AsCACIUPERI: AROMANJLJI SHI LIMBA AROME&NEASCA TMinjisita asistentsa Cunuscutlu istoric german,cari ninga di 1a anlu 1774 are publicataé prim lu documentu literar a limbiljei dit Machedonie,tu cartea a lui "Untersu- chungen iiber die Geschichte der Ostlichen europaischen VSlker (Protopeiria @ preftului macedo-aromin di Moscopole Theodor Anastas Cavaljoti)scria ca macedo-aromanjlji suntu un popul numiros:"Elj prinde s-hibé priste giumita te di locuitorilji a Traciiljei sh-priste trei carturi di locuitorilji a Machedondiljei shi a Thesaliiljei.Shi tu Albania si-afla multsa", (Th, Cap.) Mtra anjlji 1805-1816,Pouqueville,consulu al Napoleon Ianind,dzatse cd aromanjlji earau 74.470,um cAlator englez (Martin Leake) estimeadza eA aro- manjlji earau ca la varnd 500.000 di nilje,J.G.Hahn tu lucrarea "Albanisch: Studien" nA da sh-el cifra di 500.000 .T anlu 1856 Rizo Rhangabé,ndinte si-avea aparnjitd actsiunea culturala romaneasca la aromanjlji dit Pen. Bal- canied,zburashte di 600,000 di njilje di aromanj.Tu anlu 1913,Rubin zbu- rashte @i 357.900 mashi tu Grecia sh-priste un milion tu ntreaga Pen,Balca: nied.Tu statistica greacd dit anlu 1928 -19.703,tu atsea dit anlu 1940 — 53-997,iara tu atsea dit anlu 1951 -39.855,Evanghelos A.Averof tu cartea a lui "Latura politica a problemiljei a aromanjlor (1948) ricunoashte exis- tentsa a 400.000 di njilje di arominj mashi tu Grecia,Lexiconlu di Leipzig dit anlu 1956,scrie cA aromanjlji dit Pen.Balcanicd suntu ca varnd 300 di njilji,ma adavgA sh-faptul cA aeste 300 di njilje suntu mashi atselj tse Daneadzd tu mase compacte shi si-ocupa cu crishtearea a odlor.Numirlu a lo: easte cu multu ma mare,ca aromanjlji dit hdsdpadz zburascu aromineshti aca- sa sh-tu public (nafoard) limba a statlui tu cari baneadza shi tra atsea suntu loats ca gretsi tu Grecia,ca arbineshi tu Albania etc. aste multu interesanta tra cunushteart @ numirlui a aromdnjlor cartes al Socrate B.Lliacu scoasa tu anlu 1965 - Originea a aromanjlor (I catayoyi ton armomion).Tu bitisita a cartiljei,tu loe di epilog,autorlu fatse und documentata analiza tu ligitura cu numirlu a aromanjlor tu sec.al XVIII~le: scutsanda la videala alathurile shi falsificdrile fapte contra a lor.Dit caleulele fapte di autor iase cd pri la anlu 1810 sh-dupa atseale ma njits: evaludri,latinomachedonogloshil ji (arominjlji) tritseau di 37,6 % di tuta populatsia,va dzdcd earau priste 700 di njilje.Macd tu anlu 1810 aromanjlj: earau ahdts cat nd apudixeashte Socrate Liacu,cats va prindea s-hiba elji asandza? Und adivarata statistica,oficiala,tra numirlu a aromAnjlor nu si-~afla shi nitei nu poate si si-afla,cd tu statile iu baneadza suntu loate ca gretsi vlahofonj tu Grecia,arfineshi vlahofonj tu Albania etc,,ma putem si-u afirmim cu tuta putearea sh-cu tutd isihia ed aestu popul a nostru nil ga sh-asdndza priste um milion di oaminj misura,cu tuta presiunea tra dez~oo. nateinalizare tse s-fatse priste el.Aromanjlji dezmatsinalizats di expre- siune greaca,slava etc.suntu ma multe milioane tu ntreaga Pen, Balcanica. Aestu milion di caminj zburashte sh-asindzd limba aromand cari s-tradz dit limba latina shi caste uni Limba ronanicd.Mack latina occidentala dea de limbile italiana, francezd,spaniolastra cari s-dzAtse cA suntu limbi su rari,latina oriental nA deade doaua limbi romanice principale:romina shi aromana,card suntu surari bume,di una mumd shi di un tata,euntu surari dzeamine,ahat di apruchiate una di anandd,ca putem e-dzdtsem cA sumtu una sheidghia limba. Una di martiriile cd limba a noastra easte di origina latind easte shi faptul cA noi aromAnjlji avem tednuta pana asdndzA numa di ramdnj-arminj cari yine di la romanus, Aparnjindaceu sec.al III-lea ndinte di Hristos (Pyrus 279-272) ,romanj- ji acdtsara Macedonia shi Grecia (146),Iliria (34) Moesia (29) ,Pannonia (10) ,Tracia (46) ,Dacia (106),va dzdcd atsea ma mare parte a Pen, Baleanice shi s-teasira di la Adriatica 1a Marea Laie sh-dit muntealj Carpats pana tu Pindu.Aestu mare teritoriu fu colonizat di romanj tu diastima di ma multe sute di anj.Ia tee nd dzdtse tu ligdturé cu colonizarea sh-cu amis- ticarea a romanjlor cu autohtonjiji K-Koumas,tse treatse tu Grecia ca Di- dascalos tu Yemus (1'Instructeur de la Nation):"Les Romains,pendant huit cents ans,depuis Albion (Anjeterre) jusqu'aux déserts africains,ayant sow nis les nations et s'y étant mélés eux-ménes gréice a leurs colonies,y in- troduisirent aussi leur langue,de fagon logique.L'Illirie eut le statut / de province (romaine) em 219 a. C.,la Macédoine et 1'Epire em 167 a.C.ct 1a Grace on 146 a.C.. Elles furent pleines,durant des sidcles,de troupes romaines,de Préfets et de gouverneurs romains". (A. Le ee = Cu tute cd tu aparmjita nu fu lishor s-hibA asifilate ca limba popu- latsiile autohtone,cu chirolu curentul di asimilare acdtsa ariditsinj tu teritoriile cucerite shi limba latind lo loclu a limbiljei a autohtonjlor Limba latind agiumse s-hibé singurlu instrumentu di aduchire a populatsii Ajei autohtone.Mashi tu Grecia sh-tu uma njicd parte a teritoriului ilirt romanizarea nu putu si-aibd loc. Factorilji cari furd determinantsa 1a anlocuirea a limbiljei a autoh~ tonjlor cu limba latina fura:colomishtilj,armata,administratsia,comertsul shi,ma multu di tute,erishtinismul cari fu predicat pri limba latina shi eara tra oaminjlji di nghios.Aestu faptu featse ca limba latin s-pitrund pama tu atseale di ma nghios straturi a populatsiiljei. / Limba latina adusA tu atsea ma mare parte a Pon,Balcanice sh-tu Dacia, prifeatse,tu nascdnde sute di anj aeste locuri tu una masa omogend romana cari s-dezvolta tu streasd ligatura cu latinitatea apuseand.Cu chirolu pr tuta tindearea a Amirariiljei Romane aparnjeau s-iasA tu migdane tu latin zburata diafurai (deosebiri) lingvistice di la una regiune la alta, Und sole ca tu provinciile romane apusene,autohtonjlji dit rasarit ado5. tara limba latind,ma u prifeatsird dupa a lor instinctu payalea-payalea shi-1j deadira caractere particulare cari si-nmultsara tut ma multu pana candu alaxirile agiumsira ahat di mari cd nu ma poate s-biba zborlu di umd limba latind,ma di und noaud limb romanicd shi di um nou popul - populu romanAesta alaxire eara fapta prit sec.VI shi VII,ashi cd la ashidzarea a slayilor tu mesea @ rominjlor,aesta limba romanicA eara ncljigata,eara ad- rata. Urnjirea a slayilor cari mpandzara ntyglu teritoriu locuit di romanj shi si-ashidzara tu mesea a lor,arupse streasa ligatura ntra aesta limba roma~ nica sh-truncl jul romanic apusean sh-dispartsé pri romanj tu doaud:romanj- ji di njadzdnoapte shi arominjlji di njadzadzua. Limba a lor pri cari nvitsats]ji u-au acljimata romana comund (noi alj dzAtsem asdndza protoromana)i s-disparte tu doaud sh-aparnjeashte S-evolueadzd independent:romana agiumse s-hiba asdndzA und perfecta limba literard,iard aromdna armase la stadiulu di limba populara.cu alte zboare aromama nu easte un dialectu a limbiljei romane,Ea deriva una soie dit pro- toromama ea shi romana shi easte,cum u dzdsim,bun sora cu masde .j ‘Aémina sh-romina umdzescu abit di multu,cd nviteatlu aromin agiundze la concluzia cd suntu una sh-Adyia limbA:"Pot si-u dzdc ara cd nviteatel ji xenj shi rominj,eAndu au ricunuseuta identitatea a limbiljei aromine cu liz ba romana sivau andrupata (sprijinita) mm mashi pri identitatea a numilor @ lor etnice,valah shi roman,tsi ma multu pri structura a limbiljei-AromAns shi romana nu si-undzescu mashi tu evolutsia normala a faptilor di limba, @ structuraljei a lor gramaticale,tsi sh-tu atseale ma njitei exceptsii, fated di limbile romanice.Ca aesta identitate si-aiba loc la doaua limbi dispartedte tu spateiu (900 Km.) sh-tu timpu (ma multu di und mjilje di anj prinde si-admitem cd strapapanjlji a arominjlor shi a rominjlor,tu secolele eandu si-are fapta populu romin (pana tu sec,VII-VIII) au banata tu idyia unitate teritoriala,au zburata idyia limba shi au avuta idyia soie di band, diafura di a andndor populj dit sud-estul european, Idmba aromana easte sora ma ftoha a limbiljei romine, fara s-hiba un dia- lectu a 1jei.li disparte mashi un singur lucru =faptul ca limba aromind mu are agiumta uma limb culta,literara,ca romina,capabila s-exprima ateeale a analte simtsAminte sh-minduiri a omlui.Aesta datorita a peristasurilor isto rice tu cari avem banatd noi aromnjl ji. Idmbe aromana easte und limbd romanicd shi are la baza a 1jei limba lati na dit card s-tradze ca shi anande limbi romanice,Antreaga a 1jei structura gramaticala shi vocabularlu-1j principal, fondul lexical principal sh-cari ur dina (circula) ma multu easte di origina latina. A zboarile di origina latind,cari urdind ma multu tu limba a noastra, suntu ma multe n4 u-are apudixitd cu multa competentsA nvitsatlu aroman T. Papahagi tu introducerea la marile a lui dictsiomar aroman,iu na da ca exem plu una di poeziile al M.Beza.Tu aesta poezie suntu 89 di zboare,Di aeste 8