Curs 3

III.
ELEMENTE DE PROCESARE
NUMERICA A SEMNALELOR
Esantionarea ideala
Esantionarea reala
Refacerea semnalului analogic

1
III. ELEMENTE DE PROCESARE
NUMERICA A SEMNALELOR

Fig.1. (a) reprezentarea unui semnal continuu

 (b) reprezentarea semnalului discret corespunzator

2
III. ELEMENTE DE PROCESARE
NUMERICA A SEMNALELOR
 Semnal discret analogic=
Un semnal in care variabila t ia un numar finit de valori sau
infinit dar numarabil
 Semnal discret digital=
o secventa ordonata de numere
Semnal discret digital=semnal numeric

 Esantionarea poate fi interpretata ca un operator ce

transforma un semnal continuu intr-un semnal discret
analogic

3
III.ELEMENTE DE PROCESARE
NUMERICA A SEMNALELOR
 Sistemele analogice sunt descrise:
 prin ecuatii diferentiale in domeniul timp
 si prin ecuatii algebrice in domeniul s.

 Sistem analogic=
Sistem in care intervin numai semnale analogice

 Ecuatiile algebrice se obtin prin aplicarea

transformatei Laplace ecuatiilor diferentiale

4
III.ELEMENTE DE PROCESARE
NUMERICA A SEMNALELOR
 Avem:
c(t )  g (t )  r (t )
C ( s)  G ( s)  R( s)

 Sistem discret=
Sistem in care intervin doar semnale discrete

5
III.ELEMENTE DE PROCESARE
NUMERICA A SEMNALELOR
 Sistemele discrete pot fi descrise prin:
 Ecuatii cu diferente finite in domeniul timp
 Ecuatii algebrice in domeniul z

 Ecuatiile algebrice se obtin aplicand transformata z

ecuatiilor cu diferente finite
 Principalele operatii de prelucrare numerica a semnalelor
din domeniul SAD:
 Esantionarea
 Cuantificarea
 Codificarea
 Refacerea semnalului analogic

6
III.ELEMENTE DE PROCESARE
NUMERICA A SEMNALELOR
 Se va pune accentul pe principalele probleme si tipuri de erori ce
apar in aceste operatii

 Calitatea unui sistem de achizitie a semnalelor poate fi apreciata

comparand calitatea semnalului reconstituit din esantioanele sale cu
semnalul analogic de intrare
 Se vor analiza:
 Distorsiunile semnalului de iesire
 Continutul spectral al celor doua semnale
 Dinamica lor
 Nivelul de zgomot

7
ESANTIONAREA IDEALA

 Esantionarea ideala poate fi reprezentata prin distributia

~
(1) x(t )  x(t )   (t )

 Unde: (t )    (t  kT ) distributia de esantionare ideala
k  

1 t0
 Cu:  (t )  
0 t0

8
ESANTIONAREA IDEALA
 Spectrul semnalului de iesire se obtine aplicand
transformata Fourier relatiei (1)

F~ ( )  Fx ( )  F ( ) 
x

1  2 1  2
Fx ( )    (  n)   Fx (  n)
T n   T T n   T
 Unde am folosit relatia:

2 2
 Fx ( )   (  n)  Fx (  n) (1)
T T

9
ESANTIONAREA IDEALA

 Reprezentarea grafica a semnalului continuu si a

semnalului esantionat este data in fig.1

F~ (  k S )
x

C T  S 2 S 
Fig.1. Spectrul semnalului esantionat

10
ESANTIONAREA IDEALA

 Spectrul semnalului esantionat se obtine din spectrul

2
semnalului analogic prin translatarea sa cu pasul   T
S

de o infinitate de ori (exceptand factorul de scara 1/T)

 Portiunea centrala ( C ,  C ) corespunde semnalului

de baza
 Celelalte portiuni ale spectrului corespund unui semnal
auxiliar

11
ESANTIONAREA IDEALA
 Refacerea semnalului analogic din esantioanele sale se
poate face prin separarea semnalului de baza de
semnalul auxiliar printr-un filtru trece jos ideal

 Pentru a putea reface corect semnalul analogic este

necesar ca spectrul semnalului de baza sa nu se
suprapuna peste spectrul semnalului auxiliar
 Filtru trece jos ideal trebuie sa aiba frecventa de taiere
astfel:
f C  fT  f S / 2

12
ESANTIONAREA IDEALA
 Rezulta teorema lui Shannon:
Pentru a putea reface corect semnalul continuu din
esantioanele sale trebuie ca frecventa de esantionare sa
fie de cel putin doua ori mai mare decat frecventa
maxima din spectrul semnalului analogic

In practica frecventa de esantionare se ia de 5-10 ori mai

mare

13
ESANTIONAREA IDEALA

 In cazul in care nu se respecta teorema lui

Shannon spectrul semnalului de baza se
suprapune peste spectrul semnalului auxiliar.

 Efectul consta in aparitia dupa refacere a

semnalului alias
 Semnalul alias este un semnal avand o
frecventa mai mica decat semnalul original

14
ESANTIONAREA IDEALA
Fx ( j )

S / 2 C S 2 S
F~ ( j )
x

Semnal original

(t )
Semnal “alias”

 Fig.2. Ilustrarea modului de aparitie a semnalului “alias”

15
Filtru anti-aliasing
 Filtru anti-aliasing trebuie sa fie introdus atunci cand
peste semnalul analogic de intrare avem suprapus un
zgomot de banda larga.
 In caz ca nu exista filtru anti-aliasing si alegem
frecventa de esantionare in functie de frecventa maxima
a semnalului util atunci esantionarea zgomotului se va
face la o frecventa prea mica
 Ca urmare, apare un semnal alias al zgomotului cu
componente in banda de frecvente a semnalului util

16
Filtru anti-aliasing
 Solutia la problema mentionata consta in introducerea
unui filtru trece jos care sa elimine toate componentele
zgomotului cu frecventa mai mare de 1 / 2 f S

 Filtru trece jos folosit pentru reducerea benzii zgomotului

la intrare se numeste filtru anti-aliasing

 Acest filtru se introduce la intrarea circuitului sample and

hold

17
Alegerea frecventei de esantionare
 In practica frecventa de esantionare se alege de 5-10 ori
mai mare decat frecventa componentei de frecventa
maxima din spectru semnalului util
 Acest lucru permite ca zgomotul ce trece nefiltrat sa
poata fi reconstituit corect din esantioanele sale si
eliminat prin filtrare digitala
 Alegerea frecventei de esantionare se face in functie de:
 Caracteristicile semnalului de intrare
 Caracteristicile filtrului anti-aliasing
 Eroarea admisa datorata suprapunerii spectrului semnalului de
baza cu cel auxiliar

18
 Esantionarea reala

 Datorita duratei finite de esantionare apar o serie de erori

legate de timpul de apertura
 Semnalul esantionat real este descris matematic astfel:
~
 (1) xR  x  
R

  t t 
 A t    kT ,  kT 
 unde  2 2 
R  
0  t t 
t    kT ,  kT 
  2 2 

este distributia de esantionare reala

19
 Esantionarea reala

 Spectrul semnalului esantionat se obtine

aplicand transformata Fourier relatiei (1):

F~ ( )  Fx ( )  F R ( )
xR

 unde:
t  t 2
F R ( )  A 
T n  
sin c ( n
T
)   (  n
T
)

20
 Esantionarea reala

 Tinand cont de:

2 2
Fx ( )   (  n )  Fx (  n )
T T

 Rezulta:
F~ ( )  Fx ( )  F R ( ) 
xR

t  t 2
A 
T n  
sin c ( n 
T
)   (  n
T
)  Fx ( )

21
 Esantionarea reala

 Rezulta formula ce ne da spectrul semnalului esantionat

real:

t  t 2
F~ ( )  A
xR
 sin c(n T )  Fx (  n T )
T n  
 Spectrul semnalului esantionat real avand timpul de
apertura t se obtine translatand spectrul semnalului
original de o infinitate de ori cu pasul   2T S

 De aceasta data insa spectrul semnaluluit

analogic este
ponderat cu multiplicatorii sin( n )
T  sin c(n t )
t T
n
T

22
 Efectul timpului finit de apertura

 Prin timp de apertura vom intelege timpul

finit de esantionare

 Obs. Efectul esantionarii reale este echivalent cu

trecerea semnalului esantionat ideal printr-un
filtru avand caracteristica de frecvente de forma
t
sin( n )
T  sin c(n t )
t T
n
T
23
 Efectul timpului finit de apertura

 Efectul timpului finit de esantionare este ilustrat

in figura 3:

A

t

Fig.3. Efectul timpului finit de apertură

24
 Efectul timpului finit de apertura

 Esantionarea reala introduce erori:

 In determinarea exacta a momentului esantionarii
 In determinarea exacta a amplitudinii
 Eroarea de cuantizare=

O eroare principiala intriseca procesului de cuantizare

 Eroarea de cuantizare se manifesta ca un zgomot de
cuantizare avand amplitudinea Q / 2 3 unde
 Q este marimea cuantei

25
Reconstituirea semnalului analogic
 Pentru refacerea semnalului analogic din esantioanele
sale se foloseste un filtru trece jos.
 Acest filtru trece jos poarta numele de filtru de
reconstituire
 Rolul filtrului de reconstituire:
 In domeniul frecventa separa semnalul de baza de semnalul
auxiliar
 In domeniul timp interpoleaza valorile esantioanelor de la iesirea
convertorului D/A

26
Reconstituirea semnalului analogic
 Erorile introduse de filtru de reconstituire sunt cu atat
mai mici cu cat ordinul filtrului este mai mare

 Cu cat ordinul filtrului este mai mare cu atat predictia

referitor la evolutia semnalul intre doua esantioane este
mai buna

 Extrapolarea valorilor semnalului intre doua esantioane

se face de obicei cu serii polinomiale

27
Reconstituirea semnalului analogic
 Efectul ordinului filtrului asupra preciziei semnalului
reconstituit este ilustrat in figura 4:

(a) (b)

Fig.4. Efectul ordinului filtrului

(a) filtru de ordinul 0
(b) filtru de ordinul 1

28
 Filtrul de refacere

 Refacerea semnalului din esantioanele sale se bazeaza pe predictia

facuta asupra tendintelor de evolutie a semnalului intre doua
esantioane consecutive

 Aceasta predictie se bazeaza pe corelatia care exista intre valorile

consecutive ale semnalului
 Aceasta corelatie poate fi caracterizata de timpul de corelare

 Timpul de corelare=
este dat de numarul esantioanelor precedente ce influenteaza
valoarea esantionului curent

29
 Filtrul de refacere

 Ca urmare, nu are sens sa utilizam esantioane ce au fost extrase la

un interval mai mare decat cel dat de timpul de corelare a
semnalului

 Aceasta concluzie are importanta practica deoarece nu putem

creste oricat ordinul filtrului deoarece:
 Creste complexitatea si implicit costul de realizare al acestuia
 Creste intarzierea introdusa de filtru
 Intarzierea introdusa de filtru are importanta deosebita atunci cand
acesta este introdus intr-o bucla de control automat, putand duce la
instailitatea sistemului

30