SISTEME de PROCESARE a SEMNALELOR

Un sistem de procesare a semnalelor

(procesor de semnal) este un
dispozitiv sau un grup de dispozitive
bine determinat care primeste la IN
un semnal analogic f(t) sau digital
f(nT), numit excitatie, si produce la IE
un semnal de acelasi tip, g(t) sau
g(nT), numit raspuns.
Semnalul de IE depinde de semnalul
de IN si de structura sistemului;
Majoritatea sistemelor pot fi
modelate matematic in vederea
estimarii raspunsului acestuia.
f(t) g(t)
Sistem
analogic
f(nT)
g(nT)
Sistem
digital
SISTEME de PROCESARE a SEMNALELOR
O categorie importanta a sistemelor de procesare a
semnalelor o reprezinta sistemele liniare si invariante
in timp;
Un sistem este liniar daca raspunsul sau la o suma de
excitatii este egal cu suma raspunsurilor individuale
corespunzatoare fiecarei excitatii in parte, daca
aceasta ar fi fost aplicata separat;
In functie de tipul semnalelor cu care lucreaza, SPC
se impart in sisteme analogice (continue) si sisteme
digitale (numerice).
Clasificarea sistemelor de prelucrare a semnalelor
Dupa natura semnalelor procesate: sisteme analogice
(continue in timp continuu-amplificatorul de semnal audio)
si sisteme digitale (sist. care prelucreaza semnalele in timp
discret-PC, sisteme de calcul);
Sisteme liniare / neliniare; Un sistem este liniar atunci cand
marimea de IE se poate exprima f-ctie de marimea de IN.
Sisteme variante / invariante in timp; Sistemele invariante
in timp sunt sisteme la care raspunsul sist. va fi acelasi,
indiferent de momentul aplicarii semnalului de IN.
Sisteme cauzale / necauzale; Sistemele cauzale sunt cele la
care marimea de IE nu depinde decat de valori ale marimii
de IN, anterioare momentului curent. La sistemele
necauzale IE depinde si de valori viitoare ale marimii de IN.
Sisteme analogice.
Procesarea semnalelor analogice
Datorita faptului ca semnalele analogice pot fi
convertite aproape intotdeauna in semnale electrice,
sunt implementate in majoritatea cazurilor prin retele
electrice formate din elemente conventionale:
rezistente, condensatoare, bobine, transformatoare,
tranzistori, amplificatoare operationale etc;
Aceste elemente efectueaza diverse operatii
elementare asupra semnalelor:
Multiplicare:g(t)=K*f(t);(daca k<1:atenuare, daca
k>1:amplificare);
Derivare (diferentiere);
Integrare;
Insumarea mai multor semnale
Procesarea semnalelor analogice sinusoidale in
timp continuu
Semnalele sinusoidale sunt singurele din natura care se propaga
prin sisteme liniare fara a fi deformate;
Daca la IN unui sistem liniar se aplica o sinusoida, la IE va apare tot
o sinusoida de amplitudine si faza diferite; (Amplitudine
diferita=mai mare sau mai mica).
Un factor important atunci cnd utilizm filtre trece-
jos sau trece-sus l reprezint locul unde le plasm n
calea semnalului.

nainte de apariia procesoarelor i controlerelor,
toate filtrele erau analogice.

Aceasta nseamn c era mai nelept s folosim
hrtia i creionul nainte de a ne apuca s construim
un prototip.


Orice ncercare de a evita aceast etap conducea de
fiecare dat la obinerea unui rebut.

Sosirea filtrelor digitale a adus cu ele capabilitatea de
a copia rspunsul n frecven al oricrui filtru
analogic.

Mai mult, au adus facilitatea de a fi uor reglabile cu
ajutorul unui program intern - firmware.
Totui, filtrele digitale nu reprezint soluia corect
pentru toate problemele
.

n sistemele de achiziie de date, un filtru trece-jos este
utilizat (imediat) naintea convertorului A/D pentru a
reduce zgomotul de nalt frecven.

Exist dou idei greite n ceea ce privete necesitatea
utilizrii filtrelor trece-jos din sistemele de achiziie de
date.

Prima greeal apare atunci cnd se consider c nu este
necesar un filtru de netezire atunci cnd sunt convertite
semnale de curent continuu sau de joas frecven. Se
consider c atunci cnd se lucreaz cu semnale de joas
frecven nu exist zgomot i ca urmare proiectanii
decid c filtrele trece-jos nu sunt necesare n acest caz.
FILTRE ANALOGICE (LINIARE)
Sunt de doua tipuri: pasive si active;
Filtrele pasive nu depind de o sursa externa de
alimentare si au in componenta rezistente, bobine
si condensatoare;Bobinele blocheaza semnalele
de frecventa inalta si le lasa sa treaca pe cele de
joasa frecventa, in timp ce condensatoarele se
comporta invers;
Filtrele active au in componenta si amplificatoare
operationale;
Sunt utilizate pt. a elimina frecventele
(armonicile) nedorite din semnalul de la IN, sau
pt. a selecta o anumita frecventa;

Filtre analogice realizate cu elemente pasive de
circuit
Filtrele analogice pasive sunt sisteme liniare, cu o
comportare diferita (selectiva), pentru semnale de
frecvente diferite aplicate la IN;
Valorile rezistentelor, capacitatilor si a inductantelor
sunt determinate de tipul filtrului, de factorul de
calitate(Q) si de frecventa de acordare a acestuia;
Rezistentele nu au nici o influenta asupra frecventei dar
determina constanta de timp a circuitului;
Numarul de elemente determina ordinul filtrului; Un
filtru pasiv contine un singur element (celula) reactiv(a):
RC, RL, LC sau RLC;
Pot fi de tip L, T sau ; De ex. filtrele de tip L contin 2
elemente(celule), unul in serie si unul in paralel;
Filtre pasive standard
Rolul lor este de a elimina armonicile si de a
reduce factorul total de distorsiune armonica;
Pot fi utilizate pt. eliminarea unei singure
componente a armonicilor(de ex. armonica de
ordinul 5) sau pt. max 2 componente(2 frecvente
de acordare);
Cele mai utilizate tipuri de filtre standard sunt:
Trece banda(filtreaza armonici de ordin inferior 5, 7,
11 si 13);
Trece sus(filtreaza armonicile de ordin superior si
acopera un domeniu larg al frecventei); Pot fi utilizate
si pt. a filtra armonica de ordinul 3, eliminand
pierderile la f
1
;

Factorul de calitate (Q)
Furnizeaza informatii despre natura filtrului(de ex. Pt.
un filtru trece banda daca Q e mare atunci filtrul are o
banda ingusta iar daca Q are valoare mica atunci filtrul
are o banda larga);
Determina latimea de banda (B=f
a
/ Q=
0
/Q);

Pt. un filtru RLC serie: Q=(n * X
L
) / R = X
C
/ (n * R);
Pt. un filtru trece banda de ordinul 2: Q=
0
RC=R/(
0
L);
n(ordinul armonicii)=f
a
/ f
1
; f
a
=frecventa de acordare,
f
1
=frecventa fundamentalei,
0(
pulsatia de rezonanta);


0
1
L C
e =

Analiza filtrelor pasive in regim sinusoidal

Semnalul de la IE difera
fata de semnalul de la
IN prin amplitudine si
faza;







0
1
1
i c
c
U I R I X I R
j C
U I X I
j C
e
e

| |
= + = +
|

\ .

= =

0
1
1
1
i
i
j C
I U
j RC
U U
j RC
e
e
e

Caracteristica de frecventa (Amplificarea-A

u
)
Dependenta amplificarii |A
u
| fata de frecventa = caracteristica de
frecventa;
Se defineste ca raport a 2 nr. complexe (modulul si faza), asociate
tensiunilor de IN si IE;
Pentru semnalul de frecventa nula (tensiune continua),
amplificarea este unitara, adica marimea tensiunii de IE va fi
egala cu cea a tensiunii de IN (semnalul trece neatenuat).
Odata cu cresterea frecventei semnalelor sinusoidale de IN
amplificarea scade (amplitudinea semnalului de IE va fi mai mica
decat a semnalului de IN).
0
1
( )
u u
i
U
A A
U j RC
e
e
= = =
Modulul caracteristicii de frecventa
Arata de cate ori este mai mare amplitudinea
semnalului de la IE filtrului decat amplitudinea
semnalului de la IN;
Filtrul trece jos permite trecerea sinusoidelor de
frecventa joasa si nu permite trecerea celor de
frecventa inalta (semnalele pt. care amplificarea
trec, iar semnalele pt. care amplificarea este mai mica nu
trec); f
T
=frecventa de taiere.
1
2
u
A >
2 2
1 1
( )
2
1 ( )
1 1
;
2
u T
T
T T
A
RC
f
RC RC
e
e
e
t
= =
+
= =

Faza caracteristicii de frecventa

Arata care este defazajul
dintre sinusoida de la IN
si cea de la IE;
Im
( ) ( )
Re
u
u
A
arctg arctg RC
A
e = =
Caracteristica de frecventa exprimata in dB
Utilizarea scarii logaritmice permite:
vizualizarea unui spectru mult mai larg de frecvente decat
reprezentarea la scara proportionala;
aproximarea modulului caracteristicii de frecventa cu ajutorul
unor segmente de dreapta (caracteristica Bode).
2
1
20 log 20 log
1 (2 )
u u
dB
A A
f RC t
= =
+
FILTRE ACTIVE(1)
Sunt implementate utilizand atat elemente pasive
cat si active (amplificatoare operationale, elemente
semiconductoare) de circuit si necesita o sursa de
putere exterioara;
Amplificatoarele operationale diferentiale sunt f.
frecvent utilizate in componenta acestor filtre
pentru realizarea unei filtrari a semnalelor mai
precisa si pentru realizarea fenomenului de
rezonanta fara utilizarea bobinelor;
Dezavantaj: limitarea frecventei superioare
datorita latimii de banda redusa a
amplificatoarelor.
FILTRE ACTIVE(2)
Sunt filtre electronice avand in componenta una
sau mai multe elemente active de circuit;
Avantaje:
Bobinele pot fi inlocuite cu amplificatoare
operationale pt. obtinerea unui factor de calitate(Q)
bun-amortizare/atenuare redusa;
Raspunsul filtrului si frecventa de acordare pot fi
reglate f. usor prin modificarea unei rezistente
variabile;
Amplificatorul poate fi folosit si ca buffer (impedanta
mica la IE);
Schema bloc standard a filtrelor active utilizate in
procesarea semnalelor analogice
Cele mai utilizate filtre analogice
sunt de tip: Butterworth, Chebyshev
si Bessel;
Structura generala a filtrelor (a),
permite realizarea unui filtru de tip
trece-jos sau trece-sus, prin
inlocuirea componentelor G1-G4 cu
rezistoare sau condensatoare;
Filtrul trece sus este utilizat pt. a
filtra armonicile superioare iar filtrul
trece jos pentru filtrarea armonicilor
inferioare;

Filtru activ trece-sus utilizat ca buffer
Poate fi folosit ca
tampon(protectie) intre
componentele electronice
ale circuitului sau ca
element de memorare,
imbunatatind forma
raspunsului in frecventa a
filtrului;
Prin conectarea in cascada a mai multor filtre de
ordinul 2 se poate obtine un filtru de ordin par
Filtre cu configuratie programabila
Sunt destinate aplicatiilor ce necesita o precizie ridicata
(<1%), ct. de timp bine definite, si o implementare
flexibila;
Acest lucru se poate realiza cu ajutorul unor circuite
alcatuite dintr-o colectie de blocuri
conectate/deconectate intre ele prin niste switch-uri, la
care se pot modifica parametri si functionalitatea
filtrului;Blocurile au in componenta amplif. operationale,
rezistente, condensatoare si tranzistoare;
De exemplu, o aplicatie necesita, la un moment dat, un
filtru trece-jos, iar intr-o alta situatie un filtru trece-
banda;

Schema bloc a unui filtru cu configuratie programabila
Clasificarea filtrelor liniare
in functie de tipul fdt
Filtrele liniare pot fi impartite in 2 clase:
Cu raspunsul finit la aplicarea unui semnal de tip impuls (finite
impulse response-FIR): filtre cu raspunsul compact la aplicarea
unui semnal de tip impuls, va avea raspunsul in frecventa finit;
Cu raspunsul infinit la aplicarea unui semnal de tip impuls
(infinite impulse response-IIR): filtre cu raspunsul in frecventa
compact, va avea raspunsul in frecventa infinit;
Pt. un filtru de tip FIR, daca IN devine zero, la un moment
dat, si IE va fi tot zero, dupa timpul de intarziere, de aceea
este numit filtru cu raspuns finit;
Pt. un filtru de tip IIR, daca IN e setata la zero, IE va scadea
exponential spre zero, dar nu va deveni zero niciodata,
continuand sa se extinda spre infinit, de aceea filtrul se
numeste cu raspuns infinit.
Comparatie intre raspunsul a 4 filtre
de ordinul 5 de tip trece-jos
Filtre Butterworth
Sunt proiectate pt. a
avea raspunsul in
frecventa f. neted (fara
ripluri) in banda de
trecere si cazut spre
zero in banda de oprire.
Pot fi analogice sau digitale
Fact. de amplif. a unui
filtru trece jos de
ordinul n are fdt:
2
2
2 0
2
( ) ( )
1
n
c
G
G H j e e
e
e
= =
| |
+
|
\ .
Filtre Chebyshev
Pot fi analogice sau digitale;
Sunt proiectate pt. a minimiza eroarea dintre
caracteristica ideala a filtrului si cea actuala pt. un
anumit domeniu, dar cu oscilatii(riplu) in banda de
trecere;
Amplitudinea riplului poate fi calculata cu relatia:
(in care eps=1 pt. amplitudinea riplului de 3 dB)


10
2
1
20 log
1
riplu
c
=
+
Raspunsul in frecventa a unui filtru de tip
Chebyshev
Filtre Bessel
Sunt filtre analogice
proiectate pt. a intarzia
banda de trecere
pastrand forma de unda
a semnalului;

Fdt este:

0
( )
( / )
n
n
H s
s
u
u e
=
Elemente de proiectare ale filtrelor active(1)
Definirea specificatiilor(banda de trecere, raspunsul in frecventa)
ne indica tipul filtrului(Chebyshev, Butterworth, Bessel, Elliptic,
Cauer) si frecventa de taiere;
Obtinerea impedantelor de IN/IE selecteaza topologia filtrului. De
ex. majoritatea tipurilor de filtre furnizeaza la IE o impedanta de
valoare mica; OBS. Impedanta interna de IE a unui Amplificator
Operational (AO) poate creste considerabil la frecvente inalte,
reducand atenuarea semnalului;
Amplitudinea redusa a riplului in banda de trecere, a filtrelor de
tip trece-jos si trece-sus, determina factorul de
amortizare/atenuare a zgomotului si modifica caracteristicile
amplitudine/frecventa si faza/frecventa. De ex. Un riplu redus in
banda de trecere a unui filtru Chebyshev de ordinul 2 se obt. pt.
Q>0.7071, iar in cazul unui filtru Butterworth de ordinul 2 se obt. o
amplitudine cat mai neteda pt. Q=0.7071;

Elemente de proiectare ale filtrelor active(2)
Nivelul la care semnalele nedorite trebuie
eliminate determina:
Latimea benzii de trecere pt. un filtru trece banda, iar
factorul de calitate (Q) determina banda de trecere si
frecventele nedorite;
Pt. un filtru opreste banda nivelul semnalelor nedorite
corespunzatoare frecventei de taiere determina
precizia elementelor componente;
Indica panta atenuarii semnalului si ordinul filtrului pt.
filtre de tip trece-jos si trece-sus. De ex. un filtru de
ordinul 2 genereaza o atenuare de 40 dB/decada iar
panta in jurul frecventei de taiere este mult mai
redusa;
1. Problem:
Care frecvene sunt de dorit i care nu sunt de dorit?
Soluie:
Privii urmtoarele patru figuri. Fiecare prezint o frecven dorit,
n rou, i frecvene nedorite, n albastru. Rspunsul filtrului pentru
patru tipuri de baz de filtru este, de asemenea, indicat n rou.
Selectai tipul de filtru care elimin frecvenele nedorite.








2. Problem:
Ct de mare este nevoia de respingere a frecvenelor care
nu sunt dorite?
Soluie:
Respingerea de frecvene nedorite functioneaz diferit
pentru filtre lowpass i highpass dect pentru filtre de
band i notch.

Respingerea pentru filtre de band i notch este msurat
n termeni de Q. Q valori mai mari de 1 sunt cel mai bine
gestionate de o singur band sau etape notch. Pentru
filtrele de band, Q valori mai mici de 1 sunt sunt cel mai
bine gestionate de ctre filtre highpass i lowpass montate
n cascad . Pentru filtrele notch, Q valorile mai mici de 1
sunt cel mai bine gestionate prin nsumarea rezultatului
unui filtru lowpass i un filtru highpass ntr-un filtru de
oprete band. (figura urmtoare)




3. Problem:
Ce este important amplitudinea, faza sau ntrzierea?

Soluie:
Aceste consideraii sunt mai importante pentru filtre lowpass
i highpass dect sunt pentru filtrele trece band i notch.
Butterworth: Acest tip de rspuns ofer o amplitudine plat
n banda de trecere - banda de frecvene care sunt dorite.
Acesta este cel mai popular tip, i ofer un bun
compromis ntre amplitudinea, faza, i de ntrziere.

Chebyshev: Acest tip de rspuns ofer cea mai bun
atenuare a spectrului de frecvene nedorite n afara benzii
de trecere.
Rspunsul n faz i ntrzierea nu sunt optimizate. Nu
exist un set unic de coeficieni ai filtrului Chebyshev,
exist o serie de coeficieni care produc progresiv mai mult
riplu

Bessel: Acest tip de rspuns ofer cele mai bune
caracteristici de ntrziere i de faz - n detrimentul
rejeciei n afara banda de trecere.








Urmtoarele date sunt reprezentative pentru un filtru trece-
jos. Caracteristicile de rspuns sunt imaginea n oglind
pentru filtre trece sus.
4. Ce este mai important: costul sau posibilitatea de
a face modificri?


5. Ce surse de alimentare avem la dispoziie?


6. Cum se calculeaz parametrii R i C pentru un
anume filtru?
Ce este filtrarea ?
Cunoatem din teoria de baz a electronicii c bobinele i
condensatoarele au impedana (X) care depinde de
frecven, dup cum se definete mai jos:







Cnd oricare dintre componente este combinat cu un
rezistor vom putea construi divizoare de tensiune
dependente de frecven.
Dac aplicm acum legea lui Ohm
acestui circuit, putem vedea c:
Funcia de transfer are ambele componente:
amplitudine i faz. Acestea sunt urmtorele:

O funcie complex este definit n modul
urmtor:

Din aceasta putem gsi, dup calcule, c
ctigul divizorului nostru de tensiune este dat
de:


Dac reprezentm
grafic aceasta n
funcie de
frecven, obinem
un rspuns care e
prezentat n figura
Putem vedea c pentru o tensiune de intrare
existent, la frecvene ridicate ieirea este
aproximativ egal cu intrarea i la frecvene joase
ieirea tinde asimptotic la zero. Acest circuit este
numit filtru trece-sus, deoarece permite doar
frecvenelor nalte s treac neatenuate.

Reprezentarea grafic a rspunsului n funcie de frecven
Aceast tratare matematic poate fi repetat cu
bobine

n general, pentru proiectarea filtrelor analogice sunt
utilizate condensatoare i rezistoare deoarece
bobinele sunt voluminoase n comparaie cu acestea,
mai scumpe i nu au performane aa de bune.

Bobinele reale conin de asemenea rezistene i
capaciti parazite, determinnd ca rspunsul lor
actual n amplitudine s se deprteze semnificativ
fa de ideal.
Structurile simple de filtre RC, cum au fost descrise
anterior, produc filtrri cu atenuri blnde de
amplitudine de aproximativ 6dB/octav. Pentru a
realiza rate de atenuare mai rapide este posibil s
legm n cascad astfel de filtre ntr-o structur
numit filtru-scar
Cu fiecare circuit adiional RC va crete
atenuarea 6dB/octav. De exemplu o reea cu
trei nivele va avea o atenuare de 18dB.

Este interesant de notat c o metod de
descriere a filtrelor este de a ne referi la
numrul modulelor RC pe care acestea le
conin ca la ordinul filtrului: un filtru cu trei
nivele va fi un filtru de ordinul trei.


De aici, vom putea grei creznd c proiectarea
unui filtru de ordinul n este la fel de simpl ca i
montarea n cascad a n seciuni similare RC.

Din nefericire, nu aa stau lucrurile. Analiza
iniial a unui circuit de ordinul nti presupune
c impedana sarcinii este infinit.

n consecin, o dat ce ncepem adugarea mai
multor elemente RC vom afecta semnificativ
impedana sursei i a sarcinii pentru fiecare
modul, i va trebui astfel s recalculm rspunsul
n frecven al ntregului sistem proiectat.

Criteriile de performan ale filtrelor

Trebuie s fie anumite criterii agreate prin care putem
compara performanele relative ale a dou filtre similare. n
general, este utilizat rspunsul n amplitudine al filtrului care e
prezentat n figura
Figura indic o caracteristic tipic a unui filtru trece-
jos.

Banda de trecere este definit ca fiind gama de
frecvene deasupra crora semnalele trec n fapt
neatenuate prin circuit. Banda de trecere se extinde
pn la punctul unde rspunsul cade la 3dB, care este
cunoscut ca frecven de tiere (f3dB). Este posibil s
se proiecteze filtre care s nu aib riplu deasupra
acestei benzi de trecere (vezi mai trziu), dar de obicei
acceptm un anumit nivel al riplului n aceast regiune
n schimbul unei mai rapide atenuri a amplitudinii cu
frecven n zone de tranziie.

Zona de tranziie este suprafaa dintre banda de
trecere i banda de oprire. Ne-am referit deja la
atenuare n aceast band. Aceast rat de modificare
a amplitudinii cu frecvena este un alt criteriu
important n estimarea performanelor filtrului.

Banda de oprire este aleas de proiectant n funcie de
cerine. De exemplu, ea poate fi definit acolo unde
rspunsul n amplitudine scade sub 40dB. n alt
aplicaie banda de oprire trebuie s fie ntotdeauna sub
specificaiile de proiectare. Exist cteva tipuri de filtre
(de exemplu cu riplu egal) care au riplu n banda de
oprire. Atta vreme ct acest riplu este sub nivelul
cerut al benzii de oprire, aceasta are unic importan.

Nu este realistic s descriem un filtru numai prin
variaia amplitudinii cu frecvena. Alt caracteristic
important este rspunsul n faz
c rspunsul n faz a fost dat de
un filtru cu un
rspuns de faz liniar
ntrzie toate
frecvenele cu un
acelai timp
Invers, un filtru cu un rspuns de faz neliniar
determin ca toate frecvenele s fie ntrziate cu
diferite perioade de timp, aceasta nsemnnd c
semnalul va aprea distorsionat la ieirea filtrului.

n aplicaiile de radio-frecven (RF) suntem
familiari cu fenomenul de scattering al unui
semnal radio datorit diferitelor i variatelor
lungimi de und.

Acest efect este foarte asemntor cu exemplul
nostru a unei faze neliniare ntr-un filtru.
Dac e s fim realistici cnd proiectm filtre, faza
liniar este actualmente important numai n
banda de trecere i banda de tranziie a filtrului
din moment ce toate frecvenele de acum ncolo
sunt atenuate.

De asemenea, cum majoritatea proiectelor sunt
un compromis, adesea rmnem cu mici variaii
n rspunsul de faz, pentru a obine o
performan mai bun n alte caracteristici, de
exemplu atenuarea filtrului sau ordinul acestuia.
Putem de asemenea descrie un filtru folosind
rspunsul n domeniul timp. Figura prezint un
rspuns tipic pentru un filtru trece-jos cnd o variaie
treapt de tensiune este aplicat la intrare
Mrimile uzuale de performan pentru rspunsul
unui filtru n domeniul timp sunt:

Timp de cretere: timpul necesar pentru ca ieirea s
ating 90% din valoarea maxim

Timp de stabilire: timpul necesar pentru ca ieirea s
se stabilizeze n plaja de 5% din valoarea final (t5)

Supramodularea: valoarea cu care ieirea depete
momentan valoarea dorit, dup nivelul tranziiei

Ringing: oscilaii spre valoarea final (medie)

S examinm acum rspunsul unui filtru simplu
trece-jos n timp, cnd un numr de variaii treapt
sunt aplicate la intrare.
Vom gsi c constanta de timp reprezint
timpul necesar condensatorului de a atinge
63% din valoarea sa final.

De asemenea, putem obine faptul c de cinci
ori constanta de timp a condensatorului va fi
ncrcat la 1% din valoarea sa final (de
tensiune).

Putem utiliza aceste dou figuri pentru a
calcula ieirea filtrului.
Hai s ne uitm acum la ce se ntmpl cnd
aplicm semnalul de intrare prezentat n figura
Dac presupunem c condensatorul este iniial
descrcat, pe durata primei perioade tensiunea
condensatorului va crete exponenial spre valoarea de
1V, i apoi dup o perioad de 1S Vaut va atinge
valoarea de 0.63V.
n acest moment, semnalul de intrare sare la 2V astfel
c diferena ntre tensiunea de ieire Vaut actual i
cea dorit este de 1.37V. Condensatorul ncepe s se
ncarce din nou cu aceast nou tensiune i la sfritul
a 2ms Vaut va avea valoarea

Vout =0,63 + (0,63 x 1,37) = 1,49 V
Repetnd aceste calcule gsim c tensiunea de
ieire Vaut urmrete curba prezentat n
figura

Efectul filtrului a fost acela de netezi forma de und de
la intrare i de a rotunji orice schimbri brute.

De fapt filtrul a realizat o medie n micare a semnalului
de intrare.
Tipuri de filtre

Motivul pentru alegerea unui anumit filtru va fi
importana relativ a diferitelor mrimi.

Am vzut c principalele caracteristici sunt riplul
benzii de trecere, frecvena de tiere (f
3dB
),
cderea i atenuarea benzii de oprire. La acestea
putem de asemenea aduga rspunsul n faz.

Exist un numr de tipuri de filtre care
optimizeaz una sau mai multe din aceste
caracteristici i sunt comune att proiectrii
filtrelor analogice ct i celor numerice.
Filtru Butterworth

1930 - Stephen Butterworth

Filtrul Butterworth are un rspuns n amplitudine
complet plat de-a lungul benzii de trecere i este
adeseori menionat ca filtrul cel mai plat.

Aceast band de trecere plat este realizat pe
cheltuiala regiunii de tranziie, care are o cdere
foarte uoar i a rspunsului n faz care este
neliniar n jurul frecvenei de tiere.
Ctigul unui astfel de filtru este dat de
unde n este ordinul filtrului.

Dac mrim ordinul filtrului, regiunea plat a benzii de
trecere devine mai apropiat de frecvena de tiere
nainte ca aceasta s cad i astfel putem mbunti
panta
Filtrul Butterworth poate apare ca o soluie ideal
pentru toate proiectele dar, de multe ori nu
satisface cerinele circuitului, fie din cauz c
trebuie s utilizm un filtru cu un ordin excesiv de
mare pentru a realiza cderea specificat, fie din
cauza relativ slabului su rspuns n faz.

n cele mai multe aplicaii putem tolera o
anumit mrime a riplului n banda de trecere, n
schimbul unei mai mari pante n regiunea de
tranziie.
C
2
= 4/3 F, R
4
= 1 , L
1
= 3/2 H, and L
3
= 1/2 H.

Topologia Cauer
Topologia SallenKey
Filtrul Chebyshev

Filtrul Chebyshev furnizeaz acest schimb: el permite
o anume mrime a riplului n banda de trecere ns
are o foarte mare pant de cdere. Rspunsul n
amplitudine al uni filtru Chebyshev este dat de
unde Cn este un polinom special care este funcie
de n (ordinul filtrului) i este o constant care
determin mrimea riplului n banda de trecere.
Rspunsul unui filtru Chebyshev este dat n
figur

Chiar dac setm nite limite strnse pentru
riplul benzii de trecere, mbuntirea constnd
n mrirea pantei este considerabil n
comparaie cu filtrele Butterworth.

Se poate vedea c pentru un riplu de 0.1 dB n
banda de trecere i o atenuare de 20 dB n
banda de oprire la 25% dup frecvena de tiere
(f3dB), avem nevoie de un filtru Chebyshev de
ordinul 8 sau un filtru Butterworth de ordinul
19.


Dei filtrul Chebyshev este o mbuntire a
filtrului Butterworth cu privire la panta, ambele
au un rspuns de faz prost, cel al filtrului
Chebyshev fiind chiar mai slab.

Stilul filtrului Chebyshev este uneori numit filtru
echiriplu, deoarece riplurile sale sunt totodeauna
egale n mrime de-a lungul benzii de trecere. n
plus, numrul riplurilor crete cu ordinul filtrului.

Filtrul eliptic

Filtrul eliptic, sau Cauer este o extensie a
compromisului ntre riplul n banda de trecere
i pant.

Rspunsul n amplitudine al filtrului eliptic
este dat de urmtoarea expresie simpl i
neltoare
Filtrele eliptice realizeaz o pant maxim
posibil pentru un ordin de filtru particular.

Rspunsul n faz al unui filtru eliptic este
extrem de neliniar, astfel c putem utiliza
aceast proiectare acolo unde faza nu este un
parametru important al proiectului.
Filtrul Bessel

Pn acum este clar c rspunsul n amplitudine este
numai o parte din cerinele filtrelor.

Un rspuns prost n faz este de nedorit n cele mai
multe aplicaii, cel mai evident exemplu fiind acela al
sistemelor audio.

Un filtru prost proiectat n astfel de cazuri poate fi
dezastruos. Aici se nscriu i filtrele Bessel sau
Thomson care au un rspuns n faz extrem de plat n
banda de trecere.

Rspunsul n amplitudine al funciei Bessel este
comparat cu filtre RC, Butterworth sau Chebyshev de
acelai ordin
Rspunsul n domeniul timp al filtrelor Bessel
i Butterworth de acelai ordin
Din aceste dou figuri se poate vedea cu uurin c
pentru a obine un rspuns bun de faz trebuie s
sacrificm din panta din zona de tranziie.

Exist multe alte tipuri de proiectri de filtre care
permit un compromis ntre pant, riplu i rspuns n
amplitudine i filtrele Bessel cu un excelent rspuns
n faz.
.
Alegerea filtrului rmne n sarcina
proiectantului.

El decide care filtru ndeplinete cel mai bine
cerinele proiectului.

Pachetele de proiectare a filtrelor cu ajutorul
calculatorului au fcut mult mai uoar
experimentarea cu diferite tipuri de filtre,
specificaii i ordine.

Amplitudinea, faza i rspunsul la impuls pot fi
evaluate n cteva secunde.