Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
www.dacoromanica.ro
s
. v.
- 1.y
Vlad Tepee
www.dacoromanica.ro
o
474,
o
1.." CA.
r 't
a .
IT
5 tetan eel Mire
www.dacoromanica.ro
TOEIA
4. b. XENOVOL
PROFESQR LA UNIVERSITATEA DIN IASI, MEMBRU ACADEMIEI ROMANE.
MEMBRU TITULAR AL INSTITUTULUI DIN FRANTA.
I. VLADESCU
DOCENT DE ISTORIA ROMANILOR LA UNIVERSITATEA DIN BUCUREVI
VOLUMUL IV
EPOCA LUI TEFAN CEL /WARE
1457-1546
www.dacoromanica.ro
,4431.6
Woge&--,1,17
www.dacoromanica.ro
Sub titlul de Epoca lui titefan cel Mare am cuprins timpul
luptelor celor mari ale Moldovei pentru piistrarea neatArn6rei,
lupte care sunt o vrednicA urmare a celor sustinute de Muntenia
sub Mircea ce! Bsátrân si inaintasii s'ái. Cum s'a flint ins5 bratul
Wei dela sud, asa s'a istovit de puteri si acel al tilrei dela nord,
asa cA ambele au craut la sfArsit. Muntenia intili, Moldova mai
in urmil, sub atot biruitoarea span otomanA.
www.dacoromanica.ro
CAPUL Ill
EPOCA LUI STEFAN GEL MARE
1457-1546
www.dacoromanica.ro
12 ISTORIA HOMANILOR
www.dacoromanica.ro
MAD TEPES SI TINERETA Rill STEPAN 15
" Bogdan, Vechile Cronici ate Moldooei, p. 224. Cl. Hasdeu, Arh. ha.
III, p. 6.
www.dacoromanica.ro
WAD TEPE O 01 TINERSTA LUI §TIWAN 17
Li Chaleocondlia, P. 500. Papa Plus al II-lea ap. Iorga, Studii fi doc., III,
p. LXXIIL
t Doc. din 1476 ap. Iorga (1. c., tri nota 5), p. 155.
www.dacoromanica.ro
20 ISTORIA ROM IN I LO A
21 Chalcocondila, p. 512.
22 I. Bogdan, Doc. gi Regesie, p. 90.
23 Hurm., Doc., XV, p.46. Scrisoarealui Ladislau de Hunyad in I. Bogdan,
V lad repo p. 10 §i Doc. si Regesie, p. 67-70. (Doc. si Reg. vorbege de actele
vrAjma§e ale lui Tepe*).
www.dacoromanica.ro
VLAD 'TAPES L TINEIRETA LU1 §TEFAN 21
www.dacoromanica.ro
VLAD TNPRIS 41 TINNIVI'A TM tITEPAN 23
r.
Mohamed al II-lea
" Petru de Thomasiis, I. c., p. 38: ',percha i suoi sono populi et quelll
del Bassa homini exercitati nelle arme". ARA scrisoare din 27 Mal 1462, Mona
Hung. htstori,n, ada erlera, IV, p. 42: luí Dragula con tutti allí buoi di XII
anni Dice etiam, che el Valacho haveva mandato suxu a monti tate fetnine
et puti et iuy con tutti altri sal da XII anni in snxu se haveva a la guardia
de le rive del Danubio" (Mon. Hung hist. acta exIera TV p. 142) Matei Corvin
ceruse af utor dela papa pentru Tepes. Katona, Hist critica regum. Hung., XIV,
p. 353.
www.dacoromanica.ro
24 181 0 ILIA ROMANILOR
schiavo, era gionto in Adrianopoli cum copioso exercito mal in ordine, senza al-
cuna demostrationi de victoria et che la piu parte del dicto exertito, passato par
la via de mare magiore, era venuto a pie, perche per el grandissimo manchamento
hauto de victualie et agua el forzo de soy cavaili de fame et sete crepono et quern
cavern se pote sostegnir, sono menati a man cum grandissima difficoltà. In Adria-
nopolli si diceva come el dicto signor, andato per longo camin dentro la Volachia
meno con by el fratello del signor valacho. Et aprosimando a certo luogo dove
l'exercito de Vlachi era reducto in certa fortezza de paludi, una nocte fu assaltato
per l'exercito de Vlach'. Et sono morti de la parte dove era accampato el Besse
et el Bazar° de l'exercito turcho XXX miia Axapi et altra zente per le summa de
1. mile Turchi, in modo che vedendo il dicto signor turcho non haver modo de
offender il dicto signor velacho, per esser reduto in locho forte circondato de pa-
lude, et dubitando de 1,exercito de Hungari, el qual aspetava in s bsidio de Vlachi
fece la volta de mar magior et cum grandissima incomodita de victualie per le
exercito e cavern loro, ritorne Iffhadrianopoill mal in ordine, come e dicto... licet
Turchi habino facto certa demonstratione de letitia, davano a sapere a soy
subditi chef suo signore era ritornato cum victoria".
www.dacoromanica.ro
28 'STOMA nomismon.
" Aceasta scrisoare a lui Tepes Vlad catre sultan a fost publicatA de
secretarial papel Pius al II-lea (1458-1464), Gobellini in scrierea lul : Pit II,
pontilicis ntaximi, comentarit rerum memorabilium, quae temporibus suis conti-
gerunt, tiparith Intai la Roma in 1584 31 apol la Frankfurt in 1614 Lib. L., II,
p. 297. Scrisoarea fusese tradusa In latineste 31 trimisii de Matei papel si astfel
a fost reprodusa de secretarul sau.
44 In cronica sapata pe páretele bisericel din Brasov se ceteste 1462
Mathias Rex Dracolam Woywodam capit. 51 Gobellin1 spune In comentarul
eau, 61 pe cand el lua cunostinta de acea scrisoare s1 o analiza, Valachus adhuc
in carcere delitescit". Astfel se explica cum de adapostul, cAutat de Vlad la cum-
natul sau, se schimba 1ntr'o Inchisoare.
Vom vedett la istoria lui Stefan ce Mare ca atacul lul Tepes din partea
domnulul Moldovei a fost privit ca o gresala chlar de pe iimpul lui.
www.dacoromanica.ro
32 I8TOR1A ROIANTLOR
4 Chalcocondila, p. 514,
4/ Chalcocondila, p. 506.
www.dacoromanica.ro
VLAD TEPES 1 TiNERSTA LI:1 *TEFAN 83
r
.4
- .
6' Ureche, in Leiopiseje, p. 118, 123, 126 si 145. Gr. Tocilescu in Manualul
su scolar de Istoria Romftnilor spune el Petru Aron ar fi cAutat dela Unguri
ad5post la Vlad Tepes, ceeace ar explicit si mai bine pornirea lui Stefan cel Marc
In contra domnului muntean ; insA la rugamintga ce I-am facut de a-mi India
documentul pe care itsi intemelazit pArerea si caro imi era necunoscut, nu a putut
reaflit acel document. Textul cel mal sigur al luí Urcche, restabílit cu multit os-
tenealit de d. Popovici, Chronique de Gregoire Creche, nu schimbit decat in chip
limbistic pe Reel din editia lui Cogillniceanu. Scrisoarea lui Stefan dare soli
mat jo,.
www.dacoromanica.ro
\ LAD 'EP1 I TINERETA. LUI k.711.1,AN 35
a lui *tefan ce! Mare de om iute §i aprins se vede §i din alte impre-
jurari ce se vor aduce mai la vale in capitolul asupra caracterului
Astfel fiind croit *tefan din plasmuirile firei, nu trebuie sa
ne para neinteleasa dispretuirea ajutorultd pe care l'ar fi putut
aflà in Vlad Tepe § in contra Turcilor ; apoi provocarea cumplitei
lor du§mänii. Pare ca .5tefan ce! Mare ar fi singur de felul san,
In desfa§urarea vremilor, §i nu ar aveà tovara§i de indrazneala,
fare Români chiar, pe Mihai Viteazul §i pe Ion Voda ce! Cum-
plit, iar intre cei de alt neam, pe Alexandni cel Mare, pe Carol
XII, pe Frideric II §i pe Napoleon I; toate minti puternice,
caractere de fier, §i brate vanjoase, pentru cari nici o intreprin-
dere omeneasca nu pareà peste putinta §i care, ca §i Getii din
vechime, se temeau doar numai ca cerul sa nu cada peste c,apetele
lor. Intreprinderea prea indrazneata a lui *tefan ce! Mare de a
atacà Chilia, cu toate ca trebuià sa §tie cà lucreaza-in folosul Tur-
cilor, se poate explica numai din caracterul lui cel aprins §i neoprit,
mai ales acuma când, tânar §i cu sangele in fierbere, mintea lui
cea atat de mare nu puteà. Inca domoli batäile inimei.
A§a credem noi cä trebuie limpezita cauza care impinse
PC Stefan a se amestecà in trebile Tarii Române§ti. Limpezirea
cauzelor este una din datoriile de capetenie ale istoricului. Mid
el nu poate sa le pätrunda pe deplin, trebuie sa intrebuinteze toate
elementele ce-i procurii izvoarele, pentru a indeplini golul prin
ipoteze ; caci fat% aceasta inlantuire cauzala, nu exista istorie
§tiintifica. In §tiintele faptelor de repetire, a§à numitele §tiinti
naturale, elernentul care preface adunarea de material al obser-
vatiei i experientei in un sistem §tiintific, este acel al legei.
Numai când se descopar legile fenomenelor §i când acestea sunt
inchegate in formule abstracte, se poate spune cli am facut
§tiinta. i in istorie Irma adunarea faptelor, oricAt de bogata ar
fi ea §i oricata cheltuiala de munca ar fi pricinuit dobandirea
unei vaste eruditii, nu da na§tere istoriei, daca se margine§te
numai la atfita. Pentru ca sa se infaptuiasca §tiinta istorica, tre-
buie sa se adaoga elementul seriei istorice, analogul legei din
§tiintele repetirei (a§a numitele §tiinti naturale). Precum insa
legea iea na§tere prin abstractie §i generalizare, a§à seria se al-
catuie§te prii legatura cauzala fare faptele succesive. A se rasa
In paräsire acest element de capetenie, este a se face in istorie
numai treaba de salahor, foarte meritorie fiind ca foarte gres,
dar nu opera de arhitect care sa dee na§tere la plazmuiri ne-
pieritoare 52.
° M ATriki
FFx"-
84)
craiul Ungariei, de nu s'a prins sau nu s'a tgiat, pre care Romän,
$tefan Vodä l'a pedepsit cu moartea, dupg ce a inteles trgdarea
lui. Spun cg 10.000 de Ungini a pierit in bgtaia. aceea ; steaguri
militgre§ti vreo ateva s'au pins, care le-a trimes $tefan Vodg,
prin solii sgi in semn de biruintg, craiului Cazimir" 57. Regele
Matei rgsplgte§te in 1467 §i 1469 pe mai multi nobili unguri
români, ace§ti din urmg din Maramure§, cu scutirea lor de
judecata comitilor i cu punerea lor sub acea regeasc'ä, pentru
voinicia cu care luptaserg intr' o noapte impotriva lui *tefan.
voevodul Moldovei 58
Regele Matei adusese cu sine pe cei doi pretendenti la
tron.ul Moldovei, pe Petru Aren §i pe litvanul Berendei, care
vor fi impAcat-intre ei pretentiile la domnie, iarg0 prin o pig-
nuitg impArtire a Moldovei, precum se Meuse mai innainte in
repetite ränduri. In luptg. insg. Berendei cade mort, iar Petru
Aron scap'ä inapoi in Ungaria, 0 nu in Polonia cum spune Miren
Neculai Costin, de oare ce vom vedeä pe *tefan prinzand pe
Aron in Ardeal, ì tgindu'i capul 59. Cronicarii ungure§ti precum
Bonf iniu, Thurocz, Ranzan, Bocskai aratà 'MA cg $tefan ce!
Mare ar fi fost Milt de Unguri la Baia, pentru cg in ideea lor
Ungurii sunt neinvin0, i când pat câte o infrängere, indatä o
infrumuseteazg arsätändu-se ca jertfa unei trgdgri sau tgggcluind'o
cu erice pret. Dar atunci, dacg Matei a invins pe *tefan la Baia,
pentru ce nu 0-a urmat mai departe calea victorioasg cgtre Su-
ceava ; pentru ce nu 1-a scos pe $tefan din scaun, inlocuindu 1
cu vre-un competitor, cgci adusese doar doi cu el? Pentru ce
apoi, precum vom vedeA, $tefan ce! Mare intrg in Ardeal, spre a
rgzbunä pustierea Moldovei? De aceea cu drept cuvânt exclamg
Spondan asupra acestei versiuni neadevgrate : De ru0ne Intu-
necare a istoriei este aceasta, fie ea de Unguri, fie de Poloni
scornitg 1" 0 Miehovski adaogg cà a§à este adevgrul, de 0 Un-
gurii povestesc altfel, 1ingu0ndu-se regelui Matei 88. $tefan ur-
mând cea mai inteleaptg politicg pentru un Stat mic ca acel al
Moldovei, cgutà totdeauna un punct de spriijin, când erà lovit
Cu du§nfänie de vreo parte oarecare. N iciodata doi dufmani,
Inoentarfuni, p. 140.
" Katona, XV, p. 240.
is Sincai, II, p. 52.
Dlugosz, II, p. 445, Cromer, p.. 397.. Miehovski in Arh. fat, I, 2, p. 36
Scrisoarea pare a se fi pastrat. Cel pulin In 1468 gasim o curioasa misiva foarta.
scurf?! din partea unor marl boiery dela curtea lui Stefan, I/Are earl insuyi unchiul
sau Vlalcu, catre Brayoveni, pecetluita cu pecelile tuturor boierilor, deci avand un
caracter taynic yi important, in care boleril cer numai de la Brasoveni ca sa dee
crezare spuselor trimisului lor.(Hurm., Doc., XV, p. 47). CA aceasta serisoare sa
ti ascuns o tsadare contra luí Stefan (lorga, telan cel Marc, p. 129) nu este de
admis, Intru cat aflam pe unchiul luí Stefan intre bolerii Ise/UM in ea ; apoi toll
boierii presupuyi tradatori raman in divanul lui Stefan dupa 1468 pana tarzlu
pe In 1480 1500. Bogdan. Doc. lui f. eel Mare.
www.dacoromanica.ro
40 18TORIA ROMANILOB.
care binecuvântase panä acuma pasurile sale, era oare sal lese
In pgrgsire? Chiar daca Turcii s'ar aruncà pe partea lui Radu,
se va bate §i cu Turcii. A se bate, i se parea lui lucru a§à de
firesc i
Luptele eu Radu eel Frumos. -- Se vede ca domnitorul
muntean, sprijinindu-se pe faptul cg era omul Turcilor, neli-
ni§teà fail fncetare Moldova. El atgca adese ori tara lui Stefan
spre a o pradà ; apoi radica o cetate la granita chiar a Moldovei,
ceeace sile§te pe Stefan a-i opune o alta zidia In Moldova In
fata celei muntene ; ha pentru a slgbi cetatea lui Radu, el abate
eursul Siretului dela ea, lucrare uria§g pe care Stefan ¡titre-
prinzand'o a trebuit sa simta o pornire neoprita contra dom-
nului muntean 67. Se vede ca Radu uneltise §i o rascoala In Mol-
dova contra lui Stefan, caci Ureche ne spune ca Stefan ar fi
tgiat capul postelnicului Negrilil, stolnicului Alexa §i vornicului
¡sala 68, Lira ca sa spuna nici un cuvânt asupra motivului exe-
cutiei lor. Aceasta este singura §tire despre o Incercare a boierilor
de a rasturna pe Stefan. Autoritatea, cea tot mereu crescânda a
lui Stefan, amorti intrigile pentru domnie pe timp de jumgtate
de veac.
In anul 'inflator, 1471 Martie In 7, Stefan Intalne§te pe
Radu cel Frumos la Soci, sat ce a disparut acuma din Muntenia,
11 bate luandu-i toate steagurile §i se Intoarce triumfgtor in
Moldova. Innainte Insa de a cgdeà iarna, el face a doua navalire
In Muntenia, §i bate pe Radu la Cursul Apei, in ziva de 18 Noem-
vrie. Radii. fuge In cetatea Dâmbovita, probabil o cetatuie a
Bucure§tilor, este Inconjurat §i aici de Stefan, dar seal:4 peste
Dungre, lasand in mainile biruitorului pe sotia lui Maria, pe
fata lui, Vochita, §.1 toate avutiile sale. Stefan pune domn In
Muntenia pe Laiot Basarab, §i se Intoarce biruitor In Suceava.
De abea stgtuse Laiot domn o luna de zile, §i Radu se intoarce cu
ajutor turcesc, bate pe Laiot, care fuge la Stefan. Radu 11 ur-
mareqte §i patrunde chiar in Moldova pang pe la MI-lad, dar
putin timp dupa aceea, Radu moare In 1472.
Laiot Basarab, pus Innapoi in tron §i apgrat de Stefan,
mantinii catva timp credinta catre domnul Moldovei ; dar te-
mandu-se de atotputernicia Turcilor, treat mai tArziu de par-
tea lor.
Turcii insa de astg data vazand ca Stefan cel Mare schimbil
pe domnul din Muntenia, vasalul lor, nu se mai in§ealg asupra
scopurilor lui Stefan, §i sultanul se hotara*te a nu lask nepedep-
sitg o asemenea cutezare.
17 Scrisoarea lui Stefan cutre Cazindr, regele Poloniei din 13 Iulie 1971
In Bogdan, Doe. fui I. cel mare, 11, p.311-314: in alium volentes aquam Zereth
a suo fortalicio currere per maisterium FC actum fecimus" (p. 312).
es Ureche In Lelopisefe, I, p. 123.
www.dacoromanica.ro
42 ISTORIA ROMIN1LOR
www.dacoromanica.ro
46 18TORIA ROILINILOR
Ibidem, III, p. 37: II qual6 non era Ungaro nobile, ma Vallaco, non di
troppo gentil patentella".
www.dacoromanica.ro
48 1STORIA ROMÀNILOR
a Asupra tuturor luptelor lui Huniade, verI disertaila lui Buril, din foaia
Transilvania In 1874 §1 Zinkeisen, I, p. 597 si urm., II, p. 70 §1 urm.
A. D. Xenopol. Istorla Romanilor. Vol. 1V. 4
www.dacoromanica.ro
50 MONJA "ROMINILOR
Zignor Scanderbergt
www.dacoromanica.ro
b2 I STO RIA ROM IN 1 LO It
www.dacoromanica.ro
LUPTELE LUI OTEFAN CU TURCII 53
www.dacoromanica.ro
54 1STORIA ansasimon
www.dacoromanica.ro
LIIPTELE LIJI *TEPAN CU. TURCII 55
'
,..,
4%.,2 Lii.J.,_
'., 1,, i r..., ' t°
i '*- ' 411 '
&
, .
)11' -: u rr
.,... . ,
,t .... ,
1 .
j ,
_
i'.- ...........!--.
' ...- -....
° '-'e°
1
-i
1k
tf.i ,,, , . . ' 6
_* 4 -
www.dacoromanica.ro
56 ISTOILIA R5)1IA.N11.012
Dlugosc, ad an. 1475, II, p. 525; Miehovski In Arh. isl., 1, 2, p. 36. Ure
che In Letopiseje, I, p. 126. Relajia dela Turda, In Columna lui Tratan, 1876, p.
422. Neculai Costin gre§este and spune cA Cu Muntenit veniserA cu Radu Vodi1
{Lelopiseiele, ed. I, p. 127, nota), de oarece acesta murise IncA din 1472. Apoi
Muntenil sub Laiot Basarab lineau pe atunci cu Stefan.
13 Katow, XVI, p.1 I. Dlugosz, I. c., Miehovski, p. 6 spune cbí Secull ar
fi fost Inrolafi de Stefan din Winne cedate lui Stefan dc Mate! Corvin. Tot asa
spune §i Miehovski, Arh. ist., I, 2, p . 6, ca cei 5000 de Secui erau luati de Stefan
nu din ptirlile cedate lui de Matei Corvin, cAci nici Clccul insA, niel Cetatea de
BaltA nu vin In lara Secuilor.
is 1975. Hurm., Doc., II, 1, p. 11 : Mateiu Corvin ordonA lui Mihail Fanczy
-ed daa vrea sA rAscumpere o gresa1A, sa ducii lui Stefan 300 de Secui In ajutor",
Relata dela Turda, Col. lui Tratan, 1876, p. 423, dA 1800 de Unguri Discujie
mal pe larg a ajutorului unguresc vezi In Vasile PArvan, Relaliile lui .le fan
.cl Mare cu Ungurii in Cono. lit., XXXIX. 1905' p. 920 si urm.
www.dacoromanica.ro
1.1.1PrELE I.111 1}TEFAN CV TURCII 57
www.dacoromanica.ro
.58 MARIA ROMINILOR
www.dacoromanica.ro
LurrELE LID {STEFAN CC TURCII 59
www.dacoromanica.ro
isToatA ROMA...MI.(1R
si pe alte cal 26. Una din aceste vesti, acea trimisa de rectorul
consiliul din Raguza, a ajuns pang la noi. Ea fu transmisa
de aceasta autoritate venellana senatului republicei prin trei
scrisori : din 12 si 13 Fevruarie si 21 Martie 1475, spunand In
una din ele, ca pasa Romaniei care trecuse prin Valahia Mare,
.cu o numeroasa armata catre Moldova, dupa cum ni se rapoarta
prin mai multi vestitori, a suferit o grava infrangere de la Stefan
voevodul Moldovei, ucigandu'i o sumä' de oameni cei mai de pret
si multi altii prinzandul" 26.
O cronica venetiana a lui Francesco Longo spune la anul
1475 ca Polo Ogniben adusese stirea ca Valacul cu ajutorul
Ungurilor, Boemilor si al Rusilor, Muse 90.000 de Turci din
care 40.000 au fost ucisi iar 4.000 prinsi intre care un pasa
un fiu al sultanului ; cri bataia suferita ar fi suparat greu pe
Turci ; ca gintile turcesti nu suferiseril pana atunci o mai grea
Infrângere 22. Analele venete serse de Stefan Magnul, dupa
ce povestesc batalia in felul lui Ureche, adaoga c'ä a fost un
lucru prea minunat si ca.' sultanul a inchis audientele 22. Cat
despre ceata de care s'a folosit Stefan, ea este amintita si de
un German, dup'ä aratarea unui Roman ce luase parte la lupta 29.
Insusi mama vitrega a sultanului, vaduva lui Murad i fata
despotului sarbesc Glieorghe, spune ambasadorului venetian
.ca gintele turcesti nu suferisera inca nici °data o mai mare
infrangere" 3°. Izbanda lui Stefan este confirmata Inca de mai
multe alte izvoare contimporane 31.
Victoria repurtata de Stefan contra Turcilor era petitru
.acele timpuri un eveniment fàrä saman ; caci dansul cel
brituse pe Turci lute° lupta asa de mare. Am vazut inteadevar,
cri nici unnl din principii crestini, nu putuserä infrange puterea
otomana fate° lupta mai insemnata purtata lata In fata. Scan-
derberg, de si:sfäramase in mai multe randuri armatele otomane,
www.dacoromanica.ro
62 ISTORIA ROMANILOR
3. BATALIA DE LA RASBOIENI
Ungurii si Polonii fatà de primejdia lui Stefan. Stefan
ce! Mare dupA b'ATAlia de la Racova, crezAnd cA a dovalit Eu-
ropei, cà poate ceva in cauza CrestinAtAtei, i cA i se cuvine sA
dobAndiascA un sprijin de la dAnsa in incAerarea sa cu Turcii,
pgrAseste retinerea in care el crezuse cà trebuie sà stee, cAt timp
nu'si aveà creat nici un titlu la ajutorul ei, i cere acuma pa sA
fie sprijinit in cumplita luptA pe care o incepuse.
CAteva zile de la astigarea victoriei de la Racova, anume
In 25 Ianuarie 1475, Stefan trimite o vestire coroanei Ungariei
SS Ureche apune Insä c stefan a desalecat adecA a fundat Iai1, ceeace
nu poate fi luat ad litteram, Intru cAt lalil existau de sigur pe timpul lui Ale-
xandru cel Bun. (Doc. din 1407 In Arh. ist., 1, 1, p. 130). Curtile domnesti ale lui
'Stefan sunt Inceputul marelui palat administrativ din jai, de atatea oil ars Ft
retntocmit In decursul timpului. N. Bogdan, Orasul last, 1914.
39 Neculai Costin in Letopisefe, 1, p. 129, nota la Ureche, Acelast lucru
este strAtat de Jean Herbert de Fulstin, Histoire des roys et princesses de Pologne
Paris, 1573, p. 201 verso : (Etienne) envoya aussi des ambassadeurs devant
Mahomet se plaindre que quelques larrons partis de Turquie pour venir voter et
pflIei ses terres, lesquels 11 avait Malt, lepriant d'en fake punition d'autant
qu'li estime que ces brigands avaient fait sans son sceu ni mandement .
www.dacoromanica.ro
64 ISTORIA 1101.UNILOR
www.dacoromanica.ro
LUPTELE LUI tpurAN -CU TUR011
" Ambele acte in Bogdan, .Doc. lui (elan eel Mare, II, p. 330-336. In exam-
plarul unguresc cetim (p. 334) : ,,Nos etiam promittimus eiusdem 5tephanum
Woyvodam protegere proprio in persona nostra, si necesse fuerit, nisi fuerimus
in maloribus causis regni nostri o cupati et tum ei subsidium juxta posse nostrure
impendere promittimus". Nu era (led contra-actul lui Matei numai o parafrazam
al celuia al lui §tefan cum pretinde Bogdan (I. c., p. 333).
' " Exarhu, Doc., Petarwardein, 3 Noemviie 1475 reprodus de Hurm.,
DOC., VIII, p. 18.
www.dacoromanica.ro
68 18TOBTA ROMAN1LOR
" Scrisoarea fui Matei nu are datA. Hurm., Doc., 11, 1, p. 5. Ea trebue sA
fie hull din 1475 dupl biltfilia dela Racova l dup6 recunoasterea suzeranitlitei
maghiare. Versiunea cfi cetäile Ciceul I Cetatea de BaltA ar fi fost cedate de Matei
lui 5tef an, pentru a-I Induplech la Incetarea prAdfirei Ardealului, a fost introdusk
Mtn de Engel, Geschichle der Moldau, II, p. 138, care s'a luat dupl Cronica put-
neanii In care stA scris cA Intre anii 1468-1470 regele dlrueste lui stefan Vodil
douit cetati in Ungaria : Balta i Ciceul cu cllstrictele lor (Arh. ist., II, p. 7). DacA
data este neexactA cedarea districteior e adeveritli de un inventar din 1553, al
tuteror posesiflor Ciceului, care -enumArA 53 de sate ce apanineau acestei
Munn., Doc., U, 15. p. 151. Vezi si N. Iorga, Chilia fi Cetatea Albd, Apendicele I
fu tare se discutl 1 altA versiune, cli aceste douit cetlitl fuseserA date lui stefan.
ca despAgubire pentru plerderea Chiliei 1 Petlitei Albe, dupti 1484. (p 270 sq).
Dlugosz, ad, a. 1475, II, p. 534.
www.dacoromanica.ro
I.UPTELE LUI tfrICFAN LU TUBUI1 69
al Folonlei, Ibidem, p. 320: cujus provincie (Moldova) amissio non minus esset
regnis sue M-tis quam regno Ungarie pericolosa", 1523 Ibidem. P. 444 : Moldavia
est velut propugnaculum et antemurale tam regn Ungariae guar,' Poloni',.
54 Privilegiile Brasovenilor din 1472, 1475. Bogdan, Doc. lui .51e jan cei
Mare, II, p. 315 si 329. CumpArafe,a de arme 18 Fevr. 1476 lbidem, p. 337. Mul-
f5miri pentru stiri 18 Fevr. ; 5 si 11 lunie 1476, lhidern, p. 338-340. Helatiile
Stefan cu Papa In dou5 scrisori ale papei, una din 20 Mart si alta din 3 April 1470,
cuprinse In colectia lui Wagner din biblioteca din Pesta, Columna ha Traian,
1874, p. 226, notele 7 si 8. In cea dintAiu cetim : Accepimus litteras tuae nobi-
litatis dilectosque filios Fetrum in decretis baccalaureum et Cataneum lanuen-
sem consiliarios Was". De atunci s'a pAstrat obiceiul c In divanul t5rei Mol-
dovei sedea ex opposito" a mitropolitului, mal sus de ceilalti trei vlAdici". Aliron
Costin In notita statistic5 din poema polon5 Arh.isl., 1, 1, p. 160). Sublim5
tolerantk fliril exempla In analele lumei" 1 exclamA Hasdeu (Col. fai Traian,
1874, p. 226). thibAcie politick credem noi, i dupll timpurile de atunci, mal mare
deal once tolerantii.
www.dacoromanica.ro
LUPTELE LUT QTFPAN CU TURN' 71.
55 Serlsoarea a doua din 3 April (veñ notst prec.) : Quod autem ad sub-
sídium per eosdem tuos oratores petitum speetat, cum a principio cum poles-
tatibus Rails conventum esset earissimo in Christo filio nostro Mathiae Hun-
gariae regis illustri, qui tantum bellum cohtra infideles omni conatu et totís vi-
ribus Regní suscepit, mittere subsidium, quidquid pecuniarum collegimus el
destinavimus, existimantes quod id in comodum et utilitatem tuam tenderet,
quandoquidem cum ipso rege contra impiam gentem bellum assidue gens et pro
communi utilitate certas".
sS Exarltu. Doc., III, Venetia, 1476, Mai 6 p 30 : ,,Fuerunt ad praesentiam
dominationis oratores illustrissimi Stephani vayvodae Moldaviensis redeuntes
ex romana Curia ut ad dominum suum revertuntur et dixemnt ab ammo Pon-
tifici nihil impetrasse praeter verb% nullam spem iis dantis de succurendo domino
vayvoda de his prlmis pecuniis quae exigentur ex X-ma et X X-ma, quum pro-
missae omnes fuere serenissimo domino regi Hungariae, sed ex secunda contd.-
butione.... Postea altero die iter comparantes declarare nixi sunt Stephanum
praedicturn Regi Hungariae, in nullo esse suppositum sed domimtm provinciae
et gentiura suarum ; perseveraturum in bello si subvenietur, sin aliter, consul-
turum per alium modum rebus sub". Ambasadorii lul Stefan pute,au susíine
numai atftt, ell atunci cAnd se dIduser5 bruin luí Matei, Stefan nu ere' supusul lui.
Acum la 16 Mal 1976 situatia se schimbase si Stefan se Inehinase regelui Ungariei
Incil din 15 August 1475. Mai sus, p. 87.
www.dacoromanica.ro
72 /STORIA ROMARILOB
www.dacoromanica.ro
LUPTOI LI71 eITEPArt CLI TURCIII 73
www.dacoromanica.ro
74 I8TARTS ROMANTLOR
doi trimi§i catolici ai lui *tefan ce! Mare o bula in care spune.
ca s'ar fi informat in chip sigur ca sub predecesorul sail (Paul
al 11-lea+1471), atat stefan insu§i cat i episcopul (mitropoli-
tul) Moldovei precum i ducii, comitii, baronii i nobilii acelei
tari ar fi vizitat basilicele i alte biserici din Roma ( H), pentru
a 'cäpatà iertarea pacatelor, cu prilejul jubileului ; cA multi alti
oameni din Moldova, de §i vroisera i ei a veld la Roma in acela§i
scop, fusesera impiedecati de deosebite imprejurtiri. Papa fa-
gadue§te iertarea pacatelor i tuturor acelora, cu conditie ca sa
se oblige a face un pelerinaj numai la biserica cea mare din Baia ;
insa pentru a indeplini lipsa sfinteniei trebuitoare spre ajun-
gerea unui a§a de innalt rezultat, mai indatore§te sa dee stall-
tului scaun, acei ce vor aveh avere mai mult de 300 de fiorini,
cate 5 fiorini, acei ce vor aveh 200 cate 3 fiorini, acei cu 50 cate
1, §i acei cu mai putin cate cat vor putek care bani toti s'a se
stranga de iubitul frate Petru, numit de papa episcop in Moldova,
dupa eel erea lui *tefan 6°
Nu avem nevoie sa spunem ca aratarea papel despre vi-
zitarea bisericilor romane de catre *tefan, el-A o curata iscodire
pe care cautà sa o acopere prin asigurarea di o tineh din relatie,
vrednica de credinta, spre a pute,i introduce mai bine cuvintele
ademenitoare ale bulei sale. *tefan nu a fost nici °data la Roma.
Incercarile sale de a dobandi cevh bani de la marele pontifice,
izbutisera la atata a da acestuia prilej sa caute el a stoarce averi
de la locuitorii Moldovei.
Luptele de la Valea Alba. De §i parasit de toti i Mat,
in voia intamplarei, *tefan hotari ssa'§i faca datoria sa de CrP§tin
domnitor. Puterile sale insa erau foarte reduse, cad chiar din
armata lui perisera multi in lupta de la Racova, in eat el nu mai
dispunch, nici chiar in tara, de o§tirea pe care o avuse atunci.
Cu toate aceste el se bizul de asta data a cerch sa se opunä Tur-
cilor la trecerea Dunarei. Lucrul fa insa peste putinta din cauza
ca el fu atacat de o data din trei parti : in fata de Turci, care
vroiau sA treaca fluviul ; din dreapta lui de Munteni sub Laiot
U ¡Text aceastA bulti din 1476, tn Theiner, Monumento Hunaariae sacra,
II, p.450. Reprodus de Hurm., Doc., II, 2, p. 238. Luerul putAnd pAreh straniu,
reproducem locul : Cum autem sicut iidedifina relatione accepimus... Slepharms
V ogvoda Moldavie el later nosier Episcopus moldaviensis ac dilecti /1111 duces,
comites, barones, nabiles...terrarum Moldaviar... qui anno lubilei durante Bast- .
licas el alias de Urbe (adicA din Roma numitA in deobste Urbs) praediclas ecclesias
pro consequenda libenter visitarunt". lubileul erit o Iscodire a papel
Bonifacius al V II I-lea, spre a vent In ajutorul casei papale ce se allti In lipsA.
Introdus la 1300, trebuià sA se repete la 100 de ant. Clemente al VI-lea, prin o bulA
din 1396, II reduse la 50 de ani, 0 Urban al VI-lea In 1389 mai scurtit periodul
la 33 de ant pentru cà Isus Hristos trAise pe pAmAnt tocmal acest numAr de ani".
Paul al II lea serbli jubileul in 1970, (acela la care papa Sixt pretindek di au fost
Stefan), 0 de acolo Inainte se repetA regulat la 25 de ant
www.dacoromanica.ro
LEWTELE LUI I;ITFFAN OU TUROII 75
www.dacoromanica.ro
76 I8TORIA ROMINILOR
.1e fan cel Mare 0 Tarcii 1914. (p. 200), dupli o tradncere nepublicatii ce se MIA
In Bad. nationalA din Paris, istoricul ture spune numat: ..La plus grandevpartie
des Bogdans tMoldaves) fat UM& en pieces ; le reste se sanva pour aller pren-
dre soin de la conservation de lenrs enfants', Mi-a pArut rAn di, primind vein-
-mug d-lni Ursu prea tiirziu, nu l'am putnt ntllidi mal en de-anlinunta
Pe lfingl locurile dints din lelatia lui Balthazar OSead-Eddin, mat yen
Miebovski In Arh. 2, p. 12 i Ureche In Letopiseje, I, p.131,
www.dacoromanica.ro
78 T8TORI A ROlawil OR
lui Stefan cel Mare din 5 Septemvrie 1480 prin care reintgreste
pe Mihul Buzatul In stApânirea unui sat al caruia acte de proprie-
tate fuseser5 pierdute In timpul când Alibeg i cu Skanderberg
au .venit cu.Tepelus robind o parte a Moldovei" 84. Tepelus insl
pl5nuind mai tärziu o mai grea lovitur5 contra lui Stefan, Into-
vArásirea Turcilor la luarea Chilici, este b5tut de Stefan la
Rämnicul &drat In 1481 85.
Cu prilejul conluceirei lui $tefan cu Matei la rAspingerea
lui Laiot Basarab din Muntenia, regele unguresc d5rueste voe-
vodului Moldovei un al doilea castel In Transilvania läng4 Ciceul
dgruit lui mai Innainte, anume Cetatea de Balt5 88.
ne Intoarcem InsA la relatiile lui Stefan cu Venetia.
Tarr ru Venetia. Emanuel Gerardo ambasa-
dorul Venetiei, trimis cAtre Moldova IncA din Maiu 1476, nu
ajunse In tail deat dupg lupta de la Valea Albà. ComunicAnd
el senatului Republicei pierderea suferità de Stefan, acesta se
geäbeste a'i recoman& s5 arate domnului in numele republicei
durerea pentru Infrängerea Incercatä de el, de a'l asigurà in
toate Imprejur5rile de cea mai strans5 prietenie, de a'l Indemna
In sfärsit cu ori ce pret r5zbune Intr'un chip ofensiv contra
Turcilor si a domnuki muntean, si de a'i spune el papa si Med.,
Corvin, dui:a st5ruinta Venetiei, au convenit a'i trimite ajutoare
de bani ; In sfärsit ordonit lui Gerardo de a se aflà necontenit
pe MO persoana lui Stefan, studiindu'l pe el cAt i toate rela-.
tiunile lui interne si externe, despre care -sA trimit5 .senatului
raporturi zilnice. Thin aceste i prin alte cuvinte bune i suml,
bare, stärneste, aprin,de pe voevodul numit, Intru a se opune
adversarilor sAi, a Mari i 15rgi puterile sale, spre toate cele ce
sunt cu putinta de Intreprins contra dusmanului, In favoarea.
intereselor Crestirat5tei" 87.
CAt5 perfidie In aceastà politicA S5'l plAtiasc5 pe Stefan
tot cu vorbe In loc de bani, el a cgrui inim5 apring usor se In-
flAc5rà la cuvântul de CrestinAtate, sä'i vorbeascg cu c3vinte
frumoase i suntiloare, §tiind cA aceste vor aveä tot deauna efect
asupra inimei sale generoase ; s'5'1 ImpiagA chiar, cu toate c5
fusese Infrânt, la atac contra p5gänilor, pentru ca astfel prin.
puternica, lui diversiune sA se poatä folosi Republica In lupta
contra Turcilor ; c5ci mai la urm5 ce'i p5sä Venetiei dacä chiar
Stefan ar pieri, si Moldova s'ar zdrobi In lupt5 ? Interesul momen-
tului cereä ca armatele turcesti sá fie detrase deasupra Repu-
www.dacoromanica.ro
434 M'ORLA ROMANILOR
www.dacoromanica.ro
LUFTFLE LIM §TILTAN CM Ti R011 88
el ZinkeIsen, II, p. 285. Comp. Histoire d'Italie par Leo et Botta, traftite
par Metier, Paris, 1844, I, p:=587-vi&trma
www.dacoromanica.ro
86 18TORIA ROMAN ILOR
www.dacoromanica.ro
UPTRIR I 111 RTATAN Cl, Ti Re11 97
nului, obosit prin insusi victoriile sale. Sangele cel mai scump
al Wei cursese, si cum spune Ureche samanta vitejilor celor
buni piense". Cine putei sa mai apere Moldova? numai marele
nume al domnului sau. CAM mormântul se va inchide asupra
lui, va veril i randul MoldoVei de a pleck grumajii sub jugul
de otel al inchinatorilor lui Mohamed, si curand dupa ea va
veni inteun chip si mai cumplit, si acel al Orel unde domnia
Matei Corvin.
www.dacoromanica.ro
88 18TORIA ROSIANII.OR
96 Arh. ¡si., I, 2, p. 11
of Ark 1st., I, 2, p. 11.
" Letopisetele, I, p. 132. Comp. mal sus, Vol. III, p. 14:t,
" Inscripliile la L Bogdatt In Analele Acad..rom., II, tom. XVX, 1908,
p.330,120. Cetirea datelor a dat neater° la o desbatere- Intro d-ni1 Tanoviceami
al Bogdan. Cono. lit., XXXV, 1001, p. 462. De I 1479-1481 5tetan este In p
nelticetatA corespondenpi cu Braaovul privitoare la mlacArlle turceati. Veil mai
Multe scri.sori In Bogdan, Doc. lui .Ftelan cel Mare, II, p. 353-360.
"6 Bogdan, Vechile cronici 106.
www.dacoromanica.ro
LUPTELB 11.71 STEFAN CU TURCII 89
si trece de (1à in apa Putnei, i acela pAnA astAzi este hotar Mol-
dovei i Prei-RomAnesti. InsA mai innainte erà price futre
amAndouA tArile, cA Tara-MunteneascA vrea A fie hotarul sgu
pAnA in apa Trotusului, iar Moldovenii nu o lAsA, pAnA a vrut
Dumnezeu de s'a tocmit ask si a luat Stefan VodA ceta-tea CrA-
ciuna cu tinut cu tot, ce se cheamA tinutul Putnei i l'au lipit
de Moldova si a pus pArcAlabii sAi pre VAlcea si pre Ivan" 101
Data insA la care Ureche pune aceastA intAmplare este alta de
cAt cea arAtatA de Cronica PutneanA ; anume el pune 1475, In-
datA dupA izbAnda cea mare a lui Stefan de la Racova. Ba Ureche
merge pAnA acolo, in cAt sA punA luarea CrAciunei in 13 Ianuarie,
adicA trei zile numai dupA bAtAlia de la Racova, care se dA, tot
dupà el, in 10 Ianuarie. Nu e vorba, Ureche arat5 cA Stefan
urmArise risipitele ostiri turcesti pAnA la IonAseni pe Siret ; cu
toate acestea prea scurt ni se pare timpul intre o bAtAlie i cea-
laltà purtatA la o indepArtare atAt de mare, cum e Vasluiul de
CrAciuna. In sfArsit Ureche se insalA invederat, cAnd dA pe
Radu cel Frumos drept domnul .Munteniei cel bAtut de Stefan
lAngA RAmnicul-SArat, pe cAnd atunci invederat domniA Basarab
ce! TAnAr sau Tepelus. Mai este si incurcAtura cA Stefan este
arAtat de Ureche, ca bAtAndu-se cu Radu ce! Frumos la RAmnic,
acolo unde mai tArziu tot el ne spune cA Stefan a bAtut i ucis
pe Tepelus. Din toate acestea reies6 inteun chip invederat, cA
Ureche amestecA lucrurile i strAmutA luarea CrAciunei si a ti-
nutului Putnei cu 7 ani inaintea adevAratei date a alipirei lor de
Moldova, care datA nu poate fi alta de cAt anul 1482 al Cronicei
Putnene.
Stefan ce! Mare, vAzAnd cA in zadar schimbA mereu domaii
in Muntenia, pentru a gAsi pe unul, din ori ce casA ar fi el, care
sA'i fie credincios i sA'i apere interesele, iea mAsura de .a se así-
gura la intronarea lui Vlad CAlugArul, intinzAnd hotarul Mol-
dovei pe sama acelui muntean. Cu atAta cAstig se alegeA si el,
din sAngele i osteneala cheltuitA pAnA atunci, pentru a aduce.
Muntenia in apele politicei sale. Si. el lucrase cu intelepciune
cAci putin timp dupA intronarea lui Vlad CAlugArul, acest dom-
nitor lunecA si el pe povArnisul fatal al inchinArei cAtre puterea
turceascA care se arAtA pe fie ce zi mai strasnia si mai porun-
citoare, i atrAgeA, ca focul pe musculite, pe domnii munteni,
spre a le frige aripele.
'" Ureche Letopisete, I, p. 128. D 1 Utpedat (Cana. lit,. XXXVII, 1903, p.
525) ni se pare a merge prea departe, cAnd admite o Intronare a lui Tepelu§ §I o
nouA pribegire a lui Vied C5lugArul in Arden!, pe baza scrisorilor acestuia, care
aunt nedalate §I pe baza unui document din 23 Martie 1482 (inedit la Arh. Sta-
tului, Mânästlrea Snagov. Pachet 2, doc. I), al aruia datit o Indrepteazii d-sa.
Este a merge prea departe In istorie trebue sti fim foarte bAgiitorl
de seamii In stabilirea faptelor pe aceastA cale.
www.dacoromanica.ro
90 18TORTA ROMANILOR
www.dacoromanica.ro
I.UPTFLE !XI RTRFA11 017 TUR011 91
les Arh. Isl., I, 2, p. 53--59. Sultanul Balazet in scrisoarea lui cAtre rectorul
de Ragusza, tradusA din Huila slavonA tn latineste, din 2 Oct. 1819, in Mon. Hung.
h'vl. acla eslera, VI, p. 37, reirtAndu-i-se histrea cetAtilor, sr une aespre Chilly, la
qual e chiave et porta ad tutto Il paese de AioldaNia et Ong: ria", si de,spre Mon-
castru : ,.la quill e chlave et porta ed tutto lo paese de Polonia, Ru4la, 'fistula
de tuta Mare Magicre". Vezi o multime de alte izvoare ampra cAderel cetlitilor
n N. lorga, Chille sI Celalea Alba, p. 156 si urm.
www.dacoromanica.ro
92 18TORIA ROIAANILOR
1. LUPTELE CU POLONII
In 1490 moare regele Ungariei Matei Corvin. Se ieau la
lupta de la mostenirea Ungariei regele Vladislav al Boemiei
impgratul Maximilian I. Zapolia voevodul Ardealului, Orland cu
Vladislav, Imparatul pentru a-i gasi o contrapondere, cauta alianta
lui Stefan, i spre a fi primite propunerile sale de Stefan, inter-
vine pe langa el prin cuscrul acestuia, loan Vasilievici, tarul
Moicovei. loan rgspunde soliei lui Maximilian, a spre
cerea impgratului va fi mijlocitor legaturei sale cu domnul Mol-
dovei" 1 In urma acestei mijlociri vedem pe imparatul scrii
lui Stefan ca Ii dä depline puteri asupra Transilvaniei pana la
venirea sa, i tot odatg el someazg, prin un ordin din 11 August
1490, pe nobilii, comiü i orasele din Transilvania ca sa re-
cunoasca autoritatea domnului moldovenesc, spunand intre
altele in acel ordin, ca de aceea am trimis la ilustrul Stefan voe-
vodul Moldovei, credinciosul nostru MAL ca sá sprijine drep-
tatea noastra i sa ne ajute ca pe domnul su i al Ungariei,
i-am cerut ca sá và primiascg pe voi pe toti care mg recu-
noasteti ca netagaduitul vostru stgpan, sá vg puna sa faceti
jurgrantul de credinta i sá va apere cu armele i cu puterea
ca pe credinciosi nostri iubiti, pang cand vom veni noi
dupá cum spergm in curand, la voi, pentru care va sfatulin
ascultati de zisul Stefan Voda tu numele nostru" 2.
Stefan, nestiind in cotrò se va *cà cumpgna izbanzei,
traggneaza cu rgspunsul la propunerile imparatului, si el lucril
I Fragmente din Korrmsin In Mag. ist., IT, p. 311.
a Firnhaller, Befirdje :ur Gesch:chle Ungarns, in Picot, Chronique d'Urechi,
p. 173.
www.dacoromanica.ro
116 18TORIA ROMINILOR
www.dacoromanica.ro
CEI DE PE URMX ANI AI DOMNLEI LOI STEPAN CEL MARE 97
Vezi toate aceste extracte din registrele ungurestl In Engel, Gesch. der
Moidatz, p. 1413.
Cromer, p. 432. Ureche In Letopisefe, I, p. 136. VouA vA este lticrul
biserica sA piziti, lar nu de rilzboale sit grijIti, cA gandul men vol nu-1 gtitt,
ce numai en augur frcA a§1 pricepe ca haina de pe mine stie gandul mea,
In foe o
A. D. Xenopol. Istoris Romanilor. Vol. IV.
www.dacoromanica.ro
98 ISTORIA ROMANILOR
www.dacoromanica.ro
CE1 DD PE IIRMA ANI AI DONNIE! LUX 13TEIPAN CBE. MARS 99
Birtok era cobolilor din Sas donmul idoldoNei, Vezi Picot, Ge.tzialogre
des Pogdan in lui Tocilescu, V, p.--'310: Astipra Turcilor adunati in Sud.
stria Vezi scrisoarea lul Radu al TV-lea cutre Bra,oveni, 1997 In I. Bogdan, Do-
cumente it Regeste, p. 131.
www.dacoromanica.ro
100 ISTORIA ROMANI LOR
www.dacoromanica.ro
CEI DE PE masa ANI AI DOMN lEI LItIOTEPAN CEL MARE 101
www.dacoromanica.ro
102 ISTORTA ROMINILOR
www.dacoromanica.ro
OW DE PE !MINX ANT AI »MINIM LIU OTNITAN OIL NITRE 108
www.dacoromanica.ro
104 iSTORIA ROMIN1LOR
www.dacoromanica.ro
CE! DB PE Dina ANT AI DOMNIEI LIII k3TEPAN CEL MARE 105
www.dacoromanica.ro
106 ISTOR1A BOMiNILO
trimite mai multi soli la curtea ginerelui sau, care sa sarute crucea
In semn de Infratire. Solii lui Stefan, care erau fata, aduc domnului
lor vestea fmbucuratoare despre fnlaturarea uneia din piedicile
ce se opuneau la ob§teasca alianta a Rasaritului european In
contra necredincio§ilor, planuita de domnul Moldovei
Stefan Insa trebuia sa obtina acela§i rezultat Impaciuitor
fntre hanul tataresc §i ducatul Litvaniei. El trimisese o solie
In Crimeea Inca din 1492 care se Intalni acolo cu acea a lui loan
al III-lea, spre a fncerca taramul, §i a vedea Intai care erau ple-
carile hanului tatarasc catre el, Hanul se al-RA foarte bine
dispus i prietenos catre Stefan cel Mare, and solilor sai raspuns
ca prietenii §i neprietenii lui Stefan, sunt §i prietenii §i neprie-
tenii lui, §i Insarcinând pe soli sä sarute din partea lui pe Stefan
cel Mare 26.
Pe cand fug Stefan umbla sa fmpace pe potentatii Rasa-
ritului, spre a'i Impinge In contra a tot puterniciei muzulmane,
nu §tim din ce pricina se strica tocmai relatille dintre dânsul §i
ducele Litvaniei, pe care abià izbutise a'l Impack cu tarul Mos-
covei. In 1495 Intalnim mai multe solii ale lui Alexandru la
loan al III-lea, care se tanguiesc despre salniciile ce avusera sa
le sufere Litvania de la Stefan al Moldovei, mai ales despre ar-
derea ora§ului Braslav. loan Vasilievici raspunde la aceasta
fn§tiintare, ca el ar fi prietenul lui Stefan Inca de pe timpul
tatalui lui Alexandru', Cazimir, pe cand cu el abea s'ar fi Impacat,
§i ca fnnainte de a lua In bagare de sama tanguirea lui, va trimite
o solie In Moldova spre a cunonte cum, stau lucrurile 27.
Venia acuma randur lui loan de a face pe mijlocitorul
fmpaciuirei fare A'exandru al Litvaniei §i ,Stefan al Moldovei,
§i loan mai voe§te ca, de °data cu aceasta fmjiacare, sa mai aduca
la fiintA §i aceea a hanului Crimeii cu ginerele sàu. Alexandru
Insa fi raspunde cu amaraciune, cà pentru ce ar starui In favoarea
neprietenilor sai ; ca dupa.tratatul de Impacare §i.alianta, Incheiat
nu de mult, ar trebui ca loan sa priveasca de prieteni §i neprieteni,
pe acei ce erau §i lui prieteni §i du§mani ; ca mai bine ar face sa
staruiasca ca atat hanul cat §i Stefan sal despagubeasca pentru
daunele suferite, §i atunci va putei vorbi cu ei de Impacare,
§i eke altele pe acela§ ton 28,,51 cum s'ar fi Impae,at ducele Lit-
vaniei cu Stefan ce! Mare, dud tocmai atunci fratele säu regele
Poloniei, se pregatia, In Intelegere cu el, a rasturnit pe domnul
www.dacoromanica.ro
CM DE PR IIRMX ANI AT DOMNIICT.J.III 0TILFA-N CHM MARE 107
www.dacoromanica.ro
108 isxttAtA ROMiN ILOR
www.dacoromanica.ro
UM DE PE URMX ANI AI DOMRIEI LUIL frrEFAN CEL MARE 109
www.dacoromanica.ro
110 zirroRIA ROMANILOR
www.dacoromanica.ro
OBI DB PE IIRMX AEI Al DOMNIEI LIU !STEPAN OBL BARB 111
4' Arh. Isl., I, 1, p. 115. Comp. Ureche, Lelopiseie, I, p. 118. Cron. min.
pune anul 6972=1464. Vezl I Picot, Chronique d' lIreehl, p. 96.
www.dacoromanica.ro
112 ISTORIA ROMINILOR
www.dacoromanica.ro
CBI DE PE URIta ANI AI DOMNIEI LUI BTEPAN CEL MARE 113
www.dacoromanica.ro
114 IBTORIA ROILINILOR
luna lui Iulie, In care Caffa fiind luatl de Turci, Mangopul intrà
A
stApânirea lor, *tefan cel Mare nemai având nici un interes a
pgstrit ca sotie pe mo§tenitoarea acelei domnii pierdute, se des-
parte de odrasla Comnenilor, si duce la altar pe cealalt6 Marie
sau Voichita fata lui Radu Vod6 46. Cea lepAdat6 mai duce o
existent.6 amàrâtà timp de doi ani, i moare In floarea vArstei,
In 1477 Decemvrie In 19, .dup6 insotirea lui stefan cu Maria
lui Radu, dovadà invederat6 cà aceasta din urml fusese pa-
rAsitA.
Pe mormântul ei In mAnAstirea Putna se OA pusA aceastA
inscriptie : In anul -6985 (1477) luna Decemvrie In 19, reposat'a
" Veal lireche In Lelopisefe, p. 129, care pune citsatoria lui telan cu fiica
tui Radu Intre lupta de la Racova i cea de la Ftlizboenl. Asupra relajiilor lui 5te-
fan cu Mangopul, vezi mal sus p. 5, Argumentul d-lui Iorga, Isl. Lit. rom.
sec. XVIII, II, Excurs asupra Cronlcilor nechi mold., p.567, cli 5teran nu putnse
!nit In clisiitorie pe Maria WI Radu in 1475 de oare ce pe atunci träià hicS solia lul
Marla din Mangop, uith eS pe atunci erS despArtenle. Maria din Mangop
In adeviir in 1475. Ea moare In 1477, dar ca delfisatii de stefan.
www.dacoromanica.ro
CEI PE PR URMX ANI AI DOMNIEI LOI tITIrPAN CiSL MARE 115
bizantine din care se trAgeà 49. Maria fiica lui Radu a fost cea de
pe urmit sotie a lui Stefan cel Mare. Ea a trAit incA 7 ani dupà
moUrtea sotului ei, *i a rAposat In 1511, inmormAntAndu-se
In mAnAstirea Putna ". Dintre numeroasele concubine ale lui
Stefan, amintim pe singura a cAreia nume a fost pAstrat de is-
torie, Maria Rare§, din HArlAu, muma celebrului sAu fiu natural
Petru Rare§.
Dintre copiii lui Stefan cel Mare sunt cunoscuti urrnAtorii :
Alexandru, cel mai mare, nAscut din intAia lui sotie Maru§ca,
värstnic sau aproape de vArstnicie la bAtAlia de la Valea Albg,
unde el luA parte alAturea cu Stefan. Se tnsoarA curAnd dupA
aceea, §i are un fiu Bogdan ce
moare In pruncie in 1480.Alexan-
dru insu§i moare §i el innainte de
tatAl su in 28 Iulie 1496 49. Al
doilea fiu al lui Stefan este Bogdan
fiul Evdochiei (altul de cfit urma-
§ul lui Stefan, pe care'l vom
vedeA c5. este fiul Mariei lui
Radu), de oare ce este amintit
cA este in 1467 adecA in anul
In care tocmai Evdochia moare.
Acest Bogdan fusese nAscut dup6
1466 Iulie 9, data documentului
citat mai sus, care pomene.,te
ea fil ai lui Stefan numai pe
Alexandru §i pe Elena. El erà
deci un prunc de ceva peste un
an la redactarea documentului Ornament pe acsoperi.mintul morma.n-
care 11 aminte§te 5°. El moare ea tau0.1111 PuMenrciniZedar. gtgaT
copil de 13 am In 1479 ". Al trei-
lea fiu al lui Stefan este unul Petru, fAcut tot cu Evdochia din
Kiev, fntru cAt el este amintit In 1472 August In 29, fnnainte
" Vert Inscriptia de pe piatrit i cea de pe acoperAmAnt precum ;i des-
crierea acestula In Melchisedek, Inscripfia de la Rázboent In Convorbirt lilerare
XVI, p. 425.
a. Ureche In Letopisefe, I, p. 151. Piatra mormAntalA care se aflA la mA-
nAstirea Putna, (111.!kh6edek, o V &WI la edleva mdnastirt si Diseriet din Bucovina,
In Revisla Tocilescu, I, p. 256) nu poartA pe ea nici o data, Bind sApatA fncA din
timpul vietei Martel ;i nefiind adaosA dupA moartea ei.
Ureche In Letopisele, I, p. 135. Alexandru este amintit In urmfitoarele
documente : 1466 (Arh. Isl., I, 1. p. 114), 1467 (Wickenhauser ,Moldoritza, p,
67), 1472 (Arh. tel., 1,1, p. 124, 1473 (Wickenhauser, p. 69), 1479 (Uricarul, U
p. 249), 1487 (Mekhisedek, Citron. Roman., I, p. 136, 147), 1495 (Ident, Chr.
Itusului, p. 15).
le In afarA de acest document din 147 Oct. 9 (Wickenhauser, p. 68),
mal este amintit acest Bogdan In doull altele, unui din 1473, (Ibidem, p. 69) pi.
altut din 1476 (Columna tut Tratan, 1876, p. 559).
" Ureche, in Lelopisete, I, p. 132.
www.dacoromanica.ro
116 IsToniA nolcittimou
ca Stefan ce! Mare s'a fi luat de sotie pe Maria din Mangop, ceea
ce se intAmpla in acelasi an la 24 Septemvrie 52
Petra moare si el putin timp duprt Bogdan, in acela§ an
1479, si ambii frati par a fi fost ingropati In acelas mormânt,
de oare ce fi gàsim cuprinsi in una si aceeasi inscriptie : Aici
sunt mormintele robilor lui Dumnezeu Bogdan si Petru, fiii lui
loan Stefan Voevod, domnul Moldovei. A murit Bogdan In 26
Iulie 6987, Petru In 1 Octomvrie 6988", adeca in acela§ an de la
Hristos 1479, dacá consideram anul vechi ca incepand de la
1 Septemvrie 53.
Al patrulea fiu al lui Stefan este al doilea Bogdan, nascut
din casatoria cu doamna Maria fiica Radulut Voda, cam pe la
anul 1477. Imprejurarea cá doi fii ai lui Stefan, ambii in viata
In acela§ timp pana la 1479, cand moare Bogdan fiul Evdochiei,
poarta acela§ nume de Bogdan, nu trebuie sà ne para stranie,
intru cat in timpurile vechi se obisnuià adese ori a se numl mai
multi copii cu acelas nume favorit, si chiar astazi inca se intal-
neste acel obiceiu. Apoi ei se deosebiau intru cat va la nume,
prin aceea cá cel dintaiu purta numele de Bogdan, curat, pe cand
fiului Mariei lui Radu i s'a zis Bogdan-Vlad. Acest Bogdan fu
singurul din fili legiuiti ai lui Stefan, care supravietui tatalui
san. Pe la 1502 el era un tallar de aproape 25 de ani, dupa cum
ne spune o relatie venetiana 54.
Afara de acesti patru fii legiuiti din care numai Bogdan
a supravietuit tatalui san, mai l'amase dupa moartea lui Stefan
si un fiu natural, Petru Rareq, care mosteni inca mai curat de
cat cel legiuit caracterul razboinic, intreprinzator si indraznet
al tatalui sau. Muma acestui Petru era solia unui negutitor de
pe§te din Harlau, numit Rare§. De aceea vedem ca Stefan pune
sá zidiasca in acel ora § curti domnesti, ale caror ruine se mai
cunosc si astAzi, precum si o bisericrt ce se* afila Inca in picioare,
El se oprià adese ori in acest ora § ranga frumoasa lui pescarita,
spre a mai uita de ostenelile razboiului 55.
www.dacoromanica.ro
CEI DE PE UREX ANI AI DOENIRI 1.UI §I'MPAN CEL MAHE 117
www.dacoromanica.ro
118 18TORIA RoMAN11.4ilt
" Comp. comentarul lui loan Bogdan la solia lui Stefan din 1481 dare
Poloni in Doc. lui $telan eel Mare, II, p. 367.
www.dacoromanica.ro
CE! DB PE URMA. AN1 Al DOMNIEI LUI t3TEPAN ORL MARE 119
www.dacoromanica.ro
120 ISTORIA ROM.INILOIt
www.dacoromanica.ro
CEI DE PC UUMX ANI AI DOMNIEI LUI *MEAN CM, MADE 121
3. CARACTERL L LU $TEFAX
www.dacoromanica.ro
122 'STOMA ROMANI! OR
www.dacoromanica.ro
124 ISTORIA ROMANILOR
www.dacoromanica.ro
CEE DE PE URIIA ANI AI DOMNIKI Lill ETEFAN CEL MARE 125
Din fericire atka §tim despre *tefan, cà el erà foarte iubit de po-
porul moldovenesc ; cA la moartea lui a fost mult6 jale i pltm-
-..._ ,
,-....
K Arovriui rtaiu c au +Aso(so.t
...._......
7,... . ,
rn flotilcultmAtinAobasch-o. ch
- lo rilis- cm-L(61 rt chi%sa cum n-qo&¡,--1 tz.-
11-1--r re
,.., 1 i / 1 t-- ' , ---:.n-
1
41---
7c , ---
.-
,, ,9
mOliA rIAAAtelld o.,1 i fitiA
1/1\ my it r n c I is s2 Latt AIA er
www.dacoromanica.ro
OKI Die PR URfa A NI Al DOMNIEI I DI 13TEFAN DEL MA RR 127
www.dacoromanica.ro
128 isrunTA HOMINILOR
4N
www.dacoromanica.ro
CET DE PE UREA ANT Al DOMNIEI TEFAN CFL MARE 129
Sigismund dare Rares, 3 Pevr., 1531. Harm., Doc., Supt., II, 1, p. 22:
..Stephanus Me. Magnus praedecessor tt u,". Rs scs In rAspunsul lui. Ibidenr, p. 23 :
pater noster Stei hi nus voeNoda mr gnus". De aceea nu este de primit banulala
d-lui Kozr k, aus dcr Bukovina, cii o inscriptie din 6989 ar fi false din
cauzli ell Bogdun numeste In ea pe Will slits Mare.
1476 (Sixt al IV-leu). Hurm. Doc. II, 2, p. 241 : verus christianae fide!
athlete".
Dupli cum pe timpul lui Mircea, istoria Moidovei fusese direct In atlir-
narea Munteniei.
4 ALI sus, p. 21 si 36.
www.dacoromanica.ro
184 iszsoalA ROMANILOR
". Vezi un document din 8 Sept. 1439 in care Vlad Dracut aratà ca fii ri,
Sih pe Mircea, Vlad 5i Ra tu, Arli. ¡si. I, 1. p. 84. Alt document din 16 Ian. 1471
in Venelin, Vlaho-Bolgar,kaia Gramo/y, p. 55, In care Radii spune cA e fiul lui
Vlad (Dracui).
. Mai sus, P. 25.
°' Din arhivele Brasovului, reprodus5 de J. Bogdan, Vlad-repe. p. 32.
.* Moartea lui Radu cel Frumos In 1472 este data de o cronic5 sArheasca
reprodus5 de Glasnic, Belgrad, XI, p. 156. Ureche pune, cum se vede, gresit'
bStälia dela Cursul Apei la 1473 (vezi Lelopise(ele, ed. vcche, I, P. 124). Cronica
rnoldo-nolorni reprociusii de Bog& n, Cronicele meld mold., p. 226, o pune in 1472. ,
." Istoria mAnAstirei catolice din TA, goviste, In Ark isl., I, 2, p. 51.
Bogdan, Doc. si Regesle, p. 82. Venelin, /. c., p. 118. 'Fatal lui Laiot,
Dan al II-lea, pomencste in docununtele sale din 1421 Aril. Stat. doc. Tisinvnel
si 1428 (in traducere la Academia Roman5) pe fiii sal Danciul (Dan al 111-lea) sl
Balarab (Laiot). Vezi Oneiul in Cony. lit., XXXVI, 1903, p. 700.
www.dacoromanica.ro
CBI DE PE UREA ANI AI DOMNIEI LUI i}'IFPAN CEL MANE 135
96 Bogdan, 1. c., p. 78. De aceea vedem pe $tefan eel Mire cerilnd Bra-
sovenilor cu cAteva zile InrainIce blittiliti de la Vr.lea Ah135, anume In 11 lunie
1476, s nu involescii trecerea In Munt(nia a gi ilului sr u a altor luciuii de milli-
care, quia ¡psi curiunt periculun nostwn, et sunt subditi Turco:Amu". Hum.,
Doc., XV, 1. p. 91..
69 Mal sus, p. 81
96 Ambasada lui Tamblac citat5. Mel multe scrisori ale lui Lriot newel,
dupli moartea Jul Tepes, 13 Fevr., 30 Aprilie si 9 Aug. 1477. Harm., Doc., XV,
p. 97, 98.
91 Cron. anon., in Mag. 1st., IV, p. 234. C5pitanul, Ibidem, I, p. 108. Alte
dou5 cron. muntene sp. Conduratu, 1. c., p.174-175. Cron. pulneand care pune
data bAtAlici 8 Iulie 1481, Arh. 1st., III, p. 8. Urcehe. In Letopisete, I, p. 132. Cli
acesti dol Basarcbi ereu persor ne deoscbite, vczi serisorile Bcatìkci,sotla lui Ma-
te' Corvin din 9 lulic 1480 : a zerr b junior ncm'ne Czyrelles". Afon. flung. hisl.,
Acta extent, V, p. 436. Rcgele Mc..tci c. Bee soveni vorbqle de amhii Basarabl, eel
cel Dinar, ca trAind In Reek's timp, cel Bil it ân rápind pe solia celni Tdrulr.
www.dacoromanica.ro
Copie in Acad. rom. citatti de Lapcdat, /. c., p. 431 : cum honore et sttb optima
OKI DE PE IIRMX ANI Al DOMNIEI LUI TEFAN ('EL MARE 137
Basarab cel Tanar nu erà insa fiul lui Basarab cel Batran
cl nepotul lui. Acest Tepelu§ cautase intai adapostire in Transil-
vania, pe cand domnia unchiul lui in Muntenia. Dipt aceea
gasim in M:ildova in orasul Vaslui, de unde serie Brasovenilor,
nadajdueste sa dobandeasca scaunul muntean, faril indoiala
cu ajutorul lui .5tefan cel Mare care îi i introduce in acea tara,
alungand pe necredinciosul catre el Laiot Basarab 98.
Cand Tepelti, detrona pe unchiul &Au, Laiot Basarab,
acesta fugand luase cu e toata visteria si mai mult Inca §i pe
bunica lui Tepelus, doamna Maria §i pe femeia lui §i pe all
jupaneasa de la curtea domnului pe care-I alungase ; dar si Tei
lus pusese mana pe fata liti Laiot, in cat ambii pretend^
cu ponosul i cel cu folosul, cautaserà sa constran0
rapirea familiei. Tepelus .se jalueste amar r'.
trei oameni rai (Laiot un boier.Udrio- ce
purta si el prin Transilvania, Vi^" r
si trei femei din casa lui, dar al
Tepelu§ cere ski fie innapoiate ju, . ;a t. raspunde
sa-i se dee intai fata lui indarapt. sperie pe Bra-
'da
soveni cu amenintarea cä sta in I. Ali de a trimite Turcii
ca sg-i prade. Voevodul Ardealuliti, tie si se aran in vorba' foarte
plecat catre Tepelus, intarzie Cu inapoierea visteriei, cerand
domnultii un catastif al averei rapite, i nu-i inapoiazil femeile,
cu toate ca le scosese din mainile lui Laiot. Cà Tepelu§ era. omul
Turcilor .se vede din intreaga lui corespondenta si mai ales din
faptul, cri in 1479 el iea alaturea cu mai multi pasi Tarci, parte
la bAtAlia din Cdmpul Pcînei (Kenyermezii), unde Otomanii
impreuna cu Muntenii sunt asprit batuti de voevodul Ardealului
*Lefan Batori si de Romanul. Pavel Kinezul, comitele Temi-
soarei 99.
Dasmania vesnica a lui Laiot, cum zice Tepelus singur
in o scrisoare, Il umplea de am'araciune panil in gat, in cat nu
mai putea rabdà" "G. Pentru a scapa de ea, Tepelus chiaina pe
Laiot in Tara Româneasca si imparte domnia cu el, dandu-i In
stapanire Banatul Olteniei. Cri domnia munteana a fost impar,
titá intre acesti doi Basarabi reiesa cu invederare din scrisoarea
lui Matei Corvin, de la 24 Innie 1481, atinsri Mai sus, .In care'
custodia uxorem minoril Btrarab gum per seiziorem Bruarab captain ex Trans-
alpino abduxerct". Desbaterea pc tart.; a 0,1. Iiel lui Tepelus in St. Oatsanu, Reeenzia
Jai Bogdan Doc. $1 Regeste In Cono. lit., XXXVII, 1903. p. 558. Adaoge Onciul,
Pilialia tut Basarab cel Mar; Ibidem, p. 711.
SAisoarett lui Tepelus din Vaslui in Bogdan, Doc. $i .Regeste, p. 86::
Comp. N. Iorga. telan cel Mare, p. 186. In 19 Iunic glisim pe Laiot refu'giat In
Trausilvznia. Hut m., Doc., XV, p. 99. .
" Aeeste interesante rmAruntimi continute in scrisorile lu Tepelus, re-
produse de Bagdan. Doc. 1i Regeste, p. 90, 91. 92, 93, 94, 97, 99, 101 si 106. Asupra-
b6tAltei de la 1(PnVimezo vezi brosura d-lui I. Ursu, cu accst tillu, 1913.
,00 Documente $1 R geste, p. 90.
www.dacoromanica.ro
138 !STORM ROMANO OR
22i Hurm., Doc., II, 2, p. 272. 1481, Iulie 16; eo quod idem superior
anno et eciam his novissimis temporibus (deci In 1480), post posita fidelitate
utrisgue Basarab, maiori videlicet cl minori, parle regni nostri Transalpinis hosti-
liter lenentibus, et perconsequens Turcls hostibus nostris iniestissimis a dhaesisset"..
Cu toate aceste un doc. din 1480, klurrn., Doc., XV, p. 107, aratA pe Basarab
cel BlitrAn ca mort : condam (mortului) Basarab maim i (Lalotr. Contrazicerea
1nvideratA Intre douti mArturil tot atilt de autentice ne sileste a primi numai
decAt o ialsA cetire a datei in unul din cele dou5 doc. Reiese iniA cA Basarab cel
BAtrin nAvAlise In Muntenia si obtinuse lilted o imptirtire a Orel, apoi alungat din
nou, trecuse In Transilvania unde murise. Nu putem primi interpretarea d-lui C.
Kogfilniceanu, Tabloul genealogic al Basarabilor 1912, P. 17, cA probabil ar fi stat
In doc. superioris annibus" In loc de superiori anno" i cif deci nu trebue admix
o domnie simultan5 a celor doi Basarabl in Muntenia, el una succesivil
122 Asupra acestei Insemnate clisAtoril, vez! N. Iorga, Studii si Doe., III,
pag. XLIV, care citeazti un manuscris publicat in Spomenik, XXXII, p. 44
Nicnlaestu, Doc. slavo-romelne, pag., 39 si 325. Din aceastil ctisAtorie s'a ntiseut
Danciu l Neagoe Basarab. O altA incuscrire mire Tepelu i Craiovesti se face
prin cAstitoria surorei lui, Anca, cu Stanciul din Glogova. *tetulescu, Tisnuma
1903, p. 170.
www.dacoromanica.ro
CEI DI4 PH tirtbd. ANI AL DflMNII.I LUI 1.1.VAN CFI, MAIL1 1R1i
www.dacoromanica.ro
140 IBTORTA ROISLINTLOR
www.dacoromanica.ro
OPT DE PE MINX A NI AI DONNIEI LUIOTERAN CEL MARE 141
www.dacoromanica.ro
IV
www.dacoromanica.ro
OROANIZA REA an txrAna A TXRILOR ROMAN E 14.4
www.dacoromanica.ro
144 firrouti. ROMANILOR
www.dacoromanica.ro
ORGANIZARRA MILITARÀ A TARTLOR ROMANR 14b
www.dacoromanica.ro
146 MORT& ROMANILOR
Cantemir, Desc. Mold., p. 114: ,,Curleni vel wild, qul unum alte
rumve pagum hereditate a majoribus acceperunt. Calarassi, equites, qui pro
terrarum, quas ipsis principes concessere, usu semper eosdem in expedltionibus
suls expensis sequi tenentur".Termenul de slujilori nu insamnil un fel deoseblt
tie trupe, cl este sinonim Cu ostas. A$i In jusamantul fAcut de o.stIrea lui Matel
Basarab, atât domnului cat l princlpelui Ardealului Racoti (vol. III, p. 6 ¡).jura
s!ujitoril atilt cillarime cat I pedestrime". Miron Costin tn Lefopisele, I, p. 327
confine urmatorul loe din care se vede cA terminul de slujitorl desemno ori ce
fel de ostire : Era selmenli toll care in fost Si de la Vaslle Voda In ship A 1000,
N mi 400 si Les' calari 200 si Moldoveni en Leal ameKtecati 300 si lefegil de
;aril 400. Aldla samd de oasle slufilori filnd Stefan Vodii". In mal multe locuri
prin cronlcari se vorbeste de slulilori Nemli. CAlArall erau socotiti and Intre
curtenl, din pricina cA erau cAlArl, and fare slujitori. samlinand eu cealalta ar-
matA mri de Jos. prin clitsa din care era recrutata. Termeni stint sovaltorl.
a* Mai sus, vol. II, p. 207.
www.dacoromanica.ro
148 181'onto ROMANILOR
www.dacoromanica.ro
ORGANIZAREA MILITARÁ A TARILOR ROMANIC 149
www.dacoromanica.ro
160 'MORI ROMANILOR
tirilor sau vte unui boier. Si inteadevAr intru cAt cAlArasii eran
rAzesi, ce altA clasA mai rAmAnea pentru a procuri in armat§
pe dArAbani, decat acea a tgranilor supusi?
Potrivit cu aceastA incheiere, dedus5 din deosebirea cor-
purilor de aimatI, i intAlnim in documeritele vechi indatori-
rea pentru locuitorii din satele mAnAstiresti sau boieresti de a
merge In oaste. Asa prin un document de la Vlad VodA
gArul din 1494, domnul scuteste sa tele hArAzite mAnristirei Bis-
trita de ctitorii ei, Barbu Craioveanu i fratii lui, anume satele
PlAvicenii, Brancovenii i GAndienii de toate slujbile, dAjdiile,
afard de bir f i de oaste" 8°, de unde rezultà cA oamenii din acele
sate ce fuseserA boieresti, i atunci eran mAnAstiresti, adecA
tAranii supusi, erau indatoriti a iesi la oaste. Un alt document
de la Stefan ce! Mare din 1458, scuteste satul Borhinestii al m5-
riAstirei Moldovita, deci locuit iar de tArani supusi, de mai
multe indatoriri 'cAtre domnie, dispunAnd tare altele ca oame-
nil din acel sat sd nu meargd la oaste, dealt atunci cdnd lust*
domnul va merge" 31. SA se observe cA nu poate fi vorba aici de
ridicarea unei osti in dobAndA, precum vom vedea cA se fAcea
cu gloatele, de oare ce in asemenea caz o scutire ar fi fost idea-
ticA cu o defavoare. Era liberarea de o Indatorire, prin urmare
MI se poate raporta cleat la o ostire ridicald din ordin domnesc,
care nu Se poate intelege decAt ca dArAbani, dupA cele spuse
pAnA aici.
In timpurile mai noue estecunoscut cà tAranii neliberi
erau scutiti de indatorirea militarA i ne rAmAne de arAtat pentru
ce o asemenea scutire nu se intalneste in vrem le mai vechi,
Starea tAranilor supusi in acele vremi era departe de a fi
asa de rea i decAzutA, precum o intAlnim in timpurile mai noue.
Supusia tAranului romAn nu implica pe atAta pierderea proprie-
tAtei, cat restrAngerea libertAtei lui, prin indatorirea prestArei
unei cAtimi de munci. silite stApAnului sub care cAdea, adecA
mai intAi domnul, i apoi prin dAruire, boierii sau mAnAstirile 32.
Tàranul supus pástra de altfel strmAnirea proprietAtei lui 33.
TAranul supus, avAnd deci si el o parte din mosia cea mare,
patria, in a lui stApanire, ca i acel liber dupA ideile de atunci,
cà numai acela ce poseda o parte din pAmAntul tArei, era dator
www.dacoromanica.ro
ORGANIZARKA MILITARA A TXRILOR ROMANIC 161
www.dacoromanica.ro
162 ISTORIA ROMANII.OR
44 1632 Acad. rom., XX, 107; 1673 Ibidem, Manuserise, 500, p. 6; 1703
Ibidem, p. 74.
se M.i J.», vol. V. capta: Mihat Viteazul si Romdnii Ardealului.
siDacumentele privitoare la adeastil revolulie, Ibidrm.
ur Doc. din 1433, din colectla Kémeny in Transilvania, IV, 1873, p. 65.
www.dacoromanica.ro
ORGANIZAREA MILITARA A TARILOg nnsawe: 153
89 Lefopfsefele, I, p. 266.
48 1626 GhitiAnescu, Ispisoace si Zaptse, I, 2, p. 171 ; 1627, Ibldem, p. 172.
Comp. un doc. 1ntlititor al m estora din 1630, lbidem, p. 233.
" Miron Costin, In Lelopisefe, I, p. 315: spune cA Vasile Voclii dupli
lupta de la Finta tot nelAsandu-se, scried slujitorii".
www.dacoromanica.ro
154 18TO R1A ROMAN I LO R
www.dacoromanica.ro
156 OITORTA ROMANI, OR
2 ELEMENTELE OST4EgI
Orinduirea taetiefi. Puterea de cgpetenie a armatei ro-
nigne stgteà in cavalerie ; cäci mai Intai toti curtenii sau nobilii
erau cglgri, apoi o bung parte din slujitorime luptg de asemenea
de cglgre, Cglgra§ii. Am vgzut mai sus cum doct mentul venetian
din 1502, spune cg Moldova ar puteh. ridicg 40.000 de cglgreti
§i 20.000 de pedestri, ceea ce aratg, fgrg a lug in bggare de scmg
cifra totalg care ne pare exageratg, a bung parte din militii
trebuiau sä fie cglgri. Apoi Martin Bielski, când descrie oastea
ronâng, o aratà tot ca alatuità chiar in militii in mare parte
din cAlgri. El spune : afarg de curteni, mai toti ceilalti sunt
tgrani cu neacoperite§i cu said de stejar, dar voinici in atacul
cu sulita" 54.
Argtarea istoricilor poloni, Gorecki §i Paprocki, cg in
armata lui loan Vodg cel Cumplit, cavaleria era compusg
din nobili, iar pedestri erau tgrani, nu trebue luatg ad literam,
cgci se puteg sg fie cglgri i tgrani care insg dispgreau in
ceata i vaza cea mai mare a nobililor. Se intelege de la
sine cg pedestrimea, egg el% se compunett numai din tgrani,
Arh., I, 2, p. 168.
Ureche, In Lelopisefe, I, p. 115.
" Arh. isl., I. 2, p. 169.
" N. Iorga, Relatitle cu Lernbergul, p. 12.
www.dacoromanica.ro
ORGANIZARBA MILITARX A TXRILOR ROMANC 169
Hatmanul nu exist& sub Aiexnndru cel Bun cum spune Ureche, Le-
Sopiseie, I, p. 104. Vezi L Tanoviceanu, Isvodul spdlarului Ullman In Arhiva din
Jai, III, 1892, p. 482.
" Biportul mIsionarului catollc din Valachia din 1688, In Mag. isi.,..V
pag. 44.
" C-Intemir, Descriplio Moldaviae, p. 79.
" M/1 sus p. 146.
" isov din 1708, August 24 In Arhiva romdrkeascd a d-lui M. Coglinip
ceanu. I, p. 56.
www.dacoromanica.ro
160 ISTORIA ROMANILOR
ISTORIA MUNTENIEI
DE LA RADU AL IV-LEA PANA LA MOARTEA LU1 RADU PAISIE
1494-1549
Vlad CdlugArul tatul Jul Radu moare in 1496 dupii cum spune Letopi-
scful sdrbesc in Nicolaescu, Doc. slaco-rom. p. 5 si inscriplid zidirei mAn. Glava-
ciocul : murind Vlad Voevod la 6904 (1496) a isprfivit'o flul salt Radu Voevod".
LepAdatu, Vlad Vodä alugiiru1 In Conn. lit., XXXVII, 1903, p. 623. In 1507 nrt
ar fi putut spitne fiul despre tatAl sAu, mort In 1496 ,,novissirne defuncte". Vezi
mai jos, nota 3.
Bogdan, f. e., Doc. fl Regesle, p. 130 si doc. din 1494. Foala Soc. Roma-
idsmul, 1870, p. 156. Vezi si un alt doc. din 1502 reprodus fn o traducer° din
1692 de Nicolaescu, 1. c., pag. 9.
www.dacoromanica.ro
166 IBTORIA ROMANILOR
I Engel, Gesch. der Walachei, pi 187: Nos Radul Dei gratia Waywoda
transalpinus recognovimus per praesentes quod predecessores nostri Sacre
coronae divisque regibus semper fideles fuerunt, fideliaque servitia ubique locorum
semper exhiburerunt et quod etit m regnum nostrum est mcmbrum regni Hun-
garia2. Igitur voiumus nos Imitan vestigia divorum predecessorum nostrorum,
pretipue quondam genitoris nostri Wlad Woywodae novissime defuncll huius
regni nostri transalpini dominus". Data tratatului este data de Engel ea 1507
de sigur gresit, harm cat VI' d murise In 1996, duph cum rm vhzut in nota 1.
flrisovul lui Gh. Stefan din 1656 In Uricarul, 111, p. 279.
www.dacoromanica.ro
ISTOEIA MUNTENIEI 167
www.dacoromanica.ro
188 IBTORIA ROMANILOR
Mal sus Vol. III capItolul Biserlea. Magnifies patr. NtIon tu Arh. ist.
I, 2, p. 137. Val §I Anonimul rorndnesc in Mag. 1st. IV p. 234.
l Mag. ist. IV, p. 239.
www.dacoromanica.ro
ISTORIA INUNTENISI 169
www.dacoromanica.ro
170 iSTORTA
www.dacoromanica.ro
ISTORTA. MIINTRNIKI 171
www.dacoromanica.ro
172 VITORIA ROYANILOR
www.dacoromanica.ro
IBTORTA MUN1HININ1 173
£1
ist., I, 2 p. 140, eitatA, reprodusit si In Cronlea anontmd, In Mag.
1st., IV, p. 243. C5pitanul, Ibidem, I, p. 112. aratA pe partidul bolerllor ncmul-
támlfi cu cuvintele : Barra' Barbu Cralovescul cu rudenffle bu l cu altlt ceatli
de boierl".
" Hasdeu, Elum, magnum, III, p. 2465. Se va mtrA poate cineva de un
volum de 2465 de pagini; dar Hasdeu. In loc de a numoerotft paglnile dictiona-
rului sAu, tIpArtt In douli coloane, numeroteazii colonnele.
" Asura familiel Graiovestilor 11 a membrilor amintill vez' documentele
sprljinttoare In Nicolaeseu. Doc. slaoo-romdne; rezumatul de la pag. 325 st docu-
mentele aduse In sprijinul acestui rezumat la p. 10, 39, 61, 238, 239 ft 254.
www.dacoromanica.ro
174 18TORTA ROMiNILOR
al, Mal sus, Vol. -II, p. 196 si 209 lVol.-III, p." 60 si -233.
Nicolaescu, Doc. slavo-romdne, vezi mai sus, pag. 138. nota P20.
Raporlul lul Gr. Tocilescu asupra mal multor milnAstiri din Muntenia
In Analete Arad. Rom., VIII, 1888, p. 191 asupra Incursrirei fui BRsarab cel Tiin5r
cu Craiove5tii, vezi mal sus. p. 139.
www.dacoromanica.ro
'STORM )LVNTENIEI 176
www.dacoromanica.ro
176 It IA ROION11.011
www.dacoromanica.ro
ISTORIA MUNTENIF.1 177
mar) .
40--
;. P.1
, ,-
ti t!
,
;
7 o
.
1.4.;eIl
www.dacoromanica.ro
178 ISTORIA ROMINILOR
www.dacoromanica.ro
'STOMA la ONTRNIII 1711
;
.41, ''!
si e un bun prieten al 3
- 8..4 ...4
-
domniei mele" 46 4
Boierii lui Neagoe Ba- ,
f -.' ' *I gi
sarab sunt bine fnt.eles ,. , 1
e
Neagae Basarab era .. .,,_ ., t,o, r_ 79 b
ea si predecesorul su
un principe foarte bigot
care'si intArise fncA a-
'I .
c.i
www.dacoromanica.ro
1
1
180 IBTORIA ROMANiLOR
www.dacoromanica.ro
'STORM MUNTENIEI 181
www.dacoromanica.ro
182 MARIA ROMAN ii.OR
477 , JV ;1,7. ,
,
,r . Yke PL 1 611
":
2
sc
...:4,,
" I , 1
,- r. -."------ ' .,, ,._, -. -y- , , ,,,,-,, ,
J It 4. -,--7---
' Z.' ---.
..
h
n.
.. t
, Ilf 4.
.,. ..-
:1 i ,......t, , -
.iç
:ii,,,w".' - - -i.- . .:
r. ...
1 A. 42 ir
.
i fi; .o ,.. rt ....
, ,31L . No a a. ' , , r
El'
., '.
'1 '. ' ' , '' 2 *. '... -i ri
- 1,1
- fts'z i
,L ..
4..A.: r r
1
tp.
1.1 r.,,
, Ise 1
[1.7
...
,'It' f .,
; ' r
d 1 r.zi 1
1, e
I
r
'
www.dacoromanica.ro
I8TORIA MIINTIBNI El 183
www.dacoromanica.ro
184 IBTOILIA ROMANILOR
69 1490 Bartolomeu Mliziireanu, In An. Arad. rout:, II, tom. XVIII, 1911,
Ix 312 (70); 1750 lorga, Sludil f i doc., V. p. 498.
" ,.Preda ce zic s fi font (rate lui Nengoe Vodli".Clipitanul, tn Mag.
p. 158. ,.Uno tratello del padre di ditto Theodosio. nominato Pedra". Ra-
Portui oratorului venetian din Pesta, din 10 Noemvrie 1521. Hurm. Doc. VIII,
P. 51. Teodosie erk de 18 ant. Alt raport al acelulas din 30 Oct. 1521. Ibldem:
Pag. 50.
www.dacoromanica.ro
18TORIA MIDITENIRI 15
Basarab (cel UnKr). Preda erit -unchiul lui flieagoe, fiind frate
cu muma lui, Neaga ex.
De abia ins6 se urcase in tron Teodosie, cg boierii din par-
tidul drAculesc, acei al lui VlAdut, acei care pribegiserA in Mol-
dova, auzind poftita de daqii moartea a lui Neagoe Vodg, au
venit In targ, i impreunit cu Buzoenii au rAdicat pe alt domn,
pe un Radu VodA CAlugArul §i au mers de s'au bAtut ct Preda
care eri cu cealaltA ceatii de boieri... Preda a pierdut i rAzboiul
§1 capul'? 62. RAzboiul a fost la TArgovi§te. *Urea cronicarului
este adeveritA in parte de un document. Anume o scrisoare din
1521 (luna?) a regent' Ludovic cAtre SAbieni, in care se spune,
cA s'a dat ordin Voevodului Transilvaniei sA restituie In scaun
pe Teodoaie cel alungat de Dragomir CAlugArul't 68.
Radu CMugArul al lui CApitanUl i Dragomir CAlugAral al
lui Ludovic sunt una §i aceea§i persoanA. Acest Radu sau Dra-
gomir CAlugArul eri fiul lui Vlad ce! TAnAr sau VlAdut i deci
din familia drAculeascA 64. CApitanul insA ne dA pretioase §tiri
asupra boierilor pribegiti In Moldova pe timpul lui Neagoei asu-
Tot-Veal mai sus, pagrA 86, latil arborele genealogic al PArvuiest nor mal nof
INeagos
I
IsTruga.
Barba., Freda Parvil I Bauchi] I Kenn esle. co
Boasrab
rl anti r
I
Basarab
INeagoe
reodoelei
Cilpftanul I. c., p. 158. Cron. anonim In Mag. 1st., IV, p. 267, spune
boierli au /*Heat domn pe Radu Von Ciflugifrul despre partea Buzliului. Comp.
Ludovic .al II-lea regele Ung. cAtre Sigismund al Polonlei In Engel, Gesch. der
Bralacheg, p. 200: Magnum quoque ex partibus Transalpini; nostrae Transil-
waniae et toti regni periculum. Qui quidam Teodosius cum sit legitimus heres et
Ter nos confirmatus volvoda, statulmus, el in omnem eventum succedere".
Ludovic ciltre Sibleni (ad Cibinenses), 1521. Hurm., Doc., II, 3, p. 375:
,,Calager ille Dragomir cale.mitatcm Teodosle Woyvode intulit"+ Comp. alta
cAtre $Ibleni, identicA 24 Oct. 1521. Ibrclem, XV, p. 254.
" Nicolaescu, I. cll., p. 5 61 248. Socotelfle Bragovulut munese pe Cilluglirui
Ca CApItanul, Viad. Hurm., Doc., H, 3, p. 388. Atragem marea aminte asupra
identftiltel numelor Radu si Dragomir sau Tugomlr, pentru a tntirt vale SpUse
despre Ftadu Negru descAlecAtorui Muntenia Mai sus, vol. III, p, 31.
www.dacoromanica.ro
i86 18TORIA ROMINILOR
pra unirei lor cu .boierii din Buzau, deci din Muntenia Mare,
pentru a sprijini un domn din partida draculeasca, cum era
Dragomir sau Radu Calugarul, si asupra luptei lor cu ceata
_cealalta de bqieri" (Often') care incunjurau pe Teodosie si pe
Preda,. Lupta intre cele douà particle muntene pe baza terito-
riala reiesa. in p/in. pe aceea si vede a ca Teodosie, cand este
,atacat, se retrage spre Oltenia, si scrie catre Brasoveni : Sa nu
credeti cine stie ce, fiinda m'am dus In ceca parte a Wei, la
Slatina (pe Olt); m'am dus flincica tara e mâncata de parka
caealtel de acei vrajmasi, precum stiti demnia voastra" 65 Din
aceasta scrisoare reiesa inteun chip invederat, ca Teodosie (Bag-
rabescupf cand a fost lovit de pribegii draculesti si de Buzoieni,
a cautat adapost de aceea parte a feint, in Oltenia, tinde-i era
bastina si apararea. Dragomir Calugarul insa fu in curand orno-
rat de Turci tali veniserg sg sprijine pe Teodosiei caci, spune o
scrisoare din 27 Decemvrie 1521 a regelui Ludovic, ca Mehmet-
Bei, prefectul Turcilor, dupa ce a cunoscut cele ce se petrec in
.Transalpina, ca sa indatoriasca pe Teodosie, a venit in ajutorul
lui cu Cate va mil de Turci, si lovmd pe dusman, a omorit pe
acel care doria (lemma, iar pe copil Cu muma lui 1-a dus in Turcia
impreung cu visteria lui si 32 de tuntur. Adauga insa scrisoarea,
cg Mehmet-Bei lucrase numai cu un gaud ascuns, de oare ce,
dupa indepartarea lui Teodosie, Mehmet-Bei cu Turcii au pus
mana pe putere in Valahia,. cu toate cg Valahh turburau toatg
provincia prin rascoale si imperecheri launtrice" 66.
Acest Mehmet-Bei, care cu prilejul acestor turburg'ri vrea
"SI puna mana pe tronulMtniteniei, apucatura neobisnuita
la Turci, era un Reman renegat trecut la religia turceasca si
ajuns la rangul de pasa in ostirea otcmana. Despre el ne spune
I.Treche, ca se trägei din semintia lui Basarab Vodg ; ca pentru
legea lui cea intunecata oamenh s'au scarbit de (Mitsui" 67. Nu
stim din care Basarab se cobora Mehmet-Bei ; dar planul lui
nu putea displacea Portei, care ar fi vazut cu muftarnire pe un
pasg al ei apucand coroana Tarei-Românesti, sub cuvant ca si-ar
t&age neamul din domnii cei veciii.
Primejdia era mare. Nu numai tara, dar si legea era ame-
nintatg. *i cu toate acestea, vom vedea cum zavistia si inclusma-
nirea partidelor immtene nu se curing, nici fata Cu aceastg pri-
mejdie, de a vedea tara cazuta sub un pasa turcesc. In adevar,
ap'gratortil neatarnarei Statului muntean, Rada de la Afumati,
are de luptat nu numai impotriva lui Mehmet-Bei, dar ,i irnpo-
triva insusi unui frate al gut Badica Voevod, sprijinit la inceput
www.dacoromanica.ro
ISTORIA IIITINTP?tiET 187
y-n 1
4Pearn lupta de 10 RucAr, aVeni un doctt al lui Mihnea eel RAu care
apune ¿ Radu Votwod a dAruit lul Dragu spAtarui satul ComanU pentru cA l-a
slujit su vArsare d tinge Ja Bran (lAngA RucAr) rand s'a fost lovit Radu VodA
eta Turcii", Nicolaescu, i. c p. 35.
'Matra din 1529 iae mormAntul 1u1 Radu de ta Afumati reprezintA 'pe
tionan eAlare, vcu topuzul Id mAnA I mantla fliiftlind In vAnt (mal joA p. 192).
Blunt-a episeopald a mandslzrel Curfei-de-Argeg, Bucurestl, 1886, p. 46. Cronicarul
CApitanul si Cron. a nonitn amintesc numai lup tale de la Glubavi, Clej ant I Grumazi
(Mag. Isl., I, p. 160; IV, p. 268-269). Un alt doc, din 1569 spune cA Radu
a luptat cu Turcil pAgAnt, cu Mehmet-Bci ca sA nu domnlaticit TtFcitIn Tara-Roma-
neascA, Nicolaescu, Doc. slavaTrom, p. 278.
Blurb:a .epleeopallt, p. 45.
16 Hurrn,, btic., II, 3, p. 428.
, p. 449- (din socoteille Brasovulul).,:, ,fitem trMogol boyaron re-
ferent! bonam pacem. Urmatam domtni Radul waywpdae TransalpInensis cum
Cae,spre Thurcortim, prebono Runtio pannura datum pro flor, pj; ç4 Gpnduratu
e., p. 247.
www.dacoromanica.ro
ISTORIA tThTENIE1 189
ria Insg nu tinit mult ; cgci in curfind sosi §tioa cl Radu fusese
.scos i inlocuit cu Vladislav VodgF8
Vladislav al 1523-1526.M4Care sg fi lost pri,-
cina acestei grabnice .rgsturngri a unui dcma ce se mIntinuse
la inceput cu gata energie in contra Turoilor, nu se poate
din lipa depling de izvoare 79. Vladislav In 24 Iulie 1524 dg un
hrisov prin care intgre§te ospitiului de bolnavi de la Shn-Mr-
treni i celui de sgraci de la mingstirea Argeplui, ni.5te brAnze-
turit ce se cuveniau domniei. Boieriir te adeveresc acest hrisov
(sunt ç Parvul -m9re Ban de Craiova, Jugtutanu mare 'vornic,
Teodor ,mare logofgt. Caipo vistier,,Drggan spgtar, Bgdica comis,
Sgrbari stolnic, Drggan postelnic i Trifu. logofgt 8O. Se vede
deci cg Pgrvul Banul eri In bune Telatii cu Vladislav, ea unul
ce erà din ramura bgsgrgbeascg, fiu, nepot i strgnepot al Vla-
dislavilor Basarabi ce se perindaserg pe tronul Munteniei. To-
stu.si prietenia aceasta erà numai aparen% cgci Cgpitanul ne
spune Inthiu, cg, Pgrvul banul Craiovei a venit ,cu oamenii sgi
de s'a inchinat lui Vladislav Vodg 91; apOi cà Vladislav Vodg,
wrand sk puje alt Ban, a zis sg facg pe Phrvu banul, postelnic
mare,"§i sg fie in toatg vremea langg dhnsul la sfat", Cronica
anonimg insg dg pe fatg gandul adevgrat al lui Vladislav, anume
cg a vrut sg-§i batg joc Vladislav de Parva banul (.5i cA acesta
miniindu-se a fuga cu oamenii lui la Craiova i peste scurtA
vremel s'a ggtrt de oaste i a venit de s'a bgtut cu Vladislav
Vodg iha biruit pe domn §i l'a gonit peste Dungre's
fin» Faptele stau cam altfel anume, in contra, lui Vladislav,
se scoalg inthiu acel Bgdicg Radu, fratele lui Radu de la Afumati
du§manul lui i aliatul Phrvule.5tilor de la inceputul domniei.
Acest Bgdicg. Radui se argtase t'AAi multgmit c domnia Jul
Vladislav Vodg, dcmn, Ore.5tin de legea mastrg ; dar inceptind
(Valadislav) sg omoare pe boierii cei de frunte §i bgtrini ai Tiirei-
n'au voit sg se lase sg le piarzg capetele i l'au
primit pe el Bgdical sg le fie domn. Mai, departe apune Bgdicg
In interesanta lui sorisoare cgtre Bravveni, cg S'al; Inclunat
www.dacoromanica.ro
192 IFTOMA ROMINMOR
www.dacoromanica.ro
/ISTORIA MUNTENIBI 193
www.dacoromanica.ro
194 IBTORIA ROMANILOR
www.dacoromanica.ro
ISTORL4. /117NTENIEI 196
www.dacoromanica.ro
196 ISTOBIA ROMARILOR
www.dacoromanica.ro
ISTORIL MIINTENIEI 197
(bunul sau) Vlad Voevod Calugarul, dupa cum se stie, tatal lui
Radul cel Mare In douà documente, unul din 22 Fevruarie
1531 si celalalt din 12 Septemvrie 1534 si pe peceti, el te intitu-1
leaza : 1w Vlad Voevod, hui lui Radu Voevod i domn" ("J. Vlad
Vintila era deci fara iindoeala dintre Craiovesti, cauza pentru
care gasun In hrisovul lui, din 12 Vebruarie 1573, pe Harriza
ca mareleban al Craiovebn7, nume cii to tul neobisnuit in familia
Parvuleasca i care lasa a se intelegel ca bania fusese zmulsa de
la detinatorii ei obisnuiti si data unui boier cu totul nou in Olte-
nia. Curand fusa diva aceea, vedem pe Vlad Vmtilä reintorcani
du-se catre Craiovesti, de oare ce in documentul sau din 3 Apri-
lie 1534, enumara futre boieri intaritorii, pe langa Toma banul
si pe jupan Barbu, fiul lui Preda; mare ban de Craiova'?'108, Cro-
nicarul anonim, pe cAt i Capitanul, ne mai spun ca Vintila mersei
intr'un rand la o vanatoare, in spre Craiova, pentru á sigma cerbi
alte vana-hui. Aceasta preumblare a lui Vintila tatre Craiova
poate fi inteleasa ca o Sntarire a impacarei. lui eu Craiovesti.
Boierii Munteniei Mari fncepand a murmitrisi" (rostire
imprumutata dela un cronicar moldovean) i domnul Intelegan-
du-se cu Craiovestu ca sa faca i ei o taiare, precum facuse la
inceput In randurile Craiovestilor boierii Munteniei Mari aplica
inmute tocmai, la vanatoarea ac,eea pe carel o organizase, nu
fara scop, Vintila Voda in partile Olteniei, vaneaza ei pe marele
cerb In. padurea intunecatl a rivalitatilor pieriatoare delara.
Astfel pied Vlad Vintilskin 1534 sau, 1535 109
www.dacoromanica.ro
198 IBTORIAOhLtNILOR
114 Cauza se/um/Ara numelui la unit domnitori, atlit muntent ciit si mol-
doveni (Petru Stolnicul numit din domnie Alexandru), va XI atinsii mai jos la
domnia Jul Alex. LApusneanu, Vol. V.
fit Nicolaescu, Doc slavo rom., p. 56
its 'Wan, p. 65. Mai vezi si un doc din 1655 Ibidem, p. 244.
114 Hurm., Doc., XI, p. 856: rumoribus persecutandis ratione sedicionis
que intercessit znier banum et votoodam".
114 Ostermayer's Hronik, p. 29 Anno 1544: Umb diese Zeit ist einwala-
chischer Vayda aus Karansebes nahmens Basaraba Vayda in die Waiachey mit
Hussaren und Trabaten auf den Radul Vayda gezogen und Ihn aus dem Land
vertziaben ; aber dieser Radulist mit vieler Turken und 'laten auf den Bassaraba
kommen unit jenen samt seinen Volk erschlagen". Comp. Anonzmul In Mag.
¡si., IV, p. 2/2-si Clipitnnul ibidem, I, p. 169. Si socotelileSlibiului, I. e., vorbesc
de trecerea Duniirei de cAtre Paisie ;I de intoarerea lui IndArlit In 1539, cAnd
este felicitat de Stibieni
www.dacoromanica.ro
ISTORIA muNT 181 109
atunci cand el se ridicase peste capul lui Paisie" 116. Atacul din
Transilvania fraportat de cronicari este insa adeverit de douà
documente unul din 23, Octomvrie 1544, in care Petru Paisie,
ce-si da Inca in documente numele sau de domn, de Radu,
marelui i prea bunului Radu voda", darueste lui Radu vistier-
nicul mai multe sate, pentru a lui credincioasa i dreapta slujba
intamplata in batalia dintâi cu Stroe Pribeagul, cand ne biruise
Stroe i invinsese ostirile noastre i imprastiindu-se ai nostri,
detera dosul, lasand vistieria dommek inele, de incepuserä dus-
manii a pradà vistieria domniei mele, stricand carutele ; lar
vistierul Radu nu lasa atunci vistieria domniei m'ele i o scapa
prin barbatia sa, reintocmi carutele i aduse toata vistieria
la. domnia mea, la Turnul de la Nicopole" 1164.M doilea document
este din 12 Octomvrie 1586, dela Mihnea Vodä care intareste
lui Ivascit satele castigate de tatal sau Radu, marele clucer,
pentrib dreapta i credincioasa Itu slujba, cand Ii varsase gsan-
gele in batalia. dela Fdnteina Tiganului, unde s'a luptat Radu
Voda (Calugaru1=--Petru sau Radu Paisie, fost egumen de Arges),
cu Stroe Pribeagul" 417. Aceasta concordanta deplina a cronica-r
rilor munteni cu documentele, pune lute° lununà favorabila
raportul cronicilor si le da crezare i atunci AcAnd nu pot fi
adeverite prin marturii docuinentale.
Aceastà lovitura pe care Draculescul Petra- Palm o prim],
dela coboratorul lui Basarab este adeverita i de Nicolae Olahul,
vestitul episcop c,atolic ungur de origine Roman. In o Scrisoare
a lui din 1536, el spune; ca Olahomed a numre pe Petru din
Arges (ash numeste Olahul pe Petru sau Radu Paisie) domn al
Valahiei, care nu se asezase bine in sc,aim i s'au radicat asupra
lui unul din cealalta parte? 118 Din cealaltd parte insemneaza
MI% indoeala din partea Craiovei, dupa cum am vazut mai sus
pe Teodosie ca atunci cand fuge spre Oltenia, dusmanul lui
Dragomir Calugärul spune ca s'a dus spre cealalta parte"4,119.
Domina lui Radu Paisie care tine neobisnuit de lung (10 ani) 1
are multe complicatii cu Transilvania i cu Zapolia, care vor
atinse la istoria lui Petru Rares. Radu este la sfArsit disgratiat
de Turci i moare in Egipt.
www.dacoromanica.ro
200 IBTORIA BOMANILOR
www.dacoromanica.ro
ISTORIA 201
www.dacoromanica.ro
202 IBTORIA BONANILOR
www.dacoromanica.ro
IBTORIA hf LINT Mint 203
Radu dela Afumatt BAdica Radu Vlad VI Vintllit Ftadu (Petru) Mircea Cioba nul
1522-23, 1526-29 1532-35 Paiste
1535-46
www.dacoromanica.ro
204 ISTORTA ROMINILOR
2 BAsiirAbettl
Dan I fratele lul Mircca cel BAtrdn
1385-4386
www.dacoromanica.ro
11
ISTORIA MOLDOVEI
DE LA MOARTEA LUI STEFAN CEL MARE LA ACEA A LUI PETRU RARE$
1504-1546
1. BOGDAN INCRUCI$ATUL
Bogdan al 111-lea, 1504-1517, singurul dintre fii legiuiti
ai lui Stefan ce! Mare care i-a supravietuit, fusese asociat la
domnie incá de tatul sáu, dupg' obiceml de atunci, de a face sg
se deprindg viitorul oblAduitor Cu sarcma ocArmuirei. Astfel
ambasadorul trimis la Venetia in 1503 pentru a cgutà un medic
lui Stefan, postelnicul Teodor, apare aici ca din partea lui Ste-
fan §i a frului sgu" 1. Aceasta se fgcuse de Stefan cu atAt mai
curând, cu cgt boala lui Il silig sg-§i ice un amtor, *1 Bogdan
ajunsese incg pe la 1502 In vArstg de 25 de am. Am vgzut cum, la
moartea lui Stefan, boierii incepurg a se certà dela cine sg-i
fie urma§ul, cgci unii din ei tineau a Stefan nepotul lui Stefan
cel Mare, Rill fiului acestuia Alexandru, care nepot petreceg la
Constantinopole. Stim insä §i cum Stefan cel Mare fgcuse sg se
respecte vointa lui, de a llish tronul fmlui sgu celui mai mare
ngscut din legitima insotire ca fiica domnului Munteniei,
Radu ce! Frumos 2.
Cum se a§eazg in scaun, Bogdan se gande§te a se incuscri
cu regele Polomei, cerand in cgsgtorie pe sora lui Eltsabeta.
Pentru a-i dobAndi ingna, el dgrue§te cetgtile Tismenicia §i
Cesibiciul din Pocutia, care rgingseserg neinnapoiate de tatul
1 Exarhu, Colecjza lut Mann Sanuclo, IX, Venetia, 21 Dec. 1503, p. 96:
Da parte di ditto Walacho et suo In o scrisoare trimisit din Fagliras Bra-
sovenilor de catre castelanul Budei, se spune : Bogdan a domnit tmpreund cu
flul situ". Regele \rind:slay confirma Ciceml lui Stefan i hului situ Bogdan in
1503, citate de I Marinescu, Bogdan cei Orb, p. 22.
a Ma: sus, p 129 Alp pretenden% vez! In Marinescu, 1. c., p. 23.
www.dacoromanica.ro
206 ISTORIA ROMINILOR
www.dacoromanica.ro
IfITORIA MOLDOVEI 207
www.dacoromanica.ro
208 ISTORIA ROMINILOR
www.dacoromanica.ro
ISTORIA NOLDOVEI 209
www.dacoromanica.ro
210 VITORIA nomANIton
www.dacoromanica.ro
ISTORIA MOLDOVri 211
www.dacoromanica.ro
212 ISTORIA ROMINILOR
www.dacoromanica.ro
ISTORIA MOLDOvRi 213
logorátul Muhl ar fi zidit biscrica din Bámlesti, 1499, (inscriplia insericei din acel
an, vezi Bulet monum. zst., IV, 1911, p 212), cu darul ce i'l dense sultanul din
tributul Moldovei dus de el la Constantmopole, strámutá solia lui 'Mufti pentru
inchinarea Moldovei sub Stefan cel Mare chiar, i anume In 1497 cánd cu lupta
contra Polondor Nol credem ca trebuie fácut o deosebire intre starea de tributará
intermitentA, cum a fost Moldova hmanite de Bogdan al III-lea, i acea de tri-
butará statornia, ha incá i supusá la amestecul Turcilor in punerea i scoaterea
dommlor, cum s'a Intámplat cu Petri' Rares I cu urmasn lui Se intelege cá supu-
nerea Moldovei sub Titre] a urmat o evolutie care a inceput cu Petru Aron, trecand
Tu restunpuri si sub 5tefan cel Mare ajungánd la deplmátate sub Petru Rare,.
Lantul intermediar a fast Bogdan al 111-lea La argumentul Zagoritz cá trI-
butul ar ft fost urcat dela 2000 de galbeni sub Aron, la 4000 sub Stefan, si la 8000
sub Rares, observilm cá chiar Stefan cel Mare a platit inteun ránd 8000 de gal-
beni (mai sus p. 98, nota 10). Vezi si G. Marinescu, Bogdan cel Orb, p 5-7.
"O samd deiyumnte de loan Neculcea, Lelopisefe, II, p. 200.
21 Acta Tomiczana, II, p. 52-53.
2° llndem, II, p. 112.
a. Acta Tonuctana, II, p 93: Voevoda Moidaviae profitetur se tanquam
jussus esset a Sclimbegh quod pacem cun Tartaro Precopensi fecerit". 1512.
www.dacoromanica.ro
214 M'ORLA BOMANILOR
www.dacoromanica.ro
WORM biOLDOvE0 216
www.dacoromanica.ro
210 ISTORIA ROMANO OR
www.dacoromanica.ro
18TORIA MOLDOVEI 217
www.dacoromanica.ro
218 I8TORIA ROMANILOR
www.dacoromanica.ro
18TORIA MOLDOVIIII 219
www.dacoromanica.ro
220 ISTORIA ROMANILOR
" Acta Tonuciana, VI, p 119 De aceea nu poate fi adevarat 'ca 5tefan
sAli II luat doamnii" cum spline Ureche, dupA lupta cu 'Marti, intAmplatA
In 1518 (Letoptsefe, I, p 154) cu atAta mai mult a In acel an 5tefAnilA eq numal
de 12-13 am.
is Mai sus, p. 186-188
www.dacoromanica.ro
ISTORIA MOLDOVEI 221
www.dacoromanica.ro
222 IBTORIA 11,07ANILOR
www.dacoromanica.ro
18TORIA MOLD° VEI 223
www.dacoromanica.ro
224 'STOMA ROMANILOR
" 1528 Urzcarul, XIV, p 78, 1530 Ark 1st , I,-1,qp. 132; 1536. Ioga
Studiz ,1 doe , V, p 212.
" Acta Tonuczana, VI, p. 284, 307 ,i 308
11
VI, p. 308.
ta Aaiun, p. 308.
www.dacoromanica.ro
IBTORIA tiOLDovai 226
www.dacoromanica.ro
226 I8TORIA ROMANILOU
pung capAt zilelor i determing pe insusi sotia lut sg-t dee otravg.
Zgu de treabg jupgneasg moldovancg, sg-si omoare bgrbatul" 1
exclamg Cgpitanul, raportAnd acest evenement din istoria Mol-
dovei
Astfel se sfar5i din viatg, in varstg abia de 21 de am, acest
prmcipe care si el ca i tatgl sgu Bogdan, sgmgità lui Stefan cel
Mare, insg prin pärtile cele rele ale caracterului sgu : iute
pormt, crud In m'Ante, autoritar §i nesupus. Insg pe cfind la
Stefan cel Mare asemenea insusiri periculoase slujiau ca sub-
strat de energie pentru elementele cele bune ale sufletului sgu,
In fiul si mai ales in nepotul lui, desbrgcate de once nobile si
innalte avânturi, ele manifestau la lume uricioasa lor fiintg
numai prin porniri sAngeroase i apucrituri nebunesti
www.dacoromanica.ro
ISTORIA MOLD° VHS1 237
www.dacoromanica.ro
228 18TORIA ROMANILOR
www.dacoromanica.ro
JSTORIA MOLDOVEI 220
www.dacoromanica.ro
230 18TORIA ROMAN1LOR
www.dacoromanica.ro
I8TORIA DIOLDOVIII 231
www.dacoromanica.ro
232 ISTORIA 1101AN3LOR
D. Ursu, 1. c, p. 76, InsA chestia 1e5irei lui Hares din Transilvania nc-
linnuritA, Sustine cblar cA atacul Poculiel ar fi fost o urmare a 17bAnzilor lui %ref
de peste munli 51 nu cum a fost In realitate, cercarea de a dobAndi o compensare
pentru pierderea Translhaniel
www.dacoromanica.ro
ISTORIA MOLDOVEi 283
'
tinum Cameneciam degiutiet". (Bibl. acad., col. Sturdza, No. 2297). Si Petru
Rare§ nu vroiii ea cetatea polonA sa IngbitA pe cea romknA.
document din 20 Febr. 1532 (Tralan, 1860, p. 308), Sigismund
MustrA pe &Lill Andrei Carcacandela Grecul cli etiam merci bus woywodac Mol-
daviensis hostis nostri et subditorum- ejus non solum negocian i in ipso regno nostro
non verearis, sed etiam quam plurimas res In eodem regno nostro ad usum et
necessltatem eiusdem woywodae comparare et ad ilium in Moldaviam trans-
mittere non formides contra publicumedictum.nostrum quo cautum est, ne qua
cummercia nitro eitroque inter eundem Woywodam ac subditos ejus subditos-
que nostros, pro quibusvis erbus et merclbus, haberentur".
www.dacoromanica.ro
234 1810RIA 11031ANILOR
www.dacoromanica.ro
236 ISTORIA ROMINILOR
www.dacoromanica.ro
1STORIA MOLDO VEI 237
1" Spusele lut tireche in Letoptsele, I, p 160, sunt Intlinte prin miirtu-
risn ea istoricului polon, Wapowskt, p. 607, ap. Picot, Chronique d'Ureche, p. 297
0 sole de acte Hum., Doc ,supl , II, 1, p 48 si urm. Mal ales p. 64
gite votre GrAce contnbue avec 5-6000 florins par an au tribut" (trad. din
limba polonA).
"2 Jskryzilti (litre Petru, 1533 Hurm , Doc., supt., II, 1, .I) 76
"3 Zinkosen, Gesch des Osrn Retches, II, p 660
www.dacoromanica.ro
238 18TORLA ROMANILOR
www.dacoromanica.ro
IETORIA MOLDOVEI 289
www.dacoromanica.ro
NO tarn MA- aostAxILOR
www.dacoromanica.ro
IST011EA MOLDDOSI 241
pe care 1-am väzut mai sus cei And pentru domnul su proviant
dela oräsenii din Bistrita us, ca sA stAruiasc5 In contra finpii-
eiirei ambilor regi ai Ungariei. Despre acest sol al lui Petru,
ee serie episcopul de Lund ambasadorul lui Carol al V-lea suve-
ranului su: Se afl§ aici vistiernicul voevodului moldovenesc,
principe fAr5 fndoialii foarte puternic. Acest vistiernic adesea
ori mA vizi,teazg In tainä, i soliciteazii de a nu se fricheiil pacea
ou loan Voevod. Promite c la ori care cerere a mea, domnul
gu va Ten' cu 39000 sau 40000 de ostasi a1ei, i va supine
l yttx-AkAurmpERWARIT
I
4
.1\
,
-
1
.ti_e4331.7444:-Z_)'
NI-6bn!
Selman al II-lea
www.dacoromanica.ro
18TOSIA MOLDOVel 243
www.dacoromanica.ro
244 iaTORI A ROmiNILoa
www.dacoromanica.ro
ISTORIA MOLDOVEI 245
www.dacoromanica.ro
24.6 'STOMA 1101.1.4.141LOR
Ito Aceastil frumoasti povesthe a fugei lui P.liu Rare; in Ureche, elo-
Mseje, I, p. 1b2.
iudele Varahelulut c. 131strilenl, 27 Sept 1538 Hurm , Doc., XV, p.
380. Comp. ;1 alt doc. care aratil Petri' a fost alungat din Moldova, Sept.
1538, linden, II, 1, pag. 181 I urm.
It, kt.tul in N Jorge, cu Lembergul, p 35
www.dacoromanica.ro
IBTORIA MOLDOVE1 247
www.dacoromanica.ro
248uiTOIiI4 uoktAN41.04
MuIt poate un oni mare cluar cu o tall dec5zutà i stii-
catä. El scoate armatele pentru a zice astfel din p5mfint, i isto-
na Romanilor ne aratà si o asemenea figurà, in chipul lui Mihai
Viteazul. Gaud omul insA lipseste, poporul cel mai mare ilmane
o massà inert5. lar cand se intalnesc amandouà : un element
sAn5tos si o minte genia15, atunci izbanda trebue s5 incunune
silintele sale. Asa a fost in pArtile romtine de doue ori in decursul
secolilor, pe tunpul lui Mireea cel B5trAn i mai mult inc5 pe
acel al lui Stefan ce! Mare
www.dacoromanica.ro
ISTO RI MO LDOV ET. 249
un fiu Bogdan care murise in 1480 181 Alt fiu al lui Alexandiu
pomenit acuma pentru prima oarä, este acest Stefan
Stefan Liicustii cum se a§az5, In scaun, incheie un tratat
de prietenie cu Polonii In 10 Fevruane 1539, in care §i el, ca
predecesorii säi, este numit de Poloni, pnetenul nostril cel
sincer iubit" '32, o rAm5§1t5 a situatiet ca§tigat5 In 1499. Turcn
intervin la Poloni pentru a regulA daraverile rAmase nelimpezite
Inc de pe vremunle In/ Rare§ 133.
In timp ce Stefan al VI-lea domnià, sprijinit pe puterea
Turcilor care-i d5duserä domnia §i care stäpaniau in adev5r
tara, având chiar In sfatul ei cativa Turci 134, Petra Rare§ fnchis
In Ciceu, duceä o viat5
plink de pnmejdii; aci
mai intäi fnsup paralabtil
acelei centi moldovenesti,
randuit de mai innamte
acolo de Petra VodA, un
boier numit Station si un
episcop Atanasie care nu
tim cu ce imprejurare se
aflä 15110 domn in Ciceu, I
www.dacoromanica.ro
250 48T0R IA ROMANILOIL
www.dacoromanica.ro
15TORIA MOLDOVEI 251
1" Am spus a Giovib din eroare face Fe Stefan Llicustil fratele lui Petru
139 Intre cei ce imprumutaserli haul lui Rare; g3isim ;1 o Evreicii din Con-
stantinopole Laski, c Ferdinand, 11 F'etr. 1541. Hurm , Doc , II, 1, p 2i5:
mulier ludea Petrum Voivoda inivit et illi quindecim milila florenorum mutuo
dedit"
141 Dupli spusele tut Ureche, Lelopisete, I, p. 164-166 ;i Paul Giovio,
Arh. let , II, p. 38. Petru Flare; care petrecuse mal mult timp la Constantinopole,
;tielli turce;te. In 1340 Petru trimite un sol la Zapolia sii-i spunfl ei a MA foarte
bine primit de sultan. Hurm., Doc., II, 4, p. 223.
1" finale, In Letoptsete, I, p. 167. De la ace;ti Glinegti se trag deosehl
tele ramuri ale familiei moldovene Ganea §i astlizi Judi numeroash.
www.dacoromanica.ro
252 IBTORIA ROMANILOR
www.dacoromanica.ro
IBTORIA MOLDOVEI 253
www.dacoromanica.ro
264 IBTORIA ROMIIIILOR
www.dacoromanica.ro
18T0B. MOLDOVEL 266
www.dacoromanica.ro
25ti 18TORIA ROMANII,OR
www.dacoromanica.ro
18T0 RM. MOLDOVE1 257
III Documente extrase din Arhivul secret din Berlin In Paptu, Tesaur, III,
p. 14; et quantum possibile ipsum 'furcarum impera torem suae ilustrissimae
dominattoni ut supremo belli capitaneo, vel vivunt N el mortunt, personaliter
,praesental.imus".
Obligaim din 24 Iunie 1542 In Papiu, HI, p. 16-19.
A. D Xenopol, Worts Románilor.Vol IV 17
www.dacoromanica.ro
r2513 lirrCitts RomiNII.OR
www.dacoromanica.ro
18TQRIA MOLDOVEI 269
IstvAnfl, p. 243, combinat cu Paut Glovio (Arh. ¿si , II, p 28), care
Ins/i pune gresIt aceastA prmuere a lui Madat In 1528, In dommh Intli a lui Peru
Bare§ Mai vezi i ZInkeisen II, p 844 Ureche (Leloptsefe, r, p. 170), apune
Mailat or fi fost prins urma unei hAtglii pirrdure de el Contra luTiPetru
www.dacoromanica.ro
260 16TOBIA 110/ANILOR
www.dacoromanica.ro
1STOMIA MOLDOVEI 261
www.dacoromanica.ro
264 moat.* BumAlmon
www.dacoromanica.ro
ISTOWA MOLDOVgI 265
www.dacoromanica.ro
264 ISTORIÀ ROMANILOR
www.dacoromanica.ro
AD AU SE
www.dacoromanica.ro
STABILIREA DATEI PRECISE A MEZAREI LUI
5TEFA1' CEL MARE IN SCAUN
Stabilirea precizA a datei and se ura §tefan cel Mare in-
scaun este importantà din mai multe punte de videre,1 dar mai
ales din acel al relatiilor sale cu domnul Munteniei, si de aceea
vom cerceta cele privitoare la stabilirea acestui punt. Concor-
dant cu datA primitä de 1457, avem intai mai multe inscriptn
puse de §tefans Asa acea dela liAzboieni, care spune anul
and ordonA §tefan sA se sape acea inscriptie, Noemvrie 7004,
erei al 40-lea an curgator al domniei sale. Tot in aceast4 inscrip-
tie se spune cà batàlia de la Frázboieni, intâmplatä" in 6984 Tulle,
datA indenticA ca acea insemnatä. de Ureche, ar fi avut Ice in
anul al 20-lea curgiltor al domniei lui §tefan §tefan ;mare
In sfarsit in 7012 Iulie 2, dupg o domnie de 47 de ani, luni
3 sApt5mani, arAtat6 atat de Ureche câtsi de cronica putneang.
Al 40-lea si al 20-lea an curedor insamnW deci cá trecuserA, la
7004 si la 6984, 39 si 19 ani, dela suirea lui §tefan in scaun, f Ai%
a se implini al 40-lea si 20-lea, de oare ce era curgAtor. Adb-
gind atre 6965, data suirei lui §tefan In se,auntil àrei Moldo-
vei, numgrul de 39 sau 19, apAtAin datele puse de inscriptia
dela FlAzboieni anume 7004 si 6984. Daa calculAm acuma rAs-
timpul dela 12 Aprilie 6965 Ong la 2 Iulie 7012, gAsim exagt
47 de ani, 2 luni si 3 sgptAinâni. Din toate aceste calcule mate-
matice deosebite, dar concordante, ar rezulta o sigurantä de-
plinA asupra epocei and §tefan cel Mare pune mâna pe scaunul
Moldovei, daa alte ateva izvoare, nu s'ar Ord cà vin in contra
a cestei stabiliri.
Primul document ce pare a contrazice data de 1457 si o
pune in 1456 este o pretinsA coresponderrtä a lui §tefan cel Mare
. Melchisedek, thiscrIptla de la nrihnilstirea fllzbolenl In Cana, /it , XVI,
pstg. 366
www.dacoromanica.ro
270 MORI& ROPLINILOR
1- 1 Bogdan, Documente /a/0 atrtbUite luz Itetan ce! Mare, in Bol Com
vol 1, 1915, p,
heoentarium, p 138 ,,SteRhanus palatmus Moldavlae, ad matauttam
rtgis, dat ealvtun conduct= ldihaelt logophoto et iratribus ejus Duma et Theo-
dora Datum 5orzaviae din 28 lunli, anno 1456"
Fruiqescu, (Dictionar Vezi mal sus data adevAratil a bätílluJor de La
Jojdepti si Ordnc, p 134,
6 1Jha'rritzic1, p. 92 Salmis conductus 'et securilas Michulo cancellario,
Dumae ei Theodort 'data a Cazinizro ege : Kazimirus rex. slgnifiehmus nobiles
et generosi Mihul cancellarius Moldavute Duma et Theocfoy ratres efus tad-
gene bniari et subditilnastri de terrh Moldaviae4 olentes re illoa aliqua in
regni nbstrl. domtnlis manexidi Insecuritati detlneat runbiguitas, cisdim ubique
in regno nostro signanter autem in terra clvitatibus que Russtc videlicet Camyenyecz,
Drahobuz gt quocienscunque plaeuerlt luis stapdir moranidt, pau
candi, ivii1end1/2., datum CMCDulae dit'doMinico conductus Pascic, annn JD 1456' -
Arh 15t., I, 1, p 154
www.dacoromanica.ro
STAB1LIREA DATB1 PRECISE A ASEZARE1LUI VICIAN OHL MARE IN SOAUN 2,71
www.dacoromanica.ro
272 18TORIA ROhiAls 1 LOR
Ceva mai curios este insh cg une ori anul vechiu incepeA
la 1 Martie. AO un document din 7136 a lui loan Alexandru
Voevod spune apriat in a seaselea zi a lunei cluddiu care este
Martie, dat in cetatea noastrà, in Bucuresti" 1°.
Rezult6 deci fncheierea a nu tot deauna cei vechi ince-
peau a numgrà anul dela 1 Septemvrie si cil in unele regiuni ei 11
socoteau ca incepAnd la 1 Ianuarie, si a deci nu trebue tot dea-
una scAzut 5509 cand luna este Septemvrie-Decemvrie. Aph-
cand exceptia sau mai bine zis regula pentru datele anterioare
veactilui al XVI-lea la doc. din 6965 Sept. 8 adec6 scAzAnd 5508
ell toate a 1 Septemvrie c6p4Vim data exact5 de 1457.
,- . t ,--..,------ r,
-r-S1
1
I( .1' 1.8.1.4 ;::.)
--- fprl (9........ .. g..............iir
f, 1
"
. 4, CIA4
qg Li:, .1°V
TRADUCEREA INSCRIPTIEI
Cu vrerea tatAlui §). Cu apitorul fiului i cu sAvarvrea
Sfantului Duh, Dumnealui loan TAutul logoilt a inceput §i a
zidit acest hram Mtn' numele al lui intre sfinti pArintelui nostru
arhierarul §i fAcAtorul de minuni Nicolae, in zilele bine credin-
ciosului *i de Hristos iubitorul domn Stefan Voevod fiul
lui Bogdan Voevod. Si s'a sAvArit in anul 7007 (1499), luna
Decemvrie 6, (LepAdatu. Inscripfule bisericei din Beintlesti In
Buletinul Mon istortc, IV, p. 212)
Tradttla c biserica din BAnilesti ar ft tost zldltA de logotAtul TAutu cu
berth perhesulul dent de el Sultanului In nurale Moldovel, bent pe care sul-
tanul i-ar fi ditruit a fost pAstratti de Ureche. (Lelopiselek, 1, p. 14b) Dad{ legenda
er reproduce un tapt real, el flind cu totul extraordinar ar fi trebult sA-s1 gliseascA
un rAsunet in InscrIptla bisericel lul '1Autu, lucru ce nu se vcdc
www.dacoromanica.ro
A D Xenopol [scoria Romanllor Vol IV 16
NOTE LA VOLUMUL IV
DE
1. V LADESCU
www.dacoromanica.ro
CAP. III
NOTE
L Ursu, .!elan ce! Mare, Bucuresti, 1925, P. 464
In 11 capitole si un al 12-lea de bibliografie se studiaz4 pe
larg intreaga domnie a lui Stefan cel Mare.
1) Luptele pentru ocuparea si consolidarea tronului. 2) Lup-
tele pentru emanciparea Moldovei de tributul turcesc. 3) Luptele
cu Polonii. 4) Noi incercArt de emancipare a Moldover de tributul
turcesc. 5) Relatii incordate cu Polonia. 6) Colaboratorh. 7) Con-
ceptia de stat. Functiunile principale administrative si Judea-
toresti. 8) Oastea. 9) Tara. 10) Familia 11) Personalitatea.
12) Bibliografia.
La fiecare fapt din domina lui Stefan ce! Mare trebuie avut
in vedere in totdeauna acest studiu, care pornind, de obiceiu si
mai ales la partea politicK si militarà, dela isvoarele de mAna
intfiia, este bine mformat. Deseori se rectificA lucruri de antà-
nunt, uneori se propun pkeri noi care nu totdeauna pot fi
primite.
Cartea este scris6 si cu nem6rginità dragoste fag de per-
sonalitatea eroului a arei activitate o studiazà.
Foarte multele si scurtele paragrafe In care sunt impAr-
tite capitolele, fac ca ea s6 poatà fi cetia cu twill* si de ne-
specialisti. Stilul de asemenea. Capitolul al 6-lea despre Cola-
boratori" incepe astfel :
Cu tot geniul, puterea de muncA, &until politic, vitejia si
spiritul de sacrificiu, Stefan n'ar fi putut obtine atatea victorii,
si domni atat de stralucit, dac4 n'ar fi avut colaboratori capabih
si devotati. Cu puterea lui de sugestie a concentrat energtile si
le-a canalizat spre tintA. Toti supusii s'au inchinat gemului st
vointei Sale. Tara s'a adunat In jurul eroicului Minn eu toate
energhle ei. Fiecare §i-a indeplinit rolul, In vremurile grele, cu
www.dacoromanica.ro
278 ISTORIA ROMANILOR
www.dacoromanica.ro
282 18TORLA R011iNILOR
www.dacoromanica.ro
NOTE 283
www.dacoromanica.ro
284 ISTORIA ROMANILOU
rani mosiei din care Meek parte. Toti Moldovenii, fund' pro-
prietari sau uzufructuari perpetui ai solului, aveau fndatorirea
de a luk parte la apararea Moldovii".
Obligativitatea aceast,a Incepek, de dud tânarul putek
,rnanui arma si se ispravek cknd nu mai putek lupta sau cand
Incetà posesiunea solului.
In timp de pace armata are ca scop paza Domnului, a gra-
mtelor si a cetatilor si asigurarea linistei din tara.
In timp de pace armata se compunek din :
Curteni sau viteji, personal legati de domn si formau
paza domnului.
Lefegii sau oamem cu plata, formau paza domnului si
a cetatilor.
Locuitoril din cetati si ocoalele lor care pazeau cetatile.
Locuitorii satelor de margine, care pazeau granitele.
In rasboiu, grosul armatei fl formA toatä populatia valida che-
mata sub arme.
Unitatea obisnuita (localnica) erk ceata, iar cea superioara
ei elk pälcul.
Conducatoril lor eran dregatorn tentoriali sau mar' pro-
pnetari locali sau chiar clericn.
Hrana si-o aducek fiecare de acasa. Oastea lui $tefan se
ridick la 50.000 60.000 de oameni, din care 40-50.000 numai
tarani. Multimea taranilor explica cum de Moldova a putut re-
zistà altor tari mai mari si indkjirea Moldoveanului la luptä.
In cap. III-lea se studiaza principiile tactice ale Moldove-
nilor si vecinilor. Pentru $tefan el-à:
Alegerea pozitiei si Intrebuintarea terenului.
Intrebuintarea fortificatiei.
Folosinta stärei vremel
Lupta pe jos.
Forma bataliei. Impartirea fortelor.
Lupta de fixare si de uzare a vrajmasului.
Contra-atacul.
Cum se conducek lupta (la fnceput cel putm, seful stà
la o parte).
Exploatarea succesului. Urmanrea.
Toate aceste principh se rezuma la sfarsit astf el.
A face marsuri lungi si repezi.
A avek un bun serviciu de siguranta atAt In marsun ckt
.si in timpul staponarii.
e) A alege. pentru Mahe Sin teren acopent si taiat care sá
impiedice pe adversar a se folosi, fie de superioritatea sa nu.,
merica, fie de cavalerie, si a luptk, pe terenul ales ; mai intkiu
cu armele pentru lupta departata, apoi dupä uzarKA si dezorga-
nizarea dusmanului, prin socu1 oastei tocmite.
d) A unman pe dusman cu energie.
www.dacoromanica.ro
NOTE L 28'5'
www.dacoromanica.ro
280 1STORIA ROMINILOE
www.dacoromanica.ro
NOTE u287
www.dacoromanica.ro
NOTE 289
NOTE
Alex. Lfipfidatu. Politica lui Radu eel Mare, (1495-1508)
In Lui Ion Bianu" amintire, Bucuresti, 1916, P. 191-223.
Bune relatii. cu Ardealul i politic6 de echilibru.intre Un-
gun i Turd. Recunoaste suzeranitatea Ungariei si face omagiu
de vasalitate.,Singurul rezultat pozitiv al politicei alipire
a lui Radu ce! Mare c6tre Ungaria a fost acesta : linistea domniei,
prin indepktarea dela hotare i netolerarea in tinuturile de peste
munti a pretendentilor ce s'ar fi putut ridica oricand printre
Ardeleni uneltind, amenintând i turburând tara".
Regele Ungariei Ii dAdù ca fond Geoagiul.
Prin politica sa a urmArit : linistea domniei i siguranta
1.6rii din spre primejdiile ce i-ar fi putut venl, fie de peste munti
fie de peste DurMT. Si acest rezultat a fost pe deplin ajuns. CAci,
precum din spre Turci, tot ash din spre Ungaria, Radu ce! Mare
nu avii nimic de deosebit a suferl in tot timpul domniei sale.
Doisprezece ani, osti turcesti n'au &Meat Cu scop vrNmas,
mAntul tkii sale si nici pretendenti domnesti nu s'au ridicat
impotrivA-i. Mai% de rlsboiul cu Moldovenii, provocat de Bog-
dan Vodg, i curmat de Radu cel Mare, Tara RomâneascA s'a
bucurat, in tot acest timp, de cea mai deplinA liniste. In acest
timp de liniste, Ii sIvArsi opera de cultur6 si organizare".
De un secol aproape, dela Mircea cel Baran, tara nu mai
vAzuse o domnie atat de tihnitg si de bogatä in lucrAri bune
folositoare. De aceea, e de admis ca epitetul de,cel Mare" dat
Domnului nostru, nu vine numai dela cei cktiva ckluOri scriitori
ai vechilor anale ale tArii, ci si dela multimea cea mare a contim-
www.dacoromanica.ro
NOTE 291
s'a evitat in general notele dar, dupä cum se afirmä n'ara in-
teles s. sacrific cat de putin obiectivitatea, indispensabilä ar-
tilor de istorie, adevärul istoric si baza strict stiintificä".
Cartea se imparte in 14 capitole
Cap. I. Oscilare fare Habsburgi i Zapolya ; cap. II. Ex-
peditiile Moldovenilor,In Ardeal ; cap. III. Räzboiul cu Polonii ;
cap. IV. Alianta cu Ferdinand ; cap. V. Cäderea lui Rares; cap.
Schimbarea politicei. Impkarea lui Rares cu Turcii; cap.
Stefan Läcustä ; cap. VIII. Petru Rares in domnia a doua ;
cap. IX. Colaboratorii lui Rare., ; cap. X. Oastea ; cap. XI. Tara.
cap. XII. Cultura ; cap. XIII. Personalitatea Iui Hares; cap.
XIV. Bibliografie.
Capitolul al II-lea sfArseste astfel
In realitate Rare., era stäpan pe toatä parten de rägrit
si centrul Ardealului. Tinuturile dela Ciceu, Cetatea de Baltä
Bistrita erau direct sub stäpanirea lui, pe cand Tara EIgArasului,
Tara Barsei, TArnavele si Tara Secuilor, erau sub protecfia fi
influenfa lui. In acelas timp (1530) Muntenia a ajuns cu totul
sub influenta lui Rares, care a isbutit astfel sá aducä sub ascul-
tarea lui toate ¡oculte de Romani, realizemd dupet for-
mete de atunci cea dint& unire a. celor trei färi locuite de Ro-
In capitolul al V-lea se afirmä cA
Rares a cäzut astfel victimä increderii in Habsburgi, cari
nu s'au gräbit sä-1 ajute la timp, ci l'au läsat sä cadä.
Astfel jertf ele lui Rares, pornite din inima lui de erou, au
rámas zadarnice. Boerii, prin trädarea lor, l'au inpiedicat sä-si
realizeze visul, care l'a chinuit toatà viata, iar Habsburgii Fau
läsat filed ajutor in momentele cele mai grele. Marele Domn a
pätimit si s'a jertfit pentru idealul din vremurile sale, care ern
meintuirea crestiattilii de Turd. Vlästar al Marelui Stefan, el
s'a främantat tot timpul domniei sä scuture jugul turcesc. Ca
si Mihai Viteazul mai tarziu, el nu s'a gandit cä are tail
armatä putinä, ci inazit de nobilul ideal si de inima lui de vi-
teaz. s'a pregatit de luptä, gata sä invingàsau sä marg. Din ne-
fericire insä, Polonii i boierii i-au zädärnicit implinirea visului.
El insä rämane pentru noi eroul i martirul, care a pätimit si s'a
jertfit pentru idealul mantuirii fat ii sale de Turci i pentru idealul
crestinätätii din vremurile sale.
Din nefericire vecinii crestini ai lui Rare i aliatii säi n'au
avut sufletul eroic al acestuia. In loe sä ridice sabia in chip eroic
contra Turcilor, dupä un plan chibzuit, ei au preferat sä se unea-
scä cu Turcii".
In capitolul al IX-lea, ocupandu-se colaboratorii lui Rares
se spune
Acest consiliu e o institutie Para multä putere Cäci Domnul
concentrase In mainile sale toatä puterea i boierii din consilin
www.dacoromanica.ro
294 18TORIA ROMANI! OR
www.dacoromanica.ro
298 18TORIA ROMANILOR
www.dacoromanica.ro
TABLA DE MATERIE
Pagina
Introducere 9
Caput III. Epoca lui Stefan eel fare 11
T. Vlad Tope; ;i linerera lui $lefan 11
1. Stefan ocupA Donut moldovenesc. Luptele cu Petru Aron 11
China
2. Vlad Tepes domnul Munteniei Cruzimile lui Vlad al II-lea Tepe§.. 17
Luptele Cu Mohamed al II-lea 92
Vlad Tepes scos din domnie de Stefan cel Mare 29
3. Luptele cu Matei Corvin i Radu cel Frumos. Cauza atacului Chiliei 32
Expeditia lui Matei Corvin In Moldova 36
Luptele cu Radu cel Frumos 41
II. Luptele lui .5tcfan cu Turcii 43
I. Starea Europei. loan Corvin de Huniade 43
Gheorglie Castriota Scanderberg 19
Sliibiciunea Europei 51
2. BAtillia dela Racova. Lupta. 34,
Rapoartele asupra bAtAliei 58
3. BAtrilia dela RAzhoieni. Ungurii si Polonii fatA de priinejdia lui Stefan 63
Venetia si Papa 70
Lupta dela Valea-AlbA 74
Respingerea Turcllor 78
Detronarea lui 1.aiot 13asarab 80
JarAsi relatiile cu Venetia 82
4. Pierderea Chiliei si a CetAtei-Albe. InseninALatea calor cloud cetAti-
porturi 87
III. Cci de pe Emma ani ai domnici ini $lelan 95
1. Luptele cu Polonii 95
Incercarea ligei rAsArilene 105
2. Vlata privatA a lui Stefan 110
3. Caracterul lui Stefan 121
Istoria Munteniei dela Radii cl frumos la Radu cel Mare. Radu cel
Frumos 133
Laiot Basarab 134
Vlad Tepes a doua oarA 136
13asarah cel TAniir sau Tepeltn. 136
Vlad al III-lea CAlugArtil 140
IV. Organizarea militara a ftirilor romanc 142
Elementele saciale. Intrelinerea ostirei 142
Alcittuirea ostirei 146
Schimbaren alcAtuirei oslirilor 151
Elementele ostAsesti. OrAnduirea tu 156tted
www.dacoromanica.ro
302 ISTORIA ROMANILOB.
Pa gina
Card IV. lstoria 'tailor romfine dela moartea WI Stefan col Mare piinilla
acea a Jul Petra Bare, 164
L Isforia Munieniei dela Rada at IV-lea pcirulla moartea lui Rada Paisie
1. Domniile evlavioase ale lui Radu al IV-lea 5i Neagoe Basarab 164
Radu al IV-lea cel Mare 165
Mihnea ce! RAu 169
Vlad al IV-lea cel TilnAr (VIIiduI) 176
Neagoe Basarab 178
2. Dela moartea lui Neagoe Basarab la acea a lui Rada Paisie, Teodosle 184
Rada dela Afumati ,, 187
Vladislav al 111-lea. 1F9
Rada dela Afumati a doua oaril 191
Moisi 195
Vlad al V-lea Innecatul 196
Vlad al VI-lea Vintila 196
Petra PaiNie 197
IL Islora Moldovei deala nioartea lni .51e fan cel Mare la acea a lui Petra
Rarey 205
1. Bogdan Incruci5aLul (al III-lea) 205
2. Stefan cel TAnAr (al V-lea) 217
3. Petru al IV-lea Rare5 IntAia domnie 221
Misiunea lul Gritti 237
Destituirea lui Rare5 de Soliman 212
4. Stefan LAcustrt, Alexandru Cornea 5i a doua domnie a lui Petru Rare5.
Stefan al VI-lea LAcustA 248
ReIntronarea lui Petra Rare5 250
Alexandru al III-lea Cornea 253
Petru Rare, a doua oarà 234
Adaose. I. Stabilirea ',recta a a5ezArei lui Stefan cel Mare In wawa 219
IL Inscriptia biscridei din BArille5t1(. 2-1J
III. Note de L VIAdescu , 275
www.dacoromanica.ro