Sunteți pe pagina 1din 69

UNIVERSITATEA DE STAT DIN PITEȘTI

FACULTATEA DE ELECTRONICĂ COMUNICAȚII ȘI CALCULATOARE


DEPARTAMENTUL ELECTRONICĂ APLICATĂ

PROIECT DE DIPLOMĂ

Absolvent:
Ghițoiu Florea Alin

Coordonator științific:
Conf Univ Dr Ing Oproescu Mihai
Pitești
SESIUNEA IULIE 2018

UNIVERSITATEA DE STAT DIN PITEȘTI


FACULTATEA DE ELECTRONICĂ COMUNICAȚII ȘI CALCULATOARE
DEPARTAMENTUL ELECTRONICĂ APLICATĂ

STUDIUL DIDACTIC APLICATIV EEG

Absolvent:
Ghițoiu Florea Alin
Coordonator științific:
Conf Univ Dr Ing Oproescu Mihai

Pitești
SESIUNEA IULIE 2018

OBIECTIVE

Pe masură ce aplicatiile aparatelor electronice în medicină se diversifică, încercarea de a-i da


o definiție devine din ce în ce mai greu de realizat.
Am putea spune, totusi, că electronica medicală este ansamblul tehnicilor și stiințelor care
utilizează proprietățile electronilor si, în general, anumite particule pentru a primi, trata și transmite
informații. .
Electroencefalografia (EEG) reprezintă o tehnică de înregistrare și interpretare a activității
electrice a creierului.Electroencefalograma (EEG) reprezintă înregistrarea, în timp, a activității
electrice cerebrale.Captarea se face prin intermediul unor electrozi așezați pe scalp, cuplați la un
aparat numit electroencefalograf.
În cadrul acestui proiect mi-am propus realizarea unei machete utilizată la lucrările din
cadrul laboratorului de la disciplina Electronică Medicală cu urmatoarele caracteristici:
- Posibilitatea de achiziție a semnalelor EEG atât de la un pacient prin intermediul a trei
senzori de contact, sau de la un generator de semnal EEG;
- Prelucrarea semnalului achiziționat in două etape:
o Preamplificare,
o Amplificare.
- Sursa de alimentare ±9V cu perturbații reduse;
- Vizualizarea semnalului EEG achiziționat cu ajutorul unui osciloscop cu două canale.

Structura documentului

Lucrarea este structurată pe 6 capitole, bibliografie si anexe.


Primul capitol prezintă câteva noțiuni introductive referitoare la electronica medicală.
Capitolul 2 prezintă câteva noțiuni teoretice despre monitorizarea activității cerebrale
folosind electroencefalograma, tipuri de monitorizări, fenomene bioelectrice și achiziția semnalelor
electrofiziologice. Se continuă cu descrierea funcționalității creierului. Urmează o prezentare a
electroencefalogramei, caracteristica și varietatea semnalului, modul de efectuare a analizei,
amplasarea electrozilor și citirea datelor.

Capitolul 3 prezintă patru tipuri de aparate medicale,cu caracteristicile proprii utilizate


pentru monitorizarea activitații cerebrale.

Capitolul 4 este dedicat proiectării schemei bloc a sistemului EEG, acesta începe cu
prezentarea arhitecturii generale, în continuare se identifica componentele sistemului şi se prezintă
rolul acestora.

Capitolul 5 conține proiectarea și simularea fiecărei componente.

Capitolul 6 conține proiectarea hardware și rezultatele obținute în laboratorul de Electronică


Medicală. În final sunt prezentate și explicate măsurări ale performanței sistemului şi concluziile
referitoare la sistemul prezentat.
Cuprin

S
CAPITOLUL 1
INTRODUCERE IN ELECTRONICA MEDICALĂ........................................................................10
1.1.Electronica medicală – generalități...........................................................................................10
1.2. Tehnica Inregistrarii................................................................................................................12
1.3. Electroencefalograful...............................................................................................................13
CAPITOLUL 2
Monitorizarea activității CEREBRALE.............................................................................................16
2.1. Monitorizarea activității electrice de pe scalp.........................................................................16
2.2. Fenomene bioelectrice.............................................................................................................17
2.3.Achiziția semnalelor electrofiziologice....................................................................................19
2.4.Electroencefalografia................................................................................................................23
2.5 Aplicații EEG și metode de înregistrare a activității cerebrale................................................25
2.5.1 Epilepsia............................................................................................................................26
2.5.2 Studiul Somnului...............................................................................................................28
CAPITOLUL 3
Aparatură medicală pentru monitorizarea activităţii cerebrale..........................................................30
3.1.EEG digital KT88-2400............................................................................................................30
3.2. EEG de amblulator cu 20 de canale.........................................................................................32
3.3. ELECTROENCEFALOGRAF DIGITAL - EEG 8102..........................................................33
3.4. ELECTROENCEFALOGRAF DIGITAL - EEG KT88.........................................................34
3.5. Definirea elementelor înregistrate pe un traseu EEG.............................................................35
CAPITOLUL 4
Proiectarea schemei bloc a sistemului EEG.......................................................................................36
4.1. Capturarea semnalului.............................................................................................................37
4.2. Sursa de alimentare..................................................................................................................37
4.3. Generatorul de semnal EEG....................................................................................................41
4.4. Preamplificator pentru semnal EEG........................................................................................43
4.5. Amplificator EEG....................................................................................................................44
4.6. Proiectarea Hard.....................................................................................................................46
4.7. Date cu privire la performanţe.................................................................................................47
4.8. Achiziţia şi filtrarea ECG........................................................................................................47
CAPITOLUL 5
REALIZAREA PRACTICĂ A MACHETEI....................................................................................50
5.1 Schema finală EEG...................................................................................................................50
5.2 Generator de semnale EEG.......................................................................................................50
5.3 Preamplificator de semnale EEG..............................................................................................51
5.4 Amplificator de semnale EEG..................................................................................................51
5.6 Sursa stabilizatoare de tensiune................................................................................................52
Concluzii............................................................................................................................................53
BibLIOGRAFIE.................................................................................................................................56
Anexe.................................................................................................................................................57
LISTA FIGURILOR

Figura.1.1 Exemplu de traseu EEG


Figura 1.2. Notarea plasării electrozilor pe scalp
Figura 1.4. Derivații EEG unipolare cu potențial mediat
Figura 1.5. Amplasarea electrozilor in sistemul
Figura 1.6. Schema bloc a electroencefalografului
Figura 1.7. Amplificarea semnalului analogic
Figura 1.8. Schema tipica a unui amplificator de impulsuri nervoase
Figura 1.9. Schema bloc a circuitului digital
Figura 2.1. Electroencefalografia ritmurilor observate de-a lungul diferitelor forme de somn: (a)
fericit, (b) relaxat, (c) somnoros, (d) adormit, și (e) somn adânc
Figura 2.2. Frecventa spectrului EEG
Figura 2.3. Amplificatoare diferențiale cu referință comună
Figura 2.4. Tipuri de surse de semnal și cuplaje perturbatoare
Figura 2.5. Măsurarea cu amplificatoare diferenţiale
Figura 2.5. Schema simplificată a circuitului de măsurare cu AD
Figura 2.6. Model electric al interfeţei electrod – ţesut
Figura 2.7. Circuitul echivalent de electrozi
Figura 2.8. Schema bloc a unui canal de electroencefalografie
Figura 2.9. Schema bloc simplificată electroencefalografului pe PC
Figura 2.10. Amplificarea semnalului analogic
Figura 2.11 Metode de achiziție de semnal
Figura 2.12. Sistemul internațional de înregistare a EEG-ului
Figura 2.13. (a) O convulsie parţială epileptică cu focalizare în cortexul motor ; (b) O convulsie
generalizată primară care se răspândeşte în întreagul creier
Figura 2.14. Stadiile somnului (B) si activitatea EEG caracteristica (A)
Figura 2.15. Neurofax EEG-9200
Figura 3.1. EEG digital KT88-2400
Figura 3.2. KIT EEG digital KT88-2400
Figura 3.3. EEG de ambulator cu 20 de canale
Figura 3.4. EEG DIGITAL KT 8102
Figura 3.5. EEG DIGITAL KT88
Figura 4.1 Schema bloc a sistemului EEG
Figura 4.2. Schema electrica a sursei duble de tensiune
Figura 4.3. Schema redresor punte cu filtru capacitiv la iesire
Figura 4.4. Influenta filtrului capacitiv de la ieisrea redresorului
Figura 4.5. Simularea functionarii surselor stabilizatoare de tensiune
Figura 4.6. Forma tensiuniilor la intrarea si la iesirea partii pozitive
Figura 4.7. Forma tensiuniilor la intrarea si la iesirea partii negative
Figura 4.8. Generatorul de semnal EEG
Figura 4.9. Preamplificator pentru semnale EEG
Figura 4.10. Amplificator EEG
Figura 4.13. Filtru trece jos
Figura 4.14. Filtru trece sus
Figura 4.15. Caracteristica FTJ
Figura 4.16. Caracteristica FTS
Figura 5.1. Schema EEG
Figura 5.2. Generator de semnale EEG
Figura 5.3. Preamplificator de semnale EEG
Figura 5.4. Amplificator de semnale EEG
Figura 5.5. Sursa stabilizatoare de tensiune
LISTA TABELURILOR

Tabel 4.1. Tabel componente Generatorul de semnal


Tabel 4.2. Tabel componente Preamplificator
Tabel 4.3. Tabel componente Amplificator
LISTA ACRONIMELOR

AC – Analiza circuitului in domeniul frecvenței


DC – Analiza circuitului în current continuu
EEG – Electroencefalograma
EMG – Electromiograma
ST - Stadiul depolarizat
Fp – planul prefrontal
F – frontal
C – rolandic (central)
P – parietal, occipital
M-median,
Dr – dreapta,
Stg – stanga,
T – temporal
PR,PA – potentiali bioelectrici
AD- amplificatory diferential
REM – rapid eye movements
CAPITOLUL 1
INTRODUCERE IN ELECTRONICA MEDICALĂ

1.1.Electronica medicală – generalități


Electronica medicală reprezintă o parte a ingineriei biomedicale care aplică electronic în
domeniul medical, pentru diagnostic sau tratament.În diagnostic, aparatura electronic oferă
informații generale și/sau dedicate despre pacient, cu ajutorul cărora medical poate evalua starea de
sănatate sau de boală.Uneori aparatura este capabilă și să evalueze informațiile, furnizând direct
diagnosticul.Informația poate fi de natură electric (semnal bioelectric) și atunci culegerea ei se face
prin intermediul unor electrozi, sau poate fi de natura neelectrică (de exemplu temperatura) și atunci
culegerea ei se face prin intermediul unor traductoare, care convertesc semnalul neelectric în semnal
electric.
Electroencefalografia (EEG) este tehnica de investigare a activității electrice a
creierului.Semnalul EEG are amplitudini de n ≠V …n 100 ≠V și frecvențe în domeniul 0,5 Hz…50
Hz (pentru măsurători pe scalp).Activitatea electrică a creierului reflectă procesele biochimice de la
nivelul celulelor sau grupurilor de celule din creier.Această activitate este continuă, dispărând
numai in comă profundă (moarte clinică).Semnalele sunt greu de interpretat, dar apar unele
elemente caracteristice care pot fi recunoscute. Traseul EEG (fig.1.1) se poate descompune după
criteriile: *”formă” –anumite structure particulare; *”amplitudine” –denumire improprie, de fapt
valori vârf la vârf; *”frecvență” –denumire improprie, de fapt număr de evenimente în unitatea de
timp, pe durata unui segment de traseu, adică intervalul de timp în care forma se conservă.

Figura.1.1 Exemplu de traseu EEG

Segmentele se clasifică după “frecventă” în:

 unde: 0,5 Hz…4 Hz, 50 ≠VVV…150 ≠VVV;sunt normale la copil mic în stare de veghe și la
adult în anumite faze ale somnului; sunt patologice la adult în stare de veghe;
 unde: 4 Hz…8 Hz, 30 ≠VVV…70 ≠VVV; sunt normale la copil și,izolate, la adult; sunt
patologice dacă sunt în pondere mare la adult;
 unde: 8 Hz…13 Hz, 30 ≠Vvv…100 ≠Vvv; sunt normale în stare de relaxare; în cele două
treimi posterioare ale scalpului predomină undele α cu frevență de 10 Hz și amplitudinea de
50 µVvv-poate în legatură cu frevența proprie de rezonanța a câmpului magnetic de 10 Hz,
de unde denumirea undelor α de “ceas biologic“;
 unde: 13 Hz…22 Hz, mai mici de 30 ≠V vv; sunt normale în timpul unei activități mentale,
dacă lipsesc alte ritmuri majore;
 unde: 22Hz…30 Hz, mai mici de 2 ≠Vvvș sunt normale pentru atenție,stimulare senzorială.

10
Figura 1.2. Notarea plasării electrozilor pe scalp

Tipuri de derivații EEG (între paranteze se dau exemple de numire a electrodului,respectiv de


numire a derivației obținute):

1) Bipolare: (n) canale EEG necesită (n) amplificatoare și (n+1) electrozi.

Figura 1.3. Derivații EEG bipolare

2) Unipolare cu potențial mediat: (n) canale EEG necesită (n) amplificatoare și (n) electrozi.
Potențialul de referință, VM, se obține prin medierea celor n semnale culese de electrozi.

Figura 1.4. Derivații EEG unipolare cu potențial mediat


3) Unipolare cu potențial neutru: (n) canale EEG necesită (n) amplificatoare, (n) electrozi și
două cleme metalice.Potențialul de referință,VN,se obține prin contactarea unui punct de pe
suprafața copului în care activitatea creierului nu se poate detecta.

11
1.2. Tehnica Inregistrarii
Aparatul EEG trebuie sa fie instalat intr-o incapere spatioasa, ferita de zgomot si de lumina
prea puternica si departe de incaperi cu tub Roentgen, fizioterapie, sala de operatie,etc.
Pacientul trebuie sa fie pregatit atent de un personal calificat. Se recomanda ca pacientul sa
isi spele parul in ziua precedent examinarii sau daca este gras sa-l degreseze cu alcool sau
eter.Trebuie sa fie pregatit psihic pentru a-si pastra calmul in timpul investigatiei.

Figura 1.5. Amplasarea electrozilor in sistemul


 Fp – planul prefrontal,
 F – frontal,
 C – rolandic (central),
 P – parietal, occipital,
 M-median,
 Dr – dreapta,
 Stg – stanga,
 T – temporal
 A Impartirea distantei dintre radacina nasului (nazion) si proturberanta occipital (inion);
considerata 100%.
 B Impartirea in plan transversal; distanta dintre meatul urechii stangi si drept fiind
considerat 100%.

12
1.3. Electroencefalograful

Este dispozitivul folosit in electroencefalografie pentru determinarea potentialelor electrice


neuronale la nivelul pielii. Acesta trebuie sa poata sesiza tensiuni intre 2 - 200 µV la frecvente intre
0,1 - 200Hz. Electrozii se aplica pe suprafata pielii si este indicat sa fie acoperiti cu clorura de
argint, dar pot fi si din alt material cum ar fi argint sau otel. Amplitudinea semnalului fiind de
cativa µV trebuie amplificata de cateva sute de ori inainte de a fi prelucrata. Dupa amplificarea
semnalului analogic, acesta este convertit in semnal digital, pentru a putea fi transmis unui PC unde
este prelucrat si vizualizat. Conversia este realizata de un microcontroler. Dupa prelucrare, semnalul
digital este transmis unui PC prin interfata RS232, fara a fi necesara folosirea unei placi de achizitie
speciale. Interfatarea microcontroler - PC este bine sa se realizeze prin intermediul unui optocuplor
pentru a se izola electric microcontrolerul de PC.

Figura 1.6. Schema bloc a electroencefalografului

13
Deoarece semnalul este foarte slab, acesta poate fi puternic afectat de zgomot in special de
cel cu frecventa de 50/60Hz ce are un caracter capacitiv. Pentru a elimina zgomotul, semnalul este
prima data amplificat cu un amplificator diferential ce masoara diferenta de tensiune dintre 2 puncte
de pe cap. Deoarece zgomotul este identic in ambele puncte acesta este rejectat. Dupa aceasta
semnalul este amplificat cu un amplificator simplu si trecut printr-un filtru trece jos ce elimina
distorsiunile datorate esantionarii semnalului in vederea conversiei digitale. Circuitul de protectie
are rolul de a proteja dispozitivul de descarcarile electrostatice. Pentru a evita zgomotul produs de
incarcarea electrostatica a electrozilor se foloseste un filtru trece sus.

Pentru reducerea zgomotului de mod comun se foloseste un amplificator operational legat la


masa, in acest caz piciorul drept al subiectului. Mai jos este redata schema bloc a amplificarii
semnalului analogic cules de electrozi.

Figura 1.7. Amplificarea semnalului analogic

Figura 1.8. Schema tipica a unui amplificator de impulsuri nervoase

14
Dupa conditionarea semnalului analogic acesta poate fi convertit in semnal digital prin intermediul
microcontrolerului.

Figura 1.9. Schema bloc a circuitului digital

15
CAPITOLUL 2
MONITORIZAREA ACTIVITĂȚII CEREBRALE

Electroencefalograma (EEG) este o reprezentare grafică a activitații electrice produse de


creier, captată prin intermediul unor electrozi plasați pe scalp, cu ajutorul unui aparat numit
electroencefalograf. Electroencefalograma este utilizată pe larg în diagnosticul epilepsiei, a
encefalopatiilor, în monitorizarea activității cerebrale în timpul anesteziei și a altor afecțiuni ale
creierului.Este o procedură nedureroasă care utilizează electrozi care se atașează la nivelul scalpului
pentru măsurarea activitații electrice a creierului sub forma undelor cerebrale. Potențialele
biolectrice (PR, PA) propii neuronilor stau la baza activității electrice a creierului în ansamblu, dar
aceasta din urmă nu se reduce la ele. Se consideră că în imaginea grafică globală a activitații
bioelectrice a creierului (electroencefalograma-EEG) își găsesc expresia numai procesele electrice
de joasă frecvență cu o durată între 10 milisecunde si 10 minute. În condițiile obișnuite ale
înregistrării EEG cu ajutorul macro electrozilor plasați pe scalp și chiar direct pe cortex, potențialele
mai rapide nu sunt puse în evidență. Electroencefalografia inregistreaza curentii extracelulari
corticali, formati din sumarea atat a potentialelor excitatoare cat si inhibitoare generate de neuroni.
Sursa acestor potentiale o reprezinta neuronii corticali, odata ce campurile electrice scad odata cu
patratul distantei de la suprafata corticala. Totusi, activitatea neuronilor corticali este influentata
puternic de structurile subcorticale, si anume talamusul si formatiunea reticulata. Impulsurile de la
aceste formatiuni, sunt responsabile pentru formarea paternurilor caracteristice observate la
electroencefalografie.

2.1. Monitorizarea activității electrice de pe scalp

Activitatea electrică colectivă a cortexului cerebral este, de obicei, menţionată ca un ritm,


deoarece semnalele măsurate de multe ori se prezintă oscilatorii având un comportament repetitiv.
Activitatea unui singur neuron cortical nu poate fi masurată pe scalp datorită straturilor groase de
țesut (fluide, oase și piele ) care atenuează semnalul electric atunci cand acesta se propagă de-a
lungul electrodului. Cu toate ascestea, activitatea a milioane de neuroni corticali, de la o adâncime
de câțiva milimetri, produc un câmp electric suficient de puternic pentru a fi măsurat pe scalp.

Diversitatea de ritmuri EEG este foarte mare și depinde printre alte lucruri, de starea
mentală a subiectului cum ar fi gradul de trezire și somn. Figura 2.1. ilustrează un număr de ritmuri
EEG observate în timpul diferitelor state.Ritmurile sunt direct caracterizate prin gama lor de
frecvență și amplitudinea relativă. În stare de veghe, la omul, sănătos, predomină ritmul alfa,
caracteristic pentru activitatea bioelectrică a creierului în stare de repaus; ritmul beta este propiu
activitații sporite a scoarței cerebrale (stimulari senzoriale, efort mintal etc.). La omul adult normal,
în stare de veghe, dar fără a fi supus acțiunii unor stimulări deosebite, aceste ritmuri reprezintă cca.
90% din totalul ritmurilor înregistrate, celelalte ritmuri apar mai rar. Ritmurile delta si sigma sunt
specifice stării de somn; ritmul teta este mai frecvent în copilarie. Ritmurile lente sunt indiciul unor
procese patologice. S-au obținut o serie de date clinice si experimentale, care relevă existența unor
corelații între activitatea electrică a creierului, pe de o parte, și nivelul intelectual, stările afective,
tipul de personalitate etc., pe de alta parte; deci undele EEG pot oferi indicii prețioase asupra unor
funcții și însușiri psihice ale omului. În general, în starea de excitație a creierului, modificările
survenite pe traseele EEG au, în mare măsură, un caracter nespecific; în orice formă de activitate a

16
omului se observă fenomenul de depresie a ritmului alfa si imbogatirea EEG cu ritmuri mai rapide
(β) și cu unele lente. Deoarece fluctuațiile de tensiune măsurate la electrozi sunt foarte mici, datele
înregistrate sunt digitalizate și trimise la un amplificator. Datele amplificate pot fi apoi afișate ca o
secvență de valori de tensiune.

Diferențele de preț în sistemele EEG se datorează de obicei numărului de electrozi, calității


digitalizării, calității amplificatorului și numărului de instantanee pe care dispozitivul le poate
prelua pe secundă (aceasta este rata de eșantionare în Hz). EEG este una dintre cele mai rapide
tehnici de imagistică disponibile, deoarece poate lua mii de instantanee pe secundă (256 Hz sau mai
mult). Acum 100 de ani, cursul EEG era un complot pe hârtie. Sistemele actuale afișează datele ca
flux continuu de tensiuni pe un ecran.

Figura 2.1. Electroencefalografia ritmurilor observate de-a lungul diferitelor forme de somn:
(a) fericit, (b) relaxat, (c) somnoros, (d) adormit, și (e) somn adânc

2.2. Fenomene bioelectrice


Bioelectrogeneza reprezinta fenomenul producerii electricității de către biosisteme, fiind un
proces permanent de care depinde existența materiei vii. Din punct de vedere electric, sistemul viu
reprezintăun mediu neomogen, neuniform, anizotrop, diferențiat atât structural cât și funcțional,
acesta poate fi privit ca un conductor electrolitic, în care purtatorii de sarcină sunt ionii pozitivi și
ionii negativi.
Țesuturile și organele unui organism viu manifestă o activitate electrică, în general periodica
dată de rezultanta globalăa activității electrice a celulelor individuale care intrăîn componența
lui.Această activitate electrică poate fi înregistrată cu ajutorul unor aparate electronice care
prelucrează semnalele culese cu ajutorul unor electrozi implantabili sau a unor macroelectrozi
neinvazivi aplicați pe tegumente.
Pentru ca interpretarea formelor de undăsă fie accesibilă practicii medicale,plasarea
electrozilor este standardizatăși există atlase cu formele de unda specifice cazurilor normale și
patologice. Forma de unda a biopotențialului culeasăși redata grafic se numește electrogramă,
denumire în care se intercaleazăși numele organului investigat.
17
Potențialele biolectrice (PR, PA) propii neuronilor stau la baza activitații electrice a
creierului în ansamblu, dar aceasta din urmă nu se reduce la ele. Se consideră ca în imaginea grafică
globală a activitații bioelectrice a creierului (electroencefalograma-EEG) își găsesc expresia numai
procesele electrice de joasă frecvență cu o durată între 10 milisecunde si 10 minute. În condițiile
obisnuite ale înregistrarii EEG cu ajutorul macro electrozilor plasați pe scalp și chiar direct pe
cortex, potențialele mai rapide nu sunt puse în evidență. Electromiograma sau semnalul EMG,
reprezintă semnalul generat de contracția musculară care se produce prin deploarizarea fibrelor
musculare,aceasta este inițiată de creier și transmisă plăcilor terminale din mușhi prin intermediul
motoneuronilor.Semnalul EMG evidentiază unele procese patologice.

Figura 2.2. Frecventa spectrului EEG

Potențialul de acțiune al celulei poate fi monitorizat prin plasarea unor electrozi în interiorul și
exteriorul acesteia. În acest fel, se pot determina formele de undă și intervalele de valori ale
tensiunii, pentru diferite celule. Potențialul neuronilor aflați în starea de repaus este de -70 mV.
Printr-un procescascadă, potețialul de acțiune sau de activare a neuronului atinge valori până la
+40mV. Diagrama de mai jos ilustrează clar producerea unui potențial de acțiune.

18
2.3.Achiziția semnalelor electrofiziologice

Semnalele electrofiziologice sunt achiziționate în scopul interpretării lor,anumite modificări


față de aspectele standard fie în formele de undă în timp, fie în componențele lor spectrale,pot
indica stări patologice ale organului respectiv.În sistemele convenționale înregistrarea semnalelor
EEG se face prin plasarea mai multor electrozi pe scalp, utilizându-se și un gel conductor pentru a
reduce impedanța de contact.Multe din acestea folosesc electrozi atașați unui singur cablu.Fiecare
electrod este conectat la una din intrările amplificatorului diferențial (un amplificator pentru fiecare
pereche de electrozi), iar referința comună la toate celelalte intrări rămase ale amplificatoarelor.
Aceste amplificatoare amplifică diferența de potențial dintre electrodul activ și electrodul de
referință (amplificare cuprinsă între valorile 1000-100000). Majoritatea sistemelor EEG din zilele
noastre sunt digitale, iar semnalul analogic amplificat este digitalizat printr-un convertor analogic
digital, dar asta după ce semnalul este trecut printr-un filtru trece jos (de anti-aliere).

Figura 2.3. Amplificatoare diferențiale cu referință comună

Un semnal EEG, tipic unui adult, măsurat la nivelul scalpului are amplitudini cuprinse între 10
μV și 100 μV. Dacă electrozii sunt plasați sub Dura mater, potențialele înregistrate au valori
cuprinse între 10 și 20 mV. Cât timp semnalele EEG reprezintă diferența de potențial dintre doi
electrozi, citirea lor se poate face în mai multe feluri.
Reprezentarea canalelor referită de diferite montaje:
 Montajul secvențial
Fiecare canal (forma de undă) reprezintă diferența dintre doi electrozi adicenți. Întregul montaj este
alcătuit din o serie de astfel de canale. De exemplu, canalul “Fp1-F3”reprezintă diferența în
tensiune dintre electrodul Fp1 și electrodul F3. Următorul canal din montaj, “F3-C3”, reprezintă
diferența de tensiune dintre F3 și C3, și așa mai departe până se acopera toată matricea de electrozi.
 Montajul referential
Fiecare canal reprezintă diferența dintre un electrod specific și un electrod de referință setat. Nu
există o poziție standard pentru electrodulde referință. De regulă se plasează pe zona mediană a
capului, între emiferele cerebrale, sau pe urechi.
 Montajul referință –comună
Ieșirile tuturor amplificatoarelor sunt însumate și mediate, iar semnalul rezultat este folosit ca
referință comună pentrufiecare canal.

19
Semnalele cvasiperiodice, precum semnalul EEG, sunt implementate de medic urmărind
numai evoluția temporală a lor.Semnalele neregulate cum sunt semnalele EEG sau EMG, necesită
de multe ori și o analiză in frecvență pentru pronunțarea diagnosticului.
Clasificarea automatăîn mod normal sau patologic a acestor semnale este o sarcină dificilă
pentru că există diferențe chiar și între două semnale normale (de la un pacient la altul sau de la un
aparat la altul). Acest sistem automat trebuie săînlocuiască creierul medicului în luarea deciziilor și
acest lucru se face, de obicei, cu un nivel de încredere ridicat,ce se poate exprima în procente(peste
99%).[2]
Un electrod metallic care vine în contact cu țesutul are în vecinătatea sa ioni în
soluție,adicăun electrolit.Conducția electric în electrolit este realizată de ioni,iar în electrozii
metalici este efectuată de electroni.La interfața electrod-electrolit au loc fenomene care transformă
conducția ionică în conducție electric și invers.Construind o pilă cu doi electrozi din metale
diferite,amândoi fiind cufundați îin soluții diferite,dar care contin ionii metalelor din care sunt
construiți constatăm că odată cu trecerea curentului electric între electrozi crește molaritatea
ionilor,iar masa metalică scade conform ecuației :
Fe→Fe+2+2e-
La celălaltelectrod se constată fenomenul invers: molaritatea ionilor Cu 2+ scade, iar masa
metalică a electrodului de cupru creste conform ecuației :
Cu2+ +2e- →Cu
Cele două semireacțiise pot scrie printr-o singură relație:
Fe+Cu2+→Fe2++Cu.
Datorită electrozilor şi cablurilor de la pacient la echipamentul electromedical, pe lângă
semnalul utilizat apar semnale perturbatoare provocate de:
- variaţia în timp a impedanţelor şi a potenţialelor de electrod;
- cuplajele magnetice şi electrice ale cablurilor de pacient cu surse de semnal exterioare, în
special de la reţeaua de alimentare;
- variaţia potenţialelor de masă atunci când sursa de semnal utilizat şi amplificatorul au
puncte de conectare la masă diferite (distanţate la cel puţin zeci de cm).

Figura 2.4. Tipuri de surse de semnal și cuplaje perturbatoare

20
Figura 2.5. Măsurarea cu amplificatoare diferenţiale

Figura 2.5. Schema simplificată a circuitului de măsurare cu AD

Pentru reducerea perturbaţiilor se utilizează preamplificatoare cu intrare simetrică (fig.2.8.),


care pe lângă amplificarea semnalului util realizează şi rejecţia unor semnale nedorite în circuitul de
măsurare. Valoarea limită maximă a tensiunii pe inimă este de circa 10V, iar curentul prin
muşchiul cardiac de 10A (valori efective în gama de frecvenţă 01kHz). La utilizarea aparatelor
electromedicale pot să apară curenţi de scurgere la pământ prin carcasa aparatului sau prin pacient,
definind:
 curentul auxiliar de pacient - străbate pacientul în timpul utilizării normale a
echipamentului;
 curentul de scurgere prin pacient - curentul nefuncţional care trece de la partea aplicată
(electrozi) prin pacient la pământ, prin cuplaje capacitiv-inductive nedorite.
Echipamentele electrice şi electronice cu aplicaţie în medicină se clasifică în aparate de tip:
 A- nu au nici un fel de legătură electrică sau neelectrică cu pacientul (de exemplu, aparatura
de laborator);
 B- pentru aplicaţii medicale la suprafaţa sau interne organismului, excluzând aplicarea
directă pe cord (inimă);
 BF - tipul B cu o parte flotantă(izolată) aplicată pe pacient;
 C (CF), pentru aplicaţii pe cord.
După clasa de protecţie împotriva electrocutării, echipamentele alimentate de la o sursă
electrică externă se clasifică în cele trei clase de protecţie cunoscute.
Semnalele biologice nedorite pot fi reduse la minim prin următoarele metode:
 poziţionarea electrozilor de culegere astfel încât biopotenţialele altor organe să apară în fază
faţă electrozii “calzi” (de măsură) sau să fie mai depărtaţi de organele perturbatoare;
 limitarea benzii de frecvenţă a lanţului de amplificare (semnalele electrofiziologice culese
de la alte organe, cu componente de frecvenţă diferite de cele ale organismului studiat, nu
sunt amplificate);
 utilizarea unor metode de prelucrare bazate pe proprietăţile cunoscute ale semnalului
electrofiziologic util sau / şi ale semnalelor altor organe, astfel încât să poată fi estimat
semnalul util.
Tensiunea de zgomot a electrozilor poate fi redusă prin următoarele tehnici:
- alegerea corespunzătoare a curentul de polarizare al amplificatorului (de intrare) -
pentru a nu avea loc reacţii chimice ireversibile;
- limitarea benzii de frecvenţă a amplificatorului la banda semnalului util;

21
- adaptarea impedanţei de intrare în preamplificator la impedanţa electrozilor.
Artefactele datorate câmpurilor electrice intense din jurul pacientului se reduc prin:
- proiectarea corectă a interfeţei pacient-preamplificator;
- ecranare;
- alegerea unor preamplificatoare cu rejecţie de mod comun cât mai mare;
- reducerea nivelelor de impedanţă;
- scurtarea cablului de pacient .
Pentru a drena curentul nedorit la un punct de pământ funcţional se utilizează ecranarea
electrostatică care, evident, este eficace numai când este corect realizată. Regulile generale de
ecranare sunt:
 un ecran trebuie conectat la potenţialul de referinţă de semnal zero;
 ecranele trebuie să fie legate în tandem la potenţialul de referinţă de semnal zero;
 numărul ecranelor necesare într-un echipament de măsurare este egal cu numărul
semnalelor independente care sunt prelucrate plus al intrărilor de putere.

Electrozii reversibili sau nepolarizabili sunt cei la care nu are loc nici o reacţie chimică
atunci când se aplică o tensiune exterioară care compensează potenţialele electrochimice ale
electrozilor.
Electrozii inversibili sau polarizabili sunt cei la care la interfaţa cu electrolitul au loc reacţii
ireversibile, deşi global, la sistemul electrod-electrolit-electrod reacţii de oxidare au loc în aceiaşi
măsură cu reacţia de reducere.
Impedanţa pe care o prezintă un electrod în circuitul de măsurare electrică a biosemnalului
depinde de natura stratului dublu electric format la interfaţa cu ţesutul, de aceea este numită
impedanţă de polarizare(fig 2.9.).[2]

Figura 2.6. Model electric al interfeţei electrod – ţesut

Potenţialul de electrod va fi o sursă de semnale perturbatoare chiar în cazul în care cei doi
electrozi cu care se face măsurarea sunt din acelaşi material şi identici dimensional. În circuitul
echivalent al unei perechi de electrozi va exista o tensiune continuă egală cu diferenţa potenţialelor
de electrod, deoarece este greu de realizat contacte perfect identice la ambele interfeţe şi , în plus,
stabile în timp.
În măsurările la suprafaţa organismului (electrozi plasaţi pe piele), circuitul echivalent
oferit de electrozi şi sursa de semnal bioelectric la intrarea preamplificatorului este prezentată în
figura 2.10. Între electrodul metalic şi piele, pentru a stabiliza potenţialul de electrod, mai ales la
mişcările pacientului, se introduce o hârtie de filtru sau tifon îmbibate cu electrolit (de obicei soluţie
alcalină), fie o pastă electroconductivă. Utilizând paste electroconductive, valorile tipice pentru
rezistenţa interfeţei electrod-ţesut Rf (diferită în general pentru cei doi electrozi) sunt în gama 110
k.

22
Figura 2.7. Circuitul echivalent de electrozi

În electroencefalografie se folosesc electrozi circulari ( 47,5mm), rectangulari (35*50mm),


cu sucţiune (pentru fixare bună pe torace), cu bandă adezivă etc. Studiile au arătat că se pot folosi şi
aliaje ieftine (oţel inoxidabil, nichel-argint, oţel nichelat, alamă argintată etc.) pentru confecţionarea
electrozilor de suprafaţă mare, cu rezultate asemănătoare cu cele din aliaje nobile.
Alte tipuri de electrozi de suprafaţă:
 electrozi cu joncţiune lichidă;
 electrozi radiotransparenţi;
 electrozi de suprafaţă capacitivi;
 electrozi uscaţi.

2.4.Electroencefalografia

Electroencefalograful dispozitivul folosit in electroencefalografie pentru determinarea


potentialelor electrice neuronale la nivelul pielii. Acesta trebuie sa poata sesiza tensiuni intre 2 - 200
µV la frecvente intre 0,1 - 200Hz.
Schema bloc a unui canal electroencefalograf este prezentatăîn figura de mai jos.Cablul de
pacient realizează legatura dintre selectorul de derivații și pacientul cuplat la electrozii RA ( cablu
de culoare roșie ) LA (cablu de culoare galbenă) LL (cablu de culoare verde) RL (cablu de culoare
neagră sau albastră). Selectorul de derivații selectează combinațile de culegeri standard care se
aplică preamplificatorului flotant.
Pentru etalonarea amplificarii întregului lanț de măsură,prin blocul de selecție pe orice
derivație, se introduce la intrarea amplificatorului un semnal de test de 1mV, care conform
standardelor produce o derivație a peniței inscriptorului de 10mm.[5]

Figura 2.8. Schema bloc a unui canal de electroencefalografie

23
Primul etaj de amplificare stabilește frecvența inferioară dbn banda de trecere de la 3 dB,
reglabilăîn tepte 0.05Hz – 0.5Hz, iar amplificatorul final stabileste frecvența superioară la o valoare
de 100Hz sau de 150Hz.În figura 2.8. este prezentată concepția sistemului de achiziție pe calculator
a semnalelor electrofiziologice, unde au fost achiziționate numai semnale EEG din deviația I,sa se
poată achiziționa oricare alte semnale electrofiziologice.

Figura 2.9. Schema bloc simplificată electroencefalografului pe PC

Deoarece semnalul este foarte slab, acesta poate fi puternic afectat de zgomot in special de cel
cu frecventa de 50/60Hz ce are un caracter capacitiv. Pentru a elimina zgomotul, semnalul este
prima data amplificat cu un amplificator diferential ce masoara diferenta de tensiune dintre 2 puncte
de pe cap. Deoarece zgomotul este identic in ambele puncte acesta este rejectat. Dupa aceasta
semnalul este amplificat cu un amplificator simplu si trecut printr-un filtru trece jos ce elimina
distorsiunile datorate esantionarii semnalului in vederea conversiei digitale. Circuitul de protectie
are rolul de a proteja dispozitivul de descarcarile electrostatice. Pentru a evita zgomotul produs de
incarcarea electrostatica a electrozilor se foloseste un filtru trece sus. Pentru reducerea zgomotului
de mod comun se foloseste un amplificator operational legat la masa, in acest caz piciorul drept al
subiectului. Mai jos este redata schema bloc a amplificarii semnalului analogic cules de electrozi.

24
Figura 2.10. Amplificarea semnalului analogic

2.5 Aplicații EEG și metode de înregistrare a activității cerebrale

Acest capitol reprezintă două dintre cele mai importante aplicații clinice ale EEG-ului, și
anume studiul de epilepsie și cel de tulburări de somn.Design-ul unei interfețe creier-computer este
o altă aplicație EEG, care sunt considerate până în prezent principalul studiu de perspectivă spre
cercetare.Achiziția de semnale cerebrale se poate face în două moduri: invaziv sau neinvaziv.

Prima metodă presupune plasarea unor electrozi direct pe creier, în urma unor intervenții
chirurgicale. Avantajul constă în calitatea semnalului achizitionat, nefiind pertubat de mediul pe
care l-ar străbate, ca în cazul unei achiziții efectuate pe scalp. Metodele invazive sunt aplicate în
cazuri restrânse,unde se dorește o mai bună acuratețe a semnalelor achiziționate.Un alt avantaj este
acela că se face analiza doar în zona critică, unde rezidă informația de interes. Însă ținând seama de
comportamentul organismului viu de a respinge obiectele străine, există posibilitatea ca în timp,
calitatea semnalului să scadă. Astfel,metoda invazivă poate determina dezvoltarea unor țesuturi
cicatrizante.Bineînteles, cel mai mare dezavantaj al acestei proceduri îl reprezintă numărul mare de
riscuri la care este supus pacientul. În plus, este nevoie și de implicarea unor cadre medicale pentrua
se ajunge la zona de analizat. Comparativ cu metoda neinvazivă, pentru care nu este nevoie de
cunoștințe, si pregătire medicală pentru a face o achiziție de date.

Figura 2.11 Metode de achiziție de semnal


25
Figura 2.12. Sistemul internațional de înregistare a EEG-ului

2.5.1 Epilepsia
O persoană cu epilepsie suferă de convulsii în timpul căreia exploziile bruşte de activitate
electrică necontrolată apar într-un grup de neuroni din cortexul cerebral. Convulsii epileptice se
manifestă în mai multe moduri diferite, în funcţie de unde originea (Focus) a activităţii electrice este
situat şi modul în care diferite zone ale creierului deveni succesiv recrutat în timpul unui sechestru.
De exemplu, o convulsie care începe în zonele senzoriale ale cortexului se manifestă de
obicei printr-o senzaţie vizuală sau auditivă. Accentul epileptic este definit de un grup de neuroni a
căror funcţionalitate este afectată, în timp ce celelalte zone implicate într-un sechestru sunt adesea
normale. Interacţiunea dintre semnalele excitatorii, care creşte activitatea electrică a creierului prin
cauzarea celulelor nervoase la foc, şi semnale inhibitory, care scad activitatea prin prevenirea
celulelor nervoase de la ardere, este wellbalanced în condiţii normale.
Cu toate acestea, un dezechilibru între cele două activităţi este considerat a fi o cauză
importantă a epilepsiei. În special, neurotransmiţătoarele care transmit chimic semnalele din
SYNAPSE sunt centrale pentru a provoca un astfel de dezechilibru; în cazul în care
neurotransmiţătoarele excitatorii sunt prea active sau cele inhibitory nu sunt suficient de active,
probabilitatea de a creşte convulsii. Ca rezultat, se vor produce explozii de activitate electrică
necontrolată. Medicamente antiepileptice recent dezvoltate sunt menite să modifice acest echilibru
depreciat de neurotransmiţătoare fie prin scăderea activităţii excitatorii sau creşterea activităţii
inhibitorii.

Unele convulsii sunt dificil de observat şi doar duce la confuzie mentală minoră, în timp ce
altele cauza pierderea conştiinţei, deşi rareori duce la moartea permanentă injuror. Convulsii sunt de
obicei recurente evenimente la o rată foarte variabilă, variind de la câteva crize în timpul unei vieţi
la câteva zeci în timpul unei singure zile. Durata fiecărui sechestru variază de la câteva secunde la
câteva minute.

Deoarece manifestările convulsiilor epileptice diferă considerabil, s-a stabilit un sistem de


clasificare a crizelor în diferite grupe pe baza caracteristicilor EEG. Cele două grupuri principale

26
sunt definite de locaţia la care începe confiscarea: convulsiile parţiale încep într-o zonă
restricţionată (focală) a creierului, în timp ce crizele generalizate primare implica întregul creier de
la debutul lor (Figura 2.13). Convulsiile aparţinând fostului grup sunt legate de un singur accent
epileptic, în timp ce acest lucru nu se aplică la acest ultim grup.

Ca urmare, anumite crize parţiale pot fi vindecate printr-o procedură chirurgicală în care o mică
parte a cortexului este eliminată. Procedura trebuie să fie precedată de o serie de investigații extrem
de aprofundate pentru a se asigura că localizarea concentrației epileptice este delimitată cu
exactitate. În unele cazuri, o convulsie parţială poate evolua în alte părţi ale creierului şi este apoi
menţionată ca o convulsie parţială cu generalizare secundară. Figura 2.12 afişează o EEG care a fost
înregistrată în timpul apariţiei unei crize generalizate primare.

Figura 2.13.
(a) O

convulsie parţială epileptică cu focalizare în cortexul motor ; (b) O convulsie generalizată


primară care se răspândeşte în întreagul creier

Epilepsia este cauzată de mai multe afecţiuni patologice, ar fi leziuni cerebrale, accident
vascular cerebral, tumori cerebrale, infecţii, şi factorii genetici.
Cel mai mare grup de pacienţi epileptice are, totuşi, o etiologie necunoscută. EEG este testul
principal pentru diagnosticarea epilepsiei şi colectarea de informaţii despre tipul şi localizarea
crizelor. Pentru subiecţii cu epilepsie suspectată, o EEG este înregistrată în rutina clinică pentru
halfan Hour într-o cameră relativ întunecată şi liniştită.

2.5.2 Studiul Somnului


Exista doua feluri de somn :

27
Somn cu unde lente ( somnul classic, non-REM) care are 4 stadii caracterizate de scaderea
progresiva a frecventei si cresterea amplitudinii corelat cu adancimea somnului.In timpul somnului
lent musculature este relaxata,predomin activitatea parasinaptica.

Somn cu miscari rapide ale globilor ocular (REM-Rapid Eye Movements ) care mai este
denumit si somn paradoxal.EEG devine brusc desincronizata (voltaj scazut ,frecventa
mare ,predomina activitatea sinaptica,tonusul muscular dispare cu exceptia musculaturii ochilor si a
muschilor respiratori.Aceasta este perioada videlor.Somnul REM ocupa 20-25 % din timpul total al
somnului, apare discontinuu , de 5-7 ori intr-o noapte, predominant catre dimineata.

Figura 2.14. Stadiile somnului (B) si activitatea EEG caracteristica (A)

Neurofax EEG-9200 este un sistem modular de electroencefalografie/poligrafie cu pana la 192


canale pe baza de computer desktop pentru achizitie, evaluare si analiza a datelor EEG si Studiul
somnului; Sistemul Neurofax cu Studiul somnului (kit Polysmith™) reprezinta varful de gama al
sistemelor electroencefalografice digitale. Abordarea modulara a sistemului se traduce in
functionalitate inteligenta, de ultima generatie, si versatilitate deosebita chiar si in retelele moderne
precum serverele terminal sau sistemele de stocare masive.

Acest sistem bazat pe PC va ajuta sa evaluati si analizati date de electroencefalografie si


poligraf fiind o solutie de ultima geneartie ce include inregistrarea a 38, 44, 64, 128 sau 192 de
canale cu frecvente de pana la 1.000 Hz. Aditional 16 canale DC dintre care 8 pentru trigger extern
sunt oferite optional. Pana la 250 de canale EEG pot fi urmarite simultan in timp real.
Fotostimulatorul optional cu descarcare in Xenon completeaza ansamblul, EEG-1200 oferind astfel
un sistem standard ideal pentru aplicatii clinice de rutina. Funtionalitatea ridicata si pachetul
software intuitiv pentru inregistrare, vizualizare si analiza cantitativa a datelor lasa putine lucruri de
dorit.

28
Figura 2.15. Neurofax EEG-9200

29
CAPITOLUL 3
APARATURĂ MEDICALĂ PENTRU MONITORIZAREA
ACTIVITĂŢII CEREBRALE

3.1.EEG digital KT88-2400

EEG digital KT88-2400 este un echipament de monitorizare a activitatii creierului cu 19


electrozi EEG si optional 5 canale multi-parametri, ( 1 canal ECG un canal de EMG, un canal de
respirație și două canale de OUG).Semnalul de la electrozi este colectat printr-un amplificator
integrat, tranformat A/D, auto-analiza PC, FFT, pentru a forma o electroencefalograma, care
afiseaza formele de unda si maparea cerebrala cu adancime de culoare.

Figura 3.1. EEG digital KT88-2400

Specificații tehnice EEG DIGITAL KT88-2400 :

 24 de canale standard (19 canale EEG + 5 canale multi - parametri). Metodă de


plasare electrozi 10/20 de în sistem standard internaţional, montajele pot fi schimbate
în timpul colectării sau redării (cum ar fi montaje monopolare, bipolare sau definite
de utilizator). Suportă diverşi electrozi inactivi în timpul colectării (de exemplu A1,
A2, AA, AV, Bn, Cz).
 Amplificator bioelectric pentru extragerea undelor cerebrale, timpul de înregistrare
continuă poate fi de până la 24 de ore, sistem integrat de calibrare complet automat.
 Funcţie robustă de redare: două moduri de redare (continuu şi rulare) sunt opţionale,
amplitudinea şi viteza de afişare sunt reglabile. Linia de timp de subdivizare împarte
unda de o secundă în 5 părţi, fiind uşor pentru medici să analizeze forma de undă.

30
 Sistem de filtru digital multifuncţional oferă diferite metode de filtrare şi tipuri de
ferestre, iar utilizatorul poate stabili în mod liber filtrul de trece-jos, trece-sus, bandă
de trecere şi filtru oprire bandă.
 Riglă de frecvenţă electronică, adecvată pentru măsurarea informaţiilor oricăror
forme de undă EEG. Cu fereastră parţial extensibilă, pentru a măsura cu precizie
perioada EEG, amplitudinea şi frecvenţa şi care poate fi reglată în funcţie de decizia
utilizatorului.
 Marcarea undei EEG la momente precum deschiderea ochilor, închiderea ochilor şi
pâlpâire cu diferite culori; pot fi adăugate evenimente definite de utilizator, culoarea
de undă pentru evenimentul evocat poate fi, de asemenea, stabilită în mod liber;
asigură că forma de undă la un timp specificat poate fi găsită rapid după numele
evenimentului în timpul redării cazului.
 Transformator de izolare profesionist, sistem de izolare de alimentare dublu şi
transmisie optoelectronică de date pentru a asigura securitatea. Utilizaţi interfaţa
USB pentru a transmite datele care trebuie doar introduse.

Figura 3.2. KIT EEG digital KT88-2400

31
3.2. EEG de amblulator cu 20 de canale

Amplificator EEG adecvat aplicațiilor standard, de rutină EEG și pentru monitorizare.


Integrează toate functiile precum amplificare semnal, conversie A/D, stocare date, afisaj LCD si
transfer de date wireless, capacitatea de afisare a unui canal EEG (ales de utilizator). Ofera
informatii despre: setare timp, colectie timp, status acumulator, capacitate de stocare, serie.Ofera 19
canale EEG precum si un canal ECG.Opțional - Poate functiona ca un Holter EEG cu inregistrari pe
un timp total de 72 ore si pe card de momorie sau transmitere 2G;

Figura 3.3. EEG de ambulator cu 20 de canale

Specificții tehnice EEG de ambulator cu 20 de canale:

 Utilizeaza curent continuu ceeea ce elimina riscul electrocutarii, previne interferenta,


elimina necesitatea impamintarii sau a altor masuri de protectie.
 Dispune de posibilitatea unui marker de evenimente pentru bolnavii de epilepsie.
 Design-ul compact permite completa izolare a semnalului EEG si ofera pacientului
posibilitate de miscare.
 Aparatul efectueaza: Mapping EEG; Analiza tendintei EEG; Analiza spectrala EEG;
Playback rapid al undei cerebrale si functie de pozitionare rapida;
 Utilizatorul poate revedea undele EEG sub diferite combinatii a parametrilor si filtrelor.
 Accesorii standard: cablu electrozi, retea craniana, brat pentru electrozi.

32
3.3. ELECTROENCEFALOGRAF DIGITAL - EEG 8102

Sistemul EEG-8102 are amplificator EEG de inalta performanta, cu caracteristici cu o


sensibilitate ridicată, puternice anti-interferente.Introducand tehnologia de prelevarea simultana de
probe si detinerea tuturor electrozilor, problema frecventa privind timpul intarziat de transmitere a
semnalelor intre electrozi nu se va întampla in acest caz. Pe măsură ce procesul de conversie a
semnalului analogic la semnal digital este executat în interiorul amplificatorului înainte de a
transmite la PC, riscul de a fi perturbat de zgomotul extern este redus considerabil în timpul
transmisiei de date.

Figura 3.4. EEG DIGITAL KT 8102

33
Specificații tehnice EEG DIGITAL 8102 :

 Pâna la două canale de semnal EEG integrat în amplitudine pot fi afișate simultan.
EEG oferă o vedere comprimată a variației amplitudinii EEG.
 Semnalul este inregistrat, amplificat, filtrat si afisat la o anumita viteza, care pot fi
definite de utilizator.
 Cu ajutorul tehnologiei EEG, sistemul EEG-8102 ofera cea mai bună soluție pentru
monitorizarea pe termen lung si este special conceput pentru provocarile UTI și
mediul nou-nascutilor UTI.
 Acesta joacă un rol important pentru diagnosticarea precoce si tratamentul
pacientilor cu crize epileptice neonatale și ischemie cu deficit de oxigen
encefalopatic.

3.4. ELECTROENCEFALOGRAF DIGITAL - EEG KT88

 KT88 pentru cartografierea digitală a activităţii electrice a creierului este un echipament


pentru verificarea a 16 canale EEG şi 2 canale ECG. Colectează semnalul EEG cu electrozi
prin amplificare integrată, transformare A / D, auto - analiză PC, FFT, pentru a forma
electroencefalograma, afişată prin adâncime de culoare.

Figura 3.5. EEG DIGITAL KT88

34
Specificații tehnice EEG DIGITAL KT88:

 Standard 18 canale ( 16 canale de EEG +2 canale ECG) . Metoda de 10/20 electrozi


de plasare în sistem standard internațional , montaje pot fi schimbate în timpul de
colectare sau rejucarea ( cum ar fi monopolare , bipolare sau montaje definite de
utilizator ) . Suport pentru diferit electrod neutru în timpul colectării (de exemplu A1
, A2 , AA , AV , Bn , Cz)
 Funcția de management de caz , oferă multe mijloace pentru cercetare și informații
statistice rapid ; caz convenabil export și funcția de import , și magazine cu disc CD
- RW , care este ușor de cercetare de date. Rapoartele pot fi editate în modul și a
trecut la document Word;
 Amplificator special de bioelectricitate pentru colectarea undelor cerebrale , timp de
înregistrare continuă poate fi de până la 24 de ore , sistem integrat de calibrare
complet automata .
 Marker EEG în evenimentele de la deschiderea ochilor , închizând ochii si clipeste
cu diferite culori , și de evenimente definite de utilizator pot fi adăugate , de culoare
de undă pentru eveniment evocat poate fi , de asemenea, stabilite în mod liber , se
asigură că forma de undă în timp corespunzător pot fi găsite rapid de eveniment
nume în timpul redării caz;

3.5. Definirea elementelor înregistrate pe un traseu EEG

 Hârtia pe care se înregistrează traseele EEG este un grafic, pe care limitele verticale
şi orizontale sunt trasate la intervale de 1 mm. La fiecare 5 mm pe verticală există o
limie mai groasă͘. Timpul este măsurat pe orizontală.
 Durata de timp înscrisă pentru 1 mm depinde de viteza de derulare a hârtieie, dacă
viteza este de 25 mm/sec, un milimetru corespunde unui interval de timp de 0,04
secunde (deci 5 mm = 0,2sec). Dacă viteza este de 50 mm /sec, um milimetru
corespunde unui interval de0,02 secunde (deci 5 mm = 0,1 sec).
 Înregistrările de rutină se fac la viteza de 25 mm/sec.
 Verticala graficului reprezintă voltajul.
 La începutul fiecărie înregistrări traseul trebuie etalonat, astfel că introducerea unui
curent de 1 mV să corespundă unei deplasări a peniţei de 10 mm pe verticală.
 Pentru complexul ventricular majusculele desemnează undele cu amplitudine mare
(peste 5 mm în general), iar literele mici desemnează unele cu amplitudine mică sub
5 mm.

35
CAPITOLUL 4
PROIECTAREA SCHEMEI BLOC A SISTEMULUI EEG

Schema bloc a sistemului EEG este prezentata in figura de mai jos.


GENERATOR DE SEMNAL

PREAMPLIFICATOR AMPLIFICATOR
EEG EEG
SELECTOR
SEMNAL EEG

Figura 4.1 Schema bloc a sistemului EEG

Sistemul EEG este compus din următoarele blocuri:


- Blocul Generator de semnal EEG;
- Blocul Sursă de alimentare;
- Blocul Selector de semal EEG;
- Blocul Preamplificator EEG;
- Blocul Amplificator EEG.

Schema bloc a sistemului EEG din figura 4.1. cuprinde următoarele blocuri funcționale:

 Sursa de tensiune stabilizată care furnizează 2 tensiuni continue de +9V si -9V.


 Generatorul de semnal EEG, acesta se alimentează cu o tensiune de +9V și furnizează la
ieșire un semnal aproximativ identic cu un semnal EEG. Acest semnal este utilizat pentru
etalonarea aparatelor EEG și pentru a studia forma undei unde EEG.
 Selectorul de semnal reprezintă un comutator ce l-am utilizat pentru a face selecția pentru
semnalul de intrare în preamplificator, acest semnal poate veni de la generatorul de semnal
sau de la un pacient.
 Preamplificatorul EEG este alimentat cu o tensiune duală, stabilizată de ±9V, primește la
intrare semnalul survenit de la selectorul de semnal și ne oferă la ieșire un semnal
amplificat. Acest bloc poate lipsi, dar prin utilizarea lui obținem o acuratețe mai mare a
semnalului EEG de la ieșirea sistemului.

36
 Amplificatorul EEG este de asemenea alimentat dual ±9V de la sursa de tensiune. Acesta
primește la intrare semnalul de la ieșirea preamplificatorului și furnizează la ieșire forma de
undă a semnalului EEG, această formă de undă poate fi vizualizată atât pe osciloscop cât și
pe calculator prin intermediul placii de sunet.

4.1. Capturarea semnalului


De obicei, EEG utilizează trei, cinci sau zece electrozi pentru a captura semnalul de la
diferite puncte de pe corp. Tensiunile care apar pe o zonă de piele, au nivele de la 100μV până la
3mV, şi cu toate acestea, poate fi un potenţial DC de aproape 300 de mV la fiecare electrod. Este
esenţial, prin urmare, un circuit ‘front-end’ de detectare de semnal care să fie capabil să detecteze
tensiuni cu nivele foarte mici, în ciuda prezenţei unei tensiuni relativ mare de ‘mod comun’. Alţi
factori care se iau în considerare sunt prezenţa zgomotului electric, cum ar fi interferenţe de 50 sau
60Hz de la surse electrice pentru corpuri de iluminat sau din monitoarele calculatoarelor, mişcarea
pacientului şi interferenţe electromagnetice de la alte echipamente din jur.
Având în vedere nivelele extrem de mici ale semnalului ţintă, este necesar un amplificator pentru a
extrage semnalul cardiac din tensiunea de mod comun şi din fondul zgomotos, oferind o amplificare
a semnalului.
Există o serie de factori care influenţează capacitatea unui amplificator de a extrage şi a
amplifica un semnal, iar o atenţie trebuie acordată ‘rejecţiei de mod comun’, tensiunii de offset
(Voo) la intrare şi deriva tensiunii de offset, precum şi între ce limite variază tensiunea la ieşire şi
zgomotul amplificatorului.

4.2. Sursa de alimentare


Circuitul integrat LM7809
Este un stabilizator de tensiune pozitivă cu mai multe variante de prezentare, ceea ce îl face
folositor într-o gamă largă de aplicaţii. Fiecare tip foloseşte o limitare internă de curent, o stopare
termică şi o arie de lucru sigură, ceea ce îl face, teoretic, indestructibil. Dacă îi este asigurat un
regim de lucru adecvat poate livra un curent de ieşire de peste 1A. De asemenea, cu ajutorul unor
componente externe, se pot obţine tensiuni şi curenţi reglabili.

+9
J2 U2 7 80 9 / TO 2 2 0
TR A F O 2X1 2 1 0 0 uF / 2 5 V 100N 2 20 u F / 2 5V 100N R1 5 10
1 3
IN OUT
GN D
4

+ C2 + D1
1
2
3

C1 C3 C4 LED J1
+

+9 1
AC 1 0 1 D3 3 AC 2 2
AC 1 +9
+9 3
0 0 0 0 0 0 4
V o ut

-9
B R ID G E -9 5
-

AC 2 6
-9 7
2

8
U3
1 0 0 uF / 2 5 V 100N 2 2 0 uF / 2 5 V 1 0 0 N R2 5 10 0
2 3
IN OUT
GN D

C5 + C6 C7 + C8 D2
LED
1

L M 7 9 0 5 C / TO 2 2 0

0 0 0 0 0
0

Figura 4.2. Schema electrica a sursei duble de tensiune

37
Caracteristici:
 tensiune de ieşire: 12V;
 protecţie la supraîncărcare termică;
 protecţie la scurt circuit;
 protecţie cu tranzistor pe ieşire.

În schema electrică regasim transformatorul care oferă la ieșire o tensiune de 12V (curent
alternativ), puntea redresoare și cele două circuite de stabilizare a tensiunii realizate cu
stabilizatoare liniare LM 7808 pentru +9V și LM 7809 pentru -9V. La ieșirea fiecarui stabilizator
am semnalizat funcționarea acestuia cu ajutorul unui LED înseriat cu o rezistență (R 1 si R2) cu rol de
limitare a curentului prin LED-uri.

Condensatoarele C1, C5, C7, şi C8 electrolitice asigură filtrarea tensiunii iar condensatoarele C4,
C6, C9 si C11 ceramice asigură tensiunea pentru eventualele vârfuri de curent şi au si rolul de filtrare
a zgomotului. Condensatorul C1, C5, C7, şi C8 se calculează cu relaţia:

Pentru a înțelege modul de fucnționare a acestei surse de tensiune am realizat simularea


funcționarii acesteia atât în ISIS Proteus cât și in Orcad și am obținut următoarele rezultate:

Implementarea realizată în Orcad:


2

D1 D3
1

V1
C1 R1
{c a p } 100
F R EQ = 50
VAMPL = 9
2

VO F F = 0
D2 D4
1

Figura 4.3. Schema redresor punte cu filtru capacitiv la iesire

38
Simularea prezentată pune in evidenta influența filtrului capacitiv de la ieșirea redresorului după
cum reiese și din formele de undă:
10V

0V

-10V
V(D2:K,D4:K)
10.0V

5.0V

SEL>>
0V
0s 2ms 4ms 6ms 8ms 10ms 12ms 14ms 16ms 18ms 20ms
V(R1:2)
Time

Figura 4.4. Influenta filtrului capacitiv de la ieisrea redresorului


- Albastru: C=100nF
- Violet: C=100uF
- Roșu: C=470uF
- Portocaliu: C=100uF
Deoarece montajul nu are un consum mare de curent ( aproximativ 200mA ), nu m-a interesat
influența sarcinii resistive.
Implementarea realizată în ISIS Proteus :
U1
7809
V+
1 3
R1
VI VO
470
GND

C1 C3 D2
1nF 1nF LED-RED
2

U2
7909
C2(1)
2 3
R2
VI VO
470
GND

C2 C4 D1
1nF 1nF LED-YELLOW
1

Figura 4.5. Simularea functionarii surselor stabilizatoare de tensiune


Rolul rezistențelor R1 si R2, este de a limita curentul prin LED-uri la o valoare admisă de
aceastea.
R= U/I_max =(+9V)/0.01A=900Ω

39
Pentru acest bloc am ales R1=R2=1kΩ deoarece în simulare nu am avut posibilitatea
conectării unui LED cu curent foarte mic.

Figura 4.6. Forma tensiuniilor la intrarea si la iesirea partii pozitive

Pentru alternanța pozitivă observam că pentru o tensiune de intrare de până la 20V, la ieșire se
obține o tensiune stabilizată de +9V.

Figura 4.7. Forma tensiuniilor la intrarea si la iesirea partii negative

Pentru alternanța negativă observam că pentru o tensiune de intrare de până la -20V, la ieșire se
obține o tensiune stabilizată de -9V.

Simularea functionarii sursei duble de tensiune mi-au validat procesul de proiectare electrica
al acesteia.

40
4.3. Generatorul de semnal EEG

Generatorul de semnal EEG se alimentează cu o tensiune pozitivă de +9V și furnizează la


ieșire un semnal aproximativ identic cu un semnal EEG, acest semnal ne este util pentru etalonarea
aparatelor EEG.
D1

1N4148
V1
VSINE

R6 R11

16
680K 560K
16
5

C1
14
CLK C4 R12 R13

VCC
9 3 1nF 100k 10k
IN1 Q18 Q0
VDD
VCC

10 2
Q19 Q1
6 11 4
IN2 Q20 Q2
82P 12 15 7
Q21 D2 RST Q3
3

13 10
X1
2
Q22
14
Q4
1
R7
Q23 Q5
Q24
15
Q6
5 D5
R1 7 1N4148 6 R14
1

OT1 Q7 330K 3V
GND

RST
VSS

SW1
1

10M 4 9 10k
OT2 Q8
11
C2 R2
Q9
13 C5
3
8

C3 ENA
12
R8
3K9 CO

GND
22P 3K3
330n
220n

8
R9 R15
2K2 150
R3 R4 R5
100k 100K 100K
R10
C6 10k
D3 330n D4
LED 1N4148

Figura 4.8. Generatorul de semnal EEG

Generatoarul de semnal EEG este un aparat electronic ce genereaza tensiuni electrice de valori
mici, de o anumita forma si marime.
În mod normal semnalele generate de inimă prin corp sunt captate la un nivel de cca. 1mV și
pulsuri cuprinse între 52 și 150/minut. Schema este realizată cu circuite logice clasice.
Astfel, un divizor cu 24 cu oscilator încorporat pe 4 MHz va genera pe Q18 impulsuri de 16Hz.
Pe intrarea de tact a celui de-al doilea IC (numărător Johnson) apar impulsuri de 2Hz sau 1Hz,
selectate prin comutatorul S1. Semnalele din ieșirile Q1,Q4 și Q6 ale lui IC2 sunt prelucrate prin
rețeaua de componente, ce integreaza, deriveaza semnalele, astfel încât se obține forma ce poate fi
interpretată ca o formă aproape ideală.
Caracteristici:
 Tensiunea de alimentare: ±9V
 Curent de alimentare: 20mA

41
Lista componentelor utilizate pentru realizarea machete de laborator:

Nr.Crt Valoar
Componenta Denumire
. e
Condensator
1 C1 82pF
nepolarizat
Condensator
2 C2 22pF
nepolarizat
Condensator
3 C3 220nF
nepolarizat
Condensator
4 C4 470nF
nepolarizat
Condensator
5 C5,C6 330nF
nepolarizat
Condensator
6 C7 100nF
nepolarizat
1N414
7 D1,D2,D4 Dioda
8
8 D3 Dioda  
9 D5 Dioda zener 3V
10 R1 Rezistor 1MΩ
11 R2 Rezistor 3.9kΩ
12 R3,R4,R12 Rezistor 100KΩ
13 R5 Rezistor 18kΩ
14 R6 Rezistor 680kΩ
15 R7 Rezistor 330kΩ
16 R8 Rezistor 3.3kΩ
17 R9 Rezistor 2.2kΩ
18 R10 Rezistor 47kΩ
19 R11 Rezistor 560kΩ
20 R13,R14 Rezistor 10KΩ
21 R15 Rezistor 150KΩ

4.1. Tabel componente Generatorul de semnal

42
4.4. Preamplificator pentru semnal EEG
Preamplificatorul EEG este alimentat cu o tensiune duală, stabilizată de ±9V, folosim acest
bloc pentru a obține o acuratețe mai mare a semnalului EEG de la ieșirea sistemului.

+VCC +VCC

U1:A
U2:B
JP1
JP4 D1
D5

8
R1
R26 1N4148
3
5
1
7
R10
R12
JUMPER 1K
2
6
22K
D2
D6
1N4148
4

TL082

P1
P2
-VCC 5K +VCC
-VCC
R4
R16
U2:A
U4:B
22K

8
R5
R17 C1
C2
3
5
240K
1
7
R14
R25
2
6
R6
R19 100R
22U
22K R15
R28
+VCC +VCC R8
R18

4
TL082 10k
22K
U1:B
U3:A
4

-VCC

JP2
JP5 D3
D7 6
2 R11
R23 R13
R24
R2
R27 1N4148
5
3
7
1
22K 22K
JUMPER 1K
R7
R22
D4
D8
8

TL082 22K
1N4148
-VCC
R9
R21
-VCC +VCC
320K

U4:A
U3:B
4

JP3
JP6 R3
R20 2
6
1
7
JUMPER 390 3
5
8

TL082

-VCC

Figura 4.9. Preamplificator pentru semnale EEG

Zgomotul de amplificare este un factor important în măsurarea semnalelor, deoarece afectează


precizia semnalului. Zgomotul de amplificare nu poate fi constant in frecvență, în special la
frecvențele de joasă tensiune.
Cu acest circuit se permite vizualizarea semnalelor EEG pe osciloscop sau pe ecranul PC-ului.
IC1A și B, amplificatoare de instrumentație cu câștig de 200, amplifică semnalele de pe brațul stâng
și brațul drept al pacientului iar al treilea operațional amplifică semnalele însumate și le aplică
etajului repetor ce are atat la intrare cât și la ieșire un filtru RC format din C1R3 și R9C3, pentru
filtrarea semnalului și eliminarea componentelor parazite.
Ca urmare corpul pacientului transmite un semnal de ordinul microvolților cu nivel bine definit,
fata de potențialul masei, în gama admisibilă amplificatoarelor de instrumentație.
Calibrarea se face aplicând un semnal de 100mV la 50Hz.
Semnalul de iesire este de cca. 200mV. Consumul intregului circuit este de maxim 2mA astfel
ca bateriile vor functiona un timp mai indelungat.
S-a recurs la varianta cu sursa autonomă din motive de securitate întrucât semnalele circula prin
corpul uman.
Electrozii EEG speciali, sunt confecționați din pastille metalice (inox) cu diametrul de 12-
25mm, si vor fi aplicati pe corp.
Semnalele vor fi captate folosind gel conductiv sau apa de la robinet, nu distilata.
Semnalul de ieșire este de circa 200mV.
43
Ieșirea modulului se cuplează pe una din intrările Line In sau Microfon ale plăcii de sunet a PC-
ului.
Caracteristici:
 Tensiunea de alimentare: ±9V
 Curent de alimentare: 20mA
 Număr de electrozi: 2+1 (2 receptori pe brate + 1 mod comun pe picior)
 Tensiune de ieșire: 100Mv

Lista componentelor utilizate în realizarea machetei de laborator:

Nr.Crt Valoar
Componenta Denumire
. e
Condensator
1 C1 1uF
nepolarizat
Condensator
2 C2, C3 0.22uF
nepolarizat
1N400
3 D1,D2 Dioda
7
4 R1,R2,R4,R7 Rezistor 10KΩ
5 R3 Rezistor 1MΩ
6 R5,R6 Rezistor 100kΩ
7 R8 Rezistor 1kΩ
8 R9 Rezistor 33kΩ
9 R10 Rezistor 100kΩ
10 R11 Rezistor 1kΩ

4.2. Tabel componente Preamplificator

4.5. Amplificator EEG

Amplificatorul EEG este alimentat dual ±9V de la sursa de tensiune și are rolul de a
furniza la ieșire forma de undă a semnalului EEG.

44
+9
+9
U2:A
U1:A

8
8
3
3 1
1
R2 2
2
10k

4
TL082

4
TL082
R5 -9
-9
100k

R1 C1 +9
1uF
10k U3:A

8
3
V1 R8 R3 1
VSINE 1k 1M 2
+9 +9
+9 C3
U1:B U2:B

4
TL082 0.22uF
U3:B
8

8
5 5 -9
7
R7 7
R9 5
6 6 7
R10 R11
10k 33k
6 100k 1k

R5 C2
4

TL082 TL082

4
10k 0.22uF TL082
-9 -9
-9
R4
10k

Figura 4.10. Amplificator EEG

În ciuda faptului că semnalul ţintă este de obicei mai mic de un millivolt, electrozii pot avea un
potenţial de curent continuu de ordinul a câteva sute de milivolţi. Folosind o configuraţie de
amplificator de instrumentaţie, se poate anula orice amplificare de semnal care este comun pentru
intrările diferenţiale, captat simultan de electrozi sau un zgomot de mod comun, cum ar fi o
interferenţă de 50Hz, dar amplificând semnalul cardiac.
Pentru a se asigura rejecţia semnalelor de mod comun la intrările amplificatorului diferenţial şi
rejecţia zgomotului de mod comun, este important să se ia în considerare ca circuitele
amplificatorului să facă rejecţia la semnale DC, cât şi între frecvenţă, în special la frecvenţe ale
reţelei de alimentare de 50 sau 60Hz.
Cu acest circuit se permite vizualizarea semnalelor EEG pe osciloscop sau pe ecranul PC-ului.
IC1A și B, amplificatoare de instrumentație cu câștig de 200, amplifică semnalele de pe brațul stâng
și brațul drept, iar al treilea operațional amplifică semnalul de 31 de ori și îl aplică pe piciorul drept.

Ca urmare corpului pacientului îi este transmis un semnal, cu nivel bine definit, de mod comun,
în gama admisibilă amplificatoarelor de instrumentație.
Rejecția de mod comun poate fi redusă prin P1.
Calibrarea se face aplicand un semnal de 100mV la 50Hz.
Semnalul de iesire este de circa 200mV.
Consumul intregului circuit este de maxim 2mA, astfel ca bateriile vor funcționa timp
îndelungat. S-a recurs la varianta cu sursă automată din motive de securitate întrucat semnalele
circulă prin corpul uman.
Electrozii EEG speciali, sunt confectionati din pastille metalice (inox) cu diametrul de 12-
25mm, si vor fi aplicati pe corp.
Semnalele vor fi captate folosind gel conductiv sau apă de la robinet, nu apă distilată.
Ieșirea modulului se cuplează pe una din intrările Line In sau Microfon ale plăcii de sunet a PC-
ului.
Caracteristici:
 Tensiunea de alimentare: ±9V
 Curent de alimentare: 20mA
45
 Numar de electrozi: 2+1 (2 receptori pe brate + 1 mod comun pe picior)
 Tensiune de iesire: 100mV

Lista componentelor utilizate:

Nr.Cr Valoar
Componenta Denumire
t. e
Condensator
1 C1 22uF
polarizat
Condensator
2 C2, C3 10uF
polarizat
Condensator
3 C4, C5 100nF
nepolarizat
1N414
4 D1,D2,D3,D4 Dioda
8
1N400
5 D5,D6 Dioda
7
6 R1,R2 Rezistor 1KΩ
390k
7 R3,R9 Rezistor

R4,R6,R7.R8,R10,R11,R12,
8 Rezistor 22kΩ
R13
240k
9 R5 Rezistor

100k
10 R14 Rezistor

11 R15 Rezistor 10kΩ

4.3. Tabel componente Amplificator

4.6. Proiectarea Hard

46
Electrozii sunt conectaţi la intrările circuitului U1A şi U1B care realizează o primă
amplificare a semnalului. Acesta este apoi derivat şi se face o ajustare a nivelului (amplificării) prin
R11. Cu U1C se integrează semnalul şi printr-o schemă interesantă de amplificator cu
transconductanţă se aplică unui optocuplor ce realizează separarea galvanică a semnalului. Ultimul
etaj, repetor este alimentat prin două circuite stabilizatoare integrate direct din conector.

4.7. Date cu privire la performanţe

Semnalele EEG şi respiratorii sunt destul de filtrate pentru a furniza semnale precise,
analizabile.Unitatea de detectare PIC trebuie să poată detecta oprirea respiraţiei în mod
precis .Vârfurile sunt detectate folosind comparatori care compară voltajul EEG cu un prag de
voltaj presetat. Când pragul este depăşit, comparatorul va emite o valoare ,înaltă logic’ (alimentare
de 5 V pentru amplificatorul operaţional). Acest fapt va declanşa sistemul să simtă voltajul ECG
folosind un condensator cu timp lung de descărcare în momentul de amplitudine.
Când ambele vârfuri au fost detectate, produsul amplificatorului diferenţial este oprit şi
trimis spre un filtru de volum scăzut pentru a egaliza produsul amplificatorului. Unda finală a
respiraţiei este apoi digitizată şi trimisă către un UART pentru stocare înainte să fie trimisă către
receptor. Problema este că pe această tehnică nu se poate pune o bază temeinică.
Condensatorul care menţine voltajul undei R se poate degrada în timp ce aşteaptă vârful
undei S. De asemenea, nu se ştie dacă condensatorul se va descărca în timp în aşa fel încât
următorulvârf să fie înregistrat cu acurateţe. Capacitatea de a calcula pulsul inimii este pierdută
dacă semnalul de respiraţie este obţinut printr-un circuit analog.
Unda EEG este iniţial obţinută prin folosirea celor doi electrozi plasaţi pe pieptul copilului.
O diferenţă potenţială este obţinută şi amplificată de către amplificatorul diferenţial. Acest semnal
trebuie să fie filtrat folosind un filtru de joasă trecere pentru a îndepărta zgomotul de înaltă

47
frecvenţă şi pentru a păstra vârfurile undelor R şi S – cu scopul de a extrage un semnal respirator,
celelalte caracteristici ale pulsului EEG nu trebuie să fie foarte curate.
Pe lângă zgomotul de înaltă frecvenţă, mişcarea poate de asemenea distorţiona unda ECG
determinând linia de bază să se mişte. Pentru a elimina fenomenul, un condensator DC de blocare
este plasat între filtrul de joasă trecere şi al doilea stadiu de amplificare. Scopul celui de-al doilea
amplificator este să maximizeze nivelul dintre vârfurile undelor R şi S, ceea ce permite o mai mare
rezoluţie când semnalul este digitizat.
După a doua amplificare, un alt blocaj DC este folosit pentru a restabili linia de bază înainte
ca o ramificaţie să fie adăugată la unda rezultată. Ramificaţia este necesară deoarece
microcontrolorul PIC va funcţiona numai voltaj pozitiv când digitizează un semnal. În final,
achiziţia EEG va avea 10,000 V/V pentru a produce un voltaj de 1 V al pulsului
EEG.Microcontrolorul PIC / stadiul de transmisie este acolo unde unda EEG este digitizată,
procesată şi stocată pentru transmisie fără fir.

4.8. Achiziţia şi filtrarea ECG

Circuitul pentru achiziţionarea şi filtrarea EEG poate fi văzut in figura 4.11 Folosim doua
amplificatoare AD612 care este amplificat din dispozitivele analoge, acest circuit furnizează o
amplificare de 100V/V.
Rezistențele r1 și R2, sunt de valoare 1KΩ fiecare din ele au rolul de a limita curentul care ar
putea intra în pieptul pacientului, în cazul unui scurtcircuit.
Diferențta maximă ar putea fi de -5V pe un electrod și de +5V pe cel de-al doilea electrod,
astfel ambele ducând la o diferență de 10V.

Calculăm maximul de curent :

10 V
I= 1k Ω+1 K Ω =5mA

Acest curent de 5mA este in cazul in care am presupus rezistenţa corpului egala cu zero. În
realitate curentul injectat prin piept intr-o fază scurtă este mai mic de 5mA datorita rezistenţei pielii
si este sub nivelul de pericol.
După amplificarea iniţiala semnalul ECG este condus intr-un filtru de bandă de trecere acest
filtru este compus dintr-un filtru de joasa trecere si unul de înalta trecere, înainte sa fie trimis intr-un
alt stadiu de amplificare AD621.

48
R

d e la A D 6 2 1 1 F TS
1M C
1n
2

Figura 4.13. Filtru trece jos


C
2 1
d e la F TJ AD 621
1n R
1M

Figura 4.14. Filtru trece sus

Ideal ar fi sa se poată filtra zgomotele de joasă frecvenţă datorate diverselor mişcări ca şi


cele de înaltă frecventă.
Am ales frecvenţa minima la 0,5Hz si cea maxima la 150Hz pentru a izola conţinutul
frecvenţei EcG,adică in mod specific informaţiile date de QRS.

Calculul componentelor filtrului RC de joasa trecere:


1
Frecvenţa de 3dB= 2 π RC .

Am ales un condensator C=0,1uF si o rezistenţă de 1M Ω şi am ajuns astfel la frecventa de


3dB de joasa trecere la 1,592Hz:

1
6 −6
Frecventa 3dB= 2⋅3 ,14⋅1⋅10 ⋅0,1⋅10 =1,592Hz

Folosind aceeaşi ecuaţie am determinat componentele filtrului de înalta trecere:

1
Frecvenţa de 3dB= 2 π RC

1
6 −9
Frecventa 3dB= 2⋅3 ,14⋅1⋅10 ⋅0,1⋅10 =159,23Hz ¿ 159 Hz

49
Deci componentele filtrului de înaltă trecere vor fi identice cu cele ale celui de joasa trecere
adică R=1M Ω si C=1nF.

Semnalul ce iese din acest filtru va intra intr-un alt AD621 pentru amplificare iar semnalul
de la ieşirea lui AD621 va intra printr-un nou filtru.

Semnalul astfel trecut si filtrat si prin cel de-al treilea filtru RC va intra intr-un repetor
format dintr-un LM2904.

Am folosit programul Mathcad si am reprezentat grafic funcţia de transfer pentru FTJ si


FTS.

Reprezentarea caracteristici filtrului:

Figura 4.15. Caracteristica FTJ Figura 4.16. Caracteristica FTS

1
1
x( w)
y ( w ) 0.8
0.7070.5
0.7070.6

0 0.4
 10 5 0 5 10
w 0.2
 10 5 0 5 10
w

50
CAPITOLUL 5
REALIZAREA PRACTICĂ A MACHETEI
5.1 Schema finală EEG este prezentată în figura de mai jos:

Figura 5.1. Schema EEG

5.2 Generator de semnale EEG


Generatorul de semnal EEG, acesta se alimentează cu o tensiune de +9V și furnizează la ieșire un
semnal aproximativ identic cu un semnal EEG.

Figura 5.2. Generator de semnale EEG

5.3 Preamplificator de semnale EEG

51
Preamplificatorul EEG este alimentat cu o tensiune duală, stabilizată de ±9V, acest bloc
poate lipsi, dar prin utilizarea lui obținem o acuratețe mai mare a semnalului EEG de la ieșirea
sistemului.

Figura 5.3. Preamplificator de semnale EEG

5.4 Amplificator de semnale EEG

Amplificatorul EEG este de asemenea alimentat dual ±9V de la sursa de tensiune.


Acesta primește la intrare semnalul de la ieșirea preamplificatorului și furnizează la ieșire forma de
undă a semnalului EEG, această formă de undă poate fi vizualizată atât pe osciloscop cât și pe
calculator prin intermediul placii de sunet.

Figura 5.4. Amplificator de semnale EEG


5.6 Sursa stabilizatoare de tensiune.

În schema electrică regasim transformatorul care oferă la ieșire o tensiune de 12V (curent
alternativ), puntea redresoare și cele două circuite de stabilizare a tensiunii realizate cu
stabilizatoare liniare LM 7808 pentru +9V și LM 7809 pentru -9V. La ieșirea fiecarui stabilizator
52
am semnalizat funcționarea acestuia cu ajutorul unui LED înseriat cu o rezistență (R 1 si R2) cu rol de
limitare a curentului prin LED-uri. Condensatoarele C1, C5, C7, şi C8 electrolitice asigură filtrarea
tensiunii iar condensatoarele C4, C6, C9 si C11 ceramice asigură tensiunea pentru eventualele vârfuri
de curent şi au si rolul de filtrare a zgomotului.

Figura 5.5. Sursa stabilizatoare de tensiune

CONCLUZII

După cum am aratat in capitolul 1, studiul didactic aplicativ al electroencefalogramei a fost


introdus si imbunatatit de catre Richard Caton in anul 1875. Pe măsură ce ne descoperim pe noi
înşine devenim din ce în ce mai fascinaţi de minunea numita OM. Fiecare gând, sentiment sau
senzaţie, nivel de constienţă şi constientizare are ca şi corespondent un model de undă
53
cerebrală sau emisie pe o frecvenţă specifică. Mai mult, reciproca este valabilă, dirijarea şi
controlul undelor cerebrale produce accesarea şi provoacă nivelele de conştientizare dorite. Deşi
acestea erau intuitiv cunoscute de mii de ani, abia în 1908 psihologul austriac Hans Berger a
determinat experimental undele alfa ca undă generată ca urmare a activităţii creierului. Timp de
aproape 10 ani a ţinut secretă descoperirea, a facut determinări şi a decoperit şi celelalte unde
cerebrale, le-a măsurat şi denumit (conform alfabetului grecesc alfa, beta, delta şi delta) şi a
studiat efectele frecvenţelor cerebrale folosind un galvanometru Siemens cu dubla bobină,
foarte sensibil. De aici a pornit aşadar totul. Creierul uman produce în permanenţă impulsuri
electrice, numite unde cerebrale, ce corespund stărilor creierului şi se descriu prin frecvenţa cu
care vibrează activitatea cerebrală în anumite momente, amplitudinea impulsului electric este
masurată în μV iar frecvenţa (viteza ondulaţiilor electrice) este măsurată in herti (Hz). Există mai
multe teorii de clasificare:

- Unde Alfa: (7 - 14)Hz sau (8 - 12)Hz, 50 μV.

- Unde Beta: (14 - 30)Hz sau (13 - 30)Hz, 5-30 μV.

- Unde Gamma: peste 30 Hz - cicli pe secunda, 20 μV

- Unde Delta: (1 - 4) Hz sau (0.5 - 3)Hz.

- Unde Theta: (4 - 7) Hz sau (4 - 7.5)Hz.

Undele ALFA

Semnificaţie: starea de relaxare, meditaţie şi vis.Undele Alfa sunt undele electrice din
regiunile parietală şi occipitala ale creierului, având frecvenţa cuprinsă între cca. 8 şi 12,5/13/14
Hz. Constituie calea către subconştient. Aceste unde caracterizează o stare de uşoara relaxare care
se poate obţine închizând ochii şi relaxându-ne adânc, stare de luciditate, calm şi relaxare mentală
sau stare de visare cu ochii deschişi, sunt un semn de relaxare mentală, indicând absenţa stimulării
senzoriale. Undele Alfa sunt asociate unei stări de spirit detaşate şi receptive, în care se creează o
punte între constient şi inconştient şi sunt caracteristice stării de semiconştientă, fiind prezente în
timp ce omul îşi foloşeste imaginaţia şi capacitatea de a vizualiza.

Electroencefalograma standard presupune inregistrare in stare de veghe, la pacient relaxat,


cu ochii inchisi. Aceasta poate avea o durata intre 20 - 30 minute. In timpul examinarii, medicul va
poate solicita sa deschideti ochii, sa executati anumite miscari, sa respirati profund sau se va testa
reactivitatea la hiperventilatie (respiratie profunda, rapida), stimulare luminoasa intermitenta.
Undele BETA
Semnificaţie: conştientul. Au amplitudinea cea mai mică şi frecvenţa cea mai mare dintre
toate celelalte tipare de unde cerebrale şi au între 13/14 şi 20/21 Hz .Undele beta iau naştere în
timpul orientării predominante a minţii umane de către satisfacerea nevoilor de subzistenţă,
calculând, organizând, caracterizează perioadele de concentrare mentală, rezolvare a problemelor,
analiză centrată pe diferite probleme zilnice. Undele cerebrale Beta corespund stării obişnuite
deveghe, în care atenţia noastră este predominant orientată spre acţiuni exterioare. În timpul acestei
54
emisii suntem treji şi conştienţi. Undele Beta sunt asociate gândirii logice, rezolvării problemelor
concrete şi atentiei active asupra lumii înconjurătoare. Când sunt majoritare, nu se pot efectua
activităţi legate de intuiţie, meditaţie/relaxare.
Creierul îşi foloseşte doar «materia cenuşie»/logică, care exercită o dominare absolută.
Frecvenţa undelor beta este mult amplificată în condiţii de stress sau anxietate. Undele Beta cu
amplitudine mare caracterizează stări de anxietate, nevroza, puternic simţământ de separaţie etc. Iar
când sunt preponderente, observăm că se instalează starea de panică, cu simptomele ei
caracteristice: puls neregulat, respiraţie rapidă, imposibilitatea de a se concentra şi de a lua o
decizie.

Undele GAMMA
Semnificaţie: stress+panică. Undele cerebrale gamma au cea mai mare frecvenţă:
domeniu 30-40Hz în sus. Sunt implicate în activitatea mentală foarte intensă.

Undele THETA

Semnificaţie: subconştientul. Prezintă frecvenţe care sunt cuprinse între cca. 3-7 sau 4-8 Hz
(cicli/sec). Apar în stări de somnolenţa, inconştienţă, vis, când nu ne putem concentra sau în stări
de calm profund, relaxare, linişte, cum ar fi stările de trecere de la veghe la somn sau invers.
Reflectă o stare specifică a minţii care permite vizualizarea benefică, dinamizarea constructivă a
imaginaţiei şi inspiraţia creatoare. Undele Theta sunt active în timpul visului şi meditaţiei profunde,
fiind extrem de accentuate în timpul experienţelor limită, a revelaţiilor şi a stărilor de funcţionare
exceptională a creierului. Pot fi considerate ca fiind subconştientul, acea parte a spiritului care face
tranziţia de la conştient la inconştient (amintiri, senzaţii, emoţii), caracteristice stării de somn. Dacă
sunt controlate, se pot manifesta fenomene paranormale (fenomene psihokinetice -PK).

Undele DELTA

Semnificaţie: inconştientul. Frecvenţa lor este cuprinsă între cca. 0,5 şi 3/4 Hz , cea mai
mică frecvenţă dintre toate tiparele (gamma, beta, alfa, theta), dar cu cea mai mare
amplitudine.Apar în timpul somnului profund sau al stărilor de inconştienţă, definesc cele mai
profunde nivele ale relaxării psihosomatice pe care o fiinţa umană le poate atinge, constituie nivelul
sugestiei totale, se află la nivelul amintirii integrale.

Trăsături ale studiului didactic EEG:

 Undele cerebrale se combină, creând stări;


 Fiecare stare de conştiinţă în care un individ se află în orice moment este o combinaţie între
cele cinci categorii de unde cerebrale prezentate.
 Experienţe diverse au demonstrat că undele pot fi captate, interpretate, transmise, controlate
şi modificate prin interiorizare şi concentrare, influenţate de factori senzitivi ;

55
BIBLIOGRAFIE

 [1] Hariton Costin – Electronica medicala – curs IASI

 [2] Mihai Oproescu - Electronica medicala- indrumar de laborator


 [3] Nicu Bizon - Electronica medicala si inteligenta artificiala
 [4] Rodica Strungaru - Electronica medicala UPP-Bucuresti
 [5] Rustenm Popa – Electronica medicala

 [6] http://www.cdt-babes.ro/articole/electroencefalograma-eeg.php
 [7] https://en.wikipedia.org/wiki/Electroencephalography
56
 [8]http://www.epsicom.com/index.php?id=kit_produs_detalii&titlu=1625883291&search=EEG
%20VIEWER
 [9]http://www.epsicom.com/index.php?id=kituri_produse&titlu=157341755&search=Colectia
%20IDEI%20si%20APLICATII%20interesante
 [10] https://www.ti.com/lit/ds/symlink/tl082-n.pdf
 [11] http://www.epsicom.com/pdf/pdfkitcolectie124.pdf

ANEXE

57
58
59
60
61
62
63
64
65
66
67
68

S-ar putea să vă placă și