INSTITUTUL DE STUDII SUD-EST EUROPEAN'

REVISTA ISTORICA
FONDA TOR N. IORGA

PUBLICA TIE SEM EST RIAL

VOL. XXX, N.LE 1-12

IANUAR -DECEMVRIE 1944

www.dacoromanica.ro

REVISTA ISTORICA
- DARI DE SAMA, DOCUMENTE SI NOTITE
FONDATORt N. IORGA

DIRECTOR: N. BANESCUE

Vol. XXX, n.le 1-12

lanuarDecemvrile 1944
111ME,

11101

crtile de recensat 5i once prive5fe redactia

se frimet in 5oseaua Bonaparte, 6, Bucure5fi, III.
Administratia : Abonameniele
once comanda, se trirnef la Institutu] pentru sfudiul Europei Sud-Orientale", Sos. Bonaparte, 6, Bucure5fi.
Reclactia : Manuscripfele,

Abonamenful anual : 1000 lei. Pentru institutii 5i autorit51i : abonamenful

.

1500 lei.

CUPRINSUL
Pau.

Artleole

N. Bdnescu: Colonisare-, nu imigratie.

1-5
Th. Bucur : Un of iter al ocupatiei austriace in Moldova din vreniea
rzboiului Crimeii (1854-1857)
7-17
.
.
.
19-31
D. Berciu : Trei fibule tracice la Nord de Uunre

..

A. Cazacu : Cateva consideratiuni asupra frag,mentelor

Toparcha Gotticus
T. Gostynshi: Cine a fost autorul bisericii Golia ?
V. Costdchel: Beneficiul" in Sud-Estul Europei
V. Mihordea : Ecoul mortii lui Cavour in Romnia
Berza : Metod istoricA i falsA eruditie
Documente
V.

..

asa-zisului

33--53

55-60
61-86
87-95
96-108

Mihordea : Incercare de aduceie in fard a osemintelor /ui Bcrlcescu

i ale altor patrioli romdni In exil (1859)
109I
--

N. Lazdr : Cdteva documente vasluiene ci ceva despre-

II

135-11t

Mr! de Seama :
C. Constante si A. Golopentia : Rontnii din Timoc (N. Bnescu) . . .
Pr. Teodor Bodogae : Din istoria Bzsericii ffiodoxe Ie acum 300 de ani.
Consideraliuni istorice In legdturci cu Sitzodul de la Ia0. (N. BA--

137

137-13S

nescu)

N. I. Ilerescu : Bibliographic de la littrature Wine. (N. BAnescti)

www.dacoromanica.ro

138/39

REVISTA ISTOIC
DAM DE SAMA, DOCUMENTE $1 NOME
FONDATOR : N. IORGA

Vol. XXX, n-le 1-12

DIRECTOR: N. BANESCU

lanuarDecemvrie 1944

COLONISARE", N'U IMIGRATIE.

5-5

O nou teorie maghiar

Colabornd la volumul inchinat profesorului Nikov dela

Sofia, cunoscutul bizantinist maghiar E. Dark presint o noub."
teorie cu plivire la venirea Romnilor in Transilvania. Contributia aceasta, de domeniul fantasiei, e intitulat : Die ebersiedlung der Wlachen vorn Siiden noch No.rden der Donau. "1).

Incepe prin cateva consideratiuni asuPfa: aparitiei Vlahilor

In izvoarele bizantine, dela in.entiunea acelor BXixot 6rwc din
veacul al X-lea, pAng la stirile mai ample asupra: Romanilor la
-istoricii veacului al XV-lea._ Aceast scurt insirare a datelor

invedereaz dela inceput, prin interpretarea lor tendentioas,

atitudinea stiintific a autorului. Lupta pornit de Asnesti e
sustinut dup dnsul totdeauna de Cumani : Vlahii urmreau
numai jaful (P. i74). Conductorii miserii- poart nume curat
slave si bulgaresti" (Petru, Asan, Ionit, Ce mai nume slave
sau bulgare I). Regretatul cunoaste bine Vlahia-Mare" thesaliot i afirm c6,* In secolul al XV-lea num.ele s'a extins i asupra

unel tri unde naai inainte riu se .tia niinic deSpre existenta
Vlahilr '(wo man vorhei von demDascin der Walachen gar
nichts wusste). Ace-asta nu4'iniiiiedeO6 a recunoaste c istoricul
vrbete, n secol4 al XV-lea, a.Spre Vlahii
thalkondylas.
I) Recueil &did la Mmoire du prof. P.'Nikov, Sofia, 1940, pp. 173-180.

www.dacoromanica.ro

N. BNESCU

Moldovei i Transilvaniei. Inregistreazd apoi pe Vlahii din Moesia

Nordul Balcanilor, pe cari nu-i poate tagadui, pentru ea Ii af1

In documentele tarului Dusan al Sarbilor.
Din toate acestea result pentru d6.nsul ca Vlahii dela Nordul
Dunarii vin din aceiasi tulpinl cu cei dela Sudul fluviului ; dar,
adauga indata, fiindcd anonimul roman" docnmentele unguresti arat neindoios ca stramutarea valaha s'a fcut dela, Sudul
la Nordul Dunarii, i nu invers", trebue sa vedem in Vlahii balcanici marele rezervoriu din care, in veacul al XIII-lea si in cele
urmatoare, a iesit stramutarea vlaha indreptata in Ungaria. Cum
si de ce", ne-o va lnturi in pretioasa-i contributie istorica.

Teoria celor cari explica fenomenul prin transhumanta pas-

torilor nomazi nu-1 multumeste, pentru simplul motiv, c hotarele Statelor interesate Bizantini, Bulgari, Unguri nu erau
d.eschise. Asa ceva se putea intampla, pretinde invatatul nostru,
numai printr'o politica de colonisare a Statului, ceia ce era in obi-

ceiul tuturora pe atunci.

Ungurii au practicat aceast metoda inca din veacul al
XI-lea, cnd au colonisat pe Pecenegi i s'au umplut pretutindeni
tinuturile lnga frontiere de asezarile acestor barbari. Geiza al
II-lea a adus, la mijlocul secolului al XII-lea, pe Sasi in Transilvania, iar in secolul al XIII-lea Andrei al II-lea 1-a completat,
aducand Ordinul Ioannitilor. Primejdia era insa mare la granita
de Sud, din pricina nvalirilor repetate ale Cumanilor, Bulgarilor
Ttarilor. Colonisarea unui nou popor in acele prti era prin

urmare o necesitate grabnica" (p. 176).

Vlahii din Moesia nu erau, dupa opinia excelentului istoric
maghiar, un popor razboinic, dar, de nevoie, imparatii bizantini

Ii primira in armatele lor, langa celelalte elemente otelite in

lupte". Aceasta trecu, far indoialr, i prin mintea regilor unguri dela inceputul secolului 6.1 XIII-lea: Vlahii lupt inca dela
1210 in armatele lui Andrei al II-lea. Dar mai era si alta consideratie care a indemnat pe regii maghiari s atraga la dansii pe
Vlahii din Balcani. Ei se aflau adesea pe picior de razboiu cu Bi- zantinii, cu Bulgaiii i Sarbii si le venea la socoteala s slaheasa
puterea acestora prin atragerea unei parti a po- pulatiei lor, cu
care sa-si sporeasca Propria lor fort. Aceasta n'o putura face

www.dacoromanica.ro

COLONISARE, NU IMIGRATIE

In secolele al XI-lea si al .X [I-lea, cand imperiul bizantin era in

plina putere i linea tare unja Dunirii : La Dunrea-de-jos,
In Paristrion, in jurul regiunii Belgrad-Branicevo, serie autorul,
staeau garnizoane puternice,care ar fi zi.diraicit o:ice incercare
de colonisare". Dar situatia se schimb la sfasitul secolului al

XII-lea, cand, dupd moartea imparatului Manuel, imperiul se

pfabuseste". La 1182-1183, Bela al 111-lea nvleste in imperiu
ajunge cu
pustiitoare pn, la Ni S' ;;d Sofia. Atunci a
fost, fard indoial, afirma invaatul maghiar un prilej
de a lua cu sine din imprejurimile oraselor pomenite prisonieri
valahi" ; totusi stim foarte sigur adaugA precaut autorul
ca el nu s'a folosit de acest prilej. Expeditia lui Bela nu era indreptata impotriva imparatului legitim, ci a usurpatorului An{Ironic. Cderea acestuia i intronarea lui Isaac Angelos au dus
la legltura matrimonial pe care regele maghiar a rsplatit-o cu

retrocedarea regiunii cucerite de ansul, dela Belgrad paid la

Sofia (p. 177). Dui:a moartea lui Isaac, situatia se schimba din
nou. In ultimii ani ai secolului al XII-lea, Ungaria fu amenintatd
de Bulgaria i Serbia. Emeric cuceri tinutul dintre Drina si Mo-

rava. Lupta pentru Bulgaria de Vest se urma' intre Unguri

Bulgari mult vreme, inca, in cursul secolului al XIII-lea, tinutul

acesta (Mae'va) a ajuns adesea in puterea Ungariei. In timpul

acestor cuceriri i lupte se presint prilejul i necesitatea colonisdrii

Vlahilor", colonisare impus de intdrirea capului de pod dela

Turnu-Severin, cel mai important punct de trecere in regiunile
bulgare i sabesti nou-cucerite" (p. 178). S'a fAcut atunci colonisarea populatiei romnesti din aceast regiune pentru a se
asig-ura frontiera transilvan impotriva Bulgarilor i aliatilor lor
Cumani. Dar istoria pistreaz o adnc tacere asupra acestui
fapt, dei luptele sunt arhicunoscute.
Regretatul Darla)* aduce deci probele sale. Weigand a dovedit

ca de romaneasca e toponimia din jurul Sofiei de azi, uncle nu

se mai alibi o populatie romneasc. Aceasta toponimie nu e macedo-romn, ci daco-roman. Jiree'ek a araat i dnsul nu numai
c'd vechile documente sarbesti din secolele XIII-XIV stint pline
de nume romnesti, dar eh' Romnii si-au lsat urmele existentii
lor rnai cu seam in toponimia din regiunea Rubnik, care e tocmai
In mijlocul triunghiului NiSofiaKastendil inseamn linia

www.dacoromanica.ro

13,iNESCU

sudic a aspiratiilor unguresti" si a stapanirii lor efernere pentru

care, in veadul al XIII-lea, s'a varsat a.tat de mult snge ungu-resc in luptele cu Bulgaiii i Bizantinii". Putem deci admite,
incheie, cu atata logica, savantul maghiar, c Romarrii de fapt
au fost stramutati din aceste regiuni pe teritoriul Coroanei ungare.

Raposatul Dark6 a uitat ea' tocmai in regiunea din fata

granitei, pe care vrea s'o intalreasca, traeste pand azi masa compacta a Romanilor Timoceni, care umple intreaga regiune dintre
Morava i Timoc, ba si mai departe, pana la Lom, continuata

prin satele romnesti ce se Din lant pe tarmul Dunarii pang. la

Sistov. Daca ar fi intrebat pe colegul sau dela Sofia, d. Romanski,

acesta 1-ar fi lamurit asupra Romanilor din acest tinut, pe calf

invatatul bulgar i-a cunoscut, prin cercetari personale, mai numerosi decat Ii atat statisticele sarbesti. Daca ar fi rasfoit macar
insemnrile de caldtorie ale concetateanului san, Szab Iczsef,
care a umblat prin acele locuri (1872-73) si le-a descris exact,
Dark6 ar fi aflat ea Romknii sunt acolo in mase mult mai Cinnpacte decat Sarbii i c ei au locuit in parte aceste regiuni inca
inainte de venirea Sarbilor" '). Si celebrul Kanitz i-ar fi servit
aceleasi date, desmintindu-1 in privinta Romanilor din acele

tinuturi. Daca, in sfarsit, ar fi cetit literatura atat de bogata

asupra Romnilor din Timoc, ar fi aflat ca invltatii sarbi i bul-

gari i considera mai cu seama ca imigrati din Ungaria si din

Tara-Romaneasca. D. Romanski insusi Ii imparte in Ungureni",

veniti din Banat si Ardeal, i Talreni", veniti din Romania.

Ne abtinem de a mai repeta argumentele istorice i iilologice,
care dovedesc c miezul acestei populatii vine tocmai din acei Ro-

mani, pe cari invatatul JireC'ek Ii constata atat de numerosi in

,,triunghiul" invocat de. invatatul maghiar.
Pentru cine cunoaste cat de putin istoria epocii, sare in ochi
absurditatea teoriei lui Dark, dupi care o pQpulatie, adusa
de unii tocmai din Ungaria i Romnia, ar fi colonisat in numar
,a.tat de mare tinuturile Coroanei maghiare. i daca aceasta po-r) V. Romanii din Timoc, culegere de izvoare ingrijit de C. Constarite0 A. Goloperttia, I, BucurWi, 1943, P. 50. Cf. N. A. Constautinescu, Chestiuneaiiinoceand: Bucureti, 1941.

www.dacoromanica.ro

COLONISARE, NU IMIGRATIE

-pulatie din dreapta Dundrii a sporit numai in parte, cum trebuie

s admitem, Cu refugiati de dincolo de fluviu, ea este 'MCA present, in numgr considerabil, Ift locurile din care inchipuirea
InvAtatului nostru o strlmut, de .5apte sute de ani, in .patria sa.
N. B.A.NESCU

www.dacoromanica.ro

*UN 6FITER AL OCUPATIEI-AUSTRIACE IN MOLDOVA

DIN VREMEA R.A.ZBOIULUI CRIMEII
(1 854-1 857)

-.

DacA din timpul ocnpatiei austrice in Muntenia, sfArsit. 'la 1857, avein amintirile amdnuntite ale maiorului Wimpff en 1), document important pentru istoria acestei cicupatii,
bibliografia istoric romneascA n'a cunoscut i pentru Moldova o carte de valoare similar. Totusi, la rgoo se publican

' la- Stuttgart amintirile lui Moritz Edlen von Angeli 2), care a
trAit trei" ani de garnizoanA la Iasi, pe timpul- and Wimpffen
se afla la Bucuresti. Amintirile lui Angell contin
intmplirile anilor petrecnti in Italia si in 'Polonia austriaca.' ,Capitolul
despre vremea petrecutA in Moldova constituie prima parte a
amintirilor sale.

Inceputul lui ;,Altes Eisen, Intines is Kriege- und Frie,

densPhren" este o privire rapid asupra politicei austriace dela
.

- _1853, cu tOate sovAielile

greselile sale. A.Ceast introducere

serveste lui Angeli s'A explice imprejurArile care-1 obligau, in

toamna anului 1854, s'A se afle in drum. spre. Moldova. Viata
la Iasi, in mijlocul, societAtii moldovenesti, i intAmplArile ocupatiei surit lncruri pe care el le-a tr'Aft i observat diiect, ceiace
Erinnerungen aus der Walachei whrend der Besetzung durch die dsterreichischeri Truppen (1854-1856). Wien,. 1878.
_2) Moritz Edlen von Angell, k. u;.k. Oberst : Altes Eisen. Intimes aus
*

und Friedensjahre, Stuttgart, .i900 378p in 8. Cota Bibl. Nationale,

Paris 8 M. 11.417.
Ifriege

74

www.dacoromanica.ro

THEODOR BUCUR

d. intregii .expuneri o mare vioiciune. Amintirile sale sunt povestite in chip foarte atrAgAtor i tiu s," evoce in cea mai au-

tentic culoare a timpului tablouri -din viata moldoveneasc

dela jumitatea secolului trecut. Ca ideologie politic, Angeli
se simtea atras spre partidul care dorea interventia Austiiei
in rzboiu alAturi de Franta si de Anglia. Pretutindeni Angeli
se arat protivnic politicei sovAielnice a Austriei fat de Rusia
credea c numai o interventie energia, a tArii sale alturi de
cele dou Puteri apusene ar putea aduce sfaisitul acestui
rdzboiu. Pentru Austria, mult zgomot in chestiunea muntenegrean si, pe de alta, parte, nici un amestec in chestiunea orientala, era pentru Angeli gresala principal a politicei acestei
tri, condus de principiile imobilitii lui Felix de Schwarzenberg: Aceast: political mit halben Mitteln, mit hatben Liam."
a dus la ocupatia Principatelor romane, ocupatie care, in intentia
cabinetului dela Viena, trebuia mentinut pdnd- la incheierea
fidcii" Alianta din 2 Decembrie 1854 a fost pentru Austria o
noul ocazie de a prelungi politica sa dubld, cci prin aceast.

eventual aliant", Monarhia nu risca nimic din ceiace st.pmea i putea stpAni ipso facto" ceiace doiea, adicA Principatele. Lui Angeli politica acestui an Ii reamintea Tage von
Olmiitz", cci, ca i la 185o, Austria era gata sa profite de once

ocazie. Sistemul" ,ei politic era totdeauna acelasi.

Dela 25 Februarie, Impliatul mobilizase eorpul de armath' sa.rbo-bnlean". Regimentul 37 Infanterie cdruia ii apartinea Angeli, datorit zAbovelilor politicei cabinetului dela Viena

a marsluit prin Transilvania din Iulie pang in Septembrie,

pan.." ce retragerea Rusilor a fost terminat in Moldova si astfel
f r nici o primej die s. poat trece muntii prin pasul Tulghes.
Mobilizarea acestor forte de cAtre Austria n'a putut impresiona
a-CAA de repede pe Rusi, care s'au mentinut in Principate

In momentul cand presiunea Aliatilor la Dunire a putut constitui pentru ei o primejdie realA, la care s'ar fi putut adnga
un eventual atac austriac prin Bncovina.
Angeli zbovea inc. la Viena cu batalionul sari, in timp
ce regimentul lui se afla pe drumurile Transilvaniei. Intrarea
In Moldova o face prin Bucovina, pe drumul ce ducea dela Oradea

Mare spre Carlibaba. Amintirea acestei c.ltorii printr' o tara

_

www.dacoromanica.ro

UN OFITER AL OCUPATIEI AUSTRIACE IN MOLDOVA

bogat i cu peisagii incnttoare, cum s'a prezentat ochilor

-s`i Moldova, a fost, cum spune chiar el, ca o poezie frumoasai.
Bivuacul fcut la Poiana Stampii i pranzul luat la bogatul
proprietar al Iaobenilor a fost primul sAti contact cu societatea
moldoveneascal.

La 4 Noembrie 1854 era in drum spre Iai, strvechea

capital" a Moldovei. Cu o miestrie deosebit, Angeli descrie
ceiace i s'a inalisat ochilor in momentul cnd cobora dinspre
Tagul-Fiumos : ein entziikendes Panorama" cuprindPa intieaga zare spre vechiul oras boieresc". In Nordul orasului se

intindea Kopo"-ul, ...das Quartier noble der Bojarie", iar

spre Est raTiirasii,die rmliche Vorstadt". Tabloul ce i se
desfsura era un amestec de lumini si de reflexe care jucau ...in
soarele de toamnd peste haosul de acoperisuri, peste terasele
palatelor aurii, peste turnurile verzi ale bisericilor ortodoxe vi-.
peste nenumratele cupole ale caselor boieresti, o impresie de

neuitat, care aminteste- involuntar tabloul inseltor al Fetei

-Morgana".

orasul dela granita culturii occidentale", este

privit de Angeli ca punctul uncle se intAlnesc Orientul i Occidentul". Niceti sa'rcia nu era ata de apropiat de stflucirea
bogdtiei i amestecul aceasta nu era niceri mai intim deca

la Iasi. Elcurarii au produs in deosebi o puternica' impresie

asupra lui Angeli prin coloritul salu strlucit", care &idea
o not ins elaoare acestui cartier, sdrac in realitate.
Stfzile constituiau, pentru ofiterul austriac, cel mai interesant aspect al Iasilor : canalizarea necunoscutal, trotoa-

rele improvizate din cele mai diverse materiale. Devi regimentul

slu nu venea din cele mai ingrijite orase ale Austriei, totusi
-1Altile Iasului au speriat pe toti soldatii i ofiterii austriaci.
Angeli aratai cum antreprenorii care luau in grija lor pavarea
orasului utilizau materiale putrede, inca podurile de schnduri
de pe strzi se Oureau repede sub copitele cailor. Uncle podurile
de scanduri lipseau, domnea praful pe timp de secet i n'dmolul
pe timp piojos. Mersul cdrutelor era aproape imposibil.
Iasul era straibdtut de stralzi stramte, posomorite, cele
mai multe nepaVate i aproape toate mairginite de siruri de

cdsute naici, intrerupte din cnd in cand de un palat seiner

www.dacoromanica.ro

10

THEODOR BUCUR

care stralucea puternic -peste mizerabilele acoperisuri de-

paie".
Angeli gasea Ins romantica i pitoreasca pozitia Iaului,

die Lage der Hilgelstadt Iassy". Ordinea urbana nu- se putea

vedea decAt in Ulita mate", unde era concentrata i viata de
afaceri a Iasului. Problema incartiruirii a fost extrem de grea.
Nu se putea merge la treburi pe jos. Pe timp bun boieiimea
plimba echipajurile la Copou. Pe timp rau se vedeau pe strazi
numai Tiganii i Evreii. Circulatia se facea fie in faeton, fie
in droscd, fie cu cdruta. Faetonul avea dona roti, si era manat
de un birjar lipovean (skopit" sau skopzen" Ii zice Angeli),

dintre sectantii care traiau dupa sistemul celor doi copii".

Cele mai multe din aceste faetoane eran de fabricatie vieneza.

Drosca (Droschka") era un faeton deschis. Era mijlocul de

transport preferabil pentru o singura persoana. Nici faetonul
nici drosca nu erau suficient de rezistente pentru drumurile
Iaului. Cel mai sigur mijloc de transport prin namolul str-

zilor ramanea caruta. Taxele pentru trasuri, dei fixate, nu eran

cunoscute, caci Iasul continua sa ramie Eldoradul bacsisului.
In general, pentru un drum cu o trasura de un cal se platea un
sfert de iermelik (=28 kreuzerkonventionsmanze Silber), iar

pentru o birjd de doi cai se platea intre

iermelik (=r

gulden si 52 krenzerkonveutionsmfinze Silber). Pentru drumurile scurte, volens-nolens" trebuia s, umbli cu pantalonii su-

flecati. Doar strazile care conduceau la resedinta princiara"erau ingtijite de Primarie.

Intreg orasul era inconjurat de stabilimente militare,
scoala de cavalerie si cazrmile militiei. Punctul de atractie
al capitalei Moldovei ra.manea cartierul Copoului. O strada
-

pietruit se desprindea din Ulita Mare si trecea altadata printr'o-

gradin dela care a luat numele intregul cartier.,Copoul are

singura strada practicabila din tot orasul. Iasul aparea presarat
de nenumrate biserici, toate construite in acelasi stil, mit
der uniformischen Zwiebelkuppeln", pe care Angeli Il credea
rusesc. Catedrala rasarea dintre toate prin marimea sa. Centrul orasului schimba aspectul in raport cu periferia, avnd.
casele acoperite cu tigla, pe cnd la marginea orasului casele
se acopereau cu stuf. Cartierul Bahluiului i-a facut cea mai

www.dacoromanica.ro

UN OFITEII AL OCUPATIEI AUSTIlIACE IN MOLDOVA

urit impresie, prin murddria sa. Angeli a vzut cum femeile

aruncau in plin zi in mijlocul strdzii murddriile vitelor. Intreg
acest cartier avea o fizionomie halbasiaten". Vara aerul devenea irespirabil prin partea locului. Dimineata-, dac fdtdceai
pe strdzile sale, vedeai oameni care dormeau in fata usilor casei,

desbrcati sail la addpostul unei mobile stricate. Dar tot ce i

s'a pdrut lui Angeli mai desolant a fost aspectul locuintelor tiganilor stabiliti la marginea orasului, niste bordeie ingropate in pdmnt, in care acesti nenorociti duceau o viatd de trogloditi
ein Troglodytenleben". In general mai toate casele Iasului

vorbeau de misera plebs" si de Schwarzen Muttergottes".

In unele din ele, animalele locuiau laolalt cu oamenii, lucru_
pe care Angeli il constatd pan i in casele boieiesti, unde c5inii
pisicile imprteau patul cu stdpanii. Acest tablou Ii reamintea
lui Angell eine anschweifende Pariser Phantesie". Sdrdcia
mizeria fAceau un contrast puternic cu luxul i rafinamentele
occidentale. Peste tot luxul nu prezenta ceva natural, el fiind
eine starke Schichte Pariser Lack". Strdinul care observa
aceste lucruri i trebuia sd trdiascd in acest rnediu, se gdsea totdeauna in fata unei situatii foarte penibile". Mobilierul caselor
bogate nu adoptase inch' forme europene. Divanul oriental era
mobila cea mai obisnuitd ; ein orientalisches Universalmbels", cci, pentru restul trebuintelor, mobilicrul era redus la
cdteva piese. Evreii bogati aveau la Iasi case aproape la fel
de frumoase ca i boierii. Angeli arat ch. mai mult de jumdtate
din populatia Iasului era compusd din Evrei, care trdiau dup."

jeder Richtung hinstreng ortodox". Influenta lor era la f el

de duntoare ca i in Galitia, desi in Moldova nivelul br era
mai ridicat. Ei se ocupan nu numai cu negotul, ci i cu meseline cele mai diverse. Dar si celelalte minoritdti erau bine reprezentate. Iaii apdreau ca un conglomerat de natiuni, Rusi,
Nemti, Armeni, Greci i Evrei, care fceau averi in aceastd tara,
ca i in Muntenia. Patriotii romni fdeeau tot ce puteau pentru
a inldtura protectia Marilor Puteri asupra Principatelor, neintelegand c astfel le grbesc ruina. In relatiile lor cu Poarta continuau s foloseascd. ca instrument national" bacsisul (Bakschisch).

Despre clasele sociale in Moldova, Angeli face aspre con--

www.dacoromanica.ro

12

THEODOR BUCUR

statari. In special institutia Tiganilor i s'a parut cea mai nenorocit forma de sclavie ...wie wir aus Mrs. Becher Stowes,
Onkel Toms Hiitte, kennen lernten". Aristocratia moldovean
nu avea titluri ca in Apus. Era doar o aristocratie de proprietari (Grossgrundbesitzer). Boierimea mica traeste in sracie
insa mereu nutreste speranta s" poat ajunge la gradele bo:eriei
inalte. Mari proprietari (Grandseigneurs) traesc in deosebi la
moiile lor, lucrate de robotpflichtige Bauern". Cand recolta
e culeasa, apar negustorii evrei i armeni pentru a o cumpara.
In general boierii nu se prea pricep in afaceri. Ei viseaza. f Ara

incetare la Meka" loi, care este Parisul. Moda parisian a

impestritat moda i moravurile locale, care acum prezinta
un aspect semi-asiatic.
Romanii se considera urnia.si. ai Romanilor" i resping

-afirmatia ea ar descinde din colonia de talhari" de altadata.

Astazi cei Zehntausend" sunt lustruiti de Francezi sau Rusi
asa incat nu mai pastreaza nimic din originalitatea poporului roman. Adevratul popor rmne tranimea, care duce
o viata mizerabil.. Taranul lucreaz pmantul sau si al boierului cum lucrau stramosii sai de veacuri. Modelul originar
al plugului lui se afl in interiorul morrnintelor egiptene". Numai
populatia dela tara, crede Angeli, poate revendica originea latina,

caci populatia oraselor rezulta dintr' o multipla incrucisare de

rase aus den vielfachen Rassenkreuzungen". Frumusetea feminina observail la Iasi in deosebi la clasele de sus i caracterizat printr' o desavarsita eleganta i forme clasice", vollendeter Eleganz und klassischen Formen", este numai .cezultatul unui pikant" arnestee de rase : Romani, Armeni, Greci,
Evrei. Singurul caracter specific al poporului roman, atat la
-sate cat i la rase rninea. pentru Angeli, adevarata Bigot-

terie". Prin acest caracter i explica el multimea nesfarsit

de biserici, de mnstiri, i de popi de toate gradele. Angeli
ironiza pe doamnele moldovence care, Haute volee", veneau
s sdrute cu ale lor buze rosii" cine stie ce bucata, de os respingatoare" de mucenic ortodox. Procesiunile eran interminabile,
In frunte cu o adevarata oaste de pre4i, urmati de un sir nes:farsit de colaci, care aveau mai mult de un metru diametru.

www.dacoromanica.ro

UN OFITER AL OCUPATIEI AUSTRIACE IN MOLDOVA

It

Manastirile 'srvesc uneori i pentru educatia fetelor; sortite

si dvih preotese".
Nimie nu s'a puttit realiza in 'aceasta para., nici Chiar prin
Staruintele nnuiDomn aSa de bine intentionat cum a fost Alexandru aka:. NirnIc nu se vede din armata si flota Pp care acesta

le preconizase. Artileria n'are tunuri si cele cateva pe care le

p6sedalsunt curnpatate dela Rusi. Toat flota consta dintr'
barer pe Dtinare, ancOrat la Galati. Infanteria i cavaleria
n.'au nici ele un- asPeet *mai fericit..tfectivele sunt prea reduse,
din cauza regulamentalui rusesc care este extrem de sever. Dar
cavaleria se prezinta ceva mai onorabil. In general, spiritul militar lipseste, militia moldoveneasca neavand nicrodata alt
rol dcat de a pazi palatul domnese si de a eSCOrta calestile
-

Finantele tarii erau intfo dezordine jalnica, prin pre..

zenta in acelasi timp a monedelor diferitelor talri vecine. Sultanul folosea pentrit nevoile sale lira de aur sau iermelikttl, pe
care Angeli Il evalua la 14 piastri ,sau I gulden
52 kreuzerkonventionsmiinzer. Franta folosea pentru comertul sau napoleonul san moneda de 5 franci. Rusia introdusese rubia; care
valora i gulden si i kreuzerkonventionsmiinze iar Austria,

duntul i zwanzieger-ul, cunoscute in popor sub numele de

galben i sorcovat. Din schimbarea monedelor, camatarii evrei

instalati pe Ulita mare faceau averi considerabile, caci circulatia sincronica a tuturot acestor monede impiedeca m.entinerea
lor, la justa lor valoare.

In a doua parte a amintirilor sale, ni se descrie atmosfera in care a avut loc ocupatia trupelor austriace, cci, ca un
bun cunoscator al societatii in care a trait, Angeli intelegea
prea bine .e.auzele pentru care aceasta ocupatie n'a putut castiga Popularitatea dorit de Cabinetul din Viena. Lui Angeli
aceasta ocupatie i s'a parut dela inceput inutil i chiar dtt-natoare intereselor austriaCe, ea fiind ca.uza pentru care Monarhia se indatorase in noul imprurnut de 500 de milioane guldeni, lansat in 1854. Datorita tot acestei ocupatii, in 1857, patruzeci'de mii de soldati austriaci zaceau prin spitale, far sa se stie

dacd aceast enorma jertf era in favoarea Austriei sau a Rusiet. De aceea el crede c apararea gramtelor Moldovei S'a facut

www.dacoromanica.ro

114

THEODOR BUCUR

fara nicib legatura. cu viata i activitatea trupelor de o:upatie"

Chiar dela instalarea stpanirii austriace, autorittile militare
au incorporat in toata forma" la armata de ocupatie garnizoana militar a Iasului, i si-au insumat afacerile interne
ale tdrii. Ocupatia militar trebuia s pregateas2a terenul pentru
stapanirea definitiv. Ofiterilor le-a fost inter zis sa-si aduc
sotiile. Pentru multi dintre cei neca saitoriti, nicio piedec o'iciald nu se opunea casittoriei lor cu 1VIoldovence. Rusii prega.

tisera ins opinia publica moldoveneasc in contra acestei ocupatii.

Chiar pe timpul cand Principatele eran deplin supuse

Portii, ele erau un pion avansat al sferei de influenta
ruseasch". Cu timpul, Rusii si-au fa:cut multe simpatii.
Explicatia, Angeli o afla in lungile ocupatii rusesti, and Rush
au putut innoda, fie la Iasi, fie in alte prti ale Moldovei, relatii
de prietenie, datorita in mare parte drniciei risipitoare a ofiterilor rusi. Astfel and Austriacii au intrat in Iasi, negustorii
aveau deja toate mrfurile lor vandute Rusilor. In once ocazie,
,cand autoritatile militare austriace luau masuri de ordine, to-0
le priveau ca msuri opresive, si-si aminteau cu simpatie de
vrernurile and Rusii stpaneau tara. Angeli gaseste explicatia
acestei stdri de lucruri in diba.cia acestora care se conducean
,dupg. proverbul : Cu slanina se prinde soarecele".
Solda trupelor austriace era platit in moneda de hartie,
care nu gasea creditul necesar intr' o tara in care circulau doar
monede metalice si unde toti priveau cu batjocura aceasta. Papierscheidemiinze". Soldatii i ofiterii austriaci, pentru a putea
cumpara, trebuiau prin schimburi desavantajoase la camatarii
evrei de pe Ulita mare sa-si procure monede de metal. Soldatii
astfel erau vesnic fa."fcAL bani i obligati sa se dedea la furturi.
Asa ii explicd Angeli de ce curtile boieresti nu prea acceptau
cu mult bucurie incartiruirea lor. Ofiterii, fiindu-le interzis

aduca sotiile cu ei, au fost obligati indirect la o dubl

zospodarie" i toti se imbulzeau la curtile boieresti ca sa-si asigure caleasca care s5.-i salveze de noroiul strazilor. Dar nici
viata ofiterilor superiori nu era mai confortabil asigurata cleat
aceia a ofiterilor de grade inferioare.
Antipatia locuitorilor fata de aceast ocupatie era datorit

www.dacoromanica.ro

UN OFITEI: AL OCUPATIEI AUSTRIACE IN MOLDOVA

15

faptului c Rusii cuceriser pentru ei simpatia prin bani". Dad,

trupele austriace nu s'au dedat la excese, acestea au fost atunci
inventate, i pentru reprimarea lor se creiase inc, din 1854 asa
-

numita F,xcessenkommission-, o comisie mixt. care, ohne

,das ihr zustrmende Material zu haben", a tinut totusi sedinte
pana la sfarsitul ocupatiei. Membrii moldoveni se impcau foarte

greu cu eel austriaci, datorit mai ales atmosferei create de

incartiruirile gratuite care n'au incetat nicio singura zi pe toat

durata ocupatiei. Angeli observa desamagit c ace ast gratuitate n'a putut salva totusi bugetul Statului austriac de imprumutul national, care a ingreunat atat de mult bugetele ofiterilor austriaci obligati s contribuie i ei la plafonul fixat de
comandantul regimentului lor dupa gradul faculttii lor contributive. Acest imprumut trebuia s slujeasc la sustinerea
trupelor din Principate. Dei lozinca politicei austriace era tu
felix Austria nube !", Angeli observ ironic ea inceputul acestei
ocupatii n'a fost ca luna de miere a unui inceput de csnicie.
Orseanul moldovean i soldatul austiiac erau doi dusmani neimpacati. Pe de alt parte, ocupatia n'a avut noroc de ofiteri
-care sa se impun, opiniei publice moldovenesti. Cazul locotenentului print Leopold de Saxa-Coburg Gotha, vrul reginei
Angliei, a fost unic in felul sau. Stimat i agreat de intreaga
societate moldoveneasca, care nu-1 privea insa ca Austriac,
smulera invitat la toate balurile i toate familiile boieresti
geau pentru seratele i petrecerile lor. Pe timpul cat a stat la

printul a fost incartiruit la palatul Cantacuzino. Restul

.ofiterilor austriaci duceau o viat tears, fericiti multi din ei
ea scapaser de sub papucul nevestelor" i nici o primejdie
de rzboiu nu se prevedea.
In Aprilie 1856 corpul de ocupatie fu redus. Coroni ni a
lost rechemat dela conducerea militar a Principatelor i instalat
comandant militar al Voivodinei. In locul sau a fost numit
reld-maresalul Marziani, un soldat btran i aspru, de mod
-veche, adept al disciplinei celei mai severe: Angell i aminteste
cata atentie a urmrit acesta manevrele garnizoanei austriac e

din Iasi, care au avut loc la Targul-Frumos. Marziani a introdus noi reguli in administratia militar a armatei de ocupatie.
- _Aplicarea lor n'a fost ins de lung, durat.

www.dacoromanica.ro

16

TIIEODOR BO=

Semnarea pcii a f ost pentru ocupatie incepuail Sfarsitului", cad evacuarea a fost zabovita inch' un an, pana la 36
Martie 1857. Pentru aliati Ocupapia austriac In Principate,
asa cum se exprima chiar Angeli, n'a avut &cat n rcil politienesc", caci ea n'a prezentat niciun avantaj tactie pentrn
rasboiul ce se sfarsise. IntarZierea tnipelor austriace in Prin' cipate fusese obiectul unei puterniee campanii diploniatice rusofranceze, careia Cabinetul deld Viena fi opuna constant acelai
necesitatea de a Se obtine aplicarea integrala a tratatului dela Paris, In ceia ce privea evacuarea i alipired audului Basarabiei. la Moldova. Trupele austriace trebuiau sa.
-se considere garante ale acestei aplicri. Abia in Februarie

soSi ordinul imperial care fixa termenul ultim de evacuare la

30 Martie urmator.
- Retragerea acestor trupe, cu tot bagajul i soldatii bolnavi,
a fost o grea problemd. Multe regimente au preferat s lase pe
loe materialtil de razboiu mai uzat. Astf el a fost cazur bateriei
a 12-a de cavalrie, lasata cadou" militiei moldoVenesti. Angeli stia c adevrul dup altii ar fi altul i CA acest material
a fost plasat contra unei sume de 42.000 de guldeni".
Dtpa Angeli, cei trei ani de ocupatie in Principate n'au fost
pentru trupele austriace decat trei ani de inactivitate absoluta.
Cu aceasta impresie pleca spre Braila in ziva de 26 Februarie1857, zi in care parasea Iasul pentru a nu-1 mai revedea. La
13 Martie coloana sosea la Braila. La 15 Martie Ii urma inch'
o coloan, iar la 16 Martie a treia i ultima coloand de trupe
austriace din Moldova. Imbarcarea avu loe pe slepuri trase de

remorchere si escortate de vaporul de razboiu Arhiducele

Albrecht".

La plecare, amintirile frurnoase ale timpului petrecut la

reveneau in memoria lui Angeli, care nota : Warm wird
wieder fiir 6sterreichische Truppen eine Zeit kominen wo sie
solche Lnder auch nur unter ahnlichen VerhaItnissen werden
betreten 1651:men : wohl nie !". Garriiionarea la Tirnisoara sau
Peterwardein nu suradea tndrului ofiter austriac, care "petrecuse din larg trei ani de zile prin saloanele dela Iasi.
Convoiul trupelor din Moldova era compus dintfun vas
de rsboiu i dou remorcher care trageau in susnl Dunarii -

www.dacoromanica.ro

UN OFITER AL OCUPATIEI ATJSTRIACE IN MOLDOVA -

17

vreo 14 lepuri incrcate Cu trupe. Pan la Orova drumul n'a

durat deckt vreo 5 zile. La 18 Martie Angeli pornea cu regimentul su spre garnizoana care-i fusese fixatd.
Astfel luau sfrOt amintirile lui Angeli pe pdmntul romnesc. Atras i legat de viata petrecutd in mijlocul ospitalierei
societti moldoveneti, Angeli, in aceste amintiri scrise multi
ani mai trzitt, spre bdtrnete, cnd reminiscentele anilor de
tinerete Ii reveneau, evitd s aminteasc'd nume din societatea
moldoveneascd. Evitd la f el sd dea date cu privire la micarea
trupelor austriace, la numdrul lor, la garnizoanele lor. Tot cela ce

constituie sentinfd la adresa politicei austriace din aceti ani,

sunt constatri f Acute la lumina faptelor de mai tarziu. Angeli
a apucat vremurile cnd poporul romnesc reiwa sd se afirme
In Rzboiul pentru Independent dela 1877. Cu aceastd ocazie
el putea nota in amintirile sale Dupd asemenea probe de valoare nationald ne intrebAm ce regim de opresiune a trebuit ,
s apese in veacurile trecute asupra acestui popor ca s-1 degradeze In halul in care 1-am cunoscut noi in 1854".
Dei scrise la distantd de timp, ceiace scade valoarea
,

detaliilor, amintirile lui Moritz Edlen von Angeli, fmn

pentru istoria ocupatiei austriace in Moldova singurul isvor de

impresii cules de Austriaci in aceastd tara, pe timpul celor trei
ani de stpnire. O descriere, care din cele mai multe puncte
de vedere evitd detaliile pentru a cdtiga in exactitate, vine astf el
s se adauge altor descrieri contimporane ale societdtii moldoveneti dela jumdtatea veacului trecut.
THEODOR EUCUR

Revista Istorica

www.dacoromanica.ro

TREI FIBULE TRACICE LA NORD DE DUNARE

In studiul nostru Ein Problem aus der Frahgeschichte Siidost-

europas, care se gseste sub tipar,1 cat si in comunicarea fcut la Institutul de Studii si Cercetri Balcanice la 30 Noembrie 1943, am tratat pe larg problema agrafelor sau fibulelor
de tip asa-numit tracic. 0 parte din textul acestei comunicri

va fi folosit in articolul de fat, in care ne oprim mai de

aproape asupra fibulelor dela Pecica i Orsova, prima fiind singura cunoscut pAn acum la Nord de Mures. Prezenta lor la
periferia nord-vestic a agrafelor tracice are o deosebit valoare
pentru harta rspAndirilor acestor forme de culturd, in care se
.oglindeste minunat de bine spiritul conservativ al neamurilor
tracice, care reusesc
mentin i sg-si impun formele lor
traditionaliste in decursul ultimelor cinci secole dinaintea erei
crestine, vreme in care se dateaz. Seria cestor fibule.

r. Fibula dela Pecica, jude4ul Arad. In timpul ultimei

cltorii de studii ce am. intreprins anul trecut (1943) la muzeele din Transilvania si Banat, dup incheierea spturilor
arheologice din judetul Alba si Turda, efectuate impreun cu
directoral 1VIuzeului dela Alba Iulia (I. Berciu), in cadrul acestui

Muzeu si al Institutului de Studii Clasice dela Universitatea

Cluj-Sibiu , am putut studia mai amnuntit unele materiale
mai vechi dela muzeele mentionate mai sus. Printre acestea se
gseste si fibula dela Pecica, jud. Arad. Agrafa aceasta se afl
1) A i aparut intre timp It Balcania, vol, VI, p. 283 *i urm.

www.dacoromanica.ro

ll, BERCIU

20

In Muzeul Palatului Cultural din Arad, inventariata sub un.

1998 1).

Fibula dela Pecica este foarte bine conserva-LA', ceea ce nu

se intmpla prea des cu astfel de delicate podoabe. Ea e lucrat, din s'arma de bronz, cu sectiunea rotunda. Are un arc
semicircular. La mijlocul corpului prezint o usoara ingrosare,

pe cand in regiunea port-agrafei si a capului s'Arma se subtiaza, pentru a forma pe deoparte un resort unilateral si unispiralic, iar pe de alta a se prelungi cu un apendice oblic, decorat la extremitatea sa Cu cinci Enjute paralele incizate. Prelungirea aceasta are o forma conic.- De ac atarn un lantisor
din 4 verigi lucrate din placa subtire de bronz, cu sectiunea
dreptunghiulara. Lantisorul acea parte probabil dintr'o garnitura mai mare. Lungimea fibulei e de 6,6o cm. Fig. r.
Aceasta agrafa., cat i intreaga grupa a fibulelor preistorice, servea pentru prinderea hainelor si. a unor podoabe.

Fig. r. Fibula tracic dela Pecica. Muzeul Palatului

Cultural, Arad. (La fibule de type thrace de Pecica).

2. Fibulele dela Or. ovet.Inc din 1934, d-1 R. Vulpe

nota doua fibule tracice" in Muzeul din Timisoara 2). Locul
lor de provenienta nu se cunostea pe atunci cu certitudine. Dupg
noua ornduire a sectiunii de preistorie a Muzeului dela Timisoara de catre d-1 Marius Moga, delegatul Institutului de studii
i) O sumar con,semn.are gsesc la d-1 I. Nestor, Der Stand der Vorgeschichtsforschung in Rurniinien, 1933, p. 159. In inventarul IVIuzeului se afl, doar
nichuv
aceast. insemnare : fibula cu ac din spturi". Nu putem pune
temeiu pe afirmatiunea cd aceast fibula' ar proveni din slpturile" dela Pecica,

fiindcti acelai lucru se spune .1 la obiecte care provin in mod cert din deseoperiri intmpltoare.
2) R. Vulpe, in Revista Istoricii RomeiniCIV, 1934, P. 317.

www.dacoromanica.ro

TREI FIBULE TRACICE LA NORD DE DUN/IRE

21

-clasice de pe langd Universitatea Cluj-Sibiu, cele cloud fibule

se gasesc inventariate sub nr. 2241 si 2244. In Inventar se face
aceast. mentiune : fibule de bronz de langa Orsova".
Primul exemplar, inv. nr. 2241 , e lucrat din bronz,
.eu corpul ingrosat la mijloc, avand o sectiune triunghiulard. Pe
corp nu prezint niciun f el de ornamentare. Acul lipseste in
intregime. Prelungirea de deasupra piciorului fibulei ja o forma
similara literei S, cu buton terminal. Resortul, desi lipseste
o parte din el, era unilateral i unispiralic. Lungimea total:a'
a agrafei e de 4 cm. Fig. 2.
Spre deosebire de fibula precedent, al doilea exemplar
e pastrat in build stare. El reprezinta aceiasi ingrosare a corpului i sectiune similara, avand insa, pe partea superioard a

corpului o decoratie care consta dintr'un grup de trei liniute

incizate i paralele ce se repet" de 4 ori. Prelungirea din regiunea

port-agrafei are o form asemanatoare fibulei nr. I, adeca

similard literei S sau gatului de lebd. Acest exemplar nu are
cleat o lungime de 2,50 Cm. Fig. 2-3.

2Sal
Fig.

3 . Fibulele tracice dela Orsova. Muzeul Banatului,

Timisoara. (Les fibules de type thrace crOrsova).

Cele trei fibule publicate aici apartin grupei fibulelor numite tracic. Denumirea aceasta, asa precum am ara tat amamintit

In studiul amintit, a fost data prima ail de arheologii bulgari.

Termenul a patruns inca, de acum cloud decenii in literatura
de specialitate s'r s'a inciatinat. Incercarea d-lui R. Vulpe din
1930 de a schimba aceast denumiie 1), n'a avut sorti de izbanda, deoarece descoperirile ce au urmat n'au intarziat sa modifice dela sine prerile profesorului dela Universitatea din Iasi.
Dealtfel chiar autorul lasa deschisd posibilitatea unei noui revizuiri.

Problema acestor fibule a star-nit pe vremuri o vie polemica arheologic. In prezent 'ea poate fi insa mai usor rezo!-

www.dacoromanica.ro

D. BERCIU

22

\rata, deca.t acum io ani i mai bine. In afara de criteriile de

ordin tipologic, care avean precadere pe atunci, acum s'au introdus i altele, cum este stratigrafia i asocierea cu obiecte
bine datate.
Bazat pe aceste noui constatan si pe cronologia fibulelor
tracice, noi am stabilit cinci variante, care se pot urmri, cu
toate amanuntele, in studiul citat, i la fig. 4, unde reproducem
tipurile reprezentative i anume :
Varianta I: fibule cu prelungirea piciorului vertical, prevazutai cu un mic buton terminal; Ia: seria Musovita-Alekaria,
cu prelungirea facnd un unghiu drept i sub-varianta Ib (seria
NadejdaBailovo), fara acest unghiu.
:
Varianta
cuprinde numeroasele fibule cu prelungirea
conic sau prizmatica,
buton ; in aceasta grup am inglobat
toate fibulele asa numite moesice" dupa d-1 R. Vulpe, care la
d-1 V. Mikov faceau parte din varianta sa IV.
In interiorul acestei variante deosebim trei sub-tipuri
IIa: fibule cu corpul subtire, delicat, lucrate de obiceiu din
-

sarm cu sectiunea rotunda., prezentand uneori o usoarai ingrosare

la mijlocul corpului ; prelungiiea are o forma conick adesea decorata cu linii incizate ; ca exemplare reprezentative dam fibula
dela Pecica si pe cea dela Ostrovul-Mare.
fibule cu corpul
mai desvoltat i prelungirea mai ingrosata, de o forma conick
mai des prizmatica ; exemplar reprezentativ : agrafa dela Djurov,
:

cu corpul decorat cu valuri. IIc: aci se inseriaza fibulele cu

prelungirea relativ scurtk ingrosata." brusc i terminata cu un
buton ce prezinta o jata, plana, pe care apare de obiceiu un_
ornament incizat, in - forma de cruce; atat forma prelungirii,
eat i amnuntul decorativ, le intalnim la fibulele
Latene, cum este de pild un exemplar dela Oroya (Bucu1) k. Vulpe, L'Age du fer dans les rgions thraces de la Pninsule Balhanique, Paris, 1940, p. 58 i urm. ; v. i p. 149. Pentru tipologia preconizat.
In 1931 de V. Mikov, conservatorul -1\luzeului National din Sofia, a se Teclea
studiul su : ThrakisQhe Fibeln, .scris in 1. bulgar i cu un scurt rezumat
I. germank In Izvestija, Bull, de
arch: bulgare, VI, 1930-1931, pp. 171--.
1 82 ; la fig. 149 sunt reproduse cele 28 fibule tracice cunoscute de autor pan'_
in 1931, iar la p. 173 se d harta ra'spAndirilor acestor fibule. La Nord de Mi-

nare se cunoteau' atunci numai dou localitti, pe cand acum avern 12:

www.dacoromanica.ro

.-

TREI FIBULE TRACICE LA NORD DE DUN/IRE

reVi, I, 1935, p. 33,_pl. II, 6) ; analogia are o valoare

23

pentru

determinarea cronologiei fibulelor tracice ; f rinds reprezentativd

exemplarul nr. i dela Palanka (v. i un exemplar dela KaraMusal din Bulgaria (Mikov, o. c., fig. 149, 28).
Varianta III: cuprinde fibulele cu prelungirea mai mult
sau mai putin spiraliform, intalnite in trei subvariante : lila,

cu prelungirea in forma de spirald larg deschisd (fibula dela

Mal-Tepe), IIIb, cu prelungirea in forma' de spiral, rdsucit
spre corpul fibulei (un exemplar inedit in Muzeul din Plovdiv,
inv. nr. 1453) si IIIc, cu apendicele rdsucit in exterior, ca la
fibula dela Palanka (fig. 4, Mc).
Varianta IV: fibule ci prelungirea curbatd cdtre corpul
fibulei i prevzut cu. buton; ea reprezint o faz de tranzitie
spre varianta V; deosebim o subvariantd cu corpul subtire
prelungirea curbatd mai mult (IVa.--exemplarul dela Ba&ovski
Monastir) si o alta cu corpul ingrosat la mijloc i piciorul usor
inclinat (IVb=---fibula dela 1VIumdjilar).

Varianta V: cuprinde toate fibulele cu piciorul in forma

literei S sau a gtului de lebd, prevzut cu buton terminal;
se deosebeste o subvariant Va, cu corpul subtire i sectiunea
rotund (ca fibula dela Cerven), care deriv foarte probabil din
tipul IVa si o subvariant. Vb, ea exemplarele dela TinosulPoiana-Drobeta, etc., derivand din IVb ; sectiunea corpului
acestora din urmd este de obiceiu triunghiulard sau fatetat.
Cele patru exemplare de argint din descoperirea dela Epureni,
cu aspect greoiu, corp massiv i buton evoluat, reprezint o
noud subvariantd :

Vc.

Fibula dela Pecica apartine tipului Ha, care cuprinde

precum am vzut agrafe cu corpul delic- at, lucrate de obiceiu
din sdrmd, cu sectiunea rotund'. Uneori fibulele din aceastd
grup,
cum dealtfel se poate observa cu usurintd chiar la
exemplarul dela Pecica,
of er la mijlocui corpului o -wail

ingrosare. Prelungirea de deasupra piciorului de forma conic&

decoratd cu liniute paralele, realizate prin incizie, cum intAlnim si la agrafa dela Pecica. O foarte bun analogie la aceast
descoperire o fell cele cloud fibule dela Ostrovul-Mare, jud.
Mehedinti. Unul dintre aceste exemplare e reprodus de noi la

www.dacoromanica.ro

24

D. BERCIU

fig. 4, Ha El are aceiasi ingrosare a corpului i o form cu

totul similar a pielungirii conice. Al doilea exemplar reprezint acelasi tip. El e in stare fragmentar i se afl in Muzeul
1).

Regiunii Portilor-de-Fer din Turnu-Severin 2). 1VIediul in care

au fost descoperite aceste doul fibule apartine civilizatiei tardive-hallstattiene, in care se amestec i produse de origine
greceasc din sec. V-lea a. Chr., cum este depozitul de fibule
de argint de tip asa zis charnire 3), precum i imitatii dup
vase grecesti. In aceast din urmd grup citm vasul din Seria
oenochoe 4), descoperit intr'un mormnt la un loc cu
un ac de briniz in form de copal, tipic necropolelor ilirice 5).
Tot in cimitirul dela Ostrovul-Mare s'au scos la iveal i urne
In form de clopot, decorate cu brauri alveolare, cu profil
tehnic proprii perioadei de sf Arsit a Hallstatt-ului local. Atari
forme am remarcat de curand si la Pecica, in materialul afltor
In Muzeul Palatului Cultural din Arad. Avem de a face cu _un
mediu de cultur, nu numai contemporan, dar care se prezint
cu un aspect similar, de caracter iliro-trac. Atat fibulele din
valea Dunrii, cat i cea depe valea inferioard a Muresului,
apartin acestui mediu arheologic.
La Nord de D'unre nu mai posedm in prezent niciun
exemplar similar fibulei dela Pecica si celor dou agrafe dela
Ostrovul-Mare. Aceste trei exemplare sunt deocamdat singurele din tara noastr,
i in general dela Nordul Dunrii,
care ilustreaz prima perioadd de rspndire a fibulelor tracice

numit.

de tip IIa, care se dateazd in sec. VIV-lea a. Chr. si care

sunt bunuri ce f ac parte din inventarul civilizatiei locale hallstattiene din Dacia.
In schimb la Sudul Dunrii intlnim mai multe exemplare,
care ofer analogii 'cu cel dela Pecica. Astfel notm fibula dela
2) O prima reproducere in.: D. Berciu, Arheologia preistoricd a Olteniei,
Craiova, 1939, fig. 222, 3 ; vezi i pl. 576.
2) Nr. mv. I, 459.
D. Berciu, o. c., p. 279 i fig. 223.7.
Ibidem, fig. 206.
Compara : Wissensch. Mitt. aus Bosnien und Hercegovina, I, p. 94,
fig. 236 i p. 96, fig. 237 i 139.

www.dacoromanica.ro

TRES FIBULE TRACICE LA NORD DE DUNRE

25

Karlukovo 1), Ruska-Bela 2) i Kara-Mussal 3). Deosebit de interesanta este insa" prezenta unei fibule tip II a la Vlasko-Selo 4),
fiindcd ea sta.' fri dependent cu un nivel tarziu-hallstattian traco-

contemporan cu cel dela Pecica i Ostrovul-Mare din Romania. Exemplarul amintit e lucrat din sarma de bronz, cu sectiunea rotunda, ca i cel din judetul Arad.
Cat priveste cele dou fibule dela Orsova, ele se inglobeaza
o mare grupa de fibule cu prelungirea sau apendicele
In forma gtului de lebad, pe care le-am adunat in varianta V.

Prin forma si aspectul lor general, cele doua agrafe apartin

sub-variantei Vb, ca exemplarul din castrul roman Drobeta,
reprodus aice pe tabela tipologic (fig. 4, Vb). In tipologia
mai veche, a d-lui R. Vulpe, asemenea fibule erau caracteistice
variantei sale numit getica" 5), iar dui-A V. Mikov, ele fu-

seserd pupate in a sa varianta III 6).

Un exemplar similar fibulei nr. 2 dela Orsova (fig. 3),
cu deosebire prin apendicele say, a fost descoperit in
stratul Latne III dela Tinosul, jud. Prahova 1). In aceIasi nivel

par a

se fi descoperit ambele fibule tip Vb dela

Poiana, jud. Tecuciu 8), dintre care una inca neterminat de

catre mestesugar 9); ceea ce a facut pe descoperitor
ipoteza ca. asemenea fibule se lucran i in teritoriul dela Nordul
Dunarii 10). Exemplarul neterminat dela Poiana este turnat, ca
si cele dou agrafe dela Orsova. Dupd ce ieseau din tipar, aceste
podoabe erau fasonate cu ciocanul.
0 build paralela la fibula intreaga dela Orsova gasim
Mikov, o. c., fig. 149, 18.
Ibidem; fig. 149, 20.
Ibidem, fig. 149, 27.
-4) Ibidem, fig. 149, 19.
5) L'Age du ler, p. 62.
0. c., fig. 149, 13-16.
2)
3)

Radu *1 Ec. Vulpe, Les louilles de Tinosul, in Dacia, I, 1924, pp.

.13-214, fig. 43 17=48, 2 (fotografie).

R. Vulpe, L'Age du ley, pp. 6o-61, fig. VI, 1-2.

Ibidem, fig. VI, 1; amdnunte tehnice asupra acestui exemplar la
Bc. Vulpe,o. c., pp. 213-214.
io) R. Vulpe, L'Age du ter, p. 61.
8)

www.dacoromanica.ro

26

D. BERCM

in'exemplarful dela "Snagov, al atui apndice are aceiaSi. silueta 1).1.

Pentru forma apendicelui dela primul exemplar ga'sim o mai

apropiat asemnare la fibula dela Rcari, jud. Dolj 2), care
are aceiasi departare de corp. Decoratiunea depe arcul fibulei
(fig. 3) este oarecum inrudit cu aceia depe corpul exemplarului
dela Djurov (fig. 4, IIb).
Cele cloud exemplare dela Orsova, ca i intreaga lor serie

V reprezint ultima etapA evolutiv a fibulelor de tip track,

precum am afatat in studiul citat mai sus. Varianta V, cu deosebire formele Vb, are cea mai largd rispandire. Numai la hoi
In Ord se cunosc pan acum 15 exemplare din seria Va, dintre
care II ilustreazd tocmai subvarianta Vb.
Punctul cel mai nord-estic al raspandirii fibulelor tracice 3).

este indicat prin descoperirea dela Epureni, jud. Flciu, unde

avem patru fibule de argint massiv, reprezentand o sub-variant
de sine stttoare in interiorul grupei V (fig. 4, Vc). Ele au_
f ost descoperite la un loe cu 76 monede de argint, imitatii dupd

tetradrahmele lui Filip II 4). Fibulele dela Poiana depe valea_

Siretului,
nu departe de corifluenta acestuia cu Trotusul, -arata." si o directie spre Transilvania, uncle deocamdat nu s'a_
descoperit nicio fibul tracia., in afarti de agrafa amintita, dela
Pecica. Dealtfel i exemplarul dela Dobrita, jud. Gorj, apartinnd tipului Vb, arat i el o penetratie pe valea jiului atre
central Transilvaniei.
In privinta datdrii fibulelor tracice din grupa V, am artat
in alt parte 5) criteriile, care ne fac s Credem c ele au circulat mai ales in sec. II i I-iu a. Chr., and trebuie sa plasara
si cele cloud agrafe dela Orsova. Tinnd ins seama si de tendinta asa de inra."dcinata a neamurilor geto-dace i traco-ilirice
spre conseivatism, binuim a ele au putut dinui i in sec.
al erei crestine, mai ales cA civilizatia geto-daa. La tne se pre-

lungeste si ea, cel putin la Nordul DunLrii, pAna la cucerirea

I) Publicaliile Muzeului Municipil4lui Bucure,sti, ur. 2, 1935,. p. 20, fig. 25_

D. Berciu, o. c., fig. 261, 4.

Vezi harta fa'spndirilor in studiul nostiu, Ein Problem, fig.7
Pinacotecei Municipiului Bucurgti,
Bucure,sii. Revista Muzeului
r,- 1935, pp. 17-37, Cu fig. 2-5 (Dr. Severcanu).
V. studiul citat : Ein Problem as der Friihgeschischte Siidosteuropas.

www.dacoromanica.ro

TREI FIBULE TRACICE LA NORD DE DUN RE

27

roman. Cu primele variante, fibulele tracice ii fdcuser. aparitia.

inc pe la 500 a. Chr.

Fibulele tracice au prin urmare o viat de cel putin cinci

secole. Lunga lor dinuire ne aminteste o alt serie de agrafe,
de origine iliric6 cert, anume fibulele asa numite in formd de
ochelari", cu o mare putere de expansiune. Se constat din nou
acelasi permanent conservatism al Tracilor i Ilirilor, deopotriv, in tipologie, asa dupi cum era constatat i in rit. Fibulele tracice i incep evolutia lor in perioada de sfrsit a primei
epoci a fierului, adia. in Hallstatt-ul tardiv de coloratur ilirotrac: pe intreg teritoriul ocupat de aceste podoabe. E interesant de subliniat c o civilizatie tArzie-hallstattian a fost descoperit de curnd in Sudul Moldovei, chiar la Poiana, de unde
se cunosc agrafele amintite. D-1 Gh. Stefan a identificat in 1943
aceiasi civilizatie hallstattian i in Dobrogea nordicA, deci
intr'o regiune unde s'a descoperit acum 13 ani mormntul p
ciar traco-scitic dela Agighiol, dela sfrsitul sec. V-lea a. Chr.,
spat de I. Andriesescu. Inventarul acestui mormnt st
alturi de produsele artei de caracter asa de mixt, traco-ilirogreco-scitic din Bulgaria, care are iradieri si la Nord de Dunre,
si care .sintezA cultural, in care s'au imbinat fericit puternicile influente _hellenice i scitice cu traditia local tracial
In mai micA m'sur, iliric din zona nord-vest-balcanic i chiar
este contemporan' cu prima
veneto-illiricA din Nordul Italiei,
serie a fibulelor noastre tracice, din sec. V-IV-lea a. Chi., ca cu
intreg complexul iliro-trac -(nu traco-scitic 1) din Transilvania

si Oltenia, in mediul cdruia apar primele fibule, de tip tracic,

cum este exemplarul dela Pecica. Descoperirile din ultimii io
ani dela Nord de Dunre au avut darul s invedereze i mai
mult marea unitate de cultur din perioada imediat premergtoare Celtilor din teritoriul carpato-balcano-dundrean, in care
-

I. Cum afirm d-1 Nestor (Dacia, VIIVIII, p. 169), fr s aduc&

-

nicio dovad. De altfel am arnat in repetate randuri c Scitii n'au jucat un

rol de seam in creiarea civilizatiei hallstattiene din. Dacia, care deriv organic
din aceia a brouzului tracic i se coloreaza din ce in ce mai puternic cu o tent_
cert illiric. Pe noi re interesected bd,stina,sii ;si cultura lor, ci nu populatia suprapus, care doming Cava timp, ca apoi sal fie inghitit de autohtoni. E tocmai
cazul Scitilor !

www.dacoromanica.ro

28

D. BERM

circuld podoabele de care e vorba aici. N'u se mai poate deci

afirma cd la Nordul Dunrii nu se gsesc dovezi arheologice
de caracter tracic contemporane cu cele dela Duvanlij 1), cum
afirmase un cercetator dela noi 2).
In aceast prima epoch' de r6spandire a fibulelor tracice
avem de a face in spatiul geografic amintit cu o populatie
autohtons,

pe care ins4i marele rege persan, Darius I, o

..0.seste organizat militreste la 512 a. Chr. intre Balcani

cu o stapanire scitica in valea Dunarii si
Dunre (Getii),

Fig. 4. Tipologia fitulelor trod-T. (La typolegie des fiEules thra.

-Transilvania, care ins se clatin6 din cauza localnicilor tracogetici i iliro-traci, mai puternici ca numar i cultur dec't
Scitii slab* de influenta greceascal, i loviti in curand de Celtii

ravnitori, precum si

o puternical

penetratie hellenic, in-

t) Bogat regiune lu morminte tumulare. In movila Muovita de acolo

s'au descoperit 3 fibule tracice de aur, alauri de un mare numar de obiecte
.greceti dela sfaritul sec. V-lea a. Obr. (B. Filow, Die Grabliagelnehropole bei
Duvanlij ii Sildbulgarien, Sofia, 1934)2) I. Nestor, Der Stand, p. 160.

www.dacoromanica.ro

TREI FIDDLE TRACICE LA NORD DE .DUNRE

29-

cepAnd incd din sec. VII-lea a. Chr. In ciuda acestor influ-

ente, care catig doar clasa superioard, autohtonii i meatin

civilizatia lor,creind forme noi in repertoriul cdrora intr i aceste

fibule, pe care le mentin mai multe secole, cAt i fibulele de

argint geto-dace.
Raporturile asa de strnse ale populatiilor dela Nordul
Dundrii din perioada de dezagregare a civilizatiei hallstattiene
din sec. V-lea si din prima parte a sec. IV-lea a. Chr., care
raporturi dealtf el nu fAceau altceva decht a continua strdvechile legdturi,
au contribuit in foarte mare mdsurd la creiarea sintezei geto-dace a Latne-ului, din a doua perioadd a
fierului, cand agraf ele de tip tracic au o rdspandire 0 mai mare.
Pe de o parte, difuzarea produselor originale greceti, pe de
alta a celor imitate dupd acestea de cdtre Tracii sud-dundreni
si de cdtie Ilirii din zona vest-balcanied, vor da impulsii noui.
sintezei care ja natere dupd 350 a. Chr., in care partea de contributie a Celtilor nu este preponderentd, cum se credea pe vremea
lui V. Prvan. Avem dovezi arheologice sigure, cum sv nt vasele
dela Grojdibod-Romanati i vasul trilobat dela Ostrovul-MareMehedinti 1),

care se dateazd, prin sec. V-IV-lea a. Chr.,

localnicii geto-daci au cunoscut, prin intermediul Tracilor t,uddundreni i prin Ilirii vecini dela Sud-Ves t,
atat tehnica lutului cenusiu, cht i roata olarnini in industria ceramicd, but-

inte de venirea Celtilor, care i0 fac aparitia la noi abia in a

doua parte a sec. IV-lea a. Chr., dupd cum am ardtat altdatd.
r) D. Berciu, Arheologia preistoricd a Olteniei, fig. 206 (Oenochoe) i fig -i vasul identic dela Toros (Bulgaria) din sec. IV-lea a. Chr.
(Izvestija, Bull, de l'Ins& arch. bulgare, XII, 2, 1938, Sofia, 1939, p. 418, fig
-

238, r, 6. V.

200). Dei anterior am considerat aceste vase, cu 2 torti asezate pe buza, ca

humid ale civilizatiei geto-dace din perioada tardivA a Latne-ului, totusi, din
cauza descoperirilor din Bulgaria, uncle ele apar in complexuri imediat premergaoare epocii Latne suntem inclinati azi a le atribui perioadei tardive

hall-

stattiene (sec. VIV a. Chr.). Ele sunt imitate dupd modele grecesti de bron.z
din sec. V-lea a. Chi,. (B. Filow, o. c., fig. 66). Cele cloud vase dela GrogdibodRomanati se datoresc relatiilor populatiilor dela Nordul Dunrii cu Tracii suddundren.i. Vasul oenochoe dela Ostrovul-Mare ptrunde in valea Dunrii prin._

intermediul Ilirilor. O dovad cu totul recent a apArut tot in judetul Romanati, anul trecut (vezi : D. Berciu, in Arhivele Olteniei, 1943, sub tipar).

www.dacoromanica.ro

D. BERCIU

In a doua parte a evolutiei lor, fibulele tracice sporesc

continutul insusi al civilizatiei Latne dela Sud i dela Nord
de Dunre. Amintim c fibule de tipul celor dela Oroya au
apdrut, lucru sernnificativ, si in lagrele romane, ca Drobeta,
Ricari, uncle nu se constat o civilizatie Latne prea puternical.
Conditiunile stratigrafice, in care au fost descoperite atari fibule, nu ne sunt cunoscute, dar prezenta lor acolo nu poate fi

push' decat in legtur cu localnicii.

Expeditiile la Dtinre, Contra Tracilor, Ilirilor i Getilor`
ale lui Filip II, Alexandru cel 11/are i ale lui Lisimach, cat
intinderea statului getic al lui Burebista panal la Sud de Balcani, vor fi contribuit si ele intfo oarecare msur la difuzarea
.podoabelor de tipul ardtat, in afard de faptul c avem de a
face cu o mare mass" etnic omogen' i buternic, in care rdsp'ndirea acelorasi produse indigene era ceva firesc.
Pe cnd localnicii mai insCriti, cum sunt cei din Sud,
porniti pe calea hellenizrii, i procur fibule de traditie local din aur, pe care le iau cu ei i in mormnt, ca la Musovita, arturi de obiectele grecesti, luxuoase si la mod, cei mai
sraci poart agrafe de bronz sau chiar de fier, ca la Bailovo,
pentru a raSpunde .i ei unui sentiment general-omenesc, de a
imita pe cel mai bogat, dar si unui sentiment mai adnc, care
pcirneste din respectul fat de traditie, de care nu erau lipsiti
Traco-Ilirii si dela care 1-am mostenit i noi, Romnii. Uneori,
asemenea fibule modeste eran asezate in vase tot de fabricatie
-

local, cum este cel din aceiasi necropold dela Bailovo, dela iz- voarele Iskerului 1), asemntor celui dela Clrasi-Dolj 2).
Aceste fibule ne arat i ele Ca' in massa tracic exista o diferenriere socialei, care apare inch' din vremurile indeprtate ale preistoriei si care se accentuiaz din ce in ce mai mult, incepnd
din epoca metalelor, Mud arma de bronz i apoi de fier creiaz"
o clas a lupttorilor, cu rol de seam in viata gruprilor orae-

nesti. Unele fibule s'au descoperit in morminte de lupttori,

ca la Kneja, Bailovo i Titian; altele ins s'au gssit in morI) V. Nfikov, Izveslija. Bull de l'Inst. arch. bulgar, VI, 1930-1931, p.
fig. 4, I b).
:159, fig. 140 i fig. 139, 2 = fibur. tip I b (la
2) D. ljerciu, o. c., fig. 183.

www.dacoromanica.ro

TREI MULE TRACICE LA NORD DE DUNARE

31

mintele de femei, cum este de pilda bogatul mormant tumular

dela Musovita, ori in morminte in care lipsesc armele. Faptul
Ca' in unele morminte dela Sud de Dunare se gasesc asa de
multe lucruri grecesti, ca in regiunea Duvanlij (Musovita-Mo-

ghila), unde au apdrut fibule de aur, de tip tracic (varianta

Ia ; v. fig. 4, Ia), nu trebue s." ne impresioneze, fiindca purta-

torii acestor lucruri, ca i la Trebeniste, pe lacul Ohrida, sunt

localnicii, Traci la Duvanlij i Iliri in al doilea caz. Din pacate
fibulele dela Orsova i Pecica sunt descoperiri intamplatoare,
ceca ce nu ne permite a trage vreo. concluzie in felul celor de
mai sus.

Apartenen?a etnicei a acestor fibule nu poate scapa astazi

nimanui. Pe baza ras pandirii lor, asa precum o arata in mod
concrt harta intocmita de noi 1) cat si dupa mediul in care au

aparut, ele nu pot fi atribuite decat populatiilor ce au locuit

In ultimele cinci secole dinaintea erei crestine vastul spatiu
geografic ce se intinde dela Nordul Carpatilor pana la Rhodope.
Cum asemenea fibule nu s'au Mai descoperit in nicio alta parte
a Europei, ele nu pot fi in niciun caz trecute pe seama elementeloy etnice intrusive in acest teritoriu, cum ar fi Scitii, Celtii,
Grecii sau Romanii. Fibulele tracice sunt crewiuni ale localnicilor,
fie ca-i numim Traci, nord-si sud-dunareni, fie ea le zicem Iliro-

Traci, cu deosebire acelora care le poarta in zona de interf erenta a lumii ilirice cu cea tracica, in care infra i Dacia sudvesticd, ori Geto-Daci pentru vremurile mai recente.
Deocamdata nu putem preciza unde a fost centrul de fabricare al acestor podoabe, clan un lucru este cert, ca. ele -Se

1 ucrau ,si. la Nord de Dunare, dupai cum o dovedeste exemplarul

-

Inca neterminat dela Poiana. Fibulele noastre se fabrican probabil pe intreg teritoriul carpato-balcano-danubian, ele fiind, pe

lnga atatea altele, o dovada in plus a unei mari unitati

cultura, care a existat in toate vremurile in Europa sud-estica.
D. BERCIU

.Ei71 Pr Hem, iig.77

www.dacoromanica.ro

CATEVA CONSIDERATIUNI ASUPRA FRAGWNTELOR

ASA-ZISULUI TOPARCHA GOTTICUS 1)
Pe la 1815, cunoscutul bizantinolog B. Ha se a descoperit
inti'un codex ce continea scrisorile Sft. Vasile, ale Fiji Phalaris

Grigoie din Nazianz, aflat atunci la Biblioteca National.

din Paris, trei fragmente greco-bizantine pe care le-a publicat
In cOmentariul la opera lui Leon Diaconul, edita-t de dnsul
(B. Hase, Leo Diaconus, Parisiis 1819). Prima editie fiind parte
pierdut parte epuizat, o a dona a aprut la Bonn in 1828;
fragmentele se gsesc la pag. 496-505 ale acestei ultime editii,
cu traducerea lor in latineste, fcut de editorul intregei lucrri,
B. Hase. Manuscrisul original a fost Cutat in 1818 de biz antinologul rus Kunik si. nu a mai putut fi gsit, restituit probabil

s) Asupra manuscriptului enigmatic publicat de }Tase In comentariul

la Leo Diaconus am atras intaia oar atentia la noi, acum mai bine de dougzeci
de ani. (V. Les premiers tmoignages byzantins sur les Roumains du Bas-Danube,
in Byzantinisch-neugr. Jahrbiicher", 5922). Autorul n'a cimoscut 1nsg acest
studiu, altfel ar fi aflat cat e de absurdg prerea dupg care
ar indicat
un orsel", ca i pretentia unora de a situa teatrul evenimentelor in Crimea
numai pentruc Porphyrogennetos ne vorbeste despre asa-zisele Klimata dela
Cherson i Bosporos.
De atunci insg a aparut In privinta acestui termin, antic, de sigur, dar
de o vastg rgspandire In geografia si astrologa medievalg,
lucrarea fundamentala a d-lui: Honigmann., Die sieben Kliniata und die it6XEC.; irclaigiOt, Heidelberg
1929,

i ea Confirma' intelesul de regiune", circumscriptie", pe care 1-am dat

acestui termin. i aceastg erudita' lucrare a scApat atentiei autorului. Articolul

sgu e insa interesant prin -consideratiile pe care le face cu privire la raporturiledintre barbari i autohtoni.
N. B.
Revista Istorica

www.dacoromanica.ro

A. CAZACU

bibliotecii din care fusese luat pe tinipul campaniilor napoleoniene 1).

Primul fragment cuprinde descrierea unei clatorii. Autorul cu escorta sa merge -spre cash' ; vine de undeva dela Est
de Nipru i trebue s treacA prin Maurocasiron.
Se povestesc greuttile intampinate la trecerea Niprului

si a clatoriei mai departe, in timp de iarna

Celelalte cloud fragmente ctprind relatiunea aprrii ori cauzele care au determinat pe autor,
selului Klentata
sef al regiunii, s recurgd la protectiunea, patronatul unui stdpanitor dela Nord de Dunre. Se vede Ca' inainte tara autorului
fusese cucerita de barbari. Mult timp acestia triesc in raporturi
bune cu populatia autohton, dar la urm Ii bchital atitudinea
incep s prade i s omoare fdrA motiv. Autohtonii din Cleinata i imprejurimi seal* opunnd rezistent, i se pun supt

protectia stpanitorului dela Nord de Dunre, ca s nu mai

fie atacati in viitor.
Nurnele i persoana autorului au rAmas necunoscute ; cele

dou pseudonime date de savanti : Toparcha Gotticus"

Anonimus Tauricus" fac clovada
and s'au petrecut evenimentele relatate ? Problem discutat, cu pasiune, dar fr alt rezultat concret decat acela de
-

a se recunoaste Ca' singura constatare valabil este aceia fAcutd

de B. Hase : scriptura est ligata quam docant sec. X aut

XI" 2). Nimeni altul afar de dnsul nu a vdztit manuscrisul
nimeni altul nu poate s facA vreo apreciere asupra h.rtiei i scristilui. Manuscrisul nu purta nicio dat, i alte elemente
pentru fixarea ei in afar de cele p oduse de ed:tor nu mai sunt.
In special Westberg a incercat s obtind preciziuni din
alte elemente scoase din caprins. Toparchul povesteste c atunci

cnd trecea Niprttl, Saturn in drumul lui era lang. con stelatia
Vrstorului, ceiace nu este un fenomen obisnuit iarna. De
aceia el a recurs la bunele oficii ale astronomului Seeboth, pentru
a-i determina data cand fenornenul a putut avea loc. Rspunsul,
5) Datele de mai sus le dam dupg articolul lui F. Vestberg, Zapisca Gotscago

Toparcha (Vizautijskij Vremen.tak, nr. 55, p. 72).

2) Citat dupa Westberg, p. 83.

www.dacoromanica.ro

CONSIDERATIUNI. ASUPRA LUI TOPARCHA GOTTICUS

35

toate consideratiunile astronomice, nu da nimic piecis istopentruc numai in perioada dela 873 pAnA la 'III Saturn a trecut iarna prin constelatia VArstorului nu mai putin
de nou ori, i anume in anii 873-875, 903-904, 931;-934,

961-963, 990-993, 1020-1022, 105C-1052, 1081-1082 1

rrogIIII.

i naint i dup aceste date; in lungile sale Cara.torii, Saturn a mai intlnit iarna, pe firmarnentul instelat, constelatia VArsAtolului.

Rimne sl ne multumim cu data destut de vag., fixat

de Hase : sec. X sau XI, si cu speranta c.' un cercet5.tor norocos

va gsi manuscrisul i intr'insul elemente pentru fixarea datei

cu o mai mare preciziune 1).
Mai mult pasiune s'a pus in fixarea locului uncle s'au
petrecut evenimentele, pentrucA majoritatea savantiloi care
s'au ocupat de problem erau Rusi, si era natural ca ei

sa fi vrut s OseascA in fragmente date care s serveasc5. istoriei

Vrii lor 2).

Din primul fragment se vede c patria, casa toparchului

era situata astfel incat, venind dela Nipru, ca s ajung la destinatie, trebuia s.' treac prin Maurocastron, cela ce inseamn
c.' era la Apus de Nipru si la Apus de Maurocastron.
Trecerea Niprului ca i toat cl-toria prin Ucraina de
azi, e un eveniment neobisnuit ; dimpotrivd, drumul pti la stpanitorul dela Nord de Dunre, abia mentionat in ultimul fragment, fiind f'dfa' important prin el ins4i, e un drum scurt
usor de fAcut.
Motivele care determin pe toparch i supusii lui s recurgA

la patronatul acelui st45.nitor sunt Cal eran vecini cu dnsul

si nu se deosebeau in felul lor de viat de obiceimile locuitorilor
de acolo.

Nora patron, dup ce accept propunerea, doneaz6 toparchului venituri anuale chiar in Tara lui i inch' o s atrapie
r) Westberg, o. c., p. ,.67-71.
2) Vasilievschi, in art. sal Russho--Vizantiiskie OtrEvki (Jtunalul Min.
Instr. rus, Elide 2876), eiteaza in acest sells un extras chute scrisoare a lui
-

-- Vase.

www.dacoromanica.ro

36

A. CAZACU

ceiace inseamn c acesta putea sh" tragA foloase din donatiile

fcute, nefiind departe de donator 1).
Toate acestea arat c tara toparchului se fla undeva
lngl Dunre. Linia Nipru-Maurocastron, vecintatea afirmat,
toate arat acelas lucru.
Nu te pui sub protectia cuiva, nu capeti fiefuri dela dnsul
dac: esti ,departe.; protectia lui devine ineficace, iar administratiunea fiefului iluzorie. Nu te asemeni Ir obiciuri cu grupri
indeprtate, Cl cu cele apropiate, cu care poti s comunici
fii chiar inrudit.
Motivul principal care a flcut pe savantii rusi s decid
c regiunea de care este vorba in manuscris nu e la Dun5.re ci
In Crimeia, i sa treac peste toate consideratiile de 'mai sus, e
numele orselului apArat de' toparch, Klemata".
In relatiune, acest nume e pcimenit de dou oi ; in frag-

mentul al doilea toparchul ne spune ca atitudinea barbarilor

l'a determinat s: populeze din non Klernata,
ridice zidurile
distruse i sl cldeasc o cettuie unde s se poatd adposti,

In ca z de nevoie, populatia autohton. In ultimul fragment,

Klemata e peunenit din nou : stpnitorul dela Nord de Dunre
d acest orisel toparchului.
-

Numele Klemata e cunoscut in sec. X si XI. Constantin

Porfirogenetul ji d unei regiuni din Crimeia, situat nu prea
-

departe de Cherson i Bosfor, in api opiere de Balaclava de astzi.

Hase a fost p_imul care a decis c orselul toparchului trebue

s fi fost numaidect Klemata, pumenit de Constantin. Porfirogenetul. DupA dansul s'au luat aproape toti ceilalti 2).
- De aci vin toate celelalte concluziuni, i istorice i geografice. Toparchul este Anonlmus Tauricus" sau Toparcha
Gotticus", pentru c au fost Goti in Crimeia. Barbarii sunt san
i) Ne referim la anexele prezentului articol, care col:4in o traducere

facut de Hase, reprodus dupd articolul lui Westberg, mai sus citat si o traducere in romatiete dup versiunea rus a lui Westberg, neputand supune
textul grec.
ocupat de fragmen2) Westberg d lista tuturor cercetatorilor care
tele toparchului prii la dansul, teoria lui Hase, pp. 73-74; cei1ali Il urmeaz,.
afar de Vasilievschi, Niliucov i Fie.

www.dacoromanica.ro

37

CONSIDERATIUNI ASUPRA LUI TOPARCHA GOTTICUS

-Rusi sau Chazari, iar protectorul dela Nord de Dunre trebue

& fi fost Rus.

geografia suferd ca teoria sustinut sa' fie cat mai plauzibil5.. Matflocastron nu mai e la Cetatea-Alhal, ci emigreaz

intr'un loc nedeterminat, unde Italienii au cunoscut o cetate

Nigropoli, nume care ar trebui s corespuna golfului Nexp6ruuX2,
pomenit de Constantin Porfirogenetul i care trebue s'd fie numai
-deca golful Perecopului 1).
Conjecturile istorice au rAmas ce au fost, simple conjecturi.

Ajustairile geografice au fost nu de mult lichidate de d-1

prof. Blnescu in rspunsul dat d-lui Bromberg, care s'a addpat
-Cu o profuziune lipsit de reticente din izvoarele puse la dispozitia sa de comentatorii toparchului. Maurocastron a ilmas
pe loc 2).
A rAmas problema Klematelor, pe care s'a strAduit s'o rezolve, nu Mr succes, savantul bizantinolog rus Vasilievschi.
_

Unde a fost Klemata ? A existat oare numai regiunea asaziselor Klemata din Crimeia, ori au existat i alte regiuni
localitti cu acest nume ?
Dup5. Vasilievschi 3) xXlicx, ;cris dese ori de Bizantini

,supt influent latin'., are mai Multe sensuri :

Inclinarea cerului fat de poi (latitudinea la cei vechi)

tara cu aceasta latitudine ;

2. Once fel de tar, priavincie sau regiune, mare sau mica
-

in scholii juridice

Bxpo

TOO 110VtLX00

itipou Tcv2); 6Xou xX(-,

vcc-co. Un sef de regiune la Teofilact Simocatta se chiam

xXcl_ta-cdcpx7Ii.

3.

-.

Un toe jos si .es, fie 15.n96 mate, fie lngh" munti ; Sf.

Paul cdtre Galat., fjXv SE; raC xXtt t up(x

.71)

KtXtx(cq.

I) Westberg, pag. 241.

Toponymical and Historical Miscellanies on Medieval Dobrudja, Bassarabia aud Moldovalachia, Byzantion XII i XIII; raspunsul d-lui prof. Banescu
2)

In Byzantion XIII
3)

Reproducem rgurnentarea lui Vasilievschi din articolul sAu mai sus

citat din Jurnalul AIinisterului Instr. Publice rus. Iurtie 1876, pag. 368-434,
caiet 185.

www.dacoromanica.ro

38

A. CAZACU

Ta Gh. Pisides i Teofar

i la Nichita Choniates

Tex II6vuoc xXlIturccc.

4. In fine xXtp.cc inseamn o anume unitate administrativ5.

mai mid, decat o provincie sau o the ma% determinat de raporturi fiscale sau financiare. In Ducang( %Vila s' _xXtircoc sunt

explicate prir /lip) =partes, pentru a ailta cartiere din oiase

exemplele sunt date in Ducange. In Leo Diacotul (pag. 104)
;

Opezxqm xXliccroc, KXtp.occdtpxnc, intrebuintat de Manases (sec. XII)

paralel cu xwpr,x-qq. In Constantin Porfirogenetul, de Thema-

thus : KXtia Aliv-ux6v, in Tracia.

Vasilievschi reproduce si el pasagiile din Constantin Porfirogenetul, invocate de Kunik i Westberg pentru a dovedi
identitatea Klematelor toparchului cu cele din Crimeia. In cap.
din De Administrando Imperio, Constantin Porfirogenetul, vorbind
de Pecenegii vecini cu Cheisonul, cal ar putea ataca si asa-zisele
Klemata xotipo-st5scv xcd 2agia0ext cttiv -ce Xipairivce %at -c& Xey4tivoc
xX4.oc-ccc. In cap. II, seful Alanilor, prefernd prietenia Bizan:

poate face fan Chazarilor, cam: iv rip 3cipxicrOacc rcp6g

px0, xat Tel xX1',Atcc-coc xcd tv Xsp:Avcc Titlul cap. 42 din aceias

lucrare : Xepaiii-vog 61/0 xxt Boarc6pou iv org raz xo'cotpoc

TaW XACIATCOV

adv. In textul capitolului se spune c intre Cherson si Bosfor

se afki. caF_trele Klematelor : itcb Si XepaCtivoq
Boarc6pou
slat Tat xia:cpcc Taw xXtficirwv. Putin mai sus, Petrona spune impdratului Teofil : Dac viel s stApanesti orasur Cheison

regiunile dependente, trimite acolo pe strategul tau" i).

Concluziile expunerii lui Vasilievschi sunt : nu se pot
identifica Klematele din Crimeia cu ofselul topaichuhf, dei
au acelas nume. Klematele sunt regiuni unde se gAsesc castre,
Klemata topar chului reprezint un castru. Argumentul lui
Westberg c trebue s" fi fost un castiu in Crirneia care s'al fi purtat acest nume nu este un argument, pentru c niCalieri din tex-

tele citate nu reiese acest lucru.

Dar stint mai multe regiuni care poart acest nume. Ele
-

sunt identificate prin numele oiasului sau provinciei lngsal caie

se gsesc 116v.cta xXigicacc, eectxdia xVilicacc ; pand i Klematele

din Crimeia sunt determinate prm pomemrea cetWor aflate

Aceleai texte in articolul lui Westberg, pag. 255.

www.dacoromanica.ro

CONSIDERATIUNI ASUPRA LUI TOPARCHA GOTTICUS

39

In apropierea lor : Cherson, Bosporos. Se poate intmpla s

mai fi existe i alte iegiuni Cu acest nume, caie s'a m: fi fost
pomenite 'de texte.
Toparchul sctia pentru cineva care stia unde se afla ora-.
selul ; nu avea nevoie sa adauge un calificativ sau numele altui
ora care sa-1 deosebeasc. Neputnd fi gasit in alte texte, mmeaza ca pozitia lui geografica sa fie determinatd dup celelalte date din povestirea toparchului i toate aceste date ne
duc la Dunre.

Vasilievschi a cautat Klemata in listele lui Procopius,

socotind Ca' e mai usor sa gsesti ntmele oraselor din sec. X
-

In surse din sec. VI si s'a ()pit la cetatuia Clemades din regiunea

Timocului, aflata in fata Orsovei. Intr'un sens, Procopius lati-

niza terminPtiunile facnd din Amutria (Motrul)

111(;):.se.7, din

Aqua 'Ax6E; ; e posibil ca dintr' o lat[tarz si5 fi facut KX. Itl&s;

Dar nu este exclus ca dupa patru secole de la aparitia listei lui

Procopius un grecizant sa fi f'cut din Clemades Klemata. Oricum ar fi, actiunea se petrece lnga Dunare, la Nord
sau la Sud nu are nici o important, este in imediata ei apro
piere, si de aceia relatiunea toparchului are o insemnatate
deosebita pentru istoria noastr',, pentruca ne dovedeste ca se
putea trai supt barbari .1 ne da si explicatia de ce i cum se

puteau stabili raporturi cu ei

Populatia era foarte rara si barbarii putin nurnerosi Toparchul cu escorta sa poate calatori de la pragurile Niprului 1)
'Yana la Maurocastron, distant de cinci sute km. prin tala
inamica. Toti sunt cAlAti, bagajele i hrana sunt incarcate pe
caii de samare, cortegiul nu e prea mic. Drumul e lung si ca
distanta i ca durata. Toparchul ne povesteste reintoarcerea,
dar trebue sA fi ince-put prin a se duce. A ocolit, pentru ca nu
stie prea bine drumul ; la Borion ia caluze s-1 conduca, cum a
mai luat probabil. si in alte prti. S'a oprit i s'a odihnit prin
sate, cum a stat si la Borion. Astazi ar fi fost oprit la primul
post de jandarmi ; in sec. X i XI trece printr'o tara inamica
si reuseste sa ajunga cu bine acas.
r) Westberg arat c Borionul trebue sa fi fost la pragmile Niprului
dup descrierea valtoarei (op. cit., pag. go).

www.dacoromanica.ro

40

A. CAZACU

Nici la Borion, punct de trecere important, nici la Klemata

nu se gasesc garnizoane barbare. and ei vin la prada nu pot

sa acopere cu efectivele lor toat regiunea, astfel ea multi di ntre

loCuitori prind de veste sr se ascund. Pana sA ajunga la Klemata toparchul poate sa." intreasc locul, s construiasca castelul i a organiieze rezistenta. Hoarda care vine sa Fade este
asa de putin numeroasa 'Meat poate fi invins i gonit cu rusine

de o armata compus dintr'o suta de calareti

trei sute de

pedestrasi.
Toate acestea ne fac s tra.gem concluzia ca." hoardele bar-

bare nu erau atat de numeroase 'Meat s acopere tot teritoriul

atribuit dominatiei lor de istorici. N'a incercat nimeni, ca Fustel
de Coulanges pentru Franta, SA determine efectivele hoar delor
care au trecut pe la noi sau la Bizantini. D-1 dr. Elemer Malyusz
ne spune cal in sec IXX tot poporul unguresc reprezint o cifra
intre 50.000 i 70.000 sufletel), ocupand un teritoriu de 200.000
Km. p. ; spre fericirea lor, acest teritoriu era ocupal i de alte
popoare supuse, care de sigur dad.' au vrut sau au putut s'au ame-

stecat cu Ungurii. Avarii, Pecenegii i Cumanii au disprut

n'au revendicari teritoriale, unii din ei au ajutat cu succes
la sporirea numrului populatiei unguresti, altii poate au
dat concurs Bulgaiilor. Dacai ne gandim la cifra pe care o
reprezinta Ungurii sau Bulgarii ne darn seama c nu-irputeau
intrece cu prea mult, dei ocupau teritoiii mult mai
intinse.

Aveau loc de trait si altii, Spre fericirea stapanitorilor,

cum ne spune d-1 Malyusz 2) si cum de altfel ne-o confii!ma

toparchul, fara sA stie cal nu va fi dezmintit, i traiau pentruc

stapanitorii aveau interes s traiasca. Toparchul nostru se arata
mirat de faptul ca bar barii dupa ce se arataser drepti i blanzi
fata de locuito i incep sA prade i s distrug totul fara, nici
un scop. Prin urmare la inceput ei au lasa; s subziste sate
orase si au lasat sA subziste i efi, ca toparchul, ca sA le poata
procura equos, anjImalia, arma, exenia et vestimenta", cum
r) Dr. Elemer Malyus2, Geschichte des Ungarisches Volhstums, Budapesta,

p. 25.

2) Idem, P. 25 in fine.

www.dacoromanica.ro

CONSIDERATIUNI ASUPRA LUI TOPARCHA COTTICUS

41

ar spune Cu oarecare tristete cluglrul Rogerius 1) vorbind de

Ttari. Din aceast cauz subjugarea le fcea mare plcere ;
tin mai era nevoie ca popoarele politice s '.mai i lucreze, cnd

lucrau sitpusii lor. Din cand in cnd, atunci cnd relatiunile

intre stpnitori i supusi erau bune, acestia eran onorati cu
dreptul de a lua parte la expeditii militare, ca S/avii ducelui
Salamis, supusi de Suardu i de Cadusa, reprezentantii autorizati ai lui Arpad 2), sau contingentele vlahe de la Nordul
Dunrii, venite cu Cupanii in ajutorul lui Ioanita. 3).
Dar ca s aSungl la o pozitie sociar att de malta, autohtonii trebuiau s aib increderea stpnitorilor. Datele toparchului coroboreaz in aceast, privint cu datele lui Anonymus i ne arat cum se putea ajunge la stabilirea unor raporturi atat de bune intre barbari i autohtoni se incheiau conventiuni intrite Cu jurmnt.
Locuitorii reginnilor invecinate cu Klemata se arat indignati de atitudinea barbarilor, si se due sa reclame, pentruc
ei sunt aprati de jurmntul dat de barbari, care le garanta
securitatea. Dup inceperea ostilittilor, toparchul incearci
tratative cu barbarii. E drept Cal tratativele n.'au dat rezultate,
dar e probabil c astfel de tratative se urmaser inainte, avnd
ca rezultat jurmntul care consfintea intelegerea intre cele
dou popoare.
Sistemul acestor pacte, cunoscut din antichitate, a fost
practicat i in decursul evului mediu. Pentru -popoarele primitive rzboiul ete starea normal pacea
creiaz o situatie inter;
mediar cu caracter negativ, o lips de -fzboiu. Prietenia
creia pentru prtile contractante jus comercii", alianta, ooligatia reciproc de ajutor militar. Dacd aceste conventiuni aveau
caracter de durabilitate si se incheiau cu forme solemne se puneau

supt scutul divinittilor. Romanii le numeau foedus" 4).

Imperiul bizantin, ca urmas al I'mperiului roman, practica
pe o scar intins astfel de legturi cu diversi sefi de triburi
x) Popa Lisseartu, Isvoarele Istoriei Romcinilor, VI, p. 49, Carmen Miserabile.
-2) Popa Lisseanu, op. cit., VI, I, p. ro'.
3) Nicetas Clioniates, text citat de Onciul i Xenopol.
Grosse Rmische Militrgeschichte, Berlin, 1920, p. 81.

www.dacoromanica.ro

42

A, CAZACU

sau regi barbari, crora le furniza si costume speciale ca senur

distinctiv al situatiei lor de sefi de foederati si mai trzir cr5p./taczot- ).

Celebrul Anonimus Bellae ne povesteste care era ritualuf

pentru intArirea unor asemenea pacte. Dupd jurmnt, sefii
triburilor ungare, aliate in vederea expeditiei lor care s'a terminat cu asezarea lor in Panonia, dan cAte putin sAnge care
e stins i amestecat intr'un vas, amestecul fiind bAut de juftori 2). Acelas ritual e intrebuintat atunci cnd Ungurii se
aliaz cu Cumanii 3). Joinville ne povesteste CA la Cumani bAutura era dreas." cu o leacA de vin iap. Dup libatiune un cAine
care simboliza pe sperjur era tiat In bucti de parteneri 4).

Ritualul acesta era practicat de multe din popoarele primitive europene, chiar indo-germanice si avea o semnificare
special acelas sAnge trecnd in vinele prtilor cieia i confirma

intre ele o inrudire 5).

La Bizantini apare supt o forma mai evoluat ; cnd Vasile Bulgaroctonul se impacA cu Skleros ei beau din acelas pahar.
Psellos ne l'aimureste ch. Impratul a fcut acest gest ca sa inlture once bnuial i sa mrturiseasc valoarea sacra a tratatului intervenit intre ei 6).

Biserica a cieiat un serviciu special in Rds6rit pentru a

da un caracter crestin infrtirii.
Prin ritual se consfinteau nu ntimai raportuii intre grupAri ci i intre persoane. La noi este cunoscut supt aceast

form, ca rAm'Asit a unor practici vechi i indelungate supt

toate formele 7).

Supusii deveneau astfel fra tii cuceritorilor, ins frati mai

r) Idem, op. cit., p. 83.
Popa Lisseanu, op. cit., pp. 76-77.
Idem, p. 82.
Join.ville, Histoire de Saint Lcuis.
Henri Hubert, Les Celtes., depuis l'poque de La Thne, vol. II, p. 232..
Psellos, Chronografia, ed. asoc. G. Bud, p. 17.
Pentru infratire la uoi P. Negulescu, Studii de Istoria drept, ronuin.,
1900 ; Ivanovici, lnfrdlirea in dreptul consuetudinar romdn. Buc. Igor, de comparat cu Flack', Le compagnonage dans les Chansons de geste in Institutions del'ancienne France, II, pp. 435-485.

www.dacoromanica.ro

CONSIDERATIUNI ASUPRA LUI TOPARCHA GOTTICUS

43-

miei, c5.ci exista o gama intreag de situatiuni in raporturile

creiate prin acest fel de aliante.
Toparchul recurge la protectiunea, patronatul stTnitorului dela Nord de Dun6re si capAt dela acesta nu numai
satisfactiunea misiunii indepiinite dar si o satrapie i venituri
anuale in tara pationului.
-

Patronatul este o institutie bine cunoscut In dreptul roman

supt foxing de raporturi personale ; in cazul toparchului DU este

vorba numai de raporturi personale pentrucd efectele se intind

asupia grupului pe care el Il reprezint. Din acest punct de
vedere, prin pactul incheiat atat toparchul cat i autohtonii
Klematelor sunt intr' o sitnatie de subordonare fat, de noul
lor stpnitor i fat de Oi lui. Subordonarea este simbolizatl
prin darurile ficute reprezentantului grup6rii, fapt care-1 pune
pe acest a intr'o situatie de debitor i prin aceasta creiaz patronului, devenit creditor, drepturi asupra lui.
Fie pe calea aliantei, fie pe calea patronatului autohtonii
reusesc s'a" se inteleag cu barbarii, pot s trlasc6 si-i prefer-A'
adrninistratiunii bizantine pentruc raman autonomi.
Barbarii nu se amestecA in adminis-tratie, pen trued nici nu
concep aceastA notinne ; grupg,rile aliate sau supuse i continu
existenta ca inainte, sefii lor nu se schimb, legile i obiceiurile
lor riman acelesi. Fiecare grupay tidieste separat pe tericcriul
sAu, f did a se amesteca cu cealalt. Am vlzut cg. la Klemata nu
era nici mbicar garnizoan barbar, ca de altfel in toat, regit nea
inconjuiltoare. StAphnitorii locuiau undeva, departe, si reaminteau autohtonilor de existenta lor numai atunci cand veneau s strang impozitele sau s," prade. Autohtonii, pe laugh'
c isi pstrau organizarea lor, mai aveau i arme care le intrebuintan chiar contra stpasnitorilor.
Toparchul stApAneste Klemata i supt barbari i dupA
- ce devine supusul noului stkAnitor, -cum rimne Glad in c&
tatea Sunad, dei se luptase contra Ungurilor, sou sefii mai
mici din tara lui Gel, dupi ce jail credint lui Tuhutum, sau
-

ducii Rutenilor 1).

Stpanitoiii nu se amestecA in viata grupArilor supuse ;

1) Popa Lisseanu, Isvoarele, vol. I, pp. 83-84; idem, p. 96; idem, p. 84

www.dacoromanica.ro

-44

A. CA ZACU

ele raman autonome i distincte, sunt separate unele de altele

si, din cauza c populatia e rar. i spatiul intins, nici nu se ames-

teca intre ele.

Timpul i influenta culturii occidentale nu schimba situatia. De aceia vedem in Transilvania de pild ca." pang tarziu
fiecare natiune, fiecaie grupare tfaiete separat i auton6m, dup.
datinele i obiceiurile sale. Rdmaini au Cnezi .1 Voievozi, Secuii
Gespanul si judecatorii lor, etc. Traditia .1 conceptia primi-

tiva a stapanitorilor unguri a ramas puternica ; separatiunea

gruprilor prin autonomia lor a conservat nationalitatea.
Spre deosebire de barbari, Bizantinii care aveau in interiorul Statului lor asmenea grupdri cautau s scape de toparchi
si In loc de autonomie ofereau administratia lor. Cultura .1
civilizatia pe care o dadeau face ca influenta bizantina' sa se

simta .1 azi la popoarele care au fost supt domnatia lor.

Putine lucruri ne spune toparchul asupra organizarii regiunii stapanite de dansul.
Supuii lui nu sunt egali unii sunt mai buni (ciptcr;6ei ,
mai importanti, altii Stint mai putin importanti, unii stau l'anga
dansul, altii mai departe ; totusi este ceva care-i leag de davsnl
i-i face sa fie legati intre ei.

Toparchul poate intocmi o armat care sa-i execute

ordinele, ce.ace implica faptul cg poate imprima discipling

.1

poate cere sacrificii.

Exista subordonare, exista o ierarchie, dar aceste raporturi
-

nu se bazeaza pe conceptiunile de 8-tat bizantine, pentruca locuitorii Klematelor recunosc c u'au nimic cmun in felul de
viat. i ob.ceiurile lor 'cu cei dela Constantinopol i nu vor
fie Ind supt protectiunea imparatului. Viata de Stat, asa cum
le-o propune Loparchul, nu le convine ; et vor s triasc dup
conceptnle lor proprii.
Ei se aseamand in obiceiuri cu cei dela Nord de Dunare
din aceasta cauza i organizaiea intern i ierarhia grupului
lor au aceleai baze ca ale vecinilor lor.
Rudenia este pentru ei o legatura, dar vedem c fiecaie
neam isi aeaza separat unul de altul lucrurile cele mai scumpe
micul castel construit de toparch pentru apararea lor. Exista

www.dacoromanica.ro

CONSIDERATIUNI ASUPRA LUL TOPARCHA GOTTICUS

45.

deci un concept care ii leagA, dar acesta nu e totul ; trebue sA

fie si alte legAturi care fac coheziunea grupului.
Acestea sunt infrAtilea i patronatul 'npoatocu(a) : ele a.0
lamas Dana tarziu in obiceiurile populare ca dovad cA societatea a inceput a se organiza in afara conceptului de
.
Stat.
Un exemplu contemporan relatiunii toparchului, dintr'o
-

tara in care conceptul de Stat exista, ni-1 da Psellos. Skleros inainte

de revolt i fAcea astf el partizani : ii atrAgea prin favoruri,

aservea prin binefaceri, Ii apropia unii de altii manc.nd la aceias
mas5. i band din aceiasi cupA" 1). In aceiasi fraz5.,avem cele dou.

aspecte ale legAturilor sociale introduse de barbari : patronatul,

aservirea prin binefaceri i infrAtirea apropierea unora de altii
bautul din aceiasi cupA.

Tovarasii de calatorie ai toparchului sunt denumiti de

dansul convivi : crtfm:sotc, oameni care manancA la aceiasi masa,
ca i prietenii lui bxleros. AIDE care sunt mai indepartati sunt

In aceleasi raporturi cu dansul ca si el cu, stApanitorul dela Nord

de Dunale.
Isaac Comnenul, Constantin Kekavmenos au si ei suitele lor,
formate din rude apropiate i. slugi 2). Nobilii unguri la fel ; cand -

Bela le revoacA donatiunile, ei se revolt pentruca : narn qui

erant divites et potentes et secum habebant multitudinem
effrenatam vix se solos poterant sustinere- 3).
Daca spicuim vechile documente i - cronici romanesti
gsim inch" in floare obiceiurile rdmase inrdacinate de pe vremea toparchului asa-zis gotic.
Vlad Tepes, de exemplu, cam la inceputul Domniei lui scrie
Brasovenilor
dupA aceasta vA dan de tire cA vor s'A vie

voinici sa-mi slujeascA, dar Domnia mea acum n'am ducati

sa le platesc leaf., ins oricine ar vrea s. vie la Domnia mea, fie
cA va fi Ungur, fie SAcuiu, fie Roman sau once ar fi, daca
voieste s.-mi slujeasca Domniei mele, voi sa-1 trimeteti la Domnia
I) Psellos, Chronografie, ed. G. Bud& p. 22.
Skabalanovici Vizantiiscoe gosudarstvo i tzerkovi u .XI yeke, p.
3) Popa Lisseatm, op. cit. vol. Hi, Cronica Pal S. de Keza, p. ...

www.dacoromanica.ro

220.-

A. CAZACU

mea cu cartea voastra.' ca

slujeascg. lar Domnia mea
Il voi mili si-1 voi hfni ca si pe slugile Domnei mele" 1).
La 1480, Basarab-cel-tnr scrie bunichii sale-:
ne-a
trimis apoi vorba." Cal te-a luat Batair Stefan s,-i fii lui flied de
suflet. Cu asta bine a fAcut si va fi bine de sufletul lui. Deci dal-te
si tu s.-i fii lui fiicA iar el s5.-ti fie tie parinte" 2). Un pArinte tttn6r
-pentru o flied bdtrana; , dac n'ar fi ritualul patronatului ascuns
In aceast formulA, ca i ritualul comitatului ascuns in formula

lui Vlad Tepes, lucrul ar parea absurd.

Fratrisadoptiunile sunt mult mai numeroase ; ele au facut
obiectul a cloud monografii in literatura noastr istoricd juridical.
Un exemplu interesant pentru a arAta raporturile Romnilor cu
stfalnii este acel relatat de Miron Costin. Cantemir Pasa
nu prad tara Moldovii la moartea lui Radu Mihnea, intelegnd
-c a venit la tronul Moldovii Barnovschi : C5.-i era Cantemir
fartatu lui Barnovschi Vod i satele lui la boierie niciodat

nu fugea de calea lor, cndu trecea pe la Cernutu cu oardele

In Tara Leseascd ; ce petrecea Cantemir la Toporaluti cu zilele
In casele lui Barnovschi Vocra.'"

3).

Sunt Multe exemple de dat si cazuri de citat din istoria

zsi diplomatica noastr.
Relatiunile noastie cu barbarii, indelungata dependent: a grup'alrilor noastre de pupa:rile barbare
au lsat urme nesterse in obiceiurile i dreptul nostru, ca i in
Imperiul bizantin. Cine erau autohtonii si cine erau barbarii ? Pentru barbari
-nu ar fi greu s rdspundem. Dupd datele din sec. X sau XI: Pecenegii sau Cumanii ; Eau i unii i ceilalti. E posibil ca hoarde
.de Pecenegi, impitse de Cumani, s fi ocupat Klemata si la plecare sA fi incep t_t sal o prade. E posibil ca stdpanitorul de la
Nord de Dunalre sA fi fost un sef cuman. Poporul sa",u ajunsese
-

la un grad de eivilizatie mai inalt deca popoarele imudite cu

clansul. Acei din Molddva trecuser la catolicism. Raportuiile
lor cu autohtonii erau bune. 1\1% Iorga vorbea de o simbiozai
cumano-vlah. Daca, nu a fost chiar o -simbioza", este sigur
I) Relafiile cu Brapvul, Bogdan, p. 99; vezi si 89, 131, no. 205.
2), I. Bogdan, Relapile, p. 161.
3) Nihon Costin, Letopiselul, ed. Ion S. Petre, vol. II, p. 138.
.

www.dacoromanica.ro

-CONSIDERATIUNI ASUPRA LUI TOPARCHA GOTTICUS

47

ins c raporturile lor cu autohtonii vlahi i Cu alte popoare

nu eran lipsite de onestitate. Jurmintele lor erau tinute, aliantele lor mai sincere decat presupuneau dese ori imparatii
bizantini. Din aceast cauza sefii lor ajunseser sa fie inruditi cu toate familiile domnitoare din Rasaritul Europei.
Cine elan autohtonii ?
Toparchul ne db," mai multe date pentru rezolvirea acestei
probleme :
Ei nu duceau o viat asemanatoare cu cea a Elenilor i nu se bucurasera niciodata de protectia imparatului de la
.Constantinopol ; 2) Se asemnau in naravuri cu cei de la Nord
de Dundre ; 3) Si in felul lor de viatd se asemanau cu cei de la
-Nord de Dunre.
O singur lamurire nu ne d toparhul : ce limb vorbeau
si cum se chem.au ?
-

Problema limbilor poate sa-i fi fost indiferentd, atat lui

,cat i celui care-i scria. Pentru dnsul, autohtonii care nu se bu-

euraser de protectia imparatului si nu dusesera acelas fel de viacu Elenii

sunt deosebiti de dansii prin limb. Asemanarea sau deosebirea intre popoare el o face numai dupd tiara-vuri i felul de viata, ceia ce implica probabil i limba
mationalitatea.

Fiecare din popoarele Orientului i avea i atunci ca

acum obiceiurile i felul sau de viata distincte de ale celorlalti.

Ramne s ne intrebam care din popoarele autohtone

se asemanau cu poporul de la Nord de Dunre ? Care din popoaxele autohtone din Orient era astfel raspandit 'Mat s, fie si la Noid i la Sud de Dunare ?
Far sa mi se Lc aceiasi acuzatie care s'a facut unora
dintre cercetatorii rusi, a putea raspunde ea In aceasta situatie
erau numai Romnii.
Peste ei au trecut atatea hoarde i ei au lamas autohtoni,
au pasha t obiceiurile stravechi, unitatea lor etnica. Barbarii
le-au impus Cate ceva din bimba i obiceiurile br in ce priveste
raporturile socinle, legatura intre oameni pentru a forma gruparea i legatura intie grupe. Dar prin sistemul lor de guvernare
Hu lasat intreag i nestirbitL personalitatea lor nationala, asa

cum dovedeste toparchul in manuscrisul sau de acum nou

secole.

www.dacoromanica.ro

48

A. CAZACU

Traducerea Westberg.

Fragmentul I.

cu greu ajungeau ele (luntrile) dei in fie care din

ele nu (puteau) incapea mai mult de trei oameni ; astfel ei erau

foarte de plns. Dar chiar acestea (luntrile) totusi nu aveau

loe in cursul raului ; cci cu doua foarte mau sloiuri de ghiata
multe din ele erau ciocnite i strivite ; i fiecare data: cnd se
intampla aceasta, srind din luntre cei care eran intr'insa se
asezau pe sloi i pluteau ca pe barca. Unele din ele (luntrile) le
tragea i inghitea : asa de turburat se arata Danapris.
2. Noi asteptartn aici destul de tristi i foarte mult
(italic) situatie foarte grea i cu mare nerabdare [Westbergl,
eram ca supdrati pe dnsul (rauT) ca.' nu ingheta. i putine zile in
urm apa a inghetat peste tot si era extrem de tare, asa ea' se
putea i pe jos, i pe cai sA se mearga fa.ra fricd pe ru si a se
bate brbteste in lupte ca pe sesuri.

3.i ca un vrajitor s'a aratat Danapris, care se ridica

inainte puternic i teribil

speriind aproape pe toti care il pri-

veau ; putin timp in urm el s'a linistit si s'a supus inteatat,

c toti puteau sa sara i sa-1 calc in picioare, iar el era ca subteran ascuns de el inssi inteun ascunzis.
4. i nu atat cu ape cur gatoare se asemanau valurile,
dar se artau niste munti aspri i pietrosi. i ce asemanare putea
sA aiba liquoarea ce se scurgea jos cu apa ?
de aceia manirea noastra s'a transformat in buculie ; i batnd din palme destul am pasit inainte clare
de suprafata plana. Trecand Third piedici i ajungand in satia
Borion, ne,am apucat de mncare si de ingrijiiea cailor care erau
slabiti i osteniti extrem. i petrecnd acol a-tan:tea zile cte
.

trebuia sa ne ind.eptam puterile, ne-am grabit s purcedem

s mergem. la Maurocastron.

'

2. and totul era gata si nu mai era nici o impiedicare,

aproape de .-miezul noptii cand hoi urmam s plecam: mai
de yreme
s'a ridicat atunci vntul de Nord si a inceput
furtund teribila, asa ea se putea crede c trecerile sunt- inaccesibile, :ca nimeni nu va fi in stare sa reziste stv)t cerul liber

e aproape imposibil acelui care nu s'a adapostit supt acoperis.

www.dacoromanica.ro

CONSIDERATIUNI ASUPRA LUI TOPARCHA GOTTICUS

sa ramna intre cei vii. Ingroziti (speriati) am hotarit sa ne

ne odihnim aici.

Am pus in vedere acestea tovarasilor mei, c nicidecum nu se cad.e sal se lasa din casa i s plecm de aici (0 cum

mi s'a aratat dupa stele), cnd prima, din stele se vedea la Apus
-

si (conform cu natura ei) dupa dnsa s'a schimbat aerul (devenind in natura mai frig si mai cu zapada) numita Saturn.
Iar el se afla tocmai la inceputul trecerii sale prin Vrstor in
timp ce soarele trecea prin (semnele) iernii.
Si intr'adevar furtuna Care se ridicase crestea tot
mai mult in violenta si s'a intamplat c ceia ce ni se parea noud
groasnic ni se pdrea jucarie in comparatie cu ce a urmat ; asa
de atot puternic furtuna se intindea in toate pal-tile. Au trecut

destule zile pana, and in fine a venit din nou gndul de intoarcere'in patrie cand i aerul (atmosfera) a ap."rut mai senin
(favorabila).

III. i. Si iata am purees condusi stralucit de locuitori

(bastinasi) ; toti md aplaudau si se uitau ca la un apropiat lor
doreau cele mai bune. Si atunci am lasat in urma noastr
,

saptezeci de stadii i hied nedepline, desi altii au mers inaintea

noastra. si au batatorit cea mai mare parte din zapada.

In ziva urmatoare acelei dela inceput ne-am unseat

foarte greu, ca pe mare luptnd contra zpezii. Caci inteadevar
aceasta parea cd nu e pmnt, nici zpada obisnuita ; dar
caii nu se vedeau pand la gt ; caii de smar, dei urmau dupa
noi la extrrnul capat, cadeau i multi au rdmas acolo. Deoarece
zapada se arata de patru coti 0 era foarte greu de trecut.
multi dintre caluze s'au inapoiat acasa, socotind c aceasta
calamitate este peste puterile Omenesti.

Si intr'adevar greutatea era din

cele neobisnuite,

deoarece dificultatile pseau din toate partile : o zaipad att

de mult (adanca) i deas jos, sus bateau vnturile cele mai
aspre (nemiloase). Nu se astepta de nicaieri niel o intrerupere
si nu se prevedea de unde are sa se produca schim.barea, de
oarece tot aparea fara folos i inutil in acea nenorocire : nu se
-

puteau face focuri, i zapada nu II& &idea ragaz s ne odihnini

un timp scurt.
IV. 1. Noaptea ne serveau ca paturi scufurile ; le aveam
Revista Istorieg

www.dacoromanica.ro

50

A. CAZACU

pentru toate foarte bine, si pitur i cuverturd. Pentru c in

ele odihneam trupurile noastre la foc, incA nu mare.
2. Somnul i visele lipseau cu totul, parcA i ele eran
speriate. Ni:meni nu suporta mai bine ca altul ; (dar acei care
ieri erau mai tari i incurajau unul pe altul azi erau moi i tristi)
toti emu in calamitatea co,mun: i sufleteste i trupeste abtuti. Unul luda pe cei morti, liberati de griji i de dureni
(munci) ; altul plangea pe viitori (generatii sau imprejurhri)

In ce mizerii isi vor trece vita.

Chiar cercetasii nostri obosi er, invinsi de puterea
rului, i nu mai aveau puterea s ias inainte mergand asa
la intamplare prin zpad. Si mai fu ca toate era c mergeam
pe pinant inamic i de acum in urma acestora situatia noastr
devenea nesigtr. Dar rAul ne a.meninta de o potriv atat
de la iarn cat si de la dusmani.
Fragmentul II.
I. I. Atunci numai am hotrit noi s ne batem cu barbarii (de aceia ,si nordul Istrului) sau, dac trebue s spunem
drept, noi de fricA, ca ei prevenindu-ne, s (ne) distrug, neam ridicat si am hotrit s' ne impotrivim cat putem. Deopotriv Ii minau pe toti
pierdeau neomeneste, asemenea unor

fiare artand la tot furia lor.

Chiar in ce priveste pe cei mai apropiati lor, cat de
potrivit ar fi fost oarecare mil, astfel ei nu presupuneau
cOmit asasinat dintr'o socoteal sau o hot'rire dreapt ; dar
din rutate i fr nici un scop ei au decis ca din pmantul lor
(al nostru) s fac cum se spune prad Moesienilor (alic a
,

distruge complect).

PentrucA a disprut fosta lor dreptate i equitate ;

respectndu-le inainte mai mult decat tot, ei si-au ridicat cele
mai mari trofee (monumente), astfel i orase i popoare de bun-

voie s'au apropiat de ei (s'au unit).

4. Acum pare ci dimpotriv s'a ivit la ei nedreptatea
abuzul privind supusii i au hotdrit ca orasele supuse lor
In loc s le serveasc i s fie bine intemeiate sa le robeasc
sd le distrugd.

www.dacoromanica.ro

n.

CONSIDERATIUNI ASUPRA LUI TOPARCHA GOTTICUS

51

5. Plangandu-se contra sefilor, cum si dovedind temeinic

c ei nu s'au fOcut vinovati de 'filmic, acesti oarneni cu toate

acestea n'au putut s'a' evite moartea.
6. Pentrucd puterea raului a isbucnit intr'atat Ca' trebile omenesti pareau Ca se destram si se prObusesc foarte ea
In urma unei eatastrofe sau unei prOpistii neasteptate si fatale.

Deoarece mai mult de zece orase si-au pierdut

locuitorii, iar sate nu mai putin de cinci sute s'au golit de tot ;
ca si cum imprejurimile in vecintate i apropiate de noi au
fost distruse de furtund ; oameni cu nimic vinovati, aprati de
jufmant, au cdzut prad' mainilor i spadei.
II. i. O astfel de calamitate, fail care distrugea deodat
pe toti i care,a trecut pe la nevinovatii nostri vecini, soarta
protivnic6 a adus-o in fine i in regiunea mea. Inc.' inainte
eu am avut Vanuiala si am luat toate precautiunile, ea ea sO
nu cad pe neasteptate si pe furis sa' ne doboare pe loc.
2. Cand pericolul a venit vdit i - toti recunosteau
clar d viata noastr, este acum in pericol, eu am indepOrtat
pierzania in modul eel mai potrivit pe care l'am putut, desi
aproape am fost in cel mai mare pericol.
3.

De atunci a inceput rdsboiu fr declaratie intre

noi i barbari, i ei nu comunicau cu noi, dei eu de mii de ori

le-am proptis tratat i noi avusesem de acum (deja) ciocniri

unii cu altii (reciproce).

4 i rsboiul a inceput indata (imediat), iarna era
aproape s inceap, pentru d soarele nu intarzia departe de
(semnele) de iarna.
5. Intre acestea barbarii, pregatiti cu o oaste insemnat,
au nlvlit pe pOmantul nostru cu cdlrime i pedestrime, socotind c odat, cu strigltul lor (de risboiu) au s pun mama
pe noi atat din cauza lipsei de soliditate a zidurilor, cat si in
urma fricei noastre.
6. Si nu era zadarnica' aceasta credintd a lor, pentruc
noi stateam intr'un oras distrus i fceam iruptiuni (nOvaliri,
,atacuri) mai mult din sat decat din oras, dar aceia pierzand
-

PC

multi dintr'ai lor i rusinndu-se (flcandu-se de ras), s'au retras .

care sear, asteptand ra's.ritul. Pentru c pedestrimei i-am

www.dacoromanica.ro

52

A. CAZACU

opus pe sgettori, cTrimei Calrime, impirtind armata in dota

trupe si. era devastat pimntul inca inainte i foarte golit de-

nsi barbarii, zidurile erau drmate la pmnt.

7. Si atunci eu primul m'arn gndit s.' populez din nou
Klematele. De aceia eu am construit lang ea un castel (cettuie) din ce era de fat (materialele), astfel ea era usor s se construiasel restul cettii (orasului).

Fragmentul III.
1.

i el a fost construit in mare grab i inconjurat

cu sant ; s.1 dar cu acestea (piegtiri) a inceput i rsboiul.

2. Cefdtuia era imprtit." intre neamuri, i intr'insa
au asezat ce era mai de pret ; i tot ce era de prisos au fost puse
undeva In alt ocol al orasului. Pentruc i orasul intreg se popula ;
cettuia era pregtit (pstratd) ca s ne salveze in mare pericol.

barbarii, pierzand atunci multi dintr'ai lo z

fiind rusinati (fcndu-se de 1-As) s'au retras ctre noapte ; eu
inq data' cu rsritul am scos armata cu intentia de a lupta.

3'

Aveam atunci cu putin mai Mutt de o sut cAlreti, iar prstiasi

arcasi mai mult de trei sute.

4. Cum barbarii nu mai erau nicieri, eu am fi:cut ce
era mai util, ridicand zidul vechiu si invtand pe ai mei s: se
pregteasc cat mai bine de rsboiu. Supusilor (partizanilor)
-

(ditionis ?) mei eu am trimes cureni urgent i i-am invitat dorind

s ne satuim asupra strii lucrurilor. [Dar fiindu-mi fric, ca
ei s nu vie din nou cu putere mai mare... si cu arma-CA mare

s nu vie. and (sfatul) adunarea a avut loc ce am spus eu atunci].

r. Cand ei au tvenit de pretutindenii adunarea celor
mai buni (oameni) a avut loc, ce le-am spus eu atunci, cdtre Carl

stlpnitori trebue s ne indreptm i la care sa' ne adresm

(ducem), ce folos s. Cautm s dobandim de la ei i ce s.
facern,

si tot restul ce am spus atunci, dei en as fi pretuit

mai mult decat toate, ar fi lungs.' doresc s povestesc tot dea rndul.
2. Ei, fie pentru eh' nici dar nu s'au imprtsit de
bun vointa imprteasa pentru c aveau putini grij (dispretuiau, putin le psa) de rnduielile grecesti i mai mult de

www.dacoromanica.ro

CONSIDERATIUNI ASUPRA LUI TOPARCHA GOTTICUS

53

cat toate se strAduiau pentru autonomie ; fie pentru cA ei, vetini acelni care stApanea la nord de Istru, tare cu o oaste nu-meroas i putere de .1upt, i c nu aerau diferiti In felul lor de
viat _de nravurile (obiceiurile) de acolo, au hotrit s:a. se
'incheie tratat, ca ei sa se supun, i toti 'au dat glas inipreun
-,(au votat pe fa:pi) ca eu' s. sAvArsesc a_ceasta.
3: i eu am pnices; ca ce e al nostru SA,' fie salvat, i l'am

gsit pe d'ansul ,cum nu se putea dOri mai bin" i 'cnd eu

i-am expus tot intr'o Vorbire cat de scurt posibil, .el a socotit
,chestiun-ea foarte iMportant, mi-a dat din non toat. puterea
(a:utoritatea, imperium) asupra Klematei, a m.ai- adsaugat o satrapie, si in pdmantul lui a ,druit venituri 'anuale importante.'
.k
,

www.dacoromanica.ro

A. CAZACU

CINE A FOST' AUTORUL BISERICII ,GOLIA.?

S'a mal discutat chestiunea : de uncl a venit autorul bisericii Golia, din Italia direct,. sau prifi intermediul Poloniei ?
ChEstiunea aceasta, a influentei italiene in cultura romneasc5,
.interesant prin sine, inssi, capt. inch' o deosebit, important
D

prin faptul c este_ vorba de unul din cele mai mrete monumente
arhitectonice din Moldova i prin aceia c initiativa refacerii,
bisericii. se datbreste lui Vasile Lupu, uneia. din cele mai intere-

sante figuri din istoria

_A cattat, Vasile Lupu direct in Italia i) pe omn1 cruia a
vrut s-i,incredinteze inf,"ptuirea ambitiilor sale de constructie a
peipetueze in veci numele su,
satisfacA ambitia
impodobeas0 capitala sa, ,safi. I-a Chemat
- din Polonia ? Prin ce intermediu 1-a gsit ?
Se pare cg putem arunca o raz, de lumin asupra chstiunei.
.acesteia.- Se pare chiar c:vom putea ,rspunde si mai mult : cine

- unui monument care aVea

,

a fost autorul acestei biserici, cd vom putea cita poate chiar

numele arhitectului.
_

1) Grigore Ioneseu, Istoria, arhitecturii ronic'inqti.'Bucureti, 1937, p. 352";

si G. Bals, Bisericile moldoteizes,i. din veacurile al XVI-Ilea si al XVIII-led, p.
166, eiteaza marturia calaorului italian, Cornelio Magni, Care a vizitat Golia in
anul 1672,, ca' printre mesterii constructori ai bisericii au fost i Italieni adusi
chiar din Roma. Ei puteati fi chenaati pentru ajutor si de arhitectul care a venit
din Polonia . Grigore Ioneseu spune.asa' : C al ea pe care a sos it in Moldova aceasta
(italieneasca). arhiteeturd, poate fi cea directa
vre-un meter adus

deadreptul din Italia sau, cum pare marprobabil, da indirect i anume

.prin intermediul Poloaiei, eovarsita in acea vreme de inraurirea stilului baroc,
tara cu care, Vasile Lupu a avut in ultimii ani relatiuni destul de stianse
.Pespre arhiteetura Goliei a scris un 'studiu N. Ghica-Budesti : Biserica
Golia, in Buletinul-Comisiunei MonurnenteloriIstorice, 1924:

www.dacoromanica.ro

T. GOSTYNSICI

Cam in acelas timp cnd Vasile Lupu refcea biserica Golia, s'a incheiat cAsitoria fiicei lui Vasile-Vod, Maria, cu priatul

polon din Lituania, Radziwill, sau cum Ii spuneau in Moldova,

Raghivil.

Intre aceste dou fapte exist, se pare, o legtur.

Printul Janu Radziwill era o persoan' interesant. Exista,
fr indoial, o mare asemnare intre socrul cu firea imprteaser si ginerele s.u, care impstsea toate vise le Voevodului
Moldovei.

Familia Radziwill era vestit nu numai prin rolul sti politic, dar si prin activitatea sa cultural. Ridica palate, cagtele,
biserici, intemeia tipografii, sprijinea pe scriitori si savanti, se
amesteca iii iaicrile religioase. Construia fabrici de testuri,
de stofe i covoare minunate, de sticl, de porcelan...

Au fost multe domenii in care se intlneau in gusturi,

pasiuni i aspiratii acesti doi oameni ilustri.
Cronicarul Miron Costin 1) ne povesteste despre dou fapte
pomenite mai sus : construirea bisericii i incheerea legturilor

dintre Lupu i Radziwill, prin cistoria tinerei Maria. Informatia

asupra zidirii bisericii Golia o pune in jurul anului 1640, iar despre
cstoria Domnitei Maria cu Radziwill povesteste sub anul 1645.
Pisania in limba slavon, aflat in bisericA, ne d informatiuni mai precise asupra zidirei : ...Eu robul Domnului Dumnezeului nostru Iisus Hristos, Io Vasile Voevod am zidit aceast
sfnt mnstire si nefiind svrsit de mine cu ajutorul lui Dumnezeu To, stefan Voevod, fiul lui Vasile Voevod, am svrsit-o,
la anul 7168 (1660) Mai 24" 2).

Exist o biseric in Polonia care are - o asemn are cu

,

Aliron Costirt, Letcpiselul Tdrii Moldovei deja Aron-Vcdd inccace,.ed.

criticA de P. P. Panaitescu, Bucuresti, 1944, pp. 109-111.
Intfacesti aui au
zidit Vasilie Vod i ludate man5stiri, aice In orasul Esilor, intAiu supt name

a trei sfinti iiiv5t5tori a bisericii, ce s'A dzice Triclt ,Svetitelei, mai pe urm
mngstirea, a doua mAndstire, a GolAi, Cu faptur5., cum s'A vede peste toate man'Astirile aici irt tara mai iscusitA. Golae ii dzic pre numele unui boieru, auume
GolAi, carele tuteacela loe. au avut f'Acut5 o bisericuce de piatri17.. Ibid. p. 109.
2) N. Iorga, Inscripiii si insemaciri din bisericile /aului, Bucuresti,
1907, p. 49, si C. C. Giurescu, Istoria .Romeinilor, vol. III, partea 1, Bucu-

resti, 1942, p. 97.

www.dacoromanica.ro

CINE A FOST AUTORUL BISERICII GOLIA

57

biserica Golia, fireste, in partea ei de jos, aceasta fiind flcut in

stilul barocului italian, iar cea de sus sub influenta arhitecturii
bizantine (;us).
Aceast biseric.' din Polonia se afl la resedinta unui alt
Olyka, unde, fr indoial, se ducea deseori g:nerele lui
)

(9)
,"0-29:Nlena0

ff

br'r7T1-17,
nt
VAT !R.
wat 1111Eig VII
r

Biserica dela Olyka.

"Vasile Lupu, cnd trecea din Moldova la moiile sale, care se

aflau mai departe, spre Nord.
Exist asemnare nu numai in arhitectura amdnduror bisericilor, ci si o coincident de date. Kolegj ata sw. Trojcy .(Biserica sf. Treimi) a fost zidit de printul Albrecht Radziwill in anii
1635-40, iar biserica Golia in jurul anului 1640. Usor e de presupus. c Vasile Lupu a povestit lui Janu Radziwill despre intentiile sale de a reclddi Golia, iar acesta a ,promis
trinad
pe un arhitect din Polonia, si si-a in-iplinit promisiunea, profitilnd

www.dacoromanica.ro

58

T. GOSTYNSKI

de ocazia ce i se oferea, cand tcmai i incheia lucrrile un arhi-

tect la iudele sale, la Olyka.

Aseminarea dintre aceste doug, biserici const in partea de

jos, fiindc6 h Olyka avem acoperisul construit dupa datina

arhitecturii apusene, cu accent spre fatada principal, deasupra
intrrii principale, cu dou turnulete, pe cnd la Golia avem patru
turnuri asezate in ir, de-alungul acoperisului, dup cerintele
stilului bizantin.

Clopotnita dela Olyka.

In amndoul bisericile avem acelas motiv decorativ : ctedoug coloane (pilastri) asezate printre ferestre i usi, iar printre

coloane avem ca ornamente arcuri, care joac dealtfel un ro/

mai mare la Golia. Cu toate c stresina difer de la o biseric la
cealalt. (la Golia impodobit cu consoale, la Olyka simpl), e
totusi i in ea oarecare asemlnare. Se pare c.' exist asem.- naresi in proportiile coloanelor.
Fireste, intre amndou bisericile cea mai mare deosebire
st. in planul lor, in impitirea din interior, una fiind consacrat ritului catolic, cealalfd celui ortodox. Putem gAsi i alte deosebiri : in Polonia accentul a fost pus totdeauna pe fatadd, la in-u-area principal, fiindcA fatada era intotdeauna indreptat spre-

www.dacoromanica.ro

CINE A FOST AUTORUL BISERICII GOLIA

5(3'

stradd, i deci vzut de trecnori, iar celelalte fatade erau ne-

glijate. Contrariul era in Moldova, unde biserica totdeauna trebuia s fie indreptat. spre Rsrit, i in consecint, de multe ori,
partea cea mai expus privirii era nu cea dela intrarea principal, ci cea lateral. Prin urmare, i grija arhitectului era indreptat, in aceleasi proportii, atat asupra fatadei, cat i a telorlalte
prti.
Natural, asemnarea aceasta nu este asa de mare, incAt, spri-jiniti numai pe dansa, s tragem concluzii prea insemnate. Coloane
(pilastri) i arcuri, asa cum sunt utilizate in amandou bisericile,

au fost repetate de mii i mii de arhitecti in nenumrate opere

ale lor, dela ridicarea prea-vestitei basilici a sfntului Petru din
Vatican. Totusi, dac ludm in consideratie imprejufrile iu
care a fost cladit biserica Golia, legturile lui Vasile-Vod cu.
Radziwill, i faptul cg biserica dela Olyka a fost intemeiat tocmai

de un Radziwill, i tocmai in acelas timp, putem face, credem,

aceste presupuneri.
In sprijinul ipotezei Cd au existat legAturi intre Olyka
Moldova, se poate aduce ilia.' un argument. La Itcanii-Vechi, lng
Iasi, este o clopotnit veche in forma unui zid cu trei arcade, uncle

sunt atarnate clopotele (forma aqueductului roman). Cum se

stie, biserica dela Itcanii-Vechi a fost zidit in prima junatate
a secolului al XVII-lea. Clopotnite de aceiasi form se pot gsi
In cteva localitti din Polonia, printre altele
la Olyka ').
N'u vreau s impun prerea mea asupra aceStor legturi.
Acest lucru trebuie cercetat am.nuntit. Deocamdat, ins, chestiunea este greu de rezolvat, fiindcA nu numai cd este imposibil
examinarea bisericii dela Olyka, despre ewe nici nu se stie dac
mai exist, dar ne lipseste aci
documentarea privitoare la
ansa 2). Pot mentiona numai arhitectii cari au luciat la construiVeii Polska w krajobrazach i zabytkach" vol. II, pp. 212, 213 l 2X7;.
Gr. Ionescu, Istoria arhitecturii romnesti, pp. 365 i 345.
2) Am actualmente la dispozitie o singur infatisare a bisericii din Olyka,_
In cartea Polska w krajobrazach i zabytkach" de Bulhak, Marcinkowski, Jaroszynski, Poddebski i alii, Warszawa, 1930, vol. II, p. 209, uncle este fotografiat numai fatada principal. Un studiu asupra Bisericii Sfintei Treimi dela
Olyka a scris fdposatul Stanislaw Tomkiewicz. Vezi Prace Komisii Historii_
)

Sztuki", tom. III, editia Academiei Polone.

/
www.dacoromanica.ro

60

T. G0STYNK1

i au fost doi :i Giovanni MaliVerna si iezuituI

enedetto Molla q. Poate analiza altor opere ale acestor arhiteqi
s" arunce o raz de lumin,- ardt4nd dac ipoteza noastr este
rea acestei biserici.

just sau nu.

T. GOSTYNSKI

1) iiserica a fost inceput sub direptia lui- Rechinaldi si 3effki (-?). VOi
,,POlska w krajobrazadi", vol. II, p. 103.

www.dacoromanica.ro

BENEFICIUL IN SUD-ESTUL EUROPEI

Prezenta unor institutii cu caracter feudal in Sud-EstuI
Europei este considerat de obiceiu ca rezultatul influentelor
Occidentale, grefate pe fondul autohton. Dar adncirea cercefrilor in acest domeniu permite a conchide 6., pe lng factoruI
de imprumut, rolul preponderant Il joac nsi conditiile de
existent ale popoarelor, care creiazA i determin forme si
institutii sociale in raport cu necesittile politice i economice.
In Sud-Estul Europei, in epoca cuprins intre secolul al
si al XVI-lea, care insumeaz.' numeroase aspecte feudale,

o institutie, inrudit din mai multe puncte de vedere cu beneficiul din lumea Occidentului, a jucat un rol de covrsitoare
important..

Am urmrit dezvoltarea acestei institutii in Imperiul

Bizantin, la popoarele Peninsulei balcanice, in principatul
Litvaniei si in Rusia medievald. O posesiune funciar conditionat prin prestarea serviciului a fost desexnnat in Bizant cu
termenul Tcpevota, care termen a trecut la Bulgari i Sarbi , iar
In Principareie romanesti, in Litvania i in Rusia, denumirea
acestei institutii i trage originea dela cuvntul slujbd: stignul
ses slunu Tara Romneasc, vysluienie Moldova, vysluga
Lituania, sluinja Rusia, toate aceste expresiuni avand
acelas inteles : dobndit cu slujb". Deci la acest grup de

popoare cuvntul slujbd a determinat denumirea institutiei

i-a comunicat caracterul su esential.

Dei beneficiul reprezint o institutie ce s'a dezvoltat

In mod special in cadrul civilizatiei feudale occidentale, totusi

ea este de rspandire international si a existat in diferite

www.dacoromanica.ro

62

V. COST/ICHEL

epoci la diferite popoare. Indiferent de locul i timpul unde

apare aceast form de posesiune agrar, in mod constant
ea cuprinde urmdtoarele caractere principale : 1. serviciul personal al beneficiarului fat" de persoana dela care el detine posesiunea sa ; 2. beneficiarul se bucur de privilegiul imunittilor fiscale, administrative si judiciare ; 3. exploatarea in folosul posesorului este datorat muncii populatiei agricole, ayezata pe pmntul beneficiarului ; 4. beneficiul este dat cu ter-

men, retractabil oricand si, de regul, nu. poate fi instrinat,

dei, de obiceiu, manifest tendinta de a deveni ereditar 1).
In felul acesta beneficiul reprezint o posesiune funciar
conventional, retractabil, ocrotit de privilegiul imunittilor ; el nu este de fapt decat un mod de salarizare, pmntul
fiind dat in schimbul serviciului prestat.
Dup cum a fost mentionat si mai sus, in Imperiul bizantin

o institutie cu continut similar a fost cunoscut sub numele

de 7;p6voca. Asupra acestei institutii exist o intreag literatur." 2) ; cercetrile istoricilor rusi, in frunte 'cu Uspenskij, au
stabilit numeroase analogii intre pronoia i beneficiu, scotand
pe primul plan caracterul su militar 3). In contra acestor afirmri s'a ridicat MutafCiev, care nu admite nici o analogie intre
pronoia i beneficiu si nu reeunoaste nici caracterul sn militar 4). Ostrogorskij, insumnd toate teoriile asupra institutiei
i) Al. Eck, La notion de la tenure c la lumire de la mthode comparative,
(Archives d'histoire du droit oriental", III, Bruxelles, 1939, p. 332).
A. Majkov, to takoe pronija y drevnej Serbii? tenija y Obgdestve
istorii i drevnostej rossijskich..." Moskva, 1868, I, pp. 227-232).
Skabalanovid, Vizantiiskaja cerkov i gosudarstvo, pp. 257-265.
Makukv, O pronii o drevnej Serbii, (2urn. Min. Narodn. Prosy., t. 175,
an- 5874);

F. I. Uspenskij, Znagenie vizantijskoj i jugoslavjanskoj pronii, (J. Laman_.skomu, 1883, pp. 1-32).
Novakovid, Pronijarii i bagtinici, (Glas Srpske .Akad., 5897).
Jiridek, Istorija Srba III, pp. 39, 65, 66, 73.
Mutafdiev, Vojnigki semi, Sofia, 5923.
Ostrogorskij, Geschichle des byzantinischen Staaten, Miinchen, 1940, PP.
232, 262, 278, 287, 302, 344.
3) Uspenskij, Uklon Vizantii y stcycnu aapadnychylijanii, (Viz. Vremenizik", t. XXII, 1915-16) pp. 38-39.
Mutafdiev, o. c., p. 53.
.

www.dacoromanica.ro

BENEFICIUL IN SUD-ESTUL EUROPEI

63

pronoia, mentine prerea istoricilor rusi relativ, la continutul

su militar si caracterul ei feudal 1).
Incepand cu secolul al XI-lea, dupd cum rezult din izvoarele referitoare la domnia lui Constantin Monomachul (1042
54), pronoia capt caracterul unei proprietti funciare conven-tionale care se acord cu conditia prestrii serviciului militar 2).
In secolul al XII-lea pronoia castig6 un teren din ce in ce mai

mare, se transform intr'un adevrac sistem, iar in timpul

domniei lui Manuil Comnenul inssi regimul militar al statului, raporturile agrare i sociale, in cea mai mare parte, sunt
bazate pe pronoia" 3).
Pronoia este, de obiceiu, o ;mare proprietate funciar cu
pareci (7cipocxoc), trani neliberi in ceiace priveste pAmantul
liberi personal, care aSezati pe mosia pronoiarului prin munca
lor pun in valoare posesiunile stpanului. AlAturi de aceste
drepturi funciare, pronoiarul asociazA dreptul asupra imunitdtilor fiscale, administrative si judiciare I). La inceput, in secolul al XI-lea, cand abia se stabilesc principiile sistemului
pronoiar, pronoia nu continea nici un drept la mostenire. Obligatia militar a pronoiarului, pe lang6 serviciul personal, consta
In recrntarea clretilor greu inarmati din satele posesiunilor
sale 5). In secolele XIVXV, pe msur ce se adncea -procesul
de feudalizare in Imperiul bizantin, posesiunile pronoiare devin
,ereditare, se mresc intr' una pe seama micii proprietti i, in
curand, izbutesc pe lang privilegiile imunitare, inerente unei
pronoia, a obtine i toate drepturile unei proprietti de mostenire 6).

Statele latine, infiintate dui-A Cruciata a IV-a pe pmantul

Imperiului bizantin, au gsit sistemul militar al acestei pronoia
complet format. Conceptiile feudale aduse de cruciati corespund
Cu cele nronoiare, iar cu timpul notiunile de pronoia i Lehn
i) O. c., p. 262.
2)

Uspeuskij, Pronija, (Encik1opedi6eskij Slovar Brockaus-Efron, XXV

445).
.3) Ibidem.
Ibidem.

Ostrogorskij, o. 4., p. 262.

Ibidem, p. 343.

www.dacoromanica.ro

V. COST:iiCHEL

64

coincid in regiunile ce se aflau sub stapanirea latina" 1). De

aceia ar fi gresit s credem ea pronoia nu este de origine autoh-

tolla si c s'a desvoltat numai datorit ideilor aduse de cruciati. Deasemenea trebue sa tinem seam de faptul c in regiunile Imperiului bizantin lmase sub sta.panirea imparatilor,

pronoia este atestata de numeroase izvoare de la inceputul.

secolului al XIII-lea 2).

F. I. Uspenskij a cautat s stabileasca o legatur intre

loturile ostsesti (crcpcactottxac Xtigicaoc) 3), sistemul militar folosit

in Bizant in decursul secoielor, x sistemul pronoia. Prin faptul

ea pronoia nu apare in novelele imparatilor din sec. al X-lea,

prin care se introduc numeroase masuri pentru apararea

mentinerea micii proprietati de tdrani si stratioti, se presupune
c pronoia reprezinta o nona forma de posesiune fun,ciara, care
a inceput s ameninte in cel mai inalt grad existenta comunitatii agrare si a micii proprietati taranesti 4).
TOtUi masurile luate de imparati n'au fost suficiente si
marea proprietate a pronoiarilor continua s creasc, in dauna
micii proprietati.

In cadrul micii proprietati tranesti un rol extrem de

,

important au jucat loturile ostasesti (arpcmincx& strktcact) care

au stat la baza sistemului militar bizantin inainte Uc secolul
al XI-lea, deci inainte de introducerea sistemului pronoiar.
Spre a evita vre-o confuzie 5) intre notiunile rpevotx si arpa"CLCOTCXa xrccra vom cauta sa scoatem in evidenta caractereie

lor principale. Loturile ostsesti eran distribuite taranilor in

schimbul prestdrii serviciului militar. Acest pamnt reprezenta

principala lor sursa de venit. In afar de obligatia de a face

serviciul militar, posesorul unui asemenea lot era dator sa-si
procure si tot echipamentul militar 6). Cat timp acesti ostasi.
i) Uspenskij,Pronoia, p. 445.
Uspenskij, Zncdenie vizantijskoj i juznoslavjanskoj pronii, p. 13.
Uspenskij, Pronoia, p. 445.
Skabalanovk, o. c., p. 266. '
1Vrutakiev semitaleaza faptul ea Novakovi a czut In confuzie considernd proprietatea stratiotilor i posesiunile pronoiare ca acela mod de proprietate, O. c., p. 57.
Skabalanovk, o. c., p, 308.

www.dacoromanica.ro

BENEFICITJL" IN SUD-ESTUL EUROPEI

65

agricultori se gaseau in campanie ei erau intretinuti de Stat

primeau si o solda in bani 1). Nerespectarea conditiilor in
care a fost acordat acest lot, adica prestarea serviciului
militar, atragea dup sine in mod automat anularea dreptului
de posesiune, care era ereditar, iar profesiunea de militar se
transmitea din tata in fiu.
Prin urmare, loturile agricultorilor-ostasi, numiti stratioti,
reprezinta o mic proprietate ereditara., cultivata de insasi
posesorul ei. Acest fel de posesiune agrar se deosebeste in mod

vadit de proprietatea funciard, numit pronoia, care nu este

ereditar, nu este cultivat de bratele posesorului, ci de agricultorii asezati pe pmantul stapanului, asupra carora pronoiarul are intinse imunitti administrative si judiciare. Paptul
ca aceasta proprietate ostaseasca, pe langa numele sail de origz.px-r.tcot:xec 7.-41iatx in secolele XIII-XIV mai este desemnata cateodata cu termenii o?-z;v5:vfx i71:75siot 2), nu tregine

buie s ne induca in eroare. Lipsa de precizie a termenilor bizantini permite usor alunecarea catre concluzii gresite 3), de
oarece adeseori acelas termen se refera la notiuni cu continut
cu totul deosebit.
O conditiune comuna a stat la baza micii proprietati a -

i) Ibident, pp. 309-310.

1VIutaRiev, o. c.

Nu 'intern impArtsi pgrerea d-lui P. P. Panaitescu, care, referinclu-se

la satele militare si ale grnicerilor, folosite in sistemul militar bizantin., trage
concluzia eh' aceast. institutie se nutnea la Bizaut pronoia, iar cei ce beneficiau de dnsa se numeau pron.oiari". (Armata tut Mircea el Bdtrdn, extras
din Convorbiri Literare", Sept.Oct., 1942, p. 5). D-1 Panaitescu se sprijind pe
definitia dat de d-1 M. Bloch, care numeste aceste sate_:' fiefs de paysans".
Ori analizaild textul d-lui M. Bloch, in care se vorbeste despre organizarea social a Bizatattilui, constatin cd termemil pronoia nu este intrebuintat de el,
iar expresiunea fiefs de paysans" Aid in.tr'un caz nu se refer la pronoia. D-1
Bloch, se ocup de sec. al VII-lea, cnd spune cd impratul cra des tenures
charges envers FEtat d'obligations militaires". (La secit lcdate, II, p. 246).
Este evident cd intrebuintartd expresiuni ca: fiefs de paysans", paysatmerie
arme" biens de soldats" d-1 Bloch a avut in vedere asa-zisele o-Tpattuncxec
- wcr,[tocicc.Aceasta
,
rezult i din traducerea exact a expresiunii a-up:must:tee
3)

- biens de soldats", care coresputtde intocmai cu tranucetea german a d-lui Ostrogorskij Soldatengiiter". (Geschichte des byzantinischen
Staaten, p. 232; vezi si indice).
Revista Istorica

www.dacoromanica.ro

V. COSTACHEL

stratiotilor si a marii proprietti a pronoiarilor : prestarea serviciului militar. F. I. Uspenskij, punand in legtur aceste
don sisteme de posesiune agrar, a cmtat originea pronoiaratului in vechea institutie a stratiotilor, atat de aprig aprat
de legislatia impratilor bizantim. Ins slbirea Imperiului
In afar i inuntru a dus in mod inevitabil la intLirea clasei
avute si la cresterea marii proprietti. Si dup, cum constat.
SkabalanoviC sistemul pronoia continea o mare amenintare
pentru trnime, pentru libertatea i buna ei stare. Distribuirea ca pronoia a parnantului comunei libere distrugea pur
simplu comunitatea... pmntul creia devenea beneficiul
pronoiarului ; in Stat insemntatea politic a comunititii devenea tot mai slab, tranii liberi cdeau in dependent, fatal
de pronoiari, crora trebuiau s le plteasc drile i s lucreze
la coivezi" i).
Introducerea sistemului militar al pronoiei reprezint un
important indiciu cu privire la elementele feudale in civilizatia
bizanting., in care, incepnd cu secolul al XII-lea, procesul de
feudalizare se adanceste 2).
Serbia. Sistemul pronoia s'a intins si la Slavii meridionali.
Lipsa de material documentar pentru istoria Bulgarilor nu permite decat constatarea existentii acestei institutii, fr ca s
se poat preciza continutul i particularittile ei in Bulgaria 3) .
Istoria Srbilor in schirnb ofer un bogat material de cercetare.

Dac originea militar a institutiei pronoia la Bizant a fost

push' la indoial, de unii cercettori, in Serbia insa caracterul ei

militar este in afar de once indoiala, toti istoricii fiind de

acord in aceast privint.
In Serbia, sistemul pronoia a fost folosit pe foarte intins
scar in secolele XIVXV. Din studiul actelor srbesti rezultai
ed in aceast epoc au fost uzitate dou moduri de proprietate
funciar : Bagtina pimnt de mostenire, care poate fi instrinat prin vnzare, donatie sau dare de zestre, adica are

I) Skabalanovi6, o. c., p. 266.

F. I. Uspenskij, Uklon Vizantii o storonu zapadnych vlijanij, (Vizant.
Vremenrik, t. XXII. 1915-1916, pp. 38-39).
3) Pogodin, Istorija Bulgarii, p. 63.
2.)

www.dacoromanica.ro

BENEFICIUL IN SUD-ESTUL EUROPEI

67

caracterul unei proprietdti depline ; al doilea mod este pronoia

sau drdanie, posesiune conventionald, data cu tertnen, fd.r

drept de instrdinare, i cu concedarea privilegiului imunittilor.
In schimbul acestei posesiuni, beneficiarul era obligat cu prestarea serviciului militar. .Cereetdrile asupra institutiei pronoia pe baza actelor sdrbesti, mai ales acelora din Arhiva Vet-le-Pei, au dus la concluzia
c serviciul personal militar al pronoiarului a fost la baza siste-

mului pronoia in Serbia. In aceast privint actul eel mai

caracteristic este hrisovul lui Stefan Tomo, din 1458, dat
Stefan Ratkovi6, mare logofdt 1). Posesiunile lui ,Stefan Ratkovi, compuse din numeroase sate, sunt desemnate en termenul pronoia 2). Aceste posesiuni Ii sunt acordate pentru
credincioasa i dreapta slujb" fat: de suveran 3). La sfdrsitul
actului o mentiune special stabile:)4e indatoririle militare ale
-pronoiarului, care este dator sd participe la actiunile militare
numai atunci cdnd i Domnul trii-va merge si el cu oastea"
-si nu numai el singur, dar si oamenii lui 4). Deci este vorba de
:serviciul militar personal si de obligatia de a aduce cu sine un
numdr de osta.i din satele lui.
Evident ed posesiunile unui asemenea pronoiar nu erau
,cultivate de bratele lui. Aceasta se confirmd prin faptul ch. in
odul lui DuAan se gdseste un articol 5) consacrat reglemmtrii
raporturilor intre pronoiari i merophii (tdrani), fixd.nd indatoririle tdranilor fat de pronoiari in ceiace priveste corvezile
ddrile. Deci populatia agricola stabilitd pe pdmntul unui asemenea domeniu lucra ogorul stpAnului, dupd cum am constatat situatia analoag a parecilor in Imperial bizantin.
Asupra acestei trnimi, asezatd in satele pronoiarilor,
beneficial-al avea anumite drepturi de administratie i jurisdictie. Aceste drepturi se cuprind in laconica formula a hrisoavelor sdrbesti, in care se mentioneazd de obiceiu eh' satele
selistele vor fi stpnite cu tot dreptul". In multe aste, pe lngd
i) Novakovi, Zakonski Spomenici srpskich drzava srednjego veha, p. 343.
2) Ibidem

4)
5)

Ibidem, p. 344.
Ibidem, p. 345.
Novakovi, o. C. ,p. 317, vez. .a acela, PP. 319, 320, 325, .341.

www.dacoromanica.ro

CS

V. COSTCHEL

aceast f mural gdsim i unele precizdri : toate satele i oamenii

pdmntul i muntii i ardturile si apele si morile i veniturile...

Cu toate rzoarele i hotarele" 1). Aceast enumerare explicativd a drepturilor ldmureste pe deplin Cal satele sunt date cu
toate veniturile pcsibile, pe care ar putea sa le realizeze un
pronoiar. Precizdrile de mai sus permit a deduce c posesorul
unui asemenea domeniu avea dreptul asupra exploatdrii agricole
(pmnt i ardturd), miniere (munti), piscicole (ape) si asupra
monopolului morii ; deasemenea in formula cu precizAri este
-

intrebuintat termenul zenit, care conform cu continutul siu

medieval se refer la drile in naturd, in muncd, in bani, precum
incasarea amenzilor judiciare. Acest venit dela oamenii ase-

zati in hotarul beneficiarului se percepe in folosul lui.

Asa dar in mOinile unui pronoiar se acumulau intinse-

imunitli care ii asigurau variate resurse de venit. In felul acesta

suveranul avea grijd de interesele economice ale dregtorilor
Pronoia reprezentand o remuneratie pentru serviciul
prestat Domnului tdrii, era temporar revocabild. De aceia
pronoiarii adeseori se adresau cu rugdmintea cAtre suveranii
lor ca s transforme posesiunile provizorii san viagere in ereditare. Acesta este cazul lui stefan Ratkovi (1458), care a avut

pronoia dela sfnt rposatul domn despot Lazar, lar domnia

mea (tefan Tornasevi) i-a inscris-o In badtin , lui i copiilor
i urtuasilor lui" 2). Cu o rugdminte asem'ndtoare apeleaz.
celnic Radi ctre despotul Brancovi, care ii satisface cererea.
lui

acordOndu-i satele in cauzd, pe care Radi ta tinut ((Ira' al)

dela sfOntul raposat domn i printele meu despot Stefan,
si care sunt acuma in mOna mea si pentru satele ce le-a mai dat.
domnia mea, ca s-i fie acele sate, si unele i altele, scrise
intdrite de domnia mea in bagtind, lui, i copiilor lor, iar dup
moartea lui cui el va lsa" 3).
Dei in cazul al doilea, in textul actului lipseste termenul
.

pronoia, totusi nu incape nici o indoiald cd tot de propiietate

conventionald este vorba, de oarece celnicul Radi a tinut"
r) Art.

69, editia lui Zigel.

Novakovi6, o. c., p. 344.
Ibidem, p. 335,
.

www.dacoromanica.ro

BENEFICIUL IN
- SUD-ESTUL EUROPEI

69

-posesiunile lui. Ca s5 le poatd st5.p5.ui i dup moartea Domnului

-dela care el le detinea, trebuia s aib5." confirmarea dela succe-

sorul lui, care putea s5-i acorde o favoare si mai mare, transformand posesiunile lui in bagtin5".
Din studiul actelor s'rbasti rezult5 c5, un mod de stpnire funciar putea s.' se transforme in cellalt. Adic o proprietate conventional s5, devin5 o proprietate deplin5, si ereditar5..

Asemenea proprietate, care la origine a fost pronoia, cpAta

toate drepturile unei baftine : putea s treac in linie colate-ral, s fie vandut5, ipotecat5., data' bisericii, sau ca zestre,
sau 16sat prin testament. Bakina nu era retractabil decAt
in caz de necredint : s5 nu li se ja nici pentru un fel de gre:sa.15, afar51 de necredint" 1). Aceast5 mentiune apare aproape

In toate actele de danie laice ; necredinta" trebuie interpretat ca refuz de a respecta conditiunile care stau la baza acestei
:proprietti, adicA prestarea serviciului militar.
Deci insumand cele expuse relativ la pronoia in Serbia
medieval, constat5im c ea reprezint o proprietate funciar5,,
.acordat pentru serviciul personal al beneficiarului, lucrat
,de merophii asezati pe ea, asupra c5.rora pronoiarul are drepturi imunitare, si este dat cu termen, dar cu tendinta de a
-

,deveni ereditai.

Tara Romdneascd. TrecAnd dela Slavii meridionali in

Principatele romnesti, constat5,m c5; incepAnd cu Domnia lui
Mircea cel BAtr5n un rol important joac'd o posesiune agrar5,
cunoscutd sub numele de proprielate de danie. Acest mod de
proprietate a fost obiectul unor repetate studii 2), ins a-

proape exclusiv in cadrul realittilor istorice romnesti, fr

s se extind5 cercetrile i asupra vecinilor din Sud-Estul Europei, studiu care ar fi oferit numerosi termeni de comparatie.
s) Ibidem, p. 345.
2) D. Arion, Ce in/eles au avut actele de donatiuni domnegi de Pd11117ti
la inceputurile Voivodatelor, (Ac. de Still* 1Vtorale i Politice, 1V.rem. Sect. de
Drept Roma., Tom. 5), Bucuresti, 1943. N. Iorga, DveloPPement de la question
.rurale en Roumanie. N. Iorga, Constatdri istorice cu privire la via/a agrard a
Rominilor. Tanoviceanu, Form2liunea propri-etcilii funciare in Moldova, (Prinos
iui D. A. Sturdza). A. Basarabeauu, Proprietatea rurald in Romdnia.

www.dacoromanica.ro

70

V. COSTiiCHEL

Aceast metod a rpit studiului orizontul necesar si a impins

la concluzii unilaterale. Incercrile de comparatie ce au fost
fcute, s'au indreptat asupra institutiilor Ungariei medievale 1),
care aflndu-se sub influenta civilizatiei apusene, a reprodus
asezmntele lumii feudale. Studiind ins proprietatea conven-

tional in Serbia, denumit cu termenul bizantin

7:96vocot

constatm izbitoare analogii cu proprietatea de danie, sistemul

'agrar uzitat in Tara Romneasc in evul mediu.

In decursul secolului al XV-lea, Domnii Trii Romnesti
acord, sau confirm posesiuni agrare, care rezult din favoarea

domneascl. Din analiza actelor se desprinde constatarea

proprietatea de danie nu reprezint o favoare domneasc gratuit.
schimbul posesiunilor primite, beneficiarul este Ohgat cu prestarea serviciului personal. Ea are aspectul unei
salarizri, unei remuneratii prin avans pentru serviciile aduse
Domnului

Mircea cel Btrn avnd greaua sarcin de a organiza

ap'rarea exterioar atrii si de a forma aparatul' administrativ,

intrebuinteaz inteo larga msur sistemul de distribuire a

pmntului. In actele de danie sau de confirmare, posesorii

.propriettii de danie sunt numiti slugi". Proprietatea se

acord slugii i boierului domniei mele" sau numai slugii
domniei mele". Deasemenea in actele secolului al XV-lea sunt
mentiuni din care rezult cA proprietatea de danie reprezint
un prnnt dobandit cu slujb." (stignul -ses shtibu).
Astfel in actul lui Vlad Clugsul din 1482 este mentionat
c satul Micesti dvornicul Stoica 1-a dobndit ...dela Basarab,
cel rnr cu slujba dela domnia sa, i iarsi apoi dela domnia
mea" 2). In 1472 Radu cel Frumos acord unei cete de proprie-

tari satul Dusesti pentru ea' au dolAndit-o (cu slujba) dela

pdrintele domniei mele dela bAtrnul Vlad Voevod" 3). In
1484 Vlad CAlugrul acordd sptarului Mihai o treime din,

satul Rusi pentruc a dobnditLo cu dreaptd slujbA dela

domnia mea" 4).

3) I. Nadejde, in Pandectele Romane", y, 1926, p. 200 i urmaoare.

1) Panaitescu, Documentele rchii Romiineti, I, nr. 344, p. 328.
2. Midan, p. 232.
3) Ibidern, p. 344.

www.dacoromanica.ro

.BENEFICIUL" IN SUD-ESTUL EUROPEI

71

In majoritatea actelor natura serviciului nu este precizat, ins: sunt merrtiuni din care rezult, cA serviciul era de
natur militar. In hrisovul lui Mircea cel BtrAn (1400-1408)
dat fiilor lui Batea, Coman si Nenciul, este mentionat : slugilor domniei mele... ca s le fie acele mosii de ohab de toate
cte se afl" in tara domniei mele, incepand dela vama
oilor, de vama porcilor i de darea de grail si de vinrit si de
albinrit si de gloabe i de transporturi si de cAluze, numai
singur oastea s'o fac domniei mele, iar de alta de toate s: fie
slugilor domniei mele" 1). Deasemenea in 1425, in hrisovul

lui Dan al

dat boierului 5erban, este indicat c am

druit acest hrisov boierulul domniei mele, ca s le fie Voine-

jesti... pentruc ni-a servit in toate luptele cu dreapt credint" 2).

Un interes special reprezint hrisovul lui Mircea cel Btran,
dat fiilor lui Batea. El contine o confirmare pentru posesiunile

pe care le-a tinut Batea, care, fdr: indoial, a fost si el slugd

domneasc". Dup moartea lui posesiunile tree la fiii lui, care
impreund cu posesiunile printelui mostenesc i indatoririle
lui : numai singura oastea s'o fad.' domniei mele" devenind
ei slugi domnesti.
Repetarea continu a termenilor de slug" i slujb"
In actele de danie credem ca constitue o suficientd dovad.,
6," accept area unei proprietti de danie impunea prestarea
serviciului fatd de Domnul trii. De altfel in societatea feudal
un vasal purta i numele de slug 3), iar raporturile intre un
principe si un vasal sunt definite cu termenul a servi 4).
Denumirea de slugA, intrebuintat in lumea Apusului
ca un sinonim al termenului vasal, a fost uzitat: la toate popoarele din Sud-Estul Europei, care au folosit limbi slave in
actele lor. Din Serbia si pn in Rusia, termenul de- slug a fost
atribuit persoanelor care prestau serviciul personal suveranului,
primind in schimb posesiuni funciare. In actele acestor popoare
Ibidem, p. 78.
lbidem, nr. 48.
L. Halphen, L'essor de l'Europe, p. 4.
G. Waitz, Deutsche Verlassungsgeschichte, IV, p. 272.

www.dacoromanica.ro

72

V, COSTCHEL

s'au pstrat mentiuni din care rezulta c serviciul prestat era

cel militar. Asemenea mentiuni am semnalat in Serbia si Tara
Romneascd. In actele moldoveneti nu vom gsi indicatitini
de felul acesta. In schimb insd actele lituaniene ne aduc un
nepretuit material, cu numeroase amdnunte. In Lituania sluga"

era datoare s facd slujba cu cal", sau cu lancea", san cu

lancea i. trAg5.tori". lush' mai frecventd era urmtoarea mentiune de caracter general: ne va face serviciul militar"
(slidba voennaja). Deci, bazandu-ne pe tot ansamblul de constatri referitoare la slujba" unui posesor al proprietdtii de danie,
ajungem la concluzia c serviciul la care el era obligat, era ce!
militar.
Actul lui Mircea cel Bdtran dat f iilor lui Batea, pe lang

precizarea indatoririlor militare ale slugilor Domnului, contine acordarea drepturilor imunitare. Aceste drepturi sunt
cuprinse in formula de imunitate, citatd mai sus, care este aproape

invariabild in toate actele de danie sau de confirmare. Pe lngd

enumrarea explicativd a tuturor contributiilor, ea cuprinde
de obiceiu .1 principiul absque introitu judecum" : s nu cuteze s5.-i prigoneascd nici judector, nici globnic, nici bircei,

nici nimeni altul dintre boerii sau dintre dregtorii domniei

mele" 1). Pomenirea teimenilor judiciari de gloabd, globnic
i. judecdtor permite s deducem c pe ldrigd imuniti1e fiscale .1 administrative, beneficiarul avea dreptul de jurisdictie
asupra populatiei agricole aezatd in hotarul moiei lui.
In schimbul posesiunilor agrare, cu intinse drepturi imunitare, care asigurau beneficiarului starea material, el era obligat fat de Domnie sd facd serviciul la oaste.
N'avem dovezi directe in ceiace privete modul de ex-

ploatare al propriettii de danie in Tara Romneasc. Cateodatd avem de a face cu posesiuni considerabile, compuse din
numeroase sate, alta data' de modeste posesiuni continand

ate un sat sau chiar o fdie dintr'un sat. In primul caz de

obiceiu este vorba de propriettile unor bojen i dregdtori i
este firesc s presupunem c pmntul nu era cultivat de ei
inii, reprezentand un beneficiu nobil". Alturea de ei, po1) Panaitescu, o. c., p. 217.

www.dacoromanica.ro

BENEF1CIUL" .IN SUD-ESTUL EU.ROPEI

73

-sesiunile modeste ale milli -1uptg.tor-gricultor O'aistrea-z5. toate

,caracterele unui beneficiu nobil, afar de fap tul ch. pdmantul

-posesiunilor sale este lucrat de inssi beneficiarul 1):
IncepAnd cu Domnia lui Mircea cel BAtrAn.' si in prima jumAtate a secolului al XV-lea proprietatea de danie este aeor-

data cu termen, avand caracterul unei prpriet temporare.

Apeasta rezult din mentiunile actelor, care precizeaz cg ss atele donate Vor fi st6pAnite cat va tri domnia. mea" 2) san

at? va till amnia mea si fiii domndei:mele" 4)-. Precizarea

termenului se rrientine- In, -actele muntene p'and la 1464; dui:4

care (lath' apare o non formula, care cuprinde dreptul de a

transmite
pAinantul la copiii, -nepotii i strinepotii'! poseso,
rului 4). Aceasta, arat
incetul cu incetul -proprietatea de'
danie a cAstigat dreptuLde ereditate, ce ia ce am putut constata
si in Serbia medieval:

Deci, In primele seeble de existent a Trii Roninesti

distingem dou'd moduri "de a stpni p5,mantul : ocina
i proprietatea conventional, d.obandit
mnt de mostenire
.cu slujb6, cu caracti provizoriu. Prestarea serviciului, acor- area privilegiului -imunittilor i staipAnirea tempofar,
acestea sunt caracterele propriettii -de danie in Tara Roma- neaseb.". In -a doua jumg.tate a'secolului al XV-lea ea Ca.stig6
mai -mult de o
dreptul de mOstenire, ceiace O apropie
institutie similar, desemnat cu termenul ni,6voco4 in Serbia
evului mediu.
lgoldova. Procesul de distribuire al posesiunilor funciare
-cu caraeter_ conventional este si mai evident in MoldOva cleat
in Tara Romneasc5.. Aceasta se datoreste faptului, ca pentru
Moldova ,s'au pAstrat aCte interne suficiente, in care Se oglindeste prima faz de- organizare a Statnlui moldav. Actle' Trii
Romanesti se refer la o epoc and "principalele- .asez5.minte
_

---

ale Statuliii -au foSt creiate. De aceia in actele Muntenesti

din sec. al -XIV.lea si al XV-lea tirmrim procesul de distribuire
_

Al. Eck, O. c., p. 333.

Panaitescu, O. C., p. 258:
ibidem, p. 185..
Ibidem. pp. -344, 376

www.dacoromanica.ro

V. COSTAciiEL

74

al propriettii de danie, care a avut loc inainte de aceast epocr

iar actele moldovenesti permit cercetarea inssi a procesuluit

care este in plin in timpul domniei lui Alexandru cel Bun.

In epoca cuprins intre anii 1392-1437 majoritatea hrisoavelor
reprezint actele de danie iniialei (la 79 acte de donatie
revin 23 acte de confirmare).
Ca si in Tara RomneascA, posesorii propriettii de danie

sunt numiti slugi", actele cuprinzand si o mentiune special

din care rezult ci posesiunile sunt acordate pentru a lor
dreapt i credincioas slujbr. Alte lmuriri in legg.turd
cu prestarea serviciului sau natura lui nu se cuprind in actele
moldovenesti. Prin faptul ins cd Moldova, tara de desclecat,

i datoreaz. finta vitejilor" care alcauesc trustul" Domnului si care cu timpul devin stpani de sate, se lmureste bade-

ajuns de ce natur era serviciul lor. Indat dup desclecat,

cnd inc era nevoie permanent de fort armat, acesti viteji" stau pe lng6 Curtea Domnului, remuneratia constand
In intretinerea lor completd. Mai trzin ins, in preajma anului
1400, cnd Statul se consolideaz., ei se aseaz.' pe pmnt, devin
posesori funciari 1) acest pmnt, rezultat din favoarea dom;

neasc, reprezint remuneratia pentru serviciul lor, pe care ei

Il vor faCe, cand vor fi chemati de Domnul trii.
La 1426 in actele moldovenesti apare termenul vysluienie", care derivd dela cuvntul sluieniesluiba i prefix&
vy i insemneaz6 ceva, un bun achizitionat, dobndit prin slujbA2).

In hrisoavele de confirmare acest termen este intrebuintat adeseori alAturi de mentiunea care lmureste c pcsesiunile confirmate de Domnul trii reprezint vysluienie", Fau a beneficiarului nsi, sau a tatlui san, sau a buniculti skit. Deci, termenul
I).

Costachescu, Doc. moldov. inaintea lui plan cel Mare, I, iar.

3.

2). Din pullet de vedere etimologic cuvantul vysluienie" nu poate sa

insemneze proprietate de cumpartur, dupa cum afirma d. Arion In cursul s'au
de Istoria vechiului drept ronuinesc, Bucuresti,. 1938, p. 510 si In Ce inteles
au avut actele de donatiuni domneli de pciln4nt la inceputurile Voevodatelor". (Ac.

de $tiinte Morale si Politice, Mem. Sect. Inst. de Drept Roman, Torn. I, p. 53),
deasemenea j la d. Gr. A. Basarabeanu Proprietatea ruralcl in Romania", p.
103. In actele moldoVenesti pentru proprietate de cumparatura exist un termen
special vykuplenie, vezi : I. Bogdan, Documentele lui Stefan cel Mare, II,
indice, pp. 595-596.

www.dacoromanica.ro

BENEFICIUL" IN ,SUD-EgTUL EUROPEI

-

75-

-._
.

vysln'ienie'" In Moldova are un continut similarcu_ termenul

Stigmil se s *Thu", uzitat in Tara Romneasd.
In 1426 Alexandru cel Bun confirmil.fiilor lui Stefan Stra,
vici -,,dreptcredincioasa. visluienie a tatAlui lor" 1). In- 1429
acelas. Domn confirm lui Ivan dvornic .importante posesiuni;
compuse din 15 sate locuit si 23 locuri pentru a 4eza sate, cu.
o moan sio mndstire : noi vz'andu-i cu dreapt sfcredincioas
i le-am Intrit vislujenie a tatlui lor" 2). In aceste dou cazuri posesiunile au neVoie de confirmare, .de oarece ele trecla, copiii benefislujbA cbitr noi, i-am miluit -Cu osebita noastr mi1

ciarului decedat. In caiul care urnieaz, intrirea are loc,

oarec s'a schimbat Domnul. rii, In 1436 Ilie Stefan Voevozi
intresC lui Vancea .logofAtul cincil sate, .actul mentionand" cd.
aceast, .adevrat slug si boier al nostril"- credinciosul pan...

a- slujit mai inainte sfnt rposatului printelui ncstru cu, dreapt si' credincioas slujb, iar astzi slujeste nou cu dreapt-,
credincioas slujb,... de aceia... i-am dat si i-am intrit- vis-slujenia lui" 3). Mentiuni similare intAlnim in actele,anului 1436,
date boierului Oan i popii Juga.
Este de remarcat e intfun act al lui Ilie si Stefan Voevozi

- ' din 1442 apare o expresiune mult apropiat ca fotm, de cea.

---_semtialat in Tara-Romne-asc'. Domnii confirm un loc de
moar.,-in Barlad, ce a dobandit cu slujbii (vysluoii1) tatAl- su,
'i1ia -Bonta, dela, printefe nostril, lexandru Voevod',' 4)._ Deci,
in Moldova proprietatea de danie are un pronuntat caracterconventioual-::. ea ,feprezint. o remuneratie pentru serviciul - 'piestat.
O particularitate a propriettii de danie in Moldova este
- carac-terul su ereditar dela inceput. In actele moldovenesti
nu exist mentiuni. care ar fixa: termenul de stpAnire. Posesiu-nile acordate au dreptul s tread la copiii, nepotii; strnepOtii.
si la tot -neamul" beneficiarului. Dei dreptul de mostenire a fost
acordat din vreme in Moldova, totusi el i .av-ea aplicare numai
atunci cnd mostenitorii beneficiarului decedat con tinuau s
.

1) Cost5chescu, o. c., I, p. 182.

:a) Ibiclem, I, p. 269.
CostAcheicu, o. c., I., p. 459.

'
-

Ibident, II, p. rox._'

www.dacoromanica.ro

V. COSTCHEL

"76

indeplineascd indatoririle predecesorului lor. Aceasta rezult

din faptul eh' in actele de confirmaie ale posesiunilor care tree

dela tat sau bunic, mostenitorii sunt numiti slugi" si confirmarea se acordd cu conditia de a face dreaptd i credincioas.
slujb". In prima serie de acte moldoveriesti, emanate din caneelana Domnilor trii, apare o mentiune, din care rezult c posesiunile donate nu vor fi reluate dela benefician i fard vina loy".
Adic6 atata timp ct ei vor indeplini indatoririle lor de fideli

-servitori. Iar cnd, oricare domn le va strica fr vina lor,

acela sa fie blestemat" 1). In timpul domniei ltri Stefan cel Mare

In actele moldovenesti apare un non termen pentru a arta

necredinta unei slugi hitljanstvo", care insemneaa. trdarea 2). In asemenea cazuri toate posesiunile lor erau confiscate de Dommil trail, iar dacd cel vinovat se pocia, ele eran
restituite 3).
Toate actele de danie si de confirmare cuprind formula
uric cu tot venitul", adicA pmnt de mostenire cut tot venitul. Un studiu indelungat al actelor moldovenesti duce la con-

-cluzia c5. uric cu tot venitul" reprezint o formula' de imunitate. Actele laice nu cunosc formula dezvoltat de imunitate,
aproape nelipsit in actele bisericesti. Privilegiul imunitdtilor,
fr s fie mentionat in actele de danie cu alte formule cleat

-cea de uric", totusi este in afar de mice indoial. Aceasta

rezult din urmtoarele constat'ri i. folosirea in actele laice a termenului privilia", cu sensul de privilegiul imunittilor ;
:

2. acordarea unor persoane laice, a imunittilor comerciale, monopolului morii si a industriilor ; 3. acordarea protectiei dom-

nesti, care, de regul, se acordd numai celor cu imunitti.

S'ar mai putea lungi cu mult numrul argumentelor, ins
in cazul acesta am depsi cadrul cercetrilor propuse.
In ceiace priveste modul de exploatare al propriettii
de danie, actele moldovenesti ofer foarte putin material. Mol-dova secolului al XV-lea a cunoscut marea proprietate. Sunt
destule cazuri cand boieiii stpneau numeroase sate. Astfel
Costacirescu, o. c., I, p. 57.
Ibidem, I, nr. 138 i Ar. 158.
I. Bogdan, Actele lui tefan cel Mare, II, p. 270.

www.dacoromanica.ro

BENEFICIUL IN SUD-ESTUL EUROPEI

Mihai din Dorohoiu era stapan peste 52 de sate 1), boierul

Cernat peste 40 de sate 2). Originea acestor posesiuni era
variat : unele reprezentau pamnt de mostenire, ocine", altele pmntul dobandit cu slujba. In ambele cazuri, desigur,
pdmantul n'a fost lucrat de bratele posesorilor lui. Pe lang
aceast mare proprietate a existat mica proprietate, compus
dintr'un sat sau cteva sate. Credem c aici, ca i in Tara Romneasca, a existat pe langa beneficiul nobil" beneficiul
lupttorilor-agricultori, care cu bratele lor cultivan pamantul
primit ca remuneratie pentru prestarea serviciului militar.
Cu tot laconismul i uniformitatea actelor moldovenesti,
se pot desprinde urtnatoarele caractere ale proprietatii de
danie in Moldova : prestarea serviciului personal, dreptul de
mostenire, acordarea privilegiului imunittilor. Proprietatea
de danie in Moldova, ca structura, i ca formulare juridica 3) se
apropie de formele pe care le-a imbracat instrtntra similar in
Lituania.
Principatul Lituaniei. In aceasta tara, vecin cu Moldova,
cu care Domnii "moldoveni au avut foarte stranse raporturh
a existat deasemenea In decursul secolelor al XV-lea si al XVI-lea

o proprietate funciara conventionala. Ea purta numele de danina", adich danie ; deasemenea i se aplica si termenul derianie", folosit de toate popoarele slave. Cnd o proprietate de
danie cdpata dreptul de mostenire, i se spunea vyAuga", termen atat de apropiat de cel folosit in Moldova
vysluienie".
Persoanele care beneficiau de favoarea princiara, primind
o proprietate de danie, aveau indatorirea s faca, serviciul la
.baste; dupd cum rezulta din studiul actelor.
In 1415 principele Alexandru Vitovt acord lui Grigore
Sambor trei seliti, pentru care acesta din urma va servi cu cal
nona i urmasilor nostri" 4).
Costachescu, 6. c., I, n.r.
2)

3)

Costchescu, o. c., II, nr. 88.

Intrebuintarea termenilor : vysluienie", privilia", pan", care in

actele lituaniene apar sub forma de vysluga", priwilej", ,,pan". aratA influenta exercitat de diplomatica lituaniang asupra cancelariei Doranilor Moldovei.

Atky ju'inoj i Zapadnci Rossii, I, nr. 12.

www.dacoromanica.ro

78

V. COSTXCHEL

In 1424 principele Svidrigail acordd lui Vlad Dragusinovi

satul Kossovo cu mndstirea, pentru slujba lui credincioasa".

Iri schimb beneficiarul era obligat sa ne slujeascd dupd nevoile
noastre cu lancea i doi tragdtori" 1).
In 1438 acelas principe acord banului arigore Stre6enoviC

doug sate pentru serviciul sdu credincios. Pentru cele primite

Stree'enovi6 are sa ne serveasc cu lancea si und2 vafi nevoie" 2).
In 1500 Alexandru Kazimir Ii darueste lui FIeinrich

Schlager o mosie, pe care el are dreptul s'o tina, iar pentru

aceasta s ne facd slujba pentru tara dupd cum i ceilalti boieri
ai nostri ne slujesc" 3).
In 1503 principele Fedor Jaroslavi6 din Pinsk acorda
boierului Karp Karpovi insula Osov, situata in regiunea Pinsk,
pentru serviciul su credincios" i numindu-1 slug.' credincioasa". Acest boier va tinea (imjaet deriati) insula Osov, iar
pentru aceasta el ne va face serviciul de fzboiu nou i urmasilor nostri, la f el cum si ceilalti boieri ai nostri din Pinsk
ne slujesc iar urmasii nostri nu vor strica aceastd danie a noastra
nu vor urmari nici pe el, nici pe copiii lui intru nimic, el fiind
dator numai la razboiu s, mearga cu noi i cu urmasii nostri,
el insusi i copiii lui" 4).
In 1524 dup. trecerea Principatului Lituaniei sub stapnirea polond
regina Bona acorda boierului Gorjain dona
,proprietati, in schimbul c."rora el este obligat sd ne faca sersluiboju vojennoj) nou i uimasilor nostriviciul la oaste
el si copiii lui, i nepotii lui in ceasul razboiului, dupd cum si
inainte el a slujit" 5).
In tot decursul secolului al XVI-lea, in actele de acordare
sau confirmare ale proprietatilor de danie este frecventa mentiunea din care rezultd cg beneficiaritl n'are decO o singurd
iridatorire pentru cele primite, aceia de a face slujba la oaste
pentru tara".
Am extins studiul nos'. ru asupra unui numr mai mare
;

i) Ibidem, nr. 25.

) Ibidem, nr. zo.
Ibidem, nr. 33.
_ 4) Akty Ji,noj i Zapadnoj Rossii, I, n. 4..
5) Ibidem, nr. 52.

www.dacoromanica.ro

BENEFICIUL IN SUD-ESTUL EUROPEI

79

acte, deoarece termenii precisi ai actelor lituaniene nu mai

las nici o indoial in ceace priveste natura militar a serviciului. Termenii ca : slujba la oast", slujba pentru tara",

datoria la rAzboiu sa mearga", de a face serviciul la oaste...

In ceasul rdzboiului" semnalate in actele de mai sus
reprezinta, elocvente dovezi in ceiace priveste indatoririle militare
ale unui beneficiar. Aceste constatri, alturate termenilor de
slug", slujbd" i vysluZenie", uzitate in actele moldovene;;ti, ne permit pe baza de comparatie, de a le atribui acelas
sens ca i in Lituania.
Acordarea unei proprietdti de danie era legat de obiceiu
cu concedarea drepturilor imunitare. Ca si in actele sarbesti,
piivilegiul imunitatilor este desemnat printeo formula, care cu-prinde o enumrare explicativd a tuturor drepturilor ce i se cuveneau unui privilegiat. In acte este precizat de obiceiu ca satele
-vor fi stapanite cu camp, si cu ar.tur, i cu fanete, i cu paCu va.nat de casdurea... i cu balti, i cu mine, si cu ruri.
tor, i Cu lacuri... i Cu pescuit, i cu vami" 1).
In alte acte sunt mai putin precizari in ceiace priveste
-bunurile naturale, toata greutatea cazand asupra surselor de
venit ca : moara, priseaca, mine, vmi cu toate veniturile" 2).
Cateodata termenul renit" este urmat de urmatoarele precizari venit in band, in miere, in blani" 3). Prin urmare, bene-ficiarul se bucura de toate veniturile, pe care el putea sa le realizeze dela satele lui, fie din pam'ant, fie dela oameni asezati in
hotarele lui. Pe langa aceste imunitati de ordin economic, bene-ficiarul se bucura de imunitatile administrative si judiciare.
In 15oo, Alexandru Kazimir acordnd un sat cu toate veniturile
mai sus pomenite, mentioneazd c el va fi stapanit cu plenum
jus et dominium" 4). Cei sapte oameni din acest sat, si acei care
In viitor se vor stabili in el, nu vor fi judecati i administrati
de nimeni, decat insusi beneficiaiul va administra si va judeca
-

oamenii lui" 5). Aceasta lanaurire suplimentara, pe langd formula

i) Alny Juinoj i zapadnoj Rossii, I, nr. 18.

Ram, nr.

19.

Ibidem, nr. 6o.

Ibidem, nr. 33.
5)

Ibidem.

www.dacoromanica.ro

80

V. COSTACHEL

plenum jus et dominium" permite -SA. presuptnem cd formula

de fat continea acordarea drepturilor regaliene. Ea este tot atat
de frecvent, 1) ca i mentiunea care indie dreptul beneficiarului
asupra oamenilor din satele lui s le
tina cu toti oamenii" 2).

Si. in actele moldoveneyti, pe Tanga f ormula uric cu tot

venitul" gsim cteodat aceast precizare suplimentar

cu tot dreptul" 3), pe care de altfel am semnalat-o i in actele
s'Arbeti. Actele laice moldoveneti, neintrebuintnd niciodat
formula de imunitate desvoltat, frec-vent in actele eclesiastice,

inglobeaz drepturile imunitare in formula uric cu tot venitul", care urmatd de expresiunea cu tot dreptul", ldmuretein mare msur sensul formulei de uric".
Prezenta populatiei agricole in satele donate prezint un
indiciu in ceiace privete exploatarea agricol. Faptul c beneficiarii au dreptul s
oamenii cu pimantul lor de ardtur i cu prisci, i cu fnete i cu slujba acestor oameni" 4)
arat indeajuns cine muncea pe acest pdmnt. De altfel dreptul
de administratie 0 de jurisdictie al posesorului are in vedere
aceast populatie agricold, cci reprezint sursa principald de
venit, dar nu pAmntul propriu-zis.
Ca 0 in Moldova, proprietatea de danie are caracterul ereditar. Pimntul este al beneficiarului, al copiilor lui 0 al de-cendentilor lui" 5). Pe lng'd acest drept de nuWenire constatm
alte drepturi, care permit posesorului de a dispune de pose-

siuni dupa bunul sti plac. El are dreptul de a vinde, de a

ipoteca, de a schimba, sau de a da pentru suflet" 6). Drepturi
simulare am constatat in Serbia 7). Credem cd de acelea0 drepturi se bucurau beneficiarii in Moldova, cAci avem numeroase
acte de vanzare, de schimb i donatie pentru suflet ale propriettilor, care la origine au fost proprietti de danie i erau desem4)
5)6)

linden:, nr. io, 33, 37, 45.

Ibidem, nr. 47, 6o, 72.
Cost.'chescu, o. c., I, nr. 3.

Akty Juinoj i iapadnoj Rossii, I, nr. 47.

Ibidem, nr. 15.
Ibidem, nr. 59.
Novakovid, o. c., p. 345.

www.dacoromanica.ro

'r
BENEFICIUL" IN SUD-ESTUL EUROPEI

81,

nate cu termenul vyslulenie". Ins n'avem mentiuni speciale

care ar cuprinde asemenea drepturi.

autnd s rezumm particularittile proptiettii de data

in Lituania, constatdm i. serviciul personal militar al beneficiarului-; 2. acordarea drepturilor imunitare ; 3. exploatarea
pmntului de ctre trani ; 4. caracterul ereditar al beneficiului,
precum i castigarea dreptului de a dispune liber de el.
:

Rusia. Dintre toate popoarele din Sud-Estul Europei

problema institutiilor cu caracter feudal a fost cercetat cel
mai amplu si mai profund la Rusi 1). Toate institutiile Rusiei
medievale au fost studiate comparativ cu institutiile Apusului
feudal. Cercetrile au dus la rezultate importante, fixand similitudinile i analogiile. In cadrul acestor cercetri intr institutia
beneficiului. In epoca cuprins intre secolul al XIII-lea i al XVIlee, sistemul beneficiilor a fost practicat pe o foarte intins scar,
atingnd maximum de desvoltare in a doua jumtate a secolului al XV-lea. Denumirea de origine mai veche a beneficiului
este slta'nja" 2) sau sluinjaja zemlja", termenul avnd acelas
inteles cu termenii similari din Moldova Tara Romneasc.
pmantul dobandit cu slujb". La sf5.1:situl secolului al XV-lea

apare un nou termen pentru dentimirea beneficiului pomestie" 3), care s'a mentinut un timp indelungat si este in
deobste cunoscut.
Aceast institutie se desvolt in principatele rusesti dup

invazia ttark dui:4 ce centrul de via-VA de Stat se mut dela

Sud spre Nord-Est. Aparitia acestei institutii este straits legat.'
de nouile conditiuni economice de viat ale poporului rusesc.
Strmutarea in mass a populatiei, 'intinsa colonizare pe locuri
noi, trecerea la indeletnicirile exclusiv agricole, sunt consecinte
ale tierii drumurilor maritime, comertul devenind impracticabil.
Dup sdruncinarea asezmintelor sociale de caracter urban

si comercial, determinate de conditiile de 'viat in care a trit

poporul rus inainte de secolul al XIII-lea, conductorii princir) Pavlov-Silvanskij, Opera, vol. III, Petersburg, 1903; M. Eck, Le moyenage russe, Bruxelles, 1934.

Eck, o. c., p. 231.

Ibidem, pp. r8o, 219.
Revista Istorica.

www.dacoromanica.ro

y: 'COSLICHEL

patelor ru-sesti,- Preocupati 'de organizarea * ap-rdrii exterioare

si interioare, au trebuit s'a adopte noi forme- sociale. In c adrul
acestor preocupan, prin. exCelent."'agriCole, intrducerea institutiei beneficiului -se kplic5; prin necsit'atile de 'organizare ale
timpului. Circitlatia banului a fost redusd,_iar pmntut reprezinta principala 'valoa_re
tezaurul Principilor rusi.
PerSoanele care "ajiitau 'pe principi in opera lor defensivd
,
administrativ6. se ,numeau i aici slugi". Sl*nja" repre-L
zenta o proprietate funciard, conditionat" prin prestarea sei vi
cin.lui ; pAmantul.este dat in schimbul 'unor indatoriri precise 1).
Titularul unei sltfinja" n'avea, de obiceiu alte inijloace de exi.
stenf, -cleat exploatarEa. Proprietltii dobAndite prin slujbai;
proprietated pe care el C. conserva, cu conditia prestsii *unui
serviCiu militar efectiv i fidel" 2) e
Primele mentiuni despi-e acest f el de proprietate le intAlnim
-

incepa"nd cu

anul 1362; in tratatele incheiate intre principii

diferitelor principate rusesti. ,_Caracterul con-di-Pi:in-al al unei

sluinja" rezult din* textel acestor, tratate, in prtile referitoare. la sluinja" : dac4 posesorul unei sluinLa." va servi pe
unul dintre fiii mei, ,satul pe care eti i 1-am da t va r'M nea in
posesiunea lui ; i dacai el nu va sluji-ie copiii mei:i Se va lua ind'argt" 3) ,satul, Intr'tin alt tratat glsim o mentiune similar :
dac oainenii, principelui aflati in slujba lui vor pArAsi principatul fiilor mei si al principesei mele, vor pierde .psmntul
lor i acest pAmsrit va trece la fiul meu care va domni in prin-_
_

cipat" 4).

Ataa Limp cat oamenii principelui Se achitau in mod

corect de indatoririle lor militare, e i mentinedu proprietatea lor
de danie, sluinja".. Inc in decursul secolului al XVI-lea
posesorul unui beneficiu .nu _era deposedat degat in cazul -and,
_

trecea in siujba unui alt prificipe, "Continuitatea posesiunii a

iost garantat unui -vasal fidel" 5).
In Rusia,-,din primele inentiuni in legaturd cu beneficiul
Xi 7.c k, c. c., p. s98.
zy Ibidem, p. 22. *

3) Sobranie russkickgratnot, I,
4) Ibidern, I, nr. 40, 86,.87.
) Eck. O. e., P. 231.

22.

co

www.dacoromanica.ro

BENEFICIUL IN SUD-ESTUL EUROPEI

83

-nu rezult caracterul s'au ereditar, constatare pe care am semnalat-o in Lituania si Moldova. Studiul actelor rusesti atest
caracterul retractabil i inalienabil al unei slusin.ja". In mod
normal ins beneficiul trecea la fiul posesorului. In cazul acesta
fiul mostenea toate indatoririle militare ale tatlui sdu. DacA
el nu-si f Acea slujba, sau se achita prost de ea, beneficiul era
-Micsorat sau reluat in intregime ').
Posesorul unei slu. 'nja" stApanea pmntul s'au cu drepturi imunitare 2). Aceste drepturi sunt la fel de intinse ca cele
constatate in Lituania. Beneficiarul percepea drile in folosul
-au, administra i judeca oamenii din satele sale. Formularea
privilegiului imunit.tilor in actele rusesti are un caracter foarte
precis, fiind indicati i functionarii care n'au dreptul sd calce
pe pmntul beneficiarului pentru executarea functiunilor lor.
Titularul unui beneficiu n'avea de obiceiu alte surse de
venit deca exploatarea posesiunilor, primite in schimbul serviciului efectuat. PAmntul primit in posesiune el nu-1 lucra
personal. Cultivarea acestui pmnt el Il incredinta tranilor
asezati in satele lui 3).
Institutia beneficiului in Rusia pdstreaz51 caracterele sale
particulare. Beneficiul n'a cstigat dreptul de ereditate si nu s'a
transformat in proprietate deplind. Privilegiul imunitdtilor n'a
dus la castigarea drepturilor suverane. Proprietatea conventional funciar, att de asem5.ntoare cu beneficiul apusean, in
.

prima sa faz: de formare, nu s'a desvoltat in intregime, 0."Strand

fonnele sale embrionare.

Pe baza materialului documentar prezentat in cursul

acestei expuneri credem ca.' nu este o exagerare a afirma

Ca' proprietatea funciarti conve0ona1d a existat in Sud-Estul

Europei in perioada cuprins intre secolul al XI-lea si al XVI-lea.
Pe lang acest mod de posesiune agrard a coexistat si un alt mod
de posesiune : nroprietatea deplinA i ereditar. De aceia,
2)

Eck., o. c., p. 222.

Ibidem, p. 99.
Ibidem, p.

232.

www.dacoromanica.ro

84

V. COSTXCHEL

In actele popoarelor de care ne ocupmr, se disting cloud moduri de stdpanire : de a inea i de a avea. De unde rezult si
denumirile corespunzAtoare : p,ronoia
vyslu'ienie i ocina in Moldova, sluinja

baStina in Serbia,
vote'ina in Rusia.

Caracterul conventional al primului mod de stpanirereiese din faptul ca posesiunile au fost acordate in schimbul ser-

viciului militar. In actele sarbesti, muntenesti, lituaniene

rusesti, gdsim mentiuni categorice relativ la natura serviciului
prestat. Acolo ins unde nu gsim indicatii precise cazul
Moldovei,trebue s, admitem pe baze de comparatie c'd slujba",
despre care vorbesc actele, nu poate fi decat de naturd
Nerespectarea acestei conditiuni esentiale aduce anularea drep-

tului asupra posesiunilor donate. Continuitatea dreptului de

posesiune este asigurat beneficiarului, afar de cazul de infidelitate, adicd refuzul de a mai servi pe suveranul s.u. De aceia

In acte este mentionat c: frd vind" sau Mfg' vre-o gresald

afard de necredintd" al beneficiarului, sau gall de cazul and
el nu va mai sluji", posesiunile date nu pot fi reluate de cdtre
suveran.

Pe langd acest caracter conventional al beneficiului se

desprinde i caracterul sdu temporar. Ins." el are o pronuntatd

tendintd de a deveni ereditar. In unele State Serbia si Tara

sunt suficiente izvoare pentru a urnidri procesul
de transformare al proprietAtii conventionale i provizorii intr' oproprietate deplind i ereditard. In Moldova si Lituania dimpotrivd, nu s'au pstrat urmele primei faze de existent." a acestei
Romaneascd

institutii, ea prezentand dela inceput un precis caracter demostenire.

In tdrile care au folosit limbi de origine slavd in actele lor,

caracterul conventional al beneficiului este atestat de insdsi.

denumirea lui : stignul ses sluibu", vysluienie", vysluga",

sluinja". lar caracterul sdu provizoriu este atestat prin termenul comma, din Serbia si pand in Rusia dreianie, care cotenementum, cu cel francez
respunde cu termenul latin
tenure, cu cel germanLehn, avand aceiasi semnificatie, de ceva

cedat pentru un timp.

,

Acest fel de posesiune agrard aduce beneficiarului i drepturi imunitare. Actele de danie cuprind f oimule de imunitate,.

www.dacoromanica.ro

BENEFICIUL IN SUD-ESTUL EUROPEI

85

variate ca forma, 'ras identice ca continut. In Serbia, Tara Romneasca i Lituania, pe laugh' formula desvoltata constatara
si o formula prescurtata : cu tot dreptul", ocina i ohaba",

plenum jus et dominium". In Rusia este intrebuintat o formula desvoltata, cuprinzAnd enumararea explicativa a dreptulilor imunitare, iar in Moldova numai o foimula preseurtata

uric cu tot venitul".

Acordarea privilegiului imunitatilor scoate in evidenta
si mai limpede ca.racterul economic al institutiei beneficiului.
Renuntnd la o suma de drepturi regaliene in f olosul servitorilor
lor, suveranii au de scop s" le asigure o situatie material
chiar mai mult, le ofera posibilitatea de imbogatire. Exploatarea
pamntului este incredintata taranilor asezati in satele benefi,
ciarilor. Prezenta acestei populatii agricole lmureste i sensul
privilegiului imunittilor. De f apt, nu pamntul in sine .repre-2enta principala sursa de venit, ci posibilitatea, in virtutea drepturilor sale imunitare, de a scoate maximum de profit prin ridi.care taxelor in natura, in bani, in lucruri ; monopolul morii
si a industriilor, perCeperea taxelor comerciale, precum i supravegherea intregei vieti economice in hotarul posesirmilor sale
Ii era asigurat pe baza principiului absque introitu judecum".
Astf el autoncmia administrativa si economica a posesiunilor
sale era ferita de amestecul reprezentantilor f ortei publice.
Toate a.ceste caracteristici, constatate in Sud-Estul
-ropei, stint specifice institutiei beneficiului in Apus. Oare semmalnd prezenta un.ei institutii asemanatoare in Sud-Estul Eu-

ropean trebue sa ne gAndim numaideca't la influenta ideilor

venite din afara ? De sigui ea nu se poate nega patrunderea unor
idei din Apus, datorita legaturilor cu popoarele vecine, care se
.flau sub inrOurirea f ormelor de viata apusene. Deasemenea
nu se poate nesocoti o interpenetratie a formelor sociale la popoarele care au conlocuit in decursul secolelor. Formele bizantine au patrons in Balcani i prin mijlocirea sArbo-bulgara s'au
intins in Tara Romaneasca ; Moldova cu un fond comun de idei
bizantine intrd intr'un alt bloc de conceptii, apropiindu-se de
Lituania, Ungaria si Polonia.
Insa aceste influente venite din afar n'au jucat dec5.-t un
Tol secundar. Ele n'au determinat aparitia acestei institutii

www.dacoromanica.ro

Z6

V. COSTA.CHEL

agrare in Sud-Estul european. Ea nu reprezint- o simpl imitatie a formelor sociale care au domnit in Europa medieval.
Conditiile politice si economice de existent, comune in cea mai
mare parte popoarelor din aceast regiune, au impus adaptarea
acestei forme de proprietate agrar. Pentru unele State, ea Bizan-

tul si Rusia, introducerea acestui sistem agrar insemna un pas

inapoi. Pentru Serbia, Tara Romneasc, Moldova si Lituania
el insemna un progres, o organizare a vietii de Stat, forrnarea
cadrelor militare i administrative, depsirea formelor primitive
ale comunittii trnesti. Cadrul economic in care se desfsura
viata acestor popoare punea pe primul plan pdnidnha ; intinderi nesfarsite rar populate, cu drumuri de comer t nesigure, Cu circulatia redus a banului reprezentau principala
surs de existent. ConducAtorii popoarelor, organizatorii apa-

ratului de Stat, aveau nevoie de slujba" oamerilor, pentru

remuneratia creia n'aveau alte mijloace decat distribuirea
pmnturilor locuite sau nelocuite.
data.' cu prsirea drumurilor de comert ale Mrii Negre
si ale Niprului, viata social in Rusia imbrac forme noi. Dela
civilizatia de caracter urban si comercial Rusia trece in randurile
popoarelor cu civilizatia agricol inchisd. Puternica colonizare
In coltut nord-estic al regiunilor rusesti a pus la indemana populatiei intinderi nesfarsite de pmant. Agricultura devine principala indeletnicire a populatiei rusesti. In cadrul acestei vieti,
prin excelent agiicol, introducerea sistemului beneficiilor isi
gseste lesne explicatia.

Intr'un Stat de traditie roman, cum e Bizantul, adaptarea unei institutii cu caracter feudal pare a fi curioas. Ins
trebue s tinem seama de faptul ca ea apare intr'o epocd de decdere, cnd Statul este amenintat in afard i inuntru. Uspenskij, considerand aparitia institutiei prnoia ca ceva organic
In structura Statului bizantin, o atribuie in prim.ul rand necesittilor de ordin militar. Distribuind pamntul cu scopul de a forma
fideli slujitori in caz de nevoie, impratii au creiat o clas ar-

math si avuta, care s'a desvoltat pe seama micii proprietti

si a comunittii trnesti. Ins pe eat putea fi de util, aceast
clas, pe atat era de primejdioas, amenintand inssi existenta
Statului,
VALERIA COSTACHEL

www.dacoromanica.ro

ECOUL MORTII LUI CAVOUR IN ROMANIA

Data de 6 Iunie 1861, cnd marele om de Stat al Sardiniei

i d obstescul sfrsit, este memorabil in istoria diplomaticd
a Europei. Dad. unitatea Italiei era chestiunea ce-1 preocupa
In timpul congresului dela 1856, Cavour
dat seama de interdependenta pe plan european dintre situatia Romnilor
si a Italienilor, care trebuiau s-0 infptuiasc unirea pe baza
principiului nationalittilor. Din aceast cauz, fazele prin care
a trecut chestiunea Principatelor romne, de and- ea s'a pus
In plenul unui congres i pn; la rezolvarea ei, va fi mereu
legata" de numele lui Cavour 1).

In congresul dela Paris, cea thai ager minte apartine

f r indoial marelui Piemontez, care vazuse in politica lui
Napoleon al 111-lea prilejul nfptuirii planurilor italiene. Incl
inainte de deschiderea congresului, el imprtdsi Impdratului
ideea de a mri Sardinia, gsind compensatie pentru Austria
In Principate. Napoleon al 111-lea pare s fi fgduit ca va supune
chestiunea italiana" congresului i c va propune lmurit ca

ducele de Modena s fie strimutat in Principate, ducesei de

Palma andu-i-se in schimb Modena, iar Parma s fie astfel
cedat Sardiniei. Cum ins proiectul acesta era putin agreat
de delegatii Austriei i Angliei, Cavour dclu ordin lui D. Azeglio

(ministrul Sardiniei la Londra) s caute a obtine consimtmntul lui Palmerston ca ducesa de Parma sa fie desemnat
pentru tro,u1 Principatelor, rmnnd inteles c aceasta avea
r) tf. i articolul lui Alex. Marcu, Cavour i Unirea Principatlor, extras
diu Ornagiu lui R. Ortiz, Buc. 193o, II p.

www.dacoromanica.ro

88

V. MIIIORDEA

sa sacrifice Sardiniei Parma. Pala la urma ins, Cavour pare a

fi ajuns la concluzia ea impotrivirea ce intampin aceste proiecte

este de neinvins si se intoarse la politica-i general de a cultiva prietenia lui Napoleon,. sprijinind dorinta acestuia pentru
Unirea Principatelor 1). Asa se face ca, dac in congresul dela
1856, lord Clarendon, plenipotentiarul britanic, s'a raliat la
propunerile contelui Walewski, hotarind astfel, prin glasul lui
precumpanitor, ad.optarea lor in linii generale, aceasta se datorete, in mare parte, i actiunei diplomatice a ministrului Saxdiniei la Londra 2).

Insistand cu toat convingerea s, obtind sprijinul primului ministru englez pentru Principate, Cavour scria la 18
Martie 1856 lui D. Azeglio : Pentru numele lui Dumnezeu,
convingeti-1 pe Palmerston ca ar fi un crime de lse-civilisation"

dad ar sustine Statu-quo-ul i s'ar impotrivi dreptelor dorinte

ale intregii populatiuni romanesti" 3). Caracteristic este
pasagiul din scrisoarea dela 4 Septembrie urmator, catre acelasi

ministru, privitor la felul cum intelege a unirea i viitorul Principatelor romane : Unirea Moldovei si a Valahiei spune
Cavour va avea de rezultat stabilirea nationalittii romane...
Principatele dunrene constitue o nationalitate a parte"....
Pentiu el Romanii constituiau un obstacol contra tendintelor
de expansiune a rnarelor imperialisme de atunci, fiind de cel

mai mare interes a infiinta, in Sud-Estul Europei, o natio- nalitate care simpatizeaz numai

numai cu Occidentul si care

ar putea forma o piedie reala in contra unirii popoarelor cu

tendinte puternice spre o actiune comuna" 4). Actul s.vrit la 24 Ianuarie 1859 in Principate pricinui o
fireasd surprindere in cercurile diplomatice, dar reactiunile Puterilor garante se al-Mara' a fi extrem de variate. Cavour, al
drui interes pentru Chestiunea orientala fusese totdeauna inspirat de prilejul ce aceasta Ii oferea de a se putea folosi de
T. W. Riker, Cum s'a inkiptuit Romania, Buc. 1944, p. 63.
R. Bossy, Primele legdturi diplomatice cu Piemontul, in Convorbiri
terare'', 1927, p. 796.
4) Riker, o. c., P. 645) Scrisoarea este publicat de D. A. Sturdza, in Europa, Rusia
Romania, Bucuresti, 1890, p. 25.
2)

www.dacoromanica.ro

ECOUL MORTII. LUI CAVOUR IN ROMANIA

39

-ea de un pion in propriul lui joc diplomatic, nu sovai s declare ca alegerea era legal, inchipuindu-si ca. atitudinea Austriei putea crea o situatie care sa pun capt tuturor greutatilor noastre" 1).
Dupa indoita lui alegere, Voda Cuza ins. rcind pe Vasile '
Alecsandri, ministrul afacerilor strdine al Moldovei, s.' apere
punctul de vedere romnesc, cerind recunoasterea faptiilui indeplinit guvernelor din Paris, Londra i Torillo. In Italia, cererea concursului diplomatic in vederea recunoasterei lui Cuza
ca Domn al ambelor principate a f ost bine primita. In audienta
acordat lui Alecsandri, Cavour sfatuia pe Romni sa nu pro-

clame imediat unirea definitiv iar ca prim rezultat pozitiv

fagadui ministrului romn de a ingadui trecerea prin teritoriul
Sardiniei a celor zece mii de pusti, oferite de Napolen al III-lea

otirei romnesti, precum i numirea unui consul al Italiei in Prin.cipate 2). Dona luni mai t'rziu, Cuza trimetea in Italia pe loan
Blceanu, tot cu acelas scop de a convinge cercurile of i_
ciale piemonteze de necesitatea recunoasterei sale cat mai urgent,
ducand si o scrisoare .autografa. pentru Cavour 3).
Urmarile politice ale acestui f apt au fost ca Balaceanu fu
recomandat lui Napoleon al III-lea, prin mijlocirea vrului Imp-xatului, principele Jrme Napoleon; care devenise de cateva
luni ginerele regelui Victor Emanuel al II-lea 4). Tot in acel
prin interventia Piemontului 3), se incheie o conventie
secreta futre Cuza i generalul ungur Klapka, reprezentantul
lui Kossuth, si ea prevedea pentru Romnia anexarea Buco-vinei i autonomia national:a a Romnilor din Ungaria libera
desprtita de Austria 6).
In Mai 1861, Alecsandri pleca: la Torino pentru a explica
.

i) Riker, o. c., p. 273.

2) Alecsandri, Extras din istoria misiilor mele politice, citat de R. Bossy,
c., Convorbiri literare", 1926, p. 797. Alexandru Marcu, Alecsandri 0 Italia,

3311C. 1927, p. 102.

Scrisoarea este publicatd de R.: Bossy, o. c., Cony . lit.", 1926, p. 799.
Cf. Ibidem, scrisoare de recomandatie pentru BalAceanu, p. 799.
- 5) Iorga, in Bulletin de l'Inst. p. l't. du Sud- st Europ., III, 1916,
1pp. 105-113.
P. P. Panaitescu, Cuza Vocla ci unitatea nationald a Romdnilor, in
A,Arltiva pentru istoria si reforma social", 1929, p. 561.
3)

www.dacoromanica.ro

V. WHORDEA

90

lui Cavour chestiunea confiscrii la Galati a armelor conspiratorilor maghiari. Misiunea lui Alecsandri reusi in totul i bunvointa artat
cu acest prilej de cAtre Cavoui Romanilor
era s fie ultima dovad a prieteniei constante, cAci la 6 Iunie,
In varst numai de 51 de ani, murea pe neasteptate contele
Camillo Benso di Cavour, plans de patria sa i de intreaga Europ 1).

Rolul jucat de Cavour in marele act dela 1859 a fost bine

cunoscut pdturilor conduatoare romanesti. Pentru definitivarea Unirii, la care diplomatia european lucra in momentul
mortii lui, contributia Italiei era un fapt asigurat. F,venimentul

dela 6 Iunie a avut un rsunet dureros in cele doud capitale

ale Principatelor-Unite.

La 26 Mai, stil vechiu, Adunarea legiuitoare din TaraRomaneasc voteaz o motiune din care extragem : Adunarea
national a Romaniei uneste a ei durere cu cea a Italiei pentru
pierderea comitelui Cavour, a cdrui memorie va fi totdeauna
vie intre not pentru solicitudinea ce acest mare brbat de Stat
a avut pentru cauza romaneasc" 2). Motiunea este trimis" de
cAtre stefan Golescu, presedintele consiliului, guvernului din
unde Adunarea era dizolvatd.
In sedinta dela 4 Iunie (st. v.), consiliul de ministri din
Iai incheie un jurnal in care spunc chi si Moldova se asociaz

la votul pios al Adunrii din Tara Romaneasc'. Romania

pierde in acest om de Stat pe unul dintre cei mai generosi
binefctori ai
Tributul de doliu pe care Adunarea din
Muntenia l'a depus pe acest mormnt, este simbolul adancului

sentiment de durere ce inspir tuturor Romnilor pierderea

acestui amic al cauzei italiene si al cauzei noastre". Asocierea
se face in numele intregului popor, pentru un nume care va
rmane vesnic intre noi" 3).
Se hotr...rrr,te ca acest iurnal s fie comunicat agentului
-

2) La 14 Iunie, Vegezzi Ruscalla, scria lui Alecsandri : Mort clier commandeur,

oui, c'est bien vrai. L'Italie a perdu son plus grand bomme, et aj._
l'on comprend mieux qu'U y a 8 jours les consquences de cette perte". (Al. Marcu,.
Alecsandri ,si Italia, p. 98).
2) Arhivelt. Statului Bucuresti, Pres. Colas, de min., dosar I22/80, 2862, f.
3)

Ibidetn, f. 3.

www.dacoromanica.ro

ECOUL MORTII LUI CAVOUR IN ROMANIA

consulului general al Italiei la Iasi, cavalerul Strambio, ceea

ce se si indeplineste prin adresa nr. 199 din 7119 Iunie 1). Jurnalul a fost mai inainte prezentat Domnului cu raport 2), spre
a fi sanctionat i publicat. S'a renuntat insd la aceasta din
urm formalitate 3).

La manifestarea sentimentului de durere s'a asociat

Comisia Centrald, care in sedinta dela 6 Iunie comemoreazA p e-

cel mai mare brbat de Stat care in toate ocasiile a dat do vezi de simpatiile sale pentru nationalitatea roman 4). 1VIotiunea

Comisiei centrale este tiimis lui Panu la Iasi, care, in calitat e

de sef al guvernului, a comunicat-o la f el cavalerului de Strambio 5).
SiIllt111 politic al generatiei Unirei ne indreptteste s credem

cA actele mari pe care le-a sivarsit se datoresc i faptului c

oamenii din acel timp aveau un dar special de a sti s-si aleag
sprijinitorii, pe care apoi Ii respectau cu toat cinstea cuvenit.

Documentele ce urmeazd, in legturd cu cele expuse mail

sus, sunt dela Arhivele :Statului din Bucuresti.

Nr. 560
Presidentia Consiliului
Tdrii Romnesti

Bucureti, 27 Mai 1871

tef an Golescu, presedintele consiliului de ministri din

Tara-Romneasc, cdtre Anastase Panu, presedintele consiliului din Moldova, in privinta morph lui Cavour.

Domnule Ministru,
Adunarea legislativ a Tdrii-Romnesti, in sedinta sa dela
:4)

Ibidem, f. 7.
Ibidem, f. 12.

5). In josul raportului lui Panu este aclugat cu creionul : Ran:Cane netrebuind dup'd oidinul D-Iui Preedinte".
I) Ibidem, f. 9.
2) Ibidem, f. lo.
-

www.dacoromanica.ro

92

V. MIHORDEA

26 Mai, a votat i primit in unanimitate propunerea sustinut

de zece membri, formulat in termenii urmdtori
Adunarea national a Romniei, uneste a ei duiere cu
cea a Italiei pentru pierderea comitelui Cavour, a crui memorie
va fi totdeauna vie intre noi, pentru solicitudiriea ce acest mare
brbat de .Stat a avut pentru causa romana".
:

Subsemnatul are onoare a comunica Domniei Voastre acest

vot al AdunArii, spre stiint i uzul ce veti socoti de cuviint...
Binevoiti, va rog, Domnule lVfinistru, a primi cu aceast
ocazie, incredintarea preaosebitei mele consideratiuni",
(ss) 5tetan Golescu
(Arit. St., Buc. dosar 121/80, 1861, f. I.)

II
Ic4i,

Iunie (st. v.) 1861

Jurnalul consiliului de ministri din Moldova, in legit ura

cu moartea lui Cavour.
Sedinta 33, nr. 344.

Consiliul

Cetind adresa sub nr. 560 prin care Domnul presedinte

al consiliului din Bucuresti au comunicat Domnului presedinte
al consiliului de aici, votul emis de Adunarea legislativA in termenii urmAtori : Adunarea legislativ5. a Romniei... (textul
In doc. nr. I), incheie urmatoarele
Moldova se asociazd din inima suflet la votul pios ce
adunarea Valahiei a emis la ocazia mortii DOmnului comite de
Cavour ; Romania pierde in acest om de Stat pe unul din acei
mai generosi binefcAtori imai zelosi apratori ai ei.
:

Tributul de doliu, pe care Adunarea din Valahia

d.epus pe acest mormant, este simbolul adncului sentiment de
durere ce inspira tuturor Romanilor pierderea acestui amic al
cauzei italiene si al cauzei noastre, precum si a viei lor recunostinta pentru numeroasele dovezi de simpatie ce au avut dela

acest ilustru om de Stat.

www.dacoromanica.ro

93

ECOUL MORTII LUI CAVOUR IN RONIANIA

In lipsa Adunarii legislative, guvernul Moldovei, prin organul consiliului ministrilor i in numele intregului popor, rdspunde la comunicatia votului religios si patriotic al Adunrii
Valahiei prin participarea sa actuala la acelas doliu si la acelas
omagiu, pentru un nume care va fi pururea venerat intre noi.
Domnul Presedinte al consiliului este insarcinat a comunica jurnalul de fata Domnului agent si consul general al Italiei
totodata a-1 publica prin Monitor".
(ss) A. Panu,
C. Rolla,

D. I. Rosetti
I. Silion,

Negruti.

(Arla. St., Buc. Ibidem, fol 3, Cf. Mon. Of. al Moldovei, nr. 2o1,
lunie 1861, p. 813).

Ifi
Iunie 1861
Nr. 197
Raportul lui Panu, presedintele consiliului de ministri
Moldova, catre Domn, in legatur cu jurnalul incheiat in privirrta mortii lui Cavour.

Prea Inltate Doamne,

Jurnalul ce consiliul ministrilor au incheiat asupra comunicatiei ce am primit dela Domnul Presedinte al consiliului
ministrilor din Tara Romaneasca, despre votul emis de adunarea
legislativa de acolo, la ocazia savarsirei din viata a comitelui
de Cavour, am onoare a-1 supune InalDimei Voastre spre binevoitoare sanctiune, dupa care sa se poat publica si comunica
Domnului agent si general consul al Italiei in Principatele-Unite.
Sunt Cu cel mai profund respect, Prea Inaltate Doamne,
al M. V. prea plecat i supus servitor. Presed. cons. de ministri.

(ss) A. Panu

Adaugat cu creionul : Rmne netrebuind, dupa ordinul

D-lui Presedinte".
(Aria. St. Buc., ibidem, fol. 12).

www.dacoromanica.ro

V. MIHORDEA

94

IV

Icqi, 7119 Iunie 1861

NT. 199

Presedintele consiliului de ministri din Moldova cAtre cavalerul Strambio, agent si consul general al Italiei la Bucuresti.

Monsieur le Chevalier,

,,Le gouvernement de Moldavie ayant reu communication du vote pieux mis par la Chambie Valaque l'occasion
de la perte douloureuse que vient d'prouver l'Italie dans la
personne de M. le comte de Cavour, s'est associ6 cette manifestation par son arre't du 4 Juin courant.
Je m'empresse en -consequence de vous communiquer le
susdit arret en traduction, en vous priant, Monsieur l'Agent,
de bien vouloir le porter la connaissance du gouvrnement
Royal.

Je saisis cette occasion pour vous offrir, Monsieur le Chevalier, les assurances de ma consideration la plus distinguee".
Le president du Conseil des ministres,
(ss) -A. Farm.
(Adj. St., Buc., ibidem, fol.

7)

Fo4ani 18 Iunie. 1861

NT. 251

NicoLae Golescu, presedintele Comisiei Centrale, atre Presedintele Consiliului de ministri din Moldova, despre moartea
lui Cavour.

Subsemnatul are onoare a vd comunica, 61 in consideratia intristrii adnc simtit de Romani pentru pierderea contelui Cavour, Comisiunea central a declarat prin vot unanim
in sedinta sa dela 6 Iunie curent c : manifest adnca sa durere pentru pierderea contelui Cavour ; acel mare brbat de Stat
care in toate ocasiile a dat dovezi de simpatiile sale pentru naroman5..

www.dacoromanica.ro

95

ECOUL MORTII LUI CAVOUR IN ROMANIA

Primiti, v rog, Domnule Presedinte, incredintarea prea

osebitei mele consideratiuni,
Presedintele Comisiei Centrale.
Nicolas Golesco

E. Anghelescu

Secretan i

A. Teriachiu
Arh. St., Buc., ibidem, fol. 9. Cf. lVfon. Of. al Moldovei, din 14 Iunie

i861, p.

817).

VI
Iasi 10122 Iunie 1-861
NI% 201

Scrisoarea lui Panu e.tre Strambio, comunicandu-i asocierea Comisiei Centrale la doliul Italiei.

Monsieur le Chevalier,
M. Nicolas Golesco, Prsident de la Commission centrale,
.vient de me communiquer le vote qui a t emis l'unanimit
par la dite commission dans sa sance du 6 de ce mois, l'ocacasion de la mort de M. le comte de Cavour. Voici la teneur :
La commission centrale manifeste la douleur profonde
que lui fait ressentir la perte du comte de Cavour, de ce grand
homme d'Rtat qui en toute occasion a donn des preuves de
ses sympathies pour la nationalit roumaine.
En vous faisant part de cette dclaration, je saisis avec
empressement l'occasion de vous renouveler, Monsieur l'Agent,
les assurances de ma considration trs distingue".

Adresa: A Monsieur le chevalier Strambio, agent et

.consul gnral d'Italie, etc....
Bucarest".
(Arh. St., Buc., ibidem, p. To)
V. MIHORDEA

www.dacoromanica.ro

METODA ISTORICA SI FALSA ERUDITIE 1)

Rndurile ce urmeazA, ar fi avnt mai mult greutate dac"

s'ar fi bucurat de sprijinul unei bogate opere, realizate in alt spirit dect acel semnalat aici. Cum nici unul dintre autorii acestor
opere, care existai, nu a socotit necesar s" atragd atentia asupra
acestei probleme care mi se pare esential pentru stadiul actual
al istoriografiei noastre, am luat asuprd-mi aceast sarcinA atat
de putin plcut, dar care mi-a p`rut ed este o datorie. Faptul
ca." modesta mea activitate se desfalsoard intr'un alt domeniu dect

acel al istoriei nationale, imi va evita, nddjduiesc, acuzatia de

presumtiune.
O prre oricAt de superficial asupra productiei noastre
istorice actuale arat in chip Thimurit c istoriografia romneasc5.

.se afa in plin regres fat de vremurile unui Xenopol, unui Onciul, unui Ion Bogdan sau Nicolae Iorga. Nu e vorba, fr indoialk de cantitatea ei, care nu a fost niciodat mai impresionant ca in aceste zile cand atat de numeroase institutii sprijind activitatea cercettorilor. E vorba, se intelege lesne, de calitatea productiei. Si, cum in medie gradul de inteligent
de inzestrare al oamenilor nu cred ca: difer prea mult dcla o
generatie la alta, explicatia acestei situatii socot ca trebuie alutat in scopurile pe care i le propun acei ce se dedich" stuiilor
in orizontul i in metoda acestora.
Parcurgnd publicatiile marilor predecesori amintiti, ai
intr'adevr impresia net a until efort continuu de imboOtire,
de adncire. Cercetarea lor, privind un aspect orict de particular,
Comunicare la Institutul de Istorie Universal N. Iorga".
Revista Istoria

www.dacoromanica.ro

98

M. BERZA

este totdeauna dominat de ideea ansamblului, a marilor des-

f dsufri istorice, a vietii unui popor. E drept ca.' de multe ori inf ormatia lor era insuficient, amnuntele pe care se sprijineau
nu indestul de riguros stabilite. Dar, pare ca.' generatia actual
de istorici, stpnit de acea fals credint cd o zi de sintez
nu poate veni dect dup o sut de ani de analiz, ar fi pornit
pe drumul inecat de praf al veacului de arnnunte.
Trebuiau mai intai publicate izvoarele, cat mai multe izvoare, pentru ca viitoarea sintez sA aib o bazd cat mai solid.
Si se publica; fard indoial, mai multe dect oricnd. S'a criticat cu asprime chipul, uneori poate grbit, in care Nicolae Iorga
a copiat miile de documente cu ajutorul crora a dat vastele
sale sinteze, si s'a mers pand a se spune c. ar fi fost mai bine ca
acele documente sa fi rdmas mai departe in intunericul arhivelor,
dect sa fi fost puse la indemna cercettorilor far de infinitele
precautiuni cerute de cea mi riguroas metod. Azi, avem publicatii tot mai ireprosabil stiintifice, de documente citite cu
tot felul de aparate, insotite de indici sistematici. Dar ce cuprind ele ? Cat aport aduc ele pentru cunoasterea marilor probleme, fat de vechile colectii, privite acum cu o superioar iro.

nie ?

S'a ajuns azi la credinta c once petec de hrtie inegrit

mai eri-alaltderi merit sa vadd lumina tiparului, i ctre acestea

mai ales se indreapt, ardoarea cercettorilor, atunci cnd, frd
indoialk zac inch' in arhive publice i particulate mrturii de
pret care asteapt zdarnic mana care sa le descopere. Documentul,

ori care ar fi el, va fi publicat in intregime, si nu in regest,

ca sal nu sd piard vreo frm, fdr, sA ne putem mcar gndi
la irnpietatea de a-1 lsa numai sA figureze intr'un bun inventar
de arhiv, unde sd-1 gseascA cercettorul preocupat de o anumit problem special, pe care 1-ar putea ajuta cu gruntele
s.0 de adevr. Dar se merge si mai departe in dorinta de a publica once, se ajunge pn la a se publica in volume somptuoase
;tiri scoase din ziare publicate acum un \Teat, aceast" pritoceal
putndu-se continua nedefinit din cincizeci in cinzeci de ani. Ran
unde merge credinta c once poate i merit sd fie publicat,
am inteles cel mai bine atunci cnd un tnr imi vorbea acurn

ctiva ani de osteneala lui de a copia toate cronicile despre

rzboiul dela 1877 dintr'o revist strind de a treia mn,

www.dacoromanica.ro

METODA ISTORICA

I FALSA ERUDITIE

99

-n6zuia sa publice cu ele un masiv volum de 4-500 pagini. A

rdmas mirat cand i-am recomandat s." depund, flfa" alte ambitii,

copia fcut. la Academia Roman, in cazul cnd revista nu se

.afla printre colectiile bibliotecii.
Dac6 dela publicatiile de izvoare trecem la studii, adevrul
celor afirmate apare si mai evident. Adevdratul laborator al tiinsunt periodicele. Acolo se inoiesc conceptiile, se pun in
tei
-discutie temele, se rotunjesc detaliile. Ori, nu e indeletnicire mai
clezolant cleat lectura revistelor istorice, cu obligatia de a da

In caeva randuri cuprinsul feluritelor articole. Rar ajungi in

cate o oaz in care s poti sorbi apa fcoritoare a unei idei noui.
Marile teme, problemele esentiale, rmase nedeslegate sau care
cer vesnic o noud deslegare dela personalitatea celor ce se apropie
de ele, au fost inchise in adncuri de temnit, s'au ferecat por-

tile cu trei randuti de lanturi i s' pornit goana dup. am'anunt,

.dup once fel de amdnunt, care e strAns cu grije i bAgat in
hambarele larg croite ale nouei istoriografii. lar parr ce se vor
umplea magazine, brutarul va uita mestesugul coptului.
Nimeni nu va contesta utilitatea cercetrilor de amnunte
ele singure dau temeinicie sintezei. Dar, pentru ca aminuntul
s, prezinte interes pentru istoric, trebuie s se oglindeascd in
un adevx general pe care s: ne ajute a-I intelege, sa foloseascd
la deslegarea unei probleme, sau s fie capabil de a evoca o
turd din viata pe care ne strduim s'o retrim in integralitatea ei.
In locul acestora, ni se servesc din belsug, pan la oboseal.
desgust", cum ar spune Nrcolae Iorga, fapse, fapte brute, lipsite de
interes si de semnificatie. Mergnd pe calea aceasta, istoria va me-

rita definitia pe care i-o da candva un glumet, de commrage

travers les sicles". Intmplti care petrecute alturi de noi
nu retin decat atentia micului pensionar deprins s citeascd ziarul dela un capt la celalt, sunt ridicate la rangul de fapte istorice. Se convoaca", astfel, specialistii de seam ai unei tri, pentru

a li se aduce la cunostintd cum au srbdtorit acum cateva decenii negustorii italieni din Galati si Braila pe regele indeprtatei
lor patrii, se indicd punctele in care indlttoarele discursuri au
iost viu aplaudate, i ne rim.ane numai pterea de ram ea nu
s'a pAstrat si lista de bucate, care in adeste vremuri de criz'A ar

www.dacoromanica.ro

M. BERZA

1.00

fi fost atat de evocatoare ! Apoi, pentruca, ziarul contemporan

din Galati a devenit rar, se republic totul pe admirabil hartie
velin

rara' indoiala, se va face mai cuseam istorie politic, pentru

care informatia de amanunt e cea mai abundent si mai usor

accesibild. Vom ajunge astf el sa cunoastem numele vorniceilor
lui Ionita Sandu Sturza si pe cei de al treilea logofeti ai lui Mihai

Vod. Racovita sau am',nuntele tuturor luptelor in care s'au

ciocnit trei sute de soldati, dar vom continua s ignoram atatea
lucruri care ar trebui stiute despre natura raporturilor dintre
taule romanesti si Polonia, Ungaria sau Turcia, despre transf ormdrile sociale din veacul al XVI-lea ori acele economice din veacul
,

trecut.
Se face din cnd in cand i istorie cultural, dintr'un respect exterior pentru aceasta disciplina, si nu din adnca dorinta
de cunoastere a vietii spiritului. Vom asista astfel la nesfarsite
discutii otioase pentru a se sti dac cutare piesd fmntuzeasca.
sau greceasca a fost jucata pentru prima ara. in Septclubrie sau
In Noembrie, la Parcul Carol sau la soseaua Kiseleff, sau unde
s'a nascut cutare bit dascal, care nu a lasat nici o unna"
tea nimanui.
Dar totul e servit dupa regulele celei mai perfecte acribii.
Paptul oricat de mrunt e stabilit cu Critica cea mai staruitoare0 mai ales sprijinit pe note cat mai bogate. Acestea nu vin sa,

indice o idee imprumutata dela un alt autor, sau un fapt nou

de curand descoperit i neintrat in circulatia generala. Ele sunt
puse ori unde, ori dard si mai ales oricat mai numeroase. Vor fi
citate, astfel, zece opere acolo unde ar fi fost suficienta una singui, care s le euprinda' pe celelalte, se vor pune note cat mai
lungi in sprijinul unui f apt cunoscut de toata lumea, se va insira
bibliografia completa a ceea ce pomenesti incidental, Para sit facd
parte integranta din ceea ce urmdresti s arilti prin studiul tau.
De cate ori nu se potrivesc acestor lucrri obserVatiile d-lui Gabriele Pepe, din ata de ascutita sa Introduzione allo studio del
Medioevo latino 1) : Am inamtea mea 'o opera, in ewe fiecare
pagii, e impartita in cloud prti cu mult neegale : la putine,
i) Milano, ISPI, 1942, P. 73.

www.dacoromanica.ro

METOD; ISTORICA

I FALSA ERUDITIE

lOI

Tanduri de text, corespund, intr'adevr, rnduri compacte de note

bibliografice cu liter mai mica, i, la urma, o bibliografie nes-

farsit. Inexpertul se las orbit si cree ea' se afl inaintea unui

mare invatat : aproape totdeauna e vorba de un impostor sau
de un compilatcir".

Dei impostorii, ca in once istoriografie, nu pot lipsi nici

ei, m gandesc mai ales la cercetatorii onesti, prinsi de pasiunea
-

pentru care un articol e prilejul de a-ti dovedi

ravna de a cauta in cartile altora i nu acel de a expune un material din care s rezulte o idee. Aceiasi pornire spre falsa eruditie
a ridicat la rangul de dogm nevoia de a fi complet". i aici
mi se par atat de intelepte observatiile d-lui Pepe : Istoricul,
chiar daca cunoaste la perfectie munca emudit, mijloacele technice ale filologiei, nu e sclavul lor, nu e un corector de tipografie,
im se substitue aparatului fotografic, nu e condamnat de nici un
crud judecator s asculte, pentru exactitudine bibliografic, parerile tuturor maniacilor din cele o sutd de mii de sate ale Europei despre obiectul studiului sdu. Cercettorilor crora malora

premunt i care stiu ea nu le e dat s trdiasc veacuri intregi,

nu le e permis s se indeletniceasc cu cutarea bibliografiei
unui nenorocit act de vanzare, numai pentru a ajunge la perfectiune in ceea ce priveste operele consultate1).
Rezultatul acestor cercetri in care mecanicitatea metodei
.este preamrit inainte i impotriva a once altceva, e lesne de
observat. lath', de pild, o tez de doctmat, care a obtinut la Uni-

versitatea din Bucuresti mentiunea magna cum laude", acea

d-lui loan t. Petre despre Nicolae Costin. D-sa a reusit
descrie cele 61 manuscrise ale letopisetului, sd le grupeze, s, le
construiasc stemele pe familii, s cerceteze cuprinsul cronicei
fraz, cu fraz, ardtand din ce izvoare a fost scos. Dar cand va trebui s inseileze cateva pagini asupra valorii i sensului acestei
opere, acel care a izbutit sa" afle cate file serse i cate albe are
fiecare manuscris. cum ii va infatisa personalitatea cronicarului
moldovean ?Il vom lsa pe d-1 Petre s vorbeascA, in propriu-i
stil i Cu propria-i punctuatie :
Nicolae Costin, desi tianscrie din alti autori, totusi nu este
I) 0/... cit., pp. 12-13

www.dacoromanica.ro

M. BERZA

102

un compilator ; nu pretinde ca a scris o opera original, deoarece

In prefat ne spune : in cativa ani am impreunat toate si din

toate unul", recu.noscand astfel c prescrie operele predecesorilor

si si ale cronicarilor streini citati.

Prin faptul ca insira in ordine cronologic din diferiti
autori prerile istoricilor, i chiar adesea le discut spunandu-si uneori parerea sa personal, trebue sa-1 vedem ca un istoric
si nu ca un simplu compiltor" 1).
.

Daca aflm, astfel, opiniile d-lui Petre pe care nimeni

n'a cautat s" i le indrepte despre meseria de istoric, avern
ocazia s cunoastem si ce intelege d-sa prin idei intfo opera istoric, precum i prerile d-sale despre stadiul actual al cercetdrilor asupra limitelor Daciei : Dupa unii istorici citati de Logofatul Nicolae, Dacia cuprinde : Podolia, cmpiile Nistrului,
Mesile (sic !), Dobrogea si o parte din Iliria, f apt afirmat i documentat astazi de carturarii in frunte cu d-1 Iorga, care spune
ca din opera lui N. Costin nu reies idei" 2).
Dar, deoareee cazul D-lui Petre mi se pare foarte instructiv
vom mai startti putin asupra-i. Nicolae Iorga afirmase candva,
inteun portr.et care va putea fi retusat, dar nu intrecut in splendoarea imaginilor i fulgerarile_spiritului, c in'inima de pergament a acestui erudit nu rasuna nimic din marea, vesnica.lume
vie ; ochii i red vedeau numai litere si forme, iar nu idei i sentimente ; inteligenta lui fi aripi se tara in nestrabatutul tuffs
al contrazicerilor mdrunte, din care nu se putea descurca. Trecutul Il eticheta, pentru prezent n'avea nici un interes, iar viitorul
nu putea s-1 vada" 3).

D-1 Petre, pe cate l'am vazut srind in ajutorul Logofdtului Nicolae" sine a dovedi Ca a fost un istoric, i mnc bogat
In idei, ne va explica altminteri valoarea cronicarului i rostul
operei sale
Costin a viut s scrie o opera monumental, in care cetitorul s gseasca de toate... El scrie pentru lumiriarea i cultibricolae Costin. Neap 0 opera, Ducureti, 1939, p.
op. tit, ibid.

268.

Istoria literaturii rcnzdne in secolul al X17.111-lea, ed. I, Bucureti,

1901, p. 92.

www.dacoromanica.ro

METODik isroraci SI FALSA ERUDITIE

varea cetitorului... Intentia lui, cum am mai Kris, a fost sal dea
o oper Monumental. De aici ideea s dea un letopiset mai mare
decat al lui UrecheSimion Dascallul si al lui Miron Costin...
Rezult c intentia lui Nicolae Costin n'a fost s ne dea imagini
din marea, vesnica lume vie" a d-lui Iorga, ci s serie o opera.'
mare, la care urmasii si sal nu mai adaoge nimic si care s serveascA cetitorului pentru luminarea i cultivarea lui. i planul
autorului din acest punct de vedere a fost realizat. Astfel trebue
judecat Logoftul Nicolae" 1).
Tot astfel, am adaloga noi, trebuie judecat i istoriografia
noastrd contemporand, care s'a decis, dup cat se pare, s pregteasc. acea opera. mare, la care urmasii... sh" nu mai adaoge nimic", dar care se tine cu obstinatie la departare de acea mare,
vesnic lume vie", a lui Nicolae Iorga si a tuturor istoricilor adevArati.

Nona istoriografie, oricat s'ar complaicea in cercetarea am.-

nuntului sortit viitoarei indeprtate sinteze, a dat i ea, ca fie- care generatie, sinteza ei provizorie. i cred c i valoarea acesteia poate servi drept criteriu in judecarea unei istoriografii. Sf
situl secolului trecut s'a exprimat in opera lui A. D. Xenopol, inceputul veacului nostru a dat Istoria o/oiului romcinesc in cadrul
formaiunilor sale de State, a lui Nicolae Iorga. Opera in zece

volume a aceluias invtate aproape inutil s mai amintimnu

are nici o legtur cu noua istoriografie, fund doar rodul a ceea
ce unul dintre cei mai autentici reprezentanti ai ei, d-1 D. Bodin,
numea atat de suggestiv zilele de spasm si neodifin- al ale unor baltraneti bntuite de duhutile malitioase ale neastampdrului si destralmalrii" 2). Istoriografia nou se oglindeste, cu idealurile i posi-

bilittile ei, in Istoria Roindnilor a D-lui C. C. Giurescu. Celor

dou sinteze premergaltoare,Xenopol i Iorga,
dintie care
cea de a doua depdsea, dup cum s'a remarcat inca." dela aparitia
ei, planul insusi al colectii cu colaboran i internationale in care
apalrea, le urmeaz in vremea noastr un manual, util pentru a
a afla data unei lupte sau acea a unei schimbri de domnie.
De unde provin aceste diferente, aceast scaldere de orizont
i) op. Cit., pp. 267-268.
2) Scoala noud de Istorie. Rdspuns D-lui N. lorga, Bucure*ti, 1936, p. 16

www.dacoromanica.ro

Li. BERZA

104

si de vigoare, care 'nu pot fi datorite numai diferitei valori individuale a celor care se dedicA studiilor istorice ? Socot Ca' ele tre-

buiesc cdutate in influenta exercitat de anumite metode si personalitati. In ultimul sfert de veac, cercetrile de istorie romaneascA se des'volt in chip deosebit sub influenta a dou spirite
profund diferite acel al lui Nicolae Iorga i acel al lui Denasthene Russo. Nu vom riega calittile de vast cultur, pasiune a
investigatiei i ascutimea de spirit ale lui Demosthene Russo. Ceea
ce intereseaz aici e influenta pe care a exercitat-o, rolul pe care
1-a jucat in desvoltarea istoriografiei romnesti. Demosthene
Russo a fost reprezentantul la noi al acelui ideal care inflorea
In Europa occidental la sf Ar0tul veacului trecut, pentru cate
omul de stiint reprezenta cea mai inaltd intruchipare a omului
de cultur. Ceea ce spune d-1 Pepe despre tipul de medievist al
acelei vremi se potriveste i in cazul nostru : Atunci apru un
cercettor al documentului medieval, inainte aproape necunoscut,
cercettorul dezinteresat, preocupat numai s dovedeascd dobandirea Perfectiunii in folosirea anumitor canoane stiintifice
pentru Publicarea documentului. Cercetarea care mai inainte era
incredintat pasiunii i intuitiei fiecArtti cercettor fu cuttat
de pasiune, strans in frau, codificat, disciplinat" 1). Dintre
cele dou calitti care fac istoricul, spiritul i metoda, Demosthene
Russo a reprezentat idealul metodei, Nicolae Iorga pe acel al
spiritului. Si cum metoda s invat, iar spiritul nu se transmite
prin nici o memorare de formule care s. dea iluzia tiintificittii;
influenta spiritului Russo a covarsit-o pe acea a spiritului Iorga.
Nil e cazul s ne intrebrn ce rodnicd ar fi putut fi pentru
urmasi imbinarea celor cloud influente. C.ci, dacd exista si o metod' Iorga, dintre cele mai interesante, trebuie sa' recunoasteni
c' aceast metod nu poate fi folosit in intregimea ei decat de
rare spirite, dup cum anumite operatii la creier sau la inim
rman rezervate numai artistilor desvarsiti ai chirurgiei. Pentru
cercetatorul obisnuit, trebuia fra.na metodei Russo, dar se cerea
deopotriv spiritul animator Iorga. In schimb, la noi s'a optat.
S'a optat pentru spiritul Russo si impotriva spiritului Iorga. Optarea s'a artat in chipul cel mai evident in vana incercare a d-lui
-

1)

O. cit., p. 9.

www.dacoromanica.ro

METODA. ISTORICA.

I FALSA ERUDITIE

105

Giurescu de a distruge opera lui Nicolae Iorga prin adunarea la un

loe a existentelor sau ine)dstentelor sale greseli de amdnunte,

ca i cum ai vroi s ddrami o catedrald pentru c statuile ce-i
impodobesc fatada nu sunt tdiate dup manualul tu de anatomie.

Dela Nicolae Iorga s'a pdstrat poate o singurd influent. :

convingerea c istoria romaneascd trebuie push.' intfun cadru
de istorie universal. Din pcate, acest cadru se intelege in pomenirea in cateva randuri a ceea ce se intmpla, In vremea studiatd,
in celelalte tdri ale Europei, dupd care autorul poate sd-si vad
linistit de micile lui treburi. Restul, restul vine dela Demosthene
Russo, f Ara cultura si ascutimea lui de spirit.
Pe coperta studiului despre Critica Textelor

tehnica edi-

4iilor, Russo reproducea ca motto pasagiul din Bernheim care

spune : ;,Geist ohne Methode schdigt die Wissenschaft nicht
minder als Methode ohne Geist". i astdzi, de frica lui Geist
oh!.te. Methode", am ajuns la Methode ohne Geist".
Ce trebuie s facem pentru a iesi din aceast situatie, care
prelungindu-se amenint istoriografia noastrd sd se transforme
intr'un joc pe cat de solemn si gray pe atat de gdunos ?
Trebuieste mai intai indreptat formarea viitorilor cercettori nu spre acumularea nedefinitd de fapte i date, ci spre
dobandirea unei culturi cat mai largi, spre trdirea acestei culturi. S facd o cat mai severd ucenicie a metodei, dar s nu uite nici o
clip c metoda care se invatd nu este, intr'un anumit sens, decal
partea negativ a pregdtirii istoricului, ea ardtndu-ti mai inainte de toate ce nu trebuie s faci in fata unui material istoric,
partea pozitivd rdmanand formarea culturii si a personalitdtii
cercettorului. Voi aduce si aici in sprijinul meu afirmatiile d-lui
Pepe din precuvntarea la atat de inteligenta sa I ntr oducere in
-

studiul Evu-ui Ilf edit' latin

tdri istorice

si care se potrivesc oricdrei cerce-

E inutil a cduta in aceastd carte, ca i in altele mai intinse,

acea clavis aurea a studiilor istorice, care sa, Lea usoard si perf ect, munca istoricd. Aceastd baghet magicd nu exist sau, mai
bine, e aceigi pentru toate studiile : o culturd bogatd,-vesnic
mai bogatd, imbogAtindu-se fr osteneald prin cunoastere
meditatie. Cine Vrea s fac istorie medievald excluznd din cercul

www.dacoromanica.ro

M. BERZA

106

interesului sdu lumea poeziei, a vietei economice, a artei, marginindu-se la istoria pliticd ; cine (si mai r.u) cauta sa uite istoria
antica i moderna pentru a se infunda numai In Evul Mediu, acela
nu va face riici o data istorie. Cine porneste sa cerceteze istoria
medievald nu trebuie sa trite nici cand cal nu va putea pune.in
valoare literatura, actul politic, viata economica, viata religioasa
daca nu are la indemana atatea chei cate concepte numara fiecare din aceste momente spirituale. i conceptele nu sunt fixe,
rigide ; el traiesc din viata noastra, se hrnesc din cultura noas-Lid, din experienta noastra" 1). lar in alt parte a aceleiasi carti
cetim : E necesar, MIA indoial, ca izvoarele s fie cetite bine,
cautand, adicd, a intelege spiritul, gandul scriitorului, dar fard
a renunta la propria viziune istorica, la propria individualitate,
cu ajutorul cdreia, i numai cu ajutorul careia, putem
intelegem pe ce.ilalti. Ca si o poezie, la fel si un izvor istoric e o
creatiune uman, a spiritualittii umane : nu existd regule de
manual pentru reproducerea lor in noi ;.nu este altceva de acut
deal s raportdm poezia i mrturia istorica la spiritul nostru ;

cu cat conceptiile noastre vor Ti mai universale, cu cat vom

avea mad multa experienta a vietii, cu atat vom fi mai capabili
s intelegem pe altii. Arbitrarul cui face izvoarele sa spuna ceea
ce-gandeste el si ceea ce autorul izvorului nu gandea e rezultatill ignorantei, a acrisiei, a lipsei, adicd, de universalitate, de
umanitate" 2).
Nu este acesta oare insusi fondul invaltamantului de o jumatate de veac al lui Nicolae Iorga ?
D-1 Pepe recomand in special, si pe bun dreptate, pregatirea filosofica si lectura marilor clasici. Pregdtirea filosofica nu
va fi luat in sensul de acumulare de cunostinte despre probleme
speciale. Ea va da viitorului istoric ceca ce-i trebuie mai ales,
acea obisnuirita de a gandi numai lucrurile serioase, de a fugi
de detaliile inutile, de a zgdzui intreg materialul erudit jute()
conceptie generala a lumii, din care acesta sa nu mai ias o uscata
imbinare de documente notariale, o saraca i agramata cronicd,
ci momentul unei drame, a carei intreaga impletire sa fie imbed..

.0 P. it,
2) Pp. 6o-6i.

www.dacoromanica.ro

METODA. ISTORICA.

I FALSA ERUDITIE

I OT

tisat cu Intelegere critic6" 1). lar lectura marilor clasici ne va invta, intre altele, s.' stim a scrie istorie cu demnitate").
Trebuie neaprat sl revenim la lectura marilor clasici ai
istoriografiei, fr de frica pueril c vom invAta din ei amdnunte

care au fost intrecute de cercetrile mai nou. Un Michelet, un

Fustel de Coulanges, un Ranke, un Mommsen, trebuie s stdruie
cAt mai mult la cdp6thiul nu numai al incep6torilor, ci si al celor
cate
terminat formatia. Si, pe lang acestia i attia altii,
s," mai spunem oare cat e de necesard lectura operii lui Nicolae
Ioiga ? Cred Ca' in momentul de fat nimic nu ar fi mai util

istoriografiei romnesti cleat o curd" Iorga, de dezintoxicare.

Odat realizat aceast preg5tire, cred c restul va veni
dela sine. GAndirea i personalitatea i vor recdpta rolurile lor
dominante, anfnuntul se va subordona generalului, iar istoricul
va redobndi ceea ce d-1 Pepe numeste atat de bine sentimentul
-

vesnic treaz, aproape orgolios, al propriei demnitti" 3). Efortul st.-

ruitor se va indrepta spre cercetarea marilor probleme, a ciror

lrnurire trebuie s.' o urmireasc6 once studiu de detaliu. i astfel
trecutul nu va mai fi pentru istoric doar ochiuri de ap sArat." '
pierdute prin nisipuri, ci va redeveni iar'asi marea, vesnica lume
vie". Vie inc odat, prin fortele triumftoare ale spiritului, care,
singure dau si forma si intelesul.
-

Op. cit.,

p. 58.

op. cit., p. 59,

op. Cit., p. 229.

www.dacoromanica.ro

.M. BERZA.

DOCUMENTE
INCERCARE DE ADUCERE IN TARA A OSEMINTELOR_
LUI BALCESCU SI ALE ALTOR PATRIOTI ROMANI
IN EXIL (1859)

Domnia lui Cuza este epocal' prin aceea eh' aproape nu

a rmas domeniu de activitate in care spiritul innoitor al vremii
sd nu se reverse in programele de guvernmAnt cu o egald preocupare.

La 12 Octombrie 1859, in intelegere cu Vabile Alecsandri,

care era ministru de externe al Trii-Romnesti, sau poate la

sugestia acestuia, Cuza d'd urmtorul decret, Nr. 450, in legaturd cu deshumarea .1 transportarea in tara a rmksitelor lui
Blcescu si I. Voinescu
Oamenii ce se jertfesc pentru o ideie mreat i folositoare omenirii ; acei care-si d au viata pentru binele si gloria
patriei lor, merit recunostintd i respect.
Dorinta noasti este dar ca cenusele lui N. Blcescu i a
lui I. Voinescu 1), morti amandoi in amarul exilului, unul la
:

Palermo i celdlalt la Paris, s fie aduse 1n strul frii Romneti.

Vd. invitm Domnilor ministri a lua msurile cuvenite,

pentru indeplinirea acestei sfinte datorii, cAtre memoria acelor
-

1) I. Voinescu II, fost ministru al trebilor din afara in timpul revolutiei

dela 1848 si membru al locotenentei domnesti. Exilat impreuta cu
alti patrioti, prin firmanul de la 6 Iulie 1848. (Cf. ilms/ i848 m Principate,

pp. 260-61 si tabla).

www.dacoromanica.ro

110

DOCUMENTE

doi vrednici Romani, precum i pentru adunarea i publicarea

manuscriptelor lui N. Blcescu".
(ss) Alexandru loan.
Ministru secretar de Stat la departamentul trebilor strine,
(ss)

V. Alecsandri1).

Propunerea a fost repartizat pentru studiu ministrului

Cultelor i Instructiunii publice, care era pe atunci A. C. Golescu.

In sedinta consiliului de ministri dela 19 Februarie 186o,

A. C. Golescu aduce in discutie urmatorul referat, care este
astazi interesant ca document, prin detaliile ce le d'ai. El arunca
o nou lumina' asupra programului conducatorilor din prima'

-faa, a Unirei.
Subsemnatul a fost insrcinat a v Propune masurile
-prin care s'ar cuveni a se aduce la indeplinire orclonanta MA-rid. Sale Domnului Stapanitor cu No. 450, dela 12 Octombrie
din urma, relativ' la aducerea in tara a cenuselor lui Nicolae
Balcescu i loan Voinescu.
Cea dinti a sa ingrijire a fost de a cerceta daca cu aceasta

cazie nu s'ar putea aduce tot odata cu putin cheltuiala ramdsitele mortale a mai multor brbati cari i ei au suferit amarul exilulm si au murit in straintate pentru una i aceeas
.cauz, precum sunt
loan Negulici 2), mort in Constantinopol la anul 1851
inmormantat la Pera.
Grigore Iscovescu 3), idem la 1853.
Parintele Atanasie Rusin 4), idem la ram-.
Romalo 5) din Moldaviea, idem la 1849 si i) Monitorul oficial al Tarii-Ronuineti, 1859, p. 502.
2) 1. D. Negulici, administiator al Jud. Prahova. Exilat, pleaca intai
1a Brapv. (Cf. Anal 1848 in Principatele ronta'ne, II, p. 287).
3) Probabil fratele artistului Barbu Iscovescu. (Cf. idem, III, 402).
Nu figureazd In listele exilatilor i nici In tabla numelor In volumele
.colectiei anului

Gr. Romalo, fiul dupl. Post. Iordache Romalos", liberal moldoxean,

.exilat peste DunAre la 24 Iulie 2848. I se ingkluie Intoarcerea InIarA, in Septembrie, cu conditia sit trAiasea surghiunit la moga sa, Pochidia, Jud. Tecuci.
(Anal 1848, IV, 546-547 *i tabla gereral).

www.dacoromanica.ro

DOCUMENTE

11 1

Grigore Ipdtescu 1), mort 5i ingropat in Brussa in anul ..2).

Dup mai multe informapii, el s'a putut incredinta ea chel-tuiala care s'ar cere pentru aducerea la indeplinire a ordonantei

domnesti Nr. 450, s'ar sui dela 600 la 700 de galbeni (afara
de acea ce s'ar face aici in tara pentru depunerea cenuselor
la locul ce s'ar destina) ; iar adaosul de cheltuiala ce s'ar pricinui cu'aducerea totodata a cenuselor mai sus pomenitilor barbati inmormantati in Constantinopole i Brussa, n'ar covarsi
I

suma de cincizeci de galbeni, precum se poate cunoaste din

.alaturata list, trimisa dela agentia romana. din Constantinopole.
Asa dar, subsemnatul crede ca o deosebire atat de mica

nu merita a fi luata in bagare de seama si a ne popii de a lua

m'Asura propus la toti acei care au suferit pentru una si aceeas
,cauza.

Aceasta parere, subsemnatul o supun la chibzuirea Domniilor voastre, addugand ca pentru modul executrii, o singur

persoana s'ar putea trimite spre a se intelege cu diferite autoritti straine si a pune la cale desmormantarea i pornirea
cenuselor acelor rposati in patria lor.
Suma de sapte sute de galbeni s'ar acorda din fondurile
Casei Centrale, cu indatorirea de a se da socoteala de intrebuintarea lor, i pentru a i se inlesni misia sa, i se va da si
scrisori de recomandatie cafre autoritdtile strine".
.

Ministru,
(ss) A. C. Golescu
Seful sectiei (ss) St. Turnavitu3).

Dei consiliul de mii*tri a aprobat referatul, greuttile

de mai multe feluri intnipinate in aplicarea lui practica, au
determinat ca intentia s ramand numai in faza de proiect.
V. MIHORDEA

Grigore Iptescu, membru In consiliul municipal al orasului Bucuresti i functionar superior In Ministcrul de finante. Exilat, pleaca mai IntAi
la Brasov. (Anul 1848... passim).
Locul este Insemnat Cu puncte In manuscris.
Arhivele Statului, Bucuresti, i residentia consiliubk, dosar 34a 1186o,
_fol. 30.

www.dacoromanica.ro

12

DOCUMENTE

CATEVA DOCUMENTE VASLUIENE SI CEVA DESPREMILESTI

in numar de patru privesc

Actele publicate mai jos
sate i oameni din trecutul nu prea.indepartat al tinutului Vaslui.
Ele sunt in legatur cu satele Dragusenii 1), Frenciucii, C6.25,nestii
Craciunesti, fiind din prima jumatate a sec. al XIX-lea,
primul din 1812 iar ultimul din 1840. Pentru unele din aceste
sate, sau din cele invecinate' ce sunt amintite, avem marturii
inca din sec. al XV-lea, sau pomenesc numele unor boeri ce au
stdpanit pe aceste locuri din epoca de dinainte de Stefan eel
Mare. Astfel Dragusenii de pe Stavnic sau, dupi o transformare
foneticd. moldoveneasca, Stamnic 2) cu nume tot dela stravechiul boier Drago,", numit i Drago s dela Stamnic intr'un uric
din 17 Ianuaiie 6940 (1432), acelas dupi cum arata d. M.
-

cu Drago s Viteazul, este aratat ca stapanind acest

sat... unde este casa lui la Stavnic" (Dragosa o(t) Stamni(k)....
Costchescu

selo, gde e(9t) dom ego, na Stamniku 3).

Dragusenii, sau Holmul cum mai este numit, Il gdsim pomenit intr'un uric din 1546 Aprilie 8 dela Petru Rares, unde se
vorbeste de sate vecine, anume uncle a fost Hodco, pe Stavnic,
i Giurgetii.,; si o bucata de pamant de catra Dragusani... ca

privilegiu dela Alexandru cel Bun" 4).

La 31 Mai 6951 (1443), cnd e pomenit i fntana dela
Holm", satul era in stapanirea lui Giurgiu Dragusanul i a
fratelni sau Alexa fii lui Drago s dela Stavnic'-' 5).
In 15o8 satul este intarit de Bogdan Voevod unor nepoti
ai acestuia 6). Frenciugii sau Frenciucii amintesc numele lui
I) Sate cu acest nume in jud. Baia, Covurlui, Dorob.oi, etc. In vechea_
Moldova gAsim multi boeri cu acest nume, ceia ce arat cA avea o mare nitrebuintare. Dragos vornicul, Drago p5ralabul dela Neamt, Drago s spAtarul, etc2) Cf. Stemnic in acelasi tiuut.
3). M. Costchescu Dcc. Mcicicvenqti inainte de 'tejan cel Mare, I, p. 340.
4) M. Costchescu, Dec. dela Bcgdan, _p. 203. 0 spit a acestui neam in.
bogatele note ce insotesc documentele editate cu atlta grip. de. d. C. Docin. de
c. M., II, Iasi 1932, p. 154.
OP. Cit., P. 149, nr. 44.
Ibid., Doc.. Bogdan, p. 201.

www.dacoromanica.ro

DOCUMENTE

'

113

Ivan Frenciuc, alt boier al lui Alexandru cel Bun, stpan la

Radoslivesti 1).

La aceste date satele mai sus amintite sunt in stApAnirea

caminariului Iordachi Riscanul 2), Frenciucii dat de Al. 12'4canu flied. sale Maria. El avea acest sat danie de veci" dela
episcopul Ioanichie (26 Martie 1768) 5). aznestii apai tin Buzdug`nestilor.
*

Intre aceste sate, Frenciucii i Czinestii au apartinut f amiliei Milescu . Mash' de Nicolae spitarul, care oc-up un loe
proeminent in viata noastr nu numai cultural dar si

restul familiei ne este putin cunoscut. Omu.1 a crui viat e

atAt de plin in peripetii, cltorind in Occident panbi la curtea
Regelui-Soare, jar in Orient pni pe meleagurile indeprtate
ale Chinei
petrecut o bun; parte din viata sa in Rusia.
De pe tirmul Bosforului, lang vechiul slu prieten Dosoftei,

ajuns mai trziu Patriarh al Ierusalimului, pleca in 1671 spre.

Moskova insotit de o scrisoare de recomandare : om foarte
savant in latin, In slaV." si. mai ales in greac ; el va putea
invta repede i rusa i s fac tot felul de traducen. A strtatut multe tri i imprtii ca si se instruiasci si este ca un
cronograf in care stint adunate toate lucrurile lumii. In zdar
ati ciluta un alt om asemenea. Dumnezeu vi-1 trimite" 5).
Omul de ale crui cunostinte generale Arnauld de Pomponne,
ambasador al lui Ludovic al XIV-lea, rmnea nimit : Un homme

si voisin de la Tartarie autant instruit aux langues et avec une

connaissance aussi gn6ra1e de toutes les choses", aceSt per eruditus" cum Il numeste Spa.rwanfeld, se stingea tot departe
de tar, in 1708, in varst de 72 ani.
i) Ibid., p.

230.

Poreclit .1 Bisoca" ; merge la 1821 la Constantinopol spre a aduce

Do= pe log. IonIta, Sturza. (Kogalniceanu, Letopisele,III, p. 425). Are o iata

mritata cu Lascarache Costache i fii pe Alecu a't ToderiIa.
Ioanichie, episcop al Romanului, 1747-1769, urmaul lui Teofil

r Sept.

vezi Meadsedek, Cronica Rom., II, p. 30) din neamul Elasneatilor din
Tutcanii-Neamtului.
Vezi mai jos. Vezi spita dela sfaqit.
N. Cartojan, Istoria literaturii, II, Bucureti, 1942, p. 130.
1747) ;

Revista Istorica'

www.dacoromanica.ro

J14

DOCUMENTE

Ion Neculce, care a trait si el in Rusia; dei n'a mai apucat

pe Sptar, spune in cronica sa ea era un boier Nicolae Milescu
spataiu, de la Vaslui i tia multe limbi : elineste, slovineste,
greceste i turceste. Si era mand.ru si bogat i imbla cu povodnici domnesti inainte... i lui Steanit Vodd i era drag si-1
tinea prea bine i tot la mas Il. punea i se giuca in carpi cu
dnsul si la sfaturi..." 1).
Precum vedem toate izvoarele stint nanme in a-1 arta -

ca pe un om invtat, uimind pe toti prin cultura sa, chiar

pe Occidentali, cari nu credeau a gsi In acest Orient, in parte
necivilizat,
Tartana", un asemenea om. Inteadevdr,
cum se va vedea mai jos-, Milescu e din acest strvechi tinut
al Vasluiului, unde vom gsi mai tarziu stapanind urmasii lui.
Dosoftei in scrisoarea sa de recomandatie cAtre Tar spune
e nscut in Moldova" si c tatl su se grec din Peloponez 2) .
N'u stiu ins, intru cat corespunde adevarului aceast de a doua

afirmatie.

Dei nu avem stiri despre inaintasii acestei familii mai

vechi, ceia ce poate s insemne c strmosii si n'au apartinut
clasei inalte, totusi satul Miletilor, Mileti, Il gsim pomenit
la 1630 3).
Nicolae, se tie, a avut un frate Apostol, care a ocupat
dregatoria de sptar dela 1672 pan. in_ 1678 cand moare 4).
In 1658 Il gsim ca uricar, i un Apostol Uricariul scrie supt
Gheorghe Ghica. In 166i gsim pe Postolachi vtori spatar",
iar ceva mai tarziu, in 1668, ajunge mare paharnic. El a mai
ocupat i dregbitoria de singer, dup cum se vede din cuprinsul
documentelor de mai jos. Acest Apostol a fost cAstorit de
dou ori : inti en Alexandra i apoi cu Nazaria. Din prima
csatorie,

a avut pe Stefan. Despre acesta, Gavril

Golo-

vchin, corespondent al Brncoirenilor, arat in Martie 1709 inr) Neculce, Cronica, ed. A- Procopovici, Craiova, 1942, p. 34. Iorga, Istoria
literaturii rani. II, Buc. 1925, p. 366, sq. N. Cartojan, op. cit., p. 130.
2. Arsenief, Novie dannia, p. 28, apud. P. Pan.aiteseu, Nico las spathar
Milescu, Paris, i 925, p. 40. Extrait des, Mlanges de I ' ole Roumaine en France,
I-e partie.
Gil. Ghibuescu, Surete gi lzvoade, XVI, Iai 1926, p. 47.

P. P. Panaiteseu, op. cit.

www.dacoromanica.ro

DOCUMENTE

115

vtatului stolnic Constantin ca. a venit din Moldova un anume

serdar al Domnului Valahiei, aniline Stefan Milescul, care se
zice nepot al.rposatului nostru tlmaciu Nicolae Sptarul. Doreste a intra in slujba Mdriei-Sale. Dar altii spun ea' nu e un
om sigur" 1).

Pe Stefan Il intlnim ca postelnic in Iunie 1690 2), ca fost

postelnic in anul urnator la 17 Mai 8), apoi ca vel satrar in

1693 Iulie 8 4), Noemvrie 5 5) si 1696 August 76) deasemeni
ca serdar. Arsenief spune eh' in 1686 atat Apostol cAt ;:i fratele
su se due in Rusia lng unchiul lor Nicolae 7). Cat vor fi stat
aici, putin timp, sau pn in 1690, de c.nd Ii gsim ocupnd
dregtorii, nu putem sti, din cauza lipsei de stiri. Cert este c

In jurul anului 1709, nu cu mult inainte de Martie acest an,

se duce in Rusia, pentru a sluji si el la curtea pravoslavnicului
Tar. Neculce intreste in cronica sa aceast afirmatie, spunnd
c s'au mai dus dup dnsul [Neculai spatarul] de aici din
Moldova trei nepoti de frate de se asezase i ei pe lngs unchiul
seu. i acei avea mil dela imprtie si acolo au murit" 8).
Nenorocoasa lupt. dela Stnilesti (19-21 Iulie 1711) sileste pe

Domnul de atunci Dimitrie Cantemir s ia si el drumul spre

stepele din Rsdrit, de unde nu va mai apuca s-si mai vad
tara, pe care a descris-o cu atta drag. in artile sale. In alaiul
de Moldoveni ce-1 insotea in pribegie se gsea i cronicarul I.
Neculce. Intro acestia era si Maria, sotia lui Stefan, dup cum
ni se spune, ,,ca in vreme ce s'au radicat Dumitrascu Cantimir
Vvod, de s'ati. dus -cu ostile moschicesti, dar si Mrie giupaneasa srdariului Stefan Milescu cu un copil i doao copile...".
Acest copil Frangole Il gsim ponaenit impreun cu maic-sa

in 1761, cand vnd satul Ttrasii sptarului loan Paladi. InN. Iorga, op. cit., p. 366. Iorga in Revista I storied, XXIV, 1939,
p. 119.
GlailAtiescu, op. cit., p. 105.
Ibid., p. 99.
4) Ibid., it. 'or. Trebuie indreptat sptar ap. Iorga, op. cit., p. 366.
.atrar i nu sratar. La fel Studii i documente" VI, p. 96, Nr. 109.
-

2)

3)

5)

Ibidem.
Ibidem.

Panuitescu, op. cit., p. 41.

Neculce, op. cit., p. 46.

www.dacoromanica.ro

116

DOCUMENTE

toarcerea lor din Rusia este arltat. in a doao domnie a r-

posatului domnu Neculai Alexand.ru Vvod" dup cum ne spune

amintitul document, adic intre 1711 si 1715. Deci la intoarcerea ei, sotul s.'u Stefan murise nu mult dupa mosul s'Au Nicolae, la o varst. tnr. Din cele cloud fete, una, cu numele
Smaranda, a fost cdsAtorit cu Constantin Bucium postelnic,
cu care are pe Nicolae postelnicel. Acesta stpArieste Frenciucii,

pe care-i d vdrului s'au Nicolae Cogbilniceanu, de -uncle va

trece in sfpa.nirea Mariei Holban.
Cealalt fat., creia nu-i cunoastem numele,
cea
mai mare", s'a c.sitorit cu un Toader Sliuhta.
Cellalt fiu

despre care avem stiri

al lui Apostol,

Ion sau Ionasco stolnicel, s'ar fi dus, dupi acelas Arsenief, in

1686, in Rusia. Un al treilea frate, cruia ins nu i se cunoaste
numele, era la aceast dat postelnic. Se pare cA Ionasco n'a
avut descendenti in linie brb."teasc. Astfel gh'sim ca gineri
ai acestuia pe Buzdug6nesti i Rosculesti ; acestia impart C5.znestii, satul pe care in 1718 Noemvrie 23 11 avea Ionasco
despre care se spittle c: giumAtate au trecut in zestre BuzdttOnestilor i giumAtate iari cu zestre la Rosculesti".
Propriet'atile Milestilor in acest tinut al Vasluiului au fost
azgnestii, BotAstii, Frenciucii i Ttrasii. Acestea au

ajuns treptat a fi vandute. Astfel la intoarcerea din Rusia a

Mariei si a lui Frangole, impreund cu ginerile slu Sliuhta, in
a doao domnie a rdposatului domnu Nicolae Alexandru Vvod...
spune documentul au inceput a vinde toate moiile 134rbatului ei Milescul, fr stire lui- Costandin Bucium ginerilui
s.0 si a niamului ei". Apoi, continu... au vndut i satul Frenciucii zestre fiicii sale Zmarandii, unui Ilie abageriul dela care
luas 250 lei..." aznestii fost impreuni cu Botstii al lui
Apostol in 1691, stdpanit de 'plasm, a trecut in zestrea
fiicelor sale, intrand astfel in stdpanirea familiilor Buzdugan

Rosca. Prin cumpsare dela Rosca, aznestii revin Buzduglnestilor.

Frenciucii, ajunsi tot la Neculai Bucium, acesta i va da

v.rului su Nicolae Coglniceanu, care la l'Andu-i ii va da episcopului Ioanichie. Dela el va ajunge la Maria Holban, dat zestre

ei de tatl slu Alexandru Wscanu, danie de veci".

www.dacoromanica.ro

117

DOCUMENTE

ntrasii

dup cum am artat mai sus sunt vnduti

in 1761 sptarului loan Palade -9.
Concluzia ce pare c.' se impune este c aceast familie de
origine roman se trage din niste oameni modesti din inutu 1
Vasluiului, proprietari acolo, si Ca' s'au ridicat prin singurele
lor nsuiri, dupi cum am vAzut c toate izvoarele sunt unanime
a le recunoaste. Aceastd epoc: de mArire corespunde cu vremea

cresterii puterii ruse, dup infrngerea lui Carol al XII-lea al

Sued.iei2).
NIC. LAZAR

SPITA MILETILOR

Gavril

Neculai Sptar
(1637-1708)

,A.postol

1658 uricar ; 1661 vt. spatar

1668 'v. pah. sluger ; 1672-1678 spat.

"1. ,klexandra

2. Nazaria
Stefan
post. 1690 ; biv. post. 1691

Ion
postelnic

(Ionasco)

stolnicel

setrar 1693-96; serdar.

In 1686 in Rusia. St
acolo din 1709 f in:abate de 1715)

La 1686 in Rusia

Maria
I

st in Rusia din 1711-in. de1715.

Buzdugan
-

Prangole

c.

T.

Smaranda

liuhta

Rosca

familia

C. Bucium post.

BuzdUgan

familia Bucium.

r) Ghab., op. cit., XV, p. 127.

2) Documetttele de mai jos se gsesc ba bogata bibliotec a d. G. T.
Xirileanu, din Piatra.-Neamt. D-sa a binevoit a mi le da spre transcriere, pentru
care il rog s'a primeascg si pe aceastd cale mult4mirile mele.

www.dacoromanica.ro

118

DOCUMENTE

- 1812 Septemvrie 5. Pricina- de giudecat intre cdmin'ar

Iordachi Rscanul, proprietar mosiei Drguseni i imprestnarea,
fcut dinspre Cznesti. Se dovedeste c locul supt nume de
giumtate de C.22nesti", stpanit de Maria Holban, face parte
din trupul acestei

Divanulil Cneajiei Moldavviei.

Inalt Exelentie Domnu lucrtoriu sfetnic de tarn sinator

Vasilie Ivanovici Crasnomilasevici, prezidentul divanurilor, prin

predlojenie din 19 zile Iunie acestui anu supt No. 2997, scrie

atrd divan c in vreme ce s'au trimis rport dela o parte a

obstestii adunri a divanului pentru giudecata ce-ad avut la
obstescul divanu Du(mnea)lui Caminariul Iordachi Wscanul,
stpanul mosii Drgusenii, tinutul Vasluiului, cu jicnicer PaiuteBuzdugamt, mosinasul din mosie Czdnestii. Pricina fiind inpresurdrii de botar ce urma intre aceste doao mosii megiesite,
au priimit nalt Ecselentie-sa i jalobd dela du(mnea)lui carninariul Rscanul c uu este multdmit cu hotrre cuprinse prin
acel rport si cum Ca* la ace hot'rare nu este unit socotinta
noasti., care n'am isclit in rportul acela, cersind_ inalt Exelentie s' i s triimatd din parte noastrd osbit instiintare precum am cunoscut ci este drept. Dupd care predlojenie am intrat
noi in de iznoav cercetare i s'au aflat intfacest chip. Dumnialui caminariu Iordachi Rdscanu pentru mosie Drgusenii a

dum4sale, ce s'au imprtit din vechiu in trii prt pe trii bdtrain, are trii ispisoace domnesti care intregescu toat mosieaceasta la 'aced ce au fost din vechiu stdpnitoriu al oi pitar
Andoca, adic un ispisoc din anii 7152 Iunie 4 a domnului
Vasilie V(oe)vod prin care intreste Andoc'i i son i sale 1VIdriuta,

stdpanire.pe a trie parte din satul DrIgusenii ci este in tinutul

Vasluiului, pe apa Stavnicului, cu tot venitul din vatra satului
din campu, din pgdure si din tot locul ce au fost cumpArat-o
dela Ptvasco Boldescul i altii nuiniti in ispisoc, .d.rept roo
talen. Ispisoc din 7155 Ghenarie 4 dela acel domnu Vasilie

www.dacoromanica.ro

119

DOCUMENTE

sotii sale Mdricuta stdpnire pe

V(oe)voel'intrind AndocAi
_ a trie parte d'n satul Drgusenii in tinutul Vasluiului pe apa

Stavnicului, parte din mijloc, cu tot venitul din tot locul

Cu un loe de prisac ce s numeste Prisaca lui Gherasim; care

aceast a trie parte s inparte atunce in trii pr

i an-fost

cumpArat dela rzdsii acelor prt, insd o parte dela Andrei sin
Ilie satiar'ul i Du mitru Bant i soru-sa Palaghie, drept 30 lei

btut, o parte din mijloc dintr'ace a trie parte, parte strnepotilor lui Gherasim numit in ispisoc cu loe de prisac pe
aceast parte ce s numeste Brisaca lui Gherasim,
drept 30
lei bltut. Si o parte iards dela Dumitru Bant i soru-sa Palaghie fii lui Necoard Bants Vor(ni)c tij drept 30 lei btut..
Zapisti din 7151 Oc'-onn. 15. dela Grigorie Tapul ot Scanteia
i altii niamurr a lui i rdzis, scriind -c5 au vndut lui Andoca
pit(a)r a trie parte a lor din mosie Drgusenii, parte din gios
ci s chiam parte aucestilor cu tot venitul din vatra satului
din cmpu, din pdure
d'n tot locul ; care parte s inprte
atunce in patru bAtran.;, fchndu-le cumprtor;u1 plat cate
48 fe; de bltrn. Ispisoc din 7164 Iunie _29 a domnului Gheorghie Stefan V(oe)vod intdrind lui Andoca ce-au fost pitar stdpanire pe a tile parte din mosie Drgusenii in tinutul Vasluiului

pe apa Stavnicului, parte din gios dupd zapisul de mai sus._

Pe lng ispisoacile aceste au ardtat du(mnea)lui cam(ina)r(iul)
hart ingineriascA alctuit5 de finta mosiilor Drgusenii a
Durnisale i Frinciucii stolnicesii 1VIarii. Holbanese i Czdnestii

jicniceriului Panaiti Buzdugan ce sintu in princind cum si amosii mehiesite inpregiur cu acesta inchipuit
intocma dupd stsre locului din care s'au vzut c' mosie Drgusenii a caminariului de mosie, Frnciucii a stolnicesii mergu

celorlalte

alaure pe vale Stavnicului, avant' hotar desprtitoriu intre

dnsile parul Stavnicului i lovdscu amndoi cu capetile loi
cele din gios in coastile mosii Czdnestii a jAcnicerului Buzclugan, fiindc mosie Czdnesti are osAbit cursul ei. Adic, lun-

girlie sa o parte din Stavnic spre rsrit pan in zare, ce s

hotreste cu mosie Crciunesti si o parte iats din Stavnic spreapus pan in zare, ci sl hotraiste-cu mosie Negrestii. Pricrna
la giudecat era pentru impresurare ce ptimea mosie Drgusenii dispre mosie Czdnestii, dupd o hotarnicd din 724o Iulie

www.dacoromanica.ro

120

DOCUMENTE

5 a lui Mihlachi Patru vor(ni)c de poarta, lonit Strajascul

diiacul, de cand sant 80 de ani, care hotarnici scriu ca au
fost vndut din poronca domnului de a tunce Grigorie Ghica
Vvod, ce desparta (sic) mosie Caznes-tii In doao : giumtate
parte ce din sus, despre Didgseni i despre Frinciuci, parte lui
Neculai Bucium post(elnicel) ce o trge di pe maica sa, Zmaragda, fiica Milescului, stapanul Frinciucilor, i giumatate paite.
ce din gios ci era a lui Ionit Buzdugan si a Sandului Rosca.
'ma aceasta hotarnic nu arat ca ar fi vazut hotaanicii niscaiva documenturi la stapnii Caznestilor doveditoare de hotarale inpregiur pe intriag mosie aceasta, ca s fi avut lumina a sti pe unde s cuvine s fie hotarul drept prin mijlocul
acestii moii, decat arat al au urmat numai dvpa spusul oa
men;lor marturi ce li au dus despre o parte Neculai Bucium
post. si despre alta parte Buzdugan i Rosca, care oameni nef i i nd cu deplina stiintd, unii spune intr'un chip, iar altii intr'alt
chip.

hotarnicii razmndu-se MIA nici un temeiu numai pe

spusul martorilor lui Buzdugan scriu ca mijlocul mosii Cazanestilor ar fi fost in Ellie pe care au mers dela rsrit i piste

apa Stavnicului spre apus, pana in zare, ci sa hotarsti cu

Negrestii, cum s'au vazut insemnat pe harta; i mcar
dupa aceast hotaratura s'au intinsu Buzdugan cu giumtate
de Caznesti, parte ce din gios, pana intr'acea linie si dela Ellie
aceia s'au intinsu stpanitorii Frinciucilor cu ceilanta gium-

tate de Czanesti, parte ce din sus, de au cuprinsu si au stpanit cu inpresurare loc din drept tiupul mosii Dragusenilor.
Dar pentruca acei hotarnici n'au urmat dupa randuiala cazuta
ce sa pazaste la toate hotaraturile de mosii ca sa fi dovedit
atunce pe vrednice temeiuri intai cele adevrate margini inpregiur a toata mosie Cazanestii i apoi sA fi dispartit pe uncle

s'ar fi czut, fie dispartire drept prin mijloc acestii

pentruc atunce nu s'au chemat la stare locului pe stpanul
Dragusenilor, sa fi fost el sau vechilul seu de fat la hot.rat,
cu ispisoacile donmesti care s'au vazut la giudecata de acum,
ace hotaratura dup hotarnica pomenit rmane acum cu totul
rasuflat i intindire cu stapnire dup aceia hotaraturd far,
nici o putere discoperindu-se acum urmata cu mare inpresu-

www.dacoromanica.ro

DOCUMENTE

121

i fiindc inpresurare de hotar nu are vreme hotdrt.

Apoi trecire anilor dela ace hotrtur strmb i pn acum
nu poate inputernici ca s fie statornic stpnire ce-au avut
cu r credint pe locul Drgusenilor inpresurat, supt nume de
giumtate de Cznesti parte din sus.
intiu asmine aneiisis pentru acest loc inpresurat din
trupul mosii Drgusenii rmne i zapisul din 7261 Mai 20 a
lui Neculai Bucium post(elnicelul) pin care au fost vndut de

Tare.

veci vrului seu Neculai Coglniceanul a sa ocind i mosiia anume

Frinciucii, o siliste i giumtate, cu toate cele ce-ar fi fost din

mosie lui, dar apoi mai scrie ea pe mosie ce au vndut ar fi

lost si cteva lucturi numite in ss'inni firesti. Din- care la cer-

cetrile ce s'au fcut acum la stare locului unile dintr'acele

nici ca cum nu s'au gsit c ar fi fost pe locul acela. Iar pentru
mosie Drgusenii trebuia s-s ja intrupare sa intriag precum '
au fost din vechiu dup cuprindere i putere ispisoacilor domnesti pomenite i eh" s cade cu toad. dreptate s s(e) pogoare
Drgusenii cu captul lor cl din gios pang in linie Czdnestilor
insmnat pe hart, u.miaz" din parte dumisale caminariului
-dovezile aceste : intai ispisocul pomenit din 7155 Ghenar 4 a

domnului Vasilie Vvod intritoriu pe a trie parte din mosie

Drgusenii, parte din mijloc, aiat c acolo este loc de prisaa.
,ci 56 numeste Prisaca lui Gherasim, care loc de plisacA s'au
mrturisit si de insus jAcnicerul Buzdugan c este acolo unde
s'au vzut insemnat pe hart, adic di mijlocul mosii Drgu-senilor, acest loc de prisac uncle s gseste i acum, dup gl-

suire ispisocului, pe parte din mijloc, este o dovad." neclintit c intr'acel loc este mijlocul mosii Drgusenilor i eft' de
acolo s cade s fie giumAta' te de mosie Drgusenii in sus si
giumdtate de mosie Drgu5en.ii in gios, care si socotindu-se
dup stare locului inchipuit pe hart, din hotarul mosii Scheia,
margine ce din sus a mosii Drgusenii, in gios pang la

-de plisac, cum si dela locul de prisac In gios pn in linie

-Cznestilor, insemnatd pe hart, vine mijlocul mosii Drgu.senilor unde iaste locul de prisacA.
Acest semnu vechiu nestfniutat este pre mare dovad cg,
linie insemnat pe hart nu este in mijlocul Cznestilor cum

scrie hotarnica lui vornicului Pdtru si a Strjescului, ci este

www.dacoromanica.ro

122

DOCUMENTE

Cu adevrat margine ce din sus a Cznestilor si dela ace linie

s incepi mosie Drgusenii in sus. Al doile, zapisul pomenit din
7152 a lui Grigorie Tapul ot Scnteia si a altori niamuri
rd-

zsi a lui, care este intrit cu ispisocul domnului Gheorghie

Stefan Vvod, pentru vnzare pe a trie parte din mosie Drgusenii, parte din gios, arat ca.' ace parte s'au numit a Cucestilor i scrie C au vndut cu vatr de sat, din care s
vede c, acei aucesti mosinasii mai din vechi au fost i da.tori cu sat deosdbit a lor pe acel loe, in parte de gios, unde
iaste i acum de fat siliste vechi, care siliste insus hotarnica
vornicului Ptrdu i a Strjescului din 7240 o inseMnase scriind
la un loe ca." dup mrtutisire unui preotul loan s'au pogorat
cu linie hotarului din zare dialului la vale, pe din gios pe capu/
fiind i aceasta -o mare dovad c ace siliste, ca una
ci era a Cucestilor in trupul mosii Drgusenilpr, n'au putut-o
cuprinde hotratura Cznestilor si macar ea mai in urm au
avut i post. Bucium case i avezare sa acolo. Dar pentruc
au sdzut el pe locul acela, nu s poate zice c i mosie au fost
a lui, cci siliste era mai vechi, cum o pomineste hotarnica.
Al triile, insut carte Domnului Grigorie Ghica Vvod care intrste hotrtura vor(ni)cului Pitru si a Strljescului i au
scos-o acum la giudecat jic(ni)c(er) Buzdugan spre indreptare sa este nepotrivit cu hotarnica acelora pcmenit din 7240,
cci la hotarnical arat, Ca linie insemnat pe hart este prin
mijlocul mosii aznestilor, iar carte serie c pentru mult.
ciav i para ce au avut inainte. numitului domnu Neculai Bucium post(elnic) st.panul mosii Frinciucii cu Ionita Buzdugan
i Sandul Rosca, mosinasii de C.znesti pentru desprtire hotartdui intre aceste doai mosii, au rnduit pe Ptru :.Vor(ni)c
i Strjescu diiacul, acei isclit in hotarnic, de au hotrt int.rindu cum e hotar.le numite intface hotarnicd dupd linie
insemnat. pe Ilart sintu despdrtitoare intru Frinciuci i intre
Cznesti, iar nu prin mijlocul Czdnestilor. Si de vreme c
carte serie in protiva hotarnicii de atunce dar ace hotarnicd
de ins-us carte aceasta s'au anerisit inpresurare ce-au suferit
mosie Drgusenii au ptimit-o numai aupd incuratura acei ho-tarnice, iar nu dupd putere crtii domnesti de atunce. Al patule iaste carte din 7253 Iuni 17 a domnului loan Neculai Vvd,
.

www.dacoromanica.ro

DOCUMENTE

123

adicg Cu _13 ani in urma hotarnicii lui Ptrdu i a Strgjescului,

scriind C s'au jdluit la domnie Stolnic Vasile Costachi, stg-

pAnul de atunce a mosii DrAgusenilor, cA i s imprisoarg mosie

sa despre moiile megiesite is poronceste pah. Stefan Rost,

ci era ispravnic de tinut Vasluiului, ca sg rnduiascA cereetgtori s-i indrepteze hotargle despre alte moii, lar uncle s'ar
inpreuna DrAgusenii cu Frinciucii sA nu hotriasc pang cndit

va triimite vel logft. Sandul Sturza vechil cu scrisorile, cum

-

pre largu arat carte, este si rAvasul log(o)ftului Sandul Sturza.

cgtrA cei ce au fost ho!-arnici rAnduit de pah. Stefan Rost, scriindu Ca" 1-au instiintat Niculai Bucium cA vror s hotgriascg
despre Frinciuci i le poronceste s: nu sg ating cu hotrgtura pan nu-s va cguta scrisorile ce nu li-ar fi avut indgmAng.
Dovedindu-se acum din carte numitalui domnu si din rgvasul
logoftu(1)ui Sturza cg, stApAnul mosii Drggusenilor, sFol(ni)c(til).

Vasile Costachi, de atunce au \nut sg-s indrepteze hotardle

mosii sale dupg putere scrisorilor, precum li-au i indreptat
despre alte moii, iar despre Frinciucii i azgnesti n'au putut,
pentrucg Neculai Bucium neavAndu cu ce sta inprotiva scrisorilor mosii DrAgusenii i ingrejindu-se cg de s'ar fi cercetat
de atunce s'ar fi descoperit inpresurare ce au fost fdcut. Ala
mijlocire a s, apgra-n'au avut, fgr numai au supus mosie sa
supt numele_ logofAtului Sturza de au inpotrivit pe hotarnici
si au oprit sg, nu hotgrniceascd. Al cincile, alutAndu-sd pe
hart curgire mosiilor Drlgusenii i Fi-inciucii cum s urma cu
stlpAnire, s'au vgzut o mare nealcgtuire in flinta lor. Pentruc,
-

dupg linie insemnat pe hart a aznestilor ce trece pe deamAndoai pArtile de Stavnic, Frinciucii ce sintu in parte despre
apus a Stavnicului sg, intindu cu capAtal lor cel din gios de agiungu

In coastile azAnestilor pAng. intface linie. lar Drggusenii, ce

sint in parte despre rgsgrit a Stavnicului, sta cu stpAnire ca
la giumgtate de loe mai in -ss, pang aproape de prisaca ce
sa porneneste a lui Gherasim,. Si locul ce rinne in parte despre

rgsgiit a Stavnicului, din linie azgnestilor in sus, pang" uncle

sA opr pe du(mnea)lui cam(ina)r(iul) din stApAnire sA poricl,

giumgtate de azgnesti,,parte din sus, si sA tin de stolniceasa

Marie Holbgniasa, dupl zapisul lui Neculai Bucium post. pomenit, din 7261 Mai 20, supt cuvant c ar fi fost vndut Ne-

www.dacoromanica.ro

DOCUMENTE

i locul acela impreund cu Frinciucii, ca-e ace

urmare a stpanirii de acest f el nici cu hotarnica lui Pdtru
nu s potriv, cAci, dup cum serie hotarnica, ea linie ace insemnat. pe hait ar fi desprtit prin mijloc giumtate de Cd-

-culai Bucium

znesti, parte ce din gios a lui Buzdugan, de giumtate de CAznesti, parte ce din sus a lui Neculai Bucium, nu s'au urmat,
pentrucA acum au putut s fie giumtate de Cznesti, parte
din gios, a lui Buzdugan pe de amndoai prtile pe parul Staynicul, i giumdtate ce din sus a Criznestilor sa rme numai in

parte despre rsrit a Stavnicului, si de s'ar fi ascultat acum

la giudecat cerire jacniceliului Buzdugan ca s s las a fi
giumtate de CAznesti, parte din sus, dup hoarnica lui Pdtru,

-dela ace linie in sus pan 15.110 prisaca lui Gherasim, si de

acolo linie piste Stavnic pan in zare, despre apus, apoi ce

mai mare parte din adevrat trupul Frinciucilor s'ar fi cuprinsu

supt acel nume de giumtate de Cznesti, parte din sus, si

ar fi rmas in numele Frinciucilor un loe foarte mic, nici cAt
giumtate de mosie, care si aceasta este indestuld dovad cd
-cerire jic(ni)ceriului Buzdugan precum s'au artat este inpro-tiva a toata dreptate.
Al sasle, au mai artat du(mnea)lui caminar c marginea
-cea desprc rsrit a mosii dumisale Drgusenii, atat dup stpanire din vechi, cAt i acum agiunge pan in coltul cel din
-sus despre Crdciunesti a Cznestilor i pn in linie trash" pe
hart, care s'au dovedit acum Cal desparte pe despre rdsrit de
Stavnic Cznestii de Drguseni, iar pe despre apus de Stavnic
.Cznestii de Frinciuci, cum este insemnat la hart., Aka' pintre
Creciunesti i pintre locul cuprinsu de stolniceasa Holhniasa
din Stavnic, spre rsdrit, supt nume de giumtate de C6z5.nesti, parte din sus s'au vzut o hliz" rmas tot in stpnire
Drgusenilor, numindu-s acel loe Fundul Trincutii. i numita
hliz cu captul din gios st in linie pomenith, care linie
incepe din zare despre rasrit si din coltul cel din sus a Cznestilor dispre Creciunesti si merge spre apus desprtnd pand
'In Stavnic azinestii de Drguseni, iar piste Stavnic aznestii
:de Frinciuci, pn in zare, despre apus. i mcar ea la aceasta
au vrut jic(ni)c(eriul) Buzduganu, cand s'au inftosat al trifle:
rand la a obstiasca adunare in giudect iar numai inainte sa

www.dacoromanica.ro

DOCUMENTE

25.

inprotivasca pe caminar cu zisuri din gurd c de vro trii ani

s'ar fi intinsu pe acel loc numit Fundul Trincutii, lar mai de
mult nu 1-ar fi stapanit. Dar la aceasta du(mnea)lui cam(ina)r
au inftosat la giudecatil multe marturii in scris dela ,scare
locului, f acute prin cercetare dregatorilor tinutului Vasluiului,

din poronca divanului i supt carte de blestam, care s'au vazut

cu acele marturii teadeverite i de protopopul tinutului,

meinice ce le are in mn, au incredintat pe giudecat si au

dovedit ea locul de mosie Drgusenii ce s numeste Fundul
Tarincutii din vechi s'au stapanit tot de stapanitorii cei dupa
vreme a mosii Drgusenilor pan in hotarul pomenit mai sus
ca." este coltul cel din sus a Cazanestilor dispre Creciunesti
despre Draguseni. Al- saptile, pe,ntru mosie Cazanestii c are
cursul fiintii sale cu osabire dea Drgusenilor si a Frinciucilor
dim c purcede din 'Axe despre rasrit si merge lungul ei
piste paraul Stavnicului pan in zare, despre apus unde s hotareste cu mosie Negres+ii, atat nestramutata din vechiu sta."panire, care s, urmiaz i astaz, o marturisaste si de insus jac(ni)ce(riul) Buzdugan si de tot inpregiurasii dela stare locului
este netagaduit. Dar apoi s'au dovedit si din scrisorile mosii
-

Botastii, ci este din gios de Cazanesti, in parte Stavnicului,

despre apus, scriind c mosie Bo-pistil la margine din sus sa ho-

tareste cu
Deci prin raport din parte noastrd instiintandu-se pe inalt
Ecsilentie Sa sinatoriul prezidentul divanurilor cum c dupa
multa cercetare ce am facut cu mare luare aminte, cum sa arata
mai sus, s'au dovedit atat din ispisoacile pomenite cat si din
alte scrisori i dovezi insmnate din parte caminariului Rascanul ea' mosie dumisale Dragusenii dupa hotarale ei cele drepte

adevarate din vechi are intrupare sa in curmezis, din zare

dialului despre rasarit, unde s hotareste cu. Creciunestii,
spre apus pana in paraul unde sa hottireste cu Frinciucii. lar
In lungul din capatul cel din sus, unde s hotareste cu mosie
Scheia si in gios pand in coastile Cazanestilor fiind linie ce s
incepe despre rasarit din coltul cel din sus a aznestilor despre
Creciunesti si merge spre apus piste paraul Stavnicului, hotar
vecinic despartitoriu intre Draguseni i intre Caznesti, in parte
-

Stavnicului, despre rasarit. lar in parte Stavnicului despre apus,_

www.dacoromanica.ro

fr

126

DOCUMENTE

i locul cat au fost inpresurat

din' trupul Drguenilor, adia. din Stavnic spre rsrit pn
despre Frinciuci de C5.z6neti.

In zare des-pre Creciuneti i (1.6 lng4 prisaca numit a lui Gherasim: in gios, pan: in linie pomenit a Czdnetilor, s6-1 stpA.-

niascd dumnialui caminaliul tot ca pe drept loe dovedit din

trupul moii dumisale Drguenii. i stolniceasa Marie Holbniasa sau cinva din parte sa s nu s.' intind mai mult cat
-de putn pe l'ocul acela, descoperindu-se dela giudecat C Cu
nedriapt, inpresurare i cu TA' acolisire 1-au avut pand acum

supt nume de giumtate de azdneti, parte din sus, fiindc6

Czilnetii s incepe curmezaul dela linie pomenit in gios, iar

dela ace linie in sus nu, tree. i s'au luat fspunsu dela inalt
Ecselentie sa senatoriul prin predojenie din 29 a trecutei luni
Avgust No. 4247 cum ea' au cercetat insu at.t hotairare ce i
s'au artat prin iaporttil pomenit intl dela o parte a divanului
cat i a noastr, prin raportul ce i s'au dat in urin, cu toate
pliroforiile pricinii i intiintandu c s'au priimit .1 s'au unit
cu giudecata noastr intArete s s" urmeze intocma dup hotrare ce am fAcut, cum s'au artat mai sus. Drept aceia, s'au
dat, dumisale catitinariului Iordachi Rcanul aceast carte de
giudecat, prin care dup, hotrare giudectii i dup intritura Inalt Exelentei sale sinatoriului prezidentul divanurilor
s- stlpaniasc6 moie Drguenii indepline hotarle ei impreun6

Cu tot locul ce au fost inpresurat supt nume de gium,tate de

Czneti de ctr Stolniceasa Marie Holbniasa, fiind dovedit
tot locul acela c, este cu adevrat din drept trupul moii Drguenii a dumisale caminariului, dup, putere scrisorilor ce are.
lar Stolniceasa HolbAniasa pentiu giumtate de azheti s-
caute prin drumul giudecAtii pretentie sa, cu jicniceriul Panaiti
_Buzdugan, moinaul de Czineti.

S'au scris in oraul Iaii, la anul 1812 Septemvrie 5.

(ss) Costachi vel logft.
Costn. _Ba4 logft.
Gavril mitropotit i exarh.
:

www.dacoromanica.ro

DOCUMENTE

127

II
1814 I unie 28. Carte de hotarattira a mosiilor Dtgusenii,
-Frenciucii i Cazanestii, din tinutul Vasluiului, stapanite respectiv de caminatiul Iordachi Rascanu, stolniceasa Maria Holban
si de Bitzduganesti.

Cu mila lui Dumnezeu noi Scarlat Alexandru Calimah

domnu trii Moldavviei. Dupa necontenitele lalobe ce-au pormt
catr Domnie-me pe de-o parte d-lui Iordachi Rascan, stapan
mosiei Dragusenii di pe Stavnic, dela tinutul Vasluiului, cerand
sa i sa intriasc stapnire asupra mosii sale si de catt Domnie-me, dupa hotarare giudecatii divanului din anii 1812 Septv.
5. Pe de-alt parte clironomii savarsitului jicniceriului Panaiti
Buzduganu Cu. ai lor stapnitorii de mosie Cdznestii si de amandoao partile Stavnicului. i dumneaei stolniceasa Marie Holbaniasa, sora dumisale caminariulu;, stapanitoare mosiei Fren.-

ciucii piste Stavnic, dispre apus, si a giurntate de sat MAnestii, spre cum cere dumniaei piste Stavnic dispie rasrit.
Adica cerire Buzdugdnestilor fiind ca s stpaniasca nesuprat
de dum (nea)lui caminar si de sora dumisale, dupa scrisorile ce
au i dupa carte de giudecata divanului, se au si ei tot dinteacel
anu. Pentruca dum(nea)lui cam(ina)r voindu a cupriride de hotarul mosiei dumisale Dragusanii parte de loc di piste Stavnicu
-

dispre rsrit, ci s stpaneste de dumniaei Stolniciasa supt

nume de azanesti.
Ar fi zicand sora dumisale
traga ace lips1 d'n drept
hotarul Caznestilor, ce din vechi s afl supt st.pnire lor,
pe care is au stare asazrii i intemeere lcuintii lor. Dumniaei
stolniceasa inca cernd ca sa.-s stpaniasca intriaga mosie Frenciucii i ace parte de loc di pe Stavnic despre rasrit supt nume

de giumatate satu Cazanestii, ce ar fi unit intr'un hotar cu

Frenciucii, dupa un zapis de vnzare din anii 7261 Mai 20 a
lui Neculai Buc-ium postelnicel, carile arat anume in ce chip
pan unde au vndut de-amndoao prtile Stavnicului. Deci
cat pentru giumatate satului Cazainestii a Buzdugnestilor, dup
indestule cercetri urmate la stare locului i in divan, mai pe
airma intrindu-si insumi Domniia-me in ce mai patrunzatoare

www.dacoromanica.ro

128

DOCUMENTE

cercetare a prigonirilor dintre amandoao partile, dup catescrisori dovezi s'au vzut la mama Buzduglnestilor s'au dat
domniasca noastra hotarare in ce chip sa le urmezi vecinica
lo r stpanire la partea de sus dispre locul de pricind i despre
Frenciuci, dura glasuire hotarnicii mosiei Cracitinestii si a hotarnicii vechi din anii 7240, in desprtaie giumtltai mosiei
Caznestii a Buzduganestilor dispre Bucium, cum pre largu s:
cuprinde la carte Domniei-mele de giudecata si de stapanire ce
s'au dat Buzduglnestilor in trecutul anu i lund Avgust 13,
prin care s'au slobozit atunce durnisale. caminarului sa-s caute
prietentiile de inpresurare cu dumneaei stolniceas Holbanias
sora dumisale. Rmaind dar pricina nesfarsita intre du(nmealu)i
caminariul

i intre sora dumisale pentru despartile hotarlor

intre mosii ; mai nascand in urma intre dumnealor i alta deosabita pricina pentru inpartire averilor paiintasti, ditpa ceririle
dispre amandoao partile, am oranduit Domnie-me toat e pricinile ce ave dumnealor in cercetare preosfintitului mitropolit
a dumilorsale velitilor boeri, carii in multe rnduri adunnducsa.
la sfnta mitropolie dupa amaruritul cercetari ce au facut, cat
pentru inprtire averilor parintasti in ce chip au dat cunostinta
giudecatii prelargu prin anafora au instiintat pe Domnie-me.
atunce vazandu-s prin izvodul de zestre, c intre altile averi
ci-au dat dumisale stolnicesii dumnealui spatar Alexandru Rasca.nu i-au dat i mosiia numita Frenciucii, sa.tu intregu cu
toate acareturile ce santu pe dnsa, i vazand giudecata ca
prin izvodul zastrii nu s pomineste nimia pentru giumatate

satului azanestii ce o pretindirisd dumneaei stolnicias piste

Stavnicu dispre rdsdrit supt nume a giumatate siliste de sat,
dupa glasuire aratatului zapis a postelnicelului Neculai Bucium ;
care nepomenire prin izvod pricinuindu prepus giudeatii pentru
ace parte de loc, au fost silit giudecata a intra in ce mai adana

cercetare ca s s poat incredinta fr ndoial, atat din intregime mosiei Frenciucii, cat si de mai este unita atra hotarul
ei, i alta parte de loe din altu trup de mosie. S'au cerut dar
dumisale stolnicesii ca sa arne de fath toate sciisorile mosiei
Frenciucii i acei giumatt a mosiei Cazanesti ce o pretinderisasti dumneaei a fi piste Stavnic dispre rasarit. Dumneaei
au arb.tat c toate scrisorile mosiei s'ar fi aflnd supt amanet

www.dacoromanica.ro

DOCUMENTE

129

la creditori i c socoteste a fi de prisos cercetare scrisorilor,

caci giudecata are de fat. cele mai puternice dovez : adica'
hotarnica vechi din anii 7240 a Buzduganestilor, care cu poronca domniasc la ace vreme s'au despartat Cazanestii prin
mijlocu parte Buzduganestilor despre a lui Bucium, intarite
fiind samnile cuprinsa la ace hotarnica i Cu ispisocul raposatulvi domnu Grigorie Ghica Vvod bltranul. i insus zapisul de
vanzare din anii 7261 a lui Neculai Bucium postelnicel celui
adivarat stapan a mosiilor dupa acele vremi, cand ave pricini
pentru despartire ,hotarului cu Buzduganestii. Cu care raispunsuri a sale nu numai c n'au putut sterge pripusul giudecatii,
dar mai vartos l-au intarit. Si asa aducand u-sa de fat pe dumnealui vel vornic Sarban Costachi i p e dumnealui caminar
Mihalachi, amanitarii scrisorilor, i despecetluindu-s scrisorile
In divan la sfnta Mitropolie s'au cercetat cu amruntul i s'au
cunoscut c toata invailuire cercetarilor i agiudecatilor de mai
inainte s'au pricinuit numai pentru c in fata giudecatii s arata
scrisorile ci era pus amanet la dumnealui vel vornic i zapisul
lvi Bucium ci era scos din amanetul dela caminar Mihlachi,
din care nici o dumerire nu pute s aiba giudecata de adivrul
pricinii. Pentrucd cele mai puternice scrisori su.pt tainuire au
fost amanetuite indeosabi la dumnealui caminariul iar dupa.
ce s'au adunat toate scrisorile de fat din insus glasuire lor s'au

dovedit ca dumneaei la acela loc nu are mai mult decat sat

intregu Frenciucii in parte despre apus a (S)tavnicului, cu care
cercetare falmaind dumneaei in nemult mire si prin necontinite jalobe caltra Domnie-me plngandu-se de instrambattire,
dupa a carie tnguiri Domnie-me am oranduit cercetare pricinii
acestria i increosabi la ai nostri cinstit i credincios boeri d.umnealui Grigorie Sturza biv vel vist. i dumnealui Neculai Stra.tulat vel vornic al Old. de' gios, carii aducandu-se i facancl
patrunzatome cercetare tuturor scrisorilor, ni-au incredintat
asamine c dumneaei stolniceasa nu poate ave mai malt decal

numai sat intregu Frenciucii. Deci Domnie-me, spre a ne

incredinta cu desavarsire ispie a nu mai rmne vreunii part
cuvantu de banuiald c s instrambattasti, poroncit-am de
s'au aduS 'de fat inainte' Dotnniei-mele toate scrisorile cuprinzatoare pr aceste numite mosii Drgusenii, FrencitLcii i CdRevista Istoric

www.dacoromanica.ro

130

DOCUMENTE

znestii din cuprindire dar a ispisoacilor domnesti i alte serison artate de dumnealui cminariu care pre largu s cuprindu
la carte de giudecat a divanului dela 1812, s'au dovedit
cu vad de
dumneaei are sat intreg Drgusenii pe Stavnicu

moar in Stavnic, la parte de gios in silite ci s numeste a

Cilucestilor. lard din scrisorile Frenciucilor i a Cdzdnestilor s'au

descoperit intr'acestu chipu 'mecum in gios artm : Adicl

dintr'un ispisoc al Domnului Costandin Voevod din anii 7199
Mai 15 artat de Buzdugnesti s dovideste ch' intregi mosiile
CAznestii i Botdstii dintr'u inceput au fost drepte cumprturi a unui Apostol sluger, carile au avut doao fumei : intli pe
Alexandra, din care sa trage 'Stefan Milescul, si al doile pe Nazariia, din care s trage Ionasco stolnicel, i hotreste pomenitul domnu cu giudecatA cA giumtate dintr'acele mosii numite
s stpaniasc. Stefan Milescul i giumdtate Nazarie cu fii si,
cum pre largu s cuprinde la acelas ispisocu. Apoi vdzandu-se
cA Neculai Bucitim, prin zapisul de vanzare ctri pit. Neculai
Coglniceanul, arat cd au vndut o silite i giumtate, adic.
din Stavnic spre apus silite intriag6 anume Frenciucii si din
Stavnic spre rsrit giumtate de siliste desprtit din sus de
Cznesti a lui Buzdugan, pe care li-au avut i el dipe maic-sa
Zmaranda lui Stefan Milescul.
De trebuint dar au fost giudectii noastre a sti mai intdi
si ce mosii au avut Zmaranda, mama lui Bucium, i cercetnd
intai s'au dovedit dintr'un ispisoc al domnului Mihai Racovit.
Voevod din anii 7226 Noemv. 23 a mosii Frinciucii, eh' Zmaranda

mama lui Neculai Bucium n'au avut mai mult, dectu numai
satul Frn.ciucii dat zestre de tatAl sdu Stefan Milescul si cA,
In vreme ce s'au radicae Dumitrascu Cantimir-Voevod de s'au
dus cu stile moschicesti, s'au dus si Marie giupas.niasa srdariului Stefan Milescul cu un copil i doao copile i mergand
,

acolo s-au mritat copila ce ave mai mare dupd un Toader Sliuhta.

Apoi in a doao domnie a rposatului domnu Neculai Alexandru-Voevod viind mama Zmarandii Buciumoae, srdriasa
Miliasca, in tar cu copilul ei Frangole i cu ginerile ei Sliahta,

au inceput a vinde toate moiile brbatului ei Milescul FLA

stire lui Costandin Bucium, ginerilui s'u si a niamului ei. Si
nu i-au agiunsu CA au vandut alte sate bine i ales ce-au fost

www.dacoromanica.ro

DOCUMENTE

Milescului, au vhndut

131

satul Frenciucii, zestre fiicii sale

Zmarandii, unui Ilie abageriul dela care si luasg 250 lei, si fiinde

abageriul luas acei bani dela spat(ariul) Ioan Paladi, au fost

datu satul Frenciucii s-1 pltiascg spat. Palade. Apoi duph

jalobile de au dat Mgranda, Domnie-sa cu mitropolitul tgrii
cu tot sfatul giudecndu-o pe dnsa. cu Ilie abgeriul 1-au dat
rgmas pe abager s plgtiaseg banii spatarului Palade. Si el
pentru banii lui s ja satul Milestii sg-1 vAnzg" cui i s'ar afla

s-s ja banii, iar Zmarandii i-au dat dreptate sal st.phniascd

satul Frenciucii cu tot venitul precu.m i-au foit dat zestre de
tatl su Stefan IVIilescul". Cum pre largu s cuprinde la acelas

ispisoc in urma cgruia sa vede j intregit satul azdnestii la

stgphnire lui Ionasco stolnicel, dela carile giumgtate au trecut
In zestre la Buzduggnesti i giumltate iargs cu zestre la Rosculesti, cum dovideste izvodul de zestre ce-au dat Ionasco Stolnicel fiicelor sale ce 1-au artat Buzduggnestii. Al doile dintr'o
carte domniascg din anii 7228 Iulie 28 tot dela acelas domn,
prin care rndueste hotarnici pe Toader Strljgscul diiac i alt,
ca sa.' margl la satul Frenciucii a Zmarandii Buciumoai postelnicesgi, fata shrdariului Milescul, ci s hothrhse cu Cgzgnestii
cu Drgusenii, i sh, socotiascg cu oameni buni megies din

sus si din gios sg aliaga cu bun dreptate locul Frenciucilor

imprejur despre toate hotardle, cum pre largu s cuprinde la
aceias carte domniascg, care face dovad eh de ar fi avut
Zmaranda Buciumoai i alt parte din altu trup de mosie acolo
afard de Frenciucii, negresit ar fi cerut-o la giudecata de atunce

ar fi argtat-o de s'ar fi trecut in carte de poroncg, ca s o

hotgriascd. si pre aceia i s o uniascg cu satul slu Frenciucii.

Altriile din alta carte domniasch din anii 7240 April 25, dela
Domnul Grigorie Ghica Voevod 135.tranul,

prin care dupg

Tire lui Neculai Buciurn post(elni)ce(1) s rnduescu hotarnici

ca s miarg la siliste la Frenciuci sg-i aliagg i s-i hothriasca
pArtile sale de mosie si de cumpgrtur ce va fi avnd dela mosul
sat' Stefan Milescul pe zapise ce va fi avhnd. Al patrile, din al
doile zapis a lui Neculai Bucium postelnicel ce d." vgrului su
pitarului Xeculai Cogglniceanu, la 7262 Septv., c i-au vndut
de istov o mosie Frenciucii denainte divanului, puindu-s vad
In patru zile
aduc zapisdle cele vechi den' care vederat

www.dacoromanica.ro

132

DOCUMENTE

Sal cunoaste c nedand scrisorile la vanzare ce au facut au putut

serie in zapis ce au voit. Al cincile, din alta carte domniasca_

din anii 7266 Iunie 20 dela Dcmnul Scarlat Grigorie Ghica

Voevod, dupa jaloba pitarului Ccglniceanul, ea cumparand el
o mosie anume Frenciucii dela Neculai Bucium, care mosie
hotreste pe de-oparte cu mosie Dragusenii a stolnicului Vasili
Costachi

i cnd au cumparat ace mosie neavnd Buciumil

hotarnica din semni in semni i-au facut scrisoare la mana ara-and : pe uncle. umbra' hotarale mosiei dupd cumti au stapa nit
el i ca dup ce au ramas mosie in stpanire sa ii ja o bucat
de loe stol(ni)c Vasilie Costachi mai a patra parte din toata
mosie. Si randueste Domnie sa hotarnici ca
indrepte hotarle acei mosii dupa scrisorile amnduror prtlor, cum prlargu s cuprinde la aceias carte domniasca, in urma carie nu
s'vede nici o lucrare. Al sasle, din zapisul din anii 1768 Ghenar

ro a lui Neculai Cogalniceanul pitar prin care vinde riaposatului Ionichii satul Franciucii ci este in tinutul Vaslui pe Stavnic, cu casa i cu moar in Stavnic ce-o ave cumparat dela
Neculai Bucium postelnicel i din giumatate de sat Cazanestii
a trie parte ce o ave cumprat dela Dinul Rosca. Al saptile,
din scrisoare tot dintr'acelas anu luna 1VIartie 20, prin care r-posatul episcop Ionichie da danie de veci rposatului spat.
Alexandru Rascanu, fiind la ace vreme clucer, i sotiei sale Casandrii mosie Frnciucii si a trie parte din giumtate sat azanestii ci le ave cumprate dela pit. Cogalnicean cu zapisul de
sus artat. Al optile, din carte domniasca din anii 1776 Avgust
16 a Domnului Grigorie Alexandru Chica Voevod, prin care,
dupa cerire rposatului spat. Rascanu, fiind la ace vreme paharnic, rndueste boeri hotarnici ca
hotriasca satu intregu
Frciucii i a trie parte din giumtate de satu azdnestii, caie
s o lipasca ctra mosie Franciucii dupil scrisoare de danie. Ins
de va fi danie buna i fa,r de nici o pricind apoi s-i aliaga

parte din Caznesti cum pre largu s cuprinde la aceias carte

domniasc in mina carie nici o lucrare alta nu s vede, decAt
au al-a:tat Buzduganestii o anafora de giudecata divanului a
acei vremi, intarita de domnie, prin carile s'au dat dreptate
.

de au rascumparat dela fdposatul spat. Rascanul ace a trie parte

din giumatate de satu de Cazdnesti cumpartura del

www.dacoromanica.ro

Dinul

DOCUMENTE

133

Rosca si au rmas intriaga mosie Cznestii la stapanire Buz{lugnestilor, adica, giumtate cu zestre dela Ionascul i giumatate cumparaturi cu trii zapisa dela ficio-ii Rosci ce au fost
gineri tot acelui Ionasco cu al doile fata. Deci dup ce s'au vzutil la giudecata noastr aceste aratate scrisori, care in vremea
ce urma giudecata intre Buzduganesti cu dumnealui caminar
nici la o giudecata nu s'au vazuttl decat din parte Frenciucilor la
toate giudecatile s arata numai zapisul din 7261 a lui Bucium
de vanzare Frenciuc;lor supt cuvnt de o siliste i giumatate,
hotarnica din 7240 despartitoare intre Cazanesti, din a carora
invaluiri nici o luminare alta neputand lua giudecata au si dat
hotrare sa ca Buzduganestii pe samnile aceiui (sic) hotarnice
sa-s stapaniasca giumatate satului lor Cdzanestii. Acum dar
n'au mai ramas giudecatal nici o indoiala ca dumneaei stolniceasa ar ave mai mult acolo cleat numai intregu satul Frenciucii pe Stavnic, cu cash' cu moara in Stavnic, dupa glasuire
tuturor scrisorilor mosiei Frenciucii, atatil cele de mai inainte,
cat i acele mai din urma zapisului de vanzare a lui Bucium,
care insus el cu un anu in urm prin al doile zapis ce da Cogalniceanului Il aniriseste mdrturisind cal au vandut numai o
mosie Frenciucii i sa indatoreste a-i da i zapisale vechi. Apoi

Coglniceanu vrand a puni in lucrare zapisul dintai a lui

n'au fost ingaduitu de stapanul Dragusenilor, cuma
clovideste carte domnului Scarlat Ghica Voevod, i asa in urm
ava'nd in mana sa zapisul lui Bucium pe o saliste si giumatate
au vandutil episcopului numai o saliste Frenciucii, care insus
Bucinmil prin acel dinti zapis a lui marturissti la ce loe sa
afla intriaga silite Frenciucii, adica piste Stavnic, dispre apus.
Si Cogalniceanul au vandut episcopului numai o saliste Fren-

ciucii cu o a trie parte din giumatate de azarresti, de unde

s dovideste ca daca Cogllniceanul ar fi stpanit Frenciucii
giumtate de Czanesti, dup zapisul cel dintdi a lui Bucium,
n'ar fi artat prin zapisvl vanzarii catra, Ionichie ca au avutil
dela Bucium numai un sat Frenciucii, i episcopul asmine
indata prin scrisoare sa ni-au dat danie parintilor dumilorsale
cum s'au aratat. Si dumneaei stolniceasa Marie Holbaniasa
piste matca Stavnicului vechiu spre rsarit de acum inainte nu
poate s triaca, oprita fiind de insus scrisorile mosiei Frenciucii.

www.dacoromanica.ro

134

DOCUMENTE

Iar dumnealui carninariu Iordachi Rscanul, fratile su,

agiutd cu toat dreptate in putere scrisorilor ce-au artat atat
la giudectile de mai inainte Cat i acum la giudecata noastr
a-si intregi mosie-sa Drgusenii pan in matca vechi a Stavnicului, dup cumil pe despre risdrit s'au dovedit c5, s'au stpnit pan, in Boor din coltu Cznestilor i cu intindire in gios
pAn in hotarul mosiei Cznestii a Buzdugnestilor, in linie
ar'tat la harta de stare mosiilor, care s'au dovedit acum c
este margine din sus a aznestilor desprtitoare din Stavnic
spre rsritu de car5. Drguseni si din Stavnic spre apus de
_c'tr. Frenciuci, iar nu prin mijlocul aznestilor s dovideste
si din insus intaritura acei hotarnice pomenit dint' 7240. Si
din ace linie in gios pe dearnndoao prtile Stavnicului, pAn
In hotarul mosiei Botstii, intreg trupul mosii Cdznestii s'au
dovedit a Buzdugnestilor din izvodul de zestre ce-au datu
Ionasco fiicilor sale si din cele .din &Ind cumprturi dela ficiorii

Rosci ce au fost ginere lui Ionasco i rscumprare dela rposat spat. Rscanu, dup dovada anaforalii de giudecat' ce
au artat Buzdugnestii. Drept aceia
hot'rm Domnie-me
inpreun cu tot sfatul nostru ca de acum inainte in veci prigonirile s r'me izbrnite dintre trustele prtile pentru despartire hotarelor i s-si stpniasc fiistecare parte in pace
nesuprat mai multi'', adic dumnialui caminariul Rscanu
intreagA mosie sa Drgusenii in toate hotarele ei in parte despre rsrit de Stavnic pan in Boor din coltul Cznestilor,
de unde s trsdsd linie insmnatd pe harta. Si dumniaei stolniceasa Marie Holbnias intriag mosie sa Frenciucii in toate
hotarle ei in parte despre apus de Stavnic. Asijdire si Buzdugnestii intriag mosie lor Cznestii in toate hotarle ei pe
amndoao prtile Stavnicului. Si carte Dornniei mele ce s'au
dat lor in trecutul anu de giudecatd si. de stpnire numai pe
giumAtate de sat-u de aznesti frd a s vide in cercetare giudectii toate scrisorile a trustele moiile numite,
Hotrxa s r'mae de acum inainte fr, putere de lucrare i aceast de pre urm a noastr carte de hotrre giudectii prin ptrunztoare cercetare ce s'au fcutu tuturor scrisorilor. Care spre intocma urmare s'au intrit i cu a noastr

www.dacoromanica.ro

DOCUMENTE

135

domniascA iscAlitur i pecete, le va

sluji la tustrete prtile

pe aceste trei numite mosii : Drgusenii, Frenciucii i aznestii

de uricu statornic, neclintit i nerusuitil nici odinioar in veci.

1814 Iunie 28.

(ss) Io Scarlat Alexandru Calimah

(va urma).

0.L.P.G.

Cons& Ba4 vel

loe.

N. LAZAR

Elev de Lieeu

www.dacoromanica.ro

DARI DE SEAMA
Romnii din Timoc. Culegere de izvoare ingrijit. de C.
Constante si A. Golopentia. Bucuresti, (1943).

Cele dou volume, publicate sub acest titlu de Societatea roman de statistic", au meritul de a strange la un loc
informatia cuprinsh in diferite scrieri romanesti i streine privitoare la Romnii din Timoc. Sunt, in primul volum, extrase
din Lejean, Ubicini, Tacsici, Szab I6zsef, Ivanovici, Picot,

Weigand si din studiile de dat mai recent ale lui Valsan,

Giuglea, Boga, Romanski si Constante. In al doilea volum, se
culeg date privitcare la Romnii dintre Vidin i Timoc : sunt
pagini de Kanitz, Weigand, Valsan i Bucut.
Dup texte, toate in romameste, urmeazA datele statistice,
mrturisind presenta masiv a elementului romariesc in acele
tinutui* Se d apoi bibliografia subiectului.
La sfarsit, o serie de h'rti, mai cu seamd strdine, i, prin

aceasta, de o valoare documentar care nu poate fi bnuit

de partialitate in favoarea elementului romanesc. Multe fotografii reusite ilustreazA in deosebi articolele substantiale datorite lui Valsan i d-lui Bucutd.
N. B ANESCU
*

Pr. Teodor Bodogae, Din istoria Bisericii ortodoxe de

acum 300 de ani. Consideratiuni istorice in legetturei cu Sinodul
dela Icui. Sibiu, 1943.

Autorul ne d, in acest volum de comemoratie a Sinodului dela Iasi, o am,nuntith caracterisare a imprejurdrilor care

www.dacoromanica.ro

DA.RI DE SEAMA.

L38

au dus 4a acel Sinod, schitnd, in primele capitole, situatia Bisericii de Raskit la inceputul veacului al XVII-lea si luptele
grele pe care ortodoxia a avut s le infrunte in Polonia, fat:
de catolicismul agresiv. Sprijinit pe bogata bibliografie, inchinat din attea cercuri acestui insemnat episod al Bisericii orien-

tale, d. Bodogae izbuteste a pune in adevrata sa lumin figura patriarhului Lukaris, ca aprtor al traditiilor acestei Biserici impotriva ofensivei cuceritoare a Romei. Sinodul dela Iasi
e presintat apoi in cadrul patronatului exercitat in acea epoch'

de trile noastre asupra intiegului Rdsrit cretin. In acest larg

cadru, opera mitropolitului Petru Movil apare in toat malta
ei semnificatie pe unja marei traditii ortodoxe
Am fi dorit numai, pentru valoarea acestei expuneri ample
si bine informate, acea seninAtate deplin, care nu trebue
prseasc cercetrile stiintifice nici in chestiunile cele mai con-,
troversate.
N. BANESCU

N. I. Herescu, Bibliographie de la litte'rature latine. Coiled,

tion de bibliographie classique, sous la direction de J. Marouzeau. Paris, Les Belles Lettres", 1943.
Necesitatea unei bibliografii recapitulative a literaturii latine era de mult simtit, semnalat inch' de acum cincisprezece
ani si mai bine de directorul acestei colectii, d. J. Marouzeau.
D. Herescu umple astzi marea lacun., prin acest vast repertoriu, intocmit cu cea mai buri metod i aprut in colectia
de reputatie stiintific a marelui invtat francez.
Repertoriul e alatuit analitic i critic in acelas tim.p, ceia
ce presint un indoit folos, semnalat de autor in Prefat : el
d indicatii asupra cuprinsului i face o alegere a materialului,
inlturnd lucrArile mediocre Sam perimate i semnalnd la fiecare oper de seamd aprecierile autorizate, care, dela inceput
atrag atentia asupra valorii ei. Sunt de multe ori i suggestii
asupra problernelor nelmurite inc, trezindu-se interesul pentru
lucrrile nou, menite a lumina campul cercetrii la fiecare capitol al literaturii latine.
Repertcriul trebuia imprimat in 1939 0 a intArziat din

www.dacoromanica.ro

'DAR! DE- SEAMI:

imprejurdrile triste- cer, au cuprinS de ,atunci intregul domeniu

- al vietii europene. El 'se .opreste deci, la anui 1940. In fruntea
volumului se af15. Bibliografie a bibliografiei", 'seria cule- kerilor si publicatiunilor generale si speciale privind antichi-

tatea clasic. Urmeaz apoi scriitorii, Cu operele lot, in. ordinea

desvoltrii istorice, din epoca ,arhaicd PLO.' la 'Cea crestind in-.
clusiv. Un Index al_ autorilor incheie masivul VOlum.
Lucrarea d-lui Herescu e hied o afirmatie a stiintii lom'aresti in cadrul ,international.
N. BANESCIIT
* * *

G. Popa-Lisseanu, Dacia in autorii clasici. II. Autrii greci

i cercetari, LXV, ,Bueuresti,

si bizantini. Acad. Rom., Studii

1943.
.

Volumul .acesta, al XX-lea din serie., incheie vasta colectie.

inchinatA 'de harnicul cercettor izvoarelor istoriei Romnilor.
El cuprinde txtele greeesti in care se vorbeste despre locurile
oamenii tinuturilor noastre, din cea mai deprtat epock
incepand Adela Homer si Herodot
incheind - cu istoricii Cuce-

ririi turcesti, a Bizantului.

au putut
sa-i scape unele pasaje sau unii autori, .ca i atAtea. studii speciale publicate in vremea din -urmA., in legAturd cu faptele cuprinse in textele reproduse numai in traducere (si ar fi trebuit
date 0 originalele, in editia lor criticA). Semnallm in" special
Autorului,

cum o recunoaste insusi in Pref ata

pe Anonimul Vietii lui Leon", in care se gig expresia mult

discutat a Bulgai-iei dincolo de ,Istru", d.ela Care au. pornit
mai toti istoricii, strAini i romani, pentiu a admite absurdi-tatea unei stApAniri bulgare in tdrile noastre, in veacurile al
IX-lea si al X-lea. Am al-A-tat insd de mai multe ori, cu o do-.
cumentare ce nu se m:ai poate discuta, c6." expresia- se referdla
Bugeacul basarabean,,,vechiul Oglos ("07144 .al lui,,,Theophanes,

de unde Asparuch 30 trecuse horda in linperiu. O lacuna', pe

Kinnamos, care povesteste
expeditia lui Manuel, Comnenul impotriva Cumanilor la Dn.n5.re, cncl iMpdratul a trecut, f lviu.l pe la Demnitzikos
Zimcare iar6.0.o regretlm, e pasaj,u1 idi

nicea), rmArindu-i pan6 in padurile Teleoimanului nostru

,

www.dacoromanica.ro

140

DAM DE SEAM./

pasaj de o mare important - istoricd pentru

noi, prin expunerea atat de circumstantiat. Si pe acesta adesea
1-am semnalat in studiile noastre.
,E Tevc6opp.cv ,

Dar lucrarea, care incheie laborioasa operA a d-lui Pop a-

Lisseanu, i pAstreazA la noi valoarea, punand la indem'ana

cercettorilor, cari se avantA adesea in domeniul vechei noastre
istorii fArd cunoasterea limbii grecesti, textele pe care nu le
inteleg i care-i due de atatea ori la incheieri din cele mai absurde.
N. B ANEscu

G. I. Nstase, Peuce". Contribufie la cunoa#erea geogralicd-fiiicd

onteneasca a deltei Dundrei in antichitate. Extras
din Buletinul SocietAtii romne regale de geogiafie. T. LI, Bucuresti (fArA datA).

Gurile DunArei au fost descrise adesea de scriitorii vechi.

Strabo, Plinius cel BA tram, Ptolemaeus Claudius socotesc ca
cea mai de Sud gura fluviului numit, Peuke, in care se afla
insula cu acelas mime, pomenitA la istoriografi, in legAturA
cu populatiile cuibArite intr'insa. Invtatii moderni, pornind
dela acesti scriitori, au identificat Peuke cu actualul brat Sf.
Gheorghe, iar insula, dat fiind CA numele I1Et5v.11 s'a pus in legAtur cu pinii ce cresteau acolo, au cAutat-o la Sudul bratului,
intre acesta, valea Telitei i Babadag.
D. ' Nstase aratA Cat de inexacte i contradictorii sunt
tirile celor trei vechi scriitori in privinta deltei DunArei si aduce
probe convingAtoare din Arrian, dupA care Peuke nu poate corespunde decat bratului de Nord al DunArei, Chiliei. Pasajul
din Arrian, in care se descrie expeditia din anul 335 a lui Alexandru impotriva regelui Triballilor Syrmos, ne aratA CA Alexandru a atacat pe Geti, aliatii lui Syrmos, la Nord de Istros.
Actiunea se petrece in Bugeacul basarabean. Strabo, la randul
su, povestind expeditia lui Lysimachos (la 292 a. Chr.) impotriva regelui get Dromichaites, mentioneazA pustiul Getilor"
dintre Istros, Pont si Tyras, unde i Darius fusese amenintat
vedea armata pierind de sete. Lysimachos, captiv, e dus
:in orasul regelui get, anume Relis, aproape de DunAre, la Nord.

www.dacoromanica.ro

DARI DE SEAMI

Argumentul cu XnXz--Chilia n'are ins valoare, cci identificarea cu Chilia noastr, fcuth de regretatul N. Iorga, nu se
poate sustinea, cum am arAtat mai demult, in Byzantinische
Zeitschrift". Si la Ammianus Marcellinus Pe-Like apare ca cea
dinti gur a Dunrei dela Nord spre Sud.
Insula Peuke nu poate fi, dup d. Nstase, cleat grindul
d-sa aduce in sprijinul acestei identificri serioase
Chiliei,
argumente.
N. BAN.- scu

V. Laurent, Le briquet, embldine mone'taire sous les Pa-lologues? Extras din Cronica numismatic i arheologicr,
Bucuresti, 1943, N-rele 127-128, 17 pag. 80.
Antacul pleacA dela monumentele de caracter heraldic semnalate in Familiae augustae byzantinae" : vulturul bicef al i

crucea in care se anal cantonati patru B, Cate doi de fiecareparte, ca ornament pe un sakos imperial, pentru a cAuta o explicatie a originii acestui din urm motiv si a valorii sale de

simbol. Ducange vzuse in litera B, repetat de patiu ori,

armele orasului Constantinopole. D. 'Laurent arat cA crucea_
apartine celei mai vechi traditii monetare, i moda de a pune
initiale intre ramurile ei nu e mai veche cleat veacul al XI-lea.
De aceast traditie se leag, dup. prerea sa, tetragramul
dela sfOrsitul secolului al XIII-lea. Repetitia aceleasi litere
cele patru cantoane nu e de mirare, calci numismatica dela inceputul Evului mediu presintd cruci, in care se afl cte patru_
X sau E. Moneta Paleologilor reproduce deci o traditie veche.
E vorba prin uimare de o emblemd monetard. Ducange a recunoscut In fiecare din acesti B un amnar, i invtatii au discutat multd vreme asupra acestui lucru. Unii au vlzut in crucea_
cu patiu B o vaiiantd a vechiului labarum impus de Constantin
cel Mare atelierelor monetare, si d. Laurent confirm acest mod
de a vedea printfun citat din Pseudo-Codinus, care ne spune
c. fanionul marelui Duce, seful flotei imperiale, representa pe
pavilionul
subordonati
imprat clare, iar ofiterii
czaup6v p.4tez 7-6-,Jpex6e),toy. D. Laurent_
imperial obisnt

www.dacoromanica.ro

DA.RI DE SEAMA.

142

d acestui din urmd cuvnt intelesul de amnar" (briquet

jets de feu).
In emisiunilP mnnetare acesti B represint, dup autor,
tifra Bizantului ,B4cvtcov,. Nu poate fi vorba, conchide dnsul
de blazon, ci de replica emblemei pe care imperiul restaurai

insusit-o. Dar asimilarea acestor patru B cu tot at'ate

amnare a trebuit s fie suggerat de Latini ; ea e de esenV
occidentald i, ca atare, posterioar acceptdrei emblemei Bi
i-a

zantului ca emblem a intregului imperiu. Blazonul n'a aprui

cleat dup cdderea Constantinopolei, cand urmasii Paleologilor au cAutat astfel sa se aseze in rand cu Occidentalii, car:
aveau de mult institutia.
N. B ANESCU

P. Tannery, Quadrivium de Georges Pachyrndre. Preface d4

V. Laurent. Estratto da Studi e Testi, No. 94. Citt del Vati.

cano, 1940.

Autorul acestei Prefete la opera pregAtit de Tannery s

aprut, prin grija sotiei, dup moartea lui, aratd meritele deo
sebite ale acestui invtat pentru stiiirtele exacte bizantine, ati
de putin cercetate de eruditii moderni. Intr'o serie de memorii
Tannery, imbrtisand stiintele exacte din antichitate pn ir
epoca Renasterii, se opreste adesea la Bizantini, i cu deose
bire la epoca Paleologilor, atat de strlucit sub raportul cut
turei. D. Laurent schiteaz tot aceast bogat activitate, car(
asa de putin se cunoaste, oprindu-se la Tratatul celor patru
obiectul Prefetei ce semneaz. D-sa lmureste sistema
tizarea celor sapte discipline tiaditionale, ce formau invt.
mntul superior, TriviuM i Quadrivium, i arat insemntatezcelor pattu stiinte exacte (Aritmetica, Geometria, Muzica, Astro-

nomia) in cultura epocii. Ele dedeau spiri,ului filosofic toati'

strlvcirea, i acest lucru I-a inteles Tannery. Restauratia Pa
leologilor trecu invtmntul oficial in mnile Bisericii. Dar
oamenii Bisericii aveau wale de stiintd pentru stiint. ; scopul
silintei intelectuale a fost nu, -atat perfectionarea cunostirrtelor
at mai ales urmdrirea unui scop practic.
Opera lui Pachymeres simboliseazd, dupd d. Laurent, re

www.dacoromanica.ro

D1I DE SEAMA.

143

Loncilielea magisterului si a curiositdtii intelectuale. Scriitorul

bizantin subliniazd in deosebi primatul astronomiei : se credea,
In acel timp, c miscrile cerului sunt intim legate de evenimente ce au loe pe plmant. Invitatul francez d o caracterisare a invtmantului superior, in frunte cu G. Akropolites
Holobolos, i dovedeste,cd Pachymeres a indeplinit de asemene a
functiunea de profesor in invitmantul superior. Competenta
sa mare imbritisa intregul program al acelui invTmnt si e
posibil ca el s se fi ridicat la locul de Rector. 5tiinta lui, dup
cum aratd Tannery, impunea contemporanilor.
Opera editata nu adaug6 mare lucru la istoria stiintelor

antichittii, afirm; d. Laurent, dar e de o netgdduit utilitate, presintndu-ne, exact si precis, nivelul mijlociu al inv6timntului matematic sub primii Paleologi. Ea a imbog4it, in
acelas timp, terminologia tehnicd oviitoare mai inainte.
N. B 2,TE SCU

Tache Papahagi, Paralele folklorice (greco-romdne). Traduceri din poezia populard greacd i note de folklor, filologie i et-

nografie. Acad. Rom., Studii i cercefdri, LXVIII. Bucuresti,

1944.

Autorul preciseaz, in Introducere, caracterul poesiei populare grecesti i stabileste raporturile ti cu creatiile celorlalte
popoare, ceia ce atest fondul primitiv strvechiu al genesei lor.
Ceia ce da' o deosebit valoare acestui studiu, sunt numeroasele paralele semnalate de autor in poesia noastr popular
din toate tinuturile. Aromnii presint, fireste, i influente di-recte ale creatiei poetice grecesti, dar si o colaborare la aceast
creatie, evidentiat prin atatea citate din colectia lui Passov
(v. pp. 10-12). Sprijinit pe bogata bibliografie a materiei, d.
Papahagi da cercetrii sale un cadru larg, in care se intainesc,
araturi de folklorul Sud-Est european, eel italian, francez, ca-talan, dest5inuind atatea teme comune cntecului popular.
Traducerea nu se indeprteaz de ritmul originalului, ceia ce

-constitue un merit de capetenie. CunoscAtor perfect al limbei

Topulare grecesti, autorul a invins dificulttile, izbutind a ne

www.dacoromanica.ro

'

144

DAR! DE SEAM.i.

reda cu mare exactitate cuprinsul, intrio form care pstreazI

inc poesia creatiei originale. Fiecare bucat e insotit de note,
care lumineaz sub toate raporturile textul i semnaleazA reflexele din cmpul larg al cercetrii.
N. RitNSCU

C. Brtescu, V. Mihilescu, N. Al. Rdulescu si V. Tuf escu, Unitatea i funceiunile pihmintului i poporului romdnesc.

(Biblioteca informativa a Societ. regale romne de geografie.

Nr. I), Bucuresti, 1943.
Acest mic volum de informatie stiintific obiectiv cuprinde patru studii de concentrat sintez, dovedind unitatea
ptnntului i poporului romn, in spatiul pe care azi Il ocup.
Dupd Introducerea luminoas a d-lui Mihilescu, lmurind constructia originar a edificiului carpatic romnesc, ca
unitate armonioas legat nedesfcut de poporul unitar ce acopere toat intinderea sa, d. C. Brtescu caracterizeaz unitatea
individualitatea fizicA a pmntului romnesc", ca produs
al unei lungi evolutii geologice, paleogeografice i morfologice,

formnd un bloc armonios cu individualitatea lui proprie. Al

doilea studiu, datorit d-lui N. Al. 12.Adulescu infdtisaz unitatea antropogeografic a Romaniei", dovedind, cu resultatele
cercetrilor etnografice i antropologice, permanenta vietii romnesti neintrerupte pe teiitoriul national, din vremea paleoliticului
n zilele noastre. D. V. Tufescu l'murete, in a/
treilea, functiunile economice ale Romaniei", ca productoare
de materii prime, ca importatoare de produse fabricate si ca
mijlocitoare a cilor de comert cAtre Orientul deprtat. In sfrsit,

d. V. Mihilescu presint o gene de considemtiuni judicioase

privitoare la functiunile geopolitice ale pmntului i poporului carpatic romnesc", care pun in lumin rolvl nostru istoric,
la marea rilspantie carpato-dunreani unde ne afl'm.

Prin seriositatea lot, aceste frumoase studii, de o competent ce nu poate fi discutat, ar merita s fie opuse, intr'o,
limhrt strinal, ereziilor aruncate struitor in circulatie din anumite cercuri stiintifice"

www.dacoromanica.ro

DiRI DE SEAMA

1 45

D. Ciurea, Problema originii i sensului lui Io din intitulatia i subscriplia documentelor romd ne0i . Anal. Acad. Rom.,

Mem. sect. ist S. III, T. XXVI, Mem. 4., Bucuresti, 1943.

Reluand chestiunea adesea discutatd a semnificatiei
originii terminului Io din intitulatia i subscriptia documentelor
noastre, d. Ciurea ajunge la singura ei deslegare plausibil :
originea bizantin'.
Facsimilele documentelor bizantine (Facsimiles byzantinischer Kaiserurkunden. Miinchen 1931) publicate de Fr. Dlger

au dat cercettorilor nostri elementul bizantin necunoscut mai

inainte : abreviatia lui liovvw in intitulatia i subscriptia impratului loan V Paleologul. D. Damian Bogdan a putut face
astfel legtura intre cele dou formule diplomatice (v. recensia
sa asupra lucrrii lui Dlger, Rev, ist. rom., III (1933), 289-290).
D. Ciurea, examinnd de aproape chestiunea, conchide c
In adevr terminul Io e un element bizantin introdus in diplomaHca bulgar in epoca tarului Alexandru (1331-1365), cel

dintai la care apare terminul. Intitulatia tarului Alexandru

imit fidel pe cea bizantin contemporand, a lui loan V Paleologul. Formularul bulgresc a fost imitat in Tara Romneasc
de Nicolae Alexandru, considerat ca fondator al cancelariei
domnesti, si a trecut apoi la urmasi.
Un fapt, care merit a fi insemnat, stint dovezile aduse
de d. Ciurea pentru a proba c in documentele unora din domnii
Moldovei numele fiului domnesc socotit ca succesor era si el
precedat de un Io, care lipsea la numele altor fii, in aceleasi
documente.
N. B.Xmscu

Studii i cercetdri istorice, Noemvrie 1943. Vol. XVIII,

Institutul de istorie national A. D. Xenopol", Iasi 1943.
Volumul acesta masiv, inchinat memoriei regretatului profesor I. Minea, e cel dintai aprut sub noua conducere a publicatiei initiate cu atata ravn de pretuitul disprut. D. Boldur
consacr acestuia cateva pagini de inchinare ; d. Diaconescu
presint pe larg i cu intelegere (pp. 8-24) opera stiintificA atat
de bogat si" noud a istoricului Minea, iar d. Grigoras inchin
Revista Istoric5

10

www.dacoromanica.ro

146

DAR! DE SEAMA

duioase pagini (25-32) de evocatie a omului si a metodei de

lucru a savantului.
Intre contributiile la acest volum, semnalm studiul d-lui
Boldur asupra politicei externe a lui Stefan cel Mare. Autorul
aratd c in lunga sa domnie marele Domn n'a avut o singur
tinta a politicii sale externe, lupta contra Turcilor, ci, in ultima
parte a domniei, el si-a, schimbat aceast politicd, la indemnul
imprejurdrilor din Nord-Estul european, in care a jucat un rol
atat de insemnat. Foarte interesant expunerea d-lui P. Bujor
a imprejurrilor in care a mijlocit, in 1917, intrevederea lui
.

Ion I. C. BrAtianu cu Kerenski, la Petrograd. D. Motogna, vorbind despre Ocnele de sare din Transilvania i istoria medieval a Romanilor", se crede indrepttit, pornind dela arhicunoscutul i mult discutatul pasaj din Annales Fuldenses (a. 892),
sd proclame fdr nici o logic" stApanirea Bulgarilor la Nordul
DunArei asupra regiunilor locuite de Romani". Dar nu e nimic

In acel pasaj care s autorize o asemenea absurditate, si am

spus-o de atatea ori. D. R. Vulpe vorbeste despre valurile romane din Dobrogea, si e de prere c cel mare, de pmant, a
fost ridicat impotriva Hunilor, pe la jumiltatea secolului al
V-lea, iar cel de piatrd sub impratul Anastasios, la inceputul
secolului al VI-lea. D. I. Lupas schiteazd cariera Voevodului
Bartolomeu Dragfi al Transilvaniei, iar d. Dan Simonescu d

o caracterisare a manOstirii Neamtul ca centru de culturd. Mai

departe, semnalm interesanta scrisoare a raarelui Hasdeu
ctre unchiul sOu Boleslav, publicat i comentatd de d. Saueiuc-SAveanu, lista studentilor romani dela Universitatea din
Bruxelles, de d. Const. C. Angelescu, acte privitoare la istoria
Bucovinei in 1849 de d. N. Sendrea, o descriere sumar. a Moldovei din secolul al XV-lea, scoas dintr'un manuscript al bibliotecii Vaticanului i publicat de d. St. Pascu, un erudit

studiu al d-lui A. Nitu asupra originii orientale a motivului

antropomorf cucutenian dela Petreni, o m.rturie necunoscut
asupra sfarsitului domniei lui Radu-Vod Serban, de d. I. Crciun si un articol plin de interes al d-lui G. Zane, despre relatiile lui Ion Ghica cu David Urquhart si ideile politice ale acestuia.

In sfarsit d. Th. Holban presint un studiu despre Jus \Talachicum in Polonia, i alte articole urmeaz, semnate de d-nii

www.dacoromanica.ro

D'ARI DE SEAMi

147

Mihordea, Constantinescu, Naghiu, Golimas, Bedreag, Zamfirescu, s. a.

Numrul, micat de interesant, e prea incarcat, i ar fi

mai practic ca publicatia s apara in cateva fascicole anual.
N. BA.NESCU

A. P. Dimitroff (Pironkow), Zar Simeon und sein Zeitalter.

Aus dem Bulgarischen iibertragen von K. Seetiger und Boschana
Blagoewa, deutsche Schule Plovdiv, Sofia, 1941.

Lucrarea aceasta, menita a populariza figura marelui tar

bulgar, n'are nimic tiintific. Inspirat din nationalismul caracteristic vecinilor nostri, ea urmareste a face din fapta lui Simeon,
iesita dintr'o ideologie cu totul alta decat aceia pe care i-o atribue

autorul, idealul politic al Bulgariei de azi.

Schitndu-ne in cateva pagini. istoria Bulgarilor inainte
de Simeon, d. Dimitroff serveste conationalitor sal fapte de
domeniul fantasiei. Astfel, d-sa afirma ca. Bulgarii, la sarsitul
secolului al VII-lea, folosindu-se de slbirea Statului avar, au
ocupat cmpiile dela Nordul Dunrei, in special Valahia",
au inaintat pang.' in Carpati" (p. ro). Slavii din Pelopones ar
fi cerut ajutorul lui Krum impotriva Bizantinilor i chanul
bulgar a pornit atunci cu rdzboiu, cucerind Sofia (a. 81o). D.
Dimitroff cunoaste, cu prilejul atacului piratilor Arabi din 904,

un Bulgar, Voevod de Solun", Doicin, de care nimeni n'a

auzit (p. 28).
In expunerea activittii literare din timpul tarului Simeon,
d-sa afirma ca in veacul al X-lea Bulgarii aveau in Thessalonic
imprejurimile sale biserici in care se aflau scoli bulgaresti ( !)
(pag. 34). Rzboaiele purtate cu atata indarjire de tarul bulgar
impotriva Bizantului, incercarea lui repetata de a cuceri Constantinopolea au fost inspirate, crede autorul, de inalta idee
nationala" ce-1 insufletea (durch die hohe nationale Idee, die
ihn begeisterte, p. 106). Tinta sa ar fi fost sa uneasca pe toti
Slavii Peninsulei balcanice sub sceptrul sau". Popularisatorul
bulgar n'a cetit nimic din recentele lucrari ale invatatilor asupra
acestei chestiuni, nu stie nimic de id0a imperiald bizantin'

www.dacoromanica.ro

148

DRI DE SEAMA.

imprumutat de vljnicul i ambitiosul Simeon, crescut

Bizant.
AlAturi de fantasii i anachronisme, sunt i inexactitti
dupd autor, impAratul care a pierit in lupta dela 811, in strmtorile Balcanilor, a fost Nikiphor Phoka" ; d-sa ne vorbeste
de chanul Persiam; daci literatura epocii lui Simeon e de caracter numai religios, d. Dimitroff se consoleazi crezand Ca' tot

asa a fost si literatura bizantinA din secolele al IX-lea i al

X-lea, i nc mult vreme in urm" (p. 31) : exact epoca ves-

titului Photios i a Porphyrogenetului, cu vasta lor activitate

enciclopedicA !
N. BA.NE,SCU

Revista de istorie bisericeascei, No. 2, pe Iulie-Septembrie1943, tiprit. la Craiova, sub auspiciile Prea Sfintitului Mitropolit al Olteniei se presint in aceleasi bune conditii ca i primul
numr. La inceput, frumosul articol al d-lui Bulat, asupra istoricilor bisericesti din veacul al IV-lea, continuatori ai lui Busebios de Caesarea : Rufinus, Hieronymus, Sulpicius Severus,
Orosius, in Occident, Philostoigios, Sabinos de Hierakleia,
Timotheos de Berytos, in Orient. In presintarea marei figuri a
lui Hieronymus, intemeiat pe cea mai noud bibliografie, n'ar
fi trebuit s, lipseascA splendida caracterisare a lui N. Iorga
(CArti representative in viata omenirei"). D. Bobulescu incheie
studiul su asupra silAstr:ei Pocrovului i tipireste pomelni,m1
bisericii din GrAblesti (Arges), iar d. Regleanu aduce o pretioas contributie la biografia lui Dionisie Lupu, (land la lumin atatea date notr, scoase in mare parte din dosarele Arhivelor Statului.
Dup comunicarea atat de interesant a d-lui Ridulescu
Motru la Academia Romn, asupra lui Eufrosin Poteca, biografia acestuia se imboglteste acum cu actele inedite publicate de d. Vartosu, cu privire la numirea i instalarea lui Eufrosin ca egumen al mnstirii Motru. Econ. D. Furtun pre-

sint. un peciu" de cununie (autorizarea Protopopului)

o mrturie" dat preotului care a svrsit cununia, iar Pr.
Popescu-Cilieni publica unele documente interesante privitoare-

www.dacoromanica.ro

DAR! DE SEAMI

149

la mnstirea Surpatele din Vlcea. Opera de adevrat Benedictin a lui Dionisie, eclisiarhul Episcopiei de Rmnic, numeroasele condici in caligrafia lui aleas, impodobit cu chipuri,
steme i initiale de toat frumusetea, din care multe se ieproduc

In acest numr, e semnalat de d. Bulat.

-

N. BANESCU

Dinu C. Arion, Douci studii de istorie a dreptului romdnesc

(ContribWie la- studiul ful:ddrei Voevodatului Munteniei). Bucuresti, 1942.
Aceste cloud studii : I. Despre prerogativele marilor boeri
moldoveni inainte de Stefan cel Mare" ; II. Ce inteles au avut
actele de donatiuni domnesti de pmnt la inceputurile Voevo-

datelor", merit atentia istoricilor. In analisa actelor interne

externe, d. Arion aduce o fin interpretare juridicA, si ea
d incheierilor sale tata valcarea ion.
Atragem in special atentia asupra argumentelor sale din
ultima not, att de lung, 21 studiului al doilea, care dau notiunii de rumdn o justa,' inteipretare. Terminul de vecin", in
sens de colon, eta general in el oca in care Vlah" (rtiman) insemna liber neproprietar. Cel de rumn", in sens de colon,
nu apare decAt trziu i numai in Tara-RomneascA, atunci
cnd diplomatica romneasc inlocue.ste pe cea slav i cnd
acest teimin, in traducere, inlocueste pe gel de vecin". Dad,
notiunea de rumn" ar fi avut intelesul social de clas infeTioar, ce i se atribue printr'o gresit interpretare, ea n'ar fi
.

lipsit,

observ. cu multA dreptate autorul

din terminologia

claselor sociale a =helor r'rincipa'.e. In Moldova avem ins

-terminal de vecin i echivalentul san Susedi", cum artat
d. Filitti ; in Muntenia, acelas ten/1in, i numai in yeacul al
XVII-lea, pe cel de minan", in un= disparitiei. texteior slave.
D. Arion mai arat CA nicis chiar in Transilvania, .cu, imprejuTrile istorice cunoscute, notiunea de ruman" nu are .intelesul
social pe care unii i-1 atribuie.
Nu mai vorbim de absurditatea teoriei unei cuceiiri a
slbatecelor semintii slave, total lipsite de simtul organisrii

www.dacoromanica.ro

DAM DE SEAMA.

150

politice, si vagabonand timp de veacuri pentru

organiza,.
In cele din urm, State, prin impulsuri venite de aiurea.
N. BANESCU
'

i evoligia lor

Dr. Ion I. Ghelasse, Mocanti. Impoytanta

ocial-economicci in Romdnia. Expansiunea loy in edmpia TIis,i,

In Cauca2 1 Cyimeea. Ed. III revlzut i completat. Bucuresti,
1944.

D. Ghelasse ne-a dat in aceast lucrare o pretioas munografie asupra m.ocanilor, in special a celor din tara Barsei, a
mocanilor Barsani", cari, din cele mai vechi timpuri,
trecut turmele dincoace de Carpati, in cutarea psunilor pe toatA intinderea sesului nostru, pand in stuhurile Dunrii i in.
Dobrogea.

, Expunerea incepe din perioada preistorial, culegnd informatia risipit a izvoarelor vechi, care arat pistoritul ca
ocupatie principal a strAmosilor nostri, inainte de Romani.
Transhumanta apare astfel ca un fenomen caracteristic i permanent al locuitorilor spatiului carpatho-danubian.
Autorul presintil cu mult claritate organisarea vietii pastoresti, d.rumurile obisnuite de veacuri ale transhumarrtei, cu
popasurile i locurile de oprire in Banat, in Oltenia, Iii Brgan,
In lunca Dunrii i in Dobrogea, urmreste expansiunea mocanilor i dincolo de hotare, pn in campia Tisei. Un capitol

special pune in paralel pstoritul, tot atat de str.vechiu, aL

Romanilor din Balcani, cu larga lor pendulare pand la Adriatic&
Egee.

Neajunsurile pe care barsanii" le-au intampinat mai in.

urrnd din partea stpnirii adesea abusive formeazd un inferesant capitol de istorie, pentru documentarea c.ruia autorul
n'a pregetat a cduta si in Arhivele Statului si a ne pune sub.
ochi multe acte inedite.
Dndu-ne astfel tabloul Complet' al vietii mocanilor, in
legturd cu problemele pe care le implicA, d. Ghelasse scoate
relief rolul stt social-economic si subliniazd influenta insem--

na ta pe care a avut-o ca element de cultur., la noi, factor de

unitate sufleteasc. intre Romni.

www.dacoromanica.ro

151

DAR! DE SEAALA

Cu aceste nsuiri,. lucrarea d-lui Ghelasse presinta si un

interes de actualitate, pentru care merita a avea o cat de larga
raspandire.
N. BANESCU

B. Agapie, Institutia Fieriei. Contribwie la cunoa#erea

dreptului cutumiar romeinesc. Iasi, 1942. -

Institutia vechiului Drept romanesc cunoscuta sub numele de ferie, ferdie, herdic, representand o taxa ce se depunea
Vistieriei de cel care castiga un proces i inainte de redactarea

sentintei, a facut obiectul unei discutii interminabile printre

istoricii vechiului nostru Drept. Originea terminului juridic,
explicata pana acum felurit i nesatisfacdtor (Xenopol Ii gsea
una turceasca !), a fost precisata definitiv de regretatul V.
Bogrea, Din vechea noastrei terminologie juridicd : Ferdie" (Anuanil Institutului de istorie, Cluj, II, 1923). Intemeiat pe faptul

ca terminul apare numai in Moldova; el la derivat din pol.

feruje, dela ferowac= a pronunta sentinta". Cat priveste intelesul acestui termin juridic, mare confusie a stapanit pan.
azi. Feria a fost socotita ca identica cu Zaveasca slav i cu

asa zisa legaturd" ce se intalneste in documentele din Muntenia. (Unii au identificat-o i cu birsagul" din Transilvania).
D. Agapie arata deosebirea fundamental dintre adeSte
notiuni. Materialul documentar pe care-1 produce e concludent.
In ce priveste Ferdia, d-sa combate cu succes parerea dupa care
ea ar fi un mijloc procedural de garantare a autoritatii lucrului
judecat i arata in chip doveditor c a fost la inceput o contributie voluntara, ajuns in scurt timp obligatiune, platit de cel
care castiga procesul i rsplatind cu aceasta osteneala judeatorului, o simpl taxa de proces prin urmare, dar deosebita de
cheltuelile de judecatd.
N. B ANE SCU

s *
*

M. Lascaris, La rdvolution grecque vue de Salonique. Rapports des consuls de France et d' Autriche 1821-1826. Balcania,
VI, Bucarest 1943, pp. 145-168.

www.dacoromanica.ro

152

D'AM DE SEAMA.

Eruditul profesor dela Universitatea din' Salonic publica

In aceste pagini o serie de documente inedite, privitoare la cele
dou episoade ale revolutiei grecesti din Macedonia, cu prilejul
rzboiului din 1821 pentru independenta elenic. Cele mai multe
din aceste documente se refer la insurectiunea din peninsula
Kassandra (Chalcidica) si mai putin la cea din orasul Naoussa.

E vorba de rapoarte consulare scoase mai toate din arhivele Ministerului Afacerilor strine din Paris si cteva din
Arhivele Vienei. Ele dau amnunte pretioase asupra resistentei
indrjite a rzvrtitilor si a represiunei sngeroase legate de
numele Pasei Mehemed Abdulubud.
N. BANESCU

G. Gzuglea, Cheie pentrit'intelegerea continuitd(ii noastre

In Dacia, prin lzrnbc i toponimie;Geopoliticd i Geoistorie",

III (1944), pp. 13-63.

Studiul acesta, de o insemnAtate care iese din comun,
e o pretioas contribirtie la deslegarea spinoasei probleme reluate azi, cu atata pasiune, in anumite cercuri ale sti'ntii str'ine.

Cheia" pe care o propune const in cercetarea arnAnuntit a

unor prti din teritoriul trii, in care autorul a cules numirile
curat romnes'ci, stabilind frecN.enta lor In intreaga arie, ceia ce

formeaz, dup expresia sa, masa geografic a fenomenulvi

topic. Aceast mas d. Giuglea o socoteste de o valoare egal
pentru cereetktor cu ceia ce formeazd aria major" in linguistica.
Astfel, in plasa Nsud, cu vechea ei populatie romneascA
atAt de viguroas, autorul a cules 1500 de numiri, in mare majoritate de origine larin, multe cu aceiasi infAtisare formal
ca acum 1800 de ani. Zone intregi de numiri, in majoritate roindne0i, mai cu seam la munte, apar pe urma acestor cerce-

tLri. Ele coiespund, in Transilvania, cu o larga fksie de teritoriu, care duce din Oltenia i Banatul de Est, prin Hunedoara,
Sibiu, Muntii apuseni, pan in judetele dela Nord. D. Giuglea
semnaleaz, dura indelungate cercetri in acele regiuni (N.Asud, Valea Ierii, Feleacul, Nucsoara din Hateg i trei comune

www.dacoromanica.ro

DAR! DE sEAmX

153

din Alba) o serie de numiri, care nu-si afl" in nici o limbl o

bazA de explicatie i isi au originea in perioada pre-slav, cum
o dovedeste prin paralelele din limbile iomanice sau din vechea
alt serie de numiri ce-si trag originea din epeca
german
daco,-rom an.

In conclusie, eruditul filolog cere sl se adune cat mai

repede numirile de localitti din toatd tara, alciltuindu-se un

Atlas totonimic romdn, care va fi adevdrata arhiv vie" a

istoriei noastre, pe care o socoate de un folos mai mare pentru
noi dect chiar Atlasul linguistic".

N, BANESCU

Glieron Netta, Oltenii in trecutul economic al tdrii lor. Ramuri, Craiova 1944.

In aceast scurt monografie, d. Netta schiteazd, documentat i limpede, rolul pe care l-a avut, in cursul vremii, tinutul oltean, in viata economicd a I:Aril noastre. Incepand cu
situatia geografic6 i diumurile deschise in toate directiile, legnd tinutul de cele vecine, autorul infstisaz" viata de negot,
care, .infloritoare pe vremuri i sprijinit. de Domni, decade
In urrn prin concurenta strinilor greci, bulgari, suditi austrieci s. a. adusi tot mai numerosi de imprejurdrile politice.
In fata rului ce pgubea inteiesele lor, Oltenii au stiut s reacticneze, dupd firea ler, i autorul integistreaz, documentar,
aceast. reactiune.

Expunerea, care se mrgiaeste la liniile mari, se ceteste

.cu mult interes. A fost uitat, ins lucrarea regretatului N.
Ioiga, Scrisori de boieri si negustori olteni i munteni cdtre. Casa
.de negot sibiiand Hagi Pop, care presint, pentru epoca dela sfr-

situl veacului al XVIII-lea

inceputul celui de-al XIX-lea,

o informatie pretioas, in special asupra viel,ii comerciale a Cre iovii

asupra influentii Apumlui, despre care ne vorbeste autorul.

N. E.XNESCU
-*
v

Bedirch Slavik, Srdce a doba, lisiy c'esk,ch .2en (mima

vreme), Praga, 1942, 397 pag.

www.dacoromanica.ro

DkRI DE SEAMk

154

Tndrul cercetator ceh presinta in aceast lucraie o seam

de scrisori, datorite celor mai de frunte femei din Sicilia poporului ceh. Autorul incepe cu patru epistole ale Sf. Clara catre
Anna, fiica lui Otokar I Premysl, din sec. al XIII-lea, trecut
celr

In legend prin marea ei putere de iubire

cint, la care

adauga cntarile in proz ale notarului Bohuslav in cinstea stpanei sale, printesa Kunhuta, nepoata regelui ungur Bela al IV-lea

si a doua sotie a lui Otokar al II-lea Premysl. Alte cteva scrisori, pline de griji i nelinisti, dela membrii unei familii d e
nobili cehi, sunt din sec. al XVI-lea, dupd care Slavik trece la
galeria scriitoarelor cehe din veacul al XIX-lea.
E pomenita aci Magdalena Dobromila Rettigov alturi
de trista i frumoasa povestitoare Boiena Nmcov, din ale
cror epistole se desprind numai gingdsie i tristete. Cele doul
sotii ale scriitorului Fr. Ladislav ,Celakovslq, Marie Ventova
Bohuslava Rajsk, si-au desvaluit pe rnd sentimentele de iubire i duiosie fata de acela care a pus a tta ravn in miscarea
romantica cehil dela inceputul sec. trecut. Interesante sunt
fata.

scrisorile fiicei lui Fr. Palack)'/, Maria, devenit apoi sotia cunos-

cutului om politic F. L. Rieger. Karolina Svtla si Sofia Podlipska, surori i scriitoare in aceiasi masura, au lasat randurf
strabtute de nelinisti i framantari pentru doi mari poeti din
veacul al XIX-lea, Jean Neruda si jaroslav Vrchlick2. Printre
admiratoarele lui Bedrich Smetana se numra i frumoasa
nelinisti-

'

poeta Eligka Krsnohorska, din scrisorile careia se inteleg

'attea momente intime din viata compozitorului ceh. In fine,
alte doti artiste, Hana Kvapilov. i Zdenka Braunerov, si-au
mrturisit in scrisori taine i adevruri, care in amuigul yeacului trecut capat o deosebita pretuire.
taine.

Fiecare grup de scrison e insotit de o introducere explicativd, in care date, cameni, intampldri, locuri i relatii sunt
legate intr ele pentru o cOt mai nwar intelegere a textului.
Cu aceasta publicatie, Slavik a adus un nepretuit serviciu literaturii cehe.
TRAIAN IONESCII-NICO V

www.dacoromanica.ro

DIRI DE MAMA.

155

B. Slavik, Hanack pismenictvi, Olomouc, 1940.

E un studiu asupra Literaturii hanace, dintr'un tinut care,
in multe privinti, se a.seamna cu Banatul nostru. Slavik incepe
Cu poezia modest carturareasca, lipsita de expresivitate, din

epoca Josefiniana si trece apoi la productia regional, din a

doua jumatate a sec. al XIX-lea. 0 seama de versificatori marunti sunt scosi cronologic din anonimat i dati publicittii. E
vorba de motive si fragmente poetic, ce nu depsesc cadrul
atmosfera rurala a vremii. antecele de iubire se impletesc cu
descriptii de pe natural i cu intainplari nevinovate din viata
Alteori spiritul de humor provincial strbate poezirle
ocazionale i patrunde, impreung cu alte elemente traditionale,
In cuprinsul poeziei culte. De altfel, autorul desvaluie la fiecare
pas si aceasta penetratie de legende, povestiri i rezonante de
viata caracteristic regionala, incorporate in cuprinsul literaturii culte.
Lucrarea se completeaza cu un capitol de trimiteri ;;.i explicatii foarte nimerit pentru descifrarea i intelegerea textului.
Pentru studiile de mare sintezd, astfel de monografii sunt de

mare per.
TRAIAN IONE,SCU-NISCOV

Erhard Preissig, Die franzsische Kultur-Propaganda in der

Tschechqslowakei,' Stuttgart Berlin, 1943, 256 p.
Prof. PreisSig si-a luat greaua sarcin sal puna in adeva-

rata ei lumina propaganda francezd in mijlocul populatiilor

ceho-morave, dela inceputul sec. trecut i pang in momentul
cand republica cehoslovac s'a prabusit. Dela romanul lu
George Sand, Consuelo" (1842-43) si pana la evenimentele politice din 1939, autorul urmareste constiincios toate studiile, lucrdrile, conferintele, scolile, Alliance franaise", rostul
politic al Misiunii militare franceze in Cehoslovacia, expozitii, presa si toate manifestatiile publice in care intelectualii francezi i cehi au sprijinit o struitoare propaganda francezd. Profesorul Preissig se opreste asupra fiecdrui amnunt,
ca i asupia actiunilor de mare rdsunet, le descifreazd sensul
scoate in relief justa semnificatie, pentru evolutia de mai tar-

www.dacoromanica.ro

156

raw DE SEAMA.

ziv. a situatiei politice din Europa Central. Din loe in loe

atunci cnd limpezirea problemei o cere, autorul face apel
la unele fapte de cultur, din cuprinSul lumii slave, care au
avul- asupra relatiilor franco-cehoslovace o deosebit intaurire.
TRATAN IONESCU-NICOV

Roska (Marton), A rzcsalednyok (Uber die Herkunft der

_kupfernen Hacken, Axthacken, Hammeriixte und Pickelhacken
vom ungarischen Typus). Kzlemnyek az Erdlyi Nemzeti MA-

zeum Erem-s Rgisgtrbl, Cluj, II, 1942, pp. 15-77, cu

59 fig. studiu In 1. ungar i rezumat amplu in 1. gerrhan.
O incercare de prezentare sistematic a interesantelor
unelte i arme de cupru dela sfrsitul epocii neoeneoRice
-din prirnele timpuri ale epocii bronzului de pe teritoriul romanounga r. Din pcate, aceast clasificare nu este urmrit metodic,
dei se fac unele grupri care pot rmnea, mai ales ea autorul
aduce si material inedit, care cl, studiului de fatal o oarecare

valoare. Se reproduce Inuit material cunoscut si din studiile

anterioare. La fig. 24, p. 27, autorul era harta rspudirilor acestor

-unelte si arme. Aceast bar-Ca este deosebit de important. Ea

arat din capul locultti c majoritatea localittilor se gsesc la
Est de Tisa, in Transilvania. Cum s'ar putea, in acest caz pstra
inc6 numirea de tip ungar" ? Autorul insusi repet de cateva

ori ea atari produse de cupru s'au descoperit in majoritatea

lot in Ungaria istoric.". Dar arheologia nu se poate sprijini,
.ca i celelalte stiinte, pe simple formule", ci pe realitti.
Securile cu cloud brate perpendiculare, securile-ciocane, securile-tesl etc., despre care este vorba in studiul d-lui M. Roska,
.sunt de tip transilvdnean, att prin rspndirea lor, Cat i prin

origine. Abia in al doilea rand ele pot fi numite de tip ungar.

Am artat acest lucru intr'un studiu, in care m'am ocupat tocmai

cu aceste procluse (Apulum, I, 1939-1942, pp. 39-56), care

poate fi completat cu noul material, dar clasificrile doncluziile rmn aceleasi.

Nu vedem o influentd a topoarelor naviforme nordice"

asupra tpului Vidra (clasificarea noastr), ca eel dela Vista

www.dacoromanica.ro

DAR! DE SEAMI

157

jud. Cluj (fig. 6) si cel dela Sibiu (fig. 44), cum crede autorul.
Aceast inraurire se manifest in mod cert asupra topoarelor
de tip C3 (seria Tg. OcnaCimislia). Elementul strein, pe care

autorul Il numeste scandinav", nu este atAt de hotrtor la

creiarea acestor produse autohtone. E greu de admis frd rezerv i o influent din Mesopotamia. La p. 72 se dau diferitele preri asupra originei a cestor forme de cultur. Majoritatea arheologilor s'a oprit la Transilvania si Ungaria". Autorul insusi_recunoaste (p. 73) c das Hauptiabrikationszentrum
war Siebenbiirgen", fiindc6 aci se intAlnesc deopotriv cele mai

=Ate exemplare si cele mai multe variente. Se emite ipoteza

c6 un centru, de mai micA important, ar fi fost si in Serbia,
ceea ce nu ni se pare imposibil, data fiind bogdtia in cupru.
a acestei tri. In privinta cronologiei - si a stratigrafiei:
nimic nou.
D. BE RCIU

www.dacoromanica.ro

C RONICA
Dinu C. Arion, Vlahii, clasd sociald in Voevodatele romdne#i, Bucuresti, 1940.
E o interesant contributie la Imurirea notiunii complexe
a rumniei", accentuand diferentierile constatate si de d. Filitti
In categoria neproprietarilor. D. Arion ii explic drepturile de
posesiune asupra pmntului printr'o veche ereditate, aceste
drepturi existnd inainte de intemeierea Principatelor i de
crearea marei proprietti. Rumnii", proprietari gentilici, au
format, prin crearea marei proprietti, o clas de posesori de
pmnt pe mosiile boerilor. Documentele nu sunt clare in acest
privint., dar autorul se intemeiaz si pe analogia strilor sociale din Apus.
Chestiunea merit a fi reluat i adancit: mai mult.
.

N. B.

D. Const. Turcu public in Anuarul liceului Petru-Rares"

din Piatra Neamt, pe anii 1936-1940 (si in Extras), foarte interesanta schit biografic a lui Wilhelm von Kotzebue. D-sa
stabileste CA nu el a fost consul la Iasi, cum cred d-nii Cartojan
si C. Gane, ci fratele s.0 Carol; mosia sa Blusestii era in jud.
Roman, nu in Neamtul, cum de asemenea s'a crezut.

Autorul desgroap din Almanahul de invttur si petrecere pe anul 1841", editat de Koglniceanu, notele de cl.torie ale acelui scriitor, traduse din limba german: de Samuil
Botezatu i le reproduce la sfrsitul studiului, sub titlul : Fragment dintr'o cltorie in Carpatii Moldovei". Notele, descriind
www.dacoromanica.ro

160

CRONICA

excursia dela Slatina panC. in vArful Ceahlh'ului i

toria cu
plutele pe Bistrita, sunt de toa-ni frumusetea i trebue s mal-

tumim d-lui Turca de a le fi redat literatuiii noastre.

N. B.

D. Berciu, Le palolithique et le msolithique en Roumanie.

Bibliographie, rpertoire et, index des localit6s. Bucarest, 1942.
Lacrarea d-lui Berciu e de un real folos, mai cu seamlcum foarte bine observ5. pentru cercettorul strin. Indicatiile bibliografice sunt insotite fiecare de ch' te-o scurt caracterisare, ceia ce uureaz." orientarea.
Astfel de repertorii ar trebui fcute, la intervale de timp,
.1 pentru alte specialitti (D. Herescu ni l-a dat pentru litera-

tura latin).
N. B.

Em. i Romulus Rebreanu, Originea limbilor neolatine,.

Braov, 1943,

Lucrarea aceasta, de 45 de pagini, e o incercare indrzneat de a drma tot ce istoria i filologia au stabilit cu privire
la originea
limba popoarelor neolatine. Romanisarea acestor
,

popeare ar fi, dup autori, o ilusie a istoricilor, iar temeiul limbii

lor, in toate provinchle, o limb6 comunA preistoricd, arhaic.'",
desfcut in dialecte vorbite de aceste diferite popoare.

Dar pentru a rdsturna atat de fundamental bunuri ale

tiintii de sute de ani, e nevoie de ceva mai mult 1. mar adnc
decAt simplele consideratii, de multe ori inexacte, ce se fac.,
si de grbite paralelisme cu unele fapte moderne.
N. B.
*

D. Caracostea. Forme de critica. Critica debuturilor, critica

de adul4ie. Bucureti, 1944.
Sunt in aceste pagini observatii judicioase. Atitudinea hotrithl impotriva revizuirii la care unii poeti obinuesc a supune

opera debutului lor are temeinicia unui principiu. Exemplul

www.dacoromanica.ro

cRornak

161

poesiei Spre rrile enigme", a lui Minulescu confirmd pe deplin

constatrile ctiticului. Consideratiile plivitoare la ceia ce ansul
la.ceia.

numeste Critica de generatie" si la creativitatea modernistd"

sunt de tempeiat prin anumite limite impuse necesittilor literare ale vremii". Altmintrelea, ajungem la ciripeala aiurit
care stric azi de atAtea ori biata hrtie de geaba. Al doilea
capitol al lucirii e os osandire meritat a criticei superficiale
biata'iliArtie;

interesate.
N. B.

Ec. Oh. Ionescu, Viaja i actiritatea lui Filotei, episcopul

Buzduluti (185u-1864 Bucuresti, 1941.
Lucrarea, aprut in 1909, ca tez de licent, se reedi- teaz acum intr' o form mai ampl, datorit rnaterialului non
pe care autorul nu-1 avusese atunci la indemng.. S'au folosit
si multe inedite, ce se dau integral in Anexe. Figura at.t de
discutan.' a Episcopului de Buzu apare astfel intr' o lumin
mai adevrat, i acesta e m.eritul
N. B.
-

Oh. I. I\TItistase, Descrierea statisticd" a Bugeacului (1822

Deicrier"ea

1828)
1937.

autorul" ei. Extras din Viata Basarabiei", 5-6,

Asa numita Descriere statistic a Basarabiei propriu-zise

sau a Bugeacului", aprut anonim la Cetatea-Alb in 1899 si
insotit de o hart, care, dup.
Nastase-," reproduce pe cea
ridicat in 1817-1819, cu adaosul datelor cadastrale dintre
1822-1828, s'a crezut in general drept opera' a topografului rus
Cornilovici. D. Nstase dovedeste, cu date scoase din Arhivele
din Iasi, c- ea trebne atribuitg. Colonelului de Stat-major Gh edichen, care, iris s'a f olosit si de materialele lui Cornilcvici,
autor al lucfrilor cadastrale fcute intre 1817.1824 in Bugeac.N. B.

Tadeusz Gostynski, Ivirea unei poesii de curte in secolul

al XVII-lea. GncErea, XXIII, Februarie, 1944.
-

U-

Revista Istorica

www.dacoromanica.ro

cRoNICX

162

Invtatul polon atrage atentia asupra versurilor inchinate

stemelor domnesti dela noi, in fruntea operelor atator sciiitori
de seam din secolul al XVII-lea si stabileste ea' moda" acestor
versuri de inchinare a venit din Polonia, urde, tocmai in acea
epoca', incepusea aceste versificri, in legaturd cu desvoltarea
vietii de Curte. Relatiile strnse culturale dintre Moldova (unde
apar intaia oar asemenea dedicatii) si Polonia dau prerii d-lui
Gostynski mult temeiu de verosimilitate.
N. B.

Casa

Al. Popescu-Telega, Cervantes, viata i opera. Bucuresti,

coalelor, 1944.

O lucrare ca aceasta, care sA faca' la noi cunoscuta in

cercurile largi ale publicului viata aventuroas a genialului
autor spaniol e foarte binevenit. Biografia oamenilor mari se
cel este intotdeauna cu folos, i episoadele vietii lui Cervantes

sunt dintre cele mai interesante. Autorul ne-o presint in lumina nona' a cercetsilot, in pagini care se cetesc cu plcere.
Opera inss, in expunerea plea incrcat de eruditie, se desprinde mai anevoie. lar conditiile tehnice ale editurii sunt, pentru
o institutie cum este Casa coalelor", de-a dreptul inferioare.
-

N. B.

Col. Marius P. Herescu, Genial militar al lui Ion-Vodcl

cel Gum lit, 1572-1574. Extras din Romania militara", Nr,

Bucuresti ,1944.

-,

Lucrarea atat de documentatk pe care autorul o inchina eroicei figuri a trecutului nostru, scoate in evident&

marele su geniu militar. Dispunnd de o bogat eruditie in

materie, d. Col. Herescu pune in paralela' ordinea de lupt
lui Ician-Vod cu a celor mai vestite btlii cunoscute, dovedind insusirile exceptionale, care aseazd pe eroul moldovean
printre cei mai mari cdpitani ai lumii. D-sa arat in acela timp
cat de solide rman si azi caracterisrile marelui Hasdeu.
N. B.

www.dacoromanica.ro

CRONICK

163

Maria Dumitrescu, Despre o carte necunoscut". Extras

din Scriptum", I, Brasov, 1944.

Autoarea aratd Ca' lucrarea publican.' la Venetia, in 1695,
sub titlul L'origine del Danubio, relevat de d-nii Fortunescu
Donat (Arhivele Olteniei, XXVIII, 174-175) n'a rmas necunoscutd lui N. Iorga, cum socotesc dnii, i nici din bibliografiile cunoscute nu lipseste. -

D-ra Dumitrescu aratd c modelul, datorit lui S. von

Birken, Der Donau-Strand, Niirnberg, 1664, a avut numeroase
editii (cateva aflate de d-sa in biblioteca Academiei Romne)
si multe traducen i in italieneste. Ele sunt presintate cu o acribie
vrednicd de cel mai expert bibliograf.
N. B.

I. Pillat, Florica, viea i casa Brtienilor. Bucuresti, 1944.

-

Eleganta plachet, publicatd de Asezdmantul - cultural

Ion C. Brtianu", cuprinde doug. conferinte tinute de autor
la Radio-Bucuresti. Cu talentu-i cunoscut, d. Pillat evoac trecutul pilduitor al leagdnului marei familii asa de strns legate
de istoria Renasterii Romaniei.

V. Valcovici, Rolul ,stiintei In formarea spiritual a omului

cult. Rolul Matematicei. Extras din Memorii si monografii" ale
Academiei de Stiinte din Romnia, Nr. ro, Bucuresti, 1944.
Aceastd caracterisare a contributiei stiintii, i in special
a matematicilor, la formarea omului cult presintd in linii mari
intreaga evolutie a gAndirii omenesti dela Aristoteles pAnd azi.
Autorul uneste la fondul strict stiintific o elegantd a expunerii,
care constitue un merit mai mult al acestei interesante comunicdri.
N. B.

N. Vdtmanu, Contributiuni la viata

scrierile lui Nicolae

Filimon. Extras din Universul literal" din 30 Iunie 1943.

www.dacoromanica.ro

164

CRONICI

D. Dr. Vatamanu, care, impreuna cu parintele Negulescu,,

a adus atatea date nou la biografia asa,_ de putin cunoscutd

mai inainte a lui Filimon, presinta si de astddata cteva amanunte interesante si identifica" dou bucati satirice ale roman- -,cierului, publicate in foile umoristice Nichipercea" i Pepelea".
-

N. B.

A. Radulescu, Din trecutul de 8o de ani al Curtii de Ca-satie. Anal. Acad. Rom., Mem. sect ist., S. III, T. XXV, Mem.
14. Bucureti, 1944.
In aceasta comunicare, cetita la Academia Romana', Cu:
privire la originile i desvoltarea instantei supreme a tarii, autorul expune, cu precisia sa cunoscutd, imprejurarile in care
ea s'a constituit. Prevazuta de Conventia dela Paris (7119 August
1858), legea Curtii de Casatie a capitat finta in 186o, iar orga-;
nizarea sa de fapt in 1862.
N. B.

V. Slavescu, Viata si opera economistului Dionisie Pop

Martian 1829-1865. Vol. I. Academia Romana, Studii i cercetri

Bucureti, 1943.

Masiva lucrare a d-lui Slavescu schiteaza viata i activitatea de economist a lui Pop Martian i presint totodata analiza scrierilor sale, care vor fi stranse inteun al doilea volum.
Eruditul autor socotete pe Martian el mai de seama dintre
economitii nostri din secolul al XIX-lea.
N. B.

Insemnam din Sociologie romneasca", V (1943), Nr. I6, studiul d-lui D. Gusti cu priviie la Legile unittilor sociale",
cetit la Academia Romana., intr'una din edintele din Main 19,43
Problema intregului", enuntat inca. de Aristoteles, ii afl
deplina verificare in ;,uni tDile sociale", la care distinsul sociolog a ajuns pe urma cercetarildt personale. D-sa determina
legile ce carmuesc aceste unitati. i subliniaza insemnatatea lof
pentru marea- unitate care le sintetiseazd pe toate : natiunea.

www.dacoromanica.ro

CRONICI

165

In acelas volum se tipAreste i conferinta tinut. in 1927

<de 1Ticolae Iorga la Institutul S0ci21 romn, In ciclul Sat si
oras". Regretattil nostru istoric precizeaz, cu obisnuita-i bogAtie de informatie, aliginea i caractetul satelor, targurilor
oraselor noastre, urrnrindu-le in prefacerea lor i accentuand
si de astdat nevoia de a pstra traditia legat de intreaga lor
d.esvoltare, impusd de un mediu care nu e acelas aiurea.
-

N. B.

Al. Gh. Budis, Bulgaria, Casa Scoalelor, 1943.

D. Colonel Budis, unul din distinsii nostri ofiteri crtaiari,

fost inuit timp atasat militar la Sofia si; in aceast Calitate,

a putut cunoaste de aproape viata, sub toate raporturile, a vecinilor nostri dela Sud. In dorinta de a face cunoscut aceast
viatrt la mi, in cercuri mai largi, d-sa a dat o lucrare de inf ormatie concis i clar. Partea istoricA are, pentru epoca veche,

greseli, pe care autorul le va fi cules din scrierile bulgare, ce

plctuesc de multe ori fat de adevdrul istoric. Ilustratii frumoase impodobesc lucrarea si o serie de hdrti folositoare se
adaug la sfarsit.
N. B.
-

Cronica numismaticd i arheologia.", anul XVII, n-rul

pe Iulie--Decembrie 1943, inchinat aniversrii celor 40 de ani

dela infiintarea Societ4ii numismatice romne, se deschide

printr'o frumoas caracterizare a activittii de numismat a
lui M. C. Sutzu, semnat de d. C. Moisil. Pr. V. Laurent pu-

blic'd articolul slti erudit : Le briquet, emblme montaire sous

les Palologues", analisat de noi in alt. parte. Urmeaz: studiul bogat in consideratii istorice al d-lui C. Moisil, privitor
la tetrad.rahmele din Thasos si Macedonia* prim. Se lmuresc
tipurile i emisiunile, se schiteazd imprejurtile in care ele au
pdtruns in Dacia in numr atat de mare, cum o arat tesaurele
descoperite, inregistrate de autor. In Monete i camee", d. C.
Secsanu presint uil frumos medalion al imprdtesei Otacilia,
monete divisionare dace si o fin gem antic, aflat. la Silistra.

www.dacoromanica.ro

166

CRONICA.

D. G. Buzdugan descrie tesaurul dela Tatlageac (Dobrogea),

monete imperiale romane dintre anii 337-378. Un nou tip monetar dacic, de o foarte reusita executie, imitnd monetele macedonene, e semnalat de d. Oct. Iliescu. D. Sporea ne vorbeste
despre o tav" de argint incrustara cu monete antice si a flata
in Colectia Bncii Nationale din Bucuiesti. Frumosul steag
domnesc, cumpairat de I. P. S. Mitropolit Visaiion i daruit
Museului militar national, e identificat de d. Velcu, dupg initialele lui, ca fiind al lui Constantin Voevod Ipsilanti". Scena
de pe sigiliul turcesc al lui Iordache Golescu, semnalat de d.
VArtosu printre celelalte sigilii din Adresa boerilor Care malta
Poarta (1821), este explicata cu mult ingeniositate de d-ra
Maria Golescu. In sfarsit, d. Herovanu anunta descoperirea unei

/Ion statiuni neolitice la Zlodica (Cotnari), unde preotul i-a

aiatat cateva resturi.
In acest numar, i necrologul scris de d. Moisil pentru regretatul G. Olszewsky.
-

N. B.

Anuarul Institutului de studii clasice", vol. IV. (194'

1943), cuprinde un bogat materiel, despre care, in parte, am
vorbit mai inainte. D. Bezdeki publica in acest volum un articol

asupra reliefului dionisiac dela Tomis, in care ansul vede,

alaturi de zev, pe Corybanti. Articolul d-lui K. Horedt, Eine
lateinische Inschrift des 4. Jahrh. ans Siebenbrgen", preciseaz6 caracterul crestin al insciiptiei gsite la Birthalm (Biertan),

datand-o din veacul al IV-lea. D. Lascu explica gresita identificare a locului de exil al lui Ovidiu cu Cetatea-Alba, facuta
de Cantemir. OcupAndu-se de scrisorile lui Seneca, d. Gutu se
alatur parerii celor cari cred ea ele n'au caiacterul unei adevairate coiespondente. Un studiu bine documentat ne cla d..

I. Rusu asupra granitei etnice intre Traci si Illiri", iar d.

Fr. Altheim unul asupra Originei vestmantului regesc gotic".
Semnalam apoi ini:eresantele contribwtii ale d-lor C. Daicoviciu
(Bemerkungen zur Frage der slavischen Bodenfunde aus Dazien),
I. Rusu (Onomasticon Daciae), M. Macrea (Cumidava), M. Moga
(descoperiri preistorice) i T. Naum (Animadversiones criticae).
N. B.

www.dacoromanica.ro

caoracI

167

General Radu Rosetti, Garda nationald. Anal. Acad. Rom.,

Mem. sect. ist., S. III, T. XXV, Mem. ro. Bucuresti, 1943.

Comunicarea cuprinde un scurt i limpede istoric al grzii
noastre nationale, care-si are originile in revolutia din 1848.
D. General Rosetti schiteaz apoi, dup acte inedite ale epocei,
rolul util al acestei grzi in timpul rzboiului de neatarnare.
Ea a fost desfiintat prin modificarea Constitutiei, in 1884.
N. B.

G. Zane, Ion Ghica cdtre N. Bacescu. Scrisori inedite din

vremea pribegiei. Anal. Acad. Rom., Mem. sect. ist., S. III, T.
XXV, Mem. 26. Bucuresti. 1943.
Autorul publicd in acest Mernoriu 9 scrisori adresate de
Ion Ghica lui BAlcescu, in anii 1849-1850, i aflate in colectiile Academiei Romne. Ele sunt pretioase prin datele ce aduc
asupra oamenilor i faptelor acelei insemnate epoci.
N. B.

Diacon Alexandru I. Ciurea, Leon Gheucd, Episcop de

Roman (1769-1786) i Mitropout al Moldovei (1786-1788-89?). Chisinu, 1942.
Autoru.1 inchiagil, din multele date risipite, o biografie
a vrednicului ierarh, ata de pretuit de contemporani. Buna lui
gospodrire a Bisericii, activitatea-i cultrrald, atitudinea-i Po-.
litic6 In mijlocul imprejurhrilor grele in care si-a trit viata,
se desfac luminos din aceast expunere documentat.
N. B.

Roska (Marton), Ujabb adatok Joszshely (Arad vm.) solutri ipardhoz (Donnes nouvelles sur l'industrie solutrenne de
Joszashely (Com. Arad). Kzlemenyek az Nemzeti Milzeum
trem-s Rgisgt.rbl, Cluj, II, 2, 1942, pp. 6-8, cu 7 fig. ;
In 1. maghiar i scurt rezumat in 1. francez.
Se aduc alte dovezi ale industriei solutreene dela Jos4el,
jud. Arad, de unde se cunosteau anterior alte descoperiri. Ma-

www.dacoromanica.ro

.168

CRONICI

terialul nou inftiseazd vrfuri'' solutreene.tipice vremii. Majoritatea sunt in stare fragmentar mai bine conservat este varful
dela fig. 7. Descoperirile provin tot de pe Parul Cremenosi
(Cremenos)..
D. B.

Roska (Marton), Az Erkrtvlyes kelta szeke'rtemetkezs

(Spulture celtique char de Erkrtvlyes). Kozleinnyek az
Erdlyi Nemzeti Mfizeum Erem-s Rgisgtrabol, Cluj, II, I,
1942, pp. 81-84; in 1. maghiara cu rezumat in 1. franceza.
Autorul publica descoperirile celtice dela Curtuius, jud.
Satu-Mare, care se gsesc intr'o colectie particular_ Obiectele

fac parte dintr'un mormnt apartinand unui luptator cu car

de luptd. S'au pastrat bucti din sinele acestui car. Toate obiec-

tele sunt de fer. Pentiu datare este interesanta fibula de fer

dela fig. io, care a avut i o incrustatie probabil cu email. Din
inventar nu lipsesc obisnuitele arme : sabia tipica, celtic, sulita,
vrful de lance si scutul (s'a pastrat doar manerul). Alaturi de
acestea -sunt piesele de harnasament. Complexul apartine perioadei La Tene mijlocie.
D. B.

Kovacs (Istvn), A Kolozsvri Zfolya-Utcai magyar honloglalskori temet6 (Der Landnahmezeitliche Friedhof von Kolozsvar-Zapolya-Gasse), Kzlemnyek az Erdlyi Nemzeti Mfizeum

Erem-s Regisgtrb61, Cluj, II, 1, 1942, pp. 85-118; 6 pl.+

6 fig. ; in 1. maghiaral, cu rezumat in 1. german.

Se publica inventarul a 8 morminte din epoca veche romneasca (pela moo) descoperite in Cluj, pe terasa Somesului,

acolo unde s'a identificat si un cimitir preistoric, cafe, probabil, credem noi, apartine epocii ferului. Autorul i rezerva
dreptul de a vorbi de aceste morminte de incineratie altadata
(p. 116). In.ventarul celor 8 morminte este relativ bogat. Apartenenta lor e feltuita. Unele morminte apartin unor luptatori,
altele cupiind schelete de femei i copii. Interesante sunt podoabele din mormntul 5, ca cerceii de argint, care oferd

www.dacoromanica.ro

-.

cRomra.

169

demente de datare. In rnormintele

.
cAldretilor apar cranii

si

oase de cal.
D. B.

Tulogdy ( Janos), Adatok Erdly palaeolithikumhO z (Donne'es

sur le palolithique de la Transylvanie). Kzlemnyek az Erdlyi

Nemzeti Miizeum Erem-s Rgisgtrb61, Cluj,- II, 2, 1942;
pp. 3-5, Cu 2 fig. ; in 1. maghiard si scurt rezumat in 1. francezd.
Se comunic trei descoperiri paleolitice necunoscute parid
acum : o pointe mousterienne" si un racloir din aceiasi perioad
mousteriand, ambele descoperite la Chela (Turzii), prima intr'o
pester, iar al doilea pe terasa unui ru, indicand deci o ae-

zare en plein air". A treia descoperire provine dela Toplif a,

jud. Mure : e tot un racloir mousterian, lucrat din calcar cristalin.
D. B.

Szab (Gyrgy), A Korondi bronzielet (Der Bronzefund von

Korond), in Kzlemnyek az Erdlyi Nemzeti Miizeum Erem-s
Rgisgtrbl, Cluj, II, I, 1942, pp. 78 8o, CU 7 fig. la p. 79;
in_l. maghiar, cu un foarte scurt rezumat in 1. german. Autorul public depozitul de bronz dela Corond, judetuli
Odorheiu, care se Oses-te in Muzeul Institutului de Studii Clasice

din Cluj, inventariat sub lit. IV. 6618-6624a. Depozitul cuprinde urmtoarele obiecte : dou securi de bronz tip a douillelongitudinale, cu tortitd, dou5 seceri tip a crochet, dou fragmente -

de seceri si. un ciocan douille pentru marcat. Depozitul este

interesant prin continutul su, fiindc manifest si unele legturi estice", cum ar fi de pild secerile a crochet, pe care le
intalnim si in bogatul depozit dela Drajna-de-jos, judetul Prahoya. Autorul a struit ins prea mult asupra cronologiei lui
N'. Aberg si Montelius, cronologie care este inoperant pentru
bronzul romno-ungar, cruia Ii apartine si acest depozit,
anume din ultima faz a sa.
D. B.

Sveanu (Sauciuc Teofil), Resturi de mamut in Clocucica,

suburbia Cerndutilor. Anuarul Muzeului Bucovinei, I 11,1943

1944, pp. 266-270; 5 fig.

www.dacoromanica.ro

170,

CRONICA

Drl profesor T. Souciuc-Sveanu atrage atentiuned asupra

resturilor de elephas primigenins descoperite inteo regiune, unde,
se cunosc urmele certe ale omului, paleolitic. D-sa aratd i importanta de caracter paleontologic, geografic i stratigrafic a
cercetiiloi executate "la Clocucica, in 1938. In asociere cu.
oa'sele de mamut au aprut i tirbuni , -cea ce indic6 fAr indoial prezenta omului paleolitic.
D. B.

AmbrojeVici (Ceslov)., Paleoliticul superior din Zamo-stea r

pe' Ceremus in_ judetul S1erojin4.- Anuarul Muzeului Bucoyinei,

III, 1943-1944, pp.. 271-272.

Se face un istoric al sksturilor din statiunea aurignacian6.

dela .Zamostea, descoperitl inc 'din 1935. Materiarul scbs la

iveal e srac. O prim dare de -seamd a acestor cercetri a

dat-o autcrul im Colaborare cu Radu Popovici in Dacia VVI,
pp.-2-3-59. De data adeasta se semnaleaz analogiile silexurilor
dela Zomostea I cu cele contemporane dela Gagarino, pe Don.
Statiun6. Bila, jud. Cernduti pare a apartine tot nivelulni aurignaci an.

D. B.

Victor Stvescu, Recunoasterea dreptului de a late -Moneta

18-76--4872. Bucureti, 1944, 50 pag.
Privitor la actiunea diplomaticd a Romaniei pentru obtinerea dreptului de a bate monet de care s'a Mai cal:At intr'un studio anterior -IL d-1 Victor Stvescu prezint: acum noi
documente diplomtice. pentru -onii 1870-1872, extrase din ar-_

Noi documente diplomatice

hiVa. Ministerului Afacerilor Strine din Bucureti. Dup urcarea

lui Carol I pe-tfon, hied din Octont. brie 1866 se obtinuse din partea

Portii incnviintarea de a bate monet, cu conditia ca moneta

sa poarte un semn special al Imperiului otoman. In urm, acest
sernn a fost cenit numai pentlu monetele de 'aur i argint. Cum
intre tiny se infiintase i o- monetne nationald, pentru complect area sistemului nostru monetar, toat." lupta diplomatic6
ce se va duce in decurs de , mai multi ani se' va concentra in
jurul a dou chestiuni : semnul special"_0 efigia Domnitorului";
care ar fi urniat sd fie, cu mult indrsneal. :.Carol I Principe_

www.dacoromanica.ro

CRONICA

17L

al Romanilor". Unele guverne au fost pentru continuarea, sub

diferite aspecte, a negocierilor cu Poarta, altele pentru punerea
puterei suze.tane in fata faptului indeplinit Cum nici aceasta
serie de documente nu epuizeaza subiectul, d-1 Prof. Slavescu
promite s continue cercetarile pan ce materialul li va da putinta

s ajunga la cunoasterea deplina a actiunii diplomatice dus

de guvernele tarii, pentru obtinerea inainte de Independenta de
diept, a primului semn al suveranittii de fapt.

General M. Racovitd-Cehau. Familia Racovitel-Cehan, Genealogie

i istoric. Bucuresti, An. Ac. Rom., 1943.

In colectia Studii i cercetari" a Academiei Rornne a

aparut lucrarea d-lvi General M. Racovita.-Cehan, care si-a pus
In gand s reconstitue genealogia numai a aceloia dintre Racovitesti descendenti din Cehan. Pentru aceasta a refacut mai intai
arborele genealogic al farniliei Cehan, pentru a stabili legtura,
apoi, pe baza materialului documentar tiparit i a unui numar
de acte inedit de la Ac. Romana i alte colectii, autorul da., pe
ranga filiatia genealogical a tuturor membrilor, biografia celor
trei Racovitesti cari au domnit la noi.
Poate c o sistematizare mai metodica a materialului si o
documentare mai precis ar fi pus mai bine in lumina' bogatia
de informatii pentru care autorul n'a crutat nici o osteneala ca
s'o adune in paginile acestei carti.
-

H. Dj . Siruni. Ani, anual vlcultuiii armene, pe anii 1942-43.

Bucuresti, 1944, 687 pagini.
Pasionata stradanie a profesorului Siruni a dus la apa-

ritia unui nou nurnar a acestei importante reviste, inchinat de

--

data aceasta lui Gheorghe Bals, valoros cercettor al arhitecturii

armen e.

Volumul de dimensiuni respectabile, tiparit in conditiuni

graf ice ireprosabile, cuprinde intr' o subimpartire, o serie de studii

despre Gh. Bal,s, sem.nate de General R. Rosetti, Al. Lapedatu,

www.dacoromanica.ro

172

cRoNia

N. Rdnescu, Horia Teodoru,"V. Ghika-Birdesti si Gr. Avakian.

I partta Armeriii in istoria lor" se dau in traducere lecfiile pe' care N. Iorga le-a Mcut la Sorbona despre istona Armeniei 'ciliciene la 1929 si studiuI d-lui Siruni despre legdturile se-7.culare intre coloniile armene din Mcldova si Polonia, pe _MITA
_alte articole privitoare la ras, teritoriu, etc. Partea IV Armenii
In cultura lot" are studii despre arhitectura armean, arta casnich, limba, biserica, civilizatia, femeia annean in decursul se
colelor, folklorul, datini i obiceiuri, miniatu a, istoria medicinii

armene. Studiile privitoare la Annenii in fdrile romanesunt

semnate de d-nii Bezviconi, Siruni, George Ionescu, Sacerdoteanu, etc. O serie de note si notite continu5." pe un mare numn
de pagini. Multe planse in afar de text.
V. M

www.dacoromanica.ro

NOTITE
Pi. N. Popescu ne d, in crticica de popularisare : Viakr
faptele pdrintelui Grigorie dascdlul, MitropolitulTdrii Romdne0i", (ed. Inst. biblic, 1942) o monografie ce se distinge prin.
simpla i frumoasa expunete- pe intelesul tuturor.
N. B.

D. Gh. Pavelescu semnaleazd, in Pictura pe sticld la RoInd nii din. Transilvania". (Extras din Apulum", Alba-Julia
1939-1942), cen.trele aCestui mestesug descoperite in judetele
Alba si Sibiu, caracterisandu-le opera in legtur cu Folklorul..
N. B.

Mdndstirea Galata", Iasi, ,1943, de S. N. Grigoras e omonografie, bogat in date nou, a ctitoriei lui Petru-Vod&
Schiopul. Se ,poate vedea dintrInsa cat de putin *au. inteles.
aici rosturile lor clugdrii, strini nu numai de tail, dar-si de

cuvntul Evaigheliei.

N. B.

Tetru englez, traducen", I, Casa Scoalelor, 1943, de d..

Drago s Protopopescu, presint trei lucrAri de Bernard Shaw,
una de E. O'Neill si u.na.de John ,Synge,. Traducerile sunt
cele mai reusite, intr'o limb deosebit de nuantat i de naturald.
N. B.
*

www.dacoromanica.ro

174

NOTITE

Semnaldm articolul d-lui I. Gabrea, din Revista de Pedagogie", XIII, 1943, cu privire la valoarea educativa a orei
de Radio" pentru colari. In acelas numar d. Narly schiteaza
misiunea educatorului, iar d. Radulescu-Motru defineste relatia
dintre umanism" i romanism, fiind convins ca e mai impor-

tant pentru noi a intemeia educatia pe cunostinta Romanului

real.
N. B.

Pentru Cine n'a cetit interesanta carte a lui Andr Tardieu :

In tata obstacolului. America i noi" ,

e foarte instructiva
recensia ce-i consacra d. D. Tomescu in Ramuri", 1-2 (1944).

In acela numar, o buna i duioas caracterisare a lui

Ion Simionescu, semnata Despina Teodorescu.

N. B.

D-na Elena Farago publica in Ramuri", 1-2 (1944)

doua traducen i din poesia lui Veihaeren. Cetindu-le, ne gandim

ce binevenita ar fi o Antologie din acest mare poet, pe care

numai talentul d-nei Farago 1-ar putea transpune, in toata simpla
lui frumusete, in limba noastra.
N. B.

D. Em Vartosu, culege intr' o broura Sigilii romdneyti'

cu legenda in limb?, turceasca, veacul XVIIXIX", socotind,
ceia ce e foarte probabil, CA ele au fost intrebuintate in legatura
cu Poarta Otomana.
N. B.

Comunicarea cetita la Academia Romana de d. S. Dragomir, Un sfert de veac dela unirea Transilvaniei" a aparut
In Biblioteca Astra", Nr. 29 (Sibiu, 1943). Se presint ciar
imprejurarile in care marele act istoric s'a indeplinit, subli7
niindu-se contributia la acest act a personalitatilor ardelene.
,

N. B.

www.dacoromanica.ro

NOME

175

Bunul prieten al trii noastre, profesorul Ramiro Ortiz,

public in Universul" dela II Ivlie 1944 un articol intitulat
Cdntece de stea la Padova", artnd card asemnare au aceste
,,Canti di chiarastella", auzite de dnsul in gura copiilor in
orasul su, cu acele cntece de stea pe care le cunoscuse la noi.
D-sa crede, cu drept cuvnt, c o cercetare comparativ a FolIdorului in aceste pri, stpanite de acelas strvechiu substrat
.etnic, ar duce la resultate surprinztoare. A dovedit-o, de altfel,

d. Take Papahagi, in studiul analizat chiar in acest numr,

-semnalnd fondul comun al Folklorului la atatea popoare apropiate prin permanentele lor sufletesti si influente reciproce.
N. B.

In Dobrogea romneasc", n-rul pe_ Decemvrie 1943, d.

Ap. Culea public, sub rubrica Orae dobrogene", un foarte

frumos articol piivitor la Tulcea, ilustrat cu citate din poesia
popular local, care oglindeste vechimea populatiunii romneti
In acele regiuni.
N. B.

Pagina int.ia a n-rului pe Ianuar 1944 din aceiasi prelioasd foaie e inchinat amintirii profesnrului I. Simionescu, a

crui insemntate pentru stiinta si cultura noastr e presin-tat de d. Tr. Svulescu. In acela numr, d. O. Mrculescu
:reproduce relatiile cAlAtorilor i cercetaitolilor strdini asupra po-

pulatiei Dobrogei, din veacul al XV-lea pn in vremea noastr ;

d. I. Micu chi o caracterizare a cettii Abrittus, iar d-na Pia

Alimnesteanu schiteazA figura atat de representativ a Soldatului Asim", Turc din Durostor.
N. B.
*

In ziarul Plaiuri nsudene", din ro Martie 1944,

d.

din

Bucut inftiseazd cteva cunoscute chipuri de,

Ndsud". Amintirile personale dan acestor evocatii mult relief.
N. B.

www.dacoromanica.ro

176

NOTITE

Once om de bun simt va impdrtIsi &Aim pe care 0 faced. 13: Dr6goescu, in articolul s Extremism literar"- (Ramuri,
I-2, 1944) impotriva extravagaritelor literare cultivate azi 'deatatea mediocritti.
N. B.

Semnaldm ca o curiositate incercarea tanrului H. H.

Stahl, din acelas nurnAr al revistei, de a ddrima ipoteza. socio- logic a eroului eponim, fundator de sate". D-sa opune pentru.
aceasta documentului istoric, definit ca simpl expresiune a opi-niilor", constructiile tehnicei sale de sociolog" si tot felul deteorii, savante si confuse, ale representatilor sociologiei
familiei".
N. B.

L P. S. Irineu, Mitropolitul Moldovei i Sucevei, tipreste

in a doua editie (Cugetarea", Delafras, fr." (lath); tra.ducerea

vestitei c.rti indiene ManavaDharmaSastra sau Cartea

lui Manu.
N. B.

In Raport asura activit4if 5tiintifice a Md.:'eului N'a;i-otair

din BucureW, inaintat de cdtre Directiunea Muzenhii la 20 Dec..
1943 Ministerului Culturii Nationale si publicat la inceputur
acestui an se vor gdsi interesante date asupra sApAntilor arheo'
logice din tar fd.cute in 1942 Si 1943:
D. B:

D-1 Mircea Herovanu semnaleazA in Cronica Numismatied ci Arheologicd, XVII, nr. 127-128, 1943, pp. 183-186
(pl., VIII) o nou statiune preistoricA apartinnd cercului cu_
ceramic de stil Cucuteni, descoperith'in satul-Zlodiea, aproapede Cotnari. Mai departe (pp. 187-190), autorul public unel&
obiecte noi dela Cucuteni, intrate in colectia d-sale:
D. B.

www.dacoromanica.ro

177

NCEITIE

Salutm cu deosebita bucurie reaparitia, dupa un sfert

de secol si mai bine, a Anuarului Comisiunii Monumentelor
lstorice, scos in prezent de d-1 V. Bratulescu, Secretarul Comisiunii, pe vremuri de d-1 profesor A. Lapedatu, actualul presedinte al aceleiasi Comisiuni conduse atata vreme de neuitatul
N. Iorga. Alaturi de procesele verbale, se arat numeroasele
opere de restaurare ale bisericilor si rezultatele sapdturilor si
cercetarilor arheologice din 1942 si 1943. Anuarul va tine un
loe de seamd in miscarea_ stiintifica din tar.
In Anuarul Comisiu,nii Monumentelor Istorice pe 1942,
publicat de d-1 V. Bratulescu, gasesc aceste juste si interesante
aprecien i ale d-lui C. Daicoviciu asupra necesittii periegeselor,
si in general a cercetarii pe teren, pentru arheolog : Experienta
de aproape 20 de ani ne-a aratat ce imense foloase se pot trage

si ce neprquite invartaminte se pot scoate din alcarea cu piciorul si observarea de aproape a solului, pe care s'a desvoltat
c civilizatie, si mai mult decat atat, o lume intreagei de oameni,
cum au. fost inaintasii". _Vara astfel de colindri in lumea celor
pe care ii cutam in urmele lasate in pamant, nu ,cred c poate
fi o adevarat i real crinoastere istorica sau arheologica" (p.
loo). Mai departe d-1 C. Daicovicin publica rezultatele deosebit
de interesante asup-a sapaturilor i cercetarilor arheologice din

Transilvania in cursul anului 1942, acute de catre Institutul

de Studii Clasice al Universittii Cluj-Sibiu.
D. B.

Recent, despre fauna mousterian (paleolitic) dela BorduMare (Ohaba-Pomor), jud. Hunedoara, Inst. Gaal in Publicaiile Sectiunii Numismatice si Arheologice a Muzeului dela Cluj,

vol. III, I, 1943, pp. I-46. Tot acolo, pp. 47-61, M. Roska
republicd rezultatele sapaturilor din aceiasi petera.
-

Sociologie

D. B.

istorie literarr (Literdrani historie a sociologie,

Praga, 1943, 29 p.) se intituleaza o brosur semnat de publicistul Em. Chalupny in care cerceteaza, in linii mari, raportul
Revista Istorici

12

www.dacoromanica.ro

NOME

178

dintre cele dou discipline. Chalupny n'aduce nimic nou ; in

schimb, lamureste stransa legatura dintre elementele sociale

,.

plismuirea operii

TR. I.-N.

La Geneva a luat fiint5., sub conducerea prof. Ch. Bally

si Alb. Sechehaye, o societate lingvistica (Socit genevoise de
linguistique) cu scopul de a ajuta disciplinele filologice si a ceiceta normele de limb, dupd pricipiile lui Ferdinand de Sanssure. Membrii societatii pot fi atat elvetieni cat i strini, in
conditii i drepturi gal'.
Societatea publica Cahiers Ferdinand de Saussure"
din
case a si aparut primal volum, cu urmatoarele contributii : Ch.
,

Bally scrie despre Intonatia in fraza francezd, A. Sechehaye

despre clasificarea cuvintelor si S. Karcevskij despre Interjectii.
In fine, Henri Frei, secretarul societatii, publica normele dupa

care s'a condus in alcatuirea dictionarelor, Inca nepublicate,

de propozitiuni din chineza i japonezd.
E un semn c miscarea lingvistica se stramutd in Apus.
TR. I.-N.

Revista Slovo a Slovesnost" (Nr. 2-3, 1943) contine cateva

studii interesante, care marturisesc c scoala lingvistica' din

Praga Inca nu si-a incheiat definitiv activitatea. Dintre acestea
amintesc : Bohumil Trnka, Probleme generale in lingvistica structuralii i Jul. Heidenreich, Des pre forma motivelor. Jan Rypka
scrie Despre traducen i traducerile din persanci ci lured".

Asa dar, revista face sfortari pentru prelungirea unei laudabile activitati
TR. I.-N.

Organul Cercului lingvistic din Praga, Slovo a Slovesnosr ,

continua sa apar. Primul numar (Praga, IX. 943) contine un
interesant studiu al unuia din fondatorii acestei scoale, Vilm
Mathesius, despre Traducerea versului alb strein ci versul iambic

ceh", cu subtile consideratiuni pe marginea fenomenului unei

astfel de traduceri.
y

www.dacoromanica.ro

,/

ACEASTA CARTE S'A TIPARIT

IN

ATELIERELE CARTEA

ROMANEASCA" S. A. R.
DIN BUCURESTL CALA MOSILOR Nr. 62. REG. COMERTULLII Nr. 311/931 SOC. ILFOV

IN LUNA FEBRUARIE

1945.

www.dacoromanica.ro

P.
G. Popa-Lisseanu Dacia in autorii clasici. II. Autorii greci i bizantini
(N. Baneseu)
.
139-14
G. I. Nstase : Pe.uce". Contributie la cunoasterea geograficd-fizicd oneneascd a deltei Duncirei in antichitate. (N. Bnescu)
140-141
.

V.

Laurent Le briquet, emblem monitaire sous les Pallologue; 5? (N.

141-142

BAneseu)

P. Tannery : Quadrivium de Georges Paclfymerd. Preface de N. Laurent,. (N. Bdnescu)

142-143.
Tache Papahagi : Paralele folkloilce (greco-rbmdne). Traducen i din poezia
popularct greacd i note de folklor, filologie i etnogralie. (N. BAnescu), 143-144
C;-BrAtescu, V. MiliAilescur'N. Al. Rdulescu si V. Tufescu : Unitati
functiunile pcimcintului si poporulni romdnesc. (N. Banescu)..
144
D. Ciurea :- Problema originii i sensului lui to din intztulatia si subscripta documentelor romdnesti. (N. Bnescu)
145
Studii cercetdri- istorie, vol. XVIII. (N. BA4escu)
'.
145-147*
A. P. Dimitroff (Pironkow). : Zar Simeon und sein Zeitcater.-(N,. knes'cu) 147-148 .
Revistit de istorie bisericiascd, nr.,.2 (1943). (N. 135.nescu)
'148-149
Dinu C. Arlon, : Douct studie de istorie a dreptului romdnesc (Contributie
-

la studiul fund5rei Voevodatului Munteniei) (N. BAneseu). . 149-150

Dr. Ion I. Ghelasse : Mocanii. Importanta i evolutia ion social-econonomicd in Romtinia. (N. BAnescu).
150-151

B. Xgapie : In'stitutia Fieriei. Contributie la cunoasterea, dreptului _cu,

tumiar roindnesc. (N. BAnescu)
' .
M. Lasearis : La revolution grecque vue de Salonique. Rapports des con--

151

sup de France- it d'AutricheL 1821-1826. (N. B5Inescu)

.
. 151-152
Cheie pentru pitelegerea continuitdtii noastre in Dacia, prin
liMbd si toponimie. (N. BAnescu)
I52-453
Gileron N'etta Oltenii in trecutul economic al 4ctrii ion. (N. . BAneseu). - 153
Bedrich Slavik : Srdce a doba, listy eesOch
(Inimd si vreme). (Tr,.
Ionescu-Niscov)
153-154
B.,Slavik : Hanacke pismenictivi. (Tr. Ionescu-Niscov)
155
.

G."Giuglea

Erhard. Preissig,: Die franziisische _Kultur-: Propaganda ,in_der Tschechos

o
lowakei. (Tr. Ionescu-Niscov). 155-156

Marton. Roska : A rezcsakanyok (Uber die Herkunft der kupleinen Hacken, Azthacken, Hansme,axte und Pickelhacken vom ungarischen
Typus. (D-, Ikrciu)
156.-15y"

Croniai de N. Bbinescu, D. Berdiu si V. Mihordea

Notite d N. B5neseu, D. Berciu si Tr. Ionescu-Niscov

www.dacoromanica.ro

r59r72
173-176

PRETUL LEI 800. -

55I62-944

www.dacoromanica.ro