Curs 4

Alegerea parametrilor de baza

Principalele tipuri de semnale
Parametrii convertoarelor

1
 Alegerea parametrilor de baza
Pentru a ilustramodul de alegere a parametrilor de baza ai unui
SAD vom considera ca exemplu urmatorul SAD cu:
 Caracteristica de frecventa:
constanta in limita a 0,5 dB pana la frecventa de 15 kHz
Cu o cadere lenta de -3dB la frecventa de 20 kHz
Fara componente spectrale peste 25 kHz
 Diapazonul de intrare de 70 dB (4000:1)

Vom determina urmatorii parametri:

 Rezolutia convertoarelor A/D si D/A
 Frecventa de esantionare
 Timpul de apertura
 Tipul filtrului de refacere
 Erorile admise

2
 Determinarea rezolutiei
Determinarea rezolutiei convertoarelor se face
plecand de la evaluarea numarului de biti
necesari obtinerii dinamicii impuse pentru
semnalul de intrare

Pentru o dinamica de 4000:1 sunt necesari 12

biti

12 =4096 nivele de
Obs. 12 biti corespund la 2
cuantizare

3
 Determinarea frecventei de
esantionare
Deoarece f C  25 kHz
Frecventa minima de esantionare (data de
teorema lui Shannon) va fi:
f S  2 f C  2  25  50 kHz
Valoarea reala se determina luand in
considerare si:
 Efectul zgomotului suprapus
 Caracteristica filtrului de refacere

4
 Determinarea frecventei de
esantionare
Efectul zgomotului suprapus:
 Daca zgomotul este de banda larga nivelul efectiv al
zgomotului in banda de baza dupa esantionare se va
dubla

 Acest fenomen se explica prin suprapunerea

spectrelor semnalului de baza si a semnalului auxiliar
ale zgomotului esantionat

 Ca urmare, este necesara limitarea benzii zgomotului

fara a afecta caracteristicile de frecventa ale
semnalului de intrare

5
Caracteristica filtrului anti-aliasing
Filtru trece jos folosit pentru limitarea
benzii zgomotului trebuie sa aiba
urmatoarea caracteristica:
 O atenuare de 3 dB la 20 kHz
 O atenuare de 10 dB la 27 kHz

Acest filtru se poate realiza cu un filtru

activ cu 4-5 poli

6
Caracteristica filtrului de refacere
Pentru a nu afecta latimea de banda a
semnalului reconstituit, filtrul de refacere
trebuie sa aiba urmatoarea caracteristica:

 O cadere a caracteristicii de frecventa de cel

mult 1dB la 20 kHz
 O cadere de -3dB la 25 kHz
 Pentru a obtine o atenuare de -60 dB la
100kHz este necesar un filtru cu 5 poli
7
Determinarea numarului de poli ai
filtrului de refacere
Intre 100 kHz si 25 kHz avem 2 octave
(o octava inseamna dublarea frecventei)
Daca folosim caracteristica liniarizata de
frecvente ea arata astfel:

-3dB
-30
-60 dB dB/octava
25 kHz 100 kHz

8
Determinarea numarului de poli ai
filtrului de refacere
Tinand cont ca:
 un pol introduce o atenuare de -6dB/octava
 Filtru trebuie sa aiba o atenuare de

-30dB/octava
Rezulta numarul de poli ai filtrului:
n  30dB / octava : 6db / octava  5

9
 Determinarea frecventei de
esantionare
Determinarea frecventei de esantionare in
functie de caracteristica filtrului de
refacere:
 Pentru a pastra atenuarea de -60dB a
zgomotului de refacere, frecventa de
esantionare trebuie aleasa:
fs  2  f 60dB  2  100kHz  200 kHz
 Aceasta valoare este neeconomica din punct
de vedere al convertorului A/D, a vitezei de
lucru

10
 Determinarea frecventei de
esantionare
Pentru a putea reduce frecventa de esantionare
trebuie sa umblam la caracteristica filtrului de
refacere.
Se va micsora frecventa de taiere a acestui filtru
(f la care atenuarea este -3dB)
Se va alege un filtru cu urmatoarea
caracteristica:
 O caracteristica constanta pana la 12 kHz
 O cadere de -3dB la 15 kHz

11
 Determinarea frecventei de
esantionare
Noua valoare a frecventei de esantionare se
obtine astfel:
Pentru un filtru cu 5 poli atenuarea va fi de
-30dB/octava
Atenuarea de -60 dB se obtine la frecventa:
f 60dB  4  f 3dB  4  15 kHz  60 kHz
 Frecventa de esantionare va fi:
fs  2  f 60 dB  2  60kHz  120 kHz

12
 Importanta alegerii corecte a
frecventei de esantionare
Alegerea frecventei de esantionare
influenteaza decisiv:
 Performantele sistemului de achizitie
 Costul acestuia
Reducerea valorii frecventei de
esantionare va determina:
 Cresterea distorsiunilor datorate suprapunerii
spectrelor semnalului esantionat
 Cresterea distorsiunilor introduse de
caracteristica de frecventa a filtrului
13
Alegerea timpului de apertura
Efectul timpului de apertura este
echivalent cu atenuarea esantioanelor
ideale de catre un filtru cu caracteristica
de forma: t
sin(n )
T t
 sin c(n )
t T
n
T

Avand primul nul la frecventa:

f 0  1 / t cu t  t a
14
Alegerea timpului de apertura
Exemplu:
 Pentru un timp de apertura t a  10 s

 Se obtine
1
f0  6
 100kHz
10  10
 Atenuarea introdusa de filtru echivalent in
banda de baza va fi de cateva zecimi de dB la
15-20kHz
15
PRINCIPALELE TIPURI DE SEMNALE

Principalele tipuri de semnale:

 Semnale statice

 Semnale cvasistatice

 Semnale cu variatie continua

Se vor analiza principalele tipuri de semnale ce apar in

sistemele de achizitie

Se va urmari influenta caracteristicilor acestora asupra

proiectarii sistemelor de achizitie de date

16
 Semnale statice
Semnale statice=
semnale ce nu variaza in timp

Semnale statice=semnale de curent

continuu
Pentru aceste semnale:
 Viteza de conversie nu conteaza
 Rezolutia convertorului va fi impusa de
eroarea de masurare
17
 Semnale statice
In cazul in care avem zgomot suprapus nu mai
este suficienta o singura masuratoare
Pentru determinarea valorii exacte a semnalului
este necesar sa luam valoarea medie a
masuratorilor
Conditia necesara pentru o determinare exacta
a valorii folosind aceasta metoda:
 Durata masuratorilor sa fie mica in raport cu timpul
necesar ca zgomotul sa-si schimbe caracteristica

18
 Semnale statice
Pentru a folosi un numar minim de masuratori
este necesar ca fiecare masuratoare sa fie
independenta de cealalta
In cazul unui zgomot aleator, nu conteaza
momentul in care se fac masuratorile
Aceasta deoarece masuratorile sunt complet
independente
Acest lucru se explica prin viteza de variatie a
acestui zgomot considerata infinita
Ca urmare esantioanele zgomotului sunt
independente

19
 Semnale statice
In cazul unui zgomot cu viteza finita de variatie exista o
legatura intre valoarea curenta a zgomotului si valorile
anterioare
Aceasta legatura poate fi caracterizata prin timpul de
corelare
Timpul de corelare=
Numarul esantioanelor anterioare ce au efect asupra
esantionului curent
Pentru a putea obtine o noua valoare independenta de
cele precedente este necesar sa asteptam un timp mai
mare decat timpul de corelare

20
 Semnale statice
Pentru a elimina efectul zgomotului asupra
rezultatului masuratorilor este necesar sa se
cunoasca:
 Natura zgomotului
 Banda de frecvente a acestuia
 Distributia amplitudinilor
In functie de aceste caracteristici se determina:
 Numarul masuratorilor
 Durata lor
 Perioada la care trebuiesc facute masuratorilor
21
 Semnale cvasistatice
Semnale cvasistatice=
Semnale ce nu variaza pe durata masuratorilor
dar pot varia in rest
Aceasta definitie prezinta importanta cand
trebuie masurat un set de parametri a caror
valoare trebuie determinata simultan
In cazul in care acesti parametri pot fi
reprezentati prin semnale cvasistatice valoarea
lor poate fi determinata printr-o secventa foarte
rapida de masurari

22
Semnale cu variatie continua
Majoritatea semnalelor din natura sunt
semnale cu variatie continua
Viteza de variatie a semnalelor este finita
deoarece in sistemele reale sunt elemente
cu inertie electrica
Elemente cu inertie electrica:
 Condensatoare
 bobine

23
Semnale cu variatie continua
Limitarii vitezei in domeniul timp ii
corespunde limitarea benzii de frecvente in
domeniul frecventa
Cu cat viteza de variatie a semnalului
creste cu atat timpul de corelare scade
La limita avem situatia zgomotului alb
caracterizat prin:
-viteza de variatie infinita
-timp de corelare zero
24
Semnale cu variatie continua
Reprezentarea unor semnale cu variatie
continua:
Fs ( j )

(a) 
Fza ( j )

(b)

Fig.2. Caracteristica de frecvenţă


(a) a unui semnal cu viteză de variaţie finită
(b) a unui zgomot alb

25
Termeni specifici convertoarelor
Cuantificarea=
impartirea domeniului de variatie a marimii
analogice intr-un numar de intervale denumite
cuante
Fiecare cuanta este determinata de doua nivele
de cuantificare succesive
In cazul in care cuantele se aleg egale, valoarea
unei cuante pentru un convertor cu rezolutia de
N biti va fi: c
V FS
2N

26
Termeni specifici convertoarelor
Diapazonul de intrare sau iesire=
intervalul in care poate varia marimea analogica
Caracteristica de transfer=
dependenta dintre marimea de iesire si marimea
de intrare
Caracteristica de transfer a unui convertor D/A
ideal are aceeasi forma ca a unui convertor A/D
ideal cu precizarea ca in acest caz se
inverseaza axele intre ele
Obs. In acest caz eroarea de cuantizare nu mai
apare

27
 Caracteristica de transfer
111 Codd
numeric
101

100

011

010

001

000
(a) Mărimea
+1/2LSB analogică

-1/2LSB
(b)

Fig.1. (a) Caracteristica de transfer a unui convertor A/D ideal

(b) eroarea de cuantizare

28
 Caracteristica de transfer
Caracteristica de transfer ideala a unui convertor
A/D rezulta din procesul de cuantizare
Cuantizarea poate fi privita ca o clasificare a
valorilor marimii analogice intr-un numar de
clase (denumite canale) distincte
Determinarea canalelor se face impartind
diapazonul de intrare intr-un numar determinat
de canale
Fiecarui canal i se asociaza un cod numeric
Acel cod constituie reprezentarea numerica a
valorilor marimii analogice ce se incadreaza in
acel canal
29
 Caracteristica de transfer
Analitic, aceste lucruri pot fi descrise
astfel:
Marimea Ui va fi repartizata canalului k
daca satisface relatia de apartenenta la
acest canal:
Lk 1  U i  Lk

Latimea canalului k va fi:

U  Lk  Lk 1

30
 Caracteristica de transfer
Marimea numerica ce constitue iesirea convertorului A/D
reprezinta numarul canalului asociat marimii de intrare
Putem scrie:
U i   N k  U / 2, N k  U / 2
Unde:

Lk  Lk 1
Nk  Nivelul canalului
2

U / 2 eroarea de cuantizare

31
 Caracteristica de transfer
Datorita zgomotelor si a impreciziei valorilor de
prag schimbarea codurilor nu se mai face la
valorile exacte ci intr-un interval in jurul acestor
valori
Rezulta astfel caracteristica reala a unui
convertor A/D
Obs. Diferenta dintre caracteristica ideala si cea
reala consta in transformarea punctelor de
schimbare a codurilor in niste benzi

32
 Eroarea de cuantizare
Eroarea de cuantizare=
eroarea de reprezentare a valorilor marimii de intrare ce
apare in urma procesului de cuantizare
Eroarea de cuantizare este o eroare principiala intriseca
procesului de cuantizare
Ea nu poate fi eliminata ci doar redusa
Eroarea de cuantizare este data de diferenta dintre
caracteristica ideala a convertorului si dreapta
corespunzatoare valorii minime si maxime
Valoarea erorii de cuantizare:
U 1 Vmax 1
     N   LSB
2 2 2 2

33
 Parametrii convertoarelor
Rezolutia convertorului A/D este data de
numarul nivelelor de cuantificare
Rezolutia convertorului D/A este data de
numarul nivelelor de iesire
Rezolutia se exprima in:
 Numar de biti
 Procent din valoarea diapazonului
 Numarul nivelelor de cuantificare

34
 Parametrii convertoarelor
Rezolutia convertorului A/D ne da capacitatea
unui convertor de a deosebi doua nivele de
tensiune apropiate
Rezolutia este afectata de:
 Zgomotul din circuitele analogice
 Deriva componentelor

Astfel, pot sa apara:

 Nivele analogice lipsa la convertoarele D/A
 Disparitia unor trepte de cuantificare la convertoarele
A/D

35
 Parametrii convertoarelor
Acuratetea (exactitatea absoluta)=
masura in care caracteristica reala de
transfer reproduce pe cea ideala
Acuratetea se poate determina astfel:
 La convertoarele D/A se face diferenta dintre
valoarea reala a marimii de iesire si valoarea
ideala
 La convertoarele A/D se compara schimbarile
de cod la iesire cu cele teoretice

36
 Parametrii convertoarelor
Acuratetea ne arata cum se comporta nivelele
de cuantificare de la intrarea convertorului A/D in
raport cu valoarea lor ideala
La convertorul D/A acuratetea ne arata cum se
comporta nivelele de tensiune de la iesire
comparativ cu cele teoretice
Acuratetea se exprima ca:
 Fractiune din valoarea LSB
 Procent din marimea diapazonului
 Procent din valoarea curenta

37
 Parametrii convertorului
Precizia=
se refera la gruparea rezultatelor unor masuratori
succesive
Se spune ca un convertor este precis daca rezultatele au
o dispersie redusa
Precizia este afectata de:
 Zgomote
 Procese tranzitorii
 Ciclurile de histerezis ale comparatoarelor

Un indicator al preciziei este si latimea benzilor ce

separa doua canale succesive

38