fS.C. STRUCTURI S.R.L.
005D9210" \*
Str. 8 Martie nr 6-8, Focsani
Tel: 0725825925, Fax: 0237227320
e-mail: structuri@yahoo.com
MEMORIU TEHNIC
DATE GENERALE
I. Denumirea proiectului:
II. Beneficiar:
III. Amplasament:
INCLUDEPICTURE "cid:image001.jpg@01CFAD68.
MERGEFORMATINET INCLUDEPICTURE
"cid:image001.jpg@01CFAD68.005D9210" \* MERGEFORMATINET
INCLUDEPICTURE "cid:image001.jpg@01CFAD68.005D9210" \*
MERGEFORMATINET INCLUDEPICTURE
"cid:image001.jpg@01CFAD68.005D9210" \* MERGEFORMATINET
INCLUDEPICTURE "cid:image001.jpg@01CFAD68.005D9210" \*
MERGEFORMATINET INCLUDEPICTURE
"cid:image001.jpg@01CFAD68.005D9210" \* MERGEFORMATINET
INCLUDEPICTURE "cid:image001.jpg@01CFAD68.005D9210" \*
MERGEFORMATINET INCLUDEPICTURE
"cid:image001.jpg@01CFAD68.005D9210" \* MERGEFORMATINET
INCLUDEPICTURE "cid:image001.jpg@01CFAD68.005D9210" \*
MERGEFORMATINET INCLUDEPICTURE
"cid:image001.jpg@01CFAD68.005D9210" \* MERGEFORMATINET
INCLUDEPICTURE "cid:image001.jpg@01CFAD68.005D9210" \*
MERGEFORMATINET INCLUDEPICTURE
"cid:image001.jpg@01CFAD68.005D9210" \* MERGEFORMATINET
INCLUDEPICTURE "cid:image001.jpg@01CFAD68.005D9210" \*
MERGEFORMATINET INCLUDEPICTURE
"cid:image001.jpg@01CFAD68.005D9210" \* MERGEFORMATINET
INCLUDEPICTURE "cid:image001.jpg@01CFAD68.005D9210" \*
MERGEFORMATINET
QMS 80092 EMS 80092
Locuinte pentru tineri destinate inchirierii
S+P+3E – 60 unitati locative
Aleea N. Titulescu, oras Panciu, jud. Vrancea
Agentia Nationala pentru Locuinte
Aleea N. Titulescu, oras Panciu, jud. Vrancea
VI. Proiectant: S.C. STRUCTURI S.R.L.
Str. 8 Martie nr 6, Focșani
Tel: 0725825925, Fax: 0237227320
e-mail: structuri@yahoo.com

V. Numar proiect : 31/2017

VI. Faza de proiectare : P.T. + D.E.

CAPITOLUL I

1. CARACTERISTICILE AMPLASAMENTULUI

1.1. Localizare
Amplasamentul investiției se află în orașul Panciu, județul Vrancea, pe aleea Nicolae
Titulescu (fosta Str. Angerului) și are o suprafață de 3 263.00 mp. Terenul este situat in
intravilanul orasului Panciu, UTR. Nr. 1, conform PUG aprobat prin HCL nr. 39/30.10.2000
aprobat si apartine domeniului privat al orasului Panciu.

- Relații cu zone învecinate, accese existente și/sau cai de acces posibile

Terenul are urmatorii vecini :
- la Nord: Primaria Panciu (drum acces)
- la Sud: Drum
- la Est: Bloc locuinte
- la Vest: Peicu Ion
Accesul pe amplasament se face din Aleea Nicolae Titulescu.
Terenul are categoria de folosință Curți Construcții (Cc) și este liber de orice sarcină.
În vederea obținerii autorizației de construire a fost emis de către Primăria orasului
Panciu, Certificatul de Urbanism cu nr. 217 din 07/11/2017.
Regimul juridic – terenul este situat in intravilanul orasului Panciu, UTR. Nr. 1,
conform PUG aprobat prin HCL nr. 39/30.10.2000 si apartine domeniului public al orasului
Panciu.
Asupra terenului nu greveaza servituti. Terenul nu este situat in zone protejate sau
supuse restructiilor de construire.
Regimul tehnic – Echiparea cu utilitati – zona este echipata cu retea de apa, canalizare,
energie electrica, gaze naturale, telefonie. Circulatia si accesul – sunt asigurate pe Aleea
Nicolae Titulescu. Alinierea terenului – terenul este aliniat la Aleea N. Titulescu. Alinierea
constructiei – noua constructie se va amplasa la aliniamentul cladirilor existente in zona, se vor
respecta prevederile Codului Civil.
POT max = 60%; CUT max = 2,40

Page 2
 Prin aspect si volumetrie, constructia nu va putea sa contravina functiunii acesteia,
neputandu-se autoriza o cladire care intra in contradictie cu aspectul general al zonei.
Regimul economic – Folosinta acuala: locuinte si functiuni complementare. Destinatia:
locuinte si functiuni complementare. Terenul se supune regimului de impozitare legiferat.

1.2. Caracteristici geofizice

Adâncimea de îngheţ conform STAS 6054/77 și a datelor culese din teren este 0,80-
0,90 m de la cota terenului natural.
Încărcare seismică Conform Normativului P100/2013 (fig 2 si fig 3)
amplasamentul se afla in zona cu perioada de colt Tc=1,0 sec si valoarea de varf a
acceleratiei ag=0,40 cu IMR = 225 ani si 20% probabilitate de depasire in 50 de ani.
Conform STAS 11100/1/93 – terenul se incadreaza in zona cu gradul 9 de seismicitate.
Încărcare zăpadă conform indicativ CR-1-1-3/2012, cu modificările şi completările
ulterioare, este sk = 2,0 KN/m2. cu IMR=50 ani din punct de vedere al calculului greutăţii
stratului de zăpadă.
Încărcarea la vânt conform indicativ CR1-1-4/2012, cu modificările şi completările
ulterioare, este qb = 0,6 kPa .

1.3. Clasa și categoria de importanță

Conform Codului de proiectare seismică – partea I – prevederi de proiectare pentru
clădiri, Indicativ P100-1/2013, tabel 4.2, clasa de importanţă şi expunere la cutremur este III,
construcţie de importanţă redusă, iar conform H.G. nr. 766/1997 categoria de importanţă a
clădirii este C (normală).

2. DISPOZITII GENERALE

Realizarea, in timp de pace, de adaposturi de protectie civila se avizeaza de

Comandamentul Protectiei Civile, direct sau prin inspectoratele de protectie civila judetene,
potrivit prevederilor art. 33 din Legea nr. 106/1996.
Adaposturile de protectie civila se executa in:
- subsolurile constructiilor industriale sau ale anexelor acestora;
- subsolurile constructiilor social-culturale, administrative, scoli de toate gradele,
spitale si alte asemenea;
- subsolurile cladirilor de locuit;
- spatii libere, parcuri si gradini etc. ca adaposturi independente;
Gradul de protectie al adaposturilor de protectie civila se asigura in mod diferentiat si se
stabileste in functie de importanta localitatilor si unitatilor economice conform prevederilor
Legii Protectiei Civile si a prezentelor norme.
Capacitatea de adapostire in cadrul constructiilor noi se stabileste astfel:
a) la unitatile economice, pentru constructiile noi si in cazul extinderii celor
existente, in functie de specificul acestora si posibilitatile de amenajare, pana la asigurarea
adapostirii personalului stabilit pentru schimbul maxim in timp de razboi;
b) la constructiile cu destinatie de locuinta, cate 1 m2 suprafata utila pentru fiecare
persoana dar nu mai putin de 9 m2 suprafata totala;
c) la constructiile spitalicesti, cate 2 m2 suprafata utila. Capacitatea adapostului se
determina luand in calcul 2/3 din numarul de paturi;
d) la constructiile social-culturale, administrative, scoli de toate gradele, cate 1 m2
suprafata utila pentru fiecare persoana adapostita. Numarul de persoane se determina
considerand 2/3 din personalul administrativ si elevi;

Page 3
 Capacitatea de adapostire la adaposturile publice se stabileste functie de numarul de
persoane rezultat din studiul de amplasare, alocandu-se 1 m 2 suprafata utila pentru fiecare
persoana.
Adaposturile din cadrul constructiilor cu destinatie de locuinta sunt considerate
adaposturi familiale.
Capacitatea adaposturilor de protectie civila ce se amenajeaza in subsolul cladirilor se
determina in functie de necesarul de adapostit, suprafata disponibila si tinand seama de
volumul necesar unei persoane.
In subsolul unei cladiri se pot amenaja mai multe adaposturi separate, despartite printr-
un perete comun de aceeasi grosime si rezistenta ca si peretii de protectie exteriori. Capacitatea
acestor adaposturi sa nu depaseasca 150 de persoane. Fiecare dintre aceste adaposturi trebuie
sa asigure conditiile tehnice si constructive prevazute de instructiuni.
La amplasarea adaposturilor de protectie civila in cadrul subsolurilor se va tine seama
de urmatoarele cerinte:
- peretii exteriori ai adapostului sa fie cat mai mult posibil in contact direct cu
pamantul;
- adapostul sa fie situat sub partea cea mai masiva a cladirii sau cea mai rezistenta,
care asigura un grad de protectie sporit si la lovitura directa a bombelor de avion;
- sa se asigure realizarea iesirii de salvare in afara zonei de daramaturi, reprezentand
1/3 din inaltimea constructiei. In cazuri exceptionale sau pentru adaposturile familiale aflate la
subsolul constructiilor cu destinatie de locuinta, iesirea de salvare poate fi asigurata de un al
doilea acces care sa fie dispus diametral opus accesului in adapost;
- nu se admit spatii goale sub adapost.
Pentru asigurarea unui grad sporit de protectie, adaposturile de protectie civila trebuie
sa fie, de regula, complet ingropate in pamant, cu nivelul al planseului la nivelul terenului.
In cazul nivelului ridicat al apelor subterane sau pentru adaposturile familiale se admite
ca nivelul inferior al planseului sa depaseasca nivelul terenului cu maxim 1 m.
Dimensionarea elementelor constructive de inchidere (obturare) a golurilor din peretii
exteriori se va realiza dupa aceleasi principii de calcul ca si ale usilor si obloanelor metalice
etanse (conform art. 30 si art. 32 „Norme tehnice privind proiectarea si executarea
adaposturilor de protectie civila in subosolul constructiilor noi”)
Prin subsolurile amenajate ca adaposturi de protectie civila, de regula, nu se admite
trecerea conductelor si canalelor pentru instalatii. In cazuri bine justificate tehnic, se admite
trecerea conductelor de apa si ale instalatiei de incalzire din otel cu un diametru maxim de 70
mm, cu conditia ca cele cu diametru mai mare de 1 ½” sa fie prevazute in interiorul
adapostului, la intrarea si iesirea din acesta, robinete de inchidere. Trecerea conductelor de
canalizare prin interiorul spatiilor de adapostire este interzisa.
Proprietarii sau beneficiarii de dotatie a subsolurilor amenajate ca adaposturi de
protectie civila au obligatia de a le mentine in permanenta stare de exploatare.
Reparatiile curente si capitale la subsolurile amenajate ca adaposturi de protectie civila
se planifica si se executa odata cu efectuarea acestora la cladirea din a carei structura face
parte.

CAPITOLUL II
PROIECTAREA ADAPOSTURILOR DE PROTECTIE CIVILA

1. ELEMENTE CONSTRUCTIVE
Ansamblul de locuinte sociale ce se vor construi in orasul Panciu, str. Al. Nicolae
Titulescu, nr.13, este format din doua blocuri cu trei scari de bloc, cu regim de inaltime
S+P+3E si insumeaza 60 de unitati locative. Sunt trei cladiri civile, de locuinta, cu regim de

Page 4
inaltime S+P+3E. Inaltimea la cornisa a constructiei este de 10.93 m iar la coama 14.03 m.
Volumul construit este 3905.32 mc.
Adapostul de aparare civila a fost prevazut la subsolul fiecarui bloc. Acesta satisface
toate cerintele si reglementarile normativelor in vigoare. Este realizat din beton armat, are
inaltimea libera de 2,25 m, peretii catre exterior au grosimea de 40 de cm, iar planseul peste
adapost are grosimea de 20 de cm.

1.1. CARACTERISTICI CONSTRUCTIVE ALE CLADIRII

Obiectivul analizat are regim de inaltime S+P+3E iar sistemul structural va fi alcătuit la
partea de infrastructură cu fundatii de tip radier general din beton armat monolit. Cota de
fundare va fi la -3,16 m fata de cota ±0,00. Infrastructura este completată de un planșeu de
beton armat ce formează cu celelalte elemente de rezistență o structură de tip cutie rigidă. La
partea de suprastructură s-a ales ca sistem structural stâlpi lamelari cu grinzi din beton armat
monolit. Planșeele sunt din beton armat cu grosimea de 15 cm ce sprijină pe grinzi de beton
armat monolit. Pereții sunt din B.C.A. de 30 cm.
Grosimea peretilor de fatada si a peretilor despartitori dintre apartamente este de 30 cm
si sunt realizati din zidarie de BCA. Stalpii si grinzile din beton armat sunt armate cu bare din
BSt500S. Accesele la etajele superioare se fac pe o scara din beton armat, intr-o singura rampa.
Șarpanta este din lemn cu învelitoare din tablă profilată vopsită multistrat în câmp
electrostatic. Tencuială decorativă de exterior, culori deschise. Tâmplărie din PVC cu geam
termopan.
La finisaje s-a folosit parchetul laminat în camera de zi și în dormitor și gresie în baie,
bucătărie și casa scării. Pereții și plafoanele se vor finisa în zugrăveli lavabile, iar în cazul
băilor în zona obiectelor sanitare și pe frontul de lucru al bucătăriilor pereții se vor placa până
la înălțimea de 1,50 m cu faianță. Tâmplăria interioară va fi din lemn furniruit gata finisată.
Balustradele de la scări se vor executa din profile de oțel vopsite culoare alb. La balcoane se
vor executa pardoseli cu strat de uzura din gresie pentru exterior.
Fatadele sunt finisate cu tencuiala decorativa de exterior rezistenta la umezeala.
Suprafața construită la sol a BLOCULUI A (tronson 1) este de 315.08 m 2 iar suprafața
construită desfășurată este de 1661.67 m2.
Suprafața construită la sol a BLOCULUI B (tronson 2 si tronson 3) este de 635.14 m 2
iar suprafața construită desfășurată este de 3284.22 m2.
Din punct de vedere functional, Bloc A - tronson 1 (S+P+3E), este format din 20 U.L. -
9 apartamente cu o camera si 11 apartamente cu 2 camere. Bloc B - tronson 2 si 3 (S+P+3E),
este format din 40 U.L. - 18 apartamente cu o camera si 22 apartamente cu 2 camere.
Blocul A are dimensiunile in plan 25.70 x 14.00 m. si este compus din Tronson 1. Va
avea 7 tipuri de apartamente: apartament cu o camera tip A’ – fara balcon (S U=37.23 mp),
apartament cu o camera tip A – cu balcon (S U=37.23 mp), apartament cu o camera tip B – fara
balcon (SU=39.75 mp), apartament cu doua camere tip A’ – fara balcon (SU=52.05 mp),
apartament cu doua camere tip A – cu balcon (SU=52.05 mp), apartament cu doua camere tip
B’ – fara balcon (SU=52.28 mp) si apartament cu doua camere tip B – cu balcon (S U=52.28
mp).
Blocul B are dimensiunile in plan 50.90 x 14.00 m si este compus din Tronson 2 si 3.
Va avea 7 tipuri de apartamente: apartament cu o camera tip A’ – fara balcon (S U=37.23 mp),
apartament cu o camera tip A – cu balcon (S U=37.23 mp), apartament cu o camera tip B – fara
balcon (SU=39.75 mp), apartament cu doua camere tip A’ – fara balcon (S U=52.05 mp),

Page 5
apartament cu doua camere tip A – cu balcon (SU=52.05 mp), apartament cu doua camere tip
B’ – fara balcon (SU=52.28 mp) si apartament cu doua camere tip B – cu balcon (S U=52.28
mp).

Caracteristici constructive / bloc

BLOC A – tronson 1
- Suprafata construita - 315.08 mp
- Suprafata desfasurata - 1661.67 mp
- Suprafata utila - 1029.40 mp
- H cornisa (streasina) - 10.93 m
- H coama - 14.03 m
- h liber nivel - 2.80 m
- Volum construit - 3905.32 mc

BLOC B – tronson 2 si 3
- Suprafata construita - 635.14 mp
- Suprafata desfasurata - 3284.22 mp
- Suprafata utila - 2005.52 mp
- H cornisa (streasina) - 10.93 m
- H coama - 14.03 m
- h liber nivel - 2.80 m
- Volum construit - 7805.40 mc

1.2. NUMARUL DE UTILIZATORI AI CLADIRII

Utilizatorii ansamblului de locuinte proiectat vor fi locatarii.
Locatarii din apartamentele cu o camera vor fi maxim 1, care se adauga celor din
apartamentele cu doua camere, care pot fi in numar maxim de 2 persoane. Rezulta 9 locatari
din cele 9 apartamente cu o camera si 22 locatari din cele 11 apartamente cu doua camere. In
total sunt maxim 31 de locatari in fiecare tronson de bloc. Construirea ansamblului de locuinte
implica trei tronsoane de bloc si doua blocuri, de unde rezulta un numar total de locatari de 93.
Subsolul fiecarui bloc a fost prevazut cu adapost de aparare civila. Acesta satisface
toate cerintele si reglementarile normativelor in vigoare. Este realizat din beton armat, are
inaltimea libera de 2,25 m, peretii catre exterior au grosimea de 40 de cm, iar planseul peste
adapost are grosimea de 20 de cm. Spatiul a fost proiectat sa asigura cate 1 m2 suprafata utila si
un volum de 2,5 m3 pentru fiecare persoana, astfel incat in adapostul de aparare civila din
tronsonul 1 exista o capacitate maxima de 31 de persoane iar in tronsonul 2 si 3, 62 de
persoane.

BLOC A – TRONSON 1
Subsol - Su adapost de aparare civila (ALA) = 38.90 mp

BLOC B – TRONSON 2 si 3
Subsol - Su adapost de aparare civila (ALA) = 81.54 mp

Page 6
 1.3. STRUCTURA FUNCTIONALA
Subsolurile amenajate ca adaposturi publice de protectie civila si cele care au suprafata
de adapostire mai mare de 100 m2 se prevad cu:
- sas;
- incaperi de adapostit;
- grup sanitar;
- iesire de salvare.
Adaposturile de aparare civila proiectate au o suprafata de adapostire mai mica de 100
m2 si au fost prevazute cu spatii de adapostire si cu cate doua iesiri de salvare de tipul „saritura
de lup”, executate din beton armat, conform “Norme tehnice privind proiectarea si executarea
adaposturilor de protectie civila in subsolul constructiilor noi”
Dispunerea de principiu a incaperilor subsolurilor amenajate ca adaposturi de protectie
civila este indicata in “Norme tehnice privind proiectarea si executarea adaposturilor de
protectie civila in subsolul constructiilor noi” respectandu-se insa compartimentarea impusa de
structura de rezistenta a cladirii.
Subsolurile amenajate ca adaposturi familiale sau cele care au suprafata mai mica de
2
100 m se pot executa fara SAS si grup sanitar, iesirea de salvare fiind considerata al doilea
acces.

1.4. DIMENSIONAREA GOLURILOR

Adapostul de aparare civila este proiectat fara sas si grup sanitar intrucat suprafata de
adapostire este mai mica de 100 m 2, conform art. 20 din “Norme tehnice privind proiectarea si
executarea adaposturilor de protectie civila in subsolul constructiilor noi”.
Subsolurile amenajate ca adaposturi de protectie civila pot avea mai multe intrari, care,
fiecare in parte, va respecta prevederile articolului 22 din “Norme tehnice privind proiectarea si
executarea adaposturilor de protectie civila in subsolul constructiilor noi”.
Subsolurile proiectate ca adapost de aparare civila sunt prevazute cu iesiri de salvare.
Iesirea de salvare se executa, de regula, sub forma de tunel, din beton armat, cu o
lungime care sa depaseasca zona de daramaturi.
Zona de daramaturi cuprinde suprafata din jurul cladirii pana la o distanta de H/3 la
cladirile cu structura de beton armat sau diafragma de beton armat si H/2 la cladirile cu alte
structuri de rezistenta, H fiind inaltimea cladirii masurata de la nivelul terenului la atic (sau
cornisa).
In cazul de fata, forma terenului si amplasarea cladirilor una fata de cealalta (8,30 m) nu
permite proiectarea iesirilor de salvare sub forma de tunel datorita lungimii impuse de zona de
daramaturi (h cornisa de la cota trotuarului = 12.01m, rezulta H/3 = 4.00 m).
Datorita situatiei mai sus mentionata nu a fost posibila executarea iesirii de salvare in
conditiile articolului 24, si se admite inlocuirea acesteia cu doua cai de evacuare de tipul
„saritura de lup”.
Iesirea de salvare comunica cu subsolul printr-un gol de 0,80 x 0,80 m prevazut cu
oblon de protectie etans, cu deschiderea spre exterior.
Acestea vor fi amplasate opuse una fata de alta si vor avea dimensiuni in plan ale
golului 100 x 100 cm cand adancimea este mai mica sau egala cu 4,50 m.
Iesirea de salvare de acest tip se va executa din beton armat iar grosimea minima a
peretilor va fi de 20 cm. Unghiul format de dreapta care uneste partea superioara a golului de
acces din subsol si muchia superioara a peretelui iesirii cu orizontala va fi de 300. Capacul
iesirii de salvare va fi de tip etans si prevazut cu priza de aer.
Iesirile de salvare „saritura de lup” vor fi prevazute cu scari de pisica metalice cu trepte
la 30 cm iar in cazul in care adancimea depaseste 4,50 m, se va prevedea si o platforma
intermediara la jumatatea inaltimii.

Page 7
 Se recomanda ca incaperile de adapostit sa fie dimensionate la o capacitate de pana la
50 persoane fiecare, tinand seama de compartimentarea impusa de structura de rezistenta.
Golurile de acces in aceste incaperi vor avea dimensiuni minime de 0,80 x 1,80 m si vor fi
prevazute cu usi metalice.
Inaltimea incaperilor, masurata de la cota superioara a pardoselii pana la intradosul
planseului va fi de minimum 2,20 m.
Intrarile in subsolurile amenajate ca adaposturi de protectie civila si iesirile de salvare
se prevad cu tamplarie metalica de protectie, etansa si care asigura un grad de protectie
corespunzator celui care a stat la baza calcului structurii de rezistenta a subsolului amenajat.
Usile si obloanele de protectie etanse sunt calculate sa reziste la o sarcina directa de 1,5
P si la o sarcina inversa ce actioneaza asupra lor de 1,5 P (P este sarcina de calcul a planseului).
Detalii de executie pentru usile si obloanele de protectie sunt cuprinse in documentatiile
elaborate de Comandamentul Protectiei Civile din Ministerul Apararii Nationale.
Subsolurile amenajate ca adaposturi de protectie civila trebuie sa fie etanse.

Aceasta se realizeaza prin etansarea usilor si a tocurilor acestora, precum si prin

astuparea etansa si rezistenta la presiunea de calcul, a eventualelor goluri in peretii exteriori si
a golurilor conductelor si cablurilor prin planseul si peretii exteriori ai subsolurilor.
Izolatiile hidrofuge ale subsolurilor amenajate ca adaposturi de protectie civila se
executa conform normelor si standardelor in vigoare.
Incaperile subsolurilor ce se amenajeaza ca adaposturi de protectie civila vor fi
prevazute cu pardoseli simple cu suprafata rugoasa (nesclivisita). Peretii si planseele nu se
finiseaza, cu exceptia celor la care se impun anumite finisaje pentru nevoile functionale din
timp de pace.

2. DATE DE CALCUL

La proiectarea structurii de rezistenta a subsolurilor ce se amenajeaza ca adaposturi de

protectie civila s-au luat in considerare urmatoarele actiuni:
a) actiuni permanente:
- greutatea proprie a elementelor de constructii;
- impingerea pamantului.

Actiunea de
Nr Denumirea si tipul elementelor
suprapresiune Observatii
crt de constructii ale adapostului
(daN/cm2)
1 2 3 4
1 Planseul P
2 Peretii exteriori complet ingropati in pamant 2/3 P
3 Pereti exteriori dinspre incaperile vecine P
4 Pereti exteriori supraterani ce se protejeaza la ordin P
5 Peretii exteriori dinspre casa scarii 1,5 P
Pentru calculul
2/3 P
la incovoiere
6 Radierul Pentru calculul
P la eforturi
principale
7 Planseul, peretii, radierul iesirii de salvare si Aceleasi In plus, la o
tamplaria metalica tip UME actiuni ca si la sarcina
elementele interioara
similare ale Pi=1/3 P, care

Page 8
 subsolului nu lucreaza
amenajat. simultan cu
sarcini
exterioare.
b) incarcarea provenita din suprapresiunea (P), se considera ca incarcare statistica
uniform distribuita ce actioneaza simultan pe intreaga suprafata a planseului, radierului si
peretilor exteriori;
c) incarcari provenite din exploatarea cladirii la nivelul superior al adapostului, cu
exceptia incarcarii data de oameni.

Calculul pentru dimensionarea elementelor de rezistenta ale subsolului ce se

amenajeaza ca adapost de protectie civila s-au realizat in conformitate cu prescriptiile tehnice
in vigoare.
Planseul subsolurilor amenajate ca adaposturi de protectie civila, se vor executa din
beton armat monolit, sub forma de dala.
Grosimea placii planseului nu va fi mai mica de 20 cm.
Peretii de protectie si rezistenta aferenti subsolului ce se amenajeaza ca adapost de
protectie civila, vor fi executati din beton armat.
Grosimea peretilor exteriori nu va fi mai mica de 40 cm.
Sistemul structural va fi alcătuit la partea de infrastructură cu fundatii de tip radier
general din beton armat monolit. Cota de fundare va fi la -3,16 m fata de cota ±0,00.

CAPITOLUL III

INSTALATII

INSTALATII DE VENTILARE

Adapostul a fost proiectat cu instalatii de filtroventilatie care sa asigure eliminarea

aerului viciat din incinta, cu debitul nominal de aer proaspat de 800 m³/h, in regim de ventilare
si 282 m³/h in regim de filtrare- ventilare. Instalatia de ventilare are drept scop asigurarea
conditiilor sanitare de aport de aer proaspat in adapostul de protectie civila. Instalatia de
filtroventilatie este racordata la priza de aer proaspat.
Instalatiile de ventilare au drept scop asigurarea conditiilor de microclimat si
functioneaza in doua regimuri:
- regim de ventilare mecanica normala in care aerul introdus in adapost este curatat
de praf si impuritati;
- regim de filtro-ventilatie in care aerul introdus in adapost este curatat de praf,
impuritati, substante toxice, radioactive de lupta si de agenti patogeni.
In perioada functionarii instalatiilor de ventilare trebuie sa se mentina in adapost o
suprapresiune interioara de 10-15 mm coloana H2O.
Debitul de aer necesar pentru o persoana adapostita se considera de 5-7 m 3/h in regim
de ventilare mecanica normala si de 2 m3/h in regim de filtro-ventilare.
Aspiratia aerului din exterior se face prin cate o priza pentru fiecare ventilator. Viteza
de trecere a aerului prin conducta de aspiratie pana la ventilator, se considera de maximum 12
m/sec. Conducta ce leaga priza de aer cu filtrul retinator de praf se va executa din teava de Ø
150.

Page 9
 Conducta prizei de aer se monteaza ingropata in pamant, la o adancime mai mare decat
limita de inghet si se protejeaza impotriva coroziunii, iar la capatul exterior se prevede o pipa
intoarsa
Prizele de aer se prevad cu maximum 2 coturi, iar pentru protectia impotriva patrunderii
corpurilor straine la capatul exterior se monteaza o plasa de sarma.
Pe traseul prizelor de aer, in interiorul adapostului, se monteaza, in pozitie orizontala,
cate o vana antisuflu.
Purificarea de praf sau alte impuritati ale aerului aspirat din exterior se face printr-un
filtru retinator de praf in carcasa cu clapeta. Debitul de aer filtrat prin filtrul retinator de praf
este de circa 1000 m3/h, iar pierderea de sarcina de circa 10 mm coloana de H2O.
Retinerea substantelor toxice, radioactive de lupta si agentilor patogeni existente in
componenta aerului aspirat din exterior pe perioada functionarii instalatiei in regim de filtro-
ventilare, se face cu ajutorul unor celule filtrante. Aerul infestat intra in celula filtranta printr-
un orificiu cu Ø 100 mm dispus la partea superioara si iese purificat prin orificiul cu Ø 100 mm
dispus la partea laterala a acesteia.

Debitul de aer al unei celule filtrante este de 75 m 3/h, cu o pierdere de sarcina variind
intre 50-70 mm coloana de H2O.
Pentru asigurarea purificarii intregului volum de aer necesar ventilarii adapostului,
celulele filtrante se cupleaza intre ele fara a depasi 4 celule (300 m3/h) pentru un ventilator.
Aerul necesar persoanelor adapostite se asigura cu ventilatoare centrifugale, actionate
electric si manual.
Numarul ventilatoarelor a fost determinat in functie de debitul de aer necesar,
realizandu-se functionarea independenta pentru fiecare, precum si ventilarea intregului adapost
in cazul avarierii unuia dintre acestea. Adaposturile de aparare civila proiectate vor fi prevazute
cu cate un ventilator.
Ventilatoarele se vor monta langa iesirea de salvare pe console metalice sau pe
postamente cu amortizori cu tampon din cauciuc, pentru atenuarea zgomotului. La amplasarea
ventilatoarelor se va avea in vedere ca actionarea manuala sa fie posibila.
Axul manivelei pentru actionarea manuala a ventilatorului se va gasi la o distanta de
1,00-1,05 m fata de pardoseala si la minim 0,90 m fata de peretele cel mai apropiat al incaperii.
Masurarea debitului de aer introdus in adapost se face cu debitmetre montate la gura de
refulare a ventilatoarelor.
Distributia aerului in incaperile de adapostit se realizeaza pe drumul cel mai scurt prin
canale de sectiune constanta executate din tabla galvanizata, pozate pe pereti si prevazute cu
guri de refulare orizontale si organe de reglare a debitului de aer.
Viteza de trecere a aerului prin canalele de distributie este de 10 m/s, iar la gurile de
refulare, de 1,5 m/s.
Suprapresiunea ce se creeaza in interiorul adapostului pe perioada functionarii
instalatiei de ventilare se masoara cu un micromanometru diferential care se amplaseaza langa
ventilator, la 1,70 m de pardoseala.
Evacuarea aerului viciat din interiorul adapostului se face in subsolul cladirii, casa
scarii sau exterior cu supape de suprapresiune tip S-00.
Supapele de suprapresiune se monteaza la o inaltime de 1,80 m din ax la pardoseala si
se dispun astfel incat sa se asigure o circulatie optima a aerului si o ventilare cat mai uniforma
a tuturor spatiilor de adapostire.
Supapele de suprapresiune amplasate in peretii exteriori supraterani ai adaposturilor se
prevad cu stuturi cu pipa intoarsa scoase la exterior la inaltimea de 1 m langa pereti.
Supapele de suprapresiune au diametrul de 100 mm si se evacueaza circa 300 m3/h aer
viciat, cu o pierdere de sarcina de 10-15 mm coloana H2O.

Page 10
 INSTALATII ELECTRICE

Instalatiile electrice au drept scop asigurarea iluminatului adaposturilor si a energiei

electrice necesare pentru electromotoarele ventilatoarelor. Alimentarea cu energie electrica de
la tabloul general de distributie al cladirii. Racordarea instalatiilor electrice ale adaposturilor de
protectie civila se va face inaintea intrerupatorului general pentru a nu se intrerupe alimentarea
cu curent electric prin deconectarea acestuia.
Tabloul electric se amplaseaza langa ventilatoare si se alimenteaza numai circuitele de
iluminat si de forta destinate spatiului protejat destinat si ca adapost de protectie civila.
Instalatiile interioare de iluminat si prize se vor realiza cu cabluri din cupru masiv, de
tip MYYM, protejandu-le cu tuburi de tip IPY ; IPEY. Acestea se vor montate ingropat sub
tencuiala si in structura. In cazul montarii sub tencuiala grosimea stratului de acoperire
va fi de minim 1 cm , conform I.7/ 2011.
Alegerea traseelor pentru alimentarea corpurilor de iluminat, a fost stabilita astfel incat
sa apara cat mai putine intersectii intre circuitele electrice, montate in sapa de egalizare a
planseelor si instalatiile de curenti slabi.
Se interzice montarea inglobata in beton a tuburilor de protectie cu defecte (fisuri,
crapaturi, pereti subtiri etc.) precum si imbinara tuburilor.
Tuburile de protectie se vor fixa pe elementele de constructie cu accesorii de montaj
(ochiuri de sarma, copci din ipsos, cleme ).
Distantele dintre punctele de fixare vor fi la 10 cm de capetele tuburilor si de 0,90
-1,10m. in rest.
Pentru imbinari se vor utiliza coturi si mufe prefabricate. Curbarea tuburilor se executa
cu o raza minima interioara de 20 diametre de tub, pentru montajul ingropat.
Legaturile sau derivatiile la circuitele electrice se fac in doze sau cutii de derivatie
montate pe suprafetele verticale ale elementelor de constructie.
La capetele libere ale tuburilor se vor monta tile pentru protejarea izolatiei
conductoarelor, la tragerea acestora.
Pentru a evita circulatia aerului prin tuburile electrice, capetele acestora din doze se
etanseaza cu bitum la trecerea prin peretii exteriori.
Instalatia electrica din interiorul incaperilor de adapostit se protejeaza impotriva
tensiunilor de atingere, conform normelor in vigoare. Electromotoarele ventilatoarelor sunt
prevazute cu intrerupatoare trifazice automate corespunzatoare puterii motoarelor.
Adaposturile de protectie civila publice se prevad la ordin cu un telefon si difuzoare
racordate la statia de radioficare. In acest scop, in peretii exteriori ai adapostului se lasa doua
stuturi Φ ½ care sa permita introducerea circuitelor respective si care in timp de pace se
etanseaza.
Valoarea iluminarii la nivelul pardoselii incaperilor adapostului de protectie civila se ia
conform tabelului:
Nr.
Denumirea incaperii Iluminare lx (minim)
crt
1 Incaperi de adapostit 30
2 Grup sanitar 30
3 Coridoare 30
4 SAS 15

Instalaţiile electrice se realizează astfel încât să fie evitat riscul de aprindere a unor
materiale combustibile datorită temperaturilor ridicate ori al arcurilor electrice. Separarea în
vederea întreruperii, verificării, localizării defectelor şi efectuării reparaţiilor la instalaţiile
electrice trebuie asigurată prin prevederea de dispozitive de separare (siguranţe fuzibile, cleme
cu intrare ieşire, întrerupătoare cu acţionare manuală etc.).

Page 11
 Instalaţiile electrice se dispusn astfel încât să fie excluse influenţele între acestea şi
celelalte instalaţii ale clădirilor.
Toate materialele şi echipamentele electrice trebuie să aibă, prin construcţie,
caracteristicile cerute pentru influenţele externe din încăperea sau spaţiul respectiv.
Toate materialele folosite pentru protecţie (tuburi, plinte, canale, etc.) izolare (ecrane),
mascare (plăci, capace, dale etc.) suporturi (console, poduri, bride, cleme etc.) trebuie să fie
incombustibile, clasa CA1 (C0) sau greu combustibile, clasele CA2a (C1) şi CA2b (C2).
Cablurile, tuburile etc., se pot dispune pe trasee comune cu traseele altor instalaţii cu
condiţia ca instalaţia electrică să fie dispusă:
 deasupra conductelor de apă, de canalizare şi de gaze petroliere lichefiate;
 sub conducte de gaze naturale şi sub conducte calde (cu temperatura peste +40°C).
Pe toate porţiunile de traseu pe care nu pot fi respectate condiţiile şi distanţele minime
se vor lua măsuri constructive de protecţie prin prevederea de separări, izolaţii termice, ţevi
metalice etc. ce vor depăşi cu minim 0,05 m de o parte şi de alta, porţiunea de traseu protejată.
Nu se admite amplasarea instalaţiilor electrice sub conducte sau utilaje pe care poate să
apară condens. Fac excepţie instalaţiile electrice în execuţie închisă cu grad de protecţie minim
IP 33, realizate din materiale rezistente la astfel de condiţii (de ex. cabluri sau cordoane în
execuţie grea pentru instalaţii electrice mobile, etc.).
Se interzice amplasarea instalaţiilor electrice în interiorul canalelor de ventilare.
Montarea în contact direct cu materiale combustibile se admite numai pentru: cabluri
rezistente la foc (conform NTE 007/08), cu izolaţie şi manta din materiale electroizolante,
tuburi şi plinte metalice sau din materiale electroizolante greu combustibile de clasă CA2a
(C1), aparate şi echipamente electrice cu grad de protecţie minim IP 54.

INSTALATII SANITARE

Adapostul de aparare civila este proiectat fara sas si grup sanitar intrucat suprafata de
adapostire este mai mica de 100 m 2, conform art. 20 din “Norme tehnice privind proiectarea si
executarea adaposturilor de protectie civila in subsolul constructiilor noi”.
Prin adapostul de aparare civila nu trec conducte de alimentare cu apa si canalizare.

CAPITOLUL IV

Documentatia pentru executarea adaposturilor de protectie civila in cadrul constructiilor

noi va face parte din proiectul de executie al constructiilor respective si va urma regulile de
avizare, aprobare si finantare stabilite prin actele normative pentru investitii in vigoare.
Planurile adaposturilor de protectie civila se pastreaza de catre inspectoratele de
protectie civila judetene.
Costul lucrarilor pentru amenajarea adaposturilor de protectie civila reprezinta
cheltuielile suplimentare pentru supradimensionare elementelor de structura ale subsolului
cladirii si dotarea cu instalatii suplimentare specifice adapostului.

ÎNTOCMIT

Arh. Lucică TAFTĂ

Page 12