Propunere Politica Publica Incluziune Sociala Persoane Fara Adapost 17112022

Aprob,
Nicolae-Ionel CIUCĂ
Prim-ministru
PROPUNERE DE POLITICĂ PUBLICĂ

PENTRU INCLUZIUNEA SOCIALĂ A PERSOANELOR FĂRĂ ADĂPOST
De la : Marius- Constantin BUDĂI - ministrul muncii și solidarității sociale
Avizatori:
Sorin Mihai GRINDEANU – viceprim-ministru
Marian NEACȘU – secretarul general al Guvernului
CSEKE Attila Zoltán - ministrul dezvoltării, lucrărilor publice și administraţiei
Alexandru RAFILA- ministrul sănătății
Marcel Ioan BOLOȘ – ministrul investițiilor și proiectelor europene
Lucian Nicolae BODE – ministrul afacerilor interne
Adrian CÂCIU - ministrul finanțelor
Cătălin-Marian PREDOIU – ministrul justiției
1
PROPUNERE DE POLITICĂ PUBLICĂ
Pentru incluziunea socială a persoanelor fără
adăpost
2
Cuprins
Cuprins ....................................................................................... 3
Listă abrevieri ............................................................................... 4
1. SECȚIUNEA 1 – Argumente pentru iniţierea propunerii de politică publică ... 5
1.1 Definirea problemei .............................................................. 5
1.2 Cauze și efecte .................................................................... 7
1.3 Grupuri afectate .................................................................. 9
1.4 Date care susțin definirea problemei .......................................... 9
1.5 Implicații ale lipsei de acțiune guvernamentală în domeniu .............. 21
2. SECȚIUNEA 2 – Scopul și obiectivele propunerii de politică publică ........... 24
2.1 Scopul propunerii de politică publică ......................................... 24
2.2 Obiectivul general ............................................................... 24
2.3 Obiectivele specifice ............................................................ 25
2.4 Obiectivele operaționale ....................................................... 28
3. SECȚIUNEA 3 – Descrierea opțiunilor de soluționare a problemei/problemelor
identificate ................................................................................. 29
3.1 Opțiunea 0: Non-acțiunea guvernului ......................................... 29
3.2 Opțiunea 1: Dezvoltarea serviciilor sociale ce adresează nevoile
persoanelor fără adăpost în vederea reintegrării sociale a acestora ............ 29
3.3 Opțiunea 2: Introducerea unui beneficiu de asistență socială adresat
persoanelor fără adăpost în vederea reintegrării sociale a acestora ............ 39
4. SECȚIUNEA 4 – Identificarea și evaluarea impactului ............................ 44
4.1 Impact aferent opțiunii 1 – Dezvoltarea serviciilor sociale ce adresează
nevoile persoanelor fără adăpost în vederea reintegrării sociale a acestora .. 44
4.1.1 Impact bugetar și financiar ............................................... 44
4.1.2 Impact social ................................................................ 48
4.1.3 Impact economic și asupra mediului de afaceri ........................ 49
4.1.4 Impactul asupra mediului înconjurător ................................. 52
4.2 Impact aferent opțiunii 2 – Introducerea unui beneficiu de asistență
socială adresat persoanelor fără adăpost în vederea reintegrării sociale a
acestora................................................................................... 53
4.2.1 Impact bugetar și financiar ............................................... 53
4.2.2 Impact social ................................................................ 54
4.2.3 Impact economic și asupra mediului de afaceri ........................ 55
4.2.4 Impactul asupra mediului înconjurător ................................. 56
5. SECȚIUNEA 5 – Selectarea opțiunii ................................................. 57
6. SECȚIUNEA 6 – Procesul de consultare publică ................................... 59
7. SECȚIUNEA 7 – Măsuri post-adoptare ............................................... 60
7.1 Plan de acțiune pentru opțiunea recomandată .............................. 60
7.2 Monitorizarea și evaluarea politicii publice .................................. 62
7.2.1 Monitorizarea politicii publice ........................................... 62
7.2.2 Evaluarea politicii publice ................................................ 62
8. ANEXA 1. Legislație specifică relevantă la care s-a făcut referire în pregătirea
propunerii de politică publică ........................................................... 64
9. ANEXA 2. Rețeaua actuală de servicii sociale adresate persoanelor fără
adăpost ...................................................................................... 65
10. ANEXA 3. Referințe bibliografice.Error! Bookmark not
defined.................................................72
3
Listă abrevieri
Acronim Descriere
AJOFM Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă
AJPIS Agenția Județeană pentru Plăți și Inspecție Socială
CATI Computer-Assisted Telephone Interviewing (anchetă telefonică
asistată de calculator)
DAS Direcția de Asistență Socială
DGASPC Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului
ETHOS European Typology of Homelessness and Housing Exclusion
FEANTSA European Federation of National Organisations Working with the
Homeless
HG Hotărâre de Guvern
MMSS Ministerul Muncii și Solidarității Sociale
ODD Obiective de Dezvoltare Durabilă
ONG Organizație neguvernamentală
OP Obiectiv Operațional
OS Obiectiv Specific
PFA Persoană fără adăpost
PIB Produs Intern Brut
PIN Program de interes național
PIS Pachet de Investiții Sociale
SPAS Serviciu Public de Asistență Socială
UE Uniunea Europeană
UPU Unitate de Primiri Urgențe
VAB Valoarea Adăugată Brută
4
1. SECȚIUNEA 1 – Argumente pentru iniţierea propunerii de politică publică
1.1 Definirea problemei
Fenomenul persoanelor fără adăpost reprezintă una dintre problemele cu care

societățile se confruntă în prezent. În ultimii zece ani, numărul persoanelor fără
adăpost a crescut într-un ritm alarmant în aproape toate Statele Membre UE1, așa
cum reiese din diversele analize de specialitate efectuate de organizațiile
internaționale implicate în lupta împotriva fenomenului.
Tendința de creștere a incidenței fenomenului, alimentat în ultima perioadă și de
contextul pandemiei de SARS-CoV-2, impune un răspuns urgent pentru abordarea
situației persoanelor fără adăpost, inclusiv în România.
Dată fiind lipsa unor estimări exacte cu privire la dimensiunea fenomenului
persoanelor fără adăpost în România, proiectul „FIECARE OM CONTEAZĂ!
Evaluarea nevoilor persoanelor fără adăpost și a impactului serviciilor sociale
existente asupra calității vieții acestora” - SIPOCA 575 (SMIS 126131) – la care ne
vom referi în continuare cu denumirea „proiectul” - derulat de Ministerul Muncii
și Solidarității Sociale a venit în sprijinul îmbunătățirii nivelului de cunoaștere a
fenomenului persoanelor fără adăpost prin intermediul unor cercetări calitative și
cantitative efectuate. Cercetările au vizat persoanele fără adăpost la nivelul
orașelor municipii reședință de județ din România, identificarea nevoilor acestora,
problemelor cu care se confruntă și eventualelor soluții de adresare a acestora,
atât pe baza percepției persoanelor vizate cât și a reprezentanților instituțiilor
implicate în gestionarea fenomenului în România2.
Operaționalizarea conceptului de „persoană fără adăpost” din cadrul acestei
propuneri de politică publică ia în considerare atât prevederile legislației
naționale cu privire la această categorie a populației (respectiv articolul 6 3 din
Legea asistenței sociale nr. 292/2011 cu modificările și completările ulterioare),
cât și definiția/tipologia persoanelor fără adăpost potrivit FEANTSA (taxonomiile
ETHOS și ETHOS - Light - European Typology of Homelessness and housing
exclusion). Astfel, tipologia persoanelor fără adăpost la care face referire
prezenta propunere de politică publică, cuprinde: persoane care locuiesc pe
stradă sau în locuri publice fără a avea un adăpost care are caracteristicile unei
locuințe; persoane lipsite de un adăpost care are caracteristicile unei locuințe
1 Homeless in Europe. The state of emergency shelters. The Magazine of FEANTSA – The European Federation
of National Organisations Working with the Homeless AISBL. Disponibil la
https://www.feantsa.org/public/user/Resources/magazine/2019/Spring/Homeless_in_Europe_magazine_-
_Spring_2019.pdf, accesat în data de 09.09.2021.
2 Rezultatele cercetărilor ce stau la baza formulării prezentei propuneri de politică publică sunt prezentate
în sub-capitolul 1.4 „Date care susțin definirea problemei” al acestui document.

3 Legea asistenței sociale nr. 292/2011 cu modificările și completările ulterioare, articolul 6, litera z,
definește persoanele fără adăpost drept „o categorie socială formată din persoane singure ori familii care,
din motive singulare sau cumulate de ordin social, medical, financiar-economic, juridic ori din cauza unor
situații de forță majoră, trăiesc în stradă, locuiesc temporar la prieteni sau cunoscuți, se află în incapacitate
de a susține o locuință în regim de închiriere ori sunt în risc de evacuare, se află în instituții sau penitenciare
de unde urmează ca, în termen de 2 luni, să fie externate, respectiv eliberate și nu au domiciliu ori
reședință”.
5
(locuiesc în adăposturi temporare sau inadecvate din punct de vedere al condițiilor
de locuit, case mobile); persoane aflate în centrele rezidențiale pentru persoanele
fără adăpost, adăposturile de noapte; persoane care se află în instituții sau
penitenciare de unde urmează ca, în termen de 2 luni, să fie externate, respectiv
eliberate și nu au domiciliu ori reședință (tinerii care urmează să părăsească
centrele de plasament, persoane adulte, persoane adulte cu handicap/adicții/boli
neuropsihice, victime ale violenței domestice, persoane din penitenciare);
persoane evacuate din locuințe din varii motive și aflate în incapacitatea de a
susține o locuință în regim de închiriere.
Conform cercetărilor realizate în cadrul proiectului, profilul persoanelor fără
adăpost la nivel național poate fi caracterizat după cum urmează: majoritar
persoane adulte de sex masculin, necăsătorite, cu nivel de studii mediu, care se
află de o perioadă mai mare de 3 ani în această stare de vulnerabilitate, care au
devenit prima dată persoane fără adăpost în perioada adultă și care au
experimentat această situație de mai multe ori în trecut4.
Între nevoile și dificultățile cu care aceste persoane se confruntă se numără: lipsa
documentelor de identificare, probleme în asigurarea nevoilor de bază, probleme
de sănătate, inclusiv mintală, lipsa unui medic de familie, prezența unor adicții,
lipsa ocupației, lipsa surselor de venit, lipsa capacității de a derula în mod
independent anumite activități5.
Literatura de specialitate recunoaște faptul că, în general, condiția de persoană
fără adăpost atrage după sine experimentarea unor acțiuni specifice fenomenului
excluziunii sociale precum excluziune din viața socială, din sistemul de protecție
socială, din serviciile de ocupare, etc. De altfel, excluziunea socială este un
concept multidimensional, complex și dinamic 6 care se exprimă prin incapacitatea
unei persoane de a participa efectiv la viața economică, socială, politică și
culturală, ceea ce conduce la izolare față de restul societății7, în timp ce alți
autori apreciază că acest concept este fundamental relaționat cu sistemele de
protecție socială8. Mai mult decât atât, și dovezile empirice colectate de la
persoanele fără adăpost în cadrul proiectului confirmă expunerea la abuz (inclusiv
violență fizică), discriminarea, reticența angajatorilor de a angaja persoane fără
4 Rezultatele cercetărilor sunt prezentate în sub-capitolul 1.4 „Date care susțin definirea problemei” al
acestui document.
5
Rezultatele cercetărilor sunt prezentate în sub-capitolul 1.4 „Date care susțin definirea problemei” al
acestui document.
6 Atkinson, A.B. (1998) “Social exclusion, poverty and unemployment”. În: A.B. Atkinson & J. Hills (editori),
Exclusion, Employment and Opportunity. CASE Paper number 4, London: Centre for Analysis of Social
Exclusion; Hoff, A. (2008) „Tackling poverty and social exclusion of older people – Lessons from Europe”,
Working Paper 308, Oxford, The Oxford Institute of Population Ageing.
7 Duffy, K. (1995) „Social exclusion and human dignity in Europe: background report for the proposed initiative
by the Council of Europe: CDPS(95) 1 rev”, Strasbourg, Council of Europe.

8 Ogg, J. (2005) „Social exclusion and insecurity among older Europeans: The influence of welfare regimes”,
Ageing & Society, vol. 25, 69–90.
6
adăpost. Cu alte cuvinte, în cazul persoanelor fără adăpost, este vorba despre un
complex de factori individuali, interpersonali și de natură socio-economică9.
Având în vedere cele de mai sus, prezenta politică publică își propune adresarea
următoarei probleme constatate la nivel național, respectiv „Persoanele fără
adăpost au nevoi neacoperite care conduc la excluziunea socială a acestora
și le expun riscului de sărăcie”.
1.2 Cauze și efecte
În considerarea evidențelor și rezultatelor obținute în cadrul proiectului, în

continuare sunt detaliate principalele cauze care stau la baza problemei descrise
anterior alături de consecințele sau efectele acesteia.
Cauze
Au fost identificate două tipuri de cauze ce stau la baza problemei formulate,
respectiv cauze individuale și cauze structurale/sistemice. Acestea sunt detaliate
în cele ce urmează:
► Cauze individuale: lipsa veniturilor care să permită accesul la o locuință;
evenimente din viața personală (divorț/separare/conflicte familiale, violența
în familie) care conduc la pierderea sau părăsirea locuinței; evacuarea din casă
de către proprietarii care au revendicat locuința; lipsa sau insuficiența
suportului social (lipsa rudelor care să le ajute, excluderea din familie, lipsa
cercului de prieteni sau cunoștințe); înșelăciunea/frauda imobiliară.
► Cauze structurale/sistemice care contribuie la o gestionare limitată a
fenomenului persoanelor fără adăpost includ: dezvoltarea insuficientă a
sistemului de servicii sociale destinate persoanelor fără adăpost, deficitul de
resurse umane din sistemul de servicii sociale destinate acestora; slaba
monitorizare a acestui fenomen ; insuficienta colaborare inter-instituțională
pentru gestionarea problematicii persoanelor fără adăpost; dezvoltarea
insuficientă a fondului de locuințe sociale; slaba dezvoltare a măsurilor de
stimulare a angajării acestora; lipsa unor instituții care să acorde servicii de
lungă durată (spitale de bolnavi cronici, cămine spital, etc.), lipsa unor
programe complementare furnizate persoanelor fără adăpost (alfabetizare,
calificare/reconversie profesională, reabilitare medicală, asistență juridică,
consiliere psihologică, etc.).
Efecte
Pentru problema adresată prin intermediul propunerii de politică publică sunt
identificate următoarele efecte: efecte la nivel individual, manifestate prin
cronicizarea fenomenului în cazul anumitor categorii de persoane fără adăpost
și, la nivel general, acutizarea fenomenului persoanelor fără adăpost. Referitor
9Fowler, P. J.; Hovmand, P. S.; Marcal, K. E.; &Das, S. (2019) „Solving Homelessness from a Complex Systems
Perspective: Insights for Prevention Responses”, Annual review of public health, 40, 465–486.
https://doi.org/10.1146/annurev-publhealth-040617-013553.
7
la efectele înregistrate la nivel individual, cronicizarea fenomenului în cazul
anumitor categorii de persoane fără adăpost implică efecte majore asupra calității
vieții pe termen mediu și lung a acestora, conduce la manifestarea problemelor
de sănătate fizică și mintală a acestei categorii de persoane, la o mortalitate
crescută (în Europa, speranța medie de viață a persoanelor care trăiesc fără
adăpost este cu 30 de ani mai mică decât cea a populației generale10), la niveluri
de educație și rate de ocupare scăzute în comparație cu populația generală 11. De
asemenea, persoanele fără adăpost au șanse de aproape 17 ori mai mari să fi fost
victime ale violenței comparativ cu persoanele care au o locuință 12. Pe de altă
parte, acutizarea fenomenului persoanelor fără adăpost, se materializează printr-
o creștere a incidenței fenomenului, iar acest lucru s-a înregistrat la nivelul mai
multor state europene13.
O imagine sintetică a relației problemă-cauze-efecte expusă pe larg anterior
este prezentată în figura de mai jos.
10 Busch-Geertsma V, Edgar W, O’Sullivan E, Pleace N. 2010. Homelessness and homeless policies in Europe:
lessons from research. Report prepared for the European Consensus Conference, Brussels, Dec. 9–10,
disponibil la https://pure.york.ac.uk/portal/en/publications/homelessness-and-homeless-policies-in-
europe(cf9131be-ac84-4c61-9544-009926940d23)/export.html, accesat în data de 11.10.2021.
11 Lehman AF, Dixon L, Hoch JS, Deforge B, Kernan E, Frank R. 1999. Cost-effectiveness of assertive
community treatment for homeless persons with severe mental illness. Br J. Psychiatry 174(4): 346–52.
12 Crisis UK, About homelessness. Disponibil la About Homelessness | Crisis UK, accesat în data de 13.10.2021.
13 Pleace N.; Teller N.; Quilgars D. (2011) „Social Housing Allocation and Homelessness”. Rep. Eur. Obs.
Homelessness (EOH), Comp. Stud. Homelessness, Brussels, disponibil la

http://housingfirstguide.eu/website/wp-content/uploads/2016/04/feantsa_eoh-studies_v1_12-2011.pdf,
accesat 07.07.2021. Fowler, P. J.; Hovmand, P. S.; Marcal, K. E.; &Das, S. (2019) „Solving Homelessness from
a Complex Systems Perspective: Insights for Prevention Responses”, Annual review of public health, 40, 465–
486. https://doi.org/10.1146/annurev-publhealth-040617-013553.
8
Figura 1 Arborele problemei
Cauze Cronicizarea fenomenului în

Acutizarea fenomenului
individuale cazul anumitor categorii de
PFA
Cauze structurale / sistemice PFA
Efecte
Problema Persoanele fără adăpost au nevoi

neacoperite care conduc la excluziunea
sociala a acestora și le expun riscului de
sărăcie
Dezvoltare slabă a Lipsa unor programe complementare furnizate PFA

măsurilor de stimulare (alfabetizare, calificare/reconversie profesională, Dezvoltarea insuficientă a sistemului de
a angajării PFA reabilitare medicală, asistență juridică, consiliere servicii sociale destinate persoanelor fără
psihologică, etc.) adăpost, deficit de resurse umane în sistem și
nevoia de profesionalizare a personalului
Lipsa unei soluții de

locuire Lipsa unor instituții care să
acorde servicii de lungă
durată (spitale de bolnavi
Dezvoltarea insuficientă a fondului de locuințe sociale cronici, cămine spital, etc.)
Lipsa sau insuficiența suportului social (lipsa rudelor care să ajute, excluderea din familie, lipsa cercului de prieteni sau cunoștințe)
Lipsa accesului la Pierderea Părăsirea locuinței

o locuință locuinței
Lipsa veniturilor Evenimente din Înșelăciune, Evacuarea din casă Violența în familie Probleme cronice
viața personală - Frauda imobiliară ca urmare a de sănătate
divorț/separare revendicării (inclusiv mintale)
locuinței
Sursa: Prelucrări informații culese în cadrul proiectului ,,FIECARE OM CONTEAZĂ!

existente asupra calității vieții acestora” - SIPOCA 575 (SMIS 126131) și
literatură de specialitate
1.3 Grupuri afectate/vizate
Intervenția publică în adresarea fenomenului persoanelor fără adăpost vizează

drept grup principal afectat, persoanele fără adăpost așa cum au fost acestea
definite în sub-capitolul 1.1. „Definirea problemei” al acestui document.
Grupul secundar afectat/vizat de prevederile propunerii de politică publică
include instituțiile și personalul din cadrul acestora implicate în gestionarea
problematicii persoanelor fără adăpost în România, respectiv: serviciile publice
de asistență socială constituite la nivel de comună, oraș, municipiu, județ și
furnizorii de servicii sociale publici și privați ce se adresează persoanelor fără
adăpost și sunt organizați conform legislației specifice.
1.4 Date care susțin definirea problemei
Această secțiune prezintă cele mai importante date cantitative și calitative care
definesc și susțin problema, cauzele și efectele în atenția acestei politici publice.
Secțiunea este dezvoltată în considerarea rezultatelor14 obținute în cadrul
proiectului ulterior derulării următoarelor tipuri de cercetări: cercetare
14Rezultatele cercetărilor derulate sunt incluse în studiile elaborate în cadrul proiectului, respectiv: Raport
de evaluare a impactului serviciilor sociale asupra calității vieții persoanelor fără adăpost; Raport de analiză
a localizării în stradă a persoanelor fără adăpost la nivel național; Raport privind problemele cu care se
confruntă grupul vulnerabil al persoanelor fără adăpost; Raport de analiză calitativă și cantitativă.
9
documentară (cu privire la strategii/planuri/programe dezvoltate în România și
care includ acțiuni adresate persoanelor fără adăpost, bune practici
internaționale în domeniu, analiza critică a literaturii de specialitate pe
problematica persoanelor fără adăpost); cercetare de teren calitativă și
cantitativă (17 interviuri semi-structurate cu furnizorii de servicii sociale
destinate persoanelor fără adăpost provenind din municipii reședință de județ și
municipii din cele 8 regiuni de dezvoltare ale României; 353 de interviuri (anchetă
CATI) cu reprezentanți ai factorilor interesați în problematica persoanelor fără
adăpost de la nivelul municipiilor reședință de județ (SPAS - DGASPC, DAS;
furnizori de servicii sociale (alții decât SPAS); AJPIS; AJOFM; Instituția Prefectului
- Comisia de incluziune socială; Poliția Locală de la nivel de municipii reședință
de județ; Spitale - UPU (Spitalul Județean); Direcții Județene de Evidență a
Persoanelor de la nivelul municipiilor reședință de județ); 27 de interviuri semi-
structurate cu furnizori de servicii sociale publici și privați din fiecare oraș
reședință de județ și respectiv Municipiul București; anchetă pe bază de
chestionar aplicat în rândul persoanelor fără adăpost de la nivelul municipiilor
reședință de județ: 788 de persoane fără adăpost beneficiare de servicii sociale în
regim rezidențial identificate și intervievate și 432 de persoane fără adăpost care
trăiesc pe stradă sau în alte locuri publice identificate și intervievate); consultări
publice (8 ateliere regionale organizate în fiecare regiune de dezvoltare a
României).
Așadar, prezentăm în cele ce urmează evidențe cantitative și calitative care susțin
definirea problemei anterior enunțată, cu referire la aspecte precum: profilul
persoanelor fără adăpost din România; nevoi ale persoanelor fără adăpost din
România și dificultățile cu care acestea se confruntă; excluziune socială; riscul de
sărăcie; dezvoltarea insuficientă a sistemului de servicii sociale destinate
persoanelor fără adăpost din România și implicit capacitatea limitată a acestuia
de adresare a nevoilor persoanelor fără adăpost.
► Profilul persoanelor fără adăpost din România
Profilul persoanelor fără adăpost din România, cu relevanță în definirea
prevederilor acestei propuneri de politică publică, a fost conturat pe baza
rezultatelor obținute prin intermediul anchetei sociologice pe bază de chestionar
aplicat în rândul persoanelor fără adăpost de la nivelul municipiilor reședință de
județ, anchetă care a condus la identificarea și intervievarea unui număr de
1.22015 de persoane fără adăpost în România (788 de persoane fără adăpost
beneficiare de servicii sociale în regim rezidențial și 432 de persoane fără adăpost
care trăiesc pe stradă sau în alte locuri publice, indiferent dacă beneficiază sau
15 Având în vedere timpul limitat, dar și resursele utilizate pentru culegerea informațiilor, ancheta realizată
nu a fost una de tip cercetare exhaustivă a populației țintă (recensământ), - întrucât activitatea de recenzare
este un proces care presupune resurse umane și de timp proiectate și coordonate cu scop precis de recenzare
-, ci una care și-a propus identificarea și localizarea persoanelor fără adăpost în contextul proiectului
,,FIECARE OM CONTEAZĂ! Evaluarea nevoilor persoanelor fără adăpost și a impactului serviciilor sociale
existente asupra calității vieții acestora” - SIPOCA 575 (SMIS 126131).
10
nu de alte tipuri se servicii sociale decât cele rezidențiale) în cadrul proiectului.
Suplimentar, caracteristicile acestui profil au fost confirmate/completate (după
caz) cu percepțiile reprezentanților instituțiilor care acționează în domeniul
serviciilor sociale adresate persoanelor fără adăpost. În consecință, profilul
persoanelor fără adăpost în România prezintă trăsăturile detaliate în continuare,
grupate jurul următoarelor dimensiuni: gen, vârstă, stare civilă, nivel educațional,
durata de timp de când sunt persoane fără adăpost, vârsta la care au devenit
prima dată persoane fără adăpost, migrația din localitatea unde au rămas prima
oară fără un adăpost către localitatea în care au fost identificate și intervievate,
motivele pentru care persoanele fără adăpost au părăsit localitatea unde au rămas
prima oară fără un adăpost, locul în care persoanele fără adăpost trăiau la
momentul în care au fost identificate și intervievate, locuirea anterioară a
persoanelor fără adăpost identificate la data intervievării acestora,
motivul/motivele pentru care a ajuns în această situație, frecvența revenirii la
statutul de persoană fără adăpost, existența copiilor.
Genul persoanelor fără adăpost: 76,8% dintre persoanele fără adăpost din
România identificate și intervievate sunt bărbați și 23,2% sunt femei.
Vârsta persoanelor fără adăpost: majoritar, persoanele fără adăpost sunt adulți,
cu vârste cuprinse între 18-64 ani (81,3%), urmate de persoanele vârstnice cu
vârste de 65 de ani și peste (18,5%). Vârsta medie a persoanelor fără adăpost
investigate este 50,6 ani, iar vârsta cea mai frecvent menționată de cei
intervievați este 52 de ani. Vârsta minimă este 16 ani și vârsta maximă este 86
ani.
Figura 2 Distribuția persoanelor fără adăpost identificate și intervievate după
vârstă, %

existente asupra calității vieții acestora” - SIPOCA 575 (SMIS 126131)
Starea civilă a persoanelor fără adăpost: cele mai multe persoane fără adăpost
identificate și investigate sunt necăsătorite - 44,4%, 20,7% divorțate, iar 10,7%
despărțite în fapt. 7,7% dintre acestea sunt văduve, 5,9% trăiesc în concubinaj,
iar 0,1% se află într-o altă situație. 0,2% dintre persoanele fără adăpost au declarat
că nu își cunosc starea civilă.
11
starea civilă, %

Nivelul educațional al persoanelor fără adăpost: peste jumătate (56,2%) dintre
cele identificate și intervievate au declarat un nivel de studii mediu,
corespunzător studiilor liceale, post liceale sau profesionale. 34,2% dintre ele
aveau un nivel scăzut de studii (școală primară sau gimnazială).
nivelul de studii, %

Durata de timp de când sunt persoane fără adăpost: 20,2% dintre persoanele
fără adăpost identificate și investigate au declarat că sunt persoane lipsite de
adăpost de o perioadă cuprinsă între 1-3 ani. 15,5% sunt lipsite de adăpost de
peste 20 de ani, iar 13,5% sunt persoane fără adăpost de 4-6 ani. 86 persoane fără
adăpost, respectiv 7% din totalul persoanelor identificate și investigate au
declarat că nu știu de cât timp sunt în această situație.
12
durata de timp de când sunt persoane fără adăpost, %

Vârsta la care au devenit prima dată persoane fără adăpost: cele mai multe
persoane fără adăpost identificate și intervievate au rămas fără adăpost în
perioada adultă (18-64 ani) – 64,4% dintre acestea, 10,6% nu își mai amintesc când
s-a produs acest eveniment, iar 4,4% au devenit persoane fără adăpost după
împlinirea vârstei de 65 de ani, iar 13,7% dintre persoanele fără adăpost nu au
dorit să ofere informații cu privire la vârsta la care au avut acest statut.
vârsta la care au devenit prima dată persoană fără adăpost, %

Migrația persoanelor fără adăpost din localitatea unde au rămas prima oară fără
un adăpost către localitatea în care au fost identificate și intervievate: din
totalul persoanelor fără adăpost identificate, doar 21,6% (264 persoane) dintre
acestea se aflau la momentul interviului într-o altă localitate decât cea în care au
rămas prima oară fără un adăpost, iar dintre aceștia, cei mai mulți (75%) sunt
13
respondenți de sex masculin. 85,6% dintre aceștia au vârste între 18-64 ani și nivel
mediu de studii (58,7%).
Motivele pentru care persoanele fără adăpost identificate și intervievate au
părăsit localitatea unde au rămas prima oară fără un adăpost: 36% dintre aceștia
au motivat părăsirea localității unde au rămas prima oară fără un adăpost prin
nevoia de a rezolva problema locuirii. Al doilea motiv, menționat de 26% dintre
respondenți a fost dorința de a-și găsi un loc de muncă. Doar 1% au motivat că au
părăsit localitatea pentru a-și urma familia.
motivele pentru care au părăsit localitatea unde au devenit prima oară persoană
fără adăpost, %

Locul în care persoanele fără adăpost trăiau la momentul în care au fost
identificate și intervievate: în ceea ce privește persoanele fără adăpost
beneficiare de servicii sociale în regim rezidențial, cele mai multe trăiau într-un
adăpost de noapte (48%) sau respectiv într-un centru rezidențial destinate
persoanelor fără adăpost (44%). Persoanele fără adăpost identificate care trăiesc
pe stradă sau în alte locuri publice (indiferent dacă beneficiază sau nu de alte
tipuri se servicii sociale decât cele rezidențiale), trăiau la momentul intervievării
lor în special pe stradă sau în parc (33,8%), într-o clădire abandonată (22,2%) sau
într-o parcare/alt spațiu exterior (11,1%).
Locuirea anterioară a persoanelor fără adăpost identificate la data intervievării
acestora: înainte de a deveni fără adăpost, cele mai multe persoane identificate
și intervievate (din rândul persoanelor fără adăpost beneficiare de servicii sociale
în regim rezidențial) au trăit în locuința care le aparținea lor și familiei (44,0%)
sau într-o locuință închiriată (15,9%). Aproximativ 15% dintre persoanele fără
adăpost intervievate, beneficiare de servicii sociale în regim rezidențial provin din
centrele de plasament. 10,9% din persoanele fără adăpost (beneficiare de servicii
sociale în regim rezidențial) au locuit în trecut într-o locuință pusă la dispoziție
temporar de familie/prieteni/cunoștințe. Un mic procent dintre persoanele fără
adăpost intervievate beneficiare de servicii sociale oferite în regim rezidențial
14
provin din penitenciare (0,9%), din spitale/centre de psihiatrie (0,8%), din
spitale/centre/de dezintoxicare (0,5%). Doar 4,9% dintre persoanele fără adăpost
intervievate (și beneficiare de servicii sociale în regim rezidențial) nu au locuit
într-o locuință proprie până la momentul la care au fost intervievați. În ceea ce
privește persoanele fără adăpost identificate care trăiesc pe stradă sau în alte
locuri publice (indiferent dacă beneficiază sau nu de alte tipuri de servicii sociale
decât cele rezidențiale), cele mai multe dintre acestea locuiau anterior
momentului intervievării lor într-o locuință care le aparținea lor și familiei (44,4%)
sau într-o locuință închiriată (22,5%). Multe dintre persoanele fără adăpost care
trăiesc pe stradă sau în alte locuri publice identificate și intervievate provin și în
acest caz din centrele de plasament (14,1%). 6,7% dintre persoanele fără adăpost
care trăiesc pe stradă sau în alte locuri publice investigate nu au locuit legal în
perioada anterioară.
Motivul/motivele pentru care persoana fără adăpost a ajuns în această situație:
pentru cele beneficiare de servicii sociale în regim rezidențial intervievate
motivele principale pentru care au ajuns în această situație sunt: lipsa veniturilor
care să le permită accesul la o locuință (20,9%), pierderea locuinței ca urmare a
divorțului/separării (15,7%), părăsirea centrului de plasament la împlinirea vârstei
de 18 ani (14,0%), decesul părinților (9,1%), evacuarea din casă de către
proprietarii care au revendicat locuința (6,6%), violența în familie (6,0%),
înșelăciunea/frauda imobiliară (5,2%) etc. Motivele principale referitoare la faptul
că au ajuns într-o situație de vulnerabilitate, invocate de persoanele fără adăpost
care trăiesc pe stradă sau în alte locuri publice (indiferent dacă beneficiază sau
nu de alte tipuri de servicii sociale decât cele rezidențiale) identificate și
intervievate sunt: lipsa veniturilor pentru a avea acces la o locuință (27,3%),
pierderea locuinței ca urmare a divorțului/separării (12,3%), decesul părinților
(10,9%), părăsirea centrului de plasament la împlinirea vârstei de 18 ani (10,0%),
violența în familie (9,5%), consumul de droguri/alcool/alte substanțe (7,2%) etc.
Frecvența revenirii la statutul de persoană fără adăpost: 40,7% din persoanele
fără adăpost care beneficiau de servicii sociale în regim rezidențial și 38% din
persoanele fără adăpost care trăiesc pe stradă sau în alte locuri publice (indiferent
dacă beneficiază sau nu de alte tipuri de servicii sociale decât cele rezidențiale)
identificate se aflau la momentul intervievării lor pentru prima dată în situația de
a nu avea un adăpost. În același timp, un mare număr de persoanele fără adăpost
intervievate au experimentat această situație de mai multe ori în trecut: 32,2%
din persoanele fără adăpost beneficiare de servicii sociale oferite în regim
rezidențial și 40,5% din persoanele intervievate din rândul persoanelor care
locuiesc pe stradă sau în alte locuri publice (indiferent dacă beneficiază sau nu de
alte tipuri de servicii sociale decât cele rezidențiale). Există și persoane fără
adăpost care din păcate s-au aflat în această situație dintotdeauna (9,9% dintre
cele care beneficiază de servicii sociale în regim rezidențial și 7,4% din cele care
locuiesc pe stradă sau în alte locuri publice).
15
frecvența revenirii la statutul de persoană fără adăpost, %

Existența copiilor: 44,3% dintre persoanele fără adăpost beneficiare de servicii
sociale în regim rezidențial și 42,6% dintre persoanele fără adăpost care locuiesc
pe stradă sau în alte locuri publice (indiferent dacă beneficiază sau nu de alte
tipuri de servicii sociale decât cele rezidențiale) au copii care în anumite cazuri
trăiesc împreună cu ei (6,6% dintre persoanele fără adăpost beneficiare de servicii
sociale în regim rezidențial trăiesc cu cel puțin unul dintre copii și respectiv 10,3%
dintre persoanele fără adăpost care locuiesc pe stradă sau în alte locuri publice
trăiesc cu cel puțin unul dintre copii).
► Nevoi ale persoanelor fără adăpost din România și dificultățile cu care
acestea se confruntă
Rezultatele cercetărilor efectuate în rândul persoanelor fără adăpost (atât cele
beneficiare de servicii sociale în regim rezidențial cât și cele care trăiesc pe stradă
sau în alte locuri publice (indiferent dacă beneficiază sau nu de alte tipuri de
servicii sociale decât cele rezidențiale) coroborate cu percepțiile reprezentanților
instituțiilor de la nivel local implicate în gestionarea problematicii acestui grup
vulnerabil, reliefează o serie de nevoi și dificultăți pe care persoanele fără
adăpost le întâmpină precum: lipsa documentelor de identificare, probleme în
asigurarea nevoilor de bază, probleme de sănătate, lipsa unui medic de familie,
prezența unor adicții, lipsa capacității de a derula în mod independent anumite
activități. Detalii referitoare la acestea sunt prezentate în cele ce urmează.
Lipsa act de identitate/certificat de stare civlă: una dintre problemele cu care
se confruntă persoanele fără adăpost este reprezentată de lipsa actului de
identitate/certificat de stare civlă . Dintre persoanele fără adăpost identificate
și intervievate care au furnizat informații cu privire la aceste documente deținute,
41,3% (în cazul persoanelor fără adăpost ce trăiesc pe stradă sau în alte locuri
publice) și respectiv 5,8% (în cazul persoanelor fără adăpost ce beneficiază de
16
servicii sociale în regim rezidențial) declară că nu au un act de
identitate/certificat de stare civilă
Figura 9 Existența unui act de identitate/certificat de stare civlă în rândul

persoanelor fără adăpost identificate și intervievate, %

Probleme în asigurarea nevoilor de bază: aproape două treimi dintre persoanele
fără adăpost intervievate ce trăiesc pe stradă sau în alte locuri publice, declară
că în ultima lună au avut probleme în a-și asigura cel puțin una dintre nevoile de
bază, spre deosebire de sub o treime dintre persoanele fără adăpost beneficiare
de servicii sociale în regim rezidențial. Mâncarea insuficientă, lipsa hainelor și a
încălțămintei adecvate reprezintă probleme stringente pentru persoanele fără
adăpost, alături de lipsa unui loc pentru igiena personală (nevoie resimțită mai
ales în rândul persoanelor fără adăpost ce trăiesc pe stradă sau în alte locuri
publice).
Probleme de sănătate: persoanele fără adăpost identificate și intervievate
apreciază că au probleme de sănătate în procent de 67,8% (dintre persoanele fără
adăpost beneficiare de servicii sociale acordate în regim rezidențial) și respectiv
62,5% (dintre persoanele fără adăpost care trăiesc pe stradă sau în alte locuri
publice (indiferent dacă beneficiază sau nu de alte tipuri de servicii sociale decât
cele rezidențiale)). Mai mult decât atât, 60% dintre persoanele fără adăpost care
locuiesc direct în stradă au cel puțin o boală cronică în timp ce 65,4% din rândul
persoanelor fără adăpost beneficiare de servicii sociale în regim rezidențial
prezintă cel puțin o afecțiune de natură cronică.
Lipsa unui medic de familie: doar 29,6% dintre persoanele fără adăpost care
locuiesc pe stradă sau în alte locuri publice sunt înscrise la un medic de familie.
Totuși, persoanele fără adăpost intervievate care beneficiază de servicii sociale
în regim rezidențial sunt înscrise la un medic de familie în proporție de 71,2%.
Prezența unor adicții: în ceea ce privește comportamentul adictiv auto-declarat,
38,2% dintre persoanele fără adăpost ce trăiesc direct în stradă declară că au
17
consumat în ultimul an de la momentul intervievării alcool sau alte substanțe care
creează dependență. De asemenea, 23,9% din rândul persoanelor fără adăpost
beneficiare de servicii sociale în regim rezidențial susțin că au consumat în ultimul
an de la momentul intervievării acestora alcool sau alte substanțe care creează
dependență.
Lipsa capacității de a derula în mod independent anumite activități: situația de
vulnerabilitate a persoanelor fără adăpost se manifestă și prin dificultatea pe care
acestea o întâmpină în realizarea diferitelor activități zilnice. Referitor la
capacitatea de a derula în mod independent anumite activități specifice
(cumpărarea și pregătirea hranei, spălatul, gestionarea propriilor bani,
medicamentația conform recomandărilor medicale, completarea cererilor prin
care solicită servicii sociale/beneficii sociale, gratuitate la transport și căutarea
unui loc de muncă), 42,8% dintre persoanele fără adăpost care locuiesc pe stradă
sau în locuri publice declară că nu pot realiza independent cel puțin una dintre
activitățile menționate. De asemenea, și 35,5% dintre persoanele fără adăpost
beneficiare de servicii sociale în regim rezidențial susțin că nu pot realiza
independent cel puțin una dintre activitățile enumerate.
O imagine stintetică a problemelor cu care se confurntă persoanele fără adăpost
identificate și intervievate, așa cum acestea au fost detaliate mai sus, poate fi
observată în cele ce urmează:
Tabel 1 Probleme cu care se confruntă persoanele fără adăpost
Procent persoane fără Procent persoane fără
adăpost intervievate adăpost intervievate
Tip problemă cu care se
care trăiesc pe stradă care beneficiază de
confruntă persoanele
sau în alte locuri servicii sociale în regim
fără adăpost
publice care declară că rezidențial care declară
intervievate
se confruntă cu că se confruntă cu
problema problema
Lipsa documentelor de 41,3% 5,8%
identificare
Probleme în asigurarea 69,7% 19%
nevoilor de bază (cel
puțin una dintre nevoile
de bază menționate în
chestionarul în baza
căruia au fost
intervievate)
Probleme de sănătate 62,5% 67,8%
Probleme de sănătate – 65,4% 60%
boli cronice (cel puțin
una dintre bolile cronice
menționate în
căruia au fost
intervievate)
18
Procent persoane fără Procent persoane fără
adăpost intervievate adăpost intervievate
Tip problemă cu care se
care trăiesc pe stradă care beneficiază de
confruntă persoanele
sau în alte locuri servicii sociale în regim
fără adăpost
publice care declară că rezidențial care declară
intervievate
se confruntă cu că se confruntă cu
problema problema
Lipsa unui medic de 70,4% 28,8%
familie
Prezența unor adicții 38,2% 23,9%
Lipsa capacității de a 42,8% 35,5%
derula în mod
independent anumite
activități (cel puțin una
dintre activitățile
menționate în
căruia au fost
intervievate)
► Date privind excluziunea socială a persoanelor fără adăpost

Mai jos sunt prezentate principalele constatări cu privire la o serie de forme de
exprimare a excluziunii sociale întâlnite de persoanele fără adăpost identificate
și intervievate în cadrul proiectului, precum lipsa siguranței personale și
expunerea la abuz, supunerea la tratament discriminatoriu, reticența/lipsa
disponibilității angajatorilor de a angaja persoane fără adăpost.
Lipsa siguranței personale și expunerea la abuz: persoanele fără adăpost care
trăiesc pe stradă sau în alte locuri publice identificate și intervievate afirmă în
procent de 46,1% că au fost expuse la cel puțin un abuz în ultimul an (dintre
acestea peste 90% au fost jignite, aproape 40% au fost bătute, peste 35% au fost
tâlhărite și peste 13% agresate sexual), în timp ce persoanele fără adăpost
beneficiare de servicii sociale în regim rezidențial declară într-o proporție mai
redusă, de 32,7% că au fost expuse la abuz în ultimul an (dintre acestea 90,3% au
fost jignite, 48,1% bătute, 34,9% tâlhărite și 17,8% au fost agresate sexual) 16.
Supunerea la tratament discriminatoriu: analiza tratamentului discriminatoriu
resimțit de persoanele fără adăpost indică faptul că acestea se confruntă cu
discriminarea. Mai precis, 63,7% dintre persoanele identificate și intervievate care
locuiesc pe stradă sau în alte locuri publice resimt că sunt tratate diferit din cauză
că sunt persoane fără adăpost. Și persoanele fără adăpost identificate, beneficiare
16 Persoanele fără adăpost intervievate au avut posibilitatea de a indica un răspuns multiplu la întrebarea
vizând siguranța personală și expunerea la abuz.
19
de servicii sociale în regim rezidențial, se simt tratate diferit pentru că sunt
persoane fără adăpost, declarând acest aspect în proporție de 49,6%.
Reticența/lipsa disponibilității angajatorilor de a angaja persoane fără adăpost
reprezintă un semn al excluziunii sociale manifestate în rândul persoanelor aflate
în situația de a nu avea un adăpost. Persoanele fără adăpost care trăiesc pe stradă
sau în alte locuri publice identificate și intervievate în cadrul proiectului cât și
cele beneficiare de servicii sociale în regim rezidențial, invocă drept motiv pentru
lipsa unui loc de muncă indisponibilitatea angajatorilor pentru a angaja persoane
fără adăpost, astfel: 15,9% din rândul persoanelor fără adăpost din stradă/alte
locuri publice și 6,6% din rândul persoanelor fără adăpost care beneficiază de
servicii sociale în regim rezidențial.
► Date privind riscul de sărăcie
Persoanele fără adăpost identificate și intervievate în cadrul proiectului se
confruntă cu o serie de nevoi care pot contribui la apariția în rândul acestora a
riscului de sărăcie: lipsa ocupației și lipsa surselor de venit. În continuare sunt
prezentate informații cu privire la aceste elemente.
Lipsa ocupației: la momentul intervievării lor, 72,2% dintre persoanele fără
adăpost care locuiesc pe stradă sau în alte locuri publice sunt fără ocupație, iar
dintre persoanele fără adăpost care sunt găzduite în centre rezidențiale, 47,1% nu
au ocupație.
Lipsa surselor de venit: persoanele fără adăpost care locuiesc pe stradă sau în
alte locuri publice declară în procent de 26,8% ca nu au nicio sursă de venit. 26,5%
dintre acestea au ca sursă de venit cerșetoria. Totuși 18,2% din rândul acestora
câștigă venituri din munca sezonieră și 18% din activități ocazionale derulate în
piețe/parcări etc. În ceea ce privește persoanele fără adăpost intervievate care
beneficiază de servicii sociale în regim rezidențial, 27% dintre aceștia nu au nicio
sursă de venituri însă 32% înregistrează venituri din pensii și 11,1% din salariu.
20
Figura 10 Surse de venit înregistrate în rândul persoanelor fără adăpost
identificate și intervievate, %

► Dezvoltarea insuficientă a sistemului de servicii sociale destinate
persoanelor fără adăpost
Cercetările efectuate în cadrul proiectului au reliefat că la nivelul factorilor
interesați în problematica persoanelor fără adăpost de la nivelul municipiilor
reședință de județ (SPAS - DGASPC, DAS; furnizori de servicii sociale (alții decât
SPAS); AJPIS; AJOFM; Instituția Prefectului - Comisia de incluziune socială; Poliția
Locală de la nivel de municipii reședință de județ; Spitale - UPU (Spitalul
Județean); Direcții Județene de Evidență a Persoanelor de la nivelul municipiilor
reședință de județ) nevoia dezvoltării de servicii adresate persoanelor fără
adăpost se resimte acut. Mai mult de jumătate dintre instituțiile relevante afirmă
că serviciile sociale adresate persoanelor fără adăpost nu sunt dezvoltate la
nivelul localităților lor.
1.5 Implicații ale lipsei de acțiune guvernamentală în domeniu
Implicațiile care survin din lipsa de acțiune guvernamentală vor avea efect direct
asupra evoluției și gestionării fenomenului persoanelor fără adăpost în România
prin:
21
► Creșterea dimensiunii fenomenului persoanelor fără adăpost: în lipsa
acțiunilor de prevenție și intervenție și în contextul actual generat de
pandemia de SARS-CoV-2 (care accentuează vulnerabilitățile unor categorii de
persoane ce prezintă un risc crescut de pierdere a locuinței și de dobândire a
statutului de persoană fără adăpost) este de așteptat ca fenomenul
persoanelor fără adăpost să se acutizeze și să crească numărul persoanelor
la care riscul de a deveni persoană fără adăpost să se materializeze. De
altfel, ca parte a pachetului de investiții sociale ale UE (PIS) adoptat în 2013,
Comisia Europeană a solicitat Statelor Membre să dezvolte strategii naționale
integrate privind persoanele fără adăpost și, în același timp s-a angajat să
monitorizeze progresul în cadrul exercițiului semestrului european. Multiple
documente strategice abordează problematica persoanelor fără adăpost,
recunoscând astfel amploarea fenomenului și necesitatea existenței
intervențiilor în vederea reducerii acestuia. Agenda 2030 pentru dezvoltare
durabilă promovează principiul Nimeni nu trebuie să fie lăsat în urmă17.
Numeroase ținte din obiectivele de dezvoltare durabilă (ODD) vizează aspectul
protecției sociale al tuturor grupurilor vulnerabile, inclusiv a persoanelor fără
adăpost, cu accent pe accesul la locuințe adecvate. Sistemele de protecție
socială, în mod particular sistemele de asistență socială, joacă un rol cheie
pentru reducerea sărăciei și a inegalităților contribuind la prevenirea lipsei de
adăpost și la facilitarea accesului la locuințe adecvate. Lipsa de adăpost
implică un aspect material (lipsa unei locuințe), dar și unul social (în lipsa unei
locuințe adecvate este dificil de stabilit și menținut relații sociale și
comunitare importante pentru incluziunea socială a persoanelor care se află în
această situație) putând constitui o formă de discriminare și de excluziune
socială. Accesul la o locuință adecvată și la un nivel de trai decent reprezintă
nevoi elementare ale fiecărui individ. Satisfacerea acestor nevoi reprezintă o
condiție prealabilă pentru exercitarea multor drepturi fundamentale de care
ar trebui să se bucure toate persoanele. Aceste drepturi includ dreptul de
acces la educație, dreptul la muncă, dreptul la protecție socială, dreptul la
asistență medicală, dreptul la viața personală și la viața de familie, precum și
dreptul la acces la serviciile de bază.
► Cronicizarea fenomenului în cazul anumitor categorii de persoane fără
adăpost: inexistența măsurilor guvernamentale de gestionare a problematicii
persoanelor fără adăpost are efecte majore asupra calității vieții acestor
persoane pe termen mediu și lung. Lipsa de adăpost și sărăcia asociată au
implicații asupra sănătății fizice și mintale a acestor persoane. Studiile de
specialitate1819 indică efecte negative asupra sănătății și stării socio-
emoționale în cazul copiilor lipsiți de adăpost. În rândul adulților fără adăpost
se observă, de asemenea, o mortalitate crescută indiferent de cauza decesului,
17
Organizația Națiunilor Unite, Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă, disponibilă la
https://sdgs.un.org/2030agenda, accesată în data de 22.09.2021.
18 Fantuzzo J, LeBoeuf W, Brumley B, Perlman S. 2013. A population-based inquiry of homeless episode
characteristics and early educational well-being. Child Youth Serv. Rev 35(6):966–72].
19 Zima BT, Wells KB, Freeman HE. 1994. Emotional and behavioral problems and severe academic delays
among sheltered homeless children in Los Angeles County. Am. J. Public Health 84(2): 260–64.
22
iar cei cu boli mintale severe prezintă o calitate a vieții semnificativ mai slabă
comparativ cu persoanele cu boli mintale, dar care au un adăpost20. Nivelurile
de educație și ratele de ocupare în rândul adulților fără adăpost sunt scăzute
în comparație cu populația generală21.
Rezultatele obținute în cadrul proiectului indică necesitatea intensificării utilizării
instrumentelor de politică publică în vederea abordării eficiente și soluționării
problemelor persoanelor fără adăpost.
Lipsa de acțiune guvernamentală în domeniu nu poate decât să exacerbeze
potențialele efecte descrise mai sus, conducând la acutizarea/intensificarea
fenomenului persoanelor fără adăpost în România, la materializarea riscului de
sărăcie și creșterea riscului de marginalizare a acestei categorii de grup
vulnerabil.
20 Lehman AF, Dixon L, Hoch JS, Deforge B, Kernan E, Frank R. 1999. Cost-effectiveness of assertive
community treatment for homeless persons with severe mental illness. Br J. Psychiatry 174(4): 346–52.
21 Clark C, Rich AR. 2003. Outcomes of homeless adults with mental illness in a housing program and in case
management only. Psychiatr. Serv 54(1): 78–83.
23
2. SECȚIUNEA 2 – Scopul și obiectivele propunerii de politică publică
2.1 Scopul propunerii de politică publică
Scopul propunerii de politică publică este „prevenirea și combaterea

excluziunii sociale a persoanelor fără adăpost”.
Politica publică își propune să fie aliniată tendințelor la nivel internațional cu
privire la gestionarea fenomenului persoanelor fără adăpost, prezentând, în
aceeași măsură, o viziune adaptată nevoilor naționale.
2.2 Obiectivul general
Obiectivul general al politicii publice este „asigurarea incluziunii sociale a

persoanelor fără adăpost în vederea prevenirii și combaterii riscului de
sărăcie a acestora”.
Conform obiectivului general, prioritatea acțiunilor guvernamentale va fi acordată
asigurării incluziunii sociale a persoanelor fără adăpost, definită în literatura de
specialitate drept procesul prin care persoanelor expuse riscului de sărăcie și
excluziune socială li se oferă oportunitățile și resursele necesare pentru a
participa pe deplin la viața economică, socială și culturală și pentru a se bucura
de un nivel de trai și bunăstare considerat normal în societatea în care trăiesc. Cu
alte cuvinte, incluziunea socială favorizează participarea indivizilor la luarea
deciziilor, facilitând accesul la drepturile fundamentale pentru persoanele cărora
le sunt destinate22. Deopotrivă, literatura de specialitate indică faptul că, luând
în considerare particularitățile specifice acestui grup vulnerabil, asigurarea
incluziunii sociale a persoanelor fără adăpost se poate realiza prin acțiuni precum
asigurarea accesului la servicii sociale, de ocupare, locuință, servicii medicale
specializate, care converg către prevenirea și combaterea riscului de sărăcie. De
altfel, așa cum este amintit și mai sus, excluziunea socială reprezintă un concept
multidimensional, complex și dinamic23 care se exprimă prin incapacitatea unei
persoane de a participa efectiv la viața economică, socială, politică și culturală,
ceea ce conduce la izolare față de restul societății 24, în timp ce alți autori
apreciază că acest concept este fundamental relaționat de sistemele de protecție
socială25.
Suplimentar, literatura de specialitate2627 subliniază ideea conform căreia
caracteristicile acestui grup țintă oferă decidenților indicii prețioase referitoare
22 Banca Mondială, 2007.

23 Atkinson, A.B. (1998) “Social exclusion, poverty and unemployment”. În: A.B. Atkinson & J. Hills (editori),
Exclusion, Employment and Opportunity. CASE Paper number 4, London: Centre for Analysis of Social
Exclusion; Hoff, A. (2008) „Tackling poverty and social exclusion of older people – Lessons from Europe”,
Working Paper 308, Oxford, The Oxford Institute of Population Ageing.
24 Duffy, K. (1995) „Social exclusion and human dignity in Europe: background report for the proposed
initiative by the Council of Europe: CDPS(95) 1 rev”, Strasbourg, Council of Europe.

25 Ogg, J. (2005) „Social exclusion and insecurity among older Europeans: The influence of welfare regimes”,
Ageing & Society, vol. 25, 69–90.

26 Baptista, I., Marlier, E. (2019) "Fighting homelessness and housing exclusion in Europe: A study of national
policies", European Social Policy Network (ESPN), Brussels: European Commission.

27 FEANTSA (2020). “Fifth edition of the Overview of Housing Exclusion in Europe”. Disponibile on-line:
https://www.feantsa.org/public/user/Resources/OHEE/2020/Fifth_Overview_of_Housing_Exclusion_in_Eur
ope.pdf, accesat în data de 11.10.2021.
24
la cea mai potrivită modalitate de intervenție în asigurarea incluziunii sociale, și,
că în stabilirea unui mod eficace de intervenție, este fundamentală considerarea
particularităților specifice persoanelor fără adăpost.
În consecință, obiectivul general al politicii publice este conturat în jurul
considerentului că incluziunea socială reprezintă răspunsul potrivit în prevenirea
și combaterea riscului de sărăcie a persoanelor fără adăpost.
Realizarea obiectivului general se transpune în obiective specifice și obiective
operaționale, fiecare dintre acestea expuse pe larg în secțiunile de mai jos.
2.3 Obiectivele specifice
Propunerea de politică publică include obiective specifice care abordează arii de

acțiune strategică, așa cum sunt acestea explicitate în continuare.
Obiectivul specific 1 (OS1): Dezvoltarea sistemului de asistență socială în vederea
asigurării sprijinului necesar incluziunii sociale a persoanelor fără adăpost.
Legea asistenței sociale nr. 292/2011 este actul normativ principal care
guvernează sistemul de asistență socială din România. Articolul 2 al Legii nr.
292/2011, cu modificările și completările ulterioare, stipulează că „sistemul
național de asistență socială intervine subsidiar sau, după caz, complementar
sistemelor de asigurări sociale și se compune din sistemul de beneficii de
asistență socială și sistemul de servicii sociale”28.
Pentru contextualizarea obiectivului specific aferent propunerii de politică
publică, este suficient și relevant de reținut distincția dintre scopul primar al
fiecăruia dintre cele două sisteme, respectiv faptul că: (i) „beneficiile de
asistență socială reprezintă o formă de suplimentare sau de substituire a
veniturilor individuale/familiale obținute din muncă, în vederea asigurării unui
nivel de trai minimal, precum și o formă de sprijin în scopul promovării incluziunii
sociale și creșterii calității vieții anumitor categorii de persoane ale căror
drepturi sociale sunt prevăzute expres de lege”29 în timp ce „serviciile sociale
reprezintă activitatea sau ansamblul de activități realizate pentru a răspunde
nevoilor sociale, precum și celor speciale, individuale, familiale sau de grup, în
vederea depășirii situațiilor de dificultate, prevenirii și combaterii riscului de
excluziune socială, promovării incluziunii sociale și creșterii calității vieții.
Serviciile sociale sunt servicii de interes general și se organizează în
forme/structuri diverse, în funcție de specificul activității/activităților derulate
și de nevoile particulare ale fiecărei categorii de beneficiari”30.
28 Legea asistenței sociale nr. 292/2011 cu modificările și completările ulterioare, disponibilă la

http://www.mmuncii.ro/j33/images/Documente/Legislatie/Assistenta-sociala-
2018/Legea_asistentei_sociale_18012018.pdf, accesat în data de 15.09.2021.
29
Articolul 7 al legii asistenței sociale nr. 292/2011 cu modificările și completările ulterioare, disponibilă la
30 Articolul 27 al Legii asistenței sociale nr. 292/2011, cu modificările și completările ulterioare, disponibilă
la http://www.mmuncii.ro/j33/images/Documente/Legislatie/Assistenta-sociala-
25
La nivel internațional, în general, sistemele de asistență socială prezintă
componente similare sistemului românesc, concentrându-se în vederea asigurării
incluziunii sociale, pe acordarea de beneficii de asistență socială și respectiv
furnizarea de servicii sociale.
Literatura de specialitate31 arată că strategiile adoptate pentru combaterea
fenomenului persoanelor fără adăpost depind foarte mult de contextul național.
De regulă sunt abordate strategii care includ asigurarea de locuințe temporare și
diferite tipuri de servicii sociale, medicale, de educație, etc.
În consecință, conform tendințelor la nivel internațional, obiectivul specific 1 al
politicii publice își propune să se concentreze pe adoptarea de măsuri ce pot fi
sub-sumate celor două componente ale sistemului național de asistență socială
(i.e. beneficii de asistență socială și servicii sociale) în vederea asigurării
incluziunii sociale a persoanelor fără adăpost din România, având în vedere
particularitățile grupului țintă vizat și ale sistemului național de asistență socială.
Obiectivul specific 2 (OS2): Creșterea gradului de conștientizare a importanței
dezvoltării sistemului de asistență socială pentru persoanele fără adăpost la nivel
județean și local.
Sistemul național de asistență socială din România se bazează în îndeplinirea
responsabilităților de realizare a măsurilor și acțiunilor privind beneficiile de
asistență socială și serviciile sociale pe intervenția autorităților administrației
publice centrale și locale. Autoritățile administrației publice centrale se preocupă
de asigurarea elaborării cadrului legislativ în domeniul asistenței sociale,
transferând atribuțiile și mijloacele financiare necesare acțiunilor de asistență
socială către autoritățile administrației publice locale32.
Cointeresarea actorilor instituționali cheie care intervin la nivel județean și local
(i.e. autoritățile administrației publice locale) constituie un factor contributiv în
dezvoltarea sistemului de asistență socială pentru persoanele fără adăpost.
Prin urmare, obiectivul specific 2 al politicii publice urmărește, ca prim pas în
procesul de cointeresare, creșterea gradului de conștientizare a importanței
dezvoltării sistemului de asistență socială pentru persoanele fără adăpost la nivel
județean și local.
Obiectivul specific 2 al propunerii de politică publică este sprijinit și de analizele
realizate în cadrul proiectului. Analiza strategiilor de dezvoltare a serviciilor
sociale elaborate la nivelul orașelor reședință de județ și a sectoarelor
municipiului București și respectiv a strategiilor județe de dezvoltare a serviciilor
31 Pleace N.; Teller N.; Quilgars D. (2011) „Social Housing Allocation and Homelessness”. Rep. Eur. Obs.
Homelessness (EOH), Comp. Stud. Homelessness, Brussels, disponibil la
http://housingfirstguide.eu/website/wp-content/uploads/2016/04/feantsa_eoh-studies_v1_12-2011.pdf,
accesat 07.07.2021. Fowler, P. J.; Hovmand, P. S.; Marcal, K. E.; &Das, S. (2019) „Solving Homelessness from
a Complex Systems Perspective: Insights for Prevention Responses”, Annual review of public health, 40, 465–
486. https://doi.org/10.1146/annurev-publhealth-040617-013553.
32 Articolul 3 al Legii asistenței sociale nr. 292/2011, cu modificările și completările ulterioare, disponibilă la
26
sociale a evidențiat că la nivel local există interes pentru includerea categoriei
vulnerabile persoană fără adăpost în cadrul respectivelor strategii, însă măsurile
prevăzute spre implementare nu sunt definite în mod particular și adaptat pentru
persoanele fără adăpost. Prin urmare, această analiză indică necesitatea
stimulării interesului actorilor la nivel județean și local pentru problematica în
atenție prin asigurarea creșterii gradului de conștientizare a importanței
dezvoltării sistemului de asistență socială pentru persoanele fără adăpost în
conformitate cu nevoile specifice grupului țintă vizat.
Obiectivul specific 3 (OS3): Profesionalizarea personalului din sistemul de
asistență socială care se adresează persoanelor fără adăpost.
Asistentul social/tehnicianul asistență socială/persoana cu atribuții privind
persoanele fără adăpost reprezintă persoana fizică angajată a unei entități care
își desfășoară activitatea în domeniul asistenței sociale și pune în practică
cunoștințele, normele și valorile asistenței sociale pentru a interveni și a acorda
asistență persoanelor sau comunităților, la cererea acestora sau ori de câte ori
situația o impune si participă activ la elaborarea și aplicarea politicilor sociale în
domeniu, strategiilor și planurilor de acțiune la nivel local, județean, național și
internațional, promovând bunăstarea socială33.
Rolurile și responsabilitățile asistentului social/tehnicianului asistență

socială/persoanei cu atribuții privind persoanele fără adăpost sunt detaliate în
legislația națională specifică34.
În sinteză, potrivit Statutului asistentului social35, asistentul social desfășoară în

principal următoarele activități:
► identifică segmentul de populație căruia i se adresează activitățile de asistență
socială;
► identifică și evaluează problemele socio-umane dintr-o anumită regiune,
comunitate sau localitate;
33 Legea nr. 466 din 4 noiembrie 2004 privind Statutul asistentului social, cu modificările și completările
ulterioare, disponibilă la http://www.mmuncii.ro/j33/images/Documente/Legislatie/Assistenta-sociala-
2018/Legea_466_2004_la_18-01-2018.pdf, accesat în data de 21.09.2021. Ordonanța de urgență nr. 57 din 3
iulie 2019 privind Codul administrativ, disponibil la
http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/215925 accesat în data de 21.09.2021. Legea nr. 53 din
24 ianuarie 2003 privind Codul Muncii cu modificările și completările ulterioare, disponibilă la
http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/41625 accesat în data de 21.09.2021.
34 Legea asistenței sociale nr. 292/2011, cu modificările și completările ulterioare, disponibilă la
2018/Legea_asistentei_sociale_18012018.pdf, accesat în data de 21.09.2021. Legea nr. 466 din 4 noiembrie
2004 privind Statutul asistentului social, cu modificările și completările ulterioare, disponibilă la
2018/Legea_466_2004_la_18-01-2018.pdf, accesat în data de 21.09.2021. Hotărârea de Guvern nr. 797/2017
din 8 noiembrie 2017 pentru aprobarea regulamentelor-cadru de organizare și funcționare ale serviciilor
publice de asistență socială și a structurii orientative de personal, cu modificările și completările ulterioare,
disponibil la https://mmuncii.ro/j33/images/Documente/Legislatie/HG797-2017.pdf, accesat în data de
21.09.2021.
35 Articolul 3 al Legii nr. 466 din 4 noiembrie 2004 privind Statutul asistentului social, cu modificările și
sompletările ulterioare, disponibilă la

2018/Legea_466_2004_la_18-01-2018.pdf, accesat în data de 21.09.2021.
27
► dezvoltă planuri de acțiune, programe, măsuri, activități profesionalizate și
servicii specializate specifice domeniului;
► sensibilizează opinia publică și o informează cu privire la problematica socială;
► stabilește modalitățile concrete de acces la beneficii de asistență socială și
servicii specializate de asistență socială pe baza evaluării nevoilor;
► dezvoltă programe de cercetare științifică și formare profesională.
Cu relevanță deosebită în contextul prezentei politici publice sunt însă activitățile
vizând stabilirea modalităților concrete de acces la beneficii de asistență socială
și servicii specializate de asistență socială pe baza evaluării nevoilor. Aceste
tipuri de activități necesar a fi întreprinse, subliniază rolul semnificativ pe care
asistentul social/tehnicianul asistență socială/persoana cu atribuții privind
persoanele fără adăpost îl are în ceea ce privește domeniul asistenței sociale,
acesta aflându-se în centrul sistemului, îndrumând potențialii beneficiari către
solicitarea măsurilor de asistență socială adecvate în funcție de nevoia
identificată. Având în vedere aceste aspecte, obiectivul specific 3 al politicii
publice vizează profesionalizarea personalului din sistemul de asistență socială
care se adresează persoanelor fără adăpost, aceasta fiind hotărâtoare în succesul
inițiativelor definite în prezenta politică publică.
2.4 Obiectivele operaționale
Propunerea de politică publică include și obiective operaționale, concrete,

definite în completarea obiectivelor specifice expuse mai sus. Aceste obiective
sunt:
1. Obiectiv operațional 1 (OP1): Creșterea numărului de persoane fără adăpost
sprijinite prin sistemul național de asistență socială.
2. Obiectiv operațional 2 (OP2): Creșterea numărului de instituții la nivel local
și județean cu atribuții de asistență socială care au fost informate cu privire
la problematica persoanelor fără adăpost și soluțiile adaptate nevoilor
acestora în vederea asigurării incluziunii sociale și reducerii riscului de
sărăcie.
3. Obiectiv operațional 3 (OP3): Creșterea numărului de angajați de la nivelul
sistemului de asistență socială care beneficiază de acțiuni de
profesionalizare.
28
3. SECȚIUNEA 3 – Descrierea opțiunilor de soluționare a
problemei/problemelor identificate
3.1 Opțiunea 0: Non-acțiunea guvernului
Opțiunea 0 de soluționare a problemei identificate în propunerea de politică

publică reprezintă menținerea status quo-ului conform căruia nu sunt întreprinse
intervenții guvernamentale în adresarea fenomenului persoanelor fără adăpost la
nivel național în vederea prevenirii și combaterii excluziunii sociale a persoanelor
fără adăpost.
În ceea ce privește impactul acestei opțiuni de soluționare, având în vedere că
intervenția publică este necesară, opțiunea de non-acțiune a guvernului nu poate
decât să conducă la concretizarea efectelor descrise pe larg în cadrul sub-
capitolului 1.5. „Implicații ale lipsei de acțiune guvernamentală în domeniu” al
acestui document.
3.2 Opțiunea 1: Dezvoltarea serviciilor sociale ce adresează nevoile
persoanelor fără adăpost în vederea reintegrării sociale a acestora
Opțiunea 1 de soluționare a problemei identificate, cât și de atingere a
obiectivului general, și, în subsidiar, a obiectivelor specifice și respectiv
operaționale vizează dezvoltarea serviciilor sociale ce adresează nevoile
persoanelor fără adăpost în vederea reintegrării sociale a acestora.
Elemente de context aferente opțiunii 1 - „Dezvoltarea serviciilor sociale ce
adresează nevoile persoanelor fără adăpost în vederea reintegrării sociale a
acestora”
Serviciile sociale, așa cum sunt acestea reglementate de legislația specifică în
vigoare reprezintă una dintre componentele sistemului național de asistență
socială. Serviciile sociale adresate persoanelor fără adăpost îndeplinesc scopul
vizând asigurarea de găzduire pe perioadă determinată, asociată cu acordarea
unor servicii de consiliere și de reinserție sau reintegrare socială, în concordanță
cu nevoile individuale identificate36.
Legea asistenței sociale nr. 292/2011, cu modificările și completările ulterioare și
HG nr. 867/2015 pentru aprobarea Nomenclatorului serviciilor sociale, precum și
a regulamentelor-cadru de organizare și funcționare a serviciilor sociale cu
modificările și completările ulterioare,37 stabilesc tipurile de servicii sociale
adresate persoanelor fără adăpost la nivel național, furnizate în prezent,
respectiv:
37 HG nr. 867/2015 din 14 octombrie 2015 pentru aprobarea Nomenclatorului serviciilor sociale, precum și a
regulamentelor-cadru de organizare și funcționare a serviciilor sociale, cu modificările și completările

ulterioare, disponibilă la https://www.servicii-sociale.gov.ro/source/HG_867_2015_la_18012018.pdf,
accesată în 23.09.2021.
29
Tabel 2 Tipuri de servicii sociale adresate persoanelor fără adăpost furnizate la
nivel național
Nr. Categorie de servicii sociale conform Cod nomenclator
Crt. legislației (Legea 292/2011, cu modificările (HG 867/2015, cu
și completările ulterioare) modificările și
completările ulterioare)
1 Centre rezidențiale pentru persoanele fără 8790 CR-PFA-I
adăpost
2 Adăposturi de noapte 8790 CR-PFA-II
3 Centre de zi pentru informare și consiliere 8899 CZ-PFA-I
4 Centre de zi pentru integrare / reintegrare 8899 CZ- PFA-II
socială
5 Echipă mobilă 8899 SIS-I
6 Ambulanța socială 8899 SIS-II
Sursa: Legea asistenței sociale nr. 292/2011 cu modificările și completările
ulterioare și HG nr. 867/2015 pentru aprobarea Nomenclatorului serviciilor
sociale, precum și a regulamentelor-cadru de organizare și funcționare a
serviciilor sociale cu modificările și completările ulterioare
În cadrul proiectului a fost efectuată o analiză a nivelului actual de dezvoltare a
rețelei serviciilor sociale adresate persoanelor fără adăpost din perspectiva
numărului acestora și a distribuției la nivel teritorial. S-a avut în vedere faptul că
atribuțiile și mijloacele financiare necesare punerii în practică a măsurilor și
acțiunilor de asistență socială sunt transferate de către autoritățile administrației
publice centrale, către autoritățile administrației publice locale dar și faptul că
potrivit articolului 58 al Legii asistenței sociale nr. 292/2011, cu modificările și
completările ulterioare, autoritățile administrației publice locale au
responsabilitatea înființării, organizării și administrării serviciilor sociale pentru
persoanele fără adăpost38.
Analiza rețelei de servicii sociale adresate persoanelor fără adăpost a fost
efectuată prin prelucrarea informațiilor furnizate de MMSS (i.e. Registrul
electronic unic al serviciilor sociale, pus la dispoziție în noiembrie 2020, incluzând
informații la nivelul anului 201939) în cadrul proiectului. Analiza pune în evidență
aspectele prezentate în cele ce urmează:
► În ceea ce privește centrele rezidențiale pentru persoane fără adăpost (cod
8790 CR-PFA-I), există, conform Registrului electronic unic al serviciilor
sociale pus la dispoziție în noiembrie 2020, incluzând informații la nivelul
anului 2019, un număr de 42 de astfel de centre (dintre care 27 publice cu o
39 Analiza a fost efectuată în baza Registrului electronic unic al serviciilor sociale pus la dispoziție în
noiembrie 2020. Registrul electronic unic al serviciilor sociale, valabil pentru luna octombrie 2021, poate fi
consultat pe site-ul Ministerului Muncii și Solidarității Sociale la: https://mmuncii.ro/j33/index.php/ro/2014-
domenii/familie/politici-familiale-incluziune-si-asistenta-sociala/4848.
30
capacitate totală de 993 persoane40 și 15 private cu o capacitate totală de 528
persoane) localizate într-un număr de 25 de județe (inclusiv municipiul
București);
► Există, conform Registrului electronic unic al serviciilor sociale pus la
dispoziție în noiembrie 2020, incluzând informații la nivelul anului 2019, un
număr de 40 de adăposturi de noapte (cod 8790 CR-PFA-II), localizate într-un
număr de 27 de județe (inclusiv municipiul București). Din cele 40 de
adăposturi de noapte, 30 sunt publice (cu o capacitate totală de 1.580
persoane41) și 10 private (cu o capacitate totală de 426 persoane);
► Există, conform Registrului electronic unic al serviciilor sociale pus la
dispoziție în noiembrie 2020, incluzând informații la nivelul anului 2019, doar
2 centre de zi pentru informare și consiliere (8899 CZ-PFA-I) la nivelul județelor
României, respectiv în județul Brașov și municipiul București. Dintre cele doua
centre, unul este public (având o capacitate de 8 persoane) iar celălalt este
privat (cu o capacitate de 30 persoane);
► Au fost identificate, în baza Registrului electronic unic al serviciilor sociale
pus la dispoziție în noiembrie 2020, incluzând informații la nivelul anului 2019,
un număr de doar 3 centre de zi pentru integrare/reintegrare socială (8899 CZ-
PFA-II) localizate în București și județele Sălaj și Satu-Mare. 2 dintre cele 3
centre sunt publice (capacitate totală de 150 persoane), centrul privat având
o capacitate totală de 22 persoane;
► Serviciul social echipă mobilă (8899 SIS-I) a fost identificat, conform
Registrului electronic unic al serviciilor sociale pus la dispoziție în noiembrie
2020, incluzând informații la nivelul anului 2019, într-un număr de 5 situații,
toate însă localizate la nivelul municipiului București. Dintre cele 5 echipe
mobile, 2 sunt publice (cu o capacitate de 110 persoane) și 2 private (cu o
capacitate de 80 persoane);
► La nivelul municipiului București, există, conform Registrului electronic unic
al serviciilor sociale pus la dispoziție în noiembrie 2020, incluzând informații
la nivelul anului 2019, 1 singură ambulanță socială publică (8899 SIS-II), pentru
care nu au fost incluse în registrul electronic informații cu privire la capacitate.
Distribuția la nivel județean a rețelei de servicii sociale adresate persoanelor fără
adăpost, conform Registrului electronic unic al serviciilor sociale pus la dispoziție
în noiembrie 2020, incluzând informații la nivelul anului 2019, poate fi consultată
în detaliu în anexa 2 a acestei politici publice.
La nivel de oraș municipiu, analiza rețelei de servicii sociale adresate persoanelor
fără adăpost disponibile (în baza Registrului electronic unic al serviciilor sociale
pus la dispoziție în noiembrie 2020, incluzând informații la nivelul anului 2019),
reliefează următoarele elemente:
40 Menționăm că în situația unui centru rezidențial public pentru persoanele fără adăpost nu au fost incluse
în registrul electronic informații cu privire la capacitate.
41
Menționăm că în situația unui adăpost de noapte public nu au fost incluse în registrul electronic informații
cu privire la capacitate.
31
► Centrele rezidențiale pentru persoane fără adăpost (8790 CR-PFA-I) figurează
în prezent într-un număr de 25 de orașe municipii (inclusiv municipiul
București);
► Adăposturi de noapte (8790 CR-PFA-II) au fost localizate într-un număr de 31
orașe municipii (inclusiv municipiul București);
► Centrele de zi pentru informare și consiliere (8899 CZ-PFA-I) au fost
identificate într-un număr de 2 orașe municipii (inclusiv municipiul București);
► Au fost identificate un număr de doar 3 centre de zi pentru
integrare/reintegrare socială (8899 CZ-PFA-II) localizate în cadrul a 3 orașe
municipii (inclusiv municipiul București);
► Echipa mobilă (8899 SIS-I) și respectiv ambulanța socială (8899 SIS-II) au fost
identificat ca figurând doar la nivelul municipiului București.
Distribuția la nivelul orașelor municipii a rețelei de servicii sociale adresate
persoanelor fără adăpost, conform Registrului electronic unic al serviciilor sociale
pus la dispoziție în noiembrie 2020, incluzând informații la nivelul anului 2019,
poate fi consultată în detaliu în anexa 2 a acestui document.
A fost așadar observat că într-un număr considerabil de municipii din România,
respectiv 56 din total de 103 orașe municipiu, nu figurează niciun serviciu social
adresat persoanelor fără adăpost (respectiv centre rezidențiale pentru
persoanele fără adăpost - 8790 CR-PFA-I; adăposturi de noapte - 8790 CR-PFA-II;
centre de zi pentru informare și consiliere - 8899 CZ-PFA-I; centre de zi pentru
integrare/reintegrare socială - 8899 CZ-PFA-II; echipă mobilă - 8899 SIS-I;
ambulanța socială - 8899 SIS-II).
Aceste orașe municipii sunt prezentate în tabelul următor:
Tabel 3 Municipii în care nu figurează niciun serviciu sociale adresat persoanelor
fără adăpost
Nr Nr
. Municipiu în care nu figurează . Municipiu în care nu figurează
crt niciun serviciu social adresat crt niciun serviciu social adresat
. persoanelor fără adăpost . persoanelor fără adăpost
1 Adjud 29 Mangalia
2 Aiud 30 Medgidia
3 Bacău 31 Miercurea Ciuc
4 Băilești 32 Moreni
5 Bârlad 33 Odorheiu secuiesc
6 Beiuș 34 Oltenița
7 Blaj 35 Onești
8 Brad 36 Orăștie
9 Brăila 37 Orșova
10 Calafat 38 Pașcani
11 Câmpia Turzii 39 Petroșani
12 Câmpulung 40 Râmnicu Sărat
13 Câmpulung Moldovenesc 41 Reghin
14 Caracal 42 Reșița
32
Nr Nr
. Municipiu în care nu figurează . Municipiu în care nu figurează
crt niciun serviciu social adresat crt niciun serviciu social adresat
. persoanelor fără adăpost . persoanelor fără adăpost
15 Carei 43 Roșiorii de Vede
16 Codlea 44 Săcele
17 Curtea de Argeș 45 Salonta
18 Dej 46 Sebeș
19 Dorohoi 47 Sibiu
20 Drăgășani 48 Sighetu Marmației
21 Drobeta-Turnu Severin 49 Slatina
22 Făgăraș 50 Târgu Secuiesc
23 Fălticeni 51 Târnăveni
24 Fetești 52 Tecuci
25 Gherla 53 Toplița
26 Huși 54 Urziceni
27 Lugoj 55 Vaslui
28 Lupeni 56 Vatra Dornei
Sursa: Prelucrări informații puse la dispoziție de MMSS (i.e. Registrul electronic
unic al serviciilor sociale, pus la dispoziție în noiembrie 2020, incluzând
informații la nivelul anului 2019) în cadrul proiectului ,,FIECARE OM CONTEAZĂ!
Nevoia dezvoltării serviciilor sociale destinate persoanelor fără adăpost a fost
confirmată de către autoritățile administrației publice locale și alți actori
instituționali implicați în sistemul de asistență socială la nivel local, așa cum
rezultă în contextul cercetărilor efectuate în cadrul proiectului. În mod particular,
reprezentanții factorilor interesați implicați în problematica persoanelor fără
adăpost de la nivelul municipiilor reședință de județ (SPAS - DGASPC, DAS;
furnizori de servicii sociale (alții decât SPAS); AJPIS; AJOFM; Instituția Prefectului
- Comisia de incluziune socială; Poliția Locală de la nivel de municipii reședință
de județ; Spitale - UPU (Spitalul Județean); Direcții Județene de Evidență a
Persoanelor de la nivelul municipiilor reședință de județ) validează nevoia
generală de dezvoltare a tuturor categoriilor de servicii sociale adresate
persoanelor fără adăpost, așa cum poate fi observat în figura de mai jos.
33
Figura 11 Servicii sociale destinate persoanelor fără adăpost care trebuie
dezvoltate la nivelul localității, %
90
77,6
80 73,7
70 66 65,4 66,9 66,6
60
50
40
30 22,7
19,5 19
20 15,3 17 17 15 15,3 14,2
11 10,8
10 7,1
0
8790 CR-PFA-I - 8790 CR-PFA-II - 8899 CZ-PFA-I - 8899 CZ-PFA-II - 8899 SIS-I - 8899 SIS-II -
Centre Adăposturi de Centre de zi Centre de zi Echipă mobilă Ambulanța
rezidențiale noapte pentru pentru integrare socială
pentru informare și / reintegrare
persoanele fără consiliere socială
adăpost
Da Nu Nu pot aprecia

În concordanță deplină cu nevoia înregistrată la nivelul actorilor relevanți de la
nivelul municipiilor reședință de județ, în sensul dezvoltării de servicii sociale
adresate persoanelor fără adăpost în plan local, se resimte și nevoia de investiții
necesare pentru dezvoltarea acestor servicii sociale. Reprezentanții autorităților
administrației publice locale implicate în gestionarea fenomenului persoanelor
fără adăpost nominalizează ca reprezentând nevoi de dezvoltare, în ponderi
semnificative, următoarele tipuri de investiții: investiții în infrastructură – dotări
(nevoie nominalizată de 89,4% dintre actorii relevanți locali), investiții în
infrastructură – construcție nouă (un procent de 83,3%), investiții în
infrastructură – extindere construcție (69,9% dintre instituțiile locale implicate
în gestionarea fenomenului persoanelor fără adăpost nominalizând această nevoie
de dezvoltare). În mod deosebit, se remarcă însă investițiile în atragerea,
retenția și profesionalizarea personalului care lucrează în astfel de servicii,
investiții pe care 92,6% dintre actorii locali le consideră a fi necesare pentru
dezvoltarea serviciilor sociale destinate persoanelor fără adăpost de la nivelul
localităților lor.
34
Figura 12 Investiții necesare pentru dezvoltarea serviciilor sociale destinate
persoanelor fără adăpost la nivelul localității, %
Sursa: Prelucrări informații culese în cadrul proiectului ,,FIECARE OM

CONTEAZĂ! Evaluarea nevoilor persoanelor fără adăpost și a impactului
serviciilor sociale existente asupra calității vieții acestora” - SIPOCA 575
(SMIS 126131)
Așadar, actorii de la nivel local nominalizează vădit dezvoltarea insuficientă a
sistemului de servicii sociale destinate persoanelor fără adăpost, semnalând astfel
capacitatea insuficientă a acestuia de a adresa nevoile acestui grup vulnerabil din
România.
În sumar, având în vedere nivelul existent de dezvoltare al rețelei de servicii
sociale adresate persoanelor fără adăpost, nevoile semnalate de actorii
instituționali dar și informațiile colectate în cadrul proiectului prin intermediul
consultărilor publice realizate, a discuțiilor tehnice punctuale efectuate, a
reuniunilor tehnice de lucru organizate se propune dezvoltarea tuturor tipurilor
de servicii sociale ce adresează în mod specific nevoile persoanelor fără adăpost
și susținerea cheltuielilor aferente de construcție/extindere, dotări, funcționare,
inclusiv profesionalizarea personalului de specialitate.
În consecință, având în vedere elementele contextuale descrise în detaliu mai sus,
în continuare sunt expuse prevederile opțiunii 1 de soluționare a problemei -
„dezvoltarea serviciilor sociale ce adresează nevoile persoanelor fără adăpost în
vederea reintegrării sociale a acestora”.
Descrierea opțiunii 1 - „Dezvoltarea serviciilor sociale ce adresează nevoile

persoanelor fără adăpost în vederea reintegrării sociale a acestora”
Opțiunea 1 „dezvoltarea serviciilor sociale ce adresează nevoile persoanelor fără
adăpost în vederea reintegrării sociale a acestora” prezintă următoarele
caracteristici:
► Tipurile de servicii sociale propuse spre dezvoltare în cadrul opțiunii 1 sunt:
► Centre rezidențiale pentru persoanele fără adăpost(8790 CR-PFA-I);
► Adăposturi de noapte (8790 CR-PFA-II);
► Centre de zi pentru informare și consiliere (8899CZ-PFA-I);
35
► Centre de zi pentru integrare/reintegrare socială (8899CZ-PFA-II);
► Echipă mobilă (8899 SIS-I);
► Ambulanță socială (8899 SIS-II).
► Opțiunea va viza dezvoltarea serviciilor sociale enumerate mai sus prin
înființare și/sau extindere – susținerea cheltuielilor aferente de
construcție, dotări și funcționare, inclusiv profesionalizarea personalului
de specialitate.
► Opțiunea 1 de soluționare permite înființarea/extinderea: (i) serviciilor sociale
de tipul celor enumerate mai sus (de exemplu, înființarea de centre
rezidențiale pentru persoanele fără adăpost); sau (ii) oricare combinație de
servicii sociale de tipul celor enumerate mai sus (de exemplu înființarea de
centre rezidențiale pentru persoanele fără adăpost + centre de zi pentru
integrare/reintegrare socială).
► În vederea dezvoltării serviciilor sociale prin înființare și/sau extindere vor fi
considerați eligibili atât furnizorii publici cât și furnizorii privați de servicii
sociale. Se vor încuraja parteneriatele între reprezentanții administrației
publice locale și furnizori publici și privați.
► Opțiunea va concentra dezvoltarea serviciilor sociale la nivelul municipiilor.
► Dezvoltarea serviciilor sociale vizate în cadrul opțiunii 1 de soluționare va fi
realizată în baza: (i)efectuării unei analize a nevoilor la nivel local cu
posibilitatea extinderii analizei la nivel de județ (analiza diagnostic a
potențialului număr de beneficiari ce vor accesa serviciile sociale și a nevoilor
specifice ale acestora); (ii)considerării rețelei de servicii sociale dedicate
persoanelor fără adăpost existente la nivelul unității administrative teritoriale
vizate (municipiu sau după caz, județ).
Estimarea nevoii actuale existente în cazul opțiunii 1 - „Dezvoltarea serviciilor
sociale ce adresează nevoile persoanelor fără adăpost în vederea reintegrării
sociale a acestora”
În ceea ce privește nevoia specifică de dezvoltare a serviciilor sociale adresate
persoanelor fără adăpost la nivel de județ, răspunsurile reprezentanților
instituțiilor implicate în problematica persoanelor fără adăpost consultate în
cadrul proiectului sunt prezentate în tabelul de mai jos.
36
Tabel 4 Procent instituții care au considerat necesară dezvoltarea de servcii
sociale, pe tip de serviciu
Procent instituții care au considerat necesară dezvoltarea de
servcii sociale, pe tip de serviciu
Centre Adăpos Centre Centre de Echipă Ambula
rezidenți turi de de zi zi pentru mobilă nta
ale noapte pentru integrare/ (8899 SIS- socială
pentru (8790 inform reintegrare I) (8899
Județ
persoane CR- are și socială SIS-II)
le fără PFA-II) consili (8899 CZ-
adăpost ere PFA -II)
(8790 (8899
CR-PFA - CZ-
I) PFA-I)
Alba 44,44 44,44 22,22 44,44 33,33 44,44
Arad 75,00 50,00 50,00 62,50 62,50 62,50
Argeș 71,43 42,86 71,43 85,71 71,43 71,43
Bacău 62,50 75,00 62,50 75,00 75,00 75,00
Bihor 83,33 58,33 91,67 83,33 75,00 66,67
Bistrița-
Năsăud 62,50 50,00 75,00 87,50 75,00 87,50
Botoșani 90,00 70,00 90,00 100,00 60,00 70,00
Brăila 71,43 57,14 57,14 71,43 71,43 57,14
Brașov 81,82 81,82 63,64 81,82 72,73 81,82
București 76,19 71,43 61,90 66,67 57,14 52,38
Buzău 87,50 100,00 87,50 100,00 87,50 100,00
Călărași 80,00 70,00 90,00 80,00 60,00 60,00
Caraș-
Severin 75,00 62,50 75,00 75,00 50,00 75,00
Cluj 76,47 88,24 76,47 76,47 76,47 88,24
Constanța 75,00 62,50 25,00 62,50 25,00 50,00
Covasna 71,43 71,43 57,14 85,71 42,86 42,86
Dâmbovița 83,33 50,00 83,33 100,00 66,67 83,33
Dolj 83,33 83,33 66,67 83,33 66,67 66,67
Galați 62,50 75,00 62,50 62,50 62,50 50,00
Giurgiu 50,00 62,50 62,50 62,50 62,50 75,00
Gorj 75,00 75,00 75,00 75,00 75,00 50,00
Harghita 75,00 62,50 37,50 75,00 87,50 75,00
Hunedoara 72,73 54,55 63,64 81,82 72,73 63,64
Ialomița 55,56 33,33 44,44 77,78 55,56 44,44
Iași 62,50 62,50 75,00 87,50 75,00 75,00
Maramureș 87,50 87,50 87,50 100,00 100,00 100,00
Mehedinți 100,00 75,00 75,00 75,00 75,00 75,00
Mureș 81,82 63,64 54,55 90,91 63,64 54,55
Neamț 87,50 75,00 62,50 100,00 75,00 50,00
Olt 71,43 57,14 57,14 57,14 57,14 57,14
Prahova 62,50 75,00 75,00 87,50 75,00 75,00
Sălaj 50,00 50,00 50,00 66,67 66,67 66,67
37
Procent instituții care au considerat necesară dezvoltarea de
servcii sociale, pe tip de serviciu
Centre Adăpos Centre Centre de Echipă Ambula
rezidenți turi de de zi zi pentru mobilă nta
ale noapte pentru integrare/ (8899 SIS- socială
pentru (8790 inform reintegrare I) (8899
Județ
persoane CR- are și socială SIS-II)
le fără PFA-II) consili (8899 CZ-
adăpost ere PFA -II)
(8790 (8899
CR-PFA - CZ-
I) PFA-I)
Satu Mare 100,00 57,14 100,00 71,43 85,71 71,43
Sibiu 66,67 44,44 66,67 66,67 77,78 66,67
Suceava 76,92 69,23 61,54 76,92 53,85 53,85
Teleorman 100,00 83,33 83,33 83,33 100,00 83,33
Timiș 87,50 87,50 62,50 75,00 100,00 75,00
Tulcea 66,67 66,67 50,00 83,33 66,67 100,00
Vâlcea 71,43 57,14 57,14 71,43 57,14 42,86
Vaslui 66,67 66,67 66,67 77,78 66,67 66,67
Vrancea 44,44 55,56 44,44 66,67 33,33 44,44
Total
>=80% 14 7 8 18 6 8
Pentru dimensionarea nevoilor de dezvoltare vizate în cadrul opțiunii de
soluționare 1, au fost considerate nevoile exprimate la nivel de județ, validate de
cel puțin 80% dintre respondenții implicați în sistemul de asistență socială la nivel
local.
Prin urmare, se estimează ca fiind necesară susținerea dezvoltării serviciilor
sociale adresate persoanelor fără adăpost, așa cum este prezentat în cele ce
urmează:
► 14 centre rezidențiale pentru persoanele fără adăpost (8790 CR-PFA-I);
► 7 adăposturi de noapte (8790CR-PFA-II);
► 8 centre de zi pentru informare și consiliere (8899 CZ-PFA-I);
► 18 centre de zi pentru integrare/reintegrare socială (8899 CZ-PFA-II);
► 6 echipe mobile (8899 SIS-I);
► 8 ambulanțe sociale (8899 SIS-II).
În scopul dimensionării variantei de soluționare a fost necesară estimarea
capacității de deservire a serviciilor sociale susținute pe baza datelor istorice puse
la dispoziție de MMSS. Estimarea de capacitate este prezentată în tabelul de mai
jos:
38
Tabel 5 Număr servicii sociale ce trebuie dezvoltate, estimarea capacității per
unitate și a numărului mediu lunar de beneficiari sprijiniți.
Număr Capacit Număr
unități ate per mediu
susțin unitate lunar de
ute (estima beneficia
t)42 ri
sprijiniți
Serviciu social adresat persoanelor fără
aferent
adăpost
capacităț
ii
suplimen
tare
(estimat)
43
Centre rezidențiale pentru persoanele fără 14 37 346

adăpost
(8790 CR-PFA-I)
Adăposturi de noapte (8790 CR-PFA-II) 7 58 314
Centre de zi pentru informare și consiliere 8 1.464
(8899 CZ-PFA-I)
Centre de zi pentru integrare/reintegrare 18 576
socială (8899 CZ-PFA-II)
Echipă mobile (8899 SIS-I) 6 1.188
Ambulanta socială (8899 SIS-II) 8 1.640
Total 5.528
3.3 Opțiunea 2: Introducerea unui beneficiu de asistență socială adresat

persoanelor fără adăpost în vederea reintegrării sociale a acestora
Opțiunea 2 de soluționare a problemei ce urmează a fi adresată prin politica
publică dar și de îndeplinire a obiectivelor stabilite pentru aceasta își propune
introducerea unui beneficiu de asistență socială adresat persoanelor fără adăpost
în vederea asigurării reintegrării sociale a acestora.
42 Estimate pe baza datelor istorice furnizate de MMSS cu privire la capacitatea și numărul de beneficiari
sprijiniți la nivelul serviciilor sociale relevante la nivelul anului 2019. La data elaborării, Ministerul Muncii și
Solidarității Sociale derulează un exercițiu de colectare de date de la nivelul serviciilor sociale, inclusiv a
celor ce se adresează persoanelor fără adăpost, inclusiv date privind costurile de funcționare. Urmare a
finalizării exercițiului de colectare și analizei datelor colectate, se va aprecia oportunitatea actualizării
datelor istorice utilizate pentru estimare, dat fiind și faptul că anul 2020 (anul de referință) a reprezentat un
an pandemic ce nu reflectă o situația uzuală privind funcționarea acestor servicii.
43 Idem.
39
Elemente de context aferente opțiunii 2 - „Introducerea unui beneficiu de
asistență socială adresat persoanelor fără adăpost în vederea reintegrării sociale
a acestora”
La nivel european44 o parte din statele membre optează către abordări integrate
ale problematicii persoanelor fără adăpost. Aceste intervenții combină accesul la
locuințe cu oferirea de servicii sociale diversificate și cu recunoașterea
importanței serviciilor de prevenție. În țări din estul Europei (de exemplu: Polonia,
Bulgaria, Ungaria) acțiunile se concentrează deopotrivă pe domenii precum
incluziunea socială, locuința, sărăcia și excluziunea socială sau pe anumite grupuri
de populație/comunități - care includ măsuri mai mult sau mai puțin direcționate
către persoanele fără adăpost.
La nivelul sistemului național de asistență socială, beneficii de asistență socială
sunt clasificate în cadrul legii asistenței sociale 292/2011 cu modificările și
completările ulterioare în funcție de condițiile de eligibilitate în baza cărora se
acordă, în funcție de scopul și natura lor dar și în funcție de beneficiarul
acestora45.
În funcție de scopul lor, principalele tipuri de beneficii de asistență socială sunt 46:
beneficii de asistență socială pentru prevenirea și combaterea sărăciei și
riscului de excluziune socială (se acordă pe perioade determinate de timp sau
pentru situații punctuale); beneficii de asistență socială pentru susținerea
copilului și familiei (au în vedere nașterea, educația și întreținerea copiilor);
beneficii de asistență socială pentru sprijinirea persoanelor cu nevoi speciale (se
acordă atât pentru asigurarea nevoilor de bază ale vieții, cât și în scopul
promovării și garantării exercitării de către acestea a drepturilor și libertăților
fundamentale și participării depline la viața societății); beneficii de asistență
socială pentru situații deosebite4748.
Prin urmare, deși în baza legislației naționale se acordă o serie de beneficii de
asistență socială pentru prevenirea și combaterea sărăciei și riscului de excluziune
socială, se poate observa că la nivel național, nu este acordat un beneficiu care
să adreseze în mod particular grupul persoanelor fără adăpost.
Cu privire la administrarea beneficiilor de asistență socială, prevederile legii
asistenței sociale 292/2011 cu modificările și completările ulterioare, stipulează
că beneficiile de asistență socială sunt acordate de stat prin autoritățile
administrației publice locale, în conformitate cu prevederile legislației specifice
45 Articolele 8 – 10 ale Legii asistenței sociale nr. 292/2011 cu modificările și completările ulterioare,
disponibilă la http://www.mmuncii.ro/j33/images/Documente/Legislatie/Assistenta-sociala-
46 Articolul 9 al Legii asistenței sociale nr. 292/2011 cu modificările și completările ulterioare, disponibilă la
47 Articolele 11-13 ale Legii asistenței sociale nr. 292/2011 cu cu modificările și completările ulterioare,
disponibilă la http://www.mmuncii.ro/j33/images/Documente/Legislatie/Assistenta-sociala-
48 Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială, Beneficii de asistență socială, disponibil la
https://www.mmanpis.ro/beneficii-de-asistenta-sociala/, accesat în data de 04.10.2021.
40
în vigoare49. Autoritățile administrației publice locale acordă beneficii de
asistență socială din bugetele locale, în bani sau în natură, în acord cu articolul
15 al Legii asistenței sociale nr. 292/2011 cu modificările și completările
ulterioare. Acordarea acestor beneficii de asistență socială de către autoritățile
administrației publice locale sunt considerate măsuri complementare beneficiilor
de asistență socială acordate de autoritățile administrației publice centrale,
direct sau prin instituțiile aflate în subordinea acestora, și sunt susținute din
bugetele locale50.
În acest sens, analizele realizate în cadrul proiectului au evidențiat că la nivelul
unor autorități publice locale se acordă o serie de beneficii de asistență socială
persoanelor fără adăpost sub formă de subvenție pentru plata chiriei sau a
utilităților, în baza unor hotărâri ale consiliului local (finanțate din bugetul local),
ca de exemplu:
► Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Sector 6 București,
oferă asistență socială persoanelor/familiilor marginalizate social sau aflate în
risc de marginalizare socială cu domiciliul legal situat pe raza sectorului 6, prin
acordarea unor sume cu titlul de ajutor, constând în plata chiriei pentru
persoanele/familiile marginalizate social sau aflate în risc de marginalizare
socială, cu domiciliul stabil pe raza sectorului 6 – 900 lei/lună pentru persoana
singură/familie. De asemenea, DGASPC Sector 6 București acordă sprijin și prin
suportarea unei părți din datoria înregistrată de persoana/familia
marginalizată social la furnizorii de servicii publice de strictă necesitate
(consum fără penalități)51.
► Ajutoare de urgență finanțate de la bugetul local pentru plata chiriei pentru
persoanele și familiile fără adăpost sau în risc de a deveni fără adăpost de pe
raza sectorului 2 București sunt acordate și de către Direcția Generală de
Asistență Socială și Protecția Copilului Sector 2 București. DGASPC Sector 2
București acordă de asemenea și ajutoare de urgență pentru prevenirea unor
situații de dificultate generate de restanțele acumulate la plata întreținerii
sau a altor utilități52.
► La nivelul Direcției de Asistență Socială Brașov se acordă ajutor pentru plata
chiriei peroanelor singure fără adăpost/familiilor cu domiciliul sau reședința
pe raza municipiului Brașov, ca măsură de prevenire și combatere a
marginalizării sociale. Ajutorul, se acordă în baza îndeplinirii unor condiții iar
cuantumul de acordare a ajutorului pentru plata chiriei este stabilit în baza
49 Articolul 15 al Legii asistenței sociale nr. 292/2011 cu modificările și completările ulterioare, disponibilă
50 Articolul 15 al Legii asistenței sociale nr. 292/2011 cu modificările și completările ulterioare, disponibilă
51
Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Sector 6 București, Serviciul prevenire
marginalizare socială, disponibil la Serviciul prevenire marginalizare socială | Direcţia Generală de Asistenţă
Socială şi Protecţia Copilului Sector 6, Bucureşti (protectiacopilului6.ro), accesat în data de 05.10.2021.
52 Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Sector 2 București, Serviciul prevenire
marginalizare socială, disponibil la https://social2.ro/directii-si-servicii/directia-asistenta-sociala/serviciul-

prevenire-si-combatere-a-marginalizarii-sociale/, accesat în data de 05.10.2021.
41
efectuării unei evaluări în care sunt acordate puncte în funcție de o serie de
criterii. Ajutorul financiar lunar pentru plata chiriei se acordă pentru o
perioadă de până la 12 luni, cu posibilitatea de prelungire de până la 36 de
luni, cuantumul acestuia variind în funcție de punctajul obținut la evaluare de
solicitant și perioada pentru care ajutorul se acordă ((de exemplu, în primele
12 luni valoarea maximă a beneficiului este de până la 1400 de lei, în timp ce
în ultimele 12 luni (anul III în situația unei perioade prelungite de acordare)
valoarea maximă a beneficiului este de până la 800 de lei))53.
Așadar, luând notă de situația la nivel național comparativ cu cea la nivel local,
se constată că la nivelul autorităților publice locale există inițiative izolate privind
acordarea unor beneficii de asistență socială care vin să răspundă problematicii
locuirii persoanelor fără adăpost (una dintre probleme stringente cu care se
confruntă persoanele fără adăpost), însă această practică nu este una generală și
nici una extinsă.
Astfel, având în vedere aspectele prezentate mai sus privind tendințele la nivel
internațional, prevederile sistemului național de beneficii de asistență socială,
lipsa unui beneficiu de asistență socială acordat la nivel național exclusiv
persoanelor fără adăpost dar și exemplele concrete de acțiuni efectuate la nivel
local în vederea rezolvării problematicii locuirii persoanelor fără adăpost, în cele
ce urmează sunt prezentate prevederile opțiunii 2 de soluționare a problemei
identificate - „introducerea unui beneficiu de asistență socială adresat
persoanelor fără adăpost în vederea reintegrării sociale a acestora” care propune
acordare unui beneficiu de asistență socială la nivel național, pentru adresarea
problematicii locuirii a persoanelor fără adăpost.
Descrierea opțiunii 2 - „Introducerea unui beneficiu de asistență socială adresat
persoanelor fără adăpost în vederea reintegrării sociale a acestora”
Opțiunea 2 „introducerea unui beneficiu de asistență socială adresat persoanelor
fără adăpost în vederea reintegrării sociale a acestora” prezintă următoarele
caracteristici:
► Opțiunea vizează modificarea cadrului legislativ general privind sistemul de
asistență socială pentru introducerea și operaționalizarea unui beneficiu de
asistență socială adresat persoanelor fără adăpost, constând în decontarea
costului pentru plata chiriei și utilităților (într-un cuantum maxim) pentru o
perioadă limitată de timp, sub condiția îndeplinirii măsurilor incluse în planul
de intervenție întocmit după derularea anchetei sociale de către asistentul
social conform legislației în vigoare54.
53 Consiliul Local al Municipiului Brașov, Direcția de Asistență Socială Brașov, Ajutor pentru plata chiriei,
disponibil la http://www.dasbv.ro/ajutor-pentru-plata-chiriei/, accesat în data de 05.10.2021.
54 În acord cu prevederile Legii asistenței sociale 292/2011 cu modificările și completările ulterioare, planul
de intervenție va cuprinde măsurile de asistență socială, respective serviciile sociale recomandate pentru
soluționarea situațiilor de nevoie sau risc social identificate, precum și beneficiile de asistență social la care
persoana solicitantă are dreptul. Articolul 47 al Legii asistenței sociale nr. 292/2011 cu modificările și
completările ulterioare, disponibilă la
42
► Modalitatea/criteriile/condițiile prin care se va acorda beneficiul de asistență
socială constând în decontarea costului pentru plata chiriei și a utilităților
sunt:
o Persoanele eligibile care pot solicita beneficiul de asistență socială
constând în decontarea costului pentru plata chiriei și a utilităților sunt
persoanele fără adăpost de pe teritoriul României.
o Pentru a beneficia de decontarea costului pentru plata chiriei și a
utilităților, persoanele solicitante trebuie să facă dovada îndeplinirii
graduale a măsurilor incluse în planul de intervenție întocmit după
derularea anchetei sociale care să poziționeze persoana respectivă ca
persoană fără adăpost55 (prin coroborare cu prevederile
metodologiei/procedurii de identificare și localizare a persoanelor fără
adăpost elaborate în cadrul proiectului), cu reevaluare la fiecare trei
luni pe perioada acordării beneficiului. Astfel, această opțiune se
bazează pe o rețea de servicii sociale disponibile la nivelul țării prin
intermediul cărora persoanele vizate să primească sprijinul necesar
suplimentar problematicii locuirii.
o Beneficiul de asistență socială constând în decontarea costului pentru
plata chiriei și a utilităților va fi acordat pe o perioadă de 24 luni, fără
posibilitatea de prelungire.
o Cuantumul maxim al beneficiului de asistență socială va fi de 1.200 RON
incluzând atât costul chiriei cât și a utilităților pentru o persoană fără
adăpost inclusiv, după caz, membrii familiei constituite.
Estimarea nevoii actuale existente în cazul opțiunii 2 - „Introducerea unui
beneficiu de asistență socială adresat persoanelor fără adăpost în vederea
reintegrării sociale a acestora”
Având în vedere că la momentul redactării prezentei propuneri de politică publică
nu se cunoaște cu exactitate dimensiunea fenomenului persoanelor fără adăpost
la nivel național, numărul total de persoane fără adăpost care ar putea să solicite
beneficiul de asistență socială constând în decontarea costului pentru plata chiriei
și utilităților a fost estimat ca fiind echivalent cu numărul persoanelor sprijinite
la nivelul serviciilor sociale adresate persoanelor fără adăpost
dezvoltate/susținute conform opțiunii de soluționare 1, estimat conform Tabel
5 de mai sus. Așadar, conform estimărilor, acest număr se ridică la un total de
5.528 de persoane fără adăpost pe lună.
55Măsurile incluse în planul de intevenție pot diferi de la caz la caz. În general aceste măsuri pot face referire
de exemplu la: identificarea unui loc de muncă și păstrarea acestuia, la întreținerea corespunzătoare a
locuinței (igienizare, evitarea distrugerii locuinței, plata la timp a utilităților), obligativitatea copiilor
persoanei solicitante de a frecventa cursurile școlare, etc.
43
4. SECȚIUNEA 4 – Identificarea și evaluarea impactului
În cadrul acestei secțiuni sunt identificate și evaluate tipuri de impact care pot fi
așteptate ca urmare a implementării opțiunilor de soluționare descrise anterior.
Analiza vizează patru paliere generale, respectiv: bugetar și financiar, social,
economic și mediu de afaceri, mediul înconjurător. Impactul păstrării status-quo-
ului (opțiunea 0 de soluționare) este discutat în cadrul sub-capitolului 1.5
Implicații ale lipsei de acțiune guvernamentală în domeniu.
4.1 Impact aferent opțiunii 1 – Dezvoltarea serviciilor sociale ce adresează
nevoile persoanelor fără adăpost în vederea reintegrării sociale a
acestora
4.1.1 Impact bugetar și financiar
Impactul bugetar și financiar al opțiunii 1 de soluționare a problemei se ridică la
108.972.983 RON pentru susținerea unui număr de 61 servicii sociale adresate
persoanelor fără adăpost, ce pot asista un număr mediu de 5.528 persoane/lună.
Impactul bugetar și financiar aferent opțiunii este prezentat în tabelul de mai jos.
44
Tabel 6 Impact bugetar și financiar al opțiunii 1 de soluționare
Serviciu social Cheltuieli Cheltuieli Total Număr Capacitate Număr Număr Total
adresat persoanelor funcționare dezvoltare cheltuieli servicii per mediu mediu cheltuieli
fără adăpost per per per susținute unitate lunar de lunar de (RON)
unitate/an unitate serviciu (estimat)57 beneficiari beneficiari
(RON)56 (cheltuieli susținut sprijiniți sprijiniți
de capital, (Cheltuieli (estimat) aferent
instruire de 58 serviciilor
personal, dezvoltare susținute
etc.) + Cheltuieli (estimat)
(RON) funcționare
aferente 2
ani)
(RON)
Centre rezidențiale
pentru persoanele
685.322 496.000 1.866.644 14 37 25 346 26.133.014
fără adăpost (8790
CR-PFA -I)
Adăposturi de noapte
629.525 496.000 1.755.049 7 58 45 314 12.285.344
(8790 CR-PFA -II)
Centre de zi pentru
informare și
977.573 124.000 2.079.146 8 183 1.464 16.633.168
consiliere (8899 CZ-
PFA -I)
56 Estimate pe baza datelor istorice furnizate de MMSS cu privire la cheltuielile de funcționare anuale înregistrate la nivelul serviciilor sociale relevante la nivelul anului 2019.
La data elaborării, Ministerul Muncii și Solidarității Sociale derulează un exercițiu de colectare de date de la nivelul serviciilor sociale, inclusiv a celor ce se adresează
persoanelor fără adăpost, inclusiv date privind costurile de funcționare. Urmare a finalizării exercițiului de colectare și analizei datelor colectate, se va aprecia oportunitatea
actualizării datelor istorice utilizate pentru estimare, dat fiind și faptul că anul 2020 (anul de referință) a reprezentat un an pandemic ce nu reflectă o situația uzuală privind
funcționarea acestor servicii.
57
Idem.
58
Idem.
45
Serviciu social Cheltuieli Cheltuieli Total Număr Capacitate Număr Număr Total
adresat persoanelor funcționare dezvoltare cheltuieli servicii per mediu mediu cheltuieli
fără adăpost per per per susținute unitate lunar de lunar de (RON)
unitate/an unitate serviciu (estimat)57 beneficiari beneficiari
(RON) 56 (cheltuieli susținut sprijiniți sprijiniți
de capital, (Cheltuieli (estimat) aferent
instruire de 58 serviciilor
personal, dezvoltare susținute
etc.) + Cheltuieli (estimat)
(RON) funcționare
aferente 2
ani)
(RON)
Centre de zi pentru
integrare/reintegrare
779.081 124.000 1.682.162 18 32 576 30.278.916
socială (8899 CZ-PFA
-II)
Echipă mobilă (8899
634.083 124.000 1.392.165 6 198 1.188 8.352.990
SIS-I)
Ambulanța socială
893.597 124.000 1.911.194 8 205 1.640 15.289.552
(8899 SIS-II)
Total 5.528 108.972.983
Sursa: Prelucrări date istorice puse la dispoziție de MMSS și prelucrări informații culese în cadrul proiectului ,,FIECARE OM
CONTEAZĂ! Evaluarea nevoilor persoanelor fărăSadăpost și a impactului serviciilor sociale existente asupra calității vieții
acestora” - SIPOCA 575 (SMIS 126131)
46
În vederea calculării impactului bugetar și financiar aferent opțiunii 1 au fost
avute în vedere următoarele ipoteze de lucru:
► Impactul bugetar și financiar estimat prevede susținerea atât a unor cheltuieli
de capital, cât și a unor cheltuieli de funcționare pentru o perioadă de 2 ani.
► Pentru estimarea cheltuielilor de capital s-au utilizat ca punct de referință
valori acordate în cadrul unor programe de finanțare a serviciilor sociale cu
sursa fonduri europene59 respectiv: echivalentul în lei a 100.000 EUR60 pentru
centre rezidențiale pentru persoanele fără adăpost (8790 CR-PFA -I) și
adăposturi de noapte (8790 CR-PFA-II) și respectiv echivalentul în lei a 25.000
EUR61 pentru centre de zi pentru informare și consiliere (8899 CZ-PFA-I); centre
de zi pentru integrare/reintegrare socială (8899 CZ-PFA-II); echipă mobilă
(8899 SIS-I) și ambulanța socială (8899 SIS-II) – având în vedere diferențele
semnificative privind cheltuielile de capital existente între diferitele tipuri de
servicii sociale conform standardelor de calitate existente.
► Pentru estimarea cheltuielilor de funcționare au fost utilizate date istorice
puse la dispoziție de MMSS cu privire la cheltuielile de funcționare ale
serviciilor sociale echivalente, care își desfășoară activitatea în prezent.
Din perspectiva calendarizării, bugetul necesar punerii în practică a opțiunii 1 de
soluționare va fi utilizat după cum urmează:
Tabel 7 Calendarizare buget opțiunea 1 de soluționare
Serviciu social adresat persoanelor Anul 1 (RON) Anul 2 (RON)
fără adăpost
Centre rezidențiale pentru 16.538.507 9.594.507
persoanele fără adăpost (8790 CR-
PFA-I)
Adăposturi de noapte (8790 CR-PFA- 7.878.672 4.406.672
II)
Centre de zi pentru informare și 8.812.584 7.820.584
consiliere (8899 CZ-PFA-I)
Centre de zi pentru 16.255.458 14.023.458
integrare/reintegrare socială (8899
CZ-PFA-II)
Echipă mobilă (8899 SIS-I) 4.548.495 3.804.495
Ambulanța socială (8899 SIS-II) 8.140.776 7.148.776
59 Respectiv Ghidul Solicitantului Condiții generale pentru accesarea fondurilor în cadrul Programului
Operațional Regional 2014-2020 - versiunea finală, aprobată în data de 4 noiembrie 2015, prin ordin al
ministrului dezvoltării regionale şi administrației publice, Anexa 10.3, Limitele minime și maxime a valorii
totale eligibile a proiectului precum și a valorii maxime a proiectului (acolo unde este cazul), Axa prioritară
8 – Dezvoltarea infrastructurii sanitare și sociale, pagina 4, disponibil la https://www.fonduri-ue.ro/por-
2014#implementare-program, accesat în data de 12.10.2021.
60 1EUR=4,96RON.
61 1EUR=4,96RON.
47
Sursa: Prelucrări date istorice puse la dispoziție de MMSS și prelucrări informații
culese în cadrul proiectului ,,FIECARE OM CONTEAZĂ! Evaluarea nevoilor
persoanelor fără adăpost și a impactului serviciilor sociale existente asupra
calității vieții acestora” - SIPOCA 575 (SMIS 126131)
Calendarizarea bugetară a fost realizată pe baza următoarelor ipoteze de lucru:
- În anul 1 vor fi realizate cheltuielile de capital și chelutielie de funcționare
anuale bugetate.
- În anul 2 vor fi realizate cheltuielile de funcționare anuale bugetate.
Se estimează că sursa de venituri pentru acoperirea costului necesar
implementării opțiunii 1 de soluționare a problemei va fi reprezentată de bugetul
de stat și/sau fonduri europene (e.g. Fondul Social European – Programul
Operațional Incluziune și Demnitate Socială).
4.1.2 Impact social

La nivel european serviciile sociale sunt elementul central al Modelului Social
European. Rolul serviciilor sociale a crescut în ultimii ani datorită unui cumul de
factori generatori de insecuritate: șomaj, sărăcie, îmbătrânirea populației, etc.62.
În prezent se recunoaște faptul că există nevoi comune tuturor categoriilor de
populație, iar concursul serviciilor sociale este necesar în foarte multe cazuri
pentru ca aceste nevoi să poată fi satisfăcute. Cu ajutorul serviciilor sociale cei
aflați în dificultate pot obține condiții minimale necesare unei vieți decente,
putând să își dezvolte propriile capacități sau competențe în vederea integrării
normale în comunitate. Serviciilor sociale le revine rolul de protecție, de
dezvoltare comunitară, de îngrijire, control social și cel mai important, rolul de a
facilita incluziunea socială. Serviciile sociale oferă soluțiile pentru dificultățile pe
care indivizii le experimentează de-a lungul vieții și contribuie la îmbunătățirea
calității vieții acestora.
Cu privire la persoanele fără adăpost, rapoartele europene subliniază faptul că
sunt necesare dezvoltarea serviciilor sociale și extinderea gamei de servicii sociale
disponibile care să răspundă în mod eficient cauzelor fenomenului, mai ales în
țările care au un sistem limitat de servicii de asistență socială 63.
Dezvoltarea serviciilor de prevenție este o altă tendință care se desprinde la
nivelul statelor membre. Țări precum Austria, Belgia, Finlanda, Danemarca,
Suedia au sisteme complexe de prevenție a fenomenului persoanelor fără adăpost,
în timp ce România, alături de Polonia, Ungaria, Franța etc. prezintă doar măsuri
cu caracter limitat în acest domeniu.
La nivel național există un sistem de standarde minime de calitate a serviciilor
sociale care a trecut printr-o serie de reforme succesive până la forma actuală.
62 Racoceanu, N., Matei, A., Sănduleasa, B., Ghența, M. (2009) Evaluarea calității serviciilor publice sociale,
Amfiteatru Economic, vol. XI, nr. 26, pp. 305-313.
48
Standardele de calitate care privesc serviciile sociale destinate persoanelor fără
adăpost creează premisele necesare pentru obținerea unor rezultate eficiente și
incluzive cu privire la persoanele fără adăpost. Cu toate acestea, sunt necesare
dezvoltarea de intervenții preventive care să vizeze familiile/categoriile de
persoane cu risc ridicat de a rămâne fără un adăpost. Raportul de țară privind
persoanele fără adăpost64 arată că deși serviciile de prevenție și serviciile de
sprijin sunt prevăzute în Strategia națională privind incluziunea socială și
reducerea sărăciei, acestea nu sunt integrate și 98 Același raport de țară
subliniază că serviciile de sprijin pentru reintegrare care ar trebui să însoțească
persoanele fără adăpost chiar și după identificarea unei soluții de locuire
temporară sau permanentă și mai ales după ce persoana recâștigă controlul asupra
vieții proprii, sunt reduse. Mai mult decât atât, eficiența serviciilor de sprijin nu
este evaluată65.
Rezumând, se poate concluziona că impactul social al implementării opțiunii 1 de
soluționare - „dezvoltarea serviciilor sociale ce adresează nevoile persoanelor
fără adăpost în vederea reintegrării sociale a acestora” vizează: facilitarea, la
nivel individual, a integrării normale în comunitate, asigurarea incluziunii
sociale și îmbunătățirea calității vieții persoanelor fără adăpost prin oferirea
de rezolvări la problemele pe care persoanele fără adăpost le întâmpină.
Astfel, prin dezvoltarea unui număr de 61 servicii sociale, poate fi sprijinit un
număr mediu de 5.528 persoane fără adăpost/lună. Așadar, dezvoltarea la
nivel local a celor 61 de servicii sociale și implicit furnizarea prin intermediul
acestora a intervențiilor integrate (în mod special, comparativ cu prevederile
opțiunii 2 de soluționare) sporesc șansele pentru incluziunea socială a
persoanelor din grupul țintă vizat.
4.1.3 Impact economic și asupra mediului de afaceri

Impactul economic și asupra mediului de afaceri a fost estimat cu ajutorul
modelului de tip intrări-ieșiri (input-output) dezvoltat de Wassily Leontief (1936)
(1941) (1970) (n.b. laureat al Premiului Nobel în 1973 și părintele fondator al
unui nou domeniu de cercetare empirică, la granița dintre microeconomie și
macroeconomie). Modelul pornește de la premisa existenței unui echilibrul la
nivelul economiei și diferitelor sale sectoare economice, respectiv un echilibru
între resurse (ofertă) și consum (cerere). Modelul are la bază o matrice a intrărilor
și ieșirilor între sectoarele economice ce reflectă nevoia de produse/servicii
obținute în alte sectoare pentru a realiza propriile produse/servicii, care la rândul
lor pot fi intrări pentru alte sectoare economice. Cu ajutorul acestui model se
poate evalua impactul economic al investițiilor în anumite sectoare economice,
respectiv contribuția la formarea produsului intern brut (e.g. valoarea adaugătă
brută generată). Mai mult decât atât, modelul permite și evaluarea impactului
economic indirect și respectiv, indus al investițiilor planificate. Impactul indirect
64 Pop, L. (2019) "National strategies to fight homelessness and housing exclusion Romania", European Social
Policy Network (ESPN), Brussels: European Commission.
49
reprezintă valoarea adăugată brută (VAB) generată în lanțul de furnizare prin
generarea unei cereri suplimentare de factori de producție la nivelul economiei,
în timp ce impactul indirect reprezintă valoarea adăugată brută generată prin
consumul angajaților în sectorul vizat, precum și în lanțul de furnizare.
Aplicarea modelului implică parcurgerea următorilor pași:
1. Extragerea tabelelor de intrări-ieșiri publicate de Institutul Național de
Statistică ce descriu fluxurile de bunuri și servicii între sectoarele economiei.
Pentru evaluarea impactului economic au fost utilizate ultimele date statice
disponibile, respectiv tabelul de intrări-ieșiri publicat de Institutul Național de
Statistică pentru anul (2019).
2. Construirea matricei coeficienților direcți pe baza tabelelor. Elementele
acesteia reprezintă cantitatea în lei achiziționată de fiecare sector economic
de la toate celelalte sectoare economice pentru a produce un leu output.
3. Calcularea matricei inverse de tip I. Aceasta se obține prin inversarea matricei

coeficienților direcți din care s-a scăzut matricea unitate.
4. Calcularea multiplicatorului outputului de tip I. Pentru un anumit sector,
acesta este definit ca outputul total necesar din fiecare sector economic
pentru a produce o unitate suplimentară de output în sectorul respectiv.
5. Calcularea multiplicatorului VAB de tip I. Acesta reprezintă creșterea VAB la
nivelul întregii economii ca urmare a creșterii VAB din fiecare sector cu un leu.
6. Calcularea matricei inverse de tip II. Se obține în același mod ca și matricea
de tip I doar că aceasta ia în considerare și fluxurile monetare în și din
gospodării și efectele acestora asupra sectoarelor economice.
7. Calcularea multiplicatorului VAB de tip II. Se realizează în același mod ca și
pentru multiplicatorul de tip I, pe baza matricei inverse de tip II.
8. Identificarea sumelor investite în sectoarele economice vizate
9. Calcularea ratei VAB/PIB în sectoarele economice vizate pentru determinarea
contribuției directe în PIB a investițiilor planificate respectiv, VAB aferentă.
10. Aplicarea multiplicatorilor VAB de tip I și II pentru a determina efectul indirect
și indus.
Contribuția directă și indirectă Opțiunea de soluționare 1 la formarea PIB=
∑(VAB pentru fiecare sector economic relevant Varianta de soluționare 1sector
*Multiplicatorul VAB de tip Isector)
Contribuția directă, indirectă și indusă Opțiunea de soluționare la formarea
PIB= ∑(VAB pentru fiecare sector economic relevant Opțiunea de soluționare 1 sector
*Multiplicatorul VAB de tip IIsector)
Limitările modelului: Modelele de intrări ieșiri se bazează pe structura economiei
la momentul de referință reflectată prin tabelul de intrări-ieșiri ce stă la baza
acestuia (i.e. în acest caz 2019). Astfel, estimările rezultatele sunt valabile în
absența manifestării unor factori care să conducă la modificări substanțiale ale
structurii economiei.
50
Prezentăm în cele ce urmează contribuția la formarea PIB, respectiv impactul
economic direct, precum și impactul indirect și indus aferent investițiilor
planificate la nivelul opțiunii de soluționare.
Tabel 8 Investiții planificate la nivelul opțiunii de soluționare alocate pe sectoare

de activitate
CAEN CAEN
879 - 889 -
Alte Alte
activități activități
de de
Serviciu Social asistență asistență
socială, socială,
cu fără
cazare cazare
n.c.a. (RON)
(RON)
Centre rezidențiale pentru persoanele fără adăpost 26.133.01
(8790 CR-PFA-I) 4
12.285.34
Adăposturi de noapte (8790 CR-PFA-II) 4
Centre de zi pentru informare și consiliere (8899 CZ- 16.633.16
PFA-I) 8
Centre de zi pentru integrare / reintegrare socială 30.278.91
(8899 CZ-PFA-II) 6
Echipă mobilă (8899 SIS-I) 8.352.990
15.289.55
Ambulanța socială (8899 SIS-II) 2
38.418.3 70.554.6
Total 57 26
Sursa: Calcule EY pe baza tabelelor de intrări-ieșiri, prețuri curente, publicate
de Institutul Național de Statistică (2019)
51
Tabel 9 Impactul economic direct, indirect și indus (opțiunea 1 de soluționare)
Sectoare Investiții Rata Impact direct Multiplicator Impact direct Multiplicator Impact direct,
de planificate VAB/Output (VAB) (RON) Tip I - VAB și indirect în Tip II - VAB indirect, indus
activitate (RON) PIB (RON) în PIB (RON)
a b c=a*b d e=c*d f g=c*f
CAEN 879 38.418.357 0,61 23.403.059 1,35 31.596.327 1,51 35.230.054
CAEN 889 70.554.626 0,76 53.856.069 1,10 59.412.719 1,11 59.886.416
Total 108.972.983 0,71 77.259.128 1,17 91.009.045 1,22 95.116.470
Sursa: Calcule EY pe baza tabelelor de intrări-ieșiri, prețuri curente, publicate de Institutul Național de Statistică (2019)
Din datele prezentate mai sus, rezultă că la 1 RON investit în dezvoltarea serviciilor sociale, aproximativ 0,71 RON reprezintă
contribuție directă la formarea PIB, la care se adaugă 0,17 RON contribuție indirectă generată la nivelul lanțului de furnizare și
respectiv, 0,05 RON contribuție indusă prin stimularea consumului angajaților în domeniu și la nivelul lanțului de furnizare. Așa
cum este de așteptat, investițiile în activități aferente Cod CAEN 879 - Alte activități de asistenta sociala, cu cazare n.c.a. au un
efect de multiplicare mai ridicat.
În ceea ce privește impactul total al sumelor investite în valoare de 108.972.983 RON, 77.259.128 RON reprezintă contribuție
directă la formarea PIB, în timp ce contribuția totală se ridică la 95.116.470 RON.
4.1.4 Impactul asupra mediului înconjurător
Se așteaptă ca impactul acțiunilor propuse de opțiunea 1 de soluționare (în speță activități de construcție/extindere de clădiri
și funcționarea aferentă acestora), asupra mediului înconjurător să fie limitat, având în vedere că aceste acțiuni vor fi întreprinse
cu respectarea reglementărilor din domeniul construcțiilor, în considerarea respectării principiilor de protecția mediului aplicate
în construcții, precum proiectarea ecologică a clădirilor sau raționalizarea consumului resurselor de energie electrică și termică.
52
4.2 Impact aferent opțiunii 2 – Introducerea unui beneficiu de asistență
socială adresat persoanelor fără adăpost în vederea reintegrării
sociale a acestora
4.2.1 Impact bugetar și financiar
Impactul bugetar și financiar al opțiunii 2 de soluționare a problemei identificate
în prezenta propunere de politică publică se ridică la 159.199.793 RON incluzând
exclusiv plata cuantumului chiriei lunare și a utilităților aferente pentru un număr
de 5.528 de persoane fără adăpost (estimat conform Tabel 6 de mai sus), pentru
o perioadă de 2 ani în cuantum de 1.200 RON/lună și fără a cuantifica costul
serviciilor sociale asociate acestui beneficiu de asistență socială 66 dată fiind
condiționalitatea de acordare și menținere în plată sub rezerva îndeplinirii
măsurilor incluse în planul de intervenție și implicit, necesare pentru realizarea
obiectivului general al propunerii de politică publică.
Pentru calcularea impactului bugetar și financiar aferente opțiunii 2 de
soluționare au fost avute în vedere următoarele ipoteze de lucru:
► Impactul bugetar și financiar estimat prevede plata cuantumului chiriei lunare
și a utilităților pentru o perioadă de 2 ani.
► Cuantumul maxim al beneficiului de asistentă socială constând în plata chiriei
lunare și a utilităților pentru o persoană fără adăpost inclusiv, după caz,
membrii familiei constituite a fost estimat a fi 1.200 RON.
► Numărul total de persoane fără adăpost care ar putea să solicite beneficiul de
asistență socială constând în decontarea costului pentru plata chiriei și
utilităților a fost estimat ca fiind echivalent cu capacitatea serviciilor sociale
adresate persoanelor fără adăpost dezvoltate/susținute conform opțiunii de
soluționare 1.
► Pentru estimarea capacității per tip de serviciu social conform opțiunii de
soluționare 1 au fost utilizate date istorice puse la dispoziție de MMSS în cadrul
proiectului. Numărul de beneficiar asitați în bază lunară a fost estimat ca proxy
pentru capacitatea per tip de serviciu social.
Din perspectiva calendarizarii, bugetul necesar punerii în practică a opțiunii 2 de
soluționare va fi utilizat după cum urmează:
Tabel 10 Calendarizare buget opțiunea 2 de soluționare
An Buget (RON)
Anul 1 79.599.896
Anul 2 79.599.896
66De asemenea, având în vedere că opțiunea de soluționare propune susținerea exclusiv a persoanelor fără
adăpost și nu măsuri privind dezvoltarea sau extinderea rețelei de servicii sociale adresate acestei categorii
de grup vulnerabil.
53
Sursa: Prelucrări date istorice puse la dispoziție de MMSS și prelucrări informații
culese în cadrul proiectului ,,FIECARE OM CONTEAZĂ! Evaluarea nevoilor
persoanelor fără adăpost și a impactului serviciilor sociale existente asupra
calității vieții acestora” - SIPOCA 575 (SMIS 126131)
Se estimează că sursa de venituri pentru acoperirea costului necesar
implementării opțiunii 2 de soluționare a problemei va fi reprezentată de bugetul
de stat.
4.2.2 Impact social

Literatura de specialitate67 subliniază că soluțiile axate pe locuințe, trebuie să fie
condiționate de atingerea unor progrese în direcția reintegrării sociale a
persoanelor fără adăpost, similar prevederilor opțiunii de soluționare 2 propuse în
cadrul acestei propuneri de politică publică. Cu alte cuvinte, chiar dacă accesul
la o locuință este asigurat (eventual prin acordarea de sprijin în plata chirie) este
necesar ca persoana fără adăpost să realizeze progrese către reintegrarea sa
socială.
La nivel european, Grecia și Spania sunt state care au adoptat măsuri destinate a
veni în sprijinul persoanelor care întâmpinau dificultăți în acoperirea costurilor
privind închirierea unei locuințe. Cu toate acestea, datele disponibile nu oferă
informații referitoare la eficiența acestor măsuri sau cu privire la impactul
social68.
La nivel național, absența unor politici clare în domeniul locuințelor, oferta redusă
de locuințe sociale, lipsa unui sistem de beneficii pentru locuințele sociale,
reprezintă cele mai importante puncte slabe în ceea ce privește domeniul
locuințelor69.
Ținând cont de lipsa datelor la nivel european cu privire la monitorizarea
efectelor măsurilor care vizează sprijinul acordat persoanelor și familiilor pentru
plata chiriei, introducerea unui beneficiu de asistență socială adresat
persoanelor fără adăpost în vederea reintegrării sociale a acestora, ar putea fi,
de asemenea, un mijloc de reintegrare socială, doar dacă acest beneficiu ar fi
susținut de dezvoltarea de servicii sociale integrate care să răspundă nevoilor
complexe și diverse ale persoanelor fără adăpost. Astfel, impactul social al
opțiunii 2 de soluționare a problemei adresează în mod special rezvolvarea
problemelor locuirii cu care se confruntă grupul țintă, vizând plata
cuantumului chiriei lunare și a utilităților aferente pentru un număr de 5.528
de persoane fără adăpost (dată fiind condiționalitatea de acordare și menținere
în plată sub rezerva îndeplinirii măsurilor incluse în planul de intervenție).
68 FEANTSA (2020). “Fifth edition of the Overview of Housing Exclusion in Europe”. Disponibile on-line:
https://www.feantsa.org/public/user/Resources/OHEE/2020/Fifth_Overview_of_Housing_Exclusion_in_Eur
ope.pdf, accesat în data de 11.10.2021.
54
4.2.3 Impact economic și asupra mediului de afaceri
Evaluare impactului economic aferent opțiunii 2 de soluționare s-a realizat în
manieră similară cu cea aferentă opțiunii 1 de soluționare a problemei (a se vedea
secțiunea 4.1.3.).
Prezentăm în cele ce urmează contribuția la formarea PIB, respectiv impactul
economic direct, precum și impactul indirect și indus aferent investițiilor
planificate la nivelul opțiunii de soluționare.
Tabel 11 Investiții planificate la nivelul opțiunii de soluționare alocate pe sectoare

de activitate
CAEN 682 –
Închirierea și
sub-
închirierea
bunurilor
imobiliare
(RON)
Beneficiu de asistență socială adresat persoanelor fără adăpost 159.199.793
Total 159.199.793
Sursa: Calcule EY pe baza tabelelor de intrări-ieșiri, prețuri curente, publicate
de Institutul Național de Statistică (2019)
55
Tabel 12 Impactul economic direct, indirect și indus (opțiunea 2 de soluționare)
Sectoare Investiții Rata Impact Multiplicator Impact Multiplicator Impact
de planificate VAB/Output direct (VAB) Tip I - VAB direct și Tip II - VAB direct,
activitate (RON) (RON) indirect în indirect,
PIB (RON) indus în PIB
(RON)
a b c=a*b d e=c*d f g=c*f
CAEN 682 159.199.793 0,77 122.730.916 1,15 141.121.728 1,16 142.124.942
Sursa: Calcule EY pe baza tabelelor de intrări-ieșiri, prețuri curente, publicate de Institutul Național de Statistică (2019)
Din datele prezentate mai sus, rezultă că la 1 RON acordat cu titlu de beneficiu social adresat persoanelor fără adăpost, aproximativ
0.77 RON reprezintă contribuție directă la formarea PIB, la care se adaugă 0,15 RON contribuție indirectă generată la nivelul
lanțului de furnizare și respectiv, 0,01 RON contribuție indusă prin stimularea consumului angajaților în domeniu și la nivelul
lanțului de furnizare. În ceea ce privește impactul total al sumelor investite în valoare de 159.199.793 RON, 122.730.916 RON
reprezintă contribuție directă la formarea PIB, în timp ce contribuția totală se ridică la 142.124.942 RON.
4.2.4 Impactul asupra mediului înconjurător

Implementarea opțiunii 2 de soluționare a problemei nu va avea impact asupra mediului înconjurător.
56
5. SECȚIUNEA 5 – Selectarea opțiunii
Utilizând informațiile prezentate în secțiunile anterioare, în cele ce urmează este
realizată o analiză în baza unor criterii de evaluare care să conducă la alegerea
opțiunii potrivite de soluționare a problemei. Aplicarea criteriilor de evaluare
utilizate în analiză are menirea de a reliefa de manieră comparativă, impactul și
implicit fezabilitatea implementării fiecăreia dintre cele două opțiuni de
soluționare. Așadar, criteriile de evaluare utilizate în vederea determinării
opțiunii de soluționare recomandate vizează:
► Criteriul referitor la impactul bugetar și financiar: din perspectiva costurilor
generate de aplicarea fiecăreia dintre cele două opțiuni de soluționare, se
constată că punerea în aplicare a opțiunii 1 „Dezvoltarea serviciilor sociale ce
adresează nevoile persoanelor fără adăpost în vederea reintegrării sociale a
acestora” presupune un buget de 108.972.983 RON comparativ cu 159.199.793
RON necesari pentru implementarea opțiunii 2 de soluționare „Introducerea
unui beneficiu de asistență socială adresat persoanelor fără adăpost în
vederea reintegrării sociale a acestora”. Mai mult decât atât, impactul
economic prin efectul de multiplicare al opțiunii 1 cuantificat în contribuția la
formarea PIB, atât cea directă, cât și indirectă la nivelul lanțului de furnizare
și indusă prin consumul angajaților din sector și din lanțul de furnizare este
mai crescut. Din perspectiva impactului economic se remarcă activitățile de
tip CAEN 879 - Alte activități de asistență socială, cu cazare n.c.a. care au cel
mai crescut efect multiplicator la nivelul economiei, în comparație cu celelalte
activități susținute (i.e. CAEN 889 - Alte activități de asistenta sociala, fără
cazare și respectiv, CAEN 682 – Închirierea și sub-închiriere bunurilor
imobiliare proprii sau închiriate).
► Criteriul privind impactul social general: analizând impactul social general al
celor două opțiuni de soluționare se poate concluziona că ambele opțiuni
vizează incluziunea socială a persoanelor fără adăpost, alături de
îmbunătățirea calității vieții acestora. Cu toate acestea, opțiunea 2 de
soluționare adresează în mod special aspectul locuirii care este doar una dintre
cauzele problemei identificate. Pentru atingerea obiectivelor asumate prin
propunerea de politică publică referitoare în principal la incluziunea socială a
persoanelor fără adăpost, această opțiune se bazează pe o rețea de servicii
sociale ce ar trebui să fie disponibile la nivel local prin intermediul cărora
persoanele vizate să primească sprijinul necesar suplimentar problematicii
locuirii. Prin urmare, în absența unei rețele de servicii sociale dezvoltate în
România, așa cum a fost evidențiat în acest document de politică publică,
eficacitatea și fezabilitatea celei de a doua opțiuni de soluționare este
apreciată ca fiind limitată. Mai mult decât atât, opțiunea 1 propune
dezvoltarea la nivel local, a serviciilor sociale dedicate persoanelor fără
adăpost care prin intermediul intervențiilor integrate sporesc șansele pentru
incluziunea socială a persoanelor din grupul țintă vizat contribuind astfel la
atingerea obiectivului gernal al politicii publice. Nu în ultimul rând,
prevederile Legii asistenței sociale 292/2011 cu modificările și completările
57
ulterioare acordă prioritate dezvoltării serviciilor sociale în condițiile în care
măsurile și acțiunile de asistență socială realizate au eficacitate și eficiență
similare70.
În consecință, impactul social în cazul opțiunii 1 este mai crescut prin

comparație cu opțiunea 2 de soluționare care nu poate fi considerată eficace
din perspectiva implementării la momentul actual, ea soluționând doar parțial
problema identificată în propunerea de politică publică.
► Criteriul referitor la impactul asupra mediului înconjurător: evaluând
consecințele implementării celor două opțiuni de soluționare asupra mediului
înconjurător s-a observat că acestea sunt similare în cazul ambelor opțiuni,
respectiv: punerea în practică a prevederilor opțiunii 2 de soluționare nu va
avea impact asupra mediului înconjurător, în timp ce în situația opțiunii 1 de
soluționare se așteaptă ca impactul asupra mediului înconjurător să fie
limitat/redus.
► Criteriul privind fezabilitatea implementării în contextul actual: analizând
măsura în care opțiunile de soluționare ar putea fi aplicate la momentul
redactării propunerii de politică publică, din perspectiva nivelului de
dezvoltare al sistemului național de asistență socială, dar și a cadrului
administrativ și juridic care să permită implementarea efectivă și eficientă a
opțiunilor, se remarcă faptul că, opțiunea 1 de soluționare este mai potrivită
în principal din perspectiva a două vulnerabilități pe care opțiunea 2 le
prezintă, respectiv (i) opțiunea 2 de soluționare se bazează în implementare
pe serviciile sociale existente care în prezent, așa cum evidențele culese
atestă, sunt insuficiente; (ii) spre deosebire de situația opțiunii 1, în cazul
opțiunii 2, cadrul legislativ general care să reglementeze la nivel național, de
manieră unitară, acordarea unui beneficiu de asistență socială nu este încă
stabilit.
Așadar, în considerarea analizei de mai sus efectuate în baza criteriilor amintite,
opțiunea recomandată spre implementare în cadrul prezentei propuneri de
politică publică este opțiunea 1 „Dezvoltarea serviciilor sociale ce adresează
nevoile persoanelor fără adăpost în vederea reintegrării sociale a acestora”.
70Articolul 2 al Legii asistenței sociale nr. 292/2011 cu modificările și completările ulterioare, disponibilă la
58
6. SECȚIUNEA 6 – Procesul de consultare publică
Având în vedere complexitatea și impactul propunerii de politică publică privind
persoanele fără adăpost, procesul de consultare publică va fi promovat în mod
activ pe canalele administrației publice de transparență publică. Grupul țintă
pentru transmiterea eventualelor observații, comentarii va fi format, în special,
din: instituții și autorități publice implicate în gestionarea problematicii
persoanelor fără adăpost, furnizorii de servicii sociale, organizații
neguvernamentale sau asociații care militează pentru îmbunătățirea serviciilor
sociale adresate persoanelor fără adăpost și care promovează dezvoltarea
sistemului de asistență socială românesc, asociații civice ale cetățenilor.
În urma activității de consultare publică efectuată prin intermediul canalelor
administrației publice se va întocmi un raport ce va fi anexat propunerii de politică
publică și care va conține cel puțin informații privitoare la recomandările primite,
cele acceptate și cele ne-acceptate (însoțite de o scurtă justificare a nepreluării
lor).
Mai mult decât atât, procesul de elaborare a actualei propunerii de politică
publică a implicat analizarea și discutarea prevederilor acesteia în cadrul a 4
reuniuni ale grupului de lucru tehnic constituit la nivelul proiectului dar și în cadrul
a numeroase discuții tehnice organizate punctual.
Suplimentar facem precizarea că prevederile propunerii de politică publică au fost
deja supuse unor consultări publice efectuate în cadrul proiectului – 8 ateliere
regionale au fost organizate în fiecare regiune de dezvoltare a României. În cadrul
acestor ateliere regionale au participat reprezentanți ai autorităților publice
locale cu responsabilități în gestionarea fenomenului persoanelor fără adăpost,
ONG-uri și alți factori interesați, în rândul cărora a fost diseminată, analizată și
discutată propunerea de politică publică.
Așadar, din perspectiva procesului de consultare publică, este relevant de
menționat că prevederile prezentei propuneri de politică publică centralizează
într-un document cu caracter strategic rezultatele eforturilor de consultare
publică deja depuse la nivelul proiectului în procesul de pregătire a propunerii de
politică publică.
59
7. SECȚIUNEA 7 – Măsuri post-adoptare
În această secțiune este inclus planul general de acțiune care prezintă măsurile
sub-sumate opțiunii de soluționare selectate, necesar a fi implementate ulterior
adoptării politicii publice, precum și cerințele generale legate de activitatea de
monitorizare și evaluare a implementării politicii.
7.1 Plan de acțiune pentru opțiunea recomandată
Planul de acțiune pentru implementarea opțiunii recomandate ilustrat în figura

următoare, a fost pregătit pe baza unor ipoteze generale de lucru, după cum
urmează:
1. Opțiunea recomandată prin propunerea de politică publică va fi transpusă în
vederea implementării într-un program de interes național (PIN).
2. Programul de interes național (PIN) care să vizeze „Dezvoltarea serviciilor
sociale ce adresează nevoile persoanelor fără adăpost în vederea reintegrării
sociale a acestora” va fi elaborat și înaintat spre aprobare până la finele
trimestrului II al anului 2023 urmând a fi aprobat până la finele trimestrului III
al anului 2023.
3. Lansarea programului se va realiza în ultimul trimestru al anului 2023 o dată
cu demararea campaniei de conștientizare a persoanelor de la nivelul
sistemului de asistență socială cu privire la problematica persoanelor fără
adăpost și promovarea PIN.
4. Durata de implementare a programului de interes național este de 2 ani de la
momentul aprobării sale, aceasta putând fi extinsă în funcție de cererea
manifestată de aplicanții eligibili cu socopul contractării sumei totale alocate
programului.
5. Având în vedere că implementarea opțiunii recomandate de propunerea de
politică publică este strâns condiționată de accesarea de către furnizorii de
servicii sociale publici și privați a fondurilor puse la dispoziție prin intermediul
PIN-ului, implementarea măsurilor incluse în planul de acțiune va face obiectul
monitorizării și evaluării periodice și poate fi ajustată corespunzător, cu
respectarea strictă a obiectivelor propunerii de politică publică/programului
de interes național. Ajustarea va ține cont și de diverse aspecte neprevăzute
sau de aspecte prioritare în atenția Guvernului/Ministerului Muncii și
Solidarității Sociale, apărute pe parcursul perioadei de implementare a
propunerii de politică publică.
60
Anul 2022 Anul 2023 Anul 2024 Anul 2025
Institu?ie Alte institu?ii autorit??i Surse
Nr. Crt Denumire m?sur? Rezultat m?sur? Indicatori cheie
responsabil?/coordonatoare responsabile/implicate financiare Trim I. Trim II. Trim III. Trim IV. Trim I. Trim II. Trim III. Trim IV. Trim I. Trim II. Trim III. Trim IV. Trim I. Trim II. Trim III. Trim IV.
Elaborare program de interes na?ional (PIN) care s? vizeze „Dezvoltarea

serviciilor sociale ce adreseaz? nevoile persoanelor f?r? ad?post în Program de interes na?ional
1. Nu este cazul MMPS Nu este cazul Nu este cazul
vederea reintegr?rii sociale a acestora” pe baza prevederilor op?iunii elaborat
selectate în propunerea de politic? public?
Proiect de hot?r?re de guvern ?i
Elaborare ?i înaintare spre aprobare Proiect de hot?râre de guvern ?i nota
2. nota de fundamentare a acestuia Nu este cazul MMPS Nu este cazul Nu este cazul
de fundamentare a acestuia (vizând Programul de interes na?ional)
aprobate
Aprobare program de interes na?ional care s? vizeze „Dezvoltarea
Program de interes na?ional
3. serviciilor sociale ce adreseaz? nevoile persoanelor f?r? ad?post în Nu este cazul MMPS Nu este cazul Nu este cazul
Figura 13 Planul de acțiune pentru opțiunea recomandată
aprobat
vederea reintegr?rii sociale a acestora”
Lansarea programului de interes na?ional care s? vizeze „Dezvoltarea
4. serviciilor sociale ce adreseaz? nevoile persoanelor f?r? ad?post în Nu este cazul MMPS Nu este cazul Nu este cazul
lansat
vederea reintegr?rii sociale a acestora”
1. Num?r de servicii sociale adresate
Implementarea programului de interes na?ional (PIN) vizând „Dezvoltarea

persoanelor f?r? ad?post dezvoltate
2. Num?r de persoane f?r? ad?post
Furnizori de servicii sociale adresate
Buget de stat Sursa: EY
5. serviciilor sociale ce adreseaz? nevoile persoanelor f?r? ad?post în sprijinite prin serviciile sociale dezvoltate MMPS Fonduri
implementat persoanelor f?r? ad?post
vederea reintegr?rii sociale a acestora” 3. Num?r de persoane angajate la nivelul europene
serviciilor sociale dezvoltate care particip?
la activit??i de profesionalizare
Grad de con?tientizare a Num?r de organiza?ii din cadrul Autorit??i ale administra?iei publice
Derulare campanii de con?tientizare a persoanelor de la nivelul sistemului importan?ei dezvolt?rii autorit??ilor publice locale ?i al?i actori locale implicate în sistemul de
Buget de stat
6. de asisten?? social? cu privire la problematica persoanelor f?r? ad?post ?i sistemului de asisten?? social? relevan?i la nivel local ce particip? la MMPS asisten?? social?
promovarea PIN pentru persoanele f?r? ad?post activit??i de con?tientizare cu privire la Furnizori de servicii sociale adresate
crescut problematica persoanelor f?r? ad?post persoanelor f?r? ad?post
Rapoarte de monitorizare Furnizorii de servicii sociale adresate
7. Monitorizarea implement?rii PPP Nu este cazul MMPS Nu este cazul
trimestriale persoanelor f?r? ad?post
Ter? evaluator
Autorit??i ale administra?iei publice
locale implicate în sistemul de
8. Evaluarea PIN Rapoarte de evaluare Nu este cazul MMPS asisten?? social? Nu este cazul
Furnizori de servicii sociale adresate
persoanelor f?r? ad?post
Grup ?int?
61
7.2 Monitorizarea și evaluarea politicii publice
7.2.1 Monitorizarea politicii publice

Monitorizarea implementării opțiunii recomandate de politica publică se va baza
pe elementele cuprinse în planul de acțiune, în mod particular pe lista
indicatorilor cheie astfel incluși.
Colectarea datelor și a informațiilor referitoare la progresul înregistrat în relație
cu indicatorii cheie definiți se va realiza trimestrial de către Ministerul Muncii
și Solidarității Sociale în baza unei machete standard de monitorizare care
poate include suplimentar indicatorilor cheie și alți indicatori complementari.
Macheta va fi include informații referitoare la tipul indicatorului (respectiv de
progres, de realizare imediată sau de rezultat), unitatea de măsură a
indicatorului, ținta indicatorului (respectiv valorile țintă minime sau maxime
stabilite pentru indicatori), informații cu privire la îndeplinirea sau depășirea
țintei stabilite pentru indicator, metoda de calcul a indicatorului (dacă este
cazul).
Activitatea de monitorizare va fi sprijinită de către autoritățile și instituțiile
publice, furnizorii de servicii sociale publici și privați responsabile de
implementarea măsurilor incluse în planul de acțiune care vor raporta
progresele înregistrate prompt și complet, utilizând macheta standard de
monitorizare.
Astfel, indicatorii cheie definiți pentru monitorizarea implementării opțiunii
recomandate prin prezenta propunere de politică publică sunt:
► Număr de servicii sociale adresate persoanelor fără adăpost dezvoltate
► Număr de persoane fără adăpost sprijinite prin serviciile sociale
dezvoltate
► Număr de organizații din cadrul autorităților publice locale și alți factori
relevanți la nivel local ce participă la activități de conștientizare cu
privire la problematica persoanelor fără adăpost
► Număr de persoane angajate la nivelul serviciilor sociale dezvoltate care
participă la activități de profesionalizare
7.2.2 Evaluarea politicii publice
În ceea ce privește evaluarea implementării opțiunii recomandate prin
propunerea de politică publică, se vor realiza două exerciții de evaluare, după
cum urmează:
1. O evaluare intermediară după primul an de implementare, axată, cel
puțin, pe următoarele teme de evaluare: relevanța intervențiilor,
eficacitatea față de obiectivele asumate (e.g. numărul de furnizori de
servicii sociale care au accesat PIN-ul, număr de servicii sociale adresate
persoanelor fără adăpost înființate sau reabilitate/extinse/îmbunătățite,
numărul de persoane fără adăpost asistate), eficiența mecanismelor de
implementare ale PIN, efecte timpurii observate cu privire la problema
identificată.
62
2. O evaluare la șase până la 12 luni de la finalul perioadei de
implementare, menită să concluzioneze cu privire la eficacitatea
intervenției, respectiv îndeplinirea obiectivelor asumate și efectele
acesteia cu privire la problema identificată pentru a sprijini formularea de
recomandări cu privire la fezabilitatea elaborării în viitor a unei alte
politici publice adresate grupului țintă (unui alt PIN).
63
8. ANEXA 1. Legislație specifică relevantă la care s-a făcut referire în
pregătirea propunerii de politică publică
► Legea asistenței sociale nr. 292/2011, cu modificările și completările

ulterioare.
► Legea nr. 466 din 4 noiembrie 2004 privind Statutul asistentului social, cu
modificările și completările ulterioare.
► Hotărârea de Guvern nr. 797/2017 din 8 noiembrie 2017 pentru aprobarea
regulamentelor-cadru de organizare și funcționare ale serviciilor publice de
asistență socială și a structurii orientative de personal, cu modificările și
completările ulterioare.
► Hotărârea nr. 731/2021 pentru aprobarea indicatorilor de incluziune socială,
Monitorul Oficial, Partea I nr. 719 din 22 iulie 2021.
► Hotărâre nr. 867/2015 din 14 octombrie 2015 pentru aprobarea
Nomenclatorului serviciilor sociale, precum și a regulamentelor-cadru de
organizare și funcționare a serviciilor sociale, cu modificările și completările
ulterioare.
► Ordonanța de urgență nr. 57 din 3 iulie 2019 privind Codul administrativ.
► Legea nr. 53 din 24 ianuarie 2003 privind Codul Muncii cu modificările și
completările ulterioare.
► Legea nr. 197/2012 privind asigurarea calității în domeniul serviciilor sociale.
► Hotărârea de Guvern nr. 426/2020 privind aprobarea standardelor de cost
pentru serviciile sociale.
64
9. ANEXA 2. Rețeaua de servicii sociale adresate persoanelor fără adăpost,
în baza Registrului electronic unic al serviciilor sociale, pus la dispoziție
în noiembrie 2020, incluzând informații la nivelul anului 2019
Tabel 13 Număr servicii sociale adresate persoanelor fără adăpost existente la

nivel județean
Nr. Județ Centre Adăpos Centre Centre Echipă Ambula Total
crt rezide turi de de zi de zi mobilă nța servici
. nțiale noapte pentru pentru (8899 socială i
pentru (8790 inform integra SIS-I) (8899 social
persoa CR- are și re/rein SIS-II) e
nele PFA-II) consili tegrar adresa
fără ere e te PFA
adăpos (8899 socială la
t CZ- (8899 nivel
(8790 PFA-I) CZ- de
CR- PFA-II) județ
PFA-I)
1 Alba 1 1
2 Arad 1 1
3 Argeș 2 2
4 Bacău 1 1
5 Bihor 2 1 3
Bistrița-
6 Năsăud 2 1 3
7 Botoșani 1 1
8 Brăila 0
9 Brașov 1 1 1 3
București
10 sector 1 2 2 4
București
11 sector 2 1 2 1 4
București
12 sector 3 1 2 1 1 5
București
13 sector 4 2 1 3
București
14 sector 5 1 2 3
București
15 sector 6 1 1
16 Buzău 1 1
17 Călărași 1 1
Caraș-
18 Severin 1 1
19 Cluj 4 1 5
Constanț
20 a 1 1
21 Covasna 1 1
65
fără ere e te PFA
t CZ- (8899 nivel
(8790 PFA-I) CZ- de
CR- PFA-II) județ
PFA-I)
Dâmbovi
22 ța 1 1 2
23 Dolj 1 1
24 Galați 1 1
25 Giurgiu 1 1
26 Gorj 1 2 3
27 Harghita 1 1
Hunedoa
28 ra 1 2 3
29 Ialomița 1 1
30 Iași 3 3
31 Ilfov 0
Maramur
32 eș 1 1 2
Mehedinț
33 i 0
34 Mureș 2 2
35 Neamț 2 3 5
36 Olt 0
37 Prahova 2 1 3
38 Sălaj 1 1 1 3
Satu-
39 Mare 1 1 2
40 Sibiu 1 1
41 Suceava 1 2 3
Teleorm
42 an 2 1 3
43 Timiș 3 1 4
44 Tulcea 1 1
45 Vâlcea 1 1
46 Vaslui 0
47 Vrancea 2 2
Total
servicii
sociale
per tip 42 40 2 3 5 1 93
66
fără ere e te PFA
t CZ- (8899 nivel
(8790 PFA-I) CZ- de
CR- PFA-II) județ
PFA-I)
de
serviciu
Tabel 14 Orașe municipii în care figurează servicii sociale adresate persoanelor
fără adăpost
Servicii sociale adresate persoanelor fără adăpost Total
Centre Adăpostu Centre Centre Echip Amb servici
rezidenția ri de de zi de zi ă ulanț i
le pentru noapte pentru pentru mobil a social
persoanel (8790 informar integrar ă socia e
e fără CR-PFA- e și e/reinte (8899 lă adresa
adăpost II) consilier grare SIS-I) (889 te
(8790 CR- e socială 9 persoa
PFA-I) (8899 (8899 SIS- nelor
CZ-PFA- CZ-PFA- II) fără
I) II) adăpo
Județ/Oa stla
ș nivel
municipi de
u județ
Alba 1 1
Alba
Iulia 1 1
Arad 1 1
Arad 1 1
Argeș 2 2
Pitești 2 2
Bacău 1 1
Moineș
ti 1 1
Bihor 2 1 3
67
I) II) adăpo
Județ/Oa stla
ș nivel
municipi de
u județ
Marghi
ta 1 1
Oradea 1 1 2
Bistrița-
Năsăud 2 1 3
Bistrița 2 1 3
Botoșani 1 1
Botoșa
ni 1 1
Brașov 1 1 1 3
Brașov 1 1 1 3
Bucureșt
i Sector
1 2 2 4
Bucure
ști
Sectorul
1 2 2 4
Bucureșt
i Sector
2 1 2 1 4
Bucure
ști
Sectorul
2 1 2 1 4
Bucureșt
i Sector
3 1 2 1 1 5
Bucure
ști
Sectorul
3 1 2 1 1 5
68
I) II) adăpo
Județ/Oa stla
ș nivel
municipi de
u județ
Bucureșt
i Sector
4 2 1 3
Bucure
ști
Sectorul
4 2 1 3
Bucureșt
i Sector
5 1 2 3
Bucure
ști
Sectorul
5 1 2 3
Bucureșt
i Sector
6 1 1
Bucure
ști
Sectorul
6 1 1
Buzău 1 1
Buzău 1 1
Călărași 1 1
Călăraș
i 1 1
Caraș-
Severin 1 1
Carans
ebeș 1 1
Cluj 4 1 5
Cluj-
Napoca 4 4
Turda 1 1
69
I) II) adăpo
Județ/Oa stla
ș nivel
municipi de
u județ
Constanț
a 1 1
Consta
nța 1 1
Covasna 1 1
Sfântu
Gheorghe 1 1
Dâmbovi
ța 1 1 2
Târgovi
ște 1 1 2
Dolj 1 1
Craiov
a 1 1
Galați 1 1
Galați 1 1
Giurgiu 1 1
Giurgiu 1 1
Gorj 1 2 3
Motru 1 1 2
Târgu
Jiu 1 1
Harghita 1 1
Gheorg
heni 1 1
Hunedoa
ra 1 2 3
Deva 1 1
Huned
oara 1 1
Vulcan 1 1
Ialomița 1 1
Slobozi
a 1 1
70
I) II) adăpo
Județ/Oa stla
ș nivel
municipi de
u județ
Iași 2 2
Iași 2 2
Maramur
eș 1 1 2
Baia
Mare 1 1 2
Mureș 2 2
Sighișo
ara 1 1
Târgu
Mureș 1 1
Neamț 2 2
Piatra
Neamț 1 1
Roman 1 1
Prahova 1 1 2
Câmpi
na 1 1
Ploiești 1 1
Sălaj 1 1 1 3
Zalău 1 1 1 3
Satu-
Mare 1 1 2
Satu
Mare 1 1 2
Sibiu 1 1
Mediaș 1 1
Suceava 2 2
Rădăuț
i 1 1
Suceav
a 1 1
Teleorm
an 2 2
71
I) II) adăpo
Județ/Oa stla
ș nivel
municipi de
u județ
Alexan
dria 1 1
Turnu
Măgurele 1 1
Timiș 2 1 3
Timișo
ara 2 1 3
Tulcea 1 1
Tulcea 1 1
Vâlcea 1 1
Râmnic
u Vâlcea 1 1
Vrancea 2 2
Focșani 2 2
Total
servicii
sociale
per tip
de
serviciu 36 38 2 3 5 1 85
72

Propunere Politica Publica Incluziune Sociala Persoane Fara Adapost 17112022

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Propunere Politica Publica Incluziune Sociala Persoane Fara Adapost 17112022

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Aprob,

PROPUNERE DE POLITICĂ PUBLICĂ

De la : Marius- Constantin BUDĂI - ministrul muncii și solidarității sociale

Marian NEACȘU – secretarul general al Guvernului

CSEKE Attila Zoltán - ministrul dezvoltării, lucrărilor publice și administraţiei

Alexandru RAFILA- ministrul sănătății

Marcel Ioan BOLOȘ – ministrul investițiilor și proiectelor europene

Lucian Nicolae BODE – ministrul afacerilor interne

Adrian CÂCIU - ministrul finanțelor

Cătălin-Marian PREDOIU – ministrul justiției

Fenomenul persoanelor fără adăpost reprezintă una dintre problemele cu care

în sub-capitolul 1.4 „Date care susțin definirea problemei” al acestui document.

by the Council of Europe: CDPS(95) 1 rev”, Strasbourg, Council of Europe.

Ageing & Society, vol. 25, 69–90.

În considerarea evidențelor și rezultatelor obținute în cadrul proiectului, în

Homelessness (EOH), Comp. Stud. Homelessness, Brussels, disponibil la

Cauze Cronicizarea fenomenului în

Problema Persoanele fără adăpost au nevoi

Dezvoltare slabă a Lipsa unor programe complementare furnizate PFA

Lipsa unei soluții de

Lipsa accesului la Pierderea Părăsirea locuinței

Sursa: Prelucrări informații culese în cadrul proiectului ,,FIECARE OM CONTEAZĂ!

Intervenția publică în adresarea fenomenului persoanelor fără adăpost vizează

Sursa: Prelucrări informații culese în cadrul proiectului ,,FIECARE OM CONTEAZĂ!

Sursa: Prelucrări informații culese în cadrul proiectului ,,FIECARE OM CONTEAZĂ!

Sursa: Prelucrări informații culese în cadrul proiectului ,,FIECARE OM CONTEAZĂ!

Sursa: Prelucrări informații culese în cadrul proiectului ,,FIECARE OM CONTEAZĂ!

Sursa: Prelucrări informații culese în cadrul proiectului ,,FIECARE OM CONTEAZĂ!

Sursa: Prelucrări informații culese în cadrul proiectului ,,FIECARE OM CONTEAZĂ!

Sursa: Prelucrări informații culese în cadrul proiectului ,,FIECARE OM CONTEAZĂ!

Figura 9 Existența unui act de identitate/certificat de stare civlă în rândul

Sursa: Prelucrări informații culese în cadrul proiectului ,,FIECARE OM CONTEAZĂ!

► Date privind excluziunea socială a persoanelor fără adăpost

Sursa: Prelucrări informații culese în cadrul proiectului ,,FIECARE OM CONTEAZĂ!

management only. Psychiatr. Serv 54(1): 78–83.

Scopul propunerii de politică publică este „prevenirea și combaterea

Obiectivul general al politicii publice este „asigurarea incluziunii sociale a

22 Banca Mondială, 2007.

initiative by the Council of Europe: CDPS(95) 1 rev”, Strasbourg, Council of Europe.

Ageing & Society, vol. 25, 69–90.

policies", European Social Policy Network (ESPN), Brussels: European Commission.

Propunerea de politică publică include obiective specifice care abordează arii de

28 Legea asistenței sociale nr. 292/2011 cu modificările și completările ulterioare, disponibilă la

Rolurile și responsabilitățile asistentului social/tehnicianului asistență

În sinteză, potrivit Statutului asistentului social35, asistentul social desfășoară în

sompletările ulterioare, disponibilă la

Propunerea de politică publică include și obiective operaționale, concrete,

Opțiunea 0 de soluționare a problemei identificate în propunerea de politică

regulamentelor-cadru de organizare și funcționare a serviciilor sociale, cu modificările și completările

Sursa: Prelucrări informații culese în cadrul proiectului ,,FIECARE OM CONTEAZĂ!

Sursa: Prelucrări informații culese în cadrul proiectului ,,FIECARE OM

Descrierea opțiunii 1 - „Dezvoltarea serviciilor sociale ce adresează nevoile

Centre rezidențiale pentru persoanele fără 14 37 346

3.3 Opțiunea 2: Introducerea unui beneficiu de asistență socială adresat

https://www.mmanpis.ro/beneficii-de-asistenta-sociala/, accesat în data de 04.10.2021.

marginalizare socială, disponibil la https://social2.ro/directii-si-servicii/directia-asistenta-sociala/serviciul-

4.1.2 Impact social

policies", European Social Policy Network (ESPN), Brussels: European Commission.

4.1.3 Impact economic și asupra mediului de afaceri

Policy Network (ESPN), Brussels: European Commission.

3. Calcularea matricei inverse de tip I. Aceasta se obține prin inversarea matricei

Tabel 8 Investiții planificate la nivelul opțiunii de soluționare alocate pe sectoare

4.2.2 Impact social