UNIVERSITATEA „POLITEHNICA” DIN BUCUREȘTI

FACULTATEA TRANSPORTURI

Departamentul Telecomenzi și Electronică în Transporturi

TEMĂ C.F.S.T.
LABORATOR

- PROTECȚIA LA PERTURBAȚII
PRIN FILTRAREA SEMNALELOR-

Coordonator științific Student

București
Anul 2020
Cuprins

CAPITOLUL 1. INTRODUCERE...........................................................................................1
CAPITOLUL 2. FILTRELE ANALOGICE...........................................................................2

2.1 FILTRUL TRECE-JOS (LOW PASS)..................................................................................4

2.2 FILTRUL TRECE-SUS (HIGH PASS)................................................................................5

2.3 FILTRUL TRECE BANDĂ (BAND PASS)..........................................................................6

2.4 FILTRUL OPREȘTE BANDĂ............................................................................................8

CAPITOLUL 3. FILTRE UTILIZATE ÎN TRANSPORTURI – COMPARAȚII............10

CAPITOLUL 4. CONCLUZII PERSONALE.......................................................................13

BIBLIOGRAFIE.........................................................................................................................14
Capitolul 1. Introducere

Unul dintre dezideratele fundamentale în telecomunicaţii este

transmiterea la o distanţă cât mai mare a informaţiei care să poată fi
recepţionată corect. Dar informaţia este transportată cu ajutorul
semnalelor. În procesul de transport al informaţiei apar inerent semnale
nedorite suprapuse peste semnalul util, care afectează conţinutul
informaţional al semnalelor utile (cele care poartă informaţia). O altã
denumire pentru semnalele nedorite este aceea de zgomote. Întotdeauna
la intrarea unui receptor este prezent un amestec de semnal util şi
zgomot.

Perturbațiile tranzitorii și zgomotul electric se manifestă prin

semnale electrice permanente sau tranzitorii, periodice sau aleatoare, ce
influențează nedorit circuitele electrice. Ele sunt datorate activităților
umane sau fenomenelor naturale și pot provoca alterarea semnalele
purtătoare de informație sau alterarea funcțiilor sau chiar scoaterea din
funcțiune a aparatelor electrice.

Perturbațiile și zgomotul pot să apară în circuitele de putere și în

cele de semnal, dar acestea devin o problemă importantă atunci când apar
în circuite de semnal. Circuitele de semnal și de date sunt conectate sau
pot traversa procese tehnologice ce sunt considerate prin esența lor
perturbative, deoarece au comutări de putere mare la porniri/ opriri sau în
elementele de execuție electrice (motoare, relee, contactoare) și pot fi
vulnerabile la zgomot, deoarece funcționează la viteze mari și nivele de
joasă tensiune. Amplitudinea tensiunii de zgomot poate depăși nivelul
acceptabil, estompând nivelul de tensiune al semnalului util. Raportul
semnal-zgomot descrie nivelul de zgomot tolerat de un circuit pentru ca
semnalul informațional să fie corect interpretat.

Pentru scoaterea semnalului util din zgomot se folosesc frecvent

filtre centrate pe frecvența semnalului dorit iar astfel sunt eliminate
frecvențele nedorite, numite semnale perturbatoare sau zgomot.
Filtrarea reprezintă procedeul de extragere a componentei utile a
unui semnal ce are o frecvență fixă și cunoscută. Aceasta se poate face

1
 atât analogic, cu componente pasive, sau digital. În domeniul
transporturilor, mai exact în sistemul feroviar se folosesc filtrele
analogice și sunt folosite în special pentru separarea curentului de
tracțiune de cel de control al circuitelor de cale.

Capitolul 2. Filtrele analogice

În principiu, un filtru electric este un circuit care poate fi proiectat

să modifice, să remodeleze sau să rejecteze toate frecvențele nedorite ale
unui semnal electric și să accepte sau să treacă numai acele semnale
dorite de proiectantul circuitelor. Cu alte cuvinte, acestea "filtrează"
semnalele nedorite și un filtru ideal va separa și va trece
semnale de intrare sinusoidale pe baza frecvenței lor. În aplicațiile de
frecvență joasă (până la 100kHz), filtrele pasive sunt construite în general
folosind rețele simple (rezistor-condensator), în timp ce filtrele de
frecvență mai mare (peste 100kHz) sunt de obicei fabricate din
componente RLC (rezistor-inductor-condensator). 

Filtrele pasive sunt compuse din componente pasive, cum ar fi rezistoare,

condensatoare și inductoare și nu au elemente de amplificare (tranzistori,
amplificatoare operaționale - pe scurt op-amp etc.), astfel încât nu au un
câștig de semnal, deci nivelul lor de ieșire este întotdeauna mai mic decât
intrarea.
Filtrele sunt denumite în funcție de gama de frecvențe a
semnalelor pe care le permit să treacă prin ele, blocând sau "atenuând"
restul. Cele mai frecvent utilizate forme de filtru sunt: 
 Filtrul Low Pass - filtrul trece-jos permite să treacă numai semnalele de
frecvență joasă de la 0Hz până la frecvența lui de tăiere (cut-off frequency), punctul
ƒc, în timp ce blochează oricare altele mai înalte. 
  Filtrul High Pass - filtrul trece-sus permite doar trecerea semnalelor de
înaltă frecvență de la frecvența lui de tăiere, punctul ƒc, până la infinit, în timp ce le
blochează pe oricare altele mai joase. 
 Filtrul Band Pass - filtrul trece-bandă permite ca semnalele care se
încadrează într-o anumită bandă de frecvență, setată între două puncte, să treacă în

2
timp ce blochează frecvențele inferioare și superioare fiecărei părți a acestei benzi de
frecvență.

Filtrele pasive simple de ordinul întâi (1st order) pot fi realizate

prin conectarea împreună a unui singur rezistor și a unui singur
condensator în serie cu un semnal de intrare (Vin), cu ieșirea filtrului
(Vout) preluată de la joncțiunea acestor două componente. 

În funcție de modul în care conectăm rezistorul și condensatorul cu

privire la semnalul de ieșire, se determină tipul de construcție a filtrului
care are ca rezultat fie un filtru trece-jos fie un filtru trece-sus.

Deoarece funcția oricărui filtru este de a permite ca semnalele dintr-o

anumită bandă de frecvențe să treacă nealterată în timp ce atenuează toate
celelalte care nu sunt dorite, putem defini caracteristicile de răspuns în
amplitudine ale unui filtru ideal folosind o curbă ideală de răspuns în
frecvență a patru tipuri de filtru de bază, după cum se arată. 

Figura 1. Curbele de răspuns ale filtrului ideal

Filtrele pot fi împărțite în două tipuri distincte: filtre active și

filtre pasive. Filtrele active conțin dispozitive de amplificare pentru a
mări puterea semnalului, în timp ce pasivele nu conțin dispozitive de
amplificare pentru a întări semnalul. Deoarece există două componente
pasive în cadrul unui design de filtru pasiv, semnalul de ieșire are o
amplitudine mai mică decât semnalul său de intrare corespunzător, deci
filtrele pasive RC atenuează semnalul și au un câștig mai mic decât unul

3
 (unitate).

Un filtru trece-jos poate fi o combinație de capacitate, inductanță

sau rezistență destinată să producă atenuare ridicată peste o anumită
frecvență și o atenuare mică sau deloc sub această frecvență. Frecvența la
care apare tranziția se numește frecvența de tăiere "cut-off" sau "corner".

Cele mai simple filtre trece-jos constau dintr-un rezistor și un

condensator, dar filtrele trece-jos mai sofisticate au o combinație de
inductori serie și condensatori paraleli. În acest tutorial ne vom uita la cel
mai simplu tip, un filtru trece-jos cu două componente pasive RC.

2.1 Filtrul trece-jos (low pass)

Un filtru RC Low Pass simplu pasiv, sau LPF, poate fi ușor

realizat prin conectarea în serie a unui singur rezistor cu un singur
condensator, după cum se arată mai jos. În acest tip de aranjament de
filtru, semnalul de intrare (Vin) este aplicat combinației serie (atât
rezistor cât și condensator împreună), dar semnalul de ieșire (Vout) este
preluat numai de pe condensator.
Acest tip de filtru este cunoscut, în general, ca un "filtru de prim
ordin" sau un "filtru cu un pol".

Figura 2. Circuitul filtrului RC trece-jos

Reactanța unui condensator variază invers cu frecvența, în timp

ce valoarea rezistorului rămâne constantă pe măsură ce frecvența se
schimbă. La frecvențe joase, reactanța capacitivă (Xc <) a
4
condensatorului va fi foarte mare în comparație cu valoarea rezistivă a
rezistorului, R. Aceasta înseamnă că potențialul de tensiune, Vc pe
condensator va fi mult mai mare decât căderea de tensiune, Vr  pe
rezistență. La frecvențe înalte, este invers, cu Vc fiind mică și Vr fiind
mare datorită modificării valorii reactanței capacitive. În timp ce circuitul
de mai sus este cel al unui filtru RC Low Pass, acesta poate fi de
asemenea gândit ca un circuit divizor de tensiune variabilă dependent de
frecvență. În acest tutorial am folosit următoarea ecuație pentru a calcula
tensiunea de ieșire pentru două rezistoare conectate în serie.

R2
V out = V ¿ x , unde R1 + R2 = R
R 1+ R 2

 De asemenea, știm că reactanța capacitivă a unui condensator

într-un circuit de curent alternativ este dată de:

1
XC =
2 πfC
Opoziția la debitulul de curent într-un circuit de curent alternativ
se numește impedanță, simbol Z, și pentru un circuit în serie, constând
dintr-un singur rezistor în serie cu un singur condensator, impedanța
circuitului este calculată de:

Z =√ R2 + X C 2

Apoi prin înlocuirea ecuației noastre pentru impedanță de mai sus

în ecuația divizorului de potențial rezistiv ne oferă ecuația divizorului de
potențial RC:

XC XC
V out = V ¿ x 2 2
=V ¿ x
√R + X C Z

Deci, folosind ecuația divizorului de potențial a două rezistoare în

serie și înlocuind pentru impedanță putem calcula tensiunea de ieșire a
unui filtru RC pentru orice frecvență dată. 

5
 Caracteristica filtrului trece-jos după o simulare în care s-a aplicat
o intrare de 1V și în care frecvența de tăiere este de 75hz, este
reprezentată mai jos.

Figura 3. Caracteristica filtrului RC trece-jos

2.2 Filtrul trece-sus (high pass)

Filtrul trece-sus este exact opusul filtrului trece-jos, după cum
sugerează și numele. Acesta permite trecerea semnalelor de frecvență
înaltă și blochează trecerea semnalelor de frecvență joasă. Modul de
conectare al elementelor reactive în circuit este exact opus față de filtrele
trece-jos.
Formulele sunt identice cu cele de la filtrul trece-jos doar că în
acest caz sunt permise semnalele cu frecvențe superioare față de
frecvența de tăiere a filtrului.

1
f tăiere =
2 πRC
Această formulă este de asemenea identică cu cea a filtrului trece-
jos.

6
 Figura 4. Circuitul filtrului RC trece-sus

Caracteristica filtrului trece-jos după o simulare în care s-a aplicat

o intrare de 600mV și în care frecvența de tăiere este de 150hz, este
reprezentată mai jos.

Figura 5. Caracteristica filtrului RC trece-sus

2.3 Filtrul trece bandă (band pass)

Acest tip de filtru este cel mai des utilizat atât în sistemele de
uzuale cât și în domeniul transporturilor.
Filtrele Band Pass pot fi, de asemenea, folosite pentru a izola sau
a filtra anumite frecvențe care se află într-o anumită bandă sau gamă de
frecvențe. 
Frecvența cut-off sau punctul ƒc într-un filtru simplu pasiv RC poate fi
controlată cu acuratețe folosind doar un singur rezistor în serie un
condensator nepolarizat și în funcție de modul în care sunt conectate, am
văzut că se obține fie un filtru Low Pass sau un filtru High Pass. O
utilizare simplă pentru aceste tipuri de filtre pasive este în aplicații sau

7
circuite de amplificare audio, cum ar fi în filtre încrucișate ale
difuzoarelor sau în comenzi de ton preamplificator. Uneori este necesar
să treacă doar o anumită gamă de frecvențe care nu începe la 0Hz, (DC)
sau se termină la un punct de frecvență superioară înaltă, dar se află într-
un anumit interval sau bandă de frecvențe, fie înguste, fie largi.
Prin conectarea împreună a unui circuit filtru Low Pass cu un
circuit filtru High Pass, putem produce un alt tip de filtru pasiv RC care
trece un domeniu selectat sau o "bandă" de frecvențe care pot fi fie
înguste, fie largi, în timp ce face atenuarea tuturor celor din afara acestui
interval. Acest nou tip de aranjament filtrant pasiv produce un filtru
selectiv de frecvență cunoscut în mod obișnuit ca un filtru Band Pass
Filter (trece bandă) sau BPF pe scurt. 

Figura 6. Circuitul de filtrare trece bandă

Spre deosebire de un filtru trece-jos, care trece doar semnalele cu

un domeniu de frecvență joasă sau  un filtru trece-sus, care trece semnale
cu un domeniu de frecvență mai înalt, un filtru Band Pass trece semnale
într-o anumită "bandă" sau "propagă" frecvențe fără a distorsiona
semnalul de intrare sau a introducere zgomot suplimentar. Această bandă
de frecvențe poate fi de orice lățime și este cunoscută în mod obișnuit
ca Bandwidth (lățimea de bandă) a filtrelor. 
Lățimea de bandă este definită în mod obișnuit ca intervalul de
frecvență care există între două puncte cut-off de frecvențe specificate
(ƒc), care sunt 3dB sub vârful maxim sau vârful rezonant, în timp ce se
face atenuarea sau slăbirea celorlalte în afara acestor două puncte.
Deci, pentru frecvențe foarte răspândite, putem defini pur și
simplu termenul "lățime de bandă", BW ca fiind diferența dintre
frecvența cut-off mai joasă (ƒcLOWER) și frecvența cut-off mai înaltă
(ƒcHIGHER). Cu alte cuvinte, BW = ƒH - ƒL. În mod evident pentru ca

8
 filtrul trece-bandă să funcționeze corect, frecvența cut-off a filtrului
trece-jos trebuie să fie mai mare decât frecvența cut-off pentru filtrul
trece-sus. 
Filtrul Band Pass "ideal" poate fi, de asemenea, utilizat pentru
izolarea sau filtrarea anumitor frecvențe care se află într-o anumită bandă
de frecvențe, de exemplu, anularea zgomotului. Filtrele trece-bandă sunt
cunoscute în general ca filtre de ordinul doi (doi-poli), deoarece au
"două" componente reactive, condensatoarele, în cadrul schemei lor de
circuit, un condensator în circuitul trece-jos și un alt condensator în
circuitul trece-sus.
Punctele de frecvență cut-off superioară și inferioară pentru un filtru trece-bandă pot fi găsite
utilizând aceeași formulă ca și pentru filtrele trece-jos și trece-sus, de exemplu: 

1
f tăiere =
2 πRC

În mod clar, lățimea benzii de trecere a filtrului poate fi controlată prin poziționarea celor
două puncte de frecvență cut-off ale celor două filtre.

Figura 7. Caracteristica filtrului trece bandă

2.4 Filtrul oprește bandă

Acest tip de filtru este mai puțin utilizat decât celelalte deoarece
nu are o mare aplicabilitate ca circuit de filtrare deoarece eficiența
acestuia este foarte mică și este folosit doar în cazul în care se dorește ca
o singură frecvență să fie rejectată.
Am văzut în tutorialele anterioare că un filtru RC de bază low-
pass poate fi combinat împreună cu un filtru RC high-pass pentru a forma

9
un filtru simplu band-pass care va trece un interval sau o bandă de
frecvențe între două puncte de frecvență cut-off.
Dar putem combina aceste secțiuni de filtru low-pass și high-pass pentru
a produce un alt tip de rețea de filtre RC numită filtru de oprire a benzii
(band-stop) care poate bloca sau cel puțin atenua sever o bandă de
frecvențe între aceste două puncte de frecvență cut-off. 

Figura 8. Circuitul de filtrare oprește bandă

Filtrul Band Stop (BSF) este un alt tip de circuit selectiv de

frecvență care funcționează exact în sens invers față de filtrul Band
Pass pe care l-am privit înainte. Filtrul de oprire a benzii, cunoscut și sub
denumirea de filtru de rejectare a benzii, trece toate frecvențele, cu
excepția celor care se află într-o bandă de oprire specificată, care sunt
mult atenuate.

La fel ca și filtrul trece-bandă, filtrul oprește-bandă (rejectare

bandă sau notch) este un filtru de ordinul doi (doi poli) care are două
frecvențe cut-off, cunoscute în mod obișnuit ca puncte de -3dB sau
jumătate de putere, oferind o lățime largă de stop-band între cele două
puncte de -3dB.

Deci, funcția unui filtru oprește-bandă este să treacă toate acele

frecvențe de la zero (DC) până la primul punct de frecvență cut-off ƒL și
să treacă toate acele frecvențe superioare celei de-a doua frecvențe cut-
off ƒH, dar să blocheze sau să rejecteze toate acele frecvențe dintre
ele. Atunci, lățimea de bandă a filtrelor, BW este definită ca: (ƒH - ƒL). 

Frecvențele de tăiere se calculează cu aceiași formulă ca și la

filtrul trece bandă iar caracteristica acestui tip de filtru este următoarea:

10
 Figura 9. Caracteristica filtrului oprește bandă

Capitolul 3. Filtre utilizate în transporturi – Comparații

În domeniul transporturilor, mai exact în sistemul feroviar aceste
filtre au devenit o mare necesitate datorită atât celor două semnale
utilizate la calea ferată, curentul de tracțiune și cel de control, dar și
semnalelor peturbatoare de pe întreaga cale ferată ce pot acționa negativ
mai ales asupra semnalului de control care este foarte important.
Semnalul de tracțiune este dat de alimentarea rețelei feroviare și
este folosită o frecvență de 50hz pentru acesta.
Semnalul de control este folosit pentru circuitele de cale pentru
controlul secțiunilor izolate ca urmare este foarte important și nu sunt
permise erori de control.
Circuitele de cale au rolul de a controla starea de liber sau ocupat
cu material rulant a unei porțiuni de cale ferată. Ele trebuie să lucreze în
trei regimuri de bază: normal, șuntat respectiv de avarie. Pe liniile
electrificate prezența secționării circuitului de cale este în contradicție cu
necesitatea asigurării continuității circuitului de retur al curentului de
tracțiune.

11
 Figura 10. Structura circuitelor de cale

La emisie se transmite curentul de control printr-o sursă de

tensiune iar la recepție acesta trebuie recepționat corect, fără perturbații.
În general la recepție este folosit un releu care arată starea circuitului de
cale.
În consecință pentru a separa curentul de control de cel de
tracșiune, pentru cel de control s-a ales frecvența de 75 hz. Astfel se
emite un semnal de 75 hz pe întregul secțiunii controlate iar la recepție
este utilizat un filtru centrat pe 75 hz care elimină componenta de
alimentare pe 50 hz cât și armunicele acestuia.
S-a ales această frecvență de 75 de hz deoarece la frecvențe mai
joase costul și dimensiunea elementelor pasive sunt ridicate, iar dacă se
folosea o frecvență mai ridicată lungimea secțiunii izolate devenea mai
mică.
Pentru extragerea doar a semnalului de control la recepția
circuitelor de cale sunt folosite filtre trece bandă cu elemente pasive,
centrat pe frecvența de 75 de hz. Cel mai utilizat astfel de filtru este
filtrul trece bandă de tipul B.

12
 Figura 11. Filtru de cale tip B

Acesta realizează protecția releului de cale de influența

curentului de tracțiune având o atenuare mică pe frecvența de 75 de Hz și
atenuare mare pe frecvența de 50 de Hz și pe armonicile superioare ale
curentului de tracțiune (100, 150, 200,……Hz).

Figura 12. Cracteristica atenuare – frecvență a filtrului de cale de tip B

Ca urmare filtrul trece bandă este mai indicat la circuitul de

filtrare la calea ferată deoarece poate fi centrat pe o frecvență cât mai
fixă. Este ușor de implementat, iar pentru frecvența de 75 hz
componentele pentru realizarea acestuia sunt destul de ieftine.
În consecință filtrul trece bandă este mult mai eficient și
recomandat decât filtele trece-jos sau trece-sus deoarece acestea nu
realizează o filtrare pe o frecvență cât mai exactă, și se rezumă

13
 la selecția unei întregi benzi de frecvență, fie superioară sau
inferioară. Ca urmare acestea sunt instabile din punct de vedere al
selecției de frecvență și pe lângă frecvența utilă mai pot exista și
pertutbații de frecvențe diferite prezente în banda de frecvență permisă de
filtrul trece-jos sau trece-sus.
Filtrul oprește bandă nici nu intră în discuție deoarece acesta
poate să rejecteze o bandă destul de îngustă dar permite trecerea tuturor
frecvențelor din afara acelei benzi și este practic imposibil folosirea
acestui filtru la circuitele de cale.
Cu toate că filtrul trece bandă de tip B este un filtru destul de bun
și permite trecerea doar a frecvenței de 75 de hz, acest lucru nu este
suficient pentru controlul secțiunii izolate deoarece pe această frecvență
mai pot exista și perturbații din mediul exterior ce pot duce la o eroare
fatală.
Ca urmare pe lângă filtrarea cu un filtru trece bandă mai se
realizează și o codare a semnalului de control. Astfel se transmit codat o
serie de impulsuri la o frecvență de 75 hz.
Codurile sunt generate de aprate numite generatoare de cod ce
genereză codurile dorite și bine cunostute prin intermediul unor came
rotative.

Figura 13. Generator de cod de la calea ferată

Principalul avantaj al acestui echipament este faptul că elimină

posibilitatea ca curentul de control să fie influențat de perturbațiile
mediului exterior și face astfel ca erorile de la controlul secțiunilor
izolate să dispară.
14
 În consecință este recomandat folosirea unui filtru trece bandă
împreună cu un generator de cod pentru o eficiență cât mai ridicată.

Capitolul 4. Concluzii personale

Filtrele au devenit foarte importante atât in domeniul
comunicațiilor cât și în prelucrarea semanlelor deoarece pe traseul
informațiilor există o serie de semnale perturbatoare ce se adaugă la
semnalul util. Aceste semnale perturbatoare pot distorsiona foarte mult
semnalul util iar informația recepționată să fie cu totul altceva decât cea
emisă. De aceea filtrele introduse la emisie elimină în mare parte acest
neajuns.
La calea ferată filtrarea curentului de control reprezintă o
necesitate obligatorie deoarece în lipsa acesteia semnalul de control poate
fi recepționat împreună cu semnale perturbatoare iar răspunsul la recepția
circuitelor de cale să fie unul fals sau eronat. În cazul răspunsului eronat
se poate ajunge la accidente grave pe calea ferată, unde pot exista din
nefericire și victime nevinovate.
De aceea la recepția circuitelor de cale exista cel puțin un circuit
de filtrare trece bandă. În prezent sunt utilizate circuite complexe atât de
filtrare cât și de codare a semnalului de control de la circuitele de cale
pentru a se evita orice eroare de ocupare a secțiunilor izolate.

15
Bibliografie
[1] http://tet.pub.ro/pages/SDTF/Lab1.pdf
[2] Stan, A.I., David, S., Centralizări electrodinamice și bloc de linie automat, Vol. 1, Editura
[3] Didactică și Pedagogică, București,1983.
[4] http://www.tc.etc.upt.ro/docs/cercetare/teze_doctorat/irszst.pdf
[5] https://eprofu.ro/docs/electronica/analogica/circuite/9filtre-pasive.pdf
[6] https://sites.google.com/site/bazeleelectronicii/home/filtre/2-passive-low-pass-filter
[7] https://www.creeaza.com/tehnologie/electronica-electricitate/Filtru-trecesus388.php
[8] https://sites.google.com/site/bazeleelectronicii/home/filtre/4-passive-band-pass-filter
[9] https://sites.google.com/site/bazeleelectronicii/home/filtre/11-band-stop-filter
[10] http://www.fih.upt.ro/jla/images/articole/ST01/st01-08.pdf

16