PROLEGOMENE DE ISTORIE UNIVERSALA

:::.Elementele.:::.
de unitate ale lumii
medievale, moderne
a

contemporane

DE

N. IORGA

BIJCURETI
CULTURA NEAMULUI ROMANESC", SOC. TATE ANONIMA
1921

www.dacoromanica.ro
 I.
PAPI I iMPA.RITI

www.dacoromanica.ro
 I.

Plina la Iustinian.
Aiurea am aratat si de mai multe on ca, istoria
evului mediu e, de fapt, nu o varietate de natiuni, caci
natiunile, In sensul modern, si nu In aceia de entitAi cons-
titutionale privilegiate, nici nu exists, ci o Imitate de or-
ganisare si mai ales de constfintA, iar aceasta unitate nu
e deat terminul ultim al unei desvoltari a societatilor an-
tice pe care cu greu numai le -am putea numi cu terminul,
obisnuit, de State. Si, iarasi, cu acelasi prilej s'a atras
atentia asupra faptului ca, de si in Apus un Imparat std
Tanga Papa, pentru ca apoi numai acesta sa ramlie, de
si un Imparat se pastreaza si dupg, aceia la Constantinopol
pentru RAsarit", cum se spume de obiceiu , aceasta nni-
tate pe care that& lumea o simte necesara, si pe care o
profeseaza In teorie si cel ce o ataca mai esential In prac-
tica, se intrupeaza cu adevarat, mu In Imperiu, ci In Bi-
serica, fiindel aceasta a pastrat toate formele imperiale
cucerindu-le Qi adaptindu-le si fiindca In sacrul cuprins al
organisarii sale Imperiul Tatra la un loc cu atltea alte
elemente politico straine de dinsul.
In aceasta serie de cercetari nu este alts intentie cleat
aceia de a urmarl legaturile ce exists lute Biserica, tot
mai mult subsumata In traditia monarhica papala, si lute
acel Imperiu care, oriunde ar fi, are acelasi caracter, aceiasi
semnificatie si cuprinde In sine acelasi drept.
Scaunul roman a Incercat mai tarziu si a izbutit pan4

www.dacoromanica.ro
6 ELEMENTELE DE IINITATE MFD EVALE MODERNE 31 CONTEMPLMANE

la ascutita critica interesatA a §tiintei proiestante din

vremea de tot noul sa cdovedeasca,, prin falsificatia
isidorianl" §i prin allele 1, cIt de veche e situatia lui de
hegemonie venind Inca de la Petru pe a cArui cpiatrA,
Mintuitorul a ccladit biserica lui,. In realitate, la Inceput,
chiar far& a se Linea sama de concurenta Imparatului
present, situatia acestui Scaun §i aceasta indiferent de
insemndtatea Bisericii fnseqi, care pretutindeni creiaza noua
ordine de lucruri e foarte modesta.
Roma Papei nu e, de la un timp, principalul centru ita-
lian. Cind Augustin vine In Italia, din Africa lui, el cauta
ora§ul Sfantului Ambrosiu, Milanul. Imparatii veacu]ui al
IV-lea stau la Ravena, care-§i are, pe apa, xelatiile cele
mai ware cu noua Capital& rasaritean& a lui Constantin-
cel-Mare. Roma, saracitl, scazuta ca demnitate, despoiata
de oameni §1 de lucruri pentru acel Constantinopol, n'are
decit un episcop cu mijloace patine §1, deci, cu autoritate
restrInsa.
Lucrul de capetenie ramIne, farA vre-o legaturl local&
§i In afar& de orice traditie nationall, Imperiul Insusi.
Cum o spune Marcellinus Comes, el e unul singur, In
esenta sa, chiar dupa. ce fiii cei doi ai lui Teodosiu se
apaza In doua Capitale deosebite, imperium unicum dis-
tinctis tamen sedibus. Diocletian facuse doar o ImparVre
mult mai hotarItoare, mai radical, de §i mai putin du-
rabilk §i pentru ca era numai Intlia tentative, cleat
cea de la 395: pe clinsul fl lega de Diocleia lui, de lito-
ralul balcanic al Marii Adriatice §i InsAsi originea; pe de
alts parte, el Indraznise a face din Nicomedia asiatica re-
§edir4a, unui Cesar. Constantin-cel-Mare 'n'a fAcut decit s&
revie asupra unei orInduiri care Intrase acum In con§ti-
143, publics; crelnd noul centru al lumii romane, el avea
Staturi catre Patriarhul de Ierusalim, In care se vorbeste de dreptul
ce I s'a dat, fArA vote, de Sf Petru, actul Papei Silivestru pentru Bi-
serica Armeniei, care avea nevoie de asemenea mtirturil, relatii ale
lui Anastasiu I-iu cu episcopii germani §i burgunzi (400), corespon-
denirii cu V. loan Nrisestorp,

www.dacoromanica.ro
 I. - PAPI BSI id&PiRATI 7

curajul, pe care nu-1 avusera a4ii, de a face Capita la dupa

nevoile Insesi ale Imperiului, pe dud vechea Roma, se
adaptase numai cu greutate, si 'Ana la un anume punct
si la un anume moment, dupa, aceste nevoi.
In Apus, dupa aceasta schimbare a resedintei Impara-
testi, n'a fost vre-o parere de rau, cu atit mai putin vreo
protestare: data, monumentele Insesi fusesera puse pe drum,
cu atIt mai mutt demnitarii, funqionarii, familiile senato-
riale. Cind masura teodosiana aseza pe Hororiu In Italia,
a trebuit sa se caute ca din nou Capita la pentru Apus,
si Imparatul eel tInar s'a oprit, cum am spus, la Milan,
la Ticinum-Pavia, la Ravena mai mutt decit In aceasta.
Roma, parasita, saTacita, deslocuith. Toti se obIsnuisera cu
ideia ca, exists o singura legitimitate, fara vre-o ligatura
cu cele materiale, aceia care clainuia in locul unde do-
mina dreptul roman, unde se concentra concep0a politica
romana.
Dupa, ratacirile lui Honoriu 1, care face impresia ca nu
se poate Inradacina nicairi, mai ales In urma pradaciunilor
Rugilor si VisigoWor la Inceputul veacului al V-lea, Ce-
sarii occidentali cari urmeaza lui Valentinian al III lea,
disparut fnainte de vreme, printeo crima, slut confirmati,
hirotonisiti, am zice, de ,colegii" for din Constantinopol.
Astfel face Leon pentru Maiorian, iar, dace, Libiu Sever,
la 461, cuteaza a-si lua insusi locul, cu s'mpla legitimare
a unei alegeri de catre Senat, acelasi Leon trimite, pentru
a-1 represinta oarecum, pe acel Antemiu, care poarta un
asa de Infloritor nume grecesc (467). Numeie lui Olibriu,
urmasul lui Antemiu, are acelasi sunet elenic, si al lui
Gliceriu arata si el cit de mult se elenisasera In noul for
salas neamurile destacute din vechea Roma,. Ridicat la
Ravena, el e silit de un Depot, Marcellinus, sa, se faca
episcop la Ostia. Dupa Iulius Nepos, hber macar in nume

1 Pupilul lui Stilicon, el e pe dud sotul fiicelor acestuia, Maria ki

Thermantia (Marcellinus Comes). La Ravena se pomenia palatul lui
(Liber pontificum Ravennae, In Muratori, Scriptorea, I, p. 64).

www.dacoromanica.ro
8 ELEMENTELE DE IMITATE; MEDIEVALE, MODERNE St CONTEMPOUANE

de asemenea influence, Panonianul" Oreste, Grec de nume

Rasaritean de provenienta, face Imparat pe fiul sau, care
se pare a fi fost pregatit din leagan pentru o asemenea
misiune, de vreme ce i se zisese si Romulus si Augustus
(In satira vremii, apoi, Augustulus).
Exilat In Sud, fara sa-si dea cineva osteneala de a1
ucide cas unit de Imparat disparut fara abdicare si s'ar
putea spune chiar fara, violenta si ramas In viata, la o
parte de once interes al contemporanilor , cel din urma.
Romulus e Inlocuit, dar numai ca putere materials, nu si
ca autoritate, de barbarul Odoacru. Acesta e ins& numai
rex al soldatilor sai, dupa luarea In staptnire a Italiei ca
si innainte ; nimic teritorial macar nu defineste In titlu noua
lui situatie, iar la coroana Cesarilor nu s'a gindit o sin-
gull clipa ca ar putea rivni. El trimete la Bizant insem-
nele Imparatiei, recunoscand ca este pretutindeni dreptul
Imparatului ramas unit, al carui vicariu se considera I. De
aceia Zenon nu crede catusi de putin ca inoveaza, ca, re-
volutioneaza atunci dud trimete contra acestui vicariu, pe
care niciodata nu-1 recunoscuse formal, pe Teodoric, 4re-
gele, ostrogot, crescut la Novae IMO Dunare, oral roman
cu toata tabara Gotilor, Invatat apoi la Constantinopol si
avind acuma o delegatie formal& de a ocupa o parte din
lumea roman& ramasa fara stapIn legiuit 2.
ScAderea Romei episcopale se vadeste In multe chipuri.
Nu avem pentru dinsa ca pentru Ravena una macar din
acele Vieti de sfinti care arata si importanta unei loca-
Hatt; legata de trecutul pagIn, ea nu putea sa, aspire la
capitole speciale in hagiografia timpului. Miscari p6gIne,
cu care e In legatura si argumentatia pasionata a Sfin-
tului Augustin, In Civitas Dei, se observa In clipele grele,
capabile de a rascoli sufletul Insusi al oamenilor, cum a
' In Liber pontificum Ravennae usurparea lui se aratA astfel: (qui
regnum Ravennae obtinebat> (1. c., p. 66).
2 In acelasi izvor, Teodoric e tnovus rex de Oriente veniens) (ibid.,
p. 67). DupA uciderea lui Odoacru (solus et securus regnavit Roma-
norum more aoio,

www.dacoromanica.ro
 I. - PAP! §I IMPARATI 9

fost asediul lui Alaric. Venind In Italia, Augustin nu cauta,

am zis, ca principal contra cretin Roma unui Pap& oarecare,
ci Milanul faimosului episcop Ambrosia, Infruntatorul victo-
rios al lui Teodosiu. Populatia strains se mentinea, mai mult
sau mai putin ruinata, cu Sirienii §i Evreii din Trastevere,
In vechea Capital& aplecata astfel la eresii orientale. Pe
la sfir§itul veacului al V-lea Inca senatorul Andromah qi
altii se &dim sa celebreze lupercalelele strabune.
Si aceasta poate a impus Papei sa iea acea atitudine
de un dogmatism imutabil, intransigent, care i-a creat im-
portanta, facind din el rostitorul sentintelor inapelabile.
Lamuriri de dogma-i cereau episcopii it alieni Inca din
veacul al IV-lea; de la Efes i se scrie In legatura, cu sta-
bilirea zilei Pa §tilor. Pe rind au fost combatute din Roma
kii Invinse eresiile lui Novatian, lui Corneliu, a Sa-
belienilor, a lui Auxentiu de Milan, pentru biruirea caruia
s'a cerut ci concursul Bisericii galicane (369), a lui lovi-
nian, a lui Priscilian (415), a lui Pelagiu, a lui Nestoriu, a
lui Pelagian §i Celestian, a Eutihianilor. Papa Damasus
tnfrunta pe Maxim Cinicul, patriarhul de Constantinopol,
care Linea la filosofia antics ' (380). Pe aceasta cale se
stabilesc corespondente on Spania pe vremea lui Si-
ricius, din causa razboiului cu Arienii. Patriarhul de
Alexandria, Than, va cauta un refugiu la Roma; se cores-
punde on Scaunul din Antiohia chiar. La Inceputul yea-
°alai al V-lea se afirma din Roma ca Bisericile tale mai
mari ale Rasaritenilor In rosturile for tale mari au con-
sultat totdeauna Scaunul roman' 2.
Astfel se va putea afirma Inca de la 444 primatul uni-
versal al Sfintului Petru; In anul urmator llariu de Arles
e depus pentru el nu se supunea Sfintului Petra" §i-§i

1 Philosophorum habitum non convenire incessui christiano", aerie

Papa.
2 Maximas Orientalium ecclesias in magnis negotiis sedem semper
consuluisse romanam.

www.dacoromanica.ro
10 ELEMENTELE DE IMITATE MEDIEVALE, MODERNE §I CONTEMPOR&NE

atribuia primatul asupra Bisericilor Galiei 1, tar la 468-83

Zenon de Sevila e facut vicariu in toata Spania.
PretenVa lui Anatoliu, de la Constantinopol, de a fi re-
cunoscut ca sef al Bisericii e formal raspinsa, in mijlocul
tulburArilor provocate de zbuciumarile lui Attila. Cind
Acaciu, urmasul lui Anatoliu, consacra un Patriarh de An-
tiohia, Roma o admite numai ca o necesitate a momen-
tului (482), dar ea-si permite a consacra pe un patriarh
de Alexandria. Acaciu, episcopul de Constantinopol", spune
Liber pontificalis, va fi urmarit de Papa Felix al III-lea
(483-92) pentru eresia lui, ca si tovarasul In greseala,
Petru, patriarhul de Alexandria, pentru ca, la vestea, data
de Imparat, ca gresitul a Motif nocainta, sa se trimeata
doi episcopi in cercetare la Constantinopol, in Grecia",
adauge acelasi izvor. La 493 se critics de Papa cramfnerea
Grecilor In a for indaratnicie, 2.
Cind Teodoric Arianul se instaleaza la Roma, aceasta
libereaza pe episcopul roman de o suprema4ie laica adesea
neplacuta si totdeauna primejdioasa, dar numai pentru a-1
apropia si mai mult de Biza4 Pentru ca sa, poata da
paliul unui eniscop, se cere Intaiu ca Imparatul OA fi re-
cunoscut. Daca Scaunul galic din Arles se arata tot asa
de nesupus ca acel din Ravena, si unul si altul admit
sentinOle venite din Constantinopol.
Iar, cind lupta cu Teodoric prigonitorul e lasata In sama
Papei, pe care acel Constantinopol nu-1 suAine efectiv, pre-
tenVile papalitAii parasite pot deveni si mai mart fa0. de
Imperiu. Adoptind doctrina biblica despre originea puterilor,
de la Roma se va putea scrie la 496: Dona, slut puterile
prin care lumea se cirmuieste: autoritatea sacra a Papilor
si puterea regala, si cu atit mli grew este rolul preoVlor,
cu cat ei vor da sama la judecata de apoi si pentru regi.
tii ca to atirni de judecata lor, tar ei trebuie sa fie adusi
la voinO, ta. Cu atit mai mult trebuie sa se dea ascultare
1 Beato Petro non pateretur esse subiectum, ipsius quoque beati
Petri reverentiam verbis arrogantioribus minuendo.
2 In sua obstinations mansuros.

www.dacoromanica.ro
 - PAP! SI iMPIRATI 11

color ce staplinesc acest scaun, aceluia pe care HriEtos

1 -a lAsat In locul sau si care este mai sus de toate, si pe
care Biserica-1 are de primata 1.
Si, putin dupg aceia, comunicInd Imparatului alegerea
sa, Papa Anastasiu al II-lea cere cca Scaunul Sfintului
Petru sa -si pastreze In toatg Biserica primatila ce i.a fost
Incredintata, de Domnul Dumnezeu, 2. Episcopii din Orient
slut Invitati s revie la epiatra pe care a fost Intemeiata
Biserica,, si Patriarhul de Constantinopol e rechemat la
dreapta credinta. De mult in legatura cu Tesalonicul, Papa
ajunge acum sa aib5 relatii de stapinire sufleteasca si cu
Dardania, Iliricul tin partea de lIngg Panonia' (vicinum
Pannoniae), cu cei mai multi dintre Traci (plures Thracum).
In schimb, influence orientale se Intindeau de mult asu-
pra acestei Biserici romane. Vietile, de sigur nu contem-
porane, dar apartinind sfir§itului veacului al V-lea si Ince-
putului celui de al VI-lea, ale celor d'intaiu Papi cuprind
cu gramada cuvinte grecesti (thymiaterium metreta, ceratee,
pharacantara, ierostrata, scyphus, anaglyphus). Papa Zosim (417-
9) e Grec; Hormisdas poarta an flume persan. La Ravena
mult timp arhiepiscopii fusesera Sirieni 3. Un patriciu Aga-
pit se intImping In Roma pe aceiasi vreme; un Dioscorus
joacg si el un rol In cetate. De Craciun Inaintea multimii 4
se cetiau obisnuitele scrisori Impgratesti. Se data, In can-
celaria pontificals dupg anii regelui barbar, dar si, mai
ales, In linia, IntAiu, dupg ai Imparatului roman de Rasgrit.

' Duo sunt quibus principialiter roindus hic regitur auctoritas pon-
tificum at regalis potestas, in quibus tanto gravius est pondus sacer-
dotum quanto etiam pro ipsis r gibus Domino in divino reddituri
stint examine rationem Nosti itaque ex illorum to pendere iuditio,
non illos ad tuam velle redigi voluntatem Quanto potius sedis
illlus praesuli consensus eat adhibendus . quern Christi vox prae-
tulit universis, quem Ecclesia veneranda confessa semper est et
habet devota primatem.
2 Ut sedes Beati vetri in universali Ecelesia assignatum sibi a
Domino Deo teneat principatum
3 A tempera B. Apollinaris una cum isto viro omnes praedecessores
sui Syriae fuerunt ; Lib r pontificuin liavennae, in Muratori, Scrip-
tores, 1, p 56.
' In totius congregatione christianae plebis.
4 Ad petram super quam est fundata Ecclesia.

www.dacoromanica.ro
 II.

intre Teodoric *i Bizantini

Totusi ar fi o gresealg sg se creada el Intro regalitatea
barbarg a lui Teodoric si politica Sfintului Scaun ar fi
fost un antagonism volt si persistent. Biserica romang era,
cu toatg statornicia dogmei sale, prea elasticg, prea mult
preocupatg de situatii reale si de mijloace practice pentru
aceasta. Hareleuva, mama regelui germanic, corespundea
cu Papa, care-i vorbia si ei de privilegiile Sfintului Petru,
pe care vremurile batrAne le-au acordat prin legi dum-
nezeiesti si omenesti '"; de si barbarii" slat osebiti de
Romani, se tine samg de hotarfrile regale" (praecepto regio).
i fatg de Teodoric el Insusi se cerea doar ca legile Im-
pgratilor romani", puss In vigoare de dinsul, sg fie apli-
cate numai tiind saws de Jespectul cuvenit Sfintului
Petru" 2. Cgci Sfintul era stapinul, si locuitorii Ravenei,
rebeli la Incercarile de hegemonie ale Romei, invocau ho-
tarlrea imperialg cg unde e scaun Imparatesc, trebuie sg
fie si trupul de apostol" si se plingeau cä, de nu s'ar fi
dus la Roma moastele apostolului Andrei, orasul for n'ar
fi fost supus Papei roman 3.
1 Privilegia Beati Petri gun divinis humanisque legibus concessit
antiquitas.
2 Certum esse eum leges romanorum principum quas in negotiis
hominum custodiendas esse praeceperit, multo magis circa reveren-
tiam Beati Petri velle servari; Jaffe, I, p. 93.
il Nolo tibi eum dare, quia et ubi sedes imperialis est, expedit et

ibi corpus esse Apostoli... Nequaquam nos romani pontifices sic sub -
lugassent (Muratori, I, pp. 205-6).

www.dacoromanica.ro
 I. - PAl'! §1 IMPARATI 18

Cind la 498 Scaunul apostolic ramase din nou vacant,

alegatorii se Impart In doua ', unii oprindu-se asupra lui
Simah, alt cleric cu numele grecesc, iar altii preferind pe
Laurentiu. Atribuindu-si rosturi imperiale pe care nimeni
nu se gIndeste a i le contesta, Teodoric judeca insusi, la
Ravena, procesul deschis astfel. Doi senatori cer regelui
un visitator qi se deleaga un episcop; de si sentinta e In
favoarea lui Simah, cearta urmeaza Intro doi exconsuli,
Festus si Probinus, cel d'intaiu fiind si caput Senatus. Au-
toritatea cuceritorului Italiei trebuia sa ispraveasca aceasta
mita afacere.
In acest timp Scaunul imperial din Constantinopol era
ocupat Inca de un Imparat Indoielnic supt raportul cre-
dintei. Teodoric apare deci, el, ca aparatorul ortodoxiei, si
dupe, Indemnul lui 2 merg la Constantinopol din nou dole-
gati pentru o cercetare religioasa; eutihianul Anastasiu Ii
izgoneste Inca, declarind ca Intelege a porunci el, nu a
i se porunci lui" $, atitudine pentru care, mine biograful
lui Simah, el a meritat sa, moara, trasnit.
Drept-credincios, de o robust, statornicie de om mar-
genit si incult e Ins, urmasul ereticului, batrinul soldat
Iustin, care e supus Inca de la Inceput vointei nepotului sail
Iustinian si factiunii" neastImparate a acestuia. Eutihi-
anismul, care mai bine de trei decenii procurase Papilor
onoarea de a raminea legati de dogma traditional,, va fi
inlaturat.
De la Inceput Roma-i trimete lui si Imparatesei Eu-
femia felicitari si urari de restabilire a pacii prea mult
timp tulburate. Noul ,arhiepiscop" constantinopolitan e

I Ex qua causa superatus est clerus et divisus est senatus; ibid.

Cronica Ravenei (Muratori, I, p. 101) arata nä Amalasunta (Malas-
vinta,) face acolo orfanatrofiul de la mangstirea Sflntului Petru. Era
ei o bisericti ariauti a lui Teodoric, cu inscriptia: Theodoricus rex
hanc ecclesiam a fundamentis in nomine domini nostri Ihesu Christi
fecit" (ibid., p. 108).
I Sub consilio regis Thodor:ci
a Nos iubere volumus, non nobis iuberi.

www.dacoromanica.ro
14 ELEMENTELE DE UNITATE DIEDIEVALE, 110D_RNE p CONTEMPURANg

laudat pentru profesia lui de credintg, far& nicio gre§eall.

Se spera In revenirea Scaunelor de Antiohia §i Alexan-
dria, se a§teapta §i reluarea comuniunii cu Ierusalimul.
Leggturile papalitAii In Orient se Intind din nou asupra
Tesaliei.
Aceasta atitudine legitimistei mai mult declt o subitg sete
de prigonire ariang fgcu pe Teodoric sa-gi schimbe atitu-
dinea fat& de o Biserica pe care pang atunci o ocrotise.
Baca el Incurajase pe Hormisdas a trimete din nou soli
la Bizad4 1, cari sunt foarte bine primiti, partisanii lui Acaciu
inchizindu-se la Sfinta Sofia, dacg urmaqul lui Hormisdas,
loan, e Insgrcinat de regele got cu o noug misiune In
Orient, conflictul nu va hitarzia sg se producg. Ioan, cel
d'intgiu Papa care apare pe stradele Romei celei noug, e
intImpinat strglucit, In cinstea SfinWor Apostoli Petru ci
Pavel", §i batrInii Grecilor" (veteres Graecorum) spun cg de
Constantin-cel-Mare n'au meritat parOle Greciei sg. pri-
measca In slavg pe vicariul Sfintului Petru Apostolul" 2
Se poate zice despre Ioan cg el represinta fa0 de Ce-
sarul bizantin acel nomen romanum 3 pe care Inamtaqul still
Leon It represintase fAg de Attila prgdalnicul. Iustin se
Inching Sfintului Pgrinte, II adorg": bucuros cg s'a In-
vrednicit sa vadg In vremea lui pe vicariul Sfintului Pe-
tru In State le sale", el cere set fie incoronat din nou, ca prin-
cipe ortodox, de acesta 4. 0 mare onoare, de sigur, pentru
Papa, dar in acest act se cuprindea recunoacterea faptului
cg Biserica roman aparfine vietii politice romane, ca Loan e
omul sAu Intrio cetate care e de drept a sa, -- ki acesta
era lucrul pe care puternicul rege ostrogot nu-1 putea ad-

1 Cum consilio regis Theodorici ; Liber pontificalie.

2 In honorem Beatorum Apostolorum Petri et Pauli... Non meruisse
partes Greciarum Beati Petri Apostoli vicarium suscepisse cum gloria;
Liber pontificalis.
8 Liber pontificalie.
' Iustinus Imperator tamen gaudio repletus est quia meruit tern.
poribus suis vicarium Beati Petri Apostoli videre [in] regno suo, de
cuius minibus cum gloria coronatus est Iustinus Augustus.

www.dacoromanica.ro
 I. -- PAM §I hiPARATI 16

mite cu niciun chip. De aici, bgnuind o conspiratie, urma-

rirea §i supliciul lui Boetiu si Simah qi aruncarea In Um-
nits, la Intoarcere, a Papei gi a suitei lui: loan muri acolo
dupg o Inchisoare de nougzeci gi opt de zile 1. Noul gef al
Bisericii romane, Felix al IV-lea, fu numit de-a dreptul de
Teodoric, care - i atribuia tot mai mult drepturile imperiale,
fArg a indrgzni sä meargg pang la cal:Mu' logic al po-
liticei sale.
In acest moment Iustinian iea mo§tenirea unchiului sau
dupg o lungg preggtire care-i dgduse In mina toate pute-
rile °i mijloacele Imperiului.
Inca °data trebuie sg se afirme ca noul Impgrat, grin-
du-se el insusi intr'o situatie nesigura, ca unul ce fusese
ridicat pe tron de o cfactiune,, care era, mai mult decit
a lui, a sotiei lui Teodora, stapina unei factiuni de circ,
a Vinetilor, avind, apoi, de resolvit chestia bisericeascg,
Inca prea de curind impIcatg §i numai la suprafatA, °i,
In sfir§it, dator sg apere granita rgsgriteang Impotriva Per-
kiilor, n'avea dispositia, cum n'avea putinta, de a incepe
o serie de rgzboaie menite sa restituie Imperiul roman In
vechea lui Intindere. Nevoile aprovisiongrii Capitalei sale
poste apele Marii Mediterane, care era infestatg de Van-
dalii stabiliti in Africa-de-Nord, l-au dus la o luptg de-
cisiva cu aceasta regalitate barbara: apoi, cuceritor al lo-
curilor undo fusese Cartaginea, el a fost prins, ca §1 stapfnii
de odinioarg ai acestei regiuni, Intr'un conflict pentru Si-
cilia cu puterea care detinea Roma: Ostrogotii urma§ilor
lui Teodoric; In sfArgit, domn al Italiei, i- a trebuit, lui
care avea ambele termuri ale Mgrii Adriatice, qi termul
opus al Mgrii Tireniene, deci a disputat Visigotilor coasta
rgsgriteang a Peninsulei Iberice. De Galia franca, undo,
cum vedem din Grigorie de Tours, nu lipsiau, pe un pg-
mint ad1nc roman, planuri de restauratie imperials, nu
s'a atins, nu numai pentru cg era bine aparata, dar §i
pentru cg 0 nig dinsa apele mediteraniene fi apartineau
acuma, de la malul Anatoliei pang la Gibraltar.
1 Izvorul poate fi o vigil de martir, a Papei loan.

www.dacoromanica.ro
16 ELEMENTELE DE UNITATE MEDIEVAL; MODA.RNE p coNTEmPortANg

Dovada cea mai buns ca el n'a avut idealul" care de

prea multa vreme i se atribuie e 0 lipsa unei armate ca-
pabile de a Intreprinde o astfel de opera mare §i grea; a
trebuit sa se foloseasca de soldatii pe cari, Intel) calitate
ca a condottierilor de mai tarziu, Ii strinsese Belisarin
pentru ca, la urma, sa fie cu totul la disposiVa acestora.
Astfel el, care n'a izbutit sa creeze ceva durabil, apare,
mai curind decit ca un mare Suveran, Indeplinitor al unui
plan maiestru, ca acela supt care, prin imense silinti ne-
sfirqite pentru scopuri ce nu se puteau atinge, a Inceput
decaderea lumii romane din Orient.
Intro lucrurile pe care le-a Impiedecat In desvoltarea
for normala a fost §i papalitatea ale carii Inaintari fuse-
sera, In ultimele timpuri, a§a de rapezi §i care, fats de
slabiciunea Ostrogotilor, supt trecatoarea domnie a fiicei
lui Amalasunta §i a usurpatiei sotului ei criminal, Teodat,
Deodatus, putea foarte bine sa-§i iea revanqa pentru scurta
prigonire din ultimii ani. Aristocratia romans, cu consulii,
ex-consulii §i patricii ei, simtia o ambitie de independent&
pe care n'o potolisera executiile orinduite de Teodoric.
La Inceput, Iustinian, cdominus Imperator, pentru re-
dactorul, acuma contemporan, al biografiei pontificate, e
g indi gn at , pentru uciderea mo§tenitoarei Gotilor de catre
sotul ei. Imparatul se considers deci ca acela de care
attrna aceasta regalitate barbara, cgreia-i poate retrage
delegatia acordata odinioara 1. Teodat, plin de Ingrijorare,
maga pe noul Papa (de la 535), en numele grecesc, Aga-
pit, sa refaca, drumul la Constantinopol, care fusese fatal
1 Atalaric are pe monedele sale, ca gi Teodoric, chipul Cesarului
bizantin; Diehl, Justinien et la civilisation byzantine, p. 137. Trasi-
mund Vandalul pare s infatiseze pe Hristos Intre douA cruci (ibid.,
p. 435). $i monedele lui Teodat si Vitige an pe Iustinian (ibid., pp.
138-9). Cf. Bulletin de l'Institut pour l'itude de l'Europe sud-orientale,
1919, p. 24 qi nota 1. Monede vandale Cu acelasi chip, Diehl, o, c.,
pp. 173-4. Cf. §i pp. 183-4, 191. Coroana din moneda lui Teodat e im-
perial/1, deci nu1 poate Impodobi pe el. Monede gotice cu efigia lui
Anastasia (!) ibid., pp. 198-9.

www.dacoromanica.ro
 1. 0API I trApIRAft 17

1U1 lean. Breviariul lui Liberatus spune limpede eä misiu.

nea lui era sä Impiedece expeditia ,,romans" In Italia,
cad Teodat amenintase ca altfel va distruge pe senatori
ski famillile senatorilorl. E primit tcu glorie' In cetatea
Imparateasca, ski el I i 1ngaduie a cerceta ortodoxia, care
e afla.ta cu lipsa, a patriarhului Antim, omul Teodorei, ade-
varata sthpinitoare. Iustinian iea ap6.rara ocrotitului san
si al sotiei sale, ceia ce face pe Agapit sa exclame: En,
plclitosul, am dorit sa 'sin la Iustinian, ImpAratul prea-
crestin, ci acum am gtisit Insa pe Diocletian; dar nu ma
tem de amenintarile tale" 2. Cesarul se umileste" la nima
ci adorka, acceptind ca non patriarh pe Menna. Ce s'ar
fi Intimplat pe Urrag, nu se poate eti, cad Papa-si isprl-
vests zilele la Constantinopol (536).
Ca raspuns la aceastg, a doua manifestatie pentru Bi-
zant, la acest iredentism" al papalitatii, Teodat impune
pe Silveriu, fiul Papei Hormisdas, ca un ntiran" ce este,
on sila, Jar& deliberatie de decret" 3. Pedeapsa mortii su-
bite Ti ajunge, ca odinioara, pe Anastasiu. Vitige,In pro-
nuntarea italiana, care Incepe a se desemna: Guitigis, ti
iea locul. Sot al fiicei Amalasuntei, el Intr6, In ordinea
legitima a succesiunii gotice; de la Inceput patrunde cu
sila 'n Ravena. Indignarea" noun a lui Iustinian arata
fug di, la Constantinopol titlul sau nu fusese recunoscut,
si Inca oda% se aminteste In Liber pontificalis c. Amala-
sunta 111810 fusese Jecomandatl", commendata, dupa obi-
ceiul germanic, Imparatului, care avea deci si din punctul
de vedere al barbarilor un drept asupra Italiei; Vitige era
fara voia" lui 4. Deci Belisariu Velisarius, cum se rostia
Migne, Patrologia latina, LXV111, col. 1059: nisi egissent apud
imperatorem ut destinatum exercitum suum de Italia submoveretv.
2 Ego quidam peccator ad lustinianum christianissimum venire de-
sideravi; nunc autem Diocietianurn inveni, qui (amen minas tuas
non pertimesco; Liber pontificalis.
Sine deliberatione decreti; ibid. Datina era ca dupA alegere, de
cler gi popor, sit se subscrie actul (csubscribere in eump), iar apoi co-
fat Statului gintAria decretul' (tdecretum confirmare)).
4 Contra votum domini lustiniani Augusti; Liber pontificalis.

www.dacoromanica.ro
11 ELEMENTE E DE 1.11NITAtE MED1E*ALE, MODERNS §1 CONTEMPODAES

la G.reoi, In acela§i izvor, ci pata ordin de a libera Oath

Italia din captivitatea Gotilor" 1. Aceste cuvinte ,de ]a ci-
neva care trade, In acea vreme au o valoare deosebitl
pentra a prinde sensul insusi al evenimentelor. Intfun atac
energic, generalul "roman, iea Neapole, flra a cruta pe
nimeni gi nimio: preoti, cAlugAri, calugArite, biserici 2.

,Pentru numele roman", pro nomine romano" 3, Italia fu-

sese redobindita de acela pe care In acel moment cei li-
berati de dinsul 11 numiau, recunoscAtori, patriciul vene-
rabil". La Roma, Papa Silveriu 11 primeqte cu bucurie
(benign) 4.
Dar, din Ravena, undo se refugiase, regele gonit revine
In primavarg. BAnuieli cad asupra lui Silveriu el ar fi
fost prielnic acestei 1ntoarceri ofensive ; se descopar pre-
tinse scrisori ale lui cAtre Vitige, chemindu-1 la portile
Rowei5. Teodora, temuta Augusta, intervine: ea afla prilej
sA-§i rAsbune pentru scoaterea lui Antim. Papa e somat
s1-1 restabileascA, 0, vie Insugi la Constantinopol. Anto-
nina, prietena Teodorei ci sotia lui Belisariu, iea asuprall
cercetarea celui Invinuit. Fiul ei, Fotie, II face, en juramint,
sa vie la palat. Cronica romana Infati§eaza plastic scena:
Patricia Antonina statea In pat, si Belisariu se afla la
picioarele ei... Zi, doamne Silveriu Papa, co ti-am facet
tie qi Romanilor de ai vrut sA, ne dai In minile Gotilor ? 6 D.
indata Papa e arestat de un subdiacon ,,regionariu" al
regiunii" fntaia; e depus, readus In stare de simplu el-
lugar, pentru a fi trimes la Patara (Licia), apoi In insulele

1 Ut liberaret omnem Italiam a captivit9te Gothorum; ibid.

2 Nee ecclesiis pepercit praedando; ibid
8 $i mai jos: nomen romanum ; ibid.

4 Data e aratata precis, si prin indictia bizantina.

. Liberatus, 1. c., p. 1039: intentabat ei calumniam quasi Gothis
scripsisset ut Romam intrarent".
o Ne pigriteris ad nos venire aut certe revoca Anthimum in locum
suum ... Antonina patricia iacebat in lecto, et Vilisarius sedebat ad
podes eius ... <Dic, domino Silveri Papa, quid fecimuktibi et Romanis
ut to veils nos in manna Gothorum tradere ?; ibid.

www.dacoromanica.ro
 f. -- PAPI §1 ft1PARATI 19

Pontii, in Pontias (Palmaria), Hogg coasta Italiei, unde a

murit de foame, moarte de martir 1.
Vigiliu, contra-candidatul agreat de Teodora $i apoi nr-
masal lui Silveriu, e ales, din ordinul lui Belisariu, omul
stIpinilor. si dear frica de Romani" (timer Romanorum)
de-1 va Ympiedeca de la aceasta. Vitige Fins e adus de
un magister militum" la Belisariu si la dinsul" 2. Chiar
de la Ynceput el se tadreapta catre acel Antim de Cons-
tantinopol, originea vrajbei, ski cgtre Patriarhul de Ale-
xandria pentrn a li spune cg a facut pe placul aceleia
pe care o numecte tglorioasa doamng si fiica, a sa patricia
Antonina,, cg a recunoscut cum cg punctul de vedere mo-
nofisit, admis si sustinut de Teodora, e cel adevgrat. Arhie-
piscopului de Arles fa scrie ea nu poate sg-i dea palinl
fArg, voia Impgratului. Banuit !lig cg si el s'ar pntea In-
telege an Gotii a, e chemat la Constantinopol ca sg con-
damne, dupg dorinta lui Justinian si a sotiei sale, domini
filii nostri et elementissimi principis, eresia ccelor trei capitole" 4
si a excomunica pe Menna pentrn a-1 absolvi numai dupg
cererea Teodorei (550-2).
Acest drum Incepe cn adinci umilinte. Un ofiter bizantin,
Antemin, vine sa -1 ridice, rii populatia romang presinti. o
plingere Yn saris contra lui. Era tocmai ziva lui de nag-
tore ski facea daruri poporului 5". Clnd 0, se urce pe co-
rabia care-1 astepta In apele Tibrului, el vorbeste mul-
timii, care rAspunde amin, iar apoi, la plecare, arunca
dupg, el on pietre si bete, insultindu-1 ski urtndu-i cele mai
rele: ran ai facut Romanilor, ran sa afli unde vei merge' 6.
1 Et sastentavit eum pane tribulationis et aqua augustiae. Qui de.
ficiens mortuus est, et confessor factus est; ibid.
2 Adduxit ad Vilisarium et ad Vigilium, Romam; ibid.
8 Victor Tunnunensis.
' Propositiile admise de Teodor de Mopsuest, Teodor de Tir si lbas
de Edesa.
5 Erat enim natalie eius dies, munera tradens populo; Liber pon-
tificals. i aici avem data exacta.
6 Data oratione, respondit omnis populus amen, et mota est navis.
Videntes Romani quod movisset navis in qua eedebat Vigilius, tuna

www.dacoromanica.ro
2a ELEMENTag Di UNITATE hlkDleVALE, V 6DERNE sI CONIESPORANE

Tot* din Catania el poate trimete locOitorii sal la,Roma 3:

In Constantinopol, se saruta on Iustinian, si Incepura
a plinge, iar poporul acela cinta psalmi innaintea lui pana
la biserica Sfintei Sofli ". Discutiile, care dureaza doi ani,
it pun adesea in cea mai mare primejdie. Imparatul si
Teodora Ii par ca Diocletian si Eleutheria; e palmuit, In-
vinuit ca ucigas; refugiindu-se In biserica Sfintei Eufemii,
se prinde de stIlpii altarului. i. Teodora Augusta facu sa
i se puie funia 'n git si 0, fie tras prin tot crap' pang,
sears" 2, cind e Inchis In temni0, unde i se da numai pine
si apa, ai lui fiind trimesi la munca minelor.
In acest timp Totila 3 capata coroana GoWor, si el sileste
prin foame pe Romani sa se predea. Toata noaptea sung,
trimbiVle; a doua zi, poporul find ascuns prin biserici,
el intro, pe poarta Sfintului Pavel; dar s'a aratat blind,
ea un tats, on fiii sal" 4. Paste putin ins, piers intr'o
ultimo, lupta, de sacrificiu pentru poporul sau. Se cere
atunci, de popor, intoarcerea lui Vigiliu, care e ins, la
capatul puterilor sale; moan la Siracusa, pe cale. Iar Narses,
biruitorul Gotilor, instaleaza pe urmasul lui, Pelagiu, care
strabate Roma In procesie, de la Sf. PancrAiu la Sfintul
Petru. Ingrijindu-se de Italia pradatA, el declara ca ana-
tematiseaza pe oricine a calcat ca Vigiliu sau va calca
°licit de putin hotaririle sinodului din Chalcedon. Dar, de
qi supus ordinelor lui Narses, 'edam& pentru sine dreptul
de a convoca sinoade generale; farg, autoritatea" lui nicio
coepit populus iactare post eum Lapides, fustes, cacabos et dicers:
fames tua tecum, mortalitas tecum; male fetish Romanis, male in-
venias ubi vadis; ibid.
1 Ad custodiendum Lateranis et gubernandum clerum; ibid.
2 Fecitque Theodora Augusta mitti funem in collum eius et trahi
per totam civitatem usque ad vesperum; ibid.
a Beduam, qui Totila nuncupabatur; ibid. Pe monede : Badivila rex;
Diehl, 1. c., pp. 191-2.
4 Tota enim nocte fecit buccina clangi usque dum cunctus populus
fugeret, aut per ecclesias se celarent, ne gladio Romani vitam fini-
rent. Ingressus autem rex habitavit cum Romanis quasi pater cum
Ms; Liber pontificalis.

www.dacoromanica.ro
 I. - PAPI SI iMPX.RATI 21

decisiune nu e valabilg 1. Venetia, Istria, Milanul slut si-

lite a reintra in vechile legg,turi cu Sfintul Scaun. Concursul
agentilor Bisericii 11 va reclamg In tot ce prive§te pe un
cleric 2.
Totu§i opera de cucerire bizantina izbutise a rgpi, de
fapt, orice independents Sfintului.Scaun, precum jignise qi

°data de pacea lui Teodoric ,

pagubise aristocratia romans, trezits din nou la ambitii po-
litico, §i nemult.gruise adInc populatia, care se bucura
facind-o sg, van, In orice
()gal §i dreggtor al lui Iustinian un .Grec,, un strain, un
du§man. Se adaugia sentimentul de umilinta al Romei,
Capitalg a Gotilor, care recgdea in situatia unui ora§ de
provincie, qi caracterul antipatic al administratiei bizantine,
apgsgtoare §i netrebnica.

Eadem causa non licere ulli particularem synodum convocare,

sod, quotiens aliqua de universali synodo aliquibus dubitatio nascetur,
ad recipendam rationem hi, aut sponte ad apostolicam sedem conve-
niant, aut, si forte obstinati et contumaces extiterint, aut attrahi ad
salutem eos necesse ease aut secundum canones per saeculares op-
primi potestates.
2 Ne hoc sola militaris ma.nus sine ullo ecclesiae admitioulo fa-
cere videatur.

www.dacoromanica.ro
 Sfintul Scaun, Bizantul 0 Longobarzii.
0 veche legends 1 face ca opera Indeplinita In mare
parte de Narses sg, fie distrusg, Intr'un teas de nemulta-
mire, la rechemarea lui din teritoriul italian, tot de dInsul.
Multamitg, actului de trgdare a1 batrInului eunuc Longo-
barzii ar fi Intrat In peninsula.
De fapt, explicatia noii cuceriri barbare prin acest act
al lui Narses se gase§te Intr'unul singur din manuscriptele
care ni-au pgstrat Liber Pontificalis, biografiile, acum con-
temporane, ale Papilor. Dupg, ce se arata cum s'a tesut
intriga contra lui, care n'ar fi voit sa piece, se adauge
acolo, la plecarea-i din Roma In Campania: §i a scris
neamului Longobarzilor sä vie §i sg, ieie In stgpInire Italia' 2.
Din potrivg, In textul comun se pomene§te de interventia
Papei pe lInga vicariul imperial, pe and se afla la Neapole:
el mai Intreabg °data, ce ran a fault Romanilor, §i loan
al III-lea asigura cg mai curind plead, el decit sa iasa, din
Italia apgrgtorul ei. Narses revine cu Papa ca sg, moara
!mg dupg scurtg vreme 3.
1 0 IntIlnim $i In Cronica de la Monte Cassino: tAlter ludas ef-
fectus,.
2 Et scripsit genti Longobardorum ut venirent et possiderent Ita-
Ham; ibid.
a Die, sanctissime Papa, quid male feci Romanis? Vadam ad pedes
eius qui me misit ut cognoscat ()Innis Italia quomodo totis viribus
laboravi pro ea... Citius ego vadam quam to de bac terra egressus
fuisses; ibid.

www.dacoromanica.ro
 I. - PAPI §1 WIWI 24

Izvorul capital pentru istoria papalitatii aratg Insg ceia

ce se qtie fii de aiurea, ceia ce adusese qi va aduce ca-
tastrofa domina0ei bizantine §i aiurea, In Dacia, In Siria,
de exemplu, la cea d'intaiu InfAi§are a cetelor navalitoare
de barbari: adinca nemultamire a populatiei aproape In.
tregi cu sistemul de stoarcere fiscala §i de Inlarytaire a
oricarii initiative, de conservatism imutabil In stricte forme
chinuitoare, care deosebeqte administratia cromana, a Ra-
sgritenilor. In toate aceste locuri a fost un adevarat ple-
biscit pentru barbari. Se spune In biografia Papei loan ca
cRomanii, Indemnaffi de urg,, au facut pe noul Imparat
lustinian §i pe so0a lui, Sofia, nepoata §i urma§a la pu-
tore a Teodorei, sa recheme pe omul indispensabil apa-
rarii Italiei, Eli se explica aceasta Ora prin aplecarea for
de a cservi mai bucuros GoOlor decIt Romani lor. '. Sau
se Inlatura guvernatorul, spun acesti Romani satui de
dinsul, sau vor trece la barbari 2. Iar Narses se apart,: ,,dacg,
am facut Tau Romanilor, rau sa ma gaseasca" 3.
Longobarzii nu erau, In acest moment, la 568, necunos-
eAi Italiei. Marcellinus Comes Inseamna la 552 ca Belisariu
a batut pe Goti cu ajutorul acestui nou neam germanic.
Innainto de apariVa for supt Alboin cuceritorul, se pome-
neso Heruli navalind, cu un rege Sindualf, §i Narses 11
wide pe acesta, subjugInd tot neamul Herulilor 4s. Sofia
lui Alboin apare dupg, uciderea lui, cm multime de Gepizi,

1 Dupit co se constatl liniptea Italiei scapate de noii barbari (carat

ergo tota Italia gaudensa): (Tune Romam, invidia ducti, suggestionem
fecerunt Iustino et Sophiae, quia expedierat Romanis Gothis sery ire
quam Graecis); ibid.
2 Aut carte nos gentibus deserviemus ; ibid.
Si male faci Romanis, male inveniam.
Cronioa Ravenei (/. c, p. 108) 11 lauda: Vicit duos rages Gotho-
rum et duces Francorum iugulavit gladio. Sub istius praesulis tern-
poribus abundantia fuit magna et ordinatio in populo Italiae". A Ira-
podobit pi manastirile. Dar a plecat cu averea Italiei, cum divitiis
Italiae).Mai departs: 'gessit multas victoriar in Italia is aemulatione
aninium Itomanorums (p. 124)
* Et onanem gentem Hernlorum sibi subiugavit; Liber pontificaiia.

www.dacoromanica.ro
24 ELEMENTE6E DE UN1TAT.E MED1EVALE, MODERNE §1 CONTEMPORANE

ea insagi fiind fiica regelui lor, ucis de sotul ei viitor

oi de Longobarzi". i acela izvor noteaza ca.: In zilele
acelea s'a stirnit neamul Avarilor 2, de a ajuns fn Panonia".
Aici se aflau insa Gepizii g3tici, cu acea ramura desfacuta
din mijlocul for cari slut Longobarzii, Barbo§ii" s: tre-
cerea in Italia a unora qi a celorlalti, can se impusera ca
numar §i ca valoare, e deci o simply consecinta a deslo-
cuirii can se produsese In regiunile panonice de mi§carea,
venind de spre Rasarit, a maselor uralo-altaice, refacute
supt numele nou de Avari. Spre sfir§itul veacului, de pe
urma aceleia§i mi§cari, Slavii, gens Slavorurn, ajung prin
Istria la portile Italiei.
Sfintul Scaun pare a fi pretins, de la inceput, Impara,
tului din Constantinopol sa iea o hotarire limpede §i de-
finitiva In ce prive§te pe Longobarzi, combatindu-i cu forte
Ilona sau recunoscindu-i de federate, iar pe regele for
ca vicariu In Italia, cum se facuse §i cu alti barbari mai
Innainte. Orice ajutor lipsi insa, chiar §i acela de provisii,
In mijlocul unei foamete cumplite, care ajuta esential In-
tinderea §i consolidarea Longobarzilor, o cetate predindu-se
dupa alts cetate.
Than §i Benedict se strecurasera pe Scaunul Stintului
Petru in cele mai grele imprejurari, parasiti de oficialitatea
bizantina §i priviti ran, ba chiar atacAi une on violent,
prigoniti de populaVa romana, care, avind sentimentele
pe care le-am constatat, cauta intelegerea cu barbarii cei
noi, ca una care, In generatia precedents, &also foarte
bine cu barbarii cei vechi. In mijlocul asediului Romei de
1 Cum multitudine Gebedorum et Longobardorum; Cronies Ra-
venei, p. 125.
2 In diebus illis excitata est gens Avarorum: in Pannonia deventi
sunt (ibid., p. 123).
Cf. Zeuss, Die Deutschen and ihre Nachbarstamme.
I

cEodem tempore gens Longobardorum invasit omnem Italiam

simulque fames nimia, ut etiam multitudo castrorum se tradidisset
Longobardis ut temperare possent inopiam fames. Pe urma numai
Iustin trimite grlu din Egipt, tet sic rsisertus est Deus Italiae' (Li-
bor pontificais).

www.dacoromanica.ro
 11 - PAP1 X41 IMPIRATI 25

Longobarzi e ales, astfel, la 5/7, Pelagiu, al cgrui tatg purta

numele gotic de Vinigild, gi ordinarea lui cas unic pang
atunci se face, din neputinta comunicatiilor materiale,
fgrg aprobarea din partea Impgratului 1.
Noul ales trimete la Constantinopol pe notariul Hono-
ratus gi pe episcopul Sebastian, si anume, dupg Insgqi mar-
turisirea sa, (mai ales pentru ca partile romane pgreau a
fi lasate Mai niciun sprijin qi exarhul ni scrie cg nu poate
ggsi pentru not niciun leac, ; astfel toastea prea-ticglosului
neam, 2 va Inn eca ultima insull de stapInire imperial, rg-
masg In Italia, ultimul colt undo exarhul tisi hartulariul
Smaragd, urmasul grec al Armeanului Narses, lupta, cpentru
fericirea Imparatilor crestini, 3.
In aceste Imprejurgri fu ales Papa cu de-a sila un cl-
lugar care, tragindu-se din marea familie Anicia, represinta
spiritul, combativ Inca, al aristocratiei senatoriale: Grigorie.

Biserica, spune el, era ca co corabie veche qi foarte

stricata P; Roma se afla In cea mai mare nevoie; soldatii
neplgtiti se rgsculaserg, citiva Teodosiaci ramlind numai
In serviciu; dreggtorii, iudices, nu Inflti§au pentru Papa
lied% Inca un abus 4. cOrasele., spune el, tent darlmate,,
castelele sfarlmate, bisericile In ruine: niciun plugar nu
mai locuieste In sglasurile lui, 6; multimea se refugia In
insule mai ferite; Milanesii se grgmgdiau pe litoralul Li-
1 Ordinatur absque iussione principis, eo quod Longobardi obside,
rent civitatem romanam; ibid.
2 Maximo partes romanae omni praesidio vacuatae videntur et exar-
chus nullum nobis posse remedium facere scribit... Nefandissimae
gentis exercitus.
8 cPro felicitate christianorum principum., Biserica Aquileii ei Is-
triei, pretextlnd o discutie de dogma asupra gcelor trei capitole,
desertase la iMmic.
' Vetusta navis vehementerque confracta.... Romanae urbis neces-
sitas..., seditio militum ...Non Romanorum, sed Langobardorum epis.
copum factum esse.
5 Eversas urbes, castra eruta, ecclestae destructae: nullus terrain
Aostram cultor inhabitat,

www.dacoromanica.ro
26 ELEMENTELE DE UNITATE MEDIEVALE, MODERNE BSI CONTEMPORANE

guriei; Sardinia, supt ducele i juzii ei, parea ca se ridic&

la insemnatate prin Imbulzeala fugarilor; Neapole era In
primejdie sa cads; din Corsica locuitorii cautau un ada-
post In Sicilia devenita longobarda; Ariulf, ducele de Spoleto,
Inainta victorios. I se 'Area lui Grigorie ca e mai cu-
Tind episcop al Longobarzilor decit al Romanilor 1. Lipsa
totals de ajutor e adusa Innainte cu mustrare lui Ioan pa-
triciu i questor, care zepresinta pe Imparatul Mauriciu,
ale carui recomandatii, spune Papa ironic, samana cu ale
cui ar voi sä preface, o maimuta Intr'un leu" 1. °data, i
s'a oferit sa organiseze un complot contra regelui, ducilor,
contilor longobarzi, §i el, de qi serv" al lui Mauriciu §i
al Constantinei, sotia sa, refusa hotarlt, ca unul ,ce se
tome de Dumnezeu ", oh gateasca nioartea cuiva 2. De dou.-
zeci §i opt de ani traim In acest oral Intre sabiile Lon-
gobarzilor, 8, i rgutatea dregatorilor romani, lacomia for
faceau, cuteaza a o declara Grigorie, mai ran decit sabiile
barbarilor 4.
Ajutorul din Constantinopole hotarIt ca nu -1 are de al-
teptat. Primejdia continua de spre Slavi pe linia Dunarii
oerea ca fo4ele Imperiului O. fie Indreptate In aceasta di-
riactie, unde, ocupindu-se teritoriinapadite de ace§ti barbari,
se Impiedeca, de altminterea, temuta Inaintare a Avarilor,
domnii lor. In Asia, din partea Per§ilor era aceiali ame-
nintare ca In zilele mai role ale lui Iustinian. Grigorie,
asediat In Roma de regale longobard Agilulf gi parasit de
cea mai mare parte a soldAilor Imparate§ti, incapabili sa
se mai lupte, avea de ales Intro aceste trei directii: sä
medieza pacea Intro barbari i Imperiu, sa Incheie el In-

1 Serenissimus dominus Imperator fieri simiam leonem iussit.

2 Set quia Deum timeo, in mortem cuiuslibet hominis me immit-
t ere formido.
3 In hac urbe inter Langobardorum gladios vivimus.
' Eius (Romani) in vos malitia gladios Lor.gobardorum vicit, ita
ut benigniores videantur hostes qui nos interimunt quam reipublicae
indices qui nos malitia sua, rapinis atque falaciis in sagittatione con-
sumunt.

www.dacoromanica.ro
 I. - PAPI §I IMPARATI 27

sngi o Intelegere en dingii sau sa recurg& la alti ajuatori

din mei* lume pe care ajungea tot mai mult s'o con.
sidere in afar& de Imperiu §i mai presus de Imperiu.
Francii erau, de un limp, In strinse leg&turi cu Biserica
romans. Liber pontificalis arata el In Tesaurul vechilor Papi
se aflau daruri de la Clovis, de la regele Francilor Clo-
doyen, cre§tinula. De atRea on pentru chestiile de dogma
care interesau pe regii merovingieni deslegarea se ceruse
de la Roma, izvorul autenticitatii. Vigiliu statuse In cores-
pondent& cu Teodebert, rege al Australiei, §i pe vremea lui
Iustinian afacerile Orientului, ca §i ale cprea-gloriosului
rege* Childebert, fuseser& aduse Innaintea arhiepiscopului
de Arles; Childebert fusese invitat s& intervie pe ling&
Ostrogoti in favoarea Bisericii romane. Discutii aprinse se
urmau cu Galia in ce prive§te eresia celor trei capitule",
dar aceasta bogatl provincie era considerate ca sorgintea
de undo se putea reface Biserica pradatI, pe care Impre-
jurarile o siliau, dupe suferintile atitor rAzboaie, sa caute
tin insnlele sau locurile straine* tale de nevoie pentru a
se fngriji de clerul si de slracii ei I, De aici veniau bani,
solidi Galliarutn, §i haine. Biserica avea proprietati de pd-
mint In Galia. Dace, fn ultimii ani, navalirea Francilor
lui Leutariu §i Bucelin adusese pe ace§ti barbari cato-
lici, al caror sef se mindria de mult cu titlul de pa-
tricin roman, trite° situatie de dusmanie cu Bizantul, Bi-
serica romana nu adoptase intru Coate atitudinea oficiali-
tatirmilitare §i civile. i, dacl, pe la 558.60, Papa mentiona,
hate° scrisoare catre patriciul Valerian, alaturi de ttiranul
Totila', stApin pe Istria §i Venetia, prad6ciunile france

I Tanta egestas et nuditas in civitate ista est, ut sine dolore et

angustia cordis nostri homines qnos, honeste loco natos, idoneos no-
veramus, non possimus adspicere... Romano. Ecclesia post continuam
XXV et eo amplius amnorum vastationem bellicam in ltaliae regioni-
bus accidentem..., non aliunde nisi de peregrinis insulis aut twit;
clero pauperibusque, etsi non sufficiens, vel exiguum tamen stipen-
dium consequitur.
2 Francis =eta vastantibus.

www.dacoromanica.ro
28 ELENIENTEt.E DE UNITATE MEDIEVALE, 310DERNE §I CONTEMPORAI\ E

Pelagiu at II-lea, adresindu -se catre episcopul de Autun,

declara cg regii ortodocsi ai Francilor sint, ca din preve-
derea lui Dumnezeu, cvecini sau ajutgtori ai orasului Romei
si ai 1ntregii Italii,, si-i Indemna, prin aceastg mijlocire,
s1 se grabeasca a se desparti de prietenia si leggtura Lon-
gobarzilor )1. Astfel de cereri ins veniau Innainte de vremea
end li se putea da urmare. Apar4ia regelui franc Hilde,
bert contra Longobardului Autharis fu un simplu incident
si Intoarcerea lui in 590 aduse numai treatoarea ocupatie
a Milanului si a Veronei chiar.
Visigoth din Spania fuseserg multg vreme Arieni. Dar
tocmai in acest timp regele Recared, trecind la catolicism,
devenia si el un gloriosissimus rex", ca si vecinii sal
franci. Opositia fatg de ocupatia bizanting de pe coasts
Mesa ca lucrurile sg se opreascg Ia asemenea acte de ci-
vilitate simplg.
Pe cind Spania revenia astfel Ia dreapta credinta, contra
arianismului traditional la stapinii ei, Anglia lagging antra
si ea In sinul Bisericii. Caluggrul Augustin, din nagngstirea
fundatg de Papa insusi, era trimes anume pentru acest
scop at convertirii unui popor cunoscut pang atunci numai
indirect, prin Franci, on in persoana sclavilor ce se vindeau
pe pietele Romei 2. Recomandatii catre regii franci Teodoric
si Teodebert, catre toti sefii Bisericii Galiei, catre Arigiu
patriciu18, it intovarasiau In calea lui lungg si periculoasg.
In curind se primia vestea ca el a botezat pests 10.000
de Angli (597). Se vor crea zece episcopate In cucerirea
curagiosului misionar. Cutare episcop franc cgpata paliul
pentru ajutoare date convertitorului. Regina Berta, regele
Etelbert erau felicitati pentru marea ispravg Indeplinitg,
si acesta din urnag sfltuit sg caute a fi un nou Con-
stantin.
1 Huic urbi vel universae Italiae finitimos adiutoresque... ab ami-
citia et coniunctione ...Langobardorum .. se segregare festinent.
2 Acesti tineri de 17-18 ani, can se cumparau pentru manastirii
apar si In corespondenta cu episcopul de Arles.
8 Patric us Galilee.

www.dacoromanica.ro
 I. pAPI §I IMPARAt 29

Singura Cale de urmat ins& In circumstantele grozave era

InOlegerea cu Longobarzii, cu sau WA voia Imparatului
din Rasarit.
La Inceput, cuceritorii se arataserl intransigenti. Autharis
oprise a se boteza catolic copiii razboinicilor sai. Regina
Teodelinda, care primise crezul roman, se desfacu de Bi-
sericg pe chestia, Inca foarte vie, a celor trei capitule"
(593). Dar, doi ani mai tarziu, Grigorie lua hotarirea de a
cere Imparatului si£ negocieze pacea intro regele Agilulf
si patriciul bizantin, on s& i se ingaduie lui 1nsusi a In-
cheia o pace special& si locala. Mauriciu se plingea, peste
putin, ca Papa a vorbit de ( prostia) ce a facut lasindu-se
inselat de barbari, dar Grigorie obiecta ca, mai la urmg,
.prosy, fatuus, este si el pentru ca. a consimtit a primi
o situatie asa de teribil6. In Tuscia, la Perugia, primejdia
longobardl cere, necontenit, putinele puteri militare ramase
in Italia, iar ling& zidurile Romei asediate cetatenii far&
aparare slut trasi, ca niste cfni (more canum"), cu funia
de git si dusi spre vinzare in pietele de sclavi ale terii
Francilor I. Mai multa nadejde e in milostivirea lui 'sus
care ar veni asupra noastr& decit In dreptatea Imparatului--
si iarasi se Insirau suferintile unei populatii nenorocite.
Omiliile lui Ezechiil Inlocuiau sabiile soldatilor imperiali.
(Roma arde goal& de aparatori,, se spune la cap&tul unei
noun, tinguiri pentru care se cautase tot ceia ce retorica
lui Donat avea mai impresionant 2.
Catre sfirsitul veacului pradaciunile Longobarzilor, cari

I Plus de venientis Iesu misericordia quam de lmperatoris militia

praesumere... Ecce cuncta in Europae partibus barbarornm inri sunt
tx'adita, distructae urbes, eversa castra, depopulatae provinciae, nullus
terram cultor inhabitat, saeviunt et dominantur quotidie in necem fi-
delium cultores idolorurh, etc.
2 Ubique luctus aspicimus, undique nenitris audimus, destructae
nrbes, eversa sunt castra, depopulati agri, in solitudinem terra re-
dacta est. Nullus in agris incola, pene nullus in urbibus habitator re-
mansit, et tamen ipsae parvae generis humani reliqu ae adhuc quotidie
et sine cessatione feruntur.

www.dacoromanica.ro
30 ELEMENI'ELE DE UNITATE MEDIEVALE, MODERNE V CONTEMPO/IANE

dispuneau acum Qi de o flota, atinsesertt si Sardinia; dup.

ce la 593 capatase o declaratie de convertire, dupa ce au-
torisase pe episcopul de Ravena O. negocieze cu Agilulf
(596), atacat si de Avari In Friul, Grigorie izbuteste sä In-
cheie un armistitiu, nu fail greutate In ce priveste capa-
tarea juramintelor de asigurare (600-1) La 603, Teodelinda,
Ympacata, boteza pe fiul ei, Adelvald, In legea catolica, si
Papa-i trimetea o truce sfintita si o Evanghelie. La o pace
adevarata si durabilA nu ajunge insa acela care pi stra
toate relatiile lui en Orientul, adapostind pe cutare pa-
triarh pribeag de Antiohia, Intretin1nd corespondent& ur-
mata cu exarhul Africei, trimetind pelerine din aristo-
cratia romana, pana la Muntele Sinai siIndemnind pe Mi-
tropolitul Armeniei. Asemenea legaturi Ii sint necesare si
pentru rostul lui in Balcani, uncle mentine supt ascultare
Scaunul din Sa lona si nu 1nglduie a i se rapi dreptu-
rile asupra Mitropoliei de la Prima Iustiniana. Pentru el,
cregii barbari sint domni peste robi, iar Imparatul Ro-
manilor peste oameniliberi D 1,
Dar el ramine fneredintat ca, e stapinul Iumii In ordinea
duhovniceascA. Nu stiu ce episcop nu i-ar fi supus 2." A
recunoaste pe cepiscopul, de Constantinopol ca ecumenic
ar fi a pierde, admitind acest ticalos cuvint, credinta
1110.0". Nu numai ierarhia, dar si traditia greceasca-i
pare a fi inferioara celei romane; Etextele scrise latineste
slut mult mai bune cleat cele grecesti, pentru c6, ale noastre
nu cuprind tnselaciuni,, spune el contelui Narses4. Daca
la Constantinopol nu mai exists un bun traducator din
latineste 5, Eusebiu nu se mai afia In icarhivele,, In cbibli-
1 Rages gentium domini servorum sunt, Imperator vero Romanorum
dominus liberorum (a. 601).
2 Nescio quis ei episcopus subiectus non sit (a. 698).
3 In isto scelesto vocabulo consentire nihil est aliud quam fidem
perdere.
4 Romani codices multo veriores stint graecis, quia nos nostro sicut
non acumine, ita nec imposturas habemus
6 Hodie in constantinopolitana civitate qui de latine in graecum
dictata bene transferant, non sunt.

www.dacoromanica.ro
 I. PAPI s1 fininATI 31

°teeth:), ttomei. Scrisori grecesti se mai primesc aici,

dar Papa declara ca nu cunoaste aceasta limb& 1, Ca DiCi
n'ar avea, deci, nevoie de dinsa. Grecitatea era A. traduca
mai tarziu scrisele lui Grigorie gDialogulp ; el Insusi nu se
giudia, scriind, la dinsa, ci la lumea lui apuseana, cu ca-
racterul latin din ce In ce mai osebit, cu cunostinta cUltu-
rala mai caracterisata, pe vremea rind citatiile din Virgiliu
rasar In Cronica episcopilor de Ravena.

6 Nec graece novisse, ned aliquod opus aliquando graece conscripsisse.

www.dacoromanica.ro
 Iv.

Papalitatea In pace cu Lombarzii §i In atirnare

de Bizant.
In trecatoarea pAstorire a lui Sabinian (604-5), bunele
relatii cu Lombarzii, acuma catolici, deci nesupu§i osindelor
ce ating pe eretici, se me4n, pe end Constantinopolul e
prins In convulsiile tiraniei criminale a lui Foca, uciga§ul
lui Mauriciu. In exarhat, patriciul, un eunuc ca Narses,
se proclarn Imparat ci e ucis In calea spre Roma, capul
fiindu-i trimes la Bizant. Foca e bucuros sä primeasca, In
situatia sa, pe solii laici ai lui Agilulf §i 0, Incheie pace cu
ell; trime0i Imparate§ti apar la Ravena. Cronica Ravenei
afirma chiar ca, pentru a cIstiga §i pe Papa Bonifaciu, Ina-
paratul i-a recunoscut calitatea de §ef al Bisericii univer-
sale 2, renunVnd la drepturile Patriarhului sAu; i se cedeaza
§i Panteonul, reservat pans atunci dregatoriilor civile.
Dar Biserica a cAzut de acum cu totul In sfera de in-
fluenta a Bizantului, de ci ea-si intinde tot mai mutt au-
toritatea In Anglia lui Etelwald, lui Eadbald, lui Edvin de
Northumberland. Mt privegte Bizarqul, restaurator al drep-
' Paul Diaconal, IV, xxxvr.
2 Aliquantis annis quieta fuit Italia... Postulante Beato Bonifacio
Papa, statmt ut Romana Ecclesia omnium ecclesiarum et caput asset
et sedes, quod antea constantinopolitana Ecclesia prima vocaretur ;
Cronica citata. Liber pontifica/i8: Hic obtinui apud Phocam principem
ut sedes apostolica Beati Petri Apostoli caput esse omnium Eccle-
siarum, id est Ecclesia Romana, quia Ecclesia constantinopolitana
primam se omnium ecclesiarum scribebat. Tot aca ci In Paul Diacopul.

www.dacoromanica.ro
 f. - PAN $1 iNiPXnati 33

turilor sale in Orient, prin sabia lui Heracliu, In Apusul,

cu total neglijat, el ofera numai scandalul si primejdia se-
filor de pro vincie revoltata. Loviturile longobarde supt
regale Rotaris, in Toscana si aiurea, nu servirA la nimic.
Supt Papa Deodat (615-8), patriciul Eleuteriu rasbtma
uciderea exarhului loan; dupa ce a venit la Roma si a
cucerit Neapole, el omoara pe tiran". Tutors la Ravena, pa-
cifica ostasii, elementul de neliniste al timpului, dindu-li
plata 1. Eleuteriu, la rindul lui, va ridica, insg, supt Hera-
cliu, steagul rgscoalei, va deveni si el antarta, rebel, pentru
a cadea ucis ling, Roma de soldatii din Ravena. Innainte de
alegerea Papei Severin (c. 639), urmasul lui Eleuteriu, Isaac,
cpatriciu si exarh al Italiei,, impreuna cu subalternul sau,

,
hartulariul Mauriciu, sef al trupelor neplatite, si cu intreaga
plebe romanA, cde la copil la batrin, a puero usque ad
senem inlaturind pe judecatori (indices), patrunde in cu-
prinsul Lateranului si-1 prada, trimet,ind parte din cele
capatate astfel la Heracliu. Motivele mai de aproape ale
acestei confiscari jffuitoare nu le cunoastem: era vorba last
de lupta clerului roman contra Ecthesei bizantine.
Dup . ca a-easta fu retrasa de imparatul murind, Sca-
unul papal continua lupta contra ctipului impus de Cons-
tantin al II-lea, Papa find totusi un:Grec, Teodor, fiul pa-
triarhului de Ierusalim. Acum e rindul lui Mauriciu ca
sa se ras-oale (intartizare) contra lui Isaac, si castelele
din jurul Romoi ii tac jur.1 mint; i se supun ctoti judeca-
torii sau oastea romans, 2 Donus, magistrul militiei si
sachelariu, it prinde, si rasculatul e taiat In margenea ora-
sului. Si, vdziad Isaac capul lui Mauriciu, s'a bucurat" 1,
orinduind ca el sä fie expus in circul Ravenei. In moartea
peste putina vrerne a lui Isaac insusi, biograful Papilor
vede podeapsa lui Dumnezeu.
In a-est ti np exarhii an toata Infatisarea unor stapini.
Isaac intervine pentru a sprijini la tronul longobard pe
Adalavald, eel botezat catolic, impotriva lui Ariovald, sus-
1 Data roga militibus, pax facta est in tota Italia

www.dacoromanica.ro
Si ELEMENT! LI, DI' UNITATE MEDIEVALI MODERN], BSI CONTIMPORANR

.tinut, si contra Papei, de episcopii transpadani. Facind a

se conarma de fiecare Imparat privilegiile SfIntului Scaunl,
guvernatorii bizantini dispun dupg voie de sprijinul Romei.
Exarhul Teodor Caliopa vine cca sg cIrmuiasca toata Ita-
lia' 2, spune biograful Papei Teodor. Constantinopolul e
pentru Romani corasul Impgratesc", tregia civitas ' ; Impa-
ratul e domnul legitim, princeps.
In schimb, Biserica romana someazg, supt acelasi Papa
grec, pe patriarhul ccetat,ii Imparatesti. sg pgraseasca
eresia monotelitg, si el sere Impgratului ca patriarhul
Pyrrhus 0, fie trimes spre cerceta re la Roma lui, unde se
va aduna un sinod anume. Vinovatul se umileste Innainte
Papei si, revenind la eresie, e osindit In adunare ; ur-
map' lui, Pavel, are aceiasi soartg. Trimesii bizautini,
gpocrisiarii, sint opriti de a sluji liturgia In 4 Casa Piaci-
diei". Un sinod de o suta cinci episcopi, chemat de Martin
I-in, afuriseste toate ratgcirile Orientului In bloc, si de-
cisiile stilt comunicate, si in greceste, Impgratului. Epis-
copal de Filadelfia, Ioan, e trimes ca vicariu in Orient, cu
dreptul de a consacra; la 649, se intervine In patriarhatele
de Ierusalim, Antiohia, Alexandria, ca si In episcopatul de
Tesalonic.
Impgratul nu va laza, fireste, rebeliunea tarn pedeapsa.
E cel d'Intaiu conflict cu Imperiul, legitim, unit si etern,
In acest veac al VII-lea, in care, cu toata presenta Lon-
gobarzilor, Bizantul porunceste in Italia neocupata de bar-
bari, ca In zilele lui Iustinian. Exarhul Olimpiu, trimes si
el pentru a administra toata Italia" formula se repeta.
MO. schimbare, cauta sl impuie tipul. Ca prin minune
scapg Martin de arma spa.tarului grec, care voig sa-1 stra-
pungg la liturghie. Dupa, pacea facuta cu Papa, el moare
de boala In Sud, unde luptg cu un nou dusman al Impe-
riului, mai periculos decit Longobarzii, Saracinii, stapini,

' <Serenissimi principes , scrie Papa, hactenus omnes innovave-

runt cuncta privilegia Sedis apostolicae."
2 Ad regendam totam Italiarn.

www.dacoromanica.ro
 1. - PAPI SI INIPARAIII 35

ca Vandalii odinioara, ai Marii Mediterane: Teodor Caliopa,

revenind, va duce insa pe Martin la Constantinopol. In
fruntea trupelor din Ravena el antra In Roma, depune pe
Papa, supt Invinuirea complicitatii cu Saracinii, 11 Buie pe
o corabie yi, prin Naxos unde sta citva limp, Il trece la
ccetatea cea mare a Romani 'or) I. Aici, sustinut de popor,
Papa declara ca, c viu sau mort, apara credinta.; el raspinge
invinuirea legaturii cu Saracinii, carora li-ar fi dat si bani,
E excomunicat, aruncat In temnita ucigasilor. De aici e
expediat In Cherson2, unde vin rare on mici corabii din
partile Rnmaniei spre a se intoarce cu sare" 3: acolo va
muri ca martin
Dar resistenta urmeaza. Petru, caruia biograful Papei
Eugeniu (654-7) ii recunoaste calitatea de patriarh cons-
tantinopolitan", e oprit in pretentAile sale de apariVa for-
mals a cuiva care a ajuns mai tare si decit Sfintul Pa-
rinte, poporul" din Roma, cu iudices §i ostasii sai in frunte,
can tree, ca o clasa conducatoare, in locul vechilor familli
senatoriale.
Urmasul lui, Vitalian ( 672), e mai supus. El care eon-
firmarea obisnuita la Constantinopol, prea-cucernicilor Im-
parati" 4 Constant si Constantin, Si capala intarirea privi-
legiilor. In curind el era s'd mad pe Constant Liu in Italia, £n
Roma lui insdO, potrivit cu noel plan de a fixd, pentru marea
luptd cu Saracinii, centrul de greutate al Imperiului in Sicilia.

Primirea principelui" in Roma sa a fost stralucita: pare&

n'ar mai fi fost Longobarzi In peninsula. Prin Atena, Im-
paratul venise la Tarent, de uncle trece la Benevent si
Neapo le. In ziva de 5 Julie se face Intrarea lui solemn
in. Capita la de odinioara a lumii antice, restituita astfel
" Magna urbs Romanorum.
1 Im locum qui dicitur Cersone.

Naviculae quae raro veniunt de partibus Romaniae ut sale onustae

recedant. Cf. Kleinclausz, L'Empire carolingien, Paris 1902, p. 87 (ci
dupa scrisorile Papei).
Responsales suas cum synodica, iuxta consuetudinem, In regiam
urbem, apud piissimos principes, significans de ordinatione sua.

www.dacoromanica.ro
S6 EL': IENtE .E iiC UVIT1TE EDIE ALE, MODERNE §I CONTEMPODANE

Yn drepturile sale politico. Papa-i iese Innainte la sese mile

de zidurile Romei §1.1 IntovarAseste la Sfintul Petru. In
zilele urmatoare el strAbate stradele cu oastea lui"; el
duce In procesiune paliul de aur, adus cu sine; el visi-
teaza Lateranul r. Dupa, douasprezece zile pleca, nu fara k
ieie arama ce putuse afla In oras. Asezat In Siracusa, de
uncle Incearca, a rapi ducelui longobard din Sudul Italiei
provincia lui, el reintroduce aspra fiscalitate bizantina, care
stirnia pretutindeni nemultamirile populare 2. Va fi ucis In
baie, puindu-se cap ,t asttel unei lungi stgpiniri careia
nu-i lipsise nici ambitia, nici indrazneala marilor hotartri 3.
Pe urma lui vechea serie de rascoale, de cintartisari,
urmeaza. Un anume Mezzetius Incearca, ajutat de unii
;,judecatoria, si. e ucis, pe and Saracinii prada Sicilia si
duc la Alexandria arama IngrAmadita acolo de Imparatul
asasinat. Totusi legatura cu Constantinopolul e mai strInsa
dedit oricind : Agathon, care pastoreste de la 678, era un
Grec din Sicilia, Cind un a secretis imperial ii aduce din
partea treimii de pe tronul (roman), Constantin, Heracliu
si Tiberiu, ordinul de a veni la corasul Impgratesc* pentru
un mare si definitiv sinod, menit a restabili unitatea Bi-
sericii, el Isi trimete macar solii, cari shit adusi de la casa
Placidiei la biserica Maicii Domnului din Blacherne pe cai
frapodob4i (cabali strati). In fiinta lui Gheorghe patriarhul
de ConstantInopol si a lui Macarie de Antiohia se tine ves-
titul sinod in Trullo, cu o suta, cinzeci de Mitropoliti, In
care Macarie pierde partida si e exilat la Roma, fiind In-
locuit cu un Sicilian, si dogma roman a e admisa de
Gheorghe lust*. Astfel, spune Liber pontificalis, cu aju-
torul lui Domnezeu au fost unite sfintele biserici ale lui Dum-
nezea" 4. Episcopul de Porto facuceia ce nu se pomenise
de doua, veacuri aproape serviciul divin In latineste In-

I Et lavit se et ibidem traxit in Basilica !urn.

Diagrapha seu capita atque nauticationem.
3 V. $i. Paul Diaconul, cartes a Va.
4 Deo auxiliante unitae aunt Sanctae Lei Ecclesiae.

www.dacoromanica.ro
 I. PAPI §I IMPARATI 37

naintea Imparatilor, cpentru ca t4 Intr'un glas sa strige

In ziva aceia Intro lauda si pentru biruinta prea-cucerni-
cilor Imparati, cu vorbe latine" (680) 1.
Se hotarlse cu acest prilej necesitatea confirmarii la
Constantinopol a oricarui nou Papa 2. Urmasul lui Agathon
e tot un Sicilian, stiind greceste, Leon al II-lea. Numai
supt Benedict al II-lea se cru0. trim eterea la Imparatul a
actelor de alegere 3. Dar ski mai departe Roma primeste Papi
cari nu slat Italieni: Than al V-lea (685-6) e din Antiohia,
Conon, care-i urmeaza pe un an de zile, vine din tema
asiatica a Tracesilor4 si a fost crescut In Sicilia; clerul roman
voise pe un arhipreot, oastea (exercitus) pe altul, Teodot,
care e primit si de toti judecatorii si de sefii armatei".
Conon e aprobat de exarhul Teodor, ski el trimete pentru
alministrarea patrimoniului din Sicilia pe cineva care
namu4ameste popul4a. Roma e administrate, de judo-
catorii" lui Ioan, gloriosul exarh nou" 6.
Tatal lui Sergiu (687-701) era din Palermo, dar ski data
aceasta Roma, cu organisAia ei locals, se trapotriveSte,
ridicind Innainte si pe vechiul candidat Teodor si pe unul
nou, arhidiaconul Pascal; totusi pentru Sergiu se clstiga
tcapetenlile judecatorilor, oastea romana (exercitus romanae
militiae), si clerul. Pentru Intarirea lui se amaneteaza co-
roanele apostolilor : exarhul Ioan Platys alergase In grabs,
tail a putea fi Intimpinat de oaste cu steagurile 7..
' Ut omnes unanimiter in laudes et victorias piissimorum Impe.
ratoram eo die latius vocibus acclamarent; Liber pontificalis.
2 Non debeat ordinari qui electus fuerit nisi prius decretum ge-
nerale introducatur in regiam urbem secundum antiquam consueti-
di nem.
' Ut persona qui electus fuerit ad Sedem apostolicam e vestigio
absque tarditate pontifex ordinetur.
4 Ex parte tracesio.
5 Omnes iudices cum primatibus exercitus
6 Suis indicibus, quos Romae ordinavit et direxit ad dispensandam
ciNitatem.
7 Ut nec signa, nec banda cum militia romani exercitus occurris-
sent ei iuxta consuetudinem in competenti loco. r'ri a r=npinquo ro-
maane civitatis.

www.dacoromanica.ro
33 ELEMENTELE DE UNITATE MEDIEVALE, MODERNE §I CONTEMPORANE

IJa nog sinod, chemat la Constantinopol, de Imparatul

Igstinian Rinotmetul, introducind puncte not de dogma,
aprobate §i de tricnesii lui Sergiu, a cesta refu.s_a recunoaq-
terea Jpr, Astfol, fara bi uuielile de tradare invocate pentru
asemenea lovituri contra unui Silvriu sau unui Martin
In oele doua secole precedente, pretospatariul Zaharia e
trimes sa ridice din Roma pe clericul neascultator, care mai
credea, ca ortoJoxia se Nate istari aiurea decit in regia
urbs".
Dar acum con§tiinta de putere a Italienilor a crescut
a§a de mult, !nett ea nu mai Ingaduie asemenea silnicii.
Pentru Intaia oars puterii i se opune putere. Mila lui
Dumnezeu prevenind §i ajutInd pe Sfintul Petru Apostolul
§i capetenia Apostolilor si pastrInd Biserica sa neciuntita,
s'a atitat inima o§til din Ravena qi a ducatului Pentapolei
§i a partilor vecine pentru a nu ingadui ca episcopul Sca-
unului apostolic sa. mearga In ora§ul Imparatesc 1." Pe
clad Zaharia, incunjurat de soldaVi din Roma, cauta ajutor
la. Papa, pe care trebuie sa.-1 prinda, ascunzIndu-se suet
patul lui, oastea roman& luta pe poarta Sfintului Petru
venind la Lateran, care sa, vada, pe Sergiu, Asttel e silit
sa plece trimesul unui Imparat care el Insu§i va plati cu
pierderea tronului pacatul sau.
Grecul loan al VI-lea, noul Papa (701-5), trebuie la rIndul
sau sa Impace populatia romans ci oastea Italiei Intregi"
care se ridicase la sosirea In Roma, cu ginduri rele fats
de cineva nentarit la Constantinopol, a exarhului Teofi-
lact 2. Alt Grec, numit tot Ioan, primecte !Elsa ordinele lui
Iustinian tutors din Gazaria Marii Negre cu 'porniri ras-

" Sed, misericordia Deg praeveniente Beatoque Petro apostolo et

apostolorum pr ncipe suffragante suamque Bcclesiam immutilatam
servante, excitatum est car ravennatis m Iitiae, ducatus etiam pen -
tapolutani et circumquaque part urn non permittere pont ficem Sedis
apostol cae in reg am ascend-re urbem.
2 emus adventum cognoscentes militia totius Italiae, tumultuose
convenit apud ham roman= civitatem, volens prefatum exarchum
tribulare

www.dacoromanica.ro
 I. PAPI §( IMP/RATE 81

bunatoare. Cruntul emul at lui Phocas, care inneca qi ardea

pe rug, va pedepsi qi Ravena ve§nic tulburata, Wind ca
exarhul, strategul Teodor, vault din Sicilia, 0, wind& 1)15
arhiepiscop si pe frunta§i §i sa dea toc oraplui 1. Peste
plAin capul imparatescului criminal era Infatipt dea Inn-
gul Railed 2.
Sirienii Sisiniu §i Constantin se urcasera pe Scaunul
Sfintului Petru. A doua zi dupa teribila execuVe de la
Ravena, Constantin al II-lea e somat A, se presinte Tuna-
intea lui Iustinian al II-lea, care.:si amintia de autorilatea
marelui sau omonim asupra Bisericii romane. Pe dud
exarhul Than Rhizokopos vine la Roma ca administrator,
pronuntind §i osinde la moarte, Papa debarcl In Sicilia,
undo lecuie§te pe strategul Teodor. Pretutindeni in cale
i se dau onoruri imperiale 3. In Constantinopol fi iese In-
nainte Tiberiu, fiul Impa,ratului, cm patricienii Si cu toti
cei din clasa inclyti), ca si patriarhul Cir. De la palat
la Casa Placidiei, Constantin merge calare, cu suita, vat-
tind pe cap camilafca, aqa, cum obisnuia la Roma" . Sa-
lutat !ilea la Niceia de Imparat, care se afla In Asia, Papa
se Intilneste cu acesta la Nicomedia, si Iustinian saruta,
piciorul oaspetelui sdu. Dupa imbratiqare, el cumineca din
mina lui Constantin qi-i innoie§te privilegiile. La intoarcere,
epoporul, saluta entusiast pe acela care-I represintase cif
atita demnitate 5. Iar, chid Philippikos, socotit ca etetic,
iea locul lui Iustinian, crud, dar cucernic, tomula lui e
1 Cronica, episcopilor Ravenei. Intre cei ce mar, InvAtatul Ioaniciu,
mester si In elocventa greaca.
2 Ibid.
' Toti iudices aveau ordin de a-I primi quasi ipsum presentialiter
imperatorem viderent" (Liber pontificalis .
4 Pontifex autem et eius primates cum sellaribus imperialibus, sel-
lis et traenis inauratis, simul et mappulis, ingressi sunt civitatem:
apostolicus pontifex cum caumelaugo, ut solitus est R mae procedere,
a palatio egressus, in Placidiarum usque, ubi placitus erat, preparavit.
5 Et omnis populus exultavit atque laetatus est." Fireste cA Ius.
Udall apare aid ca un bonus princeps" (tanta humililas boni prin-
cipis), ea tja chribtian'ssimus Imperator et orthod Nus Imperator",

www.dacoromanica.ro
40 ELEMENTELE DE UNITATE filEDIEVALE, MODERNE §I CONTEMP0R1NE

raspins Ili multimea ornnie caetve romanae vrbis duce

la Sfintul Petru, cu o icoang, pe care Grecii o numesc
votareaa, actul cuprinend hotarfrile celor case sinoade ecu-
menice.
Din nou, chid Philippikos urea Bali impuie autoritatea,
Italia se manifest, ca ireductibil dusmana oricarii inovatii
bizantina privind lucrurile din punctul de vedere, strict
dogmatic, al sefului ei netagadu-t, peste ejudecatori,, peste
ostasi, poste cpopor, ca si peste clerici, care e acum Papa.
Acest popor roman" (populus rornanvs) refusa chipul noului
Imparat, banul lui ; el nu sufere sa-i auda numele pomenit
la liturghie. Acel Petru care, pentru a supune Roma, ce-
ruse $i capatase, la Ravena, titlul nou de duce" al ei,
crelndu-se astfel un ducatus romanae urbis", ca acela,
mai vechiu, al Venetiei, nu e adm's cu niciun pret: epartea
cea mai mare a poporului roman au hotarit ca nici decit
nu primesc pe acest duce, I. Un alt duce, anterior, Cris-
tofor 2, se opune Si da lupta In Via Sacra, ling" palatul"
Papei, care el insusi intervine. Numai caderea imparatului
aduce recunoasterea lui Petru, care vine acum in numele
unui stapInitor ortodox. De acum innainte, supt Vasile,
supt spatariul Marin3, ducatul" Romei se va mentinea.
Dar poate tocmai de aceasta noul Papa Grigorie al II-lea
(715-31) pare a inaugura o politic& longobardl, cum ni-
meni din predecesorii sai nu crezuser& bine si nu Indraz-
nisera a o face.

i tagna pars populi romani sta'uerunt nullo mode hunt ducem

susci pere.
2 Christophorus, qui erat dux.
8 Marinus, imperialis spatharius, qui romanum ducatum tenebat.

www.dacoromanica.ro
 V.

Crisa bizantina
Rolul Longobarzilor in Italia, cu intinderea for in Tos-
cana (ducatul de Spoleto), cu dominatia for partialg, In Sud
(ducatul de Bevenent), cu intrarea in valurile Marii la Reg-
gio a calului lui Flavius Autharis, nu trebuie sa ne Insele
prea mult. Intro t i si Ostrogotii lui Teodoric, earl sint de-
legati de singurul Imparat existent, cel din Constantinopo],
cafi-i Infatiseaza, si In ultimele zile ale luptei pentru Italia,
chipul pe monede, este o mare deosebire. Fara a fi limas
un singur lagar in mijlocul unei populatii straine, ei nu se
amesteca decit foarte tarziu si foarte greu cu dinsa, iar,
fall de Imperiu, pe care nu-I pot izgoni din peninsula, ei
nu ajung niciodata, la o situatie netedg. Catolicismul pe
care -1 primesc nu-i indreptateste de loc a suplini Bizantul
in rostul de protectie asupra Scaunului roman. Cu toat&
nesiguranta, destrabalarea, neeficacitatea military a exar-
batului, el ramine totusi In Inchipuirea tuturora lucrul le-
giuit, necesar, indispensabil.
Pe de alta parte, pe ling& exarh la Raven a si la Roma,
pe linga Papa in Roma Insgsi, o forts noun se ridicg, a
soldatilor si a poporului", de care adesea atfrna toate.
Pe Incetul se formeaza asttel, de la o rascoala la alta, de
la o Impotrivire victorioasa la alta impotrivire victorioasa,
o fort& politica permanents, sprijinita pe traditii ce nu mai
pot fi uitate. (Romania', teritoriul ramas Imperiului, Intro
Longobarzii din Nord si anexa lor din Sud, Incepe a se
constitui ca un Stat.

www.dacoromanica.ro
42 ELEMENTELE DE UNITATE MEIMEVALE, MODERNE SI CONTEMUORANE

Papa represintase pang la sfir§itul veacului al VII-lea

numai o autoritate universals, care nu simtise nevoia nnui
teritoriti, fiindca §i Ears aceasta el putea sg represinte per-
petuarea, In conditii speciale si alaturea de Bizant, a drep-
tului politic roman, singurul autentic §i valabil In cugetarea
timpului. Veniturile de care avea nevoie pentru Intretinerea
clerului §i ajutarea sgracilor Ii veniau, afarg de damri si
pomeni, de la mo§li pe care le avea In peninsula sau din-
colo de hotarele ei, ca In Galia. La un moment dat, mai
ales lipsind cu totul spejinul Impgratesc real, Sfintul Scaun
a trebuit sa simtg nevoia unei asigurgri mai depline a iz.
vorului din care se hrgniau nevoile lui materials.
Da aici, §i nu din vre-o pornire contra Bizantului, din
vre-o conceptie politica noun alaturi de Longobarzi vine
cad s'a adoptat aceasta torma pentru
,
recunoa§terea
ca nu cumva ceva nou sa vie prin barbari, Indatorind fat&
de ei Biserica recunoa§terea, zic, a patrimoniului Sfin-
tului Petru, patrimoniu pe care, de alminterea, nu-1 avusera
niciodata Papii, ai caror biografi nu uitg nici cel mai mic
adaus la tesaurul Sfintului tutelar.
Dupa ce Ioan al VI lea avuse destula trecere la Longo-
barzi pentru a face pe Ghisulf din Benevent, ,,dux gentis

,
Longobardorum" e o gens", numele cu care se inseamna
de regall paginii, §i nu avem a far'e cu dreggtorul, supus
regelui sat], al until Stat vrednic de acest nume sa nu
mai prade Campania bizantina, urma§ul lui, Grecul Ioan al
VII-lea (705 7), despre care se spune anume ca era un om
Invatat, deprins a scormoni In acea arhiva", In a cele bi-
blioteci" de care vorbia, nu far& mindrie, un Grigorie col
Mare, prime§te de la neinsemnatul rege Aripert, ai cgrui fii
vor sfa§ia unitatea, totdeauna nesigara, a Longobardiei, cpa-
trimoniul Alpilor Cotienip (gdonationem patrimonii Alpium
Gutiarum,), de la muntele Viso la muntele Cenisio. Era
tocmai In momentul and In Constantiropol se Intorcea, en
ajutorul lui Terbel Bulgarul, imparatul Iustinian al II-lea,
ceia ce biograful §tie §i inseamna cu ingrijire.
Nimic pe urma In directia vre-unei apropieri cu barbarii.

www.dacoromanica.ro
 1. PAPI SI ISIPAPATI 45

Acestia scad In lupte cumplite pentru coroang, Intro regii

ce se urrnea3I. rapede. Pertharit, care cautase un timp
adapost la Avari, se deosebeste prin clAdiri costisitoare
de biserici In Ticinul lui. Slavii slut In Friul, Bavaresii, a
cgror putere crest° tot mai mult, intervin In discordiile
longobarde §i instaleazg pe regele de cIteva sgptanalni
Ansprand.
In acest timp Scaunul roman cistiga zilnic ca putere.
Ace lasi Papa Constantin care, ca un supus funqionar bi-
sericesc al BizanOlui, fgcuse, la chemare, drumul la Cons-
tantinopol, mingIindu-se apoi cu onorurile ce i se aduc de
Iustinian tiranul, pentru dinsul un Impgrat cbun* si cdrept-
credincios,, are acum In atirnarea lui Ravena, Innainte si
dupg. Intorsul arhiepiscopului, Felix, orbit de Bizantini ca
pedeapsg pentru rebeliudea orasului sat] Preceptul lasat
la moarte de episcopul Maurus cde a nu se da supt iugul
Romanilor, caci nu vor ramInea nevatgrnati, 1, e acum
parasit cu totul fats de cerhAile aspre ale vremii. Milanul
longobard, atita vreme fail legatura cu papalitatea, se
supune la rIndul lui : supt Constantin, arhiepiscopul care
ocupg Scaunul SfIntului Ambrosiu se presinta la Roma,
cerind pentru obedienta lui Biserica din Ticinum, Capitala
regilor barbari.
In lumea mai de curind clstigata de Biserieg, dincolo de
hotarele Italiei, regalitaOle anglosaxone slut unite Intro
ele si prin respectul f45, de Roma mintuitoare de suflete.
Pelerinagiile la mormintele Apostolilor Incep a se Indesi:
doi regi anglo-saxoni slut Inmormintai acolo ca pelerini.
Nu peste multa vreme si un duce bavares, Teudo, va face
acest drum, si Liber pontificalis Inseamna ca era col d'in-

' glTon vos tradat's sub Romanorum iugo..., quacumque enim die
Romae subiugati fueritis, non eritis integri. tar pe piatra lui de
mormint: Hic requie..cit in pace Maurus archiepiscopuq, qui N ixit
annos plurimos Lxvi, qui tempore Canstantini Impereoris libermt
Ecclesiam suam de iugo Romanorum servitutis"; Cronica episcopilor
de Ravena.

www.dacoromanica.ro
44 ELFNEN1ELE DE UNITATE MEDIM ALE, MOM' INk, §l EONTFMPORANE

Mu din acel neam" 1 care se indupleca la aceasta. Supt

Grigorie I-iu Inca, intr'o scrisoare catre episcopul de Arles,
recomandindu-se Inlaturarea simoniei, se vorbeste de par-
tite Galiilor sau Germaniei". In curind aceasta Germanie
va inlocui Anglia in preocupatiile noului Papa, tovaras de
calatorie in Orient si urmas al lui Constantin, care iea,
ca o declaratie de program, numele vechiului convertitor
de barbari si infruntator al barbarilor, Intitulindu-se: Gri-
gorie al II-lea.
De la inceput, biograful sau Inseamna, ca principala mi-
siune indeplinita de Grigorie, predicatia In acele parti
germane a lui Winfried-Bonifaciu, care, de si plecat din
lumea franca, indeplineste peste Rin opera pe care Au-
gustin o indeplinise supt cellalt Grigorie in Britania Mare:
Acesta, prin Bonifaciu episcopul, a predicat In Germania
cuvIntul mintuirii si a convertit, prin invata tura luminii,
la Hristos acel neam care statea in intunerec 2."
Sprijinit pe bunele relatii cu Lougobarzli ca si pe acelea
cu Odo, ducele de Aquitania", cu ducele de Anstrasia,
Carol Martel, patriciu roman si el si vrednic de a fi numit
nexcellentissimus filius", Papa recomands pe emisariul sau
si gastalzilor" regelui barbar din Italia si ducelui Carol",
si, amintind credinta in crestinism a Turingienilor si a
Saxonilor, cari apucasera a fi supusi coroanei Merovingie-
nilor, cvechii Saxoni, 3 -, el Ii defineste astfel misiunea:
va predica popoarelor din neamul Germaniei si la deose-
bite semintii care locuiesc pe main! de Rasarit al Rinului
si care stilt mentinute in ratacirea paginatatii on au fost
impiedecate pans acum de intunecimile nestiintei" 4. La

1 Primus de gente eadem.

2 Hie in Germania per Bonifacium episcopum, verbum salutis prae-

dicavit et gentem illam sedentem in tenebris doctrina lucis con-

vertit ad Christum.
a Populus Franciae Altsaxonurn.
4 Ad predicandum plebibus Germai lac gentis ac diversis in orien-
tali Rtberia fluviis parte c nsistent bus, gentilitatis more detentis,
vel adhuc ignorantiae obscuritatibus praepeditis.

www.dacoromanica.ro
 1. - PAPI SI IMP MAD 4b

732 Papa Grigorie al III-lea, luind masuri contra preo-

tilor ce sacrifice, lui Iupiter" si se hranesc din carnea
jertfelor, contra prezicatorilor, vrajitorilor, augurilor", cari
cerceteaza izvoarele, constata existenta unor episcopate la
Regensburg, Spira, Constanta, Pettau, Strasbourg (Argen-
tinum). Tot odata ducele bavares Odilo (tOtile,) ajuta, sa se
Intemeieze trei episcopate not In cuprinsul posesiunilor
sale. 0 Intreaga oaste de misionari, plecInd de la Colonia,
atribuita ca residents lui Bonifaciu, strabat(-au acuma ti-
nuturile °data pagine 1.
Fata de acest mare scormonitor de energii, noul rege
longobard, tinarul Liutprand, fiul lui Ansprand, care e
ocupat sa Inlature usurpatia bavaresa si anarhia ducilor,
nu putea face altceva decit sa Intareasca donatia pain-
moniului Alpilor Cotieni" 2. Cronicarul venetian Dandolo
arata ca In aceasta donatie se cuprindeau si orasele Ge-
nova, Tortona, Savona si manastirea Bobbio 3. In schimb,
se oreiaza pentru Fpibcopatele longobarde un patriarhat,
recunoscut de Roma, la Aquileia 4. Aceasta nu Inseamna
nici acuma o than* chid Liutprand ataca orasul Como,
Papa Incearca, a-i Impiedeca si, neizbutind, aduce contra
Lombarzilor pe ducele bizantin din Neapole, care-i distruge,
cu gastaldul for cu tot.
Imprejurarile-i sustineau autoritatea. 0 mare primejdie
paging, loveste din toate partile crestinatatea: la Alexan-
dria iota bizantina a lui Anastasiu, silit In curind sa se
retraga In folosul rivalului sau, pretendentul Teodosiu, se
lupta cu Arabii. Alti Agareni", cei din Spania, ataca.
Sudul Franciei, unde-i raspinge Odo de Aquitania5. Cons-
tantinopolul Insusi e asediat de corabiile arabe.
1 Unit, necunoscind bine limba latinA, rostiau formula botezului asa :
Baptizo te. in nomine patria et Pia et spiritus sancti'.
1 Donationem patriomonit Alpium Cutziarum.
a Muratori, XII col. 132. Cf. Gfrorer, Aga; tenische Geschichten, I,
Graz 1872, p. 49 si urm.
4 Ibid.
5 Ar fi cAzut 75 000 de Saracini si abia 1.600 de crestini, Cut eiusdem
Eudonis, Francorum ducis, missa pontifici epistola contmet,.

www.dacoromanica.ro
46 ELEMENTELE b, UNIT T E %(EDIEVALF, V (ERNE r CONTE11PORk NE

Liutprand cauta sg, intrebuinteze acest interegn In Bizant.

De fapt, el, codificatorul legilor poporului salt% este, prin
aceasta chiar, cel d'intliu rege in adavaratul Inteles al
cuvIntului, acel care Intelege sä rAmlie undo se afla si
cauta si mijloacele pentru aceasta. Ca sl fie a sigurat In
Ticin, O. nu alba necontenit in fatl amenintarea fiotei
bizantine, care, de un veac si mai bine, tine blocatl Italia,
el simte nevoid de a stapIni Ravena.
Cronica episcopilor foastei capitale a lui Honoriu Brat&
cum orasul a fost capatat prin tradare, un cetacean des-
chizind poarta se intrebuinteaza terminul grecesc pila
(cf. la Ragusa Porta Pile) prin care IntrA acesti barbari,
cari-si Wean Wall silinta ca 0, apart, aitfel de cum fu-
sesera Innaintasii lor. Flota Siciliei alergase supt strategul"
bizantin 2, dar gGrecii,, a Pelasgii,, sint MO, minuni ames-
tecindu-se pentru a hotarl soarta acestei maxi Incercgri.
Cind ei fug, cetAtenh, cari nu uitasera prigonirea cumplita
din zilele lui Iustinian Rinotmetul, ii urmlresc cu va.sele
lor, care poarta si ele nume grecesti In acest orals cu ca-
racterul oriental asa de pronuntat, cyrnbae, corabae (corabiiy.
intru et se amestecasera vecinii si rivalii venetieni nu se
spune aici, dar ceva mai departe se arata el Ravena era
suparata de Longobarzi si de Venetieni" 4.
Atacul Intaiu nu fusese datorit regelui Insusi, ci numai
ducelui de Spoleto, Faroald, care va fi In curind silit de
un rival s5. intro In manastire, iar Liutprand face 0, se
restituie cetatea tRomanilor. 6. Numai pe urma, dupe, cltiva
ani, Ravena ar fi fost ocupata de rege 6.
1 0 Incercare o Meuse Innainte de dinsul Rotaris (Paul Diaconul,
IV, xuv).
2 Cronica-i spune ,,ministrategus ".
4- Povestirea se face dupA marturi oculari: sicut a narrantibus
audivi".
4 A Langobardis et Veneticis; ibid.
5 Per haec tempora Faroaldus, Spoletinorum ductor, Classem, Ra-
vennatium civitatem, invasit, sed iussu regis Liutprandi eadem Ro-
manis reddita est; Paul Diaconul, VI, XLIV.
' Eo tempore rex Liutprandus Ravennam obsedit, Classem invasit
atque destruxit; ibid, aux. Ar fi fost In 726.

www.dacoromanica.ro
 1. - PAW §1 IMPARATI 47

gra atunci la Constantinopol nout ImpArat Leon. restau-

ratorul ? De sigur ca, da. Incepuse el prigonirea icoanelor
pentru a lovi In manastirile care detineau acolo, cum nu
era casul In Italia, terenuri imense pi ai caror calugari re-
presintau un continuu element de agitatie In luptele poli-
tics, ca, mai tarziu, dervipii in Imparatia otomanA ? Nimic
nu ne ajuta sa fixam pi In acest punct cronologia.
Oricum, cfnd ducele Vasile, hartulariul Jordan pi sub-
diaconul Ioan zis Lurion pregatesc asasinarea Papei, cu
complicitatea celui care avea atunci ducatul roman", cind
pe urma exarhul Pavel cauta sa scape prin aceleapi mij-
loace de Grigorie al II-lea, motivul nu trebuie cautat,
credem, nici In anal*, cu Longobarzii, neexistenta, nici
In iconoclasm, care, data, trebuie sa admitem kirul eveni-
mentul apa cum se da In Liber pontificalis, nu se declarase
Inca. Era, probabil, o masura contra acelui pef al Bisericii
romane, care se instalase fara aprobare lirparateasca.
Romanii" se hotarasc Insa pentru acela In care vedeau
tot mai mult pe peful for firesc. Iordan e ucis, ca pi sub-
diaconul; Vasile e silit sa Intro 'n manastire. In zadar In-
cearca, dupa Pavel, un alt spatariu sa Inlature pe Grigorie.
Innaintea soldatilor de la Ravena se ridica., nu numai acei
Romani, dar pi Longobarzii, la puntea salarie", la Spo-
leto pi aiurea 1. E vorba 1130, numai de o actiune a ducilor
deprinpi a lucra independent, pi de nimic alta. Cum e sigur
ca Papa n'a avut nimic a face In cucerirea Ravenei, tot
apa de sigur e ca regele din Pavia nu s'a mipcat pentru
ocrotirea pontificelui roman. Mipcarea era innainte de toate
romans, pi oastea din Ravena racuperata, ca pi VeneVenii,
nu se mipca.
Numai dupa Inlaturarea incercarilor de a se prinde Papa,
biografia lui inseamna Inceputul la Constantinopol al ico-

' Seri, motis Romanis atque undique Longobardis pro defensione

pontificis in salario ponte, Spoletini atque hint inde duces I ongo-
bardorum, c'rcumdantes Romanorum fines, bee praepedierunt; Liber
pontificalis.

www.dacoromanica.ro
48 ELEMENTeLE DE UNITATE MED1EVALL, MLIDERNE §1 CONTEMPORANE

noclasmului pe care Roma era OA raspinga cu atita sta-

tornicie fats, de dogma si cu atita folos pentru dinsa. Dar
de o rupturei pe aceasta lentil nu poate fi vorba incei.
Pentru el se declara, inarmindu-se in contra Imparatului
ca In contra unui dusman, cei din Pentapolea, Venetienii,
etc. Se aleg pretutindeni duci in Italia si, cunoscindu-se
pa3atosania Imparatului, toata Italia ajunse la parerea sail
aleaga un Imparat si sa-1 duca la Constantinopol 1.
Incercarile ducelui de Neapole, care piere Impreuna cu
fiul, ale ducelui Petru, care e gonit, ale patriciului Paul,
din Ravena, care-si pierde viata, nu izbut'sera. Abia scapa
patriciul Eutihiu eunucul, fost exarh, Crimes acuma de
Leon, la Neapole. Atunci, numai atunci, Liutprand se ho-
tart sä intervie, chemat, spune Liber pontificalis, de orasele
Insesi.
El lua cetatile Emiliei, Bologna, care fu In zadar atacata
de Romani", Pentapolea, Osimo. Ravena cazu din nou in
mlnile lui Hildebrand, nepotul lui Lintprand, si ale ducelui
de Vicenza. Noua confirmare a donatiei ar fi legat pentru
moment pe seful Incoronat al barbarilor cu apgratorul Bi-
sericilor", Papa. Biografia lui Grigorie staruie Indelung
asupra Tntelegerii. Nu se pcate spune insei in de ajuns ca
acciunea cornunei nu e intre rege ?i. Papa, ci Intre Longobarzi,

1 Contra lmperatorem quasi contra hostem [Gregorius] se armavit...

Omnes Pentapolenses atque Venet arum exercitus..., dicentes nun-
quam se in eiusdem Pontificis condescendere nece, sed pro eius ma-
gis defensione viriliter decertare... Omnes ubique in Italia duces ele-
gerunt... Cognita vero Imperatoris nequitia. omnis Italia consilium
iniit ut sibi eligerent 'lmperatorem et Constantinopolim ducerent
...Qui Longobardi] rescripsit detestandam viri dolositatem despicien-
tes, una se quasi fratres fidei catena constrixerunt Romani atque
Longobardi, desiderantes cuncti mortem pro defensione Pontificis
Sustinere gloriosam, nunquam ilium passuri perfere molestiam, pro
fide vera et christianorum certantem salute... [Pontifex] ne desiste-
rent ab amore vel fide Romani Imperatoris ammonebat. Cf. Paul
Diaconul, VI, xLI x : Omuis quoque Ravennae exercitus vel Venetiarum,
talibus iussis uno animo restiterunt, et, nisi eos prohibuisset ponti-
fex, lmperatorem super se constituere fuissent aggressi.

www.dacoromanica.ro
 I. PAP! BSI lb PARATI 49

ea populafie cat9licd on chiar supt du ii ion $s intre aceastd

noun putere politica qi teritoriald pe car Ow sera a o prefera
propriului for rege. Planul de a se alege noul impdrat de toata
Italia :-- termin nou e indreptat si contra regelui, ba chiar
contra regalitiqii lui fi, in fond, el nu se deosebe0e decit prin
concursul popular longobard de atitea incercari ale nantar-
cilor" anteriori. Indata dupa aceasta se si ridica In Tos-
cana un Tiberiu Petatius, care Incerca 0, usurpe Impa-
ratia romans" (qui sibi regnum romani Imperatoris usurpare
conabatur) §i pe care desaprobarea Papei il face a fi ucis.
Toatd milcarea pcistreazd un caracter religios lard a se cid-
tina loaialismul facet de Imperiu..
Totusi la 709 acelasi Papa facea ca Orso, ducele de Ve-
netia, la care se refugiase Eutihiu, sa-I restituie in Ravena.
Cdci Papa nu intelegea sd se stramute chestia pe terenul politic,
cdpatindu-si un stdpin, lard drepturi, in vecinatatea lui insuO.
..lcest loaialism nu-1 admitea inset' exarhul, preocupat de pro-
blema religioasd, in care Papa era dumanul. Astfel pe neas-
teptate o Intelegere Intro exarhul, gata, a, cedeze In unele
puncte pentru a-si capata In barbar un aliat, si intro re-
gale, care nu putca sa ierte Papei izgonirea dintr'o cuce-
rire asa de mult timp dorita.
Alianta are pentru Liutprand biografia pontificals o
spune explicit , scopul de a supune pe duci, ceia ce a
si fost scopul principal al Doliticei r gelui creator al uni-
tatii longobarde: pe cel de Spoleto ca si pe cel de Bene-
vent, aliatii Papei, In numele for trim'sl ca si al populatiei
pe care o represintau. Din partea lui, exarhul vrea sa, a-
duca pe Grigorie la situatia de functionar religios al Im-
periului pe care o avuse Constantin si, pentru ca In re-
beliunea lui, Roma", judecatore si ostasii" de acolo
sustinusera pe aparatorul localismului cit si pe al catoli-
cismului, el vrea O. RAJA Roma, sa, restabileasca acel du-
cat roman" atirnind de Ravena lui, care se pare a fi dis-
parut In ultimul timp I.
1 Eo vero tempore Eutychius patricius et L utprandus rex inierant

www.dacoromanica.ro
50 LE318NTgLg DE IMITATE f411.D1LVALF4, kiilDFRNE §1 CONTEMPORANE

Partea 1ntaiu se si pune In aplicare: regele merge la

Spoleto si supune pe duce. El se presinta apoi la Roma,
dar nu Innainteaza mai departs decIt Cimpul lui Neron".
0 Intelegere cu Papa intervine, i regele depune Innaintea
moastelor Sfintului Petru ca semn de reverenta mantia,
sabia gi alts arme, o truce de argint si chiar coroana lui
de our I. Void El prin aceasta sa se Jac vasalul Sfintului
Scaun? Lasam problema neresolvata: in orice cas, niciun
alt rege germanic nu facuse daruri asa de semnificative.
Papa ramble insa un credincios al politicei de aderenta
romans. Indata el si primeste pe Eutihiu In Roma, dar ni-
mic nu arata ca ar fi incercat macar a inova aici. Rascoala
lui Tiberiu Petasius, In acele parti spoletane pe care Lint-
prand cred6a ca, le a supus, aduce o noun interventie a
Papei in sensul vecbii ordini de lucruri.
Dar Constantinopolul nu iarta 2. El proclama fatis eresia
sa: frescele pretioase disparusera supt o patura de var. Ire-
mediabilul se intImplase.
Pe la 729 Grigorie scrie lui Leon, mustrIndu-1 ca, In
ciuda sfaturilor patriarhului (le Constantinopol, Gherman,
a luat astfel de masuri. Atli", se spune In cutezatoarea
misiva, ca dogmele Sfintei Biserici nu sint ale Impara-
tilor, ci ale Papilor; de aceia In fruntea bisericilor sint
pusi pontificii, oprindu-se de la afacerile politico; deci
Imparatii sä se opreasca, de la cele bisericesti si sa se In-
grijeasca de cele care li sint Incredintate.3" Un sinod ecu-
menic e cu neputinta. Regii Apusului", cari-i primiau cu
consilium nefarium ut, congregatis exercitibus, rex subiiceret duces
spoletanum et beneventanum et exarchus Romam est quae pridem
de pontificis persona iussus fuerat, impleret; Liber pontificalis.
1 Mantum, armilausiam, balteum, spatam atque ensem deauratum,
necnon coronam auream et crucem argenteam; ibid.
2 Et nec sic Romanis plenam gratiam largitus et imperator.
8 Selo sancta ecclesiae dogmata non imperatorum esse, sed pon
tificum; idcirco ecclesiis praepositi aunt pont flees, a reipublicae ne-
gotiis abstinentes, et imperatores ergo similiter ab ecclesiasticis ab-
stineant et quae sibi commissa sunt capessant... Longobardi et Sarmatae
( Sclavi) caeterique qui ad septentrionem habitant.

www.dacoromanica.ro
 1. - PAPI Sr 1141PARATI 51

atita eVlavie scrisorile, le arunca acuma. i pornirii de

indignare contra eresiei celei noua i se atribuie Innaintarea
Longobarzilor pi Sarmatilor (sic) si altora cari locuiesc spre
MiazInoaptea, pradarea Decapolei, ocuparea Ravenei, ape-
zindu-se pretutindeni ducii lor; Roma pi alte scaune Im-
paratesti" (sedes regias) stilt In aceiasi primejdie. El, Papa
bast*, nu se teme nici dacd va fi depdrtat : mg, voiu re-
trage la douazeci si natru de stadii In regiunea Campaniei ;
tu n'ai &oft sa mergi atunci si 0, umbli dupa vint i."
Raspunsul Imparatului e mIndru pi intransigent : Sint
Imparat qi preot". Grigorie afirmA, In schimb, ca, precum
pontificele n'are puterea de a cata Inlauntrul palatului pi
de a da demnitAVIe regale, apa nici Imparatul n'are drep-
tul de a cata fulauntrul bisericilor pi de a sAvIrsi alegerile
In cler, nici de a consacra on de-a administra simbolele
Sfintelor Taine, ba nici de a participa la ele fara opera preo-
tului." Prigonirea cu oastea urmeaza, pe cind Leon Insupi
cauta a Inlocui bisericile cu cintece de citara, de Haute,
etc., pi cu povepti. Papa, ocupat de botezul pAgimlor, e,
de altfel, gata sA treaca In regiunile extreme ale Apu-
sului" 2.
Supt noul Papa, un Sirian care pi el iea numele de Gri-
gorie pentru ca sa arate ca se va urma aceiasi politica,
occidentald, locald, italiand,dar lard rupturd cu Bizancul,
strategul Siciliei °presto scrisorile pe care 4 toata Italia,
cuncta generaliter le trimete Imparatului, la care, de al-
minterea, se presintaserd solii noului Papa, cari, ven4i pentru

1 Ad quatuor et viginti stadia secedat in regionem Campaniae ro.

manus pontifex: tum tu vade, ventos persequere.
2 Imperator sum et sacerdos... Quemadmodum pontifex introspi-
ciendi in palatium potestatem non habet ac dignitates regias defe-
rendi, sic neque Imperator in ecclesias introspiciendi et electiones
in clero peragendi, neque consecrandi vel symbola sanctorum sacra-
mentorum administrando, sed neque participandi absque ooera sa-
cerdotum... Persequeris nos ac tyrannice vexas militari carnalique
manu... ()Cosi sermones, nugae, citbarae, crepitacula, tibiae et tri-
cae..., ad fabulas.

www.dacoromanica.ro
52 ELEMENTELE DE UNITATE MEIMEVALE, MODERNE SI CONTEMUORANE

notificarea alegerii, nu IndrAzniserI a-si Indeplini rostul

misiunii. Ua sinod la Roma aduna pe episcopii Apusului,
0 Hesperia care se iveste In Liber pontificalis, Indath
dupa aparitia acelei Italii statornice In opositia ei unitara.
E mama un ducatus romanus", dar, pe cit se pare,
deosebit de exarhat si, dupa marturia biografului ponti-
fical, opus acelui ducat de Spoleto", care e reunit on Co-
roana lombardA. Exist& o sfIntl republics" si o armata
de Dumnezeu iubite 1 unde erau numai Imparatii. Opera
separarii de Bizant, pe care ambii Papi incercaseret a o fm-
piedeca, se grcibefte de la sine, prin forta lucrurilor.
§i aceasta lume noua fsi cautft aliatii. Grigorie al HI-lea
face un arhiepiscop la Vienne In Galia. 4i, IntrebuinVnd
ambitia majordomilor de acolo, el fsi aminteste de vechile
ducmanii ale Francilor contra lui Grimoald, dud o armata,
franc& fusese distrusg, lInga, Alpi, si izbuteste a strica re-
latii noua asa, de intime Intre cele douA regalitAti barbare
vecine, !nett Pipin, fiul lui Carol Martel, e trimes la Curtea
longobarda pentru a fi introdus prin taierea parului In rIndul
razboinicilor si Liutprand aleargl in ajutorul lui Carol
Martel In noua lupta cu Saracinii spanioli dupa luarea
orasului Arles 2.
0 scrisoare a Papei mustra pe Carol Martel c/i, s'a In-
crezut in regii, longobarzi Liutprand si Hilprand,cari In-
cercasera a exploata contra intereselor iomane decadenta
exarhatului si-i aminteste ca fnnainte fi trimesese cheile
confesiunii Sfintului Petru" 3
A interpreta aceasta ca un act de supunere a Sfintului
Scaun ar fi o mare greseala. Pilituri din aceste Jai:4mi se
triineteau odata la Constantinopol. Pe de alts parte, aceasta
se anus° on un stop anumit, la un anume moment, ad
rogum". E adevarat a In Cronica lui Fredegariu se vor-
beste de consulatul roman oferit lui Carol, mentiunea,
1 In compagme sanctae reipublicae atque in corpore Christi dilecti
exercitus romani.
2 Paul Diaconul. VI, Lut-iv.
8 Claves confessionis Beati Petri vobis ad 20 regem direximus.

www.dacoromanica.ro
 I. PAN BSI hiPiRATI 53

mama, unitat Cu ideia desfacerii Romei de Bizant, nu se

intflnegte In alto izvoare trance, care cunoscnumai acest
din urma fapt 1. Un singur manuscript din Liber pontificalis
pbmenegte solia 2. pn orice cas, nimic nu se schimbase prin
aceasta fn situatia de drept a papalitdtii ; nu se putea inten-
tiona mdcar aceasta.
In leggtura cu noua ordine romans e ales Zaharia (742),
Grec, fiul lui Polihronie Populus romanus" e acela care
a decis, gi ducele sail, al fntregii ogtiri romane", fostul
patriciu despartit de Bizant Stefan 3. Intro wliatii noului
Papa, e gi lumea ducald longobardd, In lupta cu regele. Re-
presintantul ei, Trasimund, rebel contra lui Liutprand,
batut, fuge la Roma. Romanii fl primesc gi, cu toate ca
regele ataca ducatul roman" gi ocupai patru cetati, nu
vreausa cleie pe Trasimund, care, cu ajutorul lor, poate
Intra in Spoleto gi cigtiga biruin0. Ajungfndu-se la o fm-
pacare cu Liutprand, la o fntrevedere chiar In hotarul du-
catului spoletan, Papa, rdnias, fn ce-1 priveqte pe dinsul, prieten
legdturil cu Imperial, roaga pe rege sat nu atace din nou
Ravena, izbutind a face ca oragul sa, fie fmpartit Intre tale
doua, puteri.
In acest moment, i se care de ca tre Pipin sä raspunda,
data rasa degenerate a Merovingienilor poate fi Inlocuita
Cu familia !magi a lui Carol Martel.
Era in legaturd cu vechile intrebdri relative la dogma pe
care Merovingienii le idcuserd la Roma autenticitdtii ; regali-
Fredegariu: tut a partibus Imperatoris recederet et romanum
consulatum praefato principi Carolo sanciret . Cf. Analele de la kfois-
sac: Caen populus romanus, relicto Imperatore Graecoruxr et domi-
nations; ad praedicti principle defens'onem et invictam emus clemen-
tiam convertere cum voluisren *.
2 A episcopulni Anastasio pi a preutului Sergiu. Partibus Francias
Carolo, sagacissimo viro, qu tunc regnum regebat Francorum.../ pos.
tulandum ad praefatum Carolum ut eos a tanta oppressione Longo-
bardorum liberent "
8 Quondam patricius et dux, ye! omnis exercitus romanus Mai
depute; c ducatiAs romanus); (habito consilio cum R mauls),

www.dacoromanica.ro
54 ELEMENTELE DE LTNITATE MEDIEVALE, MODERNE §I CONTEMPORANE

tatea find sacra, era fires(' ca nimic sa nu se decide asupra ei

far& o asemenea consultare : cu Imperiul singur era altceva,
fiindca el avea autenticitatea sa proprie, superioara ori-
carii alteia. i Papa aproba, creind pentru intaia oara o di-
nastie prin sentin(a Scaunului roman.
La aceasta-1 aduce alt factor de oft vointa sa on a Ro-
manilor, poate chiar decit ambitia acestor Carolinaieni-
Bonifaciu, care consolidase cucerirea sa germana t4i cu DjU-
torul lui Pipin, al fratelui sau Carloman, isi Intinsese, din
noua sa resedinta de la Colonia, puterea $i asupra Galiei:
11 vedem cerind de la Papa trei pain pentru trei arhiepis-
copi franci si acuslnd pe Zaharia de simonie fiindca acor-
dase numai unul. Propaganda a cucerit Carintia slava,
care se uneste prin hotarire papala cu episcopatul de Salz-
burg. Interesul Papei era sa creeze o noua putere sprijinita
pe Hesperia, crestin al a sau dominate, dedinsul, pe un nou po-
pulus christianusa, credincios vechilor dogme, intransigent
fats de eresiile Bizantului.
Cu Longobarzii se incheiase un armistitiu de dougzeci
de ani. Caci Junta intro duci incepuse: Hildebrand, nepotul
lui Liutprand, mort in mijlocul Intreprinderilor sale, e In-
locuit de ducele Friulului, Ratchis, si, cind acesta ataca Pe-
rugia, mustrarile Papei II fac sa, intre in calugarie, ca si
Carloman fratele lui Pipin. Aistulf, fratele lui Ratchis, iea
lima Pentapolea si Ravena (751-2), fait a se atinge deocam-
data de Roma, japi de care se presinta ca urmacul legiuit al
exarhilor.

Papa a ramas Inca acelasi partisan al Bizantului. De si

a flout pace cu Aistulf, noul rege longobard, care care Ro-
manilor un tribut de un solid de our pe cap, anual, Stefan
al II-lea, un Roman, trimete soli la Bizant, en indemn de
intoarcere la ortodoxie pentru noul Imparat Constantin, dar
si pentru a-1 determina la int erventia personala in peninsula
ca sä libereze toata Italia" de muscaturile fiului rautatii" 1.
1 Ut cum exercitu ad tuendas has Italiae partes modis omnibus
adveniat et cle rporsihus filii imquitatis ronaanam urbem vel cunctaw

www.dacoromanica.ro
 I. - PAPI p hIPAII ATI 55

In scbimb Imparatul Ii core Papei, prin silentiariul Joan,

al fact. pe Aistulf a-si parasi cucerirea. Und noua pace
de patruzeci de ani a fost rupta, rindul Francilor In Italia
a venit: chestia exarhatului va fi adusa Innaintea lor, de toti.
Aistulf pare a fi vazut, In sfirsit, ea Papa e dusmanul
cel mare al Intemeierii unei Longobardii care s'ar fi deo-
sebit de cea veche prin aceia d, In loc 0, fie exilata In
Nord, la Ticinum, s'ar fi sprijinit pe Tinuturile ce for-
man exarhatul si ar fi cautat cindva in Roma capitala sa
fireasc, continulnd astfel vechea Gutie a lui Teodoric. El
ameninta pe Stefan al II-lea, care, In lips& de alta arms,
face 0, se prirnble In procesiune o veche icoana rasari-
teana, de care e lipit tratatul, calcat abia patruzeci de
zile dupa Incheierea lui. In acelasi timp, denunta la Bi-
zant ca el, Papa, urmareste a se substitui exarhului, ocu-
pind Ravena si cetatile ce se in de dinsa"1.
In acest moment sa face chemarea Papei In Franta de
Pipin, pentru Incoronare. Episcopul de Metz si citiva to-
varasi Indeplinesc misiunea. Ideia lui Bonilaciu, care con-
sacrase el pe Pepin, trebuie set fi fost aceia de a se crea pentru
intaia oars o monarhie creeina, Jr aa caracter national, puss
in serviciul operei de misiune pe care o incepuse qi o continua
el. Papa Ins& pregatise terenul prin cererile repetate catre
noul rege pentru liberarea Italiei, parasite de Imparat si
amenintata de Aistulf. Inca din 753, Pipin declarase for-
mal, printr'un trimes al sou, ca e gata la orice vointa a
Sfintului Scaun.
Ce sons era sä aiba aceasta calatorie, o Intelesese de la
Inceput Longobardul, care, pentru a Ir gadui lui Stefan
0, tread, prin Statele lui, Ii ceru formal sa nu vorbeasca
de Ravena. Liber pontificalis pretinde ca, fi ra sovaire, a-
ceasta cerere ar fi fost refusata; asa trebuia sa se presinte
Italiam liberet. Cf. Liber pontificalis : ea, iuxta quod ei saepius scrip-
serat, cum exercitu ad tuendas has Italiae partes modis omnibus
adveniat".
1 Eundem sanctissimum Papam ease properatum ob recipiendam
Ravennatium urbem et civitates ei pertinentes; Liber pontificalith

www.dacoromanica.ro
56 ELEMENTELE DE UNITATE MEDIEVALS, MODERNE §I CONTEMPORANa

nrmaqilor atitudinea, intenn ceas ma de hotaritor, a §e-

fului Bisericii romane. De tapt, ea §tia bine sa, fad. toate
concesiile necesare, atunci ca qi mai nainte '
Ca odat& Imparatii bLantini, Pipia prime§te strAlucit
pe sacrul sau oaspete. Carol, fiul mai mare al regelui, Ii
iese Innainte, dupd eticheta rdsdrit and. Urmeaz& apoi ado-
rarea: Pipin se coboarg. de pe cal qi cingenunche en sme-
renie mar (cum in gii humilitate prostratus). Prin acest
act ca si prin simplul act al drumului pe care-1 face spre
ens '1 Papa, care n'a ieit vre-odatd din Italia decit pe poarta
care duce la Bizant substituirea regelui franc in drepturile
imperiale incepe. Corespondenta pontifical& spune ca, la acest
prilej Stefan a capatat fagaduiala de a i se da cdeosebite
cetati §i teritorii ale provin iei Italia. iar biografia pon-
2,

tificala preciseaza: a fost vorba de a se conceda, dupa

placul lui, exarhatul Ravenei §i drepturile sau posesiunile
Republicei" (romane) 8. Credem eä aceastd fogs duinta era
in f unefiune de aces dubld ungere cu sfintul mir, asemenea cu care
este , afar, de un cas spaniol, in teocratia visigotl,
un singur exemplu, al impdratului Tustin, care desavirqia ca-
racterul, cu totul non de acuma, al lui Pipin, devenit, dupd
dating biblicd a lui Saul uns de marele preot Samuil, repre-
sintartul autorisat al Bisericii, care nu mai putea filed ninal--
nui aceastd onoare.
Faptul eel mare in istoria papaliatii, eel mai insemnat
fapt nou in istoria intreaga a evului mediu se indeplinise
din aspiratiile de separatism ale Romei, ale Italiei intregi",
ale Hesperiei", din nevoile situat'ei Papilor, al caror loaia-
lism fusese pus la suprema Incercare, §i din creatiunea,
prin resultatele predcii neobosite a lui Bonifaciu, a unei
noun crestinatati, fora nicio legaturd cu trecutul, fard nicio
I Cronica episcopilor de Ravena spune: postulans [Papa] tutamina
atque praesidia ad expellendos Longobardos a Romanorum finibus,
quia Aistulphus rex Italiam acriter opprimeret
2 Diversae c vitates ac territoria Italiae provinciae.
3 Ut ilh placitum fuerit, exarchatum Ravennae et Reipublicae Tura
seu loca,

www.dacoromanica.ro
 I. - PAPI qI iMPXRAT 57

dependenid de Bizanc, care acum 4i cerea feful, Monarhul,

iar mai tcirziu Imparatul.
La Intoarcere, Stefan visiteazg Ravena, unde slujeste;
primit rau de episcopul Sergiu, 11 chiamg la Roma si-1 su-
pune judecgOi. Aistulf, care ilAelesese ce schimbare adu-
sese in situa0a lui calatoria Papei la Fraud, face ca si.
odinioara Liutprand: el visiteaza, mormintele Apostolilor,
aducind daruri 1. La Ravena noul stapin daruieste chlamida
sa zugravita, cu aura 2 si Incepe a clg.di o biserica noua..
Papa, dupa indemnul lui Bonifaciu 3, a creat lug o re-
galitate noua, care e a Sfintului Petru e a Bisericii romane,
e a lui. Regele din Galia e pentru Sfintul Scaun un %fin
duhovnicesc', un spiritalis compater. Roma laid, i-a aprobat
hotartrea, acea Roma, respublica Romanorum 4, liberg a-si
alege ejudecatorii3 si In numele careia Stefan a creat
patricii pa cei doi fii ai lui Pipin; in calgtoria sa, Stefan al
II-lea a fost incunjurat de cfruntasii ostirii3 (militiae opti-
mates). Episcopatul italian std, grupat Intreg In jurul lui.
La 756 el poate scrie in numele cepiscopilor, preoOlor,
diaconilor', ca si In al ducilor, cartulariilor", conVor tri-
bunensi §i a Intregului popor (universus povulus) §i oaste a
Romanilor". Mt priveste Bizantul, sfasiat de chestia, ab-
sorbantg, religioasg, politic, si socialg --, a iconoclas-
mului, el nu poate protesta impotriva actului care se In-
deplinise si ale carui consecinV materiale, in dauna Im-
periului, erau sg, las& la iveala, de alminterea, mai tar-
ziu numai. Deocamdatg noul Imparat Constantin cauta si el
sg ctstige prietenia regelui franc, dui:A, ce acesta capgtase
consacrarea bisericeasca, de un caracter atit de revoMionar:

' $i cronica pomenitA explicA: quia tempus eum non adiuvabat.

2 l.hlamidem ex auro pictam, qua erat indutus.
8 Tot lui trebui sA i se atnbuie Inchinarea Bavaresului Tassilo (in
vassiatico se commendantes per manus), cu jurAmInt pe (moa§tele muce-
nicilor} Dionisie, Rusticus, Eleuthefus, Germanus, Martin, Indatorin-
du-se §i care fiii lui Pipin Analele Sf. Berta)).
4 Cind Aistult nu cedeazA cetAtile, se spune di n'a dat Arm unius
palmi terrae spatium Beato Petro vel reipublicae Romanorum).

www.dacoromanica.ro
58 ELEMENTELE DE UNITATE MEDIEVALE, MODERNE §I CONTEMPORANE

o solie bizanting se infAiseaza In acel departat Apus, adu-

chid ca dar o (NA un organum.
Longobarzii Incercara o lovitura, ridiclnd Impotriva lui
Pipin ca pretendent pe calugarul Carloman: el e Inchis
!ma In manastire si tdupa citeva zile, ' piere de o moarte
misterioasa. Indata Aistulf e somat sa cedeze exarhatul
In mInile Papei, continuatorul, prin credin(a fatd de dogma,
al Imperiului, care nu poate fi cleat imutabil ortodox, E datoria
lui s'o faca si, dupa o Incercare pasnica, trupele france
apar In Italia-de-Nord, silind pe Longobard 0, se refu-
gieze la Pavia, care e asediatA. Atunci Aistulf se plea*
dind ostatici, fara sa putem §ti exact ce a fagaduit.
Dar, indata ce adversarul temut plead,, ostasii regelui ataca
teritoriul roman, asediind cinzeci si cinci de zile Roma
Insasi. Va fi In zadar Insa, el va trebui sa cedeze: ducii
lui nu-1 sustin; populatia Inca mai putin.
Imperiul crede Insa a momentul a venit ca sa.si afirme
drepturile. Ioan Silentiariul se Imbarca pentru o misiune
la Franci §i, la Marsilia, el cau1a sä retie solul pe care
Papa-1 trimesese cu el la Pipin. In tabara de la Pavia ei
cer biruitorului ca Imparatul sa fie restituit In drepturile
sale italiene. Pipin stie ins, ca datoria lui, ineluctabila, e
alta: cheile cetaVlor italiene, Incredintate lui, sunt date
fara zabava creatorului puterii sale. Era reinoirea donatiei
longobarde ? Poate, dar era mult mai mult cleat atIta.
Aistulf, ramas credincios religiei sale, daca nu sefului ei,
moare cu prilejul unui pelerinagiu (veneratio), trgsnit,
cum nu nits O. Insemne Liber pontificalis. Ducele de Spo-
leto, de Tas3ia", Desideriu, fAra vre-un drept dinastic 2
§i oarecare consi3erAii dinastice se impusesera si la Lon-
gobarzi , usurp, puterea Impotriva lui Ratchis, care-si pa-
raseste manastirea Sfintului Scaun i se cere sprijinul de
catre Desideriu si, cu Invoirea delegatului lui Pipin, el se
acorda, luptatori franci IntovgrAsindu-se cu partidul lui
Post aliquantos dies; Liber Pontificalis.
1

2 Quidam dux Longobardorum, qui ab eodem nequissimo Aistulpho

Tusciae in partibus erat directus; ibid.

www.dacoromanica.ro
 I. PA PI §I IMPARATI 59

Desideriu. Pentru Int Aia oara, dup5. ce Ratchis ctilugArul e

In Murat prin presiunea moralA a Papei, un rege longo-
bard a Incoronat, cu binecuvfntarea per manus Beati Petri,
In presenta lui Folrad, fidelul lui Pipin, considerat astfel ca
suzeran t dupl datina germanA, de i nu cu intervEncia per-
sonata a Papei. Ducatul de Spoleto, Beneventul slut supt
ocrotirea Scaunului roman. In schimb el capata cetWe pa-
trimoniului : Faenza, Imola, Ferrara, Osimo, Ancona, Umano,
Bellagno, ducatul Ferrarei" Intreg, si creiazA astfel un
teritoriu politic pentru a sa respublica", pentru poporul
lui Dumnezeu", dominica plebs supusg lui de-a dreptul, ca
unuia de o saml cu Ingerii, coangelicus. Din aceiasi do-
minim plebs" printr'o legaturti de autoritate, face parte
tusk dad, Desideriu e suspect ca orice Longobard, Pipin
el Insusi.
Acest ocrotitor chemat, obligat e Ins& departs. Poporul
roman', acela hotaraste pentru moment. Aceasta s'a $i vazut
la moartea lui Stefan.

1 Aistulf devenise tribntar al Francilor

www.dacoromanica.ro
 VI

Papalifatea si populus Romanorum".

Stefan, care, ca Roman de ofgine, (1131).1 lungul fir de
Greri si Sirieni era si ca un sof de pa tid oman, nadaj-
duise sä poata ltsa fora turburare Scaunul apostolic fra-
telui sau Pavel. De fapt II usiinu, la moar ea subita, Intr'o
noapte, a Papei, t cea mai mare parte dintre judecatori si
popor, " cari se grabira a-I duce la palatul dm Lateran.
AlVi msa, adunati Inteo cash, particulars, se hotarira pentru
arhidiaconul Teofilact, cu numele grec se s poate cu aple-
carile bizantine. AcPasta contra and datum. fu !ma !Dia-
turata ; ea arata totusi ce slaba. era basa ma eriala, locals,
a unei puteri care-si sim,ia dr pturi asupra lumii Intregi:
aceasta trebuia sei aduca ins urmari incalculabile pentru istorie.
La inceput, Pavel, care era sa pastoreasca zece ani,
Incefca, fiind o fire pasnica, sa-si clstig pe Longobarzi,
de cari se plinsese, Indata dupa instalare ccuuoatrului*
franc. Pentru aceasta-i ceru sa restituie pe ostatecii lui
Desideriu, care oferia In schimb Imola; regele vecin de-
vine pentru el, dupa bielsugul de califi ive injurioase
supt Stefan, un excellentissimus filius".
Dar, de-odata, un atac combinat, din pa a regelui si a
Bizantinilor, se produce con ra noii puter. si a protecto-
1 Plurima pars iudicum e popul' ; Liber p ntt icalis Cf.. A cunt a
populorum caterva .
2 Pavel I-iu va trimete insl cArti grecesti: Gramatica lui Aristo-
tele, Dionisie kreopagitul o Geometrie, o Ortografie, altA gramatic

www.dacoromanica.ro
 I PAPI 51 IMPAII/41 61

ru ni ei. Longobdrzii ataca Pentapolea, ca si ducatul de

Spoleto si BaLeventul; dupa, o 1ntelegere cu solul imperial
la Pipin, flota Imparateasca stapina inca fara contesta(ie pe
apece Mediteranei, trebuia sa, atace Otranto; o lovitura ul-
timo,era 0, izgoneasca, pe rivalii comuni din Ravena
!map. Pipin interveni Insa atIt de energic (760), !nett
Desideriu, ca si, odinioara, Aistulf, ceda, parasind macar
unele din ce-catile ocupate.
Dar iota bizantina, de trei sute de corabii (si on con-
tingentul sicilian), apare, aducind Base patricii, a caror In-
sarcinare era sa ridice iarasi protest Innaintea Francului,
ca si la Roma Insasi. Din nou regele longobard se misca,
si din nou cereri de ajutor pornesc catre Franci. IarAsi se
staruie din aceasta parte pentru observarea pacii, iar De.
sideriu va veni al trei ea cas cind un rege longobard
vine la Roma pentru a se ruga la mormintele Aposto-
lilor si, pe alaturi, a negocia asupra chestiei In discutie.
Papa era cu atit mai dispus sa-1 asculte, cu cit primejdia
atacului greceac la Ravena persista. Vedem pe Pavel fa-
cind un indemn catre Imparatii Constantin si Leon ca sa
revie la ortodoxie. Dar si in aceasta ultimo Incercare de
a relnoda legaturile cu Bizantul se adauge, totusi, dorinta
ca toti barbarii sa ajunga a fi atirnatori de Franci, pentru
desavirsita liberare si Innaltare a Biser'cii".
Lipsa de temelie solids in Roma era, de sigur, In aceste
sovaieli. Precautiunile In toate directiile se vadira a fi fost
necesare la mo rtea lui Pavel. Noul ales, Stefan al III-lea
(sau al IV-lea), Latin, ca fiu al unui Olives, dar din Si-
cilia, fost elev al fundatiei lui Grigorie al III-lea la Sfintul
Hrisogon si Invatacel al lui Zaharia la Lateran, parea a
fi capabil a potoli lucrurile. Papalitatea ar fi iesit astfel
din jocul partidelor romane. Dar ele nu 1ntelegeau asa.
Toto, unul d'n noii du i ai republicei", ai poporului
' Ad perfectam it rationem et exaltationem Ecclesiae; Jaffe, I,
p. 282. Pe acest it p relatii cu Alexandria Fp lerusalimul se cons&
tats prin corespondents, puntificald.

www.dacoromanica.ro
I.)2 ELEMENTELD DE DNItAtE MEDIEVALrf MODEIINE 41 CONTEMPOILtAlkiD

crestine, ai ostirii romanea, porneste Cu fraVi sai, Cons-

tantin, Passinus fii Pascal, si cu trupele lui toscane, pre-
cum si cu o multime de popor, (caterva rusticorum), izbu-
teste sa aseze ca anti-Papa, in casa intarita, dolmas, a Iui
Toto, pe Constantin, de si laic, ba-1 aduce chiar la Lateran,
it consacra, care pentru el juramintul de la tot poporul"
(universus populus), dupa care urmeaz& instalarea lui so-
lemn& la Sfintul Petru. Va sta acolo numai un an si o tuna.
Primiceriul Cristofor si fiul sau Sergiu formeaza un par-
tid de opositie. Facindu-se a se calugari, ei tree pe la du-
cele longobard din Spoleto, la Desideriu, care vine cu ar-
mata de incunjura Roma. Biograful pontifical vorbeste de
luminile cu care barbarii se aburcau pe ziduri, tematori
de ce putea sa -i astepte inlauntru 1 In luptele ce se dau
Toto e ucis, si cu el piere atotputernicia factiunii sale. (Ju-
decatorii ostirii orasului Roma, 2 se declara contra lui
Constantin, care e smuls din capela undo se refugiase.
Partisanii lui incearca a-i substitui pe preotul Filip, si Roma
rasuna de strigatul: Filip Papa; Sf. Petra 1-a ales" (Phi-
lippum Papam ; S. Petrus elegit eum). Cristofor 11 alunga ins&
de la Lateran, undo se intinsese praznicul (mensa) insta-
larii (768).
Numai atunci candidatura lui Stefan se impune. II pri-
mesc preotii si primatii clerului si fiuntasii ostirii si toata
oastea si cetatenii cinstiO si toata multimea poporului ro-
man de la mic pana la mare 3", pe and contra adversarilor
se procedeaza cu scoaterea ochilor, taierea limbilor, Intern-
nitarea pang, la moartea de sete. Constantin inst.* e pus
Ware, pe o sea femeiasca si cu greutatd la picioare. Sint
scene ca in zilele lui Foca, Iui Iustinian al II-lea la Bi-
I Per muros civitatis cum flammula ascendebant, intuentes Ro-
manorum populum.
2 Iudices romanae militiae; In Liber pontificalis : a romanae urbis
militiae iudicibus.
3 Sacerdotes ac primates deri et optimates militiae atque univer-
sus exercitus et rives honesti omnisque populi romani coetus, a magno
usque ad parvum.

www.dacoromanica.ro
 1. PAPI SI iholiulf 63

nut, aceiasi dihonie, aceiasi brut& cruzime orientala.

Tribunul din Campania element nou de organisatie In
noul Stat e mutilat de e oastea Romei, a Tusciel si a
Campaniei, 1, de Tuscani et Campani. Constantin insusi va
fi orbit de aceiasi.
Cu atita Ins a, nu s'a ispravit cumplita anarhie. Cristofor
find acuma dictatorul, un preot longobard unelteste sa,
dea Roma In minile lui Desideriu 2. Descoperit, sufere obis-
nuitele chinuri.
Atunci, numai atunci regele din Apus reapare. Necheniat,
el n'a manilestat nicio pretentie, n'a pronuntat nicio atitudine.
De si Pipin refusa pe fiica sa Gisela fiului Imparatului
Constantin, sfnt lucruri care pe el, ca qef al Francilor, nu 1
privesc. Numai cind compater" din Roma strigli, datoria lui
e de a raspunde. Nu exists o politic, franca In Italia, ci
numai o legatura cu Scaunul Sfintului Petru, creator al
regalitatii noun, cu Indatoriri perpetue pentru acesta.
Sergio, fratele lui Cristofor, In numele acestuia mai mult
decit In al neinsemnatului Stefan, merge la Pipin ca sa-i
ceara voie ca Imparatului odinioara de a convoca un
Conciliu pentru judecarea lui Constantin, care se pare call
mai pastra aderen0. Regele de creaVune apostolica nu
mai era In viata. Totusi patricii, fiii si urmasii lui, deleaga,
acordind permisiunea ceruta, nu mai putin ca doisprezece e-
piscopi franci la teribila adunare uncle oibul Constantin e
Mut,' izgonit si trimes descu4 la Sfintul Petru, pe cind
actele lui se ard. Caci el fame anume inovaVi care nu
BO pot precisa. Oricum, din nou, contra oricarii apropieri
cu Bizantul, ramas iconoclast, cultul icoanelor se aproba
In numele Intregului Apus, atunci pentru intdia oard, aproape
dvinitiv despdrtit de Constantinopol, daca nu de toata Bise-
rica orientala. De acum Innainte un laic nu va mai putea
fi ales Papa.
Cu ajutorul solilor franci, Stefan scoate pe arhiepiscopul
I Univers exercitus romanae civitatis et Tusciae et Campaniae.
2 Civitatem romanam Longobardorum genti tradendam.

www.dacoromanica.ro
64 ELEMENTELE DE UNITATE 'IED 11. ALB, MOD1RNE §I CONTEMPORANE

de Ravena, care se gasia In aceasta situalide, si anume

trecInd peste oposiVa cjudecatorilor din Ravenal (indices
ravennates) §i a lui Mauriciu, duce de Rimini, ba chiar
peste sprijinul, interesat, al lui Desideriu. Era vorba de a
se smulge acestuia cdrepturile', iustitiae, ale Sf. Petru.
Dupa aceste succese trisa si regimul lui Cristofor cade.
De si dispune Inca de Tusci si Cam pani", Desideriu se pre-
sinta la Roma ca pelerin si se uneste cu un cubicularia,
Paul Afiarta. Miscari ale plebei romane silesc pe Papa a
se inchide la Sf. Petru; aici incearca a se refugia si Ser-
giu si Cristofor, cari declarau ca slut gata a se preda mai
curInd cconcetMenilor, cleat nunui neam strain" 1. Dupa ce
se ealugaresc, Afiarta pane sa-i orbeasca, prigonind apoi
pe sefii romani (771). Se pare ca, oricum, Stefan s'a sim-
Vt liberat prin aceasta actiune 8.

El nu 114elegea sa fi schimbat Ina situatia sa fata de

cafe trei puteri de care erau incunjurAi Romani? 8. CM
se puse la tale o cas torie Intre tale doua dinastii ger-
manice, el starui ca Gisela, fiica lui Pipin, sa nu fie acor-
data fiului lui Desideriu si ca fiica acestuia sa nu ajunga,
so0a lui Carol sau a lui Carloman. Un anume partid de la
Curtea franca reusi Insa a duce la bun capat acest din
urma proiect. Vedem apoi pe Carloman lucrind prin tri-
mesul sau In favoarea lui Cristofor si a lui Sergiu, pe cari
mai tarziu e gata sa-i rasbune. In zadar cere Papa con-
semnarea cetAilor lui Desideriu, care declar6, despre0aitor,
cA destul a Meat liberind pe *term de puternicii sai tutori.
La moartea lui, noul Papa Adrian aparOne si el aristo-
craVei romane, ba ehiar celei mai fruntase 4, ca fiu al unui
fost consul si duce. E ales de toate categoriile pe care le
1 In manibus Romanorum, suorum fratrum et concivium... quam
exterae gentle.
2 Haec vero omnia male per iniquas immissiones Longobardorum

Desiderii regi provenerunt.

8 Pe vremea lui se citeaza pactul general intre Romani, Franci si

Longobarzi",Ili cu privire la Istria, la Grado, la Venetia.

4 Potentissimis romanis parentibus editus; Liber pontificalis.

www.dacoromanica.ro
 f. - IAPI p IMPARATt 65

cnnoaltem acuma ale locnitorilor Romei. Desideriu-i ofera

drepturile" refusate lui Stefan, dar se cere pe lInga din-
sole qi Faenza, ducatul Ferrarei, Comacchio, de curInd
ocupate. Ravena se cere liberata de strinsoarea longobarda.
Moartea lui Carloman creiaei Sfintului Scaun o situatie
gi mai buns. Familia lui se va refugia In Italia, §i Desi-
deriu va cere Papei sa Incoroneze pe fiii mortului, pe cind
Adrian Inca de mai mutt timp chemase, pe Mare, ca sA
se pAstreze taina, pe Carol pentru a face dintr'insul regeie
Longobarzilor, de qi repudiase pe Ilica lui Desideriu. Che-
marea fu repetatA In curInd, la apropierea lui Desiderin de
Roma, de uncle, pentru chestia cetAilor, 11 fulgerA exco-
municarea.
Aceasta nu InseamnA cA orice perspectivA de Indreptare
spre Constantinopol dispAruse. Paul Afiarta, un aliat contra
lui Desideriu', e arestat la Rimini de ducele bizantin de
acolo; el va fi ucis la Ravena. In cercetarea ultimelor Im-
prejurAri §i alti vinovati Etnt trime§i la Imparatul. Nicio
interventie nu se produce !ma, cum era de a§teptat, din
aceastA parte. Liber pontificalis uitA sA Insemne cA nevoia
a- facut pe Adrian sA se adreseze patriciului franc, care
e acuma un rege binecuvintat de Sffntul Scaun 2. El e
doar, spune acelasi izvor, care aici preciseazA o situatie
de drept toi pledeazA, In acelagi timp, o causA, ,,patriciul
Romanilor", gi prea-pretiosul rege al Francilor", nregele
Francilor pAzit de Dumnezeu" (a Deo protectus rex Fran-
corum), un titlu care nu e IntimplAtor, ci apartine !al-
paratilor.
In fats excomunicArii, Desideriu, care avea en el pe fiul
sAu Adalgis qi pe fiii lui Carloman s, se opreqte la Viterbo.
Dar, somat de Carol, pe care atnestecvl Longobardului in
1 V. mai sus.
' Dum in magna angustia ac tribulations consisteret, necessitate
compulsus.
' Cronica de la Monte Cassino dil atiri curioase despre poftirea lui
Carloman de Aistulf la Pavia pentru ImpAcarea cu Pipin ei de moar-
tea lui acolo.

www.dacoromanica.ro
66 PLENVNTELg D IMITATE MEbJEVALE, MODERNg §I CONT1NPORANE

mo ?tenirea lui Pipin a exasperase, el refuel, sa. faed restitutia

de teritorii, care i se cerea. Rage le franc ii °fora in zadar
14.000 de scuzi de our ca pre de rascumparare. 0 singura
tale ramine deschisa pentru datoria ca gi pentru interesul lui:
razboiul. Zdrobind la Clusae resistenta avangardei lui Adal-
ghis, el se coboara, ca odinioara Pipin, in Italia longobarda.

Pentru moment insai nimic nu s'a schimbat In situatia

de drept. Carol nu face politica sa; nicio ambitie perso-
nal, nicio incercare de aripi a vulturului imperial care
se va vadi mai tarziu, spre batrineta, lumii. La Clusae el
a facut o noun oferta de bani, a cerut ostateci dintre fiii
judecatorilor longobarzi"; e gata a se intoarce fora lupta 2 ;
ba in biografia lui Adrian se spune chiar ca era gata sa
se Intoarca fara isprava 3, data n'ar fi intervenit panica de
pe urma careia ai lui Desideriu fug: regele, judecatoriia,
oastea. Desideriu se inchide in Pavia; Adalgis duce familia
lui Carloman la Verona, unde el resista. Spoleto, Reate se
predau Stintului Scaun, iii locuitorii se tund dup . dating
romana4. Si altii alearga spre cslujba Sfintului Petru vi a
Sfintei Biserici romane' 5. La Fermo, la Osimo, la Ancona
se produce acelavi luau. Fata de Longobarzi acuma se
petrece ceia ce, la iiiceputul dommei Imparatului Leon, se
petreclige fat& de Bizantini: o defe( thine generals. In sta.-
pinirea Papei oamenii cautau propria for autonomic; In.
Desideriu ei vedeau o noun editie a exaihilor odiovi. Hil-
debrand. unul dintre pribegi, e asezat de Adrian ca duce
la Spoleto cad formele vechi se pastreaza cu Ontenie.
In acest timp, razboiul urmeaza In Nord. Carol lucreaza
la Inlaturarea dincatiei lungobarde pentru a i se substitui, pe
urmele luptatorilor franc' din vremea Merovrngienilor: In
Verona el prinde familia lui Carloman vi, timp de vase luni,
1 Longobardorum iudicum filii.
' Sine ulla inferta malitia out commiqso praelio.
' L'una vellent Franci ad propria redire.
4 Iurantes more Romanorum tonsurati.
6 In servitio Beati Petri Sanctaeque Romanae Ecclesiae.

www.dacoromanica.ro
 . - PAPI F fitPXRATI

Pavia e asediatA au stAruintft. Regina Hildegarda, inlocui-

toarea fiicei lui Desideriu, $i copiii au fost adusi anume
pentru solemnitAile ce se pregatesc dupa o victorie de-
finitivA, care e de acum sigura.
De Pasti In pnul 774 Papa asteaptA in Roma pe Carol,
care e intitulat rage al Francilor si al Lon gobarzilor In-
nainte de Inchiderea In manAstire a lui Desideriu si de
fuga !al Adalgis ca $i patriciu al Romanilor. and en-
ceritorul se iveste, cu episcopii, abaVi si cjudecAtorii, adecA.-
ducii si contii lui'', e Intimpinat, la o .mild, de Roma nu
ca regii longobarzi, ci ca imparatul Constantin, un veac In
urmd, de si biograful pontifical spune cA, se repetau numai
ceremoniile obisnuite la exarhi sau la patrici2, de toate
tsholele, ostirii, cu patronii si copiii cari InvAtau carte' 8,
cu stilpAri In mini si ramuri de mAslini, cu cruci ci stea.
guri, In cintece. Carol cel Mare, cel de Dumnezeu, aseg4
prea-bun, regele Francilor $i patriciul Romanilor" 4, cobo-
rindu-se de pe cal, merge cu smerenie de pelerin. la $f.
Petru, unde sarutA scathe si se frabrAtiseaza cu Adrian..
Sand la dreapta Papei, se cintA i bin e cuv in tat Fine vine
ham numele Domnului*. Dupl, visitarea, cu permisie, a
celorlalte biserici si Ian schimb de jurarninte, se face slujba
la Lateran, iar Dumineca, In ziva de Tasti, aiurea, oferin-
du-se praznicul obicnuit. In cele doua zile urmatoare, Ca-
rol asculta liturghia la Sf. Petra, apoi la Sf. Pavel. Dupa
carer Miercuri, i se cere formal IntArirea privilegiului de
Bona Tune de la Pipin, spuindu -se ca el a fost confirmat fi
de Carloman ci de Carol insuqi, la Carisy. Actul, care cu-
prinde exarhatul in vechile limite, cu Venetia $i Istria, du-

' Iudices, duces nempe et graphiones.

2 Idest signa, sicut mos est ad exarchum aut, patricium suscipien-
dum. Primirea cu steagurile e pomenitA pentru exarhi odatA In
veacul al WI-lea.
e IJniversae scholae militiae una cum patronis simulque at pueris
qui ad discendas litteras pergebant.
Ipse a Deo institutes benignissimus Carolus Magnus, Francorum
rex et patricius Romanorum

www.dacoromanica.ro
fig ELEMENTELE DE IMITATE EEDIEVALE, MODERNS p CONTEMPORAllg

catele de Spoleto si Benevent, cetatile de atitea on recla-

mate, Parma, Reggio, Mantova, Monselice si, din ereditatea
bizantina, Corsica, e iscalit de cei de fats si depus pe
altarul Sfintului Petru. Noul rege longobard, care se va in-
toarce pentru a lua Pavia, renun0 astfel la cea mai mare
parte din produsul material al cuceririi sale.

Tat* faptele nu corespunsera fagaduinVlor. Dna Adrian

va recunoaste el nu e dator cu ce staptneste "nici Impa-
rAilor, nici regilor, ci numai escelentei prea-triumfatoare, 1

a lui Carol, Ii trebui sa reclame cu energie ceia ce credea

ca, i se cuvine. Arhiepiscopul de Ravena, care mersese in-
susi In Franta, cerea pentru dinsul Imola Bologna, $i el
Ili

opri legatura cu Roma a locuitorilor din Ferrara, Comac-

chio, etc. Dud longobarzi erau crutati: Arighis la Benevent,
Hildebrand, odata un credincios al Sfintului Scaun, la
Spoleto, altii in Friul, la Ch'ugi (clusinus dux). Adrian de-
nun0 intentia for de a se uni cu Adalgis. fugar la Cons-
tantinopol, si Cu Grecii ce ar fi sa, i aduca, ell, pentru ca,
lutnd si Roma, sa refaca regatul de odmioara, In forma
cea mai denlina, fie qi ca vasal declarat cum nu voise a fi
panel atunci al imparatiei romane de Rdsdrit. Alta data e
vorba de planul celor din Benevent de a supune cetMile
campane, prin Gaeta, patriciului bizantin care comanda In
Sicilia 8. Din Benevent, Arighis, asteptind pe mostenitorul
longobard, ataca lua Terracina. Hildebrand, regale de
Ili

Spoleto", apare la un placitum regal 4.

La 778, dnpa zadarnica asteptare a lui Carol la Roma,

cti prilejul Pastilor, Papa-i aminteste In scris meritele
pe care si le-ar fi cistigat °data Constantin-cel- Mare fa0
1 Nos neque imperatoribus, neque regibus gratias agimns, nisi tan-

tummodo vestrae triumphatorissimae excellentiae.

2 Caterva Graecorum et Athalgiso.
3 Francii vindeau Grecilor sciavi lombarzi. $i In Istria Grecii, epri-
Anita de populatia localii, erau asa de tari, !net puteau orbl pe an
episcop in serviciul Francilor.
4 Hildebrandus, rex spolitanus; Analele Sr. Bertin.

www.dacoromanica.ro
 I. - PAPI p iMPIRATI 69

de Biserica Tomana. Caci acum, dupe, iscodirea, donaVei

constantiniene", nu mai e vorba, pentru stapinirea terito-
riilor cedate la 774, de actul lui Pipin sau de acelea, pre-
cedents, ale regilor longobarzi. Din contra, ace§tia, ticaloasa
naVe a Longobarzilor", nefanda gene Longobardorum, shit
eel ce au luat cu sila provinciile care, de la Stintul
Imparat Incoace, an fost confirmate §i de efelur4i Impa-
rAi rii patricii §i alii 1. Sa fad, qi Carolasimilat astfel
cu Constantin2 acela§i lucru, spre a se zice de contem-
porani: MAI un nou Constantin Imparatul8 a rasarit In
zilele noastre!".
Iar Carol, ocupat sä supuie pe Bavaresi, al caror duce,
Tassilo, fu silit de Stintul Scaun sa-i cedeze posesiunile,
crestabilind ducatul dat de Pipin,, apoi al lupte cu Avarii,
al caror tudun se boteazanoul Pipin, fiul lui Carols stand en
oastea In ringul panonic, qi sä puie capat indaratniciei pa-
gine a Saxonilor, zabovia. Adrian simti deci, la 785, nevoia
de a se tntoarce spre Biza4 dar nu pentru a parasi vechea
politics, ci pentru a o Indreptati, cerind confirmarea unel
situatii acordate de Carol dupa dreptul ce-1 avea.
Tata argumentarea din scrisoarea catre Imparatii Cons-
stantin ki Irina, acuma ortodoqi, caci iconoclastia se ispr&-
vise. Carol e fiul qi finul duhovnicesc al nostru" ; regale
Francilor gi Longobarzilor, supuindu-se indemnurilor noas-
tre qi Indeplinindu-ni vointa In toate, a adunat pe toate
natiiile barbare ale Hesperiei §i ale partii a pusene, supu-
indu-le regatului sau". El e astfel delegatul Bisericii, cu
atributiii imperiale, asupra acestor barbari. Prin el qi supt
el se fl use o concentrare creftind a lor, careli avea un qef,
neaparat mai mare ca regii, oricare i-ar fi titlul. Avea astfel
dreptul ca, pe lingi daruri In our gi argint, sa, conceada
1 Diversi Imperatores, patricii etiam et alii.
' Tttlul de Carolcel-Mare, pe care 1-am vizut atribuit regelui In
Libor pontificalia la 774, BA nu fie In legAturA cu Constantin? E de
admis atunci di aceste r/nduri an fost scrise dupil data presintitrii
falsel donatil constantiniene.
8 goo 4ovus Constantinus Imperator his temporibus surresit,

www.dacoromanica.ro
70 ELEMENT= DE IINiTATE MEDIEVALE, MODERNE ft CONTEMPORANX

Muth ltti Petru ceia ce se ocupase de Longobarzi 1. De fapt,

la 769-70 Carol se intitula cu mila lui Dumnezeu rege ti
cirmuitor al regatului Francilor §i ocrotitor devotat al
Sfintei Biserici $i aparator in toate".
§i de aici innaints !ma caci Bizantul, care facuse un
patriarh dintre laici ti continua sa-$i atribuie ecumeni-
eitatea" bisericeassca, nu rAspunse acestor inerecari , pa-
palitatea continua misiunea ei de imperialism religios, con-
siderind pe regele franc ea pe indeplinitorul gi asiguratorul
noii opere Incepute. Se intretin relatiile en Anglia lui Offa
ci Aelfwald, se presinta felicitari pentrn biruintile contra
Saltdnilor (786), se pecetluieQte futelegerea cu Tassilo (787);
chid se produce un conflict intre Carol gi Venetieni, Adrian
iea partea regelui.
Cu atit mai mult, en at Imparatul Constantin, in loc
al, acorde confirmarea cernta, arata intentia lamurita de
a juca un rol italian. Avea Sicilia gi puncte din Italia de
Sud, dispunind de o flotft careia nimic nu i se poate opune.
La 787-8 Adalgis reapare Maga Benevent, cu delegati im-
periali ltngft dinsul; tnsurat du nepoata Imparatului bi-
zantin, acesta da acte din prea-sacrul sftu palat" (sacra-
tissimum suum palatium) qi Innalta o bisericft a Sr. Sofii: e
un principe grec in forme 2 ; Grimoald, noul duce longo-
bard, fiul lui Arighis, 11 sustine. Peste citeva luni guverna-
torul Siciliei debarcft la Salem. Un moment a fost vorba
ca Imparatul aft fie din nou declarat erotic.
In tot acest timp, numai odatft Carol vine la Roma, de
Pa§ti In anul 787, dar nu ca un sprijinitor politic efectiv
at Sfintului Scaun, care se temea de legaturile lui on Ari-
ghis. Se pare ca, mai tarziu se vorbia in adevftr de intentia
lni Carol de a face la el acest un Papa franc. §tirea ar fi
1 Sicut films et spiritualis compater noster, dominus Carolus, rex
Francorum et Longobardorum atque patricius Romanorum, nostris
obtemperans monitis atque adimplens in omnibus voluntates, omnes
Hesperiae occiduaeque partis barbaras nationes suo spbieiens resnqf
adnnavit.
2 grchempert, continuutorul fui pap' pia,comil.

www.dacoromanica.ro
 I. - PAPI §I 1MPARATI 71

de necreznt: regalitatea franca, admitind ci servind misi-

unea impusg, de panalitqte, nu manifests, ambitii italiene.
In aceste Imprejurari, murind, la 795, Papa Adrian, se
alege Leon al III-lea Roman, fiul lui Azuppius, dar farg
aderente politice, fara leggturi speciale en poporul roman',
cu oastea romans ", cu judecatorii". Aqa cum stateau
lucrurile to oras, odatg ce sprijinul local lipsia, nu-i puteau
folosi calitatile de bunatate, pruden0 Ili elocventg pe care
i le atribuie biogratul Om i. Indata era sg fie jertfa mei
odioase conspiraii.
Abia fusese instalat trirneVnd lui Carol cheile StIntului
Petru si steagul Romei, invitind spune cel putin Egin-
hard, biograful regelui, pe ocrotitorul Sflntului Scaun
a-ci trimete delegatul pentru a lua juramint Romanilor
ceia ce nu se Meuse pang atunci, regalitatea longobarda
a lui Carol nedindu-i acest drept, §i furtuna pornegte.
Leon e atacat la iesirea din gPatriarchium, al sau de
primiceriul Pascal 0 de sachelariul Campulus 2. Trtntit la
pamtnt, i se scot ochii", i se mutileazg limba, apoi e a-
runcat In temnita, In deosebite chilii de manastire. Cubi-
culariul Albin patrunde acolo $i, constatInd ca prin mi-
nune ceful Bisericii vede ci poate vorbi, 11 readuce la
Sf. Petru, en ajutorul ducelui de Spoleto, Winichis, un Lon-
gobard de nactere, care alergase cu ceata lui.
Cum totuci alegerea era contestata. Leon merge la
Curtea lui Carol, e chemat acolo. cPrea-creqtinul ci ortodoxul
kti alesnl ci prea-Induratorul rege, 8 pune sa -1 IntImpine
un arhiepiscop Ili un conte, apoi fiul sau Pipin: ottarele
regea , magnus rex", aparInd nnmai dupa, aceasta , cere-
monialul bizantin, reeditat dupa primirea lui Stefan. Ju-
decata-i e favorabilg, $i retrimeterea se face ci mai pompos,
ca pentru Apostolul Ins*, (tanguam ipse Apostolius).
1 Vir cautus, loquela facundus et animo constans.
2, Cronica de la Monte Cassino spune cA erau rude ale lui Adrian:
cognati B. Papae Adriani".
3 Domnus Carolus, rex Francorum et Longobardorum..., christianis-
piplus et ortbodoxus atque praecipuus clementissimnsque rex,

www.dacoromanica.ro
12 ELEMeCNTELE DE UNITATE MEOIEVALF, Mon RNE §I CONITAPORANE

Odatg confirmarea astfel apItata, Roma trobraca, haine

de serbgtoare: Leon e primit de toti dreggtorii, de ,,sho-
lile" pelerinilor, Franci, Frisoni, Saxon" si Longobarzi, de
multime, cari-I due ca steaguri si dintari la Sfintul Petru
f}i la Lateran. Se cerceteaza, apoi, aici, la Roma, In forma
sinodalg, causa Papei; intaiu slut trimesi la Carol vino-
vatii si apoi sinodul declarg, ca, n'are chemarea de a ju-
deca Scaunul roman, capul tuturor Bisericilor. 4Caci noi
toti slntem judecati de Sf. Petra $i de vicariul sgu, iar el
nu poate fi judecat de noi, cum a fost si obiceiul din vechi.
Ci aia, cum el, Papa, va fi socotit, noi vom asculta, dupg,
eanoanel., RImIne deci ca, a- doua zi, la Sf. Petru, din
amvon Papa sg, jure nevinovatia sa.

In legaturile lui Carol nimic nu fAcea 0, se prevadA o

schimbare de atitudine, un avtnt de ambiie, o aspiratie
spre forme al cAror cuprins 41 avea de mult, nu numai el,
dar Insgsi regalitatea, de origin° apostolica si de misiune
cresting, a familiei sale. Cu Bizantul, In afar& de conflictul
pentru Venetia, si Istria 2, relatiile erau normale. Acela care
primia solii de la Saracinii din Spania avuse la Curtea lui
si pe trimesii guvernatorului Sieiliei, Nichita 8. Pe acestia
el 4i privia ca Grecia, eretici, si sinoadele for ca pseudo-
sinoade*. In Italia-de-Sud Incerca sg, sustie rgmasitele lon-
gobarde contra tendintelor de unificare .grecesti,. Cind,
la 798, patriciul Mihail si un preot, Teofan, venirA la Carol
ca soli ai Irinei, care usurpase, dupg, moartea Sotului si
In dauna fiului, orbit, tronul bizantin, solia, ca scop de
pace" 4, aduse numai liberarea fratelui lui Tarasie patri-
arhul, prins tine tie undo si cum. Mai tarzia se constatA
' Nam 41.b ipso nos omnes ab vicario suo iudicamur; ipse autem a
nemine iudicatur, quemadmodum et antiquitus non fuit. Sed sicut
ipse summus pontifex censuerit, cenonice obediemus.
' Cf. Gfrorer, o. c., I.
3 Analele Sf. Bertin: legatus Nicetae, qui tune Siciliam regebat.
nomine Theoctistus ".
. naec tamers le?atio tantum de pace fuit; 04,

www.dacoromanica.ro
 I. -- 1j API BSI iNIPXRATI 73

relatii on noul gavernator al Siciliei, Mihail, cu patriarhul

de Ierusalino, egruia i se trimete un sol. Grija regelui franc
e aiurea. Avarii an batut Si ucis pe ducele de Friul sii pe
prefectul Bavariei, poate nu fArg Intetiri bizantine; dad.,
In Mediterana, Insulele Baleare i se supun, flota care se
creiazg atunci, e pentru Ocean, strabatut de luntrile 11or-
manzilor, ram* In afar de cercul cuceririlor lui.
Mud Carol apare din nou la Roma, pentru Craciun, In
800, dupg vechea dating a visitelor la seri:4ton nimic
nu anuntg un mare act istoric. /ntimpinat de Papa, pen-
zeste cu el. Iargsi se face ceremonia la scarile Sfintului

,
Petru, unde s'au gramgdit sholele", turmele" peregrinilor
ei cetAtenii, Cu steaguri. Cum era inca opositie contra lui
Leon qi acesta va fi Jost macar unul din motivele visitei
se repeta juramintul din amvon al acestuia. IntImplarea
face ca prestigiul serbgrilor sg fie ridicat prin sosirea tri-
mesilor de la Muntele Mgslinilor $i de la Sf. Sava din Ie-
rusalim, cari aduc cheile Sfintului Mormint, ale Calvariului,
ale eetAtii, ale muntelui, steagul cetatii sfinte, un omagiu
ca acela facut °data de Roma insasi lui Carol Martel.
i astfel, In adevar pe neasteptate on farg, nicio stg-
ruintg, a regelui dar de sigur in urma unei intelegeri cu
acel cerc de invatati romanisanti, rani, cu Alcuin in frunte,
Incunjurau pe Carol, represintind si traditia lui Bonifaciu
coroana i se pune pe cap cInd, In ziva de CrAciun, inceput
,
al anului, se rug& Ia Sfintal Petru, fi in loc de patriciu, e
proclamat si adorat ca Imparat, In strigatul tuturor cre-
dinciosilor romani": lui Carol preacueernicul August de
Damnezeu Incoronat, mare, mule im pArat, viatg i victorie".
Acuma el poate judeca pe dusmanii lui Leon, fi poate
judeca dupa legea imperials, more Romanorum". Ii exi-
leazg. la Spoleto. Iar dupg aceasta Carol vede Ravena, unde
e primit de batrinul episcop, care -1 lndeamng la masg:
1 Carolo, piissimo Anguekto, a Deo coronato, magno, pacific° Impe-
ratori vita et victoria. Cf Analele citate: ,,more antiquorum principum
adoratus est atque, ablato patricii nomine, Imperator at Augustus
appellatus eat ". Cf. lialphen, In Revue historique pe 1920.

www.dacoromanica.ro
74 aLEMENTEGE DE UNITATE NEDIEVALE, MODERNE §I CONTEMPORANE

papa, domine Imperator", la Pavia, Capita la sa longo-

barda, la Pisa, uncle vin solii de la califul Harun, cei de la
cemirul Abraham care clrmuia la hotarele Africei, In Fos-
saturn, 1, Isaac Evreul, revenit de la cPer§ip, unde-i muri-
sera lui Carol doi soli. Prestigiul Orientului Incunjurl astfel
pe noul Imparat, pentru care cellalt e de scum Innainte
Implrat de sigur, dar numai al cConstantinopolei,, el
ins* ra.mtind pentru aceia Francul §i Longobardul ce
fusese.
AceastA Impar4e nu e Tnsd deosebita de trecut. Ace-
lug misiune, acela§i cimp de activitate. Nicio cor§tiinta
noul, nicio noun organisare. Ci numai un nou capitol de
istorie italianti, incredintAt lui Pipin, care a fost uns fm-
preuna cu tatal sau In acea zi de CrAciun a anului 800,
Incoronare a trecutului mai mult decit Inceput al unei ere
noul.

2 Arairatus Abraham qui ip confiniis Africae ip 'ossato praeaidabat;

Zia.

www.dacoromanica.ro
 VII.

Imperiul cretin *i SfIntul Scam

Proclamarea noului Imparat si August nu pare a fi produs
o mare impresie la Constantinopol; izvoarele bizantine nici
nu pomenesc un asfel de incident fail Insemnatate, flindc&
legalitatea lui putea fi cu atita drept tAgaduita. In local
antartilor" obisnuiti era un rege barbar, cu acea deose-
bire ea In zadar s'ar fi asteptat sosirea capului lui In Biza4
lin schimb de soli are loc In 803 abia: de la Irina so-
seste Spatarul Leon, si se trimet In schimb episcopul de
Amiens qi un conte. Nichifor, inlocuind pe usurpatoare, abia
In 803 se Intorc trimesii, cafi, IntovarAsiti de niste dem-
nitari bizantini, aduc ceia ce se putea Tnte lege la Curtea
lui Carol a fi o pace", de si, de sigur, far& nicio recu.
noastere a situatiei imperiale". Aceasta ,pace" nn impie-
dee& Ms& pe Carol de a primi In 806 pe solii Dalmati-
nilor", (Willeric qi Beatus, ducii Venetiei,, pe ling& can
s'a adaus Inca un duce, Paul, si episcopul de Zara, qi ana-
lele carolingiene Inseamna el cs'a fAcut finduiala de care
Imparat In ce priveste ducii qi popoarele Venetiei ca qi
ale Dalnnatieip. In momentul clnd haganul aver devenise
crestinul pribeag Teodor, rind lupta se incepea en cSlavii
ce se zic Boemi', masura era &easel, precum a fost fi-
reasca imediata trimetere de Nichifor a flotei bizantine

1 Facts, est ordInatio ab Imperatore de daeibue et mulls tam Vane-

tiae quam Dalmatiae.

www.dacoromanica.ro
76 ELEMENTELE DE MUTATE MEDIEVALE, MODERNE §1 CONTEMPORANE

epentru a recupera Dalmatia, l. In acelasi timp Pipin, care

$i -a instalat un conte la Genova, incearca fara succes, contra
Saracinilor, sa se Instapineasca 'n Corsica §i Sardinia. $i
Dalmatia e pierduta: fostul guvernator al Siciliei avea la
807 Venetia $i impunea lui Pipin o pace, un armistitiu
pans In August, dupa care Nichita plead, spre Constan-
tinopol 2.
$i la 809 Lisa lupta pentru Venetia si Dalmatia continua.
Data aceasta, la Comacchio Bizantinii shit batuti ; pacea
°feria de noul comandant al flotei grecesti e raspinsa de
Pipin. El ajunge sa biruie pe Mauri In Marea Apusului §i
sa domino Marea Rasaritului: corabiile Imparatului apar,
dar fara a cuteza sä atace. Arsafiu Spatarul, trimes de
Nichifor, reuseste totusi a recapata Venetia, dupa care o
solie franca se duce la Imparatul Rasaritului In conditii
deosebit de solemne: o compun episcopul de Basileia (ba-
silensis), contele de Tours, un Longobard din Friul, Spa-
tarul Leon si ducele venetian Willeric. Mihail, urmasul lui
Nichifor, raspunzind cu trimesi de aceiasi calitate Intre
can Arsafiu si un protospatariu ar fl adus marele sa-
crificiu de demnitate de-a recunoaste ca egal, ca asociat,
credem, In situatia de odinioara dintre un Arcadiu pi un
Honoriu, prin tine tie ce artificiu de adoptiune diploma-
tica, pe batrinul rege franc. cLa Aachen, unde venira la
Imparat, cu act scris In biserica, dupa dating lor, adeca
In limbs greceasca, i-au adus laude, numindu-1 Imparat
$i basileus3.' Cronica de la Monte Cassino lamureste ca
i s'a dat tot Apusul cu coroana si consulatul" 4. Doi clerici
fur& trimesi pentru confirmare, In momentul and Bizantul

I Ad recuperandam Dalmatiam.
2 Cum classe constantinopolitana sedebat In Venetia, pace facts,
cum Pipino rege.
a Nam Aquisgrani, ubi ad Imperatorem venerunt, scriptum facti
ab eo in Ecclesia suscipientes more suo, idest graeca lingua, laudes
ei dixerunt, Imperatorem eum et basileum appellantes.
4 A Nicephoro Imperatore tptur Qcoideutem cum coropa et con-
Buiatu suscepil.

www.dacoromanica.ro
 I, - PA PI p IMPARAii 77

era la disposiia Bulgarilor lui Crum: analele carolingiene

Inseamna anume Infringerea lui Mihail de catre barbari,
calugarirea lui, usurparea tronului de Leon fiul lui Bardan
$i presintarea Innaintea Constantinopolului a lui (Crum's
rex Bulgaroruna,. In Sicilia, Saracinii pridau, §i ducele de
Neapole nu ajuta iota trimeasa de Mihail. In schimb, Carol
se presinta $i. In Orient ca represintantul ideii cre§tine :
la 807 Toma, patriarhul de Ierusalim, fi trimetea pe doi
calugari de la Muntele Maslinilor, Gheorghe §i Felix, fostul
Eginhari, din Germania" 1, cn corturi, ve§minte, mirezme,
un ceasornic me§tequgit, candelabra.
In aceste Imprejurari se stinge Carol: Impar5tia la! ra-
mlnea, Incunjurata de un prestigiu mondial, realitatea cea
mare de la termurile Oceanulul pang la Dunarea avara 3.

In acest timp Papa joaca un rol a§a de modest, Inelt

biograful se ocupa numai de Tesaurol pontifical gi de pri-
mirea darurilor. Odata numai, dupa, ce regale Northumbriei,
Eardulf, gonit, se refugiase, prin FranO, In drum spre
Roma, se .spune ca el a fost restabilit de solii pontificelni
roman §1 ai Imparatului" 3. Presen0 unui rage franco-
longobard In Italia pi rea sa anuleze pe Insu§i Papa ca qi
autonomia de pans atunci a turbulentului popor roman",
a carui Wire" a disparut cu desavirqire. La 808 !ma
Pipin, venit la Roma, e rugat s, apere de Saracini acele
maluri ale Marii tireniene, care slut ale voastre i ale
noastre" 4.
Ludovic, eel mai mare dintre fiii ramaqi In vial al lui
Carol, Incepe ca un rage franc, designat de tatal sari qi
Incoronat de dinsul. Nicio numire din partea Papei: era
1 Cui patria erat Germania. Mai departe, In acelea§i anale: per
Galliam atque Germaniamg.
a Amanuntele asupra situatiei sale de rege franc in practicl, de
,,poporului cre§tin In teorie, In lucririle male Maria papa-
tsef al
rului frances §1 Carfi representative, I.
a Per legatos romani pont,ficis et Imperatcris.
Littoraria nostra et vestra.

www.dacoromanica.ro
78 kLINENTELE Ds liNliAtE MEDIEVAL!, MODE!!! $I CDNTEMPoRANE

nn Intaiu pas catre emancipare. Dar acela care pornegte

astfel va fi innainte de toate Pius, ca o virtute personara,
qi incet mai mult ca o datorie. El poarta mai tarziu pe mone-
dele sale crucea qi ca singnra, explic4e a puterii sale:
christiana religiol. Aceia§i misiune, data nu acelaqi om.
Bernard, nepotul lui Ludovic, e acum rege In Italia, si
el trebuie sa judece un non proces deschis contra lui Leon
(815). Bolnav, acesta face loc Indata unui nobil roman,
ncenic al lui Adrian: supt presiunea franca alegerea se
petrece In lini§te. Dar, cum e cea d'intaiu care se face
supt flout regim, chestia se pune care e datoria noului ales
fa41 de Imparatul cHesperiei) creqtine.
*tefan at V-lea dupa doi soli, ca pentru'consacrare 2",
face, supns, drumul la regele Bernard fntaiu, apoi la Curtea
lui Ludovic iii cauta. aid Impacarea cu adversarii Innainta-
lui sae.
Cu acest prilej Ludovic e uns de Papa: ungit eum ad
Imperatorem s
Fara nicio pomenire a unei initiative romane urmeaza
Pascal Liu, care cii el se cere recunoscut de Imparat 4 qi,
OM, urea purificarea de la el. Numai la Eugenia at II-lea e'
vorba de o rinduire 1ntre Imparat ci cnoul Papa, cu poporul
roman) 5, iar la Valentin al II-lea, In 827, afirmindu-se ca
In acest ora§ al Romei, care, cu voia lui Dumnezeu, pas-
treaza demnitatea supremului sacerdo0u §i al excelinfei re-
gale's, se iveso plebea", cele doug otitiri (utrague militia),
1 V. Qi Magazin pittoreaque pe 1848, p. 47.
2 Missis interim duobus legatis qui quasi pro sua consacratione
Imperatori suggererent; Analele citate.
8 Theganus.
4 Missa tamcn legatione alia, pactum quod cum praedecessoribns
sais factum erat, etiam secum fieri et firmari rogavit; ibid,
2 Ea quae rerum necessitas flagitare videbatur, cum novo pontiflce
populoque romano statueret atque firmet; Analele. El fusese candidatul
nobililor: vicente nobitium parte". Poporol Impiedecase pAnA la alegere
Inmormintarea predecesorului.
° In bac romans urbe, quae, Deo autore, Surami sacerdotil et re-
galia excellentiae retinet dignitatem.

www.dacoromanica.ro
 I. -... PAN II taiPARATI 79

ba chiar vechea formula republicans senattm populuegue ro-

manus, in aceasta cuprinzindu-se o noun aristocrAtie, care
se r1dica In alte imprejurari, Incunjurata de o aureola de
vechime: nobleta senatorilor*, fruntasii quiritilora. Dupa
840 ea va incerca sa, invie timpurile tulburi ale lui Leon
at III-lea.

Paul atunci, lasind la o parte, ceia ce, din zbuciumul

nenorocit at noului Imparat, apartine regalitatii sale france
ci prefacerilor adinci din interiorul Statului sau 1, vom In-
semna cad $i in legaturile cu Bizantul amenintat necontenit
de Bulgari a intervenit o acalmie obosita. Regele din Italia
numeste un duce de Dalmatia $i Liburnia, dar el nu In-
timpina aici resistenta Rasaritenilor, ci ambitia Doug. a
Slavilor lui Liudevit. Inca de la Inceputul domniei lui Lu-
dovic se incepe lungul $i greul liudeviticum bellum. In 820
ill 821 contra lui Liudevit trebuira sa colaboreze trei ar-
mate: din Noric, Carintia si Bavaria. Patriarhul de Grado
era invinuit ca-1 sustine si ca-i da mesteri. Sorabii,
'care natio se zice ci . mpg mare parte din Dalmatia',
Timocianii, rebeli de la Moravi, Predenecentii", ,Tnnainte-
mergatorii ", Obotritii, Bulgarii se amesteca in acest haos, pe
chid ObotrItii, aliati cu Danesii pagini, Wulzii, alti Slavi,
dau asalt la Elba. Ducii Dalmatiei $i Liburniei se ieau tot
dintre Slavi, Ladislau (Ladusclaus), urmind lui Borna. Bul-
garii vor Inlocui dupa disparitia lui Liudevit acest atm,
slay prin loviturile for In Panonia si trimiterea de luntri
pe Drava.
Imparatul Leon a schimbat cm noul Cesar apusean solli
de simply convenient, la suirea pe tron a acestuia; la 817
o cercetare local, In Dalmatia fixase hotare pe care Bi-
zantul nu le mai putea apara In apele apusene flota oaro-
lingiana e destul de puternica pentru ca la 828 Bonifacin,
conte de Corsica, imprena cu Sarzi $i Toscani din preajma
lui, s& fax& o debarcare In Africa, intre Utica $i Cartaginea.

1 V. caqile mele citate mai sue.

www.dacoromanica.ro
80 ELEidENTELE bit iJNITATE MEOTEitALE, 11015ERNE §1 CONTEMN) RANE

Cu doi ani innainte, locuitorii din -Neapole trimeserl o

solie deosebita la Ludovic. Imparatii Orientului se multa-
mesa cu ambasade solemn° ford o misiune precisa: odata
Mitropolitul de Chalkedon si SpAtarul Teofan aduc cu ei
ca o curiositate pe solii cneamului care se zice Rhos', si
se dovedesc a fi, supt un hagan ca al Avarilor, de fapt Sue-
desi, din Normandia Suediei, intrebuintati ca spioni 1. Astfel
prin Bizantini ajunsesera Francii a cunoaste pe Rusi la in-
ceputurile lor.
Oricit de mare ar deveni In epoca nA.valirilor normande
si saracine rolul Papei, parasit de Franci si In antagonism
cu neputinciosul Imperiu grecesc, incapabil de a -ui apara
provincia suditaliana, el Amine totusi un capelan al ace-
luia de care credo c atirna. Cad, de fapt, crestinatatea
era lucrul esential, si acela dintre cei doi marl factori ai
Apusului are rolul eel mare pe care ea, crestinatatea,, it
recunoaste in propo4ie Cu sprijinul pe care i-1 da.
Clod, la 828, se alege Grigorie al IV-lea, el nu e consa-
crat pans cnu vine trimesul Imparatului la Roma, ca sa
cerceteze cum a Post alegerea poporului, 2. Ludovic dispa-
ruse acuma chid, la 844, Lotar find Imparat si avind Italia.,
Sergiu, noul Papa, Intimpina opositia inarmata a diaco-
nului loan, care ocupa Lateranul. Punctul de vedere al
Imparatului e ea, (murind un Papa, nimeni nu se poate
instala WA. porunca, sa si presenta trimesilor sai, 3. Ca sa
impuie aceasta parere $i ca O., pedepseasca Roma din nou
nelinistita, Imparatul trimite pe Drogo, episcopul de Metz,
flub lui Carol (gloriosi quondam Caroli Imperatoris filius) 4, si
1 Misit etiam cum eis ;quondam qui se, id est gentem suam, Rhos
vocari dicebant. Quos rex illorum chacanus vocabulo ad se amicitiae,
sicut asserebant, causa direxerat ...Gentes esse Sueonum.
2 );lectus, sed non prius ordinates est quam legatus Imperatoris
Romani venit et electionem populi quails esset examinavit.
' Ne deinceps decedents Apostolico quisquam illic praeter sui ius-
sionem missorumque suorum praesentia ordinetur antistes; Analele
Sf. Bertin.
4 Un alt flu, Hugo, abate, moare In lupti pe acest timp.

www.dacoromanica.ro
 I. - PAPI §I iMPAIIATI et

pe fiul sau Ludovic, cm o oaste -pradalnical Fiber liontigii.

calla se plinge de cruzimea, atrox voluntas, a acestorai. sToti
judecatorii,, oastea cu (patronth, iese, smeriti, la o mile
Innaintea Romei, fluturind steagurile, ridictnd crucile §i
ctnttnd. Dar ,,la portile de argint" se petrece o seen& puffin
obi§nuita.
Data vii", spune Sergiu, cu gInd curat §i cu voinia
sincera §i ai sosit aici pentru mIntuirea republicii §i a 41-
tregului ora§ §i a Bisericii acesteia, cu porunca mea intact
pe aceste porti; data nu, nu ti se vor deschide portile
acestea, nici de catre mine, nici cu a mea Ingaduint& 1."
Ludovic trebuie sa dea Mgaduiala pentru a putea pittrunde
In basilica §i a-§i lace obignuita rugaciune. i, von; in
zilele urmatoare, ai lui se pornir& la prada, se inchisexit
portile Romei.
Urmeaza Incoronarea tfnarului print ca rege al Lomlaar-
zilor. Drogo Indepline§fe Ins . misiunea lui, care statea In
supunerea papalitatii fat& de vointa imperials. 50 pm%
o lupt& formal/ (contra acestei Biserici universals fill cape,
tenie a tuturor Bisericilor lui Dumnezeu' 2. E o adevitratti
ridicare general& contra ei, participind la ostilittiti Raveua,
Milanul, Reggio, Verona, Como, Vercelle, Pisa, ora§ele ajneee
la oarecare autonomie, §i o sama de conti Impreuna cu
ele. In fatA sta., aparindu-se, aristocratia cea noun a Romei,
Romanorzon nobilitas, gata s& faca juraroint lui Letar care
e Imparat, ca unul caruia, la 823, de Pa§ti, i s'a dat
g§i coroana regatului §i numele de Imparat ci Atigust)31Tr't
§i fiindca e Imparat, magnus imperator, dar ea refusal absolut
sa supuie printr'un juranzint Catre Ludovic Roma aeeleiputeri

I Si pura mente et sincera voluntate et pro salute reipublicae ac

totius urbis huiusque Ecclesiae huc advenisti, has mea ingredere la-
nuas iussione; sin aliter, nec per me, nec per meam concessionem is-
the tibi portae aperientur; Liter pontificalis.
' Contra hanc universalem et caput cunctarum Ecclesiarum Dei;
ibid.
8 Et regni coronam et Imperatoris atque Augusti nomen; Anatele
lui Einhard.

www.dacoromanica.ro
gg gLEMENTELE Dg UNITATE ligDIEVALE, 110Dgft Ng §i CONTEEPORANE

iongobarde pe care fi In velmint franc fi-o ftie duqtnan(11.

Drogo trebuie oft admit& aceasta reservg, gi, en prilejul In-
chingrii acute de ducele de Benevent 2, Siginulf, lui Lu-
dovic, el se plead, pentru intg,ia oarg, acest vechiu ad-
versar, ki 1nnaintea Papei, sgrutindu-i picioarele. A§a se
mintuie suferinta pe care Liber pontificalis o numeqte cstraq-
niea boalg2, ingens pestis. §i de pe nrma acestei interveniii
Drogo se alege cu calitatea de vicariu pentru toate pro-
vinciile afiezate dincolo de Alpi3", en dreptul de a primi
cel d'intain apel in sinoadele lui provincials, o prima
incercare de desfacere ierarhicg a pamtnturilor transalpine.
Hincmar de Reims va face, la 851, o cerere asamIngtoare,
pe care hag Papa o va rAspinge, cum nu va aproba ho-
While sinodului separatist de la Soissons.
Cu teama ca actul de du§mAnie din partea Carolingie-
nilor sA, nu se repete, Romanii procedeazg, In 847, la ale-
gerea lni Leon at IV-lea 4. Saracinii fiind innaintea ora§elor
Sudului, Neapole, Amalfi, Gaeta, o zabavg se pgru primej-
dioasg. La 846 pggtnii pradaserg !mall basilica Sf. Petru.
Data aceasta Ins& represiunea a§teptatf nu veni. Leon
avu rAgazul sg refaca, ce fusese stricat de Saracini qi FA
tnnalte zidurile cetatii leonine", creatiunea so.

Relatiile continuau oft fie Tin& foarte indoielnice cu Francii,

Maestrul miliVei Daniil se Incumeta, putin timp tnnainte
de venirea lni Ludovic pentru tncoronarea ca Impgrat, sa
dennnte formal pe colegul sgu Gratian cft ar fi vorbit a§a:
De oars ce Francii nu ni fac nimic bun, nici nu ni dau
ajutor, ci mai curhad ieau cu sila cele ce grit ale noastre,
1 Ludovic se aeeaza la Pavia: rtbi ab exordio principatus sui cul-
men regebat*.
' Bevenentorum princeps.
I Cunctis provinciis trans Alpes constitutis.
4 Novi electione pontificis congaudentes, coeperunt iterum non me-
diocriter contristari, eo quod sine imperiali non audebant auctoritate
futurum consecrare pontificem periculumque romanae urbis maxime
metuebant, ne iterum, ut olim, aliis ab hostibus fuiPset obsessa...
Bum sine permissu principis praesulem consecraverunto

www.dacoromanica.ro
 t. PAM §t IMI'ABAfI 83

de ce nu ehemaat pe Greci, $i, facind cu ei alianti, sit go-

nim pe regele Francilor $i pe ai lui din Cara $i stapinirea
noastra ?". Declaratia fu repetata Itnnaintea noulni Cesar
primit In conditiile obisnuit de sefli Romei yi de Franci.
Atitudinea de dirza impotrivire continua, cu toatil, In-
coronarea din 850, si sinodul care a fost presidat de Leon
ca si de Ludovic. Ea e Ilr.nit5, de totala indiferenta a
Francilor fata de soarta Italiei navalite de Saracini, in anul
urmator dupa Incoronare. Papa e silit a iesi din Roma
contra lor. Locuitorii din Corsica fug Innaintea piratilor
pagini; Sardinia se administreaza de sine, prin judecato-
rub ei. Scrisoarea adresata la 852-3 catre Carol Plesuvul,
noul cef al lumii france, e, de alminterea, taracteristica.
cDaca poate, ceia ce nu credem', i se spune, cstntem so-
cotiti la voi ca fiind MA, folos, totuci Biserica ea ins5si,
In fruntea careia stam, riu e fara folos, ci so recunoaste
de toti laolalta, cu dreptate, ca find capetenia yi inceputul
tnturor lucrtirilor 1.7

Interventia doritl, necesarA, era Mg, cu heputintA. Pro-

blema Normanzilor, cari invadasera acum ci Anglia, lup-
tindu-se cu cregele Scotilor,, trecea innaintea oricarii alteia.
La 843 intaia oars Normanzii ierneaza pe pamint franc;
la 844 ei se infatiseaza la Paris, apoi la Nantes, la Tours,
la Blois, la 0r16ans, la Bordeaux, pe chid altii, cu 600 de
luntri, plutesc pe Elba. Ruric (Roricb) apare Cu luptatorii
lui la gnrile Rinului pana I se da pamint In Frisa, ceia ce
-nu va impiedeca pe ai sai de a prada pana la Gand I.
Se va ajunge la atacuri pe uscat, t a acel de la Poitiers,
in 855. Din partea lor, Saracinii, din Sad, fac aceiasi opera
La 848 Evreii din Bordeaux li dau oracul; Barcelona va fi pi
ea pradata en aceiasi complicitate, y ludaeis prodentibus.
Cetele Maurilor Ingrozesc Infloritorul Arles. Pare cc i toff
Si fortassis, quod non credimus, apud vos inutiles iudicamur,
Ecclesia tamen cui praesumus non inutilis, caput principiumque om-
nium merito simul ab omnibus vocatur.
MAnAstirea .Sancti Bavonis quod Gant dicui4t!.

www.dacoromanica.ro
84 KLEMENTEL5 05 UNITATE MEIiIEVALF, MODERNS §I CONTEMPORANE

vifeefedifictiOqiiu s'aU cocilisat contra mead lumti crectine, ci

apetratorul ei chemat, acela care exista politiceqte fn noua lui
valuate numai pentru a urma cele fncepute de Carol-cel-Mare,
nu poate sa indeplineascei nimic din programul pe care i-1 im-
pun nevoile vremii ca qi originea fns?4i a autoritacii sale. In
War. la 853 Papa staruie, propuind qi un sinod universal,
sa st porneascei o cruciatd, eel d'intaiu Indemn In acest
sena, abia dac& se d& din chid In end o lovitura contra
Slavilor inc& neconvertiti, contra Bulgarilor, aliatii tor. Inac-
liunea imparatului era o sinucidere.
Lumen gread, nu reactionEaz& mai mutt. Si ea dI un con-
tingent anarbiei, prin aceia c& pretutindeni se organiseaza,
al4tnri de resistenta locala, autonomA, initiativa privatl,
mergind pAnit la acte de brigandagiu. Analele france spun
iamurit pa la 848 Marsilia a fost jafuitl, de pirati, cari
.erau Greci, pyrates Graecorum. Imperiul se gaseste, de
altfel, In lupta cu oficialitatea acestor (Greci,, de clnd Lu-
dovic, fiul lui Lotar, stapfnul de nume al Italiei, nu ajunge
as perbeze cbgtoria pus& la cale cu ffica (ImpAratului
coustantinopolitan, 1.

Din partea lui, Papa e jignit de paliul pe care i-1 tri-

mete Ignatie, Patriarhul din Constantinopol, Raspunzindu-i,
Bergin obiecteaza a nu e obiceiul acestei Biserici, ca
una ce Wit este stgpina qi cgpetenia tuturor Bisericilor,
sa primeasca paliul oferit de aiurea, ci s& dea !nal* acest
paliu In that& Europa, (MO misiunea ei" 2, I se aduce
aminte a Bizantul cerea sfaturi de autenticitate dogma-
%Ica, la Rama. Si Leon merge asa de departe !nett, la 855,
chiama la judetul s &u controversa intro Scaunul din Cons-
tantinopol gi col din Siracusa. Legaturi directe se intilnesc,
din cause primejdiei saracine, cu episcopul de Tripoli.
t Greed vero non minus contra Ludovicnm filium Lotharii, regem
Italiae, concitantur propter filiam Imperatoris constantinopolitani ab
eo desponsatam, sed ad eius nuptias venire differentem.
* Quia non est mos istius Ecclesiae, cum magistra et caput om-
nium videatur Ecclesiarum existere, aliunde pallium erogatum acci-
pare, sed per totem Europam ad quod delegalum est traders.

www.dacoromanica.ro
 1. - PAPI §I NPARATI 85

Papalitatea incearcei a haw, deci, de sine. Ea primmte ti-

latoria omagiala a regelui anglo-saxon Etheiwulf, care, la
Intoarcere, iea in casatorie pe Iudita, fiica Imparatului Ca-
rol. Si fiul lui Ethelwulf, din alts casatorie, Erfred, i se
presinta, qi el e fdcut cu acest prilej consul, cel d'intaeu
exemplu dupei patriciatul lui Carol Martel i al .fillor lui Pipin.t
Bi un rege saxon 1 va cerceta Roma pe acest timp.
Fat de Imperial cruciatei apusene, Leon se Ingrijeqte sill
se Incheie un act care fnlatura amestecul brutal' din kar2
tea delegAilor franci In alegerea qi consacrarea Papilor.
Pactul fncheiat de dinsul specific& savfrkiirea amhefOr hetet
drept qi canonic" (iuste et canonice). Astfel Benedict tiP
III-lea va fi ales de cler, de tc4i nobilii (universe phce?esc),
de tot Senatul §i de popora. Dupa ndatina cea veche YcBha
suetudo prisca), se redacteaza un decree ca peatVuiiiip
para0i bizantini de odinioara ki el se trimete pertiffli
aprobare lui Lotar ca ci lui Ludovic. Solii se fatciarserA Ca
rAspunsul, cfnd conspiratia care ridica pentru cfteva 'tile'
fa Scaunul roman pe preotul Anastasia, incepindu-se o ade-
varata miccare iconoclastg, dada trimecilor lAugustului,
prilejul de a juca an rol important Intre tale doul particle!
Benedict paru, la urma, ca. se impune prin voia for numaf
putin decit prin ca.inta episcopilor gresiti.
Pe cfnd Galia era In cea mai rea stare, Parini find ars
In 857 de doul ori, apoi din nou la 861 ',Nortmanii erau
unit i Cu pretendentul Pipin §i populaVa Insaqi, vulgus
promiscuum, lulnd asupra-ci aptiralea erii a, Lotar face la

1 Rex Saxonum.
2 Pier bisericile Sf. Petru, Sf. Genevieva ei altele, gall de Sf. Ste-
fan, Sf. Vincentiu si Germanus, Sf. Dionisiu, al cArui stares va fi print
de Nortmani.
° Vulgus promiscuum inter Sequanam et Ligerim, inter se coniu-
rane, advereus Danos in Sequana cousistentes fortiter resistit; Ana.
lele citate. IIrmeazit Ina atacuri la Camargue, la Noyon, la Beau-
vais, cu ucideri de episcopi. Danii de pe Somme promit sA atage
pe cei de pe Seina, dad( li se dau 3.000 de livre de argint, care-f3e lean
de la biserici ci i.egustori, de la Ssrani (omnibus menuris), fmpbrGiti P.

www.dacoromanica.ro
86 ELEMENTSLS DS IMITATE MEDISVALE, MODERNE SI CONTEMPORANIS

Roma In 858 o lovitura de autoritate instalind pe noul

Papa Nicolae, care, spun Analele frame, si-a datorit Scan-
nului mai mult presentei i favorii lui Ludovic regele ti
a nobililor lui decIt alegerii clerului, r, Nicolae qi ocrotitorul
sau ieau masa lmpreunk apoi Papa se presinta In lagarul
Imparatului, care i duce calul de Mu tale de o sageataa
la dus Eli la Intors. Inca de supt Benedict, §eful Bisericii
se putuse 'Atria ca. prin staruinOe sale s'a ajuns la pa-
cea Intro cCesarul totdeauna August, qi eglorio§ii lui frati,2.
Nicolae, care hrania proiecte mari, se grabeqte sa in-
tervie In Orient, unde patriarhul Ignatie fusese inlocuit
contra unei norme fixate de mult la Roma piintr'un laic,
care, de fapt, era fruntafiul carturariei bizantine, Fotie.
Amestecindu-se astfel contra unei calcari de datina qi
unei inovaii periculoase, Papa se ocupa Eiti de alto lucruri:
vorbet}te de necesitatea concordiei intre Biserici, de pa-
catul iconoclastiei, dar cere sä i se recunoascei vicariatul de
Satanic, posesiile din Calabria gi Sicilia, drepturile asupra Bi-
sericii din Siracusa.
Consecvent cu aceasta atitudine, el excomunica In Sinod,
la 862, pe cej .ce au calcat decretul de alegere al lui §tefan
al IV-lea gi au lovit un episcop. tin alt sinod, la 863, ros-
te§te aceasta sentinta, fa tic contra lui Fotie, ca qi contra
lui Grigorie de Siracusa §i a lui loan fost patriarh de
Constantinopol. .

Cu Scaunul din Ravena el. nu pregetase a se lua la lupta

pentru pin aduse Innaintea Imparatului, §i excomunicarea,
arms de care eel d'intaiu a usat gi a abusat, loveqte §i In
aceasta parte. Cu toate legaturile care existau intre Care-

ape, asezati in insule, ca Zaporojenii pe Nipru, ei prada (acei de la,

Rh8ne) si Pisa. La 864 se fac pe Seina firmitates (fr. feriN pentru
a-i opri sit dun se suie'. Se aseaza ccustodes ripae'. Noua dare din 866
e expusii amaquntit In Anale.
Praesentia magic ac favore Ludovici regis et procerum emus quam
oleri electione.
Pax quam inter Elludovicum munivimus Caesarem semper Au-
gustum suosquegtpriosos germanos,

www.dacoromanica.ro
 I. - PAN §I IMPARLTI 81

lingieni i episcopatul Ravenei, de chid episcopul Gheor-

ghie botezase pe Rotruda, fiica lui Lotar, In presenta Ira-
paratesei Hermengarda §i de clnd, la Fontanet, acelaqi,
cu primejdia de a fi apoi maltratat, pus pe un cal diform
In bataia celor de fa 0,, luase partea lui Lotar', !mpg.-
ratul aproba. Incercarea Bisericii din Ravena de a leqi,
ca cheltuieli §i riscuri, de supt puterea Romei, a cazut 2.
In jadecarea proceselor privitoare la casatorii, Nicolae
vede mijlocul de a se impune. Pentru aceasta, el face sa
vie la Roma Balduin, contele de Flandra, soil al fiicei de
rege i foastei regine anglo-saxone Iudita, anatematisat de,
episcopii sai. Pentru aceasta, chid Lotar, fratele Impara-
tului Ludovic, lasa pe regina Teutberga pentru a lua pe
Waldrada, el pornete lupta contra noulul (Lamach adul-
terul), cu toata Invoirea pe care i-o daduserl doi episcopi,
depuqi pentru aceasta2. Hotartrea, favorabila lui Ludovic,
a sinodului de la, Metz, a sfarmat-o.
Ludovic se hotart, la 864, sa pedepseasca aceasta atitu.
dine, §i mai ales oprirea episcopilor trimeqi de fratele sau.
Nicolae orinduise, la vestea ci3, Imparatul se apropie, pos-
tul cu care In Biblie se a§teptau regii du§mani ai poporului
lui Israel. Cu oastea Imparatul antra la Sfintul Petru qi, cum
acolo, dap& marturia lui Hincmar, clerul" ci poporulg
venira Innaintea lui cu cruci $i litanii", ostacii franci lo-
vesc In multime, rap steagurile, starma crucile; niqte pe-
lerini anglo-saxoni culeg rams i1 celei care cuprindea
lemnul ciia. De la Lateran Papa fuge pe Tibru jai pe-
trece doua zile nemincat la Sf. Petru, In rugaciuni noua.
Imparateasa Ingelberga mijloci pacea. Nicolae revine la La-
teran pentvu a judeca pe acei episcopi, ci In plingerea lor,
pe care cu sila o vor depune pe altarul Sfintului Petru,
ei denuntel intenfiile imperials ale Papei: domnul Nicolae, care

1 Amanuntele cele mai interesante, scene vii de viatil contempo-

rani{ In cronica episcopilor Ravenei Cronica InsAsi InceteazA cµ ele.
' In cearta lui Hincmar cu episcopul de Soissons, care alearga la
Roma, uncle sta nouA Juni, Papa es declarA contra gelgi

www.dacoromanica.ro
88 SLEVENTELE DE UNIT&TE MEDIEVALE, MODERNE §I CONTEMPORANg

ae pice Pap4 ,yi as numaret Ca apostol intro apostoli 0 se face

impdrat ql lumii intregi
Pax qruciatq reincepe. Carol Plesuvul face clAdiri de apa-
ralTk contra Normanzilor 1, uniti cu Brotanii gi )dispunind
aonm $i de 4avalerie 3. In Germania Ludovic are de lucru
Cu. noii dusmanii, Ungurii5, ca i cu cei vechi, Bulgarii5,
Ludovic, itmpacat en Papa, se coboarg la Benevent contra
Saraejnilor. La el Intaiu, care, la 864 !ncA, void sä vie la
Tulla pentru a face pacea sa en acest grege al Bulgarilor,,,
se presinta solii lui Boris Bulgarul care vrea sA fie crestiu;
lui i se cer episcopi §i preoti, si el Insusi se adreseazA lui
Carol Plesuvul pentru carti, odoare §i odAjdii. Pe urmA,
dud fiul regelui balcanic i o deputatie de nobili yin la
Roma, inchinInd Sfintului Petru armele bimintilor natiEi
atunei ;11 legatura cu problema dependentei ierarhice a
Bulgarilort papa dA, dupa cerere, cunoscutele lui I./spun-
suri catre ei Ludovic care aceste arme pentru sine.
4ceasta problemeg bulgareasca, units cu dorinfa de a se in-
tinde in Sudul Italiei autoritatea Sfintului Scaun, hotare4te
mai molt decit deosebirile dogmatice sau decit chestia personald
a lui Fotie marele conflict cu Bizantul, care incepe acuma §i
pane in umbra toate celelalte preocupdri ale Papalitatii.

Domnus Nicolaus qui dicitur Papa et qui se apostolum inter a-

postolos adnumerat, totiusque muudi Imperatorem se facit ad illorum
instinctum qui votum quibus conspiratus favere dinoscitur; Analele
Sf. Bertin.
Cum operariis et cards ad perficienda opera, ne iterum Nortmanni
=num ascenders valeant; ib
. Cum caballis egressi (la Mans); ibid. La 868 vedem o manAstire
apAratA printr'un castel de lemn $i piatra gt pAzitA de haistaldi (cf.
gastalzii longobarzi).
862: 4Sed et hostes antes illis populis inexperti, qui Ungari TO.
cantur, regnum eiusdem populanturv; ibid.
6 864: <Ifludovicus, rex Germaniae, hostiliter obviam Bulgarorum Ca-
gano, nomine , qui christianum as fieri velle promiserat, pergit,;
ibid. 0 povestire bizarA a convertirii lor, aici.. Cf. pentru acest ca.
pitol pi Lelio Ottolenghi, Della dignita imperials di Carlo Magno, Pa-
dova, 1897.

www.dacoromanica.ro
 VIII.

Noua luptli a Papa lithfii cu Bizanful

La 864 Inca Nicolae anunOse programul luptei contra
oricArii puteri laice 1-ar Infrunta: ,,ci parintii noqtria, Bpi:Ina
el, s'au Impotrivit regilor" I. De o parte intervenise pe
ling. Carol Ple&uvul ca 0, nn mai puie piedeca lui Ludovic,
pe de alta oprise pe Lotar de a veni la Roma cap cum
e" (qualis nunc sit): abia la 868, dupa ce, isprIvindali
toate mijloacele, va sosi ca pocait, singur, fara Intitmpinare,
In casa necuratita, el va fi iertat gi primit la masa de
Impacare cu urmagul prigonitorului sAu; iar, and, dupl
un drum la Lucca gi Piacenza, el moare, i se face un loc
in cutare manastioara de fing5. ultimul oral.
In aceastg dispositie, Bizantinul Mihail, care totnqi aju-
tase pentru a i se zice In anale rex Graecorum I pe
Ludovic contra Saracinilor, cu douA sute de vasee atacat
violent de PapA. Nu admite ordine de la el, ci numai ru-
gaminV, nn praecepisse, ci rogare. Limba latina nu 0 ebar-
bail.* &I 4scitica). cDaca nume&ti limba Latina barbara
pentru c1 n'o InOlegi, nu to gInde&ti ca e ridicul a va
ziceti Imparati ai Romanilor §1 totuqi sA nu cunoafitqi
limba romans ' ? >, La 866 se va ajunge qi aici la excomu-
nicare, declartnd 0a scrisorile veninoase ale Jul Mihail lea
1 Patres nostri etiam regibus resisterunt.
' Tam vero si ideo linguam barbaram dicitis quoniam illam non
intelligitis, non consideratis quia ridicuium est vos appellari Roma-
no= Imperatores et tamen linguam non none romanam 7,

www.dacoromanica.ro
90 ELEMeNTELE DE UNITATE MED1EVALE, MoDERNE §1 CONl'EXPORANE

ars si cl e gata a o face si public in sinod. Tot °data el

se adresa, intregii familii imperiale din Bizant, ca si de-
mini din Orient, pAna in Asia si Libia". Se stie el Fotie
a raspuns cu excomunicarea lui Nicolae in 867.
La Bulgari fuseEerl trimesi Paul si Formosus, apoi alti trei,
cari an fost opriti la hotarul bizantin cu formula Impl-
ratul nostru nu simte nevoia voastra" 1. Dar chiar la 867
Mihail e omorit de acel dregltor al lui, Vasile, care va fi un
mare Implrat: acesta Incepe izgonind pe Fotie si rApind
Scaunului roman pretextul de amestec. Ce statea In dosul
acestui certe se vede din misiva catre Hincmar si Ger-
mani, in care se spune lamurit cl totul a plecat de la
chestia bulgareasca.
Din ce in ce mai mult, si In Apus Papa capatase o con-
stiint,6 mai innalt1 de drepturile lui. Lui Bernard, unul
din fruntasii franci, fi obiecta ea, prada poporul crestin"
In Statele lui Carol Plesuvul; lui Solomon de Bretania-i
interzicea de a-si aerie numele innaintea vicariului Sf.
Petru; pe Hincmar 11 invita sa intrebuinteze emodestP pa-
liul si sä aerie cuviincios; nobililor din Aquitania li poruncia
al restituie averile date ca beneficin de regi; lui Carol In-
susi, cind vine la Verdun, la Metz, in biserica Sfintului
Stefan, i se amintise de Clovis cel Incoronat de Biseric,
de Sfintul Arnulf, de Incoronarea lui Ludovic Piosul prin
minile lui Stefan al V-lea, la Metz chiar, in aceiasi bise-
rica. Evident ca piffle pentru planurile de gimparat a toata
lumea, ale acestui om de o geniala energie nu erau ne-
intern eiat e.
Urmasul lui Nicolae lug, numele de Adrian al H-lea. Ale-
gerea lui s'a fAcut ford interventia imperialA, supt cuvint
de a se Impiedeca luptele de partid. La un moment dat,
Lambert, ducele de Spoleto, de si desaprobat de stApinii
sai,cAugusti piissimi Romanorum,, spune Liber Pontifi-
calms, prada In Roma. La 872 Ludovic va fi incoronat la
Roma de Adrian. Lupta pe care era s'o duel el !nal tre-
buia al se incirepte catre Rasaritul balcanic.
1 Imperator noster vos hecessarios non Itabet; Liber pontificals.

www.dacoromanica.ro
 Z. PAP1 §1 iMPARATI 91

Vasile libereaza pe cei opriti la Constantinopol $i tri-

mete la Papa pe Mitropolitul de Cesareia Capadociei ski un
sol laic, infatisindu-se ca (fin prea-devotata devotissimus
filius nester, Imperator Basilius , care recunoaste In Papa
ccapetenia suprema, careia Hristos i-a dat puterea ca in
cer si pe pamint sa deslege $i sa lege, ; excomunicarea
lui Fotie e ceruta la Roma, de sinodul din 869, de treizeci
de episcopi, si legatii pont. ficali grit foarte bine prirniti la
Constantinopol, fiind intimpinati la cpoarta de aur, de deo.
sebitele tagme ale Palatului 1, $i de clerici, ca $i de popor
'Cu faclii ski luminia 2. Sint adapostiti In a Palatul Irineia,
tin casa care se zice cea mare de aura 3. Imparatul de-
Oar& ca priveste unitatea Bisericilor ca restabilitit, ski sen-
tinta de osindire se rosteste si aici contra patriarhului
depus.
Dar In aceasta petrecere a lor, incunjurata de atita cinste,
legatii slut salutati si de un emisariu bulgar, Petru, care
Intreaba dace, domnul sbu trebuie sa asculte de Roma sau
de Constantinopol. Ei se feresc a raspunde, dar din partea
Rasaritenilor incep argumentele: la cucerirea Mesiei an
fost aflati bare preoti greci on latini ? Limba n'are a
face, se obiecteaza din partea cealalta. Dar vechea attr-
nare de Graecorum regnum ? Alta hotarAsc drepturile
Scaunelor episcppale, alta War impartirile Statelor 4." Bub.
garii sint insa mustrMi el de la stapinirea Grecilor" tree
la pacte cu Francii" 6. Din partea Latinilor i se amin-
tests lui Ignatie datoria de recunostin0 catre cei can
1-au restabilit. In 871 i se vor aduce in scris observa0i
din partea lui Adrian al II-lea 1nsusi.
Formosus si Paul, revenind din Rasarit, aduc cu ei, nu
numai acte de supunere din partea Bulgarilor, dar $i pe
I Spiitari, candidati, strategi si caeteri palatitsi.
2 Cum caeris et lampadibus.
a Ad Hirenis palatium, in domum quae dicitur Magna Aurea.
4 Aliud ordinant iura sedium, aliud patiuntur divisiones regnorum.
5 Vos qui, Graecorum imperium detrectantes, Francorum foederibus
inhaeretis.

www.dacoromanica.ro
92 ELEMENTELE DE Or [TATE NEDIEVALE, MODERNS gi CONTEMPORANE

aoel Petru ca Imputernicit al for pentru a-si cere ca If ef

bisericeso pe Marin, bine cunoscut lor, sau pe un cardinal.
Bi In adevar se Insarcineaza cu conducerea noii cuceriri
a Sflntului Scaun, adausa, la a Anglo-Saxonilor $i a Saxo-
nilor din Germania, Silvestru.
Ioan at VIII-lea continua aceiasi politick. El corespunde
au noel crestia din Bulgaria, Mihail, ,regele gloriosa (glo-
riosua rex) $i ameninta pe Ignatie cti depunerea dad, sta-
ruie In amestecul sau; preotii greci ce vor merge la Bul-
gari vor fi supusi excomunicarii. cApostasia" noilor con-
vertiti e Infieratal. Inca la 875-6 continua discuVa. Formosus
e pedepsit pentru atitudinea sa la Bulgari; la 878 Ignatie
era invitat a-ni retrage preotii din partile bulgaresti.
0 adevarata incercare de a c4tiga toata lumea slava orien-
tald. Pe dud Carol Plesuvul duce lupta contra Norman-
zilor singuri, pe cari-i Indeamna a se aseza, a.si alege
pi4a de comers} 2, a se face crestini, pe cind Ludovic tre-
buie sä se coboare la Capua ca sa resiste patriciului grec
chemat la Otranto de locuitorii din Benevent, cu oferta
tributului" ce se dadea Francilor 3,papalitatea reiea pe sama
et ,misiunea de cruciata slava in Rasarit.

Actitmea din Balcani e strins legata cu alta in Panonia,

uncle Metodiu tOi fratele sau Constantin (Chiril) Induple-
casera pe supusli ducilor Rostislav si Kociel. Dupa ce fratii
aduc la Roma moastele Sf. Clement, Adrian invita pe Me-
todiu sa tirmeze opera lui, Ingaduind liturghia $i ruga-
ciunile de botez In slavoneste, Apostolul si Evanghelia tre-
buind a fi cetite Intaia In limba latina (869) 4. Ioan va
apara drepturile Sflntului Scaun In aceste parti contra
' Apostatae et refugae et tergiversatores et nostrarum corruptores
pro fessionum.
2 Mercatum habere liceret (873); Analele Sf. Bertin.
' Qui censum quid imperatoribus Franciae eatenus dabant, illi per -
soh turns se promittebant.
' Quemadmodum rogastis, libros in vestram linguam interpretans
aecundum omnia ecclesiae praecepta plene cum sancta misea, id est
liturgia et baptiemue.

www.dacoromanica.ro
 1. - PAPI Si ImPARAit OS

Imparatului Ludovic, afirmind ca aceste drepttri nt se-pot

prescrie. Conte le" Koziel, printul slay Domogoi, ducele
Slavoniei" Montemir stilt rugati sl ded sprijin noii orga-
nisaVi bisericeqti, hapiedecind pe preotii ratacitori .1, oprind
divorOrile. Germanii, can aveau Scaunele de Salzburg tisi
de Pettau, Alvin, Hermenic, sint imbarbatati, iar lui Anno
de Freisingen i se reeuno4tea calitatea, pretinsl tli de el,
ca, este cvasalul, homo proprius al Sf. Scaun 2.
In vecinatate dogele Venetiei ci patriarhul de Grade
erau implcati, la 874, prin hotartrile unui sinod roman
la care participasera gaptezeci de episcopi.
Mindra de succesele sale, trecAtoare, In Balcani, de acla-
matiile pelerinilor din Ierusalim, Antiohia, Alexandria ;,
papalitatea, prin glasul lui Ioan, se lauda fatl de Imperiu,
la 874, el Grecii i se supun ei ca, primesc numai patriarhii
imp* de Slintul Scaun. In acest an Papa se tntfinia la
Verona cu Imparatul Ludovic ci cu unchiul sau omonire,
eGermanicul ,. In anul urmator, Imparatul se stingea, Eli ul-
tima luptl mare pentru coroana tatalui, a bunicultti In-
cepea Intro Carolingieni 4.
Contra lui Carol Plequvul, fratele sau din Germania tqi
trimete fiii, pe Carol, apoi pe Carloruan. Totugi regele Fran-
ciei se impune. Repetind actul din 800, el vine la Roma
In ziva de Craciun 875 §i, (ales acolo de episcopi §i de 6ei-
lalti din regatul italic,6, e Incoronat Imparat6. Trece la
I Presbiteri absoluti et vagi ex omni loco adventantes quaedam ea-
clesiastica contra canones officia peragunt, sinon numerosa; cum sint
acephali, scelera contra Dei praecepta committunt.
h, 2 Insuper et cum proprium Sancti Petri hominem esse diceres ut
patrimonii in Germania siti curam gereres.
3 (Domino nostro Hadriano, a Deo decreto summo pontifici et uni-
versali Papae.. Papa Adrian spune de Nicolae: tReverendissimus,
sanctissimus et orthodoxus dominus Nicolaus, a Deo decretus summus
pontifex et universalis Papa sempiterna memoria'.
' Pentru luptele cu Saracinii v. Erchempert.
5 Electio domini Imperatoris ab epiecopis et caeteris italici regni
firmata; Analele Sf. Bertin.
5 In Imperatorem unctus et coronatus atque Romanorum Imperator
appellatus ; Analele Si. Bertin.

www.dacoromanica.ro
94 gLt1lgNTig.1 Dig !MUTATE MgD1tVALt, MODgRNg $T CONTkNitORANg

Pavia si lasa ca duce pe fratele sotiei sale, Boso, care va

Ina in cAsAtorie pe fiica Imparatului Ludovic.
Dar, data aceasta, ceremoniile nu se ispraveso cu atita.
Papa fine sel se tie ca el e cal ce a creat pe nonl impdrat,
care -i, datoreqte situafia sa. Astfel, Carol fiind fntovarasit de
legati pontificali, dintre cari episcopul de Siena iea loc
tnnaintea arhiepiscopului de Reims, se presinta, acasa,
tnnaintea unui sinod. Poarta haina francA, de brocard de
aur 2. Se aratA pretentiile suzeranului: primatia In Galia si
Germania, dreptul de a convoca sinoa,de, de a judeca In
apel, de a promulga decrete; Mitropolitii franci obiecteaza.
timid ea toate acestea se pot numai In margenile canoa-
nelor. Se ceteste actul de alegere. &mai in nova feditqa
Imparatul apare gdtit dupd datina greceascd si fncoronat,
aducindu-1 kgatii apostolici dupd datina romand fi episcopii
fn haine bisericeqti fi ceilalfi 2". UrmeazA Incoronarea In
sinod" a ImpArAtesei Richilda. Ai, Wild ea lingA Imparat,
s'au ridicat to0, fiecare In Jangul luim 3, pe chid Ian-
dee" obisnuite i se cIntAi §i ei.
Pe barcilea lor4 Normanzii pradA InsA si mai departe,
indiferenti la fnnaltarea In grad a adversarului lor, pe
chid In Italia Lambert de Spoleto, Berengariu de Friul,
Adalbert, fiul lui, cjAfuitorul terii, (patriae praedo), se unesc
si Cu Saracinii contra Bisericii. Carol e chemat la Roma,
ea toatA Infringerea sa, si Sfintul Scaun ameninta cu ex-
comunicarea pe tine nu-1 admite; Richilda e IncoronatA si
ea (877). Dar, trAdat de ai sai, Imparatul fuge, si, In drum,
IMO, Maurienne, tIntr'un bordeiu ticalos, 3, el tsi Incheie
' Domnus Imperator Carolus in vestitn deaurato, habitu francico ;
Analele citate.
2 Venit Imperator graecico more paratus et coronatus, dedncentibns
sum apostolici legati more romano ac episcopis, ecclesiasticis vos
timentis indutis, et caeteris; ibid.
' Coronata in synodum. Et, stante ilia iuxta imperatorem, surrexe-
runt omnes etantes quique in gradu suo ; ibid.
4 Navibus magnis quas nostrates bargas vocant; ibid.
5 In vilissimo tugurio. -- Ar fi fost otrAvit de medicul situ evreu.

www.dacoromanica.ro
 I. .... PKPI st iMPIR Ali 95

zilele. Va fi InmormIntat, dui71 ce se Incercase a-i `Uri tru-

pnl Intenn butoin cn pacurl, la 0 manAstire din cale, In
diecesa din Lyon I.

0 fntreagi orinduire noun a rosturilor lumii devenia astfel

necesarli. loan al VIII-lea se Incumeta a o face.
Carol trimesese fiului sail Ludovic, In hadejdea cl va
putea OA transmit& Implratia, spada care se chiarna a
SfEntului Petru, prin care sl-1 Investeasca cu domnia, $i
vesm1ntul regal, si coroana, si sceptrul de aur cu pietre
scumpe" 2, un procedeu cu totul neIntrebuintat 0änä
atunci. Oamenii din Franta-1 primesc; Hihcmar it qi Inc°.
roneaza.
Dar, amenhAat si de dusmanii sAi obisnu4i In Italia,
Ioan porneste pe Mare la Arles, si Boso-1 duce la Lyon.
Ludovic e chemat prin soli de la Tours la Troyes. in acest
oraq, pentru aceasta hoteirire a tuturor lucrurilor fn discufie,
se chiamei toti Carolingienii : fiii lui Ludovic Germanicul, Car-
loman, Ludovic §i Carol, ca si noul rege ,, frances", acest
Ludovic Gtbgavul (Balbus). Judecinciu-se Si alte afaceri ale
Bisericii, Ludovic e Incoronat de Papa In lipsa verilor ski,
dar coroana e refusata reginei. Bos6-1 petrece la Intors, $i
se IncearcA o definire Intro rosturile regelui Ili ale Papei,
unul avind eimprejurarile lumii', cellalt ,cele ce se in de
Dumnezen" 3.
Dar Ludovic s'a Irnbolnavit, si unii cbiaml pe vArul san
omonim din Germania, Care veni pan& la Verdun. i sqia
lui Boso, fiica a regelui Italiei, mireasa a Inaparatului greca,
stirneste aceste amb4ii de coroana. Anarhia se Intinde
si cere o noua soluie. La 878 Papa convoaca un nou sinod

' In tonnam interius exteriusque picata, quam coriis involverunt.

Quod nihil ad tollendum foetorem profecit; ibid.
' Spatam quae vocatur S. Petri, per quam eum de regno reves-
tiret, sed et regium vestimentum et coronam ac fustem de auro et
gemmis; ibid.
3 Mundanis discursibus... Libere in suis quae adi Deum pertinent.

www.dacoromanica.ro
06 ELEMENTELE DE IMITATE MEDIEVALE, BIDDERND §f CONTEMPOR ANS

la Roma iii proclama dreptul Mu de a clime, de a alege"

gi de a ordina" ca impeirat pe eine crede de euviintal.
In mind Carol, trimes de Carloman, vine In Italia, gi, la
Ravena, acel Carol eel Gros', Crassus, va fi Incoronat de
Papa, faie ca el sa poata, In Februar 881, apara pe acel
care i-a daruit coroana gi care cants legaturi la Benevent,
la Neapole, In acea Italie de Snd, de undo, In tolosul Gre-
cilor qi al dinagtilor locali, s'au retras Saracinii. Nu lipse§te
nici ajutorul grecesc do corabii, de 4( dromoanel, tli o vic-
toria comma se elgtiga la Capua.
La 879 Inca Roma vede soli de la Constantinopol §1 chiar
de la patriarhul Ierusalimului. Imparatii Vasile, Constantin,
Alexandra erau prietenii SfIntului Petru; Fotie, pocait, fu-
sese, iertat; numai chestia bulgareasca ramasese, Papa
nefiind dispus a ceda. Tot pe sama proprie noul Papa Marin
loan fusese ncis cu un main" In cap, la 882, Intro-
tine relatiile en Panonia, laudind literele slave, recunoseInd
limba slavona ca liturgics, de oare ce Dumnezeu, care a
facut pe cele trei ]imbi de capetenie, tot el le-a facut qi
pe celelalte toate 2". Un episcopat nou s'a ridicat la Neutra.
Moravia lui Zventibold hitt& tot mai mult In cercul preo-
cupatiilor pontificale. *i, pe de alts parte, In Croatia epis-
copal de Nona kii contele Branimir, cducele Croatilor (este
qi un conte al Slavilor, Sedesclav), se recunosc de o po-
triva ascultatori de Roma. Salona, Spalato, Zara au relatii
continue cu Papa.
Cu o astfel de moqtenire, mult mai mare decit a oricdruia
dintre predecesorii sea, Papa Marin, care se Intilne4te on
Imparatul la Nonantula, n'are nevoie de niciun sprijin laic.
DisparInd diva, un an, Adrian at III-lea proclama ca ,Im-
paratul n'are sa se amestece In alegerea Papei" 2. A§a se
va alege, liber, §tefan al VI-lea ( 891).
' De novi regis [electione] omnes pariter considersmus... IpPe qui
a nobis et ordinandus in Imperium a nobis primum atqne potissimum
debet ease vocatus et electus.
' Qui fecit tree linguae principales..., ipse creavit et alias omnes
(880). Un moment InsA limbs barbarili" a fost oropsitii (879).
' Hic constituit ut Imperator non intromittat se de electione do-
mini Papae; Liber pontificalie.

www.dacoromanica.ro
 1, pApt, mkin,q1 97

Prin succesul in Orient, Papa scapase de robia carolingianit%

Pe ,Ludovic al II-lea, pe Carloman el se arati dispus
a-i ajuta §i mote 1. Arnulf, fiul din concubini al celul
de-al doilea, va putea lua P.,anonia Sventibold se va pu.
tea declara vasalul, lui Carol ca si seful Slavilor de laSava,
Noul stipInitor Incearcg a considera pe Adrian al III -lea
ca si pe Marin pi, mai tgrziu, pe Stefan at V-lea, ca pe nipte
capelani ai, ,Imperiului sgu, caci Adrian moare in, mornentul
clnd se giltia sa meargg in Planta pentru a face cola ea el
singer ar fi Post in stare: depunerea unor episcopi g? Ne-am
Cl_nd Impiratul se suparg pentru alegerea fari void lui
a lui Stefan, apesta se margenepte, la 885, si-i presinte lista
carii hau alep, treizec,i de episcopi, preoti, eardinali,
cfruntapi ,laid} 4. *i paapul dp a-I depune cade fang atta,
discutie, 0 expecliOe a lui Carol atinge numai In aparenti
scopul de a reduce pe .usurpatorpl Guido In vechea situatie
de duce de Spoleto 1.

Carol-cel-Gros poate reuni la 884 Coate coroanelp Caro-

lingienilor, nurnai pentru norocul de a fi supravietuit ru.
dolor sale: a doua visit& italiang a lui are loc In 886 numai.
La 8E37, fate° dieta, la Tribur, ai s.i, care de mult, cu toati
influenza Bisericii, nu mai recunosc nicio autoritate paste
consimtirnintul for personal, Ii retrag aderenta pi-I Iasi sa
piara in miserie, putin dupg aceia, Si atunci, spun analele
franca, multi regi ragrunti s'au ivit In Europa": multi re-
gull in Europa excrevere, multi cretinura regal', In Italia
(Berengariu, fiul lui- Eberhard, Guido de Spoleto), In Bur-
gundia-de,jos (Ludovic, Rut lui Boso), In Borgundia-de-sus
(Rndolf, fiul lui Conrad), In Planta pang la Loire (Odo, flul
lui ,itohert), in Germania si Marca panonica (Arnulf), pro-

2 Yes adiuvare et protedere parati sumus.

t- Qtii Pennotaam tenuit; Analele Sf. Bertin.
Kleinclausz, o. c., p. 5:11
Libel- pontificalis.
6 Analele din Fulda.

www.dacoromanica.ro
98 ELEMENTELE DE UfelltATk NIEDIgl ALE, MCiDEDNE §1 CON1EMPORAN3

vinciile lor 8, Tar Sudul Malian e, cum vom vedea §i mai

departe, din ca mai mult bizantin: nobilii longobarzi merg
la Constantinopol, tot ca la urbs regia", ca sl se !whine
lui Vasile piosul Augustul", careli tine bailul imperial In
aceste pdrti, uncle unul din ei, Grigore, pe la 880, a luat
Tarentul 2,
De multe ori, in grelele nevoi ale unei anarhii locale,
Papa va chema pe Arnulf ca urmaki al lui Carloman. Ocu-
pat'sa distruga, i prin chemarea Ungurilor, Statul moray,
ateasta imitatie slava a Mardi carolingiene, el zabovelte.
RAii cregtini" se Intaresc tot mai mult, casele markgra-
fildr avtnd In vine putin singe carolingian. Guido de Spo-
leto' se presinta ca Imparat, Wido, divina favente cle-
mentia Imperator Augustus)'. Si cronica lui Liutprand Ii
bottle, ,ea §1 lui Berengariu, Imparat A. La 894 regale ger-
manic apare, dar se oprefite la Bergamo, cucerita.
0 ultim. data Arnulf dadu, apoi, o ilusie de Imperiu. Smul-
&du-se de la nesfirOtele lui carte cu Moravii, cu Boemii
(Baiemitae), cu Sirbii (Sorabi), cu alti Slavi, de la greutA-
tire lui cu Avarii cari se zic Unguri), el vine la Roma,
care nu se mai manifestase shpt Stefan at V-lea decit
amestecindu-sa In certele Bizantului. Papa Formosus, o per.
sonalitate neasfImparata, care va fi Invinuita ea a trAdat
Sfilitut Scaun In minile barbarilor", II chemase neaparat,
contra energicei vaduve a lui Guido, Agildruda, qi a fiului
ei, Lambert.
' Ss dA luptit cu tAvari qui dicuntur Ungari); Analele citate. Cf.
acest pasagiu din izvorul contemporan despre regalitatea lui Boso:
'Corona in vertice capitis imposita, eum regem appellari iussit (Carolus ;
a. 877), ut more primorum imperatorum, regibus videretur dominari),
2 Gregorlus, baiulus imperialis Graecorum magnus; Erchempert.t
Un rstratigo augustalis" cam In acelasi timp. La moartea lui Va-
Bile i se spune serenissimus Augustus". Cf. Augustorum vestigia".
Principele longobard Guaimar e flout patriciu.Autorul e contemporan:
fusese prins de Saracini la 881. Bizantii de our (vezanti curet) mer-
geau pretutindeni.
3 In actul pentru mAnistirea Maicii Domnului Theodota din Pavia.
' Berengarius et Wido Imperatores ob regnum italicum conflictabantur.

www.dacoromanica.ro
 1. PA PI F itat4nATI 99

Dupg un asediu la podal Milvius fi iese innainte senatul,

cu shola Grecilor". Dus la Sf. Petru, dup5, obiceiul tuna-
intagilor sai i se pune consacrarea imperials pe cap qi e
numit Cesar August". Dar cpoporul roman, e pus sä jure
la Si. Paul. Cei doi (mai man intre senatorii stilt luati
ca ostateci fil trime0 in Bavaria. Un Farold e lasat pentru
paza orafiului. Iar, dupl parasirea asediului la Spoleto, Ra-
told, fiul lui Arnulf, ramtne paznic al credhAei neamului
italian" (895) 1.
Na era Ins& nicio revan45, a puterii imperial!). Situatia
creat5, Intr'nn moment de putere nu avea sa fie Mentionat
In fartmitarea care se produce pretutindeni.

L Secundum morem antecessorum- suorum, imperialem consecratio.

nem capiti sibi imponens, Caesarem Augustum appellavit ; dispositis ibi
multimodis rebus, omnis Romanorum populus ad S. Paulum cum iu-
ramento Imperatori fidem promittentes... Urbem Nero ad suas mantis
custodiendam Faroldo cuidam vassallo concessit; Analele citate.

www.dacoromanica.ro
 Ix.
Regalitatea italianrcu caracter imperial
*I Papalitatea
Cu Intoarcerea lui Arnulf In Germania, de undo nu era
sl se mai Intoarca, ideia imperials, cu care Italia se de-
prinsese de atita vreme, nu era sA, dispara insa. *i. mai
departe ea Amine, cum am spus, In sama regalitatii ita-
liene, desvoltat1 In cele doul Marci, de Friul, catre Slavi,
de Spoleto, catre Longobarzi, Greci §i Saracini, din rA-
ma§itile stapinirii carolingiene, dar ca un tenon:en nou, de
caracter local, dacet nu cliiar aproape national.
Guido, cu privire la care avem mai multe §tiri, a fost
confirmat de un sinod, la Ticin-Pavia, In vechea capitalA,
apArind astfel ca urma$ al regilor longobarzi. E crege', dar §i
potrivit cu desvoltarea mai departe a imprejurarilor
for senior" (senior) qi, In crisa de aparare a Italiei de-
fensor". Episcopii lui 11 vreau astfel, ei cari n'au uitat pe
Carol -eel -Mare, ca pe un (glorios Imparat,, dar §i ca (se-
nior al lore 1. Am vlzut cA at insu§i se intituleaza Imparat
din mila lui Dumnezeu2. La 881 Papa Ioan al VIII-lea I-a
Incoronat, qi actele pontificals sint datate dupl anii Impe-
riului slu. E Inteles cu ImpAratul din Constantinopol, hate°
vreme chid Italienii din Sud proclamA frig cA alt impArat
legitim nu exists a.
a Recordandae memorise d. Karolus gloriosus Imperator et senior
nester.
3 Potentissimus marchio pentru Liutprand, In Anale.
a Anonimul din Salerno, ed, Muratori, c. 288: Domine Imperator,

www.dacoromanica.ro
 L - PAP! §1 iMPIRATI 101

Sofia lui Guido apara Fermo contra Germanilor. Adal-

bert, marchisul de Toscana, sprijine contra lui Formosus
pe rivalul acestuia, Sergio, provocindu-se scene singetoase
in Roma Insa§i. Verona se mi§ca to calea lui Arnnlf.
Berengariu, pe care Imparatul de peste Alpi void sa-1 or-
beasca, scapa, si el va lua mqtenirea lui Guido, mort In
aceste imprejurari.
Italienii caci acum ei exists ca o categorie politica,
Itaiienii", spune episcopul de Cremona, Liutprarrd, ,,au
obiceiul sa se foloseasca totdeauna de doi domni, pentru
ca unul sa-1 tie pe cellalt cu teroareal." Pe chid Beren-
gariu apare, In poema de-i este inchinata, ca nn Imparat
neinvins" §i aceasta as spune In grece§te &V.V.TOr: K2:-
02p -, Lambert, fiul lui Guido, e incoronat, in aceiali Ca-
litate, de Papa, care ml chemase Inca pe Arnulf In aju-
torul lui, la 892; peste trei ani el va fi considerat ca finl
Bisericii, cu citeva luni numai innainte de a se da aceia§i
Coroana lui Arnulf el insusi 2. Ca Imparat (j- 898), §i mama
sa ca Imparateasa apar ei in povestiri contemporane 3.

Indata se gaseste pe tronul apostolic cineva care sa

revie hotarit la politica de ocrotire, In contra acelor urnicti
carolingieni cari au devenit amnia ,,barbarii", ce acestei not«i
regalitafi, in parte de creafiune papala, vi pe care Papa eredea
s'o poata refinea in legaturi de vasalitate cu Biserica. Daca, In
mijlocul atitor greutati, Stefan al V-lea continuase politica
de cucerire cretin in Moravia, undo opre§te hotarit pans

nam sic eum vocitabant omnes qui aderant et famuli sui, qui pre-
tiosam coronam in suo proms capite gerebat Carolus . Imperator
quippe omnimodo non did potest nisi qui in regno romano praeest,
hoc est constantinopolitano. Reges Gallorum nam usurparunt sibi
tale nomen, nam antiquitus omnimodo sic non vocitabantur.
4Italienses geminis uti dominis volunt, quatenus alterum alterius
terrore coi,rceant., Si contele de Milan, Ilildebud, i se opune.
' Scrisoarea Papei cAtre epibcopul Fulco.
8 Imperator Lambetus eiusque mater ImperatriN: Crottica rim
Capita,

www.dacoromanica.ro
402 ELEIENTELE DE UNITATE :4EDIEI,ALEt MODERNE ySL CONTIOIPORANE

gi Intrebuintarea limbii slave, afar& de predica 1, eon side-

find pe Sviatopluc ca pe un sinaplu vasal al Sfintului PetTu e,
dacl acela0, atribuinduli dreptul de a inchide contra
cuiaa cRoma, Sardinia, Corsica §i toga strainItatea* S,
auta sä-0 atrag& B;serica Salonei, dad, el scrie episco-
pilor din Rasarit In chestia lui Fotie, §1 musts pe Impa-
ratul Vasile, de §i-1 chemase contra Saracinilor, pentru ca
a condamnat pe frinainta§ul sou, Mafin, afacerile Apusului
nn fuseser& pierdute din vedere. Sfintul Scaun se socotia
i mai departs ca izvorul oric rii autoritati, ca Incepltorul
oriarui drept, ca orinduitorul In once disputA de suve-
ranitate. In schimbarile din Franta, el tine cu Carol-cel-
Simplu, §i, dud Odo-i iea locul, deocamdata In relatii
de supunere feodala cu alt Carolingian,. Arnulf, Formosus
califica actuf lui drcapt o usurpare criminal, (crimen Odonis
regis), 4i vinovatul e aspru somat sa lase in pace pe mo§-
tenitorul legiuit; episcopii din aceia§i tars, invitatl sl se
mIrgeneasa In dreptul for 4, shit chemati la Roma ca la
locul unde In chip firesc se ieau toate decisiile.
Indata ce, dupe, scurta strecurare la mijloc a unui Bo-
nifaciu al VI-lea, Stefan al VI-lea iea frinele Bisericii, el
stringe un sinod contra lui Formosus, Intre altele, cum se
va spune mai limpede de unul dintre urma§ii lui, pentru
c& a crezut bine s& aduel In Italia oarecum liberatl pe
Arnulf. Caci el insugi e a§ezat prin puterea unuia din §efii
feudalitatii italiene, Adalbert de Toscana. Masuri oribile
se ieau contra aceluia care acum se odihnia de noua luni
de zile supt pamint, masuri care amintesc acel Bizant, in
atftea lucruri model pentru Italia: mortul e scos din groapl,

Scrisoare care Sviatopluc (885); Ad simplicis populi et non intel-

ligentis aedificationem ut omnis lingua laudet Deum et confi-
teatur ei.
Prae cunctis seculi principibus principalem patronum [Papaw]
elegerit eiusque se tuicioni commiserit ; ibid. Se trimet acolo, unde,
In locul lui Metodiu functiona Gorazd, episcopul Dominic qi doi preoti.
Scrisoarea care Anastasie (SSG).
4 Zle aliena usurpentur (893).

www.dacoromanica.ro
 I. PAPI §I iMPARATI 1.09

Mit de picioare Innaintea judecatorilor, cari orinduiesc ca,

dupa ce mina-i dreapta va fi data In Tibru, corpul, pus In
haina de laic, sa fie aruncat In marele mormint anoriim
al pelerinilor, de nude apoi e scos pentru a fi dal pe Tibrfr:
singe curgea din gura lui", spume izvorul conteMporan,
si a fost aruncat In tiu" I.
Stefan moare apoi ucis intr'o rascoala, si urmaqii lui,
Roman si Teodor, se strecoara prea repede ca sa aibti, fl
politick: acesta de-al doilea reabiliteaza pe Formosus (897).

In acest timp !ma ideia roman& se afla mult mai mult

decit in Nordul navalit de Arnulf si disputat Intro acesti regi
indigeni cu titlul si pretentifie imperiale, in Sudul Italian,
unde pang, la sfirsitul veacului socoteala anilor to face
dupa Imparatii Romei Nou12. Aici, mai ales dupa, chemarea
Saracinilor, In circumstantale descrise de Erchempert, Otran-
tul primise o garnisoana greaca 3, tot asa ca si Bari 4 si un
timp Beneventul. Feudali longobarzi Ont trimesi la orasul
imparatesc, dui Vasile piosul August'', si capata de la el
titlul de patrici. La 922 Inca la Benevent da un act Gheorghe
patriciul, protospatariu imparatesc si strateg al Cefaloniei
si Longobardiei"6. Limba pelasgica", regimul cAchivilori
domina; Carolingienii shit numai cAugustii galici,.
Sudul nu iubeste totusi pe Greci: ei shit bestii In deprin-
deri si In suflet", crestini cu numele, dar In moravuri mai
rai decit Saracinii" ; dar ei ramin. Dupa socotinta croniCatului

1 Sanguis de ore eius fluebat et in flumen proiectus est.

2 La 982 asa face abatele de la Vulturno: imperantibus dominis
Leone et Alexandroy.
3 Cu un (Gregorius baiulus imperialis Graecorum (Erchempert, ed.
Muratori, c. 246-7).
Unde Grecii, spune cronica lui Lupus protospatariul, intrarl de
Craciun In anul 875, Saracinii iesind la 868. Patriciul de Benevent, Aio,
e trimes acolo de impiratul Constantin (acelasi izvor). La 894 numai
Grecii sint scosi din Benevent de eFrancip.
5 Ad urbem regiam Basilio Pio Augusto; ibid., c. 216-7.
5 Ego, Georgius patritius imperialis, protospatarius et strategus
Cephaloniae atque Langobardiae; ibid., c. 410.

www.dacoromanica.ro
404 ELEMENTELL; DE LIAISATE. IEDILI ALF, MOD DM, 5I GOA l'EMPOR %NE

oontemporan citat, Guido vrea sl tie principe" allIaliei,

dar nu izbuteqte, caci principele" e Inca, in Sud, Imp/ratul.
Pan/ tarziu, la Monte Cassino socoteala anilor se face
dupg domnia din Bizant. Greutatea ramine sauna,, Termi-
nologia, navall, cu stolium 1, dromonit ( drumones,), g gerabi
(xxpiE,:/, corabii2), Amine pur bizanting,§i la Pisani chiar a.
Tarziu de tot, cind Roger Normandul va liberd Mesina
(1060), el va restabili acolo pe stratiot (stratigotus) qi ju-
decatori, adaugind ca se vor alege dintre Greci ca qi dintre
Latini 4.

Deci §i Longobardia s'a stramutat aici, Nordul find o

vaga Italie, une on cu o pronuntat5, nuant/ teutonica. Prin-
cipi ai Longobarzilor Longobardorum principes stapinesc
poste tot Tinutul afar/ de locurile uncle autoritatea o are
episcopul sau abatele. Cite unul, ca Landult, din 914, are §i el
de la Bizant titlul de patriciu", ca odinioara, in Galia lui
Clovis. Doi ani mai tarziu, acela§i §i cprincipele, Atenulf
poartl intitularea de patrici", §i unul din ei e §i consul
(antipatus) 5. Magistri militiae poruncesc la Neapole, Sorrente,
Amalfi. Pe la 900 ling/ Gheorghe patriciul Intilnim pe un
Simboticus strateg G. Strategii se succedeaz/ aid, insem-
nati in cronici scrise latine§te de demnitari bizantini, :ii
principele longobard Guaimar de Salem (t 1029) e facut
patriciu la ConstantinopoP.
E firesc deci ca Hugo de Proventa, care va succeda lui
Rudolf de Burgnndia §i intliului Berengariu, ucis in biserica
(924), §i tot a§a lui Adalbert de Toscana, care avea st5.-
3 Se zice 8i staiuirt lerrao (Muratori, VII, c. 816).
. La Genovesi golabii" (Caffaro, ed. Muratori, VI, c. 261).
V. poemul lui Laurentiu diaconul, Muratori, VI, c. 113 §i aiurea.
4 Descrierea liberarii, in Muratori, VI, c. 621.

Ibid., pp. 416-7.

' Fragment beueventan, Muratori, VI, c. 289; anonimul din Salem,
ibid., c. 291.
Ibid., c. 252. Inca din xremea lui Iustinian al II-lea, calificat
de tImperator Constantinopolis), s'ar fi presintat la Bizant, de un ce-
tacean din Bergamo, lauda cetatii sale (Muratori, V). Se pomenesc
«regii cei vecb1), tlegea de odinioaraD, dar qi Otto I -iq,

www.dacoromanica.ro
 I. - PAP! §1 iMPARATI 105

'pInirea Italiei Intregi ,", isi va marita la Bizant Inca, Berta,

care devine acolo o Eudoxie. In zadar lingusitora can re-
dacteaza poems+ pentru Berengariu It intituleaza, greceste,
cum am spus, Cesar neinvins". Aceasta dovedeste numai
'un lucru: clt de mult si In Nord patrunsese acel Bizant,
care, de altfel, va mintui acest veac al X-lea prin triumfurile
de recuperare ale lui Nichifor Phokas si Ioan Tzimiskes
In Bulgaria ca si In Siria si cu opera de restauratie orga-
liisatoare a lui Vasile Bulgaroctonul.
In veacul nou ce se deschide, de altfer, papalitafea se
gaseste pe ultima treapta a decaderii. De fapt, dad, se
inlatura anume interventii de suzcranitate cregind ale ei, ea
atunci end, supt Ioan al X-lea (914-28) 2, ea vrea sa in-
inure, razimIndu-se pe exemplul anglo- saxon, pretentiile
de liturghie (barbar& slava, ale urmasilor lui Metodin si
se adreseaza dominant titre seful croat Tomislav, in care
vede un cregev, precum si catre ducele de Chelm si tju-
panii si obstea Slavoniei si Dalmatieis, Biserica roman&
se margeneste la un singur rol mai important: sä cons-
tate uncle este in Aptts legitimitatea imperialci remand.
Pentru ca a recunoscut-o lui Arnulf, Formosus fusese
judecat dupa moarte si cadavrul sau profanat, cum s'a
vazut mai sus. Stefan el Insusi murind strangulat, am vazut
ca, dupa trecatorul Roman, Teodor, In 898, restituie la
putere partidul lui Formosus. Joan al IX-lea (898-900) de-
clarase, anulind totusi actele sinodului contra lui Formosus,
ca, e fara drept gungerea barbara, 3. Lambert, fiul lui Guido
si rivalul lui Berengariu, fusese considerat si el ca rege
cu caracter imperial si admis chiar la sinod, iar Berengariu
fusese pentru Papa un fiu iubit"4. Benedict al IV-lea
' Totius Italiae principatum obtinebat.
2 Dupe. tree torii Roman, Teodor, Ioan al IX-lea, Benedict al IV-lea,
Leon al V-lea inlocuit prin lovitura lui Cristofor, Sergiu at Ill -lea, nu-
mit de Toscani pentru a osindi din nou pe Formosus, Anastasiu al
III-lea si Lando. V. si in text.
' Unctio illa barbarica per surreptionem eNtorta.
4 DileCtUS filiUS,

www.dacoromanica.ro
1011 ELENIENTELE DE UNITATE 3IEDIEVALE, MODERNE .31 GONTEMPONANE

(900.3) acordase acelasi caracter lui Ludovic Orbul 1, fiul

lui Boso Burgundul, adus de Adalbert, ginerele lui Beren-
gariu, si-I asociase public la judecatile lui. Dupa strecu-
rarea lui Leon al V-lea si a lui Cristofor, ambii scosi apoi
din Scaun (903-4), Sergiu al III-lea (904-11) revenise cu
acusatiile contra lui Formosus si cu anularea hotaririi lui
in favoarea ultramontanului Arnulf.
Importanta Romei e, apoi, asa de .scazuta, fats, de raga-
litatea locals, italiana, acuma consolidate, si intro Guvernul
bizantino-longobard al Sudului, incit se ingaduie ca puterea
a, cad din nou in ininile meschinei feudalitAti locale. Nu
mai cunoastem acum resorturile dupa care ea functionema,
dar, la capatul pontificatelor nule ale lui Anastasiu al
III-lea (911-3) si lui Lando usurpatorul (913-4), o femeie,
Teodora, scortum impudens.2, chiama, din Ravena pe concu-
binul ei, Joan al X-lea, si el se mentine prin favoarea ei
cum nu mai reusise altul, de la 914 la 928. De la inceput,
el face insa, din Berengariu (915) un gloriosissimus Impe-
rator", care, de altfel, venit cu Alberic de Spoleto, supus
autoritatii lui supreme, incepe lupta crestina cu Saracinii
din Sud, pe cari deocamdata, soldatii bizantini nu-i pot opri
de la pradaciuni. Atit de mult se simte Papa legat de
acest Italian", Inca in luptele pentru Galia, asteptind tri-
umful lui Radull- Raoul, Joan recunoaste pe Carol- cel-Simplu,
nu pentru descendenta lui din Carol-cel-Mare, ci pentru el
e gruda* cu Berengariu 3.
Alta femeie puternica" (quaedant potens Jemina), Marocia
(Marozzia), cu ajutorul marchisului Guido de Toscana, va
scoate pe loan al X-lea, fare sa se migte cineva in folosul

' Numit aka pentru c4 -1 orbise, dupe practica bizantina (906), Beren-
gariu, revenit la locul eau. Godefrid de Viterbo spune, in secolul al
XI-lea: eBerengarius extunc regnum Italiae cum imperio romano obti-
Ault (Muratori, VII, c. 428).
2 Liutprand, A ittapadosis.
S Mai tarziu, Stefan al VIII-lea va indemna pe Fraocesi si 13ur-
gunzi" sa primeasca pe Lmlovic-de-peste Mare.

www.dacoromanica.ro
 I. prt §1 iMPARATI 10?

el va fi pi ucis din ordinul ei, descbizindu-se o nova

lui ;
aerie de Papi pentru citeva luni (Leon at VI-lea, Stefan al
VII-lea, Joan al XI -lea). Dupa Marozzia, care, .tiitoare a pro-
ventalului Hugo, pusese Papa pe fiul ei cu un anurne Sergiu,
loan al XI-lea, noul stapin at Romei, Alberic, fiul ei cu
marchisul Albert, isi va zice senator" pi print" (prinreps
Romamoram), cu atributul imperial de glorios" (gloriosus
princeps et senator). El va face Papa dupa Leon al VII-lea
(936-9), §tefan al VIII-lea (939.42), Marin at II-lea (942-6)
Agapit al II-lea (946-55) pe insupi fiul sau, Ioan at
XII-lea. Copii de zece ani pastoresc, pi Roma e un lupanar",
La 931, in timpul clad se apeaza loan al XI-lea, dupa
peirea lui Berengariu i retragerea lui Rudolf de Burgundia
Hugo de Proventa ¢i Lotar, fiul sAu, se intituleaza regi
din mila lui Dumnezeu", ca si, apoi, alta parethe de 814-
pinitori, noul Berengariu, de Ivrea, pi liul,,,Adalberti ; sint
regi ai Italiei" 2. Puterea necontestata, peste papalitate
pi contra tbarbariei,, e in mina lor.
In ce fel regalitatea germanica va ajunge sa li pe substi-
tote pi in ce sens, trebuie sa, se arate acurrx.

I Hugo et totharius, divine providente dementia reges; Muratori,

1. c., e. 427.
2 Titlu dat lui Guido, adversarul lui Berengariu, de autorul frag-
mentului beneventan; c. 279 (rex erat Italiae').

www.dacoromanica.ro
 X.

Imperiul Ottonilor
Dupa dispar4ia lui Arnulf, mai mult decit pe jumatate
Slav, cum it arata numele copiilor sai i principala ocu-
patio military §1 politica In Rasaritul panonic al Moravilor,
Conrad, ducele de Franconia, stapin deci pe vatra Caro-
lingienilor, ajunge rege germanic, in calitatea de urmaq al
lui Ludovic Copilul, ultimul Carolingian legitim, deci peste
usurpatia lui Arnulf, nelegitim In na§tere ', In stapInirea
italiana, ca ci, deci, In chiar aceasta regalitate germanica 2.
0 cronica Ozzie face din tatal sau Conrad fiul fra-
telui lui Ludovic regele raposat" 3. Henric de Saxonia,
care-i va succeda, nu al lui Otto, candidatul contra lui
Conrad, datoreqte situatia sa in rindul Intaiu unei inrudiri
carolingiene, cici el e, prin mama sa, Hedviga, Insuci ne-
potul de nick a lui Ludovic Germanicul 4, qi aceasta de
' 0 cronica italiana din secolul al YI1I-lea, a lui Ricobald de Ferrara,
11 face si moarit lue pediculorum" (Muratori, IX, c. 116). Cf. ibid.,
pp. 237, 305.
2 Cronica lui Thietmar. Pentru autorul fragmentului beneventan el
o atrnolphus, rex Gallorum" (p. 279). In Antapodosis, Liutprand In-
sirl ca potentissisni principes germani pe Arnold Bavaresul, Eberhard
Franconul, \Vibert Lotaringianul si Henric Saxonul si Turingianul.
3 Qui a quibusdam dicitur Ludovici regis fuisse filius; Godefrid de

Viterbo, in Muratori, VII, c. 428. Ibid., c. 429: quern [Conradum re-

gem [ quidam asserunt fuisse filium fratris regis Ludovici tunc defuncti
et propterea eum ponunt novissimum omnium Carolorum".
4 Si continuatorul lui Regino se preocupa (la Conrad) de .ispra-
Nirea, neimului regal" (prin Conrad )iul lui Conrad).

www.dacoromanica.ro
 I. - PAN 51 IMPARATI 109

si trlia amintirea regelui Widukind i", de si lrminsaule

se mai vedea in biserica SfIntului Petru de la Eresburg
si se mai aflau, In situatii Innalte, persoane care se co-,
borau din vechiul set pagin al resistentei saxone contra
lui Carol-cel-Mare: soVa lui Henric, Matilda, Ii aduce astfel
un drept localnic, national, (Rego din neamul nostrup
ajunge sä fie un titlu la Thietmar, regalitatea saxong, alas
mania, germana 2 desfacIndu-se numai pe Incetul din ceia
ce Meridionalii italieni numiau augustii Cialici". C4ci, de,
curind, la Ingelheim, In 948, sinodul de 34 de episcopi,
presidat de un legat al Papei, ca In vremile luI Ludovic Pi-
osul, va, cuprinde si pe Otto, urmasul lui Ilenric, si pe-Ca-
rolingianul de ras& pur4 Ludovic, sotul surorii lui Otto, si
se va ocupa de lucrurile galice 3.
Deci caracterul carolingian, at noii dinastii nu dispare cu
totul. Dad. Henric a fost ales si Incoronat Intr'un loe oare-
care, la Weilburg, dace i-a lipsit din modestie, spune
cronicarul citat, sacrarea, de arhiepiscopul Heribert, care
se oferise, Otto, fiul lui Henric semi-Carolingianul si al Ma-
tildei din neamul lui Widukind, e dus drept la Aachen, la
mormintul aceluia care era Inainte de orice si de calcine
Imparatul 4; el e binecuvintat de episcopii de la Rin si cliiar
Un contemporan scriitor se zice \Vidukind.- -Viata Matildei II un-
meete: 'ducele Saxoniei care, °data prins de nebunia duhurilor rele,
din lipsit de predicatori, se ruga idolilor ci prigonia stAruitor pe cree-
tini*, dar, convertit, a fAcut mAnastiri. Hrosm itha Berle: Dumnezeu
a mutat strAlucita stapinire a Francilor la gloriosul neam al Saxo.
nilor` (din sa.rum 1).
1 Numele de Germania apare la Thietmar. Continuatorul lui Regina
spune ca Henric a fast ales de Franci, Alamani, Bavaresi, Turingi Qi
Saxoni, Pantru el, Franta, unde se Infige Rudbert cel RUA credintA
In Dumnezeu', e Galia romanica".
a Cronici tarzii (el Goldefrid de Viterbo) pomenesc parerea 4celticA*
despre caracterul numai ducal al. Ini Henric, sfAtuit de ginerele, du-
cele Giesebrecht, a se desface din mostenirea carolingianA ca rege
(Muratori, VII, c. 430-1).
Continuatorul lui Regino vorbeete de vechile insignii regale,
transmise de Conrad murind lui Henric, pe care-1 designeaza astfel
ca succesor.Pentru el, Maienta e 4capitala Francilor si oraeul regal*,

www.dacoromanica.ro
410 ELEMENTELE DE UNITATE NIEDIEl ALE, ,110DIRNE .4 CONTEMPOilAkE

to biserica Maicii Domnului, despre care scriitorul contem-

poran spune anume ca e a lui Carol. Sotia lui anglo-saxong,
Edita, care aduce cu ea idei de culturg politica antics, e
si dinsa Incoronata ceia ce nu se Intimplase cu Matilda
( din ordinul, sotului, care-si atribuie astfel o calitate im-
periall.
In acest moment regalitatea italianr lndreaptii o chemare
catre aceasta putere germanicil, innaintea cdreia nu infelege sir
andice, ci mai curfnd consimte a i-o asocia pe aceasta, sub-
ordonfnd-o chiar oarecum. Thietmar povesteste cum regele
Ludovic (Orbul), rege longobard" nu at Italiei, a fost
inlobuit silnic cu al doilea Berengariu, nepotul de flica at
primului, fara a pomeni recunoasterea acestuia de Bise-
flea roinang. Ethelheid, Adelaida sau Aidelgasa pentru Ita-
lieni, carora fi apartine, fiica lui Rudolf al II-lea de Burgandia,
fostul rege italian, dar Germang prin bunicul de pe mama,
ducele Suabiei, aceasta princesg, vgduva lui Lotar ( 950),
fiat lui Hugo, cade in robia biruitorului. E o creging a La-
tinilors ; Italia, LaVul", cu cetatile ausone", e zestrea ei'.
Vestita calugariO, scriitoare Hroswitha, care crede cl Roma
ca fost totdeauna cel mai innalt cap din cetatea rotogo-
lului pamIntului,, socoate si dinsa ca. Italia e mo,tenirea
si posesiunea, ei. Ea, sau cel putin credinciosii ei, se in.
dreapta catre Otto ca s'o libereze.
In acest pelerinagiu", once ideie de ImparAie romans
e deocamdatg strains de intentille mai aprcpiate ale aces-
tuia, care-si pierduse de curind sotia englesa. El lea Pavia
si se Intoarce, In 952, insurat cu Adelaida, aducind ca ruga-
tor pe Berengariu. Primit regal la Frankfurt, acesta capatg
dupg trei zile cea d'intgiu audient,1 de explicatdi 2 Cererea de
sinod general, %cut& de Papa Agapit al II-lea, nu crede
el c'o poate Linea In same. Acasa-1 asteapta Ins& lupta cu fiul
asociat, Liutolf (Dudo), care ar personifica dorinta de viata
osebitg a Germaniei, de si, dupg, ce si-a usat arcasii avari"
ria(a reginei Matilda.
7 Widukind.

www.dacoromanica.ro
 1. - PAW F IMPXRACt 441

(unguri)' si auxiliarii slavi, ttnarul calla in Italia adl-

postul zilelor sale din urma.
to acest timp, Adelaida ramine regina cea iubitl de
Dumnezen", titulaturl bizantinl pe care i-o d/ o cronicl
germanl I. Ducele Conrad de Lotaringia a rAmas In Italia
pentru a consolida biruinta, dar Berengariu sperl iertarea
si deci restabilirea sa. Intr'o mare dietl, Vilna la Aug-
sburg, fn Retia", spune acelasi izvor si nu in Germania
propriu-zisl , dietl la care, pe ling/. Franci, Saxoni, Ba-
varesi si Alamani", asistl si Italieniiclongobarzil, Beren-
gariu Insusi si Rut Adalbert, care rivnise onoarea si to-
losul casatoriei cu Adelaida, se recunosc vasalii lui Otto-,
si captIttl de la el Italia ca Jeudei.
Paul aici punctul de vedere carolingian, al suzeranitAtii
imperiale, a biruit. Dar, dacl Verona, Aquileia slut atri-
buite lui lIenric, fratele lui Otto, care, acesta nu reservl
nimic pentru el sau pentru sotia sa, ea de sigur el nu
aproba aceasta orinduire a afacerilor italiene. La rindul
lui, Liutolf cauta, pe aceiasi bash, carolingian/- -tarp, drept
do mostenire, a-si supune Italia, undo izbutise a InlAtura
pe Berengariu, Indusmlinit cu toata lumea. El clpltase
formal aceasta tar& de la tat .l sau 2.
Atunci, la 959-60, imprejurarile impun Zvi Otto o reali-
sare imperial la care el singer nu se gindise. Continuatorul
lui Regina arata cum Elena, regina Rusilora, botezatA
dupA ritul oriental, i-a trimes soli pentru a-i core episcopi
si pre ot,,i : era o recunoaftere cd, pe lingit impdratul, cu oa-
racter de patron al Bisericii, din Orient este altul, In Occi-
dent, cu acelagi caracter, de represintant al creOinatatii 1. Peste

I Actele Bisericil romane supt Agapit al II-lea vorbesc de Pannonia

regioque Avarorum atque Marahanorum, sed et Schlavorum". ,,Ve.
chea ciumit a phial°, Ungurii, pi la Ruotger, Viata lui Bruno.
' Ruotger, Viata lui Bruno.Bruno, arhiepiscopul de Colonia, Meuse
ca Otto sa-i cedeze Matti Italia. Liutolf fu InmormIntat In Toscana
de un inaintap al vestitei contese Matilda (v. 'Vita Matildis, de Do.
nizo).
3 Adalbert de Regensburg a pi fost trimes la ,poporni liqilor°, de

www.dacoromanica.ro
112 ELEMENTELE DE UNITATE MEIMEVALE, MODERNE SI CONTEMUORANE

citeva luni, in 960, Papa loan al XII-lea, care, ca sa scape

de Berengarid si Adalbert, se adresase intaiu In Sud, la
Ghisulf, printr'un diacon si prin secretani" sau Azzb, cere
rui Otto sa se coboare In Italia pentru apararea ei si a Re-
publicei tomane", care-I facuse sef al Bisericii. Cererile
episeopilor de Milan, Como, etc., se adaogg la acestea l.
E permis a arede c& fgra moartea lui Liutolf un nou
Bernard aceasta 'violent& miscare contra lui Berengariu,
revenit la putEire, nu s'ar fi produs.
btto pare a infelege mum cd e vorha de o adevaraM aril-
ntutare fit Italia, in frestrea sofiei sale. El face sa se aleagg
rege germanib fiul cu acelasi nume, nascut din Adeiaicra,
II dike la Aachen, 11 da ca tutor pe arhiepiseopul renan,
Bruno. Numai dupa aceasta vine, In 961, la Pavia, undo refs ce
palatul regal, distrus de Berengariu, care, cu sc4ia \Villa si
cu Eii Adalbert, Kuno, Guido, se ascutide dintr'un caste'
in anti'. Dupg ce abatele de Fulda a niers la 'Roma pentiru
preparativele fntratii solemne, regele se Indreapta lntr'acolo.
Pattisanii Imperiului de dating carolingiang an ales, in
amintirea faptelor de is 800, serbgtorile Craciunului pentru
'reluarea traditiei politico. Totusi Otto nu poate vent decit
la 31 Ianuar 962, pentru a fi incoronat la 2 Februar. Si
acum intilnim caplausele Intregului popor roman si ale
cleruiui). Ioan al ICH-lea cnumeste si instaleazg,,prestIndu-i
insuAlurdmintid nou de vasalitatc, pe acela care, dupa eu-
vintele lui Thietmar 2, a devenit astfel suzeranul Bisericii
romans" Insesi, obieeittrile tinei noull epoce, de fendalitale,
confitnclindn-se cu vechile notinni din veacill al VIII-lea.

Dar prudenta consiliazg pe cel care e acum pentru

Scaunul apostolic dominus et gloriosus rex Odto", sa

undo va reveni fad ispravl. Mal tarziu (9GY) corOspOndenta Papilor

torbe§te, cu privire la Boem:d, de ritus aut secta bulgarie gentis
'vet russiae aut sclavoniae linguae.
1 Otto de Freising.
I In eNpunere urmitm pe continuatorul lui Regino.

www.dacoromanica.ro
 1. - PAN SI NPARATI 413

saute sprijintl putetii sale italiene tot In Pavia longo-

bardg. De aici el fncepe negociatii cu bonslanlinopolul, Papa
trebuind sa trimeatg la Cesarul bizantin pe un episcop §i
un cardinal. Tendinca cue consolidare e evidentel. Politica Ade-
laidei a biruit ; a Jost incoronata ysi ea odata cu sotul ell.
Papa, Republica romans, dinastia lui Alberic $i a c fe-
meilor puternice' Simt InsA ptimejdia. Adalbert si mama
sa resistau Inca: ei catitg tin adapoet In Lago Maggiore,
In lacul de Garda; la tirmg, pretendentul, care a mostenit
pe tatal sgu, fsi asigurg un adgpost, neatacabil pentru Im-
pgratul fgra flag, In totsica. In acest timp, din partea lui,
loan at XII-lea se Inchide intr'un adgpost, unde adung
trupe. Cind le are la tudemlna, el dg drumul lui Adalbert.
Data aceasta Otto loveste tare. Papa, In hainele lui de
ostas 2, fuge la Tibur. Imparatul Suzerana adung un sinod
(4 Decembre 963), la care asistg /Satin arhiepiscopi italieni,
pe 14130 doi germani. Nu se putea coirma mat bine noul ca.
ratter, desfcicut de Germanid, al puterii sale. Cu toattl. ex-
comtmicarea aruncata de fugal contra cold cari ar cuteza
sä-I depuie, apopulatia romans" spune Thiefmar alege
pe protoscriniariul Leon, In amintirea contemporahului
lui Carol-cel-Mare , care devine Leon al VIII-leas, eecu-
cunoscindu -se vasalul lui Otto.
In Februar 964 Insg, loan revine din Campania §i ex-
comunica pe usurpator" ca fii pe carciinalii din Porto ci
Albano, pe episcopul de Ostia. Stgpinirea aceluia care e
considerat acum ca laicul Octavian va fi Insa foaTte scurta
Adalbert, de care s'a desplAit, e silit sa se Imbarce din
nou In Roma, si Berengatiu Insu§i, Mins, cu Willa, III ce.
tgtuia leonina, e trimes In Bavaria. In War Se revolt,
1 Berta, mama Adelaidei, era Inca In viatd, ca staretA a unei mA-
nastiri germane, pe care o va pArAsi acuma.
Ense accinctus, clipeo, galea et lorica indutus.
3 El trecuse, spun adversarii, fulgerAtor prin aceste trepte: curl-
ails, neophytus, ostiarius, lector, acolytus, subdiaconus, diaconus,
presbyterTM.

www.dacoromanica.ro
114 l'Ll 111'N1 I O. DI' UNITATI SII'Dli vALr, NIUDI'Lltil §I CONTI NIPORANI,

populatia romans, contra unui regim pe care hotarit ca

nu-1 urea, In zadar pune 'n primejdie zilele Imparatului.
La 3 Ianuar 965 se varsa singe pe strazile Romei, si In-
vinsii trebuie O. jure pe corpul Sfintului Petru si s5 dea
ostateci.
IoanOctavian, menit sä moara in curInd, noaptea, In
mijlocul unei unei petreceri', se va mai Intoarce Irma
odata 'n Roma sa, dupa ce Imparatul plecase la Spoleto
si Camerino, unde se va refugia si Papa Leon. Dusmanii
politici, Intre cari si episcopul de Spira, sint supusi chi-
nurilor. CInd moartea n5prasnica a desfrinatului Impiedeca
opera de rasbunare, aceiasi (Romani, aleg pe diaconul
Benedict, zis Benedict al V-lea, care nu se sfieste sa iea o
masura de care se sfiise Inaintasul sau; el excomunica pe
Otto. La 23 Iunie ei vor trebui s5, deschida Insa porOle
orasului Innaintea stapinilor de cari vad ca nu mai pot
scapa. Un non sinod depune pe Benedict, care va fi ex,-
pediat In Franta, apoi In Germania, unde, (au cinste
mare', episcopul de Hamburg va pazi pans la moarte, o
parte din clerul german chiar Incunjurind cu respect per-
soana lui pe simplul diacon" Benedict. Thietmar observa
ca nu se cuvenia o asemenea masura fata de acela care
In llristos era mai puternic ca el si asupra caruia ni-
meni nu putea sa judece cleat Dumnezeu" 2. Cu atit mai
mult, cu et o cumplita ciuma, de care pier arhiepiscopul
de Trier, ducele de Lotaringia, 'pare a pedepsi o nedreptate.
Otto se Intoarce Ins* in Germania, cu antipapa pri-
sonier, dar, pe urmele lui, Adalbert se va Intoarce, cu fratele
Guido. Ducele de Alamania, Burcard, ramas in Italia, it
raspinge din nou, fall, a-I putea nimici !ma. §i, cum Papa
Leon moare In acelasi an 965, Romanii trimet pe Azzo si
pe episcopul de Sutri sa ceara domnului for ca pune Papa

' Quadam nocte, dum se cum yid cuiusdam uxore oblectaret,

2 Cum bliistilmase locul, oasele mai tarziu i-au fost duse la Roma
(Thiettuar).

www.dacoromanica.ro
 I. - PAP! §1 iMPARATI 115

pe ciue voie§te el) 1. Ca pe vremea lui Carol-cel-Mare, doi

delegati imperiali presideaza adunarea de alegere, care face
din episcopul de Narni Papa Ioan al XIII-lea (963-72). Se
afirma cu Ingrijire cg, 1-a ales tot poporul, de la cel mai
mic 'Ana la cel mai mare" 2. Ceia ce nu va impiedeca
aristocratia aderentilor lui Alberic, pe maiores Romanorum,
in frunte cu cprefectul ora§ului, §i cu un anume Rotfred',
sg,-1 izgoneascg., lovindu-1, In Decembre 965; el e Inchis la
cLongobarzii, din Sud.
Imparatul va trebui sg, fug deci o noug calatorie pentru
interesele Adelaidei, care tocmai §i-a mgritat fiica din In-
tgia casatorie, Ema, cu Ludovic, fiul lui Lotar, regele din
Franta. El Intimping o mai largg resistent,g, find silit se
aresteze §i pe episcopul de Piacenza, cu mai multi conti.
In luptg, Rotfred, inima resistentei romane, e ucis. Pre-
fectul foge. De Crgciunul anului 967 treisprezece fruntasi
romani sint spinzurati. 0 inspectie a lucrurilor italiene
duce pe suzeran", nu numai la Spoleto, ci §i la Ravena,
pe care, cu multe altele", o restituie Papei §i poporului
roman". Vestea mortii lui Berengariu, la Babenberg, unde e
fnmormintat cu onoruri regale, sotia caluggrindu-se, con-
tribuie sg, impace spiritele. tin sinod in Roma recuperate
excomunicti, pe rebeli. In el, spune cronica germang, a tim-
pului, se adung, episcopii (din Italia §i din Romania,.
Analele din Salem II aratg, pe Otto la Capua, in legg-
turg. cu Pandulf de Benevent, cu principele" Ghisulf, cu
Landulf, alt principe", la Salem, cu patriciul din Amalfi,
de toti §eisprezece prin(i, toti Iongobarzi" , apoi cu
Napoletanii guvernati de un anume Marin, o lume ores-
cutti la Greci, deprinsg cu Grecii, cautind un lefugiu la
Greci, IludInd pe Impgratii greci4, practicind schilodirild
1 Pro instituendo quem vellet romano pontifice (continuatorul lu
Regino).
2 Ab °rani plebe..., a minim° usque ad maximum.
' Cuni Popnlo romano.
' Astfel Nichifor e ,0 it I onus et iustus atque diversarum gentium
vraeliator".

www.dacoromanica.ro
116 ELEMENTrLE Dr UNITATE MEDIEVALE, MODERNE 1 COISITMPORANE

gi9rimele obisnuite fn Bizant, Imbracindu-se ca el, in aur,

purpure si pietre scumpe 1.

politica pe care am pumit-o a Adelaidei fsi aerbeaze,

acuma depnitivul triumf. Va fi un suveran italian, dar din
stngele chiar al dinastiei indigene. Tinerul Otto, fiul Adelaidei,
e chemat pentru Craciunul anului 067 la Roma. E intirn-
pinat cu tatal alaturi de senatori cu crud si steaguxi,
in sunetul imnurilor. La altarul Sffntului Petru e 8010
Pesar si August". i, spre a i se aclaugi ug nog titlu
de legitimita,te, dupe primirea unei solii de la Bizantinul
Nichifor, asa de despretuitor totusi cum ni spune Liut-
prand de Cremona pentru meschina serecie si parveni-
tismul trufa§ al Apusului, se trimet soli din Italia la ace-
lasi ea se ceare pentru tfnarul Imparat un ege al
Longobardiei" dupe legitimistii Romei resaritepepc fiics
imperatului. Otto ar fi pus In vedere Cesarului de la Boafor
ce, de nu face legeturi cu el, si contra Saracinilor, fi va
ataca Apulia si Calabria.
Nichifor nu se lase fnduplecat, geed aproape de la In-
teputul Lumii an fost domni Grecii peste cele mai multe
popoare si au invins prin intrigi unde nu li ajungea vitejiap.
Lupta se si poarte In Sudul italian, un Siegfrid ajungtnd
marchis al Calabriei, pane ce, Nichifor pierzind tronul si
vista, urmasul sau se 4nvoieste la alte cesatorie, care bu-
ena toate Italia si Germania" 3. 0 ruda a vechii logod-
nice, flea lui Romanos, va fi astfel fncoronate la 9723.
0 legature care era si In spiritul timpului, cad pe atunci
la Utrecht se fnvata greceste cu Invetetori greci4, si co-
mertul bizantin domina lumea. Widukind cronicarul fsi de
pererea ca Saxonii slut Greci macedoneni posteriori lui
0 princesit apare purpurata contextisque ex auro vestibus ac
gemmis).
2 Widukind.
3 Pentru sosirea el la 14 April 972 qi cele urmlitoare, Analele din
Altaicli (Mon. Germ. Met., XX).
Viata arhiepiscopului Bruno al Colonieij de Ruotger.

www.dacoromanica.ro
 I, PAPI qt impAakTr 117

Alexandra -cel-Male si ca, Hercule ca si Apollon an fogt

pe la dinqii.1 Otto Insult nu stia greceste, dar, a II slava,
limbo, romanica." li era familiar12.
De la Romani si Greci si Saracini" Otto primise, de alt-
fel, fnainte de 960, solli cu fildes, cristale, obiecte de meta',
covoare, specii, canimale ile care Saxonii nu le mai cu-
noscusera: lei si canine, maim* si struti, 8.
gegatul Latiniior si Saxonilor", de care vorbeste Via fa
reginel Matildci, se va putea el mentinea ca unitate supt a.!1
doileg Otto, semi-clatin)? Aceasta e Intrebarea.
Dothinatia Adelaidei faceteaza In momentul clad sou
ei, solicitat cu ambasade si de Africani, contra carora ga-
tia o expeditie, Incheie viata sa ca podoaba Italiei si
mintuirea Saxonieia, ca rege al popoarelor" 4. Ea se re-
trage In patria ei latina, Burgundia, la Lyon, orasul filo-
sofilor", la Vienne, capitala fratelui ei Conrad 5. BatrIna
Matilda si.a ispravit si ea zilele. Vechiul tutor Bruno are
un candidat al sau la coroana regal,. De si ,Intarit din
non°, tinarul rege si Imp ,rat are o situatie deosebit de grea,
fiind lasat la propriile sale puteri, cu totul nelncercate
Inca. Tot* Thietmar poate scrie despre dinsul ca cexer-
cita puterea romans asa !net pastra tot ce apartinuse ta.
alai salt,.
Dupe, o expeditie In Boemia si alta In Franta, contra
rudelor prin alianta ale AdelaideiLotar Insa incepuse, lufnd
Aachen si schimbind directia vulturului pe cupola lacasului
de odihna al lui Carol-cel-Mare , al doilea Otto, care se
simte Italian prin mama si are, prin sotia sa, interese In
Sudul Italiei, plea* la 980, ca O. joace singurul rol is-
1 La el si Mich e dupl Iuliu Cesar....
2 Widukind. Invatase a ceti si a scrie lug abia dupa moartea
Editei.
3 Acelasi.
4 Ibid. §i Thietmar.
5 Viata ei de Odilo de Clugny.
' Widukind.

www.dacoromanica.ro
118 ELEMENIELE DE UNITATE MEDIEVALE, MODERNE §I CONTEMCORANE

tonic pe care intelege a si-1 atribui. (Si, din nenorocire D,

adauge Thietmar, ode atunci n'a mai vazut terile noastre.
Parasit de Adelaida, el era cucerit, la rindul sau, de mos-
tenirea austeia, de vitalitatea romans supt atitea rapor-
turi pOstrata acolo.
Ca Bavaresi si Alemani, cu Otto eel nou, fiul lui Liutolf,
el se indreapta, contra coalitiei greco-saracine din Calabria.
Reiea Bizantinilor Tarentul pentru a fi invins apoi de Arabi,
cafi-1 silesc a fugi, singur pe Mare, la Rossano. Revenind
in Nordul peninsulei, of face a se alege la Verona fiul sau,
numit tot asa, ca mostenitor, pentru ca, peste putin, la
8 Decembre 983, sa-si afle moartea la Roma, find ingropat
lingl basilica Sfintului Petru.
Pentru a salva coroana lui Otto al III-lea, care fusese
sfintit la Aachen, de arhiepiscopul de Ravena ca si de eel
de Maienta, dar contra caruia, in Est, la Quedlinburg, se
revoltase ducele Henric de Bavaria, Adelaida, care sosise
mai de mult la Pavia, se uneste, sprijinita si de Burgundul
Conrad, on nora sa TeofanO, de care o despartia caracterul
ca sl ambitia, opositia flreasca intre cele doul lumi de
mult rivale. Prin lupta ele capata, pe nepotul si fiul for
din mlnile lui Henri; care, ajutat de Slavii limitrofi, Po-
loni, Obotriti", Boemi, izbutesc a-1 prinde. Dar principesa
bizantina, despre care marturul german at vietii sale spune
ca a ramas casts, ceia ce in Grecia e lucru rar", moare
la 990 in Nymwegen, find ingropata la Colonia, asa de de-
parte de locurile unde se nascuse, si iarasi, fats, de un
stapinitor mult timp minor si totdeauna lipsit de initiative,
Adelaida-si recapata dreptul de a dispune.
In 996 numai ea it vede plecind din Colonia, de linga mor-
mintul mamei sale, peste munti, ca sa, petreac5 Pantile la
Pavia. Roma-1 chema pentru a face ordine acolo. Caci, dupe
Benedict -al VI-lea, gituit de Crescenzio in 974, dupe asa-
sinul Bonifaciu si trecatorul Donus, dupe al saptelea Be-
nedict (974-83), loan al XIV -Iea fusese inchis, pang la moar-
tea de foams, in 983, de Bonifaciu at WI-lea, eel din 974
care se intorsese din Constantinopol, pentru ca el insusi sa

www.dacoromanica.ro
 i. -- PAI'I §I hIPIP,Arl 119

fie taiat apoi, in bucati dupa moarte, tras de picioare gol

Ili aruncat in camp'.
Loan al XV-lea putuse cirmui linistit, de la 985 la 996. La
moartea lui ins,, Otto fiind la Ravena, i se cere parerea
asupra succesorului 2. El nu pregeta 0, aleaga un German,
nepotul sau (ca fin al lui Otto de Carintia), din capela sa,
pe Bruno, si cel care a placut regelui e ales de cei mari 3".
Urmeaza, la 21 Maiu 996, Incoronarea Imparatului, si ca
aparator al Bisericii Sfintului Petru". i dupa aceia el
guverna acel Imperiu ca si Innaintasii sai" 4.
Revolta n'a Tntarziat contra intrusului Grigorie al V-lea,
Un fruntas roman, Ioan Crescenzio, aduce pe un Calabres,
crescut de TeofanO, apoi arhiepiscop de Calabria, de curind
venit de la Constantinopol, undo petise pe o fats, de Impa-
rat 5, acea Elena, care va fi apoi sotia lui Vladimir de Chiev G.
si-1 sileste a fi trecatorul Ioan al XVI-lea. Va fi prins, ta-
indu-i-se nasul, limba, scotIndu-i-se ochii acestui pseudo-
papa grec", care trece pe strazile Romei, ca atitia Impa-
rati cazutd pe ale Constantinopolei, In haine sfasiate, ca-
lare pe un asin 7, Grigorie va fi restabilit, si va presida,
alaturi de ruda sa imperiala, un sinod in 998, dupa ce
Crescenzio, care-si zicea patriciu 8, prins in burgul leonin,

1 In tantum eum odio habuerunt sui, ut post mortem eum cae-

derent et lanceis vulnerarent atque per pedes traherent, nudato cor-
pore, usque in campum et ante caballum Constantini proiecerunt at-
que dimiserunt.
2 Quam pro eo ponerent regulam, exquirunt sententiam.
' Qui regi placuit... a maioribus electus..., unanime votum civium.
' Thietmar.
6 Analele din Quedlimburg, care pomenesc ca tovar4 al lui pe un
Bernard. La 993, Bernard de IV0rzburg murise In Ahaia, pe cale.
6 Thietmar, la anul 1017; c. VII, 52.
7r- 7 Cf. Romuald de Salern in Muratori, VII, c. 165. El pune pe
Silvestru de Bobbio, pe loan Sigo° (5 Juni), pe Ioan Fanassus un
an, pe Silvestru de Tivoli,4qui vocatur Osporco* (patru ani), pe Ioan
Grecul, de Piacenza.
8 Crescentius Numentanus qui patricius diceba,tur (Romuald, Z. c,,
p. 166),

www.dacoromanica.ro
120 ELEMENTELE DE INITATE MEDIEVALE, MQDERNE s1 CONTEMPORANE

Yn turnul lui Teodorio,, v fi deapitat, aruncat de pe zi-

duri §i spinzurat de picioare.
Atunci Adelaida, a aril flick Matilda, stareta, si nepoata,
a doua, Adelaida, joaca un, rol important In Germania
pazas4a de regele ei, se. stinge, vestita §i Innaltata
Imp4ratea4 a Romaniloi 1 , dupa co Insagi intemeiase
manasticea in Sel4 si ora§ul din, preajma ei. Grigorie al
V-lea-i urmea4,14clud loo Invatatului matematic din Franta,
Gerbert, care iea numele de, Silvestru al II-lea (999. 1003).
Rolul Imparatesc ai tinayului Otto, care va Inoi donatia
catre Sfintul Scaun si. va. Incerca o constitutie romans, cu
§apte tpalatitlii., nu va fi ins, scazut prin aceasta,
In Germania el ravine, la 1000, anul temut In care se
akitepta sfirfiitul lumii, cu un alaiu extraordinar. Nu mai
e regele germanio intro Saxonii §i Alemanii, Intro Turin-
gienii §i Bavaresii, Intro Fiancii qi Lotaringienii sai de la
Rin, ci Cesarul, domnul universal, inspectind una din mul-
tele sale provincii. It Intovaraqesc senatorii romani, patri-
ciul Romei Azzo (gZiazo,), oblationariul Papei, cu cari car-
ceteaza, de o potriva ceia ce pentru Thietmar e Galia,
Franta gi Suabia". Senatul german" caci ass i se zice
acuma se adauge la suita, In fruntea careia stau suro-
rile, dintre care cea mai In vrista poarta venerabilul nume
bizantin. de Sofia, Boleslav de BoenAia, un (duce, al sam,
ii face servicii de vasal. Episcopii, markgrafii iese innaintea
suzeranului, care se simte tot mai mult ca un suveran
absolut poruncind dregatorilor ski. Merge §i la Aachen,
care nu mai e Capitala, carolingiana a Francilor, ci ora§ul
imperial pe care (dupl. Roma se gindia sari distingainna-
intea tuturor celorlalte> 2. Innaintind Oa, la Magdeburg,
pentru care tatal sau capatase titlul arhiepiscopal, Otto
face din Gnesen, pentru minunile Sfintului Adalbert, un
episcopat far, voia ie,rarhului local. Niciodata un Inaparat,
la Intrarea on la ie4irea din Roma n'a aratat mai mare
stralucire decit atuncea 8.4
1 Analele din Quedtinburg.
' Ibid. Cf. Kleinclausz, o. c,, pp. 559-62.
3 Thietmar.

www.dacoromanica.ro
 I. - PAVI §1 IMPAIIATI 121

Noua conceptie imperials apare gi In felul cum stapinul

se infatileaza §i se Incunjura. Reface vechile obiceiuri ro-
mane, care" spune cronicarul au fost judecate In
deosebite chipuri" 1. Mantua singur, la o masa mai innalta.
Din mormintul lui Carol a scos crucea de our qi unele
piese de imbracaminte. Inovatiile umplu de indoiala pe cei
depringi, In Germania, cu vechiul rege patriarhal. Se vede
in aceasta poate §i influenta, crescatorului sau, Bernard de
Hildesheim, un carturar qi un, artist'.
E basileus-ul bizantin care cauta 0, se impuie prin mij-
loacele de prestigiu obi§nuite. Dar acela are o capitala, mai
ales o capita% pe cind ea lipsefte cu deseivirqire acestuia.
Cind o cauta la Roma, pe care o credo potolita, in 1001,
el gIsekite rascoala. Grigore din Tusculum, al doilea Cres-
cenzio, iqi pune in minte sa prinda pe imparat, §i e ajutat
de 4c-multime, ve§nic nemultArnita cu ducii eh-a. Otto e silit
a fugi din oraul pe care mai innainte-1 iubise innaintea
tuturora qi de acum innaintea tuturora trebuie sail pri'
veasea cu scirba" 4. Din castelul unde se retrasese el re-
vine insa, chiama trupe renane de acasa In ajutorul sau
§i nu numai silegte pe Romani a-i recunoa§te autoritatea,
dar Iqi supune tot ce apartinea regatului roman qi longo-
bard". Era din non stapinul a toate, end varsatul 11 lila, la
PaternO, in ziva de 21 Ianuar 1002. Romanii 5 ataoara alaiul
care-i ducea ramaqitele pentru a fi astrucate la Aachen
ling, ale stra,moplui pe care indaznise a-1 imita, sperind
sa-1 gi poata intrece 6.

1 Ibid.
2 V. Viatet lui Bernard.
3 Thietmar.
' Analele din Quedlinburg.
0 0 notita strecurata la Romuald de Salem, cam la aceastA data
Z., c., (c. 164) sunA aria: Romani capitanei patriciatus sibl tyranniden1
vidicavere).
° V. Viata episcopului B)roard de H em. slhied

www.dacoromanica.ro
 XI.

imparafii salici si Roma

Henric de Bavaria, zis §chiopul, putea fi acum rege. II
primira Sofia ci Adelaida, ultimele represintante ale unei
dinastii stinse 1. De §i Francon, Saxonii it acceptg. Boles lav
de Boemia, a carui soil. tinea pe ducele polon Miesco, pe
dind ducele ungur Vaic, viitorul SfInt Stefan, era ginerele
lui Hernia Bavaresul, recunoacte autoritatea lui suzeranA.
La Verona Inc& el luase en sine, petrecind corpul lui Otto,
insigniile carolingiene. Opositia lui Hermann de Suabia,
candidat la tron, §i a cltorva cFranci p nu-1 poate impiedeca.
Italia Ins,, amenintata de Saracini 2, voia, din nou un
qef al ei, qi e ales chiar In aceasta calitate Harduin de
Ivrea. Un nepot de fiica al lui Otto I-iu, prin mama, Liud-
garda, Ii disputa puterea, fart a fi voit 0, primeasa el co-
roana In puterea descendentei lui din Adelaida. E aproape
momentul end catepanul bizantin din Italia- de-Sud, Melos,

I Stareta Matilda, fiica lui Liutolf, moare la 1011; Sofia si Adelaida

sint InsA pomenite In anul urmAtor (Analele citate). .

2 La 987 se pradase Calabria (Romuald de Salem, 1. c., c. 164). La

994 ei apar In Apulia (ibid., c. 165). UrmeazA un atac la Capua (ibid.,
c. 166). La 1002 ei ieau Cagliari si prin Tinutul Pisei yin pAna la
Roma, dupA robi (Cronica PisanA), la Muratori, VI, c. 167). La 1005.6
Pisa se lupta cu Saracinii ci la 1012 e prAdata de ei (ibid.). La 1017
Pisanii yoiau Insa Sardinia, izgonind pe Musulraani, cu ateag papal
(ibid).

www.dacoromanica.ro
 I. PAPI §I Minicar 123

strins de Saracini, va lua in soldg. pe Normanzi 1, cari vor

da Italiei alt regalitate.
Henric va aplrea la 1004, de Pa§ti, arzind Pavia §i uci.
Bind pe trebeli, cu miile. IntImpinat Inc, la Verona de
arhiepiscopul de Ravena, e ales" §i Intronat acolo, la
Pavia, dar populatia se revoltA, lovind cu pietre pe arhiepis-
copul de Colonia gi ucigind pe fratele reginei: de aici raz-
bung,torul incendiu. Ca biruitor va pgtrunde qi pgng, la
Milan.
Dar acest singeros succes nu-i poate da ce-i lipset)te:
acea legitimitate pe care li-o daduse color trei Ottoni drep-
turile netIgg.duite ale principesei romanice Adelaida. Astfel
dupa plecarea lui viata farImitatg, a Italiei reIncepe, iar
Roma vede strecurInda-se, fad nicio importantg, de istorie
universals, de §i au fost rescelenti oameni cari au Intgrit
mult Biserica noastr.1,1 2, Papii Ioan at XVIII -lea, Grecula
(1003-9), Sergiu at IV-lea (-1012), Benedict at VIII-lea, fratele
lui Alberic 3, pe cind Henric are de lucru la hotarele Boemiei,
on la Valanciennes, la Trier, ca §i In Rusia, la Pecenegi4,
cu vecini, cu rebeli un rege germanic revenit la rosturile sale.
In acest timp ufalsul rege Ilarduiu domnekte, oferind ipo-
crit sg, se retragg, pentru o situatie de conte undeva; Im-
pgratul, nesustinut de Boemi, pArgse§te ideia expeditiei in
Lombardia".
Abia la 1014 Henric se gInde§te la Incoronarea romans,
el care fusese sfinOt Intaiu la Colonia §i apoi, cu regina
lui, la Aachen. E solicitat la aceasta, fart, vre-un Indemn

Romuald 1e Salem, 1. c., c. 165. Bizantul trimete in vederea re

cuperarii pe catepanul Buganos (ibid., c. 166): opera lui e funda-
torul oraeului Troia tine mai multi ani; de aici numele de ea-
tepania sau catepanat (capitanat) (ibid, c 167).
' Thietmar.
a Legenda-1 presinta calarind pe un cal negru pentru a cere rugaciu-
nile ca al poatl iesi din lad (Ricobald de Ferrara, In Muratori, IX, 6.
173). Bi Benedict al IX-lea apare supt un aspect degradant (ibid.,
t. 174).
1 Pezineigi ; Thietmar. Ei apar, Pedina", §i in VIII, § 16.

www.dacoromanica.ro
124 ELEMENTELE DE IMITATE MEDIEVALE, MODERNE §I CONTEMPOIIANE

din parte-i, flirt vle-o amb4ie ptoprie, farN o cthaceptie

personalA, de fnsusi Papa Benedict, care, izgonit do un
anunle Grigorie, veniSe la el si,liroaget de inteiventiA E se
War& ceircetarea cfupg dierAul romafia a Cainlui. APoi
Henri° trace muntii, si rekitute be fratdle Sin ca thr-
hiepiscop der Ravona, mid& va tints, shiod cu
In Fabruar Intl% la Ranh, ern detata lui Roniul., spuhiA
Thietthar, ea negpusgi cinste, gi cabattt demnitatea ddvi
procurator al Sffntului Petra'. Populatia-1 aclam1. Merge
la' basilica Sfintului Petru, On ibtia sa, CutligAmda, avind
cu el doispl.dzebW senatorl,dintsre cafe t'sase dtilarba.. La
Intrarea bisericii fI Intiniphig Benedict pentrti a71 fn`treba
dad, vrea sl fie en adevarat apatiLtoi §1 ipiijinitor
Bisericii romans' si al 1W, Pabei, Efi at urmasilor lui, si In
once privint& sit-i rdinfie i>jlutabil deVotat". Sd datt3aperi
tole doul =band nouA, jai cotoana cea d'intiainte a Im-
paratului d 14s1 sä fie atfinatl de- asupra altdrului princi-
pilor Apostolilor ".
Dar plebea se- ascoala gt acum, luplInd /Ana in noaptd
contra Germanilor pe pedul Tibrului, stipt fratii Hugo,
Hecil" si Ezzelino. Linistea se reStabildstd, si Papa iea
masuri canonic& peritru consatrari. De Pasti Henric e la
Pavia, dar spiritul de autonothie at Romanilor fl reptesinth.
acum un nou Crescenzio, fiul contelui Benedict, si fratele
sAu, Roman, care se intituleaztt econsul, duce si senator
al tuturor Romanilor'. lain partea lui, Harduin rhsart in-
data la Vercelle, peutru ce, pieirzlnd acest oral, sA intro
In manastire. Thietmar suspina asupra tmultei §iretenii §i
tradAri ce stapfnesc, din nenorocire, In Cara Romanilor si
In Lombardia,.
Papa va riminea sg, poarte singur lupta cu Satacinii
din Sud, cari luased Luna si amenintatt .Lombardia,,
prinend si pe o regin5." a lor, care purta o coroanft de
our (1016), pe and Imparatul are de lucru cu Boemii §i
Polonii, cu Rusii, Slavi fugari din toate pAttile §t mM
ales cu picioarele iutd" 1, on cu feudalii cari In Bureolia
1 Thietmar, VIII, § 16,

www.dacoromanica.ro
 I. PAPI 1 IMPARATI 125

an anulat cu totul autoritatea regelui Rudolf, decis ai

coda coroana.
Numai la 1020, cind Papa aleargg iaragi In Germania,
undo 0 primit cu cea mai mare cinste" (gloriosissime) si
intitulat de Hernia parinte duhovnicese (spiritalis pater
foster), numai atunci acesta se hotgraate a mai face o cala-
tarie In acesta Italia, de care nu-I leagg de tapt nimic decit
datoria sa de ocrotitor al cre§tingtatii catolice. Merge contra
Greeilor pang la Troia', pe care o asediazl. Dar e rechemat
de boall gi se multamefite a presida la Pavia un sinod de
reforml. CInd, la 1024, el moare, In Germania, Ioan al
XIX-lea, simplu laic, prefect al ormului2, iea mo§tenirea
fratelui Benedict.
Pcind pe la junicitalea veaculu4 Roma rcitnife sa se conduct-7
singurei. De §i str4nepot al Liudgaidei lui Otto I-iu, fiu at
unei princese din Casa de Burgunclia qi sot al unei fernei,
Gisela (vgduva lui Arnulf de Suabia), care prin mama pre-
tindea descendenta din Carol-c.el-Mare 33 noul rege germanic
Conrad, ocrotit de Imparateasa vaduvl Cunigunda §i, ia-
rg§i, admix de cele doua surori, Inca In viata, ale lui Otto
at III-lea4, e retinut de gripe vecingtatiI slave in care acum,
la 1025, Boles lav iea, pe base traditionale slave 5, coroana Po-
loniei. Aparitia, lui in Italia, la 1026-7, pentru a lua coroana
(2( Mart), n'are, nici incidente, dar nici important,: lasind
in urml un fiu recunescut, pentru price cas, ca rege, el
trope la Xercelle, la Pavia, la Ravena, la Ivrea, la Lucca, la
' Cronica lui Lupus scrie : Anno 1022 venit Euricus Imp. Rene-
ventum manse Mart. et obsedit Trojam in Capitinato,. 0 mare expe-
ditie bizantinit, cu contingente barbare de tot felul, are loc la 1027.
Cf. si Romuald de Salern, dupi aceleasi Anale, Muratori, VII, c. 167.
impAratul iea cu dinsul pe principele de Capua, Pandulf (ibid.).
' Ex laico... Uno eodemque die et praefectus fuit et Papa.
3 Godefrid de Viterbo, in Muratori, VII, c. 429. El scrie despre fiul
Giselei, Henric: cif ipso dignitas imperialis, que per longum tempus
extra Carolorum genealogiam deducta iam exulaverat. ad nobilissimum
germen Carolorum per matrem eius Gisilam est revocata,.
4 Pentru Sofia v. si Viata episcopului Godehard.
o Miesco, fiul lui, va fl silit a pArtisi acest titlu.

www.dacoromanica.ro
1 -26 ELEMENTELE RE UNETATR NIEDIRt ALE, 1110Di RAI §1 CONTEMPORANg

Roma, luptind adesea cu rAscoalele ; apoi, duple solem-

nitatea incoronlrii In presenta lui Rudolf de Burgundia gi
a regelui danes Cnud, el supune Beneventul §i Capua,
lulnd masura, a aril consecintg n'o banuia, de a permits
aqezarea In acest Sud italian, contra Bizantinilor, a Nor-
manzilor cfugari din Cara lor, din cine §tie ce nevoie
Italia nu-1 atrage xi nu-1 intereseaza, de §i In eonceptia
contemporanilor el era ma de mutt singurul stapInitor de
drept al ei, Melt biograful lui Conrad, Wipo, simte nevoia
sk explice de ce printii italieni n'au venit la alegereaunui
rege care era si al for 2. El e German, qi aceia pe cari
biograful ii numeqte Franci latini, c de limba latinA a, Fran-
conii, ca si Italienii, sint cu totul dincolo de cercul aten-
tiei sale. Totusi, pentru a, si 'Astra situatla mondialA, el tri-
mete la Constantinopol pe episcopul Werner de Strassbuig
§i primegte de la colegul imperial din Orient solemne seri-
sori cu litere de our (1035).
Un timp afacerile din Rasarit, unde Ungurii tree la cre-
tinism, din Apus, unde se impune, pentru mo4tenirea bur-
gundg, o luptg cu Francesii, retin atentia lui Conrad. Tre-
buie ca Roma, prin instalarea lui Benedict al DC-lea (1033-48),
sk ajungg iara§i In mini nedemne, fiul consulului Albe-
ric, Teofilact, copil de zece-doisprezece ani, e ales prin dare
de bani 3 trebuie ca, la 1036, el sa fie scos de canume din
sefii Romanilor,4, pentru ca o noun, expeditie italiana sg de-
vie o necesitate politick. Wipo vede in aceste tulburari o ergs-
coall a Italienilom Facind sä se Incoroneze fiul sau Ifenric,
Conrad, insurat en fiica regelui Cnud (Cunighilda, deve-
nitg Cunigunda), Vine la Verona, la Milan, chiamk o dietk

Wipo.
I 'Tree peste Italia, de oare ce prinitii ei In scurtul termin nu pu
teau BA Vie la alegerea de rege.1 Arhiepiscopul de Milan se grabi
Insa a face omagial.
3 Indignis tanto ordine moribus et factis (Glaber). Puer ferme de.
owls, intercedente thesaurorum petunia, electus extitit a Romanis...
Puer circiter annorum XII.
4 Quidam de principibas ROManoram,

www.dacoromanica.ro
 1. - PAN .5i nit,:inATI 1'27

la Pavia, undelung asediatg, aresteazg pe arhiepiscopul Hul-

bert ca uneltitor de rgscoale, hotgraste afaceri episcopale la,
Ravena, asediazg Milanul, at cgrui arhiepiscop, intales cu pre-
tendentul burgund Odo de Champagne, ar fi voit sg-lucida ':
Cgci laicii ca si clericii din Lombardia ar fi vrut sa face din
Odo un impdrat romanic : el insuqi se lguda el va fi de Craciun
In Aachen. Si episcopii lombarzi de Piacenza, Cremona,
Vercelle furg scosi ca tradatori2. Campania urmeazg, In
1037, cind Papa se intilneste cu Imparatul la Cremona.
De Crgciun, o revolt, la Parma aduce arderea orasului. La-
sindu-si sotia in Roma, pentru Intgia oar linistitg, Conrad
apare acum in Apulia, primind la Troia omagiul familial lui
Pandulf de Benevent, care el insufi se jurase 8a nu vadd
PO de impdrat" n; nepotul lui, Guaimar, fu pus In loc. La
Monte-Cassino fu asezat un German, din manastirea-
model Altaich. Dar ImpAratul biruitor pierde pe fiul sotiei,
pe ducele de Suabia, si, la Intoarcere, la 4 Iunie 1039, se
sfirseste si el de ostenealA, fgra ca, de fapt, sl fi isprAvit
nimic. Totlisi ideia Imperiului era aka de adinc Infipta in
mintea orgsenilor din cetatile care se ridicau, incit Pisanii
trimeserA pe rind Imparatului, la 1035, ca $i mai tArziu,
In 1050 §i 1075, coroanele,regilor musulmani din Sardinia,
BOne, Constantina si Mehedia 4.
Henric at III-lea, cel Negru, fiul lui Conrac15, se ocupA in
rindul intAlu de afacerile Ungariei, In care rgzboiul civil
aduce calcAri de granite, si dA putinta de a se impune su-
Analele din Altaich. $i Patriarhul de Aquileia are uu moment de
necredinVI. Odo fu ucis, la Bar, de Gozilo, ducele de Lotaringia, Qi capul
au trimes impAratului (ibid.). V. $i Analistul Saxon, Ia acest an. Ar-
hiepiscopul se face iertat In 4040.
2 Analele din Hildesheim.
8 Analele citate.
4 Muratori, VI, c. 167 (Cronica pisana).
A Acesta ceruse pentru fiu pe fata ImpAratului bizantin Roman Ar-
gyros (Jaffe, I, p. 535). $i Frederic de Austria e trimes de Papa la
( :onstantinopol (Lambert de Hersfeld, Ia anul 40M). Leon al IX-lea are,
In curind,legaturi cu ImpAratul Mihail si cu patriarhul Leon de Ohrida.

www.dacoromanica.ro
 128 ELEMENTELE b1 UNITATE MUM:VALE, \IODERNE g1 CONTEMPORANE

zeranitatea germana. De §i casltorit cu o Romanl, Agnes,

fiica lui Gpillaume de Poiton, pe care Thietmar 11 presinta
ca un adevarat duce si sef al feudalitatii burgunde, de EA
chemat Inc/ la 1040 de Italieni 1, ii trebuie noului rege
anarhie in Roma pentru ca el se hotarasca a innoi aunt&
expeditie romans, de multl vreme o adevaratl nenoro-
cire pentru ai sAi.

La 1044 Benedict al IX-lea fusese, in sfir§it, scos de

Romani' sli2. Dupa o lupta cu plebea din Trastevere, se
alege episcopal de Sabina, Than, care iea numele de Sil-
vestru: datoril situatia sa capitanului" Gerard di Sasso
(de Saxo) §i altor clpitani", pe sari, dupl dating hirlda-
cinatl a simoniei, il plAtise 8. Dar Benedict izbuti s/ se
Intoarca: era hoarit Ins& a se Insura, §i anume cu fata
lui Gerard, care-i. cern sl renunte la pontificat, ceia ce nu
stltu la ginduri O. §i Inca'', dar dupl ce storsese bath de
la ccurnatrul gm) (patrinus) Ioan Gratian, care se intitull
Grigorie (al, VI-lea). Era un cleric mai cucernic decit cei-
lalti5. Cind ilenric se hotlrt O. puie capat acestor scan-
daloase juazii cu suprema demnitate bisericeascl 6, Sca-
unul Sfintului Petra era ocupat Inca de acesta.
Prin Verona, Pavia, uncle presida, incoronat, un sinod, §i
Piacenza, Cesarul germanic Innainteazl, In 1046, panl la
Sutri, uncle petrece Craciunul, tiind alt sinod. N'are nicio
legltura on partidele personale care se lupta la Roma
pentru putere §i bani. Va scoate §i pe Grigorie, Innaintea cor-
pulai cAruia legenda face a se deschide portile Sf. Petru 7

1 Analele din Altaich.

2 BE reside tn Lateran, rivalii vor sta In Sf. Petru $i S. Maria Mag-
giore (Otto de Freising, VI, 82),
$ Non tamen vacua manu ...Gerardus de Saxo cum aliis capitaneis.
4 Et Hie diceret nullo modo se daturum ni renunciaret pontificatui,
11 Rseligiosior ceteris cleric's.
° Ina din 1045, Februar, el tinuse to adunare a Longobarzilor* In
Germania sa; Analele din Altaich.
7 Ricobald de Ferrara, Muratori, IX, c. 174.

www.dacoromanica.ro
 I. - PAP! §1 iMPARATI 129

ei pe Silvestru al III-lea I. E hotarit sa resolve problem pon-

tificala puind in Scaun un om de-al sau, un German, adus
din Germania, in suita sa.
Candidatul imperial sehimba astfel asprul nume sexOn
de Suidger, din Bamberg, In acela de Clement al ]I -lea,
dupa un simulacru de alegere, hotarlt de soldatil straini
(24 Decembre). Noul Papa, demn de o asemenea °near°,
Inearoneazi pe staptnul Batt ei pe Agnes. Cu acest 1)1110
Henric e Meat ins& §i patriciu, cu o coroatia paftiettlara,
un circulus, care, dupA socotinta timpului, ii dadea drepturi
asupra Romei $i, se zits vom lamuri aceasta mai de.
parte , asupra episcopatului Intreg, en Papa In fruntc
Imparatui Incoronat dispune dupa voie de situaVile epis,
copilor ca ei ale ducilor. Dar, patrunzInd In Sud, undo fiii
eepuserl aprigile lupte intro Normanzii lui Gulielm ei Drop
si Hunfrid, fiii lui Tancred, chemati de Papa Ali Creel ei
undo la 1042 se trimete din Constantinopol un *dux Ita,
liae"( 3 1046), el nu e capabil sA supuie Beneventul rebel,
unde i se tale frinele calului In batjoeura 4. SO va tetrago
la Mantova, dar nu va parasi Italia fara sa fi avtit Ineti
°data prilejul Ea dispuie de Scaunul papal.
Clement murind si ramileitele lui slut aduse aeasada
Bamberg 5 , soli din Roma yin pentru a evita o alts
impunere de strain ca sA -i ceara lui Henric voia de-a
alege pe episcopul tiroles de Brixen, poato un Italian, Poppo,
care -ei zice bamasus al IT-lea. Senatul principilor" se de-
dark pentru acest cleric, pe care Traparatul ilia de la In-
eeput, cu voia Cu4ii sale, qi.ar fi pus ochil 6. Supus, nowt
I Cronica lui Lupus spune cs Silvestru era la St Petra, Grigorie la
Lateran, Benedict In Tusculanum. In Iunie 1047 Clement ar fi Post
otrilvit de Benedict. V. mai jos.
g earl aduo aid si Varegi (Guarangil(Lupusi la a. 1047).
g CrOblea lui Lupus.
4 Ad emus iniariam absciderunt strennas equi nine (Lupus).
6 Anatole din Altaich. In curInd Impitratul va da unui curtean,
cancelariul Gotepold, patriarhatul de Aquileia (ibid.) La 1050 di( epic.
sopatul de Como (ibid.).
Mox eligitur, et petivere, iuxta consensurn totius senat us principurn,

www.dacoromanica.ro
130 ELM( ,;;NTELE DE UNITMIT MF DirVALTI, MODERNE Si CON1rAPORAN-6

Papa va merge In urma Inaparatului pAna la Aachen si

Ulm si, intors In Italia, on totul far& sprijin, va E instalat
numai dupd ordinul formal al lui Henric, de cel mai- mare
feudatar italian din acest moment, urmasul vechiului Adal-
bert5 Bonifaciu de Toscana.
In curind trebuie sn i se deie un inlocultor 2. Si acum
alesul ImpAratului In un German, de la Rin, episcopul de
Toul, Bruno, al drill tata se chema Hugo, iar mama He-
E de fapt numit dincolo de munti; clerul si po-
porul" roman au datoria de al recunoa vie. Cardinalii, epis-
copii nu star un moment la Indoiall s'o si tack Deci, ca
si tnnaintasul snit, Leon at IX-lea va parasi Italia pentru a
visits acele locuri ultramontane undo era originea si IA-
nalsese puterea lui. El fu vazut la Colonia, la Aachen, la
Liege, la Trier si Toul, la Rheims, apoi la Verdun, Metz
si Maienta. 0 noun visitatie-1 va duce la Trier, la Worms2
si, .dupe o coborire italiann pann la Salem, el va reapArea
in anul viitor intro Germanii sal, la Regensburg, la Tribut
si iarnsi la Worms. Intors la Roma cu Insotitori germani
Bonifaciu, marele tiran" s, fusese ncis si Godefrid de Lota-
ringia, vechiul dusman al lui Henric, caruia-i Meuse atita In-
curcittura, va lua pe vaduva, Beatricea ,el e silit sn corn-
batn pe neastimparatii vasali" imperiali din Sud, Normanzii
lui Hunfrid, cari-1 bat (la 18 Iunie 4 1053), cu tot ajutorul
german, si-1 inchid la Benevent 5, Robert Guiscard luind
I Otto de Freising face sit atirne schimbarea de sfatul lui Hil-
debrand care ar fl fost abate la Cluny (VII, 33,.
2 Ekkehard de Aura, c. 14.
3 Pentru fratii lui, sotia, contesa Richilda, fiica lui Giseebert, ei so-
tia a dona, Beatricea, din «neam regal), frances («Beatricem Gallia fert
Rails); era flica lui Frederic de Lotaringia Superioard, ei a Matildei,
film lui Herman de Suabia), v. Donizo, o. c. Cind petecte pe Bea-
tricea, last{ MI cacti potcoavele de argint ale tailor. Viitoarea con-
test{ Matilda are un frate mai mare, Frederic, ei o sorA mai mare,
Beatricea. Aceleaci etiri ci in biografia 'n prose, ulterioarit, care
urmeazi1 la Muratori.
4 IA f, clupd Lupus.
5 $i aici episcopul era german. Cf. Delarc, Lee Aormands en
Italie

www.dacoromanica.ro
 I. - taA.PI SI froXakit 131

acum locul fratelui, S'a treat un nou Stat de pradl al

Apuliei, ducatul de aici al lui Robert Guiscard complec-
tIndu-se cu provincia siciliana a fratelui, contele Roger;
Stat care va da de lucru tuturora i.
Astfel se fncheie, la 1054 (19 April), acest pontificat de
strict& vasalitate. Victor al II-lea (Gebhard de Eichstadt),,
care urmeaz&2, continua aceiasi politic& de supus capelan-
In acelasi an, dup& ce face a se sacr& la Aachen fiul s&u
si al Agnesei, semiFrancesul Heriric al IV-lea, nascut pe
pamint Italian (la 1-iu Novembre 1050), fing& Ravena, si re-
cunoscut ca suzeran de fruntasii armatei germane chiar
fnnainte de botez 2, se coboara hi :Italia, la Mantova, la
Brescia, hot/rind In cele bisericesti 4, pentru a restabili
autoritatea so,
Aceasta autoritate e acum in primejdie, nu din min
nestatorniciei Romanilor si altor cetaieni, totdeauna gata
de rascoala Impotriva Germanului, nici din cealalta causal
e pretendentilor cari reclama si ei mostenirea Adelaidei,
Nordul, cu Friul, cu Ivrea, cu Spoleto, nu mai poste da pe
conducatorii vointei de a trai independent a populaVei ita.
liene. Toscana Insa, cu Tuscii" sai, e in plin& desvoltare:
Hermann de Reichenau laud& bogatia si puterea lui Bcni-
facin, cel wort in 1052. Sotul cel nou al Beatricei, fugar
din Lotaringia lui si redus a se aseza aici, in Italia, e gata
sa reiea acelasi rol de ocrotitor at Papilor pe care, de la
1047 macar, II jucase, pe urmele lui Alberic, Bonifaciu In-
susi. Beatricea, careia Toscana-i vine de la parinti fi care-si
create fata, Matilda nume obisnuit. la Ottoni in ace-
leasi traditii de dominatie, e o noul AdelaidA, care aduce
prin casittoria ei un domn non In peninsula. La intrebarea

1 Robert, despArtindu-se de intkia sotie, lull pe fiica lui Guimar

Longobardul (Malaterra, I, 30).
1 E ales In Roma de cler, si poporul II 4aclarnit* (elerus elegisset
populusque laudasset.., ut moris est).
a Lambert de Hersfeld.
' Un calugar de la Altaich e pus In abatia Lepo, atlrntnd de Monte.
Cassino (analele citate). Si la Verona e pus un German (ibid).

www.dacoromanica.ro
1:12 ELE.11ENTELE DE MUTATE A1FDIE ALE, MOD. RNE 51 CONTEMPODANk

in partea Imparatului de ce a contractat noua casatorie,

ea xaspunde ca a facift numai c ce an drept fcmeile libere
in Imperiulp din care astfel marturiseste ea, si ea face
parte.
Beatricea ajunge in minile lui Henri; care tine la Flo-
renta, cu Papa. Victor, un sinod de o suta donazeci de
episcopi, dar acesta nu cedeaza cerErilor pe care le faceau
Inca de mult dusmauii italieni ai lui Godefrid de a-1 ataca,
pe acesta, cad spune acelasi cronicar german se
teme ca el sa nu se pule in fruntea Normanzilor.

Acestia, chernati pentru a pazi Italia-de-Sud contra do-

1;inatiei pagine, de dregatorii Bizantmlui Intarit si plin de
mindrie razboinica, macar 'Jana ce rasare In Asia Mica
noua primejdie turceasca, se fac, precum vazuram, In en-
rind stapini aC010) necunoscind nici chiar pe imparat. La
1062 se jea si Brindisi de noul for sef, iar la 1065 el bate
Wain pe Saracini si salveaza, pentru el Insusi, Palermo:
in auul urmator Robert va Innainta pe la Caperano papa
la Roma, pe chid ai sal cearca si coasta balcanica.2.
Neapole, 13eneventn1 se mai in singure o bucata de vreme
contra lui Robert. Ponainatia normanda, Intinsa prin zvic-
nirile unui ueastimpAr cavaleresc, adauge vechiului trun-
chin longobard, aproape uscat, cu toata puterea de care
da dovada Inca in Guaimar, o vitalitate noun, care e aceia,
in neconionitei crqtere neivalitoare, a feudalitatii francese.
tot odata, neamul lui Tancred de Hauteville stie, de la In-
ceput, sail asiroileze tot ceia ce czatura greacd 0 cea arobet
puteau sa deie pentru Intarirea acestui non Stat, care
apartlne Bizantului si lumli saracine tot asa ca si vechilor
energii germanice si avIntului mai recent al Franciei ro-
manico. In curind fratele lui Robert, ducele de Apulia, Ro-
ger, va fi cucerit Sicilia, dupa ce, la Bari, a biruit flota,

Lambert de riersfeld.
1 Cronica lui Lupus.

www.dacoromanica.ro
 I. - PAP' si NI \IIATI 133

condttsa tat de un Normand, a impgratului bizantin ,si a

cucerit Innaite de a se aseza la Palermo, kii acei orgo 1.
Pe continent, principele longobard, Ghisulf, cumulate'
lui Robert, sta de fapt in serviciul lui, si Salernul va tra-
bui sg se predeie. Iar Raimund de Proventar cu toate mIn7
drele traditil ale casei sale, n'a stat pe ginduri sl Intro
In neamul acesta de aventurieri prin casgtoria ca Matilda,
fiica lui Robert 2, Altg WI, cerutg de regele Franciei, va fi
sotia contelui de Clermont 3. Un nepot, apoi, Iordan, In 1080?
rebel, avea principatul Capuei.
Si Bizantal va primi o Inrudire cu ace4ti baibasi Inca
de la 1076 4, pentru fiul Impgrafului Mihail Dukas; un fals
Mihail va apgrea pe aceste termuri, cerind ajutor la 1080
contra usurpatorului 5 Ili va provoca asttel expeditia nor-
mandg la Cortit si Durazzo (1081) G, urmatg. de razbolul
cu noel Impgrat Alexie Comnenul 7, care va ajunge sg nego-
cieze Cu (Alamanii, din Vest ca sa se apere contra ten-
dintei acestor Bizantini de imprumut de a lu,a in stapinise
si coasta opusg, balcanicg, a Mari' Ionice. Ei promise-
sera Inca pe la 1070, lui Robert de Flandra, desmostenit
acasg. si plecat in pelerinagfu la Ierusalim, sgi dea (stk.
pinirea Greciei Intregi) s.

Victor al II-lea pare a confines caracterul scurtei sale

pgstoriri prin faptul all isprgveste zilele printr'o visits
in patria veche, la tmparatul Om germanic, In arhaicul
Goslar (1057). Patriarhul de Aquileia si alti Italian' 11 In-
tovgrg.siau. Ei toti asistaserg Intgiu la Ingroparea, In Spira,
I.

1 Malaterra, n, atre sfirsit.

2 Ibid. III, 22.
' /bid. IV, 8.
4 Cronica lui Lupus.
5 ibid.
' Venetienii lupta Impotriva acestor coneurenci,
7 V. Malaterra si Ana Comnena,
8 Lambert de Hersfeld.

www.dacoromanica.ro
134 ELEMENTELE DE UNITATE MEDIEVALE, MODERNE §I CONTEMPORANE

a lui Henric, care -$i sfirqise zilele in Octombre al acelu-

iaqi an'.
Godefrid cant& a folosi imediat de acest eveniment. Dupg
Papii romani, produs al fractiunilor urbane, veniserg, Papii
exmitii de Impgratul, prin tare lui, din neamul lui, din
curtea lui, din familia lui chiar. Acum noul factor decisiv
al feudalitatii dominante din Toscana i§i impune vointa.
Prate le marchisului Frederic, care, la 1050, mersese la
Constantinopol in conflictul cu Biserica Rasgritului qi ex-
comunicase pe Patriarhul de acolo, Mihail Cerulariul, scriind
tli carti de polemicg Impotriva Grecilor 2, e scos din mg-
ngstirea de la Monte-Cassino, ei devine Papa Stefan al X-lea
(1057-8). Godefrid el insuqi, supt masca unui vicariat im-
perial Yn numele copilului Henric, doming Italia, in bung,
intelegere cu Normanzii din Sud. A fost chiar vorba de a
i se da coroana imperials s.
Dar Stefan n'are zile. La moartea lui, in 1058 Inca, la
Florenta,', se strecoarg iar un Roman, Joan de Velletri: tun
oarecare Benedict din Lateran) (e Benedict al X-lea), spri-
jinit de -un partid popular pe care-1 capatase cu bani".
Contele de Tusculum ci fiii lui Crescenzio 1-au adus noaptea
la Sf. Petru. Nimeni nu Intreabg voia, °data, decisivg, a
Cesarului, Partidul cellalt se adreseazg insg, la Curte, §i
de acolo se trimete autorisarea necesarg lui Godefrid: el
aduce la Roma, ca Nicolae al II-lea, pe episcopul sgu de Flo-
renta, Gerard. Sinodul care-1 alege se tine la Siena, in Sta-
tele lui Godefrid. Chid acesta moare, fn 1061, regele german,
tin copil, smuls mamei sale, sig, sa cull in puterea arhi-
episcopului de Colonia. Incercarea ducelui Carintiei de a
interveni in Italia intimpinase o resistent,1 de care se sfg-
rimg, 4.

1 Fiul e instalat la Aachen. Mort la Arezzo, Victor e Inmormintat

la Ravens, uncle e cerut de orkeni.
2 Petra Diaconul, la Muratori, VI, c. 29-30.
3 Ei, ut ferebatur, imperialem coronam largiri (la Jaffe).
6 Analele din Altaich.

www.dacoromanica.ro
 1. PA.11 p impIRATt 115

Episcopul de Halberstadt, plead, sl a§eze acum in iccvl

lui Anselm, de Lucca,, ales ca Alexandru al II-lea, noaptea,
cu mini singerate0, pe Cadalus de Parma, care-0 va xioe
Honoriu al II-lea: ImpArateasa Agnes 1-ar, fi sprijinit, si
Normanzii ar fi lost cistigati cu bani 2. FLA voia Jul GP-
defrid se tine, pentru. a.i da autoritate, un sinod la Basel.
Dar Cadalus, silit la 1upta, ling& Roma, e incapabil de' a
se. inapune. Printii", Toscana, vreau pe.al tor, cel din Lucca.
Godefrid, tprintul Italiei,, care hotarise ca amindoi rivslii
trebuie sl se retragl Oa, la o hotArire din Imperiu §i
care intovar4ise pe Papa la intrevederea de la Aquind cu
4efu1 normand (1Q67), a murit, trupul sau find dus la
Verdun, dar Azzo de Este are un fiu, Welf (al III -lea), care
va lua Bavaria socrului WI Otto (1071). DupA dispari-
tia stApinului Italiei, Alexandru, din Roma, Honoriu,
din Parma, se fulgerl cu excomunicarile. Cu voia lui
Alexandria, S@ tine (1064) un sinod la Mantova, in pre-
senta arhiepiscopului de Colonia. Alexandru e intaiu re-
cunoscut, dar a doua zi partisanii lui Cadalus ataca §i ieatv
in stApinire localul. Puterea imperiall n'are nicio valoare ;
e de-ajuns insa ca Beatricea sA apara pentru ca totul sit
reintre in lini§te 4. Mai tarziu, in conciliul din 106g, nobilii
italieni vor opri pe Godefrid de a se intelege cu delegatul
ImpAratului in Italia, ducele Otto de Bavaria 5.

Henric al IV-lea, supus tutorelui sau, arhiepiscopul Hanno,

contra caruia ministerialii, noua for gerrnana, feodala,
raslrita din oficiile Cu4ii §i ajunsa la stapinirea de pa-
minturi, se ridicaserti in 1066, face acum, dupa greaua boalA
care-1 adusese in pragul mortii, incercarea de a restabili
situatia in Italia a dinastiei sale. El, Romanul dupA mama,
Noctis caligine nigra, manibus sanguine's.
' Analele din Altaich, a. 1031: Episcopul 'ar fi convins de dreptatea
lui Alexandru.
6 Analele di,. Altaich, a. 4062.
Analele citate, anal 1064.
3 Analele citate,

www.dacoromanica.ro
13(1 Y,LEUENTI:LE 111E, UNITATE NIED!EALE, NfODERNE SI coNTI.:MPORANE

care pastrase toate refatiile ei, in Franta, unde traia §i

mama mamei, Agnes, ducesa de Aquitania', se insoara cu
Berta, fiica marchisului Otto din Italia" 2, zice cronica
germane, cu mo§tenitoarea marchisatului de Susa, in Sa-
voie, care domina trecatoarea Alpilor. Dar el nu foloseste
drepturile sotiei sale. Si in acest timp, pe chid contesa
Matilda singura tine moqtenirea ei, supt pontificatul lui
Alexandru al II-lea se desavIrptee marea reforma a Bi-
sericii.

Ea pleaca din Burgundia lui Gulielm de Poitou §i a

Aguesei de Aquitania, parintii aceleia care Ova ii Impa-
-rateasa Romani ion.. Un Tinut caracteristic, aparte In viata
medievalk acesta asupra caruia blindul, inofensivul Rudolf
va exercita o autoritate pur nominala timp de treizeci si
opt de ani.. (Aveak, spune Thietmar, cnumai titlul §i co-
roana; episcopatele le dadea celor ale0 de nobilii 'or.). Se
cla acolo o lupta ve§nica tImpotriva suprematiei imperiale,
cu vorb& si fapta'.
fee aceasta atmosfera politica se fundeaza §i se desvolta
reanastirea de la Cluny san Clugny 3. Inca de la inceputn1
veaculai al XIlea papalitatea se Ingrije§te de dins.a, din-
dui o Intarire de privilegii. Si in acela0 moment In pa-
palitatea insdsi, alattui cu eel mai mare desfriu al qefilor
Bisericii, se observe, la aceia cari deocamdata o influen-
teaza fara, a o domina, hota'rite ginduri de indreptare.

Inca, de la 1022, in sinodul de la Pavia se interzice ca-

JaiTo, la data de 1061-8: privilegiu papal biser:ca ]or. Sf. Nicolae

din Poitou. V. si la, anul 1070.
2 Mama ei, Adelaida, arata prin mane descendenta ei. Ea se fAcu
vinovata de arderea orasului Lodi.
3 ba.acelasi timp in Germania se reformea.a," manAstirea de la

Aitaich, ]Inge Passau, apoi, prin aceasta, cea do la hersfeld, care di(
pe cronicarul Lambert, iar de acolo ai altele. La 1038 Picard de Al-
taich ajunge abate de MonteCasbino (intxoducerea lui Weiland la tra-
ducerea gerWana a Analelor din Altaich, Berlin 1871 p. xu).

www.dacoromanica.ro
 I. - PAP! §1 iMPARATI 137

satoria episcopilor; data au fii si fete ei vor fi iserbi ai

Bisericii, 1. La 1026 Robert, regale Franciei, uncle Papa in-
vestefte episcopi, .acceptra visga, e mustrat pentru conrup0a
clerului sau. Dupa fasa pea mai trista in pontificat din
&coast& era de vadita renastere in corpul Bisericii
Clement at II-tea face a se opri, in sinodul de la 1047,
viuzarea biSericilor, traficul ardinatiilor, aI abat,iilor Si pre-
posituriler, cei consacrati- de sjmoniaci acesta e acum
steTninul purent pentru cumpararea oficiilor cu bani fiind
supusi la pedepse. Leon al IX-lea osindeste si el sim.onia.
Un sinod al lui, tinut la Maienta, loveste In laicii avind
rest de clerici, fn casatorfile incestuoase, in calugarii de-
sertori, In eel ce desbrael pe saraci, In. sodom4i, La 1057
se proclama celibatul. Episcopii cu concubine. hotaraste
Nicolas al II-lea, nu pot sluji; clerul mu. poate avea alt
salas, altgi, avere decit a bisericii sale;, rude ea'satorite n'au
ce cauta linga ei. Alexandru al II-lea e sci contra simoniqi
si contra araestecului laicilor.
Tot odata Biserica incearea a se organisa ca monarltie impc-
rialci, in contra aceIeia a Cesaxilor laici. Leon sileste pe epis-
copi sa apara la Roma °data la trei ani. El procedeaza far/
crutare contra arhiepiscopului de Reims, contra episcopalui
de Tours, contra abatelui de agnposella. In sinodul lui se
proclama Intaiu principiul ca csingux poutificele Scaunutui
roman e primat, al Bisericii universals si urroa4. al apes.
tolilex, 2. La 1066, supt Alexandru al II-lea, se ajunge la
excoraunicarea unui arhiepiscop de Milan, ca sirnoniac. Ar-
hiepiscopul de Canterbury, In tara lui GulielnaT priMul
No- rmanzilor si prea-victoriesul rege aP Anglilor" (cu bine-
cuvintarea apostolica do la 10660, e mustrat,si se opreste
ocuparea Scaunului de la Rouen fara voia Papei. Geoffrey
de Anjou cute. si el supt ceesura romans. In Spania va
l tri.mes Hugo Candid. pentru a reehema tam lay imitate,

Servi propril sint EctIcOae.

" Solum Romanae sedis pontificem universalis Eeclebiae primatem
esse et upostolicum Oa Jaffe, a 1049 .

www.dacoromanica.ro
138 ELE 4ENTELE OE UNIT&TE MEDIEVALE, MODERNE qI CoNTEXPOR UsIS

Inlatur1nd criturile confuse' §i impun1nd g r eg ul a canonicgil.

Cu clerici de pretutindeni formati cum s'a argtat mai
SUS, desbrIcati de grijile veacului si crutati de amestecul
puterilor lumesti, Roma si-a Mut 0 armatg. Si instruc-
torul ei neobosit e acel Hildebrand, care, venit pe lingg
unchiul sgu, asezat la &luta Maria de pe Aventin, ajunge
capelan at lui Grigorie at VI-lea, serveste, cunosc1nd per-
sonal lumea germang, si pe Bruno-Leon at IX-lea si ins-
pirg apoi, doming, pe toti urmasii lui, aducind innaixltea
lui Nicolae at II-lea pe adversaral au Invins si sustinfnd
pe Alexandru at II-lea.
In sinodul de la Maienta at lui Leon iscgleste si Henri°
al III-lea: cHenricus Del gratis secundus, Romanorum Im-
perator Augustus', ski Papa-1 calificg de cprea-dulce fiu'.
Dar fat5, de Clement al II-lea Impgratul impune principiul
el el are se, investeasa intgiu pe episcopi, iar Papei li re-
vine numai dreptul de a-i consacra 2.
Am vgzut cum considera puterea imperialg pe pontificii
numiti de dinsa. Stefan at X-lea °presto formal judecata
laicilor asupra clerului sau, si Nicolae at II-lea intareste
oprelistea. Sinodul din Siena, ocupindu-se de leggturile cu
regele german, stabileste, supt Nicolae al II-lea, ca se cu.
vine 4cinste si reverenta, fats, de cHenric care deocam-
data e socotit ca rege si se sperg el va fi, cu ajutorul lui
Dumnezeu, impgrat, precum i-am concedat-o lui fi urntafilor
lui cari vor fi capatat personal acest drept de la Scaunul apos-
tolic 3). Teoria ei tntreagg, revolutia cluniacensa, piing de
' Christianae fidei robur et integritatem ibi restauravit, simonia-
cae heresis inquinamenta mundavit et confusos ritus divinorum ob-
sequiorum ad regulam canonicam et ordinem reformarit (la Jaffe).
a Ordinationem pontificum ei concesserunt et eorum episcoporum
regaliam abentium, ut a nemine consacretur nisi prius a rege invi-
tatus,.. Accepit in electione simper ordinandi pontifices principatum
(Jaffe, la 1046).
8 Salvo debito honore et reverentia Heinrici, qui in praesentiarum
rex habetur et futurus Imperator, Deo concedente, speratur, sicut
lam sibi C3a333SiMUS et successoribus illius qui ab hac apostolica
rode personaliter hoe ius impetraverint,

www.dacoromanica.ro
 1. - PAH 1 IMPARATI 130

ambitii infinite, s'a consumat a doua zi dupl cele mai mari

ruqini §i cele mai adinci umilinti ale Bisericii.

Agnes ar fi admis acest punct de vedere, cu care era

deprins1 din patria ei, creatoare a curentului revolutionar.
Precum contesa Matilda sustinea politica lui Hildebrand,
un Toscan de-al ei, pana inteatita ca, a fost acusata de
relatii neingaduite cu dinsul, ImparA,teasa Romani lor" statu
§ase ani in Italia tocmai pe vremea chid se petrecea acolo
marea prefacere revolutionara.
Intoars1 in Germania, In tovarg0a abatelui Hugo de Cluny,
acolo undo a fost rechemata de necontenitele certe de epis-
copi in jurul persoanei regelui, ea a glsit aici o viat5, cu totul
alta In e'er 0 conceptdi cu totul deosebite a relatlilor ne-
cesare intro Biserica si regalitate. Lambert de Hersfeld se
plinge de conruptia monahala acas1 la dinsul §i observa
ca Sint mai buni, acuma, calugArii italieni romanici decit
cei germani. Aceasta o recunoscuse arhiepiscopul de Ma-
ienta, care, plecind pe furig, ca pentru un pelerinagiu la
Sf. Iacob de Compostella, arAtase dorinta de a ramtnea la
Cluny ca simple culugar. Acolo moare la 1074, in chilia
sa, markgraful Hermann, fiul ducelui Bert° ld I. In cealalt1
privintl, consilierii regali, ca Adalbert de Brema gi contele
Werner, erau lud de parere ca .regele are asupra epis-
copilor aceia§i putere ca asupra intendentilor sai §i oricAror
altor administratori de venituri regale), a§a Inca ei nu se
sfiau sä iea averile manAstire§ti, sa imparts episcopatele
ca provincii cucerite", sl. li alipeasca abatiile, amenin-
tindu-se §i aceia, venerabila, de la Corvey.
De alminterea aici se lucra cu zel la organisarea celei-
lalte monarhii, Mcindu-se castele pe innAltimile din Saxonia,
§i Turingia, cu populatia invecinatl ca §erbi, §1 creindu-se
o mica Wire la indemina regelui. Oameni de rind cari
au stricat tare, contra cgrora se plingeau Saxonii, it in-
dreptau In aceasta directde, contra libertAtilor", reclamate

1 Cronica lui 13ernold,

www.dacoromanica.ro
140 ELEMENTELE DE UNITATE AIEDINAALEi MODERNE SI CONTEMIOIIANE

acum de constiinta crescuta a supusilor sai." Ca -sa ra-

mile stapin peste toti", scrie Bruno 1, ar fi dorit ca niciun
print sa, nu ramiie In regatul sae.
La 10Th Alexandra al II-lea moare, un an dull& acel
vestit Petru Damiani, (*Ins din pastnic cardinal', scrie
Bernold, care-i fusese unul din sfatnitori 2. Agnes find In
Italia, se alege de Romani, nfar& a se intreba pe rege",
Hildebrand Ins*, si Lambert de Hersfeld 11 caracteriseaza
astfel: nom foarte invatat in Sfinta Scripture si is tint&
Biserica si pe ling& aceasta pe vremea Papilor anteriori
foarte vestit prin tot felul de virtuti". La somatia de a
se explica, flout& printr'un print anume trimes la Roma,
noal Grigorie al VII-le raspnnde ca, ales en sila, e dator
latA de sine Insusi sa, se mentie in situatia odat& primita.

indata el incepe a lucra conform en programul sau de

Monarhie apostolica in numele lui Ilrlstos, prin urmare
universala. Se adreseaza vechilor prietene, lui Agnes si
Beatnicei, fiicei Matilda, care, cegregiae indolis puellas, ca
si mama, slat ludemnate a nu accepta pe adversarul din
Milan, arhiepiscopul Godefrid, lui Hugo de Cluny, a cArui
doctrine, e represinta, episcopilor, vecinului si vasalului)
din Sud, ,Longobardul, Ghisulf din Salem. Dace regale
Franciei, Filip, nu se scutura de simonie si nu da dieceselor
oameni de merit, cFrancesii, loviti de aseutisul anatemei
generale, nu i se vor mai supune 3"; din Italia Normanzii sint
supt aceasta anatema, ca un exempin. Nu uita nici Bi-
zantuI, la care trimete, pentru nimpacare", pe semi-bizan-
tinul patriarh de Venetia, Dominic. Reiea lega.turile de su-
prematie eu Cartaginea. Intervine de la inceput In aface-
rile religioase ale Boemiei. Trezeste ideia cruciatei, loca-
' C, 60 Cf. c.
2 E inlocua cu un caluggr de la Cluny (Berthold).
, ' Aut rex ipse, repudiato turpi simoniacae haeresis mercimonio, ido-
neas ad sacrum regimen personas promoversi permittat, aut Franci,
generalis anathematis mucrone percussi, illi ulterius obtemperare re-
cusabunt.

www.dacoromanica.ro
 I, YAK §n INIPXRATI 141

Iisind -o deocamdatA in Spania, prin Indemnul situ cAtre

ctoti printii cari vreau sä piece In tare Spaniei 1,, care
nu uita sä adaugedin vechiu apartine Slintului Petiu 2"
si hotarAste asupra locurilor ce se vor lua de la plgini.
Un sinod va fi adunat anume pentru cruciatA In 1074.

Foarte bine informat, Papa cel nou stie ce este in Ger-

mania : fierberea din tinuturile asupra carora, Saxonia,
Turingia, Franconia renana, Bavaria chiar, rApitl ducelui
Otto, poate apasa politica lui Henric al 1V-lea, de concen-
trare monarhica, sprijinita pe 4ministeriali,, Isi dA sama
de ura pe care au stimit-o confiscarile, de teama pa care,
o trezesc arnenintarile celor ce incunjurA pe rage, de in-
dignarea pe care o provoaca despretul fatA de reginA si
conruptia de la Curte. Aici, In aceste provincii mazer,
atmosfera e absolut revolutionara. Idei nouA rAsar,,ca aceia
pe care, presintInd cererile nemultamitilor, o exprima cro-
nicarul Lambert, ca oamenii se simt cliberi in tarp, liberA,,
gata sa-si apere cu armele tdemnitatea,, sA sprijine si,,
printr'o revolts, printr'o schimbare de rage, datina atacata.
Scriitorii imprumuta frase despre libertate din Cicerone
si Salustiu si fac pe printi a vorbi ca eroii lui Liviu. Pe
de o parte, episcopii de la Rin, din Suabia, din Bavaria
Indeamna spre CoroanA pe fostul ginerele al Agneseis, Ru-
dolf de Suabia, pe de altA parte, populatia din orase atactt
la Worms pe episcop, aparat de terani. In ambele ostiri
ce se vor ciocni, a lui Henric si a Suabulni, poporula e
contra printilor. Castelele regale skit Mem ate violent; bi*
serici ard. TinArul stapInitor e, In mijlocul acestor greu-
tAii, (de toti urit, tuturor bAnuit, el insusi plin de,bAnu-
ialA rata de oricine,. Grozaviile pe care istoricul razbo-

3 40mnes principes in terram Ilispaniae proficisci volentes' $i eel

cari ,.eamdem terram aliqua in parte intrare paraverint'.
Ab antiquo proprii iuris S, Petro fuisse.
SOtUl Matildei care murise. Despre alai sorb, Adelaida, calugbritb,
Bruno, c. 9.

www.dacoromanica.ro
 14i ELEMENTELE DE TJN1TATE E1EDIEVALF, MODERNE Si COETEMPORAislE

iuluia saxon, Bruno, i le pune in swill, aratg ce se putea

vorbi despre acest om nestaptnit, fiu al unui asa de In-
telept parinte. Dieta de la Maienta a impus, de qi nu
inca In toata forma, coneurenta lui Rudolf. In curind re-
gale Angliei, bastardul" Boster, zic Germaniei, va ii
chemat de arhiepiscopul de Colonia pentru a lua el Sca-
unul Imparatiei, Aachen", §i, data se manifests, o Impotri-
vire contra estrginului,, Henric simte nevoia de a tntgri
vechea Capitalg.
Aceasta fiind situatia, Grigorie nu se sfie§te a spune de
la inceput aceluia pe care el-a ales rege) 1 §i a carui grip,
o poartg prin recomandatia, la moarte, a raposatului Im-
parat, cg, edacl-1 asculta, nu se va bucura de sanatatea
lui mai putin ca de a sa proprie», iar, (dad, va plg,ti iu-
birea scu urg,, blastg,mul Scripturii va cadea asupra lui 2.
Soli slut trim e§i ca sa-1 recheme la iubirea fatg de
Sfinta Biserica Romang §i sg-1 %vete cum se lea dupa en-
viintg Imparatia, S. Grigorie e mai bucuros varsa si
singele pentru mintuirea lui si pentru adevgr, decit, dupa
voia regelui §i a inicvitgtii, sg cadg impreung en dinsul.
SI se tie de forma sfintilor regi, lasind la o parte ocu-
patiile copilgre§ti" 4.
Era vorba de simonia care infloria In Statele lui, la ale-
gerile de episcopi cu careli Imbogatia Tesaurul 5. Cardi-
nalul de Ostia, episcopii de Preneste, Coira Qi Como
adugerg aceastg somMie, pe un ton necunoscut pang
atuncea. Numai pang la declaratia de supunere compleetti,
Papa opre§te pe Saxoni de all ataca regele, Acesta fa-

1 Ex quo ipsum in regem elegimus (scrisoarea cAtre Rudolf de

Suabia; 1079).
' Si nos audient, non aliter de eius quam de nostra salute gaude-
mus; sin vero nobis odium pro dilatione reddiderit, interminatio que
dicitur: Maledictus homo qui prohibet gladium suum a sanguine su-
per nos, Deo providente, non veniet.
4 Ad amorem s, Romanae Ecclesiae eum revocent et ad condignam
formam suscipiendi imperil instruant.
3 Formam sanctorum regum, omissis puerilibus studiis.
6 Bruno, C. 15.

www.dacoromanica.ro
 I. -- PAPI 51 h1PIRATI 148

gadui solilor Inca, °data, ascultare si pal asirea drumului

celui rau 1.
Henric ceda. In fata ostii saxone pe malul riuiui Werra,
el fagadui sail paraseasca apucaturile dad, i se recu-
noaste calitatea de rage (2 Februar 1074). Teranii prigo-
niti darimara zidurile amenintatoare ale cetatii Harzburg,
imprastiind oasele fiului si fratelui regelui. Razbunarea nu
tntarzie: lupta de la Unstrutt, cistigata, si cu ajutorul lui
Rudolf si at printilor" (1075), dadu Saxonia pe mina
stap1nului jignit.
In acest timp, Grigorie, ramas liber sa duca mai departs
indeplinirea programului sau, !Imola ordonantele contra
simoniei, anunta cruciata si cita Innaintea tribunalului sau
pe episcopii germani (1074). In anul urmator, care vazu
victoria lui Henric, el aduna un sinod aproape exclusiv
romanic, de Italieni si de Burgunzi, de la vatra insasi a,
miscarii cluniacense, §i, luind masuri deocamdata, numai
contra consilierilor lui Henric, opria orice investitura laic& La
denunturile regelui contra episcopilor saxoni Papa opuse
cererea de a-i fiber& pentru a fi judeca0 intr'un conciliu: alt-
fel va fi silit a excomunica pe dusmanul Bisericii2. De
altfel aceasta nu-1 Impiedeca de a-i vorbi de pace si de a
desaproba si el miscarea Saxonilor (1075)3.
Raspunsul nu zabovi. Henric, care se credea asigurat in
Germania, uncle impusese mostenirea fiului Conrad, lua
asupra-si orinduirea Bisericii milanese, la moartea arhie-
piscopului Erlembald. Asa fcu apoi la Spoleto. Aliat cu
excomunicatul Normand Robert Guiscard, el credea ca. a
si asediat pe rivalul sau roman, care scapase abia din in-
chisoarea 'n care-1 aruncase rebelul roman Cinzio.

La 8 Ianuar 1076, Grigorie declara, deci fatis razboiul

pe care de mult 11 avuse in vedere. In regale nesupus

1 Scrisoarea lui Grigorie din 1067; Bruno, ca 72

' Bruno, c. 64.
a Analistul Saxon.

www.dacoromanica.ro
144 ELTNEN1ELE DE UNITATE HEDIE\ ALE, MobERNE sr CON1'EIPottAN2

si provocator, incuujurat de excomunicati, el vedea un Saul,

contra caruia nu-i era grew sa gaseasca pe David eel bine-
cuvintat. SI vie la Roma spre a se indreptati 11 Iar la '24
din aceiasi lung, un sinod germanic degfg.cea demi supus
lui Henric de legatura cu Hildebrand".'Clerul roman era
invitat de rege sa se aespart5. de acest calugae, dusman
al lui, care e talhar sr apasatot al Bisericii si dusman
vielean al Imperiului 'roman si al coroanei noastre". LUi
Grigorie i se aducea, grosolan, Invinuirea cg, a volt sa-i
lea (stapinirea asupra Italiei s, a'daugind adunare de bani
si de oaste, prigonirea episcopilor credinelosi, insulta si
amenintarea catre el, regele.
(Nu to -ai sfiit sa to rigid si contra puterii regale pe
care mi-a dat-o Duronezen, qi ai cutezat sa rostesti ame-
nintarea cg vreai sa mi-o lei, ca si cum ar fi pornit Im-
petiul de la sine, ca si cum cotoana regala si imperiall
ar fi In mina ta, si nu a lui Dumnezeu, in mina Domnului
nostru Isus Hristos care ne-a chemat pe not la domnie,
iar pe tine la preoVe., Judecata asupra lui, unsul cu mir,
6 numai la Dumnezeu, eft pastreaza credinta 1ui intreagg.
(Ai poruncesc', i se striga, (sa to cobori din Scaunul ce-
tatii al carii patriciat mi se cavine prin darul lui Dumnezeu
si Involrea cu juramint a Romanilor., Ilenric isi reserva
ss numeasca alt Papa, (en slate! comun at tuturor epis-
dopilor si Invoiala lor,, a Romanilor.
Cind aceaste Injurii furl comunicate lui Grigorie In sinod,
de trimesnl regal, Roland de Parma, el lug, linistit, sigur
de dreptatea sa, marea hotarire a depunerel, cea d'intgiu
contra unui Cesar!. Yu scrisoarea sa catre clerul german.
el grata cu duiosie cum ae sila a primit marea-i sareing:
gi, invocind sfintii ocrotitori, declara pe Henric cgzut
din puterea mostenita (asupra intregului Stat, Germania
si Italia.. De altfel, in alts scrigoare, el "rata ca e Rata
1 Bruno, c. 72.
V. Godefrid de Viterbo, in .Muratori, VII, c. 450-1: ante hunt
2

Irnperatorem non legimus aliquem a roman pontifice excoMmuni-

catum aut impOrio privatuin`.

www.dacoromanica.ro
 1. a PAM SI NI'AilAlci 146

sa retraga osinda la cel d'intain gest de pocainta al celui

care e pus ca print al uoporului si Insarcinat cu con-
ducerea celui mai mare Imperiu, si ar trebui 0, fie apt-
ratorul pacii pi al dreptului pentru toata creptinatatea" I.
Imparateasa Agnes aprobase aceste crude hotartri luate
Irapotriva neascultatorului ei fiu '.
In Germania Era atmosfera necesara pentru ca o astfel
de hotarire sg-pi produca efectul. 0 1ntreaga generatie
crescuse In strict spirit cluniancens, si ceia ce venia de la
domnul Papa, trecea pentru acepti clerici mai presus de
once datorie fats de puterea laica, i astfel compromise
prin excesele si brutalitgtile sale. Se vorbia cu groaza de
acel episcop de Spira care, excomunicat de Grigorie, pe-
rise in ceasul chiar rind fusese astfel despgrtit de Bisericg.
Patriarhul de Aquileia, episcopii de Salzburg, Passau, Worms
luara partea Papei. Simoniacii erau urmariti de indig-
narea publics. Noile numiri episcopate Monte de regele
excomunicat se considerau ca nevalabile. Se constata ca
biserica din Utrecht arsese in momentul cind el aparuse
in orap; episcopul local cgzu trAsnit In mijlocul mesei. Era
unul dintre cei trei episcopi caH, in sinodul anuntat la
Worms, trebuiau sa pirasca pe Grigorie pentru a-i aduse
depunerea canonica ; nici ceilalti doi nu putura vent.
Se Incerca prin sinodul de la Maienta, tinut !a 29 Iunie,
sg, se anuleze sentinta de excomunicare. Printii amenin-
tati de doritorul monarbiei germane erau inns Area bucu-
ropi ca au in mini o arms de drept contra lui3. 0 intre-
vedere la Rin cu Henric aduse trecerea la partidul pon-
tifical, prin ridicarea pedepselor disciplin are, a tuturor epis-
copilor din aceasta regiune, de la Utrecht Ona la Ulm,
Constanta pi Basel.
Capitularea lui Henric, spune Berthold, se facu, nu fatg,

Ibid., c. 68-72.
Cronica lui Berthold.
8 Caci pc atunci', spune Bruno, depunerea regilor era foarte la
mode.

www.dacoromanica.ro
146 ELEMENTELE DE UNITATE MEIMEVALE, MODERNE SI CONTEMUORANE

de Papa, ci fall de printii Imperiului in de obste". Ei im-

pusera aceluia care era Indatorit sa tears iertare Scau-
nului apostolic, Indeplinindu i poruncile ce vor veni, con-
ditii locale, germanice, relative la ministeriali, la crutarea
Saxonilor, la restituirea orasului Worms. Ei hotarlsera, sä
proceada formal Ia alts alegere de rege daca pang, Intfun
an Henric nu face asa Inc It excomunicarea sa E8 ridice
de pe capul lui. Supraveghetori ii furs impusi pans atunci.
Devenit vasal al Roma, pontificale, purtatorul coroanei germane,
pe care contemporanii n'o mai socotiau ca find a lui
Carol-cel-Mare caci regii carolingi" slot cei de dincolo
de Rin ar fi devenit un stapin mai acceptabil, fara preten-
fiile care, in ultimul limp, neliniltiser 'a toata lumea.
Grigorie nu se argil multamit cu continutul scrisorilor
regale aduse de episcopul de Trier; trimesii principilor
germani, cari apucasera Innainte, II Intariau In aceasi ho-
-Wire. El raspinse ideia ca Henric sa fie primit pentru po-
dint& la Roma si orindui ca sinodul de cercetare si cu-
ratire sa fie t,inut In Germania Insgsi, Ia Augsburg, inna-
intea sefilor lumii germanice. Trebuie sa se admits Para in-
doiala, de oare ce pentru Papa nu results din aceasta niciun
avantagiu, ca propunerea venise din partea dumanilor de acasa
al regelui.
Acesta, din partea lui, cauta slabiciunea Papei acolo
unde era de asteptat s'o afle, In Italia, asa Inca rosturile
ar fi fost rasturnate, Grigorie sprijinindu-se pe Germania,
iar Henri° pe nelinistea romans, pe invidia feudatarilor
din Campagna, precum si pe ura clerului, In mare parte
germanisat In conducere, din Italia clombazda,. Calatoria
italiana pe care, In mijlocul unei ierni teribile, o Intreprinse,
avea drept scop, pang, la o IntlInire personals, fara pre-
senta prigonitorilor lui de acasa, sa, Incerce, daca nu o in-
laturare prin rascoala, macar o intimidare a energicului sau ad-
versar. Un marchis Opert din acele parti de la Nordul Pa-
dulni 1-ar fi Indemnat In acest sens J.

Cronica lui Berthold,

www.dacoromanica.ro
 I. - PAP! §1 iMPARATI f47

Henric porni din Besancon in Burgundia, patria mamel

sale, care In acest moment era dincolo de MODti §i sus-
tiena cu toata hotarirea politica pontificall. Cu solia lui
italiank adusa cu sine din causa legaturilor ei, cu fiul
Intiia oars imprejurarile faceau ca o calatorie romana, plina
de riscuri, sa, fie intreprinsa fart, incoronarea Mo§tenito-
rului qi lasarea lui In Imperiu, el trecu prin Mont Canis,
la Pavia, ducind dupa el o mica Wire. Episcopii lombarzi
excomunicat,i II salutara bucurosi, dar ajutorul sperat nu
veni de nicairi. In curind el afla ca Grigorie a §i pornit
cares Alpi pentru a Linea conciliul sau german. Aceasta
trebuia impiedecat insa cu orice prep, caci, in credinta lui, cal -
carea pamintului german de Papa trebuia sa aduca revolufia
dinastic a.
Papa el Insu§i calatoria !neat, pfin de neincredere. In
scrisorile lui catre Germani vorbe§te de doi regi, cari
trebuie sa-i asigure drumul, de greutatea problemei, de
nevoia ce este de a se ajunge la o hotartre dreapta: cunealta,
a lui Anticrist) e numai acela din doi care n'ar urea pacea
gi nu s'ar supune Bisericii. Partisanii lui Rudolf furl siliGi
sa wale In saris ca nu Papa-i serve§te pe dinqii, ci ei an
servit intentiile, limpede aratate, ale Papei, care acum
aeaza pe Henric excomunicatul Innaintea lui Rudolf eel
drept si primegte onorabil solii lui. tCalea aspra), ziceau
ei, odata. Inceputa, trebuie urmata papa la capat: e qi in-
teresul Bisericii inse§i". Si opinia publick represintata prin
cronicarul Bruno, ajungea sa spuie a Grigorie lucra dung,
datina romans, luind bani cft putea de la o parte ca si
de la cealalta I.
La un popas mai lung, in castelul Canossa, linga Reggio,
caste! apartinind Matildei, a carii mama murise de curind 2,
Papa primi solia desnadajduita a Cuarului =Da de dinsul,

1 C. 116.
2 Beatricea (1. April 1076) e InmormIntata la Pisa. Puterea Ma-
tildei se aratii, de Donizo, qi prin darorile primite de la TmpAratul
bizantin Alexia. Vorbia limbile germana §i francesA (acelasi).

www.dacoromanica.ro
14S ELEMENTELE f$ UNITATE ilEDIEirALE, MOI3ERNE 51 CONTE14PORthi

Matilda 1nsaqi, Adelaida de Susa si noul abate de Duly

sprijiniau aceasta cerere. Fars sa a§tebte raspuns, Henric
aparu la poarta castelului, qi pentru intaia oars fata de
un om In situatia sa riturile de iertare a excomunicatilor
furs punctual urmate. In scrisoarea care-i constata deplina
victorie, Papa vorbe§te multamit de cele trei zile petre-
cute in frig, imbracat u§or, In cama§a de par de camila
§i cu picioarele goals, In al doilea cuprins al Intariturfior,
de acela care era admis gi de dinsul ca avind singur dreptul
la coroana imperial. Primit apoi In castel, cu Insotitorii
ski, Intro cari cinci episcopi (gi cel de Lausanne), Grigorie
dupa acelasi formular arhaic, se indreptati prin cumine-
catura In biserica de toate Invinuirile ce i se adusesera.
Poftit a face acela§i lucru, regele Ingalbeni qi, pretextInd
detalii de forma, refusa purificarea sa pe aceasta cale 1.
Episcopii de Naumburg §i de Vercelli fagaduisera Ins& cu
juramInt a pang. Intr'un an se va face, dui:4 arbitriul
Papei, pacea cu principii §i ca Grigorie sau trimeqii sai
nu vor avea 0, sufere niciodata represalii pentru cele pe-
trecute. Cu aceasta Henric capdta un titlu nou de drept la
stapinirea in Germania. Dar dusmanii Papei ramineau In
picioare. Cei de la Canossa plecasera pe furig pentru a nu
presta juramIntul. Clerul superior lombard aresta pe epiS-
copii de Ostia si Praeneste, trim* ai lui Grigorie. Free-
ventInd pe ace§ti excpmunicati, regele Incearca o Inco-
ronare 0 cu voia Papei la Pavia, prin minile arhie-
piscopului de Milan. El isi lasa fiul In mina episcopilor
lombarzi §i se Intoarse In Germania cu Patriarhul de
Aquileia, rebel fata de Sfintul Scaun. Cinzio, care era sa
moara In curind, naprasnic, i se presinta In nadejdea ca
ar putea unelti impreuna o noul usurpatie romans. Papa
nu Indrazni 'Ana In August O. paraseasca refugiul sau
din Canossa. Mai tarziu episcopul de Vercelli se gindia
la un sinod care sa depuie pe Grigorie la 1-iu Maiu 2.
i Aualele din Augsburg, prielnice lui Henric, asiguril ca el a Post
primit onorabil.
2 Bernold.

www.dacoromanica.ro
 1. - -PAPI F NPAIIATI 119

In acest timp ins& prinOi germani, carora in fond li era

indiferenta purificarea formal, a regelui lor, se adnnara
de doua ori, In Februar si Mart 1077, pentru a pune la
cale situatia loth.; Papa fusese adus asi trimete delegatii
oeia ce, pans la asezarea definitive a lucrurilor germane,
In conditille stabilite, era admisibilz ei se plinsera de noile
legaturi ale lui Henric cu Lombarzii. De si recomandara
zabava pan& a se lua o hotarire definitive, legatii nu putura
Impiedeca depositia ctiranuluip. Arhiepiscopul de Maienta
propuse alegerea lui Rudolf, care fu primita. El Ina Tnda-
toriri formale In privinta simoniei si dadea asigurarea ca
nu va. incerca s& Intemeieze o dinastie, lasind succesiunea
sa alegerii principilorl. Sfintirea lui se facu, nu la Aachen,
ci numai In resedinta arhiepiscopilor, si nu fare tulburari
ale orasenilor de acolo, ca si ale celor din Worms.
Aderenta lui Rudolf se amts foarte nesigura. Canonicii
de la Augsburg scriu: (Toti sintem dubli. Papa dublu, du-
blii episcopi, dublu rege, dubli ducik. Episcopii, cari uran
monarhia pontifical& mai mult cleat cea germanica., 11 pa-
rasira. In schimb, Henric gasi la Intoarcere sprijin si la
Rin, undo Palatinul Hermann se declara pentru el., si in
toatd Burgundia maicei sale, ca §i In Boemia. El osindi la
moarte si la confiscarea bunurilor pe cei trei duci dusmani:
Rudolf, Wolf si Bertold.

Grigorie observe mult timp fats de cei doi rivali atitu-

dinea pe care i-o prescrian indatoririle luate de dinsul.
Henric, iertat in calitate de crestin, nu era din nou recu-
-noscut ca rege; lui Rudolf nu i se Ingaduise prin nimic
tuarea coroanei innainte de a se fi tinut adunarea de orin-
duire a Germaniei, hotarita la Canossa. La 31 Maiu Inca
el recomanda ambelor parti liniste si supunere fats de o
decisiune care nu mai putea Intarzia mult. Situatia Papei de
arbitru al Germaniei se stabilia astfel.

1 Bruno. In acelasi an Henric Meuse pe ai sAi sA declare al. pri-

mesc pe Moytenitor (Bernold .

www.dacoromanica.ro
150 ELEUENTELE DE l AITATE MEDIEVALE, hIODERNE 31 CONTNAIPOKANg

Cardinalul Bernard, insarcinat de Papa cu restabilirea

pacii, Impiedecg odatg cele doug ostiri de a se lovi; la 1-in
Novembre trebuia sa aibg loc intrunirea mult timp ami-
natl. Henric continua insa de fapt razboiul si exercita
fats, de episcopi drepturile pe care Grigorie le interzisese.
Cu oastea lui strabgtea, pradind, Tinnturile care ascultau
de Rudolf. Atunci, la 12 Novembre, In adunarea de la Goslar,
legatul ceti noul act de excomunicare, impotriva aceluia
care cu de la sine putere reluase frinele cirmuirii pentru ca sel
abuseze astfel de puterea sa.

Henric Incerca o noun solie de impacare la Roma, cu

prilejul conciliului adunat de Grigorie la 27 Februar 1078,
concilia la care si Rudolf era represintat. Chestia legitimi-
tatii acestuia era adusg astfel Innaintea tribunalului bise-
ricesc. Aceasta i ajungea Papei, §i, deci el Mtn sl attrne
decisia sa de o cercetare depling facuta In Germania In-
sasi. Cine ar Incerca sa impiedece o astfel de lucrare va
fi excomunicat. Pang atunci Henric n'avea dreptul sa In-
trebuinteze puterea contra rebeluluia. Episcopii din Nordul
Italiei furg osinditi ca simoniaci.
Rudolf fu nerabdator data aceasta. Indemnat si de Fran-
cesi, de Lotaringieni, de Unguri, el se preggti de o hota-
ere prin arme. In cea d'intaiu luptg, la 7 August 1078, el
birui In strigatul de luptg (Sankt Peters al ostasilor sai.
Un non sinod roman, luind masuri si mai aspre pentru
neamestecul puterii laice In Biserica, 'Astra expectativa
pang la calgtoria Papei peste munti. Un al treilea sinod,
adunat la 11 Februar 1079, avu aceiasi atitudine de tgra-
ganeala fixind data de 2 Maiu pentru decisia definitive.
Rgspunderea excluderii lui Henric de la guvern ramInea
exclusiv In sama cardinalului Bernard, care era InsArcinat,
permanent, cu un fel de responsabilitate proprie, in ce
priveste situatia interns din Germania. Adunarea de la
Wiirzburg, tinuta In August cu participarea lui Henric, se
isprgvi, cu multa gIlceavg, dar, iarasi, cu o noul Intitrziere
din partea legatului Insusi.

www.dacoromanica.ro
 r, ram .,1 iMPARATI 161

Germania cu doi regi, fmpiedecatd de a da un impdrat crq-

tineitatii catolice, represintate acum imperial de Papa insufi, era
tocmai ce-i trebuia acestuia.

Lupta fatiqa nu pntea fi Inlaturata atit de mare era

patima din ambele parti; la 27 Februar 1080, la Flarch-
helm Henric fu tnvins qi pus pe fuga, cu tot ajutorul,
obiqnuit, at Burgunzilor §i Boemilor. Din nou, el fa cu oferte
de supunere la Roma 1. In loc ca ale sa fie primite, Papa
facu !ma pasul mult timp amInat: el recunoscu, la 7 Mart,
ca. lui Rudolf i se cuvine regatul Germanilor", regnum
Teutonicorum, acela despre care el spunea di e (eel
mai nobil din toate' 2 , dar numai acesta. Henric a de-
venit un Nabuhodonosor, care merit& sa fie distrus. Peste
putin el qi ai lui primira qi Indemnul de a se ridica tm-
potriva duqmanilor §i de a se face ei §i trupurile for zid
traprejurul Casei lui Israel s ". La 25 Iunie Henric raspundea
Mind sa se aleaga, la Brixen 4, un antipapa, ajutator
0 iinioara al lui Anno, Wipert de Ravena, un German,
anatematisat Inca din 1078 de Grigorie.
Lupta de la Elster insa, la 15 Octombre, puse capAt
acestei situ4ii, care abia ie§ise din ambiguitatea pe care
Sfintul Scaun §tiuse a o tie. trei ani de zile, ruinind de
fapt acea Germanie care servia de ins& ambitlei regilor
sal asupra Italiei. Biruitor, Rudolf, cu brAul Mat din uroar,
pen a doua zi chip& batalie. Un parinte al patriei", zi-
ceau aderenW lui 5.

Henric incerca, sa strecoare ca rage pe fiul sau. Neiz-

butind, el nu statu pe glnduri sä treaca. in Italia pentru
a distrugo scolo pe cellalt du§man al sau, far/ sa-i pese
t Aici se opreste expunerea cea mai vrednica de credintA, a lui
Berthold.
2 Bruno, c. 119.
8 Ibid, c. 120: aici ni se pare nä trebuie raportatA aceastA scrisoarg,
4 intarit la Maienta,
6 Pprpold,

www.dacoromanica.ro
152 ELEMENTELE DE UNITATE MEIMEVALE, MODERNE SI CONTEMUORANE

ca, in lipsa, la 9 August 1081, Saxonii" erau sä aleaga

pe un semi-Roman, Hermann, fiul contelui Gisilbert de
Luxenburg. De Craciun acesta fu incoronat la Goslar, de arhie-
piscopul de Maien0. La cea d'intaiu intilnire el fu victorios.
Italia lombarda, ca"e biruise de curind, ling& Mantova,
forOle contesei Matilda, primi favorabil pe vechiul sau
aliat 1. Henric cauta aliar4a Normanzilor, oferind sa casato-
reasca pe fiul sau Conrad, caruia void sa-i deie Marchia,
rapita Matildei, cu Dim ducelui. Acest sprijin aparea absolut
necesar, caci puterile lui militare erau foarte restrinse, qi
asediul Florentai se araia deosebit de greu.
Din partea lui, Papa, atacat in casa i, ceia ce stiuse
pana acum sa int drzie, nu mai putea sa, deie innapoi. Re-
gele e pentru dinsul acum despretuitorul legii cre§tine,
distrugatorul bisericilor §i al Imperiului §i indemnatorul,
complicele ereticilor" 2. ,Mai curind moartea decit a-i
aproba actele de impietate 2."
Lupta pentru Italia f i domnia lumii incepuse din nou.

Henric innainta cu mica sa ceata pang, in tcimpul lui

Neron,, ocupind castelele §i cetatea leonina (Iunie). Spera
o mi§care in Roma, care insa n'avu loc. Se povestia ca
Grigorie a stins focul pus de tradatori la Sf. Petru numai
opuind flacarilor erucea. Antipapa, care luase numele de
Clement al III-lea, ramase la Tibur, pe cind patronul sau
se intorcea in credincioasa Lombardie. I se anuntase ca
Hermann se pregate§te a trece Alpii, hotarire de la care
era sa-1 opreasca Ina, nea§teptata moarte a principalului
sau sprijinitor, biruitorul din 1081, ducele Otto.

i Cui forme omnes Italici faveaut.

' Rex Henricus, homo christianae legis contemptor, ecclesiarum vi-
delicet et imperil destructor atque haereticorum rector et consen-
taneus.
' Magis mortem suscipere paratum esse quern impietatibus eorum
assensum praebere.° i atunci insa se afirmd a el, Papa, n'a In-
demnat pe Rudolf sA iea Domnia: «Rodulfus Tipp suo praecepto sine
Cousin° regnum tune suscepisbe2.

www.dacoromanica.ro
 1. - PAN §11 INIPIRATI 153

Astfel, Intr'o a doua campanie romans, Henric izbuti a

pAtrunde In Roma Insasi (22 Mart 1084) ' si a instala In
Sf. Petru pe Wibert, care va fi consacrat mai tarziu numai
si anticanonic, nu de cardinalii, obisnuiti, de Ostia, Al-
bano si Porto, ci numai de episcopii de Modena si de
Arezzo. 0 parte din populatie fusese cistigath, cei din
Trastevere opuind si mai departe, solidar, resistenta.

Lucrurile nu erau sa se opreascg Ins aid, Dad, Gri-

gone Intretinea acum bune relatii cu Normandul, pe care-I
Intitula gloriosul duce Robert", si alti potentati italieni
cereau cu energie un sinod general, pentru a judeca) In
procesul dintre cei doi rivali la mostenirea Sfintului Petru.
0 revolt& roman& sili pe Wibert sä se retraga la Ravena,
pe clad Henric Insusi se afla In Lombardia.
Sinodul cuprinse un numar de prelati francesi, la cari
Grigorier vechiul prieten al lui Hugo de Cluny si al arhie-
piscopului de Marsilia, Meuse un desperat apel. Henric
opri In cale pe Hugo de Lyon, ca si un numar de Italieni
pe cari si-i stia dusmanii. Totusi de Sf. loan at anulti
1084, sinodul hotaria excomunicarea contra celor ce opresc
comunicaVa cu Papa, a ceasta ca sa, nu anatematiseze
din nou si In special pe Henric" 2.
Romanii, cari pretextau ca an facut jurAmInt regelui
german cu privire la incoronarea lui, cereau Ins armis-
titiu. Grigorie refusA s5,1 admits. Se ajunse astfel la ins-
talarea si In curind si la consacrarea, de care am vorbit
mai sus, a Papei Clement 3..
Acuma, in sfIrsit, se putea proceda si la incoronarea
aceluia care de mult se visa Imparat ca si tatal sau. De
(Pasti In acelasi an (31 Mart), ea ava loc, cam In fugl*.
1

I Biograful lui Henric pare a fi fost martur, dupa cum povesteste,

de si retoric.
2 Ne Heinricum Ppecialiter iterum anathematisaret.
3 Grigorie 'Astra Lateranul si muntele Celiu (C1onica lui Lupus).
4 Biograful lui Henric spune a s'ar fi acordat in acelasi timp si
patriciatul. gl pomeneste si un atentat contra Irnpgratului (c. 7),

www.dacoromanica.ro
154 1 LEMENTELE DE UNITATE MEDIENALE, MODERNE tit CONTEMPORANE

Impgratul si consacratorul sau stateau Inchisi In Lateran,

opriti de populatie de-a strabate orasul, pe cInd pazitori
credinciosi aparau pe Grigorie In castelul Sant'Angelo. Si,
In Main, Robert facea usor sa piece, cu cei 4.000 de
ostasi ai lui i, pe acest biet Cesar de contrabanda, platit
de Bizantini pentru a-I InIgtura. El scoase pe Grigorie din
turnul lui Crescenzio si-1 aseza In Lateran, dar, atacat
furios de Romani, nu putu face altfel decit sa caute o sap
pare In mijlocul flacarilor care consumau cetatea yes-
ulna. Astfel, cu aceasta teribill priveliste supt ochi, el
plea,. E Indoielnic ca apoi Romanii ar fi facut act de su-
panere. Lua cu sine Insa, supt pretextul de a-i rectstiga
domeniul, pe Grigorie.
Marea victorie a Normanzilor contraVenetienilor, la 1085,
dui:a luptele purtate la Durazzo contra lui Alexie Corn-
nenul pentru instalarea falsului Imparat bizantin Mihail
si pentru stapinirea normanda pe malul balcanic con-
solid& partidul italian dusman Imparatului si nurnai moar-
tea la Cefalonia, a lui Robert si cearta dintre fiii lui, Roger
si Boemund, Impiedecara noua expeditie roman proiec-
tata 2. Lombardia ea Insasi, unde marchisii Adalbert si
Regniher si contele Boso stateau In fruntea Imperialilor,
era navalita de trupele Matildei.

Henric se Intoarse astfel In Germania, unde gasi pacea

asigurata de Hermann, rivalul sau. Din Salem, uncle ajun-
sese, Grigorie purcede din nou contra Imparatului nerecu-
noscut de dinsul si contra partasilor la ceia ce el numia
heinricianum schisma" : doi legati slut trimesi ca sa pro-
dame decisia In Germania si In Franta.
Nu se face ins niciun pas pentru recunoasterea regelui
Hermann, cum Papa se ferise de a chema pe Rudolf, de
si necunoscut, In aceasta Italie unde supt nicio forma nu

1 Malaterra, III, c. 37 si urm.

2 Cronica lui Lupus; poemul lui Gulielrpus Apulus, sfirqital cin-
tului IV,

www.dacoromanica.ro
 I. PAPI .51 IMPARATI 155

voia pe Germani. Si totusi In 1085 sinodul de la Quedlin-

burg decidea, in presents noului rege, ca hotaririle Scan-
nului apostolic nu pot fi atacate si sfarimate de nimeni.
Aiunarea se Inchei6 cu o excomunicare solemn& contra
lui Clement si a foarte numero§ilor lui aderenti in clerul
superior german. Bine bite les, un sinod al lui Henric, adunat
la Maienta, lua masuri de retorsiune contra lui Grigorie
insu§i.
Dar energicul marturisitor al imperialismului pontifical
trecuse la alts judecata ; el se stingea In exil" I, Incun-
jurat de marele respect al Normanzilor, oaspetii sai 2, sigur
de dreptatea cansei sale, cu toata nedreptatea oamenilor,
la 25 Main din acest an 1085. Il !nmormintara in noua
biserica a Sfintnlui Matei de acolo, din Salem. Prietenul
sau Robert 1i supravietui numai putin 2.

1 De fapt, Roma nu era a rivalului situ, dar ea nu-i mai Area lo-
cuibilA, §i din causa sentimentelor ce trebuise si provoace incendiul
ordonat de Robert.
2 V. lauda lui In Gulielmus, cintul V.
3 El fu inmormintat linga fraV, la Venosa,

www.dacoromanica.ro
 XII.

De la o ghismn pontificalA la alta.

Funeraliile lui Grigorie at VII -lea furl singeroase in Ger-
mania, uncle urma, lupta Intro Henric, at carui nume re-
luau sa-1 scrie cronicarii altfel decit In litere exotice,
grecesti, gi acei aderenti ai lui Hermann, catolicii", cari
luptau IncunjurInd un car ce purta crucea §i un steag
rosiu.
Urmasul lui Grigorie nu fu pus Insa, dupe, doi ani de
vacanta, de catre acesti cavaleri ai Sfintulul Petrie, ci
de Normanzii Insisi, dupe ce mostenirea lui Robert, mort
in acelasi an cu Grigorie, fusese consolidate.. Acest urmas
fu un Cluniacens, un Italian si unul din calugarii de la
Monte Cassino, In domeniile acestui duce frances de Ca-
labria: egumenul Tnsusi al acestei manastiri, Desiderin,
care deveni Papa Victor al III-lea (1086). Indata dupe
consacrarea lui (Main) la Sf. Petru, cu participarea cardi-
nalilor de Ostia si Albano, el anatematisa din nou pe Henric
i pe Clement, adaugindu-li pe arhiepiscopul de Lyon si
abatele de Marsilia ; masurile gregoriene cu privire la in-
vestituri furl Intarite. Adversarul pastra ca o cetate bi-
serica Santa Maria Rotonda, fara niciun sprijin efectiv din
afara.
La 12 Mart 1088, bolnaviciosul Papa Victor murind,
la Monte Cassino, fu asezat In locu-i cardinalul Odo de
Ostia, fard legaturd cu Normanzii. Noul Urban at II-lea se
grabi se anin4e pretutindeni alegerea sa In aceste euvinte ;

www.dacoromanica.ro
 I. -- PAPI T ftdPARATI 157

Despre mine sa aveti tocmai aceiasi Orem ca despre

prea-fericitul Grigorie, ale carui urme dorind sa, le urmez
in toate, rasping tot ceia ce a raspins, osindesc tot ce a
osindit, iubesc tot ce a iubit el 1., In lupta sa hotarita cu
Wibert, capetenie de eresie, usurpator al Scaunului apos-
tolic 2, acela ce era 0, deie directia spre Ierusalim cru-
ciatei, care pang atunci se purtase In Spania, in Africa
(de Genovesi si Pisani) si, fara indoiala, in Germania ins.si,
se puse pe o bass romanica, neglijind cu totul orice sprijin
german. El merge la Trani 0, se inteleaga cu noul duce
normand Roger 3, se impaca cu Franta, de unde, cum vom
vedea, era 0, porneasca acea cruciata si, la 1089-95,
fame din Sancho de Aragon, un tributar al Sf. Scaun,
dator a-i accepta tutela, a plati un tibut de 500 de man-
cusi de aur. tToti urmasii tai', ii spunea el, vor primi
acel regat din mina noastra sau a urmasilor nostri si au sa
se recunoasca ministri si servitori ai Sfintului Petru'.) Al-
fons de Castilia se considera ca omul manAstirii Cluny,
unde refacuse biserica, si ar fi voit 0, fie admis bate el-
lugari. Arhiepiscopul de Toledo, Bernard, venise la Papa
pentru a-i face juramInt si a primi de la el paliul. Cel de
Compostella era excomunicat pentru neascultare ca si
in Franta cel de Beauvais. Ungaria se mentinea, de
altfel, ca regalitate apostolica, si prin ingaduinta Sf. Scaun
Polonia devenise un regat.
Monarhia cSfintului Petru Imparat* Sanctus Pettus
ImperatorIncepea sa se intinda astfel dupa, testamentul lui.
Grigorie al VII-lea. In stirsit, and presinta lui Alexie Com-

1 De me porro ita credits Bleat de beatissimo Gregorio, cuiuS ex

toto sequi vestigia cupiens, omnia quae respuit respuo, quae dam-
navit damno, quae dilexit prius amplector.
2 Guibertus heresiarcha, Sedis Apostolicae invasor.
8 Malaterra, IV. Contele Roger se Insoarti la 1089 cu Adela de
Flandra.
' Omnes tui successores regnum illud de manu nostra nostrordmve
successorum accipiant. Se Beati Petri ministros ac famulos reco-
gnoscant.

www.dacoromanica.ro
168 ELEMENTELE DE UNITATE MEDIEVALE, MODERNE SI CONTEMUORANE

nenul, prin doi soli ai sdi, Intre cari un Abate, plingeri

pentru oprirea azimei In impartasenie la Latinii de-acolo,
acesta ofer& o discutie pentru unirea Bisericilor, o dis-
cutie tormall, la un conciliu ce se va aduna la Constan-
tinopol 1.

In acest timp Germania se stringea din nou supt scep-

trul, Imblinzit, al lui Henna. 17n vag sentiment national
Impiedeca pe Germani sa stea In jurul estrainului} Her-
mann, care cant& un adapost 4n Lotaringia, ca, odinioara,
In jurul lui Rudolf. Saxonii, scrie cronicarul Bernold, trams
&A. Odata ce Stintul Scaun, mentintnd ixcomuniclrile,
nu-si mai trimetea scrisorile si legatii Intr'un teritoriu de
care 'Area sä se desintereseze, cansa bietului Gegenkthaig
era pierduta : el muria la Rin, an prilejul asediului unei
cetAi 2, In 1088, fiind Ynmormintat la Metz, In patria sa).
Supuindu-se noilor conditii puse de aceiasi Saxoni, Henric nu
vlzu ras&rind Inaintea sa, din alt neamom al treilea rival.
Inca. din 1089 Clement fusese silit a parasi Roma, unde
Urban, iesind din insula Intliului sau adapost, era In stare
sa tie acum un sinod de o sutti cincisprezece episcopi.
Sinodul de la Tolosa In acelasi an fi Intari autoritatea.
Biserica Spaniei fu reformat& acolo. In acest moment,
Henric, caruia si ai sai Yi cereau sa par6seasc& pe anti-
papi, aparea din nou In Italia.
El gasi Ynaintea lui pe un dusman din Germania sa,
ducele Wolf, care devenise sotul contesei Matilda. I as
zicea si lui, ca odinioara, socrilor sai, educe al 'With.
Mantova resistg mutt timp Impresurarii de atre Imperiali 3.
Totusi o noul rascoala romans., care ruins, turnul lui Cres-
cenzio, vechea locuint& Ynt&rita a lui Grigorie, sili pe Urban

I Malaterra, 1. c. Conrad, fiul lui Henric al IV-lea, va lua pe fiica

lui Roger (IV, c. 23). 0 alta e sotia, primita la Biograd, In Dalmatia
(1097), a lui Coloman, regele Ungariei.
2 Egbert de Misnia ar fi rtvnit apoi coroana. El muri In luptA 11090).
I In 1091 adunarea la Verona pentru pacea lumii catolice.

www.dacoromanica.ro
 I. - PAP! §t iMPARATI 459

a -ui cauta un refugiu In Campania romans. Pe cind Cle-

ment revenia In Roma, sinodul lui Urban, la Benevent,
Inoia anatema contra lui §i a oricui fl sprijina. Ca ras-
puns, Henric refusa propunerea lui We lf, care cerea §i
restituirea posesiilor italiene ale sotiei lui, de a se hoar!
Inteun sinod care e Papa canonic.
Moartea urma§ei omonime a vechii Imparatese, Adelasia
de Turin, a carii mo§tenire revenia contelui de Montbei Hard',
aduse in Italia pe fiul cel mai mare al lui Henri; nepot
de fiica, al aceleia, ca mo§tenitor al comitatului de Susa,
cu Turinul, Aosta 41 partile de ling& Geneva. Ambit la ita-
liana facu pe tInarul print sa caute alianta Matildei ci a
sotului ei, pe earl tatal sau se straduia de trei ani OA
distruga. Presenta indelungata aici a lui Henric, cheltuie-
lile neaparate ale Intretinerii lui, temerea ca nu cumva In
el Cesarul roman sa biruie pe regele germanic sfarimara
Intaia oars vechea legatura a cetatilor lombarde cu coma
imperiala. Milanul se uni pe douazeci de ani, Inteo liga de
libertate, cu Cremona, Lodi §i Piacenza.
ScapInd de prinsoarea tatalui sau, Conrad fu fncoronat,
in 1093, Cal rege longobard §i peste dui ani, Papa-1 va in-
titula fiu al Bisericii romane ", adaugind ca e gata a-1 da
§i coroana imperiala, (dm& pastreaza drepturile Bisericii
§i decretele apostolice, mai ales cu privire la fnvatatura)2.
Rusoaica Praicedes, flea lui Vsevolod de Chiev §1 vaduva
lui Henric de Brandenburg, prefacuta In Adelaida, alerga
§i ea in tabara du§manilor sotului ei 3. Se zicea ca. Henrid
ar fi incercat Inca de atunci, din 1093, Orbit de multi
dintre ai lui, a se sinucide.
La 1094 Urban se Intorsese la Roma, rivalul sau
aproape gata O. cedeze, aflindu-se, supt aripile slabe ale
unui oorotitor Invins In planurile lui, la Verona. Dar actin-
1 Mama lui, Sofia, era sora Beatricei de Toscana.
2 Salva scilicet ipsius Ecclesiae iustitia et decretis apostoiicis,
maxime de investituris.
3 V. cap. IX din a 2-a carte a poemului lui Donizo.

www.dacoromanica.ro
160 VLBStgNTkLg Dk UNITATE SILDIEVALE4., MODIIRNI: §I CONTLMPORANL

unea lui trebuia sA se Indrepte spre acele teri romanice,

pe care de la Inceput acest Frances to alesese ca noun
bast a politicei pontificals.
In 1094 inca, legatul papal, Hugo, arhiepiscop de Lyon,
tinea un sinod pentru excomunicarea lui Henric §i a lui
Clement, ca qi a regelui Franciei el Insu§i, pentru calcarea
legilor casatoriei. Astfel intArit, Urban, care petrecuse un
timp in Toscana, uncle pusese la Pisa ca episcop pe Fran-
cesul Dagobert, se hotArt O. tie Ins* la Piacenza un sinod,
la care sA asiste clerici din toate paAile Europei, din Vestul
romanic, smuls isolArii lui galicane, In rindul intgiu (1095).
0 cronica germanl ' observa ca la acest sinod extraor-
dinar a venit , In& un moment cInd misticimul domino..
§i manastirile erau navAlite de grupe, de sate Intregi de
laici chiar, cari se hotarau a -i incheia zilele acolo , atIta
lume (4.000 de clerici iii peste 30.000 de laici 7, 2-, that
nu era biserica sa-i Incapa §i adunarea a fost tinuta, ca
In zilele Bibliei gi Evangheliei, ale lui Moise qi Isus, In
aier liber, pe un Gimp afar& din ora§, a§a cum se in
bilciurile ling, biserica" S. Papa fu chemat sa judece plin-
gerile ImparAtesei Praxedes §i ar fi avut In fat,A gi pe
regale Franciei, dad, acesta n'ar fi gasit motive pentru a
sous& lipsa lui. Episcopul de Lyon, care, chemat, nu sosise,
fu, par si simplu, destituit. Soli bizantini cerura, se zice,
ajutor contra Turcilor. Nu se putea afirma mai stralucit
noul imperialism efectiv al Scaunului roman'.
In curind (April) Conrad (t 1101), ginerele lui Roger, prin
' Bernold.
2 Cum arhiepiscopis et episcopis et cardinalibus stans et diutissime
pupulo infinito qui ob hoc irsum undequaque silenter conveneiant.
a Landulf de S. Paolo, cronicarul milanes, era de fat& si i se pi.ru
cg. aude subordonarea regilor muritori` si fata de eel mai mic §i
mai saran cleric': ,.quod minimus clericulus de Ecclesia Dei est major
quolibet rege mortali). Adauge cA ar fi recomandat a se alege clericii
de parohieni per electionem hominum qui aunt ecclesiarum vicini"
(Muratori, V, c. 497). Ar fi urmat usurpkri si din partea unor mireni.
Despre rilspingerea lui Henric la Novara, de trupele Matildei,
Donizo, cartea a II -a, cap. ix.

www.dacoromanica.ro
 I. PAP! §1 iMPARATI 161

Matilda, fiica acestuia, veni innaintea Papei la Cremona,

ntinindu-i scare ; jurind formal credinCd, el fu adoptat de
Scaunul roman. Prin mijlocirea acestuia, care -i asigura
Coroana imperiala, el se logodi, la Pisa, cu fiica Norman-
dului Roger.
Cind apoi Urban se hotari la cal&toria In Franta, undo
se nascuse, el o fa.cea si pentru sprijinul ce astepta de
acolo, $i pentru a 0 afirma autoritatea in a dona card ro-
manicil. De la Puy el anunta un nou sinod, pentru acelasi
an, la Clermont, pe ziva de 18 Novembre.
Erau presentd in acea zi treisprezece arhiepiscopi 9i o
suta cinci episcopi, pe ling& o mare multime de popor.
Urban se impuse excomunicind pe acest p&mint de limb&
trances& pe regele Filip, vinovat ca, duce o viat& neing&-
duita de canoane. Multimea lua aici, dup& predica Papei,
crucea iropotriv a p5ginilor din Asia Mica, si astfel se des-
chidea sirul cruciatelor propriu-zise.
De Craciun Urban era la Arles ; la Tours se tinu un al
treilea sinod, pentru afacerile francese mai ales. Regele
trebui s& se desparta de sotia lui nelegitimA. Cal&toria
se desvolta ca un stralucit triumf. Stintul Pgrinte ap&ru
la Bordeaux, la Toulouse, la Carcassonne, la Nimes, undo
tinu un nou conciliu, in care, pe ling& oprirea cgsAtoriei
fetelor supt doisprezece ani 1, fu vorba si de cruciatg, Ma-
tilda, despartita de Wolf tatal lui, Azzo, aproape cen-
tenar, muri atunce , Ii gatise prin lupta terenul,
De Craciun Urban era la Roma, supusa lui afar& de vechiul
cuib al lui Crescenzio 2. Aici tinu, el in April-Maiu 1099, un
nou sinod, care-i consacra, pe toate terenurile, biruinta. Daca
feudele din Locurile Sfinte nu functionau ca organisme ale
Bisericii universale si acel care consimtise a fi la Ierusalim
regele baronilor sAi, ales 4i sustinut de dinsii, fara vre-un
act solemn al Papei, era pentru acesta numai nobilis sire-

1 Ne puellulae usque ad duodecim annos nubant.

2 Urbem ipsam maiori iam ex parte habemus,.. Regiones omnes
sacramentis astringimus.

www.dacoromanica.ro
jg,j ELEMENTELE DE UNITATE MEIMEVALE, MODERNE SI CONTEMUORANE

nuusque vir Gotefridus, succesul cruciatei era si o victoria

a noului spirit roman; nu odata Urban interveni pentru
acesti clienti ai lui orientali, ca ducatal de Aniiohia. CInd,
la 29 Iulie, el Inchidea ochii, testament]] lui Grigorie al
VII-lea era complect indeplinit.
R6gnier, ca Papa, Pascal al II-lea, un Flamand, de limbs
francesa, ales In strigatul de Pascal Papa, Sf. Petru 1-a
ales' (Pascalem Papam Sanctus Petrus elegit), de cmultime,
n'avea niciun dusman serios In fata. Germania, In calitate
de corp politic, abia mai exista ; se stricase forma cea veche,
prin ura ce se trezise Intro natiuni", si nimeni nu era In stare
creeze pe cea noun, avuta In vedere Ia inceput. Aristo-
cratia, obosita, isi auto, mintuirea suiletelor In manastirile
de ctitorie ; o noun clash, de cavaleri era In conflict cu bur-
ghesia oragelor; cete de terani fusesera urinate In lupta
de Henric. Clerul episcopal, supt loviturile de excomunicatie,
Igi pierduse vechea autoritate.
§apte ani din viata celui parasit de sotie, de fiul eel
mai mare, apoi si de cel mai mic, Henric (1104), care se
grabi tsä uneasca Saxonia din nou cu Sfintul Scaun' 1, de-
clartnd ca iea puterea numai pana, ce tatal sau va face
pacea lui cu Sf. Petru a, precum si lipsit de ajutorul efectiv
al celei mai marl parti din feudalitatea, mare si mica, a
Germaniei el avu sa lupte si cu Robert de Flandra
an un interes pur local. Dupa Incercarea de pace din 1103,
dupe, fuga In Boemia, batinul ajungea la ce ar fi trebuit ss
faca de mult In folosul dinastiei si al terli sale, la abdicarea
silnica, In momentul chiar and oferia ImpA care cu Sf. Scaun,
cum i se pretindea la Roma a, din 11054. El nu capata
1 Ekkehard de Aura.
2 Tell, din partea lui, oferia o Impartire a Statului §i asigurarea
mostenirii.
Scrisoarea lui Henric cAtre regele Franciei, in Jaffe, Bibliotheca,
V, p. 241 gi urm.
La 1105 Chronicon Fossae Novae InseamnA cA (marchisul a asezat
Ia Roma cu voia Romanilor" pe un Adanulf ca Papa Silivestru (Mu-
rat or:, VII, c. 867), used sine effectu reversus est'. V. mai depute, p. 464.

www.dacoromanica.ro
 I. l'API .IL IMI kiiiiit 16:4

astfel absolt4ia pe care o cerea la picioarele legatului pa-,

pal I, fagaduind si a merge la Ierusalim 2, §i credinciosii
sai nu contenira lupta in numele lui. Peste citeva, luni, la
7 August 1106, el se stingea apoi in obscuritate, la Liege,
uncle fiul, caruia-i oferise o parte din stapinire si succe-
siunea asigurata, nu void sa-i ingaduie credincioasa ada-
postire de catre episcopul local.
De fapt, aici ca si la Colonia si pe toata, linia Rinului
el se pregatise de o noun lupta: titlul .Au de Imparat
roman din mila lui Dumnezeu nu-1 parasise nici °data 3.
Si, in sfirsit, fiul it acusase formal ca a cerut ajutorul re.
gilor Danemarcei, Franciei si Angliei 4. Gonit din biserica
de la Liege, corpul, intaiu aruncat inteo insula pe Meusa
ramase la Spira cinci ani -in loc nesfilAit.
Fa0, de noul rege Henric al V-lea, care-i da acest rou
prilej" 5, Pascal, care ridicase masurile de pedeapsa asupra
Imperiului, proclamind pacea restituita 6, incepu prin rein-
noirea declaratiilor de delimitare a puterilor universale ale
lui Grigorie si Urban: e gata sa pastreze 'n Intregime re-
gilor tale la care an dreptul, cu cond4ie ca ei Insii sa,
Ingaduie Bisericii libertatea intreaga; lucrind astfel, ei vor
capata ajutorul nostru, sfatul nostru, intalegerea cu noi,
simpatia noastra 7". Daca, Henric paraseste pe ireconcilia-
bilul Wibert, (sluga Germaniei 2 (regni feutonici famulus),
dacti, las. rautatea parinteasca" (patris nequitiam abhorred),
dace. se arata supus, dupa exemplul cregilor sau al Impara-
1 $i la 1102 ar fl voit (Ekkehard de Aura) s'o ceata personal la

Roma. In schimb un mare sinod roman reinnoi anatema contra lui.

2 Ibid.
a Scrisoarea lui la Ekkehard.
4 Ibid. Ideia unei noi diets era propusit de regele nou.
5 Novi regni oportunitas.
° Oasele lui Clement furl desgropate la Ravena.
' Regibus quae iuris eorum sint integra servare optare, dutnmodo
Ipsi Eccles'ae libertatem integram patiantur; sic agentes, nostrum
auxilium, nostrum consilium, concordiam nostram, nostram dulcedi-
nem obtinebunt.

www.dacoromanica.ro
161 gLEMENTLIA, DE UNItAtE MEDIEtALE, NODEliNk. .41 CONTEll'OltA Aik,

tilor catolici 1, innainta§ii sai, e gata a-1 considera ca pe

un Imparat catolic) 2, a-1 primi in Italia, a-I apAra §i de
du§manii straini (1105-6).
Deocamdata insa, Pascal avu sa, infrunte revolta provo-
cata, in Novembre 1105, de un German Werner, care,
instalindu-se cu de la sine putere in Marca de Ancona,
instaleazA un Papa de usurpatie, In locul lui Clement, care
murise 2: pe necromantul" Maginulf, zis Silvestru (dupa,
Teodoric gi Albert).

De oare ce insa Henric eel Tinar nu pane, dispus la con-

cesiile cerute, Pascal, refusind propunerea de a veni la Augs-
burg, cataa qi el sprijinul frances, care putea sa.-1 mentie.
In 1106 la Gaeta, la Salem Papa are intrevederi cu Nor-
manzii. Dupa o cala,torie prin Toscana Matildei, oprindu-se
in Florenta, dui:A intinderea visitatiei sale la Bologna, la
Modena §i Guastalla, luind masuri pentru a zdrobi resis-
tenta arhiepiscopilor din Nord, Milan, Aquileia, el trecu
peste Mare, la Lyon, Chalons, Cluny, DOle, Tours, Chartres,
Auxerre, tiind §i un conciliu pentru reforma Bisericii, cu
inlaturarea episcopilor nesupu§i. In acest timp Ilenric lupta
in Flandra, In Ungaria, In Silesia, In Boemia (1107-10),
qi numai dupl aceasta consoliclare teritoriala la el acasci, el
va, trece Alpii, fara pretentii imperiale deocamdata.
Dreptul de investitura nu consimtise Papa cu niciun
pret sa i-1 dea lui, care era pentru dinsul un simplu grege
germanic' (rex teutonicus), amenintind cu sabia sa, nu nu-
mai salbatecul neam din Germania, dar qi pe acest rege
fungi data cva starui pe calea nedreptatii,. Nomai daps
ivirea in Italia a lui Henric, care va prinde pe Pascal 0-1
va Uri in lagarul sau, lucrul se schimba.
Regele german, apare, la 1110, ca du§man, devastind In
cale, de la Ivrea la Piacenza, la Parma, unde se supuse

1 Sive reges sive imperatores catholici.

2 Profecto eum ut catholicum imperatorem habiturum esse.
3 Congregatis wibertinae faecis reliquiis.

www.dacoromanica.ro
 I. - PAN ST iMPAIIATI 165

apoi la Florenta, Lombardia, Toscana, 1mpg-

Matilda 1,
chid vechea cearta dintre credinciosii Pisani si cei din
Lucca. La Roma e Intimpinat de clerul mic la poarta de
ling, Sant'Angelo si dus la Sf. Petru (12 Februar 1111) uncle
se aft, cu Pascal, cardinalii si dregatorii numiti iudices,
advocati, scriniarii, cari-1 IntImping cu strigatul 4Pe Regele
Henric Sf. Petru 1-a ales,. In biserica Henric va Intra nu-
mai cu garantie de ostatici, pe urma soldatilor sal. El sta.
aici descult Innaintea Papei. Indata, dupg aceasta vor urma,
!mg violentele care ar fi mers pang, la lovirea Papei.
In acea primire solemng, Grecii, Evreii din Roma reu-
nindu-se la dregatorii papali, Henric, In genunchi Innaintea
Papei, la Sf. Petru, Ii saruta minile. Papa-1 ridica, 0-1 sg-
ruta, de trei ori. La una din porti, regele face t profesia de
Imparat,, dupg care e designat" de Papa si sarutat din
nou. La croata de porfir* cei doi sefi ai crestina,tatii se
aseaza, algturi. Dar discutia pentru Investitura, se redes-
chide, cu participarea pasionata a printilor si prelatilor
germani. Papa e considerat ca un prisonier si dat In sama
Patriarhului de Aquileia, Pi lui sInt desbrgcati, ba.tuti, si
populatia romana, izgoneste pe dusmani, cari ieau cu dinsii
si pe pontifice 2.
La 4 April o Invoiala, silnicg intervine; prin mijlocirea
lui Pierleone, ea promite Papei lnvestitura bisericeasca, ii
asigurg, viata si situatia, ii restituie ostaticii. In schimb
acesta-i asigura lui regalele, cele de la Carol, Ludovic, Henric
In strictul Inteles al cuvintului, enumerindu-le: ccelatile,
ducatele, mgrcile, comitatele, monetele (monetas), vama,
venitul tirgului (mercaturn), procurile (advo( ottani regni), t drep-
turile centunarilor si curtile (cartes), care se stiu a fi fost ale
regatului, cu ceia ce se tine de ele, oastea (maitiam)si cas-
telele regatalui,. Patin mai tarziu (13 April) va avea loc
si Incoronarea, ecu aparat mare, cu glorie mica ,, spune bio-
I Dupl Implcarea cu Papa, Matilda primeste pe Cesar ca pe un fiu
$i intelege convorbirea lui germane (Donizo).
2 V. si istoria Milanese" a lui Tiandulf cel MIL. (Muratori, V, c,
483 si urm.),

www.dacoromanica.ro
166 ELEMENTELE DE UNITATE MEIMEVA LE, MODERNE SI CONTEMUORANE

graful papal. Papa gi Imparatul cuminecasera Impreuna, §i-§i

dadusera sarutarea pacii 1.
Indata se ingaduie episcopilor cari vor fi fost alesi de
cler, de popor, sa primeasca. de la rege investitura vergii
§i a inelului. Doctrina Papei, invariabila, era ca atunci se
conduce lumea bine, cind cu autoritatea sacerdotala se
intovaraqeqte puterea regelui", iar, cu alt prilej, el spune
ca a§a conduce in Biserica puterile seculare orinduite,
!net ceia ce smerenia bisericeasca nu poate sa indepli-
neasca o face puterea seculara prin aspra team, de sine2".
Reactiunea urma ins& fara, zabava. Clericii lui, in sinodul
de o suta de episcopi de la Lateran, silesc pe Papa 0,
declare ca, a lucrat a§a numai csupt jugul stapinirii bar-
bare), ca deci hotaririle sale, luate numai pentru nevoile
Bisericii, fait sfatul sau iscaliturile fratilor sai", ramin ca-
sate (cassa et irrita) (18 Mart 1112). Doctrina gregoriana
era aprobata solemn, intreaga. Dar el dadea asigurarea,
tot in 1112, ca, din partea lui, dorit de pace, niciodata nu
va arunca anatema §i nu va nelini§ti pe Imparat in ce
prive§te Investiturile 3. Conciliul general de care fusese
vorba pentru Mart 1116 nu se tinu in presenta lui Henric,
a carui stapinire german& fusese continuu tulburata de re-
volte contra excomunicatului, in Colonia, in Frisa, in Sa-
xonia.
Decisia din 1112 fu intarita cu pasiune §i Imparatul supus
formal anatemei, de cardinali qi multime. Retras in Apulia 4,
Pascal poate reveni Inca la Roma tulburata de factiunea
prefectului Pierleone, dar moartea-1 prinde acolo.

1 Analele din Hildesheim.

2 Tunc enim bene mundus regitur cum sacerdotali auctoritate po-
testas regis comitatur... Sic enim in Ecclesia seculares potestates dis-
positas regimus ut quod ecclesiastica humilitate minus valet secularis
potestas sue formidinis rigore perficiat.
' Ego tamen eum unquam anathematizabo et nunquam de in-
vestituris inquietabo.
4 V crclDic4 lui ulcho de Denoveuto; Muratori, V.

www.dacoromanica.ro
 1. -- PAPI 11 hIPABATI 167

La moartea Papei (Ianuar 1118) greutAile din partea

acelora pe cari Pascal Ii numea twibertini). nu 1ncetara.
Un nou antipapa, Mauriciu de Braga, Grigorie, poreclit de
Normanzi: Burdin, fu impus, la Roma, de Imparat, care nu
recuno§tea alegerea fara el a Papei Gelasiu (Joan de Gaeta)
§i osindia fuga lui la Gaieta a noului Papa, iii astfel la 7
April 1118, aceiaqi excomunicare ii cuprinse pe amindoi

De fapt, nicio putere, nici cealaltd nu mai aveau mijloacele

materiale pentru a sustinea o situatie pentru care atita limp
se luptaserd cu atita invierqunare Fars. sali dea sama, alte
energii istorice se ridicaserd, fi ele apartineau de o potrivd
acelui inepuisabil fond romanic care se ascunsese supt anume
aparente germanice numai pentru a le intrebuinta in folosul sdu.
Alaturi de Apulia noului duce Gulielm (1154), Sicilia,
care va fi, dupa moartea tara urma§i a ducelui, Statul lui
Roger, s'a ridicat In curind la rangul de regat al celor Doug.
Sicilii", contele Roger moare la 1101, §i sotia lui Ade la
(Adalasia), regina de Ierusalim", dupe, o cronica siciliana 1,
la 1118 nu dispunea numai de Sudul italian, contopind
In sine resturile de Indaratnica traditie longobarda, per-
sistentele bizantine cronica lui Romuald de Salerno
( 1178) e un cronograf, cultura arabave§mintele de
Incoronare ale lui Roger poarta inscriptii ale me§terilor
saracini, cart aplica, acestor stapInitori formulele obiknuite
In lumea califilor ,, ci ea amenin0 tot mai mult, abia
reOnuta de corabiile VeneVenilor loaiali fata de Imperiul
de Orient, coasta balcanica. Moartea lui Conrad desfacuse
planul, periculos pentru ambele autoritati univErsale din
Apus, al unirii dintre puterea normanda §i dreptul Ina.-
tinat al Suveranilor germani. Din Gaeta Inca Papa Gelasin
daduse lui Gulielm steagul ducatului, amintind Infeodarile,
de predecesorii sai, a lui Robert Guiscard §i de doua on
a lui Roger, tatal ducelui 2.

I Adaus la Malaterra, c. 603.

Romuald de Salem, Muratori, VIA, c. mg.

www.dacoromanica.ro
1H4 ELEMENTELE DE UNITATE MEDINA ALE, MOD' IINE SI CONTEMPalzA NE

Pe toate terenurile, neasamanat mai puternic dectt re-

galitatea, care o presida oarecum fAra sa poata s'o resume,
natia francesA, careia-i apartineau si aresti norocosi Nor-
Manzi ca si clasa dominants In Anglia cucerita la 1066
de ducele Normandiei Gulielm, ca si dinastia noului Stat
de cruciatA al Portugaliei, e In mare si rApede Innaintare.
Civilisatia ei, In latineste ca si In produsele de caracter
popular, scrise In limba comuna, se Intinde asupra a trei
teri : Franta propriu-zisa, Anglia normandisatA si aceastA
Italie de-Sud, unde analistii Inseamna Intro evenimente lo-
cale victoria lui Gulielm asupra lui Harald. Pe chid Ger-
mania are din clad In rind un cronicar cu ambitii mai
maxi, aceasta civilisatie adusa din Franta, Inlocuind pe
biota burghesi din Bari, cari abia stiu sA lege doul pro-
positii latine, pe calugarii de la Monte Cassino, cu orizontul
asa de Ingust, dA de la Inceput o poem, cu mentiunea
lui Cicerone si Ulise, cu interes pentru Bizant ca si pentru
luptele cavalerilor contra stratiotilor, cu descrieri de orase
si tablouri de rAzbo'u, ca opera lui Gulielm Apulus, cinta-
retul lui Robert Guiscard, vrednic de a fi comparat cu
poeta In prod care e la Bizant Ana Comnena Malaterra
spune ca de copii Normanzii an aplecari spre retorica"
sau Amato episcopul, autorul unei Istorii a Norman-
zilor ', on Goffredd Malaterra, istoric adevarat, cu stApInire
de formA, pentru ispravile normande din secolul al XI-lea 3;
iar mai tarziu un Falcone din Benevento va fi neasamAnat
superior tuturor scriitorils)r politici ai timpului, presintInd
pe larg faptele petrecute 'n aceste locuri in decursul yea-
cului al XII-lea 4. Cu aceieasi amintiri clasice apoi un lo.
cuitor din Como va descrie In versuri lupta cu Milanul,
Inceputg. la 1118, iar diaconul Laurentiu va clnta In stil
virgilian luarea Maiorcei de Pisani (1114.6).
I, 3.
2 Petru Diaconul, in Muratori, VI, c. 8i.
3 Muratori, V.
' Numai Toscana Matildei Mel a unei principese burgunde) poate
opune poemei Jul Gulielm pe aceia a lui Donizo Inchinata contesei. Ugo

www.dacoromanica.ro
 I. PAPI 51 INIPAPATI 169

Aceasta Franta a dat Romei Papi plini de initiativa,

cari si-au adus aminte de patria lor, unde se simt mai bine
decit aiurea. Ea da biserici noua credinciosilor si cintece
de lupta, pe motive vechi carolingiene, apoi pe altele mai
noua, feudale, pelerinilor ce merg catre vestite locuri de
hram. Ea crease curentul cluniacens, care domina toata
viata bisericeasca; ea formeaza in Rasarit, prinir'o cruciata
care-i apartine mai mult decit oricui, o noua ordine po-
litica, occidentals, a Francilor". Si acum, prin invierea
spiritului de la Cluny in noua manastire, Citeaux, a Cis-
tercienilor, zidita de Robert Molesme la 1098, cu voia
ducelui burgund Odo si a episcopului de Chalons, ea in-
filtreaza papalitatii fncrederea In dreptatea ei care-i tre-
buia ca sa resiste posibilelor Incercari nouA de hegemonie
ale ultramontanilor germani.

In Italia Insasi, pe alaturea, viata cetateneasca, pornita

pe malul Marii si capabila, acolo, de a sustinea cruciatele,
care ar fi Post cu neputinta fart, aceasta, patrunde 'n inte-
rior. Am asistat la fnchegarea acelei Ligi lombarde, Inna-
intea careia sta un mare viitor. Orasele de acolo nu FO
mai supun episcopilor, pe cari-i fnlatura, fi orbesc, fi ucid,
chid nu li convin. Daca in Toscana contesa Matildasi
pastreaza situatia, dincoace Welf, mostenitorul lui Azzo,
intimpinase foarte mari greutati In urmarirea mostenirii
acestuia. 0 lame noua nu intelege all mai primi stapfni.
Departe de a sprijini lupta, pentru scopuri straine de dinsa,
dintre Papa si Imparat, de o notriva de incomozi amindoi,
ea va stfrni, cind va crede, si numai pentru scopurile ei,
lupta dintre acesti doi factori rivali, cari se vor usa lute°

Falcando e un superior scriitor politic. bar cronograful lui Romuald

de Salem, cu preocupatiile lui geografice, cu In semnarea fenome-
nelor colturale, cu lauds lui August pentru ocrotirea lui Virgil si Ho-
ra0u, cu larga-i istorie universald critics dupA multe izvoare, e un
frumos document al cugetarii timpului. V. Muratori, VII, unde iii
Panteonul similar at lui Godefrid de Viterbo, istoric imperial.

www.dacoromanica.ro
170 ELEMENTELE DE Un II1ATE MEDIEIALE, MODERNE ST CONTENPORANIC

noun inclestare de aproape un veac, pregatind prin slabi-

rea for era modern/.
In Roma s'a format din nou, tot supt inil uenta acestui spirit
un partid cetatenesc, laic, asemenea acelui pe care 1 -am
intilnit In vechile vremi de hegemonie bizantina, Fran-
gipanii, bogatul bancher Pierleone, Pier Colonna, Cres-
cenzio dispun acum de orasul sacru. Burdin", antipapa,
e proclamat de Romani si din sentiment local, chip/ expli-
caVile unor legisti ca Guarnerio de Bologna '. La 1118
Papa Gelasiu, fost calugar la Monte Cassino si cancelariu
al lui Urban al II-lea, e a,.tacat de Csncio Frangepani,
lnat de et, tras de par, calcat in picioare si pus In Ian-
turi. Restituit de Pierleone, Incoronat, recunoscut de Nor-
manzi, el trebuie sa araseasca Ins/ Roma pentru a se
retrage la Capua, de undo intelege a lupta cu ajutorul prin-
cipelui Gulielm contra creaturii lui Henric. 0 noun lupta
are loc Ins/ In Roma cbiar, cu Frangepanii.
Papa va fi adus deci sa, peregrineze iarasi in FranO, tre-
clnd la Marsilia, la Montpellier, la Puy, la Vienne, Lyon,
Macon, Cluny.
Urmasul OA Guy, arhiepiscop de Vienne, care -si zice Ca list,
e fiul contelui Gulielm de Burgundia si cumnatul contelui
de Geneva, a carii fiica va fi regina In Paris. Ales, cum
spune insusi, (de cardinalii episcopi si de o suta de clerici
si laici ai Romanilor. 2, el va reusi 0, biruie pe Burdin,
care va trece pe strazi in cojoc de oaie, de-a curmezisul
pe o camila, In injurile mu4imii (1121). Dar sprijinul
trebuie sa-1 caute el, Francesul, tot In Franta. Un conciliu
Vnut la Toulouse, In Tulle 1119, opria din nou, cu botarire,
supunerea clericilor supt autoritatea laic/. Un al doilea
conciliu, la Roma, si cu participarea en glesa (Octombre),
reuni doul sute de episcopi.
0 Intelegere trecatoare se incheie cu Imparatul, care se
Ingrijise a fi In apropiere 8, dar ea nu era sa dureze. La
1 Landulf, In Muratori, V, c. 502.
2 Ekkehard de Aura.
3 Mon Germ. Inst.. Leges, II, pp. 73-4,

www.dacoromanica.ro
 I. PAN SI IMPICATI 171

Mouzon, imparatul, care se aratase gata, dupa staruintile

abatelui de Cluny, sa apara, viind chiar la Strassburg, :ii
antipapa fury excomunica0 din nou. Data aceasta, re-
gele Henric al II-lea fiind in Normandia, se cautara legA-
turi directe cu acestalalt sef al feudalitatii francese, pro-
mitindu-se, la Gisors, a de acum innainte nu se va tri-
mete in insula un legat faracerere. Dupa strAbaterea
acestor provincii feudale, Ca list se Inching in necropola re-
gala de la Saint-Denis, visiteaza Parisul, pentru a se intoarce,
prin Sens si Auxerre, la Cluny.
Restaurarea In Roma, unde Ca list fusese aclamat de la
inceput de cardinali 1, iar acum stapinii orasului prestara
juramint de asigurare in toata forma, avu loc in Maiu
1120. Era Inca un triumf al Bisericii, si el fu deeavirsit
prin calatoria in Sud, la Benevent 2, unde e infeudat
ducele Gulielm, apoi la Salem, unde se vor impA.ca ducele
si contele Roger 3, si pia, la Bari, In tata lumii grecesti.
(Am primit In omagiu si fidelitate', aerie Papa. cpe du-
cele Apuliei, pe printul de Capua si pe altj conti si ba-
roni ai acelor parti 4A. (Pretutindenb), adauge el, in tot
acest pamint e pace si incetare de arme a lui Dumnezeu."
cDucele Italiek acel Gulielm, fiind impacat cu nout Roger,
acestuia din urma deocanadata i se recunostea numai cali-
tatea de conte. Gulielm ins5, care era sa moara pe la trei-
zeci de ani (1126), va trece Irltaiu, supt forma de zalog
pentru impruniut (Calabria loath) on si de vinzare (parte
din Palermo), in sfirsit supt aceia de mostenire reser-
vata, posesiunile sale Sicilianului 5.

I Ibid.
2 Cronica lui Falco. Cf. cronica lui Romuald de Salem, Muratori,
VII, c, 182 si urm. Si Papa Honoriu acorda investitura lui Gulielm
(ibid). El e singurul vasal al Papei, nu si Sicilianul.
3 Falco de Benenent, In Muratori. V.
' Apulia ducem, Capuae print pem et alios comites et barones ter-
rae in homagium et fidelitatem suscepimus.
5 Romuald de Salem, In Muratori, VII, c. 483-4. El va fi uns
ca principe la Salem si dprornovat) duce de Apulia la Reggio (ibid).

www.dacoromanica.ro
172 ELEMENTELE DE UNITATE MEDIEA ALE, MODN,IINE 1 CONTEMPODANE

In aceasta, stralucita situatie, Calixt se adreseazg, lui

Henric, la 1122 (Februar), dupa ce prinsese la Sutri pe
adversar, purtat, cum am spus, injurios pe camila 1, in
acecti termini : (Biserica nu vrea, Henrice, sa-ci revendice
nimic din dreptul tau, Si nu poitim nici gloria regatului, nici
a Imperiului. Capete-ci Biserica numai ce este a lui Hristos,
ci aiba Imparatul ce este al sau 2.5 In Septembre urmator,
In marea dieta de la Worms, regele germanic, ca (Imparat
at Romanilorv, recanoctea Papei dreptul de ginvestitura
cu inel si cirja), pe linga libera alegere a episcopilor, res-
tituind ci regaliile ocupate Sf. Scaun ci deosebitelor Bi-
serici. Din partea lui, Papa admitea ca alegerile sa, se
fats pentru Imperiu, in presenta cefului sau, care sa poata
functiona ci ca arbitru. Prin sceptru alesul va capata re-
galele ce se in de Imparatul-rege. El va fi dator a da
aceasta Intarire color de aiurea In curs de case luni (23
Septembre) 3.
Pe aceasta basa, primindu-se in sinul Bisericii" cei de
atita timp excomunicati din regatul teutonic", se ieau
hotaririle de la sinodul din Anagni. Papa-ci reserva a in-
tari cu inelul ci cirja pe episcopii aleci, puterea laic,
adaugind confirmarea ei case luni dupa consacrare. La 27
Mart 1123 un uou sinod, determinind alegerea canonica,
interzicea laicilor amestecul in cele bisericecti. Proclamarea
cruciatei la Benevent incoroneaza aceasta triumfatoare ca-
her& politics.

Urmacul, la sfircitul anului 1124, al biruitorului, Honoriu

al II-lea (Lambert de Ostia), fu !Elsa alesul, nu tocmai ca-
nonic (minus canonice, spune biografia lui de Pandulf Pi-
sanul), al lui Leon Frangepani ci at lui Pierleone 4; cardi-

1 Cronica lui Fulco.

' Nihil, Henrice, de tuo lure vendicare sibi quaerit Ecclesia : nec
regni, nec imperii gloriam affectamus; obtineat Ecclesia quad Christi
est, habeat imperator quod suum est.
8 La Ekkehard de Aura.
4 Pentra canonipul din Wissehrad p1 e Papa Petrie.

www.dacoromanica.ro
 I. - PAP! §1 iMPARATI 173

nalii sfirsesc numai prin a-1 accepta. Ca sa se men0e el,

Impaciuitorul Germaniei1, trebuie dupa moartea, In 1126,
a lui Gulielm, si recunoasterea ca principe de Capua a lui
Robert, sa confere, dupa un razboiu formal, pierdut
la intilnirea de Ling, Benevent, lui Roger contele" Nor-
manzilor din Sud, devenit vasalul sau, si calitatea de duce
(1128), asteptind pe aceia de rege al celor doul Sicilii. Bi-
serica renm4ase la o mostenire pe care la inceput o re-
clamase cu armele, excomunicind pe usurpator 2 Dupa
Honoriu, Inocentiu al II-lea e cardinalul Grigorie, un Roman
din Trastevere, cartierul plin de elemente straine, si asia-
tice ; ca adversar li eta In fat& Pierleon insusi, care e si
ales de partidul sau, cu fratele Leon In frunte, ca Papa
Anaclet (1129).
Romanii hotarasc si, pentru a-i cistiga, acesta pradg,
fara niciun scrupul, bisericile. El va fi silit caci Fran-
gepanii nu sint in stare 0,-1 sustie in Roma a lua cirja
pelerinului, mergind la Pisa, pentru a se imbarca si el pe
o corabie care -1 duce in Franta. *i, pentru a-si consolida
situatia, Anaclet trimete, In 1130, la Palermo un car-
dinal cu ordin de a incorona de Craciun pe Roger, care
cu voia baronilor sai luase acest titlu. Robert 1nsusi ii
pune coroana pe cap.
Un important act, aceasta creare a unui nou rege in Italia,
cu titlul de cchristianorum adiutor et clypEus,, ca si Im-
paratu13, fare/ precedent ca qi f eiret legitimare. Cu atit mai
mult, cu et, dupa marturia unor anale pisane, Roger se
presinta alor ski ca crege al Italiei, 4.

I Pentru expedithle locale In numele lui (1125-7) v. Chronicon

Fossae Novae, In Muratori, VII, c. 86g.
2 Alexandra de Telesino (Muratori, V), I, 8.
8 Henric, unchiul lui Roger, li vorbise de regii ce ar fi fost clndva
la Palermo (Alexandra de Telesino, II, 1).
4 Qui faciebat se vocari in tota terra sua regem Italiae ; Muratori,
VI, p. 110; VII, pp. 868 9. V. Insa pentru rela%iile cu Anaclet, Romuald,
c. 186.

www.dacoromanica.ro
174 ELLWENTELE DE UNITtTE MEDIEV1LE, MOdhliNE 5.1 CONTEgPORAIVE

In acest timp Inocentiu va Linea un sinod la Clermont,

se va Intilni la Or Mans cu regele Franciei, la Chartres cu
at Angliei; cu sprijinul autoritatii asi fel dobindite el face
pe regele germanic Lotar (Henric murise in Maiu 1125)
care a venit In Lotaringia adversarul sau, Conrad de
de dour, on excomunicat de Papa Honoriu ,
Hohenstaufen, care luase titlul regal Inca din 1127, fusese
sa.-i jure
sprijin pentru a reveni In Roma. La Reims, un nou sinod
aduna represintanti a cinci regate" 2. Intoarcerea pe la
Asti la Piacenza. unde un nou sinod cuprinde Lombarzi,
Ravenati, Toscani, duce la o pasnica intrevedere cu Lotar,
In cimpia de la Roncaglia: bietul rege germanic 3 putuse
aduna numai 1.500 de cavaleri. Orasele lombarde, Milanul,
Cream, apoi Bologna refusa sa-1 primeasca (1132)4. Hota-
rind In Toscana afacerile Genovei, ale Corsicei, Inocentiu
1nnainteaza pana la biserica Sf. Agnes, In vederea Rcmei
si aici e Intimpinat de prefectul orasului, Teobald, in fruntea
Trasteverinilor lui.
Lotar vine, din partea lui, la Roma, tabarInd pe mun-
tele Aventin (Main 1133), pe clod Papa s'a i instalat la
Lateran, sprijinit si pe flota Pisei, Genovei, care-i supun pe
ultimii rebeli.
In aceste cpnditii, In biserica aceia a Lateranului, Lotar e
Incoronat (4 Tunic), cu sotia, Richenza, care e pentru Italieni:
Florida 5: basilica Sf. Petra o Linea, inatacabil, cellalt Papa.
Dar Imparatul se retrage Indata, pentru neajunsul, climei se

1 Lotar avuse concurenta lui Frederic de Suabia, fiul surorii lui

Henric, a lui Leopold de Austria §i lui Carol de Flandra (Otto de
Freising, VII, 17).
2 UrmeazA sinodul din Liege, §i pentru Gerrnani.
Pe care InsA Analele din Polden II pun dupa Constantin, Carol-
eel-Mare ei Otto.
4 Conrad de Hohenstaufen, rivalul, fusese incoronat la Monza (29
Iunie 1138), §i apoi §i la Sf Ambrosia din Milano, de arhiepiscopul
de Milan, Anselm, care fu excomunicat pentru aceabta (Landulf, in
Muratori. V, p 610 Di arm.; Otto de Freising, VII, 17).
' Cronica lui Fulco, la a. 1137.

www.dacoromanica.ro
 I. - PAP! §1 iMPAIIATI 175

Spnnea I, pe cind Inocentiu strings in conciliul de la Pisa

clerici si mireni din Italia lombarda si toscana, din Franta
(cu Gasconia on tot), din Anglia si Spania, din Burgundia
si din Ungaria.

Lotar a devenit numai, prin Incoronarea sa, un advo-

catus ecclesiae", cum era la Ierusalim, odinioara, Godefroy
de Bouillon, si In aceasta calitate el isi va face datoria de
a lupta, alaturi on flota pisanft, -- si dupa cererea Bizan-
tinilor, a Venetienilor 2, - cu Sicilianul Roger, care,Indus-
manit on Robert, tugarul la Pisa, sprijinia Inca pe Anaclet.
Bari, Amalfi, Barletta, Salerno, pe care Pisanii si-o reservau
apoi Neapole, Brindisi slnt atacate de fortele combinate,
care lupta pentru singurele scopuri ale Bisericii, sustinind
si In contra lui Roger, n3u1 duce al Apuliei, pe cumnatul,
cu care era In lupta Reginulf (Rainulfo) de Alife 8, acesta
pl&cut Papei, e instalat (1136-7), steagul fiind tinut si de
Lotar si de Papa., dar nu fora a se fi discutat o luna. In
treag& tine din doi are dreptul numirii.
In aceasta campanie Imparatul apAruse Incunjurat de du-
cele de Bavaria, de ducele de Franconia, de fratele ducelui
de Suabia, de markgraful saxon, de episcopii de Colonia,
Trier, Magdeburg, ca adevAratul sef al Germaniei 4, In la-
garul de lingA Mincio; cprintii, lombarzi i se supusesera,
la Roncaglia, ,un ses placut si toarte frumos". Milanesii,
carora li se cla, dreptate contra Cremonei, primir5, solemn
pe acela care ataca In cale castelele rebelilor, cu ajutorul
oraselor. Ei ajutar6., din ura, la suprimarea Paviei. Contele
de Maurienne fusese adus si el la supunere. Bologna singurl
resistase. La Ravena Cesarul Intrase ca un triumfAtor, si
1 LInga Brescia are de luptat cu on puternic senior italian, Adal.
bert, care-i talase drumul.
2 Analele Sf. Petra din Erfurt, la a. 1135.
2 Cronica lui Falco; Analele Pisane. In Muratori, VI, c. 110. Pentru
reprimirea lui Roger, Otto de Freising, VII, 22 Bizantul trimete
galere contra lui (Muratori, VI, c 171).
' Analist ul saxon cf. Otto de Freising, VII, 19-2J,

www.dacoromanica.ro
1i6 ELEMENTELE DE UNITATE MEIMEVALE, MODERNE SI CONTEMUORANE

In Toscana restabilise pe un anume Ingebert, investit de

Inocer4iu In pfin sinod, dar scos de contele Guido '. An-
cona fusese redusa si cu ajutorul unei flote italiene.
Murind Insa la 1137 pe calea intorsului Lotar, carp era O.
lase mostenirea sa vechiului rebel, de curind gratiat, Con-
rad, rama.sitele lui sint astrucate in manastirea fa.cuta de
el, ca si cum s'ar fi voit a se afirma ca aceste regalitate
mai are o legatura cu centrele carolingiene. Conrad, e In-
coronat la Aachen, de legatul papal.
In curind, moartea lui Anaclet, ingropat in ascuns, in-
laturarea unui neinsemnat urmas in ceresia, lui, Victor,
primit de Roger Invinsul, care Ostia insa puterea lui, face
ca Biserica O. fie acum un singur staul staul cu un sin-
gur pastor". Roger si-a parasit ocrotitul, nesustinut de car-
dinali, si Reginulf moare la 1139. Resisten0, Romei, al
carii Senat proclamase comuna pe Capitoliu, e zirobita
pentru momsnt. Grija ca focul se va aprinde din nod
cum a si fost va amari singura ultimele zile ale ace-
uia care si el biruise, dar ca represintant al noului fac-
tor strain, national frances.

Caci acum adevaratul sef al crestinatAii e altul, Fran-

cesul Bernard 2, care el conduce pe regii terii sale, aducind
ca simplu calugar In manastirea sa pe Henric fiul lui Lu-
dovic al VI-lea si despaqind casatoria regala cu Eleonora
de Aquitania; el se ofera pentru a Impaca pe regele Roger
cu cumnatul sau dusman 3; el fundeaza o suta seizeci de ma-
nastiri, el in4iaza cruciata, el hotarasi e intre cei doi lupta-
tori pentru Scaunul roman. El e ,, profetul si apostolul k". Noile
Ordine calugaresti sint mai ales francese: fatdei germane

' Muratori, VI, c. 170.

' V. ce spune Landulf despre dinsul si Inocentiu: Ad liaec pera-
genda Papa adeo idoneum angelum habit sicut Bernardus... fuitD (c.
5141. Bernard vine pi la Milan, Wind lumea sä paraseasca luxul si
sAvIrsind minum, liberind si captivii. Multimea si -1 cerea arhiepiscop.
2 Romuald de Salerno, Muratori, VII, c. 190.
' Otto de Freising, Istoria, c. 34, 36,

www.dacoromanica.ro
 1. - PAFI §I iMPARATI 177

a Santei Marii i se opun learnt]. si Templierii, cre4 de

Geoffroy d'Adhemar si de Hugues de Payees si confirmAi
in sinodul de la Troyes cu o regula data de Sf. Bernard
(1122). Daca Norbert de Magdeburg e incepgtorul Ordinului
de la Pr6montr6, acesta capata pastreaza caracterul fran-
ces, ca si Ordinul calugarilor inchisi in celule, Cartusiensii
(Chartreux), si acela de Grammont (grandimontenses). De
aici vin sfintii, personalitatile miraculoase : Teobald de
Champagne, bunicul, prin fiica sa Adela, al lui Filip-Au-
gust, acel Teobald despre care s'a zis ca e ocrotitorul
vaduvelor" (dux viduarum), ochiul orbilor, piciorul schio-
pilor, ajutatorul saracilor; acel Joan, apoi, care se socotia
a fi, la vrista de 361 de ani, scutarul lui Carol-cel-Mare.
*Uinta bisericeasca, in sforOrile ei catre metodele si in-
rerpretarile filosofiei. o represinta Pierre Abailard si Hu-
gues de St. Victor, Petru Lombardul, incetatenit la Paris,
Odo de Soissons, Yves de Chartres, In acea Uuiversitate
din Paris, suprema scoala de teologie. Otto de Freising va
vorbi pe larg de mindrul Abailard, de invAatorul lui, Ros-
elin, de Gilbert de la Por6e eretieula, de Anselm de Laon
s Guillaume de Champeaux, de Alberic de Reims, de
episcopul de Chalons, de Hilaire de Poitiers si Raoul de Laon 1..
Rorpa, de si Inocentiu al II-lea fusese preferat rivalului
sau si din causa inva0turilor (naioribus studiis et merjtis),
ria-i poate opune nimic, Biografiile pontificals abia en-
nosl Germania, dar la fiecare paragraf vorbesc de Franta
si de Francesi. Suveranul din Paris e intitulat de ele ,cel
d'intaiu dintre regi i principele catolic" 2.
E lucru firesc deci ca, la moartealui InoceaVu al II-lea,
pe care Roger, restabilit, Il atacase, prinzindu-1 pentru a-I
sill, foarte respectuos, sa confirme regatul sau 6i sa dea
fiului mai mare ducatul", iar celui mai mic Capua, princi-
patul", supt condiVa datoritului omagiu 8-, dupa Toscanul
1 Istoria, o. 47 si urm.
2 Primus regum, princeps catholicus.
8 Cronica lui Fulco, a lui Romuald. Trupul lui Reginulf e des-

www.dacoromanica.ro
118 ELEMENTELE DE UNITATE MEDIEVALE, MODERNS §I CONTEMPORANE

Celestin al II-lea (1143), si Bolognesul Luciu al II-lea

(1143-4), sa se aleaga acel Eugeniu al III-lea (1145), care,
de si Italian, din Pisa, orasul favorit al innaintasului sam,
purtase Innainte nnmele de Bernard, find, el, simplul
abate de la Sf. Anastasio, ucenicul si fiul sufletesc al do-
minatorului abate de la Clairvaux, Sfintul cel mare al
timpului, care-i dedica o carte. L-a ales poporul, intr'o
biserica oarecare, a Sf. Cesariu, si senatorii, creati din nou
la 11441, 41 vroiau asa de putin, !nett fl silesc a se re-
trage In manastirea de la Farfa.
Misticismul epocei lui 11 copleseste: priceperea elocventa
si le datoreste numai Duhului Sfint venit asupra lui dupa
alegere. Daca senatorii, cari avusera conflicts si cu Inc-
cer4iu, supt care intaiu ei se suie la Capitoliu, si supt Luciu,
pentru ca apoi Odo si Cencio Frangepano sä se unease& cu
t alugarii de la Lateran pentru a pazi orasul 2-, cu Iordan pa-
triciul, frate al Papei Anaclet si fiu al lui Pierleone in frunte,
se opun raminerii lui, soul Papa va pleca in Franta (1147)3,
invitat find e intaiul cas de catre regele Ludovic, sotul
Adelei de Champagne. Dupa sinodul de la Reims (Februar-
Mart 1148), care echivaleazd cu adevarata lui recunoo,stere,
dupa visitarea principalelor centre francese, Lyon, Cluny,
Dijon, Troyes, Paris insusi, Meaux, Auxerre, mergind apoi
.si pang la Trier, Eugen, tutors la Roma, nu va mai Intim-
pina nicio piedeca. Patriciatul cedase vechii prefecturi, si
senatorii i se supusesera 4.
Cruciata din vremea lui o va face Insa Sf. Bernard si
in ce priveste participarea noului rege germanic, Conrad, caruia
i-a dat cruces la Frankfurt, in 1147, cu Ludovic al VI-lea

gropat, din Benevent, qi aruncat. Cadavrul e tirit cu funia de grumaz

pe uliti (ibid). Celestin at IIlea, urmaqul lui Inocentiu, ear fi vrut
ell recunoasca pactul cu Ruger (Romuald, 1, c., c. 191). Si papa Lucia,
ca ski Eugeniu, urmaqul situ, tirtigAnesc recunoaqterea (ibid., c. 191.2).
1 Romuald, Muratori. VII, c. 129.
2 Maxima urbis perturbatio. Se cere la 1144 ajutorul lui Conrad.
' Otto de Freising, VII, 31.
4 Ibid., 84.

www.dacoromanica.ro
 I. PAH §I hIPiRATI 179

Francesul, care urmeaza un drum al lui deosebit; cu el

merg contele de Maurienne, la pasurile Alpilor, Alfred de
St. Gilles §i frantali ai feudalitItii francese. La Intoarcerea
prin Apulia, unde-1 prime§te Roger, Eugeniu va multami
prin pompa Intitmpinarii pentru adapostul frances de odi-
nioarl 1.
Papa -gi pastreaza numai teoria, neatinsI, a puterii sale.
in scrisoarea catre episcopul de Salzburg el reclama drop-
turile, de o potriva, ale Imperiului pamintesc §i cereEc" 2,
Irlanda §i alte insule le consider& ca patrimoniu al Sf.
Petru. and porne§te expeditia lui Conrad, Eugeniu declar&
c& a luat pe fiul regelui Henric supt ocrotirea Sfintului
Petru In lipsa tatalui sau" 8; la 1150 el aminte§te lui Conrad
insu§i conventiile Incheiate cu Itnnainta§ii lui.
Conrad devine deci necesar §i e solicitat sä vie cu expo-
ditie puternica In ora§ul regal" 4, numai end un qcolar al
lui Abailard, Arnaldo de Brescia, socotit ca shismatic Inca
din 1139, stirne§te in Roma o rascoala citva timp fericit&
(1152), rididnd multdmea saraca (rusticana turba) fara
§tiinta nobililor i a color mari" 5. In fruntea a doul mii
de oameni, el void s& a§eze ca not drmuitori ai Romei un
senat de o sat& gi doi consuli". Scrisoarea adauge: ,pe
unul din aceqtia vreau set-1 proclame imparat". Ceia ce nu-1
impiedecase de a scrie lui Conrad, cca prea-fnAltatului §i
gloriosului domn al cetatii §i al lumii Intregi, rege roman
din mila lui Dumnezeu, ve§nic August', din partea sena-
-tului §i poporului Romei', care-i doref3te csanatate gi dr-
Muire fericit. §i glorioas. a Imperiului roman', aratind
-ca-1 serve§te contra vechilor du§mani, nobili cu castele
.romans, Frangepanii, Tolomeo §i fiii lui Pierleone din cas-
telul S. Angelo, afara de Iordan, aliati ai Siciliei gi ai Papei,

I Romuald de Salerno, In Muratori, VII, c. 193.

2 Terreni simul et caelestis Imperii iura.
Sub protectione beati Petri in patris sui absentia... Regina par -
Centes absentiae.
4 Ad urbem regiam cum expeditions valida.
' Absque nobilium et maiorum scientia.

www.dacoromanica.ro
1E0 ELEMENTELE DE UNITATE MEDIEVALE, MODEIINE BSI CONTEMPORANE.

voind sa ajute revenirea la timpurile lui Constantin si

Iustinian: coroana imperial, vreau s'o puie pe capul re-
gelui, facIndu 1 domn al Italiei'. *i. in Roma deci miscarea
comunala lombarda se intinsese, si gestul lui Arnaldo arata
Papei in capitals lui Insusi ca vremile s'au schimbat si
puterile vniversale fara basin reed nu mai Oa deeit o amintire.

OraseIe ramin pe planul intaiu. De si Otto de Freising

vorbeste de provincia Italia de dincolo", recuperate de
Lotar, orasenti cetatilor lombarde fac ce vor. La 109S
Crema fu intaiu atacata. La 1107, Cremona, Lodi, Tortona2,
Pavia ard; la 1110 e distrusa Novara. Lupta dintre bur-
ghesii din Como si Milanesi (1118-26) formeaza obiectul
unui poem contemporan 3. Landulf cel Vechiu si Landulf
de S. Paolo, dascal at copiilor si seeretar at consulilor 4,
in cronicile tor, vadesc o stare de continua dusmanie ne-
oprita de vre-o autoritate, in dreapta si in stinga 5. Lodi va
fi atacat de aceiasi Milanesi pans la 1111, si-1 apara Pavia
ei Cremona. Verona si Vicenza lupta cu Padova, Treviso, iar
Vene0a cu Ravena, pe tinge vechile dusmanii toscane,
Intro Pisa si Floren0, de o parte, ajutate de marchisul,
imperial Ulrich de Attems , Lucca si Siena de alta
ajutate de contele Guido Guerra 6. Cind Anselm, arhiepis-
copul de Milan, se hotari a incorona la Monza pe Conrad
de Hohenstaufen, se ceru parerea orasenilor 7, si numai

t Otto de Freising, Istoria, cap. 28. Se denunta tii legAtura Papei

cu Roger, care primepte Investitura, cu dalmatica, mitra si sandalele,
si e asigurat ca na i se va trimete legatul fArli cerere.
* Sicard, in Muratori, VII, c. 586-7.
' Publicat In Muratori, V, c. 413 pi urm.; v. pi Landulf de S. Paolo,
(nota urmAtoare).
Scriba, puerorum eruditor.., et consulum epistolarum dictator (Mu-
ratori, V, c. 486).
' In Muratori, IV pi V.
6 VII, 29.
7 4Tt titissime Mediolanutn adirem), spune Landulf cel TInar, 'et
affectum civium omnium super huiusmodi regale negctium sibi renun-
ciarem" (c. 510).

www.dacoromanica.ro
 I. - PAPI F impAnATI 181

clupa aceia se iea o hotarlre In favoarea nobilului domn".

In aceste lupte Invingatorul impune cele mai dure con-
ditii Invinsului: nu numai di, se Instapineste pe veniturile
lui, dar Ii sechestreaza libertatea, oprindu-1 ca pe un selb
' ran, pe un pessimus villanus", de a-si parasi locul,si ce-
rindu-i sa anunte spre aprobare orice schimbare de pro-
prietate I. Celor din Lodi, Milanesii li cer, (de la 15 ani la
100), sa jure ca, se vor supune la orice ordine 2, §i, cind
zabovesc, Ii prada de toate In case, pe care le dau focului
{1158).
In aceste lupte se desvolta organisatia municipals, cu
.consuli alesi din tustrele stari, capitani, vavasori si popor '.
De oare ce", spune un cronicar, aceasta tars aproape
toata, e Impartita In comune, fiecare constringe pe locui-
torii Tinutului sau a se salaslui supt dinsa, si abia de se
afla un om nobil si mare In largul for cerc care sa, nu
recunoasca asupra-si stapInirea orasului sail.) Breslele ieau
apararea obstii. Ai de aceia au ajuns a se ridica In bO-
gatie si putere peste celelalte orase ale lumii 4."
Puterea oraselor libere ajunge astfel asa de mare, In
jocul politicei generale, !Dolt, la 1163, dupa ce Pisanii
refusa a sacrifica pentru interesele for cu Bizantul lega-
tura for en Imparatul din Apus, acesta li va da, cu steag
si spada", Investitura Imparateasca asupra tuturor ceta-
Oor Toscanei". Astfel unui nobil italian, unui puternic
feudal i se substituie obstea unui eroic oral credincios. Se
desvolta !ma si o constiinta nationals: pentru Landulf de
.S. Paolo limba Imparatului Lotar, Germanul, e tbarbara)6.

' Otto Morena, In Muratori, VI, c. 995.

2 Ibid.
a Otto de Praising, Istoria, H, 13.
' Ibid. Numai contii de Biandrate aveau Novara (ibid ).
' Cronica Pisani, In Muratori, VI, c. 173.
(' P. 518.

www.dacoromanica.ro
 XIIL

Frederic Barbli-RoOe i comunele italiene.

Conrad a murit (15 Februar 1152), putin Innaintea lui
Eugeniu Insusi, Mra sa fi facut calatoria romana, fi rai
sa fi avut ceia ce biograful pontifical numeste acum be-
nadictio imperialis, singurul in Firul Cesarilor germani care-
sä fi Jost lipsit de aceasta complinire *eased indispensabila as
coroanei sale ,teutoniceR. Pe Frederic, urnnasul san, ales la
Frankfurt $i Incoronat la Aachen, Papa engles (deci tot
de traditie cultural, francesa), crescut la Arles, Adrian al
IV-lea 'venind dupa trecatorul Roman Anastasio al IV-lea
(Conrad) Ii prim este ca pe un beneficiariu al Scau-
nului apostolic, caruia el i-a conferit (contulim/us) demnitatea,
i-a daruit (imposuimus) coroana imperials, chiar de la In-
ceput, dar numai pentru a fi, ca Lotar, vechilul Bisericii" -
El a fagaduit de fapt lui Eugeniu Inca, sa nu fact, pace ctt
Roger Earl voia Papei i sa-i restituie Roma si celelalte
posesiuni (1153).
Alexandru al III-lea, ales In 1160, va persevera fa
aceiasi doctrina 2. Din capul locului el va spune lui Fre-
deric ca e r advocatul §i specialul aparator al Bisericii ro-

1 V. mArturisirile lui despre greutatea misiunii ce primise, In Cro-

nica lui loan de Salisbury.
' Maiora beneficia Excellentia tua de mann nostra suscepisse... Non,
feudum, sed bonumfactum... Nos ita bens et honorifice imperialis dig-
nitatis insigne tuo capiti imposuimus.

www.dacoromanica.ro
 I. - PAPI §I ImpiRATI 183

mane, dar nici eft judecatorul Scannului apostolic* 1. Si,

cum tinarul, indraznetul print nn accepta teoria, va ajunge
sa-1 excomunice. Conflictul traditional cu Normanzii, ma
de puternici, inat supt regele Guilelm, coregentul, apoi ur-
mapl lui Roger (t 1154), ei ataca Negroponte ki teroriseaza
Romania' (1158)2, decenii innainte de marea for expe-
ditie la Salonic, a ocupat pe Adrian, dar lupta cu cellalt
du§man din Nord nu va inceta. Nouasprezece ani, spune
izvorul pontifical, Frederic a staruit In shisma* sa, urmare
a vechii cshisme henriciane*.

In desvoltarea imprejurarilor, explicind durata conflic-

tului, comunele italiene apar acum ca factor determinant, fat&
de Imparatul germanic ca ei fat& de intentiile celui rasa-
ritean, rare e Manuil Comnenul, restauratorul hotarelor
Romei bizantine. Ele urmeaza in rolul conducator hip de
interesele qi inten(iile Sfintului Scaun energiei francese, care
de acum innainte se stringe tot mai mult pentru crearea Fran-
ciei teritoriale. 0 putere latina inlocuieqte astfel de la sine, in
chtp .firesc, pe cealalta.

Otto Morena poveste§te cum la Constanta, in Iunie 1153,

i se presintara, cu cruel in mina, lui Frederic doi burghesi
ai ora§ului Lodi until, German de origine , pentru a i
se plinge ca. Milanesii, distrugInd vechea cetate (1111), nu
IngAduiau pe cetateni a-§i reface piata" Onercatum), In
cele §ase burguri nouA ", confirmate §i in numele Im-
periului, ale Impra§tierii for 3. Interventda imperialA fu za-
darnica, §i la aceste plingeri se adaugirA cele din Cre-
mona, din Pavia. In culind InsA Milanul, Lodi, Cremona,
Como atacA Pavia Insa§i. Asti& Inca din Novembre 1154,
Papa fiind atunci Adrian, Imparatul, cu Henric de Saxonia
1 Advocatum ac specialem Romanae Ecclesiae defensorem, neque
vero iudicem Sedis apostolicae.
' Cronica Pisana. in Muratori, VI, c. 371. 0 expeditie din 1142
dusese pe ostasii lui Roger pins la Corint si Teba (Romuald, c. 191).
3 Muratori, VI, c. 957 si urm.

www.dacoromanica.ro
184 ELEMENTSLE DS UNITATE MEDIEVALE, MuDEDNE SI CONTENIPORANE

gi Otto de Wittelsbach, cearca a aduce la supunere Milanul,

patrunztnd pg,na In cimpul de la Roncaglia. Orasul, pre -
tinzind, ca si Verona, ca n'are sg, dea cale decit Cesarului
Incoronat1, resists, pe cind Lodi, Pavia, Como, dusmanele
de fapt ale Milanului, se inching, ca si Novara si marchisul
de Montferrat, doritor de a capata Asti.
In prefata sa Ia Cronica lui Otto de Freising, Frederic
Ins*, dind vina pradaciunilor, nu pe cavaleri, ci pe oa-
menii de serviciu, va arata tot ce a cucerit si ruin at, pang,
la Tortona'. Dupg lupta de la. Tortona si triumful de Ia
Pavia, Adrian avu, la 11 Iunie 1155, o intilnire la Sutri,
undo Frederic gtine scara,, tenuit stregam fortiter. Duca
supunerea orasului Spoleto, la Ancona se negociazg en tri-
muesli lui Manuil, Mihai Paleologul si Mauro-Dukas. Regele
german se incoronase de sine pentru Lombardia In biserica
Sf. Mihail din Pavia, la 17 April precedent. Intrind In Roma
(18 Iunie), aclamat de aristocratia romans, dar nu si de
popor, el prinde pe Arnaldo, care-i ceruse un dar de intrare a,
ceia ce, spune Frederic 4, nu se putea, nevroind sg, cumpere
Imperiul si nefiind cuviincios sa jure plebei, si-1 da flaca-
rilor, dupg, care urmeaza Incoronarea imperials. Frederic e In
genunchi, cu mlnile In ale Papei, care-i da sabia, sceptrul
qi coroana, ca unui vasal. Lucrul se face in pri pa, 5, cAci luptele
cu muAimea romans nu s'au ispravit Inca. Va fi atras apoi,
pentru bani,In Sud. De Sf. Petru si Pavel, In calea spre Apulia,
Cesarul qi Pontificele apar, incoronati ambii, ca amIndoi su-
premii principi ai Romei" 6. Expeditia In Sud nu reuseste: de

1 Vincentiu de Praga, la acest an.

2 Wisuri de discipline; In laglr, Otto de Freising, Istoria, Il, 15. Cf.
cu cele din 1158, Rahewin, c. 28.
3 Helmold, Cron. Slavilor, c. 79.
' L. c.
5 Cf. Cronica de la Monte-Cassino, Muratori, VI, c. 66: .clam co-
ronatus*.
6 Duo summi nrbis principes... pariter coronati procederent (Bio-
graful papal).

www.dacoromanica.ro
 I. PAP! §1 iMPARATI 185

si se iea Bari, de Greci, ca alia0 ai lui 1, Guile lm Normandul

il reiea.
Printii germani refusasera sa intovaraseasca =AD pe
acela care nu mai e acum nici mo.genitorul lui Carol,cel-.Mare,
nici sejul uneia din nafiuni", din semin(ii, nici un nionarh care,
sprijinit pe un puternic parted, se pregate.to de o guvernare
autocratica, ci numai un cavaler Incoronat- in fruntea unei Ca-
valerii. El insusi, un bun areas, dupa. Morena, o spune: o
biruinta ca aceasta dupa stiinta noastTa n'a cistigat- o in
vremile trecute nimeni, nu namai 1.800 de cavaleri" 2. Nu
se credea injosit sa se puie la pinda alaturi do cei din Pavia
spre a surprinde pe Milanesi. Intors de nevoie, Frederic
afla, in sfirsit, calea taiata la Spoleto, si a poi de cetatenii
Veronei.
Gulielm Normandul se va trichina deci Papei fail presiunea
germanasi el pritneste tale trei steaguri: pentru Sicilia, Apulia
si Capua. Adrian va primi si omagiul nobililor normanzi,
la S. Germano. Noul rege al celor Doua Sicilii oferise tot
ce oferiau Grecii, plus bani si trei castele. Biruind pe Bi.
zantini, earl, rasculind pe contele Robert de Capua si ba-
ronii, ocupasera Brindisi, Bari, etc., la Brindisi chiar, el
supune Apulia, dupa care face omagiu Papei, care-1 inco-
roneaza la Bonevent.

Casatorit acum, la 1156, nu cu Greaca de care se vo:-

bise, ci cu o Francesa, Beatricea de Macon, aceasta ca-
valerie, n'are propriu-vorbind, o patrie , Frederic nu
va aparea , precedat de doi delegati cu puteri de vice-
rege, decit in Iulie 1158, cu ducele de Suabia si regele
boom, plus Saracinii." unguri. Milanul, de unde pleaca, re-
sistenta contra lui, a distrus Lodi pentru credinta fata de
Cesar. Data aceasta, la 7-8 Septembre, cetatea, unde ar-
hiepiscopul nu mai are uiciun rol fats de magistratii popu-

1 Otto de Freising, Istoria, II, 29-30.

2 Scrisoarea catre Otto de Freising. Otto-I laudA In calitate de
cavaler ( Istoria, § 25).

www.dacoromanica.ro
186 ELEMENTELE DE I I, !TATE MBDIEVALE, MODERNS §I CONTEMPORANE.

lari, cari ar fi vrnt O. faca nn cregulus ) at lor, se supune,

oferind a cladi nn palat: §eful oraaului, arhiepiscopul, ai cei
doisprezece consuli In frunte, defileaza innaintea Imparatulni
ai a cavalerilor, dar in haine proaste, desculti. La Monza.
Frederic iea apoi coroana regilor lombarzi.
Socotind opera sa military definitiv incheiata, Cesarul
Ili licentiaza trupele 1, Qi la dieta de la Roncaglia el pro-
clama, ca biruitor, cu &dui mai ales la stapinirea acestei
Lombardii, unde va numi, ca ai la Ravena, episcopii pe
cari-i vrea, ai a Toscanei, Tncredintata unui non Welf (al
VI-lea), drepturile lui regale, in forma cea mai largA, aaa
cum le fixasera doctorii sai din Bologna.
Zdrobind Inca o revolts lombarda, la Crema indelung
asediata, unde i se adauga trupele Imparatesei ai ale Saxo-
nului 2, Frederic ajunge acum spune fatia ca, episcopul Ro-
m elm care in 1157 stirnise indignarea printilor germ ani vor-
bind de coroana pe care ia daruit-o el', aateptin du-se ai alte
beneficii, dupa cam in Lateran Lotar era facut indeplinind
actul de vasalitate, definit formal prin versurile adause 4 ,e
vasalul sau: In casul cind Adrian, aliat formal cu Lombarzii,
ar raspinge aceasta doctrina, adauge ea, fara a contrazice
canoanele, el ins* se indreapta dui:4 tsfintele legi ale Im-
pkratilor al dupa bunul obiceiu al Innaintaailor si parinVor
noatrip ; ca, clibera coroana a Imperiului o atribuie numai
beneficiului divinD, puind sacrarea de mina Papei numai
dupa aceia de catre prelatii de Maienta si Colonia 5.

Frederic credea ca, se poate razima pe legatura ce a

Incheiat-o cu clasa nobiliary, din Roma. In schimb, Papa,
In 1159, cerea ca nicio relatie cu cetatea sa 0, nu fie-
Retitle pe fratele, Conrad, pe Frederic fiul regelui Conrad, etc.; Otto,
I

Morena, Muratori, VI, c 1081.

' OrInduise si etricarea fortificatiilor Piacenzei; Muratori, VI, c.
1021.
s Rahewin, c. 9.10.
4 Ibid. Cf. raspunsul lui Frederic, c. 11. Replica Papei (1158) c. 1ft.
(v. ei c. 17, 23: scusele Papei).
6 Rahewin, c. 17.

www.dacoromanica.ro
 I, - PAN §1 111PiRAT1 18Z,

fora stirea Sf. Scam, unde regalele stilt ale acestuia, cum
e i Toscana, Spoleto, Corsica, Sardinia, qi nici episcopii
cu tot jur&mtntul, sä nu fie ispititi 1.
La moartea, in Septembre 1159, la Anagni, a Papei, fu-
sese ales ttnarul cardinal Roland, dintre Italieni, care iea.
numele de Alexandru al III-lea (18), pe ctnd tin alt particl
face In strigltele Papa Vietore, Santo Petru lo lege
din cardinalul Octavian, prieten causei imp eriale, un Victor-
al IV-lea (4 Octombre). La conciliul din Pavia (1160), con-
vocat de Frederic care abia incheiase en asediu Cremei,
acesta e recunoscut. Alexandru e numai Roland oarectnd
cancelariu, ales prin conspiratie §i conjuratie contra Bise-
ricii lui Dumnezeu §i a Imperiului §i legat de Guilelm Si-
cilianul 2". Frederic tinu scara calului alb al lui Victor, pre-
sent, g ca qi Constantin a Sfintului Silivestru., II duse cu
mina lui la altar §i-i sarutA, picioarele 3.
Un conciliu, la care asista si Imparatul, alaturi de unii
Francesi ski Englesi, fu apoi tinut in Mart 4. Un altul, In-
Iunie 1161, la Lodi, fu foarte cercetat §i, prin scrisori,
punctul de vedere al lui Frederic fu primit de regii Nor-
vegiei §i Boemiei, etc.5. Dar Frederic va fi peste putin, ca
§i Henric al IV-lea, un excomunicat, un qef de eresie, duq--
manul de capetenie al Bisericii.

Milanul, care susinuse §1 pe cei din Crema, sta, iargsi

in fruntea adversarilor italieni ai Imparatului, navilinct
asupra nenorocitilor vecini din Lodi. E §i o vreme de tre-

Rahewin, IV. 35 pi arm. 49 §i urm.

2 Rolandus quondam cancellarius, per conspirationem et coniura-
tionem contra Ecclesiam Dei at Imperium Wilhelm° Siculo astrictus..
3 Strepam humiliter tenuit et aportolicum per manum usque act
-
altare conduxit et pedes eius est osculatus. Cearta dintre cei dot
Papi hrani poesia satiric a timpului: ,composuerunt de eis cantile-
nam et diversa carmina plurimi stulti, qui in choreis et locis forensibu.
per Gallias at per Italiam decantant".
4 Si la Lodi, In Iunie, Victor fa confirmat.
3 Morena, Muratori, VI, c. 1089, 1091.

www.dacoromanica.ro
188 ILEMENTELE DE UNITATE MEDIEVALE, MODERNE §I CONTEMPORANE

mire a nationalitatilor, end, la un plan al lui Ludovia

al VII -lea de a pdtrunde In Spania impreund, cu Englesul
IIenric, acelasi Papa-i observa (1159) cd -nu e bine sa se
facd. aceasta far, voia poporului terii" 1. Mult timp Fre-
deric joaca rolul unui auxiliar al oraselor atacate de Mi-
lanesi. Odatd, el ucide boii de la carroccio §i rapeste steagul
de de-asupra lui. Alto on el fuge inaintea ordsenilor lom-
barzi, si tabara i se arde. Afar de Cremona, Lodi, etc., 11
sustin marchisii subalpini. Putinii lui Germani sunt vinati
de sefii imnrovisati ai adversarilor. Toata iarna anului
1060 Frederic sta in Pavia, pazit de contingentele prinOlor si
episcopilor. Un adaus de cinzeci de cavaleri, cu contele de
Barcelona, e pentru el un ajutor pretios. In vara anului 1161
i se Intorc Germanii si Boemii, ceia ce nu-1 Impiedecd de
a fi rdnit Inteo miserabild, lupta de la o teats la alta, fiind
redus acum numai la strainii lui. Iarna a doua o petrece
la Lodi singur, cu Impart teasa, congediind si pe acestia.
In Mart. 1162, In sfirsit, portile Milanului se deschide a doua
card pentru ca orasul sd fie ars.
Acest moment din istoria Italiei e infatisat miscdtor de
un cetacean din Colonia, present la scena. (Indata ce Im-
paratul fu vazut stind sus pe tron, trimbitasii de pe car -
ro-cio sunara mai tare In trimbitele de aramd si facura ca
o Ingroplciune mindriei lor, care aici muria si se ducea la
mormint, si, clad se ispravi sunetul, trimbitele furl pre-
sintate Imparatului. Apoi sefii cartierilor venira unul cite
unul, se recunoscurd vinovati si-si dadura steagurile, unul
cite unul.
(Tot sta 1110, carul z, cuprins In multe legaturi de stejar,
de sus pind jos, destul de gatit pentru lupta si legat tare
-ea fier: din mijlocui se ridica un innalt catarg, din virf
pand la pdm1nt Infasurat foarte stens cu fier, curele si funii.
Pe yirful catargului se ridica o truce In a carii fata era fdcut

t Inconsulto populo terrae.

2 Otto Morena descrie acest ,,carozzole cu steagul alb purtind
acrucea rosie (Muratori, Vl, c. 1073).

www.dacoromanica.ro
 I. - RPI SI id.WilIATI 189

Sf. Ambrosiu privind !nnainte Si. binecuvintind incotro se

Intorcea carul. Dupa vederea tuturor insigniilor Milanesi lor,
Innainta apoi eel din urma, ca sa-si piece si el capul. Con-
ducatorii plecara mestesugit tot acel esatod si acel Ca-
targ insusi pana la pamint, asa Incit noi, cari stare linga.
tronul Imperiului, temindu-ne sa nu mil masina, tresa-
riram, dar catargul, aplecat, nici n'a cazut, nici nu s'a
ridicat Innapoi, pAna ce Imparatul culese frangele steagului,
si porunel sä se ridice iar carul si sa stew, ca supt jug.,
Atunci razboinicii si poporul laolalta cAzura cu fata la pa-
mint, plingind si cerindu-si iertare. Cind apoi unul dintre
consuli tinu o euvIntare de jale, la sfirsit, multimea toata
cazu iarasi In terns, !nth:mind, crucile pe care le Linea si se
raga cu strigat mare in numele crucii, de milostivire. Deci
toti cei ce auzira fura miscati foarte, pAna la lacrimi,
numai feta Imparatului nu se scbimba: sed Imperatoris
facies non est immutata. Neputind vedea pe Imparateasa,
crucile fura trecute po feresti in incaperile (caminata) ei.
Apoi zidurile, santurile si turnurile furl, pe rind darfmate,
si astfel cetatea fu din ce in ce mai mult parasita ruinei si
pustietatii. Milanesii capatara porunca de a se retrage toti
in sate si case de tar* sl ca terani sa se apuce de plu-
garie. In cetate n'avea voie sa locuiasca. nimeni 1." Multi,
constata un contemporan, preferara sa paraseasca Italia,
a sezindu-se si la r Saracini In Levant 2.
La Pavia, unde se decide si asediul Piacenzei, care-I
evita grin supunere, se inchina Pisanii; B.rescianii. fidelii
Milanului, Bergamascii si regiunea subalpina la Turin S.

' Analele Colouiei. Cf. Morena, Muratori, VI, c. 1101.

2 Plures in terram Sarracenorum iverunt, numquam ad propria re-
deuntes, unde ipsorum sanguis conversus est in barbaras nationes,
et qui eraut mercatores christiani nominis effecti aunt primitiaeido-
lorum; Buoncompagno, in Muratori, VI, c. 934. In expeditia Intdiu li
as tliaserit prinsilor nesp/nzurati nasul si buzele (Otto Morena, ibid.;
c. 9b1).
t Ibid. Aceasta descriere de notariul Burcard, In Muratciii, VI,t
e 915-8. Pavia, Cremona, Lodi-si pgstrenza conaulii; Morena, c.1.1.112
Cf. ser Raul, Ibid, c. 1187. Pentru carroccio at Paclovel, VIII, d. 800-1.

www.dacoromanica.ro
I.90 ELEMENTELE DE UNITATE MEDIEVALE, MODERNE §I CONTEMPORANE

Pretutindeni se distrug Intariturile, gi se promite, primind

podest4i, contingent pentru Roma qi Apulia.
Ili

MulOmirea lui Frederic, care la Milan cruOse numai bi-

sericile, a fost asa de mare, Inca pentru intaia oars la
Pavia el purta din non coroana In public. Ai au prInzit",
spune Acerbo Morena, care, ca podesta de Lodi, a fost de
faVt, Imparatul qi Imparateasa, cu coroanele pe cap, qi
cu c4iva episcopi cari erau la masa lui la dreapta qi la
stinga, In odajdii §i cu alte podoabe episcopale, ki s'a Mout
-acel °spat In curtea episcopului, unde locuitorii Paviei l§i
lac adunarea, §i a fost acolo foarte mare veselie §i foarte
mare bucurie pentru norocul pe care Dumnezeu Il dase de
curInd Imparatului 1". El introduse gi In documente, la
-data, menOunea luarii Milanului 2.

Dar cineva din Sudul sicilian, care privia ispravile micii

bande de cavaleri ateutonici» cu Cesarul In frunte ca fapte
de a doua mina, scria astfel: <Aga s'a facut ca Lombarzii,
cari Intre alte neamuri se bucurau de caracterul osebitor
at libertatii, din invidie fa4a, de lupta, au cazut odata cu
-Milanul qi s'au supus miserabil servitutii Teutonilor 3.}

Astfel sprijinul italian lipse0e; se cautd deci de papalitate

vechiul sprijin Frances, at regelui care rAspunsese lui Fre-
deric ca .ara lui n'a fost vre-odata patata de shisma 4.

Icnparatul inOlegea de astfel sl porunceasca Papei, ai carui

soli void sa-i spinzure, a se presinta la sinodul din Pavia.
<Ai trecut de hotarul puterii tale» 5, raspund cardinalii. Bi-

I L. c., c. 1107.
2 Morena, c. 1105, 1107.
3 Sicque factum est quod Lombardi, qui inter alias nutiones liber-
tatis singularitate gaudebant, pro Mediolani invidia cum Mediolano
cariter corruerunt et se Theuton corum servituti subdiderunt (Romuald
(le Salerno, In Muratori, VII, c. 224).
' Partisanii lui Victor protindeau In 1160 a solii englesi ei epis-
copii de Arles, Vienne, Lyon, Besancon sint cu ei ; Rahewin, IV,
431. Regele Ungariei nu se decide (Vincen(,iu de Praga).
6 Diguitatia tuae terminum excessisti (biograful papal).

www.dacoromanica.ro
 I. PAP[ §I iMPARATI 191

serica, adauga ei, nu e supusl judecatii nimAnuia ; ea ate

canoanele ei.

Alexandra al III-lea, dup& ce constatl el slut z&darnice

-speraiAele de revenire ale Imparatulni, II excomunica, pe
acest (Imperator dictusa ca (principal prigonitor., la 15
April. Apoi, suindu-se In corabii siciliene, el debarca pe
coasta Provei4ei, mergind la Montpellier, la Clermont, §i
sere lui Ludovic, acnm stapin In Ora lui, dreptul de a
linea un conciliu. Adunarea are lot la Montpellier, apoi la
Tours, en 17 cardinali, 114 episcopi, 414 abaci. Henric at
Angliei e ci§tigat §i el pentru aceasta causg, la care se
raliaza apoi si al Danemarcei.
Pe eind Frederic propane o comisie mixt& de zece
-episcopi, un an $i mai bine se poarta Papa prin aceste
locuri, lulnd re§edinO, la Sens. El tsi spline cuvintul §i
In cearta dintre Henric Englesul qi Ludovic: primul II vi-
siteaza, refusind a sta jos inaintea lui. In zadar incearca
Frederic a trat& despretuitor pe acesti regi de mina a
doua fat& de autoritatea ce si-o atribuie dinsul : reguli,
provinciarum reges. De ce cant& ei s& creeze la Roma un
Papa cu jignirea Imparatului roman, incercind ad ctrmu-
iasca dupd plat rostul unei cetati atrdinel ? Ludovic fu oprit
en autoritate apostolic& de a merge la intilnirea de la
Dijon, cerut& de Imparat, care convocase, pentru orin-
duirea Bisericii, pe regii Danemarcei, Snediei, Ungariei,
§i i se dada ca rasplat& pentru ascultare, In Paris chiar,
undo abia sosise Alexandru, din Tours, Crinul de aur" 2.
Prin regale Franciei, In tars caruia va sta pan& la 1164,
Papa va avea legAtura cu Sicilia §i chiar cu Constantino-
polul, 0 diet. la Besancon nu reuqeqte sl contrabalanOze
snaffle manitestAri acute de Franco-Englesi Papei fugar.
Inca din 1161 Alexandra se putuse lauda c& tine cu el

' In Romani Imperatoris ininriam Romae pontificem creare cupiunt,

alienae civitatis ins suis suffragiis administrare curantes.
2 V. IOrga) !scoria poporului trances, p 138 si urm. Cf. Helmold, c. 90.

www.dacoromanica.ro
192 ELEM MIELE DE UNITATE MEDISVALE, MODERNE §I ComEmPORANE

si Biserica de cruciata din Orient,1 ca si toata Biserica

apuseana, ea regii, arhiepiscopii, episcopii si tot clerul §i
tot poporul'. Regele Ungariei fusese cistigat, cedindu-i-se
si dreptul de a da el paliul episcopilor sai. Cistercienii,
C91 cu 700 de manastiri, spune un cronicar german, eran
toti ai lui 2 Bizantul Comnenilor 11 recunostea. Experienta
tutarise asigurarile lui.
Noul anti-Papa, Pascal al III. lea, fost Guido de Crema,
e a'es dupa o noun aparitie imperials, In 1163, la Lucca.
(1164) ; era, se spune, o ruda a regelui frances, un German
de la Rin; arhiepiscopul Rainal'1 de Colonia, intimul lui
Frederic, 11 impusese. Cel d'intaiu act al lui Alexandru,
Intors din Sens prin Montpellier. cu toata Erica de flota
pisana, pentru a visits., poftit de regele normand, Messina,
Salerno, Gaeta, fritorcindu-se prin Ostia in Roma, undo e pri-
mit ea stlIpari, cde senatnri si de poporul roman, e sdrevie
la basa italiond a noii pclitici pontifieale. La 1163, In noua-i
calatorie italiana, Frederic Intimpinase dusmAnie la cei din
Verona, Vicenza. Padova, si n'o putuse Infrunta. Papa se
une4te deci en Liga Marchiei" veronese, cu Venetia, en
Periarhul Ulric de Aquileia si chiar cu Bizantul; In Ger-
mania, afara de vechiul credincios al lui, arhiepiscopul de
Salzburg el are, dintre Renani, pe arhiepiscopul de Ma-
tents.. E gata sa reinceapa o loptet care e mai purin a lui
deeit a ajutdtorilor lui.
Frederic, ai clrii podestati trezisera prin stoarcerile si
actele for de arbitrariu o nemultamire generals, crede ne-
cesar sa se pregateasca in deosebi pentru aceast a luptb.Dupa
ee incheiass un tratat cu Genovesii can se ofera sa-i cuce-
careasca Italia-de-Sud 3 §i sa-1 ajute a lua Sardinia, Ba-k
learele, diva ee Incercase o legatura, intarita prin °Asa-
torie, cu Henric al Angliei, el proceda la desgroparea, In

1 Et tota occidentalis Ecclesia, cum regibus, archiepiscop's, episcopi

et tato clero et toto populo.
' Helmold.
3 Ana:ele 1,ui Cafaro ci Oberto.

www.dacoromanica.ro
 I. - PAN SI iMPARATI 198

1165, a lui Carol-cel.Mare, aparind el Ins* IA Aachen cu

o pompa extraordinary,.
Expeditia Incepe in Novembre 1166, Frederic avInd cu
sine si Brabanconi". Liga Lombardy. (Societas Lombardorum),
si cu Cremona Insasi in frunte, i se va opune : ea vrea
guvernarea prirt consuli. Milanul se va uni bucuros, mul-
tamindu-se a raspinge plIngerile, la aceasta cerere. Dar
Liga nn se anunta de la Inceput, si Frederic, din parte-i,
nu incearca o lovitura denisiva In Nord ; el se Indreapta
spre Ancona, pe care Manuil Comnenul voise a o face un
cuib bizantin, si apoi, fait a o putea cuceri, spre Sud,
unde goneste pe-ai lui Roger. Pascal cere Insa a fi instalat
In Roma, unde, cu bani, vicariul lui Alexandru Meuse a
se alege un nou Senat, care Incheie fnsa un tratat de asi-
gurare mutuala cu Frederic
De fapt, dupa o puternica resistenta contra midi trupe
a lui Rainald, Imparatul e asezat acolo In August 1167,
In mijlocul fiac.rilor care ardeau biserica Sf. Marii in Turre
§i a Sf. Petru 2, pe end Alexandru, parasit de Romani,
afar de Frangepani si de fiii lui Pierleone, trecea la Nor -
manzi, cari-i trimesesera bani si corabii, pe Tibru, ca odi-
nioara Grivorie at VII-lea. Urmeaza retragerea Imparatului,
In lupta, la iesirea din Pavia, cu Milanesii.
Cetatea acestora fusese refacuta solemn de asociati, cari
prin lupta silesc pe Lodi 0, se adauge oarecum la dfnsii.
La Intoarcere, Frederic desfide, aruncind manusa, pe anti,
afara de Lodi si Cremona, dar, In toate miscarile lui, el
Intimpina resistenta, pe care n'o poate sfarma cu o oaste
sckzuta de ciuma, care-i iea yam!, pe tinarul Welf si pe
Rainald. 1llinisterialii lui prada Ins& totul in tale. Verona,
Indaratnica, se gatise de resistenta, declarind ca nu se
poate core mai mult decit se dadea odata lui Carol-eel-
Mare.

1 In Analele Coloniei.
1 Flota pisana colaborg, Muratori VI, c. 180.

www.dacoromanica.ro
194 ELEMENTELE DE UNITATE MEDIEVALE, MODERNE §I CONTEMPODANE

Intoarcerea lui Frederic, In Mart 1168, n'avu deci nimic

glorios I.. La spatele lui, Liga, victorioasl, se consolida.
In acest timp un sebastos bizantin, Iordan, venise ca sg,
,ofere din partea lui Manuil, care refusase s& trateze .cu
Pisanii ca aliati ai lui Frederic In 1162 /, si trimesese de
curind soli la Genova, unirea Bisericilor si supunerea Ita-
liei dAre Papa, dac5, i se (15, lui coroana romans, cuve-
nita prin drept de mostenire ; fora a declara c& primeste,
Alexandra trimese solii sai la Iordan, Lui Manuil fi ras-
punde, ca unui .fiu prea devotat al Sf. Petru), ca eacestea
sunt lucruri prea Inane si foarte complicate) 3.
In acest an si loc situatia Papei fu ridicata si de cl-
satoria incheiata prin intervenVa lui 1ntre Odo de Fran-
gepani i nepoata Impgratului Manui14.

La moartea lui Pascal, toatA lumea din Roma, afar& de

familia Cenci, alege pe cardinalul de Albano, Joan de
Struma, ca Papa Calist al III-lea. Cu toata conferinta de
as Veroli in 1170, anal cind Frederic parAseste Italia, nu
se ajunge Insa la o Intelegere cu Alexandru, care, In cearta
cu Romanii, pentru Tusculum, petrecea la Anagni. Lom-
barzii, cari botezasera dupA el noua for creatiune militara,
cetatea Alessandria (1168) 5, erau la mijloc, si recunoas-
terea regimului consular Insemna 1nchiderea Italiei pentru
acele veleitati imperiale de dominatie a lumii, la care,
scutita de grijile de-acasa, regalitatea germanicl renun-

' V. expunerea continuatorului lui Morena.

Cronica Pisani, In Muratori, VI, c. 173.
Devotissimo Beati Petri filio... Nimis alts sunt et valde perplexa.
4 Cronica localitAtii Ceccano, un fel de anale pontificale, are aceasta

c,otitA: .11oc autem anno misit Imperator constantinopolitanus ne..

potem suam cum episcopis graecis et cum magna petunia ad Alexan-
-drum Papam ut dent earn in coniugio Odoni Fraiapanis de Rorna, qui
spud Verulas earn coniugavit, et tune ipse Odon cum ea reversus est
Romam.
6 Genovesii, cari nu primiserA a face parte din LigA, au qi ei re-

latii cu acest oral} ; Oberto, In Muratori, VI, c. 824.

www.dacoromanica.ro
 I. - PAPI SI iMPARATI 195

case scum mai putin ca oricind. Totusi, in Italia-de-mijloc,

arhiepiscopul de Maienta, arhicancelariu german, putea sa
'tie, ca elegat a toata Italia), adunari cu participarea pre-
fectului Romei, a markgrafului de Ancona, a marchisului,
In deosebi favorisat, de Montferrat $i a seniorilor, conti,
capitani, valvasori", precum §i a consulilor din Toscana I.

Papa Isi 'Astra vechile legaturi tu Franta: ca o dovada

-de ce planuri se puteau forma atuncea e sfatul trimes
Alexandra lui Ludovic, la 1171, sä nu-0 dea fiica, asa de
cum i se cerea, dupa fiul lui Frederic, ci mai bine dupa al
lui Manuil, care, de alminterea, fiu al unei Unguroaice,
era sa se casatoreasca pe rind cu Berta de Sulzbach si
cu princesa francesa Maria de Antiohia nepoata lui, Teo-
dora, iea la 1148, pe Henric de Austria 2 -, fiind el insu$i,
in Orientul sau, un tot cqa de perfect cavaler, dup4 noua for-
mula stability 'n ferile romanice, ca si, in Occidental lui,
Frederic. Ba chiar, la un moment dat, e vorba ca regele
Franciei sa faca din fiat sau un cImperator constantino-
politanusp. RelAii cu. Bizantul care furl continuate, caci la.
1176 de la Curia romana-i veniau lui Manuil felicitari el
a cucerit Iconiul si astfel a deschis in Asia Mica o cale
siva, de cruciata 3. Alaturi cu regele Siciliei si cu Lona-
barziia, Manuil forma un element esential in lupta pentru
Impiedecarea intentiilor rivalului san apusean.
Frederic, intitat de Romanii si Pisanii sal Inca de la
11714, venise In a cincea expeditie a sa, In Septembre
1074, sprijinit de contele de Savoia, de marchisii din Nord:
de Montferrat, Malaspina si Saluzzo, de fapt continuatorii
vechilor marchisate en preter4ii imperiale , de trope din
Flandrasi Brabant , ca si de credincioasa Pavia; el ocupa

I Analele genovese ale lui Oberto.

2 Otto de S. Blasien, 3.
3 Et per civitatem ipsam magnae regioni Turcorum dotninatur,
Iiisque adeo quod viam Sepulcri Domini visitandi reddidlt securam.
4 Analele Coloniei.

www.dacoromanica.ro
196 ELEMENTELE DE UNITATE MED:EVA,LE, MODERNE §I CONTEMPORAN

Asti si asediazg Alexandria cea de psie" (Octombre 1174

April 1175), pe care o despresura Liga.
Pentra concursul cerut lui Henric Leul, care °ilia acum
ducatele Bavariei si Saxoniei, acesta-i cere Goslar. Armata
imperial, e, de fapt, o simply garda, germanica, Frederic
lucra, Inca. din. Octombre 10741, si cu trupe din Boemia.
imparatul se aseaza apoi la Pavia, asteptind not puteri
germane 2. In Iunie, prin Como, el va 1nnainta apoi contra
Milanului, aparat si de contingent° din Piacenza, Novara,.
Vercelli. 0 scull& trey& zabovi ultimul act al tragediei.
Lupta decisiva se dadu astfel, dupg, infructuoasele ne-
gocieri de la Montebello (1174) si recunoasterea, zadarnick
de comune, a singurei suzeranitati imperials caci acuma
nu mai era vorba de investiturile de episcopi, nici chiar
de neap rata numire de podestati, la Legnano, uncle Fre-
deric, care, dispune doar de vre-o mie de Germani, fara
vre-un contingent italian, afar& de cei din Como: el cre-
zuse sa poata surprinde pe dusman, trecInd spre resedinta
sa din Pavia. Ca °clinical& In luptele Saxonilor cu Henric
al IV-lea, un car, acel celebru Parroccio", purta din non
steagul Ligei lombarde. Rabdatoarea resistenta a celor din
jurul lui, pe clad Brescianii fugisera, rupse In sfirsit findu-
rile cavaleriei germane, si, pentru intaia oard, cu toate in-
ft. tngerile lui anterioare, la Legnano, in ziva de 29 Maize 1176,
q armata compusd aproape numai din nobili, cu un stralucit
,Suveran in frunte, era total zdrobitcl de pede#rii orqe4or. La
vestea, ca el a perit, ImpArAteasa lug, doliul. Mai toti Ger-
manii furl, prinsi, si multi ucisi, Si altii multi fnecati In
Ticin" 3. Daca Insasi cavaleria fusese o creatiune romania,
i Arhiepiscopul de Maienta, legat Eimperial, tla Genova In 1171;
Oberto, Muratori, VI, a. 302. El asediaza Ancona, cu contingente din
Os'mo a. a., ai mai ales cu concursul flotej venetiene (un sol bizautin,
protosebastul Constantin, atita la resistenta). V. povestirea lui 13uon..
comoagno (ibid., p. 919 ai urm. ai cronica lui Romuald, c. 213-4).
2 Aici chiamA pe Genovesi, Pisani, Lucchesi. etc. pentru pace (aro
nica lui Ottobono).
3 Ser Riule Muratori, VI, c. 1192 V. ai Romuald, c. 255.

www.dacoromanica.ro
 1. - PAPI $1 imr,AnAp 197

aceastalaltft, infanteria oraseneasca, apartinea si ea ace -

iluiagi izvor de initiative creatoare.
Indata incepura negociatiile de pace de la Tivoli, apoi
de la Venqia 1. Fixind deosebiri ante dignitas sacer-
clotalis" si potestas regalis", recunoscind ea Imparatul
e mai mare intre ceilalti ,rincipi ai lumiii", Papa cerea
numai .pacea intreag5 noun si Siciliei si color ce ne ajuta,.
Venetia fu stability ca loc de incheiere a pacii. Papa merse
la intilnire, ca mAsnri de precautie, pe Mare, prin Apulia,
pe vase siciliene, en solii lui Gulielm.
A fost o cAlAtorie triumfall. La Zara, pe pgmintul re-
gelui Ungarlei, el se coboaia, calAreste pe "cal alb dupa
datina roman& gi e primit la biserica SE Anastasie in
nintari slavone (sclavica lingua). Din Venetia, uncle se O.
dogelui rosa de our pe luntre, Alexandra merge la Ferrara
pentru a se intelege, local de intilnire en Frederic fiihd
fixat la Bologna. Revenit, El incheie negocierile. Frederic
se invoi la o treva de unsprezece ani cu Sicilia 2, la
alta care-i eldea mai grew cleat once de sass ani
cu Lombarzii, cari refusasera si conditiile de ]a Roncaglia
i regimul impus de tiranula Berrie al V-lea. Apoi si cei
din Marchia (Marchiani), cari erau socotiti la Roma ca,
atirna parte de Imperiu" (care o dase lui Conrad de Lu-
xenburg) dar In cea mai mare parte de Biserica" 3, si din
Romagna se Invrednicirl de aceleasi conditii ca Lombarzii.
Sfintul Scaun isi vazuse aliatii la adapost: de altfel, Cre-
mona, Tortona fa.cuser5 pace separatti. Din partea lui, el se
aratase gata a ceda lui Frederic pe cinsprezece ani usutructul
mostenirii Matildei.
Dup& ce se cautase de unii Venetieni a aduce si farg,

' Se propusese In Ravena (Romuald, c. 216.)

' Gulielm al 1I-lea de Sicilia, copil de doisprezece ani la moartea
tatAlui (1176), lua la 1177 o princess englesa, loana. Manuil II oferise
pe fiica sa (Romuald de Salem, Muratori, VII, c. 1207-10). Pentru
propunerea de a lua pe filca lui Frederic, Aid , c. 214-5.
' Ex parte ad Imperium, et a maxima parte ad Ecclesiam spec-
ttantur.

www.dacoromanica.ro
198 ELEMENTELE DE MUTATE MEDIEVA4E, NODERNE §1 CONTEMPORA NE

jaramInt de pace pe Implrat, oprit cIteva zile la Chioggia 1

la 25 Iulie 1177 Alexandru al III-lea putea al deie abso-
lutie vechinlui ai Indarltnicului patron de eresie, In basilica
Sfintului Marcu din Venetia, m}de Frederic Ainu scare
Invingltorului sau, recunoscut ca Papa eatolic", pentru
car el Insusi, advocat" al Bisericii cum spusese Papa la..
Ferrara, sl devie 4ImpArat catolicp. ,,Un preot batrin gi
fara arme", spusese el Insu§i, ,,a putut O. se impotriveasca
furiei teutonice §i a. InfrIngl fara razboiu puterea !mpg
ratului". Imparlteasa franeesa, Beatricea, fiul Henric se,
Imparta§irl de aceia§i purificare. Frederic mersese Innaintea.
Papei la San-Marco; aruncindu-ai hlamida, el Ingenunehiase
pe dinsa, ai apoi, In mijlocul zvonului imnurilor, se daduse:
sarutarea pacii; dupl. absolutie, in cintarile corului, Imp/-
ratul slrutase picioarele aceluia caruia a doua zi era sl-i,
serveasca de ostiarius la slujba ai sl-i tie la plecare scara-
calului: fortiter tenuit streugam 2. Intr'o qedintl solemn/ el
facu, in limba noastr/ complecta marturisire a greaelilor
sale. El rgspunse smerit cu anrin la excomunicarea solemnl
contra color ce vor calca pacea. Anti-Papa Calist, tetras,
la Montalbano IMO Viterbo\ I§i facu supunerea In August,
din anul urmator 3.

!a Octombre, pe galore venetiene, Alexandru revine acum.-

In Statele sale: la Anagni aapte fruntaai romani cer In
scris intoarcerea lui, prom4ind el noii senatori vor jura,
Papei §i-i vor recunoaate nregalele". Astfel la Incepuiul
anului 1179 se taco primirea lui solemnl, In sunet do.
trimbite. MulVmea purtind ramuri de maslin Incunjura pe,

' Romuald, spre sfirsit.

2 Senex presbyter et inermis furori theutonico potuit recugnarc
et suo bello Imperatoris poteutiam potuit debilitere (Romuald de
Salern, c. 220).
8 Totusi In Cronica de la Ceccano (Muratori, VII, c. 874.5) se spun
c la 28 Septembre cshimaticii) Isi fac un nou Papa, pe Lando.,
Milo, zis in aceasta calitate Inocentiu, pe carl si consacra. Numai
In Ianuar 1190 el ,Pseudo-Papa Sitinus" e prins si exilat.

www.dacoromanica.ro
 r. - PAN SI IMPillATI 199

Papa in ma fel !Twit se obosia impartind nenumaratele-

binecuvintari.
Un conciliu general fu apoi tinut In Februar 1179: el
fixa necesitatea de doul treimi pentru alegerea Papei,
casa actele antipapilor, impuse episcopilor sa fie de nm-
tore legitima, merito§i §i in vrista de treizeci de ani, sa
fats visitatiile cfara cini de vinat qi goimip, fara cospete
sumptuoase,; §i Ordinele cavalere§ti din Ierusalim fur&
moralisate.

In acel moment Frederic avind destul de lucru, pana

In 1182, cu Henric Leul represintarea universalitatii ca-
tolice a revenit la Papa. El cere ajutor pentru Tegele de
Ierusalim, Balduin, el iea supt scutul sau Portugalia, el in-
tare§te legile ducelui polon Casimir. In Italia impaca Bo-
logna cu adversarii sai. $i chiar crede ca-i revine dreptul
(de la 1181) de a intari in Laon noua comuna ' Urmmui
sau, Luciu al HT-lea (Ubaldo de Ostia), ales Ia Velletri §i
batjocurit acasa, In chip crud, de Tusculanii lui ca simo-
niac, va avea relatii cu catolicosul, §ef al Bisericii ar-
m en e§ti.
Lucia, fost cardinal de Castro (1181-5), ca Ai acela cares
pe vremea lui (de Ia 1185) lua, nu fara a 1ntelege prin
aceasta un intreg program, numele de Urban al III-lea
trebuira sa asiste ins& la restabilirea autoritatii imperials
in Italia. E penultimul act din mares tragedie care w lased'
Germania ca qi Italia stoarse, incapabile de a resista, preizi
gata pentru vecini, la inceputul epocei moderne.

Inca, din 1182, prin arhiepiscopul de Maienta se °lea

Sfintului Scaun o conventie pentru bunurile, ramase fara
stapin, ate contesei Matilda; o mica parte din veniturile
for va fi asigurata Papei Si cardinalilor. Marta Toscanei"
va fi data, de fapt, unui feudatar german, Walter. Rindul

1 Albert de Stade, la a. 1183 In nest an spare la Tusculum si can-

celariul german cu caste (Muratori, VII, c. b75).

www.dacoromanica.ro
?(X) ELEMENTELE DE UNITATE MEDIEVALE, MODERNE SI CONTEMPORANE

qraselor lombarde, care continuau luptele dintre ele, dis-

trugg,toare $i zadarnice, veni In 1183, end fu supusa Alecsan-
dria: consulii rgmineau, dar la fiecare cinci ani ei trebuiau
ski se presinte Imparatului, de care se chews, de acum ca
depind, primind de la dInsul si investitura Ion Asupra re-
galelor trebuiau sg, pronunte arbitri. La Piacenza, In April,
se prevedea $i plata, unui tribut. Pe aceste base se Incheie,
la 29 Iunie urnagtor, pacea definitive de la Constanta.
In 1184 Frederic putea sa aparg In Italia pentru Intgia
oar fall armata" 1, dar el se putu convinge Inca odata ce
vane erau toate fagaduielile ce i se faceau fatg de Inclargt-
nica persistent) a vietii locale.
*i dupg, aceasta Insg, Urban, care Incepuse protestlnd
de Sentimentele bone ce poartg Imparatului, Tazu pose-
siuni pe care le stia ca fling ale Bisericii In mina Imps-
rialilor. Pe lingg usurpatia lui Walter, un duce, dintre mi-
nisteriali", se Incuibase la Spoleto, undo prigpnia pe de-
rid. Regele Henric, mostenitorul, pusese garnisone In
Narni, Viterbo si Perugia, amestecindu -se si In partea din
Toscana ramasa Scaunului roman. Acest Henric se cgsg-
torise cu fiica regiior normanzi, Constanta, si vechiul plan
de a stringe pe Papa hake o Lombardie supusa .i o Sicilie
capatata de zestre se indeplinia.
Frederic, acum si rege de Arles (de la 1178), Intl lnin-
du-se cu Luciu la Verona, bi anuntase planul sgu de
cruciata: la trecere de o suta de ani supt un Papa omonim cu
deschizatorul erei ,faptelor lui Dumnezeu prin Francesi fn
Orient", imparatul cu Germanii lui lua asupra-fi suprema
functiune a imperialismului catolic, expedi(ia in Locurile Sfinte.
Comuna, italiana cazuse In lupta, ear apelul la regele Fran-
ciei trebuia sg, rgmlie zadarnic, In toiul luptei acestuia cu
regalitatea englesg, pentru unificarea teritoriala. a Statului
frances. Leggturile cu Henric Leul, marele rival al lui
Frederic In Germania, cu Cnud din Danemarca, cu land-
gravul de Turingia, cu scaunul de Trier si cel de Colonia,

1 Continuarea cAlugArului de la Weingarten.

www.dacoromanica.ro
 1. .-- PAM qt win Art 201

cu Cremona, Ii folosira, tot ma de putin. Henric, care se

ctisatorise la Milan, In Ianuar 1186, ca $i cum prin
aceasta ar fi voit sa arate stirsitul definitiv al unei lungi
qi Inviersunate Impotriviri, lila. coroana Burgundiei de la
arhiepiscopul de Vienne, cea a Italiei de la Patriarhul de
Aquileia 1. Ca 0, male Ins, c deosebitele sale rosturi slut
inseparabile, el Men sá se recunoasca sotia lui normandl
ca raging germanl 2. Pentru a impune Papei, Henric aparu,
dupa izbinda contra Cremonei, cu trupe In Romagna In-
sasi. Campania" Intreaga i se supune 3.
Aceasta era situatia la moartea lui Urban In 1187. 131-
trfnul si bolnavul lui urmas, cancelariul Albert de Apulia,
e care cuteaz1 a-si zice Grigorie al VIII -lea, se multAmi,
in tale doua luni de ptistorie, pe lInga satisfaqa de a
veni la Roma, de unde Papii erau de mult Inlaturati, pentru
a distruge mormlutul lui Victor al IV-lea, cu sarcina de
a proclama o cruciata care nu mai era a lui. Pacea cu
Biserica fu strigata In Germania la 1189. Si Indata Ince-
pura, pregatirile pentru marea exped4ie, In care de fapt
se prinserl toti principalii feudatari ai Germaniei, cu multi
episcopi. Tara, cu toate Tinuturile ei, se strIngea de si
far& o participare popular6, cad e o eruciatei de cavaleri,
In jurul sefului ei.
Frederic Implineste rosturi care ar fi ale Bisericii. 0 re-
cnnoastere de regalitate vor cere de la dinsul, In calea prin
Balcani, prhAul Sirbilor si (ImpAratul, vlah din Tirnova.
Cruciata lui nu intereseaza aid; nu e Ins& fare, un in-
teres tragic cä acela care se vazuse Imparat croman>, cu
pretentiile color din vechime, iea muri printr'un banal acci-

' Conrad, cellalt fiu al Frederic, e logodit cu Berengaria, fiica re-

gelui Castiliei. Ducele de Suabia, at fiu, are sqie unguroaicii.
2 Innainte de a pleca la cruciata Frederic dadea Insa Burgundia fiu-
lui Otto, §i fiului Frederic Suabia.
3 Amilnunte, in Cron. man. Fossa-Nuova (sau de Ceccano), in Mu-
ratori, VII, c. 876.

www.dacoromanica.ro
202 ELEMENTELE DE UNITaTE 4EDIEVALE, MODERNE SI CONTEMPORANE

dent, In apele Selefului, fncurjurat doar de o ceata de

cavalmi obosqi, qi ca oasele lui, pe care aitfel le-ai fi
cuprins o fundaVe imperials, trebuira sa.gi capeta un Ada-
post fntrio biserica de cruciatA din Antiohia, prin fngrijirea(
unui fin, Frederic de Snabia, pe care-1 pfndia A apropiata,
moarte de ciuma, nu mai pt4in miserabila.

www.dacoromanica.ro
 XIV,

Mo*tenirea lui Barba-Ro§ie. Imp eriul i regatul

Italian al Siciliei
Henric al VI-lea fu chemat de Papa pentru incoronare1. In
aceste cond4ii Clement al III-lea (flul lui Ioan Scholaris) pares
ca, nu va mai avea ce sa, mo§teneasca, pentru cei trei ani
ai lui, decIt o umila situatie de capelan pe lingo, Henric
al VI-lea domn al lumii. Ca o ironie suna scrisoarea lui
atre Imparatul bizantin Isaac Anghelul, In care se pre-
sintau ca aceia can din ordinul sau edicto suo ecitatos-
esse s' au pornit la cruciata: Frederic, fiul Otto, regii Fran-
ciei §i Angliei, 4i se spunea ca. dau ajutoare Gulielm al II-lea
de Sicilia (1166-89), Frisonii §i Danesii, Flamanzii, cart
ataca Africa cu douasprezece corabii.
Lui Celestin al III-lea Ii era reservat sa in coroneze, la
15 April 1191, pe Henric §i pe Constanta 2. Exped4ia noulur
rege la Nea pole pentru a-1 supune nu reuse§te, cu tot aju-
torul puternicei flote genovese, macar ca i se supune Monte
Cassino cu ora§ul SanGermano §i to suta, §eizeci de cas-
tele, 3, §i peste citeva luni de zile F 4 a sa va cadea, prirt

I Se si pregatesc in 1188 ministerialii germani pentru aceasta (Ana-

lele Coloniei).
2 Data ar fi dupA Cron. din Csccano: 28 April (Muratori, Vll,c. 877)-
Fiica lui Roger se credea cindva ca ar fi tnenita lui Geoffrey de Per
che, fratele lui Stefan, cancelarinl lui Gulielm al II-lea (Hugo ,Fal
candus, Muratori, VII, c, 335).
Analele de Colonia.

www.dacoromanica.ro
204 ELF:MENTELE DE UNITATE MEDIEVALE, MODERNE st CONTESJPORANE

tradarea Salernitanilor, In puterea dusmanilor. Cad Tancred

-de Lecce, ridicindu-se, cu voia tuturora 1, Qi a Papei 2, dupa
inoartea lui Gulielm, ca rege incoronat la Palerm, in Ia-
nuar 1190, facuse din Constanta prisoniera sa In Salerno,
priia tradarea cetatenilor: numai dup& mai mutt timp, o
readuce, din ordinul Papei, Petru, prefectul Romei 3.
Pe and Papa lua masuri de cruciata, impuind pe cea
general& §i ameninVnd pe regii Spaniei data impiedeca
expeditiile In Orient, Henric va proceda Is ocuparea zestrei
siciliene. Murind la 1194 Tancred (dupa fiul Roger, logodit
cu o princes& bizantina), Henric patrunde in regatul nor-
rnand, ajutat de o flota pisanS si de una ganovesa, de
si dusmane Intre sine, $i distruge Salernul, Neapole, in-
sulele vecine, Messina, Catania, Palermo, Siracusa, pe care
n reclamau Genovesii 4, se supun. Amiralul Margaritone,
contele Ricard eel invatat 5 sint orbit,i; seful rascoalei si-
ciliene avu coroana batuta 'n cap cu cuiele; arderea, tra-
gerea in taps erau obisnuite. Acestea in ajunul straluct-
tului triumf din Palermo, cu prilejul caruia tesaurul nor-
mand fu complect pradat. Irina, fiica Imparatului Isaac,
iogodnica lui Roger, era intro prinsi. Fiul copil al lui Tan-
cred, regale Gulielm", care urmase regelui Roger" mort,
pierdu lumina ochilor, regina Sibila, vaduva lui Tancred,
cu filca, find inchise !late° manastire alsaciana. Cutare
conte va fi legat de coada tailor si trupul tinut in spinzu-
ratoare pan& la moartea lui Henric.
Mostenitorul germanic se si Incoroneaza. Papa mai avea
in Italia doar Ravena, Ancona si Spoleto. In dieta de la

1 Cronica din Ceccano, Muratori, VII, c. 877.

2 Ricard de S.-Germano, Muratori VII, p. 970.
' Analele de Colonia- V. Analele din MonteCassino: ea nu se opreste
i'la Roma.
Ei fura ins inlitturati din Sicilia si cumplit amenintati (Cronica
4ui Ottobono). Ii Indemna contra Atagonului.
5 Otto de St. Blasien, c. 89; Cronica lui Ottobono. Contele Bertold,
Crimes Innainte, nu reusise (Cron. din Ceccano, Muratori. VII, c. 877;
Ricard de S.-Germano, ibid., c. 971, 974).

www.dacoromanica.ro
 I. PAPI §I iNIPIRAiI 205

Bari, tinuta la 1195, Henric se declaza gata a porni ire

cruciata, pe urmele tatalui sau, mort dupa baia fatala fa
apele riului Cydnus.
Trebel insa, chiar la 1196, o noel expeditie italiana, print
Burgundia, cu puOne trupe, o noua, ciocnire cu Milanul si,
dung, zadarnice negocieri cu Papa, la Tiber, o noun expe-
diVe pentru Sicilia, incheiata, dupa lupta de la Catania, on
singeroase represalii. eful unei mari conspiraVii, castelanul
de S.-Giovanni, acusat ca are legaturi cu Constants si
vrea domnia, fu asezat in cuie pe un pat de fier si o co
roana inrosita In foc ij arde fruntea 1.
Inca innainte de a ispravi cu telburarile din Italia me-
ridionala, Henric reusise a cistiga pentru marea lui cru-
ciata rasbunatoare, la care se gindia cu toata seriositateas
ceia ce terile germane aveau mai insemnat §i mai stralucit,
ca principi (Palatine], landgraful de Turingia, marchisul de
Brandenburg si fratele, eel de Misnia, ducii de Austria si
de Carintia) si ca episcopi. Innainte de plecare Inca, Leon,,
regale Armeniei Mici, Montania", i se faces° vasal, in
schimbul recunoasterii sale. Indata un print franc, zegele
Ciprului, Amaury de Lusignan, 1i cerea incoronarea, si
pentru acest stop so trimeteau acolo, In 1195, episcopii
de Trani si de Brindisi, cu sceptrul si alte insignii 2. i G.
crania, germana, spune ca la theta in Wurzburg Henric.
care Meuse a i se recunoaste ca minas fiul, in wista do
abia doi ani, pe care Papa era rugat sa-1 boteze si inco-
roneze, ceruse ca pentru Imperaul roman *sa, se introduce,
o orinduiala noub, si neauzita pane atunci, anume ca aid
ca si In Franta si in celelalte regate regii sa-si urmeze
lupa dreptul de mostenire", ceia ce printii ar fi si MO-
duit cu peceOle for 3. Spiritul roman si eel rornanic nava-
liau din ce in ce mai melt vechea Germania clocalistA).,

1 Analele de Marbach.
2 Ibid., V. orpnica lui Philippe de ;lavare, ed4 Gaston Reynaud
(Gestes des C11,1proia).
8 Ibid.

www.dacoromanica.ro
206 ELEMENTELE DE UN1TATE MED1EVALE, MODERNE §1 CONTEMPORANE

Moartea, neasteptata, a lui Henric, racit la 'gnat, in ziva

de 28 Septembre 1197 ', In Messina, fu o lovitura fulgeratoare,
pentru aceste planuri.
Ele erau foarte mari2. La dietele din Worms si Wilrz-
-burg se discutase asupra MATH Statului sud-italian, frances
de origine, greco-arab de moravuri 3, bizantin de idei si
instit0i, cu acea Germanie pe care In acel moment o in-
teresa mai mutt personalitatea, de Indaratnica resistenta
locals, a lui Henric Leul, Intovarasit In exilul sau angles,
'toga regele cumnat, de simpatiile color mai multi, ori, dupa
vechile lupte cu Boemia, Polonia, Ungaria, ramase regali-
tAi iudependente, relaVile cu Danemarca, ai carii regi
prestau personal omagiul, si stirpirea Slavilor din Olden-
burg, din Mecklenburg, pe ale caror pamInturi se aduceau
colonli din Olanda, Zelanda si Flandra 4. Alegerea Impartita
care dadu, la 8 Mart 1198, cu participarea ducilor de Ba-
varia, de Saxonia si de Misnia si a multor episcopi, cali-
tatea regala lui Filip, fratele lui Henric, care la vestea mortii
acestuia se Intorsese de la Roma, unde ajunsese, alegerea
din partea Renanilor, condusi de arhiepiscopul de Colonia,
,---dupa ce refusase (In Mart) Berthold de Ziihringen, iar, la
9 Iunie, aceiasi calitate lui Otto fiul Leului", unul fu
sfirOit la Aachen, cellalt la Maienta arata mai bine dealt
crice, nu numai ca, nu se puteau reuni cele doua, coroane,
dar ca a Germaniei nu avea In realitatea lucrurilor nicio
valoare.
Constanta 3 inmormtntase pe sotul ei ca pe un rege nor-
raand. Pe consilierii lui germani nu era de loo dispusa a-i
tolera pe ling& copilul Frederic, Incoronat la doi ani, dupe,

2 Analele de Marbach, pentru amlnunte.

' Cf. Toche, Kaiser Heinrich.
3 Helmold, cAtre sfirsit.
4 Pentru aducerea la Palermo a mesterilor greci, Otto de Freising,
Istoria, 83.
6 Dupa Albert de Stade ea ar fi avut la logodna ei saizeci de ani
(la a. 1184). Dupti Ricordano Malaspina (Muratori, VIII, c. 939), cinzeci,
si era calugarita.

www.dacoromanica.ro
 I. PAPI Si impirrap 207

datinele locale. Cu greu fusesera tolerati supt Gulielm Spa-

niolii reginei, mama lui, o princes& de Navara, rudele ei
francese, ca Etienne de Perche, cancelariul, care facuse
limba trances& indispensabill la Curte 1 si mai era Invinuit
ca vrsa s& introduce sarcini fiscale obstesti ,,,dupa obi-
ceiul Galiei" 2, ba chiar ca urmareste coroana: el fusese
-silit de o mare revolt& s& piece in Siria si conationalii
trebuisera s& se Imbarce pentru ma. Si Italia intreag& fu
prinsa de o furioas& tendinta de a Inlatura pe navalitorii
acivati pretutindeni3: Senesalul Marquard la Ravena, in
Romagnola, la Ancona, Conrad la Spoleto si Assisi, allii
pan& In Toscana, toata aceastl Alemanorum tyrrannis".
Opera eliberarii 4 apt& in sfirsit un energic set In Lo-
tar de Segni, Toscan nobil, care se alege ca Inocentiu al
111-lea Inca de la 9 Ianuar al aceluiasi an de schimbari
1198. El si urmasii sai, fara a parAsi traditiile dominatiei
universale, care-si capata si organele in noile ordine din-
garesti, Dominicanii (fundati la 1203), si Franciscanii (in
1207), v )r fi innainte de toate apeirdtorii autonomiei italiene
§i:represintantii spiritului romanic, latin, care se afirma In
acest timp si prin recunoasterea caracterului latin al limbii
<romans,* din Franta5.
Acestui spirit Ii corespunde flask pe o vreme cind, in

1 Hugo Falcandus, Muratori. VII, c. 328 si aiurea.

2 Ibid., c. 332.
3 Cronica din Ceccano pomeneste pe alocurea eaptesprezece ani de
theutonicorum iugum gravissimum` (Muratori, VII, c. 837).
4 Inca pe vremea lui Frederic Liu Welf al VI-lea se putea intitula
<print de Sardinia, duce de Spoleto, marchis al Toscanei (Rahewin.
IV, c. 46). Ele slut apoi cedate Imparatului (Otto de S. Blasien, 21).
5 Godefrid de Viterbo, in Muratori, VII, ce 898.9. Videntur mihi
Franci in illistemporibus linguam romanam, qua usque hodie utuntur,
,ab illis Romanis qui habitaverant didicisse. Quae autem lingua eis
prius fuerit naturaliter, nos ignoramus., El vede In Carol-cel-Mare
un Latin (Romanus sive Graecus, prin mama, Berta (c. 403).
Totuci indatil ea e ,,Ungare (c. 406). Cronicarul cunoacte, de altfel,
eposul frances (si Ami et Amile; v. p. 408), ca si cel franco-britanic
al lui Merlin (c. 469 si urm.).

www.dacoromanica.ro
208 ELEMENTCLE DC MUTATE MED1EVALE, MODERNS BSI GONTEMPORANE.

Italia, Godefrid de Viterbo stie sa, spuie despre Francii le-

gaM de Valentinian, deven4i Sicambri dupa cetatea for
Sicambria, la Marea de Azov, si cliberiiI, (Francii din gra-
'Va imperiala, pentru a trece apoi, prin Turingia, supt sefii
lor, fiii lui Antenor si Priam, caziAi in lupte germanice 1,
In Germania chiar, un puternic curent popular, care trece-
usor peste tot ceia ce pans atunci fusese important, ho-
tarltor In viata lumii, dominata numai de o suptire clasa,
superioara, agitata de miscari amb4ioase si lacome. In
marea pornire a cruciatei, intovarasita 'n mintile poporului
de tole mai ciudate vedenii, de lupte purtate In aier Intl.&
cavaleri de lumina si alte minuni prevestitoare, in nava-
lirea vestilor superst4ioase despre apariVa lui Carol-cel-
Mare inviat 2, despre ratacirea prin lume a cutaruia dintre
ostasii sai, trecutul intreg apare si la carturari In lumina
legendelor alcatuite do mintea creatoare a color mici. Henrie-
I-in rasare In t knalistul saxon,, cel mai sirguitor dintre
adunatorii de legends populare, ca Pasararul" ; se aminteste-
povestea cerboaicei care se 1nfAiseaza reginei anglo-saxone
Edita ca sa-i vesteasca primejdia puiului, scena din bise'
rica In care Otto I-iu se preface 'n cersitor pentru a cepa-
acestei miloase soW pomana hainei sale Insesi, ivirea fe-
meii care in Italia cere dreptate Imparatului si acesta
jury pe barba lui Otto" ca i-o va face. Din aceiasi co-
moara, nesecata a tradiOei se culege ca la masa pe o zi
a Cesarului germanic se cereau o mie de porci si oi, zece
vase on yin, zece cu bore, o mie de masuri de grin, opt
vaci, afar& de gaini, purcei, pesti, legume si alto multe".
Otto al II-lea, cel Rosu dupa, Chronographas Eaxo, apare
imparVnd averea sa in patru: Intro biserici, saraci, familie
si cavaleri: din copilaria lui se spune cum s'a facut mort.
In nacazul preceptorului care-1 persecuta. Dupa naratiunea
despre Intemeiarea resedinei imperiale de la Goslar se la+
mureste cum pe contele Peppo 1-au mincat soarecii. Gri-

' Muratori, VII, c. 397 8.

2 Ekkehard de Aura.

www.dacoromanica.ro
 1. PAW SI DIPIRATI Mg

gorie al VII-lea apare dupe pilda lui Isus ca un flu

de teslar ; visul mamei sale despre puterea lui pests domnii
de la Mare la Mare" Ii prevesteste imperiala cariera; brun,
unit, el apare In lupta cu Henric al IV-lea copil. Cind e
vorba de a se Impaca sufletul Englesului Gulielm al II.lea
ucis, el apare calarind pe doi balauri. La capul lui Lotar
Imparatul zboarg, porumbei ling o coroana 1; porecla
lui Henric I-iu se explica prin aceia ca la alegere printii
1-au gasit distrindu -se cu prinderea de pasari. La aceleasi,
retrimeterea solilor unguri cu un clue, caruia i se taiasera
coada si urechile. Si lupta cu Ungurii (934) e expusa fa-
bulos. In somn Otto I-iu vede boala ce era sa-1 ieie. Al
doilea Otto moare dupe un an de pe urma unei sageti
otravite. Al treilea, zis Dreptatea Lumii ", e si el Inveninat,
cu inelul si manusa data de vaduva lui Crescenzio. Se ci-
teaza incercarea prin flare de plug aprinse a nevino-
vatiei Imparatesei Cunigunda. Ilenric al II-lea apare ca
Huffehaltz" de pe urma schioparii cu prilejul fugii mira-
culoase. Dracii se bat In zadar pentru sufletul regelui. Si
alegerea lui Henric al III-lea e presintata fabulos, ca si in-
ceputurile domniei. Icoana mica din Egipt care Indeamna
pe Henric al IV-lea la crima, sau desfrinare vine din ace-
Iasi izvor, ca si o serie de anecdote despre pacatele lui.
Hermann de Luxenburg e aratat dupe locul alegerii sale, la
Eisleben, ca regele Usturoiva. Povestirea ulterioara abundg,
In minuni.
Am citat anume aceste fapte pentru a se vedea in oa.
recare amanunte cum se topeste In aurul legendelor sacre
viata de veacuri a acestei Germanii zguduite de anarhie,
Intr'un timp and Ioachim de Calabria prevestia regilor
Angliei si Franciei resultatul ultim al cruciatei for si eu
ctainele din Apocalips, 15muria toate greutAile neinte-
less pentru raVunea cultivate si, In (simpla) Gasconie,
un cleric se numia Eum In legatura cu (per eum', cprin
Fiul' din rugaciuni 2 Un cronicar de cea mai innalta off-
' Anul 1134.
2 Istoria, c. 54.5.

www.dacoromanica.ro
'210 ELEMENTELL lik: UNITATE ilEb16 ALE, MODMINE !21 CONTEktiOlIA A

cialitate si culturA, Otto de Freising, va vorbi de ctra-

ditia comuna ce se aude la raspintii si curti,. Si el va
culege din gura Romanilor stiri despre planul lui Otto al
II-lea de a mug', In tcira lui moastele sfintului Bartolo-
meiu i. Si tot de acolo a prins stirea ca Otto al II-lea era
poreclit moartea Saracinilor" on singerosul" 2, Cronica lui
T-Ielmold va fi continuata de Arnold de Lilbeck In forma
cea mai descusut populara, eroii find pusi sa vorbeasca
ei Insii in locul expunerii.
De si print din familia imperial& a Hohenstaufenilor,
de si admirator al rudei sale imparatul Frederic, de si
hrAnit cu cetirea cea mai vast a literaturii clasice si adu-
cInd din Parisul studiilor sale putinta distinctiunilor fi-
losofice, Otto e pAtruns de mill pentru 4 tragediile Aline
de durere ale nenorocirii umane', pentru toamenii prosti
cari doresc a trAi In cele pAmIntesti si trecatoare,.
(Sintem asa de strinsi), scrie el, 'de amintirea trecu-
tului, de nevoia vremii de fall., de frica primejdiilor vii-
toare, !nett necontenit primim In roi raspunsul mortii si
ni e chiar scIrba de viat.5.. 3.
Amintirea trecutului roman, ridicarea la calitatea cla-
sica a Imparatiei lui Frederic Insusi sint pentru el, Wit,
numai mijloace, poate neefective, de a Impiedeca anarhia
miserabilA In care stA s& se cufunde lumea. De aceia el
va presinta pe printii boemi ca o creatiune a Imperiului
etern, continuare a color trei monarhii anterioare din Bi-
blie; de aceia va face din regalitatea italiana a lui Lu-
dovic Burgundul, fiul lui Boso, donatia din partea lui Arnulf,
la Lorsch, a cltorva orase si Tinuturi la picioarele Alpilor";
de aceia Guido va apArea ca unul care usurpase regatul
Italiei". Dad. Sventibol], fiul lui Arnulf, poate fi privit ca
ultimul dintre Carolingini, dacA In Conrad I-iu, fiul fratelui
lui Ludovic Copilul, ar fi incetat regalitatea carolingianA,
1 VI, 25.
I Mid., 26.
a VII, 34.

www.dacoromanica.ro
 I. PAP! §1 iMPARATI 111

Vorbindu-se acum numai de o regalitate germana"; ea nu

iese pentru aceasta din: cadrul Monarhiilor" 1: e ca urmarea
prin Ptolemei a Faraonilor. Paralelismul Imparatilor saxoni
cu Carolingienii i se impune 2. El tine sä se stie ca &dui
calatoriei la Roma n'a fost parasit nici de cei cari an murit
totusi ea regi germaniciimparatia, data, va peri vre-odata,
aceasta se va datorl, dui:4 asemanarea cu Babilonienii,
sau Francilor, sau Grecilor" 3. Data, va reveni in Istoria
lui Frederic asupra acestor conceptii pentru a serba in el
pe Germanul restabilitor al Pacii, el arata insa oare care
neincredere asupra trainiciei ei, si nu1 intereseaza prea
mult. Seria de razboaie urmatoare n'o banuieste. Si cruciata
lui Conrad o va pretui pentru pacea care result& din ple-
carea elementelor turburatoare 4.
Numai Rahewin, continuatorul lui Otto, are in vedere
doar puterea imperials a lui Frederic, divinul Augusta.
El citeaza bucuros scrisorile acestuia prin care rgspingea
aspru pretentiile de suzeranitate papale in 1157, presinta
pe regele Franciei Ingrozit la singura ideie ca Imparatul,
supt pretext de Intrevedere la Troyes, vrea sg.-1 atace,
consider& aceasta temere ca o biruinta a Germanilor, In-
nalta actul de supunere al prelaWor din regatul de Arles
(Lyon, Valence, Avignon) si vede in cererea unui preten-
dent ungur dovada a Imperiul roman e locul de refugiu
al lumii Intregi ".
In cursul lungii lupte dintre Papi si Imparatd clericii
germani In cea mai mare parte a for tinusera cu Scaunul
roman Henric al IV-lea are foarte rani aparatori, inte-

' El pomeneste pe scriitorii cari consider4 pe Henric I-iu ca un aim,

plu duce supus Carolingianului din Fran fa (Vi, 18). MAcar pAna ce la
Bonn, In 921, Carol-cel-Simplu 1$t pArAse§te Fretentiile. El adauge ega-
lisarea do la 918, prin participarea ambilor regi, cu presenta unui lcgat
papal. la dieta din Ingelhe.m.
I VI, 24.
8 VI, 22. Totusi el se pre-intA ca un simplu povestitor fArA pretentii
de a judeca (§ 23).
4 Istoria, c. 42.

www.dacoromanica.ro
L112 ELEMENTELE DE UNITATE MEIMEVALE, MODERNE SI CONTEMUORANE

resati si aceia, si niciodata amintirea suferintilor lui nu

se aluce pentru a Intari causa iui Frederic Barba-Rosie ,
dar In scrisul cronicarilor, autorilor de biografii se simle
o mare oboseala 'n indeplinirea acestei grele datorii. E o
nesfirsita parere de ran ca s'a 1ntimplat ce s'a intImplat.
Pe cind chiar faptele lui Frederic nu alia nici in Otto de
Freising, amestecator de amintiri, de acte publice, de tin-
guiri, nici in Rahewin, simplu codificator, mindru de im-
partialitatea lui, pretuitori potriviti, pe clod dupe innecarea
In Cydnus si trista Ingropare din Antiohia prin grija unui
fiu care e pindit de moarte si el, amintirea Cesarului nu
provoaca o literature, viata lui Norbert Francesul, Inteme-
ietorul ordinului de Pr6montr6, linga Laon originar din
Xanten pe Rit, el se francisase in tinereta lui , afla, multi
si entusiasti povestitori. Din traiul celui care In treizeci
de ani Meuse, de la Gasconi pang, in Saxonia, o suta de
manastiri ale tacerii si strictei abstinente In toate, se role-
veaza saracia absoluta, calcarea pamintului cu picioarele
goale, zdrentoasa imbracaminte, opositia la once maretie,
reserva fats de Papa, innaintea caruia apara drepturile lui
Lotar, sentimentalitatea populara care face pe acest pre-
decesor al Sf. Francisc sa, Imblinzeasca, fiarele, puind pe
lupi supt ordinele pastorasilor la paza oilor I. Colonia vazu
arzindu-se calugari fanatici si entusiasti 2
Contra conceptiei imperiale si In legatura cu acel impe-
rialism apostolic care nu e pentru un singur popor, privirile
unor scriitori germani, represintind un intreg curent, Her-
bord, Helmold, se indreapta catre lumile nationale slave,
undo un Otto de Bamberg duce crestinism si civilisatie
Latina, distrugind vechea culture gotica si slava, cu Inca,
xnai vechi radacini tracice, care ar fi Post capabila poate
de o desvoltare proprie, Cetitorul e dus in Pomerania, la
la Pirissa, Iulina, Stettin, Gradicia, Lubin, Colobrega, Bel-
grad, la curtile de lemn fortificate, cu palatul cneazului-
1 Viola Sf. Norbert ; Hermann, Minunile Sf. Marii din Leon; Viala
lui Gottfried de Kappenber g ; Fundarea nulnas'irii Gottesgnaden.
1 Analele Coloniei, la a. 1163.

www.dacoromanica.ro
 I. - PAPI SI iSIPIIIATI X18

raga, la tIrgurile uncle se acluna barbarii si unde misionarii

gata de marturii implinta crucea, la templele cu picturi
si scuipturi de oameni cu mai multe capete zeul Tri-
glav , de animale si pasAri, cu depositele de arms si comori,
cu vasele de argint si our pentru preziceri, cu cornurile
batute 'n pietre scumpe, cu stejarii si nucii sacri linga
izvoare, crutati la convertire prin rugaciunile populatiei,
apoi cu caii negri profetici, cu datinele crunte de ucidere a
fetelor, netrebnice, dar si cu ospitalitatea larga, cu nesti-
inta furtului, cu poesia sufletelor. Interesul, desfacut de
Roma discordiilor, de Imperiul competitiilor, merge pana
la departata Riigen, cu jertfele de oameni, cu asprul cult
al lui Marte-Gerovit si al lui Jul cu Tanta, cu treptele de
templu de pe care se vorbeste poporului, cu maruntele
case de sat tracic, Incunjurate de santuri si garduri. Con-
vertirea la crestinism a cneazului Pribislav, luptele necur-
mate ale lui Niklot, menit sa cad insusi de mina dus-
manilor, atrag atentia mai mult decit ce fac Longobarzii
norocosi In lupta cu Imperiul apuind.
In curind vom avea o serie de scriitori despre lucrurile
romane. §tirile francese navalesc biografiile Papilor, si
Otto de Freising inseamna ca regele Conrad se coboria
dupa mama din cprea-luminatii printd ai Galiei, cari se trag
din vechea semintie a tiranilor si an fost botezati de fe-
ricitul Remigiu ) 1.
De alminterea, pe un timp cind Filip de Suabia nu joaca
in Germania rolul de respectat president al vietilor locale,
Inca fara legaturi statornice, pe care-1 cistigase si-1 reti-
nuse Frederic I-iu, iar Otto, fiiul lui Henric Leul si al prin-
cipesei englese, crescut in Anglia, deprins cu viata englesa
mai mult decit cu acest haos germanic si vorbind cu strainii
frantuzeste 2, e mai mult un ajutator bine venit si folositor
I VI, 28. Consideratii geografico-istorice asupra Galici, aid ,§ 30.
Godefroy de Bouillon tie la lerusalim, ca Lotaringian, sA impace,
cele doua neamuri, ce apar deci ca deosebite (VII, 5).
2 S'alutem li marclat,spune el lui Ezzelino cie Romano (Muratori, VIII,
G. 20).

www.dacoromanica.ro
214 ELENIVITELE DE UNITATE MEDIEVALE, MODERNE BSI CONTEMPORA -NE

at regalitatii Plantagenetilor in lupta cu Capetienii francesi,

pentru Flandra !nail], pentru Normandia pe ur ma 1, situatia
dominant, In lumea germanica, de care shit Inca stains
legate, prin omagiul de vasalitate, prin daruri, tribut si
contingente militare, State le subgermanice ale Slavilor
vecini, ravine pe incetul Boemiei.
Aceasta o arata si desvoltarea subita a unei istoriografii
boeme care e superioar, supt condeiul lui Cosma de Praga
(n. pe la 1050), octogenarul cronicar al dinastiei Przemys-
lizilor, de la fabulosii Crocco si Libussa pana la noua re-
galitate, create,, adeca recunoscuta, de Frederic insusi, la
11 Ianuar 1158, in dieta de la Regensburg, fats de insemnarile
difuse, fara unitate de fond si de tendinte, ale lui Otto de
Freising Austriacul si ale functionarului care-I presinta si-1
continua, Rahew'n. 0 viata, populara puternick In stare
sa elaboreze legende 'n adincul intunerec al celor mai
departate Inceputuri, se imbraca !rite° impunatoare forma
latina, si acela care, nu mai putin Invatat decit Otto in-
susi, cel purtat totusi la scoala din Paris pe care o
cunoaste si o admira si acest Slav , citeaza, pe Statiu si
pe Paul Diaconul si face necantenite alaturari cu mitologia
si poesia clasica, acela care stie sa, umple golul informa-
tiei sale prin discursuri plasmuite, prin scrisori de fabricatie
proprie si prin consideratii morale, dovedeste prin aceasta
chiar cit de mult se ridicase in acest moment Statul, de
o vasalitate mai mult aparenta, al acelora cari, la 1086,
dupA lungi lupte cu ducii poloni, erau aclamati de popor
ca regi ai Boemilor si Polonilor, marinimosi, pasnici, de
Dumnezeu incoronati". Canonicul de la Vissehrad", care
Incepe cu biruinta slava din 1126 contra lui Lotar, regele
saxon, ispitit de Otto, ducele Moraviei, si plin de trufie,
lacomie de bani, mutate si nedreptate", are chiar un vadit
si patimas caracter national 2, fara ca pentru aceasta Boemia
1 Gerlach de Miihlhausen scrie: cu Imparatul (Henric) a murit si
dreptttea si pacsa Imperiului".
2 In schimb, calugArul de la Weingarten, istoric al Welfilor, califica
pe Boemi, la 1165, ca popor grozav, vrednic de ura lui Dumnezeu

www.dacoromanica.ro
 I. -- PAI1 .51 1511'111AV 215

sa. Inteleaga a pierde tot ce putea fi folositor pentru sco-

purile sale in participarea la Imperiu. Pe atunci Praga se
Infrumuseta dup5. pilda cetAtilor latine 1" cunoscute Boe-
milor prin participarea lor, glorificall In cronici, la cam-
paniile italiene ale lui Lotar si Frederic 2, si VincEntiu de
Praga 8 Isi va dedica lucrarea lui Vladislav, ygloriosul si prea-
luminatul rege al Boemilor, vestitul si totdeauna Invinga-
torul", un titlu In care se cuprindeau pretentii mai In-
tinse cleat hotarele terii sale, urmas al acelui duce
Sobeslav, caruia-i dAdea titlul de 4 parinte al patriei, 4. Un
alt Sobeslav, rege al teranilor., va intAri Inca, prin ca-
racterul lui popular, aceastA putere 5.

ei a oamenilor`. Ura contra ducelui Boemiei e notata, la 1159, kti de

Analele Coloniei. Gerlach de Milhlhausen, cronicarul boem, criticti
numirea unui arhiepiscop de Praga, de-ai reginei germane care ru
etia limba cella.
I Canonicul de Wissehrad, la a. 4135.
1 Ducele Conrad de Boemia moare lingA Neapole, la 1190.
8 El aude pe Milanesi strigind : fora, mora. Episcopul Daniil, care
invatase In Franta, etia italieneete; cea mai circumstantiata descriere
a campaniei din 1153 contra Milanului e a lui Vincentiu de Pragas
martin. ocular.
' Autorul a fost In toata Italia cu Vlddica flaniil si imparatul (v.
a. 4155).
8 Gerlach de Milhlhauserh

www.dacoromanica.ro
 XV.

Epoca lui Frederic al II-lea : Imperiul italian *1

regalitatea germang.
A fost vre-odata intentia lni Henric al IV-lea, cum se
spune de obiceiu, sa se faca Imparat in Bizant, unde di-
nastia Comnenilor fusese Inlaturata du pa crimele a moralului
ambitios Andronic de represintantii aristocratiEi bogafe, An.
ghelii, Isaac, eel d'intaiu Imparat din aceasta ncua Casa
fiind Inlocuit, printr'o revolts, de fratele sat' Alexie, care-§i
goni nepotul omonim In exil apusean ?
Nicio dovada serioasa nu vine In sprijinul acestei aser-
tiuni asa de raspIndite. Intro un Imperiu si cellalt era o
veche cearta de titluri pe care o Intilnim si pe vremea
lui Conrad, clod cancela-ia acestuia spunea Grecului" ca
Noua Roma a lui e fiica a celeilalte, §i, acordind Intaiu
rivalului fitful de Imparat de Constantinopol", ispravia
intitullndu -1 rege al Grecilor", pentru ca solii lui rostisera
cuvinte tari §i, sa spun drept, neauzite In tot trecutul",
ma. Mott nici cu primejdia vietii fiului regele germanic
nu le-ar fi putut primi; totuqi, mediator fiind Pietro Polano,
dogele Venetiei, se Incheiara oarecare Intelegeri cu privire
la Sicilia qi la amenintarile Rutenilor" din Chiev, qi Ioan
Comnenul primi un ajutor de 500 de cabalarii" care ar
fi putut sa se ridice §i la un numar Inqesit, Conrad Insusi
oferindu-se In anume conditli ' Trecerea lui Conrad cruciatul

' Qtto de 'reining, Istoria, c. 3 ei urn.

www.dacoromanica.ro
 t. rAl.1 Si IMPARATI 111

avu si momente neplacute, la dus si la Intors mai ales

din causa ceremoniilor de Intimpinare descrise in cronica
din Lubeck, dar lasa relatii care furs invocate mai tarziu
fat/ de ducele boem, aliatul regelui: oricum, dusmanul ra-
minea Roger de Sicilia, care pradase Coron, Modon, Co-
rintul, Teba, Atena si ameninta Dalmatia'. Supt Frederic,
putin dupa, 1150, soli greci veniti In Germania stirnira in-
dignare prin titlul pe care-1 Wean Cesarului occidental,
ceia ce nu impiedeca pe fiul lui Conrad, Frederic, sa fie
Mout cavaler in preset*, ambasadorului, dupa dorinta
matusei constantinopolitane 2. Necontenite so]ii se poarta
intro o Curte si cealalta, in legatura cu afacerile Siciliei:
°data Frederic trimete pe markgrafui de Carintia si pe
Eul dogelui venetian. Cearta pentru Ancona, nude statu
un Mare-Domestic bizantin (pan/ la 1171), nu duse la vreo
ciocnire, si cererile, amintite, ale lui Manuil catre Papa,
de la care astepta si coroana Apusului, n'avura, vreo ur-
mare, lucrul de capetenie pentru Greci" fiind tot recapa-
tarea posesiunilor de odinioara din Apulia si Sicilia. La
1179, Intro Manuil si Frederic, In 1Fgatura cu vestile vic-
torioase din Orient trimese de cel d'intaiu celui de-al cloiJea,
vechea cearta reincepu, pentru titluri, pe care cronici pa
a lui Albert de Stade, dupa Insemnari gresite, le redau
Intr'o forma exagerata. Manuil, care consimtise a-si zice
Imp /rat al Romei Noua 1, tinea pe ruda Imparatesei ger-
mane, Berta de Sulzbacb; fusese vorba ca Frederic fnsusi
s/ iea o sotie bizantina4. Manuil peti pentru nepotul sau
de fiu Petra pe fiica vasalului german, mostenitorul Boe-
miei, Frederic '. La 1171 se negocia casatoria unui fiu al
lui Frederic cu o princesa, bizantina G. Irina, princes/ bi-
zantina, tiic& a lui Isaac insu§i, care 'fuses° EnAritata. la
' Pisani ar fl oferit lui Frederic la 1162 ajutor §i pentru a lua Cons-
tantinopolul (Analele Coloniei).
2 Rahewin, spre sfir§it.
3 Rahewin.
i AcelaQi, spre sfiqit.
5 Vincentiu de Praga.
Is Analele C9limiei

www.dacoromanica.ro
218 ZLZMENTELE DL IMITATE bIZDIEVALE, MODMINE SI CONTPItIPODANg

Normanzi, a devenit, de voie on de sill, tovarlsa lui Filip,

fratele lui Henric al VI-lea si In numele acestuia senior de
Toscana si de Spoleto, Innainte de a fi ales moartea
fratelui Ii prinsese pe pamint italian rege germanic.
E adevgrat ca Grecii, pentru calcgrile de pace In timpul
cruciatei din urma, trebuirg sg plateascl un tribut ala-
manic. Dar nu li se putea cere mai mult. Ideia unei rsu-
niri a celor don& coroane nu putea fi simpatica nici In
Apus pe o vreme cind In Genova cronica oficialg stria, la
moartea lui Manuil, cl din ea s'a tras mare ruing si pa-
guba, pentru toatg crestingtatea" 1. Iar descriitorul asediului
Anconei recunoaste el cAnconitanii iubiau foarte Imperiul
grecs 2. Filip u fusese candidat la tronul Bizantului, cum
nu putuse fi Intaiul sot al Irinei. Cele doug lumi erau
Insa prea deosebite, si stApInirea siciliana a lui Henric
nu-1 flcea mai mull ca pe Innaintasii sai acolo un poftitor
de Bizant. Filip avea, de altfel, In grija sa soarta cum-
natului grec adgpostit la dinsul Dna. Bizantul va fi luat
de Latini, aceasta se va face pe singura tale posibild : in
Juneciune de cruciata.
De altfel Orientul imperial nu mai era privit de nimeni
In Apus ca acea parte din vechiul Imperiu In care s'ar fi
pgstrat fgra Intrerupere ideia romans si calitatea de Au-
gusti a Imparatilcr, cum de alminterea o taggduise cu
atita timp In urrna episcopal de Cremona Liutprand. La
sfirsitul secolului al XIII-lea, cind FOcobald de Ferrara In-
treprinde un fel de istorie universal) a .evului mediu, el
Inllturg aceste argumente de prioritate si obsery a din
partea lui ca locul Intgiu revine acelora cari au avut Roma
si Senatul; ei represinta tatgl, radacina, ceilalti fiul, bun-
chiul, care MIA rIdacing se usucg a.
Linde christianitas universa ruinam ma'imam et detrimentum
incurrit, Oberto, ed. Muratori, c. 355.
2 Ibid., c. 929.
S Quaesitum est horum duorum Imperiorum utrum dignius. Nam
quidam dicunt quod Orientis Imperium, quod putentiores Romani tune
Monarchae earl portion= Imperil sibi praeelegerunt potissimum, 0C-

www.dacoromanica.ro
 1- PAM §I blPiRA1 I 210

Cruciata din 1204 s'a Inceput, fireste, cu binecuvintarea

Papei Inocentiu. Ea pornia ins& intreagA diu propaganda
entusiastA, mistica, avind on caracter superstitios popular,
potrivit cu nevoile vremii, a unui simplu preot de sat,
din Franta cum era de asteptat din Franta Clunia-
censilor, a lui Bernard si a lui Norbert. Foulques de Neuilly
nu e un simplu predicator ca Picardul Petru Ermitul,
nici un invatat al timpnlui, un fruntas al kitiintei ca Sfintul
de la Clairvaux, nici un profet ca acel Rudolf care pe la
jumatatea veacului al XII-lea puses_e In miscare spre le-
rusalim regiunile rEnane 2. El e un facator de minuni, care
da vAz orbilor si mers paraliticilor. Farb o interventie di-
recta, locall, personal& se prind pentru a conduce expe-
ditia oameni ca Bonifaciu de Montferrat, dintr'o familie cu
legaturi in Orient, undo Conrad, din aceiasi Casa de mar-
chisi subalpini, a fost rege at Ierusalimului; Flandra e re-
presintatA de contele Balduin, in legatura cu acel curent
care de mult mina spre Rasaritul unde fusese rege Lota-
ringianul Godefroy 3 pe acesti Franci romanici 9. Afacerea"
pe care o realiseaz5. Venetia, pe jumatate bizantina si acum

eidentali parti renunciantes, et Augustus integer in Oriente remansit.

Mea quidem sententia hoc occidentals dignius illo fore, quippe ro-
manus populus et Senatus Imperium constitu8re romanum, et ubi Roma
et Sonatus, ibi est stipes Imperii, in Constantinopli vero est ramus.
Occ dentate Imperium pater est, orientate est fiilius, et quod ex Patre
Filius est, et non Pater ex Filio Pater dignius approbat. Occidentis
sive Romanorum Imperator populi et Senatus romani ac romani pon.
tificis auctoritate fulcitu, est. Hie est stipes et radix Imperil. In Ori-
ente est truncus, et, ubi radix, ibi vigor ; ramus a stipite caesus arescit,
abscisso ramo viret stipes et pullulat ; quamobrem hoc orientali est
dignius iudicandum; Muratori, IX, c 112. $1 In catalogul aceluiasi,
c. 231 $i la inceputul cronicii lui italiene, ibid., c. 292-3.
1 Analele Sf. Jacob din Liege, la a. 114G.
2 Un fiu al ducelui de Lorena e botezat in 1206 Godefroy dupit
numele bunicului sau' (Analele lui Reiner).
3 La cruciata precedents particirasera Filip de Flandra, Henric de
Champagne, tot dintr'o familie legata de iegalitatea Ierusalimului,
Teobald de Blois. Regina Ungariei, mcarta la Milton, era ,sora rcgelui
Filip August.

www.dacoromanica.ro
220 f LENIENTELE DE UNITA= blEDIEYALE, MODEMS §1 CONTE11100flANE

In atitea privinti, dar smulsa, din acea quasi-vasalitate

bizantina pe care o represintasera negocierile Ia Constan-
tinopol, pentru regii germanici, a familiei ducal() Polano,
iese si ea din cercul de influent& si de comand& al papa-
litatii. Se poate zice chiar ca, libertatea italiana cuteaza
pentru Intaia oars, pe vechile drumuri comerciale In Le-
vant, sa inaugureze si acolo o viata politic& In relatie cu
desvoltarea si emanciparea cetatilor. Cavalerizm si muni-
cipalitate, acestea sint caracterile noii cruciate, cu that&
Indrazneala pe care o poate da Intaiul factor si combina-
tiile de interes, frumoase sau urite, dar profitabile, care
yin neaparat de la al doilea.
Papa si-a numit represintantul sau, legatul, dar rolul
acestui cardinal e si mai putin decisiv decIt at episcopului
de Puy In cruciata intaia. In scrisoarea lui Balduin si a
lui Hugues de St. Pol catre Otto de l3raunschweig, abia
considerat ca un egal, iar nu ca seful firesc at unei ase-
menea porniri desrobitoare catre Locurile Sfinte, Zara,
ocupata contra Ungurilor pentru Venetieni, In sama chi-
riei corniilor de transport pentru cruciati, e numita, ,,ora-
sul diversiunii", al calcarii de juramInt, at parasirii de scop.
Legatul a cautat zadarnic O. lmpiedece aceasta lovitura
data supt steagul Bisericii regelui apostolic '. Mid s'a facut,
la Corfu., legttura cu tInarul Alexie, scopul pentru ei era
numai, dupa, invataturile din trecut, asigurarea provisiilor
pentru a trece la Ierusalim 2 Ideia de a vol sa inchine
1 Anale contemporane pretind ca Sudanul cistigase, spre a In.
latura o loviturd contra Egiptului sau, pe Venetieni pentru aceastA
deviare.
2 Serisoarea contelui de S. Pol cdtre ducele de Brabant (in aceleaci
Anale de Colonia) spune cd acest argument a fost adus de Balduin,
de Bonifaciu si de contele de Blois contra celor cari se cereau ma-
joritatea la Akkon. Se pune insd conditia de a se sta la Constan-
tinopol doar o luna. Alexie oferd provisii pe un an, a lines 10.000
de cavaleri tot pa un an in Palestina, a trimete, In toatA viata, E00
de caldri ai sal acolo ci a plati dogelui si armatei cite 100.000 de
mArci do argint. Sotia lui Balduin bar fi asteptat Ia Akkon (Ana.
lele lui Itliner). Ea si moan) acolo, ca ImpArdteasa (i6i4).

www.dacoromanica.ro
 1. PAP! §1 iMPARATI

flizan01 Papei, ca sa latiniseze crestinatatea oriental,, 0

rasping cei doi fiefi ca o calomnie a Grecilor. Incoronarea
ocrotitului lor la St. Sofia o consider, ca un act serios
si definitiv; data el fsi indeplineste, data e hint a-si In-
deplini datoria de a da cele 20.000 de marci si a lua asu-
pra-si flota pe Inca un an, totul e terminat: se va merge
catre Mormintul Domnului. Apar ca piste conditii secun-
dare favorisarea operei de unire a Bisericilor si omagiul
catre St. Parinte din Apus 1. In primavara se va pleca mai
departe, prin Egipt; scrisorile de sfidaie catre Sultanul
Babiloniei" s'au si trimes. Si alt, scrisoare a lui Balduin
ajuns acum dupa desertarea de la obligatiile Iui solemne
a bietului tinerel Imparat, dupa usurpatia Iui Duca Mur-
tzuphlos si a lui Laskaris, pe care aceasta epistola-1 nu-
meste (Constantin, , nprea-credincics Imparat de Cons-
tantinopol, de Dumnezeu Incoronat, Imparat roman si Au-
gust", ramfind cconte de Flandra si Hainaut), area, ca
lucrul neasteptat, de si dorit, poate de Venetieni, a venit
de la sine, la capatul unei intregi serii de provocari si ca
singur nvjloc prin care se putea ie0 dintr'o situatie financiard
imposibila a intregii aventuri.
Nimic care sa fie In relatie directs, intima cu Inocentiu
si en politica lui de represintant al lui (Sanctus Petrus
Imperator,. Nimic chiar In special religios si raspicat ca-
tolic. 0 icoana luata de la dusmani e trimeasa doar Cir-
tercienilor venerati, In Apusul for 2. Totusi episcopii de
1 Dar contele de St. Pol scrie: in causa Mintuitorului am ajuns
acolo Incit Biserica rasAriteanit, a aril capitala era Innainte Cons-
tantinopolul, Impreuna cu ImpAratul ci tot Imperiul salt, s'a cerut iar
ca din vechime de aeful ei, Papa Romei, se recunoa§te iar ca flica a
Bisericii romane ai de acum o va asculta dupA obiceiu cu cap smerit
ksi cu toatet supunerea." Se spera ca ai patriarhul se va incorpora Bi-
sericii Apusului.
2 Alto lucruri luate de Cistercieni, In cronica lui Otto de Skt. Bla-
sien. la a. 1205. Numai Spaniolii biruitori asupra Maurilor ii trimet
Papei un tort de mdtasa al un steag de our "; Ricard de S. Germano,
Muratori, VD, c. 255.

www.dacoromanica.ro
222 ELEMENTELE DE UNITATE MEDIEVALE, MODERNE SI CONTEMUORANE

Soissons ' si de Troyes sint cei d'intaiu, cari in acea zi

de April 1204, au razbit pe zidurile bizantine, cu contin-
gentele lor. Un patriarh latin al Venetiei va porunci unui
nou cler, de imigratie.
Dar sint Greci cari aplauda la incoronarea lui Balduin
si se pastreaza, cu vechiul titlu, obiceiurile bizantine. Cind
Roma Incearca a pune mina, recunoscindu-i-se hegemonia,
pe anume venituri din acest vechiu Orient in sfirsit clsti-
gat, ea Intimpina un refus decent. Ajutoare da, si el nu
le poate da; subsidii pentru Scaunul apostolic In asa de
grele Imprejurari, nu, pentru ca toate mijloacele sint
cerute In acest mediu politic bizantin, unde, cu Greci, Bul-
gari, Vlahi, lupta continua si va continua fail un moment
de oprire. Asifel, cind papalitatea parea ca va putea sa ser-
heze cel mai mare triumf din toat4 istoria ei de lupte, se cons-
tata numai neputin(a de a traduce in realitate pretenfiile sale,
a doua zi dupci aparenta for victorie. Inocentdu va trebui sa
accepts si ofertele, absolut nesincere, ale Imparatului vlah
Ionita, pe care-1 intitulase ciudat, pentru a nu jigni pe
altii, crege al Valabilor si al Bulgarilor,, vorbind, inteo
epoca, de clasicism navalitor, de romanitatea ancestrala a
acestora. Dar, cind, pe malurile Marii Baltice, se Intreprin de
energic, dincolo de Pomerania trainic supusa crestinismului,
opera de convertire a Litvanilor, activitatea lui Meinhard
de Sigeberg are un caracter personal si, oricum, e mai
mult in legatura cu acea expansiune saxona pe care o
infatiseaza, in capitole epice. Germanii Helmold si Armold
de Lubeck.
NI de problema germana, Papa s'a grabit sa recu-
noasca pe acela dintre concurenti care, oricit de Saxon
prin familia tatalui sat], e prin mama, prin educatie, prin
' Pentru Intoarcerea lui, cu relicvii, Analele lui Reiner, la a. 1205
El duce apoi in Orient not cruciati (ibid., la 2. 1207). Nuroai Ri-
card de S. Germano, un Napoletan loaialist, spune cA pentru Papa a
fost luat Constantinopolul: potestati romanae Ecclesiae, cui antea non
intenderat, subiecerunt Warn, (Muratori, VII, c. 9b1),

www.dacoromanica.ro
 I. PAH SI iAlbARATi 223

daraeterul local al creatorilor §i sustinatorilor puterii sale

mai putin germanic, pe Otto, caruia unii 1 Ii zicean Otto
de Poitou, dup. mama. Aceasta cu atit mai mult, en clt,
in certele italiene, Filip fusese excomunicat Inca din 1198
§i absolvit numai de legat, far. confirmarea Papei. Inca
din 1201 actul de recunoastere s'a Indeplinit, dar nici
vorba nu este de o calatorie In Italia, undo puterea do-
bindita de Henric al VI-lea se farimiteaza zilnic, §i prin
silintile Bisericii, care vede o vacanta qi Into lege sa profits
de dinsa. Caci In zadar Conrad, ducele de Suabia, care sta-
pine§te la Spoleto, s'a oferit Papei, cu tribut anual §i con-
tingent de soldati, cu ostateci dintre fiii sai, cu subsidii
pentru soldatdi papali din castelele toscane; el e silt sa
piece, §i ai sai can ramIn trebuie sa admita, noua atIrnare
de Sfintul. Petru. La Spoleto Inocentiu apare ca biruitor.
Cetatile toscane fac yi ele o Liga, cu un rector §1 un prior
In frunte, ladatorindu- se a nu primi nici rege, nici Imparat,
ci a Linea soma, numai de drepturile Bisericii asupra teri-
toriului lor. Tot pamintul contesei Matilda e cuprins In re-
vendicatiile papale, care ating §i Ravena; la Ancona, au-
toritatea reginei amstanta, care inlocuie§te pe Marcualdo,
Marquardt, redus a se uni cu Saracinii, e admisa numai
cu titlu de vasalitate fat. de Sf. Scauo. Regele germanic
e considerat ca un simplu vasal, care deocamdata e bine
sa ramlie, neincoronat, acasa la clinsul. Doar e vremea cind,
la 1204, Petru, regele Aragonului qi senior de Montpellier,
ofera regatul sau Papei..., pe vecie, pentru mintuirea su-
fletului sau" 2; se va trimete la Roma, anual, un tribut de
250 de uncii de aur. Amenintat de Francesi, regele An-
gliei, Ivan Fara detara, va reinnoi Inchinarea veche a Da-
nesului Canut. In numele Bisericii la 1206 se Incepe In
Sud, de Ordinul Sfintulai Dominic, cu participarea unui legat

2 Analele lui Reiner, la a. 1204.

2 Biograful lui Inocentiu: obtulit regatum swum Papae..., in per-
petuum, pro remedio animae suae°. El gi urma§ii devin ifideles at
obnoxii).

www.dacoromanica.ro
224 ELE4Enrnt DE (INItATE MEDTES ALE, MODERNE F CONTEMPOitANE

4i a doisprezece abati cistercieni, opera de stirpire a eresiei

albingese.
Dar si aici initiativa e romanica, cruciatii cad aga
se socot acestia bellatores Domini, an un sef frances, pe
Simon de Montfort, §i se lucreaza, in viitor, pentru re-
gele Franciei, pretei4iile aragonese fiind zdrobite 'n Infrin-
gerea regelui Petru, si Castilia unindu-se cu Franta regala
prin casatoria princesei Blanca cu fiul lui Ludovic al VIII-lea,
acuma domn al Sudului galic.
In Turingia, la Rin, lupta !titre Otto, at carui frate e
marchis in Brandenburg §i care e recunoscut gi de-a lungul
Mlrii Baltice, si Filip continua, Intetita, cu participarea
Boemilor, cad nu cruta nimic I. (Pe malurile Moseleix, spun
oameni ce iesisera la plimbare acolo, naparuse o stafie de
marime minunata, cu chip de om, calare pe un cal negru.
Inspaimintindu -se ei, stafia vine hotarit catre dinsii si-i
Indeamna, sä n'aiba teama, caci e Teodoric, fost rege al
Veronei, si vesteste ca va cadea tot felul de nenorocire
qi miserie asupra Intregului Imperiu roman. Acestea si
altele multe le-a vorbit cu dln§ii, apoi calare trecu Mosela
si peri din ochii for 2 >
Abia In 1207, dupa ce Otto ajunse in Anglia tineretelor
sale ca un rugator ce aduna subsidii In miseria lui, soli
papali, Intl.() can patriarhul de Aquileia, intervin pentru
Impacare, absolvind pe Filip, prietenul Francesilor, de ve-
chea excomunicatie. 0 Intllnire a rivalilor aduse numai un
armistitiu de citeva luni, mai mult sau mai putin observat
de aderentii cari, de fapt, Ii stapiniau. Abia se lncheiase
terminul acestui armistitdu, §i Otto de Wittelsbach, patrun-
zind, la Bamberg, In odaia lui Filip (21 Iunie 1208), 11
jertfia unui vechiu resentiment personal, cas unit al
1 Cronica din Skt. Peter, la a. 1E03. La moartea lui Filip, croni-
carul oficial genoves spune ca se oprise comegul: Universa terra
teutonica in tantum fuit perturbata quod mercatores et iter agentes
per partes Mita securi ire non poterant. Et, quod deterius fuit, multi
invent) iuerunt penitus exspoliati" (Muratori, VI, c. 337).
2 Analele din Colonia, la a. 1197.

www.dacoromanica.ro
 I. - PAPI §I hivinAll 225

unui rege germanic asasinat de ai lui, In Cara lui, crimA

neauzit& la Germani de veacuri" 1.
Otto a rAmas, pentru a se evita alts, alegere, singur :ref
nominal In anarhia natiei sale. I se aduc insigniile pe care
le pastrase Filip, 1ncoronat, dupa luni de silinte, la Aachen.
Dieta de la Frankfurt, pe teritoriu franc, recunoaqte pe
odrasla saxona, care Intare§te legile lui Carol-cel-Mare". Un
cronicar contemporan spune ca de mult nu fusese In Imperiu
atita liniqte §i sigurantl 2. Calatoria romanA 8 o face Mr&
stralucire, dar fall piedeci, primind subsidiile rAmase In
urma qi indatorindu-se a lasa Bisericii tot ce ocupase din
mogtenirea italian& a nohenstaufenilor. I se confers cbe-
neficiul' coroanei imperiale la Roma, In ziva de 4 Octombre
12094. Milanesii, prietenil sal, pazesc la podul pe Tibru sa
nu-1 atace plebea romans, vrAjma§A 5, care-i §i dadu o hipta
formal& dupa aceasta. Fagaduise tot ce se ceruse de la
dinsul 6, dar de a doua zi, prelungind qederea sa, arata cI
lucreaz& dupa propriul sail gin&
De fapt el relua Ins& fatA de mostenirea Matildei ca qi
1'3,0 de Sicilia, uncle, dui:4 moartea Constantei, copilul
avea ca singur aliat Scaunul roman 7, cAci Constanta-1
fncredintase Papei 8-, unde Frederic cre§tea ca un autentic
succesor al regilor normanzi, politica traditional, a regilor

1 Cronica din Skt. Peter. Tot asa Analele lui Reiner: csi analele
trebuie a se ru§ineze de o crime ca aceasta.Fiica lni Isaac pAstril
comoara lui, dar In Septembre, dupa o nastere grea, ea moare.
2 Analele din Marbach.
8 V. 131 Viata lui Ezzelino, In Muratori, VIII, c. 204.
4 26 Septembre, dupa Cronica de Ceccano (Muratori, VII, c. 889).

3 Analele lui Reiner.

o Cronica din Skt. Peter. Cf, Winkelmann, Kaiser Otto IV., Philipp von
Schwaben and Otto IV.; Abel, Konig Philipp der Hohenstaufen. Ge-
nova-1 refusase ca aliat, dar Pisa Incheie un tratat cu el (Cronica, lui
Marchisio).
2 Cui praeter romanam Ecclesiam nullus erat adiutor (Chron. ere-
monense, In Muratori, VII, c. 639).
8 St Scaun purtase mai mult Limp lupte cu Marquard care se pre-
tindea el tutor din voia lui Henric (Ricard de S. Germano, c. 977-80).

www.dacoromanica.ro
226 gLEI1E1114ELE DE UNItATE sigDIEVALE, i013ELANE $1 CONTEMPOAANg

germanici. In Novembre, el se afla, In fruntea ostafillor sal,

a§teptind flota pisana, In Apulia, asecliind Capua, unde ierna,
primind Neapole, In cunjurInd Aversa ; cchiar unii printI ai
Siciliei, pe lInga Saracini, can aveau cele mai tars cetati
In munte, it poftira §i-i fagaduiau ca, vox supune toata
Sicilia puterii sale 4. Organele de administratie pontificale
erau pretutindeni Inlaturate; legaturile en Sf. Scaun taiate.
Cerea cdrepturile, sale de la Genova Ili Pisa, pe care urea
as le lmpace cu sila. oprindu-li solii 2. Ocupa Viterbo, Mane
teleone, Civita-Vecchia.
Fara preget, Otto fu excomunicat, la 12 Novembre 1210,
el fiind din nou In Italia. Regelui Franciei i se denuntau
intentiile de suprematie fats de alti Suverani, pe care le-ar
fi avut acela pe care astfel 11 lovia, pedepsitoare, Biserica.
Ttilburarile italiene Incepusera. Pe cind Otto, du§manit
de Franta qi de regele Boemiei, parasit de Turingia, Ba-
varia, atacat In regatul sau chiar de arhiepiscopul Sieg-
fried de Maienta qi de cel din Trier, are contra lui pe
marchisul de Este qi cel de Montferrat, pe contii de S.
Bonifacio, can restituie Bisericii ce i se luase, ail cite o
cetate lonabarda (Cremona), ca qi toata Italia de mijloc,
Milanul sustine pe fiul marelui adversar al lui Frederic
Barba-Roqie.
Aceasta, Italie Insa incepe a se simti pe sine. Povesti-
torul asediului Anconei, mIndru de calitatea romans a
locuitorilor, spunea, pe la 11,80, di Italia nu poate fi
supusa nimanuia, dad. nu din rautatea sau invidia Ita-
lienilor, cad se spune In Legi: 4Nu e provincie, ci doamna
provinciilor 3). i altii chiar, vechii pradatori, taietorii mas-
1 Analele din Colonia.
' Cron Ica genovesa, Muratori, VI, c. 400.
1 Nam opinio in hanc me trahit sententiam ut non credam Italiam
posse fieri tributariam alicui nisi Italicorum malitia procederet ac li-
yore; in legibus enim habetur: Non est provincia, sed domina pro-
vinciaram; Muratori, VI, c. 930. Pe acelaei timp Godefrid de Vi-
terbo atribuia dorintei Romanilor de a avea Cesarul la ei proclamarea
lui Carol-eel-Mare (ibid., VII, c. 407).

www.dacoromanica.ro
 I. -... PAPI .11 1:111,ARAV 227

linilor 4i grenadierilor din Italia-de-sus, distruggtorii villor,

taciunarii oraselor, se apropie respectuosi de pAmintul ei
sacru. NoViunea cea noun, despre dInsa apare si la croni-
carii boemi, cari nu uitl Ins& nimic din fArldelegile 0,-
virsite de ai for contra unei populatii de o civilisatie 'nes-
firsit superioarg. Dar, pentru a-si da soma cineva de
aceasta stare de spirit, ajunge sl se ceteasca, dupl . atacu-
rile germane contra Latinilor" cgrora li rAspunde Bu-
oncompagni din Ancona cu constatarea ca, trar se poate
afla perfectA iubire Intro Latini si Teutoni, 1, scrisoarea
Cancelariului Conrad, care nu nit& sg, tnsemne, cu un sen-
timent de religiositate, Rubiconul lui Cesar, Pesaro, care
vine_ de Ia pensare aurum, Fano, care aminteste un temple
roman, Sulmona, cu copacii cari sint surorile inlemnite ale
lui Phaeton, Thetis", care aminteste pe divina maid, a
lui Achile, Nimfa, cu figurile de poesie rustics, vechea
Cannae a lui Hannibal, Capul Minervei, Neapole, cu minu-
nile lui Virgil prefAcut in magul legendei medievale 2
Tot Baoncompagni, vorbind despre asediul din 1172 al An-
conei, nu uita a pomeni, glorifiend eroismul trecutului, si de
arcele de triumf ale Romanilor 8, ba chiar despre coloana
lui Traian, care ar InfAisa insa, din ordinul Impgratului
Adrian, razboiul Troii4. Dar el stie el la Ancona chiar fu-
seserg, ziduri ale lui Traian F. *I, din parte-i, Hugo Falcando
spune cg, Siracusa lui Dionisie, leaggn de poeti si filosofi,
pe care o si vede pradata de Germani, e nobill" colonie
a Corintului 6.
1 Raro potest inter Latinos et Teutonicos perfecta dilectio reperirl;
Muratori, VI, c. 934. Tot el refusA a pune cuvinte grecesti IMO
cele latine: latinis non debemus apponere graecum` (c. 933).
2 Arnold de Lilbeck, IV, 19.
3 $i ser Raul (sec. al XIII-lea) vorbise de cele de la Milan; Mura-
tori, VI, c. 1181.
4 Adrianus quidem Imperator in *ignum perpetue memoriae sculpi
fecit troianam in quadam columna que adhuc in Urbe consistit erecta;
Muratori, VI, c. 928.
6 Ibid., c 929.
3 Muratori, VII, c. 255.

www.dacoromanica.ro
228 ELEMENTtLt DE DNItATE MEDIEVALE, MObEhr4E SST CONTEMPORANE

Italia va avea ambitia s6, deie Germaniei, uncle Bavaria,

Suabia, Austria mai ales cer o asemenea schimbare, un
rege al ei, crescut In datinile Sudului, Latin prin sIngele
mamei sale, prin locul de na§tere (la Jesi, In 1195), prim
numele sau normand de Roger adaus la cellalt 1, prin
mediul copilariei, prin caracterul studiilor, pe Frederic,
German numai cu numele, care raspundea prin educaVa
sa dorintai lui Goffredo de Viterbo ca regii sa fie efilOSOff, 2.
insotit, de la 1209, cu o Romans din Spania, alts, Cons-
tanta, de Aragon, el va aparea la 1212, in Roma, primit
solemn3, In Genova, In mijlocul oraqelor lombarde, suAinut
de Pavia qi Cremona, de marchisul de Este. E dus acolo
la Cremona con veselie qi jute, (cum tripudio et hastitudio),
ca gi la Mantova. Milanul nu cuteaza a-1 opri4. Va fi
ales la Aachen, de rata cu soli francesi qi cu trime§i pa-
pali, In ziva de 1-iu Decembre, find apoi Incoronat, In
Maiu 1213, la Maienta.
Cu totul alt om acest frumos Uttar bine crescut, bogat
qi darnic, cleat asprul Otto, nepotrivit pentlu o curte Im-
parateasca", poruncitor, lacom, gata de Incalcari brutale 5!
Casatoria politics a lui Otto cu Beatricea, Elea lui Filip
-' aFredericus Iugerus" se spune In Cronies Veronei (Muratori, VIII,
c. 630). Albert de Stade credo chiar di mama 1-ar fi numit, dupg
moartea tatAlui, Constantin.
2 Imperator vero aut rex, qui caeteris principibns potestate praepo-
nitur, si fuerit philosophiae nescius, errare saepius quam regnare
videtur (Muratori, VII, c. 353). Si el servise pe Frederic 1-in.
3 Muratori, VI, c. 403. Pentru aceasta Milanal atacit Pavia. IIrmeaza
atacul acelorasi, cu contingente din Piacenza, Como, Lodi, contra
comunei; ei pierd ai carroccio (v. §i mai departe). Intre Alessandria,
Tortona, de o parte, Pavia, de alts, apoi cei de sus si aliatii din Ver-
cello, Aqui, Alba, marchisii Malaspina si aceiasi locuitori ai Paviei
lupta, se continua, tot In dauna Milanesilor (ibid., c. 405). In 4226
aceiasi coalitie atacit pe Genovesi (Bartolomeiu notarul; ibid., c. 435.6).
Alessandria luti parte la luptA; Genova WA cu plate in serviciul ei
pe contele de Saxonia (cu feudalii aubalpini; c. 439). Pentru legatul lui
Frederic In Italia (c. 443).
4 Sicard, Muratori, VII, c. 613.
I Cronica din Skt. Peter.

www.dacoromanica.ro
 I. - PAPI §I hIPARATI M
cel asasinat 1, nu,i aduce decit trecatoare simpatii, cAci
haparateasa muri In acel an 1212 Inca, patru zile dupe,
nunth, wins& si ea In teribila fatalitate care -i urmaria
neamul 2. Iar, pentru a Imprastia calomnia ca Frederic n'at
fi cel nascut din Henric, di fiul unui anume Marboto, slujbas
al Scaunului apostolic", on al unui medic, al unui morar,
al unui §oimar sicilian 3, ajunsese nobila lui purtare" 4.
Noul rege, care inmormIntase la Spira rO,masiOle lui Filip,
era In regiunile renane, dud lupta de la Bouvines (27 tulie
1214), In care Otto luptase contra lui Filip-August alaturi
de Englesi, discredits complet pe Invins. (De atunci a dig,
parut norocul lui Otto, cazut de la culmea cea mai In-
nalta, de necrezut si fara speranta de Indreptare.,
Dona zile Innainte de aceasta rivalul sau fusese inn,
ronat la Aachen, In mijlocul amintirilor carolingiene, lutnd
crucea In aceiasi zi.
Ceremonia, de un caracter romantic, can avu lod pe
urn* aminteste pe aceia din vremea lui Otto al III-lea.
Luni, dupa liturghie, Imparatul facu s se aseze trupul
Stintului Carol-eel-Mare, pe care bunicul Eau, ImpAratul
Frederic, pusese sa-1 scoata din pamInt, Intr'un sarcofag
In deosebi de stralucit, pe care cetaenii dirt Aachen 41
fAcuserA din our si argint; apoi Ina un ciocan, desfAcu
mantaua, se sui cu mesterul pe schele si, In tovarasie cu
dinsul, Tnaintea tuturora, batu tare si sigur cuiele prinse
pe sicriu 5.4

CumpArase greu de la Papa, tutorul sari, aceasta InnAl-

tare. Inca din 1213 el declara c tprin grija aceluia, ma-
rele lui binefAcAtor, a fost ocrotit, menVnut si ridicat pe

I Descrisit pe larg in Otto de Skt. Blasien. Soli papali ridicaserA

impedimentul 1nrudirii, ci Cistercienii interveniserti pentru a fixb, tdes-
plgubiriP catre BisericA.
2 Fiica ducelui de Brabant, a doua sotie, nu i sporia puterea.
3 Albert de Stade, a. 1220.
4 Cronica din Skt. Peter.
6 Analele lui Reiner.

www.dacoromanica.ro
230 ELENIENTELE DE UNITATE MEDIEVALE, M VERNE §I CONTEMPORANE

trop, pentru care lucru faglduia lui InocetAiu si urma-

silor lui, cu inima smeritb. si suflet pins, respect si supu-
nere, dupl felul Itnnaintasilor sai. Nu core nimic decit ce
e al lui, respect& drepturile Bisericii si cugetA mai curind
a le spori decit a le scadea. Sfintul PArinte va fi In po-
sesiunea Intregului teritoriu de la Radicofani la Cepe-
rano", cu Ancona, Spoleto, Batinoro, Exarhatul si Penta-
polea, insulele tole marl din Vest, mostenirea Matildei 1.
Din Strassburg, In Iulie 1215, el adaugia c& dup5. In-
coronare va rupe legatura dintre regatul germanic 0 Sicilia,
pe care o va da micului sau fiu Henric, ca vasala a Papei,
asa cum o avem de la Biserica Romei", parasind si men-
tiunea Siciliei In titlu si garantind fat& de Stintul Scaun
pentru acest fiu si Inlocuitor. Si, pentru mai bun& 16.mu-
tire, se precis& astfel: Aceasta se face pentru ca impre-
jurarea cg, prin voia lui Dumnezeu, sintem chemat.i. la Inn-
periu 0, nu produca In niciun chip parerea c& acel regat
e cumva unit cu Imperiul, de unde, si pentru Scaunul
apostolic si pentru mostenitorii nostri, lesne ar putea sA
ias5, o nenorocire."
Era vorba acum de o nova cruciaa, si un sinod de sapte-
zeci de arhiepiscopi si peste 400 de episcopi se si ocup&
de dinsa, vestitul sinod de la Lateran, cu participarea Ori-
entalilor 2, In Novembre 1215 3. In acest sinod, marchisul de
Montferrat acu sl se rasping& ofertele lui Otto, si pentru
ca numia pe Frederic, despretuitor, regele popilor" (regem
praesbyterorum), si Incerca a cuprinde pe Milanesi, cari
prctestarl energic pana la scandal, ca prieteni ai lui Otto
si patareni, In excomunicare *.
I Rostul adevArat al acesteia se intunecase pe atunci aea de molt,
!nett Analele din Colonia o confundA cu Matilda, fiica regelui Roger de
Sicilia cil sotie a lai Conrad, fiul, vremelnic asezat In Italia, al lui Henric
al IV-lea.
2 Papa ceruse pentru aceasta ridicarea crecitinAtAtii Inca din 1214.
° Pe lIngA cefii Bisericilor latine din Constantinopol §i Ierusalim
era, pentru Patriarhul de Antiohia, epiecopul de Antaradus Ili pentru
cel de Alexandria fratele lui, diacon (Analele lui Reiner).
4 Ricard de $.- Germano, Muratori, VII, c. 289,

www.dacoromanica.ro
 I. - PAPI p 1MPARATI 231

In aceasth, situatie lAsa Scaunul roman, la moartea sa,

In 16 Iu lie 1216, odrasla contilor de Segni 1, fostul cardinal
Lotar, care, cu toate ambitiile lui universals, fusese carac-
.teristicul represintant al spiritului italian In fasa de des-
voltare la care ajunsese. Un German aerie despre dInsul:
El nu cl -a lasat parechea In ce priveqte §tiinta, elocventa,
eunoqtinta rInduielilor kii a canoanelor qi puterea de ju-
decata 2".
Honoriu al III-lea, noul Papa (cardinalul Cincio), avea
deci putinta O., proceada In toad siguranta la Incoron area,
In ziva de 13 Decembre 1220 (Sf. Lucia) 3, a lui Frederic,
care nu mai avea un rival, cxci Inca din Maiu 1218 Otto
se stlnsese gad., aproape In obscuritate. Milanesii Il pri-
miser& on placere, populatia roman& cu supunere; Sudul
lui normand D. trimese pretioase daruri 4.
Cei d'intAin ani ai nonlui pontificat furl, consacrati cru-
ciatei, dar la dInsa fiul credincios al maicii Biserica nu
se gindeqte a lua parte. CreqtinAtatea se emotioneazA de
presenta la Roma, de Incoronarea acolo, la San-Lorenzo 3,
a Francesului Petrn de Auxerre, sotul Iolandei, mostenitoarea
Constantinopolei, ca ImpArat al acelui Bizant amenintat
de du§mani. In curInd se afil cu indignare cl Grecii 1-au
prins, en legatul Loan Colonna, In Epir, uncle void sg, ieie
Durazzo, pentru a nu-1 mai libera 6. Se glorifican luptele In-
dArAtnice prin care cruciatii lui Gulielm de Olanda qi ai
contelui de Wied, aruncati de furtung pe coastele Portu-
galiei ei chemati In ajutor de cavalerii, localnici, ai St.
Jacob de Spatha", izbutisera a scoate pe Marini, In epoca
revanfiei marocane, din castelul for ridicat pe munte In
1 Fratele situ, contele Ricard, capita infeodarea cu o parte din te-
ritoriile luate Imperiului.
2 Cronica din Skt. Peter.
3 Cf. pentru data Ricard de S.-Germano, Muratori, VII, c. 992; Ro-
land de Padova, ibid., VIII, c. 184,
4 Analele lul Reiner.
5 Romanii nu Ingaduira sit no Incoroneze In (war:. (Analele lui Reiner).
0 Ricard de S.-Germano, Muratori, VII, c. 990,

www.dacoromanica.ro
232 I LEMENTELE DE UNITATE MEDIEVALE, MODERNE §I CONTEMPORANE

fata Lisabonei asediate, en un veac si mai bine Innainte

de alti cruciAi (1217)1. Se vorbia cu induiosare de cru-
ciata copiilor, prIpAditi pe drumul necunoscut de nevi-
novAtia lor, din causa ostenelilor si lipsurilor de tot felul.
Se urmAria expeditia regelui Andrei de Ungaria $i a du-
celui Leopold de Astria, avind cu dinsii $i pe episcopii
de Salzburg, Munster si Utrecht, cari, cu lemnul crucii
ca mijloc de aparare, se luptaser5., llnga Akkon en fiul
lui Malec-al-Adel din Egipt, Serfeddin. Asediul $i cucerirea
Damietei, de aceiasi (1218.9), era in gura tuturora, la
aceasta ispravg de cruciat participind Germani, Unguri
si chiar Francesi, cu Guillaume de Nevers si episcopul de
Beauvais 2: legatul, Indarltnic In cererile lui, adusese de-
sastrul final. Dar crisa in politica lui Frederic nu putea
sa, fntirzie.
Tatra Germania aspra si necunoscul A lui qi Sicilia fnna-
intasilor normanzi si francesi nu putea sä fie o asamanare.
Pe aceasta ni-o presinta Ugo Falcando, acela pentru care
era asa de putin sgrgaciosul gAlamannorum Imperator',
lute° stralucitoare icoanA, cu Palermo, itntre atftea alte °rase,
rls6rind pe sesul larg de multe mile dintre Mare si munte,
ses plin de plantatii de trestie de zahar, de livezi irigate
dupl mods arabg, cu lamfi, portocali, migdali, maslini, cu
gradini si vii avind turnuri de paza $i case de vilegiatur.
Trei marl strazi taie frumoasa cetate, care abia se cu-
noaste a fi fost greaca prin turnul grecesc lingA, cel
pisan si prin batrInul cartier amalfitan , dar care prin
atftea caractere-si vAdeste originile saracine: strada de
marmurl trace pe la palatul Arabilor", pe lingl bazarul
Saracinilor, a doua strabate arcade, si ajunge la palatul
arhiepiscopului, la casa amiralului Mara, intimul regal ncis
lute° conspir4e, la poarta Sfintei Agate, pe cfnd a treia
pleacl de la Aula Regia, de la palatul regal, trecfnd pe
lInga casa consulului Silvestru si capela amiralului Gheorghe.
Se pomenese §coli publics 2, m6,nastiri. Regele are si o
' Povestirea In Analele de Colonia,
' O. 8004.

www.dacoromanica.ro
 I. - PAPI §1 ildPARATI 233

casa, de tarn 'n apropiere, Cu parcul silivezile lui. In palatul

amintit fetele tese in felurite colori, si cu fir de aur, sto-
fele vestite, amita, dimita, trimita, examita, dupa felul te-
sutulni, sau dupa vechile nume bizantine: diarhodon, dia-
piston, exarentasmata ; altele prind margaritare In potire
de aur sau le tree prin fir ca sa faca din ele adev.rate ta-
blouri. Dar, cu marmurele sale multicolore, cu mosaicele
orbitoare de aur, cu picturile religioase, Capela Regal,, ra.
masa, parka azi obiect de admiratie universals, uimeste si
pe localnic, cu atit mai mult pe strainul caruia i se parea
o minune cutare turn innalt, darimat de Frederic I-in
asupra bisericii celei maxi din Milan '. 0 Crate bine ierar-
hisata: logofat, senesal, cancelariu, amiral, conetabil, etc.,
incunjura, un print cu apucaturi imperiale, Inchis, supt Gu-
Helm I-iu, Inca Intro zidurile palatului, undo -1 sfatuiesc astro-
logi 0-1 servesc sclavi, eunuci puternici (si de singe sara-
cin) si paji. Numai Venetia da In cladiri ceva asamanator,
kii ea vine de la acelasi Bizant de si fara coloratura saracina".

In acest timp Frederic reincepea deci in Italia, uncle, un

timp (pans la 1216), it inlocuise fiul Henric, opera lui Henric
al VI-lea, parintele sau, sau mai curind aceia a regilor
normanzi.
Era vorba acum, nu numai de ocuparea, dar si de or-
ganisarea, itntrio monarhie, a peninsulei, care raminea, cu
toata lunga visita in Germania, in Alemania", patria cea
adevarata.
i presenta lui Frederic era cu atit mai necesara, cu cit
anarhia lombarda, care de fapt nu incetase niciodata, ajun-
sese mai nesuferita decit oricind. Henric daruise" Crema
1 Hugo Falcandus, Muratori, VII, c. 256 ci urm. : Ofdcinae ubi in
variis distincta coloribus serum vellera tenuantur et sibi invicem mul-
tiplici texendi genera coaptantur... Multiformis picturae varietas gem-
mis interlucentibus illustratur. Margaritas quoque aut integrae cis-
tulis aureis includuntur ant perforatas filo tenui connectuntur et
eleganti quadam dispositionis industria picturati iubentur formam
operis exhibere. Fran ai multi negustori saracini (ibid., c. 287-8);
ai pare a se pomeni o fabrics de Wait ; tpapiretum (c. 288).

www.dacoromanica.ro
234 ELEMENTELE DE I l' ITATE MEDIEVALE, MODERNS §I CONTEMPORA NE

Milanului prin bull de our si-i casociasep Pavia ci mar-

chisatul de Montferrat (1191)1. La 1218 un carroccio, al
Cremonesilor, sta. In fata celnilalt, al Milanesilor; cei d'intaiu
an cu dincii contingente din Pavia, ceila4i pe tale din
Piacenza, din Lodi, din Crema, din Como si Novara, din
Brescia. Steagul Milanului IncApn In mlnile biruitorilor.
Peste patru ani Cremonesii si Parmensii ataca episco-
patul de Piacenza si dau lupta color de acolo, sprijiniV pe
Milanesi. Invinci Inca °data, acectia canta, sa -ci rasbune,
unind forOle Lombardiei aproape intregi, dar shit din nou
biru4i, in lupta de la Borgo San-Damiano; acum Ili carul
Milanului si al Piacenzei shit prinse 2, 0 pace mijlocita
de Papa nu putea 0, faca a se uita asemenea lucruri.
Daca, Frederic I-iu fusese aici, In afara de cumplitele
devastari si macelurile in mass, ale octirilor lui, en con-
tingentele improvisate, si In afar& de frumoasele ispravi
ale micelor cote de cavaleri pe care, el lInsu§i model al
cavaleriei contemporane, le conducea en atita imperial,
demnitate , un orinduitor dupa dreptul roman, ca la Ron-
caglia, impuntnduli legile, acelea4i pentru toti, §i wend
cite un podesta de orac In locul consulilor , pentru a le
apara, aceasta nu i se datoria,, de sigur, lui, care abia de
vorbia latinegte, ci unor sPdtuitori, §i din Germania, dar
mai ales din aceast/ Italie a ccolii de drept roman din
Bologna. Aceloraci juriqti li se datoresc, neaparat, §i con-
ceptiile lui Henric.
Frederic, din partea lui, nu numai ca. se servecte de lu-
minile unui Pier delle Vigne, jurist ci fiu de jurist, dar
Insusi era crescut in aceste conceptii antice, care constituiau
astfel pentru dinsul singura posibilitate de guvernamInt.
Autorul vestitelor instituOi pentru regatul de Neapole (de
la 1221) avea fireasca intentie de a Intinde regimul for
1 Chron. cremonense, In Muratori, VII, c. 636. Inca de la 1198 rein-
cepe atacul contra nenorocitilor vecini din Lodi.
Sicard, in Muratori, VII, c. 626-6. i Biserica avea un carroccio
san carrozzolo, pe care Cremonesii it prinserA la 1200; Chron cream-
nense, ibid , c. 638 40.

www.dacoromanica.ro
 I. - PAPI §I ihIPIRATI 235

asupra restulni Italiei, pentru fericirea tuturor locuitorilor ei'.

La Spoleto se vazurg deci din nou dregatori Imparatesti;
scrisori de porunca patrunserg pang In Romagna. Henric,
fiul Impgratului si Inca din 1216 duce de Suabia si domn
al Burgundiei, e instalat In aceste regiuni, fnnainte de a
fi ales Ili In Germania (Incoronat la Aachen In 1222).
Biserica trebui sa reclame, si Frederic avea In el destulg
dibacie normanda, destulg practicg greco-saracing, pentru
a raspunde, la 1219, printr'o scrisoare care cuprindea acest
pasagiu de asigurare: cCei ce cuteaza sa atace Biseriea
romans, beau din potirul Babilonului, si nadgjduiesc ca,
niciodatg In viata mea nu voiu putea fi. invinuit cu drept
de nerecunostinta fats de sfinta noastrg maid, 2". Henric a
tj enit numai ca vicariu si e la ordinele- Papei, in disposi-
tione Ecclesiae. E dispus, de altfel, 0, lase Bisericii prin tes-
tament regatul sau italian.
0 Intrevedere cu Papa are loc la Veroli, In 1222, si era
vorba de un congres la Verona, cu fnsusi regele Ierusali-
mului, pentru cruciata, dar adunarea de la Ferentino, In
anal urmator, Imparatul, vaduv, ngadui sa lea, pe fiica
lui loan de Brienne, lasa lucrul In aceiasi nehotarire. Pang
atunci Frederic si mai departe se intituleaza Imperator et
rex Siciliae, §i omul sau, Conrad, comandg In Italia sive-
rioara si de mijloc. Tratatul de la San- Germano (Julie 1225)
cuprindea aceleasi Indatoriri menite sa ramlie neexecutate.
Da kii el iea acum (Novembre) pe fiica bgtrinului cavaler
care era rege al Ierusalimului, Jean de Brienne, pe Io-
landa, ajungmnd el fnsusi mostenitor al coroanei lui Go-
defroi de Bouillon, Cesarul normand zabovi plecarea sa.
In zadar veni Hermann de Salza, Marele-Maestru al Ordi-
nului Teutonic, la dinsul. In zadar apgruse, Innainte de
tratat Inca, In Germania regele ierosolimitan insusi cu tf-
nara lui sotto, Berengaria de Leon. In zadar se primbla
1 V. Iorga, Afezelmintele politice, I, cap. respectiv.
2 Nunquam poterimus toto tempore vitae nostrae ingratitudinis
argui.

www.dacoromanica.ro
236 ELEMENTELE DE UNITATE MEDIEVALE, MODERN& st coNTEmPoliANE

prin Flandra falsul Cesar Balduin, In haine do purpura; cu

crucea Innainte, pe na-1 descoperi regele Franciei 0-1 dose
la moarte. In zadar se pregatiau vestitele corabii, de o
constructie noun, care, cinzeci la numar, trebuiau s cu-
prinda 2.000 de cavaleri §i 10.000 de servanO. Ceva neex-
plicabil ramInea la mijloc: de fapt, grija trisa§i a monarhiei
pa cale de Infaptuire. Doritorii de =data. erau trim* cu
asemenea ve§ti de preg.tiri In Germania administrata de
Henric, pentru propaganda.
Totu§i, cind izbucni revolta Milanului §i a Lombardiei
Intregi (Bologna, Verona, Alessandria, Bergamo, etc.) mina
lui Dumnezeu", se observe, de adversarii lui, 4nu s'a facet
prea slabs pentru a pedepsi mindria omuluis, Papa e de
partea Imparatului 1, §1 aceasta va ramInea politica lui
Honoriu pana la moartea lui, In Lodi, la 1226 Inca. Epis-
copul de Hildesheim fu lasat sa predice cruciata contra Lom-
barzilor, can puneau piedeci expeditiei proiectato. Numai
Grigorie al IX-lea (Ugolino Conti), asprul sae urma§ (de la
1227), era sa porneasca Insa pe acel drum al lui Hilde-
brand, pe care-1 prevestia Iasi* numele ce §i-1 luase la
alegerea sa.

In acelaqi an Frederic chemase o diet, la Cremona; Ger-

manii can se Indreptau lute acolo slut opr4i la Verona:
Hernia nu poate ajunge la tatal sau. La Borgo San-Donnino
Imparatul va public& edictul de stidare" contra con federa-
Vilor: Milano!, Verona, Piacenza, Vercelli, Lodi, Alessandria,
Treviso, Padova, Vicenza, Novara, Mantova, Brescia, Bo-
logna, Faenza i chiar Turinul, chip& care Henric, Intor-
clndu-se, arde Trento, ear Frederic revine prin Toscana2.
1 V. ci Chron. Cremonense, In Muratori, VII, c. 640. Membrii con-
juratieip presinta lui Frederic, care iertase duplinterventia Sflntului
Scaun, un contingent pe doi ani pentru cruciatit (ibid., c. 610-4
Cremona se IncaierA Insa cu Bologna $i Fiore*, chiar (ibid). $i mai
departs Intilnim pe acei ,Lombardi societatis et coniurationis" (ibid.,
c. 642). Cf. Ricard de S.-Germano, ibid., c. 1000 si urm.
' Ricard de S.Germano, Muratori, VII, c. 1000.

www.dacoromanica.ro
 I. - PAPI SI IMPXRATt 237

Interventia Papei aduse o pace care silia ai pe Lombarzi

a participa la cruciata.
Masurile, anuntate, pentru ciuciata nu se pot lua !nsg,
Imparatul Infatiaindu-se ca bolnay. Mi§carea Lornbarzil or
eontribuie la oprirea lor, de §i se vorbia de marile prega-
tiri acute la Brindisi. Seful cruciatei, cu Imparateasa, vine
de acolo la Otranto, undo landgravul, tovara§ul sau, moare,
iar el se 1mbolnave§te, renuntind deci la plecare. Cetele
adunate pans atunci se Impraatie. Fara sa mai aatepte,
la 29 Septembre 1227, Grigorie rosteste excomunicarea,
conform cu tratatul de la S.-Germano. Noul Ordin al Sf.
Francisc, canonisat chiar atunci, raspinde§te pretutindeni,
zelos, sentinta, pe end Imparatul denunta altor printi o
purtare asemenea cu aceia fate de nenorociVi Albigensi.
El ,sile§te pe Papa s& se retrag& la Viterbo. In acelaai timp
preparativele pasagiului" urmeaza : Imparatul 10 face titi
testamentul, designindu-ai fiii ca urmaai.
ExpediVa porne§te In stIrit, Imparatul aparind cm un
pirate, desonorind Imperiul, spune un cleric cronicar 1, cu
opriri Indelungate prin insule, In Cipru factndu-se razboiu
Templierilor. La Ierusalim 1120, Frederic nu dá, luptele mari
a§teptate; el capat& ai prin simpla lui present& la Iaffa,
pe care o fortifica, In fruntea unei mici oatiri, concesii de
la Sultanul stapin al cetatii: se Incheie un armistitiu de
zeta ani, la 18 Februar 1228, cedindu-se formal, dar numai
momentan, Imparatului Ierusalimul ai teritoriul sau, cu
Betleemul, Nazaretul, Tir ai Sidon, dar far& Carac, Montreal
0 termul de la Sidon la Tir, 0 cu voia de a se Linea de
Sudan garnison& In Templu 2,
Cu greu ar fi gasit Frederic pe cineva care, In starea
lui, 0,-1 Incoroneze la Ierusalim; o face el singur (Mart). Si el
nu poate evita deci un conflict ei mai acut cu fostul sau socru,
-Jean de Brienne 3, care, pretextind TAW tratament al fiicii
' CAluglrui din Padova; Muratori, VIII, c. 672.
I Bernard Tesaurariul, In Muratori, VII, c. 845.
e Gautier de Brienne luptase pentru Inocentiu contra lui Marquard
(Ricard de S.-Germano, Muratori, VII, c. 980).

www.dacoromanica.ro
283 gLEMENTELE DE UN1TA1E MEDIEVALE, MODERNE §t CONTEMPORANE

sale (au fata regelui Conrad de Ierusalim), rupsese cu gine

role brutal gi, dupe, caIatoria lui pentru subsidii In Franta,
Anglia, Spania, undo se casatorise cu sora regelui Casti-
lieii el revenise in Italia, undo Lombarzii, qi mai ales vecinii
for din Bologna, voiau sa, faca dintr'insul un rege de con-
curenta contra tiranului sicilian I.

Acosta, cu cardinalul Than Colonna 0 cu legatul de la

Damieta,, Pelagiu, ocupa, supt steagul cu cheile, Italia- de-
Sad cetatile haparate§ti, afar, de Capua, §i, din partea lui,
Papa lucreaza mai departe cu Lombarzii. Vor fi crezut
Ili

poate ca Frederic poate fi gonit din Italia, de care Linea

cu toate fibrele. La Intoarcere, Imparatul 1§i recapata pro-
vincia pierduta, §i trupele lui, Saracini ca §i cruciati, lup-
tind cu clavigerii", patrund In Romagna. 0 interventie a
fostului luptator de la Damieta, Leopold de Austria, iii a
Maestrului Teutonilor, a Pstriarhului de Aquileia, a arhie-
piscopilor de Regensburg §i Salzburg, aduce Incheierea noii
paci de la San-Germano (Iulie-August 1230), prin care,
iertindu-se §i restituindu se toate, excomunicarea e ridi-
cata 2. La Anagni Papa qi ImpAratul se ospateaza 1mpreuna,
solus cum solo", In casa chiar a lui Grigorie.
Astfel se deschid cei cinci ani fericiti In cari Frederic
face pentru regatul Color Doti& Sicilii acele reforme care
mai mult decit orice alta Ii vegnicesc numele. Papa e acum
thapacat 3. In 1234 el va fi chiar foarte multamit ca. Fre-
deric 11 asigura, contra Romanilor, cari-i cereau un sub-
Iii

2 Bernard, c. 815 6. Papa -i di duse ca feudit teritoriul Bisericii

de la Viterbo is Montefiascone" (Ricard de S.-Germano, c. 1001).
' Episcopul de Beauvais, care va fi legat la Spoleto, a fort trimes
de regele Franciei ca sfi ajute pe loan de Brienne (Bernard, c. 846).
Senatorul si poporul roman aveau relatii cu Frederic; Ricard de
S.-Germano, 1. c.
3 In 1230 era vorba de a se reface cruciata pentru ca Ioan de Bei-

rut luase maresalului lasat de Frederic jumatate din Akkon; se IA-

cusera si gatirils militare (Ricard de S -Germano, Muratori, VII,
C. 1029.30). Neiocieri cu Lombarzii (1282), ibid., c. 108-10. Cre-
mona ramlne imperials (ibid., c. 1033). In acest Limp Papa are
de lucru cu Romanii sai.

www.dacoromanica.ro
 1. P.1 s1 iDIPAtIkti 239

sidiu anual, punind o garnisona statornica In Viterbo.

Revolta germana e potolita de Imparat, care vine Inca
°data, pe Mare, prin Aquileia, ca fiul Conrad: Henric se su-
pune, ru§inat, tatalui sau qi e dat In paza ducelui de Ba-,
varia, pans -1 vor Inchide 'n Apulia. Casatoria lui Frederic,
In acela§i an, 1235, la Worms, en Isabela, fiica regelui Ioan
al Angliei, e o asigurare mai mult: cronicarul angles Roger
de Wendower Inseamna ca asistenti cpatru regi, unspre-
zece duci §i treizeci de conti §i de marchisi, afar& de pre-
lati,. Zestrea, ridicata printr'o dare speciala, era, dupa
Mateiu de Paris, 30.000 de marci, fara podoabe.
Legi noun se dau qi acestei Germanii de mult parasite.
Dieta de la Maienta, in aier liber, ramase memorabila. La
cea din Augsburg aparu §i regele Boemiei. Din Franta
chiar veni contele de Toulouse pentru a fi Infeudat cu
Proventa, iar contele de Proventa pentru a fi facut cavaler.
§i Spaniolii trimet daruri Cesarului.
Ramlneau Lombarzii. Frederic poate opune, In 1226, Ili-
lanesilor doar vre-o mie de cavaleri, §i aceia strin§i cu
greutate. Dar Cremona-1 ajuta, pe end Mantovacare se
va impune , ca §i Bologna, Padova, Treviso, Vicenza,
data aceasta §i contii de S. Bonifacio, continua a-i fi du§-
mane. In 1236 Frederic apare, cu putini Germani, In par-
tile subalpine, mergind pang la Cremona Impotriva Milane-
silor; Vicenza fu luta cu sila §i arsa (Novembre) 1. 0 mai
mare expeditie se pregate§te pentru anul urmator.
Cu ajutorul tiranului Ezzelino de Romano, din Verona,
dupa ce va lua Mantova, el va Invinge, aproape fara sfor-
tare, la Cortenuova (27 Novembre 1237), uncle pentru Intaia
oar& lupta, ling& 2.000 de Germani gi trupe din Trento,
Saracinii la 6-7.000, se spune , veniti din garnisoana
Ravenei 2, cu elefantul lor, soldati ai aceluia care minca la
1 Ricard de S.-Germano, Muratori, VII, c. 1037. Pentru Ezzelino,
biografia lui, de Girardo Maurisio, in Muratori, VIII. Cf. qi Cron. lui
Antonio Godo, ibid., c. 81 qi urm.
2 Cron. Veronei, Muratori, VIII, c. 629, a lui Azzo, a lui Jacob dq
Carrara qi a altora.

www.dacoromanica.ro
240 ELE SENtELE DE UNItatE MEDIEVALE, MODERNE §I CONTEMPOitANg

mass en solii Sudanului qi chiar ai Batrinului din Munte" 1.

In prada fu qi faimosul carroccio, care fu expediat la Roma,
iar Intro prin§i podestatul Milanului, Petru, fiul dogelni ve-
netian Tiepolo, care fu spinzurat a. Lodi, apoi, dupe, intoar.
cerea din Germania a Invingatorului (April 1238), cu Conrad,
Florenta, Genova se supun. Brescia va fi asediata, de gi
fara toles, iar Sardiniei, vechiu teritoriu de suzeranitate
papala, at carii judicator de Arborea cernse de mutt co-
roana, i se da un rege nou, casatorit cu o localnica, in
persoana fiului regal Enzio, bastard care iea titlul de: Gallura
fii Torre. ederea Imparatului in Lombardia, unde-si aduce
§i sotia, continua in 1239. Ca qi petrerea In Verona, intrarea
Cesarului In Padova, cu oastea lui felurita, Intro care ki
Greci, fa stralucita; femei gatite calariau in alaiu: Frederic
ar fi spus ca n'a vazut nicairi aqa mindreta. Delia luni de
zile sta acolo, In manastirea Sf. Iustina, sotia lui, care
prefers sa i se zica regina decit Imparateasa ", fiind In
apropiere. Aici facu Frederic Floriile qi Pantile a.
Intre cele della expeditii din 1237 §i din 1237-8 Frederic
fusese liber sa uneasca" gi Austria, Stiria, cu Imperiul,
wend ca vasal, In locul rebeluluia invins, pe ducele
Henric.

Intentia de a Ina intreaga Italie, facind dintr'insa, dupl

traditia vechilor Imparati, monarhia pe care o void un
Pier delle Vigne, trimes la Papa cu ideile lui noun,, on un
Tadeu de Suessa, pe care Frederic Ti considera ca ajutor
principal al operei sale de referral care, de alminterea,
se vedea, cu toate lipsurile gi slabiciunile ei, in Bizant
2 V. kii Rolandino de Padova, Muratori. VIII, c. 219-20.
2 V. scrisoarea lui Frederic care cumnatul sau Ricard de Anglia
la Matei de Paris. Regale engles trim ese la asediul Milanului un con-
tingent de o suta de cavaleri. $i contele de Toulouse foi cel de Pro-
yenta dan ajutor contra lereticilor, milanesi; mai tarziu Frederic va
Indemna pe acela contra acestuia.
a Cf. Calugarul din Padova, Muratori, VIII, c. 677-8 §i Rolandino de
Padova, Muratori, VIII, c. 225 -6. De aici trece la Vicenza, la Castel-
franco. Apoi plead;, prin Verona.

www.dacoromanica.ro
 I. - PAPI sI IMPARATI 241

era evidenta, Papalitatea nu putea s& ramlie indiferena.

Inca din 1236 Pietro Frangepani lupta In Roma contra
Papei qi a senatorului sau. Ioan Condo va Tnlocui peste
citeva luni pe acesta i. Considerind pe Frederic, potrivit
cu propria lui teorie, ca un fiu neascultator, care !litre-
buinteaz& egoist una din cele don& sabii de domina0e
universal& incredintate lui de St. Scaun, purtatorul celeilalte,
Biserica excomunica ki depune, pur qi simplu, hotartre
oarecam non& in desvoltarea rivalitatii dintre cele doul
puteri mondiale , pe vicariul tradator (24 Mart 1239). I
se punea In sarcina, pentru a Indrept&ti o masura ma de
radicals, am zice: revolutionarg, c& a cautat s& rascoale
Roma contra autoritAii pontificale, c& a Incalcat dreptu-
rile Papei In Sicilia, ca a oprit cruciata, c& a facut daune
Ordinelor ocrotite de Sf. Scaun, Templierii §i Ospitalierii2.
In raspunsurile sale, Frederic, care arAta gre§elile de
procedure, adaugind ins& c& 4in ordinea temporal& n'are
superior cleat pe Dumnezeu, 3, §i ca, In afar& de consa-
crare Papa n'are niciun drept asupra Imparatului, cu atit
mai ptAin al depunerii, se presint& §i el ca advocat al
Bisericii, pus pentru predica Evangheliei" qi se plInge
numai c& adversarul sail a plecat urechea la piffle unora
ca crebelilor lombarzip ; promite rasbunare pentru jig-
nirea suferit5. El face atenti pe regi §i ceilalti prin0 c&
§i ei pot fi supuqi aceluia§i tratament4.
Razboiul italian Incepea astfel din nou. Frederic, care
1 Ricard de S.-Germano, In Muratori, VII, c. 1037-8.
1 0 scrisoare pentru cruciata a lui Frederic care Ricard de Anglia,
In Mateiu de Paris. intre pacatele mai mici era si acela cif ar fl oprit
de a se boteza pe inepotul regelui din Tunis), venit anume pentru
aceasta la Roma. Sentinta si rAspunsul lui si In compilatia lui Pi-
pinus, Muratori, IX, c. 653 si urm.
3 De quo temporales poenae sumendae, quum per temporalem or-
dinem superiorem non habeat, nec sunt in homine, sed in Deo.
' Scrisorile la Mateiu de Paris si la Albert de Stade. Cronicarul an-
gles dd si alto scrisori din 1239-40. Excomunicatia ar fl avut dupe.
Albert urroari numai In Franta si Danemarca. Dar ea se proclamA $i
la Sf. Paul din Londra.

www.dacoromanica.ro
242 ELEMENTELE DE UN1TATE MEDIEVALE, MODERNE §1 CONTEMPORANE

lu& hot6rite masuri de lupta, 1§i 'Astra osta0i la Ancona,

punctul de regim al dominatiei sale In Italia-de-mijloc,
nude e pus Enzio. Aproape in acela§i timp el cucere§te Be-
neventul de o parte, Faenza de alta, apoi qi Spoleto. Ge-
nova, Pisa deocamdata shit cu el. De la Inceput Ins Ra-
vena s'a dat Venetienilor, cari prada coasta Apuliei. Fiul re-
gelui Castiliei vine la Frederic. Dar toga noua feudalitate,
toti tiranii cari rasariau asupra ora§elor obosite de o lung,
lupta, dar cari nu Intelegeau O. fie ni§te simpli podestati
ai Cesarului, Azzo de Este, Ricard de S.-Bonifacio, Albe-
rico de Romano, cei din Feltre gi Belluno, Paolo Traver-
sari din Ravena, slut alaturi de Milanesi, Bolognesi §i de
ceilalti du§mani ai Imperiului cu ambitii monarhice. Lom-
bardia va fa, deci, de Japt parasita.
In Germania Insa§i, Boemia, care umbla dupe, o adevg-
rat& independent& pentru a o preface in hegemonie, Ba-
varia, strabatuta de o crisa dinastick Austria, In contra
careia Frederic procedase ca In contra unui vrgjma§ din
afara, sprijin& sentinta Sfintului Scaun.
Frederic, In lupta §i mai departs cu Bologna, cu Milanul,
care va care un armistitiu, poate foarte usor sl vie, de la
Tivoli, ca biruitor la Roma, uncle senatorul Ioan Cencio
administra de mult In numele lui 1, dar Papa rupse armis-
titiul, abia incheiat, panti la adunarea Conciliului general.
Din partea lui, Frederic, protestind de intentiile sale pa-
cifice, nu admite apoi Conciliul Insu§i, ca find partial din
causa sentimentelor cunoscute ale celui care-1 convoaca.
§i-1 va presida, ca gi din causa politicei celor chemati §i a
nelamuririi scopului. Sfintul Parinte se pregate§te, deci a
canto, din nou, ca In veacurile al Xl-lea si al XII-lea, la
ceasuri de primejdie, sprijinul In Franta, undo g5sise qi
un contra-Imparat In persoana lui Robert de Artois.
Imparatul spusese limpede c& el nu d& salv-conduct
pentru Conciliu, la care nu se va presinta §i pe care nu-1

1 Papa pune pe Matteo Russo In 1241 (Ricard de S.-Germano, Mu-

ratori, VII, c. 1017). Frederic iea cu sine Tesaurele Bisericii.

www.dacoromanica.ro
 I. - PAPI §1 iMPAIIATI 246

recunoaste; aceastg opreliste fu comunicata regilor Apu-

-sului, ca Qi prelatilor convocati, adgugind, se pretinde 1,
pentru acestia, pe care-i va privi ca dusmani, cele mai
grele amenintgri. Calea pe uscat, pe la dinsul, Ina, li-ar
deschisg.
Multi nu tinurg In samg aceste Instiintgri. Pisanii, aso.
eiatii pe Mare ai Impgratului, supt conducerea lui An.
driolo, atacg atunci vasele care duceau din Genova la
Roma pe ceicitiva episcopi, Intro cari Francesi. Unii se ineacg,
altii skit prinsi (3 Main 2), dar aceasta aduce resultatul cg
regele Ludovic, sfintul de mai tgrziu, se declarg, In nu-
mele onoarei francese, adversarul hotgrit al acestei politice
de violenta: Nu vom laza niciodatg", scrie el, a se jigni
onoarea Franciei, §i ea nu e asa de slabg ca sä fie ranitg
de pintenii tgi": conceptia cavalereascg, eminamente flan-
cesg, trecea astfel de la indivizi la Statul insusi, intrupat
In rege. In zgdar Frederic atrgsese atentia vecinului asupra
intentiilor de monarhie universals. ale dusmanului sgu.
Hcnoriu trecu astfel, primit ca un martir, prin Bordeaux,
Carcassonne, Agde, Nimes, Besancon, Rouen.
In Roma lima*, unde Ricard de Anglia, cumnatul In-
tors din cruciatg al lui Frederic, intervenise zadarnic pentru
pace, ramasesera ca stgpini membrii noii familii feudale
do minante, Colonna. Frederic, de si luase Ravena (1240),
In schimb pentru Ferrara, cuceritg, si de Venetieni, pen-
tru Papa', declara sus si tare 4 cl el 4 n'are nicio ceartg
-cu maica noastrg, SfInta Bisericg romang, ci apgrg dreptul
Imperiului sgu contra atacului episcopului roman., multa-
mindu-se cu o resident& asiguratg, far& pericol de pasiuni
populare si MA, scrupul de sacrilegiu, la Spoleto. Aici U.
venirg pe rind cele doug hotgritoare vesti: a invasiei ta-
tgresti, cotropind fulgergtor crestingtatea orientalg, Ine-
' De Mateiu de Paris.
2 Cronica lui Bartolomeiu.
8 Scrisoarea lui Frederic In aceastit privinta la Mateiu de Paris, a.
1241. I se aducea si acusarea di el a chemat pe noii barbari (ibid.).
4 Scrisoarea din 1240 ctre regele Angliei.

www.dacoromanica.ro
244 ELEMENTELE DE UNITATE MEDIEVALE, MODERNE §I CONTEMPORANE.

end. Ungaria si batind en valuri furioase hotarele Impe-

riului sau Itneusi 1, si moartea, la 21 August 1241, a Papei
Grigorie. In °mind hordele din Covaresm vor ruin& Ierusa-
Hunt (1244).
Venise viemea supremei datorii, a Impacarli necesare_
Ea zabovi. Roma traia de sine, supt senatorul sau care
bate monad& proprie. Alegerea unui Papa legitim zabo-
veste un an si noua luni; abia la 25 Iunie 1243 iese
din conclav clupa cererea regelni Franciei si supt presiunea
armatei excomunicatului", In care si Saracini, Sinibaldo-
Fieschi 2, alt nobil italian, in care Imparatul depus cunostea,
un prieten, asa Ineft ordona a se da laude lui Dumnezeu
pentru alegere 3; In el insa era sa, descopere cel mai In-
viersunat dusman al sau si al dinastiei sale. Fiii lui Efraim
cari Incoarda rau arcul si mai rau arunca, sagetile si fug
In ziva luptei", de cari vorbia Frederic, erau sa capete
fndemn si conducere.
Totusi, cum cerea momentul, noul Inocentiu (al IV-lea).
vorbia de cruciata, de amnistie. El afla In rivalul sau dis-
positii de Impacare, de si nu cu Lombarzii. Preliminarile
de impaciuire nu dusesera Insa pe Imparatul latin, cu tot
actul din 1244, cerut din Orient, la niciun resultat durabil.
La Verona, In Maiu, Frederic putu stringe pe acel Imparat
latin de Constantinopol si pe ducele Austriei, la o consfa-
tuire 4. Papa, care tugise In mijiocul desbaterilor (Iunie
1244), la Genova, se hotarl sa-si afirme el autoritatea mon-
diala printr'un mare sinod universal, tinut In refugiul sau
galic, la Lyon, cetate libera.
Aici, In 1245, la 24 Iunie, se aduna, cum insusi o spune,
1 Cron. Veronei, in Muratori, VIII, c. 631-2.
Murise, parAsit de cardinali In sicriul situ, Celestin al 1V lea (Gal-
frid de Sabina, Milanes si partisan al lui Frederic), si se retrasese
Roman de Porto, ales Innaintea lui (Rolandino de Padova, Muratori,.
VIII, c. 237-8).
8 Ubique per Regnum laudes iussit Domino debitas decantari; Ri-

card de S.-Germano, Muratori, VII, c. 1051.

Rolandino de Padova, Muratori VIII, c. 243.4.

www.dacoromanica.ro
 I, - PAP! SI heient 245

toti regii, priutii qi prelaVia catolicitatii, en Patriarbii

de Constantinopol si Antiohia, pe lingl eel apusean, de
Aquileia, apoi regale 13alduin, acel pribeag din Constantinopol,
contii de Proven0 si de Toulouse; numrul episcopilor
cari alergaserg din toate pgrtile lumii era de o sut.1 patru-
zeci. Incerarile impa,ratului, prin trimesii sgi, intre sari
Tadeu de Suessa, de a se ;ndrepta fur zadarnice. La
17 Julie 1245, el era infAisat ca violator de tratate, tern-
nicer al episcopilor, gazduitor de Saracini, prieten al Su-
danului si altor pAgIni., iubitor de baiadere Inusplmane ;,
-apei ca infectat de raticirile lslamului, trecut astfel la legea
blastamatg, a Saracinilor, incapabil .deci de mintuire, si din
nou, intr'o §edin0 solemna,, si ca stricator al Siciliei, feuda
Sf. Petru, excomunical si depus. Cu adevarat aceasta e
ziva miniei", striga Tadeu, care intrebuinOse toata, eloc-
yenta sa ca salt apere st1pinul, Din clipa aceasta ereticii
vor einta laude, Coresmienii vor stapini si Tatarii se vor
ridica 2."
Din Verona, intro Lombarzi, Frederic putea sasi deie
sama, de rasunetul pe care-1 produsese in toga Italia,
undo Ins marchisii de Nord .kineau cu el, acest succes al
puterii rivale. El apas pe cap, spune un cronicar engles
coroana ce voiau s, -i ieie §i jura s'o apere 4. intr'o scrisoare
catre ceilalti regi, el denuntl, indignat ateutatul savirsit
contra lui de acela pe care-1 trata, numai de sprint al po-
pilor, si storcAtor de venituri.
Noua excomunicare zgudui mai ales Germania, undo in
dar se Incepu predica impotriva Papei, de uneltitori va-
-gabonzi, can vorbiau contra pontificelui ,eretic", contra
preotilor simoniaci ci pasatosi, contra clerului Intreg, contra
Cistercienilor §i Franciscanilor, §i Tngaduiau pe raspunderea
2 Ele jucarA Innaintea lui Ricard de Anglia. Frederic spunea a le
tine ca tesAtoare.
2 Mateiu de Paris.
3 Ibid.
' Din Italia se desfac de el Vercelli, Alessandria, Asti, uncle apare
'Papa, marchisul de Montferrat si Malaspina (Mateiu de Paris, la a. 1243).

www.dacoromanica.ro
246 ELEMENTELE DE 1JNITATE MEDIEVALE, MODERNE §I CONTEMPORANE-

lor a se six* In localitatile aflatoare supt interdict. La sflr-

situ/ cuvintarilor ei adaugiau: .Rugati-va, pentru domnul
Imparat Frederic $i pentru fiul sau Conrad, cari stunt de-
savIrsiti $i drepti 1s.
Aceste doctrine trezira insa o indignare generals. Tu-
ringia, de mult neascultatoare, ca si regiunile renane, atIta
timp credincioase lui Otto, ridica, la 22 Main 1246, un
contra-rege, un Pfaffenkonig", In persoana landgrafului
Henric, zis Raspe, Palatin de Saxonia si var al regelui
boom. El va trai numai pang la 17 Februar 1247, pentru
ca Inca, fara zabava, electorii lui, cu participarea la ale-
gere a regelui Boemiei si a ducelui de Brabant, sa-i dea
(3 Octombre) ca urmas pe Gulielm de Olanda, fratele con-
telui, erou al cruciatei din Portugalia contra Maurilor 2 si
nepotul ducelui de Brabant. El e Incoronat, dupa un lung
asediu, la Aachen, la 1-in Novembre 1248, si pentru Papa
el va fi trex Alamaniae christianus, filius devotus Eccle-
siae., care va veni sa-i tie scare' dupa traditie si va
fi trimes In Germania cu un legat care sa-1 recomande.
Contemporanii 8 constata Ins& ca n'avea destui bani ca
pentru un rege". Cam Lombarzii rebeli nu aratau dispositie
de a se supuneun atac al lui Frederic si al fiului Enzio
la Milan nu reusi , cum interventia lui Ludovic al IX-lea,
care avu o Intrevedere cu Papa, fu zadarnica, lupta pe
via si pe moarte se deschidea pentru Frederic al II-lea,
care, In deosebire de 1nnaintasul sau anonim, era prisonier
acum in aceasta Italie, de undo nu erau sa-1 Ingaduie a iesi.

Din della lovituri el fu zdrobit. Invins el basest, cu ajuta-

torul sau Ezzelino, de legat si de marchisul Azzo, cu contele
de S.-Bonifacio si Mantovanii, la cari se adaugia de forma
si Alberic, fratele lui Ezzelino, Invins la Parma rebela, In
tate, careia, de mult asediate, ridicase sfidarea lagarului WI.

I Albert de Stade, la a. 1248.

2 Mai era Inrudit Cu episcopul de Liege.
8 Albert de Stade.

www.dacoromanica.ro
 I. - PAPI §I IMPARATI 247

Vittoria 1, el pierde In prada de dupg aceasta InfrIngere,

In arderea, pe care o putea contempla, a noii cet4i, si
coroana lui regal& (1248)'. Saracinii erau taiAi e ca niste
clni'. El fu, in curind, marturul In frIn gerii, la Fossalta, de
catre Bolognesi, si at captivitAii, ce era sa dureze pang
la moarte, a iubitului sau fiu Enzio, dus In lanturi de aur,
acela pe care -1 numise vicariu al Italiei 3!
Mormintul se deschidea pentru dinsul, chinuit, spune
Mateiu de Paris, de un lupus, de focul sacra". Prin testa-
mental sau, de o nobilg inspiraVe, el lgsa ca mostenitori, In
aceasta ordine, pe fiii Conrad al Iolandei de Brienne
si Henric ngscut din Englesa, fiica regelui Ioan, si pe
bastardul Manfred a cgrui mama era o Siciliang de fa-
milie cunoscutg , dInd celui din urmg, cu feudg la Tarent
(ca Tancred °data), sarcina de vicariu In Italia si mai ales
in Sicilia. Trgind Conrad, Henric va fi rege la Arles, Intre
cei de limba mamei sale, sau la Ierusalim, uncle ctrmuise
bunicul lui. Nepotul Frederic, fiul lui Henric al VII-lea, era
O. ailag In feud& cuceririle germane ale bunicului: Austria
si Stiria. Spiritul normand traia in recomandaVa ca mor-
mintul sail sa fie ling al tatglui, al mamei si al lui Gu-
lielm al II-lea, ale cgrui datine fiscale sa fie restabilite.
Cit despre Papa, Innoindu-se dorinta de cruciatg, se po-
runcia ca ,Sfintei Biserici romane, maicii noastre, sa i se
restituie toate drepturile, dar fara vatamarea tuturor drep-
turilor si privilegiilor (honores) regatelor noastre, ale mos-
tenitorilor si fidelilor nostri celorla4i, si cu condiOa preala-
bilg ca si ea sa restituie toate drepturile Imperiului, 4.

I Aici fu prins Tadeu de Suessa, cu mlnile trunchiate, murind, ca §i

marchisul Lancia, In anal* stare. V. gi Cron. Parmei, Muratori, IX,
c. 771-5.
2 V. §i Viata. lui Ricciardo de S.- Bonifacio, Muratori, VIII, c. 131-2,
§i Rolandino de Padova, ibid., c. 248-9.
8 Frederic de Antiohia, cellalt fiu, cApAtase Toscana; bastardul Ri-
card de Theate Marca Anconei. Henric e menit pentru Sicilia.
4 Si In compilatia lui Pipinus, Muratori, XI, c. 661-4. In Cronica
AnonimA, ibid., c. 817-8, recomandatii catre Conrad, apoi testamentul.

www.dacoromanica.ro
 XVI.

Sfir*iful Hohenstaufenilor.
Inocentiu, care Incorona acuma prin legatul sau qi regi
In Norvegia, ramlnea Ins a inexorabil. Cind i se aduse la
cuno§titqa moartea dugmanului sau, a g dracnlui celui mare',
cminunea lumii ,, spuneau Insa contemporanii 1 , la 13
Decembre 12502, el nu gasi, In pasiunea sa, alte cuvinte
decIt acestea: Sä se bucure Cerul §i sa, salte pamIntul,
caci a perit cel cu ciocanul prigonirii" 3. Din mijlocul
Conciliului unde trona, el lua, excomunicind pe Conrad §i
Impa4ind bunurile Imperiului, masurile necesare pentrn
ca nici dupi . aceasta ispa§ire a marelui vinovat Hohen-
staufenii sa nu se poata Inra,dacina In Italia 4, unde regatul
normand era privit ca mo§tenire a Bisericii 5.
1 Arhiepiscopul de Palermo -1 absolvise de excomunicare; ar fi im-
brAcat vesmInt de Cistercian (Matei de Paris, la a. 1250).
I Pentru conditiile mortii, v. si ziarele lui Matteo Spinelli, Muratori,
VII, c. 1063. Scriitorul II vede in sicriul InfAsurat cu purpurA, pazit
de 2U0 de Saracini (c. 1069).
3 V. cuvintele analistului genoves: ePuterea lui Dumnezeu a rApus
pe acela pe care puterile omenesti nu -1 putusera rapune, (4 superatus
a divina potentia quem gentes bumanae non poterant superare); Mu-
ratori, VI, c. 517). Mult timp 11 pomeniri. ai BM din regatul Italian (v.
Albertino Mussato, cartea VIII, 6). .
' Mateiu de Paris asigurA di ar fi vrut sA. facA din regele Henric,
lnsurat cu una din nepoatele sale, un non Frederic, ca In anii din mi-
noritate ai acestuia. Conrad era insurat acum cu o princesA de Ba-
varia. Toma de Savoia e unul din sotii nepoatelor lui Inocentiu.
' Regatul de Arles fusese amanetat la Lyon, de Gulielm, ducelui da

www.dacoromanica.ro
 I, PAPS §t impIant 242

In acest stop Inocentiu se hotaAste sa revie in Italia.

La Genova, primit solemn, el incepe negociatiile cu ora-
ele 1ombarde. La Alessandria si Montferrat le urmeaza;
contele de Savoia, Toma, paraseste si el pe Hohenstaufeni.
Soldatii biruitori la Parma-1 -conduc mai -departe: la Milan
e atita ingramadire de popor, theft a curai (cabia) In care
se afla trebuie sa fie Pparat6 de Imbulzeala enorral. La
Ferrara, la Bologna e aceiasi Imbulzire. La Perugia, uncle
va sta un an si jumatate, se Or presinta si solii Impara-
tului grec din Niceia, Vatatze, Bathasius Imperator Gra-
-coruma pentru biograful pontifical.
In acest timp, cu un talent mostenit de la innaintasii
-sai normanzi, Manfred tinea in friu regatul celor dour, Si-
-cilii, in cinda conspiratorilor si intrigantilor. Dar nici cu
un chip Papa nu vo1 sa-lrecunoasca. In desperare de cause,,
nemai putind spera sa ramlie el Insusi rege al Sudului
italian, bastardul chema in Italia pe fratele sau legitim,
Conrad.
Acesta facu tntaiu ofertele sale: voia si Imperial. Farb
a se ocupa deocamdata de acest punct, Inocentiu reclama
pentru, dinsul tot regatul normand, unde Capua si Neapole-1
recunoscusera, consimtind a lasa Hohenstaufenilor doar
feuda Tarentului. Intelegerea era imposibila: duelul decisiv
-intro cele doua puteri, fatal pentru amtndoug, trebuia sa
urmeze pana la sfirsit, in folosul factorilor unei noun ere,
in Italia si aiurea.
Conrad' era la Verona, in August 1251; trace la Cre-
mona, apoi, cu Ezzelino, spre Mantova. In urma lui, legatul
papal Octavian intareste la Brescia liga de care se zdro-
bise si Frederic 2.
Burgundia, dar In 1250 locuitorii din Avignon si Arles jara lui Fre-
deric. Hugo de Burgundia, Mateiu de Lotaringia, loan de aliens,
'Teobald de Bar ajut4 Insd pe Frederic In ultimeie lui lupte (Mateiu
-de Paris, la a. 1246).
1 Scrisoarea 1M. care Manfred, $i In compilatia lui Pipinus, Muratori,
IX, c. 677-8.
1 Viata lui Ricciardo de S -B3nifacio, Muratori, VIII, 0. 132-3.

www.dacoromanica.ro
4250 ELEMZNTELE DE UNITATE MEDIEVALE, MODERNE qI CONTEMPORANE.

La Po la regele se Imbarca pe corabii venetiene qi spre-

sflrlitul anulni e In Apulia, asediind Neapole1. Inocentdu,
care refusase ofertele de acruciatA,, contra cereticului,, ale-
lui Carol de Anjou, conte de Proventa, fratele, de o rece
arnbitie tndaratnica, at lui Ludovic at IX-lea, facatorul de
pioase cruciate, preferindu-i un candidat Inotensiv, Edmund,.
fiul regelui Angliei, care nu vine la Roma, se adreseaza
acum cu desperare catre priatul frances. Neizbutind sa-1
a,duck se gindeste la alt Engles iubitor de aventuii italiene
§i cruciate, Richard de Cornwalis: banul engles, In mice
conditii, era necesar pentru continuarea Tuptei.
Din parte-i, Conrad, sigur de dreptatea lui, el fuses&
despoiat, la 1252, de Germania la dieta din Frankfurt,.
cu aprobarea Papei, apeleaza la Dumnezeu, la viitorul
Papa, la sinodul general, la principii germani, la tcti
regii §i domnii lumii, la cre§tinatatea Intreaga". Neapolea
se d6, In 1253; Petra Ruffo-i asigura Sicilia; fratele Henric,
smomit de Papa, Ii dispare din cale, printr'o moarte su-
bita, banuita; sora lui Manfred, Ana, e sotia Grecului Va-
tatze. In aceasta stralueita situatie Conrad moaie Insa,
In Maiu 1254, avind abia douazeci §ease de ani, a ju-
tii

matate de an dupa fratele Henric 2.

Ramtne Manfred, principele de Tarent, regent §i pangs la

venirea lui, cii copilmul din Germania al lui Conrad, Con-
radin 3, care sä represinte o calls& de atltea on a§a de
greu lovita, ca printr'o misterioasa vointa a fatalitatii.
In realitatea lucrurilor, EituAia Papei care §i acum
reclama posesiunea regatului, ca unul ce ar fi fost designat
i Ziarele lui Matteo Spinelli, de o cronologie, e drept si e curios ,.
cam nesigurA, cum s'a observat de mult. Orasul e luat in Septem-
bre (it id).
1 Pe acesta 1-ar fi otrAvit si innAbusit loan, dregAtorul maur at ta-
Ulm situ. V. pentru atitudinea lui fats de Manfred si izgonirea fa-
miliei Lancia, care se refugiaza la sora lui Manfred, IrnparAteasa Ro-
maniei", Nicolae de Jamsilla, Muratori, VIII, c. 506.
1 Negocieri in numele acestuia cu Papa, la Saba Malaspina, Mu-
ratori, VIII, c. 797-8.

www.dacoromanica.ro
 I. - PAPI §I IMPARATI 251

de Iasi* Conrad , asezat la Perugia, apoi la Anagni, nu

e stralucitoare, de si contemporanului calugar din Padova
i se parea el el Intrece norii en frunteal. Roma continua sa
fie ocupata, de un senator, Brancaleone din Bologna, pe-
care Romanii, tematori de nobili indigeni clt si de drega-
torii Papei, 11 chemasera, Innadins, cu mandat pe trei ani,
si acesta se adreseaza Invingatorului Hohenstaufenilor,
pentru a,i spune (1252) ca. 'se mirk, foarte c dinsul, ne-
sigur 4i fugar, merge and ici, cind colo si, fara a-i 'Asa
de Roma si de Sfintul Scaun, cauta numai de bani",
caci e lasat doar a fi Papa Romei, si nu al Lyonului, nici
al unor locuri ca Perugia si Assisi.
Dar acest epribeagl, (end ici, cind colo 1, a Impacat
Boemia cu Ungaria, pe contele de Olanda cu Flandra,
a primit solii lui Vatatze, ai Hanului, rex Tartarorvm. El
nu admite cu Manfred o Invoiala care i-ar stirbi drep-
turile, ci merge in Apulia ca ostas, la Monte-Cassino, la
Capua, la Neapole, cu trupe platite, din Lombardia, Genova,
Toscar a, Ancona. Moartea-1 va prinde acolo la Neapole
(7 Decembre 1254) si amanunt bizar dui:4 victoria de
la Foggia a lui Manfred, In chiar casa marelui sau dukman
Pier dells Vigne. Ultimelo lui cuvinte furl aware: cDoamne,..
Doamne, pentru rautatea lui ai mustrat pe om' 2.
Tot din Assisi va Incepe a guverna sj Alexandru al IV-lea,
cel bun, blind si temator de Dumnezeu, care nu se In
griji prea mult de lucrurile printilor sj Statelora 3, caci pang.
In 1255 Brancaleone ramtne In Roma, si, izgonit atunci,
un moment, el va reveni, chemat de popor (1257), ca sa-§i
spinzure adversarii si s li darime castelele, jar dupa
moartea lui (1258) ii va urma, unchiul, Castellano di An-
cla1O. Dar si tap, de Conradin, pe care nenorocirea lui n
va chema, cu toate temerile tinerei lui mama, in aceasta
1Muratori, VIII, c. 889: Capud magnifici Innocentii Quarti nubes
excedere videretue.
I Domine, Domine, propter iniqutatem corripuisti hominem; Cronica
-din Parma; Muratori, XIX, c. 777.
8 Analele lui Hermann de Altaich.

www.dacoromanica.ro
452 ELEMENTELE DE MUTATE MEDLEVALE, MODERNE ql CONTEMPOR ANE

Italie mIncgtoare a neamului sou, Biserica Iui Inocentiu se

pgstreazg intransigentg. I se recunoaete Suabia, regatul
de Ierusalim. Incolo, regatul ei stapinirea" apaAin Scau-
-nului roman, cel mult reservindu-se moetenitorului pretins
unele drepturi In regatul de Neapole. i In tratatul cu
Manfred, In sfiriit rege (Septembre 1254), se spune apriat
cg (tot regatul Siciliei apartine Scaunului apostolic ei sta.
pinirea lui a cazut cu totul in sama Papei*; cel mult re-
gale pnate avea cele cedate Jail drept" de Conrad ki, ca
feudg, comitatul de Andria, obligindu-se a furnisa ostaei
suzeranului, Sf. Petru.
Papa Alexandra, cardinalul Raynald, era ei dinsul conte
de Segni, fiind insusi nepotul lui Grigorie al IX-lea. El chiamg
'pe Manfred ca sg se Indreptateascg ei leagg relaOile cu
adversarul acestuia, puternicul nobil din Sud, Bertold; In
April 1245 un tratat cu Edmund Ii promite, dar ca vasal,
tot regatul (afarg de Benevent), care e considerat ca va-
cant; noul rege lei interzice de a fi Impgrat, In care cas
va cadea supt excomunicare. Un legat merse la Londra
pentru a pune, solemn, inelul de investiture in degetul lui
Edmund: pe strgzile oraeului se predica, expeditia cruciatg
pentru instalarea lui. Dar Manfred, care izbutise a alatura
pe teutonicul marcbis Berthold ei avea ninimile color maxi
ei ale poporului" ', biruie din nou ei impune legatului pon-
tifical un tratat care lam, Papei doar Terra di tavoro, §i
Inca supt condiOa ca el sg Intgreasca imediat InOlegerea.
Cum aceasta nu se face, lupta urmeaza, favorabilg pentru
dinsul, care, la 11 August 1258, cam un an dui:4 solemna
lui excomunicare, pretextind zvonul despre moartea Iui
Conradin 2, se Incoroneazg la Palermo. La :1259 el se uneete
1 Mateiu de Paris. Cf. Ricordano Malespini (Muratori, VIII, c. 968):
,,era molto amato e grazioso".
I Dap ti Ricordano Malespini (Muratori, VIII, c. 964) ar fi ucis ui pe
doi fii ai fratelui mort prisonier, Henric. Si el ca Qi unul din croni-
earii sicilieni (Sabba Malespini) Ii atribuie InAbucirea cu perna a tatidui
{ibid., c. 974). Mai tarziu, Conradin rya lnfiera memoria apseudo-re-
gelui' (Muratori, X, c. 825 )

www.dacoromanica.ro
 PAPI SI IMPARATL 253

cu, Grecii din Epir, restauratori in acest Apus balcanic ai

BizaffOlui, cgsatorindu-se cu Elena, Rica Imparatului"
Mihail, iar In Apus o noun, legating se va incheia (1262).
prin nunta lui Petru de Aragon cu fiica excomunicatului,
Constanta, t.
Acuma forOle Sicilianului intreprind ceia ce-i reusise lui
Henric al VI-lea si lui Frederic, pe cari In Italia intelegea
sa-i continue. Ancona, Spoleto, provincia Romagnola sInt,
atacate, si Ghibelinii lui bat pe Ghelfii Papei la Monta-
perto. Ca si Inocen0u, si Alexandru, care purtase titlul
bltlios al Invinggtorului lui Frederic Barbg-Rosie, moare-
ca Invins, la 1261.

Trei luni trebuie pentru ca In sfirsit cardinalii sä se-

uneascA asupra unui Francescaci iarasi de la Frant,a, de
la regele ei sfint, de la energicul lui frate se asteapta.
mintuirea -, Jacques Panta1 6on din Troyes, Patriarh de
Lirusalim, care, In amintirea initiatorului intaii cruciate,
isi zice Urban al IV-lea. Nici el nu va ajunge lnsg, de si
a chemat din nou, la 1263, pe Carol de Anjou si a vrut,
sa-I facg senator In Roma, sg resolve chestia Hohenstau-
fenilor, in Italia si In lumea catolicg Intreagg.
La moartea lui, In 1264, la Paris chiar, iargsi cu o va-
can0,, care e acum de cinci luni, alt Frances, fiu al unui
nobil din Toulouse si al unei Germane, el Insusi odinioarg.
consilier laic al lui Ludovic al IX-lea 2, iar apoi episcop de
Puy, arhiepiscop de Narbonne deci prelat specific fran-
ces e ales de cardinalii in exil: Clement al IV-lea (3 Fe-
bruar 1265). §i, peste citeva luni, dupg ce de multg vreme
Roma avea, contra Ghibelinilor ski, cu Iacob Napoleone in
frunte, un senator ghelf, un ProvelAal 3, la 21 Main, Carol
1 Papa ar fi oferit coroana imperials. pentru a scApa de Manfred,
lui Ricard, regale Romanilor, Intors acorn In Anglia (Mateiu de Faris,
la a. 1259).
2 Guy fusese Insurat §i avea douti fiice (Analele la Hermann de
Altaich).
3 Nicolas de Jamcilla, Muratori, VIII, c. 5P3. si urm.Sofia lui Caro'
vine peste patru luni (CAlugArul din Padova, Muratori, VIII, c. 726).

www.dacoromanica.ro
-t54 ELEMENTELE DE UNITATE MEDIEVAL; MODERNE §I CONTEMPOR ADM

de Anjou Carlotto pentru Manfred , tare plecase cu

500 de cavaleri si o mie de arcasi, Intro cari fratele con-
telui de Savoia 1, si calatorise rapede, pe Mare, cu evitarea
Lombardiei, unde Milanesii 11 asteptau, iar Cremonesii
voiau sa-1 opreasca, 3, sosia, primit extraordinar 3, la San-
'Paolo ling, Roma. El Incheie aici tratatul sau cu Sf.
Scaun, invoiala intre Francesi pentru un teritoriu de veche
iniciativd francesd eueeritoare.
Coroana de vasalitate i se da lui, iar dupg el va putca
- trece la fratele Alfons on la fiul sau, on chiar la vre-un
flu al regelui Ludovic, fara drept de mostenire mai departe.
Carol nu se va amesteca nici in Toscana, nici In Lombardia,
nici, bine inteles, In Germania (a carii situaVe o vom cer-
ceta mai departe). In rosturiie clerului nu va interveni.
Situatia de senator In Roma o va pastra numai pan , la
instalarea In regat.
Mica lui oaste 4, cu Guy de Montfort, cu episcopal de
Auxerre, contele de Soissons si alti Francesi, Impreuna cu
-contesa, clstiga usor, cu sprijinul marchisului de Montferrat,
trecerea prin Nordul peninsulei, ajungind la Roma, Inca de
Craciun. Carol impune, fora sa fi luptat si biruit, Incoro-
narea lui, dar nu de Papa, ci numai de patru cardinali
procedeu revolutionar , In Roma chiar, la 6 Ianuar
1266. La sfirsitul lui Februar 1267 e la Benevent, primit
pretutindeni de populatie, si, la capAtul unei batalii pier-.
dute (la 26), el Invinge si ucide pe Manfred, care nu pu-
tuse capata din Germania trupele ce voise sa ieie In solda.
Podul de la Ceperano, apoi SanGermano, uncle pazia
,o mare parte din Saracini, nu resistasera, si aceasta cre-
Analele genovese ale lui Pignolo.
2 CtlugArul din Padova, Muratori, VIII, c. 724.5.
8 Nicolae de Jamsilla, c 597: ,Nec est sane memoria quod alicui do-
in no Romani usque ad illa tempora m.aiora ostentamenta gesserint".
4 In 1265 trece InsA prin Genova contele de Flandra, contra lui
Carol, cu 6.000 de caliiri, iar, in total, cu 20.000 do oameni (Muratori,
V[, c. 535. Cf. VIII, c. 1124). In 1268 va vent ca ginere In ajutorul
lui (ibid., VIII, p. '1128). Carol oferise Genovei, decal ajuta, o parte
dIn cucerire (ibid., VI, c. 536).

www.dacoromanica.ro
 I. pAPI §I illIPARATI 256

iiincioasg militia a lui Frederic perise. La Benevent, undo

Carol era la strimtoare de provisii, se ggsiau al Manfred
Germanii, not si vechi, citiva Lombarzi si Toscani, o trupg
de Catalani si supusii nesiguri ai regatului calor Doug, Si-
cilii. Pe acestia din urmg ti atrggea si speranta, care se
dovedi zadarnicg, a unui regim mai bun cu cei mici".
Dacg ribaldi, oastea de strinsurg, putura fi imprgstiati de
arcasii musulmani, cavaleria francesa, In care Picarzi, Bra-
banconi, Flamanzi, Proventali o mie de oameni, izbuti
sg distrugg pe acesti dui". Germanii repurtarg o trecg-
toare victoria, pentru ca reserva lui Carol, In care erau
multi Ghelfi italieni, sg hotgrascg, in sfirsit soarta lupteil.
Regale color Doug. Sicilii, aflat abia a treia zi intre morti,
fu inmormintat se zice: dupg, profanarea corpului pe un
asin Hogg o bisericg In ruine, la capul podului de la
Benevent" 2. Sotia lui epirota fu opritg, cu copiii si noatusa,
de a trace In Grecia, si Inchisa 3. Tronul regal, de aur, Im-
podobi tesaurul Papilor.
Dupg ce lucrurile s'au ales astfel in favoarea lui, birui-
torul Isi impune podestatii In Florenta, Lucca, Pistoia si
aiurea, facind pe Papg a-1 numi pacificator, titlu supt care
el ascundea o ambitie monarhicg nu mai putin pronuntata
{Tacit a lui Frederic al II -lea'. Pisa rebelg si Siena slut
at acate.
RIminea Conradin 5, In vrista de seisprezece ani. Venit cu
I Nicolae de Jamsilla, Muratori, VIII, c. 606 Foi urm. Cf. Saba Ma-
laspina, Muratori, VIII, c. 829-30; Ricordano Malespini, ibid., c. 1001.
Scrisoarea lui Carol care Papa, la 27 Februar. cind nu *tia soarta
lui Manfred, Muratori, X, c. 822-3. A doua zi se aflA corpul. iNa-
-turali pietate inductus), spune el, corpus ipsum cum quadam hono-
rificentia sepulturae ecclesiasticae tradi fecit).
2 Calugarul din Padova, Muratori, VIII, c. 727.
3 Ibid.
' In Nordul Italiei, Milanul, Cremona, Brescia, Piacenza, Pavia, Tor-
tons se desfac de supt puterea lui Uberto Pallavicini (Calugarul din
Padova, Muratori, VIII, c. 727).
5 PlIngerea lui eConrad al II-lea, rege de Ierusalim *i Sidle, pentrn
cele suferite de la Papa, Muratori, X, c. 824-8.

www.dacoromanica.ro
256 ELEMSNTELE DE UNITATE MEDIEVALE, MODERNE §I EONTEMPORAN&

alt tInar de vista lui, Frederic de Austria, el apare, pentru a

sustinea, Impreuna cu flota pisana, de 22 galere 1, revolts
Siciliei contra instinctelor tiranice, rapede iesite la iveala,
ale lui Carol. Pavia, Verona-1 chemasera: la Verona, unde -1'
paraseste unchiul, ducele de Bavaria, si o parte din oaste,
WI pierde trei luni 2; alto citeva luni le iroseste la Pavia, la

Lucca. Prin Pisa, unde e primit cu o extraordinara sim-

patie, el ajunge, fn sfirsit, la 1268, dupa conflictele cu
Lucca, la Roma, unde Henric de Castilia fost stipendiat,
cu fratele Frederic, al regelui de Tunis, era senator roman,
in asteptarea regalitatdi in Sardinia, poate si in Sicilia,
si orasul papal, cu participarea femeilor, nu -1 aclama mai
putin, supt arcurile de triumf. Flota, lui, data de Pisani,
biruie la Messina. Dar o ciocnire mai mult intimplatoare,
la Tagliacozzo (23 August) da a doua victorie fui Carol.
Adversarul sau, superior In numar, it credea invins si se
gindia la prada, and, In ambuscade, o ceata mica de Fran-
cesi, ascunsa, intervenind, schimba cu totul soarta luptei 3.
Conradin, cazut, prin tradarea gAzduitorului fugii sale, in
calea de la Roma la Pisa, In minile lui Carol, e judecat
dupa legile romane despre les-maiestate si E xecutat in piata
din Neapole, cu toata impotrivirea judecatorilor lui Insusi
si imensa mils a multimii pentru tinereta si frumuseta.
lui 4. Rarnasitile lui tura ingropate ca ale naufragiatilor" 5,
aproape de locul executiei, linga mormintele Evreilor 6.
henric de Spania e osindit la inchisoare pe viata, far lui

I Carol li opune 22 din Proventa, care sint invinse (Saba Malaspina,

Muratori, VIII, c. 8401.
' CAlugArtil din Padova, Muratori, VIII, c. 728.
3 Scrisoarea lui Carol cAtre PapA, Muratori, X, c. 828-30.

' Pe Henric de Castilia, pus la Inchisoare, nu-1 putu scoate nici

cumnatul situ, regale angles Eduard, revenit din cruciatd prin Neapole
(Cronica lui Oberto Stancono), 0 altd cord a lui era sotia lui Gulielm
de Montferrat.
5 Ricobald de Ferrara, Muratori, IX, c. 138: more cadaverutn pe
lago eiectoruna'. Scrie pe larg, dupd spusa unui martur.
6 Chronicon Cavense, in Muratori, VII, c. 929.

www.dacoromanica.ro
 I. - PAPt §I INft,ARAti 257

Conrad de Antiohia, alta odrasla a lui Frederic, i se scoa-

sera, ochii Innainte de a-1 spInzura '
Procesul era Incheiat: papalitatea avea In Italia si In
Frat4a un stapin si mai puternic decit acei Hohenstaufeni
din Sicilia si Germania de ale caror 1ncalcari voise a scapal.

Cit priveste Nordul Italian, acela nu e nici al noului stapin:

tiranii" 1-au luat In stapinire. Viata lor, aga cum reiese
din biografia celui mai mare dintre ei, Ezzelino 3 Ereticul",
de Onaria, apoi de Romano, e cam aceasta. Fii, nepoti de
podestati adesea , dar Ioan de Vicenza e un predicator,
care se vrea duce, cresol* In haosul luptelor locale de la
oral la oral. Acestora Ii urmeaza luptele de partide In
interior. Vecinii se chiama In sprijin. Prisonierii slut un
izvor de venit In aceste miserabile ciocniri, care IntrOn o
energie de fier. Chid vine regele germanic In acest cas,
Otto, ei alearga la dinsul, fac daruri intimilor, capita
cgratia,. Profits de ocasie pentru all denunta dusmanii;
abia li se poate impune Were cu sila. Regele-i Impel, si
ei slut gata a-i face pe voie, In aparenti. In calatoria
roman, ei continua ali face serviciul. Ca rasplata primesc
o legatie" imperiall, o situAie pe care slut liberi a o
interpreta si desvolta cum vor. Ori o capata printeo lo-
vitura de surprindere, ba chiar prin alegere de partid.
Ca instrument de Guvern, au exilul (bannum), confls-
catia; ca putere, partisanii si mercenarii platiti, masuada.
Astfel Infrunta pe pribegi, pe fuorusciti, cari-si asteapta
I Ricordano Malaspina, Muratori, VIII, c. 1016. V. kti pentru toate lup-
tele lui Carol Ferreto de Vicenza, Muratori, 1X.
2 Papa spusese de la Inceput cl nenorocitul prins e due ,,ra oaia
la moarte" (Iacob de Voragine, present hi, prevestire; Muratori, IX,
c. 50). Ua fiu orb al lui Manfred muri bAtrIn In Castello dell'Uovo
la Neapole (Ricordano Malespini, Muratori), VIII, c. 4018). 0 fiicA a lui
Manfred fu liberatA In 1284 (Cronica din Reggio; Muratori, VIII, c. 1158).
Enzio de Sardinia muri numai In 1202, kii Bolognesii II InmormIntarti,
ImbAlsAmat, cu multA cinete, la Predicatori (v. intro allele Cronica
din Reggio, Muratori, VIII, c. 1133-4).
3 Muratori, VIII.

www.dacoromanica.ro
258 ELEMENTELE DE IMITATE MEDIEVALE, MODERNE §1 CONTEM30RANk

ceasul. Ei stirs a pot da sau Inchide calea unor Cesari

can refusg anumite Inchingri fiindca n'au cu ce Linea ora-
qui 1. Capata de la acestia scrisori de protectie specialg,
cari li dau si un prestigiu de legalitate 2. Cine se Impo-
triVeste, e ucis. Se obisnuieste si intro rude. Unul dintre
Visconti a aruncat pe fereastg de ai sgi noaptea dupa un
ospa.t de familie. Ezzelino si-a ucis fratele si nepotul, socrul,
cumnatii. Fiecare omoarg, asteptInd momentul chid va fi In-
susi rapus 8.
Se chemau specialisti cum se chiama muncitori ca 56
taie copacii" ; orbirea, castrarea atingeau si pe copii; cimitire
Intregi serviau hrang lupilor.
Oda-W. Ezzelino e trIntit la pamInt si era sa fie Injunghiat
cu In§usi pumnalul sail, de un tradator" menit sl piar6.
Cind, dupg moartea, de rani, a acestuia, contra catuia se
predicase cruciata pe piata S. Marco din Venetia, In cln-
tecul imnurilor, fratele lui, Alberic, din Treviso, e predat
de ai sgi dupg cerere, la capatul unui asediu, el e rupt
In bucati In piata publica, cu cei case fii; sotiei si fetelor
li se taie In fata lui nasul si sInul, si ele slut arse (1260) 4.
Erau felurile de moarte pe care le daduse si el, mai adesea
amicilor" 5.
Familia izbatise a-si crea un principat, supuindu-si Feltre,
Cividale, Treviso, Padova, Brescia, pe ling& Vicenza si Ve-
rona 6. La un moment dat, Ezzelino, care, la 1237, luase pe
Salvaggia, fiica lui Frederic 7, spera si Milanul, gi In lupta

Ibid., c. P.4.
2 ibid., c. 35-6.
3 Cf. Cronica lui Antonio Godo, Muratori, VII.
4 Antonio Godo, Muratori, VIII, c. 89-90.
Cf. oribila descriere a patimilor din temnitele lui dupA CalugArul
din Padova. Cei doi frati simulau lupte Intre ei, dar, aerie un con-
temporan, erau ant`, Et tamen erant unum ; Nic. Smeregi Chroni-
con, ibid., c. 99. Cf. si Viata contelui de S.-Bonifacio si notele lui
Laurentiu de' Monaci, cn Roland de Padova, ibid.
6 Ibid.
I Cronica VeronesA, Muratori, VIII, c. 630.

www.dacoromanica.ro
 I. - PAPI 5I hIPARATI 269

pentru el era sa-si afle moartea cfnele". Reges rexit, spune

un contemporan, et habuit in principibus principatum.

De pe la 1260, pentru a hrani urile din care iesia ti-

rania", in aceasta, Lombardie ca si in Toscana, amintindu-si
lupta Hohenstaufenilor de la Weiblingen cu casa Welfilor,
a lui Frederic cu Otto, se desemneaza, partidele permanente
ale Ghelfilor si Ghibelinilor (in Genova Mascarati qi Rampini).

Dupe, caderea familiei de Romano, care avea posesiuni

pang, In Piemont, o alta casa de tirani se margeneste la
Verona singura. Dupe, Mastino della Scala, vine fratele
Albert, apoi Bartolomeiu, Alboin si In sfirsit fiul lui Al-
bert, Cangrande, cu tot numele sail om frumos si plgcut
(gratiosus in actis), la 13121. La 1327 el comanda 2 000 de
calari si 500 de pedestri la o non& Incoronare oficiall 2.
Contra acestei dinastii, in sfirsit, va lupta, In Padova,
Incepind cu Jacob (1318), neamul Carrara, menit a juca
un mare rol la sfirsitul secolului ce se deschide. Deocam-
data !ma, la 1328, Marsilio de Carrara da Padova lui Can-
grande (t 1329), care trine si Vicenza si Treviso, Feltre si
Cividale, mostenire pentru nevqi, Alberto $i Mastino al II-lea
(t 1351), cari vor lua si Brescia. Ceva mai tarziu, regimul
omenos al lui Mastino ispiteste si cetaVle Lucca siiParma,
iar Reggio, ea patata tot asifel, e cedata familiei Gonzaga.
La Mantova, Modena spare citva timp un Passarino de'
Bonacosis. Viscontii se inura, Insa indaratnic la Milan.
Inca de la 1337 insa, Venetia siarma acea seniorie, died
lui Marsilio de Carrara Innapoi Padova, pe cind Treviso
devine vene0ana si Floren0 capata, ceva din domeniul
Luccei. In Lucca insasi yin apoi Pisanii, In Savona familia
Correggio.
Cum Ezzelino luase pe Salvo ggia lui Frederic al II-lea
Mastino inu pe Elisaveta, fiica Imparatului Ludovic.

1 Cron. Veronae, Muratori, VIII, c. 641 tili UM.

I Ibid., c. 645.

www.dacoromanica.ro
 XVII.

Germania i Franta, ca State nafionale cu tradifii

imperialiste, WA de papalitate.
In Germania, care a cazut pe planul al doilea chiar Inna-
inte de moartea lui Frederic, odata cu depunerea sa $i
instalarea unor regi de opositie, far5, autoritate si putere,
avind sprijinitori mai mult In Turingia si In partite Rinului,
vista locals nu mai e stingheritl de nimeni 1. Gulielm de
Olanda a fncercat sa. se naturalizeze" oarecum prin cl-
satoria lui cu o mostenitoare a Welfilor; el a cfstigat si
sprijinul noii puteri germane, pe jumgtate slava prin sub-
stratul de populatde pe care se sprijina, care e Branden-
burgul, ca si al vechii Saxonii, prinsa $i mai depute In
opera de convertire a acelorasi Slavi, Brandenburgul
fnsusi nefiind decft un bulevard fnnaintat, mama" cea
mai noun. Dar regale de app ", de care-si ride Carol de Anjou,
amestecat cn fncalcarile lui si prin Hainaut, end bunul
cavaler II chiama, pe dinsul, omul practic $i calculat, la
un duel pe §esul de la Asche linga Maestricht", nu se
poate impune nici asa. Va fi privit ca o ironie invitatia
de a veni ski se Incoroneze la Roma. Moartea lui, la 28 Ia-
nuar 1256, de mfnile Frisonilor, In& un conflict obscur,

I Albert de Stade spune, la 1173, cl episcopul Cristian, care Qtia

latineste, limba romanil, galica, greacA, apulica, lombardit si bra-
banticAP, era asa de bogat Incit (mAgarul lui costa mai mult cleat
toatA gospodaria imparatului. de si aceia eta privita ca foarte abun-
dentA. E cel care asediazA Ancona.

www.dacoromanica.ro
 I. - PAPI §1 iMPIRAII 261

locul chiar al Ingroplrii ramlind nestiut 1, dupa co de patru

ani era depus acel Conrad pe care nu-1 putuse Inlocui, puse
capNt unei situatii aproape ridicule pentru dinsul.
Arhiepiscopul de Colonia, care-si atribuie dreptul de a
hotNri asupra succesiunii, face acum sN se aleagl, dupN
un an de vacantN, un print absolut strain, Englesul Ricard,
cumnatul, amestecat de mult In afacerile germane, al lui
Frederic si candidatul din 1250, doritorul de domnie,
gata pentru once coroana, pe dud rivalul slu la Rin, ar-
hiepiscopul de Trier, cu asentimentul Saxoniei si Branden-
burgului, ca si al Boemiei, opune alesului pe alt strain, pe
Alfons de Castilla (Mart 1257), care se si presintl si e
incoronat supremN, parodie lIngN mormintul lui Carol-
cel-Mare, de care era legat doar prin legenda poetica de
la Roncevaux, Yn Main: sane si In Italia pentru apro-
piata lui sosire 2. Orasele Rinulni prevIzusera valoarea unor
astfel de Cesari prin aceia cä, fncheind o uniune ca a
Lombarzilor, o spune un izvor contemporan (Hermann de
Altaich) , hotNrasc de la sine pace pe zece ani (1253-4),
declarind ca, nu vor recunoaste dealt un Imparat ales
unanim 8. Ele 10 numesc si un capitan, pun vami stabile,
silesc la alipire pe printii vecini, precum Palatinul de Rin.
Dintr'o mai veche uniune fac parte, numai In vederea
pacii, ci episcopii de Rin, toti, abatele de Fulda, Palatinul
si ducele Bavariel, contele de Turingia, o suma de feudali
din Vest si Sad-Vest, pe linga cea mai mare parte a ora-
selor 4.

2 Albert de Stade.
2 Rolandino de Padova, Muratori, VIII, c. 826; Calugarul din Pa-
dova, ibid., c. 702. Florenta-1 chemase prin Brunetto Latini (Ricor-
dano Malespini, Muratori, VIII, c. 987).
a Albert de Stade aratA cum Inca de la 1255 Arnold Walpode din
Maienta Incercase o liga contra cavalerilor cari Mau drumurile de
negot pentru a prAda. El spune cum cavalerii se indigneaza la ideia
cd negustori ar putea sit aiba putere asupra unor oameni de cinste
sit nobilia.
4 Lista ci In Analelo lui Hermann de Altaich.

www.dacoromanica.ro
262 ELEMENITLE DE MCAT E MEDIEVALE, MODERNE SI CONTENIPORANE

Deocamdata. centrul de gravitate al Imperiului, Intru eft

nu e v:rba de cuceririle la Marea Baltid, unde cruciatii
episcopului Albert, ajutati si de regele Danemarcei, au fundat
Riga, Yn Livonia, si au ocupat Reval, apoi Estonia ', e de
sip'. in Boemia. Legaturi de familie potrivite fnlaresc Casa
regala de aici (e singurul elector cu titlu de rege, capatat
formal de la Filip de Suabia; cronicile indigene scriu !ma:
duce sau rege") 2: regele Przemysl a luat pe Constanta,
sora regelui ungur Andrei al II lea; fiul regelui, Venceslas,
va fi sotul Canigandei, fiica lui Filip de Suabia; Gertruda,
fiica lui Henric de Austria, e sotia lui Vladislav, mosteni-
torul boem. Clad Frederic, ducele austriac, cade trite°
lupta cu Ungurii, sotul Gertrudei mosteneste Austria ski
Stiria, in acelasi timp aproape cind moartea printului
polon Miesko Il face si duce de Oppeln.
Vladislav nu va supravietui acestui indoit noroc (1247),
dar, supt regele Venceslav, restabilit dupe, revolta unui fiu
al sau, si In urma unei pradAciuni In Bavaria, Przemysl-
Ottokar, alt fiu al regelui, e instalat In Viena, si la 1251
el se intitula formal (duce de Austria,. Fiii matusei lui,
Jutta, erau duci de Carintia. La 1254, dup6., ce si intarise
situatia, lulnd pe Margareta, fiica lui Leopold de Austria
si mostenise, la 1253, Boemia insasi, PrzemyslOttokar va
lua asuprali, cu ajutorul ambilor duci poloni din Silesia,
ski chiat cu concursul marchisului de Brandenburg, opera
de cruciatg, contra Rusilor, a Rutenilor, pe care o va mina.
la bun caplt, ducind astfel mai departe silintile, vechi de
sante, de crastinare /i}i civilisare, ale Saxonilor 3, si ajun-
glad si [Ana la acel Konigsberg, care-1 amintecte pe dinsul.
Victoria de la Croissenbrunn asnpra Ungurilor la 1260,
lupta la care participl marchisul prieten si ruda, Ii ere&
o situa0e ski mai mare: Stiria fu parasita de regele 1361a ;
1 La 1226; murind Borevin, principele Slavilor), e chemat pentru
mo§tenire In (IsIordalbingia) ducele Albert de Saxonia; Albert de
Stade, la a. 1226.
2 Cronica canonicilor din Praga, la a. 1249.
3 Analele din Prep; Cronica lui Ottolcar,

www.dacoromanica.ro
 I. - PAPI §I NaRATI 263

casatoria mo§tenitorului Ungariei cu nepoata regelui boem,

Cunigunda de Brandenburg, atragea §i pe acestalalt regat
In noul sistem politic germano-oriental.
Scriind Papei, biruitorul putea spune ca i-ar fi fort u§or
sai supuie regatul Ungariei gi sa-1 tie In robie statornica.
Chid Margareta de Austria fu fnlitturata, o noun casatorie
cu fiica ducelui Bulgarilor', Rostislav, Ban de Maciva,
casatorie celebrate la Pressburg, 'Area ca un pas Innainte
spre realisarea unui nou Imperiu sau unei noun base pentru
pretentiile imperiale ale Casei Przemyslizilor: la Intoarcerea
solemna In Praga luara parte doi episcopi prusieni, mar-
chisul de Brandenburg cu sotia §i copiii, ducii poloni din
Silesia. Episcopul de Bamberg boteza pe Intaiul copil regal,
la care serbatoare full poftiti toti nobilii din Boemia,
Moravia gi Austria", regatul parinte purtInd coroana pe cap.
Odata din Neustria romanica se deosebise Austrasia,
ramasa germane cu tot hive li§ul imperialismului venit din
Roma; acum aceasta Austrasie, peste care se Intinsese
aceiaqi forma antics a Imperiului, 'Area a desface, cu
Brandenburgul a§ternut paste o (Slavie', cu Boemia slava,
on Ungaria de caracter slay In fundamentele ei etnice supt
clasa dominanta turanica, o alts (Austrasie" un izvor
german din veacul al XII-lea si O. acest nume Austriei,,
cuprinztnd, cu tot Inveligul feudal §i cavaleresc genr Buie,
o lame mai curind slava.
Puterea ei, formidabila, nu era In stare s'o sfarme bietul
senior suab cu castele In Svitera care, In lipsa, la moartea
lui Ricard, fu ales rege al Romanilor (29 Septembre 1273),
dupa propunerea arhiepiscopului de Maienta, la caps tul
unei lungi anarhii, supt Imps rAi absentei§ti can nu cau-
tasera coroana Cesarilor. Pentru o asemenea opera de dis-
trugere se cerea un instrument cu mult mai puternic, §i
el nu putea set fie decit al papalitatii, ocrotitoare pans
atunci a acestei Boemii unde.§i trimetea legatii qi de unde
culegea bogate subsidii, dar care nu intelegea sa fi danmat
tin vechiu Imperiu rival ca 0, fi ajatat la Intemeiarea ski

www.dacoromanica.ro
264 ELEMENTELE DE UNITATE MEDIEVALE, MODERNE BSI CONTEMPORA NE

consolidarea unuia nou, de la care putea sa a§tepte aceia§i

rivalitate.
Totu§i aunt& papalitate se presinta dupa, instalarea lui
Carol de Anjou In mai rele conditii decit oriclnd. Murind
Clement al IV-lea, la 29 Octombre 1268, vacanta Sfintului
Scaun nu dura mai putin decit treizeci §i trei de Juni.
Deschiztndu -se conclavul, lupta Incepe Intro cei Base car-
dinali cari erau pentru domnul Hanel, regele Siciliei, qi
unsprezece cari Intelegeau a se impotrivi impietarilor sale.
Trebui ca poporul din Viterbo sa iea coperipl cladirii
pentru a se ajunge la o hotarire. 0 comisiune de cite trei
din fiecare partid recomanda In sfir§it pe legatul arhidiacon
de Liege, Tealdo 1 Visconti, un Lombard din Piacenza, pe-
lerin aflator Inca In Orient, on Eduard de Anglia,care lua
titlul de Grigorie al X-lea. Pentru grabirea alegerii starui-
sera §i regele Filip al Franciei, Carol de Sicilia ki Henric,
fiul lui Ricard regele Romanilor 2, cari, Intor§i de la. Tunis,
se oprisera la Viterbo.
Potrivit cu numele sau, Grigorie intelegea sa Inceapa o
opera de recuperare teritoriala, §i astfel incepu prin recla-
marea Toscanei 3, Dar Carol:de Anjou incheie pace cu Siena
qi Pisa; noul Papa. trebuie sä paraseasca Florenta, undo
intrase (Iunie 1273) cu patronul sau §i cu Balduin, Impa-
ratul titular de Constantinopo14. cPacificatorul, Iii poate
Indrepta acum privirile asupra Albaniei, al carii rege, pentru
a domina, ambole maluri ale Adriaticei, se intituleaza el. Alto

Cronica din Reggio (Muratori, VIII, c. 1135) II numeste Hesen-

bardus.
2 Acesta e ucis acolo, In biserica, de Guido de Montfort, vicariul
de Toscana al lui Carol (Analele lui Obert Stancono).
3 Carol Intrase si In conflict cu Templierii gi Ospitalierii, cari du-
ceau provisii In Orient (Sabba Malaspina, Muratori, VIII. c. 869-71).
' Ricordano Malespini, Muratori, VIII, c. 1018. ImpAcase aid parti-
dele, trovando egli the si buona citth si guastava per cagione delle
parti ch'erano fuoria (ibid); tsindachii. ambelor partide se saruta In
fata lui, public. Pentru c aceastA pace p ruptg, plead Papa, si cu
Carol (ibid.).

www.dacoromanica.ro
 1. - PAPI si IMPARATI 265

cAsAtorii se incheie apoi in vederea acelorasi vaste planuri

orientate, din care Meuse parte si deviarea spre Tunis a
cruciatei conduse la Tunis de Ludovic al IX-lea. Filip, fiul
lui Carol, iea pe Isabela de Villehardouin, coboritoarea ma-
resalului de Champagne, de la care avea drepturi asupra
Moreii si, ajungind vaduvA, ea e opritA, de socru. In 1274,
fiica regelui Siciliei, Beatricea, iea pe mostenitorul latin al
Constantinopolei, cam In momentul cind Carol Insusi in-
cope a purta titlul de rege al Ierusalimului. Un alt fiu al
lui Carol inea pe fiica regelui Ungariei, in afacerile cAreia
se si amesteca regele color Dona Sicilii I. Carol Insusi c --
p .a prin cumparare, la 1276, regatul de Ierusalim.

Aceasta era starea de lucruri, and, pentru a se discuta

ofertele Paleologilor restabil4i Inca de Ia 1261 la Cons-
tantinopol, ca si pentru a se intrina porniri anarhice in
Biserica (flagelantii), In sfirsit pentru a combate intent iile
nAvAlitoare ale lui Carol de Anjou si a-i crea in Germania
un rival puternic, se adunA, la 7 Maiu 1274 ( 4 August)
sinodul de Ia Lyon 2.
Pe atunci Rudolf era foarte putin asigurat In rostul ce
i se crease pe neasteptate. Bucuros cA, Papa-i acord5, in
once cond4iii, sprijinul sat], el fagaduieste prin soli la
aceasta adunare O. renunte formal si definitiv la Toscana
ca si la Sicilia, sA, nu cearl calitatea de senator al Romei,
ba nici chiar 0, ajute pe altii. Punea Inr: perspective si
o cruciata pe care ar conduce-o ca mandatariu al Sfintului
Scaun cu banii Bisericii, fixind O. data cind va fi la Milan 3.

i Sabha Malaspina, Muratori, VIII, c. 866.

2 In acelasi an se face o alianta Intro marchisul de Montferrat, Ge-
nova, Asti si Pavia contra regem Carolum et sequacee (Oberto Stan-
cono, in Muratori, VI, c. 563). E o continuare, si pentru Corsica, a
vechii dusminii genovese contra Proventalilor. Marchisului fi trimete
regele Castiliei 300 de Aragonesi, prin Lombardia (p. 564). La 1288
ins Genova se va uni cu Milanul, Pavia, Piacenza, Cremona, Brescia
contra enerecunosciltorului, marchis (ibid., p. 595).
a Ricordano Malespini, Muratori, VIII, c. 1019.

www.dacoromanica.ro
266 ELEMENTELE DE UNITATE MEDIEVALE, 110DERNE §l CONTEMP ORANE

La 10 Ianuar 1276 Grigorie, in cale spre Roma 1, muria,

si intfun an si jumgtate trei Papi se succedarg In veci-
ngtatea Romei care li rgmlnea interzisg (InocenOu al V-lea,
Petra de Burguadia2, cinci-sese luni 3; Adrian al V-lea,
Ottobono Fieschi, impus de Carol, care asediaza pe cardi-
nali, o lung; loan al XXI-lea, Spaniola sau Portughes, opt
luni 4), Chid Nicolas al III-lea (Orsini) se instalg, la 1277,
pe trei ani mgcar, el Incercg o loviturg contra lui Carol,
caruia i-ar fi fgcut In zadar o propunere de Inrudire
Intro familiile for 5. La 1278 Inca i se iea regelui si-
cilian calitatea de vicar imperial, si Toscana e smulsg din
ghiarele lui. Oprind pe Romani de a mai chema senatori
din strainatate, el, Papa, iea asupra-si aceasta funqiune.
Negociind si mai departe cu Grecii, can se uniserg de 6

forma cu Apusul la sinodul din Lyon, ceia ce-1 Men sg

fie bgnuit ca, a Impiedecat, la 1279, exped4ia la Constan-
tinopol, pregatitg, cu o:sutg de galere si cinci sute de vase,
de Carol , el tsi Incheie brusc, MIA cuminecatura, pon-
tificatul la Viterbo, In ziva de 22 August 1280, Mend, dupg
multi, vreme de inacOune si umilintg, amintirea unui om
de ispravg si nu fi ra noroc.
Acum, pentru a Impiedeca once opositie romans, regale
Siciliei aleargg acolo, la Viterbo, Inchide pe cardinali, pune
a se aresta sefii partidului contrar, si face dintr'un cona-
Vonal, cardinalul de Sfinta Cecilia, Papa Martin al IVlea (22

1 Ibid.. Pe mormintul lui se fac minuni (Cron. din Parma, Mura-

tori, IX, c. 788).
2 La alegere, acest prelat Invatat Isi prevede arropiatul sfIrcit,
spuind: Quare gaudete ? Menus erat vobis unum cardinalem vivum
habere quam Papam mortuum, (la Iacob de Voragine, Muratori, IX,
c 52).
B El orinduise ca acel print pe pamintul cAruia ar muri un Papa

sir strings; imediat conclavul (Sabba Malaspina (Muratori, VIII, c. 871),

4 Ii cazuse in cap, dormind, bolta odilii, la Viterbo (Ricordano Ma-

lespini, Muratori, VIII, c. 1021). Cf. Cron. din Reggio, ibid., c. 1141.
5 Ricordano Malespini, 1. c.

u Cronica de Parma, Muratori, IX, c. 794

7 Ricordano Malespini, Muratori, VIII, c. 1024,

www.dacoromanica.ro
 L, - PAPI qI IMPAIIA11 267

Februar 1281). Fireste c& pan& In Rcmagna, cedata de

Rudolf, care-si trimise de forma un vicariu la Pisa ', gu-
vernatorii de provincii si de orase vor fi din partidul an-
gevin; Carol se menOne ca senator al Romei. Paleologul e
excomunicat pentru el nu s'a tinut de hotarlrile de la Lyon.
Dar In Sicilia s'a dat, In sflisit, marea loviturg, prega-
tita Inca, de Papa Nicolae, contra atotputerniciei Angevinului.
Regimul fiscal cel nou revolt& populatia, pe care o Inteteste,
prin agentul sau, Joan de Procida, si cu bani bizantini,
se spune 2, principele Petru de Aragon, ginerele lui Manfred.
La 29 sau 31 Mart 1282 vesperele siciliene, un macel In
mass& 3, cur&ta insula de Francesi. Se proclama Intaiu o
republic& supusl Sfintului Scaun, r entru ca apoi Casa de
Aragon s& se instaleze statornic aice, Petru fiind chemat
din Berberia, unde Meuse o Incercare de cruciat&4. In
z&dar alergA Carol, care se gatia contra Grecilor, la Mes-
sina, uncle, dupa ce IndIrjise pe locuitori cu intransigenta
lui, noul damn al Siciliei 11 soma sa. iasa In zece zile din
regatul slug, de mostenire prin so0e 5. Incoronat la Pa-
lermo, Petru Intr.& In oral, dupa plecarea Francesului, la
10 Octombre. Nici excomunicarea Papei (1282), care se
Intinse asupra regatului de Aragon, n'avu vre-o copse-
cintl; Carol de Valois, ginerele regelui de Neapole, caruia

1 Ricordano Malespini, 1. c., c. 4034.

2 Ibid., c. 1026. Cf. scrisoarea Palermitanilorctre Messinesi, Mu-
ratori, IX, c. 830-3.
8 Alliserunt ad petram et praegnantes aperuerunt; Cronica din
Reggio, Muratori, VIII, p 1151. Aceasta la Palermo; la Messina Fran-
cesii slut numai despciati (ibid.).
4 Analele lui Iacob Doria; cf. Ricordano Malespini, Muratori, VIII,
c. 1026 ei urm.
5 Scrisoarea lui Carol ei a lui Petru, §i in compilatia lui Pipinus,
Muratori, IX, c. 689 ei urm. ei In Cronica anonima, Muratori, X, c.
831-8 (v. ei c. urm). Se amintesc lacrimile mamei lui Canradin
pentru uciderea fiului, tmielul Ma ratify. Si Saracinii l.au crutat pe
el, Carol, ei pe fratele Ludovic! Ca Indreptatire pentru ayespere se
aduce necinstirea de Francesi a femeilor.Regina Constants, moare la
noma, iar Roger de Loria trece la Napoletani,

www.dacoromanica.ro
268 ELEMENTELE DE I I, ITATE MEDIEVALE, MoDEDNE BSI CONTEMPORANE

i se daduse prin sentinta pontifical, regatul vacant",

n'avea deocamdata cu ce sa, Income aventura 1. Se ajunsese
la o sfidare" pentru duelul ce era sa aiba be la Bordeaux,
in presenta regelui Franciei, dar Catalanul" lipsi de la
intilnire 2.
Chid, la moartea creatorului noii puteri sud-italice, In
ziva de 7 Ianuar 1285, Carol al II-lea, fost prisonier la
invingatori In lupta din fata Neapolei (1284) iea din 3,

minile Papei, la Roma, sceptrul numai pentru acest Nea-

pole, imperialismul angevin 41 fame §i el veacul. Jayme de
Aragon, fiul lui Petru (Incoronat la 2 Februar 1286), ocu-
pase §1 Calabria, dupe o lupta naval& in fata Neapolei
(1287), In care furl pringi fiul contelui de Flandra, Guy
de Montfort §i arta 4; Jayme se retrage 'n Aragon, Ora-
sinduli drepturile In folosul Bisericii romane ; tratele dm,
noul rege Frederic al III-lea, mult timp In lupta cu Jayme 5
rid simplu guvernator", cu mijlocire apostolica, al Siciliei,
se Incoroneaza la 15 Ianuar 1296, oferind Papei un tribut
de 3.000 do uncii pe an; casatoria lui cu Blanca, fiica lui
Carol al II-lea, care sperase 0, poata aceza aid, cu ajutorul
lui Jayme, pe fiul Robert, arata ca o dinastie recunoscuta
§i de acei pe cari-i Inlocuise exists de acum in Sicilia
liberata 6. TOtql multi ani de zile Inca, Robert, fiul lui Carol
1 Ibid. In 1283 Carol lei Petru ar fi mars la Bordeaux pentru
duel, en arbitragiul regelui Angliei. Papa opreete duelul (ibid.). Sen-
tinta Papei aduce un razboiu Intro Franta ei Aragon.
2 Ricordano Malespini, 1. c., c. 1037 ei urm. Actele duelului In Mu-

ratori, X, c. 905 ei urm.

3 In lipsa tatalui, care gatia in Proventa, sa marea expeditie de
recuperare. Captivitatea celui de-al doilea Angevin, la Saragosa, than
cinci ani. Tovaraeii sal fusesera taiati ca represalii pentru Conradin;
Ricobald de Ferrara, Muratori, IX, c. 142.Carol I-iu moare la Foggia.
Regenta pentru Carol Martel, Carlino, fiul prisonierului ci al prin-
cesei de Ungaria, o poarta Robert de Artois.
a Cronica de Parma, Muratori, IX, c. 811.
6 V. Ferreto de Vicenza, cartea I, In Muratori IX. $i Filip de Ta-
rent se Incearca In Sicilia.
' Documente In Cronica, anonima din Muratori, X, c. 846 ei urm.
In 1291 Inca regale Neapolei, care vine din nou la Genova, pregatia
o expeditie de recuperare (Analele lui Iacob Doria).

www.dacoromanica.ro
 1. - PAM F Ing,AnATI 260

al II -lea 1, In legatura cu Imprejurari generale pe care le vem

arata mai departe, !neer* printr'o sank) de expeditii,
pana la 1317, a relua acea Sicilia a rfvnirilor sale a.
hi poate fnchipui cineva ca regii din Neapole nu mai
pot urnari scopurile regalitatii de Doug, Sicilii, de Albania,
de Ierusalim, cu pretentii la coroana de Impgrat latin al
Raskitului. Dupl Honoriu al IV-lea (1285-8) 3, supt Nicolae
al IV-lea (1288-92) 4 se formeazg, un partid frances, al
Orsinilor, qi unul opus Francesiler, aI Casei Colonna. Ro-
manii, din partea lor, ftqi amintesc de incidental de Imperiu
popular, local, al lui Arnaldo de Brescia, Si astfel cronicarul
contemporan din Parma poate da aceasta tire Insemnata:
acest an (1290) Romanii Mewl pe domnul Tacob de
Colonna seniorul lor, fi-1 duserd prin Roma pe un car, dupa da-
ting imparatilor, ziceau : Cesar 5". Nu mai poate fi vorba
fnsa de alegeri silnice, pentru a servi interesele regalitatii
sud-italiene.
Astfel, printr'o botartre unaniml, poate trece pe tronul
apostolic, sfios, fngrozit, bietul schivnic Pietro Morono din
Abruzzi, careli face Intrarea calare pe un magar, ca Isus
In Ierusalim (1294) 6, de §i lIngl. el stau doi regi, Carol al
II-lea gi fiul sgu, ales In Ungaria, Carol Martel. E inspi-
ratorul Ordinului Celestinilor, §i moare In pustie, scos de
t El luase pe Yolanda, flica regelui Petru (Nicolaus Specialie, Mu
ratori, X, c. 985-6).
2 Carol, flul lui Robert, Ina pe Ecaterina de Austria, care fu primita
la Bologna cu o pompa deosebitil (Mathias von Neuenburg, c. 41).
' E Romanul Iacob de Savello.
4 Minoritul Ieronim. Fiul unui scriitor din Ascoli (Cronica din Parma,

Muratori, XI, c. 814). El orinduieste ca o flota de douazeci de ga-

lere sA fle totdeauna gata, In Cipru, pentru apArarea Armeniei (Iacob
Doria, In Muratori, VI, c. 603).
3 Item eo anno Romani fecerunt dominum Iacobum de Columna,
eorum dominum, et per Romam duxerunt eum super carrum more
Imperatorum, et vocabant eum Caesarem; Cron. de Parma, Muratori,
IX, c. 819. UrrneazA o tentativa contra vecinilor din Viterbo.
6 V. Continuarea d'n Regensburg a Analelor lui Hermann de Altaich
si Jacob de Voragine (Muratori, VIII, c. 54 -5), care aratA rAtAcirile
simplicitatii' lui.

www.dacoromanica.ro
270 sLESigNTEGg Di UNITATE MiDIEVALE, MODERNE §I CONTiMPORANE

Benedict Gaetano. Panel la stirsit el pastreazal In temnita

lui politicoas6", acelasi caracter de om pe care lumea-1
indigneazg, 41 sperie.
Franciscanii graci, desculti, cersitori, fiagelantdi
singereaz1 trupul pentru pacatele for par a fi pus stapInire
pe o Biserica age, de ambitioasa odinioara in tot ce pri-
veste lumea oamenilor. Chad, cu noul Papa, acest Benedict
al VIII -lea (de la 24 Decembre 1296), papalitatea ridica
fruntea, invocind, mai mull de forma, vechi teorii, pentru
ca, de Japt, set se lupte pentru subsidiile absolut necesare intre-
finerii sale, ea afi0, in fat0, nu ramura CapeVenilor mutat5.
in Sudul Italiei, ci regalitatea francesa, fusAsi, gata de
razboiu, eu oricine, nu numai pentru acea onoare de care
vorbise Ludovic al IX-lea, dar pentru interesele, clar vgzute
$i energic ap6sate, ale unei monarhii nationale moderne, cu-
prinend In chiar principiul ei de via to negatia marilor auto-
ritqi medievale.

www.dacoromanica.ro
 XVIII.

Decaderea mariior puteri medieva:e.

In cSlavia' austrasiana de mult acuma un alt Imperiu
In opositie cu aceia0 desvoltare a vrenaurilor nou6, c5.-
zuse: al lui Ottokar-Przemysl.
In cautarea de sprijin, Rudolf, Oa, atuncea un Raubriiter
temut, capabil de toate distrugerile qi cruzimile ', dar de-
venit un bun socotitor, mai dibaciu qi decit Carol de Anjou,
cu care In multe privinti saran* ca unul ce se pricepea
salt Incoarde qi sali descoarde arcul la vremea potrivita 2,
se Oxidise la o aliantl Intro unul din fiii sai §i fata pu-
ternicului rege din RasArit care se opusese alegerii sale;
aceasta Intr.& In mangstire (1273) De atunci cinci ani de
zile se facura pregatiri contra lui Ottokar, care refusa res-
tituirea, orinduita, In genere, a color ocupate In interior, §i
Biserica roman& 3, pentru un pretext oarecare, ajunse la
excomunicarea acestui §ef suparator al puterii laic% Dupa
ce Ottokar refusase de dotal on sä se presinte la tribu-
' Analele din Basel, passim. Arsesera *i suburbiile acestut oraq, In
1272. Peste doi ani el antra In alaiu la Basel *i Indati blitea moneda
sa regal& Se credea di se va lucorona Imparat. Rudolf era de mult
rege *i i se zicea Imparat chid analistul de la Colona aerie: *Fiul
regelui Rudolf full turmele celor din Zurich*. Descrierea fisica, In
cronica de la Kolmar.
2 Cronica lui Ottokar.
5 In 1276, noul Papa e Inocentiu al Vlea, Burgund. Murind Indata
nepotul lui Inocentiu, un Fieschi de Lavagna, cardinalul Ottobono
ajunge (II Julie) Papa Adrian. V. 10 mai sus, p. 266.

www.dacoromanica.ro
272 ELEMENtBLE bz INIfATE tiEDIEVALE, gObERNE §1 CONTEI1PORANh

nalul aceluia pe care nu -1 recunoetea ca autentic rege al

Romanilor, deci suzeran al sau, Rudolf aduce contra lui
pe arhiepiscopii de Maienta §i Colonia, pe episcopii de
Warzburg, Regensburg ei Passau, pe Palatinul de Rin qi
ducele Henric de Bavaria. DULA zAdarnicul asediu al Vienei
se atribuie prin arbitragiu ormul §i Austria-de-jos Habs-
burgului. In 1278, apoi, and regele boem se hotarl sA
atace pe Rudolf ca pe un vechiu gi firesc duplan, el dis-
punea numai de supusii sai de moqtenire ei de ducii Si le-
siei, dar nu §i de contingentele austriace (26 August).
Ungurii, un4i cu acesti Austrieci qi Stirieni, se adAugiserl
la Wine le trupe germane ale lui Rudolf '. Oastea boemA,
impraetiatA la jaf, In surprinsa gi sfArImatk ajutind tra-
darea nobililor prea aspru cdisciplinaV). Ottokar cdisp5ru
In gramadA ei nu mai ie§i la iveala, cleat tArziu de tot,
pentru ca trupul au, expus innaintea fogtilor sai supu§i, s. -i
Induplece a primi supremAia strainului. Papa Nicolae primi
raportul de biruitor al lui Rudolf, care lucrase ca un ca-
pitan de cruciata al Bisericii romane 2. Nu In zadar se
spunea In Boemia, urlaserA, cu cli;iva ani In urma, lupii
pAdurilor innaintea portii castelului din Praga.
Marchisul de Brandenburg, care-§i tradase ruda, se apazA
In acest caste] ca epitrop at micului rege nou, Venceslas 3.
Ducele de Breslau I§i lua ei el partea; Austria §i Stiria
formara basa teritoriall a noii regalitatii habsburgice.
i, apoi, supt regetqa prinWor de Brandenburg, cat4ia
Germani, de felurite semintii, nobili, stare de mijloc ki
popor, venirA In Boemia, limit multi credeau c Intrec la
numM. muOile 4,. 0 dubla casAtorie: a tinArului rege Ven-
1 CalugArul de la Ftirstenfeld spune cA a vAzut el butoiul cu bani
de argint trimes ducelui Henric de Bavariade-jos, pentru a-I opri.
2 Scrisoarea lui de cruciatA ci in compilatia lui Pipinus, Muratori,
IX, c. 720-2.
3 DupA marchisul Otto, ruda sa, episcopul Eberhard avu acea01
sarcina. Rudolf silise printr'o expeditie, In 1290, pe cel d'intAiu, de-
venit periculos, sa piece. Nobilii ei orAzenii boemi ajutasera la izgo-
nirea lui. Provocase indignare atitudinea lui fatA de vAduva lui Ottokar.
4 Analele din Praga, III. Otto e silit a-i goni.

www.dacoromanica.ro
 1. PAN si ndfilinATI 273

deslas cu Guta, fiica lui Rudolf, si a lui Rudolf cel ling;

fiul Habsburgului, cu Agnes, fiica lui Ottokar, consolideazg.,
situatia t.

Noua dinastie se feri de a se compromite In vre-o aven-

turg italiang; la inceput, In 1274, Alfons, care nu fusese
depus, ci numai total pargsit si uitat, se presintase la
Lyon si era asteptat in Italia. A doua zi dupl. biruinta de
la Marchfeld, o fiicg a Habsburgului era mgritata cu Carol
Martel, ca si cum s'ar fi voit a se argta cg niciodata noul
rege at Romanilor nu va cauta sg reclame regatul din Su-
dul Italiei. Dacg, la 1280, Carol de Anjou se rectmoaste
vasal at Imperiului pentru Proventa si Forcalquier, re-
gatul de Arles fusese pargsit In mina regelui Franciei
aceasta insemna ea era sigur, de spre partea italiang, de
Rudolf. In Nordul peninsulei, marchisul de Montferrat poate
relua pentru sine opera vechilor regi germanici, atactnd
Pavia, pe care o iea, Asti, Alessandria, pang, ce cadet la
1290, In prinsoarea dusmanilor, avind a ispravi, incarcat de
lanturi, Tate° cuscg de lemn 2.

Fa0 de urmasii lui Rudolf (t 15 Ellie 1291), atitudinea

papalitatii fu aceiasi. Adolf de Nassau, ales dupg zece luni
de vacantg, ocupate de rivalitatea dintre Venceslas Boemul,
contele de Carintia si ducele de Bavaria, pentru a nu sue.
coda mult mai puternicul fiu al rgposatului rege, Albert,
pe care Jan-1 voig Bavaria (5 Maiu 1292), trecu prea rapede
pentru a putea pronunta o politicg italiang. In Turingia si
Misnia, rgmase vacante, el I i cautg totusi, dar MIA folds,.
o basg teritorialg si reclama regelui Franciei regatul de
Arles; maritindu-si fiica dupg, fiul Palatinului de Rin, Ru-
dolf de Bavaria, el cgutase In acesta 11:1SU§i un aliat.CInd,
In 1297, regele Boemiei si ducele Albert de Austria, mar-

1 Albert, fiul lui Rudolf, tinea pe Elisabeta de Carintia, suit dupit

mama a lui Conradin.
2 Analele lui Icob Darla.

www.dacoromanica.ro
VA ELEEENTELE DE UNITAtE DEDIEVALE, MODERNE 41 CONTERVoDAIYE

chisii de Brandenburg, ducele Albert de Saxonia se gatiau

pentru o alegere noun, contra lui, Adolf §tiu s'o Impiedece.
Numai in anal urmator regele german putu incepe, cu aju-
torul episcopilor renani qi cu un mic contingent boem, lupta
formals contra rivalului sau, in partile apusene. 0 adunare
de prini depuse in favoarea lui Albert pe Adolf, la Maient,a.
Spira, Worms, principii bavaresi it sustinura contra noului
rege", dar in lupta de la Hasenbuhel, nogg GOlheim *i
Worms (2 Iulie 1298), el cazu supt loviturile dugmanilor;
fiul lui, Ruprecht, ajunse in prinsoare.
La 27 Julie, In Frankfurt, alegerea lui Albert era confir-
mata de Electori. In Novembre el trona in theta de la
Nurnberg, toga, lumea feudala a Germaniei stringindu-se
In jural lui, care, prin casatoria fiului cu Blanca, fiica re-
gelui Franciei, mai ciqtigase un puternic sprijin 1. Cind
astfel Albert, care era sa fie al doilea rege germanic asa-
sinat (t 1-iu Maiu 1308), ajunse In local parintelui sau,
Papa, care deplora uciderea lui Adolf §i ar fi jurat s'o
rasbune 2, ar fi declarat ca un drum Italian al noului ales
e inutil, cad el, urma§ul Sfintului Petru, te Imparat §i
ajunge ca sa apere drepturile Imperiului). Al doilea Hab-
sburg fu recunoscut la Roma formal abia la 30 April
1305, §i cu acest prilej el admise teoria ca, puterea
a trecut de la Greci la Germani prin puterea Sfintului
Scaun. El va promite sa apere pe Papaatunci Bonifaciu
contra oricui, Imparat sau rege, §i sa nu pacteze niciodata
cu du§manii Bisericii. Hotarit sa, reieie teritoriile imperiale
pierdute, el Intrase in lupta cu usurpatorii, episcopii de
la Rin, ducele de Bavaria, regele boem, §i avea de lucru
acasa $.

2 Noul rege unguresc (de la 1301), Carol-Robert, era fiul lui Carol
Martel cu Clementa, sora lui Albert.
2 Cronica cAlugArului din Fiirstenfeld
3 El fu acusat cif aduse moartea subltA a regelui Venceslas si uci-
derea fiului minor (1306). Dar ci flub lui, Rudolf, nail rep, peri de
aceiaci moarte naprasnicA (1307). Contra celuilalt mo§tcnitor, printul
de Carintia, Albert se gAtia sti mearga In persoana, putin Innaintea
mortii.

www.dacoromanica.ro
 I. PAPI 41 IMIIIRATI 275

Privit de aproape duelul dintre Bonifaeiu al VIII-lea is

legistii lui Filip-cel-Frumos pierde foarte mult din aspeetul

de tragedie romantica ce i s'a dat 1. Nevoile razboiului Cu
Anglia silesc pe regele Franciei O. reclame pentru sine
toate veniturile Statului. De o parte din ale Sfintul Scaun
are nevoie pentru IntreOnerea sa. Bulele din 1296, clericis
laicos, §i 1297, Ineffabilis, nu introduc nimic nou ca doe-
trina. Aceasta disputa de seolastica politics nu impiedeca,
la 11 August 1297, canonisarea Sfintului Ludovic, care e
o consacrare a regalitatii francese Insesi, si la jubileul din
1300, care permitea papalitAii, ineapabila ee a strInge la
Roma, In sfirsit recapatata, sinoade ca acelea de odinioarii,
O.. desfasure splendoarea ceremoniilor sale Innaintea tiler
pelerini veniti din toata lumea 2, Francesii luara parte, en
toata interzicerea legaturilor regatului for cu Sfintul Scaun,
la toate rugaciunile si pompele. Ba Inca la 1298 Roma-
gna, Ancona, Spoleto qi restul domeniului temporal slut
incredintate lui Carol, fratele regelui l', care Infra si In Flo-
rena, in calitatea de pacificator pe care -o arose Carol de
Anjou 4. Italienii II vazura trecind pe acest Sans Terre",

I Nu trebuie uitat be spune Mateiu de Paris la 1245 despre amen

nintarea canonicilor din Lyon, fats de Inocentiu al IV-lea, cii, deaf
va mai da prebende locale unor strAini, 1i last( sa fie aruncati In Rin.
La acelasi an cronicarul angles, care e continua dispus contra Papei,
a atraintaui care stoarce tara, arata ea regele Angliei, puind sli-i fad.
socoteala sumelor pe care papalitatea le scoate din regat, a fost ui-
mit si mIniat de descoperire.
2 Asupra multimii for v. cuprinzAtoarea frasii din Cronica de Parma
(Muratori, IX, c. 842): tEt singulis diebus videbatur quod iret onus
exercitus generalis omnibus horis per stratam Claudiam intus et extra.
Et veniebant ipai baronet. et dominae de Francia, et de aliis peregrini
partibus, XL et L et plusibus calvacaturis, et omnes domus Stratae
Claudiae, in civitate et extra, tam solita hospitia et tabernae, quam
alias pro maiori pacto hospitabantur, et dabant cibum et potum pro
denariis. Et quotidie erant plena hominibus et personis, et satis bona
ubertas et derata ei at de omnibus victualibus. Et per universum orbem
exivit sonus dictae indulgentiae.,
g Ricobald de Ferrara, Muratori, IX, c. 114.
4 Ibid., c. 154 (a. 4300).

www.dacoromanica.ro
216 eLESieNTeLe De UNITATE WIDIEVALe, MODVIINe §I CONTEMPdIU fib'

cu soVa, flica imparatului Latin de Constantinopol, §i cu

fetele lui Carol de Anjou, cu un oarecare numar nu
mare de corabii §1 cu suits, multa de cai qi magaria 1.
Data, In 1301, Filip face sa se aresteze un legat prea
cutezator fu cuvintele sale §i care, pe lInga aceasta, este
un fiu al Franciei regale, Bernard Saisset, 'episcop de Pa-
miers, §i trimete pe unul din legi§tii sal, Pierre Flotte, Ja
Curie, aceasta nu Inseamna, pe departe, ce fusese odinioara
oposi0a, sprijinita pe interese esentiale, dintre Imperiu1
regilor germanici qi StIntul Scaun. Adus la desperare,
Bonifaciu enuap, In forma cea mai radicals teoria, acum
a§a de Imbatrinita, a suprematiei puterii spirituals: deci
declaram, zicem §i hotarlm ca orice fiinO, omeneasca ,este
supusa Papei roman", porro subesse romano pontifici omens
humanam creaturam declaramus, dicimus et de/Inimus. Dar,
pentru intaia oars, nu se recurgo, din partea nelui atacat
astfel, la judecata unui Conciliu, nu se tagaduie§te legiti-
mitatea sau ortodoxia Papei care a jignit, ci, pur §i simplu,
se arde (April 1302) bula pontificalg, ra sic se amts yrita-
tr'un act material nulitatea ei. Conciliul, pe care regele nu
voie§te sa-1 fad., judecator al causei sale, ajungindu -i
dreptul roman, care-1 face deplin §i singur stapin In mar-
genile hotarelor sale, §i interpretarea lui fara scrupul din
partea legi§tilor sal, acest Conciliu II aduna Bonifaciu,
pentru ca din el, cu autoritatea complementary ce-i poate
da, sg, iasa bula Unam sanctam, in care se reediteaza teoria
cu care fusesera Infruntati cei doi Frederici germani: ca,
dintre cele doua sabii, cea spirituals, -,inuta In mIna de
urma§ul Sfintului Petru, primeaza fiti comandg.
Nicio excomunicare decIt doar In forma laturaInica
prin care se atinge (1-iu Novembre 1302) participarea la
' Cum coals, et non multo, militibus, et cum magno arnesse equo,
rum et somariornm; Cron. de Parma, Muratori, IX, c. 842-8, taint
situ era Marchio Marchiae. Anconitae, d. Vallis Spoleti, comes ito-
maniolae, dominus Patrimonii et conservator pads thuscanae" (ibid.).
Corso Donati $i pribegii ghelfi 11 duc la Floret*, unde-$i incepe cir-
muirea (ibid).

www.dacoromanica.ro
 I. - PAPI Sr hiPIIIATI 277

Conci liul roman , ci numai o solemna afirmare de dogma

universala. Acesteia Filip Ii opune, iargsi ca o inovatie,
manifestarea unei vointi nationale, ctnd State le generale ale
regatului Franciei, Indrituite, deci, In lucrurile francese, sa
stea Impotriva hotarlrilor unui sinod, ilegale cind ating
interese ce nu Sint numai ale Bisericii, cind, deci, aceasta
adunare a supusilor sai din toate clasele, cari nu pot avea
alt down, In teoria monarhiei absolute, aproba atitudinea
de pans atunci a Coroanei. Papei i se retrage ascultarea
flindca, si-a Intrecut drepturile; e o simply sustragere mo-
tivata de obedient,. Si, dad, se intimpla, peste cIteva
saptamtni, actul de violenta de la Anagni, cu Impartgvirea
unuia din legistii sfatuitori, venit, tot dupa practicele noului
drept, Guillaume de Nogaret, sa notifice celui interesat o
hotarire ce-1 priveste, aceasta provine numai din luptele de
partide In jurul Scaunului roman; actiunea lui Sciarra Co-
lonna, cel cu amenintarea, pretacuta de legends ca si de pa-
siunea politics intr'o pAlmuire, e numai Inca una din mani-
festarile vechilor uri romans de pe urma carora, pe *Ind, Papi
folosiau si aveau pagubM. In adevar Bonifaciu scosese dintre
cardinali pe Petru §1 Iacob de Colonna §i, fa0, de resis-
tenta lor, exclusese neamul de la onoruri pang, la a patra
generatie, distrugindu.li si castelele din Roma si oraselul Co-
lonna si pradIndu -li posesiunile 2. Iar dupa scena de la
Anagni, ispravita cu gratiarea" insultatorilor, Bonifaciu
fu IntImpinat, la Roma, de Mateiu si Iacob, Wu! clanului
Orsinilor 3. Indata acestia, simtindu-se Indepartati de fa-
7oarea batrinului, de optzeci si vase de ani, vor lucra tot
asa de tiranic contra lui, oprindu-1 de a-si cauta libertatea
In palatul Lateranului 4.
Pentru urmasul lui Bonifaciu, mort, se zice, supt insults

' Analele din Kolmar, In forma for naivA, spun cti. tregele Fran-
ciei ar fi /mplintat trei zile steagul au, ca semn de biruintg, Irma-
intea casei Papei Bonifaciu*.
3 Ricobaldo de Ferrara, Muratori, IX, c. 144.
a Ferreto de Vicenza, Muratori, IX, c. 10e5,
4 Aid.? c. 100§ 0 urul,

www.dacoromanica.ro
 78 ELEME)iTELE DA UN1TA7E jdEDIEVALE, IlluDERNE F CONTESIPORAMS

dar supt ale ambelor parti (Octombre), pentru Lombardul

Benedict al XI-lea (Nicola° de Treviso), un Dominican le-
galist (1303 4), ales In presenta lui Carol gi a fiilor sal,
Robert ki Filip, chestia e o afacere personals a innaintapclui
seits qi un conciliu e chemat ca s'o judece. Cind moare
otravity dupa o vacant& de noun, luni, ocupatg cu nedu-
meririle conclavului din Perugia, solicitat Intro Co lonna *i.
Orsini Orsinii fiind contra Franciei --, sistemul coznisiunii
de cite trei din ambele particle da coroanele Sfintului Petru
unni Frances, arhiepiscopulni de Bordeaux, Bertrand de
Goth (5 Iunie 1305), care se intituleazg Clement al V-lea.
Rugat de cardinali sa vie in Roma la dispositia factiunilor
nelmpacate, el preterg sg, se a§eze la Bordeaux, la Poitiers,
apoi tot In cuprinsul vechii Galii, dar Intr'o localitate care
nu apartine regelui Franciei, la Avignon, care, en tot teri-
toriul Om, Comtat Venaissin, va fi cumpgrat, peste putin,
de Sfintul Scaun.
Cu aceasta Incepe oare ceia ce se numeqte iccaptivitatea'
Papilor ? In afarg de faptul ca pgrgsirea Romei, chiar pentru
o rqedintg trancesa, era un vechiu obiceiu, ca Inocentiu
al IV-lea insu§i ceruse voie, In 1250, sa se aleze la Bor-
deaux 1, ca Benedict, ca sa scape de o situatie intolera-
bill, fugise din Roma la Fiesole 2, o singurg privire asupra
leggturilor ulterioare cu Imperiul care mai mult decit odata
dovede§te call aduce aminte, va argta contrariul.
Cind, la 1-iu Maiu 1308, Albert de Austria, ocupat mai
mult Cu distrugerea, neizbutita, a libertgtilor tergneqti din
Svitera, e ucis, ca odinioarg Filip de Suabia, de un du§man
personal, loan fail de -Tara, nepotul sau ", Casa de Franta,
I Mateiu de Paris. Regele Angliei se temea sa-1 alba prea aproape,
pentru eventualele cereri de bani.
1 Aici 1-ar fi otravit (!) regele Franciei; Ferreto de Vicenza, Mura-
tori, IX, c. 1012 -8.
' Pe lucul asasinatului se Inalta manastirea Konigsfelden, unde veni
sa mad flica, maritata In lingerie, a lui Albert (Mathias de Neuen-
burg).

www.dacoromanica.ro
 T. PAPI .1I IMPARATI 279

a elrii influent& se Intindea acum, prin cruciat& si pe

ling, cruciata, asupra lumii crestine Intregi, fncearca a
pune mina si pe cununa Imparatilor, facfnd a se alege
aventurosul Carol de Valois, prins rii in planuri capstan-
tinopolitane si in proiecte de cruciata: aceasta ambitie e
zldArnicit/ Qi prin lipsa de sprijin a Papei. Nu se poate
evita amestecul in Imperiu al cavaleriei francese, pretutin-
deni hotaritoare si dominatoare, dar, en gindul la un Gn-
lielm de Olanda, voturile electorilor se whin& asupra senio-
rului de Luxenburg, fiul Beatricei de Avesnes, vorbind
frantuzeste 1 si stlpinind peste vasali si supusi de limb&
francesl: regele Henric (27 Novembre), sot al fiicei ducelui
de Brabant si prin aceasta cumnat al contelui de Savoia.
It ajutase fratele, arhiepiscop de Trier 2. Alegerea se Meuse
la Frankfurt 3, fncoronarea are loc, peste putin, la Aachen.
In curfnd, chemat in Boemia, Henric va cants, 0, tread.
fratelui Galerand coroana acestei teri, care va reveni apoi
fiului loan (1310), elsatorit en Elisabeta,mostenitoarea vechii
dinastif A.

Asa de putin credo Clement ca. s'a despartit definitiv de

Roma si el a parasit drepturile teritoriale In Italia, !nett
noul Henric, de la care s'a cerut formal actul de vasalitats,
iuratnentum, fidelitutis, e chemat stAruitor In Italia, pentru
' V. Albertino Mussato, I: eel vorbecte frantuzeste, dar se poate
face Inteles si In limba Ma,. Costumul lui si al sotiei erau cele
francese. In discursurile lui pune pe Francesi Intliu, apoi pe Germani
(ibid, II). Regele Franciei it considerd, din causa originii si cresterii,
ca un credincios vasal al &dna (ibid., XVI, 3), Henric fusese kii la
Curtea francesa, In tineretd (Ferreto de Vicenza). E un Alobrogs dupit
loan de Cermenate (c. 13). IntAiul guvernator la Milan fu un Frances
(ibid., 19). Are o devotie specials, spune episcopul de Butrintb, pentru
Sf. Ludovic.
2 V Friedensburg, Leben Heinrichs V11. 1882.
3 Candidate mai erau Frederic de Austria ci Rudolf de Bavaria. Henric
refusA la inceput lui Albert, ca unul care Incepuse ca revoltat, ono-
rurile funebre date lui Adolf (Ferreto de Vicenza).
' Un minut, in 1307, Rudolf, all, care nu era sd trAiascA, al lui
Albert de Austria+ aduse aceast4 mqtenire,

www.dacoromanica.ro
480 ELEMENTELE DE UNITATE MEDIEyALI, MODERNE si CONTEMPORANE

a, lua coroana, de mult timp parasita , a Cesarilor 1. El afla,

de alminterea, In sterpele lupte ale nobililor si oraselor
din Italia, ajuta.tori, ca Dante Ghibelinul (In De Monarchia"),
ca Marsiliu. de Padova: doar Ludovic de Austria si duce]e
Rudolf de Bavaria, cuscrul sau, daca slut cu dinsul dintre
printii germani. Dar lumea romanica, de care se tine mai
mult, decit supt un raport, i- a dat pe contii de Flandra, de
Namur, care luptase la Courtrai (Guy moare la Pavia), pe
delfinul de Vienne, pe contele de Savoia,ambii rude ale
lui,ci pe printul de Ahaia si pe contele de Forez, pe un
senior breton si pe citiva episcopi, de Lii:Te, de Geneva. Ea
spera. de la dinsul restabilirea ordinii, refacerea legalitatii,
progresul unei civilisatii, italiene, asigurata, contra violen-
telig si. asturnarilor. Are toate virtutile, num ai bani si
avers nu", spune un Italian!.
Ca servitor al partidelor pentru unii, ca nimicitor al for
pentru altai, apare el, cu toate asigurtiril e sale ca, nu e
nici en, Ghelfii, dar nici cu Ghibelinii 3, dincolo de munti,
cu atIta oaste cit sa, poata fi un factor militar In anarbia
Italiei (Dv' ensor pads). Lombardia, e acum a ctiranilorx, cu
Guido della Torre, menit sa moara In exil, In frunte ; urmasul,
la 1307, al lui Matteo Visconti, e Indata preferat de Henric,
si cei doi della Scala 11 aclama, mai mult sau mai putin
sincer: nici urma din sentimentul de libertate al glorioasei
Ligi lombarde 4. Impotrivirile locale, la Cremona si Brescia,
an in caracter capricios si trecator, de partid.
StIntul Scaun Ii da de conducator pe legat, care abia
supusese Ferrara. Singura piedeca serioasa, chiar pentru

' El Insusi se presinta ca sol al Papei Clement si supt steagul lui

(Mussato, II), ca gtrimes al Papei pentru a primi coroana imperiall
(VIII, 7). V, si XVI, 4.
2 loan de Cermenate, c. 20.
3 Albertino Mussato, I.
4 Tirani erau la Vercelli, Novara, Lodi, Crema, Modena, Reggio, Pia-
cenza, Pavia, Como, Parma, Mantova, Verona, Vicenza, Treviso,
Brescia, Cremona (Ferreto de Vicenza).

www.dacoromanica.ro
 r. -- PAP! SI iNIPARA/I 281

cine ar f. avut alta forte, va fi cellalt eavalcr Frances din

Italia, Robert de Neapole, fiul si mostenitorul lui Carol al
II-lea, care cgutase a Inoda legaturile cu feudalitatea, pe
jumatate francesa, de supt Alpi, In Piemontul din ce In ce
mai mutt chemat la viata, cu contele sail de Savoia, printii
sai de cAhaia, Moreia si Lacedemona.,uniti cu Henric
marchisii sal de Saluzzo (Ghibelin) si Montferrat (Henric
ar vrea sg ieie Montferrat), la Curti le cgrora, dupg limba
proventalg, Francesa din Nord doming aproape exclusiv.
In Alessandria si Aosta el tine garnisoana, si Asti, apoi
Parma, Cremona, Reggio, se vor declara pentru el, care va
avea mai tarziu aderenta Paviei si Parmei, a Padovei. Ca
vicariu imperial, Robert are Toscana, pe care In casul unei
inrudiri cu Henric, o cerea pentru fiu si principate ascultind
de &Dant s'ati ridicat la Ravenna si Rimini, ca si la Urbino.
In Roma insasi, familia Orsini e pentru dinsul, pe clnd par-
tidul Colonna, In locul aliantei cu Filip-cel-Frumos, are
acum pe aceia cu Aragonesul din Sicilia: Henric a In-
ceput crutlndu -1, dar ruptura cu el era fatalg.
Dupg co se Incoronase pentru Lombardia, cu sotia
lui Margareta, la Milan (6 Ianuar 1311), si se strecurase
printre rascoalele lombarde, nu Mil, a da severul exemplu
de la Cremona, ca in zilele lui Barbarossa 1, Henric biruie
In concurenta pentru Roma, unde apgruse, intrigind cu Or-
sinii, loan, fratele lui Robert 2. Unit cu Sicilia si cu Genova,
undo, sosind de la Pavia, tinuse Curte, el rgzbeste. E cal-
duos primit in Roma, de partidul Colonna si de altii, Intre
cari Conrad de Antiohia, din neamul lui Frederic al II-lea,
si Incoronat In Lateran (29 lunie 1312),caci In St. Petru
nu-1 Inggduiau dusmanii, a doua zi dui:A lupta inviersu-
nata dintre cele doug partide, perind In valmaseala Fri
episcopul de Li6ge si pierzindu-se in minile dusmanilor

aceste lupte piere Galerand, fratele lui Henric. Regina se stinse

de boala la Genova. In fruntea unor cavaleri francesi, Germanul
Werner de Homburg e pus ca vicariu al Lombardiei (Mussato, V).
2 Senator era Ludovic de Savoia.

www.dacoromanica.ro
282 ELEMENTELE DE UNITATE MED EV.LE, MODERNE S1 CONTEMPORANE

steagurila regelui ale Savoii si Flandrei. Poporul amenintase

a, dad, zabovesc cardinalii, vor interveni ei, prin tribunii
for'; a doua zi Ynqa, pus la bir, el amenintase, afara de
Evrei, cu o noua revolta. Ce ironic suna, dupa actul silit
al cardinalilor, vechea aclamatie care salutase pe Carol
eel -Mare ! Vechile ceremonii, vesmintele albe, parul despletit
al Cesarului, Impartirea de bani la popor, rotirea Intreita,
a sabiei la tncoronarea cu diadema de our pests mitra
alba de episcop, furl strict observate 2, Pe Aventin el trebui
sa paraseasca ospatul, din causa injuriilor si sAgetilor ghelfe.
La fiecare pas, noul Cesar era urmarit de trupele, in con-
tinua crestere, ale regelui Robert. Din partea lui, Papa soma
pe unii si pe altii sa iasa din Roma, uncle va veni el In-
susi, cum se anunta prin crainici 3.

Atunci Henric incepu, cu Ghelfii, sustinuti energic de Ro-

bert,care fusese in zadar somat sa se presinte si, In lipsa,
osindit la taiarea capului, ca fiu al minciunii si al stri-
caciunii" 4, hranit din grasimea Imperiului", lupta pentru
cetatea, ajunsa, acum, dupa scaderea Pisei, la o mare bo-
gatie si stralucire, a Florentei: s'ar fi gindit sa faca din ea
capitala lui 3, Ii sustineau aici, nu nnmai Ghibelinii, dar si
Albii" (Bianchi), cari se desfacusera dintra ceilalti Ghelfi, si,
Intr'un cuvint, toti pribegii. Asediul din toamna, nu izbuti
frisk 0 moarte neasteptata, de anthrax, 11 va surprinde
chid se gatia, cu Genovesii, Pisanii si Sicilia, contra lui
Robert, si dase ordin de plecarea flotei,'imprastiindu-i par-
tidul puternic si devotat, dar nu pentru ca represintel dreptu-
rile Imperiului, ci pentru cu aduce prestigiul lui, util in luptele de
partid, In aceasta Toscana, la 24 August 1313, ziva chiar a
Infringerii lui Conradin
Cu putin innaint?, Henri° pregatise noua sa casatorie, cu

1 Mussato, VIII, 7.
2 Ferreto de Vicenza, V.

3 El cedeaza totusi lui Robert Ferrara (Mussato, XI, 4). Cf. slam' lui

Giovanni di Lelmo.
4 Mussato, VIII, 5.

b ibid., VIII, 8.

www.dacoromanica.ro
 I. PAP' SI bIPARATI 288

fiica regelui Albert'. In urma lui, §i cft se Efla fri vista,

anarhia luptelor civile indescifrabile reIncepuse mai pretu-
tindeni, poporul din Roma ridictndu- se gi contra partidului
Colonna ki contra partidului Orsini, care se Imp6carer6,
Impgrtind puterea §i instalind trecAtor la Capitoliu, cu
deplina recunoa§tere a puterii imperiale, un capitan" din
stnul lor, Iacob, care distruse din ncu IntAriturile rgzbo-
iului intern 2. In War aparu la Pisa regele Siciliei, gata
de luptA,: mica armata straina a lui Bernie doria de ma?.

Mort in Italia, Inmormtntat In Campo Santo de la Pisa,

de unde nimeni n'a cautat sä 1 stramute, Henric, Francesul
de pe Rin, devenise un factor de istorie Italia)* farg nicio
legatura cu Germania lui. Pornit sä cucereasca Italia, Ita-
lia-1 cucerise. Pe ai lui, pe toti, cauta sl-i aqeze aici, §i,
In acelaqi timp end dl osti contelui de Savoia, recunoscut
ca principe, el Infeudeaza cu Casale In Toscana §i Lodi pe
Robert §i Henri() de Flandra, etc.
Cad, cu toga discordia dintre °rale, cu toata lupta
dintre partide, cu toata ura dintre oameni, cu toata calei-
doscopica schimbare a dominatiilor, In sfir§it cu toata
teribila ctrmuire a tiranilor pe care o descrie aga de grozav
batrinul adus Innainte de cronica zisa cortusiang," 4, aici
e viata noud a vremii. Ea se desface, nu numai dintr'o indus-
trie desvoltata, dintr'un mare comert, din strAlucite zidiri,
dar ki din amploarea, cu totul noun,avfnd, ca la poetul
Albertino Mussato, spiritul antichitatii, dar nu §i pretentia
de a o cunoa§te gi cita, a cronicelor sale; acest Mussato
Era vorba si de cAsAtoria Intre Petru, fiul regelui Siciliei, si Bea-
tricea, Rica lui Henric (Ferreto de Vicenza).
2 Mussato, XII. 12. Pentru alto orase mai ales XII, 4.
3 Ferreto de Vicenza. Si Pisanii, In mijlocul cArora petrecuse Im-
paratul ultimele luni, parasesc planul de lupta.
4 (Am apucat vremile lui Ezzelino de Romano, care a Intrebuintat
rtizboiul ca sA iea Monselice, apoi si Padova, pe care mai cu totul a
ruinat-o ci In care a fAcut sA piarA nobili §i popor prin foame ci sete,
prin foc ci sabie, sau sa Rtregeasca in node Inchisori, Ili a ernasculat
copii nevinovati,,

www.dacoromanica.ro
28i ELEMENTELE DE IMITATE MEDIEVALE, MODERNE SI CONTEMPORANE

insusi, Ferreto de Vicenza, loan de Cermenate, cu descrie-

rile for vioaie, cu discursurile for Aline de sens politic, cu
caracterisarea patrunzAtoare a persoanelor.
i din ce spun ele se desluseste o constiintA, italiana.
Podestatii sint chemati, din deosebite orase; ctiranii,
yin de uncle se IntimplA; condottierii, cart !ncep s6, aparA,
sint ai tuturora. Lungile lupte dintre Genova si Pisa, Pisa
si Florenta, Venetia si Genova despart politiCeste, dar
apropie national prin contactul continuu. Se pregateste aici,
cu un puternic substrat cultural. absolut nou, o mare pu-
tore MIA, nume, de care se pot sfarima orice tentative ale
stradnului de oriunde. Albertino Mussato, unul din marii
scriitori ai timpului, vorbeste de (patria noastra, Italia,.
Mai e nevoie de un imptirat, se IntreabA, Papa, care ridicA,
excomunicarea contra lui Robert, pentru a raspunde ea
in timpul de interegn de drept ii revine lui autoritatea impe-
rial? I ' ? In aceastA, calitate el face vicariu pe regele de
Neapole, si, cind moare, la 20 April 1314, Clement nu 1m-
Ortaseste cu nimeni puterea supremtt, dar asa de putin
efectiva fat& de Statele teritoriale si national°, asupra cres-
tinatatii Intregi, far& alt sef.
Robert, care gasise In clipa primejdiei sprijinul regelui
Franciei2, provocindu-se si un act pontifical contra con-
damnArii sale3, intrebuinteaza, linprejurarile si mai ales
vacanta de doi ani a Scaunului pontifical., La 1318 Genova,
aliata lui Henric, marea cetate a carii desvoltare o arata,
bogatele ei anale, ocupate si de cruciata, si de interesele
1 In Ancona el avuse ca marchis pe nepotul sau, Raymund de As-
pello kMussato, Xf, 6). Pentru Ferrara v. mai sus. Robert fusese
incoronat de el la Avignon.
2 Mussato, XVI, 8. Filip intervine la Papa, denuntind pe Henric si
pentru ca ar opri cruciata (ibid.).
Se spune lamurit ca si comunitatea de singe a adus interventia.
0 interesantd proba de solidaritate frames& ! Enguerrand de Marrigny.
vestitul legist, functionase ca sol.
8 ibid. Pentru Henric intervenise, ca trimesi Patriarbul de Aptiohip,
(ibid., 4).

www.dacoromanica.ro
 1. -- PAN V iztwAnAlt 286

Imperiului, i se supune pe terminul de zece ani, precum fa

case, pentru cinci ani, Inca, din 1313, Florenta, care e visitata
§i de Petru, fratele lui Frederic Sicilianul. Orasul aparuse asa
de energic contra lui Henric, §i acum fiul regelui, du-
cele Carol de Calabria, sotul fetei lui Carol de Valois, e ac-
ceptat, la 1326, ca senior, superior magistraturilor muni-
cipale, si ca garant al pacii si ordinii, pe alti zece ani
(a 1328). Lucca, Pistoia, Prato urmasera acest exemplu;
Pisa refusase, puind conditii grele, in 1313.
Ales la 1316, Francesul Jacques d'Euse, un Indatorit al
Casei de Anjou, devenit Papa Ioan al XXII- lea, reiea Insa
energic sarcina de recuperare italiana. Legatul sau In penin-
sula, Bertrand du Poiet, unit cu Napoletanul, comanda o
adevarata, Wire. In Feb ruar 1327 Papa va fi recunoscut
ca senior, am zice: ca tiran, In Bologna. Rimini, Urbino,
Faenza i se supun. Dar nu trebuie trecuta cu vederea de-
claratia pe care, desp54ind pentru tntaia 'para., noted §i
energic, tale bisericesti §i tale politico, o facea, la 1312,
episcopul de Florenta agentului papal Nicolae de ButrintO:
In conciliu nu s'a lucrat de nimeni In acest sans on In
altul: multe alte lucruri mai sint cu care Papa are de
lucru. Cit despre dInsul, e ghelf si de neam ghelf, cu aju-
Oral Ghelfilor s'a ridicat; de aceia nu e de mirat dace,
simpatiile lui slut de partea Ghelfilor, mai ales ca, stie
bine cum ca, de s'ar Intoarce Ghibelinii, ei 1-ar ruin& dupa
putintl, pe dinsul si Casa lui 1".

Germania si-a ridicat Ins& un nou Cesar. Impotriva TO-

presintantului Casei de Habsburg, favorisata de Curie, bo-
gatul Frederic, ea a dat o relativa putere vechiului dp§-
man al acestuia, unuia dintre cei mai puternici duel, dupa
darimarea Boemiei lui Ottokar: Ludovic de Wittelsbach,

1 Regale Robert visitase Ins* Florenta, In 1310. Si Henric spunea

ell,dacii Dumnezeu e pentru el. nici Papa. nici Biserica nu-1 pot
ruins' (ibid.); adAugia ca, pentru a recApata favoarea Sf. Scaun, i-ar fi
de ajuns ad invingd. Villanii atribuie intentia de cruciatA.

www.dacoromanica.ro
281:7- ELEMENTELE DE IMITATE MED!EVALE, MODERNE §I CONTEMPORANM

Bavaresul, fiu !ma at Matildei, flea lui Rudolf de Austria/.

Biruitor asupra rivalului sou, pe care-1 va prinde, In lupta
de la Mi hided (28 Septembre 1322)Ludovic e fncoronat
la Aachen (Novembre 1314), iar Frederic In aceiagi zi
la Bonn, In camp, < pe un butoiu'. ScapInd prin moartea
celuilalt Austriac, de la Rin, Leopold, de o persistenta du§-
manie, el se une0e cu §eful unei nout Case de tirani
In Lombardia, Galeazzo Visconti, ca sä Impiedece a4ezarea
puterii organisate a Sfintului Scaun In aceste Tinuturi
nord-italiene, dar §i expansiunea napoletana In restul pe.
ninsulei. Fars, preget, aceia§i papalitate care cu trei de.
cenii In urma crutase pe regele rebel" al Franciei, exco-
munica pe noul of periculosul rival, declarIndu-1 scos din
propria Bavarie a moqtenirii lui. Si, ca In vremurile de
adevdrata lupta, cu armele, pe cfmpiile italiene intro altfel
de Papi qi altfel de Impargi, Ludovic raspunde Wind sa
se ridice, dupa reteta acelui trecnt, un Anti-Papa In per-
soana Minoritului Petru de Corvara, devenit. la 1328, Ni-
colas al V-lea (resigneaza la 1330; -I- 1333 la Avignon).
Cum, de altfel, Robert de Neapole, aparut la Genova dupa
plecarea lui Henric al VII-lea, chema pe Francesi acolo 2.
Pana, atunci regalitatea francesa, careia Papa-i sacrificase
qi memoria lui Bonifaciu §i Ordinal Templului, fncercase
a doua oars, sat foloseasca Imprejurarile din Germania pentru
capatarea Imperiului. In dieta tinuta pe pamfntul ei la
Bar-sur-Aube, In Julie 1324, era vorba de a se alege, §i
contra lui Ludovic qi contra lui Frederic, cari se Impaca
Innaintea primejdiei, Carol-cel-Frumos, purtatorul coroanei
Franciei. Franta a aril dinastie se a§eaza In Neapole 8 §i
biruie prin Carol-Robert o Incercare a ducilor Bavariei de
I Bavaria fusese sfasiatti Inca in zilele lui Henric, de un lung raz-
boiu Intro frati, pe chid regele supunea Wtirttenbergul. Otto de Ba-
varia se tncuccase cu o candidatura la tronul Ungariei. Fratele Ru-
dolf qi episcopul de Colonia erau contra lui.
2 Muratori, X, c. 8864.
.5 FM lui Robert, Carol, iea lima pe Ecaterina, Bina lui Albert de
Austria (Muratori, VIII, c. 398, a. 1316).

www.dacoromanica.ro
 1, i PAP1 Ft tOpArtAft 287

a ge &laza in Ungaria 1, la sfirsitul Arpadienilor, reprEsin-

tati la urmg printr'un fiu de doge venetian, cauta prin
Germania o legator& cu aceste Tinuturi regale din Sud si
din Estul catolic. 0 diet, la Regensburg se strInge pentru
a taia astfel de planuri. Un contemporan afirmg ca lui
Benedict al XII-lea i s'ar fi cerut coroana italiang de re-
gele Filip 2.
Dupg ce la 1324 venise In Padova Henric de Carintia,
rage al Boemiei", cu Otto de Austria si Unguri goi" 8, la
1327 Ludovic apare, cu singurul duce de Carintia si vre-o
600 de cavaleri, In Italia 4, undo poate dispune, nu numai
de Galeazzo Visconti, care avea, pe linga Milanul sgu,
Pavia, Lodi, Cremona, Como, Bergamo, Novara, Vercelli,
si ceilalti fii ai lui Maffeo Visconti, Marco, Lucchino, dar si
de alti tirani: cel din Verona, Cangrande della Scala, cei
din Mantova si Ferrara, cel din Lucca, Castruccio Cas-
tracani, ca si de Ghibelinii din orase ca Pisa, de Ti-
nuturi ca Marca de Ancona si Romagna intreaga. Pisa e
luata In Octomb remai tarziu Ludovic o va dgrui reginei -5,
dar Florenta, dnpa exemplul din 1313 4, nu e mgcar ata-
cata, de si ducele de Calabria plecase pentru ca sa apare
regatul de Neapole. In Roma, undo Papa e chemat In za-
dar, ofiterii regelui de Neapole sint Inlocuiti, totusi, prin
noul capitan, insultatorul lui Bonifaciu al VIII -lea, Sciarra
Colonna (apoi prin Castruccio). Tradarea Viscontilor, refusul
for de a plati e pedepsit, si cu o mica armata de 600 de
1 Otto, fiul fiicei regelui Bela, e ineoronat la AlbaIulia in Decembre

1335 Inca, dar la 13J7 cade In robie la Voevodul Ardealului. Liberat

tot In 1307, el continua a purta titlul de rege al Ungariei, Palatin
de Rin ei duce de Bavaria Superioaray. Fratele sAn are numele un-
guresc de Stefan, dar fiul e Henric. Otto moare In Septembre 1812.
2 Matthias de Neuenburg.
8 Muratori, VIII, c. 406.
4 Calatoria e cercetati. de Carol Muller, Kampf Ludwig des Baiern
mit der romischen Curie; Gesdorpb, Romerzug Ludwig des Baiern, Ko-
nigsberg, 1885; Altmann, .Der Romerzug Ludwig ..des Baiern, 1886.
5 Ea trimese ca guvernator pe un conte de Ottiogen, apoi conte
de Romagna, ueor inlaturat de Castruccio kVIllani, la a. 1328).

www.dacoromanica.ro
288 gLEINEWELE tIE tifirkATE ifEDIEI/ALF, tObEnNE 5I CONTEHPORAItif

cavaleri Bavaresul merge spre R6ma, unde la Inceput pri-

mirea e stralucita §i absolut paquica.
Multimea Intindea coroana §i samana bani, in loc ca ea
s&-i primeasca, spune biograful anonim al acestui Cesar blind,
Fara piedec6, el merge calare, cu sceptrul §i globul de our In
mina, supt baldachin, Intro cintece, In sunetul fluerelor §i
trImbitelor, spre Capitoliu, unde se a§eazg. Petrecerile du-
reazA opt zile: de intrigile familiilor nobile, de turbulenta
poporului de jos nu se aude IntAiu nimic; din Neapole nu
vine nici aici, cum nici In Lombardia, vre-un ajutor. Stefan
Colonna §i Ponzello de Orsini, a gentii regelui, sint fugari,
trimegii militari, loan print de Moreia, fratele lui, §1 iar
ducele de Atena, nu ajunsesera a se instala la Roma. To-
tugi o parte din flota lui Robert atacase Sicilia, iar cu
alta Genovesii ieau Ostia.
Poporul roman 1-a chemat, poporul roman 11 vrea, po-
poiul roman Il incoroneaza (17 Ianuar 1328). Doi episcopi
excomunicati Ii dau coroana imperial& (16 Ianuar 1327)
dupa ce la Milan (31 Main 1326). Papa eel legitim, preotul
Jacques de Cahors", e depus de Senat §i popor" §i ars
In efigie, §i urma§ului sau, ales far& cardinali gi episcopi
§i creator al unui nou sacru Colegiu, care reie Incoronarea,
i se impune a sta la Roma, unde noul Imparat Insu§i,
dator a resida, cum i se spusese qi lui Henric, e 1mbracat
cu autoritatea senatorial& pe un an de zile. Dac& Sfintul
Parinte vrea 0, piece, el poate cap&ta de la senator §i de
la poporul sgu doar o vacant& de trei luni pe an, §i nu se
va putea depatta cleat la doll& zile de cale; de nu se Stn-
toarce nici la a treia somatie, el va fi considerat ca de-
pus. Bine Tnteles, interdictul asupra Romei fu ridicat, §i
clopotele sunara.
Cum se vede, Carol s'a pus in fruntea revendicatiilor laice,
populare, numind senator, consuli, defensori, tribuni 1. Vre-
' Sciarra, avuse dupA Villani, un Sfat de douAzeci ei cinci popolani,
patru de fiecare cartier. In Lombardia numise Ludovic insusi epis-
copi. Masurile din April furA luate cu senatori, cu cei 25, cu cei 62
ai poporului, plus cei treisprezece oameni buni", unul de cartier (Vil-
lani).

www.dacoromanica.ro
 1. - PAPI SI PtIPXRATI 289

mea lui Cola di Rienzo, revolutionarul cu amintiri antice, e

aproapel. In actul de depunere a Papei, aratat si ca fm-
piedecator at cruciatei, In Armenia si aiurea, se enun0
apoi, hatarlt, noua teorie ca Imparatul legiuit ales nu poate
fi tnlaturat, caci alegerea lui n'are nevoie sa fie Intarita,
de oare ce el, Imparatul, nu e supus nimanui, ci lui Ii e
supusa toata lumea 2. Dar cei cinzeci ski doi de alesi",
consulii artilor" si popornl roman' somasera pe acelasi
Papa sail iea locul la Roma, supt aripile imparatului3.
0 revolta romans, provocata de Infometarea din ordinul
lui Robert, arata ce plAin trainice erau aceste asezaminte
de fautasie late° epoca din ce in ce mai capricioasd, de
belie a spiritului cavaleresc, Indreptat spre aventuri. To-
tusi Ora la 1329, dupa moartea lui Castruccio, Cesarul
de parada, excomunicat din nou, sta In Italia, Incercind
o campanie contra lui Robert, al carui fiu, veni la o In-
trevedere, profitind din haosul italian, ocupind localitati
toscane, ca Lucca, vechea dusmana a Floren0i, de uncle
inlatura pe fiii lui Castruccio, wend un Burggraf, numit
de cetAeni Porcaro, Qi asistind neputincios la instalarea
In Milan .a unui nou Visconti, Azzo, fiul lui Galeazzo 4.
In urma lui, orasele, chinuite si de zvonul apropiatului
sflrsit al lumii, treceau rapede la legatul Papei, Bertrand,
care dispunea si de oarecare trupe. La iesirea din Roma,

I Villani observA ca niciodatA a Incoronare nu se Mouse MA Papa

pi cardinali. In Marca de Ancona a trimes ca guvernator un Ger-
man, dar de Mire Papa (Albertino Mussato, Viafa lui Ludovic). Tot apa
(Villani) un conte de Romagna,. unul do Campania pi un duce de
Spoleto. De la Papa din Avignon se desfac trecAtor Parma pi Reggio,
dar se ieau Forli pi Ravenna, apoi Viterbo.
Si In Giovanni Villani. Legile nouA, mai ales, faceau citarea
Papei inutila. Stefan Colonna avu curajul sax riispunda In numele
Papei contra lui Ludovic Bavaresul ce i se zice Imparatul' ; el pro-
voacA si la duel, pi lipeqte actul de rAspuns pe upa bisericii S. Mar-
cella apoi pleacA, neurmArit.
Muratori, X, C. 900 si urm.
' $1 Teutonii a3i chiar o parte din Predicatori gi Augustini erau
contra Papal.

www.dacoromanica.ro
290 ELEMENTELE DE UNITATE MEDIEVALE, MODERNE 1 CONZEMP DEANE

Ludovic fusese insultat, si sefii pribegilor se intoarsera,

pentru a fi serbatoriti, de si numai pe scurta vreme. Co-
piii desgropau trupurile Germanilor cazuti pentru a le arunca
in Tibru. Din oastea de 5.000 de oameni, parte cLatini2,
pe care o avuse la incoronare, nu rAniasese mai nimic.
Expeditia lui Ludovic incepuse ca o Intreprindere ghi-
belina, continuase ca o revolutie popular, si se ispravia
prin grosolana incercare, menita a nu izbuti, de a Impart"
Italia in bucati la cei de aproape si la capeteniile mili-
tare ale Cesarului, fara a mai vorbi de Incercarea merce-
narilor germani de a lua pentru ei Lucca. Resultatul ei
de caoetenie In altul decit cel prevazut. La un moment
dat ea permise unui Castruccio sä adauge la Lucca sa
Pisa si Pistoia, o parte din Lunigiana si din Riviera Ge-
novei, sa, alba 300 de castele, sa, tie In sold, pe un Vis-
conti pribeag si 0, facg, intrari pe care Giovanni Villani
le califica de imperials, el insusi find ce nu fusese de
trei sute de ani vre-un senior sau tiran italian, intru
cit se poate vedea din cronici" si avind ambitia de a-si
adaugi Florenta si de a se IncoroBa rege al Toscanei".
Prin schimbariie aduse de venirea Bavaresului" Casa Gon-
zaga se putu aseza in Mantova tiranului Passarino, ucis
cu familia sa. Cangrande din Verona ajunge a sili familia
Carrara sa-i dea Padova si cucereste Treviso'.
Lupta cu Papa continua insa si dupa intoarcerea lui In
Germania, de si expeditia planuita pentru 1331 lipsi.
Ba Inca loan de Boemia, chemat in Italia, e primit de Azzo,
sot al unei princess de Savoia, si de o mare parte din
orasele lombarde, de Reggio si Modena, de Lucca, ase-
zindu-se trecator in Brescia.
La Parma fu intimpinat MA, vre-o ceremonie, oprindu-se
si copiii a-i striga : vivat, dar i se incredinta formal orasul,
pentru pace", in mijlocul bucuriei generale. De jur Impre-

' Lucca fu luatA de mercenari $i vinduta unui Spinola din Genova,

iar ai lui Ludovic goniti din Pisa.

www.dacoromanica.ro
 I. - PAPI SI BIPARATI 291

jur 1 se supuneau toti. Parma era piing de oaspeti In cinstea

lui: contele de Savoia, marchisul de Montferrat, seniorul de
Mantova, contele de Carintia §i altii.
Analele din Parma presinta pe loan ca venit In nu-
mele Bisericii, al Imperiului i al regelui Franciei, pentru
a fi, In intelegere cu ei §i dupa voia lor, rege al Lombar-
diei", careia i-ar fi dat pacea qi o ctrmuire imparOala.
Oricum, el aratase bunatate, o toleranta nemargenita,
,deschizind temnitele, iertInd darile, ca un pacificator" ce
era. Cu o bucurie nespusk Intro ramuri §i flori, cu con-
cursul copiilor, In danOri, i se striga pace'. Veniau bar-
baAi §i femei, mici qi mari, cit ce se puteau mi§ca, In
nadejdea pacii generale §i a unor Imprejurari lini§tite" I.
Evident a Robert trebui sa ieie masuri pentru izgo-
nirea noului oaspete nedorit, §i el cf§tiga u§or pe Azzo, ca
§i De seniorii din Verona, de care se tineau, pe lIngS, Padova
§i Treviso, Vicenza, Feltre, Belluno, pe cei din Mantova §i
Ferrara. Floren0, se une§te cu Liga pentru a capata, la Im-
parteala, Lucca; Parma Insaqi se rascoala In clipa atacului
combinat. Ludovic de Savoia, socrul lui Azzo, dispune de
Parma, Modena, Cremona, Reggio, In dorinta for de viAa
populara, fara tirani, si lupta decisiva iese In lavoarea lui
Ioan, absent (Novembre 1332).
Totusi §i oraele se clatinau, iar tIngrul Carol, fiul re-
gelui Boemiei, era prea slab ca sa resiste. Ioan organisa
deci o adevarata cruciata francesa, cu contele de Eu, cel
de Sancerre, episcopul de Beauvais, 1.600 de cavalen, cari
asediaza Pavia pierduta gi ameninta Milanul. Legatul li
da sprijin. Totusi intreprinderea trebui parasita: §efii ghelfi
ramasera sa-si apere singuri localitatile 2.
Cei doi printi de Luxenburg nu aparusera In Italia altfel
decIt ca vecini ai peninsulei, cam In aceimi calitate in care
1 Anatole Parmei.
2 Lombarzii I i riizbuna In 1337 sustinInd contra Casei de Luxem
burg pe Austrieci In Tirol.

www.dacoromanica.ro
 2 ELEMENTELE DE IMITATE MEDIEVAL; MODERNE §1 CONTEMPORANIr

tin conte de Geitz-Go ilzia se lupta pentru unele Tinuturi

de hotar cu Cangrande della Scala. Niciun lend de a juca
aici alt rol dectt acela de auxiliar; lipsa calitatii imperiale
contribuie de sigur la aceasta margenire, de si Ioan se intitula
print al pacii, fiu at Bisericii si vicariu imperial", pe o vreme
cind notiunile de legalitate se 1ntunecau.
Cind, apoi, la 1337, locuitorii Italiei-de-mijloc, din Ferrara,
Mantova, Bologna teritorii supuse autoritatii sau influ-
entei legatului papal se unira cu Azzo Visconti, cu Flo-
rentia si cu acea Venetie care pans atunci se ferise de orice
imixtiune, pentru a daritma pe tiranul Veronei si Padovei,
Mastino, urmasul lui Cangrande, nu se putea sa, nu intervie
Carol contra dusmanului comun. Oprit de ducele de Aus-
tria, el lira calea prin Buda, Croatia, Dalmatia, Segna,
Grado, Aquileia, cu frica si paza mare de Yenetieni chiar.
In Aquileia, Patriarhul ti facu o splendida primire, in sunet
de clopote. Tutors o clip, In Tirol, ca nepotul Imparatului
Henric, el patrunde In Belluno prin tradare, dar supt steagul
Boemiei si al Tirolului. Impacat cu Venetienii, tinarul print
ili face Intrarea si la Venetia si apoi supune Feltre, par-
ticipind la instalarea Carraresilor In Padova 1. Si In 1340,
pentru asemenea achisitii, contra Venetiei §i a tiranului
de Verona, era sa se coboare Carol din Tirol, Intepind up
razboiu de naunte in ajutorul Patriarhului de Aquileia.
Italia era sa-1 vada pe acest print si mai tarziu, ca Imparat_
Intorcindu-ne la lupta lui Ludovic, daca Sfintul Scam
dispusese odata, contra lui Frederic al 1I-lEa, de Francis-
cani, blinzi calugari, dar teribili propagandisti, acuma, nu
numai ei, dar si noua miscare pauperista inceputa de
Pietre Morone $i din ce In ce mai raspindita, si prin exem-
plul flagelantilor, saraci si chinuiti, singerind in haine albe-
(i Bianchi), de ranile trupului pentru isp4irea trufiei $i
pottelor, e de partea Imparatului. Fraticellii, fratiorii" lui.
Mihail de Cesena, saracii lui Dumnezeu, predicatorii victii
apostolice, fara tesaur si coroane pentru urmasul Aposto-
' Autobiografia.

www.dacoromanica.ro
 1. - PAP1 §1 ImpARATt 2193

lilor, creiaza pretutindeni o atmosfera clusmana Papei §i

ambitiilor lui. Cistercienii, Benedictinii reformati arata $i
ei ca un nou spirit, anti-monarhic, a intrat In Biserica.
Begarzii, condamnati Inca din 1311 (apoi la 1367-70), per-
fectii" contemplativi, cari, fiind cu Duhul Sfint, nu vreau
umanitatea lui Hristos, rasping euharistia §i nu admit
nicio autoritate; apoi Iesuatii din Lombardia, oamenii lui
Isus", Wadi lui Hristos", fratii vietii comune" ai Iui Groot,
In Terile-de-jos, procesiile de copii, ca pe vremea cruciate-
lor naive, contribuie la aceiasi opera de slabire a ierarhiei,
in momentul clad ea isi da silinta de a recapata terenul
pierdut. Si mari personalitati religioase, profeti ca Sfintul
,Antoniu, visionare ca Suodesa, de singe regal, Brigita,
predicatori de o superioara elocventa, ca Vincentiu Ferrer,
sfinti noi, ca Bernardin de Siena, vor da o autoritate su,
perioara acestui curent, asteptind vremea cind intelectualii
Bisericii vor pregati, pe ruinele puterii papale, Lra sinoa-
dolor.
Astfel, sustinut si de spiritul vremii, Ludovic, care a dat
(la 1323) Brandenburgul, devenit liber prin moartea ma r-
chisului Waldemar, fiului sau, casatorit apoi (1342) cu sotia
despartita a Iui loan Henric de Boemia, mostenitoarea Ti-
rolului, Margareta Maultasch() 1, si care, prin sotia sa,
Margareta de Olanda, are Olanda, Zelanda, Frisa, Hainaut,
gurile Rinului, poate proclama, in dieta de la Reuse, la
1338, ruperea legaturilor cu Papa, at brice Papa, indepen-
denra puterii imperiale, far& a renunta pentru aceasta la
drepturile traditionale in Italia : < Oricine a fost ridicat pe
tronul imperial de majoritatea electorilor 2 si Intr'un chip
..' Bennie de Bavaria, care-1 sustinuse In lupta cu Casa de Austria,
numit vicariu al Imperiului in Germania la 1333, p despoiat de
aceasta situatie peste un an §i, murind, Induigninit, la 1339, tint situ
Joan, ginere al lui Ludovic, va 'Asa, la 1340, clnd se stinge.si el, Ba-
varia Inferioara ImpAratului. Alt Henric, zis cel-TInAr, a murit Inca din
1333; Otto, fratele celui d'intaiu Henric, In 4334. Nobilit $i orasele"
staleg` pe Cesar (Biografia lui).
2 Cinci II votasera pe dinsul.

www.dacoromanica.ro
294 BLENIF:NTELC DC UNITATE MEDIEVALE, MODERNE §I CONTEMPORANIt

legitim, trebuie din acel moment A, fie tinut ca adevarat

si legiuit Imparat si rege tara ca pentru aceasta sa fie
nevoie de consimtirea si de confirmarea Papei*. Erau
ideile pe care le adusese Francesul", de fapt Englesut
William Occam, unul dintre doctorii Universitatii din Paris,
autorul color opt chestiuni" asupra puterii Papei" si
predicatorul drepturilor Imperiului contra pretenttilor pon-
tificale 1, ca si Marsilio de Padova si Jean de Jandun ;
Minoriti ca Mihail de Cesena aveau aceleasi pareri.

Benectict al XII-lea (1334-42), urmasul lui Ioan, nu putu

opune nimic acestei formule indraznete. In zadar veni Ioan
de Boemia la Avignon ca sa, se ofere a distruge pe usur-
pator 2. Urmasul sau, Clement al VI-lea (Pierre Roger), facu
lima a se alege, In Iulie 1346, cu un an Innainte de moartea
lui Ludovic, care cazu de pe cal, la 'gnat, ca otr.vit a (11

chen ,
Octombre 1347), e Inmormintat, nu la Spira, ci la Mtin-
ca rege de opositie un fost elev al sau, marchisul
Moraviei, Carol 4. Era fiul, crescut la Paris (-1330), undo
regina lui Carol-cel-Frumos fi era matusa dupa tats 5, apoi
In Luxenburgul frances, al lui loan de Luxenburg, rege alL
Boemiei, vicariu imperial, dar, In a doua casatorie, sot alp
Beatricei de Bourbon 6 si pana la moartea lui, In lupta de
la Cr6cy, cavaler frances. Sotia lui Carol, care purta numele
cumnatului, era Blanca, fiica lui Carol de Valois, si loan-
cel-Bun iea pe Guta, al cArii nume fu prefacut In Bonne,.
Pirerea contrarii o represintit Leopold de Bebenburg.
Biograful lui Ludovic; varianta (Weiland, in Nachrichten von der
kernigl. Gesellschaft der IT inenechaften zu Gottingen, 1888, n-ro 8).
3 Cronica ducilor de Bavaria, la acest an.
NeputInd fi ales In Bonn, spine Ludovic, actul se face pe luntre
In mijlocul Rinului, qi steagul regal se Ineaca In valuri. La 26 No
vembre se face Incoronarea In oraq.
Sora ei, Beatricea, era soma lui Carol Robert at Ungariei, care-sit
are sora dupft Delfinul de Vienne. loan Henric de Boemia era frate-
mai mare at restelui Romanilor.
Fiul ntiscut din aceasta legatura, Venceslas, aqezat In Luxenburg,
iea pe loana de Brabant, alts Frances4.

www.dacoromanica.ro
 1. - PAP1 §1 IMPIRAT1 295

fiica lui Ioan de Boemia. Carol ajutase pe Francesi contra

Englesilor la 1339 si adunase trupe la Montauban ca sa
sprijine pe Spanioli In lupta cu Maurii din Grenada 1. Cinci
electori 1-au votat: al Coloniei §i al Trierulni, Ioan de
Boemia §i Rudolf de Saxonia2. Arhiepiscopul de Maienta,
marchisul de Brandenburg, Palatinul s'au declarat pentru
insufi regele Ang liei, Eduard al III-lea, apoi pentru Saxonul
Frederic de Meissen, In sflr§it (1349) pentru un simplu ca-
valer, Gunther de Schwarzburg, care va peri §i el hi curind,
de otravl. Carol cedeaz1 Tirolul lui Rudolf de Austria pentru
a 0-1 ci4tiga, el se casatore§te cu fiica Palatinului renan
gi, asigurat prin moartea lui Ludovic, se supune totu§i
la o noun alegere §i face a se consacra puterea lui prin
Incoronarea la Aachen. La 1354 merge In sf1r§it la Mi-
lan, undo e primit de fratii Visconti, Maffeo, BernabO, Ga-
leazzo, gi prime§te coroana de fier (6 Ianuar 1355), apoi la
Roma pentru a fi sfintit In formele traditionale (April).
tntoarcerea -i fu cfoarte saracacioasa qi pe furiq , 2. In tot
timpul stapinirii sale el va reveni numai o data acolo, supt
Papa Urban al V-lea (1370).
Considerindu-se ca rege de Arles, facind calatorii la Lyon
ca Intr'o tail vasala (1365) 4, visitind pe regele Ungariei
Carol Robert tinuse, am spus, pe o soil, a lui Ioan,qi Ludovic,
nascut din casatoria cu Elisabeta de Polonia, Ii era ginere 5--
a pe al Poloniei, care cedase lui Ioan Silesia Intreaga 0,

1 Oprit de loan, aproape orb, el rAmine cu acesta la Montpellier>

de uncle trece la Avignon.
2 V. Werunsky, Gesehichte Kaiser Karts IV. and seiner Zeit, 1881).
2 Satis misers et occulte; Cron. Veronei, Muratori, VIII, c. 655.
4 Si la 1340 Carol fusese la oracovia, ca si la 1338, la 1339.
5 In autobiografia sa, Carol arata. cum, bunicul situ, Venceslas at
II-lea, tinInd pe unica fiica a lui Premislau al II-lea (t 1296) ,rege
al Poloniei-de-jos si duce de Cracovia si Sandomira, el Ins* avea
drepturi asupra Poloniei intregi. Asupra Inrudirii v. nota 3 p. 83, la
traducerea acestui izvor de Ludwig Oelsner (in Geschichtschreiber
der deutschen Vorzeit", Leipzig 1885. Lopta urmase intre Ioan si re-

www.dacoromanica.ro
296 ELEWENTELE DE UNITATE MEDIEVALE, MODERNE 31 CONTAMPORANE

adunindti-i la o petrecere In Cracovia, ca pe vasalii sai, Wind

in sfIrksit, pentru o none, coronare, la 1368.9, cti mercenari
gerniani kit toemi,Io calatorie romans, contra Visconti tor,
nepotif lui Maffeo: Bernab6 4i Galeazzo, i contra tut tan-
grade 'della Scala, din Verona, Carol va juca, de qi tavori-
seaza Boemla lui mai mutt cleat once alt teritotiu, rolul
ill] imperial eu stralticite. $i tot astfel Va incerca a face,
prin calatoril italiene clr, §i prin expeditii de cruciata contra
Tarcilor, data nu neinsemnatul fiu mai mare, betivul Ven-
eeslav, mdcar Sigismund, rege al Ungariei prin casatorie,
al- doilea fiu.

De fapt, puterea mondiala a lui Carol nu Inseamna altceva

decit tmirea, peste o Germartie farimitata, din care Ludovic
de Bavaria nu putuse face un instrument de dominatie a
lumii, -a celot doll& maxi energii nationale: frances din
Vest, boema din Est. $i de Boemia, prin vechile ei traditii
legaturile ei dinastice, se tine Polonia ca gi Ungaria,
ambele patrtmse de spirit frances, iar cea din urma avind
o dinastie angevina: un tntreg sistem politic slay In aceste
partir orientate. In War tncercase Ludovic, la 1345, prin
Him lui. cu lJngaria, Polonia, ducele silesian de Schweidnitz,
Austria 1 $i Misniac, sa, sfarme acest sistem natural; cum
existase pang, atunci, el se refacu Indata, prin forta im-
prejurArilor.
In ce priveqte Germania, Carol a Incercat sa fixeze, la 10
Ianuar 1356, prin bula de aur, pompos proclamata, o noua
ordine de lucruri, care cuprinde §i Boemia §i Brabantul. Ca
electori, pp linga, cei trei pclesiastici de la Rin, pe linga
Palatinul renan qi regele din Praga, se fixeaza ducele
Saxoniei §i marchisul de Brandenburg. Germania e acum
un rekat, Italia c4 doilea? Arles figurind ca at treilea. Pentru
gels polon. Casimir mai multa vrexe (-1335). Si Casimir inVocase
principitil ca succesia In libie femininA nu e valabilA.
1 Leopold de Austria va lua la 1266" pe fiica lug Bdrnabb de Milan
(Muratori, VIII, c. 57). $i. Rudolf, fratele lui, spare la Milan (ibid.,
C. 657-8), qi va muri acolo, fiind Ingropat Intaiu la Verona.

www.dacoromanica.ro
 f, PAP[ 5.1 iMPIRATI 297

tt erne germanice alegerea se fade fotdeagna dar Frankfurt,

sfinVrea neaparat la Aachen, ba chiar se stabileste locul
tatait diete, Nurnberg. Nici ligi, nidi lupte civile ma mai
slut lIngaduite, Intru ctt ele se pot opri.
Germania, cu acest sistem, va da, la moartea lui Carol
(29r Novembre 1378), CorOana incapabilului i betiVnlui
Venceslas, fiut sau mai mare. El ramine rege boem,, si
neptatinta lui de a juca vre-un rol aratl Ca sistemul orientar
nu se poate sprijini pe Boemia, CiTiCe ar fi facut Imparatul
pentru progresele ei. Punctul de sprijin e; de apt,. Ungaria.
Sigismund, fratele lui Venceslas, care-i va lua acestuia
Boemia si varului Jobst Brandenburgul,, menit a trece prin
el la Frederic de Hohenzollern, burgrav de Nurnberg, va
Intelege nevoile timpului. Data, luind casatorie pe Maria,
cea mai mare din fetele si Singurele mostenitoare ale lui
Ludovic ( 1382), el nu poate capata Polonia, fagaduitil lui
Inca. din1372 si reunitA de Ludovic cu Statul sau, care trece
Irma la Hedviga, cealalta fiica, logoditg, en Wilhelm de Austria,
dar maritata in sila cu abia crestinatul Litvan 'nen° 1

el pAstreaza Ungaria i dupg Moartea; In Maiu 1395, a so-

tiei 2. Ladislas de Neapole,, care cearcl a i-o rani, n'are
succesul pe care Carol Robert 11 avuse fa0, de Boemul
Venceslas, si chiar Carol de Durazzo, Indata dupa moartea,
lui Ludovic. Necesitatea, si pentru Impetinf a apararii fron-
tului unguresc contra Turcilor aduce i ear aceasta, &pia-
sare a punctuldi de greutate, Sistemul rarafind al lui Ioan
de Boemia si at lui Carol al V,lea.

$i pe acest timp rolul Francesilor se mentine. Cruciata

e numai a lor: prin Philippe de bildZieres, prin Lusignanii
din Cipru, prig contele d'Eui si Jean sans Peur de la NI-
dopol, prin Boucicaut. Un moment, In 1377, Manuil, LAO.-
tatul bizantin, ofki Statelel sale lui Carol at VI-lea3..

1 Uri prOiect de eIsaorie fusese format, ei ca an prtncipe kat:ee.

' El visitA pe Hedviga lit 1394.
3 Nio; 'EXXlvolivrjitow, a. 1913, p. 248 @i urm.

www.dacoromanica.ro
298 ELS/SdNTELE DE UNITATIS MEDIEVAL; NOM:FINE §I CONrEMPORANE

Italia a scapat, de fapt, desavIrsit, din mina acestni Im-

periu reformat. Viscontii pastreaza Milanul, in Verona si
Vicenza Cangrande si Cansignorio domnesc alaturi, pang, ce
acesta ucide In 1354 pe acela; la Padova e Francesco Car-
rara, NiccolO di Este In Ferrara si Modena, acestia din
urma unindu-se contra amenintatorului Milan. Singura grija
puterii domina pe acesti tirani: omorul de frate.1 gasim §i
la Mantova, uncle Ludovic si Francisc de Gonzaga ucid pe
Ugolino. Cansignorio Insusi mai ucide si pe alt frate, Paolo
Alboino. Apoi Bartolomeiu della Scala ucide pe fratele An-
tonin, perind In curind rasa Insasi1.
In zadar adversarul lui Venceslas, Ruprecht Palatinul,
venind In peninsula la 1401, dupa cererea unora dintre
orase, dar Impotriva marcbisilor subalpini si a Milanului, va
declara ca apare pentru redstigarea drepturilor §i liberta-
tilor Sfintului Imperiu Roman in multe feluri cazute In
aceste parti ale Italiei" 2: parada lui va fi tara. urmari. Cu
toatA opera de restaurare papala, a cardinalului spanio}
Albornoz (supt Inocentiu al VI-lea si Urban al V-lea), care
intrebuinteaza ca pivot Bologna, nici Sfintul Scaun, din
Roma, uncle abia Urban va aparea o clips, la 1379, iar Gri-
gorie at XI-lea, urmasul lui Urban, isi va ispravi zilele, nu
revseste a se impune In peninsula. Regatul de Neapole, dupa
moartea lui Robert, e slabit prin purtarea desfrinata a fiicei
lui, Ioana I-iu, prin omorul lui Andrei, ruda si sotul ei, prin
luptele de pedepsire ale lui Ludovic, regele Ungariei, fratele
lui Andrei, pans ce Ladislas, spre sfirsitul veacului, va relua
ambitiile de stapinire asupra Italiei Intregi. Din partea lui,
Milanul Viscontilor, supt fratii Galeazzo si Bernabb, Va
pregati zilele acelui Gian-Galeazzo, un superb than, care,.
din Milanul sau, arunclnd In umbra Savoia, In curind du-
cal,, si smulgind Venetiei o parte din hinterlandul ei, va
avea toata Infatisarea unui rege italian. In Neapole o alts
1 Cron. Veronei, Muratori, VIII, c. 660.
* Pro recuperazione iurium et libertatum Sacri Romani Imperii in
bile Italiae parttbas multipliciter collapsoram.Cf. Iorga, Thomas iir
de Solaces, pp. 447-8.

www.dacoromanica.ro
 1. - PAN §1 hIPARATI 299

dinastie francesa, din Casa cea noun de Anjou, cu Ludovic,

fiul regelui Ioan-cel-Bun, va Incerca sa se ageze, §i se va
crea pentru dinsul, pe hIrtie, un regat de Adria, cu An-
cona, Romagna, Spoleto, Massa Trabaria, Bologna, Ferrara,
Ravena, Perugia Ili Todi (April 1379). Papa -$i reserva, Cu'
Capita la sa fireasca, Toscana, Campagna, Maritima.

www.dacoromanica.ro
 XIX.

incerdirile de reform&
In acest timp, cu Universitatea de Paris in frunte, uncle
profeseaza un Jean Gerson, autorul cartii de comunicatie
direct& si intima cu divinitatea, cu cumanul, Isus, care e
Imitatio Christi, §i cu Nicolas de Clemangis, intelectuali-
tatea cresting din Apus stgruie sg inlocuiascd papalitatea ca
forca unificatoare a viefilor locale qi na(ionale printr'un organ
nou, sinoadele. Un Infocat predicator de cruciatg, ca Philippe
de M6zieres, cancelariul Ciprului, care va isprgvi In mIngs-
tirea de la Paris a Celestinilor, un stint, ca Pierre de Lu-
xembourg, ruda a Impgratului, vor lucra In acest sens. Si
Germania va da insgsi, cum am vgzut, sprijinitori siste-
matici ai noii teorii, de la Occam, supt Ludovic de Bavaria,
la Teodoric de Niem, spre sfirsitul secolului 1.
Aceastg propaganda e ajutatg, si de starea deplorabilg a
papalitgtii. Grigorie at XI-lea (Pierre de Beaufort) murind
la Roma, pop oral si o parte din cardinali ii dau ca urmas
pe Urban al VI-lea, (Bartolomeiu Prignani), pe chid cei din
Franta, refugiati la Fondi, aleg in Septembre 1378 pe
Clement al VII-lea (Robert de Geneva)1. Nici unul, nici
altul nu inteleg a-si pgrgsi situatia: Apusul romanic tine
cu Papa frances, cellalt, Italianul, In afar& de orasele si
printii din peninsula, e recunoscut In Germania Intreagg.
Sfortgrile de impacare nu izbutesc nici supt urmasii lor.
Petra de Tomacelli, Bonifaciu at IX-lea (ales 1389), ci Be-
' V. naiva declaratie a lui Filip de Lignano (Muratori IX, c. 266):
ab isto Urbano VI usque ad Martinum V nescitur quis fuerit Papa'.

www.dacoromanica.ro
 I. -.- PAPI §I IMPAit ATI 801_

nedict al XIII-lea (1394-1417), unul la Roma, cellalt la

Avignon, continua shisma, cu o indaratnicie deosebita din
partea celui din urma, un Spaniol, Aragones sau Catalan,
cardinalul Petru de Luna, care si dupa depunerea si para-
sirea lui se va Indaratnici, In castelnl unde s'a refugiat,
sa-si mentie, excomuniclnd In dreapia si In stinga, drop-
turile. Clement al VIII-lea, care putuse fi ales la moartea
lui Benedict (1424), nu se putu impune fats de concurentul
sau italian, care va chema pe Rupert de Palatinat si ca sa
afirme propria sa legitimitate. §i Cosma de Perugia, Ina-
centiu al VII-lea (1404-6), urmasul lui Bonifaciu, apoi Gri-
gorie al XII-lea, Angelo Correr (1406-15), care va pastori
noun ani, nu incearca macar reunirea Bisericii.
Astfel opera conciliilor se impune. Ca loc de adunare se
alege Intaiu Pisa, apoi Constanta, oral imperial, undo regele
Romanilor Sigismund crede sa-si poata impune mai usor
autoritatea, caci el va presida adunarea, el OM scl aibet
ltng?t dinsul pe vre unul dintre Papi, asupra drepturilor carora
are tocmai a hotari Consiliul I.
Sigismund, Inca de pe vremea chid era numai rage al
Ungariei, avuse relatdi role cm Sf!ntul Scaun, cu Papa ro-
man adeca, aratindu-i-se atit de devotat, !licit un cronicar
italian e de parere ca (prea-crestinul, principe ar fi me-
ritat si onoarea suprema a canonisa,rii '. In expeditia de
la Nicopol totusi o cruciata lipsise si binecuvintarea
apostolica, $i subsidiile Camerei romane, si legatul Watt-
zitor. A doua zi dupa, zdrobirea crestinilor, In 1401-3, clnd
Croatia, Slavonia, Dalmatia, chiama pe Ladislau de Nea-
pole Nordul preferind pe regele polon, sotul pe vremuri
1 V. lucrArile lui Finke, si v. d. Hardt, Magnum Conotantiense Con-
cilium, 1700, 6 volume.
2 Vir christianissimus et humillimus, adeo devotus, ut merito Ca-
nonizari debuisset iuxta quorundam piorum vota; Filip de Lignamine,
Muratori, IX, c. 266-7. Se pomenesc si cele nou/i) rAzboaie ale lui
cu Turcii, ubique triumphande NO. Auld ultrd, Theodosio, Carolo,
Otthone caeterisque dignis Imperatoribus laude digna scribuntur Milt
secure possunt applicari".

www.dacoromanica.ro
802 ELEMENTELE DE UNITATE MEDIEVALE, MODERNE SI CONTEMUORANE

al Hedvigei ai, ca atare, §i el moqtenitor al lui Ludovic-

eel-Mare Bonifaciu al IX-lea, contra caruia se declarase,
In vederea restabilirii unitatii Bisericii, §i Venceslas, regele
Boemiei gi Imparatul nominal, da tot sprijinul Angevinului,
precum contra lui Venceslas Insi* va ridica, precum am
vazut, pe Palatinul Ruprecht. Un legat apostolic Intovg,-
rh§este pe Ladislas 1. Acesta nu Inainta Insa mai departe
-decIt locul debarchrii gi tncoronarii sale, Sigismund biruind
astfel fara lupta. Grigorie al XII-lea avu fath de regele un-
guresc o atitudine prielnich.
Ales rege al Romanilor In 1410, dupg, moartea lui Ru-
precht, la Frankfurt, gi scgpat de concuretqa fratelui §i a
vasului, ca §i a Englesului Henric al IV-lea, confirmat apoi,
la 21 Julie 1411, el recunoaste pe Papa Impacgrii, care-i
poate deschide Italia. Incnnjurat acum de regele Poloniei,
de principii slavi din -Balcani, el lncepe o noun epoch In
via0 qi politica sa. La 1411, la 1412 el pretinde a convoca
Insu§i un conciliu ecumenic, gi anume la Frankfurt. La
1413 vorbia regelui Franciei de o noun unire a Bisericii,
supt scutul sau2.

Am vazut eh, de mult, o mare mi§care popular& cant&

a crea Biserica noun, a viitorului. Apar, pe fingh Celestini
-(in Franta de la 1300; la 1417 aveau douazeci §i trei de
'hewn; Philippe de Mdzieres, o princesg, Jeanne de Bour-
bon, intro, la ei), traticellii, desfacuti din Ordinul Francis-
-canilor, cu toata opreli§tea Papei Loan al XXII-lea, chlu-
garii Sfintului Damian, cerind cu totii intoarcerea la Bise-
rica lui Hristos, curath, fard exploatatori §i tirani. Incer-

I Goeller, Konig Sigmund-8 Kirchenpolitik yam Tode Bonifaz' IX. &is

zur Berufung des Konstanzer Konzils (1404-16), Freiburg in Breiegau,
44i Minea, Principatele romine sti politica orientald a imparatului Si:
gismund, Bucuresti 1919. p. 91 ci urm., ca $i Hans Pel6e, Polen and
die flmische Kurie in den Jahren 1414-1424, Berlin 1914. Cf. Beckmann,
.Der Kampf Kaiser Sigmunds gcgen die werdende Weltmacht der Oemanen,
-Gotha 1902.
2 V. Minea, o. c , p. 145.

www.dacoromanica.ro
 I. -- PAPI §I blPkRAII 803

can de non& organisatie social, se observasera la .Fratii

vietii comune' ai lui Gerard de Groot, In Terile-de-jos. Re-
forma Benedictinilor si a Cistercienilor se pusese pe tapet.
Iar pe drumurile Italiei de-a lungul veacului al XIV-lea isi
intindeau si mai departe siragurile chinuite, dar pline de
fericire mistica, flagelantii, barbati si femei, cari-si Insin-
gerau trupurile goale si pe vreme de iarna, batindu-se cu
funii si curele 1.
Miscarea a cuprins si pe doctori", pe represintantii
Universitatilor. Cea din Paris, dominata de spiritul lui Gerson,
e total cucerita. Germania, de mutt supusa influentelor teo-
logice din Vest, Incepe a fi pAtruns& de spiritul nou. Gu-
lielm de Occam (mort la Munchen, In 1343 sau 1347), acel
elev al lui Duns Scot, care daduse lectii la Paris, procla-
mase failibilitatea Papei, care deci nu poate fi superior in
nicio privinta. Implratului, considerat ca sef al lumii civile.
Acest spirit domina si in Conciliile care premerg Con-
ciliului general: la Lille, In 1384, la Paris In 1395 si 1398.
In acesta din urma, care tine trei luni, numAr1nd un
Patriarh, col de Alexandria, unsprezece arhiepiscopi si
§eizeci de episcopi, represintantii Universitatilor joaca un
rol de capetenie: ei impun hotarfrea de a nu recunoaste
Limp de cinci ani de zile pe Benedict al XIII-lea, care va
trebui sä sufere suprema umilinta, a unei arestari de catre
maresalul Boucicaut. Mai tarziu Papa tuge, dar Conciliul
din 1406 al aceluiasi cler frances refus& de a-1 admite, si
pe dinsul si pe Romanul Grigorie al XIIlea, precum o
adunare trances& fixase acest punct de vedere Ili fat& de
Inocentiu al VII-lea, si Parlamentul frances opreste sub-
-sidiile pe vremea cit va dur& shisma. Excomunicatia ros-
tit& la 19 Main 1408 de Benedict nu prinde, si un scriitor
contemporan Isi ride de Spaniolul indaratnic ca si cattrii
-din tara sa I.
i tot asa autoritatea imperial& decade. Autortl vesti-
tului Songe du Vergier, in care, cu toate argumentele pro-
'. V. Iorga, Thomas de Seduces, p. kli urm.
2 Cf. si Noel Valois, La France et le grand echinne, Paris 1896.1902,
4 volume.

www.dacoromanica.ro
304 ELEMENTELE DE IMITATE MEDJEVALE, MODERNS §1 CONTEMPORANE

tivnioe, vad totuei spiritul ei stilul lui Philippe de lUzires,

splisese, Inca de la 1376-8, combatind donatia lui Cons-
tantiti, jurisdictia eclesiastica, timonia si inlaturfnd decre-
tatele, 'ca. regele Franciei se poets. zice Impa.rat in tam
lui, ca unul ce nu Tecunoaete pe nimeni mai presus de
dinsul" 1.

La Pisa, undo dicteaza Gerson, se alege noul Papa. (17

Mule 1409), .fara ca totuei cei vechi sä se retraga. In le-
gatura cu planurile orientale ale lui Sigismund a fost ei
alegerea lui, un (Tree, Alexandru al V-lea (Petru Filargi,
did Candia, supus venetian).
Alexandra se supune de la inceput cererii de reforms,
ei core chiar o comisiune pregatitoare 2; marele Conciliu,
care trebuia sa intreprinda radical aceasta opera, fusee
fixat pentru trej ani mai tarziu, parintii de la Pisa find
socotiti ea nu mai pot lucra din causa multelor atsente.
Moartea-1 prinse Innainte de a putea sa deie urmare acestei
hotartri, si locul lui fu ocupat de un om a carui energie,
probata prin dubioase ispravi militare de tinereta, pares
s frigaduiasca mai mutt, cardinalul Cossa, care lila pumele
de Joan al XXIII-lea3 (17 Maiu 1410).
Conciliul devenia necesar, cu tot temperamentul despotic
al noului ales, ei din alt motiv: daca Grigorie al XII-lea
fusese hevoit a se adaposti pe rind la Venetieni, apoi la
Gaeta, la, Rimini, avInd credincioei numai in Germania lui
Ruprecht, pe cind, atara de Aragon, singura Scotia recu-
noetea pe Benedict, loan el IDSUSi e izgonit, pur si simple,
ditr Roma de veohiul ocrotitor al lui Grigorie, acel vioiu
si ambitios rege, al Neapoiei, Ladislas, care urmaria coroana
Italiei (iunie 1413) 4.. Iudata Sigismund apare In Italia, se-

' Et per consequen.s rex Franciae potest dici imperator in regno

quo, pun, neminern recognoscat superiorerm CI. Sorge du Vial Fibrin :
Faire nouvele by cornme empereur du royaume de Gaule'.
2 Muratori, Ill 2, c. 842.
3 lbid , c. 837 ei urm.
A Ibid,: p. 844.

www.dacoromanica.ro
 1. - PAPI §I iMPARAll SOS

Intilne§te ou Papa la Lodi (Octombre) al, InlaturInd pra.

punerea unui nou Conciliu italian, stabile§te ca orInduitorii
Bisericii nou se vor aduna In 1414 pe pamInt de Imperiu,
la Constanta.
Noua adunare, care-§i deschide §edintele, la 5 Novembre,
cuprindea un numAr covitr§itor de doctoriu, pe ling& trei
Patriarhi, douazeci §i doi de cardinali, dougzeci de arhie.
piscopi, noulzeci §i doi de episcopi §i o suta douazeci §i
patru de abati, Problemele de discutat se inmultisera: era
vorba acum de eresia Englesului Ioan Wycliffe, care cerea
Inlaturarea papalitatii §i a Intregii ierarhii, de Imbrati§area
aceloraci idei radicale, In Boemia lui Venceslas §i a lui
Sigismund Insu§i, de catre un profesor a§a de vestit §i de
bine privit §i la Curte, papa In ultimul timp, ca Ioan Huss.
Pe de alts parte, Gerson, Pierre d'Ailly aduceau In numele.
1egiunii de reformatori francesi programe Intregi, cu Con-
ciliu ales pe lInga Papa, cu sinoade provincials la trei ani
§i Concilii generale la zece, cu scaderea ca autoritate §i
slabirea ca puteri a papalitatii. HotarIndu-se votul pe na-
tiuni, gdoctorii, cgpatara influent, decisiva asupra deci-
siunilor. Era vorba, chiar de la Inceput, nu numai sa se
confirms Inlaturarea color doi Papi mai vechi, ci chiar do
soarta lui loan al XXIII-lea, cAruia i se cerea si contribuie-
prin sacrificiul sau personal la opera de unire. Francesi,.
cum era cardinalul de Cambrai, staruiau In acest sens.
Amenintat sa se faca procesul public al vietii sale, Ioan
art oarecare dispositie s se retraga, dar numai ca sa_
fugg, pe pamintul lui Frederic de Austria, cu al cgrui salv-
conduct §i venise (Mart 1415). Putini cardinali 11 urmara.
Sigismund intrebuinta prilejul pentru a preface adunareca
Intr'o masifestatie a autoritatii supreme imperials. Sustinut
qi de Gerson, el lua masuri energise contra lui Frederic §i,
Papa refusind sa se supuie unei invitatii %male de a se.
Intoarce, suspensiunea lui fu decisa la 14 Maiu. Procesul
fagaduit se Incepu Impotriva lui, §i Conoiliul vgzu In fats -i
pe SfIntul Parinte prisonier. In astfel de Imprejurari de-
punerea lui, la 29 Maiu, se tacu Rira nicio Impotrivire.

www.dacoromanica.ro
806 ELE\IENTELE DE UNITAYE- MEDIEVAtE, NODERNE §I CONTENIPORANE

Add la care -crezuSe sg pat Oita COncilful lint* era, 1-0dils

'adtims11-1 cearg eat* 11 /Arad./ &OA tfel airs de Mehl-
soar putts el sg-rii feiea local dd cafdinalr In caidght
Indatg Sigismund lug asuprg-si negocierile, to Narbonne
st la Perpignan, cu Benedict, care 'nu cells, dar pierdu
aderentii BM. El aparu qi la Paris, la Londra, ca sar pule
capcit shismei politice, Rdzboiul de a sutli de. ani. IntOrs la
Constanta, el asistg la depunerea, in ziva de 26 Iulie 1417;
a celui mai Fradarltnic dintre rivalii la demnitatea supreml
In Bisericg, Benedict refusg si acuma sa urmeze exem-
plul lui.
Ca supremg instantg In iserica, sinodul se ocupg aroi
de opera de reformg. Era vorba ca ea sg se indeplineaseg
Innainte de alegerea nonlui Papa. Se admise ca aceeta nu
'va pgrasi Constanta fail a se fi Mout orinduirea defini-
tive In toate problemele deschise, si periodicitatea decenalg
a Consiliilor fu votata In Octombre 1417. Dar Inca din Maiu
1416 Wycliffe fusese osindit, si, la 6 Iulie, Huss, care venise
cu incredere la adunare, sprijinindu-se si pe un salv-con-
duct formal, ardea pe rug. Teologii parisieni aparaseTa,
taasura, i Sigismund era bucuros cg astfel s'ar putea pa-
difica Boemia lui tulburata de predicatia lui Huss §i a uce-
nicului sau Ieronim do Praga, care Imparasi a.ceiasi sbart.

Noul gel' at Bisericii fu ales de cardiriali cu participarea

unrii numar de membri delegqi de eels cinci nafiuni. Ca'rdi-
nalul Otto Colonna ajunse prin votul lor, la 11 Novembre
1417, Papa Martin al V-lea 1. 0 noun comisiune, numitg de
dinsul, aducea Inca din Ianuar 1418 un plan compled de
reformg aparentg.. Era vorba numai de clause financiare
i concordate cu deosebitele State trebuiau all fie incheiate. Anume
chestiuni furl hotarlte prin simplu decret pontifical. Apelnl
de la Papa la Conciliu era formal condamnat. Pest° putin
sinodul se amino, (19 April 1418), pentru a-si relua Inca-
tile cindva, la Pavia.

Ibid., c. $63.

www.dacoromanica.ro
 1. --- PAPI §I impl.rup 802

Mare le Omaha &Muse )(aliment, iar rolul imparatului scd-

zuse punts la totals insignificanfel. La iesirea din Constanta
Sigismund, care, fntre qedint4ele, la distante largi, ale Con-
ciliului, gasise vreme 0, se fncoroneze la Aachen (8 No-
vembre 1414), Linea de friu calul Papei: fusese confirmat
de acesta Inca din Ianuar, qi pentru nevoile lui banesti el
capatase dijma de la Bisericile germane '. Martin mergea
spre Italia devastate de mercenari, terorisata de condot'
tierul Braccio di Montone, spre Roma, undo nu patrunse
fara sforOzi, ca sa reiea traditii de mult uitate.
Dupa mici incercari de cruciata contra Turcilor qi dupe
insuccesul interventifior sale in Boemia revoltata, care-qi
0111ta domnul in Lituania lui Vitold, Sigismund se gatia de
calatoria romans, Papa find Inca acest Martin al V-lea, In
1422. Vechea dusmana, Venetia, contra careia purtase un
lung razboiu pentru Dalmatia, se uneqte Insa cu stapfnul
Milanului, care, chip& regala stapinire a lui Gian:Galeazio
Visconti, fundatorul Domului milanes si at Certosei din Pavia
si socrul ducelui Ludovic de Ori6ans, era nepotul acestuia,
Filippo-Maria. Aliat cu Savoia, al carui conte are acum
titlul ducal, Sigismund Incerca astfel acea calf torie italiana
la care gindia de mult.
Contra ambitiei aceluia care, ca qi tatal Eau, parea ca
voieqte coroana regilor lombarzi, fara ase teme, ca acesta,
de tendintele in acelaqi sens ale regalitAii sud-italienel
Venetia se va alia Ynsa cu Florenta qi Siena. Savoia in-
sasi parasi vechea ei atfrnare de regii de paste munti.
Casa de Aragon din Sicilia pentru fntaia oara va sta all-
tari cu Ghelfii din Toscana. Amestecul staruitor al regelui
Franciei in vederea unei ligi de cruciata nu impiedeca
!Elsa un nou pact Intro cele mai puternice republici ita-
liene, Venetia qi Florer4a2. Razboiul cu Milanul continua

t Planck, Geschichte der christlich-kirchlichen Gesellschafte-Verfas-

lung, V. Hanovra, 4807, pp. 411-2.
2 Dupa Beaucourt. Histoire de Charles VII, tit articolul lui in Revue
hietorique, 1891, pp. 298 §i urm., 806-7, iii Mines, a. c., pp. 1784.

www.dacoromanica.ro
30a ELEMENTELE DE UN1TATE A1EDIEVALF, MODERNE p CONTIMPOPANE

si pan& la 1427, si Sigismund e de partea ducelui atacat.

Numai la 1429 prin pacea regelui Ungariei cu Venetia si
prin Incetarea, multamita diplumatiei lui Filippo-Maria, a
primejdiei turceSti la Dunare, calea spre Italia se des -
ohidea din nou lui Sigismund 1.
In nest timp, din causa progreselor eresiei husite, care
devenise In Boemia o mare miscare nationalk Conciliul
Incepuse, reincepuse lucrarile sale la Basel-Bale 2, ctnd
acum (de la 1431) Venetianul Eugeniu al IV-lea (Condolmer)
luase local lui Martin (In 1435 Imparatul va propune Buda,
ca loc mai potrivit pentru negocierile cu Biserica Rasa-
ritului 8). Numarul participantilor la adunarea care se des-
chide la 23 Iulie 1431 era din cale afar& de restrYns. Papa
nu crezuse de cuviinta sä vie, si chiar legatul sau, Julian
Cesarini, era ocupat In Boemia, uncle Sigismund, ame-
nintat cp depunerea $i in Imperiu, tusese Inlaturat formal
de rascoala lui loan Ziska husitul Inca din 1421. In No-
vembre era vorba de a se 'stramuta Conciliul la Bologna,
unde presidiul 1-ar avea Insusi ceful Bisericii. Legatul In-
s* se Impotrivi energic. Astfel Conciliul capatei de la inceput
un singur qi hotarit caracter : de opositie contra ntonarhiei ti-
ranice a Papei,
Pentru a se asigura contra lui, Inca din Februar 1432
se decide el adunarea nu poate fi nici prorogata, nici stra-
mutat& fara, voia ei,, membrii ei fiiind datori a nu se del
',Arta. SonaIndu-1 s& -si retraga, hotarlrea, parintii din Basel"
II chemau imperios, prin somata de lipit pe porti, pe Papa
In mijlocul lor, pang In terrain de trei luni: cel mult s'ar
putea face represintat In forma solemna. Cardinalii erau
Invitati si mai peremptoriu; Papa n'avea voia sa creasca
numarul for eft timp continua discutiile4. Orice alt Con-
ciliu era decretat d'innainte ca shismatic.
' Ibid., pp. 180-181.
2 V. A. Gottschalk, Kaiser Sigmund ale Yermittler zwischen Vapid
und. Konzil, 1431 - 1434. Erlangen 1911.
8 Minea, o. c,, p. 244.
' Planck, 1. c., p. 499 9i urm.

www.dacoromanica.ro
 1. --- PAW §1 IMPARATI tag

Prins fn lupta cu Milanul, gonit, la 1433, din Roma, Eu-

geniu resistA Insa, de frica unei depuneri In Conciliul la
care s'ar fi decis sa, vie. Faptul cA, Sigismund primeete la
Roma, In zina de 31 Maiu 1433, de la el coroana impe-
rial, Ti intareete, de si apoi ImpAratul face o lung& visit&
pArinVlor". 0 clip& el paru Bata sl cedeze, In Februar
1434, dar atitudinea Conciliului, mAsurile de precauOune
votate adusera o non& ei definitiva ruptura. Conciliul
luase, incA din 1433, asupra sa discuVa cu Husitii, impu-
indu-li compactatele de la Pragaa.
Atunci Eugeniu, urmind unor invite ii constantinopoli-
tane din vremea lui Martin 1, fncercl marea magura a unui
sinod de Unire cu Biserica RAsaritului, folosindu-se de pri-
mejdia de sre Turci in care stAtea Imparatul bizantin loan
at VIII-lea 2. Pentru acest scop, el hotAraete mutarea Con.
cilinlui la Ferrara, dar cparinOi de la Basel) trimet din
partea for soli la loan, cercind sa-1 atragA la adtmarea lor,
pe care ar fi fost dispuei s'o stramute pentru acest mop
la Avignon3; Papa fusose din nou chemat sA, se presinte
Innaintea singurei adun4ri care represinta de drept creed-
nAta tea.
Dar In mijlocul lor nu mai erau oameni ca, d'Ailly ei
Gerson. Pe de alta parte, Papa, Venetianul Condolmer, era
sprijinit de patria sa, ei astfel pe vasele Republicei !mpg-
ratul rasgritean sosi In Italia, cu o strAlucita suit& de epis-
copi, el din erile noastre, din Rusia, din Iberia ei Armenia.
La 8 Ianuar 1438 fncepea deci Conciliul de la Ferrara,
declarind de la Inceput shismatic pe cellalt.
La 24, ca raspuns, Eugeniu era suspendat la Basel, §i
sinodul cel non condamnat la 24 Mart. DOA un proces In
toat1 forma, Papa era depus apoi, la 25 Maiu 1439, pentru
ca sA, facA din ducele de Savoia un nou Papa, Felix al
V-lea (17 Novembre 1439), care nu capAtA recunoaetere

1 Muralori, III', c. 864.

Y lorga, Geschichte des osmanischen Iteiches,11. pp 421 2.
8 lOrgd, Notes 0 extrails, Boris a 2-a, p. 1 Eli um.

www.dacoromanica.ro
810 ELEMENTELE DE UN1TATE SIEDJEVALE, MUDELINE §I CONTEMPORANE

ci se lovi de neutralitateac, Solemn proclamatg, a prin-

cipilor.

Ace pia, FranO, lui Carol al VII-lea, ca qi Germania nou-

lui Imparat, Albert de Austria ales, aproape fait, voie,
la Frankfurt, dupA moartea, la 9 Decembre 1437, a lui Si-
gismund, In ziva de 18 Mart 1438, se asiguraser primind
In folosul lor, prin cpragmatica sanctiunel de la Bourges
$i prin hotartrea dietei de la Maier 4a, decisiunile Conci-
liului de la Basel. Ceva mai tazziu, se ajunse chiar In Ger-
mania la ideia unui nou Conciliu general.
Regale Albert, mai malt qet al Ungariei In funcOune de
cruciata decit al Imperiului, uncle, dupa un exempla sta-
bilit Inca supt Sigismund, la 1422, afacerile Imperiului se
hotlrau In conventiculele Electorilor, nu putea juca nici
un rol In aceasta noun sli4iere a Bisericii. Moartea lui, de
boall, 4nteo expeditie contra Turcilor aduce (2 Februar
1440; 4ncoronarea la Aachen, 17 Iunie 1442) pe tronul im-
perial un alt membru al Casei de Austria, dar !Ira coroa-
nele Boemiei qi Ungariei,pe care Albert le avuse ca sot
al unicei fiice fli moqtenitoare a lui Sigismund pe Fre-
deric, iiii acesta llsa qi mai mult In gall, de orice putinta
de a interveni Imperial decgzut.

Eugenia biruise acum In lupta. Grecii" primiserg, unirea

la Florenta, undo fusese mutat Conciliul. Putinii oposanti furl,
facuti sl taca (Ianuar 1439). Germania, dap& ce trimecii
Electorilor discutaserl, In 1446, clause financiare, 11 recu-
noscusera, %chid sg, Inceteze lunga neutralitate. In aceasta
situatie moare Eugenia al IV-lea, la 23 Februar 1447. (Pa-
rinOi de la Basel, se strecuran pe t.cutele dintr'o adunare
lipsitl de prestigiu (un singur cardinal luase parte la lan-
gile discutii, eel de Arles). Cei ram* Incunjurg, apoi la
Lausanne pe Filip pan& la formula abdicare a acestuia, la
1449, dad se calege. cardinalul Toma de Sarzana.
Acest Nicolae al V-lea, fost legat In Franta, va avea
norocul sl pastoreascl singur Biserica acum impliciaitg,

www.dacoromanica.ro
 I. - PAPI §I ImPARATI 811

(Se mirau to0 ca, un om de o nastere foarte umila a iz-

bindit contra ducelui Savoii, care a fost ruda, cu mai toti
domnii crestinatatii '.,
Era si vremea: Turcii bateau de mult la portile cre§ti-
natatii catolice.

1 Quod vir humillimae nationis sic praevaluit contra ducem Sa-

baudiae qui fuit quasi affinis cunctis principibus christianitatis. Placuit
Domino per abiecta mundi glorificari 'Iowan suum (Filip de Lignamine,
Muratori, IX, c. 269).

www.dacoromanica.ro
CUPRINSUL

www.dacoromanica.ro
 CUPRINSUL.
Pag.

I. Paul, la Iustinian . . . 5
II. Intro Teodoric si Bizantini . . 12
III. Sfintul Scaun, Bizantul si Longobarzii. . , . 22
IV. Papalitatea In pace en Lombhrzii $i In atlrnare de
Bizant . . . 82
V. Crisa bizantina . . . . . . 41
VI. Papalitatea $i populus Romanoruin . . . . 60
VII. Imperiul crestin $i Sfintul Scaun . . 75
VIII. Noua lupta a Papalitatii cu Bizantul . . . . 89
IX. Regalitatea italiana cu caracter imperial $i Papalitatea 100
X. Imperiul Ottonilor . . , . . . . . 108
XI. Imparatii salici $i Roma . . . . 122
XII. D-. la o shisma pontificala la alta. . . . . 156
XIII. Frederic Barba -Rorie $i comunele italiene . . . 182
XIV. Mostenirea lui Barba Rorie. Imperiul $i regatul italian
al Sicilia; . . . . . . . . . 208
XV. Epoca lui Frederic al II lea: Imperiul italian $i rega-
lity tea germana. . . . . . . . 216
XVI. Sfirsitul Hohanstaufenilor . . . . 248
KVII. Germania Qi Franta, ca State nationals cu traditii
imperialiste, fats de papalitate. . . . . 260
XVIII. Decaderea marilor puteri medievale . . . . 271
XIX. incercarile de reforral . 800

www.dacoromanica.ro