Nr.

ARHIVA SOMESANÄ
REVISTA ISTORICA-CULTURALA
-

CUPRINSUL:
. .

cetitori Pag.
Virgil otropa: Districtul 5
lulian Martian: .Contributii la istoricul
'Rodnei 14
V. Dr. Al. Ciplea: Docu-
mente bisericqti .. .
.

, 2.
Vasile Bichigian: Trei sträini
despre Valea . 41
Dr. Al. Ciplea: delimitare de
între Maranzurq districtul
dului . 49
V. Sotropa.: din trecut . 61

Redactia, administratia direetia revistei:

ARHIVA SOMEANA" liceul Oh.
-

1 1,..1
www.dacoromanica.ro
 cetitori,

Cutoatecd in noianul de reviste, ce apar i dispar

incontinuu, va pdrea riscat gândul de a scoate o noud
revistd, un grup de intelectuali din Ndsdud ne-am
luat aceastd: Arhivd some$and",
pe o necesitate adânc a unui de
organ de publicitate in acest colt al
românesc.

Nu ambitii personale, nici dorul de a ne vedea

numele, au Jost motorul principal al editdrii revistei
noastre, ci de a face cunoscut acest tinut de
granitd, care are un trecut istoric cultural atât de
frumos, ale cdrui au luptat de celelalte
conjesionale române pentru pdstrarea celei mai scumpe
a noastre : legea i limba româneascd, dând
chiului Regat atâtea figuri ilustre pe s'a fcut
legtura cu Maramurequl Bucovina.
NArhiva someqanu '
www.dacoromanica.ro
 Câti dintre Români sunt cari cunosc de visu" acest
tinut sau cari au cetit faptele petrecute : terra
Samusiensis" ? Câti despre lupta ce s'a
dat stdpânirea pentru mentinerea
create din sudoarea grnicerilor pe câmpiile Eu-
ropei ? Sd nu se pard anahronicd aceastd intrebare,
am avut trista experienld, ca personagii de pozitie
sociald sd ne dard la este liceu românesc.
Vom publica in revistd articole de tot felul :
istorice, culturale, sociale, economice, lingvistice, cu un
cuvânt articole, cari trecutul viata
a tinutului nostru. Nu vrem facem regionalism
zivist, cdci vor fi binevenite din
dar un fel de patriotism local vom avem pre-
tenth mari, dorim noi ca modes-
tele puteri la complectarea edificiului istoric al României
intregite.
Revista nu este de timp. Va la
vale, când materiale munca intelectuald a
putinilor grupati in jurul ei vor face cu
aparitia. Meritul principal, cd poate apard in
acesta, are corporatiunea, care subt numirea de Comisiu-
nea de opt administreazd nseiudene.
Membrii acestei comisiuni au fost, in toamna
1923, Dr. Teofil
: Alexandru
Halit, Pamfil Grapini, loan Dologa, loan Pop, Stefan
Buzild, loan Elizeu Dan, Dr. Dionizie Login
Macedon Linul. La finele 1923 au in

www.dacoromanica.ro
 3

locul a trei. membrii urmdtorii membrii :

Leon Scridon, Onisim Sas 7 eofil Useriu. $edintele
sunt prezidate de subprefectul judetan, care pând in
1923 a fast Dr. Ioan Giurgiu, de atunci incoace
este Dr. Alexandru Secretarul este
Onoaie. La dau valorosul
concurs prefectul judefului Solomon ca repre-
zentant al guvernului loan Aleman, regiunii
silvice.
Prezentdm revista cu punând in ea
ce avem mai bun, dar acelas suflet dela
o va lua in Dorim criticd binevoitoare
nu därdmdtoare de gânduri bune muncd

revistei

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
 5

DISTRICTUL NÄSÄUDULUI

VIRGIL

Tinutul nord-estic Ardealului comunele sale

a§ezate partea de sus a Väiei
Mare, in timpurile cele mai vechi de cari avem
§tire, a format un corp distinct, când autonom, când
apanaj ori feud când parte integrantä a vr'unui judet
invecinat. In cele dintâi documente istorice poartä
nu : Districtus Rodnensis, ori Rodnensis,
amintite cu numele urmätoarele comune : 1241
Rodna ; 1263 Näsäudul ; la 1440, pe lângä cele douä
anterioare, Maieru, Sângeorz, Rebra, Rebri§oara,
Telciu, Salva, Zagra Mocod.
Dupä 1475, când regele maghiar Mateiu anexeazä
(incorporeaz.ä) Valea Some§ului la Bistrita, tinutul
nostru in documentele actele orä§ene§ti, pe
numirile de mai sus, poartä numele : Vallis Valahalis,
amintite in 1547 in diferite catastife, mai ales de
dare, afarä de cele acum, comunele ;
Mititei, Hordou, Bichigiu

www.dacoromanica.ro
6

In 1506 ora§ul Bistrita cumpärä dela contii Bethlene§ti

satele iobage de sus pi de jos, cari dupä 1552,
când ele tree in proprietatea familiei Bethlen, In
tastifele de dare ale ora§ului sunt comunele
românesti dela care orasuI Bistrita incasseazä därile rege§ti.
In 1548 de prima datä se face amintire despre
comuna Poieni, in 1552 despre Ilea (micä) ; iar in
1603 sunt amintite comunele Gäureni, Suplaiu, Várarea
Le§u din valea Some§ului.
Deacum dar mai ales dupäce in grupul
comunelor românepti : in 1603 Nupfaläul, in
1652 Santioana, ambele din Valea toate aceste
25 sate sunt indicate In actele orä§ene§ti
guverniale ca apartinAtoare districtului românese numit
oficial : Pertinentia valahalis, ori Depertinentia valahica,
ori Districtus valahicus, spre deosebire de Districtus
format de satele säse§ti din jurul Bistritii.
Starea aceasta neschimbatä in 1763
granita militard, s'au desfäcut de Bistrita
s'au militarizat toate 21 comunele din Valea Rodnei, cele
2 din Valea La acestea in 1764 s'au mai adaus
5 nouä comune din Valea anume : Monor, Gledin,
Sieut, Budacul Ragla, 2 din Valea :

Morkeni Ru§ii-Munti ; la 1784 räscurnpärate dela fa-

milia contilor Bethlen, s'au militarizat cele douä
Aceste 32 comune timpul s'au inmultit la 44
prin faptul regimul militar a format din cele 2
alte 8 : Borgo-Rus, Borgo-Joseni, Borgo-Mijloceni;
Borgo-Suseni, Borgo-Prund, Borgo-Bistrita, BorgoJiha
Borgo-Murä§eni ; apoi a infiintat urmätoarele 6 comune
: Rodna (Sant), Ilva-Mare, Mägura,
(Poiana), Parva (Lunca vinului) Romuli (Stramba).

www.dacoromanica.ro
 7

Astfel Districtul militar gräniceresc al Näsudului

consta din 44 comune cari, desi din punct de vedere
geografic nu erau lângäolaltä situate, steteau sub
o administratie militarä unitarä, care le chivernisia pi
averile constätätoare mai ales din päduri päsuni de
munte. Erau strâns legate aceste comune nu numai prin
jurämântul militar pi in consecintä prin drepturile pi
libertätile câptigate, ci pi prin interesele comune culturale,
scolare pi chiar pi bisericesti.
Când la desfiintarea granitei in 1851 satele noastre
gräniceresti elan nobil destinat bunurile
mobile chiar o parte din cele imobile pentru crearea
pi
de de burse ; prin aceasta au dovedit
un admirabil spirit de jertfä pi o indisolubild comunitate
de idei pi culturale nationale. Faptul acesta,
precum pi imprejurarea averile in päduri pi azi
sunt administrate in mod cumulativ, fac ca, - desi situate
pi unele dintre ele apartinând atât in trecut
chiar pi azi diverselor administrative
pläsi) - comunele noastre gränicerepti perpetuu
zinte vechiul pi istoricul District al
E de notat, cä la periferia districtului spre Bucovina
mai existä douä comune : Cárlibaba (Ludwigsdorf) creatä
de colonisti pi Cosná ruptä 1769 din Moldova
pi incorporatä la districtul nostru. Aceste douä sate, desi
au intretinut in toate timpurile anumite cu co-
munele districtului näsäudean, nefiind ele militarizate, nu.
sunt cuprinse in Oral comunelor gräniceresti.
Dupä aceste cuvinte introductive, sä vedem cum ni
se prezintä astäzi in generale care
obiectul acestei mici

www.dacoromanica.ro
8

Teritoriul pe care se intinde Districtul Näsäudului

este situat in Nord-Estul Ardealului 22°-23°10' Paris
(42°-43°10' Ferro) longitudine pi 46° 52'-
47° 38' latitudine având o extensiune totalä de
circa 3.200 Km.° pi un caracter pronuntat muntos.
Partea pi cu Maramure§ul, Bu-
covina pi Moldova, este acoperitä de un lant de munti
apartinätori Carpafilor, din care lant se o
retea de munti mai mici pi dealuri, cu
mare parte strâmte pi adânci, prin cari curg o multime
de välcele pi
Acest complex muntos se imparte
grupuri : Rodnei pi Munfii
prim se extinde dela muntele spre
Est pânä la pasul Bârgdului, al doilea dela acest
pas la Drägoiasa.
Intre piscurile mai insemnate ale primului grup
(muntii Rodnei) sunt : Tible§ul 1842, Obâr§ia Rebrii
2056, Bârla 1628, Repedea 2077, Craia 1660,
1754, 1902, 1801, 2057,
geleul 2160, Vârful Laptelui 1930, Saca 1704 (cu o pep-
de stalactite pi stalagmite), Corongi§ul 1994, Vârful
Omului 2135, Ci§a 2061, Vârful Ro§u 2225, Ineutul 2116,
Tomnatecul 1937, Gägile 1851, Värful Stâni§orii 1700,
Bene§ul 1587, Cucureasa 1392, Per§a 1414,
1606, Heniul 1612 pi Ineului 2280, care domi-
grupul. In puncte strätae drumuri
acest lant de munti, pi adecä unul duce din Valea Rod-
nei peste 877 in Maramure§, iar altul peste Ro-
tunda 1257 in Bucovina.
Grupul al doilea (muntii Bárgäului) este format din
ramificäri ai muntilor Calimani, dominati de Pietrosul

www.dacoromanica.ro
2102. Alte piscuri stint : 1863, Cerbucul 2015,
lzvorul Cäliman 2033, Märiselul 1886, Bistricioara 1996,
Buba 1562, Ddlbidanul 1699 pi Struniorul 1994. Peste
Mägura Calului 1227 pi Poiana Stampi 952 duce pasul
Bârgäului in Bucovina.
Caracterele geologice se pot rezuma in urmätoarele:
in regiunile muntoase roce cristaline, dupä cari urmeazä
sedimente tertiare mai vechi pi mai (gresii, paleo-
gene pi neogene, conglomerate, calcar p. a.). Se mai adaugä
terenuri eruptive, tertiare. Dealungul väilor se pot urmäri
terase precum pi sedimente diluviale pi aluviale.
Apele curgätoare principale sunt :
Bistrita in parte limitrof dintre Ardeal pi
Bucovina, afluentii : Valea Lala, Rusaia pi Diaca,
Copna pi Tesna.
mare, rezultä din confluenta râuletelor So-
pi parcurge Valea Rodnei primind
entii : Cubäpelul, Izvorul minelor, Aniesul, Cormaia, Ilva,
Feldripelul, Rebra, Valea Säläuta pi
Bistrita, curge prin Valea Bârgäului.
parcurge Valea pi unitä Bistrita se
varsä in Somes.
trece pe lângä comunele gränicere Moräreni
pi Rusii-Munti.
Raporturile climatice sunt normale, putem zice chiar
favorabile. Frig sub pi peste arareori
este. Pädurile extinse influinteazä in mod binefäcätor
temperatura, apa cä tinutul nostru e scutit de prea mari
contraste. De secetä nu se prea plâng oamenii pi mai
pentru economie stint câteodatä ploile
lungate. Toamna de regulä este moderatä pi pläcutä.
Vânturi violente 'arareori suflä prin väile noastre ; cele

www.dacoromanica.ro
dinspre Apus aduc de regulä timp ploios, vânturile
dinspre Rdsärit, timp frumos.
Vegeta(ia din tinutul nostru este foarte varie
pi se desvoltä treptat din väi spre inäl(imi; între lunile
pi Maiu. In zona pe vârful pi spatele
muntilor afläm in lunie un covor verde de felurite ierburi
de päsune, apoi jnepeni, afini pi alte arbori pitici.
In zona pädurilor, pe coastele muntilor dealurilor
crepte bradul molidul, mai jos fagul pi ste-
jarul, printeacestia cresc amestecat mesteceni, frasini,
paltini, tei, carpini, plopi, pi numerosi arbusti.
Regnul animal este reprezentat prin multe specii,
apa prin prin codri afläm capre negre, cerbi,
ursi, lupi, râsi, porci sdlbatici, vulpi, cdprioare, iepuri.
In muntii Bargäului, precum se spune, pânä cOtre finea
sec. 18 trälau pi bouri. Dintre päsäri amintim vulturi,
:

cocosi de munte, corbi, prepelije, pi celelalte

specii indatinate, mai rar cocostârci, gâste pi rate sälba-
tice. Prin locuri stâncoase viperi, in ape
afläm pästrävi, lipeni, mrene.
Situatia celor 44 comune gräniceresti este urmätoarea:
1) In Valea Sornesului (Valea Rodnei) :
a) In valea principalä : Rodna noud Rodna
(veche), Maieru, Sdngiorz, lira Nepos
(Vdrarea), Rebrisoara, Salva, Mititei pi Mocod.
b) In valea lateralä : Hva-Mare, Mgura,
iosif pi Lesu.
In valea lateralä Rebra : Parva (Lunca pi
Rebra (mare).
d) In valea Säläuta Romuli (Strimba) Tel-
:

ciu, Bichigiu pi Hordou.

www.dacoromanica.ro
 c) In valea lateralä : Suplaiu, Rune, Poieni,

Gdureni Zagra.
2. In Valea Bargäului : Borgo-Murdseni, Borgo-Tiha,
Borgo-Bistrita, Borgo-Prund, Borgo-Suseni, Borgo-
Mijloceni, Borgo-Joseni pi Borgo-Rus.
3. In Valea : Budacul-român, Gledin,
Monor, Sôntioana pi Nusfaldu.
4. In Valea Muresului : Mordreni Rusii-Munti.
Populatia acestui colt de este curat româneascd,
pi numai ici-colea aflärn pi reprezentanti ai altor natio-
: negustori, meseriasi, dregätori pi colonisti.
Cu esceptia locuitorilor din Valea Bargäului,
cari sunt ortodoxi pi apartin protopopiatului Bistritii,
ceilalti toti sunt uniti Vicariatului
Rodnei (cu sediul in Näsäud) pi protopopiatului Budacului.
Privitor la administratia politicd, tinutul ndsäudean
a trecut cursul timpurilor prin multe faze ; azi, ex-
ceptia satelor Moräreni pi Rusii-Munti din judetul
Turda, toate celelalte comune gräniceresti apartin jude-
tului Bistrita-Näsäud.
au inceput a-se tinutul nostru
pe la finea sec. XVIII; azi fiecare are
sa Apoi sunt de meserii Näsäud,
pi Borgoprund, iar in Näsäud mai sunt :
scoalä pentru invätätori, secundarä de
fete patru clase pi liceul de bäieti Gheorghe Cosbuc".
Gränicerii o romaneasci ce se apro-
pie mult de limba Moldovenilor ; au staturä mijlocie,
fatä regulatä, sunt inteligenti pi de pi poezie.
Intre femei sunt tipuri de o rarä frumusetä.
Portul bärbätesc pi femeiesc cores-
punde raporturilor climatice ; este frumos pi nu e

www.dacoromanica.ro
12

corupt prin import sträin, ci e gätit aproape exclusiv

din productele industriei de casä.
Ramurile principale ale ocupatiunii econornice
poporatiei sunt cresterea vitelor agricultura.
Fânatele päsunile admirabile, mai ales pe muntii
comunelor gräniceresti, promoveazä foarte mult
vitelor cornute a oilor, a cailor porcilor.
Prin väi ogoare deosebire cu po-
rumb (cucuruz), dar orz, säcarä chiar
grâu. Dintre plantele textile se cultivä: cânepa inul.
In multe locuri afläm fasole, mazere, cartofi prin grä-
dini tot felul de legume. Cultura pomilor incepe
a-se läti.
Pddurile pe coastele muntilor pi dealurilor
ofer un frumos izvor de venite pentru gräniceri, durere
cd pânä acum exploatärile mai mari s'au fäcut,
consirntämântul guvernelor sträine, tot de sträini, in
dauna proprietarilor.
In minele dela Rodna, timpurile mai de
in
mult se scotea aur, argint aramä, azi se lucrä numai
piritä. Tot piritä se scoate din minele de pe Anies.
Unele comune au sare fântâni de apä
(saramurä).
E de remarcat, in tinutul nostru sunt multe
voare de ape minerale la ant, Rodna, Valea Vinu-
lui, Sângeorz, Parva, pe munti la Zimbroaia,
Valea Colibitii, Diaca Dealu-Lat. Pentru scopuri de
sunt fäcute instalatiuni de la Valea Vinului,
dar mai ales in Sdngeorz, de ape acidulate
au fost dedemult foarte cercetate de bolnavi, iar
de acum promit sä se ridice la stabilimente de primul
rang, incepând sä ia pi exportul de un

www.dacoromanica.ro
avânt frumos. Asemenea este mult promitätoare gustuoasa
apä din Parva.
La Colibita, in muntii Bârgäului incepe a-se des-
volta o excelentd statiune climateria
Privitor la industrie e de notat pe teritoriul dis-
trictului se aflä urmätoarele fabrici pi uzine : pe Märii lângä
Sant, la Fiad,,Rornuli pi Borgo-Bistrita ferestrae in
lind ferate forestiere ; in Näsäud de
spirt pi bere, fabricä de ; in Borgo-Prund
bricä de hârtie pi moarä artificialä de Mind. Mori de
sunt aproape in fiecare sat. Cu industria pi
a materialelor de constructii, täbäcärie, dulgherie,
rotärie, p. a. se ocupä in mod mai primitiv lo-
cuitorii nostru. piue, vâltori, scärmânä-
toare de boiangerii in mai multe comune gränicere,
apoi ferestraie mai mici pe de sus al Some§ului
pi atluentilor ; varnite in Rodna ; olärii in Bârgäu ;
mai simple in unele locuri ; la. Mocod ;
pi ici-colea diferite alte instalatii mai mici.
de comunicatie atât inure comunele gränicere
cât pi spre Maramure§, Bucovina, Mure§ului pi pe
in jos sunt, de§i in numär restrins pi unele cam
primitive, in general corespunzatoare. Linie avem
dela Beclean la Rodna pi alt ram la Bârgäu, de unde
un tren motor de duce in Bucovina.

www.dacoromanica.ro
14

CONTRH3UTII ISTORICUL RODNEI

lulian Martian

trece pe valea Sorneplui-Mare in sus rämâne

de frumusetile naturii, cu cari este inzestrat acest tinut. Undele
cristaline ale apelor, satele cu casele bine
prejmuite de pomet, märuntele terase cultivate, incunjurate de
päduri, dealurile negre deasupra cärora se ridicä piscurile albastre
ale celor trei de munti, cari se desfac din vârtejul Ineului
culmindtor, situat la coltul a patru provincii fine, poporul
frumos bine fäcut, - toate acestea se imprimä adânc
memoria cälätorului pi contribue deopotrivä ca drumul sä nu-i
parä lung.
Când apoi Rodna nu mai este departe, undele
tulburi ale râului ne spun, cä acolo se la mine;
se face ingust dealurile se mai sus. La ultima coti-
a drumului, pe malul stâng al ne captiveazd
unei gigantice piramide cu bazele dreptunghiulare. Este Mägura
Caselor, acoperitä parte cu pädure tufi§e, a cärei culme
se cu 700 metri peste nivelul râului. Nu credem sä mai
existe undeva o formatiune naturalä de regularitatea acestei mäguri,
dar ea mai are o importantä: pe culmea ei mai rezistä
vremurilor unei antice circurnvalatii, in interiorul se
ridicä din iarbä unele resturi de zidiri, iar la poalele ei se
mai multe rnovile, unele mari, altele mai mici, cari la prima
vedere ne fac impresia cä nu sunt formatiuni naturale. Origina
se pierde in intunericul vremurilor, când in Mägura Caselor

www.dacoromanica.ro
se cultivau ne de au r pi ar aceste movile ne
t pi
tot atâtea mormane de zgurä, provenite din topitorile cari
au existat apropierea tor.
La bazele din Est ale acestei este situat târgusorul
Rodna, ultima localitate de importantä Nordestul Ardealului.
Primele date mai specificate despre Rodna le avem de pe
timpul invaziunii Mongolilor dela 1241, datorite canonicului
R dela Oradea. Acest scriitor ne spune cä Rodna a fost
un bogat al Teutonilor, unde erau minele de argint ale re-
gelui in care locuia o multime nenumäratä de oameni. El ne
descrie apoi pe scurt a fost cucerit de Mongoli pi
primarul Ariscald 600 de armati a fost necesitat
insoteascä ostirea Mongolilor interiorul
textul acestei dupä Schwandtner:
M. Rogerii varadiensis canonici Miserabile Carmen. cap. XX. Rex Cadan
Rusciam et Comaniam, per silvas, trium dierum habens iter, sive viam, per-
venit ad divitem Rudanam, inter magnos monies positam Teutonicorum villam,
Regis argentifodinam, in qua morabatur innumera populi multitudo. Sed cum
essent bellicosi et armor= penuriam non haberent; audito ipsorum
adventu, extra m, per silvas et montes eis obviam exierunt. Cadan vero
respiciens multitudinem armatorum, terga dedit fingens fugam ante eos. Tune
populi cum victoria revertentes, armis depositis, vino, prout Teuto-
nicorum furia exigit, inceperunt. Sed ipsi Tartari subito venientes, cum fossata,
muros et munitiones aliquas non haberent ; villani ex multis partibus infra-
verunt. Et licet hinc inde fieret magna strages, videns populus, quod eis
sistere non valebat, se ad fidem eorum totaliter reddiderunt. Sed Cadan sub
sua protectione villa recepta, Ariscaldum comitem villae, cum electis sexcentis
armatis Teutonicis, suis militibus associavit sibi, venire cum eis incipiens citra
silvas.
Memoria incursiunii Mongolilor s'a pästrat foarte vie,
in prezent, poporul românese din Rodnei pi in
toate satele se vorbeste despre aceaslä catastrofd ca despre un
eveniment din trecutul recent.
La anul 1906 am notat urmätoarea traditie pe care mi-a
comunicat-o täranul loan Rus din Parva :
Când au Tátarii in tarä, pela Rodna, satul Parva nu avea decât
12 case. Era in ziva de Paste, venirä peste munte satul nostru fugarii
dela Maieru dela vestea ingrozitoare cä vin Tätarii ! Putinii
locuitori se ridicará in grabä, toate vitele plecarä fu-
la munte. Cum zäpada a se topi, la inceputul

www.dacoromanica.ro
verii, apele erau mari nu se putea dealungul väii ; ei trebuirä
sä ia calea cea rea, deacoasta dealurilor de pe malul drept al curial Dar
abia purceserä la drum când iatä o laie de aini mari pi räi, cari erau
Tätarilor, a-i urmäri precum copoii nostri ur-
märesc Bietii oameni abia se puturä apära de dobitoacele
de ajunserá la locul, care se numeste Puntea Tätarilor". Pe
acolo, anume, poteca este de pi duce peste o de
prápästoasá, doi bárbati puturä sä opreasa de dial, card
ajunserá Tätarii la acest väzurä cä nu se mai poate inainta, se rein-
toarserá sat unde foc caselor grajdurilor. Tátarii erau imbräcati
pei de lup neargäsite, cari le de pe umeri pi cari la marginele
din jos erau provAzute zurgAae de aramä, scopul ca sä auz
intotdeauna pe wide stápânii

Am considerat de prea naivä gi aceastä traditie

la anul 1911, când am cd s'a descoperit un ziar al unui cd-
lugär Benedictin, undeva o mänästire din Italia. Acest cälugär
descrie la fel imbrácdmintea Mongolilor spune gi el cd aveau
cârduri intregi de aini cari se numesc de e. latá
deci cum se adevereste traditia de mai !

Afirmatia scriitorului Maginus la Timon, Rodna a fost

Mongolii au ucis acolo 40.000 de nu este
intemeiatá documente gäsim, nu peste mult timp dupä
cursiunea Mongolilor, relatii despre acest oras, din cari se poate
conclude cd in rapoarte normale.
Astfel un act dela 1268 ne spune cd comitele Rotho di gi-
nerele au vândut in Rodna, pe seama lui Enric fiul lui Bren-
delin pârcälabul de cetatea Buda, un turn de piaträ o casä de
lemn in apropiere, o casä de locuit imprejmuitä zid, toti
agrii de sub castru, unele mine de argint o in So-
mes, pentru cinci märci de argint (strälucitor !), cântärit
pondul de Rodna. Martori la aceastá transactie au fost
Minoriti fratele Detric cavaler Teuton.
Un indiciu al nivelului cultural din acest oras, pe acele
vremuri, este mentiunea pondului de Rodna, restul din acest
document dovedeste cd orasul Rodna era stäpânit de Teutoni
cä Mongolii nu l'au distrus, ba poate nici nu i-au cauzat
mari pagube.

www.dacoromanica.ro
 Un alt act, anterior acestuia, dela 1264, contine un ordin al
papei Urban cätre regele al V-lea, ca sä restitue mamei
sale, reginei väduvite, satele : Bistrita, Rodna, JelnaCrainirnatul,
acestea au apartinut intotdeauna, din timpurile cele mai
vechi, reginelor Ungariei.
Proximul act de importanIä e datat din pragul secolului al
XIV-lea (1296-1313). In acesta este vorbä despre ave-
rilor contele Nicolae din Rodna fratelui säu cu
numele (Benedict).
le de s'a conservat pânä in prezent in numirea
muntelui metalifer situat la Nord de oras. Se mai face mentiunea
acestui nurne legendä al cArei subiect nu are a
face cu istoric fiul lui :

A lost odatä un pescar numele Benes, care träia mare säräcie

sotia fiul o cäsutá modestä dela capätul Rodnei, apropierea
Intr'o seará când Benes, dupä ce pescuise toatä ziva de nici un
resultat, voia se rentoarcä acasä traista goalá supärat, iatá de
odatä apare lui o pociturä de cu o rosie pe cap, tinând
o pipä cu tavä lungä In gurá de picioare copite de cal cu
pinteni. Era Dracul in persoanä ! Bence speriat facä cruce, dar
Necuratul preveni zise cu blândetä Bunä seara de ! Eu
vád tu esti necäjit ; nu te feri de mine doar' voiu putea
ajuta. Totul numai de vointa ta !" Atunci prinse o de
curaj zise : Seara bunä! Spune-mi ce vrei tu dela Sätana conti-
: Im-e de tine, omule, väzändu-te cä suferi te chinuiesti din pri-
cina traiului greu pe care duci, dar eu putea fac sä omul cal
mai bogat din tarä, dacä mi-te vei inchina mie cu ai täi.
Atunci veti avea totul ce vä va nu duce lipsä de !"
Ca fulgerul deodatä trecu lui prin minte ce bine fi sä fie el
cm bogat, oras, minierii sä-i zicä jupäne sä fie in
haine bune la ospete sä-1 pofteascä ia Ion aläturi de popa, iar de pes-
cuit sá nu mai El räspunse deci : Din parte-mi sunt bun-bucuros sá
scap de calicie sunt gata a inchina tie, ori cine ai fi tu, dar dä-mi
rägaz sá sfäluiesc cu feciorul sä vád ce vor zice
ei". Bine !" zise Sátana, Iti dau rägazul pe care ceri páná mains la
orä când vei aduce räspunsul la acest se neväzut.
gräbi apoi spre casä, unde asteptau ai säi neräbdare sä
aducá ceva peste la mämäliga care ferbea de mull. Dar când aflará cä bätrânul
iaräsi a venit cu traista goalä sä-1 certe, bietul cu greu
ajunse la cuvânt. Ascultati diagii mei vä spun cá pentru ce nu am prins
astázi nirnic zise cu gravitate. Am avut o IntAlnire cu insusi

sArhiva 2

www.dacoromanica.ro
 iadului !" Cu Necuratul ? Cu Ucigäl-crucea
ferneea pi feciorul de odatä. Da!" räspunse Bene pi adäogä Cu
Sätana I" Si ..... .?" femeea. Si i-a fost milä de mine, nu am
prins pesti, din care pricinä mi-a propus cä noi sä ne lui
pi el ne va face oameni bogafi pi ne va da ori ce i vom cere Atunci
feciorul lui cáciula ; declarä din prag cä el nu va vinde
sufletul plecá in Intuneric.
Toatä noaptea toat ziva urmätoare sfätui cu sofia sa; ce
sä-i cearä Satanei schimb pentru sufletele ? Abia a se pi
pled la locul de Acolo el trebui insä sä astepte
timp mai pi cuprinse o cä Sätana nu va veni va
läsa de Dar când sä se amestece ziva cu noaptea deabinele,
iatä-1 pe Uciacrucea ! Spune ce a-fi ?" zise
Sätana. ierfi Märia-Ta", räspunse Benes," Eu femeea mea voim
ne MAriei-Tale, dar fecionil nostru nu voieste pi ne-a päräsit casa".
Bine pi zise SMana Vä voi primi dar pe Spune-mi ce dorinfä
!

sä vä implinesc ?" Femeea mea a zis :" räspunse Sä ne dai bani

gata de argint sad pi sä ne o cu
tihnä de trei .sute de ani pi sä fim ai Märiei Tale Am pi la
noapte vä aduc bani !" Sätana
Când era pela noppi veni Sätana cei papta saci de bani pi
ti depuse unul until tindä pi fuserä grei pi scuipä una
de tare Bene pi sofia sa se trezirä din somn. Dar când voirä
nu Sätana räzimase sacii de pi acestia grei nu
era chip indepärteze alteum decât dela odaie. se
fäcu o pi ascunserA aceea tofi banii.
A doua zi Benes sofiei sale precum pi pentru sine haine noi,
mândri alese pi Astfel traiul bun.
La dtva cumpärä apoi muntele, care astäzi poartä
numele lui, toate minele de aur de argint, ce se gäseau
munte. In culmea lui cea mai un caste! din pi
sä-i sape un drum In stâncä, din in
la castel, pe care drum venea pi se nu femeia sa,
In haine scumpe, pe o träsurä strälucitoare patru cai negri, iar pe
trecea, oamenii cruce.
Astfel se strecurarä pi cei trei sute de ani de trai
bun pentru Bene pi femeea sa când in fine se implini pi ziva din urmä,
castelul de se präbusi zgomot in de
aur pi cele de argint ale lui Bene se surpark pe bogat pi pe
Sofia sa nu-i mai väzu nimeni
Odatt un pästor gäsi muntele undeva o de surpatä,
o curäfi de pietre pi in läuntru. Ajuns o adâncime mare sub
o zare de luminä de o cotiturä. Se apropie acolo
pe femeea sa muncind din greu cu ciocanele la pietre. Acestui pästor i-a

www.dacoromanica.ro
povestit apoi toatá pätania sa cu Sätana amarnic
soarta spunând cä Sätana l'a osândit sä lucreze femeea la munca
grea din mina aceasta pint la sMrsitul tuturor vremurilor.
Feciorul lui care nu uitat de D-zeu a fost räsplätit
fericire pe dupä moarte viatä de veci -
rai.
Averile comitelui Nicolae din Rodna cele ale fiilor lui
au fost : Satul Mäghieru§i din aproprierea orasului Bistrita,
satul Kelernenechs a cärui situatie nu este identificatk o pädure
la satul care inch este invecinat cu Bistrita, apoi satele
Chintelnic, Chiuza, Sesarma din judetul Dobâca fine un
palat in Rodna, in care locuia comitele Nicolae. o
casä in mai multe mine de aur de argint. -
Din vremuri vechi mai gäsim inch unele date de importantä
despre Rodna un raport al administratorului minelor din
litate tesaurat, dela 25 lanuarie 1804. acesta se spune cä
epoca de inflorire a minelor din Rodna a fost pe timpul dinaintea
incursiunei Mongolilor, când in revirul minier al Rodnei functionau
350 de topitorii, din cari ni s'au conservat prezent tot
atâte rnormane de zgurä produsä in decursul veacurilor in ele.
Toate resturile asemânätoare, pe intreaga suprafata nu
vor ajunge aceastä cifrä ! - Mai departe se spune in acest raport
cä decade* industriei minim din Rodna a dela incur-
siunea Mongolilor s'a desävârsit in urma unei catastrofale
inundatii, care a provenit din o extraordinard rupere de ce
s'a desläntuit asupra acestui oras. -
La 1310 voevodul Ardealului Ladislau promite regelui
Carol Robert, cä i-va restitui de argint dela Rodna, pe
cari le ocupase pe seama sa. -
Pe la finele secolului al XV-lea doi proprietari din Rodna
au därnit douä mine de aur situate Popii, in scopul
ca din venitul acestora se edifice in orasul o biseria
romano-catolick Dovadä venitul a fost suficient este monu-
mentala constructie, care s'a terminat pela mijlocul secolului al
XVI-lea in prezent serveste luteranilor. -
De pe timpul stäpânirii moldovenesti in valea Rodnei ne
vorbesc multe documente din arhivele Bistritei dintre cari
unele se gäsesc publicate de N. lorga. -

www.dacoromanica.ro
20

Pe la anal 1770 se mai vedeau Rodna mai multe ruine

provenite din constructiile mai de seamä ale trecutului indepärtat,
astfel unele ruine de biserici palate. in prezent mnsä nu ni s'a
conservat decât putine resturi din o monumentald biserick ziditä
in stil romanic, probabil pe la finele secolului XII-Iea. Aceastä
biserick dupá opinia unui arhitect specialist, nu a fost parohialá
ci o mânästire a ordinului cälugäresc al Benedictinilor. - In legä-
turä cu aceste ruine mai trebue mentionäm unele rämäsite ale
trecutului indepärtat, cari nu an sea män in tarp : aceste
sunt numitele catacombe. In vest de ruinile bisericii, pe sub
seria de case din apropriere, cari frontul dinspre Est al
pietei, pe subt piatá in continuare pe subt casele din frontul
dinspre Vest al pietei in râu, se un vast sistem de
coridoare subterane, mai largi ori mai zidite cu boltiturá
din pietri dure cu mortar. In prezent unele se intrebuinteazä de
pivnite particulare sunt despärtite cu ziduri, altele s'au surpat,
iar cele dinspre Sud sunt de oseminte omenesti, in cea
mai mare disordine. In bazá de analogie, suntem a crede
cä aceste catacombe au avut destinatia sä serveascä de locuinte
pe seama muncitorimii miniere, iar osemintele omenesti ar putea sä
fie provenite din catastrofa de inundatie, mentionatä mai sus. La tot
cazul ar fi nevoie ca monumentelor sä ia mäsuri ca aceste res-
turi de zidiri sä fie examinate prin expert putin o parte din intreg
complexul sä se separeze sä se rezerveze pentru vederea publicä. -
Un deosebit interes mai prezintá abandonate in
vechime, ce se gäsesc in imprejurimile Rodnei pe
derea terenelor metalifere. Numärul pi situatia nu sunt fixate
pânä astázi, desi s'au fäcut in privinta aceasta, incepând din se-
al XVIII-lea, mai multe incercäri. Inträrile in cele mai
sunt surpate, totusi unele sunt accesibile färä mare pericol.
Stäruind mai cu insistentä asupra acestui fapt credem cä
interesul industriei ar fi nevoie sä se verifice, in afarä de ori ce
indoialä, dacá zkämintele de metale nobile, care pe intinderea
acestor terenuri metalifere, par fi fost cele mai abundente din
tarä, in adevär s'au epuizat cu ; ori cä este
numai cazul cä urma s'a pierdut din negligenta nepá-
sarea unor functionari din trecut.

www.dacoromanica.ro
 21

DOCUMENTE

V. AI. Ciplea

Vieata trecutul poporului nostru stau in

nedespärtitä biserica româneascä. Pe lângä faptul, cä
Românul toate fazele vietii sale pline de suferinte,
sbucium pi restriste, numai ea ipi afla sprijin pi mân-
&ere sufleteascd, i-a dat pi coala cei dintâi
clascali, bisericä s'au manifestat primele miscäri cul-
turale-nationale pi, cu singura exceptie a epocii nefas-
tului slavonism scopuri distructive, tot biserica
a fost pi ocrotitoarea limbii noastre strämosesti. Deaceea
scriitorii nostri istorici au trebuit sä dea in prima linie
atentie trecutului bisericii, precum drept cuvânt zice
istoriograful nostru Al. in discursul de recep-
tiune la (2 lunie 1923) : Interesul istoricilor
s'a indreptat cu deosebire, spre vieata bisericeascä,
dorneniu In care s'au publicat cele mai merituoase studii
ale istoriografiei române ardelene contimporane pi in
care s'au distins cei mai de seamä reprezentanti ai ei.
De aceea, pentru viitori, caracterul dominant al aces-
tei istoriografii, va fi, ca pi pentru noi, cel bisericesc".

www.dacoromanica.ro
22

Infirma credintä, cä, scrise in oricare toate

documentele cari vieata noasträ bisericeascä,
sunt de cea mai mare importantä pentru desvelirea
cunoasterea trecutului nostru cultural ; pu-
aci o serie de documente scoase din
vechea arhivä a orasului Bistrita. Unele dintre ele sunt
de interes general, altele privesc chestii locale ; socotim
cä toate impreunä vor putea contribui la
terea stärilor sociale-bisericesti dela 1700 incoace.
Pentruca cititorii sä poatä cunoaste mai bine situatia
specificd din tinutul nostru somesan, tinern sä accentuäm,
cä partea din sus a väiei Somesului a fost ane-
xatä in secolul al 15-lea de regele Mateiu, la Bistrita,
Sasii bistriteni - nesocotind dispozitiile cräie§ti, ca
mesenii sä se bucure de aceleasi drepturi privilegii
pe cari le aveau colonistii sasi - ei favorizati
de conjuncturile istorice, au inceput a asupri pe Someseni
tot mai mult pi a-i privi ca pe iobagii Deci n'are
surprindä pe nimeni, cd, pi chestii bisericesti, -
precum se va vedea din documentele publicate mai la
vale -
se adresau
guvernul, cdt pi forurile superioare hisericesti
poporul sornesan numai prin interme-
diarea magistratului (senatului) oräsänesc din Bistrita.
Magistratul privia ochi räi incercdrile Sornesenilor
de-a de putin pe teren cultural pi cäuta sä
suprime miscare de eliberare de sub jugul säu. E
lucru cä arareori guvernul se simtia indemnat
de-a lua in apärare pe Romänii someseni, mai ales
atunci Sasii evanghelici, clandestin impo-
triva poruncilor ale Habsburgilor catolici, pro-
movati ortodoxismul pi impiedecau intentiile domnitorilor

www.dacoromanica.ro
 23

de-a face, mai ales pe timpul granitei, ca locuitorii

tina§i treacä la religia unitä. Dar cu tot sprijinul spo-
radic de guvern chestii cari priviau unirea,
arhidiaconul districtului some§an preotii,
trebuiau ducä grea luptä intru apärarea bisericii contra
nedreptätirilor politice.
E de rernarcat in fine, cä sediul arhidiaconatului,
la inceputul secolului 18-lea, n'a fost totdeauna
säudul, ci comuna care functio::a ca preot numit
de mitropolit ca protopop al districtului.

Medias, 4 Maiu 1705. Conte le Simion de Ghimes,

generalul principelui rebel Rákoczi pi prefectul judetului
Borsod, face cunoscut, cd subt protectia sa pe toti
preotii români uniti biserica Romei, pi la recercarea
le asigurä privilegiile pi irnunitätile de cari se
preotii romano-catolici. In baza dreptului ce-1 are din
partea stäpânului in calitate de comandant suprem
al armatei ardelene, interzice strict tuturor ofiterilor sä
se incartirseascá in casele preotilor români uniti,
molesteze, pägubeascä, jäfueascä pi sä le impunä däri,
altfel vor fi aspru pedepsiti.
Én Ohimessi grof Simon méltoságos erdélyi fejedelem
vadászi Rákoczi Ferencz kegyelmes urnak eö nagysága mezei ge-
neralis marsalchja, nemes Erdély országában levö iának
menderozo plenipotentialis generalis, nemes Borsod vármegyének
föispánja Adorn tudtára mincieneknek az kiknek minthogy az
rornai sz. ecclesiákkal uniáltatott oláh papok specialis protectiom
alá vétetettenek és hogy privilegiurnok és immunitasok lévén az
catholica religion levö papokkal minden impositioktul irnmunialtattak
és eximaltattak, melyre nézve is az egész erdélyi ditioban levö
unitus oláh papok elöttem megjelenvén, proteclionális és exemtio-
nális levelemet kivántak. Parancsolom azért emlitett kegyelmes
eö nagysága által adatott fö generalissi plenipotentialis autho-

www.dacoromanica.ro
24

ritasombol es nagysága minden rendben leyö lovas és gyalog hadi

tiszteinek hadainak közönségesen parancsolorn, hogy senki is azok
közül az megnevezett ditiobeli unitus oláh papok házokban beszállani
ottan étel italbeli, söt akár minemü gazdálkodást kivánni, annyival
is inkább hatalmasul reájok menni s amizokat felverni vagy veretni,
házok helyeit joszágokat háborgatni, s azokban megkárosittani, ugy
rendbeli hegyelmes urunk eö nagysága tisztei csak leg-
kisebb impositioval aggraválni, semmiképen ne merészeljenek,
lönben valakik ezen parancsolatomat hagyják, érdemük szerint
valo kemény büntetéseket el nein körtilik. Medgyes alatt lévö
táborrul 4 A. 1705. Dalyai Pap Lászlo az
papoknak notariusa. Concordat cum originali P. Persics.
Ex male descripto Pari Transsumptum per Michaelem Conrad
Imatus Notarius Regii Civitatis Bistritzensis.

2
Alba-lulia, 16 lunie 1705. Pärintele Iesuit Persics
primarului bistritan, Klein von Straussenburg
(Literatus) urmätoarele : Preotul Mateiu din Zagra s'a
plâns in contra primarului, cä a numit in
säu alt protopop. Deoarece preotii români au privilegii
confirmate, pe primar sä nu nelini§teascd chiar
altul pe protopopul ales de intreg
sinodul. Neavând primarul dreptul la aceasta, ar putea
s asupra sa nemultämirea Excelentei Sale gene-
ralului. Mai departe provoacä pe primar sä pläteascä
suma de 100 -floreni, care tot la 4 ani era indatorat
contribue la sustinerea elevilor dela
lesuitilor.
Nemzetes Kis /duos uramnak eö kegyelmének Besz-
tercze szék birának (titulus cum pleno honore) nekem
akaro adassék Besztercze. Mint jo akaro uramnak ajánlom
szolgálatomat Isten minden kivánt jokkal áldgya
gyelmedet kivánom. Szükségesképpen kelletik kegyelmedet megta-
a Máthé Zagrai pap éránt, mely béjövén a szoborban
naszkodott kegyelrnetek hogy más protopopát tött kegyelmetek
eö helyében. Azért instálok kegyelmednél privilegiumjokat,
mely a méltoságos generalis eö Excellentiajátol confirmaltatott,.söt

www.dacoromanica.ro
 25

fogadta hogy az oláh papokat ugy oltalmaza amint a

catholicus papokat ; mely fogadását eö nagysága pöcsétes levelével
confirmalta. Azért kérem kegyelmedet mivel az egész synodus annak
elötte ötet experesté tötte vala, a mostani peniglen confirmálja,
hogy kegyelmed ötet ne háborgassa, mást ne tegyen, semmi
hatalma lévén kegyelmednek arra a végre, mert ha eö Excellentia-
jánál panaszt tésznek, neheztelését veszen kegyelmed magára. A
felöl is kegyelmedet megtalálnom, hogy a mi Deakjaink
interesit mindég négy esztendöre, tudniillik száz magyar forintokat
négy esztendötül fogva megadta. Kérem kegyelmedet hogy tegye
szerét ne kényszerittessünk inásképperi a dologhoz fogni. Ezek után
Isten oltalmában ajánlom Albae-luliae, 16 lunii 1705.
Kegyelmetek alázatos szolgája káplánja Pater Persics
3
Alba-lulia, 7 Julie 1705. lesuit loan Persics
priinarului senatului oräsänesc din Bistrita : A
primit scrisoarea Bistritenilor, in care cä ar
fi avut mai privilegiul sä aleagä, dupä un anumit
ciclu de ani, pe protopopul bisericii române§ti. Cu toate
cä ciclul nu s'a implinit, ora§ul total a pe
topopul actual, care träe§te, altul. Notarul sinodului
român, impreunä alti preoti, afirmä acum
in Ardeal numai sinodul episcopul au avut dreptul
sä protopopi, tot in sensul acesta dispun
tärii (Approbatae Constitutiones). Chiar daeä
ora§ul ar fi avut amintitul privilegiu, unirea acest
privilegiu s'a nimicit, având acum Românii privilegii
similare ale reformatilor catolicilor, conform cärora
nici o putere lumeascd nu poate le impund protopop.
Privitor la suma de bani, pe care o datore§te ora§ul
pentru sustinerea elevilor dela lesuitilor (suma
amintitä in scrisoarea precedentä), dopäce nu se poate
da nici o arnânare, . Iesuitii vor conform con-
tractului. nu-i sileascä ora§ul ca in ambe chestiile sä
se adreseze cätre Excelenta Sa guvernorul,

www.dacoromanica.ro
26

Nemzetes Besztercze városa királyi birojanak s tanács-

nak (titulus cum honore) nekem jo akaro uraméknak eö
kegyelmének adassék, Besztercze. Mint jo akaro uraméknak ajánlom
kegyelmednek s kegyelmedeknek böcsületes valo szolgálatomat.
Kegyeltnetek levelét vöttem, melYbe irja kegyelmetek hogy privile-
giumja lött volna elötte, hogy bizonyos esztendök mulva
eligálhatott kegyelmetek az ott lévö oláh Ecciesiának protopopát.
De amint kegyelmetek maga is megvallya levelében azoknak
az esztendöknek az ideje el nem jött, miképpen tehetett kigyelmetek
más oláh protopopát, élvén a s azt megvetvén. Noha az
jelen papdk notariusa 'másokkal azt mindnyájan tagadgyák
hogy (állitván) nem volt jussa mind eddig az ideig Er-
déllyországában protopopákat tenni, hanem csak az egy syno-
dusnak s püspöknek. Azonkivül világosan szollanak Approbatae
Constitutiones regni Transsilvaniac hogy az oláh papok mindenben
függjenek az oláh püspöktül, és igy nem tudom ki adott volna
kegyelmeteknek privilegiumot az ország usi ellen. És noha
lött volna annak elötte, mind az unioval tolaltott, mellyel
nyertenek ollyan privilegiumot, hogy ollyan privilegiurnokkal
nek, a micsodásokkal a reformatu's s catholicus papok. Amint
potestasnak sernmi jussa nincsen hogy nekünk
peresteket tegyenek, hasonloképpen kegyelrneteknek semmi jussa
nincsen Az ö most ujanon confirmáltatott,
meilynek párját ime kegyelmeteknek elküldöm. A mi az Deak-
jaink interessét illeti, azt kegyelmetek maga itéletére hadgya, ha
igazság szolgáltatnék akkor hogy azt kegyelmetek meg adgya,
és noha nyert kegyelmetek dilatoriumot essö esztendöre, mind azon
által, mind azon által az elmult esztendökre, kiváltképpen mikor
bkességhen volt az ország kegyelmeteknek eö Excellentiaja ollyan
dilatoriumot adon. Egyeh igy elvesznének az interesek
egész országban. Mi annak felötte a contractus megmara-
dunk és aszerint procedálunk. Kérem azért kegyelmedet mind az
oláh papok eránt, mind peniglen az interes eránt procedáljanak
annak modja szerint, ne kinszerittessünk eö Excellentiahoz folya-
modni. Ezek után Istennek ajánlom kegyelmeteket. Albae, 7 lulii
1705. Kegyelmetek szolgája s káplánja Pater Persics
4
(Szóváros), 25 Noemvrie 1706. Popa Ga-
vrild predicator notar prirnarului
bistritan, Mathias Werner (care in acel an era in reali-
tate numai suplinitorul primarului Klein) : Din

www.dacoromanica.ro
 27

toate pärtile, dar mai ales din parohiile românesti ale

tinutului bistritan, au sosit o me de plânsori la
episcop ; intre altele se ridicä acuze contra preotului
Mateiu din Zagra (care totodatä era protopop), cä el
comite nelegiuiri, cununând rudenii apropiate. Deci pen-
truca sä nu se cinstea lui Dumnezeu
bunul nume al bisericii, sä trimitä pentru investire
putere protopopeascä, pe un alt preot.
NOTÁ. - Deoarece din alte documente reiese, cä Popa Mateiu din
Zagra a ajuns protopop pe cale in aceastä demnitate de
copul Atanasie, parecä Popa Gavrilá din lucra In Interesul
episcopului Tirca, precum s'ar putea deduce din scrisoarea pe care o publicdm
mai la vale. E semnificativ, cá Sasii bistriteni erau contrarii preotului
Mateiu din Zagra precum se aminteste in alte cari privesc diferite
chestii bisericesti, ei erau pentru preotul Grigera! din Mititei, pe care pe cale
abuzivá 1-au ridicat la rangul de protopop.
Tiszteletes Vernell Mdtyás uramnak nemes Besztercze városá-
nak érdernea birájának jo eö kegyeirnének, Besztercze.
Minden kivánásával valo kész szolgálatomnak ajánlása után,
Isten kegyelmedet egészséggel, hosszu örvendetes hireknek
hallásával virágosztassa s megáldgya kévánom ! Tiszteletes Biro !

Esküt társaival edgyütt fö T. püspök ur után, sok

panasz minden a kegyelmetek Besztercze
kén lévö oláh Ecclesiákbol, a között Zagoron lako Mathe
pap nevü atyánkfia iránt, hogy eö kegyelmi tiszti cselekedvén
a vér vétkezett atyafit atyafiával átvéteti s öszve esketi, amely
iránt kérem kegyelmedet s közönségesen is, hogy oly oláh papot
a kegyelmetek vidékiböl a mely mélto az esperestségre bocsásson
és küldgyön, hogy a mi rendünk szerint arra az esperestségre az
tisztre felemellyem, ugy az Istennek dicsösége ne mocskoltassék.
se az Ecclesia meg ne botránkoztassék s hirünk nevünk károsu-
ne legyen, kegyelmeteknek akarattyát leghivebben meg-
szolgálom. Ezek után Isten oltalma legyen Uron a kegyelmetek
életén. Szovdros die 25 Novembris a. 1706. Kegyelmed kész szol-
gája pap szovárosi praedicator és notarius.
5
Sibiiu, 27 Aprilie 708. Scrisoarea arhiepiscopului
unit Atanasie, adresatä subjudelui Mathias Werner din
Bistrita, in care ii pseudo-episcopul

www.dacoromanica.ro
28

Tirca, patrocinat de generalul rdkoczian Pekri, a jäfuit

biserica mitropolitanä din Alba-lulia, apoi a destituit
.protopopi, Inlocuindu-i altii räi, pe care arhiepiscopul
nu ii recunoaste. a fäcut-o protopopul Mateiu
(din Zagra), care i-a descoperit mitropolitului, unde tine
Tirca ascunse obiectele furate. Subjudele e rugat sä
protejeze pe numitul protopop sä-i dea ajutor, ca sä
poatä redstiga obiectele.
Amplissimo ac circumspecto Domino Verner Inclytae
Sedis Bistriciensis Vice-regio ludici etc. Domino Colendo, Bistricii.
Amplissime ac Circumspecte Domine Colende. volui prae-
sentibus circumspectae Dqminationi Vestrae, qualiter durante hac
rebellione aliquis pseudo-episcopus nomine Cirka (cuius non
bito habere aliquam notitiam) a Pekrio impositus, Ecclesiam no-
strain Graeci ritus Valachicam metropolitanr n Albensem, rebus
quam plurimis ablatis depredatus sit, etiam protopopatus deposuit
et plurimos alios pessimos substituit, quos ego nullatenus agnosco,
uti etiam in sede Bistriciensi cum Protopopa Matthia factum est.
Cum amplissimus hic apud me Cibinii fuerit, de rebusque Eccle-
siae per Cirkam ablatis, ubi detinerentur, informaverit, quas sine
assistentia rehabere non valeo ; rogo proinde circumspectam Do-
minationem Vestram, quatenus latori harum Reverendo Domino
protopopae Matthiae, pro expetendis rebus meis assistentiam (si
aliqua opus) dignentur, etiam alias, legitimum
istius loci protopopam in suo favore conservare velint. Quam gra-
tiam benevolentiamque exhibitam in maxime ubi mihi occasio
oblata fuerit, ut reservire possim diligenter adstudebo, qui me
co:nmendans maneo. Cibinii 27 1708. Amplissimae Domi-
nationis Vestrae obligatissimus servus Athanasius archiepiscopus
um.
6
Alba-lulia, 5 lunie 1715. Scrisoarea secretarului
clerului unit, Wenceslaus Frantz, (de origine ceh, fost
secretar al episcoptilui Atanasie), cätre primarul bistritan,
Andreas Ziemer, care in baza arätärii Popei Mateiu
receara pe primar sä intervinä, ca preotii sä nu fie ne-
dreptätiti din partea sätenilor, cu impozite alte sarcini,
de cari in baza privilegiilor preotii sunt liberi.

www.dacoromanica.ro
 Circumspecto Prudenti ac Amplissimo Domino Andreae,
clytae sedis Bistriciensis regio ludici dignissirno ac Domino Ob-.
servandissimo Bistricii. Circumspecte ac Prudens Domine Obser-
vandissime ! Delatum est mihi, qualiter in nonnullis ibi adiacentibus
pagis popae a pagensibus in praeiudicium status Ecclesiastici
indebitis modis aggraventur. Cum, ut singulis constat, Sua Maiestas
sacratissima gloriosae recordationis Leopoldus imperator ante ali-
quot iam annos universum clerum Graeci ritus Valachicum ab
universis oneribus publicis suo diplomate sacratissimo clementis-
sime immunem fecerit, et nunc denuo Augustissimus imperator
modernus Carolus 6. idipsum benigne confirmaverit ; Itaque suam
dominationem circumspect= ut supremam illius loci instantiam
praesentibus hoc in passu confidentissime requirendam esse duxi,
quatenus pagensibus quos oretenus exhibitor harum popam
Matthias denominavit, ut a similibus statui Ecclesiastico praeiudi-
ciosis, quibus sibi vel maxime nocere possent, supersedeant, et
minus posthac clerum incommodent, gratiose imponere haud gra-
vetur, ne cogar apud altioris potestatis personas querelas deponere.
De reliquo me summe recommendans maneo Albae-Iuliae, 5 lunii
1715. Circumspectae Dominationis Vestrae obligatissimus servus
Wenceslaus Graeci ritus Valachici uniti secretarius.

Zagra, 1723. Scrisoarea säteanului Vasile Rai

numele preotilor); adresatä conventului pi pär. lesuit
Ladislaus Tar din Cluj, in care cdsatele
mai bogate ale tinutului aveau mai nu numai 2, ci
chiar pi 3 preoti ; Irish conscriptorii" au orânduit
numai fiecare sat, chiar pi pe
fiul preotului intre iobagi, sau inlocuind pe preotii mai
tineri. El, Vasile Rai, a pe teritorul
satului, 5 ani, o care trâesc
3 _laici un Laicii intretin din 3 stupi mânäs-
tirea pe care domnii bistriteni acum o impun
In satul Zagra, de mänästire, mai stint
biserici, la care serviau câte doi ;

conscriptorii au orânduit numai câte cari singuri

www.dacoromanica.ro
nu pot ndeplini liturghia. Roaa ca la fiecare bisericä
poatä servi doi preoti, pe sä
esteze impuneri de dare, iar or, cari lo-
cuesc pärintii, sä fie liberi de dare.
1723. Tiszteletes Szent Szék és tisztelendö Pater Tar Urunk,
Atyaságodhoz és az Szent Székhez minékünk az Besz-
vidékin lako oláh papoknak instantiánk. Tisztelendö
Atyaságodnak és az tiszteletes Szent Széknek alázatqsan jelentjük,
hogy minek elötte a conscriptorok eljárták volna az vidékünket
ahol jo falu van hogy sokan vadnak az emberek, két papot tartot-
tunk, ahol pedig jobb falu volt három papot is, ugy hogyha egyik
othun nein volt -az másik suppleálta, conscriptor uraimék pedig
egyet egyet rendeltek minden faluba, néhol az fia az papnak supple-
az atyját, már az fiu is pap lévén, conscriptor urairnék pedig
az az falusi jobbágyokkal egy sorrban vcteték, söt öreg
papokat leteték és az Item azoni Zagra
falunkban én Raj Vaszily idest in territorio pagi épitetem egy
nestirát esztendök elöt, az mind eddig békessegessen laktunk,
három világi ember, és egy kalugyer, az mely 3 pár világi embe-
rek tartunk két három koszár méhet, az mely rnéhnek viaszábol
tartjuk az monestirát viaszal, most imár azt is rnegdézmálják az
Beszterczei urak, noha az dézrna is az monestiráé volna. Item
ugyan Zagra faluban van. excepto monestira két templom,
az mely templornoknál két két pap volt, már csak egyet egyet ren-
delvén az conscriptorok, vihetik végben az isteni szolgálatot.
Kiért is kérjük T. Atyádat és az Sz. Széket hogy ezeket
megorvoszlani inéltoztassanak, az az hogy két pap lehessen egy
templomnál, és hogy az monestiránál lako, kalugyert, egyházfiát
portioval ne haborgassák. Item az mi papjaink fiai, kik is egy
kenyeren vadnak az atryokkal, ha papok is legyenek immu-
nisok az portiotol. Amely Tisztelendö Attyaságod hozzánk valo
gratiaját, és az Szent Székét, mi is meghálálni el nem mulattjuk,
maradván Tisztelendö Attyaságodnak és a Szent Széknek Szegény
szolgái lidern qui supra oláh papok.

11 Maiu 1723. Pär. lesuit Ladislaus Tar

consiliului bistritan urmätoarele :

www.dacoromanica.ro
In timpul ciumei recente a fost la guvernor acolo a
aflat multä afectiune atat din partea acestuia pi din
partea magistratului bistritan. De aceea sperä, cd magi-
stratul va da ascultare in chestia despre care scrie.
Raporteaza, cä din partea Regal (teologul de
atunci al episcopului), a episcopului (loan
Giurgiu Patachi) i-s'a incredintat ocrotirea clerului romôn
din Nordul Mureplui, pe care el cu Par. Rector
a pi primit-o. Deci are ca in nurnele epis-
copului protejeze preotimea ca
aceasta sä se bucure de toate privilegiile cato-
lici, privilegii asigurate de Leopoldus. losephus
pi Carolus. Conscriptorii" nu pot nirnic intreprinde in
contra preotilor români, ceeace cu ocazia vizitei acute
cu câteva zile de Pär. Tar Pär. Rector in
Sibiiu, le-a asigurat pi D-1 general pi D-I guvernor, pro-
mitându-le tot sprijinul apärarea intereselor preotilor
români. Nu se va permite, ca putere sä atace
copiii preotilor pi pe servitorii bisericilor. Conscriptorilor
li-s'a poruncit, ca ei numärul preotilor
români, pi la caz dacä in unele locuri vor fi prea
atunci episcopul micsoreze numärul bor. Ei, conscrip-
torii, n'au nici un drept pi nici de-a depune
transfera preoti, cäci aceasta ar face-o impotriva decre-
Majestätilor Lor. Tar roagä pe magistrat sä
nu permitä sä se comitä de excese pi volnicii
contra preotimei române, a persoanelor pi averilor preo-
testi, precum dovedeste pâra aci aclusä, scrisä in ungu-
reste (scrisoarea de mai sus, din Zagra); pi n'ar fi bine,
ca ea sä in episcopului la Viena (unde el
chiar se afla attinci), Excelentelor gene-
ralului pi

www.dacoromanica.ro
 Wohlgebohrener und Hochgeehrtester Herr Stadtrichter und
Hochlöblicher Rath und geehrter Herr Notarius. Aldieweilen ich
zur Zeit der Jüngstregierenden Pestilentz, da ich neben und bey
lhro Excellentz den Herrn Gubernator ware viel gutes und einen
über meine Meriten geneigten Affekt nieines Hochgeehrten Herrn
und des Hochlöblichen Magistrats zu Bistricz erfahren ; so bin ich
auch anjetzo desto versicherter Hoffnung, dasz meine höffliche
Ersuchung einen glücklichen und gewanschten Ausgang erhalten
werde. Berichte also meinen hochgt. Herrn Sambt dem hochgt.
Rath, dasz mier diesseyts des Fluszes Marosch nebst dem Ehrw.
P. Regai von Ihro Gnaden dem Herrn Wallachischen Pischoff selbst
alle Sorg über die Wallachische Klerisey und Geistlichkeit ange-
tragen und anvertrauet worden, welche ich mit Einwilligung meines
Ehrwürdigen Pater Rectors, und mit dessen Beistand angenohmen ;
derowegen mier gewisser massen obliget dasz ich im Nahmen
Ihro Gnaden des Herrn Wallachischen Pischoffs gemelte Walla-
chische Geistlichkeit nach Möglichkeit beschitze und ihr Recht er-
halte. Num aber ist meinen hochgeehrtesten Herrn
dasz Ihre Majestäten drey allergnädiste Kayser und Leo-
poldus, Josephus und Carolus denen Wallachischen Priestern und
ihren Pfaren eben jene Privilegia und Freuheiten durch Kayserliche
Decreten, welche bey Händen seynd, ertheilet worden seynd, mit
welchen Privilegien und Freyheiten andere catholische Priester leben ;
derowegen solche Privilegia von Keinem, der Ihro Majestät
getrey ist, können umbgestossen werden, so haben die Herrn Con-
scriptores im geringsten nichts wider die wallachische Geistlichkeit
anordnen können, wie solches beede Excellentzen, der Herr General
und der Herr Gubernator bekennen, hey denen mein Ehrw. Pater
Rector und ich vor etlich Tagen zu Hörmanstad gewesen, sondern
sie versicheren uns auff alle Weis, dasz sie uns auff das geringste
anhalten zur Beschitzung deren wallachischen Priestern Bey-
stand leisten wollen, und werden auff keine Weisz zulassen, dasz
deren Popen ihre Kinder und Kirchendiener, masszen solche be-
freydte Personen seynd, von weltlicher Macht angegriffen werden.
Denen Herrn Conscriptoribus aber ist nichts anderes befohlen
worden, als nur dasz sie die Zahl deren wallachischen Geistlichen
beschreiben, damit, wan villeicht in gewissen zuviel Popen
wären, darner Ihro Gnaden der Herr Pischoff möchte ersucht
werden, auff dasz solche Zahl gemünderet würde, nicht aber dasz
sie selbst die Popen absetzen oder übersetzen können, denn sol-
ches Spricht Excellentz der Herr General und Herr Guber-
nator, ist über unseren und wieder das Decret Ihro Majestät.
Derowegen ist meine demütige Bitt an den Hochlöblich. Magisträt
als meine Hochgeehrt. Herrn auff dasz sie nicht zulassen wollen,

www.dacoromanica.ro
dasz dergleichen Excess und Gewalttätigkeit wieder die wallachische
Geistlichkeit und wieder ihre geistliche Habschafften und Zugehö-
rige Personen begangen werden, dergleichen die beygelegte unga-
rische Klagschrifft ausweiset, auff dasz nicht vileicht die
entweder zu den Herrn Pischoff naher Wien, oder zu Ihren Excel-
lentzen allhier gelange. In übrigen ist mier sehr leyd, dasz ich in
tali materia odiosa meinen hochgeehrtesten Herrn eine Ungelegenheit
verursachen mus, der ich mit dankbaren Gemüt Stätz ingedenk
bin des mir erwiesenen grossen Affect und Gewogenheit ; und deren
ich auch verharre Claudiopoli Mail anno 1723, jederzeit dienst-
willigster und schuldigster Diener Pater Ladislaus Tar, Soc. Jesu.

Cluj, 17 Decemvrie 1728. Guvernorul Conte Sigis-

mund Kornis cätre orasului Bistrita : Ii
municä, cä moartea episcopului Patachi s'a iscat
o mare confuzie preotii uniti, dintre cari multi au
trecut in române, in Bänat Maramures,
din partea episcopilor schismatici, au
au cauzat aci multe inconveniente. Pentru
acestor intentii rele, pânä la numirea noului episcop
unit, Maiestatea Sa a dispus, ca actualul Rector din Cluj,
Pär. Fitter Adam, in calitate de director al preofilor
sä inspecteze pe ajutorul guvernului.
vedit preotii români schismatici comit multe
excese, are sä se publice, preotul care pe
cuns se hirotoneste la episcop schismatic nu poate
produce nici un certificat din partea lui Atanasie, Patachi
sau a altui episcop unit ; mai departe care sä
alunge pe preotul unit sä provoce confuzie prin asta-;
imediat sä fie Indatorat la purtarea tuturor contributiilor
supus chiar la mund iobägeascd stäpanului säu.
In fine mai inspectorii perceptorii de dare
,,Arhiva 3
www.dacoromanica.ro
34

socotelile de pe anii 1726 -1728 sä le

Inainteze cu restantde in bani. Asemenea
se eventualele plânsori militiei.

Prudentibus ac Circumspectis Primario et Projudicibus, Villico,

Senatoribus ac Notario Civitatis et Districtus Saxonici Bistriciensis ;
Nobis benevolis. Sacrae Caesareae Regiaeque Catholicae Majestatis,
Principis Transilvaniae, Domini, Domini Nostri Clementissimi
mine. Prudentes ac Circumspecti Nobis Benevoli, Salutem et Gratiae
Caesareo-Regiae Incrementum Per decessum Baronis kannis
Pataki alias Nemes, Graeci ritus Valachorum episcopi, tapasztalván
az unitus is sub spetie unionis lappango oláh papok között valo
nagy confusiot, hogy az kik köszüllök valosággal unitusok is az
megholt püspök báro Pataki halála után mások azoknak confusio-
jokra és injuriujokra transmigrálván a kit oláh országra, Banatusba
is Marmarosba magokat schismaticus püspökkel papokká tétetvén,
is onnét visszajövén, sok inconvenientiakat causaltak, rnelyekröl is
midön felsiges Urunk genuine informáltatott volna, azon gonosz
igyekezeteknek megelözésére tetzedt eö felségének, mig in locum
praememorati Graeci ritus Valachorum unitorum episcopi mást fog
eö felsége kegyelmesen denominálni, addig az mostani Kolozsvári
Rector, Pater Fitter Adam urat pro Directore poparum Graeci ritus
Valachorum kegyelmesen resolválta, hogy az unitus oláh papokra
inspiciálljon is ha succursus kivántatik a gubernium is
succurráljon, mellyre nézve látván is tapasztalván de die in diem
az schismaticus oláh papoknak nagy mértékben harapozo gonosz
igyekezeteket is munkáikat, szükségesnek itéltetett hogy minden
helységekbe publicaltassék hogy a modo in posterum valaki az
oláhok közül titkon vagy clancularie schismaticus oláh püspökkel
magát oláh papnak téteti, is az igaz unitus papot quoquo modo
exturbalni igyekeznék közöttök confusiot szerezni, az olyan imme-
diate az contributionak obnoxiu3 légyen, is egyéb terek viselésnek
subiacealljon, egy szoval valakinek Athanasiustol, néhai báro Pataki
urtol, vagy más igaz unitus testimonialisa
producáltathatik az immediate contribualljon is egyéb onust is sup-
portalljon, söt az maga földes urának is servitiumot praestalljon.
Az kik ratiotinaltak az generalis computusonn inspectorok vagy
perceptorok in annis vel hibernis 1726, 27 is 28, az akkori ratio-
jokat hozzák bé is ha mi restantiajok vagyon a pénzt is magokkal
hozzák bé. Ugy az idei aulica cancellaria fizetését is jo monetaval,
az ratiok productioja azért kivántatik, bogy az neo conductus mi-
leseknek grajczárit igazitásban vehesse a commisariatus per provin-
s a restitualando egy egy grajczár bonificatioja is propor-

www.dacoromanica.ro
tionaltathassék a proportione quanti contributionis, minthogy most
jött az guberniumnak finalis resolutioja generalis commisarius eö
Excellentiajátol, mit lehessen acceptálni a praenominalt esztendökben
in computibus provintiam inter et militiam, azért ad 15 lanuarii
comparealjanak. Ha mi panaszok lészen az militia observalván
az elsö instantiákat, ha condigna satisfactiokat nem obtinealhatnak,
clara reideclaratione specificalván az panaszt, hogy ki vagyon,
cum documentis az guberniurnnak adgja be kegyelmetek,
ugy tudgya az dolgot pro ulteriori prornovealni és meg is orvos-
lani, kegyelmetek ezeket e plenis publicalni és mindenekben a gu-
bernium parancsolattyát effectumba venni el ne mulassa. Secus
non facturis alte fata Sua Majestas Sacratissima benigne propensa
manet. E Regio Principatus Transilvaniae Gubernio. Claudiopoli
die 17 Decembris a. 1728. Sigismundus Kornis gub. Sigismundus
Kun secr.

10
Sibiiu, 19 lanuarie 1736. Scrisoarea guvernorului
Conte I. Haller cätre magistratul bistritan, de urmätorul
continut : Maiestatea Sa in decretul d. d. 28 Octomvrie
1735 ordoneazä, ca episcopul român Baron loan
precum clerul unit fie de toate nedreptätile,
excesele, voiniciile, pägubirile pi ; apoi din partea

nimänui sä nu se introducä vre-un procedeu

triva episcopului pi a clerului, ci totul sä ne-
schimbat, precum a fost in timpul episcopului unit
precedent, pânä Maiestatea Sa eventual va
altminterea. Apoi continuä, mod surprinzAtor, astfel :
Deci dach magistratul va afla, cä din partea episcopului
sau a clerului, pe cale sau particularä, se vor
introduce nouä obiceiuri prejudicioase, sau se vor admite
excese, imediat sä raporteze guvernului, care va lua
mäsurile trebuincioase. Altminteri guvernul a pi
episcopului sä nu permitä, ca pentru cununii sä se
dela säraci cate trei ceeace sä observe pi magi-

www.dacoromanica.ro
36

sä cä särmanii sä pläteascä mai mult,

s'au indatinat in timpurile trecute. La caz de ne-
sä se adreseze episcopului rornân, dacá
copul n'ar lua mäsuri, atunci sä se apeleze la guvern.

Sacrae etc. nomine. Prudentes etc. increinentum De dato

!

24 mensis Octobris a. 1735 proxirni praesenti emanalt kegyelrnes

decretumát eö felségének ma vötte s olvasta alázatosan a guber-
nium, melyben is kegyelmesen méltoztatik eö felsége parancsolni
hogy ur oláh püspök B. Klein uram eö és ezen
principatusbeli unitus Graeci ritus clerus a gubernium által minden-
arms törvénytelenségek, excessusok, eröszaktételek, károsittatások
és injuriáltatások manuteneáltassék, és a megnevezett püspök
ur és senkitöl semminemü innovatiot behozni s csele-
kedni meg ne engedgyen, minden dolgok abban a statusban
maradgyanak, az melyben az elebbeni unitus püspök
urak eö kegyelmek idejében, mindaddig valameddig eö
denekröl annak idejében kegyelmesen fog resolválni, is
kegyelmetek igy értvén ezen eö felsége kegyelmes parancsolattyát,
maga directioja alatt levö mindennemü helységekbe suo modo
blicalni és observalni s observaltatni tartsa s ismerje maga
gialis alázatos obligatiojának lenni, hoc addito, hogy
metek is a fenndenorninált B. püspök urtol eö kegyelmétöl vagy
a clerustol, akár publice akár privatim tapasztalt vagy tapasztal
valamely praeiudiciosa innovatiot behozatni, avagy excessust admit-
táltatni, az olyanokrol kegyelmed és a guberniumot
ab officio genuine credibiliter et authentice etiam de specificis et
individuis informálni el ne mulassa, hogy a gubernium is arinak
utánna ahoz képest tehesse maga officiumát in locis debitis, más-
ként urnak oláh püspök uramnak is irt a gubernium, bogy afféle
dolgokat maga subordinatussi is cselekedni s cselekedtetni
meg ne engedgyen signanter esketésért vagy is copulatioért
három hárorn máriást a szegénységföl venni ne engedgye, melyre
kegyelmetek is reá vigyázzon, és ha exigálni akarnak ab-
solute tiltsa meg a szegénységnek, semmivel is többet ne
fizessenek, mint ennek szoktak volt ab antiquo adni, de ha
ebböl egyeb egyeb inconvenientiak szárrnaznának az oláh
papok részéröl, in hoc passu requirálja kegyelrnetek az urat oláh
püspök uramat, és ha eö kegyelrne tészen rola, bene quidem, ha
pedig nein legottan recurrálljon a guberniumhoz. Sic
facturis etc. Cibinii die 19 Ianuarii a. 1736. C. I. Haller gub.
David Mariaffi de Maxa secretar.

www.dacoromanica.ro
 11
5 Martie 1736. Guvernorul Conte I. Haller
scrie magistratului din Bistrita in materie similarä
cea din scrisoarea de mai sus d. 19 lanuarie, ca anume
magistratul nici de cum sä nu permitä incassarea a trei
pentru cununH, ceeace guvernul a notificat din
episcopului. Privitor la alte eventuale excese din
partea preotilor români, magistratul sä se adreseze
episcopul unit, ca la prima instantä, iar caz de
sä apeleze la guvern.
Sacrae etc. nomine. Prudentes etc. incrementum I Kegyelmetek
penultimi proxime evoluti mensis datált levelét az acclusával ed-
gyütt vette a gubernium olvasta, melyekben is mi meg-
értette, kikre kegyelmeteknek röviden ezt válaszolja, bogy kegyelmetek
tartsa magát a gubernium commissiojához, Is a kopulatioert
tendált három mariasokat (usque ad ulteriorem determinationem)
ugyan csak megadni Is venni ne engedje, ugy vagyon irt az ur
püspök uram eö kegyelme a guberniumnak, olyan formán
mint kegyelmeteknek is azon materiába, de a gubernium ujjolag
másodszor is rescribált eö kegyelmének, hogy absolute nem engedi
azon három mariasoknak megvételét, kihez képest kegyelmetek
is e tevök légyen ezen dologba. Ami pedig az oláh
poknak egyebek iránt valo excessusit illeti, azok felöl kegyelmetek
a prima instantiat ugy mint az urat oláh püspök uramot eö kegyel-
mét, suo modo cum sufficienti eatenus informatione et comproba-
megtalálni remediumot kérni el ne mulassa, mely is ha
succedál, bene quidem, ha pedig nem azután a guberniumhoz is
kegyelmetek. Sic facturis etc. Cibinii die 5 Martii a. 1736.
C. Haller gub. David Mariaffi Maxa secret.

12
Blaj, 14 Noemvrie 1736. Episcopul loan Inocentiu
primarului bistritan Daniel Klein, cä conform
uzului vechiu toate satele românesti contribuiau o
sumä de bani, ca dar benevol, din care episcopul o
parte o destina pentru scopuri bisericesti colare,
alta pentru trebuintele proprii ; datina aceasta s'a ob-

www.dacoromanica.ro
38

servat pânä in zilele de acum. Singur numai dela pro-

topopul näsäudean prime§te informatia, ci primarii unor
sate afirmä sä fi primit poruncä dela primarul Bistritei
sä nu dea aceasti dare bisericeaseä. Episcopul nu
poate sä le dea crezämânt, cunoscând prudenta primarului
bistritan care nu va da prilej sä se strice obiceiurile
vechi, sä se amestece nechemati In venite streine, sä
se turbure buna armonie. Roagä deci pe primar sä dea
sprijin protopopului in chestii juste legitime de felul
acesta. din pricina asta ar urma ceva nepläceri
pentru sate, atunci urmärile sä

Amplissime ac Prudentissime Domine, Domine mihi Obser-

vandissimel Vetusta mernoriamque hominum excedens, a maioribus
tam nostris, quam amplissirnarum Dorninationum Vestrarum invio-
late observata consuetudo fuit, ut universi pagi Valachici in hocce
principatu immo proportionaliter etiam mixti in signum filialis eorum
cathedrae episcopali subiectionis, modicum aliquem censum prae-
stafent, quem episcopi, partim in pias causas, scholas etc.
partim in suam necessitatem convertere consueverunt, quae lauda-
bilis consuetudo usque hodie ab omnibus debite observatur. Unice
ab archidiacono Neszeudiensi informor quod certi quidam pagorum
iudices affirmassent, se mandatum ab amplissima Dominatione
Vestra habere minime praestandi dictum cathedralern numorum
censum quibus, ex eo etiam quod id in hominem prudentem
qualem amplissimam Dorninationem Vestram novi, cadere nequeat,
fidem adhibere nolui, eo enim facto uni alterius antiquas
tudines invertendi, alienis proventibus immiscendi, bonamque et
laudabilem harmoniam infringendi ansa daretur. Hinc amplissimam
Dominationem Vestram peramice rogandam duxi, quatenus quos
sub iurisdictione habet, intuitu praemissorum demandare, dictoque
archidiacono in iustis et legitimis condignam assistentiam exhibere
dignaretur ; reciprocum in occurrentiis charitatis et benevo-
lentiae officium a nobis praestolatura. Alias si pagis illis quidpiam
praeter voluntatem evenerit, sibi adscribant. In reliquo praetit.
Dominationem Vestram providentiae commendans, constan-
ter maneo Balasfalvae, 14 Novembris 1736. Amplissimae ac Pru-
dentissimae Dominationis Vestrae obligatissimus servus
L. B. Klein, episeopus Fogarasiensis.

www.dacoromanica.ro
 39

13
Sibiiu, 31 lunie 1738. Guvernorul consilierii
catolici ai guvernului magistratului bistritan,
conform raportului primit, in satul säsesc Vermes din
districtul bistritan locuiesc stabil Acestia
in timpul mai de mult au avut o capeld care
veche s'a ruinat. Rugati de acei Români, recomandä,
ca unitii sau sä-si poatä ridica capela ruinatä, sau
poatä face alta, cel putin din nuiele, cu consensul
magistratului sä li-se poatä celebra liturghie prin preot
legitim, ordinat in Ardeal.
Spectabili Amplissimi, Prudentes etc. Relatum exstitit in di-
strictu Bistritziensi pago Saxonico Verme dicto, numerosos esse
Valachos constanter eundem locum inhabitantes, qui etiam ante
annos aliquot suum tempellum habuerunt, iam antiquitate collap-
sum et ruinatum, moti itaque praedictorum Valachorum precibus
recommendatum esse voluimus: ut Hind ruinatum, vero aliud
saltem ex qua uniti sibi erigere valeant et exercitiuntur
parochiali, per functionem interim legitimi et in provincia ordinati
popae consensu et concursu DVestrarum habere possint. Caeterum
maneamus Tit. D. DVestrarum paratissimi etc. Gubernator,
siliarii Guberniales in Transsilvania Romano-Catholici.

14

Sibiiu, 6 Maiu 1744. Guvernorul Conte Haller

cancelarul Baron G. P. Pongracz magistra-
tului bistritan, cä in timpul din urmä s'a pripäsit prin
Ardeal un strein cu numele Bassarion (faimosul
augär Visarion trimis de patriarhul sârbesc loanovici
akabent) care neputându-se legitima, a fost detinut. Pe
täranii români intr'atâta i-a amägit, unii din ei nu
vreau sä cerceteze biserica sä respecteze pe preoti,
astfel cä guvernorul se mirä, cum de oamenii au putut
sä dea unui astfel de impostor, In

www.dacoromanica.ro
40

magistratul este strict provocat, ca in intelegere pro-

prietarii in prezenta antistiilor sä
sätenilor cercetarea bisericii, altminteri renitentii vor
fi pedepsiti conform legilor terii.
Sacrae Regiac Majestatis Archiducis Austriae Principis Trans-
silvaniae et Siculorum Comitis Dominae Dominae Nostrae
tissimae Nomine. Generose Prudentes item ac Circumspecti Nobis
Benevoli et Honorandi salutem et gratiae Regiae incrementum
Egy Bassarion nevü idegen ez hazában most vetödött vándor ámito,
a ki magát is legitimálhatta mi rendbeli ember légyen, minek
observaltatott s magaviselése azonnal intercipialtatott
ugyon ; mind az az alatt amint referáltatik az ügyü oláhságot
annyira hogy közülök falustol templomokot
frequentálni s papokat agnoscálni nein akarnak, melyen csudálkoz-
nék a gubernium, ha ha egy oly hityány nyomorult vándorlonak
szaván annyira megindultanak ; mind az által ha ugy vagyon
Isten s haza törvénye ellen valo dolog lévén,
gyelmeteknek authoritate guberniali igen districte gremiumában
egyetértvén a possessorokkal azokkal együtt, az penig posses-
sorok lésznek, a tisztek az oláh papok jelenlétében falunkint
a községet elé állitván serio intsék, hogy az haza törvénye szerint
templornokat frequentálják, különben ha posthabeálnak Comp.
Const. Part. 1. Art. Tit. 2. decernált büntetést el nem kerülik a
renitensek. Mint viszi penig kegyelmetek ezen parancsolatunkat
véghez a guberniumot iriformálni el ne mulassa. Sic facturi etc.
Cibinii die 6 Ao 1744 C. Haller gubernator, B. Georgius P.
Pongracz cancellarius, Steph Boér gub.

www.dacoromanica.ro
 41

Trei

Vasile Bichigean

Urmând obiceiului practicat in alte reviste, de-a

publica in traducere schitele de cälätorie de studii
prinse de personalitäti de valoare, vom comunica noi
din când in când, in rezumat, atari descrieri de cälätorii.
cä sunt un izvor informativ, necesar celui ce
vrea sä cunoascä sä scrie istoria unei täri sau unui
mai au avantajul, cä, rezultând din contactul ime-
diat cu persoane din toate clasele sociale, contin obser-
vatiuni juste, impresii obiective, in cari se oglindeste
adevärata stare a tinutului cercetat. sträini ace§ti
calätori, sunt mai in mäsurä sä remarce sä judece
nepärtinitor moravurile obiceiurile popoarelor studiate,
sä vadä ce are particular fiecare sä cunoascä pärtile
bune rele.
In cele ce comunicam cari intere-
seaa tinutul nostru, din scrierile a trei cälätori sträini :
francezul De Gerando, germanul Bergner englezul
Boner. Toti trel au prin Ardeal notat

www.dacoromanica.ro
42

impresiile ; fiecare aceastä provincie prin prisma

intereselor natiunii sale pi propunând o solutie chestiunii
nationalitätilor din aceastä parte apartinatoare fostei mo-
narhii austro-ungare, conform vederilor diplomatice ale
tärii sale.

Augustin de Gerando, scriitor francez, s'a näscut la 1820 in

Lyon a murit in in 1849. CAsMorindu-se cu o contesä
maghiarA, a venit in Ungaria, unde a luat parte la razboiul pen-
tru A fost membru al acaderniei maghiare. Chlätoria
de studii a Intreprins-o anul 1845 rezultatele le-a comunicat
in scrierea : La Transylvanie et ses habitants. (Transilvania
locuitorii
. Acest care a locuit vreme in Ardeal, a socotit
vrednicl de studiat secants provincie din cauza bogAtiei solului
sAu, a fizionomiei caracterului locuitorilor precum din
cauza amintirilor legate de institutiunile sale. Aratä un interes
fatä de poporul ramln, un popor ve-
chiu in Ardeal, care locuie§te nunumai in Ardeal Ungaria, ci
in Basarabia, Moldova, Muntenia alte provincii turce§ti".
Spune mai incolo : Multe nobile s'au ocupat de viitord
acestui popor robit de secole. Multi se la
o republica federativa, al Orel miez forma Moldova Mun-
tenia, pentru alcatuirea. Rusia ar trebui sä cedeze Basa-
rabia, Austria Ardealul". scriitorului este, ca toate
aceste provincii se subt sceptrul Austriei.
Cu privire la Valea Some§ului are urmätoarele
Rodna veche, sat cu situatie pitorescä de
se poate crede traditiei, in evul mediu a fost un im-
portant, locuit de germani nurnit Rothnau. A
in cele secole ale monarhiei ungare a fost distrus
ocazia nävälirii Tatarilor dill 1241. Canonicul Rogerius paves-
te§te, Cadan capetenia Tatarilor, ademenit de ora§ului,
a venit jefuiascä. Dar a fost oprit portilor
cetälii de oastea fuseser incuno§tiintati despre

www.dacoromanica.ro
 43

aproprierea a trebuit sä se retragä. De abia dispäruserä

hordele aziatice, colonistii nemti invingerea prin o
orgie : cum se vitejiei germane". Cadan, care täbärise nu
departe de oras, asteptä momentul prielnic, când locuitorii vor
ajunge, in urma betiei, In neputinta de a-se apära. Inträ grabä
in oras, surprinse pe Germani in toiul betiei mäceläri.
Crutä pe 600 dintre cei mai buni soldati pe cApitanul
Aritscald, pe cari sä se uneascä cu trupele sale pi sä-1 ajute.
Aceastä povestire a cronicarului este confirmatä prin o ruinä,
ce ce aflä mijlocul Rodnei pi in care se pot recunoaste rämä-
sitele ogivale ale unei biserici.
In boltele subterane se vbd o multime de oseminte omenesti.
Populatia din timpul, când De Gerando a fost in Rodna, nu
putea sä umplä biserica, dovaclä cá odinioarä locuitorii acestei
localitäti au trebuit sä fie mai numerosi. Nu departe de granitä
se aflä o ridicAturä lung& care doi munti se numeste :
§antul Tätarilor, o präpästioasä, pe care au coborit
Tätarii.
De Gerando portul elegant al Româncelor : o maramä
rosie sau albä, numai o parte a capului pi care
sä se o cositä de pär negru. bogat brodatä nu este
legatá la gât, ci deschisä. Cu o anume cochetärie ridid
cu dungi colorate. Mai poartä apoi o blaná scurtä albasträ
brodatä cu
istoricul regimentelor de granitä, pe care nu-1
aci, va face subiectul unei lucräri aparte. In intreg dis-
trictul de granitä násäudenesc sunt poduri rninunate pi
incât te crezi in civilizatä. I tobte aceste
lucräri, casi militare, le fac numai la comandä, pi
nu sunt rezultatul unui progres cultural deosebit al populatiei din
acest tinut. Românii genere putin räzboinici, ceeace nu
cm nu sunt soldati de dovadä luptele dela
Aspern piWagram. Nu sunt prea insufletiti de un sentiment de
patriotism sau de credintä fatä de impäratul ceeace
explicarea starea de sclävie, in care au lâncezit rnultä vrerne.
luminati pi instruiti vád singura mântuire a

www.dacoromanica.ro
44

românesc de pe aceste plaiuri in unirea sincerä cu Ungaria, tnsä

massa poporului, condusä de religiune de preotii atotputernici
atinteste privirile spre

Charles Boner, poet scriitor de cälätorii, englez, s'a näscut

in 29 Aprilie 1815 in Bath, a träit multä vreme ca crescAtor la
familia princiarä Turn-Taxis in Regensburg, mai târziu ca scriitor
in apoi in Viena a murit la 7 Aprilie 1870 in Mün-
chen. Scrierea sa, din care extragem cele ce urmeazä, poartá
titlul : Transylvania, its products and its people" (Transilvania,
produsele poporul Au).
Cálátoria in Transilvania a intreprins o in 1865. S'a
näzuit sä adevärata stare a lucrurilor sä fie drept
de toate nationalitätile conlocuitoare. aceasta nu i-a
succes in tot locul, pricina este a se dula in greutätile, ce le pune
in informatiilor precize influenta sentimentului de nationalitate
partid.
Din (insist de granijá a atins urmätoarele puncte :
o româneascá, in care spre surpiinderea
sa, case solid ba chiar frurnoase. Aceasta se
poate atribui faptului, cä aci a fost pe vremuri resedinta regi-
mentului al doilea românesc de granitä casele serveau ca
locuintä ofiterilor. Locuitorii stau pe o treaptá culturalä Cei
mai multi dintre ei vorbesc bine limba
päsirea purtarea populatiunii aratá, ce poate face educatia. Pe
timpul granitei erau bune, pe cari locuitorii erau obligati sä
le cerceteze. Acest lucru a avut urmári bune. Locuitorii poartä
haine bine lucrate, au in picioare cisme, de sdrente. Edi-
ficiul a ars in 1848, regimentul a fost desfiintat pe banii,
pe cari in unei conventiuni avea sä-i primeasa Näsäudul,
s'a intemeiat un gimnaziu (liceu)
Dorinta Näsäudenilor este clädeascd o bisericä mai
mare sä se o episcopie in Cu timpul Näsäudul
va fi natiunea românä un centru, cum este Sibiiul pentru
Sasi, 5i Clujul pentru Unguri. Din convorbirea avutä vicarul
roman a aflat, dorinta poporului este se

www.dacoromanica.ro
 sä la o situatie egalä a celorlalti locuitori ai
Le Näsäudenilor,sunt condusi de un prea mare amor
habendi" pi cu cât guvernul le dd mai mult, mai tare
le creste apetitul. Guvernul le-a cedat casele, in care au locuit
apoi pi bard, la a proprietate Romddii au
dovedit au drepturi indiscutabile..Argumentul cel mai puternic
al este, ei au fost proprietarii ai pi au fost
deposedati in favorul Sasilor.
E o grepald, dupä pdrerea autorului, cd li
Românilor toate cererile. Prin aceasta s'a desteptat in ei un sen-
timent de prea mare pretuire a valorii proprii. Au un conducdtor
pe cât de ager la minte, pe atât de viclean, pi de sigur nu se vor
odihni, pânä când nu vor pune mâna pe pämânt, putere
fluentä politicd. Austria grese§te, când pe credinta acestui
popor, care n'are nici o simpatie pentru guvernul tärii, ci priveste
Rusia, al cdrei stäpânitor este timp pi capul
al bisericii. Nimic atrage spre Apus, sperantele Românilor
sunt indreptate toate cätre pi toti nutresc in nädejdea,
odald, dupd unirea tuturor privinciilor, se va o natiune
româneascä mare pi puternicä.
Pe functionarii rornâni invinoväteste de partialitate, ne-
pi procedeuri ilegale. e de mirat, pretutindenea
domne§te siguranta personald pi sunt atât de putine brutalitätile.
In campandle din Italia din 1848-49 Românii s'au luptat vite-
jeste, atacând pe dusman pietrii pi pe urmä cu armele. Au
respins un regiment de Zuavi. Românul trebuie sä se
legii pi sä pile, este o stäpânire peste dânsul, altcum se dedd
la excese pi anarhie. Nu se prea de viitor, e mult
fatalist, decât sä poate schimba ceva vointa sa.
Prin intemeierea de case de pästrare, prin indemnarea pi
gustului de carte, dar mai vârtos arAtându-i avantajele
unei vieti mai active, ar fi cu putintä, ca Românii sä la o
stare mai bunk cáci este o natiune ambitioasä.
Scriitorul a luat parte la o nuntä täräneaseä, al decurs
descrie in Ceeace impresionat mai mult e faptul,
cä tinerii jucau frig ; portul, fizionomiile icoa-
nele de pe paturile perini multe, stergarele depe la

www.dacoromanica.ro
46

icoane, cari dedeau scene un caracter pitoresc". Fete le

apa de brune casi Italiencele. A admirat mult darul de a im-
proviza veisuri, vioiciunea pi istetimea improvizatorilor. Descrie
datinele de Cráciun in deosebi Irozii, pe cari aseamänä cu
pasiunile din Oberammergau.
calea spre dives Rodna", care mai
fusese neap säsesc, insä de Tatari, fu päräsitä de Sasi
pi reimpopulata de Români. Sasii nu renuntarA la
pi de aci lupta dintre aceste popoare, care mai
pi Mine le sunt lucrate cu din cauza admi-
nistratiei proaste.
A trecut apoi la Borgoprund, a regiune o aseainând
cu Inn din Austria. A intrat in casa protopopului de aci, a
chrui sotie i-a lucrurile de mânä tesute in A
räzboiul (teara), pe care cu räzboaiele, pe care le fo-
popoarele din interiorul Africei pi cu räzboaiele depe
numentele egiptene. Ce masini simple pi cu toate acestea
lucruri se pregätesc cu ajutorul ei.
A intrat in o care era de o curAtenie sur-
prinzAtoare. Case le nu erau acoperite cu paie, ci cu Intreg
satul are un aspect pi curat, a apartinut gra-
nitei pi locuitorii au avut bune s'au obicinuit cu ordinea.

Bergner, etnograf german pi scriitor, s'a näscut

Lipsca in anul 1860 pi a murit in Gratz In 18 lulie 1899. A
prin Ungaria pi Transilvania multe rânduri. Scrierea
lui, care ne este : Siebenbiirgen" (Transilvania), pi a
fost publicatä in anul 1885.
In aceastä pi-a propus sä prezinte in mod concis
referintele etnografice, sociale pi istorice ale acestei provincii. In
acest scop s'a de toate mijloacele auxiliare disponibile
special a intrat contact cu deosebitele nationalitäti. Deviza
i-a fost adevärul.
Ajunge in Transilvania venind din Mararnure§. Din valea
Somesului descrie urmatoarele comune ;

www.dacoromanica.ro
 4?

Rodna unde rämâne foarte uimit de deosebirea izbi-

toare ce este intre aceastä comunä comunele româno-evree din
Maramures, in cari domneste murdäria mizeria, populatia este
ruinatä, oprimatä putin curtenitoare. In Rodna casele au
un aspect prietenos locuitorii sunt politicosi
brácati cu gust. Descrie portul somesan, care e cel de azi.
Rodna veche, care ajunge chiar o zi de târg de
tämânä. Sâmbätä, Evreii lipsesc. impresioneazA pläcut
le cu marama legatä cu -multä cochetärie, ce le dä un
aspect de amazoane. A doua zi cerceteazá biserica gr. catolick
unde mai stau zidurile bisericii germane ruinate de Mongoli
1242. Cu 600 ani s'a ridicat aci, dupä märturisirea cano-
nicului Rogerius, o cetate de munte teutonick puternicA",
juratä ziduri preväzutd turnuri, una din primele colonii
säsesti din Ardeal. Numele i-a fost Rodenau, a fost locuitä de cetä-
teni bogati, vazä. A avut pe atunci probabil 42000 locuitori a
stäpânit in ea o viatä socialä Cronicarul amintit descrie
in scrierea sa Carmen miserabile" devastärile Dupä o
luptä desperalä cetatea fu cuceritä, iar burgraful Ariscald trebui
intäreascä trupele aziatice cu 600 soldati de ai säi. Cetatea fu
därâmatä, apoi recläditä, dar secolul al XVIII-lea.
Colonia a dispärut locul i l-au ocupat Românii, in
cari s-au contopit putinii Nemti, ce au mai rämas. se explicit
multi au nume germane.
A fäcut o excursiune la Vinului la minele de plumb
argint, ai dror muncitori erau in majoritate Contrazice
asertiunea unor cdlätori, cä din cauza elementului românesc minele
decad; dimpotrivä, au un nou.
Nimic important in satele ce Sângeorz,
deck contii baronii maghiari, cari cerceteaz4 aceste
locuri climaferice de inebuniti de negri, focosi de
portul pitoresc al Româncelor de starea sociald duceau
acash, ca a inirnii Ion, câte o Româncutä de
acestea impunätoare.
de ce continua cAlátoria pe Somesului in
jos, cerceteazä satele säsesti ales orasul Ceeace
ne intereseazA din aceastä parte a cálätoriei sale, este comparatia

www.dacoromanica.ro
ce o face poporul säsesc pi cel românesc. Poporul säsesc
este putin prietenos pi ospitalier, Românul dinconträ bucuros
tot ce are pi pivnitä. Sasii sunt crutätori, pi din
acest motiv aderenti ai sistemului de doi copii, ca sá nu trebuiasca
sä-si impärteascá averea in prea multe pärti, Românul e
puterile sale; desi särac, nu se teme de viitor; cea mai de pret
comoará sunt pentru el copiii. Mostenirea ce le-o lasä el copiilor
säi este onultumirea cu putin, o vitalitate puternicA pi inteligentá
innäscutä.a Din cauza nefericitului sistem de doi copii sä-
sesti sunt pustii, se depopuleazA pi vechi fac lac popo-
rului, cäruia apartine viitorul in Ardeal : valahului dispretuit.
Dela Bistrita trece la care este o colonie
toare. Sträzile sunt curate pi largi, la dreapta la stânga se
case mari, la cari se caracterul militar. atunci era izbi-
toare multimea mare de Evrei. Näsäudul, fost centru al regimen-
tului al doilea de e acum un centru cultural. Din fondurile
gräniceresti s'a infiintat liceul, la care functioneazä puteri didac-
tice iscusite. In urrnarea acestui fapt o viatä spiritualä
româneascd destul de pronuntatä. imprejurare au voit sä
o foloseascd pentru strämutarea episCopiei din
dar s'a renuntat la acest
Urmeazá istoricul regimentelor grâniceresti.

www.dacoromanica.ro
 delimitare de granitä
Maramure districtul Näsäudului
Dr. AL. CIPLEA

Am mea un document de cea mai mare :

copia proceselor verbale redactate 1815 luna 5i August

ocazia delimitärii granitei dintre districtul Näsäudului.
Doug tinuturi cu trecut glorios, care au avut o
atât de deosebitä. Prelungirile Carpatilor NE. au format trecut
o barierä care opria contact cele tinuturi vecine.
De fapt, Maramure§ul numai din vreme in vreme a avut
soartä comunä cu Ardealul. Politice§te aproape totdeauna a apar-
tinut Ungariei. Viata bisericeascä i-a fost deosebitd. Mara-
muresenii pânä aproape de secolului al XVIII, de
episcopul propriu. DupA stingerea episcopiei maramure§ene
ajung subt jurisdictia episcopilor ruteni din Muncaciu, abia dela
1853 in legdturi biserice§ti stabile Românii ardeleni, când
Maramure§ul românesc e supus scaunului episcopesc din
Din acest motiv mi s'a pgrut foarte important documentul,
in care afläm descrierea amänuntitá a muntilor care formeazä gra-
nita leagänul Moldovei districtul militar näsäudean. Dar
mai e altceva. Documentul care cuprinde faza ultimä a unui
litigiu de granitä mai mult decât secular, o multime de nume
de familli din si apoi numirile uzitate atunci
mai vechi ale muntilor limitrofi. Tot atâtea date pretioase din
punct de vedere etnografic, geografic chiar limbistic.

Arhiva somepnä" 4

www.dacoromanica.ro
 Acest litigiu vechiu de granitä dateazá din 1635. Atunci s'a
o conventie comunele maramuresene intere-
sate orasul Bistrita. Nereusind incercarea de princi-
pele ardelean Gheorghe Rakotzi a incredintat judecarea cliestiunii
asesorilor de tablä Mindszenti Gavai. Sentinta s'a pronuntat in
1637, in defavorul Maramure§enilor. Acestia au fäcut apel. Atunci
la ordinul principelui, protonotarul Csefei a facut ream bularea gra-
nitei din litigiu la anul 1638 a adus sentintä favorul Mara-
mure§enilor. In an, urma apelului Bistritenilor, principele
Rakotzi, prin Tabla definitiv
comunele märginase din districtul Näsaudului, res-
pectiv Ungaria Transilvania. Nici aceastä sentintk numitä
adiudicatoriae Rakotzianae", n'a ,avut darul sä spiritele.
Tocmai pentru aceea articolul de lege : 1715 spune granita
dintre Ungaria Transilvania nu e certa. Mai târziu, la cererea
comunelor mdrginase maramure§ene, impärMeasa Maria Teresia dä
unei comisii speciale sarcina delimitärii granitei. Lucrarile de
limitare s'au fäcut anii 1762 1768. Dar aceste lucräri
de delimitare au rämas färä rezultat, fiindcä comisia ardeleand n'a
voit sä cedeze dela linia Rakotziand, favorabilá districtului gräni-
ceresc näsäudean.
In in baza articolilor de lege din 1799, 1802 1807,
s'a injghebat o nouä comisie de delimitare care avea instructiuni
noui putea sä aducá hotäriri cu neglijarea Rakotziene.
Comisia avea : una ungureanä ceealaltä ardeleank
$i-a inceput lucrärile in Setitemvrie 1814, in Sighet Dupä mai
multe a sä iasä la fata locului, dar din pricina
zäpezii cazute de vreme cantitäti mari a frigului, n'a putut
sä facä reambularea.
Lucrärile intrerupte s'au continuat in August 1815.
Comisia de delimitare a ca presedinte ungurean pe episcopul
Satmarului, Petru Klobusitzki, iar ca presedinte ardelean pe
losif Nalatzi, comitele suprem (prefect) al Zarandului. In comisia
ungureana erau membri consilierii losif Almasy. Anton Noszdro-
vitzki vicecomitele (subprefectul) maramuresan Samuil Moritz ;
in cea ardeleanä baronul Ignatie Kemeny. Oheorghe Marienburg
Nicolae Rettegi ; iar din partea regimentului (legiunii) II românesc de

www.dacoromanica.ro
 vicecolonelul Anton Zatetzki pi cdpitanul Samuil Brukner ;
din partea directoratului fiscal Gh. Földesi ; secretar loan Munkatsy.
In Sighet comisia a tinut 2 in 13 pi 18 lulie, fixând
termenul cälätoriei la locului pe ziva de 24 lulie. In ziva sta-
bilitä comisia a plecat. Din leud, unde a fäcut primul popas, in
26 lulie a voit sä meargá prin comuna Dragomiresti la m-untele
Tibles. Dar neputând trece Baica, de Dragomiresti,
de multele ploi, comisia a fost nevoitä sä se reinapoieze
la leud. In fine, in 30 lulie, nu cu primejdie,
pomenit, ajunge la Poiana Tiblesului, locul fixat pentru inceperea
reambuldrii. De aci, 31 lulie comisia s'a suit in munte
pi a reambularea liniei Rakotziene. La lucrarea aceasta a
ajutat din partea celor 5 comune maramuresene (Dragomiresti,
liste, Skel, Moisei pi lend) interesate : subjudele nobililor (pretor)
losif Drägus, fiscalul Selevér, conducdtorul nobililor din
comuna lend, Mihai Chindris, nobilii din comuna Säcel Vasile
Andreiu Simion Grad pi Atanasie Gaga, iar din
partea legiunii gräniceresti române : sergentul pensionar Nichita
Niculai caporalul Petri Popi din comuna gränicereascä Hordou,
apoi gregarii Petru Scuturici, Adam Buriac, Sarnuil Bondani
Teodor Lupsa din cornunele Telciu pi Suseni, in calitate de oameni
bätrâni. anume comisia a aflat vârful muntelui
(mejdie), formatá din 2 grämezi de piaträ. Pentru a se putea
orienta pi a face combinatia necesarä, comisia a avut intentia sä
priveasa din acest vârf de munte amândouä liniile de hotar, vizi-
bile de aci, dar din pricina negurii n'a putut sä-§i implineascä
acest gând. din muntele prin pietris, comisia a
ajuns la meta a doua, asezatä la stânga pi cu piaträ nouä,
numitä Piciorul Mesteacänului deacolo, coborind mereu prin
päduri de brad, la Poiana unde a trebuit sä petreacä
noaptea.
In August au sosit alti oameni din cornunele interesate :
1

din comuna Zubaped Toader, din comuna Selistea

conducAtorul nobililor luga luon, Iuga Gligore, Trifan,
mitru, Grad Toader, din comuna leud Danca Toader al lui Simion,
Goge Durnitru, lusco Gheorghe, Pap losif, Papp Sirnion, din
muna Moisei Tomoiaga Gheorghe, Coman Vasilie, Sirnion,

www.dacoromanica.ro
din comuna Borsa Gavrilä, Dumitru a Bontacului
Stetco Nitu. La vreo sutä de pasi de locul unde a mas, comisia
a atins meta III, a§ezatä la dreapta, renovatá cu piaträ veche
numitá câmpul pomenit, Poiana De aci suind pe
fata muntelui mentionat, a ajuns la meta IV, asezatä la dreapta,
la marginea pädurii, piatrá numitä Poiana lui
Tica Aci geometrul gubernial Frideric linger pi geometrul
judetului Maramures, Csatári, au dovedit, cä harta veche
din 1769, care se aflä desenatä Rakotzianä, e eronatá.
Dela meta aceasta suind pi mereu prin pädure,
comisia a aluns la locul, unde cárarea coboarä spre
muna Dragomiresti. De aci urcând, a ajuns la meta V, asezatä la
stânga muntelui Pietrii pi numitä Vârful Pietrii.
apoi prin pklurea de brad, a atins meta VI, numitä Comar-
nicului sau Mägura lui geometrii au demustrat o nouä
eroare harta veche, privitoare la aceastä metä. Inaintand dela
meta aceasta vreme mai lungá prin pädure parte de fag, parte de
brad prin päsunea numitä Preluca Smidii. unde drumul se
boarä pe muntele Mägurasului, comisia a aluns la meta VII numitä
Glodului. aci o gresealä a härtii vechi, doveditä de
geometri, privitor la pânä la urmätoare. De aci mer-
glad putin pe fata pi dosul muntelui mentionat, comisia a ajuns
la meta VIII, numitä Stefänitii. aceasta, dupä o con-
tinuä urcare prin pädure pi mai apoi prin a atins
meta IX, zisä Säläutii, de unde izvoreste Salva. Con-
drumul la dreapta pe fata muntelui comisia a ajuns
la meta X, asezatä la stânga lângä cale pi Fagul Rotund,
iar de Maramureseni sau Setrefului, apoi mai
departe la meta XI, tot Setrefului, pi putin
pe tarnita muntelui, la meta XII, zisä Prislopului. Mai apoi
comisia a atins meta XIII, numitä Prislopului pi meta XV,
numitä Väiei Prislopului, unde a hotärit sä petreacä
Privitor la metele XI, XII pi XIII geometrii dovedesc, in harta
veche unghiul desenat e eronat.
A doua zi, Find din pricina vremii ploioase primejdioasä
coborfrea din muntele Muncel, comisia a rämas acolo. cu mai
yartos cä hotärise mai sä se orienteze din acest munte

www.dacoromanica.ro
 53

privire la pretinsä de Maramureseni, din muntele

Tiblesului din pricina timpului nefavorabil nu s'a putut orienta.
In a doua zi de zäbavä, la amiazi, a urmat vremea seninä asteptatä.
Deci cornisia a examinat harta lucratä de geometri a aflat-o
corespunzdtoare realitátii.
In 3 August au sosit nobilii : Toma, luga luon, alias
Iuga Dumitru, Istrate din comuna Selistea, conducdtorul
nobililor usca Mafteiu, Bizo luon, Danciu Costan, Peter Moisa,
Tomoiaga Vasile, Grad Coman Virtolonici, Sima Toader
din comuna Säcel, Diacu din Cuhea, Andreica Petre
din Viseul de Tomoiaga Andrein din Viseul de Jos. Dela
Vârful Väiei Prislopului continuând a ajuns la Preluca lui
Budic, deacolo cam la 50 de pa§i comisia a atins XV,
numitä Vârful Fägetului sau Vârful Posusului sau Posu, din
vârful muntelui Muncel a väzut meta XVI täiatá in poligonald.
Dupäce din acest de munte s'a orientat asupra ambelor
de delimitare ajutorul instrumentului optic examinând
harta nouä, a aflat cä aceasta corespunde cu punctele inspectate,
comisia s'a din Muncel, apoi suind spre räsärit prin pädure,
pe subt stânca numitä Piatra lui Login, a ajuns la XVII,
numitä Opcina sau Opcioara Ciuntii. Deacolo dupä putinä coborire,
apoi suire prin pädurea de brad, a atins. XVIII,
lacul numit Täul Mucii. Peste putin timp a ajuns la muntele Ba-
saraba, unde a trebuit sä
In 4 August continuând reambularea, comisia a pe
nou venitii nobili : Tomoiaga Torna, Tomoiaga Tomoiaga
luon, Ivasco Timotie, Vasilie din comuna Moisei, Danciu
Mafteiu, Tetim, Peter Mafteiu, Grad Costan, Tomoiaga
Nechita, Gheorghe Sima Pavel din Din sus de
pädure indath a ajuns la meta XIX, numitä de grániceri Capul
apoi continuând calea pe Tarnita muntelui Bâtrâna, a atins
XX, Miljocul (pronuntare dialectald pentru :
Bâtrânii). De aci suind comisia spre vârful muntelui, a ajuns la
XXI, numitá de militari Curul Bdtrânii, unde geometrii au
rectificat eroarea gäsitä in harta veche privitor la distanta dintre
metele XIX, XX XXI.

www.dacoromanica.ro
54

Coborind din vârful muntelui Bätrâna mergând pe

ascutitä a rnuntelui invecinat Lespede, comisia a privit meta na-
turalä XXII din vârful acestui munte. Coborind apoi din muntele
acesta pe muntele invecinat Rebra, din care izvoräste
Rebra, care curge in districtul Rodnei, comisia a atins meta
naturalä XXIII, numitä Obârsia Rebrei, apoi in muntele vecin Cor-
maia, numit in vechime Lunsetul (pronuntare dialectalä pentru :
Luncetul), XXIV, asezatä in vârful acelui munte.
Din muntele Cormaia comisia a trecut in muntele vecin,
Aniesului sau Nosul vârful Nosii ; azi acest munte se
cheam Negreasa), apoi in muntele Mineasa. In vârful acestui
munte a väzut naturalä XXV, numitá Obârsia Aniesului, altfel
Busda. Trecând in muntele vecin Gemenea, in cele
pietroase ale muntelui a meta XXVI, in vârful muntelui
Stiol, care mai de mult se numia Galas, azi se cheamä Galaf,
in harta militarä Vârful Omului) meta XXVII. In
muntele mai ridicat, Ghergheleu, a aflat meta XXVIII, Gher-
gheleu sau Balea. De comisia s'a coborit spre stânga
la izvorul fluviului Bistrita-Aurie, unde in dreapta, cam la
50 de pasi dela izvor se aflá meta XXIX, numitä Araniesul sau
Bistricior. De aci nu departe, la unde fluviul Bistrita curge
in Moldova, comisia a väzut XXX, ultimul punct al
Rakotziene. Terminând in felul acesta reambularea liniei ajungând
la Opcina lui Cotef, comisia a astepte aci sosirea depu-
tatiei maramuresene. Deputatia a sosit la trei zile aceasta,
7 August la amiazi. .

In Opcina lui Cotet comisia delimitare a 2

pentru a pregâti reambularea liniei pretinse de Maramureseni. In
presedintele urgurean a prezintat scrisoarea deputatiei
maramuresene, care dovezile menite de a infirma hotäririle
lui Rakotzi (adiudicatoriae Rakotzianae). Dupäce citit acest
s'a hotárât sá se ia deocamdatä spre
sá se discute in merit ulterior, dupáce comisia va fi ajuns in
Sighet.

www.dacoromanica.ro
 55

Urma sä se reambularea liniei pretinse. Dar fiinda

nici comisia nid deputatiunea maramuresanä nu cunostea dis-
tanta calea la primele puncte ale liniei mentionate, primindu-se
propunerea Maramuresenilor, s'au trimis nurnai geometrii
câtiva membri ai deputatiei judetene pentru a cele
douä puncte metale pentru a face calea practicabilá pânä acolo.
lar comisia suspendat lucrärile.
A doua s'a tinut in 10 August, dupá reînapoierea
geometrilor a membrilor din deputatia maramuresand. Acestia,
prin vicecomitele substitut Moritz au comunicat, cá accesul la
cele douä puncte metale, pe pe unde au mers e
imposibil, fiind împreunat pericolul vietii. Au relatat,
in aceeasi zi au trimis oameni cerce altä pe care s'ar
putea ajunge färä primejdie la cele daub puncte metale. Propunerea
de a se astepta reintoarcerea oamenilor trimisi pentru curátirea
cärärii, nu s'a primit, cu mai seamä, vicecolonelul
legiunii de granitä a dat o declaratie, introdusä la dorinta lui
in procesul verbal, cä fixat bind Inceputul rearnbulärii pe ziva de
7 August, a trimis la diversele puncte ale liniei mai multi oameni
din legiunea gränicereascá, a face 60 floreni. In
aceeasi zi a sosit comisarul ungurean Emeric Lanyi.
In fine, 11 August s'a inceput reambularea. Dar nu s'a
parcurs linie, aceasta nici curätitá nici ci
s'a fäcut numai revizia punctelor desemnate de Maramureseni. Au
luat la aceste lucräri, pelângä comisia de delimitare, depu-
tatiunea exmisä de judetul Maramures: vicecomitele Pavel Szaplontzai
iunior, apoi nobilii Drepce Pricopie din Dragomiresti,
Mihaiu, Mihaiu al Gyamului (tutor), Andreiu al
lui din Mafteiu, Burnar Chifor, Burnar luon,
Bizo Säcèl, luga loon al Popii, Simion Chis,
Mafteiu luga Simion al Brudri din Selistea, Coman Pop
Gheorghe, Coman Vasile, Hojda Tuader Tomoiaga luon al
Pintii din Moisei, Istrate, Mafteiu, Grigorie
Drahon, Mihai luon al lui Toader, Paicu si Danciu
Gavrilä Balota din Borsa, in fine Pascu din ; din
partea legiunii românesti de granitá, ca oameni bátrâni urmä-
: sergentul pensionar Nechita Niculai din Zagra, Teodor

www.dacoromanica.ro
56

Lup$a din Suseni, Alexandru Partenie, David Oanca din Rodna.

Mitrofan Andreiu Candale, Teodor Barna, Artene Partenie
din comuna Maieru, Chifor Grigore din
Tänase Vârvari, lip Vârvari, Vasile Niculai din Sângeorz, luon
Precup, Grigore din comuna Le$u, luon Burdulios, Gri-
Titieni din comuna Rebrisoara, luon Nechiti,
din comuna Mititei, Ursul Ciot din comuna Mocod, Ciri Homei,
luon Cosmuta din comuna Telciu, in fine, Todica Urs Alexa
Demian din comuna Bichigiu.
Pornind comisia din Opcina trecut in teritoriul
maramure$an. A mers peste muntele Prislop, apoi pe creasta
muntelui Bârjaba, prin Dealul Bradului, a apoi râuletul
Vâlconescu Opcina Sasului. DupS aceea a parcurs o cale mai
pe fluviul Bistrita a ajuns la confluenta Ora-
midalS a Halastopataka cu fluviul Bistrita, pe care Mara-
mure$enii, cu provocare la reambularea fácutä pe vremea princi-
pelui Rakotzi de protonotarul Cséfei, au desemnat-o ca intâiul
punct al pretinse de dân$ii. Acest râu (Halastópataka)
acum - in 1815 - se Ineului. Dar Maramure$enii
tin identic râul pe care Csefei de aceea cu 177 de
ani desemnat cu nuniele de Halastópataka. Penfru aceasta
ei nu au dovezi cu atât mai putin märturii vii, dar
gumenteazd urmätoarele inductiuni :
In reambularea Csefei-and se zice, Csetei s'a suit dela
confluenta râului Halastópataka in muntele ;

o confluentä mai apropiatä a vreunui râu, de unde sä te poti sui,

ca de aci, muntele Ineului continuativ, la cele douä puncte
metale.
2. râul acesta izvore$te lacul desubt muntele
Ineului, numele primitiv a fie Halastópataka.
3. toate punctele metale ale se
nese ad, deci punctul acestei limite sä fie la aceastä

4. in Cârstii, situat spre sud, care cu tarnita

sa se intinde la muntele Ineului, Maramure$enii au avut,
de Rakotzi, pe care au pierdut-o
abia 1769, pe vremea domniei Mariei Teresia. Fiind meta in

www.dacoromanica.ro
 57

oricare altá confluent, ar fi exclus, ca muntele arstii fie

posesiunea Mara lor.
Comisia ardeleanä nu s'a multumit cu dovezile inductive ale
Maramuresenilor. In special spune, cä confluenta râului lzvorul
Ineului Bistrita nu are formä de piramidä. In schimb deputa-
maramuresanä dovedeste, Izvorul Ineului päräsit albia
ce avuse la confluenta piramidalä. Cornisia a inspectat albia
a aflat exactä expunerea privitoare la confluenta formä
de piramidä.

Cornisia ardeleanä a contestat râului Izvorul

Ineului, dinteun oarecare lac aflätor subt muntele pomenit. Deci
pentru a limpezi aceastä chestiune, s'a ca a doua zi
comisia sä se urce la lacul din chestiune, de unde se crede cä
izvoräste lzvorul Ineului, respectiv pretinsul Halastópataka.
trânii, atât cei din Maramures, cât cei din granitä, au fost de
acord, cä lzvorul Ineului e identic cu Halastópataka. In zi
- 11 August - seara, comisia s'a reintors la Opcina lui Cotet,
din pricina timpului nefavorabil, a rämas acolo pânä in 13
August. Atunci plecând din Opcina lui Cotet partea de miazäzi
a muntelui Piciorul Oncului (Oancului), prin creasta muntilor
Zänoaga, Putredul, apoi prin väile Izvorul Alb, Izvorul Märii, a
ajuris la poala mutitelui Cociorva, apoi la Izvorul Lihaci, la Pi-
ciorul de aci la lacul din jos de muntele Ineului, numit
Sarisoara Ineului. Deaci comisia a privit lacul locul de unde
izvoräste Izvorul lneului. In jurul acestei chestiuni s'a incins o
discutie mai lungá comisia ardeleanä deputatia maramu-
resanä. Obiectiunile Ardelenilor s'au in procesul verbal.
Seara, comisia s'a la Opcina lui Cotet.
A doua zi, in 14 August, comisia trecând din Opcina lui
Cotes peste muntele numit sau Galat, apoi prin laturea de
miazázi a muntelui Ghergheleu, pe ararea care duce la orasul
Rodna, a aflat subt stânca numit Cornul un lac,
pe care deputatia mararnuresanä desemnat ca al doilea punct
metal al liniei pretinse. Acest punct metal deputatia maramuresanä
dovedeste felul acela, cä situatia lacului descris reambu-
larea Cefei-anä ar coincide situatia acestui lac. Comisia arde-

www.dacoromanica.ro
58

leanä, nemultumitä cu aceastd dovedire, aratä cä lacul nu are

nici o scurgere. Dupá aceastä obiectiune, comisia a examinat
situatia lacului cu acului magnetic. Deputatia maramurepand
a adaus cá, luând considerare situatia naturalá a lacului, nu
se poate tägádui., cä acest lac ar fi putut avea scurgere
de aceasta cu 110 Comisia ardeleand a rärnas pe
declaratia sa anterioarä. Atunci, pentru a se evita discutiile pre-
mature, comisia
de acord, ca sá
- ardeleanä
nu mai discute
ungureanä - a ajuns
chestiunea, ci toate argumen-
Wile, pro pi contra, sä se amâie pentru vrernea, când se vor fi
reinapoiat la Sighet. In urmare deputatia judeteanä va prezinta
in scris dovezile, in re*edinta judetului Maramure*.
sear& comisia a plecat prin ora*ul Rodna la comuna
gränicereascá Maieru. In 15 August, pornind comisia Maieru
pe o vale, a atins al 3-lea punct metal designat de Maramureeni
la confluenta fluviilor $tiol Balea pi Mirea*a. Dar ad s'a aflat,
fluviile nu se Balea pi Miteapa, ci Anie*ul-Mic pi
Anie§ul-Mare. Oamenii bätrâni din legiunea gränicereascd, introbati
cá de unde izvoräsc aceste ape, au räspuns, cä Anie*ul-Mare iz-
vorá*te din Balea, Anie§ul-Mic din muntele Mirea*a.
Evident, cä in urma acestor lämuriri, n'a mai rärnas indoeald
privitor la aceastä confluentä. Comisia s'a reintors, pentru mas,
la Maieru.
In 16 August, a trimis la Ineu pe geometri sä
sernne pe hartä cele douä puncte metale, comisia plecând din
Maieru, a atins al patrulea punct metal desemnat de Mararnure-
*eni in muntele Budinul. Dificultatea, muntele acesta numit
Maramure*eni Budinul, gränicerii Pântece, comisia a
deslegat-o apa, gránicerii ar fi numind Pântece numai o parte
a muntelui chestiune. deacolo, comisia a petrecut
noaptea la poalele muntelui Mirea*a.
In 17 August pornind cornisia din Mirea*a prin muntele
Luckeasa, Pietros pi Rântea a ajuns la piciorul Gu*at.
Maramure*enii au afirmat, cá aci între muntele pi muntele
vecin Opri*a (azi Opri*easca), lângä un lac, ar fi al 5-lea punct
metal. Militarii au obiectionat, cá între ace*ti doi munti este
nici un lac. Asesorul Balea din deputatiunea Maramureplui

www.dacoromanica.ro
spus, cd, lacul existä, dar nu s'a putut vedea din pricina timpului
neguros. Comisia, ca situatia a vrut sä sue muntele.
Dar o consultare s'a nu e
suirea in munte, toti sunt de numirea celor doi
munti. Innoptänd, s'au dus la muntele lea.
In 18 August comisia a inspectat punctul metal al 6-lea din
muntele Steniga al 7-lea din muntele Bârlea. Cu aceastá ocazie
pre$edintele deputatiei maramure$ene a spus, cä muntele Gu$at
nu e muntele stâncos, pe care credeau ieri drept acel munte,
ci e muntele vecin, socotit ieri ca muntele Rântii ; acolo, unde
tocmai se cornisia, era un lac, care trebue sä fie cel men-
tionat in reambularea Csefei-and.
In 19 August comisia trecând din muntele Bârlea prin mun-
tele Cocozi$, pe unde se linia Rakotziand, a in comuna
Telciu, apoi la confluenta Gura Fiadului. In 20 August, prin valea
Salvei a mers la leud ; de acolo 21 August, terminând cu aju-
torul lui Durnnezeu revizia ambelor a sosit Sighet.

In Sighet comisia a tinut alte 5 $eclinte. In intâia

tinutá 23 August, s'au citit procesele verbale redactate cu ocazia
reambuldrii liniei Rakotziane reviziei liniei pretinse de Maramu-
re$eni. Apoi s'au citit deosebite de mai importantä.
In fine deputatia a fost provocatá sä prezinte in scris
dovezile informatiile trebuitoare la alcäluirea opiniei comisiei.
A doua edintä s'a tinut in 25 August. In aceastá
au inceput se desbatä obiectiunile argumentele celor cinci
comune maramure$ene, sulevate de Inceperea reviziei
metale, in Opcina lui Colet. Fatá de aceasta comisia ardeleanä a
declarat, cä membrii ei sunt trimi$i in calitate de iar nu
de advocati, aici se fac pledoarii, aceasta deroag" dignitäVi
autoritätii Ion. Fatä de aceastä declaratie, comisia ungureand a
spus, cá nici ea nu stä aici in de advocat. Dovezile
obiectiunile Maramure$enilor au fost in sensul art. 31 din
anul 1807. In anul trecut comisia a cerut Ardelenilor
Comisia ungureanä se mai la deosebitele

www.dacoromanica.ro
60

instructiuni ale palatinului. Ardelenii rAspund, ei au numai

structiunea de a cunoaste obiectul de litigiu a decide ce e just
echitabil. Intrând apoi comisia in meritul lucrului, de
toate citeste procesul fundamental inceput odinioarä, in 1637, pe
vremea principelui Rakotzi, hind judeator Gavai.
In din 26 August s'a continuat citirea relatiei
ane a scrisorilot cuprinse ea, in sentinta adusä de Ra-
kotzi. Dupá aceea s'a citit informatiunea suplimentarä a deputatiei
maramuresene, prezintatá impreuná cu harta pretinse. Dupice
s'au chit toate acestea, comisia ungureaná a propus sä se discute,
cá oare sentinta Rakotzianá are vigoare sau nu. Comisia pomenitä '
exprimä párerea, cá sentinta lui Rakotzi nu poate fi obligatorie,
cu alit mai vârtos, cá pr:n pacea de Viena (1606) art. : 1622
a fost cedat principilor ardeleni, dar in cele juridice
a rámas supus palatinului judeatorilor ordinari ai regatului
Ungariei. Deci principele ardelean Rakotzi n'a avut aderea
adua sentintá in chestiunea granitei Maramure districtul
näsäudean. Comisia ardeleaná discutá contrarul. In urmá, la pro-
punerea Ardelenilor, se hotäräste, ca fiecare comisie sá lucreze
separat. Opiniile astfel elaborate se vor anexa la procesul verbal.
lar geornetrii vor avea si arate in noua hartá atât punctele liniei
pretinse, cât punctele metale.
In din 29 August s'au prezintat comisiilor,
declaratia vicecolonelului harta geometrilor, in ultima
din 31 August procesul verbal scris in trei exemplare s'a citit,
colationat, corectat subscris.
In baza acestui proces verbal a anexelor lui, mai târziu
s'a adus sentinta care a definitiv limitele cele 5
mune märginase maramuresene districtul gräniceresc al Näsäu-
dului. Aceste limite au rämas neatinse in zilele noastre.

www.dacoromanica.ro
 RÁBOAJE DIN TRECUT

VIRGIL

Se cä istoria unui popor sau a unei nu

este nu poate fi cláditä tot numai din nararea de-
scrierea de intâmpläri mari de insemnätate covârsitoare,
cari au produs adânci schimbdri sociale au dat nouä
indrumäri omenirei. Cu atât mai mult se poate spune
aceasta despre un tinut mai mic cum Districtul
Näsäudului in care, pelângä fapte märete cari pot sta
pe paginile s'au petrecut in cursul vre-
murilor multe lucruri incidente mai märunte mai
putin importante, cari atentia noasträ e
bine sä fie inregistrate pentru posteritate. Numai cunos-
când trecutul in toate fazele toate
sale, poate face cetitorul curios o icoanä limpede
despre stärile sociale cari au domnit in diferitele epoce.
Mai de mult istoricii alegeau predilectie
forma cronicei spre-a insemna a face cunoscute in-
tâmplärile mari mici ale trecutului. Se mai gäsesc
doar azi numite cronici vulgare" ale provinciilor1

www.dacoromanica.ro
ora§elor mänästirilor apusene cari, pelângä lucruri
banale, contin date pretioase pentru istoriogtafia
modernä.
Pe calapodul arnintitelor cronici utilizând mate-
rialul din catastifele protocoalele vechii arhive
bistritene, las sä urmeze mai la vale un de eveni-
mente din tinutul Näsäudului al Bistritii, cari pot sä
contribue mai mult sau mai putin la cunoa§terea vietii
sociale din timpurile trecute in acest colt de
1621 Apr. 6. - Magistratul ora§ului permite unor
Moldoveni sä se a§eze in comuna lda (Grossendorf).
1636 Apr. 10. - Locuitorii depertinentiei" române§ti
st lucre din greu la reparatia strickiunilor cauzate ora§ului de
apele cele mari, lucräri cari au durat pânä 1638.
1639 Feb. 10. - La Rodna sunt trimi§i Ion Lisibona,
prefectii minelor din Capnic Zlatna, ltul func-
tionar Sebessi, ca sä viziteze rodnene si facä
diferite probe. Bistritenii trimit in urma spioni cari sä
ceascä ce isprävesc ei acolo In acela an moare Lisi-
Sebessi.
1641 18. -- Patru zile neintrerupt a curs o ploaie
cauzând mari pagube in Ardealul. Bistrita a
greu. Mai multi cälätori dispre Rodna s'au nefericit. Dumitrenilor
li-s'au multe vite.
1642 25. - Ploi mari urmate de deborddri. Comisarii
principelui transilvan trimi§i in munti spre-a stabili cu Moldovenii
limitele, sunt nevoiti sä pânä vor mai scädea apele. Doi
Rodneni, cari duceau cereale, s'au innecat cai cu tot Some§.
1643. - Intreg anul au suferit oamenii de mare ger de
viscok insotite de grindind. Mierta de grâu costa 40-60 dinari.
Oamenii se nutriau mare greu si n'aveau ce aduce nici din
tinuturile invecinate.
1651 Ian. 12. - In satele din jurul Bistritii, al Becleanului
Dejului au fost mari inundatii. In
se surpe dealuri, nimicind drumurile. Intre Telciu Näsäud,

www.dacoromanica.ro
spre Bichigiu pe sus la Sângeorz, a
fost lung timp intreruptä. Mai ales pe teritoriul Telciului s'au
cauzat mari pagube ; un s'a scufundät a pierit intr'o

1652. - Gavril Laslo din Maramurqului a fost

depsit cu rästignire pe a comis furt casa paro-
din Näsäud.

luat parte la
- Trecând drumul oprit peste muntele Suhardul, au
din Moldova urmätorii : Stefänut,
Stan Lupul, Simion Cârcaluz, Iona$c al Pânzarului, Chifor
Gavril Foltan din Rodna ; Tänase Moldovan din Maieru ; Maxim
Rus din ; Nicolae Pasäre din Bârgäu ; Gavril Bostan din
Le$u Pavel Chizdoc Budac. Mai sunt amintiti : Iona$c fiul
cneazului Toma fiul lui Grozavu. Oniga Cotul a mânat 100 oi.
In 20 Sept. 1691 o parte din ei märturie$te crima.
1703 Mart. - Se porunca guvernului, ca exceptia
pästorilor, sä se recensämântul populatii, nefiind omis
niciun fie el särman ori valah".
1705 Aug. 31. -- Se constatä multimea obiectelor, pe cari
Curufii le-au furat dus sine din Bârgäul de sus.
1715 Sept. 16. -- Magistratul Bistritii dá salvconduct prima-
rului Flore Drägu$, juratilor Todor Ro$ca George Värärean din
Sântioana sä poatä cälätori In particulare pârti mai
pärtate ale terii.
1716. - Se adreseazA o plânsoare cOtre guvern
rodneni sunt continuu de Ru$i din Polonia de Mara-
mureseni, cari acolo vitele furä oile Some$enilor.
1717 Dec. 20. - Todor alui lacob din Bârgäu, iobagiul con-
telui Nicolae Bethlen, e täiat sabia frânt roata, pentrua
10 ani a pe un Evreu pe Mägura Calului.
1719 Mart. - Pe ulitele Bistritii s'au väzut fugând potârnichi.
In tarä e mare scumpete foamete ; oväzul
fânul abia se pot cumpära galbeni. Domne$te secetä completä.
Multi oameni se hränesc cu de coceni 9i tulei, cu hoabe
mäce$. mänca chiar cioare, cotofene, pisici carnea
vitelor pierite.

www.dacoromanica.ro
 1722 Apr. 2. - Lätindu-se prea mult luxul, se interzice
oamenilor de rând sr poarte cioboteYsi ghete de piele cordovanä,
pälärii gätite din stofe engleze, haine cäptusite impodobite
blIni de vulpe, jder, vidrä nasturi de argint.
Sept. 11. - In comuna Rebrisoara grindina a cauzat pagube
enorme. roagá fie scutiti de plätirea därilor sä li-se
permita adunarea de ofrande.
Nov. 24. - Se ordonä, cä med pot vinde de acu
numai väduvele, cärora in timpurile aceste grele li-se dä ocazie
sä câstige ceva. Conform datinei vechi insh medul are sä se vândä
case, cu mäsuri cinstite, nu e permis sä se expunä in
inaintea caselor ori in piete.
1724 12. - bistrit'an Daniel Klein, subjudele
Georg inspectorul depertinentiei Georg Rode au plecat
la Rodna sä cerceteze casele päräsite sateranele (catacombele)
boltuite apartiitoare orasului. Ei au descoperit trei suterane
frumos boltuite.
lui. 10. - la porunca generalului comandant Lothar
Josef Königsegg din Sibiiu minorifi au fost întrodusi de
generalul baron Lang let in mänästirea de sus a Bistritii, ei cer
acu o parte din casa vecinului Thomas Bartelmes. Magistratul
hotäreste sA li-se incuviinteze rugarea conditia, ca generalul pe
cuvântul sAu de cavaler sä promitä nu se vor extinde
mai
Nov. 10. -- Michael Weber din Terpiu raporteazd cA
ocazia invaziei din 1717 sätenilor toate
scrisorile cärtile pästrate bisericá.
Dec. 15 - Precum anii trecuti, deastädatä magistratul
distribue garnizoanei Bistrita urmätoarele
(prezente): generalului 800 cäpitanilor câte 60
locotenentilor câte 40
1726 Feb. 1. Magistratul hotäreste ca in anul acesta sä
dea generalului Langlet prezentul nu in bani ci in fân.
Nov. 13. -- Districtul valah" are sä contribue la cheltuelile
orasului suma de 10.000 08 Pentru militiei
au sä se tot din acel district : 755 cuburi (metri)
392 196 care de

www.dacoromanica.ro
 1728 Oct. 1. - In depertinenta este dislocatá o
companie de cavalerie.
1730 17. -- Se din districtul românesc
1000 pentru acoperirea cheltuelilor avute simbria0i orasului.
Apr. 24. - Magistratul dä colonelului baron Hasslingen
ca prezent pentru iarnä, deoarece el poate ajuta dar
orasul".
1731 Ian. 5. ---- Inspectorul minier Pressler raporteazd,
cu prilejul minelor din Rodna a aflat o bogätie
pornenitä in minereiuri.
1732 Ian. 23. - Se hotäreste ca dela minele de
argint din Rodna li se pläteascä leafa in luna aceasta in argint,
in echivalento argintul scos de ei.
lun. 26. - Primarul bätrâniii cornunei Zagra se plâng,
cä cei 6 popi dela ale satului nu voiesc sä
niciun impozit.
1733 Ian. 5. Pentru 3 luni iarnä li-se ofiterilor
garnizoanei oräsänesti urmätoarele prezente: Printului de Saxonia
pentru 40 cai ai säi, in de 720 R. ; pentru
3 cdpitani 144 ; 3 locotenenti 96 ; 3 stegari 72 maies-
trului de incärtiruire 48 ; auditorului 32 ; felcerului 24 ;

maestrului de aprovizionare 8 ; locotenentului-sergent 9 ;

suma : 1153 floreni renani.

1734 11. - Se statoreste de 6 0/0 dupä
capital.
1742 Maiu 11.- Primarul Bistritii pe protopopul din
sä dispunä ca preotii sä bani scopul in-
tretinerii militiei, dupá fiecare livadä de 2 care de fân 10
dinari, dupä ogor care produce 4 3 din.
topopul räspunde cä dupä intoarcerea sa din Blaj va convoca
sinodul, cäruia va face propunere chestie.
2. -
Magistratul dä in arena minele de fier din Rodna
: Daniel Gütsch, Martin Kreisel, I. Ziegler, lacob
kebank Georg Hauer.

In
Aug. 14. -
In Salva au murit subit de
sunt 13 morti 15
câtiva oameni.
Indivizii cari merg la
moara de Some§, apartiitoare la care

Arhiva 5

www.dacoromanica.ro
 pi Sa§ii din Dumitra, stint de pus sub Sosesc
din toate satele ingrozitoare. In Zagra se mortii
taitiä.
1744 Feb. 10. - din se câ in dis-
Armenii cumpárá pi vând Magistratul hotäreste
in baza privilegiilor singur mai curelaritor sasi
din le este permis sä adune pi cumpere piei de miel din
amintitul district.
12. - Conform ordinului guvernial, inspectorul deper-
tinentiei de mai senatori, haiduci pi 40 Sasi
armati din Aldrof, lad pi la Rodna prindä pe
iobagii Lazar Apor pi sä pedepseascA pe sätenii cari opus
poruncilor primite dela
1746 fun. 9. - Sosesc o multime de locuitori ro-
din Rental Bistritii, cum pi din alte tinuturi au
plecat multi stad gata. piece cu familii cu tot Moldova.
orasului e trimis la Rebrisoara iinpiedece fuga oa-
menitor. Comandantu1 garnizoanei dá poruna fie aspru päzite
pasurile Rodnei pi Bârgäului, ca, al - se tae bejenarilor
- Senatorul Scha,nkebank, preotii
Besineu cel din iar târziu pi
Gavril (prefectul) judetului au
alare la Wile din spre a face curá de
1749 Feb. 6. -- impuse depertinentiei
fac de 4264 fL 40 cr. Dupäce impäräteasa Terezia
cere mai mari, sä se examineze capacitalea de a
românesc pi a celui
5. - CApitanul Dimitrie Brascovici cu sa trece
din garnizoana Zagra Terpiu.
9. - orasului ia hotArirea se cládeasa
munele pentru dislocate.
Aug. 8, - La din Rodna se la curl : loc.-colonelnl
Schullenburg, consulul Sonnenberg, preotul pi orasului
Lindainer pi Rosen, Klein
Bistritii pi preotul orasului.
Aug. 10. -- Pretutindeni e mare de numerar.

www.dacoromanica.ro
 St

Sept. 10. - Locuitorii din magistratului

stirea primitä un Român din la, familia
cd
Kernény are de gând sä le ocupe arate. Se hotareste
sá iasä cApitanul orasului haiduci pi slobodnici in
Petrisenilor.
Oct. 30. - numit comandant general in Ardeal con-
tele Maximilian Ulise Broune (Brown, Braun), magistratul
hotareste facá prezent patru pahare de argint.
Nov. -- Senatorul lt face propunere magistratutui ca,
pentru de-a impiedeca bejeniile, cari pot sá canticle mare
sä purceadä precum le sfätueste Cornes nationis"
(Prefectul säse*ti), sä buriurile
emigrantilor.
1750 Feb. 12. -- E mare frig, apa a in toate cana-
lele pâná',n fund. Din 6 Feb. lucrä la curätirea pan-
turilor orasnlui 30 .,Valahi" din Sântioana pi N4aläu.
Mart. 21. - Compania regimentului Kalnoki are sä fie
in districtul valah" astfel : in Maieru, locoteuentul
in Sângeorz, cornetul (sublocotenentul) Rodna, corneful agregat
in Feldtu, sergentul in Násäud sergentul agregar in Mocod.
lun. 2. - Dezertorul din regimentul Principele cu
numele Todoran din Bichigiu sä fie dimis din In
derarea adâncei sale bätrânete". Chezesuesc pentru : primarul
Todor alui Macaveiu, Ionasc Dolha, Ion Hopan, Ursul lui Filip,
Todor Zägrean pi Precup Zägrean din Bichigiu, Ion Cosbuc din
Hordou pi primarul Ion a Nechiti din Telciu.
lun. 10. - Comunitatea oräseneaseä interzice tinerea caprelor.
Exceptie se face cu bolnavii, cärora la propunerea medicilor li-se
pot capre.
lun. 29. - In vederea vizitei generalului comandant Broune se
pâralabului ca in districtul valah" färä amânare sä se
reze toate drumurile pi podurile, deosebire drumul peste Stramba.
Aug. 8. - Generalul Broune e primit in cu mare
pompá civilá pi milliard. vizite, plimbäri, bal. In 10 Aug.
viziteazá pasul Bargäului, in santurile Rodnei. Orasul
pune la dispozitie 12 cai 6 care cu provizii de tot fetul,
cari pi apä mineralá. Spre obliga pentru viitor, tn

www.dacoromanica.ro
68

numele orasului al districtelor oferä ca prezent 6 piei de râs,

150 galbeni din partea districtelor 80 din a orasului. Generalul
nu vrea primeascA banii motiv cá districtele ar
fi särace".
Aug. 12. - Dela din Rodna soseste cá acolo
a subit baronul Petru Banffi.
Oct. 6. - Colonelul comandant al garnizoarlei Bistrita ordonä
ca nimeni din districte sä nu cuteze a trece granita peste san-
; celce nu va asculta la strigätul gärzii, va fi
1753. - Impozitele aruncate pentru anul corent asupra dis-
trictului românese fac 15.346 34 cr. Ora§ul are de plätit 4526
15 mahalalele 800 cr. districtul säsesc 14.823 H.
041/2 cr.
Feb. 20. - se in districtul românesc miscári impotriva
magistratului bistritan, din pricina tratamentului neomenos a
contribrmilor ilegale oneroase impuse satelor ; magis-
tratul cu scopul sá preintimpine eventuate urmäri nepläcute
admonestäri din partea guvernului, dispune sä se adune noteze
toate excesele insolenfele comise de
Main 25: - Primarul Georg Gottlieb Töckelt la
spre a discuta cu guvernul urmátoarele chestii din
partea Românilor a fântânilor säsesti de saramurä (Atinä); da-
toriile bunurilor din Rodna ; contributia popilor .români la vamsug
(taxe impuse pe munti ; la a morilor par-
ticulare din depertinentá; certele Maramure§enii pentru munti ;
privilegiul beráriei din Bistrita.
26. - SI se publice strictissime et sub poena confis-
cationis" in depertinentä, cá de aci 'nainte nimeni sä nu cuteze
facä eldi cari sä constea din mai mull sau mai putin decât
20 snopi. le clädesc tot au sä le
popii valahi".
Sept. 15. - Vamsugul (taxa impusä pe munti) sä se in
numerar nu in producte. De fiecare vitä cornutá mare ori micä
de fiecare cal sä se incasseze 6 dinari, porc 4, oaie, caprk
berbece 3, miel 11/2 din. Fiecare stânä sä plAteascä separat câte
51 din. 5i dupá turma fiecärui sat sä se cate 4 ung.
Taxa pentru un stup este 4 din,

www.dacoromanica.ro
 69

1754 Maiu 25. --. Inspectorul sä porunceasa

marilor ca cu ajutorul adune dela toate
mele de foc.
1756 Mart. 29. - Se pedepsesc cu 6 bete cari
locuind in sate säsesti, nu tin särbátorile acestora. Inzadar spun
cä ei nu pot tinea douá rânduri särbätori ; li-se räs-
punde Sasii sunt domni, iar ei sunt jeleri slugi.
Maiu .25. - Sosind soldatii reginientelor Kalnoki, Karolyi
Splenyi pentru cumpárare de cal, ei sun' incartiruiti in districtul
astfel in Rodna cornet, 3 aläreti, 5 cai ; in Maieru
brigadier (caporal), 5 7 ; Sângeorz 6 aläreti,
6 cai ; in I brigadier, 2 aläreti, 3 ; in Rebrisoara 5
cäläreti, 5 ; total : 24 26 cai. necesar au
furniseze Lesenii, Rebrenii.
1757 lid. 27. - Pielarul a aflat o cruce de our
impodobitä cu diamante. se publice ca se prezente proprietarul.
Sept. 9. - Comisarii districtul revoltat ra-
porleazä, Românii deneagä plätirea impozitelor.
Dec. 22. - Perceptorii de dare sä supraveghieze sä con-
troleze, ca comisarii trimisi in districtul românesc sä nu cornitá
excese, storcând oarneni pe diferite motive bani alimente.
1758 Ian. 6. -- La interventia contelui Paul magi-
stratul hotäreste ca Valahul" Androne din in sä fie
scutit de rnuncä pentru de serviciu in sa'.
Febr. 18 - Evreul Aron Leibel cere magistrat. ca
exceptia Rodnei, sä i-se dea in cdrciumele din cele 20
mune ale districtului valah" somesan. Magistratul hotäreste
fie intrebate satele, dacä acestea nu mai voiesc plateasa in
cassa orasului arenda de 100 galbeni, atunci sä se
guiala cu numitul Evreu.
Apr. 21. - Magistratul orasului Bistrita adunat in numär
complet desbate asupra mäsurilor grabnice luat dupá
foc care a bântuit in 18 c. Au ars 143 case cu de-
pendente anume : o parte din ulita nouä de jos (Niedere Neue
Gasse), alta din laturea stângä a ulitii spitalului (Spitalgasse),
laturea a spitalului dincolo de
(Kornmarkt), o parte din ulita pungarilor (Beutlergasse), in

www.dacoromanica.ro
7Q

gime lisaveta (lisabeth- und Burggasse). Au

mai ars Piaristilor, locuintele staretului alugArilor
precum spitalul. Magislratul hotareste se facá toate denier-
preparativele pentru reclâdifea orasului
din
31 case au fost
- dup' aceasta
de foc iscat din
se
in satul säsesc

Jul. 4. - Cu consenzul unanim al magistratului i-se

secretarului guverpial in Sibiiu ca prezent piei
de râs, deoarece totdeauna a intervenq la guvern in Bistri-
tenilor. Scan au mare de sprijinul aceluia in
chestiile de ceartá cu districtul valah", chestii cari pot aduce ora-
sului

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro