Electronică

Medicală
Curs 03

PAGE 1
Ce vom invăța:

Filtru activ trece jos Conspectul

Filtru activ trece sus
Filtru activ trece bandă
cursului
Frecvența de rezonanță
Factorul Q

PAGE 2
Filtre – generalități
 Filtrele sunt rețele care procesează semnale într-o manieră dependentă de frecvență.
 Conceptul de bază al unui filtru poate fi explicat prin examinarea naturii dependente de frecvență a
impedanței condensatoarelor și inductorilor.
 Filtrele pot fi folosite pentru a separa semnalele, depășind cele de interes și atenuând frecvențele nedorite.
 Un exemplu în acest sens este un receptor radio, prin care semnalul pe care doriți să îl procesați este trecut,
de obicei cu câștig, atenuând în același timp restul semnalelor.
 În aplicațiile de joasă frecvență (până la 100 kHz), filtrele pasive sunt în general construite folosind rețele
simple RC, în timp ce filtrele de frecvență mai mare (peste 100 kHz) sunt de obicei realizate din componente
RLC.
 Filtrele pot fi împărțite în două tipuri distincte: filtre active și filtre pasive.
 Filtrele active conțin dispozitive de amplificare pentru a crește puterea semnalului,
 La un filtru pasiv, semnalul de ieșire are o amplitudine mai mică decât semnalul său de intrare corespunzător,
prin urmare filtrele pasive RC atenuează semnalul și au un câștig mai mic de unul (unitate).

PAGE 3
Filtre – generalități
 Un filtru ideal va avea un răspuns de amplitudine care este unitate (sau la un câștig fix) pentru
frecvențele de interes (numită bandă de trecere) și zero peste tot (numită bandă de oprire).
 Frecvența la care răspunsul se schimbă de la banda de trecere la banda de oprire este denumită
frecvență de tăiere (cut-off frequency sau 𝑓𝑐 ).
 Imaginile de mai jos reprezintă câteve filtre de bază cu răspunsuri de filtrare idealizate
 Filtrul trece sus este opusul filtrului trece jos. Dacă legăm in cascadă aceste două filtre obținem un
filtru trece bandă. Complementul filtrului trece bandă este filtrul oprește bandă.

PAGE 4
Filtru trece jos activ
 Stânga: condensatorul a fost mutat de la intrarea amplificatorului operațional la circuitul său de
feedback în paralel cu R2. Această combinație paralelă de C și R2 stabilește punctul de -3dB ca înainte,
dar permite ca câștigul amplificatorului să se reducă la nesfârșit dincolo de frecvența de tăiere.
 La frecvențe joase reactanța condensatorului este mult mai mare decât R2, astfel încât câștigul de
curent continuu este stabilit prin formula de inversare standard de: -R2/R1 = 10.
 Pe măsură ce frecvența crește, reactanța condensatoarelor scade reducând impedanța combinației
paralele a Xc||R2, până când în cele din urmă la o frecvență suficient de mare, Xc se reduce la zero.

PAGE 5
Filtru trece jos activ
 Aici, datorită poziției condensatorului în paralel cu rezistorul de feedback R2, frecvența de tăiere este
setată ca înainte, dar la frecvențe înalte reactanța condensatorului domină scurtcircuitarea R2
reducând câștigul amplificatorului.
 La o frecvență suficient de mare, câștigul ajunge la unitatea (0dB) pe măsură ce amplificatorul devine
efectiv un repetor, astfel încât ecuația câștigului devine 1 + 0/R1 care este egal cu 1 (unitate).

PAGE 6
Filtru trece jos activ de ordin doi
 Ca și în cazul filtrului pasiv, un filtru activ trece-jos de ordinul întâi poate fi convertit într-un filtru trece-
jos de ordinul doi pur și simplu utilizând o rețea RC suplimentară la intrare.
 Răspunsul în frecvență al filtrului trece jos de ordinul doi este identic cu cel al tipului de ordinul întâi,
cu excepția faptului că panta benzii de oprire va fi de două ori față de filtrele de ordinul întâi. Prin
urmare, pașii de proiectare necesari filtrului trece-jos activ de ordinul doi sunt aceiași.

PAGE 7
Filtru trece jos activ de ordin doi
 Când circuitele de filtrare sunt conectate în cascadă pentru a forma filtre de ordin superior, câștigul
total al filtrului este egal cu produsul fiecărei etape.
 De exemplu, câștigul unei etape poate fi 10, iar câștigul celei de-a doua etape poate fi 32, iar câștigul
unei a treia etape poate fi 100. Atunci câștigul total va fi de 32.000, (10 x 32 x 100), așa cum se arată
mai jos .

𝐴𝑉 = 𝐴𝑉1 ∙ 𝐴𝑉2 ∙ 𝐴𝑉3 = 10 ∙ 32 ∙ 100 = 32000

𝐴𝑉 𝑑𝐵 = 20𝑙𝑜𝑔10 32000 = 90𝑑𝐵

 Filtrele active de ordinul doi sunt importante deoarece din ele pot fi proiectate filtre de ordin superior.
Prin combinarea în cascadă a filtrelor de ordinul întâi și al doilea, pot fi construite filtre cu o valoare de
ordin, fie impară, fie pară, până la orice valoare.

PAGE 8
Filtru trece sus activ
 Din punct de vedere tehnic, nu există un filtru trecere sus activ.
 Spre deosebire de filtrele trece sus pasive care au un răspuns în frecvență „infinit”, răspunsul de
frecvență maximă în banda de trecere al unui filtru de trecere activ este limitat de caracteristicile
amplificatorului operațional utilizat.
 Un filtru trece sus activ de ordinul întâi,
atenuează frecvențele joase și trece semnalele
de înaltă frecvență.
 Constă pur și simplu dintr-o secțiune de filtru
pasiv urmată de un amplificator operațional
neinversor.
 Răspunsul în frecvență al circuitului este
același cu cel al filtrului pasiv, cu excepția
faptului că amplitudinea semnalului este
crescută de câștigul amplificatorului
PAGE 9
Filtru trece sus activ
𝑓
𝑉𝑜𝑢𝑡 𝐴𝐹 𝑓
 Câștigul în tensiune: 𝐴𝑉 = = 𝑐
𝑉𝑖𝑛
𝑓 2
1+ 𝑓
𝑐

Unde :
𝑅
 𝐴𝐹 - câștigul benzii de trecere = 1 + 𝑅2
1
 𝑓 - frecvența semnalului de intrare (Hz)
 𝑓𝑐 - frecvența de tăiere (Hz)
 La fel ca filtrul trece-jos, funcționarea unui filtru trece sus activ poate fi verificată din ecuația câștigului
de frecvență ca:
𝑉𝑜𝑢𝑡
 La frecvențe foarte joase, 𝑓 < 𝑓𝑐 ----> < 𝐴𝐹
𝑉𝑖𝑛
𝑉𝑜𝑢𝑡 𝐴𝐹
 La frecvența de tăiere, 𝑓 = 𝑓𝑐 ----> = = 0,707𝐴𝐹
𝑉𝑖𝑛 2
𝑉
 La frecvențe foarte mari, 𝑓 > 𝑓𝑐 ----> 𝑉𝑜𝑢𝑡 ≅ 𝐴𝐹
𝑖𝑛

PAGE 10
Filtru trece sus activ
 Filtrul trece sus activ are un câștig 𝐴𝐹 care crește de la 0 Hz la punctul de tăiere a frecvenței joase, 𝑓𝑐 la
20 dB/decadă pe măsură ce frecvența crește.
 La 𝑓𝑐 câștigul este de 0,707 ∙ 𝐴𝐹 , iar după 𝑓𝑐 toate frecvențele sunt frecvențe de bandă de trecere,
astfel încât filtrul are un câștig constant 𝐴𝐹 , cea mai mare frecvență fiind determinată de lățimea de
bandă în buclă închisă a amplificatorului operațional.
 Câștigul exprimat în dB este:
𝑉𝑜𝑢𝑡 𝑉𝑜𝑢𝑡
 𝐴𝑉 (𝑑𝐵) = 20𝑙𝑜𝑔10 prin urmare: −3𝑑𝐵 = 20𝑙𝑜𝑔10 0,707
𝑉𝑖𝑛 𝑉𝑖𝑛
 Pentru un filtru de ordinul întâi, curba răspunsului în frecvență a filtrului crește cu 20dB/decadă sau
6dB/octavă până la punctul de frecvență de tăiere determinat, care este întotdeauna la -3dB sub
valoarea maximă a câștigului.
 Ca și în cazul circuitelor de filtrare anterioare, frecvența de tăiere (𝑓𝑐 ) poate fi găsită utilizând aceeași
formulă, iar unghiul de fază sau defazajul corespunzător semnalului de ieșire este același cu cel dat
pentru filtrul RC pasiv și este egal cu +45° la valoarea frecvenței de tăiere 𝑓𝑐 și este dat ca:
−1
1
𝑑𝑒𝑓𝑎𝑧𝑎𝑗 Φ = 𝑡𝑎𝑛
2𝜋𝑓𝑅𝐶
PAGE 11
Filtru trece sus activ
 Curba de răspuns în frecvență este:

PAGE 12
Exemplu filtru trece sus activ
 Un filtru trece sus activ de ordin 1 are un câștig în bandă de trecere de 2 și o frecvență de tăiere de 1 kHz.
Dacă condensatorul de intrare are o valoare de 10nF, calculați valoarea rezistenței de determinare a
frecvenței de tăiere și a rezistențelor de câștig din rețeaua de feedback. De asemenea, trasați graficul pentru
răspunsul în frecvență așteptat al filtrului.
 Cu o frecvență de tăiere dată ca 1 kHz și un condensator de 10 nF, valoarea lui R va fi prin urmare:
1 1
 𝑅 = 2𝜋𝑓 𝐶 = 2𝜋∙1000∙10−9 ≈ 16𝑘Ω
𝑐

 Câștigul benzii de trecere al filtrului, AF este dat ca = 2

𝑅2 𝑅2
 𝐴𝐹 = 1 + = 2 rezultă că =1,
𝑅1 𝑅1
 Deci, cele două rezistențe sunt egale. Vom alege 𝑅2 = 𝑅1 = 10𝑘Ω
 Datele pentru diagrama răspunsului în frecvență pot fi obținute prin înlocuirea valorilor obținute mai sus pe
un interval de frecvență de la 100 Hz la 100 kHz în ecuația pentru câștigul de tensiune:
𝑓
𝑉𝑜𝑢𝑡 𝐴𝐹
𝑓𝑐
𝐴𝑉 = =
𝑉𝑖𝑛
𝑓 2
1+
𝑓𝑐

PAGE 13
Exemplu filtru trece sus activ
 Acest lucru ne va oferi următorul tabel de date.
 În banda de oprire (de la 100Hz la 1kHz), câștigul crește cu o rată de
20dB/decadă.
 Cu toate acestea, în banda de trecere după frecvența de tăiere, 𝑓𝑐 =
1 kHz, câștigul rămâne constant la 6,02 dB.

PAGE 14
Filtru trece sus activ de ordin doi
 Filtrele active de ordin superior, cum ar fi a treia, a patra, a cincea, etc. sunt formate prin simpla
cascadă a filtrelor de ordinul întâi și de ordinul doi.
 De exemplu, un filtru trece sus de ordinul al treilea este format prin cascada în serie de filtre de ordinul
întâi și al doilea.
 Un filtru trece sus de ordinul al patrulea este realizat prin cascada a două filtre de ordinul doi împreună
și așa mai departe.

PAGE 15
Filtru trece sus activ de ordin doi
 Un filtru trece sus activ cu un ordin par va consta doar din filtre de ordinul doi, în timp ce unul impar va
începe cu un filtru de ordinul întâi legat la început urmat de ... vezi tabel

PAGE 16
Filtru trece sus activ de ordin doi
 Deși nu există o limită pentru ordinea unui filtru care poate fi format, pe măsură ce ordinea filtrului
crește, la fel și dimensiunea acestuia.
 De asemenea, precizia sa scade, adică diferența dintre răspunsul real al benzii de oprire și răspunsul
teoretic al benzii de oprire crește, de asemenea.
 Dacă rezistențele de determinare a frecvenței sunt toate egale, R1 = R2 = R3 etc, iar condensatoarele
de determinare a frecvenței sunt toate egale, C1 = C2 = C3 etc, atunci frecvența de tăiere pentru orice
ordin de filtru va fi exact aceeași.

PAGE 17
Filtru activ trece bandă
 Pentru un filtru trece jos, această bandă de trecere începe de la 0 Hz sau DC și continuă până la punctul
de frecvență de tăiere specificat la -3dB.
 De asemenea, pentru un filtru de trecere sus, banda de trecere începe de la această frecvență de tăiere
de -3dB și continuă până la infinit
 Cu toate acestea, filtrul activ trece bandă este ușor diferit prin faptul că este un circuit de filtru selectiv
de frecvență, pentru a separa un semnal la o anumită frecvență sau o gamă de semnale care se află
într-o anumită „bandă” de frecvențe.
 Această bandă sau interval de frecvență este setată între două puncte de frecvență de tăiere etichetate
„frecvența inferioară” (𝑓𝐿 ) și „frecvența superioară” (𝑓𝐻 ) în timp ce atenuează orice semnal în afara
acestor două puncte.
 Cel mai ușor de realizat este legând în cascadă un filtru trece jos cu un filtru trece sus astfel:

PAGE 18
Filtru activ trece bandă
 Frecvența de tăiere a filtrului trece jos este mai mare decât frecvența de tăiere a filtrului trece sus, iar
diferența dintre frecvențele la punctul -3dB va determina „lățimea de bandă” a filtru trece-bandă în
timp ce atenuează orice semnal în afara acestor puncte.
 O modalitate de a realiza un filtru activ trece bandă foarte simplu este să conectăm filtrele de bază
pasive de trecere sus și jos la un circuit de amplificare, așa cum se arată mai jos:

PAGE 19
Filtru activ trece bandă
 Această cascadă împreună a filtrelor pasive individuale trece jos și sus produce un circuit de filtru de tip „Q
factor” scăzut, care are o bandă de trecere largă.
 Prima etapă a filtrului va fi treapta de trece sus care utilizează condensatorul pentru a bloca orice polarizare
DC de la sursă.
 Acest design are avantajul de a produce un răspuns de frecvență în bandă de trecere asimetrică relativ plat,
o jumătate reprezentând răspunsul de trece jos și cealaltă jumătate reprezentând răspunsul de trece sus ,
așa cum se arată:

 Factorii de tăiere sunt calculate la fel ca înainte în circuitele standard de filtru trece jos și sus de ordinul întâi.
 Evident, este necesară o separare rezonabilă între cele două puncte de tăiere pentru a preveni orice
interacțiune între treptele de trecere jos și trecere sus.
 De asemenea, amplificatorul asigură izolarea între cele două trepte și definește câștigul general de tensiune
al circuitului.
PAGE 20
Filtru activ trece bandă
 Lățimea de bandă a filtrului este, prin urmare, diferența dintre aceste puncte de -3dB superior și
inferior.
 De exemplu, să presupunem că avem un filtru trece bandă ale cărui puncte de tăiere -3dB sunt setate
la 200Hz și 600Hz. Atunci lățimea de bandă a filtrului ar fi dată ca:
 Lățime de bandă (BW) = 600 – 200 = 400Hz.
 Răspunsul normalizat în frecvență și schimbarea de fază pentru un filtru trece-bandă activ va fi:

PAGE 21
Filtru activ trece bandă
 În timp ce circuitul de mai sus va funcționa ca un filtru de trecere de bandă, banda de trecere (lățimea
de bandă) poate fi destul de largă și aceasta poate fi o problemă dacă dorim să izolăm o bandă mică de
frecvențe.
 Filtrul activ trece bandă poate fi realizat și folosind un amplificator operațional inversor.
 Deci, prin rearanjarea pozițiilor rezistențelor și condensatoarelor din filtru, putem produce un circuit de
filtru mult mai bun, așa cum se arată mai jos.
𝑅2 1 1
 𝐴𝑉 = − ; 𝑓𝐶1 = ; 𝑓𝐶2 =
𝑅1 2𝜋𝑅1 𝐶1 2𝜋𝑅2 𝐶2

 Acest tip de filtru va avea o bandă de trecere

mult mai îngustă.
 Frecvența centrală și lățimea de bandă a
filtrului sunt legate de valorile R1, R2, C1 și C2.
 Ieșirea filtrului este din nou luată de la ieșirea
amplificatorului operațional.
PAGE 22
Filtru activ trece bandă
 Putem îmbunătăți răspunsul de trece bandă al circuitului anterior prin rearanjarea componentelor din
nou pentru a produce un filtru de trecere de bandă cu câștig infinit și feedback multiplu (IGMF).
 Acest tip de design se bazează pe un filtru activ cu feedback negativ, oferindu-i un răspuns de
amplitudine „factor Q” ridicat (până la 25) și o declinare abruptă de fiecare parte a frecvenței sale
centrale.

PAGE 23
Filtru activ trece bandă
 Deoarece răspunsul în frecvență al circuitului este similar cu un circuit de rezonanță, această frecvență
centrală este denumită frecvență de rezonanță 𝑓𝑟 .
 Acest circuit activ de filtru trece-bandă folosește câștigul complet al amplificatorului operațional, cu
feedback negativ multiplu, aplicat prin R2 și C2.
1 𝑓𝑟 1 𝑅2
𝑓𝑟 = ; 𝑄𝐵𝑃 = =
2𝜋𝑅1 𝑅2 𝐶1 𝐶2 𝐵𝑊(3𝑑𝐵) 2 𝑅1

𝑅2
Câștigul maxim: 𝐴𝑉 = − = −2𝑄 2
2𝑅1
 Putem vedea că relația dintre rezistențele, R1 și R2 determină banda de trecere (factorul Q) și
frecvența la care apare amplitudinea maximă
 Pe măsură ce câștigul crește, crește și selectivitatea. Cu alte cuvinte, câștig mare - selectivitate ridicată.

PAGE 24
Filtru activ trece bandă – frecvența de rezonanță
 Forma reală a curbei de răspuns în frecvență pentru orice filtru de trecere în bandă pasiv sau activ va
depinde de caracteristicile circuitului de filtru.
 Un filtru trece bandă activ este un filtru de ordin 2, deoarece are „două” componente reactive (două
condensatoare) în circuit.
 Ca rezultat al acestor două componente reactive, filtrul va avea un răspuns de vârf sau Frecvență de
rezonanță 𝑓𝑟 la „frecvența sa centrală” 𝑓𝑐 .
 Frecvența centrală este în general calculată ca fiind media geometrică a celor două frecvențe de -3dB
dintre punctele de tăiere superior și inferior, frecvența de rezonanță (punctul de oscilație) fiind dată
astfel:
𝑓𝑐 = 𝑓𝐿 ∙ 𝑓𝐻
 𝑓𝑐 - este frecvența centrală de rezonanță
 𝑓𝐿 - este punctul inferior al frecvenței de tăiere -3dB
 𝑓𝐻 - este punctul superior al frecvenței de tăiere de -3db

PAGE 25
Filtru activ trece bandă – factorul Q
 Într-un circuit de filtru trece bandă, lățimea totală a benzii de trecere efectivă dintre punctele de tăiere
determină factorul de calitate sau punctul Q al circuitului.
 Acest factor Q este o măsură a cât de „selectiv” sau „neselectiv” este filtrul trece-bandă față de o
anumită răspândire a frecvențelor.
 Cu cât valoarea factorului Q este mai mică, cu atât lățimea de bandă a filtrului este mai largă și, în
consecință, cu cât factorul Q este mai mare, cu atât mai îngust și mai „selectiv” este filtrul.
 Factorul de calitate, Q al filtrului i se atribuie uneori simbolul grecesc Alpha, ( α ) și este cunoscut ca
1
frecvența de vârf alfa, unde: 𝛼 =
𝑄
 Deoarece factorul de calitate al unui filtru trece bandă activ se referă la „claritatea” răspunsului filtrelor
în jurul frecvenței sale de rezonanță centrală (𝑓𝑟 ), acesta poate fi considerat și ca „Factor de
amortizare” sau „Coeficient de amortizare”. ”

PAGE 26
Filtru activ trece bandă – factorul Q
 Cu cât filtrul are mai multă amortizare, cu atât răspunsul său este mai plat și, de asemenea, cu atât mai
puțină amortizare are filtrul, cu atât răspunsul său este mai clar.
𝛼
 Raportul de amortizare este dat simbolul grecesc al lui Xi, (𝜉) unde: 𝜉 =
2
 „Q” al unui filtru trece-bandă este raportul dintre frecvența de rezonanță, (𝑓𝑟 ) și lățimea de bandă,
(BW) între frecvențele superioare și inferioare de -3dB așa cum se observă și pe grafic.

PAGE 27
Filtru activ trece bandă – Exemplu
 Un filtru trece-bandă activ care are un câștig Av de unu (1) și o frecvență de rezonanță, 𝑓𝑟 de 1 kHz este
construit folosind un circuit de filtru cu feedback multiplu cu câștig infinit (IGMF). Calculați valorile
componentelor necesare implementării circuitului.
 În primul rând, putem determina valorile celor două rezistențe, R1 și R2 necesare pentru filtrul activ folosind
câștigul circuitului pentru a găsi Q după cum urmează:

1
 𝐴𝑉 = 1 = −2𝑄2 ∴ 𝑄𝐵𝑃 = = 0,7071
2

1 𝑅2 𝑅2 0,7071
 𝑄 = 0,7071 = 2 ∴ = 1 =2
𝑅1 𝑅1
2

 Putem observa că o valoare a lui Q = 0,7071 dă o relație de rezistență, R2 fiind de două ori valoarea
rezistenței R1. Rezultă că putem alege orice valoare potrivită a rezistențelor pentru a da raportul
necesar de doi. O sa alegem rezistența R1 = 10kΩ și R2 = 20kΩ.
PAGE 28
Filtru activ trece bandă – Exemplu
 Frecvența de rezonanță este dată ca 1 kHz. Folosind noile valori ale rezistenței obținute, putem
determina valoarea condensatoarelor necesare presupunând că C = C1 = C2.

1
 𝑓𝑟 = 1000𝐻𝑧 =
2𝜋𝐶 𝑅1 𝑅2

1 1
 ∴ 𝐶= = = 11,2𝑛𝐹 ≈ 10𝑛𝐹
2𝜋𝑓𝑟 𝑅1 𝑅2 2𝜋1000 𝑅1 𝑅2

PAGE 29