Sunteți pe pagina 1din 40

Curs 10

Convertorul sigma-delta
Convertorul A/D de tip sigma-delta
 Aceste convertoare se folosesc in:
 Aplicatiile de inalta rezolutie
 De joasa frecventa sau de banda ingusta
 Ele tind sa inlocuiasca convertoarele A/D cu integrare
 Se folosesc mai ales in aplicatiile in care convertoarele
sunt integrate pe acelasi chip cu functiile de procesare
digitala a semnalelor
 Impunerea acestor convertoare in aplicatiile comerciale
a fost determinata de dezvoltarile spectaculoase a
tehnologiei VLSI
Convertorul A/D de tip sigma-delta
 Convertoarele sigma-delta au inlocuit cerintele ridicate din domeniul
analogic cu cele in domeniul digital
 Se elimina cerinta unei imperecheri riguroase a componentelor si cea a
ajustarii parametrilor cu ajutorul laserului cu:
 Cresterea cerintelor in domeniul filtrarii digitale a semnalelor si
 Cresterea cerintelor legate de cresterea vitezei de lucru datorita
supraesantionarii

 Circuitele de interfata A/D au devenit compatibile cu tehnologia VLSI


digitala
 Se poate integra pe acelasi chip atat partea analogica cat si cea
digitala
 Aproape 90% din suprafata chip-ului este ocupata de partea digitala
usurand integrarea monolitica a partii analogice cu cea digitala
Convertorul A/D de tip sigma-delta

 Avantaje:
 Rezolutie ridicata
 Liniaritate ridicata
 Fiabilitate ridicata
 Stabilitate ridicata
 Cost redus
 Reducerea cerintelor pentru filtru anti-aliasing
Convertorul A/D de tip sigma-delta
 Premisele ce au dus la impunerea acestora:
 Dezvoltarile tehnologiei VLSI
 Progresele procesarii digitale a semnalelor
 Cerintele pentru filtru antialiasing se reduc mult in acest caz.
 In cazul convertoarelor clasice functionand la frecventa Nyquist cerintele pentru filtru
antialiasing erau greu de realizat necesitand un filtru cu un numar mare de poli.
 In cazul convertoarelor sigma-delta lucrand la o frecventa mult mai mare cerintele
impuse filtrului antialiasing se reduc mult putand fi indeplinite cu un filtru cu un singur
pol.
 Convertoarele sigma-delta nu necesita un circuit sample and hold
 Rezolutia ridicata se obtine cu un convertor cu rezolutie joasa (adesea de un bit)
folosind avantajele oferite de:
 Rata ridicata a supraesantionarii
 Functia de modificare a spectrului zgomotului (noise shaping) a modulatorului sigma-delta
 Decimarea ce permite reducerea frecventei la iesirea convertorului
 Filtrarea digitala
Convertorul A/D de tip sigma-delta
 Cerintele impuse pentru blocurile convertorului
A/D sigma-delta sunt oarecum opuse celor
impuse convertoarelor A/D clasice
 Liniaritatea diferentiala si integrala deosebita a
acestor convertoare se datoreaza liniaritatii
ridicate a convertorului A/D si D/A pe un bit din
schema convertorului sigma-delta
 In cazul acesta nu este necesara nici o ajustare
a parametrilor cu ajutorul laserului ca in cazul
convertoarelor clasice
Convertorul A/D de tip sigma-delta

 Conceptele cheie:
 Supraesantionarea
 Modificarea formei spectrului zgomotului
(noise shaping), folosind modulatorul sigma-
delta
 Filtrarea digitala
 decimarea
Supraesantionarea (Oversampling)
Filtru
antialiasing

Semnal Filtru
Filtru Semnal
analog CAN
de intrare analogic digital
trece-jos
trece-jos
Rata
fT  f B datelor=fs
fS

Filtru analogic
(antialiasing)
Spectrul
zgomotului de
cuantizare

fB fS / 2 fS

Fig.1. Convertor A/D lucrand la frecventa Nyquist


(Filtru
Supraesantionarea
antialiasing)
Filtru Filtru Decimare
Trece-jos CAN trece-jos prin k
analogic digital Rata
Rata datelor
datelor=kfs =fs
Nota. k-rata de supraesantionare

Filtru digital

Filtru analogic
(antialiasing)
Zgomotul de
cuantizare
eliminat de
filtru digital
fB fS / 2 kf S / 2 kf S

Fig.2. Convertor A/D cu supraesantionare


Supraesantionarea
 Avantaje:
 Se reduc substantial cerintele impuse filtrului
antialiasing
 Se reduce substantial zgomotul de cuantizare din
banda de lucru
 Pretul platit:
 Cresterea vitezei de lucru
 Aceste cerinte se muta mai ales in domeniul digital
Supraesantionarea
 Reducerea cerintelor pentru filtru
antialiasing
 Sa consideram urmatorul exemplu:
O aplicatie audio avand:
 Banda utila de 20 KHz
 Alegem frecventa de esantionare pentru
convertorul ce lucreaza la frecventa Nyquist 50
KHz
Supraesantionarea
 Pentru a putea pastra o rezolutie de 16 biti este
necesar ca semnalele avand frecventa mai mare
decat 25 KHz sa fie atenuate cu 96dB
 De asemenea filtrul trebuie sa aiba un raspuns
plat si fara distorsiuni de faza in banda [0-
20KHz]

 Aceste cerinte sunt greu de realizat cu un filtru


trece jos analogic
Supraesantionarea
 Cazul convertorului A/D cu supraesantionare
 Consideram factorul de supraesantionare k=4
 Frecventa de esantionare va fi 4fs=200KHz
 Filtrul antialiasing trebuie sa elimine semnalele cu frecventa mai
mare de 100KHz
 Acest lucru este mult mai usor de realizat deoarece banda de
tranzitie este acum de 80KHz in comparatie cu 5 KHz din cazul
precedent pentru o atenuare de 96dB
 Pentru a obtine la iesirea convertorului o rata de esantionare de
50KHz este necesar sa se introduca un filtru de decimare,cu
cerinte mult mai severe dar care se implementeaza digital
Supraesantionarea
 Eliminarea unei bune parti a zgomotului de
cuantizare
 Zgomotul de cuantizare limiteaza dinamica de
intrare a convertorului
 Eroarea de cuantizare poate fi tratata ca un
semnal aleator sau ca un zgomot alb
 Ca urmare, spectrul zgomotului de cuantizare
este repartizat uniform in intreaga banda
Zgomotul de cuantizare
 Puterea zgomotului de cuantizare:
q/2
1 q2
  e de 
2 2
e RMS (V 2 )
q q / 2 12

eRMS  q / 12 (V )

 Intreagaputere a zgomotului este cuprinsa in


banda [0,fs/2]
Zgomotul de cuantizare
 Densitatea spectrala a zgomotului:
1 / 2
 fs 
E ( f )  e RMS   (V / Hz )
2

 Puterea zgomotului de cuantizare se poate obtine:


 Ridicand la patrat densitatea spectrala
 Integrand in banda de interes [0, f B ]
 Se obtine:
Zgomotul de cuantizare
 Puterea zgomotului de cuantizare in
banda de interes:   f
n02  e RMS
2
 B  (V 2 )
 fS / 2 

 Expresia zgomotului de cuantizare in


banda de interes: 1/ 2
 f 
n0  e RMS  B  (V )
 fS / 2 

 fB 
 Raportul 
 f S / 2
  k

raport de supraesantionare
Zgomotul de cuantizare

 fS / 2  fB fB fS / 2

Fig.3. Raportul dintre zgomotul de cuantizare total si cel din banda de lucru

Nivelul de zgomot total: q2 1


N( f )  
12 f S

fB
Nivelul de zgomot din banda: q2  fB 
NB   N ( f )df   
12  f S / 2 
 fB
Decimarea
Decimarea=
un proces de mediere insotit de reducerea
frecventei de esantionare

 Este folosita pentru a obtine:


 o rezolutie marita
 la o frecventa de lucru mai redusa
1
Decimarea
0
0

1
1

0
0
 decimare
0 16:1 mediere 7
       0111
1 16
0

1
1

0
0

1

0

 Fig.4. Modul de crestere a rezolutiei prin decimare


Decimarea
 In fig.4 se ilustreaza cresterea rezolutiei la 4 biti prin
decimare:
 Cresterea rezolutiei se face prin mediere
 insotita de scaderea frecventei de esantionare cu factorul 16:1
 Obs. Pretul platit pentru cresterea rezolutiei este
cresterea frecventei de lucru la intrare
 Cresterea rezolutiei are loc prin interpolarea nivelelor de
cuantizare grosiere
 In domeniul frecventa decimarea este echivalenta cu
trecerea semnalului de intrare cuantizat printr-un filtru
trece-jos
Decimarea
 Prin eliminarea componentelor de frecventa inalta ale
zgomotului de cuantizare, rata de esantionare de la
iesirea convertorului poate fi redusa prin decimare la
frecventa Nyquist fara sa apara zgomot de aliere
 Prin introducerea functiei de modificarea a formei
spectrului zgomotului de cuantizare de catre modulatorul
sigma-delta cea mai mare parte a zgomotului de
cuantizare este mutata din banda de baza in partile
superioare ale spectrului
 Zgomotul din partea superioara a spectrului este eliminat
prin filtrare digitala
Decimarea
 In cazul:

 Folosirii
unui factor de decimare de 64:1
 Introducerii functiei de modificare a formei
spectrului semnalului de zgomot
 Se poate creste dramatic rezolutia de la 6 la
16 biti
Modificarea formei spectrului
zgomotului de cuantizare
 Acest lucru se realizeaza de:
 Modulatorul sigma-delta
 Acesta impinge zgomotul de cuantizare din
partea de jos a spectrului (banda de baza) in
partile superioare ale acestuia
 Modulatorul sigma-delta reprezinta o
perfectionare a modulatorului delta
Modulatia delta
 Modulatia delta se bazeaza pe
cuantizarea modificarilor semnalului de la
un esantion la altul

 Convertorul A/D obisnuit realizeaza


cuantizarea valorii absolute a semnalului
la fiecare esantion in parte
Modulatia delta

~
Semnal x(t )  x(t )
y (t )
analogic 
Semnal
de iesire

~
x (t )

Fig.5. Schema bloc a modulatorului delta


Modulatia delta
~
x (t )
x (t )

y (t )

Fig.6. Formele de unda ce ilustreaza functionarea modulatorului delta


Modulatia delta


Semnal x (t ) Filtru trece-jos Semnal
cuantizat
analogic
y (t )
x(t)

Fig.7. Schema bloc a decodificatorului


Modulatia delta
 Din fig.5 se observa ca bucla de reactie
negativa forteaza ca valoarea medie a
semnalului cuantizat sa urmareasca
semnalul analogic de intrare
 Iesirea integratorului incearca sa prezica
valoarea semnalului de intrare x(t)
 Eroarea de predictie este cuantizata si
~
x(t )  x(t )

folosita pentru a face urmatoarea predictie


Modulatia delta
 Demodulatorul:
 Integreaza eroarea de predictie (la fel ca in
modulator)
 Ca urmare,el va prezice valoarea semnalului
de intrare
~
 Semnalul prezis x(t ) este apoi netezit de un
filtru trece jos pentru a obtine semnalul de
intrare
Modulatia delta
 Obs.

 Spectrul zgomotului de cuantizare este plat


 Nivelul de zgomot este dat de comparator
(prin marimea q)
 Raportul semnal/zgomot poate fi imbunatatit
prin decimare
Modulatorul sigma-delta
Canal

Semnal  Semnal
 Filtru Semnal
analogi Semnal cuantiza trece- analogic
c de t jos x(t)
iesire

Modulator Demodulator
a)
Canal

 Filtru Semnal
Semnal
 Semnal trece- analogic
de jos x(t)
analogic
iesire

b)
Modulatorul sigma-delta
 Modul de obtinere:
 Deoarece integratorul este un operator liniar el poate fi mutat
inainte de modulatorul delta fara ca comportarea ansamblului
modulator-demodulator sa se schimbe
 Prin mutarea integratorului la intrare se imbunatatesc
performantele modulatorului deoarece creste corelatia
semnalului aplicat la intrare
 Urmatorul pas consta in combinarea celor doua integratoare
 Numele de modulator sigma delta vine de la introducerea
integratorului in fata modulatorului delta
Modulatorul sigma-delta
CAN pe 1 bit
Canal

Filtru Semnal
  Semnal trece- analogic
Semnal de iesire jos x(t)
analogic

Modulator Demodulator

Fig.8. Schema bloc a modulatorului sigma-delta


Modulatorul sigma-delta
 Una din proprietatile de baza:
 Forma spectrului zgomotului de cuantizare depinde
de frecventa
 La modulatorul delta forma spectrului zgomotului de
cuantizare era plata
 Aceasta proprietate este utilizata pentru a creste
dramatic rezolutia convertorului
 Acest modulator codifica integrala semnalului de
intrare si ca urmare performantele acestuia nu depind
de viteza de modificare a semnalului de intrare
Modificarea formei spectrului
zgomotului de cuantificare
 Pentru analiza consideram figura urmatoare:

N(s)
Zgomot de
cuantizare
X(s) +
+ X(s)
+
 1/s
 Y(s)
Filtru
trece jos
-

Fig.9. Analiza in domeniul s a modulatorului sigma-delta


Modificarea formei spectrului
zgomotului de cuantificare
 Functia de transfer a semnalului:
1
Y ( s )  [ X ( s )  Y ( s )] 
s
Y ( s) 1/ s 1
 
X ( s) 1  1 / s 1  s

Filtru trece-jos
Modificarea formei spectrului
zgomotului de cuantificare
 Functia de transfer a zgomotului:
1
Y ( s )  Y ( s )  N ( s )
s
Y (s) 1 s
 
N ( s) 1  1 / s 1  s

Filtru trece-sus
Modificarea formei spectrului
zgomotului de cuantificare
 In fig.9, avem un model simplificat pentru modulatorul
sigma-delta:
 modelul este liniarizat
 Comparatorul este inlocuit cu un nod in care se
aduna zgomotul de cuantizare
 In analiza am folosit principiul superpozitiei:
 Am considerat zgomotul N(s) nul si am dedus functia de transfer
a semnalului util
 Am considerat semnalul X(s) nul si am dedus functia de transfer
a zgomotului
Modificarea formei spectrului
zgomotului de cuantificare
 Se observa:
 Semnalul de intrare este filtrat trece jos
 Zgomotul de cuantizare este filtrat trece sus
 Cu alte cuvinte:
 Semnalul de intrare trece nemodificat atata timp cat continutul sau de
frecvente nu depaseste frecventa de taiere a filtrului trece jos
 Zgomotul este impins in partile superioare ale benzii de frecvente

 Daca se utilizeaza un factor de supraesantionare ridicat, atunci


zgomotul este raspandit intr-o banda larga si impins in partile
superioare ale acesteia
 Densitatea zgomotului in banda de interes va fi mult redusa

S-ar putea să vă placă și