Curs 8

Solicitările condensatoarelor. Modul de defectare.

C1 pana la Cn sunt condensatoare identice cu n=10

Acest circuit functioneaza un numar mare de ore fera defectare. Verificarea starii de buna
functionare a oricarui condensator se poate face cu voltmetrul cu o rezistenta interna mult mai
mare de 100 MΩ.

Daca in timpul de functionare al schemei un condensator se intrerupe nu are loc nicio modificare
primul moment, dar ulterior tensiunea U ajunge la zero deoarece se consumă prin rezistenta de
izolare a dielectricului (GΩ).

Daca un condensator se scurtcircuiteaza prin clacare tensiunea Uk = 0 are loc redistribuire de

sarcina si imediat toate tensiunile cresc imediat la noile valori.
Acesta defectare duce la o solicitare mai puternica a tuturor condensatoarelor valizi. Astfel
rezulta ca probabilitatea lor de defectare creste. Daca un alt condensator clacheaza si el prin
avalansa tensiunile cresc pe ceilalti si rata defectarii creste pana cand ori are loc o intrerupere in
circuit ori toate componentele s-au defectat cand cand urmeaza sa intre in functiune protectia la
supracurent a schemei si protejarea sursei.

Daca structura de condensatoare este paralel, defectarile prin intrerupere nu influenteaza

functionarea celorlalti si probabilitatea de defectare, iar scurtcircuitarea unuia dintre acestia duce
la scaderea tensiunii pana la zero și intervenirea protectiei,
Structura serie paralel condensator si rezistenta sunt inverse din punct de vedere al comportarii la
defectare. In practica schemele se utilizeaza in oricare combinatii cu rol de filtrare, de cuplare,
circuite de derivare, integrare cu conditia dimensionarii corecte in privinta respectarii
constructive de timp. In schemele uzuale o celula ℾ R C poate fi filtru de netezire a pulsatiilor
dupa o redresare.

La filtru daca dimensionarea este corecta Ui care e succesiune de pulsuri succesice, este
transformat intro tensiune cu componenta continua si o usoara componenta alternativa.
Daca C s-a intrerupt Uicc e mica iar Uica este mare. In aceasta situatie daca sarcina este sensibila
la componenta alternativa apare un defect in lant care uneori poate fi chiar periculos pentru un
circuit care lucreaza in c.c.

Defectarea unui condensator pe o structura π poate crea premizele unui raspuns fals cand fara
comanda apare o functie de iesire. Pentru a elimina astfel de situatii in schemele de siguranta se
introduce condensatoare cu patru borne si in felul acesta la intreruperea armaturii sau a oricarui
din terminalele tensiunea de iesire devine zero
Structura de filtrare cu celule ℾin cascada se analizeaza si din punct de vedere al solicitarilor pe
diferite sarcini.

Pe cele doua rezistente din filtru:U1, U2, iar curentul din rezistente au fiecare componenta
continua si alternativa. Cea continua se duce catre sarcina iar cea alternativa este preluata de
condensatoare. Din punct de vedere al solicitarilor, rezistenta din filtru sunt dimensionate pentru
functionare la cald (20 – 30 °C peste medie).
Daca se intrerupe Cf se strica Rf2 aferent graficelor anterioare. La o defectare in lantul de filtrare
, printre intreruperea unui condensator elementele disipative de P ce preiau surplusul de
componenta alternativa sunt suprasolicitate si pentru a nu se defecta dupa prima defectare se
impune o supraincarcare.
La foarte multe scheme de filtrare condensatoarele sunt electrolitice. Prin trecerea timpului prin
imbatranirea componentei, condensatoarele „se usuca” si scade capacitatea ceea ce se reflecta
asupra functiei de filtrare.
Daca apare un scurtcircuit pe un condensator , puterea sursei se transfera integral catre rezistenta
filtrului, situatie in care curentul creste foarte mult si daca siguranta nu lucreaza rapid apar si alte
defectari.
La diferite defectari pentru scurgere catre sursa a curentului, intr-un lant serie dispozitivele
semiconductoare au inertie termica mai mica decat rezistenta si cedeaza primele. Daca dioda se
defecteaza prin intrerupere schema ramane fara tensiune si iese din functiune.
D se SC rezulta Cf1 cedeaza apoi Rf1.
Dacainsa dioda D se defecteaza prin scurcircuit ,componenta alterantiva a sursei se regaseste
imdeiat pe electrolitic si acesta va ceda imediat ( se poate incalzi atat de tare incat „fierbe
electrolitul” , se creaza supratensiune si explodeaza). Dupa scurtcircuitarea electrolitului cade
pana la masa la sursa I rez din filtru, aceasta preia integral puterea sursei si solicitarea ei fiind
foarte mare defectul prin intrerupere apare imediat.
Daca schema era alimentata prin transformator si acesta este puternic solicitat si se poate si el
defecta.
Scema in zona de alimentare se protejeaza pe nivele succesive de putere pentru a reduce la
minim zona de propagare a unui defect.

Bobinele ca elemente de circuit sunt realizate pe miezuri de fier cu sau fara intrefier, pe ferite sau
aer, in functie de zona de frecventa si puterea blocului sau transferata. Bobina are o carcasa pe
care este realizata infasurarea pentru bobinarea spira langa spira a conductorului izolat.
Fierul este indispensabil la toate transformarile in joasa frecventa (pana la 3 – 5 KHz). Feritele
lucreaza de la KHz la MHz iar bobinele pe aer sunt de regula in domeniul radio.

In peretii laterali se dau gauri si se scot capetele bobinajului. Daca sarma este suficient de groasa
(0,3 – 0,5 mm, capatul poate fi scos direct, daca e mai subtire ea nu rezista la efort puternic si se
face o asigurare a terminalului ce se lipeste in interior la un conductor izolat de sectiune mare si
flexibil.
In functie de calitatea izolatiei conductorului ce admite si in functie de grosimea lui o anumita
tensiune intre 2 spire alaturate se realizeaza izolarea suplimentara a stratului.
La un bobinaj cilindric in general dupa un numar de straturi se introduce o folie izolanta pentru a
prelua diferenta de potential iar la sfarsitul bobinei se asigura conditiile pentru nedesfacere si se
aplica o izolatie exacta care pe de o parte rigidizeaza bobina iar pe alta parte o protejeaza de
lovituri mecanice.
Dusmanul cel mai mare al unei bobine este umiditatea care distruge izolatia si apr scurtcircuite
intre spire vecine fie pe acelasi strat fie pe straturi vecine(prin alunecare). Fiabilitatea bobinei
creste daca dupa realizare este uscata la o anumita temperatura intre 80 si 120 °C , pentru
eliminarea totala a apei si ulterior impregnata cu lacuri aplicate prin imersare sau ca urmare a
trecerii ptrintr-o incinta in care se realizeaza depresinea.
Dupa impregnarea ansamblului, mai ales daca are si tole , devine si mai rigid , astfel ca se
inlatura si vibratia tolelor ce e insotita intotdeauna de un zgomot neplacut.
O realizarea mai fiabila pentru bobina si trasformator o constituie bobina cu miez toroidal, care
prin modul de realizare in mod indirect izoleaza miezul de fier de sursa montajului si in aceasta
situatie rigiditatea la strapungere e mult mai mare.

O alta problema la bobina si trasformator o constituie asigurarea bornelor care trebuie sa fie
suficient de simple cu marcare si sigure in exploatare pentru a permite efectuarea de masuratori
si realizarea rapida a interventiilor privind schema bornelor sau cu totul a trasformatorului pe o
structura existenta. De regula un transformator are multe borne si pentru identificarea
terminalelor se pot introduce conexiuni cu culori sau etichete de identificare. In instalatia de
siguranta o functie importanta o are transformatorul de separare galvanica cu posibilitatea
verificarii permanenta a rezistentei de izolatie a conductoarelor prin care se realizeaza
transformatorul .
Fie o instalatie oarecare care transfera intre 2 porturi de comanda de la o sursa aceeasi 2 becuri
energie:
In instalatia de siguranta in toate cablurile se prevad si conductoare suplimentare de rezerva care
permit scurtarea timpului de interventie si nefunctionarea instalatiei prin izolarea imediata a
perechii defecte si trecerea pe rezerva a functiunii sistemului. Sistemul permite printr-un artificiu
si sesizarea cu oarecare aproximare a locului in care se produce degradarea izolatiei. Oricare
cablu modern are cel putin 2 nivele de izolatie: al conductorului propriu-zis si cel de protectie.
Conductorul suplimentar cu izolatie intentionat defecta(cu gauri) e primul care e afecatt de
scaderea izolatiei. La montarea cand cablul a fost nou s-au determinat intotdeauna toti parametrii
legati de rezistenta de izolatie. Prin masuratori succesive specifice cablurilor, stiind de la
montare lungimea cablurilor se determina destul de exact locul unde trebuie intervenit.