Ioan Voda cel Cumplit si razboiul de eliberare al Moldovei

Am ales aceasta tema deoarece, reprezinta o perioada importanta din instoria Moldovei, in
care domnitorul a aplicat o serie de reforme ce au avut drept scop dezvoltarea si modernizarea tarii.
Ioan Voda este un personaj fascinant despre care manualele de istorie amintesc succint, cu precadere
cruzimea sa nemaiintalnita.
Imi propun, insa, sa scot in evidenta lucrurile favorabile infaptuite de domnitor pentru Moldova,

lasand la o parte schingiuirile aplicate marii boierimi.

Ioan Voda cel Cumplit (alternativ Ioan Voda cel Viteaz sau Ioan Voda Armeanul) a fost domnul

Moldovei din februarie 1572 pana in Iunie 1574. A fost investit oficial cu domnia Moldovei intre 7 si 16
ianuarie 1572 la Istanbul,a preluat tronul acestei tari in a doua

jumatate a lunii februarie acelasi an, cand sosea in Iasi cu cateva

detasamente otomane si muntene, fiind bine primit de grupul de

dregatori si boieri fruntasi nemultumiti de predecesorul sau, Bogdan

Lapusneanu. A vrut sa ia domnia inca de la rasturnarea lui

Alexandru Lapusneanu de catre Despot Voda, neizbutind si nefiind

ajutat nici de tatari, polonezi sau germani, se retrage la

Constantinopol. Exilat la Rhodos in urma insistentelor

reinscaunatului Alexandru Lapusneanu, ajunge negustor de pietre

scumpe obtinaind avere si trecere la Instanbul.

Este secolul al XVI-lea, o perioada de tensiuni si fierbere in Europa, cand Spania ajunge la
apogeu. Anglia isi definitiveaza noua orientare constitutionala, Franta se vede aproape condusa de
Hughenoti, iar peste pustietatea din est domneste Ivan cel Groaznic. In Imperiul Otoman conduce
Sultanul Selim "cel Betiv", un vicios notoriu, dar sub care forta militara turceasca domina in continuare
peisajul. In micul voievodat romanesc apare un personaj interesant, care in scurta sa domnie face
lucruri remarcabile.

In actele de cancelarie, noul voievod isi spunea ,,Ion Voievod, fiul lui Stefan
Voievod adica a lui Stefanita, deci stranepot a lui Stefan cel Mare.
 Odata ce preia carmuirea tarii, Ioan Voda ia o serie de masuri pe plan intern. Este primul care

decide mutarea capitalei de la Suceava la Iasi deoarece Iasul avea o pozitie strategica mai buna, fiind

mai aproape de aliatii voievodului, cazacii zaporojeni, dupa cum relateaza istoricul B.P.Hasdeu: ,,Pana

la 1572 capitala Moldovei fu Suceava. Ea se bucura de aceasta prerogativa in curs de 300 de ani,

avea 16000 de case, 40 de biserici, un fluviu limpede, o pozitiune pitoreasca si un castel care, cu un

secol mai inainte, respinsese toata furia unei puternice armate polone () Deodata, Ioan Voda
stramuta scaunul tarii la Iasi, acesta era un orasel mic." 1

Comertul si viata economica au fost sprijinite prin baterea unei monede de arama
(1573) numite Ake, intrucat se dorea egala in valoare cu asprul ottoman, care purta
denumirea respective in turceste. Aceasta moneda avea pe avers chipul domnitorului cu
legenda slavona ,,Otet Moldovei , adica ,,parintele Moldovei, titlul ce-l imita probabil pe
cel de ,,pater patriae din legenda latina intalnita pe monedele de aur si argint batute de
Despot Voda. Pe revers moneda lui Ioan
Voda reproducea stema tarii (capul de
bour), numele monedei si monetaria
domneasca a Moldovei ,ca loc de
emitere al acesteia. Baterea monedei de
arama acesibila paturilor de jos, au dus
la consolidarea puterii domnesti, la instarirea unei mari parti a saracimii si a boierimii
mijlocase, ,,ducand la o renastere, la o inflorire economica a Tarii. 2 O masura cu totul
extraordinara o reprezinta aplicarea controlului personal al actelor emise de cancelaria
domneasca, domnitorul cunoscand limbile turca, greaca, polon si armeana.

Boierii l-au urat din tot sufletul pe domnitor si sentimental era reciproc.Ioan nutreste
convingerea ca boierii si clerici erau responsabili pentru starea precara a tarii, pentru ca
ii exploateaza pe tarani si pentru ca tes numai comploturi. Razesii erau fundamental
armatei, prin urmare cu cat erau mai bine hraniti, cu atat aveau performante mai bune ca
soldati. Luand taxa de la ei doar o zecime din cat le luau boierii, reuseste sa umple visteria
si sa devina erou in ochii poporului. ,,Majoritatea poporului il iubea, ca nici pe unul din

1 B.P.Haseu, Ioan Voda cel Cumplit, Bucuresti 1969, p.35-36

2
Sergiu Moraru, Ioan Voda cel Cumplit , Chisinau 1990, p. 6
cati l-au precedat3 In schimb aplica pedepse crunte marilor boieri arzandu-i sau
ingropandu-i de vii. ,,Am vazut cum un mare vornic pierii sub cutitul calaului chiar in ziua
de Pasti. Alti boieri ii urmara unul dupa altul, desi nu toti avusera placerea de a muri
infruptati de oua rosii. De pre boieri de cinste si cei mai de jos sabia lui Ioan Voda nu
lipsea, ci cu multe feluri de morti ii omora.4

O nota iesita din comun se evidentiaza in raporturile cu Biserica, fata de care

domnul s-a purtat cu excesiva asprime. Unii clerici, ca egumenul Iacob Molodet al
manastirii Slatina ori preotul Cozma au fost ingropati de vii, iar fostul mitropolit Gheorghe
de la Neamt a fost ars de viu ,,Bagat-au in foc de viu pre vladica Gheorghe de au arsu,
dandu-i vina de sodomie auzind ca are stransura de avutie. Mitropolitu Thefan n-au fii
iesit intreg de dansul de nu ar fii fugit prin munti de groaza lui. 5 Ba mai mult, Ioan Voda
cel Cumplit face o msicare politica indrazneata, menita sa invrajbeasca bogatii si sa-i tina
numai intr-un scandal: daruieste unele mosii manastirilor si unele domenii manastiresti
boierilor. Nu este de mirare ca boierimea complota impotriva voievodului.

Polita externa a lui Ioan Voda s-a dezvoltat in functie de relativul echilibru, militar
si politic, intre Poarta si Habsburgi, de bunele relatii turco-polone, ca si de situatia similara
cu a Moldovei in care se aflau fata de Imperiul Otoman, Tara Romaneasca si Transilvania.
Cu puterea otomana, initial raporturile au fost cele normale, constand in plata triutului,
indeplinirea unor dispozitii; fata de autoritatile Habsburgice din Slovacia si din nordul
Ungariei, Ioan Voda a incercat chiar o apropiere, dar fara rezultate. Cat despre
Rusia,aceasta se afla inca departe de spatial romanesc, fiind in plus angajata intr-un lung
razboi cu Lituania si cu Polonia pentru iesirea la Marea Baltica.

Turcii vazand ca tara prospera dubleaza tributul, o masura pe care Ioan o respinge
categoric si se pregatestede marea infruntare. O amenintare poate chiar mai mare venea
din partea doamnei Chiajna care platise Portii o suma importanta de bani pentru a
cumpara tronul pentru fiul sau, Petru Schiopul. In primavera lui 1574, acesta si Alexandru
al II-lea Mircea fratele sau, patrund in Moldova pentru a ocupa tronul. Cu neinduplecarea

3
B.P.Hasdeu, Ioan Voda cel Cumplit, Bucuresti 1969, p. 48
4
Ibidem, p.78
5
Grigore Ureche, Litopisetul Tarii Moldovei, p. 200
caracteristica, Ioan cuvanteaza in fata divanului boieresc si le cere participantilor sa se
ridice la lupta. Luptator feroce si tactician abil, Ioan obtine o prima mare victorie la Jiliste
aproape de Ramnicul Sarat unde, armata de moldoveni si cazaci nu foarte numeroasa o
decimeaza pe cea de turci, valahi si secui.Biruinta de la Jiliste a deschis Campania
incheiata cu ocuparea Bucurestilor si detronarea domnului Alexandru al II-lea Mircea al
Tarii Romanesti. o coloana a lui Ioan Voda ocupa Bucurestii unde l-a instalat domn pe
,,Prietenul lui Ion, Vintilia, fiul lui Patrascu Voievod6. Scopul acestei actiuni era de a
dobandii in Tara Romaneasca un domn aliat, sustinator al luptei antiotomane. Numai ca
Vintila Voda nu s-a putut mentine, numai dupa cateva zile el a fost ucis de mai multi
dregatori a lui Alexandru al II-lea Mircea.

Studiind arta militara a turcilor, a

tatarilor, polonezilor si germanilor , Ioan Voda
le invata punctele tari si punctele slabe.Geniul
sau militar se intrevede in momentul in care
anticipeaza importanta artileriei pe campul de
lupta,intr-un spirit cu adevarat vizionar
domnitorul formeaza cea mai insemnata
artilerie a timpului, detinand un numar insemnat de tunuri.Acestea erau mai usoare si mai
mici necesitand doar atelaje de cate doi cai. Alta arma importanta era palosul
moldovenesc, care semana mai mult cu un iatagan. Infanteristii se foloseau si de cete de
sateni inarmati cu coase, iar caii moldoveni se remarcau prin iuteala si rezistenta.

Afland ca Petru Schiopul s-a refugiat in raiaua Brailei, Ioan Voda a atacat si a
cuprins orasul. Dupa aceea, voievodul s-a indreptat cu toate fortele spre Tighina unde
aflase ca avea loc concentrari de trupe inamice. Si aici orasul Tighina a fost ocupat,
concomitant un detasament de cazaci a dat foc unei parti din Cetatea Alba. Pentru a
impiedica o eventuala extindere a conflicutului la sud de Dunare si chiar in sudul
Balcanilor, otomanii au concentrate pe linia Dunarii insemnate efective, in fata

6
Hurmuzaki, II, I, p. 682
superioritatii numerice incontestabile a adversarului, singura solutie pentru Ioan Voda era
de a ataca pe rand fortele invadatoare si de a impiedica jonctiunea lor.

Cavaleria moldoveana comandata de hatmanul Ieremia Cernauteanul a fost

trimisa la Dunare pentru a apara hotarul si pentru a apara informatii. Se pare ca Petru
Schiopul l-a cumparat cu 30.000 de galbeni pe Ieremia care s-a retras si l-a anuntat pe
Ioan Voda ca efectivele adversare sunt mai putin numeroase. Informatia l-a determinat
pe domn sa atace cat mai aproape de vadul Dunarii pentru a
oprii inaintarea adversarului.

Batalia decisiva s-a dat la sud-est de Lacul Cahul, joi

10 iunie 1574 cand Ioan Voda si-a dat seama de efectivele
reale ale adversarului. Turcii ataca in valuri successive iar
moldovenii se straduiesc sa respinga ienicerii, rezistand
eroic. Turcii asalteaza mereu dar Ioan Voda lupta cu
ferocitate. Lovitura fatala o da insa natura pentru ca un potop
distruge pulberea de tun a artileriei moldovene.In fata
coplesitoare superioritati a advrsarului, moldovenii si cazacii
au inceput retragerea pe toata linia.

Pentru nu a prelungii suferintele ostasilor sai, Ioan Voda a raspuns propunerilor

facute de otomani si a acceptat sa se predea cu conditia ca ostasi sai sa fie lasati a revenii
la casele lor,iar el insusi sa fie dus in fata sultanului pentru a da explicatii pentru cele
intamplate, primind toate asigurarile, intarite prin juraminte, Ioan Voda s-a prezentat luni
14 iunie 1574 in cortul cel mare al comandatului otoman unde a raspuns acuzatiilor ce
erau aduse.Capetenia otomana suprema Cighaleg Zade Iusuf, L-a Lovit pe Ioan Voda cu
hangerul, dupa care ienicerii l-au tras afara i-au taiat capul si i-au sfartecat corpul legat
de patru camile.

Dupa moartea lui Ioan Voda, pe tronul Moldovei dup ace si-l cumparase cu un
,,tribut indoit si cu paraie de sange romanesc, domnea in liniste ca intr-un cimitir Petru cel
Schiop.7

7
B.P.Hasdeu, Ioan Voda cel Cumplit, Bucuresti, 1969, p. 142
 ,, Prin lupta dusa impotriva inaltei Porti, Ioan Voda s-a impus mai intai oamenilor
epocii sale, apoi istoriei prin vitejie si nu prin pedepsele poruncite impotriva marii boierimi,
numele sau a devenit cunoscut tarilor europene. El si-a castigat astfel numele de ,,cel
Viteaz, ca aparator al independentei poporului nostru8

Cronicarii vremii sale au fost zgarciti in vorbe de lauda la adresa voievodului. L-au
decries ca fiind un mercenar egoist, violent care tortura boierii si preoti prin metode din
cele mai crude. Imaginea sa a fost schimbata abia de la 1865, atunci cand Hasdeu l-a
transferat intr-un erou. Invatatul Hasdeu socotea ca represiunile indreptate imporiva
boierimii si clericilor s-au intemeiat pe o necesitate politica si nicidecum pe vreo pornire
personala,,Nu e crud acel principe care,cu pretul catorva capete aristocratice si cu
neimblanzita pazire a legii isi cumpara idolatra iubire a tarii intregi.9

Memorabil ramane portretul realizat de B.P.Hasdeu

domnitorului:,,Vitejia,agerimea mintii si cruzimea trecuta ca mostenire paterna in natura
lui Ioan. De la mum-sa,de alta parte,el capata o figura cam armeneasca,fata inchisa,par
des si negru ca pana corbului,nas coroiat intr-o forma orientala,ceva ca nasul faimosului
Attila,dupa cat il cunoastem de pe monede,o frunte inalta,lata.. 10 De asemenea,Grigore
Ureche sustine ca,,era de minte ascutit,de cuvant gata...11

Dincolo de orice viziune sau chiar moda istoriografica, Ioan Voda ramane o
personalitate complexa si contradicorie, ale carei lumini si umbre, contureaza aspectele
eroice si tragice din istoria romanilor.

8
Dinu C.Giurescu, Ioan Voda cel Viteaz, Bucuresti 1966, p. 203
9
B.P.Hasdeu,Ioan Voda cel Cumplit,Bucuresti,1969,p.34
10
Ibidem,p.52
11
Grigore Ureche,Letopisetul Tarii Moldovei.
 Bibliografie

o A.Veress, Documente, I p. 316-320

o DIR A, XVI, III, p. 156-157

o Grigore Ureche Letopisetul Tarii Moldovei, p.200

o Hurmuzaki, II, 1, p. 628
o Calatori straini, II, p.448
o Dinu C. Giurescu , Ioan Voda cel Viteaz, Bucuresti, ed.Stiintifica, p.203
o B.P.Hasdeu, Ioan Voda cel Cumplit, ed. Militara, Bucurestii, p.48,143,
o Lucian Predescu, Enciclopedia cugetata,
o S.Moraru, Ioan Voda cel Cumplit, Chisinau, ed. Hiperion 1990 p. 6