UNIVERSITATEA DE ARHITECTURĂ ȘI URBANISM

”ION MINCU”

FACULTATEA DE ARHITETURĂ

ARHITECTURA SUSTENABILĂ
în cadrul industriei constructoare de automobile

Student: Răzvan Ovidiu RĂDUȚĂ

Îndrumător: Nicolae LASCU

BUCUREȘTI
2018

1
Cuprins
Capitolul I: Sustenabilitatea ............................................................................................................................. 3

1.1.Introducere ............................................................................................................................................ 3

1.2. Scurt Istoric ........................................................................................................................................... 5

1.3. Conceptul și definiția termenului de sustenabilitate. ........................................................................... 8

Capitolul II: Automobilul și sustenabilitatea .................................................................................................. 14

2.1. Efectele negative asupra mediului produse de automobile ............................................................... 14

2.2 Automobilul electric ............................................................................................................................. 17

2.3. Prime Motors Industry România ......................................................................................................... 18

Capitolul III: Identitatea in arhitectura industriala ........................................................................................ 21

3.1. Estetica în arhitectura industriala ....................................................................................................... 21

3.2. Arhitectura sustenabilă ca element competitiv în industrie. .............................................................. 24

3.3. Arhitectura ca model iconic pentru companie, brand, produs. ......................................................... 27

3.4.Exemplu – Muezul BMW Welt ............................................................................................................. 31

Capitolul IV: Tehnici si tehnologii sustenabile in arhitectura......................................................................... 34

4.1. Tehnologii pasive................................................................................................................................. 35

4.2. Tehnologii active ................................................................................................................................. 36

4.3. Surse de energie regenerabilă ............................................................................................................ 37

4.4. Exemplu: Centrul de cercetare și producție McLaren......................................................................... 40

Concluzii ......................................................................................................................................................... 45

Bibliografie ..................................................................................................................................................... 46

2
 Capitolul I: Sustenabilitatea

1.1.Introducere

Importanţa şi actualitatea temei - Fenomenul de globalizare se manifestă actualmente într-

un mod foarte impunător şi dinamic prin dezvoltarea relaţiilor comerciale şi multiplicarea
blocurilor comerciale, constituind o etapă esenţială pentru o integrare complexă a ramurilor
economice.

În ultima perioadă, putem afirma că problemele legate de mediu au devenit un punct de

interes comun la nivel global. Una dintre marile provocări în actualul context economic este
acela de maximizare a beneficiilor economice fără a aduce prejudicii mediului înconjurător.
Astfel, contabilitatea costurilor de mediu, precum şi controlul acestora au devenit o preocupare
din ce în ce mai mare la nivelul societății, statelor și companiilor.

Transformările care se petrec la nivelul industriei constructoare de automobile în ultimul

deceniu nu sunt rodul unor simple relaţii de schimb, dominate de cerere şi ofertă, cum se afirmă
cel mai adesea în zilele noastre, ci rezultatul mai multor factori de acţiune ( politici, economici,
sociali, demografici, culturali, etc.) care contribuie din plin la întreţinerea unui climat
efervescent asupra acestor activităţi.

In acelaşi timp, globalizarea lumii afacerilor, ridică şi în această ramură, problema

sustenabilităţii în industrie, producţia de automobile este un proces generator de poluare. În
zilele noastre, industria constructoare trebuie să facă faţă unor constrângeri severe, determinate
de apariţia unor probleme de protecţia mediului la nivel transfrontalier, regional şi global. In
condiţii actuale, reducerea sau chiar eliminarea acestor probleme, în scopul unei dezvoltări
sustenabile, este o ţintă majoră a industriei. Studiul prezent argumentează faptul că
sustenabilitatea proceselor cosntructiei de masini nu este o simplă chestiune de schimbare a
tehnologiei: se impune o schimbare a atitudinii, deoarece sustenabilitatea este o strategie cu
3
triplu câştig: protejează mediul, consumatorul şi lucrătorul, în acelaşi timp crescând eficienţa
industrială, profitabilitatea şi competitivitatea.

Dezvoltatorii imobiliari interesaţi de realizarea unor proiecte verzi vor avea avantajul
―primilor sosiţi‖ pe piaţă, în timp ce restul sectorului se va lupta cu regulile mai aspre de
construcţie, cu nevoile cumpărătorilor de a reduce costurile cu energia etc. Cele mai
performante clădiri nu sunt adecvate, dacă luăm în considerare cererea de energie curentă şi
viitoare la nivel mondial. Noua generaţie de clădiri presupune apelarea la expertiză şi inovaţie
– la nivel local şi internaţional – şi oferă numeroase oportunităţi de export de materiale,
expertiză, tehnologie. În industria auto, de exemplu, Dacia Logan este un foarte bun exemplu în
care cooperarea eficientă într-un ecosistem competitiv de furnizori locali şi internaţionali a dus
la realizarea unui autovehicul de calitate, foarte bine vîndut în multe regiuni ale globului. Un
ecosistem similar, format din experţi şi inovatori în domeniul construcţiilor sustenabile, va
oferi oportunităţi economice1.

De aceea, abordarea concretă din cadrul prezentului studiu de cercetare, cu privire la

dinamica din punct de vedere arhitectural a sustenabilității construcțiilor industriale, contribuie
la accelerarea integrării bunelor practici şi la crearea noii culturi comune, atât de vitale
societății și mediului înconjurător.

Prima dată când vorbim despre sustenabilitatea proiectelor este atunci când se analizează
aspectele economice. În aproape orice analiza de finantare, din aproape orice program care
distribuie fonduri, există o rubrică cu titlul ―Sustenabilitate‖. Pentru unele proiecte se întâmplă
să fie şi ultima dată când se vorbeşte de sustenabilitate. Acest lucru se întâmplă din două
motive: fie organizaţia care a propus proiectul nu are capacitatea de a asigura sustenabilitatea,
fie nu era cazul de la bun început să se vorbească despre sustenabilitate.

Poate primul motiv pentru a nu vorbi despre sustenabilitate este inexistenţa cuvântului în
limba română. Limba română are un alt cuvânt: durabilitate, care defineşte calitatea a ceea ce
este durabil, trăinicie, rezistență, viabilitate, perioada cât un bun poate fi utilizat. Cuvântul
sustenabilitate nu exista în română, el a fost preluat ca atare din engleză şi acum se vorbeşte
despre sustenabilitate economică, socială şi de mediu. Nu se vorbeşte şi despre sustenabilitate
culturală, deşi ar trebui, dar dimensiunea culturală a durabilităţii aşteaptă încă să fie
recunoscută.

1
Evoluţia economică în activitatea de construcţii, Maria - Daniela Eremia, Catedra Management U.T.C.B, 2010, p.
2

4
 Aşadar, are întotdeauna sens să vorbim despre sustenabilitatea, unui proiect? Da, în cazul
proiectelor de investiţii, de infrastructură, proiecte prin intermediul cărora sunt atinse condiţiile
necesare pentru a putea derula activităţi pe o perioadă îndelungată de timp.
Exemple:tehnologizarea unei întreprinderi, construcţia unui spital, a unei şcoli, a unui drum, a
unui muzeu. Proiectul reprezintă acel impuls puternic de început, care pune baza unor servicii
ce vor fi derulate ulterior şi vor avea impact asupra unui număr mare de oameni.

Totodată, circulația rutierã ar putea fi singura mare problemã în dezbaterile ecologice

contemporane cu privire la forma orașului2. Forma orașelor noastre reflectã, în bunã mãsurã,
tehnologiile de transport dominante în diferite epoci și în diferite stadii de dezvoltare a așezării.
Pentru Clerq și Bertolini3, sustenabilitatea se definește în primul rând ca diminuarea mobilitãții
și diminuarea negativității traficului. Din acest punct de vedere, introducerea tehnologiilor noi
cum este cea a automobilelor electrice este importantă.

Încurajarea practicilor de afaceri durabile este cel mai important motiv social pentru
construirea sustenabilă.

1.2. Scurt Istoric

Pentru satisfacerea nevoilor prezente și viitoare, Richard Smalley, câștigător al premiului

Nobel pentru chimie, propune în 2003, în cadrul MIT Enterprise Forum4, o listă a primelor zece
probleme majore ale omenirii: energia, apa, hrana, mediul, sărăcia, terorismul și războiul,
bolile, educația, democrația și populația.

Energia ridică probleme multiple: - Resurse tradiționale limitate (combustibili fosili și

nucleari) - Procese de producție energofage (paradoxal, lanțul de producere a energiei este unul
dintre cele mai mari consumatoare de resurse) - Procese de producție poluante. Producția de
energie este asociată cu cantități semnificative de deșeuri (cenușă, gaze toxice, gaze cu efect de
seră). Pe de altă parte, industria energetică este generatoare de locuri de muncă iar consumul de
energie este un indicator de dezvoltare al oricărei țări5. De aceea, rezolvarea problematicii
asociate cu producția și consumul de energie reprezintă un element cheie în implementarea
2
Sustainable Urban Forms Their Typologies, Models, and Concepts, Yosef Rafeq Jabareen, 2006.
3
Complex networks - Augmenting the framework for the study of complex systems. Amaral LAN, Ottino JM.
European Physical Journal B 38, 147-162 (2004)
4
http://www.mitforumfl.org/
5
Idem.

5
conceptului de dezvoltare durabilă și implică: - Reducerea consumurilor de energie în condițiile
unei dinamici ascendente a progresului economic și social.

Acest fapt este indisolubil legat de creșterea eficienței proceselor de producție și consum al
energiei. - Identificarea de noi surse de energie, nepoluante (curate, verzi, regenerabile), aflate
în cantități suficiente pentru o perioadă foarte îndelungată de timp. Noul tipar energetic pe care
omenirea va trebui să‐l implementeze este deja conturat și ne aflăm acum într‐o perioada de
tranziție în care ponderea resurselor regenerabile este în creștere, concomitent cu realizări
semnificative în promovarea eficienței energetice.

Această perioadă de tranziție trebuie să găsească răspunsuri concrete la problemele

tehnice, economice și sociale: - Menținerea și crearea de noi locuri de muncă; - Evitarea
competiției asupra resurselor naturale, prin echilibrarea corectă a satisfacerii nevoilor de
energie și de hrană; - Conservarea și chiar îmbunătățirea calității mediului cu efect asupra
sănătății și calității vieții; - Asigurarea unei dezvoltări globale echilibrate, sprijinind securitatea
resurselor și a dezvoltării umanității; - Creșterea gradului de cunoaștere și a conștientizării la
nivelul populației dar și la nivel industrial pentru promovarea concretă a măsurilor de
eficiență energetică. - Creșterea gradului de cunoaștere și acceptanță a sistemelor bazate pe
energii regenerabile6.

In acest context, perioada de tranziție pe care o parcurgem trebuie să identifice soluții

curate, eficiente, fezabile și acceptabile la nivel economic și social pentru producerea și
consumul de energie, atât în zona locuințelor, cât și în cea industrială.

Preocuparea pentru construcțiile sustenabile este recentă; eforturile globale au început abia
în 1998, ducând la fondarea în noiembrie 1999 a WorldGBC (Consiliul Global pentru Clădiri
Verzi)7, în California, cu opt state membre: Australia, Canada, Japonia, Spania, Rusia,
Emiratele Arabe Unite, Marea Britanie și Statele Unite ale Americii. Oficializarea acestei
instituții are loc abia în 2002, rolul său fiind acela de a oferi un cadru instituționalizat
comunicărilor internaționale, de a-i ajuta pe liderii industriali să acceseze piețele noi și de a se
constitui drept o voce avizată a inițiativelor internaționale în domeniul construcțiilor verzi.

Activitatea în domeniul construcțiilor sustenabile devine notabilă abia în 2008, conform

unui studiu al SmartMarket – Global Green Building Trends. Potrivit acestui raport, deși doar

6
Idem.
7
http://www.worldgbc.org/

6
17 țări aveau înființate oficial Consilii pentru Clădiri Verzi, acesta este momentul în care
activitatea în domeniul verde începe să prindă contur la nivelul întregii lumi.

La nivelul anului 2018, nu mai vorbim despre o nișă, ci despre un număr tot mai mare de
firme care proiectează, construiesc și renovează. În Europa, Marea Britanie deține pionieratul
în acest domeniu, având peste 52% dintre firme implicate în construcții verzi, numărul acestora
fiind estimat să se dubleze până în 2020. Încă din 1990, Marea Britanie adoptă sistemul de
certificare BREEAM – BRE Environmental Assessment Method – ca instrument pentru
măsurarea sustenabilităţii clădirilor nonrezidenţiale. BREEAM este în momentul de faţă una
dintre cele mai cuprinzătoare scheme de certificare a performanţei de mediu a clădirilor,
recunoscută şi la nivel internaţional.

Norvegia va fi probabil următorul lider verde în domeniu. Dacă în 2016 se înregistra o

creștere de 4,6% a numărului de firme dedicate construcțiilor sustenabile (de la 23%), este de
așteptat ca de două ori mai multe firme să investească în zona verde în următorii 3 ani. De
asemenea, Germania are creșteri semnificative în domeniu, deși cu un ritm comparativ mai
scăzut – doar 36% în 2016, o prognoză de dublare până în 2020.

Celelalte țări europene sunt ușor în urmă, dar există un interes major pentru acest potențial
enorm al domeniului verde, raportul SmartMarket 20168 estimând că până în 2020 și aici rata
de implicare în construcții verzi o să atingă o cotă de 53%.

În ceea ce privește piața din România, la sfârşitul lunii martie 2016, Romania Green
Building Council (Consiliul Român pentru Clădiri Verzi) în parteneriat cu NAI România au
lansat raportul oficial pentru „Cele mai Verzi Clădiri din România‖. Aria de căutare a studiului
a fost de 407 milioane m2 (fără a include instituţiile publice), iar analiza s-a concentrat pe
clădirile construite începând cu 1990. Dintre acestea, doar 2,156,000 m2 (5%) au fost proiecte
identificate ca fiind eficiente energetic9. Această cifră demonstrează totuși o creştere a pieţei
clădirilor verzi în România de la 0% în anul 2000 la 5% în anul 2016. După cum afirmă autorii
raportului, România are deja infrastructura necesară certificării clădirilor verzi, iar
disponibilitatea soluţiilor pentru astfel de construcţii – materiale, produse, tehnologii şi servicii
– a crescut semnificativ în ultimii 5 ani.

8
Smart Market Report – World Green Building Trends, 2016
9
Idem.

7
 Au apărut inițiative de propuneri legislative pentru reducerea impozitului plătit de
proprietarii unor astfel de construcţii sau modificările de percepție ale acestui domeniu
manifestate de mediul bancar; aici anumite instituții financiare au adoptat concepte precum
„ipoteca verde‖, ce oferă finanţare în condiţii mai avantajoase pentru clădirile cu un nivel
ridicat de eficienţă energetică. Crește capabilitatea auditorilor energetici de a emite Certificate
de Performanță Energetică; la nivel instituţional, investitorii şi fondurile imobiliare europene
cele mai importante au impus restricţii severe ce presupun ca toate achiziţiile să aibă o
certificare verde.

Principalul instrument legislativ care sprijină și reglementează dezvoltarea de clădiri

eficiente energetic îl reprezintă Directiva europeană privind Eficienţa Energetică a Clădirilor
(EPBD), în vigoare din ianuarie 2003. Directiva prevede ca toate clădirile care trec printr-un
proces semnificativ de transformare să respecte un standard de performanță energetică minimă,
iar până în decembrie 2018 toate clădirile publice noi vor trebui să respecte standardul de
clădiri cu consum de energie aproape zero. Clădirile noi private vor avea aceleași obligații, dar
începând cu 202110.

1.3. Conceptul și definiția termenului de sustenabilitate.

Termenul sustenabilitate provine din latinescul susținere, același, evident, care a generat în
limba românã termenul susținere. Sustenabilitatea se referã, în principal, la utilizarea
responsabilã a resurselor, la capacitatea oamenilor de a menține fericirea, starea de bine și
prosperitatea pe termen lung, fãrã a afecta lumea naturalã11.

Dezvoltarea sustenabilã este dezvoltarea care satisface nevoile prezentului fãrã a

compromite capacitatea generațiilor viitoare de a-și împlini propriile nevoi și aspirații.

Ştiinţa sustenabilităţii reprezintă un nou domeniu de cercetare ştiinţifică, lansat oficial, în

anul 2001 la Amsterdam, de către Congresul Mondial „Challenges for a Changing Earth 2001‖,
organizat de International Council for Science, International Geosphere – Biosphere

10
Directiva 2010/31/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 mai 2010 privind performanța energetică
a clădirilor (disponibila la https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/ALL/?uri=celex%3A32010L0031).
11
Francisco Sogorb-Mira y José López-Gracia, PECKING ORDER VERSUS TRADE-OFF: AN EMPIRICAL APPROACH
TO THE SMALL AND MEDIUM ENTERPRISE CAPITAL STRUCTURE, Departamento de Economía y Empresa
(Universidad Cardenal Herrera-CEU), Elche (Alicante), Spain, 2003, p.

8
Programme, the International Human Dimensions Programme on Global Environment Change
şi World Climate Research Programme12.

Ştiinţa sustenabilităţii are la bază conceptele sustenabilităţii şi dezvoltării durabile13, iar

metodele de măsurare a sustenabilităţii oferă baza de date necesare fundamentării politicilor şi
guvernării în acest domeniu.

Programul „Ştiinţa Sustenabilităţii‖ al Centrului pentru Ştiinţa Sustenabilităţii Dezvoltării

Internaţionale al Universităţii Harvard14 arată că sustenabilitatea urmăreşte „înţelegerea
fundamentală avansată a dinamicii sistemelor om-mediu; facilitarea conceperii, implementării
şi evaluării interven-ţiilor practice care promovează sustenabilitatea, în anumite domenii şi
condiţii; îmbunătăţirea legăturii dintre comunităţile de inovare şi cercetare relevante, pe de o
parte, şi comunităţile relevante de management şi politici, pe de alta‖.

Ştiinţa sustenabilităţii are ca obiect de studiu dezvoltarea, integrarea şi aplicarea

cunoştinţelor ştiinţifice despre sistemele Pământului, dobândite în special în cadrul unor
abordări holistice şi istorice ale geologiei, ecologiei, climatologiei, fizicii pământului,
oceanografiei etc., în strânsă coordonare şi interdependenţă cu cunoştinţele din domeniile
socio-umane. Scopul general al ştiinţei sustenabilităţii vizează evaluarea, reducerea şi
minimizarea consecinţelor impactului omului asupra sistemelor planetare, la nivelurile local,
regional, naţional, continental şi planetar şi asupra societăţii umane, în prezent şi în viitor,
astfel încât omul, societatea umană să poată deveni un gestionar (utilizator) prietenos şi
protector al Pământului, al vieţii în general, sub toate formele de manifestare a acesteia15.

În documentele şi declaraţiile politice oficiale, convenite de către şefii de stat şi guvern, de

către alţi participanţi la summit-urile Pământului: Rio de Janeiro –1992, în Protocolul de la
Kyoto Johannesburg – 2002, Copenhaga 2009, şi poate cel mai mediatizat acord din istorie,

12
The Challenges of a Changing Earth: Global Change Open Science Conference was held in
Amsterdam, The Netherlands, from 10 to 13 July 2001 (disponibil la http://www.cell.com/trends/ecology-
evolution/pdf/S0169-5347(01)02337-0.pdf)
13
Komiyama, H. and Takeuchi, K. (2006) Sustainability Science Building a New Discipline. Sustainability
Science, 1, 1-6.
14
http://www.cid.harvard.edu/sustsci
15
R.S. Bradley,Challenges of a Changing Earth: Past Perspectives, Future Concerns, University of Massachusetts,
United States of America, p. 165.

9
respect Acordul de la Paris din 201616, sunt abordate cele mai relevante probleme al dezvoltării
durabile la nivel planetar care ţin de cadrul larg cuprinzător al ştiinţei sustenabilităţii.

Rezultatele numeroaselor reuniuni la nivelurile naţional şi internaţional, în domeniul

dezvoltării economico-sociale durabile, pot fi caracterizate din cel puţin două puncte de vedere:
a) teoretico-metodologic, cu multiple abordări privind consecinţele actuale şi de perspectivă ale
raportului om-natură, principiile şi criteriile dezvoltării durabile (Agenda 2117, de exemplu),
modele pe termen lung ale schimbărilor climatice şi stabilirea unor priorităţi în ceea ce priveşte
combaterea şi reducerea poluării, care implică elaborarea şi implementarea unui set de strategii
ale dezvoltării durabile, pe orizonturi diferite de timp, politici, instrumente şi mecanisme de
combatere, dar, mai ales, de prevenire a poluării, a efectelor economice, sociale şi ambientale
nocive ale acesteia.

În pofida numeroaselor semnale de alarmă pe care le-a tras teoria18 în legătură cu

deteriorarea calităţii factorilor de mediu la nivel planetar şi a efectelor perverse pe care aceasta
le poate avea, continuă să crească fără îndoială consumul de capital natural, volumul
poluanţilor.

Structurarea cunoştinţelor în cadrul ştiinţei sustenabilităţii rămâne deocamdată o problemă

deschisă şi o provocare majoră pentru universităţi, cercetare, sectoarele industriale şi guverne.
Deşi nu se poate vorbi de o „poveste de succes‖ în ceea ce priveşte combaterea poluării şi
înscrierea economiilor naţionale pe traiectoria dezvoltării durabile, nu putem să nu evidenţiem
o serie de realizări importante cel puţin în plan teoretico-metodologic, dar şi pragmatic, în
domeniul sustenabilităţii19.

Acestea se referă laurmătoarele:

 elaborarea unor sisteme de indicatori şi metrica dezvoltării durabile, pe domenii de

activitate, lanivelurile local, regional, naţional şi internaţional, inclusiv indicatorii
ecoeconomiei, ecoeficienţei şisocioeficienţei, ecoinovării şi ecoindustriilor;

 conturarea căilor tranziţiei la dezvoltarea durabilă, pe baza implementării unor strategii

de guvernare a sustenabilităţii, printr-o mai bună înţelegere a dinamicii tranziţiei şi implicarea
16
Statusul procesului de implementare al acordului poate fi consultat la:
http://unfccc.int/paris_agreement/items/9485.php
17
United Nations Conference on Environment & Development Rio de Janerio, Brazil, 3 to 14 June 1992.
18
Komiyama, H. and Takeuchi, K. (2006) Sustainability Science Building a New Discipline. Sustainability
Science, 1, 1-6.
19
Idem.

10
transformării configurării economice, sociale şi tehnologice a tuturor sectoarelor şi domeniilor
de activitate, a producţiei şi consumului, inclusiv în domeniile energiei, transportului,
locuinţelor, mobilităţii etc.;

 stabilirea instrucţiunilor metodologice privind elaborarea, implemen-tarea şi evaluarea

strategiilor naţionale ale dezvoltării durabile;

 inventarierea problemelor sustenabilităţii şi glosarul de termeni ai ştiinţei mediului.

Cadrul euristic al cercetării sustenabilităţii, în principal, cuprinde o serie de aspecte

structurale ale sistemelor socio-ecologice care se referă la valori, cunoştinţe ştiinţifice,
instituţii, tehnologie şi ecologie.

Obiectul de studiu al ştiinţei sustenabilităţii îl reprezintă sistemele complexe, proprietăţile

unor micro, macro şi megastructuri sociale, naturale şi ştiinţifice, compuse din numeroase
componente interdependente, caracterizate prin capacităţi diferite de adaptare la schimbările
care se produc în mediul intern şi extern al acestora20. În acest context, subliniem importanţa
sistemelor dinamice complexe neliniare – ca obiect prioritar de cercetare al ştiinţei
sustenabilităţii21.

In arhitectura, Sustenabilitatea a devenit o temă dominantă în dezbaterile din ultimii ani,

chiar dacă însemnătatea termenului „sustenabil, sustenabilitate‖, nu a fost încă stabilit
clar.

Această definiţie este relevantă în domeniul arhitecturii pe mai multe planuri. Pe de o

parte, din punct de vedere economic – mai mult de jumătate din capitalul de investiţii
al tarilor Europene intră în domeniul construcţiilor -, şi pe de altă parte, din punct de vedere
al resurselor, construcţiile consumă cel mai mult. Chiar dacă fondul construit este un
bun utilizat pe termen lung, el produce mai mult de jumătate din toate deşeurile.
Reciclarea în construcţii este încă un sector subdezvoltat. Clădirile sunt răspunzătoare
pentru 40% din consumul total de energie al Europei, mai mult decât industria şi transportul.
În mod cert, conservarea energiei şi utilizarea inteligentă a resurselor ar trebui să joace un rol
important într-o clădire sustenabilă22.

20
Complex networks - Augmenting the framework for the study of complex systems. Amaral LAN, Ottino JM.
European Physical Journal B 38, 147-162 (2004)
21
http://www.codynamicsnet/science.htm
22
Date preluate din: http://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=LEGISSUM%3Aen0021

11
 Combustibilii fosili, care stau la baza resurselor noastre energetice, sunt limitaţi.
Descoperirea anuală de noi zăcăminte petroliere a fost mai mică decât consumul de ani buni,
iar costurile cresc impreună cu conflictele. Impactul dăunător al combustibililor fosili asupra
mediului înconjurător este la fel de grav, deoarece modifică clima globală. Multe alternative
s-au dovedit a fi deficitare deoarece se bazau de asemenea pe resurese finite şi
implicau efecte secundare nocive.

Probabil, era utilizării combustibililor fosili pentru clădirile noastre va fi curând

văzută ca o fază evolutivă. Până la urmă, de ce să utilizăm energia solară stocată în pământ,
când putem să ne folosim de ea în mod direct? Această metodă nu intervine asupra
echilibrului natural global, fiind chiar piatra de temelie a acestui echilibru.

Ar fi neinspirat totuşi să reînviem principii vechi. „Reîntoarcerea la natură” este un

slogan popular, dar nu şi foarte logic în cazul nostru. Nu putem construi clădiri în aceeaşi
manieră ca înainte de era combustibililor fosili. Confortul şi disponibilitatea energiei
ne-au ridicat aşteptările şi este puţin probabil să renunţăm la acest mod de viaţă în viitor.
Fără îndoială, arhitectura care se foloseşte de energiile ‖verzi‖, va putea adopta unele
principii antice de proiectare, dar în mod cert, pentru a se ridica la standardele actuale va
trebui să le şi depăşească.

Conceptul de Arhitectură Sustenabilă poate fi organizat în câteva arii de aplicabilitate.

Aceste arii includ sustenabiliate, materiale, eficiență energetică, management corect al
terenului și reducerea deseurilor.

Arhitectura Sustenabilă, este un termen general ce descrie tehnici de proiectare conștient-

ecologice în domeniul Arhitecturii. In sensul larg, Arhitectura Sustenabilă caută să minimizeze
impactul negativ al clădirilor asupra mediului prin mărirea eficienței și prin folosirea optimă a
materialelor, energiei și dezvoltării spațiale. Mai simplu, ideea de sustenabilitate, sau proiectare
ecologică, este de a ne asigura că acțiunile și deciziile pe care le luăm azi nu impiedică
oportunitățile generatiilor de mâine.Acest termen poate fi folosit pentru a descrie o abordare
constientă din punct de vedere energetic și ecologic a proiectării mediului construit23.

Utilizarea pasivă a radiaţiei solare este posibilă fără ajutorul unor sisteme integrate.
Clădirea se foloseşte singură, în mod direct de energia solară, datorită amplasării,
geometriei arhitecturale şi a materialelor utilizate. Aceasta este cea mai simplă, şi în

23
Idem.

12
acelaşi timp, cea mai eficientă formă de arhitectură solară. Clădirea şi componentele
sale sunt interpretate ca un sistem solar integrat.

O arhitectură proiectată cu atenţie poate adapta şi racorda clădirea la potenţialul energetic

natural al zonei. Alegerea sitului, a amplasării, forma şi orientarea, poziţionarea vitrajelor şi a
golurilor, selecţia atentă a materialelor şi structura pereţilor – aceşia sunt factorii care fac
posibilă absorbţia şi stocarea radiaţiei solare, pentru a menţine temperaturi interioare
confortabile dar şi pentru a utiliza lumina naturală la maxim. Dacă se iau în considerare
câteva reguli simple, arhitectura pasiva este cea mai eficientă formă de înmagazinare şi
conservare a energiei în clădiri. Necesitatea de căldură este redusă, în timp ce sezonul de
încălzire suplimentară este considerabil mai scurt. Astfel, clădirea aduce o contribuţie
considerabilă la protecţia mediului prin emisiile scăzute de CO 2.

Prezenţa generoasă a soarelui în interior are multe efecte positive, interioarele inundate de
lumină au efecte psihologice pozitive, măsurabile, asupra oamenilor. Aşadar arhitectura
pasivă reuşeşte mai mult decât protecţia mediului şi conservarea energiei. Totodată ea
sporeşte starea de bine.

Implementarea conceptului de dezvoltare durabilă are ca obiectiv principal dezvoltarea

socio‐ economică. Conceptul de dezvoltare durabilă a fost introdus în 1987, prin Raportul
Bruntland ―Our Common Future‖ în care a fost definit astfel: „Dezvoltarea Durabilă este
dezvoltarea care satisface nevoile prezentului fără a compromite posibilitatea generațiilor
viitoare de a‐și satisface propriile nevoi.‖ Definiția este sintetică și evidențiază esențialul:
progresul omenirii trebuie continuat în prezent, viitorul imediat și pe termen lung având în
vedere limitele mediului natural de a le putea satisface și faptul că lumea trebuie văzută ca un
sistem care conectează spațiul și timpul în cea ce privește producția de bunuri și consumul de
resurse24.

Pe lângă tehnologiile de ultimă generație precum conducerea automatizată și autonomă,

sistemele inteligente de infotainment și structurile ușoare, diferite tendințe extrem de
importante influențează acest domeniu de activitate: digitalizarea, sustenabilitatea, eficiența și
costurile reduse joacă un rol la fel de important în sectorul auto ca și siguranța pe șosele și
confortul și funcțiile de facilitare a condusului.

24
Academia Romană - Abordările inter, intra, trans şi pluridisciplinare, cerinţe ale sustenabilităţii şi complexităţii
proceselor economico-sociale, p. 1.

13
 Ideea de arhitectură sustenabilă, prezentă pe piaţa construcţiilor implică două concepte:
conceptul de nevoie (nevoia de a pune la dispoziţie un standard de viaţă acceptabil pentru toată
lumea) şi conceptul de limită (limita mediului de a face faţă nevoilor prezente şi viitoare).

În contextul actual, în care transformările climatice se pot observa de la an la an, în care

ecosistemul global este la limita echilibrului, vor avea loc schimbări sociale şi economice iar
acestea sunt influenţate de principiile sustenabilităţii. Schimbările de mediu şi pasul de
tehnologizare sunt principalele direcţii către care se îndreaptă atenţia publicului larg. Nevoia de
transformare a industriei poate să devină o oportunitate, a cărei exploatare poate diminua şocul
iniţial, mai ales prin stimularea cercetărilor în domeniul economiei de energie. Din acest punct
de vedere, ―cunoştinţele verzi nu sunt legate de condiţiile de mediu în care trăim astăzi, ci de
modul în care putem utiliza aceste condiţii urmărind o cale sustenabilă a dezvoltării socio-
economica‖

Capitolul II: Automobilul și sustenabilitatea

2.1. Efectele negative asupra mediului produse de automobile

Atunci când ne gândim la o clâdire industrială, în cazul de față o industrie producătoare de

automobile, nu putem să nu ne gândim și să analizăm și produsul acesteia: autovehiculul.

De aceea, înainte de a analiza în mod complet efectele asupra mediului pe care le are
construirea unui complex industrial, nu putem să trecem cu vederea efectele asupra mediului pe
care le produc automobilele, în toate formele și variantele sale (autovehicule cu combustie,
autovehiceule electrice, transportul în comun, etc.).

Automobilul nu este un simplu obiect rapid și confortabil: el are o funcție identitarã extrem
de proeminentã și este intens investit afectiv. El genereazã o mulțime de emoții și oricine se
gândește sã-i convingã pe oameni sã renunțe la automobil în favoarea transportului în comun
trebuie sã ținã cont de ele.

Plãcerea de a conduce, sentimentul de siguranțã conferit de o mașinã sigurã, sentimentul de

putere generat de un motor puternic, fiorul vitezei, euforia, invidia pentru altul care posedã o

14
mașinã râvnitã, frustrarea, mândria de a fi propietarul unei mașini frumoase produse de o firmã
prestigioasã . toate acestea sunt emoții legate de automobil25.

Existã o culturã a automobilului și ea este în bunã mãsurã emoționalã. Achiziționarea unui

automobil nu se face aproape niciodatã pe baza unor decizii economice raționale. Iar utilizarea
lui nu este aproape niciodatã o simplã deplasare din punctul A în punctul B.

Atitudinile oamenilor fațã de transportul urban în comun sunt dificil de schimbat. E o

sarcinã pe care psihologii trebuie sã și-o asume, dar pe care n-o pot duce la bun sfârșit dacã nu
înțeleg deplin resorturile intime ale comportamentului posesorilor de autoturisme.

În România și, de altfel, peste tot în lume în ultimele douã decenii, numãrul vehiculelor cu
motor a crescut vertiginos. Această creștere este legatã, în mare mãsurã, de urbanizare.
Mobilitatea în zonele urbane pune numeroase probleme din cauza lipsei spațiului (ceea ce
produce aglomerație și blocarea traficului), dar și a poluãrii aerului șii a poluãrii sonore. Una
dintre cele mai mari provocãri pentru civilizația contemporanã este problema pe care o creeazã
creșterea continuã a traficului auto pentru dezvoltarea sustenabilã în general și pentru
dezvoltarea sustenabilã a orașelor în special26.

Transportul sustenabil este un transport care echilibreazã nevoile de mobilitate și siguranțã

cu nevoile de acces, calitatea mediului și caracterul primitor și agreabil al comunitãții.
Transportul urban sustenabil are emisii de gaze toxice limitate, se bazeazã pe surse de energie
regenerabile, are componente reciclabile, reduce pe cât posibil folosirea terenurilor, oferã un
acces echitabil, sprijinã obținerea unei calitãți a vieții dezirabile în fiecare generație, opereazã
cu maximum de eficiențã și susține o economie înfloritoare27.

Vehiculele cu motor sunt o sursã importantã de poluare a aerului. Ecologiștii acuzã de

multã vreme industria auto cã epuizeazã resursele planetei și contribuie din plin la instalarea
efectului de serã. Apãrãtorii automobilului argumenteazã cã un vas port-container de mari
dimensiuni (vase care, practic, împânzesc oceanele, asigurând nevoile de consum ale omenirii)

25
Mimi Sheller, Automotive Emotions: Feeling the Car,Theory Culture & Society , 2004.
26
Ștefan Boncu, Andrei Holman, Traficul și sustenabilitatea mediului urban, Univ. Al. I. Cuza, Iași, p.1
27
Jabareen, Y.R. (2006), .Sustainable urban forms: Their typologies, models and concepts., în
Journal of Planning Education and Research, 26, pp. 38-54.

15
polueazã cât milioane de automobile. Desigur, nimeni nu poate avea dreptate dacã genereazã
poluare, iar a arãta cu degetul spre altul care ar polua mai mult nu înseamnã a te disculpa28.

Motoarele cu ardere internã emit dioxid de carbon, hidrocarburi, dioxid de sulf, oxizi ai
nitrogenului și plumb în cazul în care funcționeazã cu benzinã cu plumb. Emisiile de monoxid
de carbon și de hidrocarburi se amplificã atunci când motorul merge în gol (de pildã, când
automobilul staționeazã la semafor), iar emisiile de dioxid de azot devin mai pronunțate când
automobilul accelereazã.

Emisiile de gaze toxice sunt cu atât mai dãunãtoare cu cât se produc la nivelul solului,
afectându-i nemijlocit pe cei ce trãiesc și lucreazã în apropierea strãzilor și caselelor. O bunã
parte din poluarea industrialã, de pildã, nu se produce la nivelul solului și are, prin urmare,
efecte diferite în raport cu poluarea din trafic.Toate aceste gaze sunt în grade variabile nocive
pentru sãnãtatea umanã. Ele pot produce alergii respiratorii, astm și boli de inimã. De
asemenea, ele sunt nocive pentru mediul ambiant. De exemplu, oxizii și dioxizii de azot
contribuie la ploile acide29.

Specificitatea domeniului transporturilor în raport cu alte sectoare ale economiei (comerțul,

serviciile, industria) constã în faptul cã se sprijinã exclusiv pe arderea combustibililor fosili.
Motoarele cu bio-diesel, de exemplu, sau cele electrice n-au reușit sã se impunã pe piațã pânã
acum. În al doilea rând, domeniul transporturilor este singurul în care consumul de energie a
crescut30.

În toatã lumea, 25% din totalul emisiilor de CO2 declanșate de om pot fi atribuite
schimbãrilor în utilizarea terenurilor (despãduriri, culturi de orez), iar 75% sunt cauzate de
arderea combustibililor fosili. Creșterea consumului de combustibili fosili în ultimii 20 de ani
se explicã prin nevoile tot mai mari de energie legate de veniturile mari, de apartamentele și
casele tot mai mari, de timpul liber mai mare în comparație cu deceniile anterioare. În mod
semnificativ, potrivit unei echipe de cercetãtori germani, în ultimul deceniu al secolului trecut

28
Idem.
29
Fazal, S. (2006), .Addressing congestion and transport related air pollution in Saharanpur, India., în Environment
and Urbanization, 18, pp. 141-156.
30
Reckien, D.; Ewald, M.; Edenhofer, O.; Ludeke, M. (2007), .What parameters influence the spatial variations in
CO2 emissions from road traffic in Berlin?., în Urban Studies, pp. 339-357.

16
consumul de energie din sectoarele economiei a scãzut, în vreme ce consumul individual de
energie a crescut31.

O altă problemă majoră pe care automobilele o aduc, o reprezintă problema poluării fonice,
zgomotul este o problemã environmentalã ce perturbã viețile multor europeni și de aceea el a
devenit o preocupare importantã pentru Comisia Europeanã și pentru Consiliul Europei. Se
estimeazã cã aproximativ 20% din populația Uniunii Europene (mai bine de 80 de milioane de
oameni) sunt expuși la niveluri de zgomot deranjante, somnul le e perturbat și sunt în pericol sã
suporte efecte mai mult sau mai puțin grave ale zgomotului asupra sãnãtãții mentale și fizice32.

2.2 Automobilul electric

În raport cu transportul în comun, automobilul are douã mari avantaje: utilizarea lui este
extrem de flexibilã (se poate ajunge oriunde în afara traseelor tramvaielor sau autobuzelor) și el
este mereu la dispoziția propietarului (spre deosebire de mijloacele de transport în comun a
cãror circulaþie în cel mai bun caz respectã un orar).

Automobilul ecologic reprezintã o soluție pentru diminuarea emisiilor de CO2, deci a

poluãrii aerului și în parte a poluãrii sonore, dar nu și pentru diminuarea aglomeraþiei din trafic
și dispariția blocajelor.

Astãzi este limpede cã automobilul ecologic va fi propulsat electric, chiar dacã se testeazã
încã soluții hibride, motor pe benzinã cu motor electric sau motor Diesel cu motor electric. De
asemenea, este limpede cã automobilul electric va fi produs mai ales pentru uz urban.

La începutul secolului trecut au existat trei tipuri de propulsie care se luptau pentru
supremație: motorul cu aburi, motorul electric și motorul cu ardere internã. Cel care a tranșat
aceastã disputã a fost Henri Ford: el a reușit sã impunã motorul cu ardere internã prin modelul
T, declanșând nu numai o revoluție industrialã, dar și una socialã33.

Istoria autovehiculului electric a inceput la mijlocul anilor 1800 si atinut recordul de viteza
terestra pana in 1900. Pretul ridicat si scazut alvehiculelor electrice a fost comparat mai tarziu

31
Reckien, D.; Ewald, M.; Edenhofer, O.; Ludeke, M. (2007), .What parameters influence the spatial variations in
CO2 emissions from road traffic in Berlin?., în Urban Studies, pp. 339-357.
32
Ștefan Boncu, Andrei Holman, Traficul și sustenabilitatea mediului urban, Univ. Al. I. Cuza, Iași, p. 5.
33
Fazal, S. (2006),ibidem.

17
cu cel al vehiculelor cucombustie interna cauzat de declinul mondial al folosirii lor, si a fost
recentadus in fata opiniei publice.

Astãzi, din cauza poluãrii pe care o produce motorul cu combustibil fosil și a perspectivei
epuizãrii rezervelor de astfel de combustibil, suntem nevoiți sã ne îndreptãm atenția spre
motorul electric. În principiu, motoarele electrice sunt extrem de puternice și performante, dar
marele dezavantaj a fost cã automobilele înzestrate cu astfel de motoare au avut la început o
autonomie scãzutã. Primul automobil electric de serie a fost produs în 1996 și avea o razã de
acțiune între 110 și 160 km. Acumulatoarele de astãzi pot asigura o autonomie de aproximativ
400 km, ceea ce înseamnã cã acest handicap al automobilului electric va dispãrea în curând34.

Totuși, existã și alte obiecții care pot fi aduse propulsiei electrice. Tehnologiile utilizate în
producția de acumulatori implicã prelucrarea de metale rare. Acestea se vor consuma relativ
repede dacã automobilul electric va deveni un mijloc de transport popular

O altã obiecție este legatã de procesul de producere a curentului electric. Acesta nu este
produs din surse regenerabile și nepoluante decât într-o mãsurã foarte redusã. Cea mai mare
parte se produce în termocentrale, mari consumatoare de combustibili fosili și deci mari
poluatoare.

În problema adoptãrii propulsiei electrice se pot implica, fãrã îndoialã, și psihologii. Printre
altele, oamenii vor fi reticenți sã achiziționeze astfel de automobile din cauzã cã nu existã o
rețea de stații electrice de alimentare, asemãnãtoare rețelei de benzinãrii. Astãzi se apreciazã cã
peste 15 ani automobilele electrice vor reprezenta numai 5% din vânzãri, iar în 2050 nu vor
deține mai mult de 25% din piața vehiculelor autopropulsate. O penetrare mai rapidã a pieței ar
necesita o combinație între tehnologii competitive, campanii susținute de persuadare și politici
de încurajare și reglementare35.

2.3. Prime Motors Industry România

Datorită avantejelor automobilelor electrice, așa cum au fost prezentate mai sus, ca și punct
de plecare, m-au determinat să aleg ca și proiectcompania Prime Motors Industry, din

34
Idem.
35
Ilin, C. (2009), Orașul. Studii de psihologie environmentalã, Institutul European, Iași.

18
România, o companie specializată pe o tehnologie de ‖nișă‖, concentrată pe baterii și sisteme
electrice.

Cu ocazia debutului Salonului Auto București din 2016, firma romanească Prime Motors
Industry a prezentat un Logan electric ce vrea să rivalizeze cu modelele electrice ale marilor
producători de automobile

De la începuturile mici în 2012, PrimeMotors a devenit în prezent un important și furnizor

de soluții de baterii cu litiu în Europa.

Ei contribuie la efortul de a construi o economie de energie curată prin dezvoltarea

sistemelor superioare de stocare a energiei (ESS). Tehnologia cu energie curată astăzi este
ineficientă datorită strategiilor de stocare a energiei și a disponibilității36.

Compania este angajată să livreze soluții de baterii superioare clienților care își rezolvă
problemele tehnologice și de afaceri. Prime oferă nu numai o gamă largă de soluții de chimie
pentru baterii, dar și soluții electrice, cum ar fi încărcătoare, module de circuit de protecție
(PCM) și soluții complete de alimentare.

Astfel, compania Prime Motors este dedicată în a face tot posibilul pentru a contribui la
construirea unei economii de energie curate.

Prime va produce baterii folosind costuri mult mai mici, folosind conceptul de fabrică
inteligentă, producție inovatoare, reducerea deșeurilor și simpla optimizare a localizării celui
mai mare proces de fabricare sub un singur acoperiș.

Un alt exemplu relevant în industrie, este reprezentat de compania Kreisel Electricfolosind

tehnologia modernă și abilitățile deosebite de inginerie, Kreisel Electric fabrică cea mai ușoară
și mai eficientă baterie de pe piață, cu o greutate mai mică de 4,1 kg / kWh și o densitate a
puterii de 1,95 dm2 / kWh.

Carcasa specială a celulelor bateriei mărește intervalul și durata de viață a bateriilor. Un

fluid circulant, neinflamabil și ecologic permite o gestionare excelentă a temperaturii iar
bateriile sunt fabricate printr-un proces inovator de sudare cu laser.

Bateria este mai mult de 30% mai ușoară decât soluțiile de baterii ale altor producători, iar
costurile de producție sunt de multe ori mai scăzute, datorită procesului de fabricare complet

36
http://primemotors.eu

19
automatizat Kreisel Electric. "Acest lucru face ca vehiculele electrice să fie adecvate pentru
uzul cotidian", a declarat Markus Kreisel, CEO al Kreisel Electric37.

Kreisel Electric a reușit deja să modernizeze cu succes multe autoturisme cu motor cu

ardere internă pentru a dovedi capacitatea tehnologică a bateriilor sale. Pe lângă electrizarea
unei clase Mercedes G pentru Arnold Schwarzenegger, Kreisel Electric a echipat, de asemenea,
EVEX Porsche 910 cu un motor electric cu o putere de 360 KW și o baterie de 53 kWh. Aceste
caracteristici, împreună cu propria transmisie automată cu 2 trepte, permit o accelerare de la 0
la 100 km / h în 2,5 secunde și o viteză maximă mai mare de 300 km / h38.

Kreisel Electric își deschide noul centru de cercetare și dezvoltare de înaltă tehnologie, în
cartierul Rainbach, Mühlkreis, Austria Superioară. Noua locație, care cuprinde aproape 7.000
de metri pătrați de spațiu, include un atelier prototip și o linie de producție complet
automatizată pentru dispozitivele de stocare a bateriilor Kreisel Electric.

Deschiderea clădirii noi, construită sub forma siglei Kreisel Electric, va permite
furnizorului inovator de soluții de sistem să acorde licențe și să execute propriile lucrări pentru
a răspunde cererii tot mai mari din întreaga lume. În acest fel, Kreisel Electric se va strădui să-
și extindă poziția de lider în tehnologie la nivel internațional cu clienții B2B din Europa, Statele
Unite, India și Asia și să își consolideze poziția de furnizor mondial de soluții de stocare a
energiei electrice.

Noul centru de cercetare și dezvoltare de înaltă tehnologie funcționează pe baza puterii pe

care o generează. O instalație fotovoltaică de 90m2 (o putere de 250 kWp), un dispozitiv de
stocare a bateriilor cu o capacitate de 1.248 kWh, un rezervor de apă caldă de 17.000 de litri și
utilizarea pompelor de căldură și a deșeurilor contribuie la generarea energiei necesare pentru
fabricarea bateriilor și furnizării de energie rețelei electrice proprii.

37
Preluat: http://markets.businessinsider.com/news/stocks/kreisel-electric-opens-new-high-tech-research-and-
development-center-as-its-headquarters-1002019877.
38
Preluat: https://www.bloomberg.com/news/articles/2017-09-19/schwarzenegger-backed-battery-startup-
ratchets-up-tesla-fight.

20
 Perspectovă aeriană și de perspectivă a noului sediu Kreisler Electric 39

Scopul principal al noii clădiri este de a promova cercetarea și dezvoltarea în producția de

baterii și de a accelera prototipurile pentru proiectarea electromobilității. Pentru Kreisel
Electric a fost important ca căile de comunicație din cadrul clădirii să fie cât mai eficiente, mai
ales pentru a crește viteza construirii prototipului. În același timp, clădirea ar trebui să se
transforme și într-o oază de bun simț pentru angajații săi. A fost la fel de important să nu existe
ierarhii la locul de muncă și să existe multe zone în care angajații pot interacționa informal. Pe
scurt, clădirea ar trebui să fie ceva special - pentru toți angajații și pentru fiecare vizitator. "O
atingere a Silicon Valley în Rainbach, Austria"40, spune Markus Kreisel, unul dintre fondatorii
companiei tinere.

Capitolul III: Identitatea in arhitectura industriala

3.1. Estetica în arhitectura industriala

Rolul esteticii în societate este unul vital, în strânsă legătură cu însăşi dezvoltarea sănătoasă
şi armonioasă a civilizaţiei umane. Operele estetice autentice reprezintă mijloace sensibile în
căutarea adevărului, fără de care scopul existenţei nu are finalitate.

39
Preluat: https://electrek.co/2016/05/10/kreisel-electric-battery-factory/
40
http://www.kreiselelectric.com/en/blog/the-new-high-tech-research-and-development-center-of-kreisel-
electric/

21
 Obiectele din jurul nostru sunt pe de o parte iluzorii, transmiţând însă un mesaj mai mult
sau mai puţin profund, în funcţie de valoarea ,,entităţilor emergente‖41 şi de capacitatea noastră
de a percepe aceste entităţi care conduc spre o trăire estetică.

Este astfel foarte important să putem aprecia în mod corect valoarea obiectelor pe care
civilizaţia umană le-a creat de-a lungul timpului, pentru că ele pot constitui o resursă culturală
şi economică neaşteptat de puternică.

Monumentul depăşeşte dimensiunea estetică prin definiţie, el ,,însemnând‖ ceva prin istoria
pe care o transmite. Este oare arhitectura industrială lipsită de dimensiune estetică? Care sunt
elementele care atrag atenţia asupra valorii ei?

Fenomenul industriei a marcat încă de la apariţia lui societatea aducând un sistem de valori
diferit care l-a înlocuit treptat pe cel traditional. Însăsi viteza de derulare a evenimentelor a
crescut odata cu revolutia industrială prin apariţia transporturilor mecanizate. Valorile societăţii
au migrat spre latura pragmatică, materialistă a vieţii, spre consum şi confort42.

Şi din punct de vedere al arhitecturii civile, valorile au migrat spre o diminuare a esteticului
ornamentului în favoarea esteticului simplităţii. Aceste noi valori ale arhitecturii au avut ca
origine însă arhitectura fabricilor care prin logica lor strict funcţională răspundeau într-un mod
economic societăţii în plină dezvoltare.

După cum apreciază Martin Heideggerîn ,,Întrebarea cu privire la tehnică‖43 relaţia dintre
fabrică şi mediul natural este una de dominare,bazată pe eficientizarea la maxim a fluxurilor
tehnologice şi obţinerea unui randament maxim în exploatarea resurselor. Deci spaţiul de
producţie

constituia modul controlat prin care omul solicita în mod constant resursede la mediul
natural.

Sub iluzia proiectată de curentul progresist, societatea a distrus nu numai natura prin
dezastre ecologice, afectându-se şi pe sine însăşi, ca parte a ecosistemului general natural.Ori
arta nu are ca scop distrugerea, ci aşa cum susţine Clive Bell44 are ca scop imediat binele. Din

41
Binkley Timothy - Piece: Contra Aesthetics – The philosophy of the Visual Arts, OXFORD
UNIVERSITY PRESS - 1992
42
Idem.
43
The Question Concerning Technology. MARTIN HEIDEGGER. (1977)
44
The Aesthetic Hypothesis: Significant Form and Aesthetic Emotion – The Philosophy
of the Visual Arts – Edited by Philip Alperson – Oxford University Press 1992

22
acest punct de vedere, reconsiderarea spaţiilor industriale pentru noi funcţiuni poate fi
considerată legitimă ca formă de artă, fiind vorba de o schimbare (îmbunătăţire) a dimensiunii
fizice a acesteia,în acelaşi timp realizându-se o reabilitare o reabilitare morala. Se transformă
astfel un consumator de resurse naturale într-un producător de resurse sociale, culturale, etc.
Industria este cea care a creat şi a lărgit hiatusul dintre elementele aceluiaşi sistem - om şi
natură.

Percepţia industriei este la ora actuală în general una negativă, chiar dacă teoretic ne face
viaţa mai uşoară. Sistemul de valori al societăţii cunoaşte acum o nouă turnură, scopul
existenţei migrând de la conceptul de ,,a trăi bine‖ la ,,a trăi sănătos‖45.

Pentru a analiza calităţile estetice ale spaţiului industrial ar trebui luat în discuţie modul în
care este perceput, deoarece arta este un obiect al percepţiei.

Dacă am considera clădirea industrială în dimensiunea ei strict fizică şi utilitară, orice

aspiraţie către domeniul artei ar fi greu de perceput ca artă.

Referindu-se la relaţia dintre om şi natură, Konrad Lorenz46 afirmă ca sensul ,,estetic‖ şi

,,etic‖ sunt aparent apropiate, aşa încât calitatea estetică a mediului să afecteze în mod direct
comportamentul etic al omului. Frumuseţea naturii şi frumuseţea mediului cultural creat de om
sunt aparent necesare simultan pentru a menţine o sănătate fizică şi psihică a omului. El
continuă: ,,Orbirea sufletului faţă de tot ce este frumos, este o boală mentală care se
răspândeşte rapid astăzi, şi pe care trebuie să o luăm foarte în serios, pentru că ne face
insensibili la desfigurarea eticii‖.

Această problemă este prezentă mai ales în perioada industrială a celui de-al doilea val,
când, după inventarea benzilor rulante şi a proceselor tehnologice organizate pe orizontală,
configuraţia spaţială a clădirilor industriale a fost organizată indeosebi pe suprafeţe foarte mari,
având un singur nivel pe înălţime47.

. Am putea să mergem până la nivelul în care să apreciem structura ca element estetic.

Clădirile industriale au introdus,in concepţia creativă, paradoxal, o nouă valoare a

arhitecturii, şi anume structura – ca element artistic.

45
Idem.
46
Konrad Zacharia Lorenz Acht Todsünden der zivilisierten Menschheit, (Cele opt păcate fundamentale ale Omului
Civilizat) München, Germany, 1973. Konrad Zacharia
47
Idem.

23
 Putem trage deci concluzia că, pe lângă aspectul practic al arhitecturii industriale există o
foarte puternică valenţă estetică, ce decurge din însăşi utilitatea propriu-zisă a structurii şi
elementelor de construcţie.

3.2. Arhitectura sustenabilă ca element competitiv în industrie.

Avantajul competitiv rezultă din valoarea pe care o companie este în măsură să o creeze,
care excede costurile incumbate de crearea acesteia și pe care compania respectivă o oferă
cumpărătorului potențial la un preț mai mic decât cel al competitorilor săi (sau la un preț egal
ori mai mare, însă cu beneficii cantitative ori calitative mai mari). Există, cu alte cuvinte, două
tipuri de avantaj competitiv: cel de preț și, respectiv, cel ce se traduce prin calitate și/sau
cantitate mai mare48.

Factorul cel mai important care determină profitabilitatea unei firme îl constituie
atractivitatea sectorului industrial (sau de servicii) în care funcționează. De aceea, un element
esențial al oricărei strategii de competitivitate constă în identificarea și înțelegerea în amănunt a
regulilor și practicilor care generează această atractivitate. Iar obiectivul final al strategiei de
competitivitate este acela de a folosi sau modifica în favoarea firmei regulile și practicile
menționate.

Cu alte cuvinte, schema menționată poate constitui baza pe care să fie clădită o strategie
având drept țintă păstrarea sau dobândirea unor avantaje competitive pe piețe cu complexități
crescânde.

Prin luarea unor măsuri consecvente de îmbunătăţire a eforturilor de mediu, companiile pot
reduce costurile şi creşte bunăvoinţa consumatorilor, câştigând dreptul de a fi denumite afaceri
―durabile‖.

Ecologizarea instalaţiilor şi facilităţilor, poate însemna mult şi poate avea niveluri

diferite—de la proiecte minore de economisire a energiei la proiecte holistice şi proiecte mari
de construcţii ce includ dezvoltarea site-ului, economii de apă, eficienţă energetică, selectarea
materialelor şi a resurselor şi calitatea mediului. În timp ce multe proiecte, cum ar fi eficienţa
energetică şi economia de apă, îşi amortizează investiţiile într-un timp rezonabil, anumite

48
Esty, Daniel, and Andrew Winston. Green to Gold: How Smart Companies Use Environmental Strategy to
Innovate, Create Value and Build Competitive Advantage. 1st ed. Yale University Press, October 9, 2006.

24
proiecte de dezvoltare a site-urilor necesită investiţii în instalaţii şi angajaţi. Acest lucru ne
aduce înapoi la întrebarea referitoare la responsabilitatea socială a companiei49.

Ca si exemplu scurt, Genzyme, un lider mondial în domeniul biotehnologiei, a vrut ca noul

său sediu să reflecte misiunea companiei, aceea de a avea un impact pozitiv asupra vieţilor
oamenilor. Conceptul sediului societăţii este acela al unei clădiri verzi cu tehnologie de vârf,
alimentată de surse de energie regenerabile şi controlată de sisteme integrate în clădire, concept
ce a dus la scăderea costurilor de funcţionare, de întreţinere şi a costurilor cu energia oferind, în
acelaşi timp, un mediu de lucru care ţine seama de nevoia de aer proaspăt şi lumină naturală a
angajaţilor. Centrul Genzyme a obţinut medalia de platină ―Leadership in Energy and
Environmental Design‖ (LEED) din partea US Green Buildings Council, organizaţie ce
realizează standardele pentru instalaţiile durabile din clădiri. Rentabilitatea acestei investiţii
poate fi măsurată prin creşterea veniturilor şi sensibilizarea pieţei, angajarea de talente de top şi
creşterea productivităţii angajatilor50.

Operaţiile durabile depăşesc lozinca tradiţională ―Reduceţi, Reutilizaţi, Reciclaţi‖ şi adaugă

şi ―Reconcepeţi‖ şi ―Re-imaginaţi‖. Aceste activităţi includ închiderea ciclurilor de fabricaţie,
regândirea lanţului de aprovizionare şi urmărirea amprentei de mediu a produselor şi
serviciilor, de la materii prime, furnizori, producţie, distribuţie, utilizare şi finalul duratei de
viaţă. Acest proces, denumit şi evaluarea duratei de viaţă (Life Cycle Assessment - LCA),
permite producătorilor să înţeleagă cu adevărat impactul produselor asupra mediului şi să îşi
gestioneze amprentele de mediu la toate nivelele51. În mod traditional, un producător de maşini
poate privi ciclul de viaţă al produselor în felul următor:

49
Lovins, Amory, Hunter Lovins, Paul Hawken, Forest Reinhardt, Robert Shapiro and Joan Magretta. Harvard
Business Review on Business and the Environment. (2000).
50
Genzyme Center.‖ 2 May 2008 .
51
Idem.

25
 Figura 1: Lanţ valoric simplu în industria automobilelor

Pentru controlul acestui proces, este importantă crearea unui lanţ valoric extins:

52
Figura 2: Lanţ valoric extins în industria automobilelor

Având imaginea completă a lanţului valoric, producătorul poate să pună câteva întrebări
pentru a îmbunătăţi compania din punct de vedere ecologic şi să sugereze alternative durabile.

Spre exemplu, producătorul britanic de maşini Land Rover este dedicat mediului în mai
multe privinţe şi a format un parteneriat cu liderul în automatizarea clădirilor, Schneider
Electric pentru a reduce consumul de energie în unităţile de producţie. Începând cu 2001,
consumul de energie per vehicul produs a fost redus cu 28%, consumul de apă cu 13.9% şi
emisiile de CO2 cu 30%. Aceste rezultate au produs valoare pentru consumatorii ecologişti, au
redus costul per vehicul, şi au redus riscurile de legislaţie şi de piaţă53.

O altă dimensiune o reprezeintă deservirea reală a mediului, care impune companiilor ―să
nu facă rău‖ şi le cere să ajute la repararea oricărui prejudiciu deja făcut. O companie ar căuta
să facă investiţii pentru produse sautehnologii verzi şi pentru aducerea acestora pe piaţă.
Exemplele includ Toyota, ce oferă Prius sau furnizorii de energie ce oferă surse ―verzi‖ de
energie precum energia eoliană sau hidroelectrică.

Această dimensiune include o reală inovare şi este noua frontieră a durabilităţii. Se prevede
faptul că produsele, tehnologiile şi afacerile ecologice vor determina investiţii de mii de
miliarde de dolari în anii ce urmează. General Electric caută oportunităţi ―verzi‖ sub deviza

52
Esty, Daniel, and Andrew Winston. Green to Gold: How Smart Companies Use Environmental Strategy to
Innovate, Create Value and Build Competitive Advantage. 1st ed. Yale University Press, October 9, 2006.
53
Land Rover.” 2 May 2008. .

26
―ecomaginaţie,‖ prin dublarea investiţiilor lor în produsele de mediu, pentru orice produse, de
la becuri electrice la motoare cu jet mai eficiente54.

Majoritatea companiilor, sunt în general, acelea ce au cel mai mult de pierdut nerezolvând
problemele de mediu. Aceste companii nu au doar o vizibilitate mare a mărcii şi un număr
mare de acţionari, dar au şi o amprentă de mediu semnificativă. Majoritatea depind de resursele
naturale şi fac subiectul unui număr mare de reglementări. Deşi acestea au de câştigat din
avantajele responsabilităţii faţă de mediu, au şi un grad mare de risc şi expunere dacă nu iau
măsuri.

Pentru a fi durabil, financiar şi din punct de vedere al mediului, este importantă strategia pe
termen lung. Companiile au strategii şi au făcut investiţii în activităţi precum managementul
financiar, devoltarea produselor şi altele. Este momentul să se includă mediul în planurile de
afaceri pe termen lung.

3.3. Arhitectura ca model iconic pentru companie, brand, produs.

Analizând atent clădirile realizate în ultima perioadă se poate trage concluzia că acestea
sunt în mod evident influenţate de trei factori: materialele noi, experimentarea formelor noi şi
utilizarea unor principii de sustenabilitate. Sustenabilitatea este strâns legată de realizarea
formelor noi (în corespondenţă cu nevoile generate de sit şi de utilizarea materialelor de ultimă
generaţie. Legătura dintre cele trei elemente poate să fie foarte puternică, coroborarea lor
asigurând o arhitectură corelată cu nevoia de transformare a societăţii consumiste către o
societate care să-şi raporteze nevoile la resursele existente55.

Principiile de realizare a clădirilor pasive, implică corecta amplasare a construcţiei pe sit,

amplasare funcţie de punctele cardinale şi de influenţele vânturilor şi de topografia locului ales.
Însumate aceste aspecte conduc arhitectul la experimentarea continuă a formelor corecte pentru
a realiza o clădire care prin design să implice un minim de consum al resurselor neregenerabile.
Utilizarea materialelor moderne, de ultimă generaţie, sunt în general mijloacele prin care

54
Idem.
55
Arhitectura star versus arhitectura sustenabilă , Ştefan Mihăilescu, Studii şi cercetări ştiinţifice de arhitectură şi
urbanism, p. 119.

27
majoritatea arhitecţilor şi a investitorilor aleg să satisfacă cerinţele stipulate în programele de
certificare energetică (BREEAM1 , LEED2)56.

Arhitectura star – un stil de design al unei clădiri care a devenit în mod particular faimos 57.
Arhitect star – este o combinaţie de două cuvinte utilizate pentru a denumi acei arhitecți pe care
celebritatea şi tratamentul criticilor de arhitectură i-au transformat în idoli ai lumii arhitecturale
şi care se bucură de o oarecare faimă în rândul publicului larg. Statutul de celebritate este în
general asociat cu un grad mare de avangardism şi noutate58.

Star arhitect este un neologism care are rolul de a lega termenul superstar care se aplică în
mod general unei profesii creative, de profesia de arhitect. Elementul comun al acestor definiţii
este modul în care este privit produsul unui arhitect star, un element simbolic, deosebit, unic,
iconic pentru care elementele de noutate reprezintă principala caracteristică. Acest termen
defineşte un arhitect cu o mare influenţă în mediul construit atât din punct de vedere al
proiectelor propuse dar şi al influenţei mari pe care o are asupra dezvoltatorilor şi a autorităţilor
locale. Un arhitect face parte din această galerie, datorită faimei dobândite prin proiectele sale,
dacă este o persoană foarte cunoscută în rândul publicului larg, şi dacă apare în media
promovând discursuri noi şi inovative - elementul de surpriză fiind foarte important.

Marile corporații, aflate în căutarea unei noi identităţi şi a promovării pe toate canalele
media, au realizat un parteneriat cu arhitecții în vogă, şi au pus bazele termenului de arhitect şi
arhitectură star. Pentru a se califica în această categorie, obiectele propuse trebuie să aibă
calităţi unice, în general de ordin estetic, să individualizeze punctual obiectul de investiție în
raport cu restul mediului construit.

Această mişcare, susţinută puternic financiar de forțele economice emergente a funcționat

foarte bine în cadrul unei societăţi de consum în plină dezvoltare, o societate puternic
preocupată de nevoile individului, de modă şi de nevoia de exprimarea a statusului social prin
―look‖. Momentul crizei economice a reprezentat un obstacol deosebit în calea acestui tip de
dezvoltare imobiliară, oprind foarte multe proiecte care se puteau înscrie în categoria
arhitecturii star, întrucât atât autoritățile locale cât şi investitorii au intrat sub semnul austerității

56
BREEAM (BRE Environmental Assessment Method) reprezintă o metodă de evaluare a performanţei ecologice
a clădirilor. Această metodă a fost elaborată în UK de către Building Research Establishment (BRE). BREEAM
reprezintă un standard pentru proiectare durabila si a devenit instrumentul principal de evaluare a performanţei
ecologice a unei clădiri. BREEM este aplicabil atât pentru clădirile existente cât şi pentru cele noi.
57
Sursă definiţie: http://www.macmillandictionary.com/ buzzword/entries/starchitect.html
58
Idem.

28
şi al bugetelor limitate. După o prima perioadă în care justificarea utilizării fondurilor de
investiţii a fost extrem de dificilă, efectul Bilbao59 a reaprins speranţa investițiilor punctuale, de
efect, care să atragă atenţia publicului şi să genereze câştiguri rapide.

Având în vedere că abordarea sustenabilității în arhitectură presupune o relație complicată

între designul de obiect şi relaționarea cu situl (natura), mediul social şi cel economic, se pot
observa mai multe direcții de proiectare. În cadrul proiectului de arhitectură, elementele ce
definesc spaţial se corelează cu dimensiunea socială şi culturală a societăţii, în timp ce procesul
propriu-zis de construire este direct influențat de știință şi tehnologie. Având în vedere că
proiectarea este inițial influențată de nevoile societăţii iar tehnologia este un mijloc ce
facilitează punerea în practică, trebuie înţeles că aceasta din urmă nu poate fi elementul
principal al sustenabilității, ci doar un mijloc (foarte important) pentru obținerea acestui
deziderat60.

Există sentimentul că măsura în care o clădire este performantă poate să atingă negativ
calităţile estetice ale acesteia, acesta fiind deseori motivul pentru care o parte a arhitecților au
preferat să nu se lase influențați de sustenabilitate. În acelaşi timp există un dublu limbaj al
sustenabilităţii: există problema performanţei care se poate rezolva în mare măsură prin
mijloace tehnologice şi problema designului funcţie de sit, locație şi necesitați, care trebuie luat
în calcul de la începutul proiectului.

Există arhitecți pentru care designul este primordial, obiectul creat trebuie să atragă atenţia,
să fie deosebit, nou şi surprinzător, motiv pentru care abordarea sustenabilității este privită ca
opreliște în calea libertăţii absolute asumate.

În final, există şi acei arhitecți, apropiați probabil şi curentului de regionalism critic, care
caută să înțeleagă locul în care se amplasează clădirea şi impactul pe care aceasta îl generează.
Sunt acei arhitecți care consideră că proiectarea de arhitectură este un experiment continuu, şi
care caută mai mult decât elementul de design sau de noutate, promovare61.

Din păcate, sustenabilitatea a beneficiat de o reclamă mult prea puternică pe o perioadă

scurtă de timp (10 ani) fapt care a condus la o acceptare foarte rapidă de către populație, ceea

59
Momentul Bilbao (1997) a demonstrat că intervenția punctuală, printr-o lucrare de arhitectură deosebită,
devenită iconică poate aduce investitorului un câştig care depăşeşte cu mult investiția inițială.
60
Arhitectura star versus arhitectura sustenabilă , Ştefan Mihăilescu, Studii şi cercetări ştiinţifice de arhitectură şi
urbanism, p. 120.
61
Idem.

29
ce nu a implicat şi înțelegerea acesteia. „We’ve become kind of ‚green architects’ all of a
sudden‖62 afirmă arhitectul Thom Mayne, câştigător în 2005 al premiului Pritzker63.

Conceptul de sustenabilitate presupune schimbarea modului în care societatea de consum

funcționează, înseamnă utilizarea diferită a bunurilor prin refuzarea ciclului linear existent, care
presupune producție, utilizare şi eliminare către un ciclu circular care implică la final reutilizare
bunurilor pe scară largă şi prelungirea perioadei de viaţă a bunurilor. Sustenabilitatea suferă de
o instituționalizare fără precedent, de standardizare şi normare care o reduce doar la micșorarea
cantităţii de bioxid de carbon emisă.

Sustenabilitatea este însă mai mult decât atât, şi presupune o transformare a societăţii către
diminuarea consumului, şi raportat acestuia direct la resursele existente. Arhitectura, în marea
majoritate dintre cazuri, nu reuşeşte să treacă în faţa societăţii şi să promoveze modele
sustenabile reale, şi rămâne legată de o serie de factori aparent cuantificabili care să-i confere
apartenenţă la acesta mişcare globală. Se face des apel la tehnologie pentru a diminua
consumul energetic, dar se ţine seama puţin în designul propriu-zis de acei factori care pot
minimiza pierderile printr-o corectă orientare sau printr-un raport plin gol funcţie de punctele
cardinale64.

Arhitectura star şi arhitectura sustenabilă au în comun momentul de la care încep să fie

cunoscute publicului larg prin intermediul media, respectiv perioada anilor 1990. De aici cele
două se despart, deşi o serie de elemente punctuale ce definesc sustenabilitatea sunt preluate în
tot mai mare măsură de clădirile ce caută să-şi asigure statutul de arhitectură spectacol sau
arhitectură star.

Din păcate, termenul principal ce defineşte arhitectura star este acela de noutate iar în
designul unei astfel de clădiri imaginea este cel mai important factor astfel încât asupra acestei
imagini contextul nu reuşeşte să-şi facă simţită influenţa. Arhitectura star este obligată să iasă
în evidenţă, şi nu are de câştigat atunci când intră într-un curent existent, ci din potrivă ea are
rolul de a iniția o anumită mişcare, de a genera noi canoane în arhitectură. În ceea ce priveşte
designul este foarte greu să te raportezi unui context dat când principalul ţel este de a ieşi în
evidenţă. Acest aspect justifică în mare măsură de ce arhitectura star, se apropie în foarte mică

62
Stephens, J. (2009, Nov 1) Starchitecture and Sustainability: Hope, Creativity, and Futility Collide in
Contemporary Architecture, Planetizen site oficial http://www.planetizen.com/node/41489.
63
Planetizen site oficial http://www.pritzkerprize.com/laureates/2005.
64
Idem.

30
măsură de principiile de sustenabilitate, şi preferă atunci când o face să preia doar acele aspect
care sa-i aducă beneficii, respectiv afilierea la programele de certificare energetică.

Un alt factor ce împiedică arhitecții titrați să facă paşi veritabili către sustenabilitate este
nevoia de a proiecta clădiri care să genereze „factorul Wow!‖, impresia de obiect extraordinar
fiind ataşată de nevoia de vizibilitate şi unicitate. Aceste aspecte nu au nevoie de limitarea
impusă de principiile de sustenabilitate, simbolistica şi esteticul împins la extreme nu pot ţine
cont de puncte cardinale, de tratarea diferențiată a fațadelor sau alte aspecte care pot aduce
îmbunătăţiri din stadiul de proiect pentru o clădire amplasată într-o anume locaţie65.

Arhitectura star generează obiecte în timp ce arhitectura sustenabilă generează un sistem,

de preferinţă ciclic, care este capabil să se întreţină / susţină singur.

O notă definitorie a arhitecturii este capacitatea de a aduce inovație într-un domeniu extrem
de vast şi de a merge în paralel cu idealurile societăţii în care se desfășoară. La baza inovației
stă întotdeauna teoria, dezvoltată ca fundament pentru demersul arhitectural, teorie care se
regăseşte atât în arhitectura star cât şi în arhitectura sustenabilă. În concluzie, „energia curată
înseamnă mai puţină energie. Magia energiei alternative a consumat în mare măsură imaginaţia
publicului în ultima decadă, astfel încât cele mai importante şi durabile resurse de mediu au
fost trecute cu vederea şi au rămas insuficient cercetate66.

3.4.Exemplu – Muezul BMW Welt

Așa cum am prezentat și mai sus, din ce în ce mai multe companii de renume aleg să
folosească arhitectura ca o strategie de promovare a brandului pe termen lung. Manifeste
complexe şi originale, clădirile „corporate‖ influenţează peisajul urban contemporan,
structurând zone întregi, devenind repere stilistice. În Germania găsim poate cele mai puternice
exemple: fabrica BMW din Leipzig concepută de Zaha Hadid, Muzeul Mercedes-Benz din
Stuttgart, al celor de la UN Studio, şi recent inauguratul BMW Welt, proiect semnat de
austriecii de la Coop Himmelb(l)au.

Cu o spectaculoasă şi adesea programatică fervoare, toate aceste proiecte par a îngheţa

mişcarea în forme arhitecturale nonconformiste, ce transmit energie prin fiecare detaliu.

65
Ştefan Mihăilescu, Ibidem, p. 121.
66
Zehner, 2012 p. 341

31
Clădirea BMW Welt merge şi mai departe, reuşind să genereze spaţiul exclusiv cu ajutorul
forţelor dinamice. Dorinţa lui Wolf D. Prix de a da un „trup‖ vântului, de a-l transforma în
arhitectură, s-a văzut în sfârşit împlinită.

Imagine de perspectivă a muzeului67

Din 2001, când Coop Himmelb(l)au au câştigat concursul organizat de BMW, până în
toamna lui 2007, când a avut loc inaugurarea, proiectul a evoluat asemenea unui puzzle
complex, în spaţiu. În dialog permanent cu clientul şi ajutaţi de programe performante,
arhitecţii austrieci au modelat o clădire pe care vizitatorii o simt şi o experimentează ca pe un
veritabil centru urban, ce-i drept condensat. Construcţia profită la maximum de lotul generos pe
care este amplasată şi, deşi adună la un loc o serie întreagă de funcţiuni, permite fiecărui
segment să se dezvolte şi să „trăiască‖ autonom. Mai mult, preocuparea evidentă pentru
imagine şi design nu i-a împiedicat pe arhitecţi să analizeze în detaliu relaţia clădirii cu
vecinătăţile: în imediata apropiere se găsesc Birourile BMW semnate de Karl Schwanzer,
turnul cu patru cilindri, Olimpiapark etc.

Spaţiul interior al clădirii BMW Welt se organizează în jurul sistemului complex de livrare
a maşinilor, care de altfel leagă cele trei nivele de deasupra solului. Automobilele coboară pe o
bandă specială către nivelele inferioare, unde se găsesc spaţii de serviciu (spălătorie, asistenţă
mecanică etc.) şi unde pot fi stocate până la 250 de maşini (acesta fiind şi numărul maxim de
livrări pe zi). Acest proces de finisare are loc departe de ochii clienţilor, pe o platformă
ascunsă. De acolo, automobilele sunt transportate cu un lift transparent către platforma de
livrare propriu-zisă, denumită „Premiere‖, care se află chiar în centrul BMW Welt, fiind
vizibilă din orice zonă. Clienţii preiau vehiculele de pe platformele rotitoare şi pot ieşi din

67
Imagine preluată: https://www.bmw-welt.com/en.html

32
clădire, conducând, prin intermediul unei rampe de mari dimensiuni. BMW Welt este în
principiu o clădire publică, însă există şi spaţii destinate exclusiv clienţilor precum lounge-ul
situat pe două nivele şi integrat în acoperiş. Aici sunt definitivate formalităţile legate de
predarea automobilelor68.

Perspectivă interior69

Un alt element funcţional al clădirii îl constituie „Forumul‖, cu o autonomie neobişnuită,

amplasat în aripa de nord a clădirii. În centrul său se găseşte un auditorium ce poate primi până
la 800 de persoane: cu o structură variabilă datorită platformelor hidraulice, acest spaţiu poate
găzdui o diversitate impresionantă de evenimente, de la simple conferinţe de presă la
reprezentaţii clasice de teatru. În condiţii excepţionale, peretele-cortină ce desparte Forumul de
holul central poate fi coborât în pardoseală, generând un spaţiu de mari dimensiuni. În mod
normal însă cele două spaţii sunt complet autonome, auditoriumul fiind perfect izolat acustic,
lucru ce permite desfăşurarea simultană a evenimentelor.

În partea de sud-vest, se găseşte „Turnul‖, un spaţiu prin esenţă multifuncţional, ce

cuprinde restaurante, cafenele şi terase, săli de expoziţie, spaţii de vânzare, un campus dedicat
copiilor, precum şi birouri administrative pentru 200 de persoane. Din numeroase puncte,
vizitatorilor li se deschid perspective către holul principal, dar şi către Olimpiapark. O atenţie
specială a fost acordată reţelelor de comunicare între spaţii astfel încât restaurantele să poată
foarte uşor aproviziona întreaga clădire. De asemenea, a fost foarte bine studiată relaţia dintre

68
Preluat: https://www.igloo.ro/bmw-welt-munchen/
69
Imagine preluată: https://www.bmw-welt.com/en.html

33
cele patru nivele subterane de parcare şi interioare, accesul în holul central realizându-se prin
intermediul a 16 grupuri de lifturi70.

Cel mai spectaculos (şi spectacular) spaţiu al clădirii îl constituie „Conul Dublu‖, un
element extrem de dinamic atât din exterior, întruchipând parcă o tornadă, întreaga putere
concentrată a vântului, cât şi în interior unde se află o scenă pentru concerte şi expoziţii şi mai
multe platforme tip showroom. Toate aceste structuri, nişte sculpturi uriaşe inserate în peisajul
urban condensat al clădirii, sunt protejate de acoperişul organic, plutitor, ce porneşte din
„Conul Dublu‖ şi se întinde pe întreaga suprafaţă. De acesta este ancorată şi o pasarelă uşoară
ce uneşte toate spaţiile publice ale clădirii şi care apoi se preluneşte către exterior cu un pod,
spre sediul administrativ şi spre muzeul BMW71.

Dincolo de calităţile estetice şi structurale, clădirea a devenit rapid un icon al arhitecturii

contemporane şi datorită modului în care valorifică resursele naturale. BMW Welt a fost
concepută în aşa fel încât ventilarea interioarelor se face într-o proporţie foarte mare în mod
natural, iar un sistem complex de captare a energiei solare asigură un procent semnificativ din
necesarul clădirii.

Capitolul IV: Tehnici si tehnologii sustenabile in arhitectura

Sectorul de producție este esențial pentru promovarea și difuzarea schimbărilor

tehnologice, care la rândul lui este un motor esențial al competitivității și creșterii economice.
Dezvoltarea industrială prin urmare are un mare potențial de a atinge un număr de obiective
sociale, inclusiv rate ridicate ale ocupării forței de muncă, eradicarea sărăciei, egalitatea de gen,
standardele de muncă și un acces mai bun la educație și asistență medicală.

Cu toate acestea, orice progres în atingerea acestor obiective sociale va avea un termen
scurt dacă factorii de decizie și părțile interesate nu reușesc să asigure o creștere economică
durabilă și o dezvoltare industrială în cadrul unui cadru viabil din punct de vedere al mediului.

70
Idem.
71
https://www.igloo.ro/bmw-welt-munchen/

34
 Sarcina de a crea un ciclu virtuos de mediu durabil și economic pe termen lung creșterea
pentru a eradica sărăcia necesită punerea în aplicare a tehnologiilor verzi care apar capabile să
crească productivitatea și creșterea. Aceste tehnologii ar trebui să se afle în centrul fiecăruia
efortul de modernizare industrială. Acestea permit o extindere a capacităților tehnologice ale
sectorul de producție în timp ce realizăm o producție mai curată, gestionare eficientă a
resurselor și reducerile în deșeuri și poluare.

4.1. Tehnologii pasive

Într-o descriere scurtă, tehnologiile pasive sunt acele tehnologii care asigura un climat
interior comfortabil si vara si iarna, fara insa a fi nevoie de o sursa conventionala de incalzire.

Există mai multe modalităţi de utilizare pasivă a energiei în domeniul arhitecturii. În

construcţia clădirilor solare pasive, spre exemplu, prioritare sunt: localizarea convenabilă a
construcției, un număr mare de ferestre orientate spre sud, izolarea bună a construcţiei.

O anvelopă a clădirii este un exemplu de tehnologie pasivă folosită, ea fiind un separator

fizic între mediul condiționat și necondiționat al unei clădiri, incluzând rezistența la aer, apă,
căldură, lumină și transferul de zgomot. Cele trei elemente de bază ale unei anvelope a clădirii
sunt: o barieră de vreme, barieră de aer și barieră termică.

Termenul de anvelopă a clădirii este uneori folosit ca sinonim cu pereții exteriori ai clădirii,
dar acest ultim termen include aspecte mai largi referitoare la formă, structură, siguranță la foc
și securitate.

Impermeabilizarea sau etanșeizarea reprezintă practica de protejare a unei clădiri și a

interiorului său de elemente, în special de lumina soarelui, precipitații și vânt, și de modificare
a clădirii pentru a reduce consumul de energie și de a optimiza eficiența energetică.

O anvelopă a clădirii optimizată din punct de vedere energetic are o capacitate pasivă
maximizată și, prin urmare, reprezintă fundamentul conceptelor de energie viabilă în viitor. În
plus, prin integrarea tehnologiei solare active, aceasta poate avea o contribuție importantă la
aprovizionarea cu energie a unei clădiri. Prin urmare, anvelopa clădirii ar trebui să fie
concepută în strânsă legătură cu tehnologiile de alimentare cu energie.

35
 Un aport îl constituie și sistemele solare pasive, care reprezintă interacţiunea dintre radiaţia
solară şi clădiri, care nu necesită componente active. Atunci când un fluid transferă şi distribuie
căldura solară în clădire se foloseşte termenul de solar activ, atât sistemele solare active cât şi
cele pasive folosesc porţiunea infraroşie a razelor solare.

Designul solar pasiv permite clădirii să capteze si să utilizeze eficient energia solară. In
mod curent cladirile pasive solar folosesc materiale cu masă termica mare ,care retin căldură
eficient și termoizolatie performantă ce previne pierderile de caldură.

4.2. Tehnologii active

În timpul proiectării clădirii ar trebui să se ţină cont de utilizarea sistemelor solare active:
colectoare solare şi panouri fotovoltaice. Aceste echipamente se instalează în partea de sud a
clădirii. Pentru a maximiza cantitatea de căldură în timpul iernii, se recomandă instalarea lor
sub un unghi mai mare de 50° faţă de planul orizontal. Panourile fotovoltaice fixe captează o
cantitate mai mare de radiaţie solară, când sunt instalate sub un unghi egal cu latitudinea, la
care este situat imobilul. În această privinţă o importanţă mare are ungiul de înclinare a părţii
sudice a acoperişului (acolo pot fi instalate panourile). Colectoarele solare pentru apă caldă şi
panourile fotovoltaice ar trebui să fie amplasate în imediata apropiere de locul de consum.

Încă din timpuri străvechi, oamenii folosesc energia solară pentru încălzirea apei. Utilizarea
colectoarelor solare constituie baza multor instalaţii solare active. Colectorul captează energia
solară şi o transformă în căldură, folosită apoi pentru încălzirea caselor, a apei, producerea
energiei electrice, uscarea fructelor sau pregătirea bucatelor, deci în majoritatea proceselor care
utilizează energie termică.

Sistemele fotovoltaice utilizează celule care convertesc radiaţia solară în electricitate.

Celula constă din două sau mai multe straturi de material semiconductor. Această structură este
similară cu cea a unei diode. Când stratul de siliciu este expus la lumină, se va produce o
excitaţie a electronilor din material şi va fi generat un curent electric. Cu cât intensitatea
luminoasă este mai mare, cu atât electricitatea generată este mai intensă. În mod curent,
celulele PV comerciale convertesc în electricitate numai între 6 şi 15% din energia radianta. Cu
toate acestea, acest tip de celule au fost folosite cu rezultate foarte bune şi există posibilităţi
considerabile în această tehnologie, fiind obţinute progrese importante în ultimii ani, mai ales

36
în domeniul utilizării de noi materiale susceptibile să îmbunătăţească conversia fotovoltaică.
Cel mai utilizat material semiconductor la fabricarea celulelor fotovoltaice este siliciul, un
element din compoziţia nisipului.

Acesta este nelimitat şi disponibil ca material brut; siliciul este al doilea element ce se
găseşte din abundenţă în scoarţa terestră. Totodată, un sistem fotovoltaic are nevoie de lumină
solară pentru a funcţiona. În zilele senine acesta poate genera electricitate.

4.3. Surse de energie regenerabilă

Sursele regenerabile de energie se manifestă în natură pe mai multe căi:forţele

gravitaţionale ale Lunii și Soarelui, care creează mareele;rotaţia Pământului combinată cu
energia solară, care generează curenţiioceanici și vânturile;fisiunea substnţelor radioactive și
căldura interioară a Pământului, care producenergia geotermală;producerea fotosintetică a
materiei organice (biomasa); căldura directă de la Soare (energia solară).Aceste surse de
energie se mai numesc și regenerabile, deoarece ele sunt fiecontinuu și rapid regenerate, fie
sunt inepuizabile pentru duratele de timp previzibileale dezvoltării societăţii umane.

Sursele regenerabile de energie pot fi grupate în cinci categorii: solare, eoliene,acvatice,

geotermaleși biomasa. Categoria ,,surse acvatice‖ cuprinde energiaobţinută din râuri și oceane.
Toate aceste surse de energie, afară de cele geotermale,există datorită energiei Soarelui.
Biomasa se compune din substanţe vegetale, careau absorbit o parte din energia solară în urma
fotosintezei. Râurile se alimentează dinploi, acestea din urmă apar din cauza evaporărilor
produse la suprafaţa oceanelor și a lacurilor, sub influenţa căldurii solare. Vântul se formează
în urma încălziriineuniforme a suprafeţei Pământului de către Soare. Energia geotermală este
energiacăldurii subterane.Vom examina doar cele mai cunoscute și mai utilizate surse72.

Energia radiaţiei solare se poate converti direct în energie termică (căldură) şi în energie
electrică. Lumina solară poate fi convertită direct în electricitate, folosind modulele
fotovoltaice, sau indirect, concentrând puterea solară, ceea ce în mod normal se axează pe
energia Soarelui de a fierbe apa, care este apoi folosită pentru a produce aburi utilizați în
centralele termosolare ce produc energie electrică, precum şi alte tehnologii.

72
Mugur Balan. Energii regenerabile. Cluj-Napoca: UT PRES, 2007.

37
 Celule şi modulele fotovoltaicele au fost iniţial folosite pentru a alimenta aplicaţii mici şi
mijlocii ca mărime, de la calculatoare alimentate de o singură celulă solarla reţelele de case
alimentate de o serie de panouri fotovoltaice. Singura problemă semnificativă este costul de
instalare. Însă, pentru a furniza permanent energie, energia solară poate fi combinată cu alte
surse de energie. Sistemele de Concentrare a Energiei Solare folosesc lentile sau oglinzi în
sisteme de canalizare pentru a focaliza un flux mare de lumina de la Soare într-un fascicul mic.
Căldura concentrată este apoi folosită ca sursă de căldură pentru o centrală electrică cu ciclu
tradiţional de producere a energiei electrice. O celulă/baterie solară, sau celula fotovoltaică,
este un dispozitiv care converteşte direct lumina în curent electric folosindu-se de efectul
fotoelectric.

Celulele solare și fotovoltaice au fost inventate pentru prima dată in 1954, după multe
cercetări în jurul tehnologiei fotoelectrice si fotovoltaice și inceputurile folosirii energiei solare.

Astăzi, tehnologia este disponibilă de mai multe decenii, și s-a dovedit a funcționa bine în
mod constant. La fel ca și multe alte tehnologii, tehnologia solară s-a îmbunătățit exponențial în
timp, obținând mai multă eficiență și devenind o opțiune tot mai viabilă pentru afaceri și pentru
locuințe.

Când a fost inventată, fiecare celulă avea o eficiență de aproximativ 6%. În ziua de astăzi,
cele mai multe celule au o rată de eficiență de aproximativ 25%, deși deja se dezvoltă celule cu
o eficiență de peste 40%73.

Energia eoliană - Diferenţele de densitate între două mase de aer duc la formarea vântului.
Pământul este neuniform încălzit de Soare, astfel încât polii primesc mai puţină energie de la
Soare decât ecuatorul. Încălzirea diferenţiată între ecuator şi poli generează un şuvoi de curent
şi vânturi asociate climatologic: vânturile de vest, vânturile polare şi vânturile alizee. Vânturile
sunt în mod comun clasificate după scara lor spaţială, după viteză, tipuri de forţe care le
cauzează, după regiunile geografice în care apar şi efectul lor.

Sub noţiunea de energie eoliană se subînţelege procesul de conversie a energiei cinetice a

maselor de aer în lucru mecanic cu ajutorul motoarelor eoliene (turbine eoliene) care
acţionează convertoare electrpomecanice (genertoare) pentru producerea energiei elctrice. Cea

73
Annie Meyer, Studiu de caz, Panourile solare la colegiul din Boston, Boston College
(http://www.bc.edu/content/dam/files/schools/cas_sites/envstudies/pdf/Student%20Research/8_Solar_Panels
_at_Boston%20College_paper.pdf)

38
mai mare parte din energia stocată în fluxurile de vânt poate fi găsită la altitudini ridicate, unde
apar vânturi permanente cu viteze de peste 160 km/h.

În final, energia eoliană este convertită în căldură difuzată pe suprafaţa Pământului şi în

atmosferă. În 2008, capacitatea globală a generatoarelor eoliene a fost de 121,2 GW. Puterea
vântului produce aproximativ 1,5% din cantitatea de elctricitate folosită pe glob. Exprimată în
valoare energetică, lumina solară ajunge la suprafaţa terestră în volum de 1014 kW/h. 1-2% din
energia provenită de la Soare este convertită în energie eoliană. Aceasta înseamnă de 50-100 de
ori mai mult decât energia pe care toate plantele de pe Pamânt o convertesc în biomasă.

De mii de ani omenirea utilizează energia eoliană. Vîntul a suflat pînzele corăbiilor, a pus
în funcţiune morile de vînt. Energia vîntului a fost întotdeauna disponibilă în aproape toate
colţurile Pămîntului. Energia eoliană este ecologică: la utilizare nu au loc emisii de deşeuri
periculoase, nici radioactive.Vîntul, ca sursă de energie primară, nu costă nimic. Această sursă
de energie poate fi utilizată descentralizat. Nu este nevoie de linii de distribuţie a energiei
electrice74.

Avantaje ale centralelor eoliene: centralele electrice eoliene nu poluează; sunt mai mici
după dimensiuni; necesită mai puţin timp pentru instalare; sunt mai ieftine în exploatare;
energia eoliană, la fel ca şi bioenergia, în anumite condiţii (viteza mare a vîntului,
combustibilul scump pentru centralele electrice obişnuite) poate concura cu succes cu sursele
irenovabile de energie.

Dezavantaje: Vîntul este foarte instabil, cu averse neaşteptate şi acalmii. Acest fapt pune în
dificultate folosirea energiei eoliene. Centralele electrice eoliene fac multă gălăgie în timpul
funcţionării şi au un aspect nu prea atractiv pe fundalul localităţii rurale. Conform normelor
europene, turbinele de vînt se plasează la o anumită distanţă faţă de clădiri, pentru ca gălăgia
paletelor să nu depăşească 35-40 dB (decibeli).

Pentru comparaţie, gălăgia în oficii constituie 50-60 de dB, iar în salonul automobilului –
70- 80 de dB, însă nimeni, în baza acestui argument, nu lichidează oficiile şi automobilele.
Centralele electrice eoliene dăunează păsărilor, dacă acestea se află în regiunile abitării masive
a păsărilor sau în calea migrării masive şi a cuibăritului lor. Din acest motiv, procesul de
obţinere a autorizaţiei pentru construcţia turbinelor eoliene începe cu solicitarea acordului
organizaţiilor de ocrotire a naturii. Centralele electrice eoliene folosesc terenuri agricole utile.

74
Idem.

39
Statistica folosirii turbinelor de vînt în Europa şi în lume demonstrează că ele ocupă cel mult
1% din teritoriul pe care sunt amplasate.

Argumentul suprem pentru investiţiile în eficienţa energetică este capacitatea lor de a

reduce semnificativ cheltuielile pentru energie electrică şi combustibil, ceea ce nu este doar un
efect direct, care poate fi văzut imediat pe contul de profit al companiei, dar şi o măsură de
securitate pentru companie, asigurîndu-i competitivitatea în viitor, în condiţiile creşterii
preţurilor la energie.

Perioada de rambursare a investiţiilor în eficienţa energetică variază foarte mult în funcţie

de tipul proiectului, dar de obicei este între 2 şi 6 ani – o perioadă scurtă de timp, comparativ
cu investiţiile de capital tradiţionale. Preţurile mari la energie condiţionează o perioadă mai
scurtă de recuperare a investiţiei.

Acest lucru înseamnă că orice datorie suplimentară pe care o are compania exercită un
impact limitat asupra bilanţului companiei, precum şi efectele financiare finale ale investiţiilor
sunt pozitive.

Factori tehnologici: Izolarea termică, schimbarea geamurilor, ventilarea, încălzirea solară.

Reducerea consumului de energie electrică şi de gaz prin implementarea următoarelor proiecte:
izolarea termică a pereţilor exteriori ai clădirilor => economie pînă la 50% din energia pentru
încălzire; înlocuirea ferestrelor cu un rînd de sticlă sau a ferestrelor cu infiltrări => economie
pînă la 40% din energia pentru încălzire; instalarea sistemului de ventilare cu recuperarea
căldurii din aerul uzat => economie pînă la 25% din energia pentru încălzire; instalarea unui
sistem de încălzire solară pentru producerea apei calde => economie pînă la 75% din energia
pentru încălzire. Înlocuirea cazanelor, izolarea conductelor, cogenerarea75.

4.4. Exemplu: Centrul de cercetare și producție McLaren

Un bun exemplu, ce susține cele prezentate mai sus, îl reprezeintă Centrul de productie
McLaren, proiectat de Foster & Partners, localizat in sud-vestul campusului de productie din
Anglia. Proiectat pentru a fi eficient din punct de vedere energetic, centrul este partial ingropat
in panta unui deal. Linia de productie beneficiaza de termoizolatia naturala ce pastreaza

75
Laurent Probst, Advanced Manufacturing – Environmentally freindly technologies and energy eficiency,
Luxemburg, 2013, p. 44.

40
interioarele racoroase in timpul verii si calde in timpul iernilor umede. Integrarea lui in situl in
panta creaza un peisaj neintrerupt, cladirea fiind aproape invizibila din directia drumului de
acces. Tot in acest scop, pamantul excavat in timpul constructiei a fost plasat in jurul centrului
de productie, unde s-au plantat gradini si copaci pentru asigurarea integrarii in peisaj.

Grupul McLaren este o colecție de companii de înaltă tehnologie implicate în

proiectarea și dezvoltarea vehiculelor Formula 1, a mașinilor rutiere de înaltă performanță, a
sistemelor electronice și a materialelor compozite. Din moment ce McLaren a început să
concureze în Formula 1 în 1966, a stabilit o reputație mondială ca fiind una dintre cele mai de
succes echipe din istoria sportului.

Centrul de Tehnologie oferă un sediu al grupului și este proiectat să reflecte expertiza

de proiectare și inginerie a companiei. Acesta include studiouri de design, laboratoare și
echipamente de testare și producție pentru Formula One și mașini sportive de înaltă
performanță. Privită în plan, clădirea este aproximativ semicirculară, cercul fiind completat de
un lac, care face parte integrantă din sistemul de răcire al clădirii. Umbrite de un acoperiș
consolativ, fațada de pe malul lacului este un perete din sticlă curbat continuu, dezvoltat parțial
folosind expertiza tehnologică proprie a McLaren. Pe plan intern, circulația clădirii este
organizată pe "stradă" liniară dublă, care articulează "degetele" spațiului flexibil; aceste
producții de case și zone de depozitare a pieselor la nivelurile inferioare, cu studiouri de design
de top, birouri și săli de întâlnire de mai sus. Direct în spatele fațadei este un bulevard larg, care
duce spre zone de ospitalitate și la restaurantul personalului, ambele care privesc spre lac. Alte
facilități sociale includ o piscină și un centru de fitness.

Noul Centru de Producție, care se află imediat la sud-vest de Centrul Tehnologic, a

permis McLaren Automotive să-și intensifice capacitatea de producție și să introducă o gamă
de mașini noi, anunțate de modelul MP4-12C de 600 CP. Deși oferă 32.000 de metri pătrați de
cazare, pe două etaje, clădirea este săpată discret în peisaj pentru a minimiza prezența sa fizică.
Este conectat la Centrul Tehnologic printr-o pasarelă subterană, aliniată cu spații interactive de
expunere. Un centru de vizitare cu facilități educaționale este situat într-o clădire separată la
intrarea în complex. Această structură cu două etaje este îngropată și subterană. Acesta
găzduiește un spațiu de expoziție și un teatru de lectură și este atins printr-o legătură subterană
care oferă o expunere permanentă a mașinilor de curse și a mașinilor rutiere ale McLaren.

41
 Imagine aeriană de ansamblu76

Perspectivă interior

76
Preluată https://www.fosterandpartners.com/projects/mclaren-technology-centre/

42
 Spațiu de producție

Pentru a minimiza impactul vizual al proiectului, înălțimea clădirii a fost limitată, astfel
încât să nu depășească înălțimea copacilor din jur. Clădirea a fost săpată în pământ pe
altitudinile nordice, de sud și de est, ceea ce ajută la asigurarea unui tampon termic pentru
clădire.

Clădirea a căutat să maximizeze penetrarea luminii de zi prin intermediul unei fațade

glazurate continuu, glazurată spre vest, care are vedere spre un lac, în timp ce o consola de 7 m
consolă contribuie la reducerea câștigului solar. Luminile Sky din birouri ajută la furnizarea
unei lumini difuze.

De-a lungul spațiului de birou grinzile răcite sunt integrate în lumina reflectoarelor
difuze. Lacul de 30.000 m3 face parte din infrastructura de răcire, absorbind energia reziduală
generată de clădire și de sistemele sale specializate.

Două unități de trigenerare alimentate cu gaz asigură căldură, răcire și electricitate

pentru clădire.

O dezvoltare ulterioară a vizat construirea unei instalații de producție alături de centrul

tehnologic. O legătură de infrastructură între cele două clădiri ajută la împărțirea încărcăturii și
o capacitate suplimentară între cele două clădiri.

Un plan de călătorie verde a fost dezvoltat pentru a reduce dependența automobilelor,

clădirea fiind conectată la o rețea de ciclism și la o stație de autobuz. Pentru a spori accesul
pietonilor în clădire, acesta este împărțit în degete individuale, fiecare cu propriile sale funcții

43
specifice. Acestea sunt apoi conectate printr-un spațiu galerie dublă cu înălțime dublă, care este
utilizat pentru modelarea drumului. Odată cu extinderea amplasamentului, un tunel conectează
instalația de producție.

Anvelopele reciclate sunt utilizate pentru acoperișul din cauciuc. Nivelurile ridicate de
repetare în design au dus la o scădere a cantității de materiale utilizate și a deșeurilor provenite
din construcții. În timp ce cele 450.000 de m3 de excavate create au fost redistribuite la fața
locului.

Apa de ploaie este capturată la fața locului și introdusă în lac, lacul este gestionat cu
grijă pentru a permite folosirea lui pentru a ajuta la răcirea clădirii, asigurând în același timp un
ecosistem pentru speciile acvatice. Apa verde generată în clădire este tratată printr-un sistem de
rădăcini înainte de a intra în râul din apropiere.

Site-ul 50Ha a fost dezvoltat anterior cu o anumită contaminare, care a fost remediată
înainte ca 100 000 de arbori și arbuști să fie plantați pentru a contribui la îmbunătățirea
biodiversității. În plus, lacurile și trestia au creat noi habitate în cadrul site-ului. Înălțimea
clădirilor este limitată de linia copacilor, astfel încât acestea nu sunt obstructive din punct de
vedere vizual.

Designul clădirii reflectă etosul McLaren, creând un mediu curat, sănătos și bine
controlat pentru angajații săi.

Folosirea luminii naturale în zonele de birouri și grinzile răcite au oferit un mediu de

lucru natural și confortabil în inima clădirii. Accesul la zonele înconjurătoare sporește în
continuare bunăstarea angajaților.

McLaren este cel mai mare angajator din Woking, oferind peste 1.000 de locuri de
muncă în zonă. Expansiunea ulterioară a site-ului va determina creșterea acestei cifre. Datorită
succesului McLaren, site-ul a văzut extinderea facilităților pentru a include un centru de
producție pentru autoturismele lor. La conectarea acestor două clădiri printr-o legătură de
infrastructură, fiecare clădire este în mod inerent mai flexibilă pentru o schimbare în utilizare.

BMS-urile detaliate și submăsurarea în cadrul clădirii au permis McLaren să

monitorizeze cu atenție și să controleze fiecare aspect al clădirii pentru a se asigura că aceasta
funcționează conform cerințelor

44
 Concluzii

Deși în arhitectura, sustenabilitatea este o temă abordată în aproape toate proiectele din
ultima perioadă, uneori lăsând impresia că este un domeniu suprasaturat, nu putem să
excludem în nici un fel importanța acestui element atât de vital în vremurile contemporane.

La nivel European, și chiar internațional, criteriile de sustenabilitate au devenit chiar o

cerință estențială în demararea oricărui proiect, cerință fără de care nici nu se poate demara
un efort de proiectare.

Importanța temei este dublată de sectorul ales ca temă: cel al industriei constructoare de
mașini, astfel pe lânga probleme legate de construcția în sine, trebuie să avem în vedere și un
întreg sistem de logistică a acestei ramuri de industrie.

Catalistul problemelor de mediu din ultimii ani a fost de creat de automobilul și trecerea
la o nouă generație de automobile, cele electrice, ocupând un loc central în ochiul publicului,
mai ales prin marketingul excesiv folosit de jucătorii din industria auto, și mai ales de cei noi
veniți, cum ar fi Tesla.

De aceea, oportunitatea de a proiecta centrul de cercetare și ansamblare propus în tema de

proiect, pentru o companie românească, poate fi considerată și ca o consecință logică a
schimbării petrecute în domeniul auto, cel al trecerii de la autovehicule cu combustie,
poluante, la unele mai prietenoase cu mediul. Companiile care participă la această schimbare
de paradigmă, pot beneficia din plin și de construirea unei culturi „eco-friendly‖, care pare a
fi o cerință „sine qua non‖ atunci când vorbim de automobile electrice, așa cum am încercat
să subliniez pe parcursul prezentei lucrări.

45
 Bibliografie

Monografie, studii și articole:

 Evoluţia economică în activitatea de construcţii, Maria - Daniela Eremia, Catedra

Management U.T.C.B, 2010
 Sustainable Urban Forms Their Typologies, Models, and Concepts, Yosef Rafeq
Jabareen, 2006.
 Complex networks - Augmenting the framework for the study of complex
systems. Amaral LAN, Ottino JM. European Physical Journal B 38, 147-162 (2004)

 Smart Market Report – World Green Building Trends, 2016

 Directiva 2010/31/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 mai 2010
privind performanța energetică a clădirilor
 Francisco Sogorb-Mira y José López-Gracia, PECKING ORDER VERSUS TRADE-
OFF: AN EMPIRICAL APPROACH TO THE SMALL AND MEDIUM ENTERPRISE
CAPITAL STRUCTURE, Departamento de Economía y Empresa (Universidad
Cardenal Herrera-CEU), Elche (Alicante), Spain, 2003, p.
 The Challenges of a Changing Earth: Global Change Open Science Conference was
held in Amsterdam, The Netherlands, from 10 to 13 July 2001
 Komiyama, H. and Takeuchi, K. (2006) Sustainability Science Building a New
Discipline. Sustainability Science, 1, 1-6.
 R.S. Bradley, Challenges of a Changing Earth: Past Perspectives, Future Concerns,
University of Massachusetts, United States of America
 Komiyama, H. and Takeuchi, K. (2006) Sustainability Science Building a New
Discipline. Sustainability Science, 1
 Complex networks - Augmenting the framework for the study of complex
systems. Amaral LAN, Ottino JM. European Physical Journal B 38, 147-162 (2004)
 Academia Romană - Abordările inter, intra, trans şi pluridisciplinare, cerinţe ale
sustenabilităţii şi complexităţii proceselor economico-sociale
 Mimi Sheller, Automotive Emotions: Feeling the Car,Theory Culture & Society , 2004.
 Ștefan Boncu, Andrei Holman, Traficul și sustenabilitatea mediului urban, Univ. Al. I.
Cuza, Iași

46
Jabareen, Y.R. (2006), .Sustainable urban forms: Their typologies, models and concepts., în
 Journal of Planning Education and Research, 26
 Fazal, S. (2006), .Addressing congestion and transport related air pollution in
Saharanpur, India., în Environment and Urbanization, 18
 Reckien, D.; Ewald, M.; Edenhofer, O.; Ludeke, M. (2007), .What parameters influence
the spatial variations in CO2 emissions from road traffic in Berlin?., în Urban Studies
 Ilin, C. (2009), Orașul. Studii de psihologie environmentalã, Institutul European, Iași.
 Binkley Timothy - Piece: Contra Aesthetics – The philosophy of the Visual Arts,
OXFORD UNIVERSITY PRESS - 1992
 The Question Concerning Technology. MARTIN HEIDEGGER. (1977)
 The Aesthetic Hypothesis: Significant Form and Aesthetic Emotion – The Philosophy of
the Visual Arts – Edited by Philip Alperson – Oxford University Press 1992
 Konrad Zacharia Lorenz Acht Todsünden der zivilisierten Menschheit, (Cele opt păcate
fundamentale ale Omului Civilizat) München, Germany, 1973. Konrad Zacharia
 Esty, Daniel, and Andrew Winston. Green to Gold: How Smart Companies Use
Environmental Strategy to Innovate, Create Value and Build Competitive Advantage.
1st ed. Yale University Press, October 9, 2006.
 Lovins, Amory, Hunter Lovins, Paul Hawken, Forest Reinhardt, Robert Shapiro and
Joan Magretta. Harvard Business Review on Business and the Environment. (2000).
 Arhitectura star versus arhitectura sustenabilă , Ştefan Mihăilescu, Studii şi cercetări
ştiinţifice de arhitectură şi urbanism
 http://www.macmillandictionary.com/ buzzword/entries/starchitect.html
 Stephens, J. (2009, Nov 1) Starchitecture and Sustainability: Hope, Creativity, and
Futility Collide in Contemporary Architecture, Planetizen
 Mugur Balan. Energii regenerabile. Cluj-Napoca: UT PRES, 2007.
 Annie Meyer, Studiu de caz, Panourile solare la colegiul din Boston, Boston College
 Laurent Probst, Advanced Manufacturing – Environmentally freindly technologies and
energy eficiency, Luxemburg, 2013

Redurse WEB:
 https://www.fosterandpartners.com/projects/mclaren-technology-centre/
 http://www.bc.edu/content/dam/files/schools/cas_sites/envstudies/pdf/Student%20Resea
rch/8_Solar_Panels_at_Boston%20College_paper.pdf

47
 https://www.igloo.ro/bmw-welt-munchen/
 https://www.bmw-welt.com/en.html
 http://www.pritzkerprize.com/laureates/2005.
 http://www.planetizen.com/node/41489.
 https://electrek.co/2016/05/10/kreisel-electric-battery-
 https://www.bloomberg.com/news/articles/2017-09-19/schwarzenegger-backed-battery-
startup-ratchets-up-tesla-fight
 http://markets.businessinsider.com/news/stocks/kreisel-electric-opens-new-high-tech-
research-and-development-center-as-its-headquarters-1002019877.
 http://primemotors.eu
 http://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=LEGISSUM%3Aen0021
 http://www.codynamicsnet/science.htm
 http://unfccc.int/paris_agreement/items/9485.php
 http://www.cid.harvard.edu/sustsci
 http://www.worldgbc.org/
 http://www.mitforumfl.org/
 https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/ALL/?uri=celex%3A32010L0031).
 http://www.cell.com/trends/ecology-evolution/pdf/S0169-5347(01)02337-0.pdf)
 http://www.bc.edu/content/dam/files/schools/cas_sites/envstudies/pdf/Student%20Resea
rch/8_Solar_Panels_at_Boston%20College_paper.pdf)

48