Universitatea Maritim Constana

Facultatea: Electromecanic Naval

Specialitatea: Inginerie electronic si telecomunicaii

Tema de loborator
la
CAD

Student:
Nume: Carai Ghenadie

Anul III Grupa: TC31

Constana 2016
Se lanseaza mediul Simulink din programul MATLAB 6.0 prin
tastarea comenzii simulink n fereastra de comanda a programului
Matlab sau prin apasarea butonului corespunzator din meniul aceleiasi
ferestre. n acest mod se deschide fereastra pentru o schema noua,
precum si fereastra cu bibliotecile de blocuri predefinite pentru lucrul
n Simulink. Din biblioteca "Sources" aduceti n acest fisier un
generator de semnal si un oscilator pentru generarea purtatoarei. Din
biblioteca "Nonlinear" aduceti un operator de produs iar din biblioteca
"Sinks" un dispozitiv de vizualizare (Scope). Pentru a vizualiza
spectrul semnalului modulat aduceti din biblioteca
"Blockset&Toolboxes"/ "DSPBlockset"/ "DSPSinks blocul Spectrum
Scope. naintea acestuia se conecteaza un circuit de esantionare Zero
Order Hold din biblioteca nonlinear. Conectati aceste elemente ntre
ele ca n figura 1..

Fig1

Tema 1.Generarea semnalelor BLD-PS (MA-PS)

1.1. Vizualizati si desenati semnalul obtinut la iesirea modulatorului

precum si spectrul acestuia

Reluati punctul 1.1. modificnd frecventa semnalului modulator

la 2
Hz, apoi la 15 Hz.
F=2Hz
F=15Hz
 1.2.Repetati punctul 1.1 pentru semnal modulator
dreptunghiular.

F=2Hz

F=15Hz
 Tema 2. Demodularea semnalelor BLD-PS (MA-PS)

Se porneste de la parametrii definiti la punctul 1.1. n cele ce

urmeaza se presupune ca transmisiunea se face fara zgomot. Pentru
implementarea demodulatorului se mai introduc un operator de produs
si un oscilator local, considerat n prima faza sincron din punct de
vedere al frecventei si fazei cu cel de la emisie si un filtru trece jos.
Pentru aceasta alegeti din biblioteca " Blockset&Toolboxes" /
"DSPBlockset" / Filtering/ "Filter designs un filtru analogic de tip
Butterworth. Frecventa de taiere trebuie sa fie cuprinsa ntre fmM si
2f0 ( valori posibile 5 - 15 Hz ) iar ordinul n=10 - 50. De asemenea
introduceti si un analizor spectral dupa circuitul de multiplicare pentru
a vizualiza spectrul semnalului produs. Conectarea se face ca in figura
2

Fig 2

2.2Studiati influenta ordinului filtrului si asupra semnalului demodulat

(de exemplu puteti alege frecventa de taiere a acestuia de 10Hz iar
ordinul n=1,2,3, succesiv).
N=1

N=2

N=3
2.3. Studiati influenta frecventei de taiere a filtrului si asupra
semnalului demodulat (de exemplu puteti alege n=2 iar ft=5 Hz,
respectiv 15 Hz). limitele benzilor la filtrele analogice trebuie date n
radiani pi secunda !

Ft=5
Ft=15

Comentati influenta rezultatelor obtinute la punctul 2.2. Pastrnd

frecventa de taiere constanta (de exemplu ft=10Hz) determinati
atenuarea componentei nedorite din spectrul semnalului de catre
filtru pentru diferite valori ale ordinului filtrului si completati tabelul
n 1 2 5 8 10 15
a 4 8.3 62 476 1666 5000

3.Ce efect are asupra semnalului demodulat un ordin foarte mic

al filtrului trece jos de la iesire? . Dar un ordin foarte mare?
Atenuarea componentei nedorite este mult mai mare odata cu
cresetrea ordinului filtrulu.

4.Comentati influenta rezultatelor obtinute la punctul 2.3.

Pastrnd
ordinul filtrului constant (de exemplu n=10) determinati atenuarea
componentei nedorite din spectrul semnalului de catre filtru pentru
diferite valori ale frecventei de taiere a filtrului si completati tabelul:
ft 2 5 10 15 20
a 1879 267 178 37 3.5

Atenuarea scade odata cu crestera frecventei de taiere, scaderea fiind

foarte mare la frecvente mici.

Tema 3. Producerea semnalelor BLU/RBL.

Pentru producerea semnalelor BLU, n schema de producere a
semnalelor BLD-PS trebuie adaugat un filtru (FTJ pentr BLU-I)
pentru a separa banda dorita,.
Vizualizati si desenati semnalul modulat si spectrul acestuia
pentru
semnal modulator sinusoidal folosind un FTJ Butterworth cu ft=10 Hz si
ordinul n=5; 10; 20; 100.

Pt n=5
Ptn=10

Pt n=50

Pt n=100
3.2 Reluati punctul 3.1. folosind un FTS Butterworth cu aceiasi
parametrii
ca la punctul precedent. Comparati rezultatul cu cel de la punctul 3.2.

Pt n=50

Pt n=100
Durata de timp dupa care semnalul atenuat este constat crese la FTS,
dar tanzitia nu este la fel de abrupta.
E3.2 Pentru situatia de la punctul 3.1. calculatia atenuarea
componentei
nedorite fata de cea dorita. Completati tabelul:

n 10 20 30 50 100
a 1.61 1.85 1.89 1.96 2

E3.3Care este deosebirea dintre semnalul obtinut la punctul 3.1. si cel

obtinut la punctul 3.2.?
Durata de timp dupa care semnalul atenuat este constat crese la
FTS, dar tanzitia nu este la fel de abrupta.

Tema 4. Demodularea semnalelor BLU/RBL

 Demodulatorul BLU este un demodulator sincron identic cu cel
utilizat pentru BLD-PS. Schema ntregului ansamblu este prezentata n
figura 1.12.

Fig.1.12. Modulator / Demodulator BLU

Se porneste cu parametrii de la punctul 1.1. Pentru primul filtru trece

jos se
alege frecventa de taiere ft=10 Hz si ordinul n=20.
4.1. Vizualizati si desenati spectrul semnalului la iesirea celui de-al
doilea circuit de produs precum si forma si spectrul semnalului
demodulat acestuia pentru semnalul modulator sinusoidal de la
punctul 1.1 folosind, pentru cel de-al doilea filtru trece jos, un FTJ
Butterworth cu frecventa de taiere ft=10 Hz si ordinul n=2; 5; 10; 20.
Comentati rezultatele obtinute att din punct de vedere al formei ct
si al spectrului semnalului la iesire.
N=2
N=5

N=10
N=20

4.2Repetati punctul 4.1. pentru semnal modulator dreptunghiular.

Comentati rezultatele obtinute (att din punct de vedere al spectrului
semnalului produs ct si din punct de vedere al formei si spectrului
semnalului demodulat).
N=2
N=5

N=10
N=20

4.3.Determinati atenuarea componentei nedorite fata de cea dorita n

cazul filtrului de la punctul 4.1. Completati 1.4.
n 2 5 10 20
A(dB) 9.11 10.4 10.8 11.7

Tema5. Producerea semnalelor MA

 Schema de producere a semnalelor MA este identica cu cea
folositala producerea semnalelor BLD-PS, cu deosebirea ca trebuie
adaugata ocomponenta continua (blocul "constant" din biblioteca
"Sources" si unsumator din libraria "linear") Aceasta trebuie sa fie
suficient de marepentru ca anvelopa semnalului sa nu treaca prin 0.
Vizualizati si desenati forma si spectrul semnalului modulat, n cazul
n care valoarea constantei aditive este gc=2 (a), gc=1 (b), respectiv
gc=0,5 (b

gc=2
gc=1
gc=0.5
5.2 . Vizualizati si desenati forma si spectrul semnalului modulat
pentru
semnal modulator dreptunghiular, pentru cele trei valori ale lui gc de
la punctul 5.1.

Gc=2
Gc=1
Gc=0.5
Tema 6.Demodularea semnalelor MA
Pentru a realiza simularea demodulatorului de anvelopa se va
introduce un circuit de extragere a valorii absolute a semnalului
(blocul Abs din biblioteca "Nonlinear) si un filtru trece jos analogic.
Schema bloceste prezentata n figura 1.14. Se porneste cu parametrii
de la punctul 1.1 si constanta gc=2.
Folosind un FTJ Butterworth de ordinul n=2 cu ft=2 Hz sa se
vizualizeze si deseneze spectrul semnalului la iesirea circuitului de
calcul a valorii absolute, precum si forma si spectrul semnalului
demodulat, n cazul unui semnal modulator sinusoidal.
Spectrul semnalului

6.2 . Se nlocuieste FTJ cu un FTB n vederea eliminarii componentei

continue. Se aleg parametrii
- filter order:2 (a), apoi 50 (b);
- lower band edge: 0,5 Hz
- upper band edge: 3 Hz
Timpul de simulare trebuie sa fie de cel putin 20 s. Comparati
rezultatul cu cel de la punctul 6.2. Interpretati rezultatele obtinute
att n domeniul timp ct si n frecventa.
 N=2

N=50
E6.2 Explicati avantajele si dezavantajele folosirii unui filtru trece
banda fata de unul trece jos.
Tema7. Generarea semnalelor cu MF
pentru generatorul de curent continuu alegeti valoarea 4pi; pentru
generatorul de semnal alegeti un semnal sinusoidal cu frecventa
de 0,5 Hz si valoarea de vrf a amplitudinii 1; pentru deviatia de
frecventa alegeti valoarea 2pi.
Sa se vizualizeze si sa se deseneze n timp semnalele n punctele (1),
(2) si (3).
7.1Pentru vizualizarea semnalelor din punct de vedere spectral se
modifica schema prin adaugarea unor blocuri de vizualizare a
spectrului semnalului. Pentru acestea se aduc din biblioteca
"Blockset&Toolboxes"/"DSPBlockset"/"DSPSinks blocul Spectrum
Scope, si se conecteaza ca n figura 2.8. n fata lui se conecteaza un
circuit de esantionare (biblioteca Discrete blocul Zero Order
Hold)cu pasul egal cu pasul maxim de esantionare impus la
parametrii de simulare (0.01). Semnalul modulator este sinusoidal cu
fm=5 Hz, frecventa purtatoare este f0=25 Hz iar deviatia de frecventa
=10. Pentru analizorul spectral se folosesc setarile:
- buffer size: 512
- buffer overlap: 0
- FFT length: 512
- axis properties/amplitude scaling = magnitude sau dB, dupa cum
doriti sa va afiseze spectrul .
Sa se vizualizeze si sa se deseneze spectrele semnalelor dupa
integrator, respectiv dupa functia cosinus.
. Sa se repete pentru valori ale lui =5 ,respectiv 40 . Ce se
observa?
Gain=10pi

Gain=5pi
Gain=40pi

Se observa ca cu crestere gain-ului filtrul accepta mai multe semnale.

7.2. Se modifica valoarea lui fm=2 Hz, respectiv 7 Hz, pastrnd

deviatia
de frecventa constanta si se studiaza spectrul semnalului la iesire.
f=2Hz

F=7Hz
Tema8. Producerea semnalelor MF prin metoda simularii ecuatiei
integrodiferentiale.
Se aleg valorile
V=2 pentru generatorul de curent continuu;
Um=1;
fm=0,25Hz pentru generatorul de semnalul informational;
m= pentru amplificatorul aflat dupa generatorul de semnal
informational;
Pentru primul integrator conditia initiala este u(0)=1, pentru cel de-al
doilea u(0)=0. Blocurile Gain aflate dupa fiecare circuit de produs
nglobeaza cstigurile integratoarelor si ale operatoarelor de produs.
Considernd ca generatorul genereaza semnal informational
sinusoidal sa se deseneze forma n timp a semnalului n punctele (1),
(2), (3), (4) si (5).
1.Pastrnd ceilalti parametrii constanti, modificati V= , 3 , 5
si vizualizati semnalul n punctul (3).

V=
V=3*
V=5*

2.Pastrnd apoi V=2 modificati m=0.25 , 0.5 , 2 , si

vizualizati semnalul n punctul (3). Ce se observa?

m=0.25*
m=0.58

m=2*
Tema9. Demodularea directa a semnalelor cu MF
Se foloseste modulatorul din figura 2.7. Blocul ModMF se
construieste selectnd toate elementele din schema si apoi folosind
optiunea Create Subsystem din meniul Edit. Semnalul s_MF se
obtine la iesirea schemei iar semnalul dat este semnalul informational.
Pentru a obtine semnalul demodulat, semnalul MF este derivat, apoi
redresat dubla alternanta (folosind blocul Abs din biblioteca
Math) si filtrat astfel nct sa ramna numai componentele de joasa
frecventa.
Se va lucra cu parametrii modulatorului f0=10Hz, fm=2Hz, w=2*.
Se vor vizualiza si desena spectrele semnalelor n punctele (4) si (5).
Alegnd un filtru Butterworth cu frecventa de taiere de ft=10 Hz si
ordinul n=2; 5; 20; 50 succesiv, si se va vizualiza si forma si spectrul
semnalului in punctul (6) si se va desena pentru n=10.
N=2
N=5
N=20
N=50

9.2Pentru fiecare caz de la punctul de mai sus se va masura atenuarea

introdusa de filtru asupra componentei nedorite din spectrul
semnalului din punctul
n 2 5 20 50
4 4 4
a 5*10 4*10 3*10 2.4*104