INTRODUCERE IN ELECTRONICA APLICATA - S.l. ing.

ILIEV MIRCEA

Pag. 3.1

Cap.3. CIRCUITE DE IMPULSURI

3.1. Generaliti Prin impuls se intelege o variaie rapida de tensiune sau de curent care dureaz un timp scurt in comparaie cu perioada de succesiune a acestor variaii. Impulsurile pot avea diferite forme: - dreptunghiular - trapezoidal - triunghiular - in dinte de ferestru (tensiune liniar variabila) - in forma de clopot 3.2. Mrimi specifice impulsurilor
fronturi

paliere t - durata impulsului - durata dintre momentul in care valoarea impulsului A este 0.5A, unde A = amplitudinea; 0.1A 0.5A tc - durata frontului anterior - este timpul in care semnalul creste de la 0.1A la t 0.9A; td tc td - durata frontului posterior - este timpul in care semnalul scade de la 0.9A la 0.1A. Pentru impulsurile cu urmtoarele forme se definete: A A - descreterea palierului

0.9A

- supracreterea - este diferena dintre Amaxim si Amediu

In cazul impulsurilor periodice se definete: - durata impulsului.......t - perioada impulsului...T - coeficientul de umplere...Q=t/T

t T

INTRODUCERE IN ELECTRONICA APLICATA - S.l. ing. ILIEV MIRCEA

Pag. 3.2

Impulsurile pot fi obinute prin 2 metode:

- prin formare; - prin generare.

Circuitele pentru formarea impulsurilor sunt: - circuite de limitare (utilizeaz la intrare un semnal sinusoidal); - circuite de derivare; - circuite de integrare. Circuitele pentru generarea impulsurilor sunt circuitele basculante astabile. 3.3. Circuite pentru formarea impulsurilor 3.3.1. Circuite de limitare Sunt circuite care determina la ieire o tensiune proporionala cu tensiunea de intrare atunci cnd aceasta este cuprinsa intre anumite limite numite praguri de limitare. Cnd tensiunea de intrare este in afara acestor praguri, atunci tensiunea de ieire este constanta. Semnalul aplicat la intrare poate fi de orice forma, insa de obicei se utilizeaz semnalul sinusoidal. Oscilaii sinusoidale limitate

cu prag superior

cu prag inferior

cu 2 praguri de limitare

Pentru realizarea limitatoarelor se utilizeaz componente neliniare de circuit (diode redresoare, Zener, tranzistoare) si limitarea se realizeaz prin trecerea acestor componente din stare de conducie in stare de blocare si invers. Dup modul de conectare a elementului neliniar fata de consumator, limitatoarele sunt de 2 tipuri: serie si paralel. In cazul limitatoarelor realizate cu diode redresoare pragul inferior sau superior este: - zero cnd in circuit nu exista sursa de tensiune continua; - diferit de zero cnd in circuit exista o sursa de tensiune continua. Totdeauna sursa este conectata ca sa polarizeze invers diodele. Limitatoare serie cu un singur prag
D D E R
Ue
a)

Ui
t

a)
Ui

b)
R
Ue Ui

Ue
t

cu prag inferior 0 c)
Ui

cu prag inferior E d)
D

Ue
b) c)

D
Ue

Ue Ue
t t

Ui E

Ue
d)

cu prag inferior 0

cu prag superior -E

INTRODUCERE IN ELECTRONICA APLICATA - S.l. ing. ILIEV MIRCEA

Pag. 3.3

Limitatoare paralel cu un singur prag a)

Ui

R
Ue

b)
Ui

R E D
a)

Ui t Ue Ue t Ue
b)

cu prag inferior 0

cu prag inferior -E

-E

c)
Ui

R
Ue Ui

R D E
Ue

c) Ue

Ue E
d)

cu prag superior 0

cu prag superior E
Ui

Limitatoare paralel cu un 2 praguri a)

Ui

R D1 E1 D2 E2

b)
Ue Ui

R
Dz1 Dz2 Ue Ue E1 -E2

cu diode redresoare

cu diode Zener

a)

Ue Uz1 -Uz2

La toate schemele prezentate se neglijeaz cderea de tensiune pe o dioda aflata in conducie.

b)

3.3.2. Circuite de derivare Sunt utilizate pentru obinerea unor impulsuri de scurta durata (filtru trece-sus).
C
Ui Ui t t

Ue Ue

Fronturile tensiunii Ui se regsesc la ieire deoarece pe durata lor condensatorul este in scurtcircuit. In continuare Ue scade exponenial odat cu ncrcarea condensatorului. Pentru un impuls dreptunghiular de intrare la ieire se obin 2 impulsuri scurte de polaritati diferite. Pentru a obine impulsuri de durata cat mai mica (Ue sa revin cat mai repede la zero) trebuie ca <<T, unde =RC este constanta de timp a circuitului. <>SI=s <R> SI= <C> SI=F Circuitul realizeaz derivarea Ui deoarece pe durata palierului Ui rezulta Ue=0. 3.3.2. Circuite de integrare Sunt circuite utilizate pentru obinerea de impulsuri cu fronturi modificate fata de cele ale semnalului de intrare. Ele realizeaz integrarea semnalului de intrare (filtru trece-jos).

INTRODUCERE IN ELECTRONICA APLICATA - S.l. ing. ILIEV MIRCEA

Pag. 3.4

R
Ui Ui Ue Ue

T t t

Ue=Uc si Uc are o variaie exponeniala in timp. Ue variaz pe durata palierului Ui. Pentru implementarea acestei condiii trebuie ca >>T, unde =RC este constanta de timp a circuitului. 3.4. Filtre pasive Filtrele sunt proiectate sa separe anumite pari dintr-o banda data de frecvente. Ideal, un filtru ar trebui sa transmit toate frecventele utile, fara atenuare si defazaj, eliminnd in acelai timp celelalte componente de frecventa inutile. In realitate insa este imposibil de obinut un astfel de filtru si se admite pana la urma compromisul dintre caracteristicile impuse de aplicaia data si posibilitatile de realizare. Imperfeciunile ce caracterizeaz un filtru sunt explicate prin faptul ca atenuarea in banda de trecere nu este de fapt nula, iar in afara benzii de trecere nu poate fi infinita; totodat tranziia intre banda de trecere si restul de frecvente nu se face brusc, ci lent . Este necesara definirea principalelor caracteristici ale unui filtru. Examinnd figurile 3.1 si 3.2 se poate constata ca un filtru (trece-jos sau trece-sus) poate fi definit prin patru parametri: Amax, Amin, fa si fp. Parametrul Amax reprezint atenuarea maxima in interiorul benzii de trecere; Amin este atenuarea minima in afara benzii de trecere, in timp ce frecventele fp si fa delimiteaz banda de atenuare. Intre cele doua frecvente exista o banda de tranziie marcata chiar de cele doua frecvente fa respectiv fp.
a t e n u a r e a a t e n u a r e a

Amax

Amax

Amin fp fa

Amin frecventa fa fp frecventa

Figura 3.1

Figura 3.2

Figura 3.3

Figura 3.4

O alta mrime caracteristica este selectivitatea, care se definete ca fiind:

INTRODUCERE IN ELECTRONICA APLICATA - S.l. ing. ILIEV MIRCEA

Pag. 3.5

fa ( 3.1 ) ) fa fp Selectivitatea da o informaie utila cu privire la panta de taiere a filtrului: cu cat k se apropie mai mult de unitate, cu att filtrul tinde spre un filtru ideal. Pentru filtrele trece-banda (fig. 3.3), parametrii caracteristici sunt: Amax, Amin, fp1, f p2,fa1si fa2. Mai trebuie menionat ca, in general, forma acestor filtre permite scrierea relaiei: f a1 f a 2 = f p1 f p 2 = f0 ( 3.2 ) k= ( sau k = unde f este frecventa centrala a filtrului. In cazul acestor tipuri de filtre k se definete ca fiind raportul dintre: f p 2 f p1 f p ( 3.3 ) k= = f a 2 f a 1 f a Este evident ca pentru k tinznd la unu, forma filtrului se apropie de cea ideala. O alta mrime caracteristica pentru un filtru trece-banda simetric este lrgimea de banda relativa, definita ca: f p 2 f p 1 f p ( 3.4 ) = B= f0 f0 La valori mici ale lui B (sub 0,1) se spune ca filtrul este de banda ngusta, iar cnd B are valori mai mari (peste 0,5) filtrul este considerat de banda larga. Parametrii caracteristici ai unui filtru trece-banda sunt figurai in figura 3.3. Pentru un filtru oprete-banda (fig. 3.4), expresiile benzii relative si ale selectivitatii sunt: f f a1 f a (3.5) B = a2 = f0 f0 si respectiv: f f a 1 f a k = a2 = (3.6) f p 2 f p1 f p Gabaritul unui filtru trece-jos sau trece-sus este complet definit daca sunt cunoscui cei patru parametri. In practica, se utilizeaz in mod frecvent atenurile Amax si Amin, frecventa de taiere, fp, si selectivitatea k. In cazul filtrelor trece-banda sau oprete-banda simetrice este definit in ntregime de cinci parametri. In proiectare se folosesc uzual atenurile Amax si Amin, frecventa centrala f0, selectivitatea k si lrgimea de banda relativa, B. La proiectarea filtrelor de orice tip nu intereseaz numai atenuarea, ci si modul in care filtrul actioneaza asupra fazei diferitelor componente spectrale, deoarece, dei este posibil ca forma caracteristicii de atenuare sa se apropie de cea ideala, existenta unor defazaje diferite pentru diverse componente spectrale deformeaz semnalul. Pentru o transmisie nedeformata a unui semnal ntrzierea produsa de filtru trebuie sa fie constanta ( >= 0). In cazul unei componente spectrale de pulsaie , ntrzierea , este echivalenta cu un defazaj:

fp

= (

= = const )

(3.7)

La un filtru trece-banda condiia aceasta este mai puin restrictiva si devine: = + const. (3.8) Pentru ca semnalul trecut prin filtru sa nu fie deformat va trebui ndeplinita condiia: d = const. (3.9) d Aceasta constanta reprezint timpul de propagare de grup. Regularitatea timpului de ntrziere de grup reflecta capacitatea sa de a transmite semnale tranzitorii nedeformate. Obinerea unui filtru care sa satisfac ambele deziderate in ceea ce privete forma caracteristicii, att de atenuare cat si de amplitudine, este o chestiune dificila, deoarece filtrele cu caracteristica de atenuare

INTRODUCERE IN ELECTRONICA APLICATA - S.l. ing. ILIEV MIRCEA

Pag. 3.6

buna nu au o comportare corespunztoare in ceea ce privete timpul de ntrziere de grup si invers, filtrele cu o caracteristica de timp de ntrziere regulata, nu prezint o caracteristica de atenuare prea buna. In funcie de compromisul ce trebuie realizat intre caracteristica de atenuare si caracteristica de timp de ntrziere de grup, exista filtre de tipul Butterworth, Cebisev, Bessel, filtre trece-banda simplu acordate si multiplu acordate, filtre dublu T si T podit precum si filtre ce ndeplinesc anumite cerine speciale. In continuare, se prezint cteva tipuri de filtre. Tipul filtrului se determina simplu considernd condensatorul scurtcircuit la frecvente nalte.
Filtru pasiv trece-jos:
R U1 (Xe) U2 (Xr)

| | 1 0,7 | x | 0 -/4 -/3 x -/2

Fig. 3.5 Fig.16.5. a

0 x

Circuitele de integrare sunt utilizate ca filtre trece-jos (fig.3.5), alimentate de la un generator de tensiune (ieirea n gol): 1 Xr U 2 jC 1 1 ; = = = = = 1 Xe U 1 1 + jRC 1 + 2 R 2 C 2 R+ jC frecvena de tiere f 0 = 0 (trec numai frecvenele joase) 2 1 1 1 0 = ; = arctg( RC); = = = 0,707 = RC 1+1 2 0 U2 este defazat n urma lui U1 cu . Cu o singur celul se poate realiza un defazaj negativ cuprins ntre 0 i 90.

Fig.16.5.b Fig. 3.6

Filtru pasiv trece-sus: Circuitele de derivare sunt utilizate ca filtre trece-sus (fig. 3.7), alimentate de la un generator de U: U R jRC 1 C = 2 = = f0 = 1 U1 1 + jRC 2RC R+ U jC 2 U1 R f(superioar)>f0 de tiere; (trec numai frecvenele nalte) 1 , U2 este defazat naintea lui U1. = arctg Fig. 3.7 RC Filtre pasive trece-banda sau oprete-banda:
R1 U1 C1 C2 R2 U2

Se pot folosi combinaii ntre o celul trece-jos (R1C1) cu una trece-jos (R2C2) - fig. 3.8, sau invers (fig. 3.9). Se mai folosesc filtre dublu T (fig.3.10) sau T podit sau reele Wien. Sunt filtre foarte selective.
R C R C

Fig.3.8 C1 U1 R1 R2 C2 U2

U1

K R

C K
Fig. 3.10

U2

Fig. 3.9