Arhitectura centrelor

de integrare/
reintegrare
socio-profesională

Stud. Arh. Robert CRICOV

Îndrumător: Conf. dr. arh. Robert NEGRU

Universitatea de Arhitectură și Urbanism “ Ion Mincu “, București

-2019-
 Arhitectura centrelor de integrare/reintegrare
socio-profesională

Lucrare de disertație

Student Arhitect Robert CRICOV

Îndrumător:

Conf. dr. arh. Robert NEGRU

Copertă: Robert CRICOV

Universitatea de Arhitectură și Urbanism “ Ion Mincu “, București

-2019-

2
CUPRINS

Plan de idei ................................................................................................................................5

Introducere .........................................................................................................................9
Scopul lucrării .................................................................................................................. 10
Conținutul si structura lucrării ....................................................................................... 10
Definirea termenilor și a conceptelor .............................................................................. 11
Metodologie ...................................................................................................................... 13
Capitolul 1. Abordări conceptuale ....................................................................................... 14
1.1 Definirea conceptului de sărăcie ................................................................14

1.1.1 Industrializarea ....................................................................................................... 14

1.1.2 Sărăcia la nivel global.............................................................................................. 16
1.1.3 Excluziune socială și șomajul .................................................................................. 18
1.1.4 Cauze care produc sărăcia ...................................................................................... 19
1.2 Prevenire, reabilitare si reintegrare ............................................................20

1.2.1 Asistență socială...................................................................................................... 20

1.2.2 Incluziune socială ................................................................................................... 21
1.2.3 Obiective - Formarea profesională ......................................................................... 22
1.3 Caracteristici ............................................................................................23

1.3.1 Centrul de reintegrare socială................................................................................. 23

1.3.2 Relații spațiale ......................................................................................................... 23
1.3.3 Spații de incluziune și instruire profesională ......................................................... 24
1.4 Proiectarea arhitecturii sociale .................................................................25

1.4.1 Design-ul .................................................................................................................. 25

1.4.2 Elemente de sustenabilitate ..................................................................................... 27

3
Capitolul 2. Centre de integrare/reintegrare socio-profesională ..................................... 28
2.1 Studiu de caz: Centre for aplied arts, Ruthin, UK, 2008 ................................................ 28
2.2 Studiu de caz: Trades North, Clarkson, Australia, 2011 ...............................30

2.3 Studiu de caz: Awadh Shilpgram, Lucknow, India, 2016 ..............................32

2.4 Studiu de caz: Cassia Co-op, Centru de instruire, Sumatra, Indonezia, 2010 .34

2.5 Studiu de caz: Eco Chilia,Centru de reintegrare in Delta, Romania, 2014 .....37

Capitolul 3. Tema proiectului de diplomă........................................................................... 39

Capitolul 4. Concluzii ............................................................................................................ 40
Biografie.................................................................................................................................. 41
Cărti: .............................................................................................................41

Reviste: ..........................................................................................................41

Web: ..............................................................................................................41

Articole: ............................................................................................................................ 41
Materiale video: ............................................................................................................... 43
Lista figurilor .................................................................................................43

4
Plan de idei
Introducere

Lucrarea de față își propune să sublinieze amploarea fenomenului de sărăcie ce nu este străin
niciunei societăți atât la nivelul țării noastre, căt și la nivelul lumii. Observăm o problemă ce este din
ce în ce mai des întâlnită chiar și în țările cu o dezvoltare mare pe plan economic și tehnologic.
Scopul lucrării

Investigarea rolului arhitecturii în rezolvarea problematicii de integrare/reintegrare socio –

profesională.

Conținutul și structura lucrării

Plecând de la apariția în trecut a problemelor de natura socio-profesională, vom prezenta ce

valență a căpătat în timp, cum s-a încercat rezolvarea și ce s-a întamplat în arhitectură la nivel global.
Vom prezenta caracteristicile în arhitectură a spațiilor incluzive, cum a apărut ulterior nevoia
de a rezolva problema socială și apariția unor concepte importante în proiectarea centrelor de inserție
socio-profesională.

Definirea termenilor și a conceptelor

Definirea unor termeni pe care îi vom utiliza pe parcursul lucrării: Sărăcie, persoane
descurajate în căutarea unui loc de muncă, somaj, grup vulnerabil, excluziune socială, incluziune
socială, spațiu comunitar, integrare/reintegrare socio-profesională, design universal.
Metodologie

Cercetarea se bazează pe studiul datelor începând cu secolul al XVIII-lea, consultarea datelor

statistice actuale, compararea unor proiecte de integrare/reintegrare socio-profesională, conceptul ce
a stat la baza eficienței fiecărui proiect analizat cât și extragerea elementelor pozitive și negative.

5
Capitolul 1.
Abordări conceptuale

Vom prezenta cum a aparut industrializarea și apoi excluziunea socială.

1.1 Definirea conceptului de sărăcie

Conceptul de sărăcie este asociat cu diverse semnificații în funcție de țara și perioada în care
s-a făcut definirea. O lungă perioadă de timp s-a considerat că sărăcia este un fenomen natural,
inevitabil și iremediabil. Cu timpul s-a dedus că sărăcia fiind un fenomen asa de raspândit este un
fapt social, public, chiar politic și nu un rezultat al unor neajunsuri personale prin nivelul redus de
educație și pregătire profesională.

1.1.1 Industrializarea

Cauzele care au favorizat apariția sărăciei, au apărut mai întai în Anglia, prima revoluție
industrială a creat aglomerații industriale ce își pun amprenta asupra locuitorilor care vin din mediul
rural la oraș. Aceștia au căutat o calificare în industria nouă, în detrimentrul agriculturii.

1.1.2 Sărăcia la nivel global

Sărăcia este un fenomen global, din cauza accentuării inegalitaților. Cu toate că este constant
pe lista priorităților administrațiilor publice, nu se pune accentul pe programe ce cuprind dezvoltarea
în timp a persoanelor aflate în aceste situații.

1.1.3 Excluziunea socială și șomajul

Excluziunea socială este fenomenul prin care se pierd șansele de participare la viața socială a
anumitor grupuri ce sunt dezavantajate sistematic. Aici există mai mulți factori precum locul in care
trăiesc, vârsta, dizabilitate, dar în principiu sărăcia este un factor decisiv.

1.1.4 Cauze care produc săracia

Principalele cauze care au produs sărăcia a fost căderea economiei și deficitul de protecție
socială. Aici voi detalia cum persoanele care au rămas fără loc de muncă din diverse motive, nu au
fost instruiți în niciun domeniu, nu s-au întors în câmpul muncii și au fost menținuți în somaj.

6
 1.2 Prevenire, reabilitare și reintegrare

1.2.1 Asistență socială

Asistența socială este o componentă a sistemului național reprezentat de un ansamblu de

instituții și obiective ale statului. Aici societatea și comunitatea intervin pentru prevenirea și limitarea
acelor efecte ce pot genera unei persoane sau a unei familii, marginalizarea sau excluziunea socială.
Asistenţa socială urmăreşte să contribuie la bunăstarea oamenilor, să faciliteze satisfacerea
trebuinţelor de bază, acordând o atenţie deosebită persoanelor vulnerabile, discriminate şi/sau sărace.
Beneficiile de asistenţă socială reprezintă o formă de suplimentare sau de substituire a
veniturilor individuale/familiale obţinute din muncă, în vederea asigurării unui nivel de trai minimal,
precum şi o formă de sprijin în scopul promovării incluziunii sociale şi creşterii calităţii vieţii
anumitor categorii de persoane ale căror drepturi sociale sunt prevăzute expres de lege. (Legea nr.
292/2011 - Legea asistenţei sociale)

1.2.2 Incluziune socială

Incluziunea socială este ansamblul de măsuri ce pot reda posibilitatea ocupării forței de
muncă, prin participarea la educație și pregatire profesională a persoanelor, la viața socială,
economică și politică.
Totodată Incluziunea socială se referă la respectarea statutului și drepturilor tuturor oamenilor
dintr-o societate, care trebuie să aibă oportunitatea de a participa în mod relevant la viața acesteia și
de a se bucura de un tratament egal cu ceilalți.

1.2.3 Obiective - Formarea profesională

Obiectivul general îl reprezintă dezvoltarea și promovarea accesului la programele specifice de

formare prin cresterea măsurilor de sprijin.

1.3 Caracteristici

1.3.1 Centrul de reintegrare socială

Centrul de reintegrare socială este adresat unei comunități, prin programul ce furnizează cadrul
necesar desfășurării unor activități de formarea profesională. Programele de reintegrare trebuie să
corespundă contextului social.

7
 1.3.2 Relații spatiale

Participarea la viața comuntității este importantă, prin eliminarea barierelor mentale cât și
fizice, de aceea spațiile de inserție socio-profesională sunt deschise, pentru a se genera legături intre
interior si catre exterior.
1.3.3 Spații de incluziune și instruire profesională
Spațiul trebuie să fie proiectat într-un mod flexibil pentru a se adapta nevoilor sociale pe care
trebuie să le îndeplinească. Flexibilitatea spațiului trebuie să permită intervenții minime.

1.4 Proiectarea arhitecturii sociale

1.4.1 Design universal

Se caracterizează prin tipologia de proiectare a unui mediu care să favorizeze utilizarea lui de
către un grup cât mai mare de populație, acestea nefiind proiectat in mod special pentru o anumită
categorie de indivizi. Este un concept ce are la bază șapte principia - utilizarea echitabilă,
flexibilitatea în utilizare, designul intuitiv și simplu, informația ușor de perceput, tolerantă si răbdare
la erori, efort fizic redus și dimensiunile optime pentru utilizare.

1.4.2 Elemente de sustenabilitate

Sustenabilitatea este un principiu important în proiectarea centrelor de reintegrare socială.

Factorii care pun bazele proiectării sunt în primul rând cei economici, dar și cei ce țin de activare și
integrare.

Capitolul 2.

Centre de integrare/reintegrare socio-profesională

În acest capitol vom prezenta cinci exemple în cadrul acestui program, conceptele prezentate
anterior find implementate în aceste proiecte și dând rezultate favorabile incluziunii sociale.

8
Introducere
“Architecture should speak of its time and place, but yearn for timelessness.”

- Frank Gehry1

Sărăcia și excluziunea socială sunt în prezent probleme sociale comentate care afectează țările
în curs de dezvoltare dar și cele considerate dezvoltate. Situația ne permite să analizăm fenomenele
unde putem să includem o diversitate de aspecte. Abordarea economică este considerată obiectivă și
cea mai frecvent utilizată în punctul de plecare pentru analiza diferitelor aspecte pe care le regăsim în
modul de funcționare în societate a persoanelor afectate de sărăcie și de excluziune socială.

“Lipsa unei definiții universale a sărăciei impune nevoia unei definiri precise. Este sarcina
primordială cea mai importantă a oricărei cercetări a oricărui aspect al acestui fenomen. Selectarea
unei anume definiții a sărăciei este crucială din perspectiva rezultatelor; în funcție de definiție,
diferite grupuri pot fi considerate sărace sau în risc de sărăcie, ceea ce necesită aplicarea diferitelor
instrumente pentru a reduce sărăcia, etc.”2

Această abordare referitor la sărăcie și excluziune socială ne permite să discutăm despre

diferite niveluri ce conduc către încercări de abordare a fenomenului din diferite perspective.
Acțiunile de combatere apar într-o varietate de contexte după inițiativa Uniunii Europene din anul
2010 care a demarat un început pentru a prevenii aceste situații. 3

Dacă în ultimul deceniu interesul social a continuat să se răspândească, se promovează

viziunea arhitectului ca fiind personajul ce compune lucruri speciale și asistă la eforturile
comunităților de a își îmbunătății modaltatea în care trăiesc, asa cum puncteaza citatul de mai sus,
având ca scop principal, deservirea comunităților.

1
Gehry, Frank, "Arhitectura ar trebui să iși reprezinte vremurile si locul, dar ăa dureze pentru veșnicie.".
2
Szczygieł, Elżbieta, “Sărăcie și excluziune socială în cateva tări europene”.
3
Comisia Europeană, “Combaterea sărăciei în centrul agendei sale economice- strategie Europa 2020” Bruxelles,
16.12.2010.

9
Scopul lucrării

Problemele de excluziune socială și cele ale riscului de sărăcie, trebuiesc administrate prin
programe de incluziune socială. Aceste programe sunt eficiente în mod special când se canalizează
pe inserția pe piața muncii ce pot fi demonstrate atât teoretic, cât și experimental, acest aspect
reprezintă un pas argumentativ al disertației.

Dar poate arhitectura ce adăposteste aceste programe are un rol accelerator în atingerea
obiectivelor?

Impactul spațiilor de integrare socială și profesională poate să influențeze rezultatul acestor

funcțiuni?

Aceste întrebări reprezintă punctul principal al argumentației și răspunsul ei constituie scopul

investigației din lucrarea de față.

Prin urmare, subiectul acestei disertații demonstrează capacitatea arhitecturii centrelor de

integrare/reintegrare socio-profesională de a influența social în sens favorabil, comunitățile afectate
de inactivitate în câmpul muncii și de sărăcie. În acest scop, vom prezenta legatura esențială dintre
relațiile sociale și arhitectură, așa cum necesitatea acestui program arhitectural pe cât de special este
și puțin gestionat în Romania, fiind adecvat în revitalizarea socială pe termen lung.

Pe de altă parte, lucrarea reprezintă fundamentarea teoretică a temei proiectului de diplomă

prin care propunerea unui centru de integrare/reintegrare socio-profesioanală în București.

Conținutul si structura lucrării

Lucrarea pune în legatură relația dintre arhitectură și integrarea/reintegrarea socio-profesională,

fiind structurată în trei mari capitole ce structurează adecvat firul argumentației, cu subcapitole ce
dezvoltă aspecte și concepte specifice temei fiecărui capitol.

Cele trei capitole sunt grupate astfel: primul capitol -mediul social, al doilea capitol –spațiul
construit, al treilea capitol referindu-se la tema proiectului de diplomă. Astfel, vom elabora linia de
prezentare a ipotezei, plecând de la problema socială către cea a arhitecturii.

10
 În primul capitol vom prezenta abordările conceptuale în patru subcapitole. În primul
subcapitol, fenomenele globale ce au contribuit la apariția sărăciei, factorii principali ai excluziunii
sociale, respectiv somajul și excluziunea socială. Al doilea subcapitol face legătura dintre
componentele de ordin social prezentate în primul subcapitol și sfera arhitecturii.

După ce vom evidenția existența și relevanța acestei legături, vom trece la subcapitolul trei,
care va prezenta caracteristici ale spațiilor de integrare/reintegrare și proiectarea arhitecturii sociale
în subcapitolul patru.

Al doilea capitol va prezenta o serie de cinci studii de caz, care ilustrează succesul unei
arhitecturi de calitate în demersul integrarii/reintegrarii socio-profesionale.

În incheiere vom enunța concluzile disertației în urma demersului argumentativ.

Definirea termenilor și a conceptelor

*Sărăcie - Sărăcia dezvăluie insuficiența sau lipsa veniturilor esențiale nevoilor umane
fundamentale, cum ar fi mancarea, îmbracamintea, locuința, igiena, accesul la servicii medicale și la
educație. Banca Mondială identifică sărăcia extremă ca un “ consum mediu zilnic de hrană în
valoare de 1,25$ sau chiar mai puțin, însemnând trăirea la limita subzistenței”.4

*Persoane descurajate în căutarea unui loc de muncă - conform Instutului National de

Statistică, sunt: “persoane inactive disponibile să lucreze în urmatoarele doua săptămani, care au
declarat că in ultimele patru săptămani au căutat un loc de munca folosind metode pasive sau că nu
caută un loc de muncă din urmatoarele motive: au crezut ca nu există locuri libere sau nu au știut
unde să caute. Ori nu se simt pregătite profesional sau cred că nu vor găsi de lucru din cauza
vârstei.”5

*Somaj - Somajul dezvăluie statutul unei persoane aptă de muncă ce caută un loc de muncă în
mod activ, nereușind să găsească unul. Legea 76/2002 vizează sistemul asigurărilor de somaj și
promovarea ocupării forței de muncă. Somer este persoana ce îndeplinește concomitent următoarele
condiții: “este în căutarea unui loc de muncă de la vîrsta de minimum 16 ani și până la îndeplinirea

4
Banca Mondiala, “Extreme poverty rates continue to fall”, 2010.
5
INSEE, www.insse.ro, 2016.

11
condițiilor de pensionare, starea de sănătate și capacitățile fizice și psihice o fac aptă pentru
prestarea unei munci. Nu are loc de muncă, nu realizează venituri și este disponibilă să înceapă
lucrul în perioada imediat următoare dacă s-ar găsi un loc de muncă”6
*Grup vulnerabil - Este grupul lipsit de suport, ce se află adesea ori în stare continuă de sărăcie,
fiind incapabile să profite de oportunitați sau să se apere în fața problemelor ce pot apărea.7

*Excluziune socială - este “ procedura prin intermediul căreia, anumite grupuri sunt
dezavantajate în mod sistematic, deoarece se confruntă de discriminări legate de etnie, rasă, religie,
sex, orientare sexuală, origine, vârstă, dizabilitate, migrație, locul în care trăiesc, etc”.8

*Asistentă socială - este un sistem de instituții, programe, măsuri sau servicii speciale de
protejare a persoanelor, comunitaților, grupurilor cu probleme speciale care se află în dificultate.
Cauzele pot fi de natură socio-culturală, economică, culturală sau psihologică ce nu au posibilitatea
prin mijloace proprii, un mod decent de viată.9

*Incluziune socială – “Incluziunea socială se referă la respectarea statutului și drepturilor

tuturor oamenilor dintr-o societate, care trebuie să aibă oportunitatea de a participa în mod relevant la
viața acesteia și de a se bucura de un tratament egal cu ceilalți.” 10

*Integrare/reintegrare socio-profesională – este un concept ce depinde de incluziune socială ce

combină reintegrarea socială cu integrarea individului în câmpul muncii prin programe care se ocupă
în același timp de cele două laturi. Aceste lucruri se concretizează prin măsuri de reabilitare socială,
consiliere profesională, dezvoltare profesională, instruire, educatie și asistență în căutarea unui loc de
muncă și garantarea suportului social în metodă de introducere a individului în societate.

6
Extras din Legea 76/2002.
7
Programul Corai, ”Ghid de transfer bune practici pentru grupuri vulnerabile”
8
Negoita, Carmen, ”Excluziune socială vs. sărăcie” , accesat pe 08.09.2019
9
Roth, “ Introducere în asistență socială”an 2003, pg.1.
10
Britishcouncil.ro, “Incluziune socială”, accesat pe 12.09.2019

12
Metodologie

Pentru a depista sistemul prin care arhitectura poate facilita procesele de integrare/reintegrare
socio-profesională, studiul s-a desfăsurat pe două orientări majore: primul se referă la sfera socială, al
doilea la legătura cu arhitectura, acordând importanță intersecției dintre cele două.

Vom cerceta în câmpul sociologic bibliografia de specialitate din domeniul incluziunii sociale
și programele de pregătire profesională. Studiul a constat în primul rând în analiza istoriei din
ultimele trei secole pentru a determina cauzele problemelor pe care proiectele de integrare/reintegrare
socio-profesională doresc sa le amelioreze. În al doilea rând, cercetarea teoriei, evoluția istorică a
abordării și perpetuării programelor cercetate. În ultimul rând, lucrarea analizează exemple cu
diferite programe sociale ce se raportează la pregătirea profesională la nivel mondial. Prin urmare,
cercetarea este realizată pe palierul istoriei, urmată de teorie și practică.

13
Capitolul 1. Abordări conceptuale

1.1 Definirea conceptului de sărăcie

1.1.1 Industrializarea

La sfârsitul secolului al XVIII – lea în Anglia a început revoluția industrială. Înainte de

această revoluție, fabricarea produselor se făcea manual sau cu mașini rudimentare. Industrializarea a
făcut trecerea la mașinării puternice care au favorizat producția în masă. Revoluția a schimbat
modalitațile de producție dar și structura socială și traiul și s-a extins într-un timp scurt și în restul
lumii, implicit cu aceleași efecte.

Fig. 1 – Orașul în timpul revoluției industriale, Anglia.

Înainte de revoluția industrială, viața era în mare rurală, oamenii se bazau pe agricultură,
comunitățile iși construiau bunuri precum hainele și mobilierul. Din pricina rezervelor mari de fier și
cărbune, materii prime esențiale, în Anglia statutul politic era stabil, fiind cel mai mare imperiu
colonial, ce a favorizat procesul de industrializare (fig.1), reușind să mențină puterea industrială a
lumii până la sfârșitul secolului al XIX –lea.

14
 Inovațiile au fost în industria textilă, înainte cererea era mai mare în acest domeniu față de
producția manuală a meșterilor. Inventarea motorului cu aburi cu rol de a pompa apă în interiorul
minelor, ulterior în secolul al XIX –lea a primit îmbunătațiri și a fost folosit în diverse domenii
industriale.
Din pricina destrămării politice, în Germania, industrializarea a căpătat condiții favorabile
începând cu anii 1840. În Franța cu toate că primele semne de apariție au fost in 1830, au evoluat lent
din pricina cererii scăzute de produse industriale. Adevarata revoluție începând abia în 1890, o
inovație generată de industrializare a fost facută de frații Lumiere, inventând în 1895 cinematograful.
În SUA a debutat la începutul mijlocului secolului al XIX –lea din pricina inovațiilor și invențiilor
precum telegraful, inventat de Samuel Morse în1840, Elisha Otis inventează ascensorul in 1852,
extracția petrolului de către Edwin Drake.
În industria fierului a fost creat primul proces pentru producerea fezabilă în masă a oțelului.
Fierul și oțelul devin materialele de construcție de bază în infrastructura clădirilor, mașinăriilor și a
navelor.
La începutul secolului al XX –lea în
Europa a început a doua revoluție industrială. S-a
introdus o nouă formă de energie, electricitatea.
Apariția unei noi surse de energie a permis
dezvoltarea unor industrii precum industria
automobilelor. S-au făcut transformări mari în
mediul producției, au apărut aglomerările
industriale, s-a dezvoltat sistemul bancar și
bursier și iși puneau amprenta asupra locuitorilor.
Fig. 2 – Asezări urbane în proximitatea fabricilor

Industria și așezările urbane au evoluat concomitent, în cele din urma, locuințele care erau
realizate de proprietarul inteprinderii, au generat o creștere urbană, orase și metropole au crescut în
jurul fabricilor, au format un țesut urban mixt (fig.2).

15
 Se preconiza un avans tehhnologic-stințific, un secol al proiectelor pașnice, un reper în
construirea unei lumi cu valori democratice și libertate.
În cele din urma, Primul război mondial cu durată de 4 ani ce a implicat Europa, Orientul
Mijlociu, Africa și Oceanul Atlantic, prin eforturi umane și materiale, a marcat în mod tragic sfârsitul
unei lumi și intrarea într-un nou secol.11
După război, în Italia apare problema reconversiei economiei de război dar din păcate piața
naționala nu poate susține singură dezvoltarea și iși fac apariția falimentele. În orasele unde
dezvoltarea crease aglomerări masive de muncitori, apare somajul, generând 600 000 de șomeri în
1921. În 1930 criza economică mondială atinge sever Italia, iar numărul de șomeri ajunge la 1,3
milioane in 1932.12
Criza din 1970 în Europa a produs un fenomen numit somajul de masă care afecta femeile și
tinerii, natalitatea a scazut în anii 1975-1978, s-a recurs la imigrare dar nu s-a reușit să se atenueze
îmbătranirea populației europene. Inflația și somajul creșteau simultan iar conceptele pentru a
remedia una din probleme, o înrautățea pe cealaltă.

1.1.2 Sărăcia la nivel global

Dacă la sfârșitul secolului al XIX-lea în statistici se arătau aproximativ 30% dintre locuitorii
londonezi erau săraci, săracia scade mai rapid după 1925 cu ajutorul sindicatelor care impiedică
scăderea salariilor. În studiul realizat de A.L. Bowley și Margaret remarcăm o sursă de identificare a
conceptului de săracie pentru prima data:

“Se pot determina două origini ale sărăciei: cea a familiilor incomplete (tatăl şi soţul este
decedat sau invalid) şi cea a familiilor în care bărbatul munceşte, dar nu câştigă suficient.
În primul caz, existenţa depinde de ceea ce câştigă femeia şi copiii (tineri sau adulţi). În
ciuda existenţei văduvelor de război, numărul acestor familii s-a modificat proporţional în
mică măsură.[…]
Al doilea tip de sărăcie salariu insuficient în ciuda unei munci regulate.“13

11
Antoniu, Bogdan,“Politică şi societate în secolul XX”, 2007, pg.4.
12
Antoniu, Bogdan, “Politică şi societate în secolul XX”, 2007, pg. 128.
13
Hood, Margaret, “London School of Economics”, 1927, pg. 70.

16
 Atunci s-a tras primul semnal de alarmă referitor la acest concept care exista dar pentru prima
dată a fost cauzat de mai mulți factori într-un timp scurt, 10-20 ani, precum situația politică, război și
perioada de după prima revoluție industrială.
În timp săracia devine un fenomen global, la începutul secolului al XXI -lea, în 2008, Banca
Mondială, grupul de cercetare pentru dezvoltare, estimează ca 48% din populație, reprezentând
aproximativ 3 miliarde de persoane dispun de mai puțin de 2,5$14 pe zi și 80% dispun sub 10$ pe
zi.15
Factorul principal de creștere a veniturilor îl reprezintă atribuirea de salarii mari pentru
angajații foarte calificați. Beneficiile dezvoltării tehnologice au departajat locurile de muncă mai
puțin productive, pentru persoanele cu un nivel de calificare profesională mai scăzut.16
Nivelul de pregatire profesională constituie un element important în determinarea gradului de
sărăcie, fiind confirmat de un studiu socio-economic prezentat in 2009 in lucrarea:
“ Inklusion und Exklusion: Analysen zur Sozialstruktur und sozialen Ungleichheit” 17 de Rudolf
Stichweh, unde afirmă motivul pentru care cel mai mare risc privind sărăcia, afectează indivizii sau
gospodăriile, unde nivelul de calificare este scăzut sau fară o calificare profesională.
În societățile secolului al XXI -lea această raspundere a trecut în prim plan. Unele aspecte ale
fenomenului de sărăcie care în prezent cuprinde miliarde de oameni pe intregul glob, a fost cauzat de
gradul de dezvoltare economică al țărilor, de dezinteresul unor administrații cu privire la asigurarea
nevoilor populației și la nivelul de corupție politic și economic, asa cum afirmă și Sergiu Țâra :

“Inegalitățile sociale și sărăcia sunt realități ale oricărei societăți, chiar dacă există grade
diferite de manifestare a lor. Dacă ne uităm la țări din estul Europei ce au aderat recent la Uniunea
Europeană, în mod special România și Bulgaria, articolul arată că ambele state au un grad al
sărăciei și inegalităților sociale extrem. Explicațiile acestora vin din istoria îndepărtată și recentă,
dar și din măsurile economice luate după 1990. Rezultatul este un pesimism al populației din cele
două țări, cauzat de sărăcie și de neîncredere în ceea ce privește viitorul.” 18

14
Articolul 26, “Globalissues” accesat pe 06.09.2019.
15
Banca Mondială, “World Bank Development Indicators”, 2008.
16
Statistică Eurostat, “Salariile și costul forței de muncă”, 2017.
17
Articol – “Incluziunea și Excluziunea: Analize ale structurii sociale și inegalității sociale” accesat pe 12.09.2019
18
Țâra, Sergiu, “Inegalități sociale și sărăcie în România actuală”, pg.128.

17
 1.1.3 Excluziune socială și șomajul

Venitul sub pragul nivelului venitului mediu pe economie pentru fiecare țară, creează conform
studiilor 19 două abordări ale conceptului de excluziune socială. Prima abordare se referă la
“probleme specifice” ce sunt considerate ca exemple de excluziune socială, ca și consecintă a unor
factori precum discriminarea, localizarea geografică, sănătatea precara și identificarea culturală. A
doua abordare se concentrează pe excluziunea socială ca lipsa de implicare în societate, prin lipsa
unui loc de muncă.

Statistică din 2017 20 arată ca:

“-22,4% din populația UE prezintă riscul sărăciei sau excluziunii sociale, unde include 24,9% din
toți copiii din Europa, 23,3% dintre femei, 18,2% dintre cei peste 65 de ani.

-6,7% din toți locuitorii europei trăiesc în în privarea materială severă.

-17% dintre locuitorii europei trăiesc cu mai puțin de 60% din venitul median al gospodăriei țării
lor.

-9,3% dintre locuitorii europei locuiesc în gospodării în care nimeni nu are un loc de muncă.”

Un factor ce a fost subliniat ca și cauză a producerii sărăciei este imposibiltatea de a câștiga

bani. Studiile au dezvaluit că pierderea locului de muncă a fost un șoc deosebit ce a contribuit asupra
resurselor gospodăriei, pe când menținerea în șomaj a scăzut speranța de imbunatățire în viitor a
situației financiare21.

Șomajul a fost corelat cu educația formală dar cu un nivel secundar inferior. Lipsa
recunoașterii formale, a calificărilor și a educației, poate reflecta asupra nivelului de cunostinte ce
poate genera în consecință negăsirea unui loc de muncă.

Șomajul trebuia să reprezinte o tranzacție spre un alt loc de muncă dar el a fost extins pe
perioade de 1 – 2 ani, prin înlocuirea după 9 luni cu alocația de sprijin până la 18 luni. Acesta este un
factor care pe termen lung duce la o degradare a imaginii individului și îl poate afecta și psihologic.

19
Negoita, Carmen, “Excluziune socială vs. sărăcie”.
20
Saracia si excluderea socială, “ec.europa.eu” accesat pe 15.09.2019.
21
Szczygieł, Elżbieta “Sărăcie și excluziune socială în cateva tări europene”.

18
 1.1.4 Cauze care produc sărăcia

La începutul secolului al XXI-lea, omenirea continuă să se confrunte cu această gravă

problemă social-economică. O analiză a manifestării acestui fenomen în diferitele țări, permite
evidenţierea unor elemente esenţiale în stabilirea cauzelor sărăciei. Sărăcia şi-a pus amprenta in
locuriele mai puţin dezvoltate, care se bazează mai mult pe activităţi de servicii, sau a unora cu
caracter neproductiv.
Sărăcia indusă de criza economică și căderea economiei/ restructurarea economiei au dus la
scăderea veniturilor salariale, la deprecierea salariilor asupra standardului de viață, la pensii mici, la
experiența șomajului dar și la anteprenoriatul urmat de faliment din gestionarea defectoasă, lipsa
experienței si a informațiilor. Sărăcia și creșterea inegalității economice a produs creșterea
inegalităților salariale. Creșterea inegalitaților zonale au fost descrise precum:
„criza unor ramuri economice cum sunt mineritul și siderurgia, ca și falimentul unor mari
inteprinderi, au dus mai ales acolo unde economia locală s-a dezvoltat în jurul lor. La căderea
economică a intregii zone, generând un șomaj ridicat. ”22
La începutul secolului al XX-lea,
automobilul a devenit un simbol pentru Statele
Unite, orașul Detroit a fost timp de șaptezeci de
ani un simbol al industriei auto unde Henri Ford a
fondat în 1903 Compania Auto Ford. Ulterior au
fost infintate alte companii auto de către Walter
Chrysler, frații Dodge și alții. Cererea de mană de
lucru a pornit un flux de noi veniți din toate
regiunile, dar în special fermierii din sud. În 1950

orașul sărbatorește 250 de ani de existență, Fig 3 – Fabrica Ford din Detroit, 1910 în stânga, 2018 în dreapta

atingând momentul de varf cu o populație de 1.8 milioane de locuitori. În anii 1970, globalizarea
economiei apare ca un fenomen economic nou.
Inteprinderile auto își mută fabricile (fig.3) în țările unde renumerația angajaăilor era mult
mai mică din pricina pătrunderii pe piața din SUA a automobilelor străine, în special cele japoneze,
mașini care se vindeau mai ieftin față de cele americane. 23

22
Zamfir, Cătălin, “ Situația sărăciei în romania ”,pg. 26, 2001
23
S. Martin, “contributors.ro”, Detroit. Moartea unei metropole, accesat pe 12.10.2019

19
 După atingerea apogeului fiind al
cincelea oraș ca dimensiune din America,
un șir de factori negativi, politici eronate
concepute pe rasism și condiții socio-
economice defavorabile, au demarat un
curs de distrugere. Dezindustrializarea a
fost urmată de o depopulare a orașului,
abandonarea meropolei Detroit a cauzat
degradarea rapidă, casele abandonate au
contribuit la prăbușierea sectorului
imobiliar (fig.4). Declinul a cauzat
dezastrul financiar, ajungând cel mai
Fig. 4 – Orașul Detroit, în stânga în perioada industrializării secolului al XX-lea, in dreapta este o
mare oraș care a dat faliment. imagine de la începutul secolului al XXI-lea.

1.2 Prevenire, reabilitare si reintegrare

1.2.1 Asistență socială

Asistență socială este definită ca un ansamblu de instituții, măsuri, programe de

profesionalizare, servicii de protejare a persoanelor cu probleme speciale aflate în dificultate, din
cauze de natură economică, psihologică sau socio-economică, nu au posibilitatea de a își realiza prin
mijloace proprii, un mod decent de viața. Ca sistem instituțional poate fi privită din perspectiva
activităților practice ce conduce la soluționarea cazurilor. Obiectivul principal este de a veni în ajutor
pentru obținerea condiției necesare unei vieți decente.24 Asistența abordeaza problemele în 3 niveluri.
Primul este nivelul individual, cum sunt șomerii sau persoanele cu probleme de integrare în
comunitate. Al doilea se referă la grupurile marginalizat pe când al treilea se refera la nivelul
comunitar, unde există conflicte etnice.

Prioritatea pe termen lung este dezvoltarea unei rețele coerente, accesibile, și sustenabile de
servicii sociale care să ofere siguranța unei existențe demne în fața oricăror evenimente neprevizibile
pentru toți cetățenii județului. Primii pași au fost făcuți atât prin proiectele de restructurare,

24
“imparte.ro” – asistență sociala, accesat pe 22.09.2019.

20
reabilitare a instituțiilor proprii cât și prin dezvoltarea unor relații de colaborare cu serviciile
administrate de organizațiile neguvernamentale.

1.2.2 Incluziune socială

Termenul excluziune pare să-și aibă originea în Franța, în anii 1970 ca și concept de politici
sociale, ulterior la nivelul Uniunii Europene in anul 2000, “incluziunea” fiind un termen nou, a
inlocuit termenul de “combatere a excluziunii sociale” in anii ce au urmat, cu “promovarea
incluziunii sociale”. 25

Acesta se refera la procesul prin care individului si comunitatii i se pun la dispozitie oportunitati
si resurse (fig. 5) pentru participarea la educatie si pregatire profesionala, introducerea pe piata
muncii ca angajat si participare decizionala.

Fig. 5 – Domenii ale incluziunii sociale.

Este posibilă localizarea și poziționarea adoptării termenului de incluziune socială, cel puțin în
sens politic, în încercarea europeană de a se confrunta cu faptul că unele grupuri sociale sunt „puse în
dezavantaj”26.

25
Aprintei, Daniel, “Calitatea Vieții, secolul XIX”, institutul de cercetare a calității vieții, anul 2008, pg. 348.
26
Incluziune socială, “oxfordre.com”, accesat 08.10.2019.

21
 1.2.3 Obiective - Formarea profesională

Activarea în câmpul muncii pornește de la incluziunea socială și ajunge la formarea

profesională. Pornind de la procesul prin care “ tuturor cetățenilor, cu precadere celor mai
dezavantajați, li se facilitează participarea în societate, inclusiv prin faptul că dispun de un loc de
muncă”27 componentele necesare ce favorizează formarea profesională conform unui tipar. Acesta
începe cu un sprijin financiar adecvat ce trebuie să fie corelat cu un ajutor în găsirea locului de
muncă, evitarea riscului de sărăcie pentru persoanele ce trebuiesc sa depășească sărăcia, chiar dacă
sunt active professional, dar renumerația nu este suficientă și trăiesc la limită supraviețuirii și în
ultimul rând, facilitarea accesului la servicii sociale de calitate. Aceste servicii oferă posibilitatea
oamenilor să participe activi în societate și în cele din urmă reinserția lor pe piața muncii. Cele
menționate anterior se concretizează prin programe Europene, dar sunt implementate în centrele de
formare profesională.

Dupa finalizarea ciclului învațământului obligatoriu, formarea profesională denumită și

instruire vocaționala, oferă tinerilor și adulților, conform “modelului compețentelor profesionale” 28
urmatoarele abilități:

- Abilități pentru îndeplinirea unor sarcini.

- Abilități de management. Pentru gestionarea unor sarcini care duc la rezolvarea provocării
specifice.
- Abilități legate de capacitatea de a reactiona la mediul generat de locul de muncă.
- Abilități de gestionare în situații neprevazute.29

27
Comisia Europeană “Ocuparea Forței de Muncă, Afaceri Sociale și Incluziune”, accesat 3.10.2019.
28
Mansfield si Mathews, “The Components of Job Competence” 1985.
29
Raggat, “Chamge and Intervention: Vocation Education and Training” 1991.

22
 1.3 Caracteristici

1.3.1 Centrul de reintegrare socială

Având în vedere relația dintre incluziune socială și formarea profesională de succes, mediul
construit ce favorizează incluziune socială este centrul de reintegrare socială, construit conform
structurii arhitecturii sociale participative (fig. 6)

Fig. 6 - Schema functionării arhitecturii sociale participative în relația beneficiar, client, arhitect

Valoarea adusa de arhitectura sociala participativa pentru beneficiari este reducerea

vulnerabilitatii si crearea de capabilitati, conceptele cheie si metodele sunt prezentate in schema de
mai jos (fig.7).

1.3.2 Relații spațiale

“Arhitectura este o activitate socială care
are de-a face cu un fel de comunicare cu
locuri ale interacțiunii, și a schimba mediul
înseamna a schimba comportamentele.” 30

Există o interacțiune între mediul

social și mediul construit, mai usor de
observat ca cel descris mai devreme. Mediul
construit este spațiul ce pune locuitorilor la
dispoziție resurse materiale și sociale
Fig. 7 - Conceptele cheie.

30
Mayne, Thom, “ Foglio” an 2009, pg.101.

23
necesare. Acest spațiu poartă amprenta structurii sociale ale locuitorilor și dau naștere unor spații cu
trăsături specifice.

“Mediul construit și societatea se află într-o relație reciprocă, oamenii căautând să

influențeze spațiul pentru a-si reflecta statutul social“ 31

1.3.3 Spații de incluziune și instruire profesională

Prima trăsătură a spațiilor de incluziune este diversitatea beneficiarilor și utilizatorilor

optinută prin urmarirea principiului liberei combinații. Aceasta presupune ca spațiile să fie destinate
tuturor categoriilor de vârstă, reducând în avans planificarea persoanelor care îl va utiliza. Astfel se
va mări diversitatea socială a spațiului, fiind un element de bază pentru o bună atmosferă incluzivă.
Impunerea unui mediu construit prestabilit și neadaptabil asupra unor grupuri, impiedică dezvoltarea
normală. De exemplu construirea de locuințe sociale destinate unor categorii de vârstă precum
garsoniere pentru nefamiliști, obligă aceste persoane să se mute forțat cu fiecare etapa a vieții. În
acest caz, dreptul de liber arbitru este anulat, fiind obligați să ocupe un spațiu ce nu este perceput al
lor.

A doua trasatura este posibilitatea adaptării constante a spațiilor de incluziune și instruire

profesonală. Comunitatea sau persoanele marginalizate social, trebuie sa aibă libertatea de a-și
reconsolida identitatea personală în mediul construit. Acest lucru este valabil atât la nivel arhitectural
cât și urbanistic. În cazul în care primește o locuință, o cladire, un cartier, proiectat în detaliu pentru
utilizare pe o perioada de timp, limitată sau nedeterminată, comunitatea sau persoanele marginalizate
social il vor vedea ca un produs economic. În cele din urmă îl vor abandona, pentru că nu le sunt
satisfăcute nevoile locuinței. Incluziunea socială oferă repere de autoidentificare ce pornește de la
spațiul care îl reprezintă și pe care îl are.

A treia caracteristica este rezistența in timp, durabilitatea mediului este asigurată de relația
oamenilor cu acesta, o relație activă.

Spațiul incluziv trece testul timpului atunci când este capabil să convingă să fie ocupat de
către utilizatori și să și-l însușească. Astfel un cartier oferă ideea de apartenență și o locuință durabilă
în timp, nu doar un adapost provizoriu.

31
Smithsimon, “Community and Neighborhood Recovey at Ground Zero”, 2011.

24
 1.4 Proiectarea arhitecturii sociale

1.4.1 Design-ul

Arhitectul american Ronald Mace a început definirea unor standarde și normative de

accesibilitate, el luptând împotriva discriminării persoanelor cu probleme sociale. El a elaborat
primul normativ despre accesibilitatea în construcții în SUA, denumindu-l “design universal”,
referindu-se la modul de proiectare ce oferă oamenilor posibilitatea de utilizare, adresat tuturor
categoriilor de vârstă, dizabilități sau statut social.

Centrele de integrare/reintegrare socio-profesională sunt proiectate ca spații destinate

incluziunii sociale și sunt ansambluri deschise pentru cât mai multe categorii de oameni.

Design-ul este acel concept cheie ce permite accesibilitatea32 în spațiile de pregatire

profesională pentru toate categoriile sociale, fără să facă diferențe în gradul de mobilitate, educație
sau abilitate.

Conform Centrului de Design Universal33, acest concept are șapte principii (fig.8). Ne vom
concentra în prezentarea lor pe aspectele ce se referă la construcțiile și instalatiile aferente lor.

Utilizarea echitabilă presupune design-ului să fie în aceeași măsură utilizat de către persoane
cu grade de abilitate diferite. Acest prim principiu pune la dispoziție mijloace de utilizare a spațiilor,
aceleași pentru toți sau cel puțin mijloace echivalente.

Flexibilitatea în utilizare se referă la adaptarea design-ului la multitudinea de abilități și

preferințe. Utilizatorul are posibilitatea să aleagă dintre mai multe metode de folosire a spațiului, iar
acest element poate să fie adaptat la modul de utilizare specific al fiecăruia.

Designul simplu și intuitiv elimină complexitatea spațiilor, referindu-se la permiterea utilizării

indiferent de nivelul de educație sau de competența de concentrare în momentul respectiv. Spre
exemplu scara rulantă care prin designul universal, poate sa fie utilizată fără greutate de oricine, fără
instrucțiuni și fără solicitarea unor cunoștințe tehnice.

32
Conform United Nation Convention on the Rights of Persons with Disabilities, accesibilitatea reprezintă:
“accesul cu ceilalți la mediul fizic, la informații, la transport, la tehnologie și la servicile deschise sau asigurate
publicului in zonele urbane dar și in cele rurale”.
33
Center for Universal Design, “About UD: Universal Design Principles” 2002.

25
 Informație perceptibilă se referă la capacitatea de transmitere a informației necesare într-un
mod eficient utilizatorului, indiferent de capacitățile senzoriale ale acestuia sau de condițiile
ambientale. Între ele, spațiile sunt diferite pentru descrierea lor cu ușurință pentru identificarea mai
ușoara de către utilizatorii noi.

Toleranța la erori presupune reducerea riscului de accidente dar și consecințele acestora.

Elementele accesibile fiind cele mai utilizate în detrimentul celor periculoase care sunt izolate sau
eliminate complet.

Efortul fizic redus se refera la un minim de efort fizic ce presupune ca elementele să fie
folosite eficient și confortabil.

Spațiul și dimensiunile pentru utilizare oferă utilizatorului spațiul și dimensiunea

corespunzătoare, pentru că elementul respectiv să îl poate folosi oricine, indiferent de dimensiunile
persoanei.

Fig. 8 – Afiș de propagare a celor 7 principii ale design-ului universal

26
1.4.2 Elemente de sustenabilitate

Conceptul sustenabilității are patru paliere diferite: social, economic, cultural și ecologic. Prin
programul lor, centrele de integrare/reintegrare socio-profesională sunt sustenabile, îndeplinind
principiile de promovare pe de-o parte a egalității sociale și în cele din urmă pe cele legate de
vitalizarea economică locală. Aplicată în proiectarea centrelor de inserție, sustenabilitatea este un
element cheie în dezvoltarea durabilă și a incluziunii sociale a comunității.

Aspectul social este oferit prin procese decizionale participative, care implică toți actorii
proiectului care doresc să redea dreptul comunității să îl influențeze, facilitând sporirea asimilarii
produsului arhitectural finit. Procesul de incluziune socială începe de la dezvoltarea comunității de
către membrii săi, arhitectul având rolul de catalizator în procesul de incluziune socială.

Din punct de vedere economic, designul trebuie sa permită adaptabilitatea spațiului la

schimbările generate de programele de instruire profesională, care se adaptează la dinamica pieței
muncii locale, asigurând centrelor o funcționalitate pe termen lung.

Aspectul cultural al sustenabilității se referă la acordarea atenției particularităților culturale

ale grupului țintă, dar și a contextului arhitectural local.

Proiectarea ecologică ține seama de mediul înconjurător și va utiliza materiale locale ce pot
fi reciclate au recuperate la sfârșitul de viață a unei construcții, implementând strategiile de utilizare a
34
resurselor regenerabile.

34
Henderson, “Community Development and Civil Society”, 2010.

27
Capitolul 2. Centre de integrare/reintegrare socio-profesională

2.1 Studiu de caz: Centre for aplied arts, Ruthin, UK, 2008

Arhitecți: Sergison Bates

Locație: Ruthin, Marea Britanie.

Anul proiectului: 2005-2008.

Cost: 3 000 000 $.

Suprafață: 1 570 mp..

Fotografii: Ioana Marinescu și David

Grandorge.

Fig. 9 – Perspectivă curte interioară.

Ruthin este un oraș mic, semnificativ din punct de vedere istoric situat în partea de sud a
Valei Clwyd. Se află pe podeaua văii, mărginită de gama Clwydian la est și Snowdonia la
vest. Ruthin Craft Center are o reputație internațională și un public de anvergură. Până în 2004,
facilitățile centrului au devenit insuficiente atât ca mărime cât și ca calitate și a fost organizată o
competiție pentru a găsi o echipă de proiectare care să poată dezvolta propuneri care să transforme
centrul într-un loc care să se încadreze în statutul său internațional. 35

Ruthin Craft Center este atât un loc de renume internațional pentru meșteșugurile
contemporane, cât și un obiectiv important al activităților educaționale și de agrement pentru
comunitatea locală. Conceptul de design a îmbunătățit tipologia curții fostei clădiri și relația acesteia
cu peisajul din jur (fig.9). Forma externă este o compoziție complexă de acoperișuri înclinate, care se
schimbă în plan și în secțiune, care amintește liniștit de gama Clywdian de deasupra
sitului. Panourile de zinc cu diferite lățimi se înfășoară pe acoperiș și perete, cu aranjamente de
cusătură asemănătoare țesăturii. Zidurile de beton au fost turnate pe sol și apoi înclinate în sus, și
pigmentate pentru a face referire la gresia roșie locală folosită pe clădirile civice din apropiere.

35
Design commission for wales, “Ruthin Craft Center”.

28
 Fig. 10 – Plan parter

Rezumând, cele trei spații ale galeriei sunt amenajate pentru a permite o varietate de rute și
secvențe care să corespundă cerințelor și ambițiilor fiecărei expoziții, în timp ce șase studiouri de
ateliere sunt aranjate la rând, cu intrări de serviciu pe partea de nord și intrări „la magazin” din
curte. Restaurantul creează un spațiu tranzitoriu important care leagă restaurantul, facilitățile de
învățământ, atelierele, studiourile și holul de intrare care se deschid direct în curte, oferind un spațiu
comun nou și viu pentru comunitatea locală.

29
 2.2 Studiu de caz: Trades North, Clarkson, Australia, 2011

Arhitecți: JCY Arhitects and Urban

Designers.

Locație: Clarkson, Australia.

Anul proiectului: 2011.

Cost: 16 000 000 $.

Suprafață: 5 500mp.

Client: Institutul de invățământ

West Coast din Perth.

Fotografii: Damien Hatton și Fig. 11 – In afară de fațada remarcabilă, caracterul clădirii este dat de suprafața
Daniel Eaton. de acoperiș de dimensiuni mari și ondulată a acoperișurilor curbate și despicate
în trei culori.

Construit în scopuri pentru a rezolva deficiențele de abilități în construcții, construcții,

metale/fabricație ușoară și electrică în vestul Australiei, în urma exploziei miniere, facilitățile de
comerț West Coast Institute of Training North din Clarkson găzduiesc 450 de studenți într-o
săptămână de 5 zile.
Designul inteligent al clădirii este inspirat din bărbierile metalice și din lemn produse prin
procesele de fabricație (fig.11). Arhitecții JCY au interpretat această imagine într-o manieră
abstractă, creând o serie de acoperișuri rulate, pliate în 3 culori, care leagă atelierele împreună.
Proiectarea clădirii a fost derivată dintr-o simplă abstractizare a tăierii metalice și a lemnului
produse prin procese de fabricație și interpretată într-o serie de acoperișuri pliate în trei culori, care
se ridică și se încadrează alternativ creând zone semnificative de luminare orientate spre Nord și
Sud.36
Acoperișul formează o a cincea cota cu un minunat grafic tricolou cu dungi, vizibil din liceul
elevat de deasupra, așezat într-un peisaj autohton. Fațada străzii se confruntă cu vestul, ceea ce a
oferit proiectului probleme de pătrundere a soarelui și câștig de căldură. Designul creează în mod
inteligent o fațadă extrem de vitrată, cu uși mari de tip garaj cu deschidere vitrală, care permit lumină
naturală și ventilație, precum și acces la centru. Acest perete vestic este apoi frontat de o minunată

36
Trades North – WA, “steel.com.au/trades-north”, accesat pe 22.09.2019

30
serie de aripioare verticale în galben, negru și gri. Aceste aripioare protejează fațada de pătrunderea
luminii directe și creează umbră, animă, creează un sentiment de mișcare, tempera vederea spre drum
și devin o parte integrantă a vieții clădirii.
Este, de asemenea, o expresie a flexibilității care a făcut parte din scurt: furnizarea unei
clădiri care se poate adapta constant la circumstanțele în schimbare și care, datorită construcției sale
simple, ar putea fi posibil să fie dezasamblată și reciclată în altă parte.
Structura principală este o combinație de beton pre-turnat și o structură de cadru principal din oțel
fabricată în afara amplasamentului, apoi șurubată împreună cu sudarea minimă.
Forma de acoperiș curbată despărțită a complexului a fost posibilă doar cu ajutorul oțelului.

Fig. 12 – Atelier de dulgherie

În concluzie, centrul desfășoara în același timp și strategii de incluziune socială pentru

persoanele din zona de nord din districtul Perth (fig.12) și nu se adreseaza numai studenților, ci și
celor care au abandonat scoala, dar și șomerilor de orice vârsta care vor o recalificare. Acest centru
se adreseaza în primul rând persoanelor de etnie aborigenă, fiind o minoritate ce reprezinta 1% din
populația districtului, fiind cei mai expuși riscului de excluziune sociala 37.

37
West coast Institute,“REFLECT Reconciliation Action Plan”, 2015

31
 2.3 Studiu de caz: Awadh Shilpgram, Lucknow, India, 2016

Arhitecți: Studioul de arhitectura Archohm.

Locație: Lucknow, India.

Anul proiectului: 2016.

Suprafață: 8 ha. .

Fotografii: Andre Fanthome.

Awadh Shilpgram a fost proiectat Fig. 13 – Curte interioară

de Archohm pentru a găzdui aproape 200 de
magazine dedicate meșteșugurilor din întreaga regiune și nu numai, alături de terenuri de meșteșuguri
pentru găzduirea de ateliere, un amfiteatru, o sală de expoziții și o sală de alimente. Scopul este de a
oferi meșterilor locali un loc unde să poată împărtăși idei, să învețe, să învețe și să își vândă munca
direct clienților.(fig.13)

Clădirile dezvoltate pentru complex

sunt destinate să formeze un colaj de forme
și materiale care fac referire la compoziția
haotică a bazarurilor urbane găsite în toată
regiunea Dintr-o curte de intrare, o
structură în spirală, căptușită cu magazine
de meșteșugări, conduce vizitatorii treptat
spre o piață deschisă în centrul clădirii
curbe. ( fig.14 )

Fig. 14 – Plan sit Awadh Shilpgram

32
 Structurile istorice ale zonei au influențat și designul
campusului. În special, arcadele Buland Darwaza de la Agra -
cunoscută și sub numele de Poarta Măririi - au informat o
coloană arcuită care flanchează pasajul în spirală.

„Arcul, fiind un element arhitectural important al

Fig. 15 – Modelele sculptate in jalis ce se bazeaza pe
arhitecturii orașului Lucknow, este introdus ca o piele pe fața
broderia Chikan – traditionala.
interioară a clădirilor”, au adăugat arhitecții, „dar i se oferă
un machiaj într-un stil contemporan cu continuitate acces sub
el. "

Modelele complexe sculptate în jalis se bazează pe

broderia Chikan tradițională. (fig.15)

Zona deschisă din centrul complexului conține un amfiteatru în trepte care încorporează paturi
plantate. O rampă asfaltată oferă acces la nivelul superior, care privește spre faza circulară. În altă
parte, în campus, există o sală de expoziții în formă de arc și o sală de alimente, care se uită pe un
gazon circular, cu o fântână în centrul său. Clădirile principale sunt acoperite cu gresie roșie Agra
care ajută la unificarea formelor și funcțiilor lor
diverse. 38

În afara clădirii în spirală principală, un grup

de structuri cu ziduri de piatră cu acoperișuri rotunjite
acoperite cu gazon oferă zone demonstrative în care
artizienii pot desfășura ateliere observate de grupuri
așezate pe bănci încorporate în pereții interiori
(fig.16).
Fig. 16 – Zona demonstrativă pentru ateliere.

Rezumând, complexul oferă locuitorilor posibilitatea de calificare în numeroasele ateliere de

mesteșuguri, favorizând accesul la cursuri de formare profesională, Awadh Shilpgram oferind
comunității locale perpetuarea tradiției.

38
Awadh Shilpgram, “dezeen.com”, accesat pe 08.10.2019.

33
 2.4 Studiu de caz: Cassia Co-op, Centru de instruire, Sumatra, Indonezia, 2010

Arhitecți: TYIN Tegnestue Arhitects.

Locație: Sungai Penuh, Sumatra, Indonezia.

Anul proiectului: 2011.

Cost: 30 000 euro.

Suprafață: 600mp. Client: Cassia Co-op.

Fotografii: Pasi Aalto, Zieng Wei, Wenzel

Prokosch. Fig. 17 – Centrul de instruire, Cassia Co-op, curte interioară

Lucrările la Cassia Coop Training Center au început în toamna anului 2010. Totul a început
cu o vizită a unui om de afaceri francez, Patrick Barthelemy. Venise până la Sumatra la biroul nostru
din Trondheim și se așezase în fața noastră cu o poveste fascinantă și cu o servietă plină de
scorțișoară. O parte din povestea povestită despre cum o zonă din Sumatra furnizează 85% din
scorțișoara consumată în întreaga lume. O altă parte și mai sinistră a poveștii privește lucrătorii fără
drepturi, neplătite și muncite zile lungi în fabrici nesigure și nesanitare. Povestea ne-a făcut
impresie. După un an de planificare, ne-am aflat adânc în pădurile de scorțișoară din Sumatra, gata să
proiectăm și să construim o școală de scorțișoară sustenabilă pentru fermierii și lucrătorii locali.

Fig. 18 – Perspectiva interioara, sala de curs.

34
 Ideea principală din spatele proiectului este consacrarea clasică a unei construcții din lemn
ușor pe o bază de cărămidă grea și beton. Construcția din lemn dă senzația de a se afla în pădurea de
scorțișoară. Centrul de formare Cassia Coop este construit în jurul unei perechi de copaci durian
puternici, cu o vedere panoramică a frumosului lac Kerinci din față și cu spatele spre pădurea de
scorțișoară luxuriantă. O provocare majoră a fost crearea unui climat ventilat natural sub o suprafață
de acoperiș de nu mai puțin de 600 de metri pătrați. Cunoștințele și experiența dobândite în proiectele
anterioare ne-au ajutat foarte mult în realizarea acestui lucru, prin utilizarea masei termice, reducerea
razelor solare și maximizarea streșinii. 39

Centrul de formare Cassia Coop a devenit un centru unic (fig. 17) cu ambiții de a fi mai bun
decât concurenții săi, nu numai în calitate, dar în primul rând în etică. Centrul dorește să stabilească
un nou standard în modul de a conduce o întreprindere care funcționează social; fermierii și lucrătorii
locali vor primi plata corespunzătoare, un program decent de asistență medicală și vor avea acces la
școli și educație. În plus, fabricile Cassia Coop vor fi sanitare și sigure (fig. 18).
Construcția principală constă dintr-un stâlp în Y produs în masă, bolțat în jos pe un picior de
beton. Amplasarea stâlpilor în subordinea planurilor podelei, în timp ce sistemul construcției asigură
etanșeitatea și rigiditatea (fig. 19). Sub suprafața masivă a acoperișului găsim cinci clădiri din
cărămidă, printre care un mic laborator, săli de clasă, birouri și o bucătărie.

Fig. 19 – Curte interioară, structura acoperișului, clădirile din cărămidă.

39
Meinold, “Cassia Co-op Training Center is a Susteainable School For Cinnamon Farmers in Indonesia”,2012.

35
 În cadrul unui proiect de această dimensiune, cu un interval de timp scurt de trei luni,
logistica se va prezenta ca una dintre provocările majore. Odată cu șaptezeci de muncitori care au
participat, opt bivoli de apă care aruncă copaci din pădure și un gater de la fața locului, gestionarea
proiectelor devine esențială. Întregul proiect este format din zece detalii simple. Abordarea de bază și
pragmatică a proiectării a făcut posibilă realizarea acestui proiect cu o forță de muncă neinstruită (fig.
20).

Fig. 20 – Localnicii participând la execuția ansamblului

În concluzie, comunitatea locală nu a fost îmbogațită numai cu o clădire, dar și cu persoane

calificate cu un nivel profesional pentru a își putea susține familia. Agricultura ce reprezintă sursa
veniturilor, se desfășoară într-un mediu decent. Conceptele cheie precum construirea cooperativă și
proiectarea sustenabilă, a devenit în centrul de inserție socio-profesională, un spațiu comunitar ce
favorizează incluziunea prin cursuri de pregătire pofesională, ajungând în același timp un loc social
care formează o comunitate.

36
 2.5 Studiu de caz: Eco Chilia,Centru de reintegrare in Delta, Romania, 2014

Arhitecți: Esenghiul Abdul, Claudia Trufaş, Christian

Beros

Locație: Tătaru-Chilia Veche, jud. Tulcea, Delta Dunării,

România

Anul proiectului: 2014-2015.

Client: Asociația Ivan Patzaichin – Mila 23.

Fotografii: Nicu Ilfoveanu.

Fig 21 – Ansamblu construcții proiect cu funcțiuni

Ansamblul de clădiri ecologice (fig.21) face parte din proiectul „Configurarea unui mecanism
de reintegrare eco pentru deținuți” care se adresează deținuților care provin dintr-un mediu
defavorizat și cu un nivel scăzut de educație și își propune să le faciliteze accesul la programe de
reabilitare și continuarea reintegrării lor în societate, oferindu-le noi abilități în meșteșugurile de nișă
precum construcții ecologice, tâmplărie, construcții de bărci din lemn, răchită și olărit.
Prima etapă a acestui proiect a fost construirea atelierelor pe Grindul Tătaru, care aparține închisorii
Tulcea - secția exterioară Chilia, care va găzdui ulterior cursurile de calificare.40

Fig. 22 – Materialele locale, Lemnul, pamântul, stuful,(in stanga) observăm structura acoperișului, (in dreapta) meșterii pun stuful pe a doua cladire

40
UAR-BNA,“ uar-bna.ro/2016/proiecte/8” accesat pe 2.10.2019

37
 Clădirile au fost realizate folosind cât mai multe materiale locale (fig.22), cu un impact redus
asupra mediului și tehnici de construcție inspirate din cele tradiționale, aceasta fiind și singura
opțiune viabilă din punct de vedere financiar, reducând costurile de achiziție și transport de
materiale. De asemenea, având în vedere faptul că toată forța de muncă era asigurată de lucrători
necalificați, complexitatea detaliilor trebuia controlată (fig.23).

Acest exercițiu și-a propus să fie un model pentru construcțiile locale și să acopere o largă
răspândire de tehnici și materiale, prin urmare, fiecare dintre clădiri a utilizat o compoziție diferită de
materiale pentru a îngloba cadrele de lemn, pentru a asigura condițiile de trai adecvate: un mix
Sistemul de cărămizi de adobe se așeză în două straturi cu mănunchiuri de stuf, între ele, sau incinte
din lemn plin cu lână sau stuf, acoperișurile fiind făcute în mod tradițional în stuf. 41

Fig. 23 – Lucrătorii necalificați participând la execuția ansamblului.

S-au gândit, de asemenea, soluții ecologice pentru furnizarea de energie electrică, încălzire,
apă și canalizare.

Rezumând, acest ansamblu oferă deținuților numeroase posibilități de calificare, cum ar fi în

domeniul olăritului, împletitului, tâmplărie, construcțiilor de vapoare și agricultura ecologică. Eco
Chilia a devenit un spațiu comunitar care favorizează pregătirea profesională și reprezintă local o
comunitate.

41
EcoChilia, “ berosabdul.ro/project/ecochilia”, accesat pe 2.10.2019

38
Capitolul 3. Tema proiectului de diplomă

Ce probleme abordez?

- Problema de inserție în câmpul muncii.

- Nevoia de integrare/reintegrare în societate și în comunitate.

- Lipsa de educație ce trebuie rezolvată ca un program în sine.

- Autodezvoltarea prin învațarea anteprenoriatului și a autosusținerii financiare.

Cui se adresează?

- Se va adresa tuturor categoriilor de indivizi ce au nevoie de integrare/reintegrare socio-profesională.

Cu alte cuvinte nu se face o segregare etnică aici sau pe categorie de vârstă. Acest concept al non
segregării contribuie la o mai bună favorizare a procesului de dezvoltare și integrare într-o
comunitate ce se poate dezvolta aici.

- Proiectul este unul regional ce se adresează persoanelor din sudul Romaniei, în principiu zona
Munteniei, unde în urma analizelor, este zona cu cea mai mare rată a lipsei de calificare din pricina
dezindustrializării după anul 1989.

Unde se va amplasa?

Proiectul va fi amplasat în orașul București, Romania, în zona centrală a orașului, în

vecinatatea bulevardului ce leagă Piața Unirii de Piața Universității, pe calea Moșilor.

Funcțiuni :

-Săli de cursuri – unde se predă partea teoretică pentru atelierele de meșteșuguri.

-ateliere de meșteșuguri – unde pune în practica teoria, sub îndrumarea profesorilor.

-expoziție – locul unde produsele realizate în atelierul de meșteșuguri, sunt expuse și valorificate.

-sala multifuncțională – activități/diverse în funcție de nevoi.

-restaurant – folosit intern cât și cu acces public din exterior.

-bibliotecă - cu volume tipărite cât și informații digitale.

39
Capitolul 4. Concluzii

- În urma revoluțiilor industrialiare, și-a făcut apariția o dezvoltare urbană în jurul fabricilor.
Dezvoltarea a fost posibilă din pricina locuințelor construite de proprietarii fabricilor, destinate
angajaților, se creeze un țesut mixt. Criza anilor 1970 a favorizat șomajul și scăderea natalității.

- La începutul secolului al XXI-lea, problema sărăciei devine prima preocupare la nivel mondial care
afectează miliarde de oameni.

- Menținerea în șomaj a favorizat producerea sărăciei din pricina degradării psihologice, ulterior își
face apariția excluziunea sociala.

- Dezindustrializarea orașelor a cauzat o scadere a populației și implicit părăsirea acestuia.

- Programele de asistență socială abordează problemele în 3 niveluri.

- Incluziunea socială își face apariția în anii 2000, conceptul inițial a apărut în criza anilor 1970.

- Activarea în câmpul muncii oferă posibilitatea de instruire vocațională și deprinderea de noi

abilități.

-Apar centrele de inserție socială construite conform arhitecturii sociale aparticipative.

-Acestea se bazează pe 3 trăsături general-universale, facilitând inserția.

-Centrul de Design Universal relatează cele șapte principii ce fac referire la proiectare.

-Sustenabilitatea este un element cheie în dezvoltarea durabilă a incluziunii sociale a comunității.

-Problema se reflectă și în proiecte (studiile de caz). Au apărut centre de inserție construite în

urma unor criterii.
-În lucrarea de față am ajuns la ipoteza ca arhitectura centrelor de integrare/reintegrare socio -
profesională, influentează social în sens favorabil comunitățile afectate de inactivitate în câmpul
muncii și saracie.
-Remarcăm și în România nevoia centrelor de integrare/reintegrare socio-profesională.

-Am descoperit în urma cercetării, conceptele care confera centrelor de integrare, calitatea de
spații ale incluziunii sociale. Acestea nu sunt principii ce aparțin exclusiv unui program
arhitectural. Sunt aplicabile în proiectare în general, și cu atât mai mult în arhitectura socială. În
urma celor prezentate, consideram ca teoria și practica arhitecturii sociale, aduce argumente
evidente pentru favorizarea ipotezei legate de incluziunea socială prin inserția în piața muncii,
poate fi facilitată de arhitectura spațiilor.

40
Biografie

Cărti:

-Gehry, Frank, "Arhitectura ar trebui să își reprezinte vremurile și locul, dar să dureze pentru
vesnicie.".

-Szczygieł, Elżbieta, “Saracie și excluziune socială în câteva țări europene”.

-Roth, “ Introducere în asistența socială” 2003, pg.1.

-Antoniu, Bogdan,“Politică şi societate în secolul XX”, 2007, pg.4.

-Antoniu, Bogdan, “Politică şi societate în secolul XX”, 2007, pg. 128.

-Hood, Margaret, “London School of Economics”, 1927, pg. 70.

-Zamfir, Catalin, “ Situația sărăciei în România ”,pg. 26, 2001

-Aprintei, Daniel, “Calitatea Vieții, secolul XIX”, institutul de cercetare a calității vieții, 2008, pg.
348.

-Mayne, Thom, “ Foglio” 2009, pg.101.

Reviste:

-“România ghetourilor urbane. Spațiul vicios al marginalizării, sărăciei și stigmatului” de Viorel

Mionel

Web:

Articole:

-Comisia Europeana, “Combaterea sărăciei în centrul agendei sale economice- strategie Europa
2020” Bruxelles,, 16.12.2010.

-Banca Mondială, “Extreme poverty rates continue to fall”, 2010.

-INSEE, www.insse.ro, 2016.

-Extras din Legea 76/2002.

-Programul Corai, ”Ghid de transfer bune practici pentru grupuri vulnerabile”

-Negoita, Carmen, ”Excluziune socială vs. sărăcie” , accesat pe 08.09.2019

41
-Britishcouncil.ro, “Incluziune socială”, accesat pe 12.09.2019

-Articolul 26, “Globalissues” accesat pe 06.09.2019.

-Banca Mondială, “World Bank Development Indicators”, 2008.

-Statistică Eurostat, “Salariile și costul forței de muncă”, 2017.

-Articol – “Incluziunea și Excluziunea: Analize ale structurii sociale și inegalitătii sociale” accesat
pe 12.09.2019

-Negoiță, Carmen, “Excluziune socială vs. sărăcie”.

-Sărăcia și excluderea socială, “ec.europa.eu” accesat pe 15.09.2019.

- Szczygieł, Elżbieta “Sărăcie și excluziune socială în câteva țări europene”.

- S. Martin, “contributors.ro”, Detroit. “Moartea unei metropole”, accesat pe 12.10.2019

-“imparte.ro” – asistența socială, accesat pe 22.09.2019.

- Incluziune socială, “oxfordre.com”, accesat 08.10.2019.

- Comisia Europeana “Ocuparea Forței de Muncă, Afaceri Sociale și Incluziune”, accesat -

3.10.2019.

-Mansfield și Mathews, “The Components of Job Competence” 1985.

-Raggat, “Chamge and Intervention: Vocation Education and Training”

-1991Smithsimon, “Community and Neighborhood Recovey at Ground Zero”, 2011.

-Conform United Nation Convention on the Rights of Persons with Disabilities, accesibilitatea
reprezinta:

“accesul cu ceilalți la mediul fizic, la informații, la transport, la tehnologie și la servicile deschise

sau asigurate publicului in zonele urbane dar și în cele rurale”.

-Center for Universal Design, “About UD: Universal Design Principles” 2002.

42
-Henderson, “Community Development and Civil Society”, 2010.

-Design commission for wales, “Ruthin Craft Center”.

-Trades North – WA, “steel.com.au/trades-north”, accesat pe 22.09.2019

-West coast Institute,“REFLECT Reconciliation Action Plan”, 2015

-Awadh Shilpgram, “dezeen.com”, accesat pe 08.10.2019.

-Meinold, “Cassia Co-op Training Center is a Susteainable School For Cinnamon Farmers in
Indonesia”,2012.

-UAR-BNA,“ uar-bna.ro/2016/proiecte/8” accesat pe 2.10.2019

-EcoChilia, “ berosabdul.ro/project/ecochilia”, accesat pe 2.10.2019

Materiale video:

- Programul european pentru ocuparea forței de muncă și inovare socială-

“ec.europa.eu/social/main.jsp?langId=ro&catId=1081”.

Lista figurilor

Fig. 1 – Orașul în timpul revoluției industriale, Anglia. ................................................................................. 14

Fig. 2 – Asezări urbane în proximitatea fabricilor ......................................................................................... 15

Fig 3 – Fabrica Ford din Detroit, 1910 în stânga, 2018 în dreapta .................................................................. 19

Fig. 4 – Orașul Detroit, în stânga în perioada industrializării secolului al XX-lea, in dreapta este o imagine de
la începutul secolului al XXI-lea. .................................................................................................................. 20

Fig. 5 – Domenii ale incluziunii sociale. ....................................................................................................... 21

Fig. 6 - Schema functionării arhitecturii sociale participative în relația beneficiar, client, arhitect .................. 23

Fig. 7 - Conceptele cheie. ............................................................................................................................. 23

Fig. 8 – Afiș de propagare a celor 7 principii ale design-ului universal .......................................................... 26

43
Fig. 9 – Perspectivă curte interioară. ............................................................................................................. 28

Fig. 10 – Plan parter ..................................................................................................................................... 29

Fig. 11 – In afară de fațada remarcabilă, caracterul clădirii este dat de suprafața de acoperiș de dimensiuni
mari și ondulată a acoperișurilor curbate și despicate în trei culori. ............................................................... 30

Fig. 12 – Atelier de dulgherie ....................................................................................................................... 31

Fig. 13 – Curte interioară .............................................................................................................................. 32

Fig. 14 – Plan sit Awadh Shilpgram .............................................................................................................. 32

Fig. 15 – Modelele sculptate in jalis ce se bazeaza pe broderia Chikan – traditionala. .................................... 33

Fig. 16 – Zona demonstrativă pentru ateliere. ................................................................................................ 33

Fig. 17 – Centrul de instruire, Cassia Co-op, curte interioară ......................................................................... 34

Fig. 18 – Perspectiva interioara, sala de curs. ................................................................................................ 34

Fig. 19 – Curte interioară, structura acoperișului, clădirile din cărămidă. ....................................................... 35

Fig. 20 – Localnicii participând la execuția ansamblului ............................................................................... 36

Fig 21 – Ansamblu construcții proiect cu funcțiuni ...................................................................................... 37

Fig. 22 – Materialele locale, Lemnul, pamântul, stuful,(in stanga) observăm structura acoperișului, (in dreapta)
meșterii pun stuful pe a doua cladire ............................................................................................................. 37

Fig. 23 – Lucrătorii necalificați participând la execuția ansamblului. ............................................................. 38

44