari si
actualizari;
 Limitarea propagarii incendiului

13
Toate elementele principale de construcţie care determină GRF, sunt incombustibile sau greu
combustibile. Elementele de lemn ale acoperisului vor fi protejate la foc prin realizarea unui
planseu b.a., peste parter.
 dimensionarea cailor de evacuare a persoanelor in caz de incendiu;
Usi cu acces direct in exterior pe 1 din cele 4 laturi pentru accesul in imobil.
 posibilitati de desfumare in caz de incendiu;
Evacuarea fumului si a gazelor fierbinti este asigurata prin usi si ferestre cu ochiuri mobile
- pentru spatiile din incinta cladirii. Evacuarea noxelor se va realiza prin usile de acces a si prin
ochiurile mobile ale ferestrelor.
 alte prevederi PSI impuse de specificul functional al constructiei.
 Se prevede Iluminatul de securitate, care se compune din:
a. IIuminatul de securitate pentru evacuare din clădire; este asigurat prin prevederea la
fiecare uşă de ieşire sau schimbare de direcţie, a unor corpuri de iluminat tip luminoblocuri
fluorescente permanente cu acumulatori încorporaţi 2x8W/autonomie funcţionare două ore,
inscripţionate "IEŞIRE-->", alimentate pe circuite comune cu iluminatul normal.
b. Iluminat de securitate împotriva panicii; se va asigura doar în sala de evenimente, prin
prevederea a patru corpuri de iluminat normal de tip fluorescent FIPA 2x36W, cu kit de
emergentă -4 ac. 18W cu autonomie de funcţionare de minim o oră.
4. Cerinţa « D » - PROTECTIA MEDIULUI
Igiena şi sănătatea oamenilor :
S-au respectat STAS 6221 şi STAS 6646 privind iluminarea naturală şi artificială, modul
de asigurare a însoririi spaţiilor interioare, etc.
Refacerea şi protecţia mediului:
S-au respectat prevederile din Legea 137 / 1995 ( republicată ) privind protecţia mediului,
H. G. R. 188 / 2002, Ord. MAPPM 462 / 1993, Ord. MAPPM 125/1996, Ord. MAPPM 756 /1997
prin:
- funcţiunile prevăzute prin proiect nu generează noxe sau alţi factori de poluare ai mediului;
- modul de colectare şi depozitare a deşeurilor menajere, prevederea de europubele din
polipropilenă.
5. Cerinţa « E » - IZOLAŢIA TERMICA SI ECONOMIA DE ENERGIE
a. Izolarea termică şi economia de energie :
S-au respectat prevederile din O. G. 29 /2006 aprobată prin Legea 325 / 2002 privind
reabilitarea termică a fondului construit şi stimularea economisirii energiei termice şi din
Normativele tehnice C 107 /1, 2, 3, 4 - 2005. Închiderile exterioare sunt realizate din zidărie din
cărămidă cu termosistem care corespund cu normele de termoizolare din zonă.
b. Izolarea hidrofuga:
S-au respectat Normativele NP 040-2002 privind proiectarea si executarea hidroizolatiilor
din materiale bituminoase la lucrările de construcţie.
6. Cerinţa « F » - PROTECTIA LA ZGOMOT
S-a respectat Normativul C 125 - 2013 privind proiectarea şi executarea măsurilor de
izolare fonică şi a tratamentelor acustice în clădiri, prin asigurarea izolării la zgomotul aerian,
între compartimentări şi faţă de exterior.

14
 VII. NORME PRIVIND RESPECTAREA PREVEDERILOR P.S.I.

Prezentul proiect respecta urmatoarele norme generale de protectie si aparare impotriva i

ncendiilor la proiectarea si realizarea constructiilor si instalatiilor:
- Ordin nr. 3 / 6.01.2011 pentru aprobarea Normelor metodologice de avizare si
autorizare privind securitatea la incendiu si protectie civila.
- Legea 307/2006 – privind apararea impotriva incendiilor.
- MP008-2000
Manual privind exemplificari, detalii si solutii de aplicare a Normativului P118/99
(conform Ordin MLPAT nr.31/N/22.05.2000)
- P118/1-2016 Normativ privind securitatea la incendiu a constructiilor
- C300/94 – Normativ de prevenire si stingere a incendiilor
pe durata executarii lucrarilor de constructii si instalatii aferente (conform Ordin MLPAT
nr.20/N/11.07.94 – publicat in Buletinul Constructiilor nr.9 – 94).
Prezentul proiect a fost intocmit in conformitate cu Regulamentul privind protectia si igiena
muncii in constructii emis in baza Ordinului MLPAT. nr.9/N/15.03.93 –
publicat in Buletinul Constructiilor nr. 5, 6, 7/93.
Executantul si beneficiarul vor respecta pe timpul executiei si exploatarii normele generale
indicate mai sus, specifice activitatii de constructii montaj, luandu-
se totodata masuri suplimentare in functie de conditiile concrete de lucru si exploatare.

VIII. ORGANIZAREA DE SANTIER SI MASURI DE PROTECTIA MUNCII:

Pentru organizarea de şantier vor fi amplasate în incintă proprietăţii, prin grija

constructorului, si nu vor afecta domeniul public.
 Panou de identificare ale lucrarii care urmeaza a fi executata conform legii cu toate
datele de identificare din AC si antreprenorul;
 Semnalizare de sigurata si de securitate la accesul pe santier;
 cabina de pază pentru accesul general a persoanelor si a utilajelor.
 cabina mobilă (tip container) sau
 primul ajutor pentru situaţii de urgenţă
 G.S. (WC) ecologic şi o pubelă pentru deşeuri menajere, dar şii containare pentru
depozitarea deşeurilor provenite din realizarea construcţiei. Aceste deşeuri vor fi
transportate la groapa de gonui de catre firma de salubritate din zonă.
Pe durata executarii lucrarilor de construire se vor respecta urmatoarele acte normative
privind protectia muncii in constructii:
- Legea 90/1996 privind protectia muncii;
- Ord. MMPS 578/1996 privind norme generale de protectia muncii;
- Regulamentul MLPAT 9/N/15.03.1993 - protectia si igena muncii in constructii -ed. 1995;
15
- Ord. MMPS 235/1995 privind normele specifice de securitatea muncii la inaltime;
- Ord. MMPS 255/1995 - normativ privind acordarea echipamentului de protectie individuala;
- alte acte normative in vigoare in domeniu la data executarii propriu-zise a lucrarilor.

IX. SURSE DE POLUANŢI ŞI PROTECŢIA FACTORILOR DE MEDIU :

1. Protecţia calităţii apelor: construcţia propusă va fi racordată la reţeaua de apă şi

canalizare din zonă.
2. Protecţia aerului : NU este cazul
3. Protecţia impotriva zgomotului şi vibraţiilor : NU este cazul.
4. Protecţia solului şi subsolului: NU este cazul.
5. Protecţia impotriva radiaţiilor: NU este cazul.
6. Protecţia fondului forestier: NU este cazul.
7. Protecţia ecosistemelor, biodiversităţii şi ocrotirea naturii: NU este cazul.
8. Protecţia peisajului şi a zonelor de interes tradiţional: NU este cazul.
9. Gestiunea deşeurilor:
Deşeurile rezultate se vor colecta în pubele de plastic şi se vor transporta la platforma
gospodărească a localităţii, conform contractului încheiat cu regia de salubritate.
Deşeurile din sticlă, metal, carton rezultate se vor amplasa în containere metalice de
unde se vor transporta către centrele de colectare şi reciclare prin grija regiei de
specialitate printr-un contract de salubritate incheiat cu proprietarul.
10. Gestiunea substantelor toxice si periculoase: NU este cazul.
11. Gestiunea ambalajelor: NU este cazul.
12. Incadrarea in planul de urbanism şi amenajare teritorială
Construcţia se încadreaza în planul de urbanism teritorial.
13. Protecţia aşezărilor umane: NU este cazul.
14. Respectarea prevederilor contravenţiilor internaţionale:

X. IMPLEMENTAREA INVESTITIEI , EVALUAREA INVESTITIEI

DISPOZITII FINALE

Entitatea căreia îi revine responsabilitatea implementării acestui proiect este Primaria

Macesu de Jos.
Grafice orientative de realizare a investiţiei (conform grafic) 6 luni
Anul

Nr crt Etapă realizare investiţie LUNA

1 2 3 4 5 6

1 Executie lucrare

2 Asistenţa tehnică

16
ESTIMAREA COSTURILOR

Estimarea costului se va face conform legii, pe baza devizului de lucrări estimativ – conform
anexelor Devizului Estimativ.

OBLIGAŢIILE BENEFICIARULUI:

1. Obligaţii cu privire la calitatea lucrărilor construcţiei:

• Asigurarea verificării execuţiei corecte a lucrărilor de construcţii prin diriginţi atestaţi
MLPAT sau agenţi economici de consultanţă specializaţi, pe tot parcursul lucrărilor.
• Soluţionarea la timp a neconformităţilor apărute pe parcursul execuţiei lucrărilor.
• Asigurarea la timp a recepţiei lucrărilor.
• Completarea cărţii tehnice a construcţiei.
• La execuţia lucrărilor de construcţii se vor folosi numai materiale însoţite de certificate
de calitate care să ateste gradul de calitate cerut prin proiect şi de normativele în vigoare.
• La stabilirea concretă a furnizorilor de materiale şi echipamente, se va asigura
existenţa certificatelor şi agrementelor de calitate, durabilitate, marcă, aspect, etc., conform
prevederilor din proiect.

2. Urmărirea comportării în timp a construcţiei:

Acestă sarcină revine exclusiv beneficiarului şi se face în conformitate cu prevederile
Regulamentului privind urmărirea comportării în exploatare, intervenţiilor în timp şi
postutilizarea construcţiei, aprobat prin HGR 766/1997 şi a normativului P1300/88 - Norme
metodologice privind urmărirea comportării construcţiilor, inclusiv supravegherea stării
tehnice a acestora.
Responsabil cu exploatarea si intretinerea va fi beneficiarul, prin primaria comunei
Macesu de Jos. Urmarirea curenta a constructiilor se aplica tuturor constructiilor de orice
categorie sau clasa de importanta si forma de proprietate de pe teritoriul Romaniei, cu exceptia
cladirilor pentru locuinte cu parter si parter plus un etaj si anexelor gospodaresti situate in
mediul rural si in satele ce apartin oraselor, precum si constructiilor provizorii si are un caracter
permanent, durata ei coincide cu durata de existenta fizica a constructiilor respective” –
Normativ privind comportarea in timp a constructiilor indicativ P130-1999.
Verificarea calităţii lucrărilor se va realiza conform programului de control anexat în
acest proiect. Verificarea calităţii lucrărilor şi recepţionarea acestora se va face în conformitate
cu prevederile Normativului C 56-85 şi HGR 273/1994.

Intocmit,

Arh. Nicolae Bobei

Ing. Vîţă Daniel

17
 MEMORIU REZISTENŢĂ
REABILITARE CLADIRE DISPENSAR UMAN

1. DATE GENERALE

1.1. Denumirea obiectivului de investiţii

REABILITARE CLADIRE DISPENSAR UMAN IN COMUNA MĂCEŞU DE JOS,
JUDEŢUL DOLJ
Obiectivul de investitie propus il reprezinta reabilitarea Clădirii dispensar uman, din
comuna Macesu de Jos, situat pe strada Unirii, nr. 56, din comuna Macesu de Jos, judeţul Dolj.
1.2. Beneficiarul
PRIMĂRIA COMUNEI MACESU DE JOS
Adresă: Strada Academician Ștefan Berceanu 12, DN 55A, Măceșu de Jos, 207370
Telefon: 0251 354 507
1.3. Amplasamentul lucrarilor:
COMUNA MACESU DE JOS, strada Unirii, nr. 56, jud. Dolj
1.4. Elaboratorul documentaţiei
VERNPROING-VITA S.R.L.-D, Proiect nr. 11/2018
1.4. Categoria de importanta –C-
1.5. Clasa de importanta -III-
1.6. Studii de specialitate, în funcţie de categoria şi clasa de importanţă a
construcţiilor
 S-a executat releveul cladirii, arhitectonic si cel structural.
 Există efectuată de catre beneficiar expertiza tehnică.
 Există studiu geotehnic al terenului.
 In conformitate cu Legea 10/1995 privind calitatea lucrarilor in constructii, a HGR
925/1995 si a Ordinului MLPAT nr. 77/N/1996, proiectul va fi supus verificarii tehnice
de calitate pentru cerinta A1 (structura).

2. DATE PRIVIND AMPLASAMENTUL

Adresa : COMUNA MACESU DE JOS, str. Acad. Ştefan Berceanu, nr.33A, jud. Dolj
Clădirea propusă pentru reabilitare este amplasată pe strada Unirii, nr. 56, Măceşu de Jos,
judeţul Dolj. Terenul este intavilan destinaţie curţi-construcţii în suprafaţă de 432 m. Pe terenul
care face obiectul proiectului se află:
-clădire existentă C1-173 mp, regim de înălţime parter , construită anii 1972, cu destinatia de
dispensar comunal uman. Construcţiea este in forma in T si are dimensiunile generale de
22.75x10,65 m. Regim de inaltime parter.
Clădirea existentă propusă pentru reabilitare se află amplasată în interiorul terenului cu
vecinătăţile descrise mai jos. Faţada principală se găseşte orientată către latura Est, cu acces
din DN 55 A - str. Unirii.
Vecinătăți.
- latura de Est – min. 1.50 m – lim. Proprietate - Alee acces spital,- alee de 8.50 m si teren
liber, fara costructii, proprietar comuna Macesu de jos
- latura Vest – min. 3.30 m, lim. Proprietate cad.93, teren liber de costructii, proprietar comuna
Macesu de jos
- latura Sud – min. 4,00 m - str. Unirii 56, AX - DN 55 A =15,1 m
- latura Nord – pe lim. Proprietate cad.93, teren proprietar comuna Macesu de jos, pe care se
afla o cosntructie, dezafectata si nefunctionala, fost spital in trecut, in grad avansat de uzura
motiv pentru care in viitor probabil va fi demolata
Amplasamentul nu se afla în apropierea unor surse de poluare.
Din punct de vedere a acţiunii factorilor externi amplasamentul este caracterizează
prin:
- acţiunea zăpezii - s(0,k)=2,5kN/mp, conform CR 1-1-3/2012,
- acţiunea vântului - qb=0,40kPa, conform CR 1-1-4/2012,
- acţiunea seismului - ag=0,20g / Tc=1,0s, conform P100-1/2013.
- Zona climatică: II, conform SR 10907/1-97;
- Zona încărcărilor date de zăpadă: B, conform STAS 10101/21-92;
- Zona încărcărilor date de vânt: A, conform STAS 10101/20-90;
- Adâncimea maximă la îngheţ este de 0,70÷0.80 m.
- Din punct de vedere seismic, perimetrul cercetat are coeficienţii seismici de calcul:
• ag = 0,20 (Normativ P 100-1/2013 – România – Zonarea valorilor de vârf ale acceleraţiei
terenului pentru proiectare ag cu interval mediu de recurenţă 225 ani şi 20% probabilitate de
depăşire în 50 de ani); perioada de colt Tc = 1.0s.
În zona de amplasare a construcţiei terenul este relativ plan fara declivitati mari. Terenul
de fundare descris în studiul geotehnic permite fundarea directă, cu respectarea adâncimii
minime de îngheţ.
Încadrarea construcţiei in clase si categorii de importanta:
- Conform Lege 10/1995 – HGR 766/1995 - Categoria de importanta C.
- Conform Normativ P100-1/2013 - Clasa de importanta III.

3. CARACTERISTICILE TERENULUI DE FUNDARE

Din punct de vedere litologic, zona studiata este constituita din depozite cuaternare slab
coezive (nisipuri fine prafoase la argiloase) la suprafata si necoezive nisipuri prafoase la
nisipuri (teren mediu de fundare) mai jos. Din studiu geotehnic elaborat de SC TERRA
SURV.SRL. rezultă formatiunile litologice:
- Strat vegetal si umpluturi nisipo argiloase brun cafenii pe primii 20 – 60cm
- Nisipuri fine argiloase cenusii la brun cafenii, cu indesare medie cu compresibilitate
mare la medie foarte umede pe primii 1.9 – 2.4 m cu urmatoarele caracteristici fizico-
mecanice:
 umiditati variabile w = 18.2 - 18.8 %;
 indicele porilor E = 0.62 ÷ 0.66
 greutatea volumetrica aparenta  = 19.0 ÷ 19.3 kN/mc

2
  compresibilitate medie M 2-3 = 105 ÷ 118 daN/cm2 ;
 unghiul de frecarea interna  = 14 ÷ 160;
coeziunea c = 0.10 ÷ 0.12 daN/cm2 ;

Nisipuri fine la mijlocii prafoase cafenii la galbui, cu indesare medie, cu

compresibilitate medie de la adancimile de 1.7 - 2.2m in jos
- Lucrarea se incadreaza in categoria geotehnica 2, cu un risc geotehnic moderat.
Concluziile principale studiu geotehnic:
 presiunile conventionale variaza intre Pconv = 171 kPa, tabel 1 pentru adincimea de fundare
Df = 0.8m si latimea fundatiei B= 0.6m si Pconv = 253 kPa pentru Df= 3m si B= 2m conform
tabel 1;
 presiunile admisibile la stare limita de deformatie (incarcari fundamentale), variaza intre
Ppl = 176 kPa pentru Df= 0.8m si B= 0.60m (tab 2) si Ppl = 267 kPa, pentru adincimea
de fundare Df = 3m si latimea fundatiei B = 2m (tab 2);
 presiunile admisibile la starea limita de capacitate portanta (incarcari speciale) variaza de
la Pcr = 214 kPa, pentru adancimea de fundare Df = 0.8m si latimea fundatiei B= 0.6m
(tab2) si Pcr= 413 kPa (tab 2);
 sapaturile realizate langa fundatii existente se vor realiza fara a produce vibratii si socuri
si vor fi tinute deschise o perioada scurta (minima tehnologic).
 este interzisa variatia mare a umiditatii pamantului la cota de fundare prin umezire sau
uscare (insolatii) pentru fundatiile existente mai ales inntrucat vor duce la tasari;
 toate umpluturile vor fi bine compactate in straturi de maxim 15cm dupa compactare;
 controlul gradului de compactare al umpluturilor se va realiza conform STAS 1913/13 –
83;
 sapaturi cu adancimea pana in 1.5m se pot realiza cu pereti verticali, pentru adancimi mai
mari ale sapaturii inclinarea taluzelor va fi 1/0.5 sau vor fi sprijinite;
 sistemul de fundare se recomanda a fi constituit din fundatii izolate sau fundatii izolate cu
grinzi de echilibrare;
 se va elimina riscul umezirii suplimentare cu apele din retele sau precipitatii a terenului de
fundare sau din apropierea fundatiilor;
 se recomanda realizarea de trotuare etanse cu panta spre exterior si umpluturi
impermeabile sub trotuare;

4. SITUATIA EXISTENTĂ – a obiectivului de investiţii

III. Beneficarul detine RAPORT DE EXPERTIZA TEHNICA. Prin Expert Tehnic, atestat
M.L.P.A.T. exigenta A1 s-a întocmit expertiza tehnică la cererea beneficiarului.
Clădirea propusă pentru lucrările de reabilitare si consolidare a fost construită in perioada
anului 1972. Construcţia prezintă în general un grad avansat de uzură fizică şi morală, legată în
principal de natura finisajelor, dotărilor şi instalaţiilor şi de natură funcţională. In prezent, cadirea
este in folosinta. Cladirea are regim de inaltime parter, este afectată de degradari structurale
majore, si este construită din cărămidă arsa plina, şi acoperită cu tablă.

3
 Prezintă degradări ale elementelor structurale adica ale zidariei peretilor portanti,
produse din cauza lucrarilor de construire executate cu o calitate precară si cu materiale de
constructii slabe calitativ, din cauza lipsei reparaţiilor curente si ale infiltrărilor apei meteorice.

Aceste degradări au fost favorizate şi de vechimea mare a construcţiei. S-au constatat

următoarele deficiente si degradări:
- Pereţii nu sunt rigidizaţi cu stilpisori din beton armat;
- Pereţii nu sunt rigidizaţi cu centuri din beton armat;
- Nu toti pereţii au lungimea minima acceptate de normative.
- Raportul dintre goluri si plinuri la unii pereţi interiori;
- Structura de rezistenta nu este avariata datorita acţiunii cutremurelor, a acţiunii
terenului de fundare si a intemperiilor;
- Fundaţiile sunt executate din beton simplu si nu sunt executate sub limita adancimii de
inghet-dezghet specifica amplasamentui.
- Fisurarea pereţilor constructiei existente
- Lipsa sistemului de colectare şi îndepărtare a apei meteorice;
- Lipsa trotuarelor perimetrale
- Degradare a tencuielilor zidăriei exterioare;
- Degradarea tâmplăriilor exterioare, celor interioare;
- Degradarea tencuielilor şi a zugrăvelilor interioare;
- Degradarea şi lipsa instalaţiilor electrice;
- Lipsa instalaţiilor sanitare şi termice;
- Lipsa dotărilor grupurilor sanitare ( băi , WC-uri).
Concluziile expertului dupa analiaza degradarilor, sunt că spaţiul actual al clădirii
necesită modernizare, reabilitare, şi o rezolvare funcţională necesară pentru desfăşurarea
activităţilor cerute de beneficiar .

Descrierea clădirii din punct de vedere structural.

II. Cota ± 0,00 este realizată la inaltimea variabila, medie de 0.50 m fată de teren, iar
inaltimea libera sub planseu este de 2,40 m. Structura de rezistenta a clădirii este realizata din
pereţi portantii cu zidărie de cărămidă simplă. Executia peretilor s-a realizat cu zidarie de
caramida ceramica plină normal, rezultand o grosime finita a peretilor exteriori si interiori de 30
cm. Peretii nu sunt rigidizati cu samburi de beton armat si centuri de inchidere la partea
superioară.
III. Fundaţiile sunt executate din beton simplu, fara centuri din beton armat. In urma unor
sondaje efectuate lângă fundaţii, s-a constatat ca fundaţiile nu depasesc marginea pereţilor. In
consecinţa, se consideră ca lăţimile fundaţiilor sunt de 30 cm la pereţii exteriori si interiori. De
asemenea, s-a constatat ca adâncimea de fundare este de aproximativ 50 m fata de terenul
natural.
Structura de rezistentă a clădirii este realizată din pereţi din zidărie de cărămidă simplă.
Prin modul de amplasare a acestora (distanta dintre ei), sistemul structural se incadreaza la
tipul fagure, adica compartimentare pereti deasa. La executarea pereţilor s-a folosit cărămidă
normala, plina, marca 75.

4
 IV. Grosimea pereţilor este de 30 cm pentru pereţii exteriori si interiori, tencuiti, deci rezultă
ca avem o zidarie efectiva de caramida de 25 cm. Pereţii nu sunt rigidizaţi cu stilpisori si centuri
din beton armat.
V. Buiandrugii de deasupra golurilor de usi sunt realizati din lemn, iar la ferestre,
buiandrugii sunt din caramidă.
VI. Planseul este realizat din lemn, avind structura alcatuita din grinzi de stejar
cudimensiunile de 12x16 cm, montate la distanta de 1,00 m. Grinzile se sprijină pe pereţii
longitudinali.
VII. Tavanul este realizat din sipci de lemn pe care s-a aplicat tencuiala de mortar de var.
Planseul nu este termoizolat, in pod ne-existind nici podina.
VIII. Acoperişul este de tip şarpanta, avind structura de rezistenta realizata din scaune
longitudinale(pane si popi) si căpriori.Scaunele centrale se sprijină pe grinzile de lemn ale
planseului prin intermediul unor tălpi continue, din lemn, cu dimensiunile de 15x15 cm.
Şarpanta nu este rigidizată in sens longitudinal.
IX. Căpriorii au dimensiunile de 8x10 cm si sunt dispusi la distanta de 1,00m.
X. Invelitoarea este realizata din tabla.
XI. Clădirea nu este prevăzută cu trotuar perimetral de protectie, deci nu este executat
trotuar etanş, permitind infiltrarea apelor meteorice la fundaţii.
XII. Clădirea nu este racordata la cu reţelele de apa, canalizare fiind racordata numai la
energie electrica. Incalzirea se face cu sobe pe lemne.
XIII. Finisajele sunt obişnuite: tencuieli driscuite si spoieli in lapte de var, precum si vopsitorii
in ulei pe timplarie. Tamplaria, atât ferestrele cât si uşile sunt realizate din lemn. Pardoselile
sunt realizate din duşumea oarba in spatiile medicale si magazii si din mozaic pe spatiile de
acces si hol. Invelitoarea este realizata din tabla.
XIV. Asupra construcţiei au acţionat cutremurele din anii 1977, 1986, 1990, cutremure care
nu au produs avarii la structura de rezistenta şi nici la elementele nestructurale. Nu s-au
constatat avarii majorela nivelul terenului de fundare. S-au constatat degradări ale zidariei
portante, planşeului de lemn, şarpantei şi învelitorii, materializate prin deformaţii, noduri
dezbinate şi învelitoare degradată. Pentru elementele structurale verticale cât şi pentru
elementele structurale orizontale se consideră că avariile sunt moderate.

Concluzii din expertiza tehnica:

- Conformarea pereţilor existenti structurali nu se incadreaza in prevederile Normativului
CR6-2013-Cod de Proiectare pentru structuri din Zidărie, Pereţii nu sunt rigidizaţi cu
stilpisori din beton armat; Pereţii nu sunt rigidizaţi cu centuri din beton armat; Nu toti pereţii
au lungimea minima acceptate de normative.
- Pereti a caror lătime minimă a plinurilor intermediare de zidărie simplă este sub valoarea
minima admisa. La toti pereţii exteriori si interiori se îndeplineşte această condiţie. Rezultă
ca Nu sunt respectate prevederile obligatorii din CR6-2013 referitoare la protectia
antiseimica prin intarirea peretilor structurali din zidarie cu elemente din beton armat
inglobate dupa executarea zidariei, si care conlucreaza cu aceasta, sau prin armaturi

5
 distribuite in rosturile orizontale ale zidariei. Structura de zidarie a cladirilor existente nu a
fost prevazuta cu stalpisori/samburi din beton armat, care au rolul : sa sporeasca
capacitatea portanta si stabilitatea peretilor la incarcari verticale ; sa sporeasca capacitatea
portanta (rezistenta), rigiditatea, ductilitatea si capacitatea de disipare a energiei peretilor
structurali, in comparatie cu peretii din zidarie simpla, la actiunea combinata a sarcinilor
verticale (gravitationale) si orizontale (vant, seism), precum si la eforturile produse de
cedarile terenului de fundatie (tasari neuniforme). Nu au fost identificate si apreciem ca nu
exista centuri din beton armat la nivelul planseului, care au rolul : sa asigure o buna
transmitere a incarcarilor gravitationale din plansee la peretii structurali, si de la nivelurile
superioare la cele inferioare ale acestora ; sa transmita fortele de inertie (ce apar la nivelul
planseelor ca raspuns al cladirii la miscarile seismice), la peretii structurali ; sa preia
eforturile de intindere ce apar in peretii structurali sub actiunea incarcarilor orizontale
seismice, a tasarilor neuniforme, sau variatiilor de temperatura ; sa participe, prin
conlucrarea cu planseele cladirii, la preluarea eforturilor de intindere sau compresiune ce
apar in planul acestora cand sunt solicitate de fortele de inertie seismice.
- Fundaţiile sunt executate din beton simplu si cota de fundare nu depaseste adancimea de
inghet-dezghet; deficiente de conceptie generala de proiectare, conformare de ansamblu,
alcatuire constructiva a elementelor structurale si sistemului de fundatii, care conduc la un
raspuns asteptat nesatisfacator al structurii de rezistenta la actiuni seismice Infrastructura
(sistemul de fundatii), nu a fost conceputa initial ca un sistem rigid si rezistent, capabil sa
transmita la teren solicitarile provenite din actiunea simultana a incarcarilor gravitationale si
seismice, si cu atat mai mult sa poata prelua eforturile suplimentare provenite din eventuale
tasari diferentiate. Tipul de fundatie si alcatuirea constructiva a fundatiilor (talpa continua din
beton simplu.) sunt deficitare, lipsesc centurile din beton armat la nivelul fundatiilor.
- calitatea necorespunzatoare a materialelor componente ale structurii si fundatiilor din zidarie
de caramida in raport cu regimul de inaltime, conditiile de teren si de seismicitate ale
amplasamentului (caramida C75, si cu precadere mortarul de var simplu M1 de rezistenta
slaba);
- Actuala sarpanta din lemn prezinta un grad avansat de uzura in timp. La elementele din
lemn (capriori, pane, popi, astereala), s-au observat : unele fenomene caracteristice uzurii in
timp si infiltratiilor de apa din trecut (uscare, crapaturi in lungul fibrelor, urme locale de
infiltratii, putregai incipient local) care le afecteaza capacitatea de rezistenta, precum si
deformatii (sageti) la mijlocul deschiderii capriorilor si panelor.
- Gradul nominal de asigurare la acţiuni seismice R3 este mai mic decit valoarea minima
acceptata de normativul P100-1/2013 si se impun masuri de intervenţie pentru reducerea
riscului seismic. Din analiza gradelor de conformare structural R1, de deteriorare R2 si de
asigurare seismica R3, se incadreaza la clasa RSII de risc seismic, corespunzătoare
construcţiilor la care probabilitatea de prăbuşire este redusa, dar la care sunt aşteptate
degradări structurale majore la incidenţa cutremurului de proiectare.

Expertul tehnic optează pentru Varianta nr. 2:

propune consolidarea clădirii executia unei structuri cu cadre din beton armat.

6
  Consolidarea cladirii cu construire structură nouă cadre din beton armat,
 Demolare planseu din lemn si sarpanta din lemn;
 Construire Fundatii noi, la adancimea de min. -90 cm, de la cota terenului natural,
conform studiului geotehnic, construire structură cadre beton armat-elevatie, cu planseu
din beton armat;
 Construire sarpanta structura de lemn;
 Consolidarea si repararea peretilor existenti din zidarie cu tencuieli armate, inclusiv, a
fundatiilor acestora, prin executia fundatiilor noi structuri, in modul subzidire a fundatiilor
existente.
 Realizarea pe toate laturile clădirii, a unui trotuar etanş din beton , cu o lăţime minima de
0,80 m si cu o panta minima de 3% inspre exterior.
 Sunt interzise mijloacele mecanice producătoare de şocuri si vibraţii.
 Golurile noi de usa sau fereastra vor fi bordate la partea superioara cu buiandrugi din
beton armat.
Masurile de intervenţie si modificările propuse se vor pune in aplicare pe baza unui proiect
elaborat de un proiectant autorizat, verificat de către un verificator atestat M.L.P.A.T. exigenta A
(rezistenta si stabilitate) si insusit de către expertul tehnic elaborator al prezentei expertize
tehnice.

5. SOLUTII CONSTRUCTIVE SI DE FINISAJ

Sistemul constructiv
Construcţia propusă in concordanta cu solutia din expertiza tehnica, va avea o noua
structură de rezistenţă, pe cadre de b.a. ( fundatii noi b.a., stâlpi, planseu inchidere b.a.,
superioara parter format din grinzi si placa din beton armat. Sarpanta acoperis cu structura de
lemn).
- fundatii continue din b.a. perimetral la exteriorul constructiei in forma de T - fundatii izolate
si grinzi de legatura la interior, respectiv fundatii continue din beton armat la exterior
pentru consolidarea fundatiei existente. Fundatiile continue se vor realiza cu forma
profilului transversal in forma de T, o latura reprezentand subzidirea fundatiei de sub
zidurile exterioare.
- structură noua pe cadre din beton armat, cu stalpii si grinzii, respectiv centuri pentru
inchiderea zidariei la partea superioară, pentru sustinerea noului planseu si sarpantei noi
proiectate.
- placa peste parter din beton armat;
- Sarpantă cu structura de lemn, ecarisat ignifugat transparent pentru protectia lemnului si a
produselor din lemn impotriva: focului, a insectelor lemnului, a ciupercilor si a
mucegaiurilor, si invelitoare de tablă, tip lindab.
- Compartimentarile interioare nestructurale, realizate in sectorul grupuri sanitare din zidarie
de 15
- cm sau pereti din B.C.A., sau gips-carton pe structura usoara din profile metalice.
- Pardosela este din gresie, dupa turnarea unei placi de beton armate si grinzi centuri la
nivelul pardoselei.

7
 - La exterior se va aplica termosistem de 10 cm grosime, si se va executa un trotuar
perimetral de 80 cm latime.
- Tamplaria exterioară si interioara este din PVC cu geam termoizolant.
Finisajele interioare
Dupa executarea fundatiilor, grinzilor de legatura -centurilor interioare, se va turna o
placa de beton armat grosime 10 cm cu beton C16/20 ( Bc 20) cu Rck=200 daN/cmp şi plase
sudate diametru de 6 mm cu ochiuri 100x100mm, din PC 52.
Finisajul pardoselei este din gresie, montata pe o sapa pardosea de 5 cm. Peretilor
interiori vor fi reparati si retencuiti si li se vor aplica vopsitorii de culoare alba. In spatiile
igienico-sanitare se aplica faianta pana la H=1.70-2,00 m.
Tamplaria este din PVC de culoare maron cu geam termopan low-e.
Finisajele exterioare
Finisajele exterioare se vor aplica pe termosistem- tencuieli de culoare bej. Se va
executa un trotuar perimetral de 80 cm.
Tamplaria este din PVC de culoare maron cu geam termopan low-e.
Acoperisul si invelitoarea
Acoperisul va fi tip sarpanta din lemn alcatuita din capriori, astereala, folie hidroizolanta,
sipci de lemn, cu invelitoare din tabla cutata, avand jbeaburi Ø125 si burlane de tabla Ø 90.
A fost respectat normativul C37-1998 si NP 069-02 pentru invelitorile in panta.

6. LUCRARILE STRUCTURALE PRINCIPALE PROPUSE ALE

INVESTITIEI
Pentru reabilitarea structurală se propun lucrari de demolare si de construire in
urmatoarea ordine:
6.1. LUCRARI STRUCTURALE
Demolarea se va realiza progresiv, pe etape structurale, de sus in jos, in interiorul
terenului beneficiarului, incepand cu cosurile de fum si invelitoarea. Se vor lua masuri de
sprijinire a elementelor subrede sau ramase inca nedemolate. Metoda folosită va fi demolarea
tradiţională executată manual.
La desfiintare se vor folosi mijloace manuale sau de mica mecanizare. Sunt interzise
mijloace mecanice producatoare de socuri si vibratii.
Înainte de începerea demolarilor, întregul personal care ia parte la executarea lor va fi
instruit asupra procesului tehnologic, succesiunea operatiilor si fazele de executie modului de
utilizare a mijloacelor tehnice si asupra masurilor specifice de protectia muncii decurgand din
natura acestor operatii, masurile si tehnicile ce se aplica pentru recuperarea corespunzatoare a
materialelor din demolare, etc.
Concret operaţiunile de demolare în mod obişnuit, încep de sus de la acoperiş. Se vor
succeda in următoarea ordine:

8
 1. Se va desface şi demonta învelitoarea de tablă existentă şi şarpanta de lemn cu
atenţie pentru a se evita producerea de accidente, având în vedere gradul de deteriorare al
construcţiei (lemnul este de obicei putred). Transportul şi evacuarea materialelor demontate din
şi de pe acoperiş se va realiza astfel ca să nu se producă degradarea lor, utilizând pentru
acestea jgheaburi, palete, containere, precum şi dispozitive şi utilaje corespunzătoare.
- desfacerea streaşinei înfundate de scânduri de răşinoase;
- se desface invelitoarea din tablă.
- se desface şarpanta cu atentie pentru a se evita producerea de accidente.
- Odata cu desfacerea şarpantei, de sus in jos se va urmări sa nu se producă prăbuşiri ale
acesteia prin slăbirea unor reazeme sau contravantuiri.
- Se vor desface lantetii, astereala, avandu-se grija la sarpanta, care in cazul deteriorarii se
va sprijini provizoriu;
- Se va desface de sus in jos, mai intai capriorii, apoi panele si popii. Se desfac întâi
căpriorii intermediari, care sunt fixaţi pe pane. Se dechertează căpriorii şi se desfac
scoabele de fixare. Căpriorii rezultaţi din procesul de demontare se vor strânge în legături
potrivite astfel încât coborârea la baza clădirii să se facă în siguranţă.
- Resturile se vor transporta cu containere speciale la spatiile special amenajate si
autorizate.
- La desfacerea invelitorii, a şarpantei si a planseului se vor folosi centuri de siguranţa si
podine provizorii si se cercetează inainte de utiliza sprijinirire si imbinarile elementelor pe
care se circula. Se instaleaza scari sau schele pentru urcarea muncitorilor pe acoperis.
2. Se va desface şi demonta planşeul-plafon de lemn peste parter.
- Se monteaza in interiorul incaperilor platforme de lucru pe schele usoare sau capre,
prevazute cu podine si balustrade de protectie.
- Se decoperteaza tencuiala tavanelor, se scoate plasa de rabit si trestia si se demonteaza
sipcile prin scoaterea cuielor.
- Se va desface plafonul de lemn prin inlaturarea umpluturii apoi se vor desface grinzile
bucata cu bucata;
- La planseele din lemn se desprinde plasa de rabit sau trestia apoi se desfac sipcile de la
partea inferioara a grinzilor de lemn;
- Se desface tavanul orb dintre grinzile planseului cu atentie sporita;
- Se va proceda la sortarea materialului pentru folosire ca lemn de foc.
- Umplutura se depozitează in containere speciale transportandu-se către spatiile special
amenajate si autorizate.
3. Se trece la desfacerea şi demontarea pardoselei existente la cota 0.00.
4. Lucrări de demontare a tâmplăriilor exterioare şi interioare existente.
5. Se vor decoperta peretii de zidarie de zugraveli si tencuiala.
6. Se vor umple golurile in pereti prin zidire cu B.C.A., conform planşei A.3/3 –plan
interventii.
7. Se vor executa lucrarile de costruire a fundatiilor noi proiectate.

9
 - Aceste lucrari constau in executarea sapaturilor, eventual pe tronsoane de lungime
maxima, 1,50 m, la adancimea din plansele de rezistenta, (a se vedea R1-R3), adica la -
95 cm de la cota terenului natural, si -1,50 de la cota parterului finit 0,00.
- Perimetral au fost proiectate fundatii continue in forma de T intors cu latimea talpi de 80
cm, si cu o inaltime 30 cm , asezate pe 15 cm de beton de egalizare, armate conform
plansei R3. Fundatiile noi proiectate au ca scop si consolidarea fundatiilor existente a
zidariei peretilor cladiri. Adica, adancinea findatiilor existente, este de 50 cm, de la cota
terenului natural. Fundatiile noi proiectate vor fi la cota -0,95, de la CTN, deci talpa in T
intors, se va executa sub fundatiile existe si are rol si de consolidarea acestora. Elevatia
fundatiilor noi de inaltime 1.00 m, va margini la exterior, fundatiia si solul peretilor
existenti. In concluzie rezultă ca avem fundatii noi conform R1-R3, care consolideaza si
fundatiile existente .
- Executia fundatiilor, se face in etape, pe ploturi dispuse alternativ, adica in sah, pe o
lungime care sa nu depaseasca 1.50 m lungime.Nu se vor executa mai mult de 3 ploturi
concomitent, executia ploturilor urmatoare dispuse in sah se vor realiza dupa doua zile.
Executia unei serii de ploturi va necesita urmatoarele operatiuni:
a) Executia unei transee perimetrale in exteriorul fundatiei existente, obligatoriu manual;
b) Excavarea manuala a pamantului de sub fundatia veche aferenta lungimii plotului ce
urmeaza a fi turnat;
c) Curatirea manuala de pamant a fundatiei vechi cu ajutorul periilor de sarma.
d) Turnarea unui strat de egalizare din beton simplu C8/10 cu grosime minima de 5 cm pe
fundul săpaturii;
e) introducerea dinspre exterior a carcaselor de hotel beton gata ansamblate compuse din
etrierii talpii si barele orizontale ale talpii, inclusiv armaturile de legatura pentru stalpi;
f) Cofrarea partii laterale a talpii fundatiei;
g) Turnarea betonului C16/20 in talpa ( cu lungimea plotului ) si vibrarea acestuia;
h) Indreptarea armaturilor longitudinale ale talpii, pentru a fi conectate la plotul adiacent;
Dupa executia talpii de fundare se va executaarmarea si turnarea elevatiei. Montarea
armaturilor longitudinale ale carcaselor dispuse deasupra talpilor turnate se va realiza in
etrierii verticali ai carcaselor. Inadirea barelor longitudinale se va face prin petrecere pe o
lungime de 50% din bara in aceiasi sectiune
8. Se vor realizala interior fundatiile izolate, grinzile de legatura-centurile si placa
slab armata de la cota -0.05m. detalii executie in plansa R1, R2, R3
9. Se vor realiza golurile propuse pentru realizarea usilor si geamurilor propuse
conform planşei A.3/3 –plan interventii-
- Realizarea a 3 goluri de usa.
Realizare goluri propuse -Tehnologie de executie gol
- se va trasa conturul golului de executat pe cele doua fețe ale pereților.
- se vor executa sprijinirile necesare- daca este cazul, prin popi impanati in mod controlat.
- se va executa demolarea zidăriei ce se va realiza prin dislocarea îngrijită a elementelor de
zidărie, începând de sus în jos, cu mijloace manuale sau cu mijloace electromecanice de
mică putere, astfel încit să nu se producă șocuri și vibrații puternice.

10
 - se vor trata suprafețele de zidărie în contact cu betonul prin suflare de aer sub presiune,
spălare cu jet de apă și umezire până la saturație.
- bordarea golului se va face prin crearea a doi stalpi de beton armat ( C16/20 ) cu
dimensiunile de 20 x 30 cm cu inaltimea de 2,30 m, armati longitudinal cu PC52 4x
Ø12. si transversal cu etrieri din OB 37 dispusi din 15 in 15 cm.
- Se vor executa gaurile si se va introduce armatura in goluri, fixate prin intermediul
ancorelor chimice in structura b.a. existentă. Detalii plansa R17.
- La partea superioara si inferioara se va face legatura armaturii din stalpi cu armatura
introdusa prin jontarea pe 40-50 diametre. Pentru realizarea golului de 0.80x2.10, se va
realiza un buiandrug la partea superioara.
- Se va monta cofragul si se va turna beton clasa C16/20 pana la refulare, asigurându-se
rigiditatea, etanșeitatea betonului. Cofrajul se va monta direct pe zidărie, dupa
îndepărtarea tencuielilor.
- se va asigura o compactare corespunzătoare prin vibrare;
- la 3-4 zile după betonare se va decofra și se va înlătura betonul în exces cu atenție, la
fața peretelui.
10. Se vor curata rosturile zidariei si se va realiza tencuirea cu plase sudate
Ø6/200/200 mm sau Ø4/100/100 si mortar M100;
- peretii din zidarie de caramida existenti ai parterului se vor executa camasuieli armate
corespunzator, cu grosimea de 3 cm, din tencuiala de mortar de ciment marca M100T
"proiectat" (aruncat cu putere din mistrie)
- La realizarea tencuielilor se va proceda astfel : dupa decopertarea de tencuiala existentă,
se vor adanci rosturile cu scoaba, iar suprafetele ce vin in contact cu mortarul de ciment sau
betonul proaspat se vor curata cu peria de sarma de laptele de var si mortarul vechi pana se
obtine culoarea rosie a caramizii, se vor sufla cu jet de aer sub presiune, urmand ca inainte
de aplicarea mortarului, sa fie udate din abundenta cu apa.
11. Se vor realiza cadrele de beton armat impreună cu placa din beton armat. Cu
realizarea structuri, cadrelor si planseului, se vor realiza centurile de inchidere peste peretii
de zidarie existenti
12. Se va realiza sarpanta pe scaune din lemn.
Se va realizara o structura noua pentru acoperișul construcției, cu structură de lemn, cu
învelitoare din țiglă metalică, acoperiș ce se va monta peste, realizata din planșeu de beton
armat montarea structurii, tălpi, popi, pane,a căpriorilor de lemn, a asterialei și a învelitorii
din țiglă metalică pe structura nou astfel creată.
Detalii executie se pot vedea in plansele de rezistenta planşele R14-R16, – ale cărei
elemente – pane, grinzi, tălpi, popi – se vor ancora de elementele structurii de rezistenţă
prin sisteme de ancoraj, buloane şi/sau piese metalice şi conexpanduri, dispuse la 1,00 m
distanţă între ele.
Învelitoarea din ţiglă va fi dispusă pe astereală continuă prevăzută cu hidroizolaţie prin
intermediul unei reţele de şipci. Toate elementele din lemn ale şarpantei vor fi obligatoriu
ignifugate. Detalii executie in R14-R16

11
 Caracteristicile de rezistenţă ale materialelor:
 Beton C8/10 (fck=10 N/mm2) - egalizare fundaţii;
 Beton C16/20 (fck=20 N/mm2) - fundaţii, elevatii, cadre de bordare, centuri, cadre si placi
 Oţel: Pc52 Ra = 300 N/mm² şi OB37 (etrieri) Ra = 210 N/mm²

6.2.LUCRĂRI DE ARHITECTURĂ-nestructurale
1. Realizarea pereţilor noi propuşi de compartimentare uşoară, nestucturală pentru
realizarea compartimentarilor de grupuri sanitare.
2. Se vor monta elemente noi pentru golurile de ferestre şi uşi, din PVC cu geam
termoizolant, în concordanţă cu cerinţele beneficiarului.
3. Se va executa reabilitarea termica exterioară a cladirii cu termosistem executat in
grosime de 10 cm, cu polistiren expandat rezistent la foc. Materialele si lucrarile de
reabilitare vor respecta Indicativ GP 123 – 2013 privind Proiectare si executarea
rebilitarii termice a cladirilor. Ansamblurile termoizolante şi alcătuirea acestora se vor
înscrie în clasele de reacţie la foc indicate în SR EN 13501-1+A1, astfel încăt să
respecte cerinţa fundamentală privind securitatea la incendiu, precum şi prevederile
reglementărilor tehnice aplicabile, în vigoare.
4. Se vor executa lucrările de finisaj interior, şi anume gresie pentru pardoseli, zugrăveli
lavabile pentru pereţi şi tavane, respectiv faianţă pentru spaţiile cu destinaţie grupuri
sanitare.
5.Compartimentarile interioare nestructurale, realizate in sectorul grupuri sanitare din
zidarie de 15 si 10 cm BCA, sau pereti din gips-carton pe structura usoara din profile
metalice.
6. Montarea invelitorii, a jgheaburilor si burlanelor.

7. LISTA ACTELOR NORMATIVE

• Legea nr. 50/1991 modificata si completata prin Legea 453/2001;

• Legea nr. 10/1995 privind responsabilitatea in constructii;
• HGR 766/1997 privind asigurarea calitatii in constructii
• Normativ P100-1/2013 „Cod de proiectare anti-seismica
• Normativ P100-3/2013 „Cod de proiectare seismica – Partea a III-a – Prevederi pentru
evaluarea seismica a cladirilor existente”
• EUROCODE 1, EUROCODE 2, EUROCODE 8.
• CR 0-2012 „Cod de proiectare. Bazele proiectarii structurilor in constructii”
• CR 6-2013 „Cod de proiectare prentru structuri din zidarie”
• STAS 10107/0-1990 privind calculul elementelor de beton armat
• Cod de practica privind lucrarile de betoane - indicativ NE 012-2010;
• ST 009-05 „Specificatie privind cerintele si criteriile de performanta pentru armaturi;
• Normativ NP 112/2014 pentru proiectarea si executarea fundatiilor de suprafaţă;
• Normativ C16/1984 privind realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii;

12
 SR EN 1991 -1 -1 -1 -2004/NA 2006 - Actiuni generale, greutati specifice, greutati proprii si
incarcari utile pentru cladiri;
 CR 1-1-3/2012 - Incarcari date de zapada
 CR 1-1-4/2012 - Incarcari date de vant
La execuţia lucrărilor se vor respecta prevederile legislaţiei actuale româneşti privind
asigurarea calităţii, durabilităţii, stabilităţii si siguranţei în exploatarea construcţiilor conform
Legii nr.10/1995 şi Ordinelor ISCLPAT nr. 20/1982şi /1984.
La execuţia lucrărilor se vor respecta prevederile legislaţiei actuale româneşti privind
asigurarea calităţii, durabilităţii, stabilităţii si siguranţei în exploatarea construcţiilor conform
Legii nr.10/1995 şi Ordinelor ISCLPAT nr. 20/1982şi /1984.

8. VERIFICAREA PROIECTULUI
In conformitate cu prevederile Legii nr. 10/1995 privind calitatea in constructii, cu
modificarile si completarile ulterioare, si cu normele si regulamentele corespondente, proiectul
de structura va fi verificat la nivelul cerintei "A1, - Rezistenta si stabilitate pentru constructii
civile si industriale cu structura din beton, beton armat, zidarie si lemn. Verificarea proiectului
va fi asigurata de catre beneficiar/ investitor.

9. CONTROLUL CALITATII
Având în vedere specificul şi complexitatea lucrărilor, acestea se vor executa numai de
către operatori economici cu activitate în construcţii, organizaţi potrivit prevederilor Legii nr.
10/1995 privind calitatea în construcţii, cu experienţă în domeniu.
De asemenea beneficiarul va asigura verificarea execuţiei corecte a lucrărilor de
construcţii prin diriginţi de specialitate sau agenţi economici de consultanţă specializaţi, pe tot
parcursul lucrărilor, potrivit obligaţiilor ce-i revin conform prevederilor Legii nr. 10/1995 privind
calitatea în construcţii.
Controlul calităţii lucrărilor se va face în fazele din programul de control ataşat şi în toate
etapele precizate în caietele de sarcini şi reglementările tehnice în vigoare aplicabile lucrărilor
ce se execută, în baza planului de control calitate, verificări şi încercări, care va fi întocmit de
către executant.

10. MĂSURI DE SECURITATE A MUNCII ŞI PSI

La execuţia lucrărilor se vor asigura condiţiile de securitate a muncii şi protecţie împotriva
incendiilor conform normelor generale si normelor specifice, pe baza unui program întocmit de
executant pornind de la condiţiile şi tehnologiile de lucru adoptate.
La execuţie se vor respecta prevederile legate de protecţia şi igiena muncii:
 Art. 208 din Legea 90/1996 ;
 2) Regulament privind protecţia şi igiena muncii în construcţii cu sublinierile specifice
cuprinse în :
– Prepararea şi transportul betoanelor şi mortarelor
– Turnarea betoanelor
13
 – Fasonarea şi montarea armăturilor din oţel-beton
La execuţia lucrărilor se vor asigura condiţiile de securitate a muncii şi protecţie împotriva
incendiilor conform normelor generale si normelor specifice, pe baza unui program întocmit de
executant pornind de la condiţiile şi tehnologiile de lucru adoptate.
Se vor respecta instrucţiunile PSI cuprinse în :

 Normativul de siguranţă la foc a construcţiilor -P118/2013

 Legea 307/2006 - Legea privind apararea impotriva incendiilor
 O.M.A.I. 163/2007 pentru aprobarea Normelor generale de apărare împotriva incendiilor

La executarea lucrărilor de construcţii pentru prezenta clădire, constructorul şi beneficiarul vor

respecta toate normele prevăzute în Regulamentul privind protecţia şi igiena muncii în construcţii
aprobat cu Ordinul M.L.P.A.T. nr. 9/N/15.03.1993 publicat în Buletinul Construcţiilor nr. 5-6-7/1993
asigurându-se astfel condiţii normale de lucru şi prevenirea accidentelor de munca. De asemenea
executantul, prin şeful de şantier, este obligat să ia toate măsurile necesare preîntâmpinării accidentelor
în funcţie de tehnologia aplicată şi de dotarea tehnică cu echipamente şi utilaje.

Pe tot parcursul executarii lucrarilor de constructii se vor respecta cu strictete Normele Tehnice de
Protectia Muncii si P.S.I, aferente acestui gen de lucrari astfel:

Norme republicane de protectia muncii

Legea protectiei muncii Nr. 319/2006 si Normele metodologice de aplicare

NTS in constructii elaborate de M.T.Tc. si aprobate de CSCAS cu ND nr.240/28.05.95

Prevederile şi standardele obligatorii privind protecţia muncii vor fi completate cu măsuri

specifice condiţiilor locale de la punctual de lucru, acestea intrând în sarcina constructorului şi a
beneficiarului.

Întocmit,

ing. Vîţă Daniel

..........................

14