.

t<4

DIN ISTORIA ISIHASMULUI

IN ORTODOXIA
<

ROMANA

in

sau sihastrii si rugaciunea lui Iisus traditia ortodoxiei romanesti

Isihastii

Publicind in traducere germana Cele o sutd de capete ale

Ignatie Xanthopol,
Biserica greaca
si
si

lui Calist si

A.M.
1 .

Ammann
si

vorbeste de rolul avut de isihasti in

rusa

El nu aminteste insa nimic de existenta isihasmului

isihaste in viata ortodoxiei romanesti, desigur

a spiritualitatii filocalice

din lipsa de cunostinta a limbii romne.

Dar, dupa Nil Sorschi (1433-1508),

isihasmul reinnoit in Rusia
la sfirsitul

Ammann

trebuie sa treaca direct la

secolului al XlX-lea de catre Paisie

Velicicovschi. Pentru tot acest rastimp el spune doar, in general, ca scrierile

filocalice, care circulau in

manuscrise

la

Athos, nu erau straine de

la sfirsitul

Rasaritul greco-slav".

Dar, vorbind de renasterea spiritualitatii filocalice in Rusia,

secolului al XVIII-lea, el observa:

Nu

e de mirare cd Filocalia, indatcl ce a

fosttipdritfi la Venetia (la 1 792), si-a luat drumul rasptndirii din

Moldova, din

Principatul familiei Mavrocordat. Acolo traia in minastirea

Neamt

(Njamec-KJoster), nu departe de Tiraspol, caiugarul Paisie Velicicovschi,

care petrecuse multi ani in Athos. Acest rus, cunoscator al limbii grecesti, a tradus din cele 36 de bucati ale Filocaliei grecesti, 24 in slavona
bisericeasca,
si

pe acestea

le-a publicat
St.

in patru parti

si

doua volume in
de

sub titlul Dobrotoliubie, in anul 1794, Petersburg". Ecoul mare pe care 1-a avut
editie, in sase

ea, a facut ca in

1857 sa se publice o a doua

volume. Din 1867,

fostul episcop
1

Tambov

si

Vladimir, devenit pustnic sub numele de

Die Gotteschau im palamitischen Hesychasmus, Wiirzburg, 1938, p. 8. Lipsa cunoasterii istoriei noastreii faceadeseori peoccidentali sa puna romSnilorcare merg in Apus tntrebari de marc naivitate. Dupa ce acestia spun ca sint ortodocsi, aceia conchid: Daca sfnteti ortodocsi, smteti slavi, caci greci nu sfnteti, iar ortodoxie stim ca e numai greaca

A.M.

Ammann

S.I.,

rom^nul ortodox precizeaza: Nu sfntem slavi, ci latini ortodocsi", occidentalul fntreaba: Dar ce a dat ortodoxia romSneasca Ortodoxiei in general? Nu se cunoaste nici o contributie a ei la spiritualitatea ortodoxa".
si

rusa".

Iar ctnd

Teofan Zavorftul, a inceput sa o publice intr-o traducere rusa in volume. Aceasta opera a avut o imensa influenta in spiritualitatea
teologia rasa*
1
.

cinci
si

in

Am vrea sa explicam putin aid de ce nu

scrierile filocalice si-au luat

e de mirare ca Filocalia sau

drumul

raspindirii lor in Rusia tocmai din

Moldova.
Lucrul acesta se explica din faptul ca
a
in tarile

romane isihasmul
alXIV-lea
si

si
si

spiritualitatea filocalicd in general s-aintrodus incd din secolul

ramas o

realitate neintrerupta in tot

timpui urmator, ca

in Athos,

datorita unei anumite existente de sine statatoare pe care au putut-o pastra

Existenta Theodorescu celei de a doua jumatati a sec al nahism romanesc in perioda anterioara calugaresti din Peninsula Balcanica, din XI V-lea cu unele ecouri ale vietii Chalcidica (Athos), sau de mat aproape, centre de seama, precum eel din poate fi banuita cu temet, in unele precum cele de la Paroria si Kelifarevo... a c5ror amintire ni s-a pastrat, schituri de lemn sau chiar de piatra, modeste sau sub munte, in intinsele regiuni aduna laolalta, pe malul Dunarii putind care, departe de orase..., isi vor pSduroase, sau cele colinare, pe calugarii cinului monahal ortodox inamorganizat existenta dupa canoanele fi cunoscute documentar in Moldova si tea aparitiei primelor minastiri

aceste tari

si

datorita legaturilor lor strinse cu

muntele Athos. In secolul

a gasit astfel in
ai lui, practica, in

al

Muntenia"

2
.

XVIII-lea, caiugarul Paisie, venit de

la Poltava,

Moldova
con-

numerosi reprezentanti tinuarea neintrerupta a acestei traditii, o viata insufletita de rugaciunea lui Iisus.
care, prin

un monahism,

isihasta (de sihastrii),

Tocmai

datorita acestei existente de sine a tarilor

romane
si

si

unei

monahilor in Tara Romaneasca, aiaturi Existenta mitropolit statornic la Curtea inainte de asezarea la 1359 a primului de mir Constantinopol Carmen Laura e atestata si in actul sinodal din de Arges, unei biserici rupestre de l.nga Dumitrescu dateaza numai pictura la sfirsitul secolului al XHI-lea Cimpulung (Dimbovita) ca fiind de pe
. .

.... de

-w existenta unui cler

dezvoltari a vietii minastiresti, pe care au putut-o mentine ele,

copierii

bogate de manuscrise de spiritualitate ortodoxa, iar mai tirziu tiparirii de carti cu acest continut, din care unele puteau fi trimise si la celelalte popoare ortodoxe, s-a putut mentine neincetat spiritualitatea Sfintilor Parinti in acest* monahism. Aceasta, la rindul ei, a facut ca si in creatia teologicd romdneascd s& se mentind linia veche patristicd printr-un Neagoe Basarab, prin Varlaam, Dosoftei, Dimitrie Can>

cu inlluenta
Sinaitul,
>

mici asezari isihaste in legatura Pavel Chihaia pune inceputul acestor un ucenic bulgar al lui Grigorie Scolii Sfintului Teodosie,

de

la

Kelifarevo

(la

km sud de Tirnovo, in munti) 12

inainte

XC (1972), nr.7-8,

d Monahismul in Tara Rom6neascl ed m.trop. T.t Simedrea textele pe care se tntemewza p.675. Vezi
<U 1370 tn
la

^"^!l^

^^
in

tilocana

'

romaneascci,vo\.V\\,

j S ,i. medtevale cultunt Balcani, Occident la inceputunle ^ RSzvan Theodorescu, Bizant, p.219-220. (secotele X-XIV) Bucuresti, 1974, romancsii
,

notele 113-119.

temir, in vreme ce teologia greaca si rusa a oscilat intre influenta catolica si cea protestanta (de exemplu la greci, intre tendinta catolicizanta a lui Mcletie Sirigul
si

Tit Simedrea,

art. cit., p.

674.

Carmen Laura

patriarhul Dositei al Ierusalimului

si

nuturicZZmZstteUTara
'

Mitrofan Critopol, loan Cariofll; iar la rusi, intre tendinta catolicizanta a Scolii de la Kiev, pina la Petru eel Mare, si intre cea protestantizanta care incepe de la Petru eel Mare prin Teofan Procopovici, pina ce prin Dimitrie Cantemir incepe sa se descopere linia ortodoxa in spiritualitate, intarita apoi prin Vasile de la Poiana Marului si Paisie Velicicovschi, traitori in
cea protestantizanta a
lui Ciril Lucaris,

a fnlHsicr anu

eel mat Biserica rupestra Corbii de Piatra, Dumitrescu, sena Studii si cercetari de .stona arte,", domMeascaJn rev. preajma pare ca pesterile sapate tn sttnea 1975 'torn 22, p. 23 si 43. Se

mh , j, vechi ansamblu de

tntemeiate in 475 de Sf Sava, la rasant de fata minastirn imita nesterile de dincolo de rtu din best petreceau tnca din sec. al V-lea calugan ' care-i poarta numeie) si unde

He

'!,u tr

"iTvezfpr D.

X
I'

nastire

rev. ..Btsenca Besii in minastirile din Orient, tn Stani.oae,

Ortodoxa

Komrtna",

Moldova, unde au venit foarte probabil dupa ce au mul acesteia prin Dimitrie Cantemir).
Mitropolitul Tit Simcdrea a scos
Sinaitul, printre c&lugarii
1

aflat

de monahis-

la

iveaia faptul ca in jurul lui Grigorie

Neagoe Basarab, Bucurest,, 1975 ^L^5 C la Pavel Chihaia, De la Negru Voda" monastic isihast dm muntu .Buzaului niana Neagoe Basarab a complexului c-miiolul1346 unor asezari monahale ortodoxe de a 2SS Autorul vorbeste de tntemeierea ma, celor tntemeiate de N.codim, cpva am un '.r nnburi isihasie, care fac pandant ; scoala uitam ca Nicodim este format la aceeas, ttiuVv, ,,!,,, ,t Tismana olteana (sa nu Op. citeaza aid pe Razvan Theodorescu, si Chihaia a hi hlU. ..'..sic de la Kelifarevo s h8t8 monahismului romSnesc); acestea d^n tru tUputurile na
;

XCIV

1976, nr. 5-6, p. 587-590).

,'

K,,
.;'

de

alte natii

ortodoxe, s-au aflat

si

cdlugan

;;;,;,.';

L ZHSSL J* 4

cu o

organizare a

viejii

monaha.e, anume aeeea

Op. cit,p8-10.

conobi,ua"(p.247).

7
(>

Emil Turdeanu, desi mai

jurul lui Grigorie Sinaitul
la

critic in

ce priveste prezenta unor rom&ni in ca deplin dovedita

Paroria, admite ca foarte probabiia prezenta

si

unor rom^ni
patrunderea

la

Kelifarevo, in jurul Slintului Teodosie,

Cutlumusului, ingaduinta ca caiugarii plecati din Tara RomSneasca sa duca o viata mai de sine, acesti caiugari se due din nou in Cutlumus si unul din ei, Melchisedec, ajunge chiar egumenul minastirii (intre 1370al

spiritualitatii acestui centru la

nordul Dunarii: Tradtya cul-

tural a Paroriei va patrunde la nordul Dunarii citiva ani mai tirziu (dupa moartea lui Grigorie Sinaitul, intimplata la 1346), prin intermediul unui
alt

1375). El fusese in tara protopopul Mihai, deci era un om mai ridicat din punct de vedere cultural si spiritual. Un altul era ieromonahul

lacob

1
.

centru

isihast,

minastirea de

la

Kelifarevo, intemeiata de Teodosie,

ucenicul

lui

Grigorie Sinaitul, in apropiere de Tirnovo.

Vom

vedea mai

tirziu care a fost rolul lui in

formarea

literaturii slave in Tarile

RomSne.

Dar trebuie sa spunem inca aici ca datorita ucenicilor bulgari de la Paroria,

cu Teodosie in frunte, datorita mai ales focarului de spiritualitate isihasta aprins la Kelifarevo, opera lui Grigorie Sinaitul a fost tradusa in bulgara si
raspindita apoi in nordul Dunarii"
Iar in alta parte,
1
'

Cutlumus este adus de voievodul Vladislav ca mitropolit' la Curtea de Arges, dupa moartea lui Iachint, intimplata in acelasi an. Dar, la 1376 Hariton se retrage din nou la Athos, ;ijungind protos al' Sfintului Munte. In aceasta calitate, la 1378, el da caiugarilor din Cutlumus o seama de sfaturi, care amintesc de invatatura

La

1372, insusi staretul Hariton din

isihasta

2
.

: '

Emil Turdeanu mentioneaza un

al

loc din Viata Sfintului

Teodosie, scrisa de patriarhul Calist

Constantinopolului: -Indata ce s-a

tot,

asezat in locul muntos, numit vulgar Kelifarevo, vestea a zburat peste

impuls de viata caiugareasca in duh isihast a venit in Tara Romaneasca prin Nicodim, intemeietorul minastirilor cu viata de obste. E un consens general asupra faptului ca Nicodim a fost un 3 idcpt al isihasmului" Aceasta are corespondenta cu patriarhul Ef-

Un

alt

mai repede

ca pasarea, nu

numai

la

poporul bulgar,

ci si la ^ifbi,

unguri

(cred ca e vorba de romdnii ardeleni, aflati in Ungaria, ri;rt.) si rom^ni, si chiar si la cei ce traiesc in jurul Mesimbriei". Mentionind acest loc, Emil

limie de Tirnovo, un ucenic al Sfintului Teodosie. Nicodim cerea 4 r.ispuns lui Eftimie la anumite intrebari si primea raspuns la ele Patriarhul Eftimie era prieten si cu Antim, al treilea Mitropolit al Tarii
.

Turdeanu

Popularitatea de care se bucura pfintre rom^ni are ceva sansa de a traduce realitatea" 2
zice:
.

Spiritualitatea isihasta a venit, fara indoiaia,

le

si priri
1

legaturile strinse ce

avea Tara Rom^neasca cu minastirea Cutluriius din Sfintul Munte. Ajutoarele date de voievodul Vladislav I pentru zidirea din nou a acestei
minastiri, sub staretul Hariton, au facut ca in aceasta minastire sa se

aseze mai multi caiugari rom^ni tocmai in aceasta perioada in care isihasmul se afla in floare si era sprijinit de patriarhii Calist si Filotei,
ucenieii sfintului Grigorie Palama, dintre care primul a trimis, la cererea

Komancsti, grec din Constantinopol, caruia ii raspunde de asemenea la 5 Patriarhul Eftimie a dat un si mai mare avint uncle intrebari traducerilor de scrieri duhovnicesti din greceste, fiind el insusi un ;iutor de scrieri proprii de caracter duhovnicesc. Scrierite lui au avut mare ecou in tarile romanesti. Viata Sfintei Paraschiva, scrisa de el, e rcdata de mitropolitul Varlaam in Cartea de invataturd a sa, iar din Panegiricul la Sfintul Const antin si Elena scris de Eftimie, Neagoe
:

It;isarab ia
f
1

multe pasaje

in Invatdturile sale

6
.

n Moldova, incepind de la Alexandru eel Bun, care pune Mitropolia de

P.

voievodului Nicolae Alexandru Basarab, pe Iachint de Vicina ca prim Mitropolit al Tarii Romanesti. Acesti caiugari nu s-au inchis definitiv

la

veneau uneori acasa. Asa au venit inainte de 1370, pentru ca nu se puteau impaca.cu viata de obste de acolo, fiindca in Tara RomSneasca dusesera o viata mai linistita in micile schituri din ea. Dupa
in Athos. Ei

Lemerle,^aej de Cutlumus, Paris, 1946, nr. 30-31. Despre acesti caiugari a se vedea Razvan Theodorescu, Op. cit. p. 246. 2 Razvan Theodorescu, Op. cit., p. 210, care citeaza pe P. Lemerle,/lctes de Cutlumus, 1946,
,

nr. 36, p.
3 4

134-138.
cit., p.

Razvan Theodorescu, Op.

E. Norocel,

257.

Sf. Eftimie, ultimul patriarh

de Tirnovo si

legaturile lui
p.

cu

tarile romanesti, tn
si

ce voievodul Vladislav obtine, prin corespondenta, de

Emil Turdeanu, La lia&atwe bulgare au XlV-e
danubiens, Paris, 1947,
2

la staretul

Hariton
les

rev.

Biserica Ortodoxa
cit.

Rom5na",

nr.

LXXXIV

(1966), nr. 5-6,

565-570. Vezi

Emil

Turdeanu, Op.
5

sitcle et sa diffusion

dans

pays

p. 16.

Emil Turdeanu, Op. ciu, p. 120. Eftimie cunoscuse pe Antim probabil cu ocazia dascalului sau Teodosie la Constantinopol, tn ultimii ani ai vietii acestuia.
6

fnsotirii

Op.

cit., p.

36.

Emil Turdeanu, Op.

cit., p.

96, 105-106.

la

Suceava

in legaturi

cu Constantinopolul, se aduc operele unor autori

si

.-mi
.

in
<

.1,
<

isihasti, ca

Grigoric Sinaitul
1
.

patriarhul Filotei, care se traduc aici in

i

.(.in
i|M.
i

Nicodim. Neculce, care ne spune ca Voronetul a fost zidit de Marc la indemnul lui Daniil Sihastru, ne spune ca si Alexandru
1

slavona bisericcasca

- ca si cele venite prin K< Nlarcvo -, desi in traduceri slavone, nu au r2mas Sri o rodire in viata Cfilug&reascS romSneasca. Altfel nu s-ar fi simtit nevoia sa fie copiate si
siguranta ca aceste scrieri isihaste
rfisplndite in tarile

Dar cu

hl
,

indemnul unui alt sihastru u <> data ce se zidea in apropiere o minastire, viata sihastreasca nu m ,,nprejurimile mai greu accesibile ale ei. Pe'valea Putnei, nu care voiau ,| r minastire, s-a infiripat o sihastrie" pentru cSlugani rl
ne

anu

a zidit Slatina la

>

<

romne.
in bogata rSspindire a tipului caiugaresc

aceasta

Roada

lor

o vedem de fapt
tari.

de

,n..i
i.

Ittocuparea Bucovineidecatre Austria,

-.111111 ii

mai precis pina la

Iosif II, care

sihastru in aceste

Cuvintul sihastru" este transcrierea romSneasca a

patriarhul Calist e numit in manuscriselc
i

tuvTntului isihast".

Asa cum

/..

romftncsti Calistru", asa cuvintul isihast a devenit in rostirea romSnesca

sihastru" (dupa st al unui cuvint grecesc, rom^nii au adaugat

si

un

r,

poatc

ih
i

prin influenta termenului grec rjavxaxrjpiov, loc de linistire, devenit in

sihastrie).
, i

o data cu minastirile din Bucovina si aceasta sihastrie. Inca la ... l() laimarie, Grigore Ghica Voda acorda niste scutiri cSlugarilor 2 in de la Putna Pocrovul e atestat inca de la 1691 cu numele de itia Ntamiului" (ms. in Biblioteca Acad. Rom. nr. 1287). Numele testa t de un alt manuscris din Biblioteca Academiei Rom^ne, cu
. i
t

limba rom^neasca:

M
A
i

u uscrisulcuprinde in traducere romaneasca scrierea lui

i

Agapie

Aproape pretutindeni unde s-au

multe
lui

inaitat minastiri

mai mari, au

existat

,...(..-

m
1

prin imprejurimi unui sau mai multi sihastri". Acesti sihastri" locuiau de
ori in chilii sapate in stinci

iiiitni

sau in bordeie de lemn. In cartea citata a

i

...

Pahomie, episcop la Roman, daruieste acest slhfistriei din muntele Chiriac, adica Pocrovului. Mai stim si de de litcratura ascetica, scrieri care circulau in romaneste chiar de
f

mre<i ptic&tosilor.

Pavel Chihaia sint date in fotografie usile mai multor astfel de chilii in stinci din muntii Buzaului. Linga Minastirea Putna, intr-o stinca de

deasupra unei vai din apropiere, dainuieste pina azi chilia lui Daniil Sihastru. Se poate presupune ca Stefan eel Mare a zidit minastirea Putna alias de acest loc prin viata ce o ducea in imprejurimi Daniil Sihastru, care era, dupa traditie, duhovnicul lui. Dupa ce acesta s-a retras in partile
Voronetului, Stefan eel
I

putulsecal XVI Mea. In Biblioteca Academiei RomSne sint Paterice in lin n al X VI l-Iea(ms.nr. 1429 din anul 1676, nr. 3163 din 1706 etc.). Mm, a u viet uit in schitul Sihla si in j urul lui, zidit in apropierea
.

1 1 . i

inn Nihastria deazi. Schitul propriu-zis a fost ciadit la 1731, linga a Slmiri Teodora. Aceasta a vietuit mai inainte in pestera aflata in *,..,... .r, ittilui Sihla deazi. Eaecinstita pina azi deevlaviapoporului
...
ii
.

i,

Mare a

zidit si
2
.

acolo o minastire, Voronetul, unde

>;iiml
ttncfi
""
i
l<'

inmormintat La fel, linga Tismana se afia chilia in uncle sc spune ca ar fi petrecut uneori, ca sihastru, intemeietorul
Sihastru e
si

i/v;urnc(Hlorescu, Op. cit, p. 341.

(

o traditie dupa care Stefan Voda mergind de la cetatea uiipiiui tn stis pe Moldova, a mers la Voronet, unde traia un parinte sihastru, pe nume mill, -i h.iiiml usasihastruluisa-idescuie,araspunssihastrulsaastepteStefan Vodaafara v.. ispr.ivi ruga; si dupa ce si-a ispravit sihastrul ruga, 1-a chemat in l-in.i chilie pe Stefan ipi vnln Suim Voda la dinsul si a tntrebat Stefan Voda pe sihastru, ce va mai face, " l.i $i g mi i" "i in bat a cu turcii: tnchina-va tara la turci, sau ba? Iar sihastrul a zis sanuo '"" i/bolul este al lui; dar dupa ce va izbindi, sa faca o mtnastire acolo; fn numele llntulm iIm <m, ,s:i luluamul bisericii. Deci au si purees Stefan Voda in sus, pe la Cernauti si in. ... itrtnioute I'd do fel de oameni si au purees tnjos. |m Iar turcii tntelegind ca va ... Vo.i.n unaMcfnjos.aulasat si ei cetatea Neamtuluide a o mai bate si autneeput
Ion N(
ulcc ne transmite
f

1 1

de sihastra desavirsita. Dupa mai multi viata IhAfttrle in muntii Buzaului, impreuna cu alte trei surori de mi imp a petrecut vreo patruzeci de ani in pestera linga care s-a ..... in /.in schitul Sihla, loc vestit pentru sihastrii ce-1 locuiau inca lilli lea. Sc spune de Cuvioasa Teodora ca petrecea pururea cu ii XVI]

limao

slinia,

pentru viata

ei

..

ii

-J.

>

l.i

,i

;i

ii

'

minte si ducea o viata deosebit de aspra. 3 .hi in Mo m ravel, duhovnicul Cuvioasei Teodora ...hi, u.k hie Baian, de la minastirea Bistrita din Moldova, care a hit .nun. .... viciilesihastrilorromaniincepinddinsecolulalXV-lea i-ulul ll X X lea, alcatuind mai multe volume cu descrierile lor, Inn In
......
i

tin iisus
i

pe buze

si

in

|i

<

i.

i,
1

n<

inn
!

..in.

.mnnstiriiTaziau(ziditaial497),casiincazulcelorlalte
.

>

i.

|im
In

i.

uli

'/

/'
.

|>

17.

Dunlin
h
i

l.n
,

in \

...i

n
(
(

hroi

fi..

Vodafiurmarisitibatupinai-autrecutDunarea.Siintorcindu-se hi i| Mii.it si an facut mtnastirea Voronetzi si i-au pus bisericii hramul ) famd ile atvintc, Ed. Cartea Romaneasca, 1938, p. 12).
iI

in

'

m |p MM

liihl
)
.

Ai ul

Rom. 237, fila 451.

(

rilrhli

n,i,

hiimride cdlugdri imbundtdtiti din minastirile romdnesti, vol

I,

M.tlHIINllA

II

11

miiiflsiiri,

era obicciul de a tr5i in jurul Lavrei numerosi sihasti. Acestia

intariti,

erau dintrc victuitorii minastirii cei mai

care rivneau

viata

pustniceascfl singuratica. Pentru aceasta erau obligati sa petreaca primii ani

in viata de obste, pentru a deprinde tainele vietii duhovnicesti.

Baian spune: ,,Apoi popoml In ajutorul oamenilor cu sfatul, cu spovedania, cu ilhditrll vcneau ae mur,ii.n-fii j}i cu indcmnul. Caiugarii, sihastru, pustnicn acestia tugm
fi

1..1

in grcutatile lui. Parintele Ioanichie

Cu

hll

ii

.hi iui>i|

eel

mai mult oamenii, s-au rugat neincetat pentru

Carpatilor

ei.

Acesti

binecuvinlarc plecau apoi in munte,

fie

fie

ca ucenici ai altor sihastri batrini,

..

singuri, sau cu alti convietuitori.

isi

sau

Acolo ocupau una din pesterile liberc, construiau singuri bordeie de lemn, din piatra sau din pSmint.
ei

Ficcare dintre

pSstra legatura cu minSstirea din care facea parte, fn

ficcare simbata coborau din munte, isi

(piine, pesmeti, legume, fructe,

primeau ^tainul" acordat de egumcn sare), se marturiseau la duhovnicul

1
.

timp cei mai apropia^i sfetnici ai voievozilor... Toti sihastri. In ei tevt)/n hi avail ca duhovnici si sfetnici de taina caiugari si ui n;i mai marc incredere, cea mai mare nadejde, lor le destainuiau rugSciune si hiiiii.i. -.Liiiil lor il pazeau cu sfintenie, de la ei cereau 1 H. uvtntarc, cind plecau sS-si apere credinta si pSmintul strSmosesc"
h.st

In acclasi

minastirii, a doua zi se impartaseau si iarasi se urcau la chiliile lor. Ocupatia

iu|M.i.m(atealorsevedesideacolocanumeledesihastru,catranscriere
In
,

permanenta a
acesti sihastri

sihastrilor era sfinta rugaciune a lui Iisus"

si

Batrinii comu-

llmbuj popular
,.
,

romanesca numelui de

isihast, a

devenit

si

a ramas in

nci Taziau povestesc

astazi cele auzite din gura inaintasilor lor,

la

cum

ca
k

po pom lui nostru cu intregul

.

lui tn teles

din secolul al XlV-lea, cind

coborau in fiecare noapte

utrenie in minastire, iar dupil

miezul noptii se urcau din nou catre

chiliile lor.

Ei povestesc ca acesti

\\\

vencrabili sihastri erau foarte cuviosi, se rugau neincetat, citeau ncintrerupt Psaltirea, rosteau rugaciunea lui Iisus, faeeau mii de matanii
|)e

.i

pmiht din Sfintul Munte, caunnume familiar, dar si caodovadaca Mhasi al caiugariei s-a practicat in tot trecutul nostru, in vazul lui M p3 cite stim, la nici un alt popor ortodox numele de sihastru dcv'iut mlt de popular, nu s-a pastrat cu aceasta larga si populara
. .
.

>

noapte, privegheau
Sihastrii acestia

si

vorbeau numai de Dumnezeu"

2
.

on
I

in\fl v

pentru ca nici

modul

isihast al caiugariei

nu

s-a pastrat la

fel.

de fapt foarte populari in trecutul nostru. S-a rccunoscut rolul lor in sustinerea puterii de rezistenta a poporului nostru in vremuri grele. Am amintit de Daniil Sihastru, eel care 1-a sfatuit pe Stefan eel Mare, intarindu-1 la lupta pentru apararea Moldovei crestine intr-un
fost

au

niniclc Ioanichie Baian a descris in lucrareaamintita viata mai multor Firul lor isi fel dc sihastri mult venerati in viata poporului nostru.
i.

ncintrerupt din secolul al XlV-lea pina in timpurile noastre. .nllnual n icrc pune intr-o lumina noua, mai adinca, de o impresionanta
i

moment de
1

descurajare. Ei

nu

niste reclusi nepasatori

de lume,

in
tot

ii.

1
.

iolul

monahismului

in trecutul nostru si temeliile rezistentei

SCnsul reclusilor din Occident sau chiar din MunteleAthos. Eiajutau in

Op.
cit., p.

Marcus Bandinus, episcop catolic, venit fntr-o vizita pe la 1649, afirma ca I.iIiimIc $i prapastiile din preajma manastirii (Neamt) foiau.de multimea sihastrilor" An.ih tie Academiei RomSne", sectia istorica, seria a Il-a, vol. XVI, 1893-1894, p. 242, la C. Hohultrscu, Pocrovul, Craiova, 1943, p. 4). La fel spune si D. Cantemirca muntiisint plini dc ihif.Hi $i pustnici care t^ijertfesc acolo in linisteasisinguratatealui Dumnezeu, viata smerita |i llJtguraticS" (tn Dcscricrea Moldovei, Ed. Minerva, Bucuresti, 1976, p. 195). Tot D. Cantemir mum numai In (ara de sus a Moldovei erau peste 200 de mtnastiri si aproape tot atitea In Paul ilc AlepJnsoJindpepatriarhulMacariealAntiohiei in Moldova, la 1652-1656, kpimr numai in curtca minastirii Trei Ierarhi din Iasi se aflau chilii cu peste 300 de ascetj
200.
(
,

|Mipotului nostru pe acest pamint, in furtuna unei istorii intelepte si .i s. i/voarele spiritualitatii lui atit de i. ui m.
<
.
.

1 i

n.

hllurllc

lor

de neincetate de echilibrate. nc-au tinut prezenti in muntii nostri aiaturea cu ciobanii. In grea isi gaseau adapostcei ce se refugiau in vremuri de
si

umpanfl, voievozi, dar

illnlrc

oameni din popor.

Sihastrii acestia se recrutau

.i

romAnfi crcdinciosi de pe ambele laturi ale Carpatilor si constituiau de mentinere a iinitatii noastre ca popor in temeliile ei cele mai lormfl
i

ii

1.

1 1

Inn
I

Ed. Stiinpfica si Enciclopedica, Bucureti, 1976, li rauUlrAlcpspunecalastranadreaptasectntagreceste,iarlaceastingaromSnetc P 481 < tnahite de a se ft tipdrit in romdneste, toata Liturghia se cinta lastrana romdneste i 63) i.i p.ur sA l<st o tradijie veche. Socotim foane probabil capoporul a cintat in limba sa in llisi n> .?, In nh >d in intrcrvpt, in continuarea unei traditiipe care o avem atestatd inca in sec. V
(tn
(

tildu
)

>ii

striini dcsprej&rileromfine ^voLVl,

),iin

numele citorva
al

asfel

de

sihastri din toate secolele,

dupa prezen-

i.h.

a lor tic parintele

I

Ioanichie Baian.

!. |M7d),ni
l'i

>

Siamli
5 6,
Iii-

.at-,

ttcsii in

mindstirile din Orient, tn Biserica

Ortodoxa Rom3na'\

XCIV

p 583 590).
\\\\.w\,()p. cit., p.

XV-lea, parintele Ioanichie ne da viata de sihastru a ...v.uM.iiu Iosif. Acesta, in tinerete, a injghebat o mica sihSstrie mm un asca, impreuna cu citiva ucenici ai sai, in pustia Iordanului. Apoi,
mm secolul
<>l>

mi.

272.

at., p. 273.

13

muntele din vestul minastirii Bistrita, unde si-au zidit chilii mici din lespezi de piatra, in tot muntele acela. Ucenicii sai se numeau Simion, Metodie, Varnava, Petru, Gherman, Pir si Grecu. Domnitorul Moldovei, Bogdan eel Orb, le-a zidit la 1512 schitul lui Iosif, care, mai tirziu, s-a numit Minstirea Bisericani. In secolul al XVII-lea, trSiau in jurul ei pina la 400 de schims-a retras

dupa caderea Constantinopolei,

cu ucenicii

sai in

virfuri exista si
sihastri,

sihastrie.

Mai jos erau

chiliarchii, care, spre deosebire

de

aveau

cite

chiliuta.

mica asezare minastireasca s-a

si azi

ridicat in

Scaunele", probabil pentru ca acolo dormeau doua-trei or^ pe noapte caiugarii, potrivit unei practici a schimnicilor de a nu dormi in pat, ci numai pe scaun.
Schitul mai vechi din Livada Parintilor** se

Livada Parintilor", unde se vad Locul

temeliile bisericii

si

ale altor ciadiri

nici

mai numeste pina

azi si

.
i

Unul

din marii sihastri a fost in secolul al XV-lea ieromonahul Sisoe.

M minastirea lui

Agapie", de

la

un sihastru numit Agapie, care a urzit-o prin

prin secolul al XV-lea, schitul de

De origine din pSrtile

Bucovinei, s-a (Scut ucenicul

lui

Daniil Sihastru in

secolul al XlV-lea.

Mai

la vale, s-a zidit,

jurul Voronetului. Apoi, cu binecuvintarea lui Daniil Sihastru, se retrage

in Muntii RarSului, nevoindu-se multi ani singur.

Mai

tirziu, stringind

citiva ucenici in jurul sau, intemeiaza Sihastria Raraului" sau Schitul lui

pe muntele Eufrosin. fn Livada parintilor" s-au descoperit morminte cu sicrie facute din butuci grosi de stejar, avind in eie oseminte ale caror cranii sint asezate pe o caramida, cum se inhumeaza caiugarii. Agapia din Deal,

Sisoe". Unii voievozi, de dupa aceea, au zidit pe Rarau alte doua

sihastrii"
2
.

de

azi',

dateaza de dup& 1500.

Ea poarta hramul Schimbarea la Fata", care

afirma
lis us

[arasi arata caracterul ei isihast, dat fiind ca in invatatura isihasta se

si

Caiugari de mare infrinare au existat de timpuriu

in Transilvania, din

cfi

toate nevointele cu rugatiunea lui

due pe practicant

la

vederea

care unii
sihastriile

fie

ca se intorceau ca sihastri in locurile lor de origine din

fie

luminii taborice.

Moldovei,

ca se formau intii in schiturile din Transilvania

si

Minastirea Agapia insasi,

fie

cea din Livada Parintilor",

fie

cea de pe

apoi se duceau in muntii Moldovei. Se stie, apoi, ca multi din sihastrii din padurile Moldovei se recrutau din ciobanii transilvaneni care isi pasteau
oile

pe acolo

3
.

In secolul al XV-lea,

un mare nevoitor a
la intrarea in la

fost cuviosul

Ghelasie, staretul minastirii Rimet, de

ei la citiva kilometri

Muntii Apuseni.

Eo

muntele Eufrosin, fie una antecesoara actualei asezari, e atestata inca din secolul al XV-lea. In srhiva minastirii Neamt se pastreaza o hotarire data de Hies Voda la 1437, intr-un proces pe care minastirea Agapia il avea ncntrn nn teritoriu mfn^Qtirpa Neamt. La 1461. Arsenie. staretul

m
:

-^

minastire care se crede ca dateaza de pe

1215

si

e probabil ca existenta

Aj'apiei, avea

de Geoagiu de Sus a fost un factor hotaritor pentru stabilirea unei episcopii romnesti la Geoagiu. Ghelasie a avut un mare rol 4 in Transilvania, formind numerosi caiugari, aparatori ai ortodoxiei Multimea de sihastri care vietuiau in muntii din imprejurimi au avut un rol hotaritor si in intemeierea minastirii Agapia de catre Petru Rares, la 1527 sau la 1542-1552, la poalele acestor munti. Parintele Ioanichie Baian afirma ca inca cu citeva sute de ani inainte vietuiau in acesti munti multi sihastri. Dupa Condica Sfintd a minastirii Agapia, ei erau mai ales ciobani
.
-

proces cu minastirea Neamtului. lot asa, un an starei, 1 Isaia, avea la 1480 un proces cu minastirea Secu Tot la indemnul a dpi sihastri a fost intemeiata in a doua jumatate a

un

alt

srcolului al XVII-lea r de Varlaam, mitropolitul Tarii Romanesti, minastirea Turnu din judetul Vilcea. Acesti pustnici se numeau Misail si
Daniil
si

pesterile lor se vad pina azi in

ograda minastirii

2
.

fn muntii din

dat

numele
3

lor

pre^jma minastirii Cozia se nevoiau alti sihastri care au acelar locuri: PirSul lui Antim, Muntele lui Teofil, sau
si

Tcofiiaetc.

transilvaneni.

Traditia vietii sihSstresti se continua la Taziau

f

in secolul al XVII-lea.

Virfurile de munti din jurul Agapiei (Serghia, Pahomia, Eufrosin,

Sihastria)
isi

nlr-un hrisov

domn^sc din 1617

stiri

sint amintiti

au numele de la sihastrii care au vietuit in ei. Pe unul din aceste

La
Ierod. Ioanichie Baian, Op.
tit., p.

din padurile seculare din jurul acestei

1

mai multi caiugari sihastri minastiri. Cel mai renumit dintre ei

sint

Pr. Liviu Stan, Sfintiiromdni, Sibiu, 1945, p. 52-53.

Toate aceste

des^ re minastirea Agapia

tit.,

de

la

Nicolae Dartnga, Op.

tit, p. 11-17.

2
I

233,
2
*

Ierod. Ioanichie Bala^, Op.

p. 355. In

Ierod. Ioanichie Baian, Op. ciL, p. 209.

.lugarii

erau mart postitori si practicanU" ai

p.

aceasta minastire se reflecta traditia din Athos. rugaciunii lui Iisus, petrecind fn desavirsita tacere

Nicolae Darfng,
It-rod.

Istoria minastirii Agapia, 1908, p. 11.

|i

ascultare.
3

Ioanichie Halan, Op. tit, p. 483.

Ibidem,

354.

15
ii

VIH

ma

mr

^^m

era Onufrie Sihastrul, care s-a nevoit aproape o jumatate de veacfn padurea

de pe Dealul lui Onufrie". Tot pe acest Deal" s-au nevoit si urmasii lui: Serafim Sihastrul si Pavel Sihastrul. Pina azi se vad ruinele vechilor chilii 1 si pesteri ale sihastrilor de acolo O multime de pustnici s-au nevoit in pesterile de pe muntele Ceahiau. Exista acolo chiar un schit, numit Schitul Sihastru", sau Sihastria
.

Ccahiaului", intemeiata, dupa traditie, inca din vremea

acclasi

lui

Bogdan

Descaiccatorul, apoi Schitul lui Silvestru", fntemeiat de pustnicul cu

nume, in secolul al XVI-lea. !ntr-o pestera din Ceahiau se nevoia in secolul al XVII-lea pustnicul Vucol. Pina azi ea se numeste Pestera lui Vucol". Mai sus in aha pestera se nevoia in secolul al XVI-lea pustnicul ( In (Icon, poate eel mai vestit pustnic din Ceahiau. In afara de ei se mai pomencsc in secolele XVI-XVII inca alti pustnici, care au dat nume unor poienl, unor piraie, unor pesteri: Pestera lui Gherman, Poiana lui
i

Iorgulescu si N. Stoicescu. Astfel insira: Ah'Hundru Odobescu, lui B. Pestera lui Iosif, Schitul lui Agaton hiM-iim:i lundatura, atestata la 1679, Schitul lui, unde se afla un altar, in fata n, u vc< hi <le 1521, cu o pestera Fundul Pesterii, in care locuiau sihastri la in,,, ...lui (1649-1668), Chiiia deasupra Pesterii lui Iosif, minastirea Sfintul Pestera lui Dionisie, Viteazul, minastirea Piraul, aproape de Invhc ctitorie a lui Mihai document din 1694 spune ca la inceput siil Nucu, despre care un tl ca si alte schitisoare ce se afla un ..schitisor prost" (simplu), |i dinsele caiugarasi sihastri", dar ca Matei ,..,1.1 ci ;i se tin de la mama tuturor schitisoarelor de acolo. de piatra, >t i> o Tflcuse minastire XVIII-lea se nevoia intr-o pestera dm in p. una jumatate a secolului al Vilcea), pustnicul Antonie, de onginedin nopli rc de schitul Iezerul (jud. Ilarion al Rimnicului reface la 1714 Ond episcopul
, 1

n,

msilvania).

hllul
1

1.

/ci ui,

primeste mult ajutor de

si

la

schimonahul Antonie

Ihcnadie,

PMul lui Patapie, Piraul lui Nicandru, Piraul lui Bucur, Schitul
Ceahiaul era un adevarat
si

asiana

etc.

Munte Athos romanesc

(I. -

BSlan.

iihhnonahuf
,,

neincetata rugaciune a fost leroCfllUgar de mare infrinare minastirii Uinici, pe care insusi Sfintul Irodion, staretul
|nd era episcop la

Op.

3 bn^ Mulii si mari sihastri au vietuit si in jurul minastiriiSecu.Edepresupus in primul rind pentru ei a tradus Varlaam in romneste Scara Sfintului >.ni ;Uarul, pe cind era caiugar la Secu, inainte de 1618, sau chiar inaintc dc 1602, pe cind era elev la scoala dascaiului Dosoftei din schitul lui Zosim, Hntcrloi mtnflStirii Secu (A. I. Gonta, Un asezAmtnt de culturti de la Ah ,ui, lut Lflpusneanu pe Valea Secului Inainte de ctkoria lui Nestor Ureche, luml hit Zosim, in Mitropolia Moldovei si Sucevei", 1962, nr. 9-12, p. 2 691 / : 'flci Scara e eel mai bun manual pentru isihasti, sau sihastri mflrturie a cxtinsei vieti caiugaresti de tip isihast in tinutul Buzaului Kim numen Kisele pesteri si urmele unor tot atit de mici schituri din aceasta 3 ! I'liin. r.ivd (hihaia a insirat multe din aceste schituri, urmind lui

c/7.,p.

193

urm.).

Rimnic,

si 1-a

ales duhovnic. Slujea Sfinta

ilik
. ,

...

ficcare zi

si

totdeauna cu siroaie

de lacrimi pe obraz. Veneau

I<

.'

.<

Miunii
.

ambele laturi ale Carpatilor, caci cunostea m iir mii de oameni de pe vindecari minunate. Sfintul Cahnic 1-a ndurllc namenilor si savirsea trecut din lumea aceasta in 1910, la ,.< caiarul de'la Lainici". A
1
,

,1,

'i

',

de ani.

dovada a sfinteniei sale e ca

.

s-au gasit osemintele

in

iniiitvilc tn
,

<

mormtnt mai vorbim de alti

<

,
,1

|o,
1
'

pentru viata lor de rugaciune, pentru darul cunoasterii oamenilor si al viniarca lor inffihare, staretul mfnastirii Sihastna A.nintimdoardeloanichieMoroiu,
caiugari vestiti

Ihltbm, p 272.
'

N"

--I

Mltro|M)li(ul llanatului,
I'xin

Conmbutii ale talmdcitoritor romdni

II,

la cunoasterea
nr!

din minastirea Secu, care nu dormea decit .1,- Vichentie MSlau m asternut; el avea rugaciunea neincetata, ,,,.,. pc noapte pe o lavita fara ascultare cu dragoste , nsculiare cu bucurie, spunind ca cine face ,1, i, din apa, din vin, din fructe, din .viisc-ste"; gusta din mincari, ,.!,(,
i

un
niitrtti
l

S/fntului
i'n!i.

Scdrarul, tn rev. Studii teologice", seria

anul XVI,

3-4,
I

|M64, p
a.

rtnl
1 1 *

I- ". i".
11

149 151. Despre sihastrii din preajma mfnastirii Secu a se vedea la \Wnr\,(>i> c//., p. 254-258. Despre traducerea lui Varlaam a se vedea si Pr. N.
1

uulmu, Diaionar
1,,, .
/
.

geografic,

statistic,

economic

si

istoric
st

al judemlui

Buzdu

,,.

53.

N.

Stoicescu, BMioffafia localitatihr

\.

un
11,
,

I <i

11,

ht.,.!,,*

ani dc la moartea Mitropolitului Varlaam al Moldovei, tn rev. Unni.'ina ", 1957, nr. 10, p. 1015. Darcele mai pre|ioase precizari le aduce
w/i<
,lc

/
,/,

r hi!,

u>

Mi.
.1

urn
7.. t,
1

in
\,

M,t,ulti ftlohgiei
ara",

in

comparate tn studierea si identiftcarea versiunii tradusd dc Mitropolitul Varlaam, in Mitropolia Olteniei", 1970,
,i|>ii

.,

(i
i

din muntii Buzdului, tn rev. Clasul B.sencu ,/,, bisericuftle rupestre i-6, p. 497-517.

Lnnncasca (vol. 1 si 2, Craiova, 1970). P. Basarab din mumii Buzaului din vremea lui Neagoe uhami

monumemelor feudale dm China* a ma. sens: Un complex

Bucurest., 1973 s
,

XXX1U

m
1

ft,

,,

Ml IM
i

,...l

lo.niKhieBalan.Op. cit.p. 443.

vol.
\>

fay*
litilftului

<

in!

iirt,

'/.

it,

ty

i:tapaNeagoeBasarab a complexului

isihast din mun^ii

(/.,./.

m.

II,

p.

406.

in

'

ihi.lrm.

W.Vsiurm.

If.

17

toate roadele pSmintului, dupa binecuvintare, cu bucurie, ca dintr-o fmpartasanie" (11945)'; de Atanasie Pavaluca, venit pe la 1939 impreuna cu fratele sau Chiril (in viata civila: loan si Anania), de
la Bretcu, in

nl <!e la
<

Ddlhauti, ca sfintia ta ai rugaciunea mintii", acela i-a raspuns:

lul<
i.

u adevflrat
in

am

avut-o putina vreme, dar

am

iasat-o.

un
<

pustiaaceea 12 ani,

ma rugam lui Dumnezeu si

Caci pe cind Prea Curatei Lui

Neamt, s'prc Munte, unde'muri tfnar, Atanasie Maiau a dus o vietuire de mare tnfrmare, mincind toata via la o singura data pe zi, pfine, legume si fructe, citind zilnic toata Psaltirea sau spunind-o pe de rost, dormind numai sezind in scaun doua, trei ore pc noapte, umblind descult vara si iarna, fiind un sirguincios implinitor
la
al

minastirea Neamt, cu cele cinci sute de oi ale lor. Ramas deosebire de fratele sau Chiril, care a plecat la Sflntul

rugaciunii lui Iisus, neiasindu-si gindurile sa porneasca spre cele pamintesti; cind un frate il intreba ce fapta trebuie sa faca pentru a sc mintui, parintele Atanasie ii spuse: S3 ai pe Hristos in minte si ai sa tc mintuiesti". Intrebind acela, in continuare: Si cum pot s3 primesc pc Hristos in minte?", pSrintele Atanasie i-a rSspuns: Prin neincetata rug3ciune si paz3 a mintii. Zi mereu rugSciunea lui Iisus, fugi de oameni si nu te invoi cu mintea la nici un lucru r3u". ToatS viata a ramas cu oile prin padure, nevrind s3-si ia o chilie in minastire nici mScar iarna, ci r3minind totdeauna la stin3. Numai cind a simtit c3-i vine sfirsitul s-a retras in
minastire.

mie acest sfint dar. Sezind eu la mg&ciune intr-o ii. In miczul noptii, de naprasna s-a luminal chilia mea unde sedeam tn impresurat imprejur o vapaie de foe, dar nu ma ardea; si a inceput Im im*;i s.1 spuna tare: Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, inn pcminepacatosul". Iar eu m-am inspaimin tat si m-am temut mi it., doua zi m-am dus la duhovumva sd lie o inseiatiune draceasca. hi. ii, pflrintele Iosif (e vorba de schimonahul Iosif, duhovnicul in iln Vflratec), care avea rugaciunea mintii (vom publica in acest
a sa in idaruiasca si
i .

it

<<

'

ii

inn,
hit
i

meioda
isii

lui

pentru rug&ciunea

lui Iisus) si a facut si

minuni,

si

m-am

Iar cl

mi-a dat canon ca sa nu

dorm

culcat in pat, ci sezind in

tut

ii in mai
\

Iml

unceas in 24 de ceasuri. Intorcindu-ma in chilia mea, m-am in mez dupa porunca duhovnicului meu, darn-am putut. Atunci, 1 efl nu pot, m-am lasat de rugaciune
.
< 1 1

Id
u

ii

aceasta istorisire nota deosebita a spiritualitatii ortodoxe

ii.

cire,
in

pe de o parte, afirma necesitatea unei aspre nevointe de

A incetat din viata in 1955, in virst3 de 78 de ani

noastre.

Hlii

|i

clcspatimire in vederea rugaciunii lui Iisus,

discretie,

pedealta

parte,

2
.

Pe lingS acestia mai amintim de citiva sihastri din secolul al XlX-lea, care au avut un mare rol in viata monahismului ortodox, chiar dincolo de
hotarele
tarii

itiii.iiuifl

Mir

pentru ca nu cumva lucratorul acestei nniisniicltiatinstapiniredeslavadesartacareeopatimaceintineaza

o mare

|M

Mm
..ii

Amintim, intre altii, de Irinarh Roset, ucenicul schimonahului preajma minSstirii VSratec. Dupa moartea pSrintelui s3u

Un
Iosif din
i

marc sihastru roman

lil

in secolul al XlX-lea a fost Nectarie

duhovnicesc,

Irinarh s-a f3cut sihastru in p3durile din jurul schitului Nechit (aproape de minastirea Neamt), unde a lost vreme de 12 ani mare lucrStor a rugaciunii

de la anul 1845, vreme de 16 ani, ... ilibd din apropierea locului unde s-a ciadit schitul Prodromul din lit In locul numit Vigla. Acolo a dus o viata de post, de priveghere si im laic i.i nicA a rugaciunii lui Iisus. La anul 1862, dupa sfintirea bisericii
jttopsahul.
s-a pustnicit incepind

fundeazS minSstirea Horaita, apoi pleac3 la Muntele Tabor, unde tr3ieste 16 ani in des3virsit3 sihSstrie in pesterile din accl munte, iar la 1859 incepe sS zideasca marea biserica ortodoxa de pe acel
tirziu

lui Iisus.

Mai

h in
i i

|mi

Prodromul, Cuviosul Nectarie s-a asezat in schit, unde moare in a a In vrcmea sa, eel mai vestit psalt din Sfintul Munte. Cu el s-a 2 inn h nit apoi la Prodromul si fratele sau Atanasie
I

ii

i(

;i

i i

munte, care exista si acum, ca singura biserica ortodoxa. Era cautat si acolo de multa lume, pentru rugaciunile lui care aduceau vindecari de boli grele. Toata viata a practicat rugaciunea lui Iisus, dar se ferea sa afle
In privinta aceasta, ucenicul lui, Nectarie, istoriseste ca intrebindu-1 odata: Cinstite PSrinte, mi-a spus b3trinul Gherasim,
.

In
ii

in. iic

ucratoral rugaciunii lui Iisus a fost ieroschimonahullustin,

id
i

|<

la

1810 din minastirea

Igorie.

Neamt

la Sfintul

aceasta

cineva de

"
v

,,,,.

Hi
i

Oi

Li

im<

Acolo a cumparat de la opolei" si a zidit 40 de chilii in jurul unei bisericute ce

larg: Viata

Munte, cu ucenicii sai minastirea Lavra locul numit

exista

^t*

vcdcH pc
in.

Ibidem, Ibidem,

p. p.

244
321

$i
$i

urm.

m.
lllfl

im ui
j..,

2
3

urm.

Irinarh Roset, redata de unui imbunatatit calugar rom&n Nectarie Banul si recenzata de C. Erbiceanu, tn rev. Biserica Ortodoxa 7, 1898, p. 740- 791, la **\ Iry.nrln> R51 Dp ^ft ma nnsms (tyyjgji
a

Ibidem, manuscris (fascicul).

1.

ris

C. l-rbiceanu, tn revilta
'

BBeRca OgJSdojSa
>

..--

:
nn

K&MaW^B99f p. 4l|. CERNA" TULCEA

18

KfTOEI
Mr Tnv
s**--^
!

PI

^l

t_r*~

de mai inainte, adunind in ele pe caiugarii romani ee se nevoiau prin pesteri

si

prin alte minastiri.

Dupa
1845
1

1820, Cuviosul Iustin s-a retras intr-o pestera,

si

petrecind in post, priveghere

in

rugaciunea

lui Iisus

vreme de 20 de ani,

pina

la sfirsitul s3u, in

apus de Rimnicu Sarat. Era, de altfel, hlluldcla Poiana Marului, 40 km la vechecamonahirusisavinainminastiriledin Moldova, unde in,, m ai II mai mare adincime duhovmultumireauneivieticaiugarestide
,
rtM r.asi
1 .

easca
secolul

Miii'A
,

.,,.! anta ca Vasile

...

de

la

Poiana Marului a

fost inspirat

de practica

extinsa si in Transilvania, mai ales in sudul ei si in partile Bistritei, la poalele

,.!....
i

Carpat
Carpatilor

, tnainte
1,1
.i
|

aceste schituri cind a alcatuit acele a sail isihasta a caiugarilor din Sinaitul, Grigorie Sinaitul si NU Sinaitul, Isichie
la Filotei

u Kite ca el sa

fi

vreo 120 de

astfel

de mici

schituri.

Aceste schituri
si

in

ibste caiugari

romani

Cuvinte inainte !n slavoneste. Dar scris aceste care le scria, ele vor fi fost traduse pentru

si

legaturile sihastrilor
H.,1

din ele cu sihastrii din schiturile din sudul

rasaritul Carpatilor a fost cea

mai mare piedica in calea latirii uniatismului in Transilvania dupa 1700. Documentele austriece nu mai inceteaza sa se plinga de acesti caiugari care treceau granita de la sudul si rasaritul Carpatilor la nordui lor. De aceea,
ordinul curtii imperiale din Viena, generalul Bucov darima cu tunurilc schiturile din sudul si rasaritul Transilvaniei 2
la
.

i.,

ca le-a scris el insusi paralel in ambele In romancste, sau probabil ani intre romani, a putut invataromanestedestul unindzecide .* sau atit fn slavoneste cit si in romSneste.
.
,

a i.-scric in
.

romSneste

, I , ,

..

intcmeiata si pe faptul ca limba romSneasca a accasta pare a fi

i.. i

na.Iuccriefoartegreoaie.
i...

i-i,i,
,

in

acest

volum
\\

inainte la Sfintul Grigorie Sinaitul Cuvintul

Existenta neintrerupta a miilor de sihastri si a sutelor de schitulete cu viata sihastreasca din codrii tarilor romSne, deci si din muntii Buzaului, cxplica de ce caiugarul ucrainean Vasile vine la inceputul secolului al
se asaza in unul din aceste schituri, ca apoi sa intcmeieze unul propriu, caruia i se facestaret. El afla aici o viata monahaia
si

,i

iivnn intr-un text

fartc apropiat.

mai

clar.

De

altfel,

continutul accstor Cuvinte

hi,
i ,

,,- Vasile

de

la

mai mult pentru a pune in relief publicam, Poiana Marului si ucenicul sau Paisie suntre

XVIIMea

in acest tinut

,i,

unite do romani
unii lui Iisus.

priveste conditiile ce se cer pentru pracin ce cSlugarii romSni cer o pregatire vreme

Qta

mult mai intensa decit in tara sa, care, dupa ce t recuse teologic printr-o accentuata influenta catolica, se afla acum sub influenta protestanta, fapt
'"

practicarea acestei rugacium, Vasile ,, i. ,.,!,,, sorioasa inainte de unnapcMousa inceapa practicarea ei direct.
,,
i , i ,

si

care adusese

monahale. Chiar despre Paisie care vine in acceasi regiune, dupa Vasile de la Poiana Marului, J. Hidarin spune:
si

racire a vietii

Starctul Paisie a fost innoitorul vietii

monahale

rusesti

si

indrumatorul

aceea monahaia, caiugarul ucrainean vine, lot in regiunea Daihauti, care se afla sub autoritatea ..,. ..I l'aisic. El trccu prin 3 compatriotul s3u Prinsese dorul sa vina in , lui Vasile,
i

,,

.,

si
i

caci

i,,,l,
I,

ll.,l.,n,0/>.
.. .is,,

c.,p. 140.

ascmcnea scnen Vasile, dupa 20 de

:< t 3

,.,.

ani petrecuti la Daihauti,

unde

exista

o puternica
,

ihi.l
.,
,

viata sihastreasca, in care el s-a putut introduce,

cum am vazut din viata lui

,
l

id .

Cuvintarea inainte la Filolei Sinaitul se cupnnde, v ,1. VI 1 al Filoc. rom. 1441, f. 6r.-45. A.;i.l. Horn. 1141, f. lOOr-lllrsitn ms. la dupa: Pr. Paul Mihail, StarepM_ Pais*-de reproduce
I

tn

care se gasesc Cuvintek tnainte ale

lui

Vasile de la Poiana

,,,

ci,, p. 6,

Irinarh Roset, se asaza la 1733 tocmai in regiunea atit de bogata in mici schituri din muntii B uzaului, linga schiturile Traisteni si Cirnu, intemeind
, 1

1962, nr. 5-6, p rev. Mitropolia Moldovei s. Suceve. tlmmului, In roaga pe ale lui Paisie: Fratele Platon (Paisie) ...... ,il., si uncle cuvinte
Lii

.in

sa
l

ingaduie Insotirea inspre {ara

a lui Paisie,

pannUlor nostn...

la

O c&liiiorie la Sf. Munie. de Pr. V. Nicolau, Ploiesti, 1907, la Ierod. Ioanichie Balan, ms.
Silviu
vol.

, I

fitftcicul.

'.,..

II

DrAgom\rJstoriadezrobinireligioasearomdniloraUnArdeal,vo[XSibiu, 1918; Sibiu, 1931; St. Metes, Min&stirile romdnesti din Transilvania si Ungaria, Sibiu, 1936.
'

,,

1
I

& Diacon

P,
p.

I.

David, Cuviosul Paisie eel

Mare

(Velicicovschi),

un

desavirsit

monah,
.4
ft

Du< urefti, 1975,

l\nota41.

unde se :.-.... rudenu romani, din preotul Petru si preoteasa Ana, muHi m, cite^m Pecerskaia lui Dimitrie Cantemir; facut , mama . tuns de Antonie, devenit mitropolit de Cernigov; ., M m prlbcag moldoveni I.uhc^ki, care era un refugiu al caluganlor l ,, i.n.r.i
pe
linga allele (nascut in Poltava,
,

,rul

,,|

l| 1

.vcncsc...,p.6.Eunuldinargu m enteeadu SedeDiacon

un moldovean

etc.).

21

Moldova de la mitropolitul moldovean Antonie, refugiat in Rusia in

razboiului ruso-turc (1735-1739), de la care afla multe despre
bisericile sale
1
.

timpul
I

,,

llr

j,(

umSr si-1

se ducea, pfn3 ce intra in biserica tnsoteau oriunde

Moldova

si

,.,...1
,

u
l i

sihastru Onufrie de la schituiarnu, Platon Traisteni vestiiul

)

despre starea monahismului rom^nesc la sosirea lui Platon (Paisie): Platon intra po pamintul Moldovei cu simtamintul celei mai mari bucurii si cu dragosusincera pentru el. El stia ca aid infloreste monahismul, ca aici vin din Rusia multi asceti, care cauta un adapost pasnic si favorabil pentru viata singuratica i tacuta si el dorea din tot sufletul'sS se lipeasca de sihastrii de
aici, sa vietuiasca

Istoricui rus Cetfericov, care a scris viata lui Paisie, scrie

,sccucllaarnu careseaflapevaleaBuzauluiinsus,inmunti.
autobiografia lui Paisie: Acolo, Mihail spune, folosind inteles tainele adevaratului monahism ihAstrcasca, Platon a
|

,,i

i.

|> ;I11

hlli(

..,,.>..,
2

a inielcs si
,,1'aisie

a simtit

impreuna cu

,,i

ei in

singuratate

si

tacere

si astfel sa-si

realizeze visul sau statornic din copiiarie si tinerete. In vremea aceca, Moldova se prezenta ca unul din cele mai infloritoare coltisoare ale lumii ortodoxe. In Orientul grec, Ortodoxia strimtorata si impilata de
turci

cunoscu aici care le citea din scrierile Sfintilor oscu pe ieromonahul Alexe, Cunoscu mai bine pe marele sihastru ui. ..iikI scnsul celor spuse. vreme in pustie, apoi in Ungrovlahia , vietuise inainte multa nu departe de numitul schit, intr-o chihe mari, iar acum traia
II"
<
.
1 1 , i
,

mai profund efectul binefacator al duhovalti sihastri de mare putere

..!..
,

i"

II

vi/.ita

impreuna cu
o

alti

caiugari la chilia

lui.

Drumul spre
asupra vSilor,

nu

sc

putea bucura de libertatea trebuitoare. In Rusia viata monahaia incerca o strirntorare din partea guvernuiui" 2 Despre Daihauti, unde Platon (Paisie) se opri prima data, Cetfericov spune: Egumen al schitului era un ucenic al staretului
.

,...

paduri minunate,
sc deschidea

iar chilia lui

se alia pe sprinceana unui

,i,

,.n<lc
,,

priveliste fermecStoare

,,i,,,

inconjuratoare, acoperite de paduri nestrabatute... vikclelor vremea in rugaciune, in citire, cintari de .....Iiic isi petrecea
linguri, talere

Vasile. Aici erau

multi asceti insemnati. Asa era, bunaoara, parintele Rafail, care se indelcinicea cu transcrierea cartilor sfinte". (Cu mare probabilitate
se transcriau

,,
I,

romSneste, cad caiugarii romani nu le-ar fi putut folosi altfel pentn. viata lor duhovniceasca). Un alt nevoitor era monahul Dosoftei, can
si in

,1

|)|C
,i,

de lemn de tei cu mare lucru de'mina, fadnd vorbea a da sfaturi". Cu parintele Alexe 111 era CU mare dar in cu si despre lupta cu gindurile, si sunetesti
palimile trupesti

locuia departe de schit,

biri

si

schimonahul Timoftei care era

iscusit in

convor-

duhovnicesti

despre mestesugunle lor". As,, ...pitcle lor neinchipuite, Onufrie, Platon (Paisie) se apnndea ., cuvinte ale batrtnului 3 viata pustniceasca" lata unde si-a mai mull de dragostea de
.

si

in tilcuirea cartilor sfinte (trebuia sa le tilcuiasca in

romaneste, ca sa inteleaga caiugarii romani). Acesti doi monahi traiau retrasi intr-o vale adinca". Ei facura asupra lui Paisie o profunda impresie". Aici descoperea Paisie vietuirea isihasta.
|

.r u(

rnicia in viata isihasta.

Trecind apoi
pravila
si

la Traisteni, aici

Platon (Paisie) auzi pentru prima data

I

mare

rugaciunile dupa rinduiala Sfintului Munte Athos, savirsite cu evlavie si cu frica lui Dumnezeu. In schit erau pina la 20 monahi, care
viata

vreo 15 pustnici care traiau prin apropierca schitului, procurindu-si hrana si imbracamintea cu miinile lor. Aid Platon (Paisie) intil ni multi sihastri insemnati". Pe unul din ei se asezau
si
1

duceau o

de obste,

expunerea aceasta. Nu inseram in acest [ntindem prea mult rugaciunea mintii, deoarece ea a mai fost rpisiola lui despre in, invatatura staretului Paisie despre rugaciunea Pc llngS accca, monahism, sint strins legate de mvatatura lui despre vn Ihu a dascaiului si parintelui sau, a iru despre aceasta rugaciune
I

m
i

pestc activitatea lui Paisie la

Athos

si

apoi in Moldova, caci ar

hiittuiuiluilui

Vasile"

5
.

|r
::!
i

lui

p. 140-141. Aici tntflni j. r.iici/.i in altar.

<

pe Onufrie care a murit

in schitul Sihastria

Voronei

si

pe mitron moldovean Antonie slujind Sf. Liturghie ia Kiev tn Iimba romSna, a prins dragoste de limba si de poporul din Moldova. Pr. Paul Mihail citeaza din Autobiografia lui Paisie, publicata de St
Bercchet,
Iasi,

Pr. Paul Mihail,

an

cit., p.

409, reda marturisirea

lui

Paisie (Platon) ca auzind

Im
,
I

tii ,i

p.

410.
.

id hi'uv.CJp. c/t,p. 158-161.

1918, p. 13.
(

M ,,i. iWirti ^untried sau

Vuisit
i)
I

Paisie, staretul mtndstini Neamt

a mintii, Tradusa din slavoneste, 1902. tirea o luam de 'ctickovschi.

dr., p. 303.

scriere

fericitului staret,

schimonah
la

si

Cetfencov,

Neam|, 1933,

dinMoldova, trad. de Episc. Nicodira, Editura Mtnastirii

io.Mlpi.hlKariinueda^darcredemcaeleminastireaNeani^

p.

126-127.

IUmUov, Op.

22

23

'

"

Pa

i ca o latura, asupra careia ar trebui sa'se insiste mai mult, ar f, incadrarea lucrarii duhovnicesti i organizatofice a lui in amb ania romaneasca in care a trait, aratfndu-se, pe linga ceea ce a da. el monah.smulu, romanesc, si ceea ce a prirr.it el, cu mult mai mult, de la acesta.
,

r>?ZT Dar credem

SiC S " 3

F*

f arte

muU *

tn rus ^te

si

in romaneste.

|);u starctul
.

Gheorghe aduce

in viata

duhovniceasca insuflata de

el

ii i<

iieva trasaturi deosebite, care se resimt

poate de niste caracteris-

..

tile
in

sulletuluiromanescsiintr-o mai mare masurSdenecesitatile locale. miiuca/J, mai mult dectt Paisie, latura practice a vietii duhovnicesti.

iisia,
!<

pare ca a adus el i n monahismul romanesc nu e preocuparea de rugaciunea lui Iisus - caci aceasta s-a mentinut mereu intrc mule de sihastr. din muntii tarilor romSne -, ci o introduce a acestei rugaciuni ,n viata de obste si, prin acesta, o inviorare a spiritualitatii isihaste ,n ea s, pnn ea, o inviorare a vietii de obste. Paisie a venit din Sfintul Munte cu o obste romano-rusa preocupata de aceasta rugaciune, si la aceasta s-au adaugat si unii calugari din Moldova. Dar inca Vasile de la inSiStCn ru S aciu <* * " inimii nu e numai pentru s.hastn, c,s, pentru cei dm viata de obste. Dar oare nu e aceasta o influents a unu, mod de pract.carea acestei rugaciuni pe am i n tul romanesc, care'a p luat o s, ma, mare dezvoltare in minastirea. Cernica? Insa rnarea majorize a s.hastnlor dm tar.le romane au ramas si mai de* te in viata lor isihas.a par supenoara.
ni se

Ceea ce

iifiu

nu numai pentru a ajuta pe monahi sa-si dobindeasca fn mod mai savirsirea nepStimirii, ci si pentru a-i face folositori obstii

mtn

mm
(

Iftntul
piolilul
1

oameni care au nevoie de ajutor. In acest sens, ilmic, noareacea mai aleasS a spiritualitatii cernicane, unestein lui duhovnicesc, in mod uimitor, rugaciunea si Infrinarea cea mai
sii si

chiar altor

Ai H
.

I,

de o parte, cu ascultarea cea mai deplina in obste si cu grija de lai pe de alta parte, cu activitatea de ctitor si ziditor de biserici. El tn PovUfuirile lui sgrise, in primul rind, implinirea poruncilor lui
1,

\u

21Zrl

I'um.H
.

/<

si

fapte de smerenie, de ascultare, dar mai spune

1

si
.

ca

o avem neincetat in gura, in minte si inima" Am ,mi i|>unC cfl avem aici o spiritualitate integraia". i Ini.m.iKa, ascultarea si smerenia nu sint numai niste valori ale ivIi mi mdividuale, ci si valori creatoare de buna comuniune si h
ii
.

imira

lui Iisus

sa

<J

I.H..I.I.
i.H|.

(Mlugarii trebuie sa
i

fie si. in

privinta aceasta soli cu fapta ai

desavirsite. Si

dupa traduceri romancsti. Pa.s.e insusi a luat parte la aceasta munci de traducere Propnu-z.s, contnbutia lui a fost nu atit una de innoire sau de adincire a v,et,.i duhovmcqti, c. mai mult una de ordin cultural, de multiplicare, de revizuire si de difuzare a scrierilor duhovnicesti.
t

doilea lucru adus de Paisie a fos, stimuicntul dat celor din jurul lu, pentru o traducere a scrierilor filocaUce din i imb greaca, traduceri a dmtre care cele mai multe erau mai curind o revizuire a unor traduceri mai vech. in lumina textelor grecesti, revizuire (acuta adesea, cind era vorba de vcchile traduceri slavone, nu numai dupa cx , e
grecesti, ci
si
1 .

Un al

iii.

lui
^(
"

Dumnezeu, Imparatie a comuniunii

sihilstriile,

mai

ales

In

ntviiMu
liluuli
'

vcrifica forta reaia a amintitelor valori. 9

Rau

.i-t
.i,

mi
isi

Daca sihastrii inca mici grupuri, promoveaza mai mult conCern

m
,S

actualiza forta ei

de coeziune frateasca intre oamenii duhovca o alta

}H.
.

h cea, staj*e\ui

Gheorghe da

lain

numarul monahilor din ea sa

norma pentru obstea sa, nu treaca de 103, pentru

ca ca

Indium A tor ii
!

duhovnicesti sa poata lucra neintrerupt

si

la desavirsirea

ma
cch

In oriee caz, din intilnirea intre traditia 'romaneasca sihastreasca de

Ii ...

membru
tm ro

loti

pentru ca sa se faca posibiia realizarea unei fratietati membrii ei. Aplicarea spiritualitatii isihaste pe plan de

Caidarusan
Cernicai

ii. ..pioiiiovasc si Paisie. Dar el nupuseseolimitanumaruluimembrilor

hi

iiilnAMirc. Siarc^ul

Gheorghe manifests totodata un

spirit realist in

.mpnma
Pa l s
l

a acesteia, a fost transilvaneanul

si

e24dcaniinAt hos

Gheorghe, c*re a

insotit pe
lui
2.

in

Moldova

si s

^KKitSm
u

e declara ucenicului

c recta lraducerile

rugAdunii inimii. In Testamentul sZu el cere caiugarului din obste I-., B poate vedea rodind in ei degraba", simplu si in scurta fl nu crcadS
nu.
i

..

....

hi.

iaiea mintii".
i

Noi sintem,

-"*

mi mi -in oh
'

ii

pflrintelui Paisie. Si
I

oameni patimasi, nu ca pina nu ne curatim de patimi, nu putem

zice ei, inca

1,1
'

..n.. mill I)

urtuna, Ucmiciistaretului Paisie la

Cemica si Calddrusani,Bucuresli,

'

25

Aceasta nu insemna, desigur, o v3zut ca Sflntul Calinic cere caiugarilor s3 aiba neincetat in gura, in minte si in inima rugaciunea lui
.

fnfaptui lucrarea rugaciunii in inima 1 interzicere a rugaciunii lui Iisus.

Am

tosif (ms. din Biblioteca Acad. " "

Rom.

1441, f 2r.- 4v.)

si alta

de un monah

Cernica

Iisus.
si

Prin Iucrarea mintii" staretul neintrerupta in contemplarea lui

Parintii

Gheorghe intelege o scufundare totaia

l.,iMesiGheorghecadascaiiaisai.Eafacepartedintr-oexpuneremailarga monahismului din tarileromanesi din Sfintul Munte, de unde dcsprestarea

o intelegeau
pesterile
Iisus
si

de demult

si

Dumnezeu si in unirea cu EI, asa cum cum o pract'icau unii din sihastrii din
nu simpla rugaciune a lui

micile sihastrii din trecutul romanesc,

die

Rom. de ca autorul a vietuit mult si Aceste metode nu invioreaza numai celelalte rugaduni Ml, de la fl9r.). Biscricii cerute monahului in pravila lor zilnica, ci prin ele devine si
'

vi

-n.-u,.in Athos (ms. din Biblioteca Acad.

atragind atentia la pericolul inselaciunilor la care este expus eel ce porneste la aceasta lucrare fara o indelungata Iniflrire in starea de nepatimire.

(pomenirea deasa a numelui Lui), care se poate face la diferite nivele de concentrare 2 Staretul Gheorghe avertiza impotriva parerii despre ajungerea rapida la desavirsirea trairii in Dumnezeu,
.

rugflciunea lui Iisus o parte din pravila obligatorie zilnica a monahului. vsigur, aceasta nu inseamna ca monahul nu poate spune si in cealalta
I

me
li

(in

timpul diferitelor ascultari,

la

masa, inainte de adormire

i

etc.)

is

a rugaciune. Dimpotriva, acest lucru

se

recomanda

in toate textele

iinliovnicesti rom^nesti.
I

Cernica i

)e

ascmenea, aceasta

yoiescsa se realizeze un echilibru intrestrSduinta deinfaptuire a

intre toti

fratietatii

inn. nii

nu inseamna ca nu pot face aceasta rugaciune si care n-au vreme sa imptineasca toata pravila caiugareasca a

membrii

obstii si straduinta

de reaia desavirsire.

iwy.M iunilor.

Tot pentru realizarea unei Mtietati cit mai intarite in obste, staretul Gheorghe recomanda evitarea tuturor manifestarilor individualiste 'in obste, punind eel mai mare pret pe ascultare, apoi pe spovedania de doua
oripesaptaminaiaduhovniculindicatfiecaruiadestaretsipeimpartasirea 3 o data pe luna
.

i
'

Mai amintim ca schimonahul losif, autorul uneia din aceste Metode" de mare experienta in practicarea rugaciunii lui Iisus. lost cl insusi un om
'

'

duhovnicul minastirn varatec, (Arui binecuvintare stareta acelei minastiri, Nazaria, schimnica din " cuprinzind la 1811 manuscrisul nr. 500 din acea minastire, llrasi >v, a copiat
cslc idcnlic cu ieroschimonahul
'

losif si

Vom da in acest volum, pentru ilustrarea acestui duh intaritor de obste

citeva extrase din Testamentul staretului

Calist

Gheorghe.
aceasta vointa de incadrare a

un
Id

sihastri" in

muntele Pocrovului, din

partile Neamtului, la care

la zidirea

Rugaciunea

lui Iisus insasi si-a gasit in

hi crestinii

din toate partile sa se spovedeasca. El a ajutat

caiugarului in viata de obste si in viata de rugaciune a Bisericii in general cu evitarea oricarui duh individualist, o incadrare a ei in rugaciunile si in

i|

avea darul cuvintului si al vindecarii bolnavilor, avind mtnflstirii Varatec, 1 .ii nu 1 i ucenici vestiti, ca Irinarh Roset, ziditorul bisericii de pe Tabor
.
1 1
1

Laudele

celelalte ale Bisericii.

Rugaciunea

lui Iisus

nu trebuie

sa se dezintereseze de continutul rugaciunilor cultului public al Bisericii. Prin incadrarea rugaciunii lui Iisus in aceste rugaduni de obste ale Bisericii, insesi aceste rugaduni sint ferite de pericolul unei rosUri

monah

sa faca

pe

mecanice formale a lor, umplindu-se de luarea aminte de caidura duhovniceasca ce rezulta din aceasta.
alesdecatreincepat ori, doua metode ale
Vezi
|

la

continutul lor
'

si
'

Vom da pentru ilustrarea acestui fel de a face rugaciunea lui

ei,
la

mai alcatuite una de schimonahul

Iisus,

Casian Cernicanul, Op.

cit, p. 55,

Scara VII, din Testament".

Ignatie Xanthopol, cap. 53. Iar Vasile de
savtrsi toti si

A se vedea Cele o suta de capete ale lui Calist si

La Casian Cernicanul, Op. ck,

loiana Marului face o deosebire tntre rugaciunea lui Iisus pe care o pot v;i/,.itoare pe care pu^ini o pot (Inainte cuvintare la Filotei Sinaitut).
l.t

cea
Icrod. loanichie Balan, Op. cit, p. 365-366.

p. 40.

CUVINT INAINTE SAU CALAUZA

Celor ce vor voi sa citeasca aceasta carte a Sfintului Grigorie Sinaitul si sa nu greseasca in privinta a ceea ce este in ea. S-a facut si alcatuit din sfintele scrieri cele de Duhul Sfint insuflate de Preacuviosul schimonah Vasile de la Poiana 1 Marului din Tara Romaneasca

alteori da atentie cererilor ce le rosteste catre Dumnezeu, si I'Wiilurile, trage spre sine gindurile cele robite (de demoni), alteori, cuprinsa

uneori

patima, incepe iarasi sa revina cu silire la sine. Si nu-i este cu putinta dc vi co

acest

Caci

dusmanilor si primeste ranile de la ei, dar nu poate vedea Mde glasurile impede cine sint ei, sau de unde vin, sau cum lovescsi pentru ce, pentru ca tniuncricul pricinuieste mintii aceasta neputinta. Cel ce se lupta astfel, nu v scapa sa fie zdrobit de cei de alt neam. Osteneala o suporta, dar de putea
I
.

Multi, citind aceasta carte a Sfintului Grigorie Sinaitul si neavind cercarea lucrarii mintii, gresesc in intelegerea cea dreapta a ei, socotind ca aceasta lucrare a fost proprie numai Mrbatilor celor sfinti si fara de patima.

De aceea, tinindu-se de obiceiul de acum, adica numai de citirea si cintarea

a canoanelor, savtrsesc numai rugaciunea cea din afara. Ei nu inteleg ca acest fel de rugaciune cintata ne-au dat-o Parintii
si

de slava desarta, ca unul ce se socoteste ca e platfl aminte; si e biruit si batjocorit de ea. Pe linga aceea mai si luare da pe sine pastorilor ,i .piviuieste pe altii, ca pQ unii ce nu sint ca el si se 1 asemanindu-se orbului care fagaduieste sa povatuiasca pe orbi". oi lor, afara, sau >ar cum putem pazi mintea? Urmind-o in simtirea celor din din ele, care o risipesc prin ele, cind cauta spre lucrurile supuse iclunind'-b
este pagubit.

Ba e furat

si

ii

psalmilor, a troparelor

o vreme, pentru neputinta si pruncia mintii noastre. Aceasta, pentru ca deprinzindu-ne prin citire si cintare, sa urcam la treapta lucrarii celei cu mintea, nu sa petrecem pina la sfirsit in aceasta. Caci ce este mai
la

numai pina

cele un\uritor? Vazul privind cele frumoase, sau necuvenite, auzul auzind ... lede sau colturoase, mirosul mirosind cele bine sau rau mirositoare, pi miiI gustind cele dulci sau amare, pipaitul pipaind cele moi sau tari,
poi ncsc
.....

si

alearga

dupa ele ca dupa frunzele purtate de

ele,

vint, iar mintea,

astfel

-Mccindu-se cu

cugeta

la lucrarile lor.

Este cu putinta a scapa

,i<

copiiaresc decit aceasta? Pentru ca citind si cintind numai cu buzele rugaciunea cea din afara, raminem la o pare're bucuroasa de noi insine, socotind ca facem un lucru mare si mingiindu-ne numai cu numarul (adica

pudurile cele de-a dreapta, sau de-a stinga?

Nicidecum

si

niciodata.

dacS simturile din afara nu pot opri mintea de la ginduri, trebuie ca i, fuga din simt uri in vremea rugaciunii, inauntru in inima, si sa stea mintea S3
I

facem), iar prin aceasta hra'nim pe fariseul dinauntru. Dar Sfint ii PSrinti, luindu-ne de la aceste neputinte ale prunciei noastre, ca pe niste prunci de la sinul celei ce ne hrdneste cu iapte, ne arata treapta coborita a acestei lucrari, asemanind cintarea cu glas, cu graiul limbilor (al
cit

cu

toate gindurile. Caci de se goleste cineva numai de auzire si de vorbire, dobindeste oarecare liniste de patimi si de vederc, de de gindurile k u le cele rele.Dar cu mult mai mult se va indulci de odihna
icolo surda
i

muta

la

,.

paginilor). Caci zice acest sfint: Cintarea noastra se cade a

fi

ingereasca,

dupa cum ne este si

cintarea cu glas
si

vietuirea, iar

nu trupeasca sau, sa

zic,

pagineasca. Caci

va gusta bucuria cea duhovniceasca, care se pricinuieste prin Ic role upariunca mintii si prin luarea aminte, cind va departa mintea si de la cele m nu %nnt uri din afara si o va incuia in camara cea dinauntru si fireasca, sau
.

si

cu strigare a

fost data

toinicia noastra, ca sa

ne

ridice la

pentru lenevirea si pentru nedesrugaciunea adevarata. Iar roada cintarii

iusI

ic

C2d precum sabia cea cu doua taisuri, oriincotro o vei intoarce,

taie

cu

din afara a aratat-o Sfintul

este aceasta:

Simeon Cuvintatorul de Dumnezeu in chipul rugaciunii insotite de a doua luare aminte. EI zice: Iar a doua luare aminte

I-

Metoda sfintei rugaciuni si atentiuni", socotita aici pe nedrept a Sf. Simeon Noul Teoiog. Orientalia Chnstian", publicatS in textul paleogrec si in trad, franceza de J. Hausherr in Paragrafulcitatelap.134-135. vol. IX.,nr.36,sublitlul:Le mdthode d'oraison htsychaste.
IMstia din afara e

Cind mintea se stringe din cele cunoscute cu simturile si pazcste simturile de cele din afara, adunindu-se in gindurile ei, u'mbia in acestea in chip desert, uitind de cele din afara. Caci uneori isi cerceteaza
i

Numai asa se poate mintea nazuind exciusivspre Dumnezeu; sau poate face o rugaciune curata. Dar trebuie observat ca inucnli aceasta el golire de ginduri, omul duhovnicesc nu vrea sa devina indiferent. Prin r.tsta fa^a de toti si de toate. .i..i.uidi -mc din unirea cu Hristos o covfrsitoare bunatate si iubire curata
'

un chip

al tauntrului golit

de once

gfnduri.

...

...

Ms. Acad. Rom. 1621,

f.

87 r

99v. Indreptat

dupa

textul din manuscrisul

Ghenoiu.

numai de atiludinile patimase, egoiste fata de oameni si lucruri, nu de once .nu /.is Se recomanda sa nu se mai vada toate tn ele tnsele, deci dispersate, ci unite cu Dumnezeu. IMUdlne.
,

.,

el se goleste

2.x

29

ascutisul ei cele ce se nimeresc in

lui

preajma

ei,

tot asa lucreaza si rugaciunea

'

Iisus:uneorifiindintoarsaspregindurilecelereIesisprepatimi,alteorispre pacat, spre aducerea aminte de moarte si de muncile vesnice. 1

omenesc in rinduiala bisericeasca rf si nu neprimind nici un adaos de la vrednicia darulul *lui Dumnezeu,
,

este ceva

'
,.
',
'

de va voi cineva, far5 aceasta rugaciune, numai cu rugaciunea cea cintatasicusimturileceledinafarasicuimpotrivireaceadinafara.sasurpe

Iar

a SMl l( ,

atacurile vrajmasilor si s3 se impotriveasca oricarei patimi sau gind viclean,

,vila

impu tinare pentru pacatele noastre. cu rinduielile Bisericii, ci cu cuvtnt ul nostru nu se ocupa ,__* care -..* si,t* ci pnn sihtUa si
()

Caci se supune, Hcfndu-se ca e biruit de impotrivirea aceluia. Prin aceasta isi bate joe de el, fScindu-l sa se apiece spre slava desarta si spre neatentie si'facindu-1 sa se socoteasca pastor oilor
i i

eel ce

se impotriveste, aici

darul Sfintului Duh, nu pnn L rin dreptltca Inimii s-a deprins a dobindi ,lcU.v nualePsalmilor(faraiuareaminte),cintatenumaicubuzele ml
,

si

vietuirea

..... caiugar, cea deosebita a fiecarui

ii

liml'i'

inyatator.

Cunoscind aceasta, Sfintul

biruiasca

Isihie zice:

Nu poate mintea

ZuZ^^^k
,

ui

/.-

<

de

n.ii

Apostolul: Voiesc Innba" (1 Cor. 14,10). Deci se cade, mai u

a zice cinci cuvinte

acest
fel,

cu mintea mea, decit

tntli,

a ne curati

cuvin* de

noastra s3

sine singura naiucinle diavolesti. Sa nu nadajduiascS niciodata ca va putea face aceasta. Caci (vrajmasii) sint foarte vicleni si se prefac a se supune. Si asa te impiedica cu slava cea desarta. Dar nu

pnn

im
.

,'

lisr
i

,^ lnM( "
'

Hristoase miluieste-ma" si incepator si inca patimas poate savirsi cu >eoareee tot eel
.

zicind Intru adincul inimii: asa a ne urea la cintarea

"J
'

suporta nici un ceas sa se impotriveasca chemarii lui Iisus Hristos (Isihie I, 24; Filoc. rom. IV, p. 46). Si iarasi: Vezi sa nu te asemeni lui hrail celui de demult, ca sa fii dat vrajmasilor celor ginditi cu mintea.
acela fiind izbSvit de egipteni prin Dumnezeul tuturor, *si-a nascocit siesi, ca ajutor, idol de lut. Iar prin idol de lut sa intelegi mintea noastra

>()
"'.

lh

Ca

cea neputincioasa, care cind cheama pe Iisus* Hristos impotriva duhurilor celor viclene, usor le izgoneste si cu stiinta maiastra
biruieste atacurile nevazute ale vrajmasului. Dar cind se bizuieste pe sine insasi, fara socoteaia, se sfarma ca'iastunul ce se rostogol'este"
(isihie

.,

,(,, ulul,

cercind cu de-amanuntul si m ila, Sfintul Grigorie Sinaitul, nlru experienta cea duhovniceasca a tuturor rccl tnd vlctlle si scrierile si ce locuia intr-insul, cere sa mult decit toti, prin Duhul Sfint ml iloi mai rugaciune. Iar Sfintul Simeon, Arhiepiscopul nnn, loaifl silica pentru preotilor, dar, porunceste arhiereilor, avlnd acelasi Duh si

pazirea inimii. Iar cintarea nicidecum u casia rugaciune intru rugaciune intii, mintea cu aceasta plna ce nu va curati, mai

ilurArlltu
,

25-26; Filoc. rom. IV, p. 47). Ajunge aceasta pentru a cunoaste puterea
I,

aceasta sfintita rugaciune. El loatl vrcmea si in tot ceasul ullarc I In nici alta arma mai tare nici in cer, este unfl cu Apostolul: Nu lm| ...iiiiiniIi .ummclc lui Iisus Hristos". aceasta sfintita lucrare a mintn, ca nu eel ce rivneste .,
.

tuturbt mirenilor

si-i

sfatuieste sa zica

si

sa uneasca cu

,..,; casta,

si

masura

lucrarii mintii

si

lUcrarii celei din afara, adica a rugaciunii si a cintarii din afara.

ul Ji ui pusiic

Dar sa nu socotesti, binecredinciosule cititor, ca luindu-ne pe noi Sfintii

multa cintare din afara si poruncindu-ne sa ne deprindem cu lucrarea mintii, nesocotesc psalmii'si canoanele (troparele). Sa nu fie aceasta. Caci acestea sint date de Duhul Sfint Sfintei Biserici, intru care se
la

hi

^;u^nsinguratateasihastreascaaufostinvatato^slcelmal Ci mai mult in lavrele cele man, ,-nu ai acestei sfintite lucrari.
in
ui

Hhi,
lllll(
,

PSrinti de

,,

,,.

patriarhie

nn,loculoraselor.EdemirarecumsfintitulpatriarhFotie, boiereasca si nefund caiugar, s-a din dregatoria

. !

,,,,.,

s^virseste toata lucrarea de sfintire prin hirotonie si toata taina iconomiei l ui Dumnezeu Cuvin tul pina la a doua venire a Lui, in care se cuprinde si
S-arparea ca e o contrazicere intre recomandarea ca mintea sa fie golita pentru a se face rugaciunea curata si afirmarea ca rugaciunea aceasta insasi produce aceasta golire, taind orice i n jinut din ea pentru a savirsi rugaciunea curata. De fapt,'golirea mintii incepe prin rugaciune V pe masura ce fnainteaza spre starea de rugaciune curata, goleste mintea mai deplin de alte COniinuturi. Se cere numai ca omul sa nu se impace cu o convietuire continua intre rugaciune V Hltc gmduri.

,
,

K
,
i.

,ii,i,,|cHici,VasiledelaPoianaMaruluirecunoastefnsemnatateaBisericiL duce pr viata noastra tn Hristos can: ne rui caruia dezvo.tam

-

oarecum rugaciunea inimii ca ceva deoseb.t, dec. ,l.rii Metodele tntructtva dualista e depas.ta de Htaa id*. Aceasta viziune
iiniii lui lisus.

^*.

ii

ill

."i

ih;

,......!:. SI. Grigorie

MM deck la stare,ul Gheorghe. U_ee. din ^.'?*J^*g UVaMledelaPomna

Sinaitul
si la

!J
,
,

In .flvtrslrea
,,

,,.

,,.

Vh,h,n.,Aciuni.inoricecaz,ele^ pede alta pentru a se mduhovnict m mod ..,..., in Ulrica,

,,
(

^^^^^^-^h^^^^S^ ^"?J
mai duhovniceasca a rugaciunu
lu. I.sus,

^lalt.Pannnyech.)

cu

atft

TO,<

treptat.

Mi

31

deprins cu aceasta treapta, adica cu aceasta lucrare a mintii 1 Si atfta a sporl Incit fata lui straiucea ca a lui Moise, din darul Sfintului Duh ce se alia intr-insul, zice Simeon Tesaloniceanul. El marturiseste ca acela a alcatuil si o carte despre aceasta lucrare a mintii, cu toata intelepciunea filosoficn
.

de s-ar ridica toate taberele dracesti M kit v lc InflHarca mintii, nevatSmat, au zis Parintii. Dar eel ce raniine lui ki mil <i< ispitc, va dupa sfatul sau, cade in inseiaciune. Iar de u ,,,, u.n.luula proprie i scrise despre inseiaciune), .it' piatra scrierii (prin cele Va ,,..,
.

.,

,.

'

Mai

sice ca
si

si Sfintii

patriarhi ai Constantinopolefloan

Gura de Aur

s|
.

despre aceasta lucrare. Oare nu-ti ajung acestea, o, iubitorule de Hristos cititor, ca lepadind toata indoiala/sa tncepi sa deprinzi cu luarea aminte a mintii? De vei zice: nu sint in viata singuratica, co folos vei avea? Doar Sfintul patriarh Calist s-a deprins cu lucrarea mintii
scris carti
t

Ignatie

Calist

au

i.

,,,

J n
,

i.

despre sine ca tntoarce cele de sus .....iiuminiii.aoesusa^tie spre oprirea acestei lucran, ci ca sa ne .i, |. ...sus. Caci nu vine Sfintii Parinti pricinile prin care ne j u, mnc, nc arata se teama, , .<<;. porunceste Sfintul Grigorie Sinaitul sa nu rugaciunea. El inStiseaza doua pricini .iMCfi cei ce se deprind cu
.

fn

i,Mi;.i<aduparinduialapropriesitnaitareacugetani.

Lavra cea mare a Athosului, slujind la bucatarie. Iar de te indoiesti pe motiv ca nu esti in pustie adinca, a doua pilda a atentiei inimii iti este

Episcop

Fotie. Si iarSsi

de te vei lenevi in trezvia

iMimtisaraminemnevinovatide acestea, neporuncescsa .Until Sfintul indreptam prin ele. sa aiba frate pe frate , Iimril M 11U1UI sa ne icri ca - J inimii'pe motiv dc^Hf\^7,."rSI^ iu se poate afla staret .

i.

spre sporire aceasta lucrare, ca ascultarea cu intelegere, zice Sfintul Grigorie Sinaitul. Iar de te temi de partea din dreapta (de pacatul prin prisosire intr-o
atita

pustia, nici viata singuratica

nu duce

Sfintilor Parinti, cunoscind bine u'iucrulVdupachipul iiiiiii s. deosebitse cade a primi in tacere sfatuirea im.apoi in chip
'

.!..
,

indrumarile Sfintilor Parinti si a cauta in iiiva^aiurile si ,ilucrulsifaptaceabuna".Decisecadecasinoi,citind

si

virtute, n.n.),
iti

pe motiv ca nu ai invatator, in privinta aceasta insusi Domnul porunceste sa inveti din Sfinta Scriptura, zicind: Cercetati Scripturile

si

intMnsele veti avea viata vesnica" (loan 5, 39). Iar de tragi la stinga, tulburindu-te ca nu ai loc de tacere, si intru aceasta

,,,

pn/im aceasta masura fac aceia care, neavind cercarea Imliumarca acestora, cum judeca drept, se infatiseaza sau, mai bine U ., socotindu-se a castiindcefac,chiarcindsedeparteazacutreimotive lll;1 s,
,

aceasta rinduiaia

si

sa

nu ocolim

>

te intareste Sfintul Petru

Damaschinul
si

zicind:

Acesta este inceputul

I

,,i

i.

a
.

ii<

stei sfintite lucrari.

mintuirii omului, sa-si lase voia

intelegerea sa

si sa-si

faca proprie voia

si

hniij
. I

intelegerea lui

Dumnezeu. Atunci nu
mai mult,

se va afla in toata zidirea lucru, sau

inceput, sau
Iar

loc,

care sa-1 poata impiedica".

aflind pricini spre aceasta in

,.,

Sra patima, .-a lasa ea, nu si celor patimasi. Cel de al mi acestora li se potriveste in acest fel de vietuire, sau ..u.aproapetotaiaainvatatorilor
aceasta luaare numai
sfintilor barbati
ui
I

de

te impiedici si

multe

cuvintfl

.i.

ale Sfintului Grigorie Sinaitul, care zice multe despre inseiatiunea ce se ivqt( acest
i

care se iveste chiar in aceasta lucrare. I. r ilea e inseiaciunea este nefolositor si nedrept. C3ci inca dlntfi al acestora

Caci
minte, intelege ca au patimit aceasta din pricina au voit sa lucreze dupa voia lor si din inaitarea cugetului. Caci eel ce cauta
la

vicunu, ninu vaiamau

pe
,

Dumnezeu cu supunere, cu intrebare si cu smerita cugetare,

.

nicicind

nu se \
(I

este lipsit de judecata si de Cel de al doilea loi faptultori mai sus, in locul invatatorului avem precum s-a spus . ,,iai|m invatator. Iar cel de al treilea este cel nu se afia St.- , a ,.,va u..r, cind
2
,

,.i

incepatori este datoare sa imputmeze a caiugarilor care este rugaciunea mintii ce se /via mintii si paza inimii,
|

<

vatama, din harul lui Hristos, care voieste ca tot omul sa se mintuiasca" 2 Tim. 2, 4) Pcntru ca eel ce vietuieste drept si Bra prihana, ferindu-se
1

le
,

de

.,i...

mtndriei opuse ascultarii ? ... d.ma e mtndria cultivata inauntru suHetulm.

i
i

smeritei cugetari.

Cea

dintti

e mindria

Poiana Marului nu vede o contrazicere tntrc rugaciuaea nefneetata unita cu golirea mintii de ginduri (rele) si multimea de preocupari legale de fnali^ pastonre patriarhiceasca a sunetelor. Facerea binelui' merge mina fn mtna cu rugaciunea. Bmele lzvoraste din rugaciune, caci prin el se face voia lui
la

De

aici se

vede

iarasi ca Vasile

de

,1,.

...

,.,

Dumnezeu.

,,',.
|i tic

Marului, exista o rugaciune a mintii, care trebuie V,,lc dc la Poiana faptuirii.Eonigaciuneaminiiipemasuralor ? iacomodatatreptei i, ll capi a pat.m, lor virtu|ilor. Ea tnsa? ajuta la imput.narea j, .Ir 5 ide lucrare a ,, atotcurata de rugaciunii mintii, ptna la rugacunea
:

savti^ita

cpte mai Inalte ale

Despre

fnselaciune

alte pricini. Filoc.gr., vol. IV, p. 87, ed. 3.

pal mil.

33

32

=T "S-

ESI

adica sa nu ne leneyim a Caci citind anume cu gind d ,.,- ilea care duce spre mintii, amagirilor si patimilor s aseinsela.seimpiedicaelinsusimscrieri.intelegtndu-lestrfmb.Pentruci!,, impotrivi, prin lucrarea rugaciunii in loc de a primi scrierile spre pSzirea sa si calea aceasta a sfintilor, ne vom mvredmci spre cunoasterea inselSciunii ml urilor rcle. CSci inaintind pe afla si le primeste ca pricina a fugii de lucrarea desavlrsirea, zice Sfintul Isaac si mintii. E ca si cum oarecar nni tii lor, chiar de nu vom dobtndi aid dmtre mai ostasilor, fiind instiintat <t e cineva cS dusmanul lui ,m multisl.nti. pmdeste calea vrind sa-1 biruiascS cu inselSciune, mirare si infricos3tor: Cum cineva, de asteptindu-1 pe ascum ,. si accs\ lucru este vrednic neputind face cu el r3zboi la aratare, el ca (experienta) lor? lar altii cercetarea un nepriceput, in loc de e isctnd scrierile, nu face descoperi acestea si de a da pe fata pindirea sa se apropiecu intelegerea de unosc indu-le, nici intrebind, indraznesc acestuia ca s3-l biruiasca s, Infricoseaza si fuge fScindu-sede ocara intreoameni, ca luarea aminte si rugSciunea trebuie dar mai virtos inainic aminte a mintii? Ba mai spun imparatului s3u si a sfetnicilor lui. ca aceasta parte se afia in mijlocui . ,, reze tn partea poftitoare si zic lar de te temi de acest fel de lucrare si deprindere numai din firea ntnic< clui si nu al inimii. """' (.:.siacsteceadintiisimaivoit3dintreinsel3ciuni .C3ci "* " *- si eu pcniru tine. C3ci nu *""' ;i trebme sa te feresti sa mergi s3 fie f3cute In aceasta parte, & pSdure din pricina unor basme prostesii, , .....viunca si luarea aminte nu trebuie , ,_ _ f.;mnroio inim3 nu trebuie mcidecuin sau din teama de lup. Pentru c3 numai de Durnnezeu poftitoare la in!* nu trphniprncidecuifl trebuie s3 tetemi, nil nl< nlclura care vine de la partea "~ s^fugi din fries, sau s3 telepezide El. mijlocui pintecelui, intelege inima, dup3 CuadevarataceastS lucrare cere frk.1 ,..pnini larcindse vorbeste de si cutremur, zdrobirea inimii si smerenie nu are locul ei nici in buric, nici in mijlocui si mu lt3 cercetare a sfinteloi mn , , si.Tcofilact. lar inima , 2 scnen, dar nu fugS si lepSdare, nici indr3zneala, pieptului ig3 d in partea sting3 a pieptulur. nici lucrare dup3 plScera nlntci clui, '*"'' propne. C3ci zice: Cel indrSznet si neb3g3tor ' ""' parti ale sufletului: partea rational de seamS, vrind mai mull Caci asa sint asezate cele trei decit este vrednic si decit e in stare, aleargS c miniei sau a rivnirn in inunS tar partea u trufie spre ceea ce voiesw fcu< Intfltoare) in piept, partea 4 vrind S3 ajung3 inainte de vreme". Si iarSsi: diavolul lesne intrare, dup3 cum zice De-si inchipuie cineva c3 v;i |i< iftlU "" "' huric La aceasta are si ajunge usor la cele inalte, si-a agonisit poftire diav'oleascS, iar nu adev3rul rusa (dar si tn cea greaca, cum arata tewul ,,, dovada ca tn traditia romaneasca si Av lar pe acesta lesne il vineaz3 diavolul cu curseic adyersan^. s-a combatut acuza myentata de sale, ca , pe o slugs a lui" odd sfimci rugMuni si atentiuni) N^rf*nngu^m Si de ce S3 rivnirn sporirea neincetatS a (vezi nota I9de la Maoda to -,, izan^ai isihasmu.ui mintii in rugSciunea de carr .1..1 d^e-abia de se invrednices.e unul din zeci . ..,_ 1IUI wu V1 ue mii, cum Z1( e 5i lsaac , e mU) zice Sf.lsaaO Destul ne este noua, pacfitosilor si neputinciosilor, s5 cunoastem m^ca imctn mintii, ^*i*.^ ^^#^ *-.x urma linistii *Ykimfn care este rugSciunea cea . spre piept, . ,ucr3t6are a mintiUucar; u w ni .u .w.^ ri se izgonesc dm inimS adSugirile vrSjmasului fierbinteala poftei din josul mimii. Car tn piept, nici r rsi gindurile cele rele si care _._:_:* ::i^^i ;r.; m ;; ri Hpannra este a caiuganlor incepStori si a celor 3timasi' s i prin care se inaltS cineva P la rugSciunea cea vSzStoare (contemplativS) si duhovniceascS de va voi Durnnezeu. Si nu trebuie sS slSbim din pricina ca un tmp3ral ea tn aceasta, cSci nu se invred-l S snreD umnezeu, spre 1 i:^oSoHHi^ mai nresusde sine spre Dumnu,P adevarul presusde '-'- '' '"'< nicesc multi de rugflciunea cea v^zStoare > adic5 ^aseridice P Dar aceasta nu nentru c Dar pertru
prin care cineva se face el insusi piedica
siesi.

aceasta sfintita rugSciune,

mam

si

^ 2SSS

[^^KSSffi^ SSSSit^^tjKS
. ,

'^Z****^^*
.--..-.-.-j-

Po.ana Marulu. face o deosebire tntre lucrarea mintii si rugaciunea vazatoare contemplanva, care e a celor nepat.masi. El cunoaste sau Scrierea lui Calist Patriarhul si a lui Cahst Ca afygiotul. Pnn aceste explicari Vasile de 1* Poiana Maru ui se a p ie dc sprntuahtatea Cern,ca,, care socotind lucrarea mintii (considerata de ea rugaciunea vazatoare) greu de atms de calugan, nedeplin euratili de patimi, le cere totusi, tn general, si lor mgaciunea

J!

'a

j-,

mi
I

Inimii

Mlc, acolo trebuie sa

fie

omul.
lui.

Mtm.t
,

nail itvnirca,

tl

undi

M
,<

<

ia energia sufletului. E puterea oncentreaza puterea fizica

De aceea e vazuta
extrema

corespunztad cu

posi

.,,

,
,

,,,,

H u,c

tnipului, tn ,itottt se arata tn moliciunea

Si

lui pasivitate.

Daca e

dc

tarie,

care se al.peste cu dragoste de cele cu devine un sentiment

14

35

broastele in balta c noroioasa, hranindu-se fi j n duJ cindu -se i saratura poftei". De aceea Inare nevoie a se ajunge la adevarul Sfintul Grigorie Sinaitul zice:
Iov:

0 umple de bale si o Infierf inta

&

lipitorile

si

i,

, ,

x|

abim cu Hpsa de
si

vadi

diavolul sa dea inseiaciunii lui

infatisari duhovnicesti, adica le

<^P UI

adevarului, dind viclesugurilor

allele.

-I
lu

Wlocmeste pe unele cu

Aceasta
caidurii firesti, arderea sa,' i* r In ,ocul veseliei (firesti), bucuri< > voL IV> dobitocGasdi" (Filocalia greacH, ed P- 76).
*

Dar socotesc
care iese de
a

ul sa stie i aceasta: firesc ca lucr5tof

a bia <# n e-a facut asa cum ne-a facut, gresesc cei ce nu Dar de vreme prccum este ceea ce a fost Scut. M pazeascS, deci, numai binecredinciosia, ca sa nu se I'^'i.iorulsa F trezvia (Ili t din pricina lenevirii; ca sa nu siabeasca r5utatea in sufle cugetarii cu dinadinsul spre Dumnezeu; ca sa nu se m, si ridicarea duhovniceasca si luminarea care se iveste din ea in Uiuiteee sfintirea cea bunatatile amintite, nu vor avea patimile vreme a t||| (M nci de vor creste
,,,,,.

s3

^m

asura. Pentru c3, dar ar

vii,

fi

fost

bine sa slabim cu

negresit asa ne-ar

fi

facut

Domnul de

la

^^
<
(

la

mijloc (de la

ingura de la sine in chip >c#/* n^1^/i. ..M/ *i ..xj:

mp^jj P]J** **) } # r5 ginduri de desfrinare. firesc,

*-** -/ICC

arderea sau calduri a inim *> "neori ics<

Si aceasta
^J~ nil

,,

Sf.OUlSt PatriorKiil

T-

._* ..-

Pentru ca sufletul indeletnicindu-se cu cele de sus. M u asupra trupului. spre trezirea patimilor. De aceea, o data ce se produce m, ,i a vi cme trupului se mai deosebeste intru nimic eel ce maninca ,, n sl ar c in suflet, nu
,

i"

maninca. Ba unul ca acesta a tinut nu numai ,,< bucatede celce nu de totdeauna. Si are lauda pentru grija si luarea .m.i ci si infrinarea cea
le
<

ingrijeasca eel ce se nevoieste, ci

&

le

fespinga".

Ilirilf
-

t^ca arderea sa cu pofta noastra si prin

aceast

re Iar aceasta este negresit la ginduri dedesfrin^ inseiaciunel . . Iar de se incalzeste tot trupul, d ar miI"ea este curata si lipsita de patimfl, S1 savi rind rugaciunea in incit patrunde in adincul inimii, il,ce P ;t inim.1,

i-^aci aicaaa, .aiata*** * r ~. . , neputincios del si Sfintul Isaac Sirul: Trupul eel friftclc Aceasta o spune sufletului tulburare peste tulburare". Iar Sfintul .cslc masura, aduce
i
.
1

trage mintea

I.,
,

.,

sa se stie ca aceasta este cu adev3f at

dm har

m^

Dar

se intimpia unora dintr e

nu din inseiaciune. nevoitori nu putina impiedicare

.

>ar

neputinta trupeasca in aceasta ^fintita lucrare. Caci neputind tine cu masura si cu hotarire ostenelile si posturile cele mai presus de fire ce lc implineau sfintii, li se pare ca nu lc este Ior cu putinta a incepe, fara acestea, lucrarea mintii. Ferindu-i de 3^ easta P^gubire, prin masura ce le-o
rinduieste,

nu ne n'adajduim spre noi, ci spre Dumnezeu eel potriveste si intimplarea pe care o istoriseste >, < u aceasta se in zictnd: ln acele vremuri se afla un batrin singur '..... uviond Nicon, oameni de treizeci de ani si nu mincase nici piine,ci I'. n arc nu vazuse c5 in toti anii aceia era suparat foarte de dracul dar a spus
|

vazut-am pe dusmanul acesta (adica pintecele) odihnit Ii:iru i zice: iarasi: Vazutu-l-am pe acesta topit de post si rezvie su n e tului". Si
,

_, in

de p acat> ca sa

uh

niacini;

de aceasta mi se pare ca se cuvine sa se tin&'seama, ca nV cumva, zdrobind cu infrinarea cea fara masura puterea trupeasca, sa facem l pul sleit si neputincios spre sporirea i---^"* " " (duhovniceasca).
potrivit puterii trupesti a fiecarui^"si

Marele Vasile invata stfeI ^

zicind: Infrinarea se rinduiestc

i

Parintii ca nici trufia, nici hrana n-a fost pricina hium ii. Si au socotit ca batrinul nu era deprins cu trezvia mintii si hoiului aceluia, ci faptul
(..pit

Cu

adevarat

impotriva amagirilor vrajmasilor".

Sfintul

Caci

"

adevarat tari si fnalte, roaba celui rau, a celor

1

de Dumnezeu,
tari tn
si

s* u

mod

parent? treca to ra

cau 5 s P re El AItfci J

>a

razna, sau e facuta

pentru aceea zice si ta spre lucrarea mintii". Si iarasi, Sfintul Diadoh, ,rcc toata nevointa sine, dar nu la Dumnezeu". C3ci este lucrator si Mstul are lauda in se cade cei ce-1 voiesc cu intreaga fiinta. Deci nu rlndiiieste bine pe a se trufi pentru el, ci sa vada tinta cugetaru h oiiorilor binecredinciosi Dumnezeu. C3ci mesterii nici unui mestesug nu se credinta in
i
<

Maxim: Da trupului cele dupa putere

si

ire in

Sint fn trup calduri

ue ndicatasprecevamaitnaltdeceeacesatisfacc iha*-J cicfni^u,.nur:^ ~? i: .:r-aflUeridicatasnrerPVamaii noltHoo^o.:f slujbaei,sistntc^Idurialefirii,cindsimtirean

>

c$\d uri a,e rugSciunii curate, ctnd simtirea e luata fn calduri. Sint
1

firea fn mod trecator. Dar stnt si calduri stir* * depormri mai prejos de fire, calduri ale

Imidfl vrcodata cu' uneltele lor, ca si x ,. Ir , nt .ipia fi pr rP c5 isoraveasca lucrul Iietdrew !

,
-

cum eie ar

fi

sfirsitul
lor,

mestesugului

lor,

CU ajutorul

ca din el S3 arate CU

urii,

viaja individual^ si sociala. Elc alenofielornpm3ir S if^^ntra.r.ri,- caldu^ ale dezordinii fn viata individuals nri g is ci,. ale poftelor nemasurate, con t rare firii, .sMuH a,e fnaripeaza pacatul, pornirea spre rau. Atunci P u terile trupesti si sufletesti sfnt aprinse de draci

"''

ca centre personale ale raului, mai rele decft poate

fi

omul.

hu

^7.353^ (Cap. 4/, tUOC. rom. 1, p. djl djd). v.lrat mesteSUgUl lor potrivita pentru primirea unui anumit fel de hrana, Dai avind o' stare masura si si nadejdea numai in post. Ci postind cu pune toata silinta
1 .

16

37

dupa puterea ta, sileste-te in lucrarea mintii. De ai putere sa te iiidestukv numai cu piine si apa, bine este. Caci zice: Nu intaresc celelalte bucati trupul, cum il intaresc piinea si apa. Dar sa nu-ti para ca implinesti vm
fapta buna, postind astfel,

DIN SFATURILE STARETULUI

Gl

cumpatare. Si asa iti va fi Iar de esti neputincios, Sfintul Grigorie Sinaitu! iti porunceste sfl maninci o litra de piine si sa bei pe zi, adica in zilele cele dezlegate, trei sau patru pahare de vin, sau de apa, daca vrei sa afli pe Dumnezeu; si sa primcsi
cite putin din toate cele dulci ce se

nadajduieste a cistiga din post postul cu intelegere", zice Sf. Doroftei.

ci

fntre;j;M

IBORGHE DE LA CERNICA

vor

afla, ca sa

scapi de inaitarea cu
I

cugetul

de cele bune facute de Dumnezeu', ci sa multumesti Lui pentru toate. Aceasta este judecata celor priceputi. Caci de te indoiesti de mintuirea ta, fiindca maninci din toate bucatclo
si

sa

nu

te scirbesti

|,

prln
lui

cele dulci

si

bei putintel vin, aceasta vine din necredinta

si

si neputini.i

lui
i

dupa moartea mea in partea ceea ce inseamna scaparea mintu din mcu duhovniccsc, inchipuind afla si o raclisoara scumpa, ca poate veti
hib/.uirc ncsmintita, cautati

cugetului. Iar impanasirea de bucate fara de pacat

potrivit

cu voia

lu|
.1
,

Dumnezeu
tulare
si

se poate afla in trei stari ale sufletului: in infrinare, in indcs

inseamna a fi inca flamind cind te scoli dc la masa; indestularea inseamna a nu fi nici flamind, nici ingreunai, saturarea, a se ingreuna putintel. Iar a minca dupa saturare e usa a indraririi pintecelui, prin care inti
in saturare. Infrinarea
i

deschizind-o pe ea, arata-se-va si miii ca ncfurata de asupra deznadajduim, cu multe felun ,., .iv.ia, adica biruinta Sfarimind-o si pe aceea, va da dintr-insa mvsl trup de pamint.
gind. Si,
,

|,

tilcuiesc ctstigul celor trei parti ale dc mult pret, care se

wpel, prin care sipe Sfinta Treime

n

O proslavesc, slujindu-I eu de

dupa puterea ta, netrecind peste aceste stari. Caci si aceasta apartine celor desavirsiti, cum zice Apostolul, adica a flaminzi si a se satura si a le putea pe toate. Acestea ti s-au aratat, o, iubitorule al lucrarii si al luarii aminte a mintii. numai din cuvintele Sfintilor Parinti celor mari: care este masura infrinani
si

desfrinarea. Socotindu-le acestea, alege-ti ceea ce se cade

mm

Intru numele Fiului m-am supus deopotriva. ,, .i.nulii va pe toti sufletele tuturor, ca sa pot vina prin rabdare h |.k ioarcle Slim n-am ISsat simturile a zbura peste Duhului
i

ru

numele Tataiui, pilda

m-am

facut intre voi prin rodul

numele

,ii si

devoi

mis-a facut miia inc31zindu-va

1
.

lingabucuna

postul eel cu socoteaia;

si

cum

se cuvine a se nevoi cineva intru luarc

in |,nulu-va

spre limanul mintuirii"

aminte. Deci auzind acestea, nu se cade a ne departa de la lucrarea mintii, ci a ne sili intru aceasta cu toata sirguinta, rugind pe Domnul nostru Usui
Hristos, sa ne
slava, cinstea
fie

,,,/, Omental staremhti Gheor&e,

,

ajutor

si

Invatator intru aceasta. Caruia se cuvine toatn

si

inchinaciunea, in vecii vecilor. Amin.

publicat de Casian Cernicanul tn Istoriik mosten.re El le lasa calugarilor dm ob ? tea sa ,, ( MJdmsam (p.30-31). dectt sale, pe care ei nu o pot tnsa descopen mai intiml parte a fiintei baza bwnta mostenire este curatia inimii. Dar ea are la u-. Aceasta ,, due la ale trupului. Dupa el, toate nevomtele ^tndita cu multe trude , toata nadejdea, nadejdii creste curatia inimii care-s. pune i ,l, lei mitatca dezamagite tn cele vremelmce, in Dumnezeu, ,.,, ,i, , tuturor nadejdilor mai adinc dectt acestea se aHa cele tra ,. ! ,, ,ut a vietii noastre. Iar vemta suHetului curatite cu puterea dragoste. ,, ., lau cele trei puteri ale Treimi. Ele s-au curatit slujind numa. Sftntet p urea, pofta si mtnia. umpluta de nadejde si de curatje, are tre. latun: I, ,n,lia fiin\ei noastre, dm ob?e staretul Gheorghe a putut tub. pe tot. Din puterea Tataiui, Tata; din puterea Fiului a rabdat toate toti, fiind tuturor
I,
| ,

,,. hi

ne ,,,,M;dinputereaSantuluiDuharamasaprop atdeM,,mcomun U1 o teolog.e sp.ntuala care pune Sfinta , | , loti tmprcuna spre mintuire. E comuniunii, care face din Sfinta Tre,me 1Zvoru ..'..nn.ueasunetului si a cclei strinse intre persoanele care nu comuniunii
I

.ulti.ubestepe

;,

sutlr.ului intrcit si a

39

cu darul blindetelor adaug a porunci celor purtatori de cruets aimeifiisufletestijncechipsafiti(^nistetngeriintrup,neplecmdu-vah. desertaciuni mincinoase. nici la rSsf3t*ri n^ctTmn^r^^ co i* plimbarl mincinoase, la rasfatari neastimparate, sau la i;~k*,;
2. ,Jarasi,

*i l>frM
I 1 1
I

nepotrivite darului vostru, dupa cuvintul ce-1 zice vasul alegerii: Ca desi ~ ~ toate tmi sint slobode, dar nu toate imi sint de folos (1 Cor '

QmMTc PTTf^ArTTTNT PPA C ICUL ht IJN 1 Ol KUUA^lUm t^C/\ <^U M N TEA, PRECUM S-A PRIMIT DE LA
lT

T I

aceea

si

bunul obicei

dreapta, precum am

podoaba chipului sa fie tocmite dupa urmarea cea zis, asemanindu-va celor tineri prea cuviosi Sfinti, can
si

PARINTELE IOSIF
Scris la 1810
1

au fost de o virsta cu voi f ntru firea omeneasca. Deci pilda de fericita rabdarc sa luati de la Acacie eel intocmai cu mucenicii. Pilda de curata supunere sa luati de la Dosoftei eel cu totul fara de rautate. Si pilda de smerita intelepciune sa luati de la Zaharia eel mult patimitor. Dar sa cautam si la cea impotriva rea voire, careia ii urmeaza pierzarea si osindirea, daca'vrem s1 scapam de caderea lui Esau, a lui Gheezi si a lut Iuda. Caci scris este: Sluiiti

hip.i

<

<

sc suna clopotelul
la

de sculare, indata sa

te scoli facind trei

hiti h

"i
ft
I

Domnului cu ca

frica si

va bucurati Lui cu cutremur.

hii

^ pamint. Incepe pentru rugaciune: Slava Tie Dum u Dumnezeule..." si, dupa Sfinte ~ nosiru...", Jmparate ceresc. in isu u." troparele treimice: adica patru tropare: Sculindu-ne din

nun pina
f

"
44

seama, cu adevarat nu se va atinge de voi

diavoleasca. C3ci sa
viclesugul, mfnia,
stiti, fiii

nici toata niestesugirea

mei,

cum
si

pomenirea raului
ci

ca zavistia, pizmuireaV lacomia, trufia, inca de la alcatuirea lumii nu

sporire
si

Apoi: Veniti sa ne inchinam... , de trei ori si Psalmul 50: 44 hhiK u ma Dumnezeule...", Cred intr-unul Dumnezeu... . Apoi: mi man; dc Dumnezeu Fecioara...", Botezatorul lui Hristos..., rugati44 44 |M!Hi ii noi", Sub milostivirea ta... , apoi Cade-se sa te fericim... si faci
inn
1

stiu sa cinsteasca prea piacuta lui

Dumnezeu

mai

vtrtos a celor Li
al

m
i

ii

Apoi incepi marturisirea cuprinzatoare a tuturor pacatelor, apoi:

.

de sub ascultare,

ramin ca niste sageti infipte intru acelasi Western

i<

iisn-./'^^Sipeceiceneurasc^siSOdemetaniimar^saupecare
iluhovnicul tauparinte.
inrstca, stringe toate simturile tale, pleaca-ti capul
i

stramosestii neascultari.

^|
i

i.i

de oameni Dumnezeu si veti mosteni pacea care intoarce iarasi la podoaba cea dupa fire pe cei ce se afia cu mintea intreaga. Prin ele va faceti si multora oglinda spre tndreptare si va veti bucura intru lumina celor vii" 3. Deci aceasta treapta a scarii sa o socotiti a fi porunca cea mai cuprinzatoare. Caci intru ea se reazima toata incepatura mintuirii monahilor: cinstiti supunerea unul cdtre altul intocmai ca suflarea. fnsa nu
'

Iar intru nevointele fratimii voastre se va prosiavi iubitorul

n|.

pe umarul

\\u
i

iik

hide gura ta

hi.
-

iin)vl,

pune doua degete de la mina dreapta la piept 3 Si tragi o data rasuflarea pe nas mai sus de inima
si
.

in:i(iniculpieptului^Siacolozi:DoamneIisuseHristoase,Fiullui
i,

m
.

n,i,|.Acad.Rom.l441,f.2r-4r.Esigurcaautorulesteidenticcuieroschimonahul
iik Ml

dintr-un interes neblagoslovit de Dumnezeu, ci numai spre folosul aproapelui, ca sa impliniti si dragostea cea hotarita din lege 442
.
> .

mmastirii Varatec, cu a carui binecuvtntare stareta Varatecului a scris, la urn! *c XVIIMea, manuscrisul mtnastirii Varatec, cuprinzind Raiul patriarhului || in it it .i ca o scriere independenta, spre deosebire de textul din Filocalia greeted, ce se vedea ceva .i ,u .i parte integranta a scrierii tn 14 capete Despre rugaciune.
1 1 t

lui in

accst volum, tn primul text,

iihi I A
1

se confunda
1

si

nu se stfnjenesc

in

dezvoltarea

lor.

Armonia

treimica e vazuta ca baza

I
i

stradaniilor pentru refacerea armoniei sufletesti i sociale.

2

%m lamcntala de binecuvtntare, rostita la sfiitul unei slujbe religioase sau al nu Nota editoruluL mm 1 1, iiuli-rca gurii, autorul recomanda implicit ca cuvintele rugaciunii sa se spuna 1..1 y . __ J. :.X *S A~ A^^^A^m n ; tn cnc\ Anni nrin
1

Din Testamentul... la Casian Cernicanul, op. cit., p. 31-32. Din TestamentuL., op. ck, p. 36. Din tot Testamentul staretului Gheorgfie

pun
.
1

.ii

rezulta ca el
I

iMipra inimii, privirea e ajutata sa se concentreze exact la locul unde incepe ma tntre trup i suflet e folosita i mai multtpentru realizarea unor acte i stari tn

vedea dragostea ca factorul principal al coeziunii, al comuniunii (pentru calugari: a obstii) ca cea mai cuprinzatoare virtute. Tot pentru fnfaptuirea unei comuniuni tn iubire, care nu
sttnjeneste diferenjele personale si etnice, ci le foloseste pe acestea pentru fntarirea comuniunii fn primul rind fn unita^i mai mici, starejul Gheorghe da si dispazijia ca tn obstea lui sa nu fie decfl cSlugari romSni, nu si de alta na|ie ca tn obstea lui Paisie.

Ml

'

j.i.mIu k

cu ajutorul unor organe ale trupului. In special, prin concentrarea privirii *|iir locul unde tncepe inima de carne, se realizeaza o concentrare a min\ii, sau a

Mil, n|>rr
. i .

.i

innn a spirituals a omului. an nl sa nu se traga zgomotos,

i

ci lin si cite

putin, pentru a usura desprinderea

1 1

CClt matcriale, ba chiar

de acest act

al respira^iei.

40

41

rr

acolo in adfncul inimii s3 umbreascS zictnd prea l ioT Nic, sa-n inch.pui inima, nici altceva 1 Si asa zici numai
.

nasului.

?."'"SS_S_*t^____!!^___!_ ml *c a
un
sfe rt

INDIUM
iniluialitcea
I
,

.A

CEA BUNA A VIET1I DESINE

neingreunind mintea, fiindca esti nou incepator. Apoi mergi la Utrenie si acolo aflind un

4*

*J

locsor, tine

peste dulama, iar acolo capul nu-1 pleca, sa nu te priceapa sa z.c, cu mintea un sfert de ceas, iar cu

nu

itde

dU< dl.

ci^v.

Si

gura sa nu slabesti, o, Si dupa savirsirea Utreniei, venind la chilie, citeste iccWsefe

fr^l ,*>*,'
S

aU

bun& luatadinasezammtulSfintilorParinti, urn sr uvmr cSlugarului celui ce ein afara de viata de ,,i, ic( pctrcce <ie sine), intru luarea aminte a petrece pi urn si cei de demult Parinti au petrecut
i

Domnuluiscemaistii.Sideveivoi,davoiesomnuluiputin.

ce mai

destepta, indata incepi icoasele. Si iarasi te rogi cu mintea'un S fer t fa in vremea Proscomidiei 3 iarasi un 1 sfert de ceas. Apoi la ceas u, a aras, un sfert de ceas. Dupa Pavecernita, un sfert de ceas. Ap<
l

W *J
l^ifci

<J
i.
lo.ii
-

mtW*
'ilo

ihiii.i,

o,c:AIug_ire,
n
,

canoapteas&nudormi mai mult detrei

Si indata, desteptindu-te

^ic^c'
c
,

mi
l

,,ii
,
<

hi ntl
i

hi
ii

1 1

eel

mult patru.
si,

din somn,
cele dou-i

st.i si te culci.

Si asa, in fiecare zi

de

cele ale soborului sa nu le treci cu vederea, chiar de vei aratate, crezind ca in ascultare este mfntuirea.
Si

cite cinci ori. fnfc sQul. Jr a t

n in

<

.i|).i

lit

Tncepind dup_i obicei, sl&veste pe Dumnezeu,

si
44
.

}
la

vr%In

jJ
cu]

mi
,mi
it

i..i>i
i

ii".nii...
in
m
(l

u
,

iroparele: Sculindu-ne din somn..."

ulindu-ne..."
jftcind
si

mergind

tacerea sa te invrednicesti

&Plfo
aS a
'

Nomn
i<

sc

Slav& Tie Imparate...

intii

Apoi

las&

put in

cu prostimea (cu simplitatea). Sj inveti mintea, neingreunind-o 4

si
'
.

lotted
'

in

de canon,

mai

sapte m&tanii mari, apoi

2

Iuh.m mini'
1

Asa
,

cind vei zioe cu limba, tot sa umbresti cu mintea peste presftoli/ sa urmezi pururea si nimic sa
i

*MT
a

1,

i<

in
i

II

mil mari, in Sfintul

!(),
I

nu

te

desparta de

Hnstos,

dragee

in

In

>e<

faci

Munte, celui ce are schima mare, sapte m_it_inii mari, cu genunchii la p^mint,
si

nici necazul, nici scirba.

proci

(si celelalte).

Hi iiupfl Id

"

drept In picioare
udicd

zicindaSfinta rug_iciune a lui lisus la

i.,.,.

L)oamne
44
,

lisuse Hristoase, Fiul lui

Dumnezeu,

GhervatsiemonyiHh}
C
1

llluii
liti

i<

in'i"
||

,,,,IU

'

pilcatosul

soptind-ocu gura sau cugindul.

C_rS

Deseva
Zi
c_iutind

|=^=t??S';_-;:
'

SKj___T

tochi_2 Wmi ^

PCSCe

Spre OCUl inimii de carne mimea nu 'rebu: " e Ea trebU e SS SC Indre ,e s re P P inima s P iritua 'a, spre
'
-

T^f

%_%S3

ie

&_U
;

inn
i,*

nil. M<

a n.lrilor ptna se isprciveste cuvintul rugSciunii.

i

nv in
i

|,

in Hi toil
i

nu gindi nicSierea

numai

la

cuvinte

si

|,

|||

iiiim

omului.
inn.Hiuni fa 12 pfn_i la p&mint, stfnd
u-

A miu.m
ii,
.

"i

dup&

fiecare drept

i
|

in. in

accstecuvinte, trebu.esa se continue macar rostirea lorcu gura care cereo mai

,.

ii

niiiului
i

pinasadaicuminadep&mint, tot cu aceastS sf!nt_i nostru lisus Hristos, spusS cu mare smerenie si cu
inimii pace,

t^SS_ 1
,

|"H.

i.

nouitind-o, sau tulburare avind, sau zgomot.

<iind

|i<

ii

MlUI

|mhim
.

^JST
4

a " lUrgh ' ei

"

CarC Pre0tUl Preg3te?te finea j vinul P P ent ?

identica a rugaeiunii

taparHasa^arata
si
I

^,J,

RlUMH

mi
i

<

psalrai,

cum s-a zis. Si apoi incepe Dumnezeu este Domnul cu tropare. Apoi
44

Meloda aceasta nu cere numai o repetare

&*_X"
1

q^2S3j&^i3s_s_^*?. **_*m
'

ci

-_tai

J
,i
,

i'.. in
i

1841,1.1 19 r- 154 v.Urmeaza in continuareodescriereasituatiei

i

,nii

in mi.

.<

^i

din Sfintul Munte. Aceeasi mtna a copiat, in acelasi

.i.,..
ii ill

icre, scrierea lui Calist Tilicude,

lui

Cuvint pentru iscusirea

linistii

allan" Ui Pe C3re "*

$i

" bieCtele " eCesare

oficierii

.j*.

<

uvfntului

Tilicude e scris: Acest cuvint s-a scris de

mine

SSS2rp_S_^5^
42

" P?a, e J""

Privj prin

deschizatura inimii sau a indefinitului sinei prorWii (etfftw Jete rugaciumi Limba nu e aS:l
-

lJ*

*^

j'

liimonah George, frate de calugarie. Cumparat de Iachint (ceva n.i. iU Li Kohaia, prin Agiou Pavlou (in grecesle), 1818.
i

if

nil

talugareasca-TVoiaerfiGvu/uf.

43

TV31

>

incepe

Psaltirea, citind

siabiciune,
\

totdeauna doua catisme. poti sa sezi jos. Asijderea si de la Sedeine.

zi:

De

te simti fnti
i

i.

.,,

cic

se vor fntimpla vreodata.

Ca

acestea sfnt pareri

si

Mi,-,
i

Dupa aceasta
oricare
vei voi.

Miluieste-ma Dumnezeule"
vei

si

citeste

si

un cano
marji

mi
i

u.i

Miir-ooarccaremasuradincercareameacaamcunoscut acestea si cuvinte cu unele persoane, care au nvui clcspre

De

putea sa

citesti: luni al fngerilor,

mi
11

cad
......

Botezatorului, miercuri al Maicii Domnului, joi al Sfintilor Apostoli, vine

simbata al tuturor Sfintilor si duminica al Domnului foarte buna orinduiaia va fi. Ca tin minte ca aceasta orinduiaia o au Pari
al Cinstitei Cruci,

I
i

cei singuratici si in Sf.

Munte

place mai mult, cu stihurile:

canon, citeste ceea ce t Toata suflarea", cite trei psalmi si Slavoslovl

al

Atonului.

Dupa

nu vor trece prin aceste mincinoase >i |...i nici la adevarata buna sporire. ,,,,.1 mci intr-un chip nici de spaima ce apare in somn,sau nume. Iar in izbindiri de vise nicidecum sa nu do 11 rtga rea pe sa nu gindeasca la ele cum au fost, bune sau lit miiinte. Nici .ii
-.

km win

cu trupul, pina ce

H
j

apoi al trcilea ceas, si ispraveste.

in,

De este iarna, apuca-te apoi de lucrul miinilor si nu te lasa somnului,

mult
folos vei cunoaste, stind

dupa cetanie

si

luind aminte

la tine. Iar da
fiind<

i.

foarte tare te-ar cuprinde siabiciunea, poti sa te odihnesti putin,

nu,

nop tile stnt mari at unci.

Si

Iar daca este vara,

si

dupa citire negresit sa nu dorm

.

de

este luni,

miercuri

vineri,

inimii pina ce va veni ceasul al

rabda lucrind intra luarea aminte saptelea, sau macar negresit al saselea. n

id ra In multeca acestea, vine omul la parere si se strica. in, ,iu,.i(iimspunSfintii,caestedefolossispresporcatrecind sa ai mi. mi m intimpiari, de care nu te vei putea dumiri, adevarata caiauzire multi pier. Iar neavind n d c p t a re, ca fara iasindu-te in mila lui Dumnezeu, tine-te de io dcicoperi, dormi, fie ca esti treaz, fie ca maninci, fie ca bei, fie ic cfl
,,

,,

, i

.Mi.
,

in

,ili

lucru.

apoi sculindu-te citeste Ceasurile

cu

Fericirile,
si

Apostolul: Fratilor, road

i

Duhului

este

dragostea, bucuria, pacea"

celelalte (din Epistola can

...

de la Luca: Zis-a Domnul pilda aceasta: judecatoroarecare era care de Dumnezeu nu se temea si de oameni nu rusina". Apoi: Bine voi cuvtnta pe Domnul, inaita-Te-voi, DumnezcMil meu", Cade-se cu adevarat" si otpustul.

Galateni), apoi Evanghelia

de folos, pina ce ai sa vezi. macar, cu nimenea I,,,.)., ic vei scula si pina la vremea prinzului . ucemc, u.s()Urc. Iar denu vei fi singur,ci vei avea macar -'"ill . ^ .. trebui, ca foarte mult foloseste orice lucru de iik u cc va a
n ...vfl\a

toate

si-ti
,

va

fi

ii

Uitl
,

ill

|)orunceste, ca intii sa
.i

dam

lui
si

Dumnezeu

cele ale

hhIu
ui
.ii

apoi sa rinduim

si

sa gindim

cele pentru trup, sau

cum am vazut si am auzit, cum si prin cerca am ispitit, dupa ce se scoaia din somn si se linistesc putin cu'luare amini a inimfi ^i cu gindul la Doamne Iisuse Hristoase", sculindu-se inco|
Iar unii dintre Parinti, dupa
|

acestea le vei putea savirsi cind nu vei fi cu arc. Iar vei arunca la spate, fiind biserica cereasca si ijfl. Caci le

hi am ncbuicpusemaiinainteinrinduiaiasiapoiafifaragrija.
ui r,
. i

inchinaciunile
linistesc.

si

dupa

fiestecare suta fac cite 12 matanii mari.

Apoi

n
i

i|

i,

nici

porunca de

la

vreun om, decit numai decele de

fii

iarasi

Dupa aceea citesc Miezonoptica si Utrenia. Si se linistesc. Apo! incliinaciuni dupa fiestecare suta de matanii. Astfel ficind i

ic laci

loc de

linistire si sa

fara glas

si la

sfatuire. Astfel

in,
.

a< a,

SfintaScriptura de fata, se urea la cele mai bune avind

cind se va putea, sa fie chilia ta intunecata, cu perdea. d\ te sminteste cineva prin vedere, poti sa inchizi ochii pentru a nu vedea ii
linisteste-te apoi;
|

nimeni

si

pentru ca sa poti tine gindul

inimii. Si,

si

mintea

la

cuvintele rugaciunll

mai pe deasupra, fa sa nu umble mintea in vraisnn gindurilor, sau, si mai mult, inima. Nu lua aminte nicidecum nici sa gindc
deasupra
la ceva.
1

Q chiar daca ar
Doamne
fie
fi,

fi

bun, tot nu e bun. Trebuie

si

silita sa

nu gindeasj
sau bubuii
l|

primqte hrana cea obisnuita, dupa rinduiala ixpustul ccasului, il data mi. loata fcreala, pazind intru aceste trei zile a minca o Vim untdelemn. Iar martea si joia de vei minca de doua iml la viii i nu p:u-atuicsti, macar si putin vin bind si putin untdelemn in iiiim, vinulsa fie amestecatcuapS trei pahare, iar neamestun Lu
.

<l

vrsnica.

,.

decit la

Iisuse care esti pretutindeni

toate le implinesti". Nil

foe,

...

Iar

paharulsa

fie

de opt dramuri,
te

vreo naiucire,

mica sau mare, sau lumina, sau

sau

glas,

in a< este /.ile

,,.i,' si

numai o data sa

mai mult nu. Iarde impartasesti de hrana, mult

iar

sau chip de orice ar

vazind sau auzind, sa nu crezi. Nici lua aminte

imru starca in picioare in timpul noptilor vei

spori.

44

45

duminica cu cuviinta este si cu.datorie a minca de doua ori, impartasindu-te de toate cele slobode cu infrinare, intru slava lui Dumnezeu pentru intarirea trupului. Iar in zilele cele dezlegate e ingaduit a minca de toate pina la brinza si untdelemn si peste si vin cu masura, iar mai mult nimic. Ca prisosurile nu sint ale celor ce se nevoiesc, nici vor
Iar simbata si

ajunge celor ce doresc,

nadejdea
si

ci sint

ale celor din afara, care traiesc inca

numai cu
li

adunare de frati, sau la vreme de nevoie si in pitc), sau in casa linistita, pot a se linisti. Iar in singuratate si in liniste, m ajutoreaza decit in adunare, Pentru ca in adunare se pot pazi m mult se mai fara patimi si puternici. Dar nici acelora nu le e prea usor cei lolos.Cioprimescaceastanumaidesevaintimplacuoarecarevestire di Dumnezeu, pentru oarecare trebuinta a obstii. Dar maica acestora lu

am

vazut ca

si

in

il

ill

nu

stiu in ce cale se alia. Iar

de vor cauta cu durere,

se va

ainStatea

si

linistea. Si ele

nu

sint legate

de un

loc.

Ci le poti afia

descoperi cu mila lui Dumnezeu.

nde vei putea mai cu inlesnire a implini acestea

..
i
.

si

a te ruga. Caci de

dupa ce vei prinzi in zilele postirii si in celelalte, de este vara, nu te lasa somnului, ci sileste-te pe tine, prin lucrul miinilor, a-i sta impotriva. Iar daca ai cunoaste ca e de trebuinta a te odihni, pogoara-te put in impreuna cu siabiciunea trupului, un ceas, si iarasi sculindu-te, ia aminte la tine, si iarasi te apuca de rugaciune, rostind-o pe aceasta de trei sute de ori, si dupa fiestecare suta facind cite 12 matanii, cum s-a aratat. Ca dupa dormire omul e mai linistit cu mintea si cu trupul decit totdeauna, pina nu apuca alte ginduri a intra in inima si in minte, din
Iar

igi,

csti biserica fara toata indoiala. Insa

si

in singuratate sa

nu

sezi

llngur, fara

un

insotitor, adica fara vecin; ca sa

si

nu patimesti

iesire din

mlntc,

ci

in doi

in trei frati, care se zice cale imparateasca.

si

Deci
si

fii si

nolo in obste. Caci aceasta este marturisita

aleasa de Sfintii Parinti,

cum
(

aleasa este
si

si

in

Muntele

eel sfint al Atonului. Caci

acolo

multele invaiuieli ale lumii. Si aceasta s-a cunoscut prin cercare. Deci

ia

au fost vazatori vietuitori in liniste. De acolo se invata vi ilea imparateasca este cea in doi si in trei. Ei au si un staret i mm .iuitor,traind in cite doua trei chilii si avind biserica sub unacoperis voia tnd loate impreuna. Ei au timpuri de adunare de obste dupa
l<

ajmasul

>

amintesi lucreaza de este vreme. Iar viind ceasul al noulea, sculindu-te, citeste-1 pe acesta si Vecernia impreuna cu un canon al Maicii Domnului. Si sfirsind, linisteste-te cu toata luarea aminte, avind in aceasta vreme chilia ta pe cit se poate intunecoasa si nevorbind in aceasta vreme cu nimenea. Si dindu-te pe tine la rugaciune curata, rabda rugindu-te cu
trezvie pina
1

lui

mincarea de obste si imbracamintea si lucruri de nevoie cu povatuire si cu blagoslovenie. Si asa nnul, si alte spori cu darul lui Dumnezeu. Iar singur nu e lasat nimem a sedea, departe, sau aproape. E foarte oprit a fi unul despSrtit si de sine cind in loate. Caci e un lucru smintitor si pricinuitor de cadere
mai mare;
si

rugaciunea

si

la al

doilea ceas spre ziua cealalta (la ora 7 seara). Apoi,

si

ipta, cind in stinga, aducind patimi sufletesti ./in

n |mi
1

si

trupesti,

dupa cum

sculindu-te, citeste Pavecernita

Sfintului din acea
zi.

icoasele Maicii

Domnului

si

ale

si

cum
Dar

este stiut celor cunoscatori. Sint iarasi unii care sint

si

Apoi,

iarasi, te

apuca de luarea aminte, tinind

odihneste-te

.ocuinta lor se zice coliba

sint si

e fara biserica.
stat

Dar au o incapere

rugaciunea pina

la ceasul culcarii si asa culcindu-te,

1 It

c doi.

de aceia

care,

dupa ce au

mai inainte cite doi,

precum
La

s-a aratat la inceput.

la

toate acestea, frate, sileste-te intru starea in picioare, noaptea

sau in pestera, sau in vreo crapatura. mi mai dupa ce s-au povat.uit in obste cu fratii, sau in pustie, viind
alia cite unul, in coliba,

Ca prin aceasta s-au dezbracat Parintii de omul eel vechi si au vazut pe Dumnezeu. Iar la priveghere adauga trezvia si de trezvie lipeste rugaciunea lui Iisus. Si dupa ce vei zabovi intru acest lucru, o vei intelege pe aceasta si va gusta sufletul tau din pomul vietii. Iar acestea tu nu le vei putea savirsi de nu te vei injuga cu pomenirea
priveghere.

cu sfatul si cu stiinta altor cuviosi parinti, au indraznit si Uporlre dracii, IrA/nesc acum a sedea singuri si a se lupta cu patimile si cu vazut. Dar rar se afla de aceia care s-au lepadat de toata cum am si upeasca si a lumii si, ajungind la sporire, si-au aruncat toata cu
i

i |

1 1

h
i

\i\ci\
..

cat re

Dumnezeu, pe

care

II

doresc.

mortii

tale, in tot ceasul.

Iar cei care

1

au ajuns intru sporire

si

nu se supara de multe asupreli

de agerime - Nota
i

ii

Cura^cnie sufleteasca; stare de limpezime a mintii, de vioiciune,

i.

cu patimi sa nu indrazneasca a se lupta deosebit, la la Hate, cu dracii, ca se omoara de catre aceia. Ci se cade a ne sili locul da tori sintem a ne ... m calea imparateasca, si unde ne va ajuta
cei ce sint

vdiumilui.

ii

mintuirea sufletului nostru. Si asa, fara nici

o cadere vom petrece

47

4<>

'

ramasita

vieiii noastre. Si cei

i

ce doresc mfngiierea cea de la

Domnul,

prea

Amin

*
t

M JST

SI

XANTHOPOL IGNATIE

monahale din Athos si din Tara RomSneasca. Vorbeste de datinile romSnesti la Athos. Spune ca sini rom^ni multi la Athos, mai ales la Cutlumus, care are ca metoh Slatina din

Urmeaza o lunga

descriere a vietii

episcopia Argesului. Dar mai multi caiugari greci sint in tara noastra". Si
in Sfintul Munte si in Tara RomSneasca sint rinduieli bune, iar in numai alte parti, slabe si rele si in toata tara turceasca e greu atit bisericilor cit si
,

Introducere

credinciosilor".

Vorbeste cu admiratie de Cuviosul George si de Cuviosul Paisic. Amindoi au avut ucenici multi, cum se vad si acum. Autorul se socotestc Y un om prost pe linga ei (f.155 v - 156 v). E o scriere foarte interesanta si pentru istoria Tarii Romanesti
. :

iJ^SSl-fc*
,

al doilea autor al aceste scrieri,

nu

se stie nimic af&r& de

Constantinopol, impreun* <* era din

si

acesta in viata "^nahaUL cu nevo ,t impreuna scne tn plus ca a jost Tesaloniculut ,IMI /< autor Simeon al

r-

,, ,,

iLm)

f zilele noastK, tn

Duh, eafimd f.

on Dum-

r\\

i*

,-

'.

_*'.

A ^
"

|; ir iy,

,iiii-.iim/*'/-T<?2ii7of,

cap. 296, in P.G. 155,542.

//e5yc/ifl5mw5

49

t*P

"
!

singe cu Ignaneceea ce

fZ,Z In fnmlMunte. fanul431 se

' '

em

nu se intimpla\ Mindstirea Xanthopol din Galak Pate tnn" **** cu mtn

vorbeste, in mindstirea Xanthopol din

^ea Xanthopol,
Ga

,l.ii
f\

-,/rt niiiiuii vre

din a/itfar la stringerea citatelor

Panntu

noffnZe

* ^""^ * ** "** P**** *"* *

in Filocalia

<u

,l,a,poateJapmlcascriereaRaM,edatacaa^eia
Prima arfi Metoda data
in unele

manuscrise sub

Sub numele lui Calist Patriarhul,

fell f2ir"-' capetele enumerate in continuare pint la 83. Ultima la fost public! prima editie a Filocaliei grecesti, ci numai in a doua si a treia 3 W "W"" eCM/10fl CayMJr i</ce a Filocalia greacd !n ^^; all-a si a f r ^ entile Ill-a, numeste scrierea din urmd Capetele ce l!csc(Z
si alta la

ma m

greaca mai sint inserate

laia

Des P re ruSa une,

d
,

,,,

Cele
..

fc

14 capete,

,
.,
,

nnuinmafacepartesialtecapetedatesubdifentenume BibUoteca Academiei Romane. , /,- u/5cme din

, idarea acestei chestiuni cere
mtl

'

^ ^"^
A
. .

cercetare

amdnuntttd a

din diferite bibliotecL

** ca Tin 'et! a Il-a dm Atena, II TPi

in editia

capetele scrierii
cele
,
.

"^ * ***
.

adaugatein intregime\ Dor, se pare ca reurermtn frnamvnti,! . i .,*,; alle ; OT OT

" A"^< Despre

rugSciune au

J
*
*

, ^vn-amdatdecito ....j^.zadelasfirsitulsecoluluialXVIII-leasunceputul
,
,

Vededtdedess-aucopiatscnenle llhhllllll ,,U,,epinaaicise parte din manuscriseleromanesti,

^, to~~,
la 1811, la

m c,zs;zz;;
losif,

14 capete - .. r

Jn

yirrui verier prima scr^

.'!!;.'!

.,.

Nazana
acest
greaca),

mdemnul duhovnicului

manusens numit Raiul,

cuprinzind 186 de file

in

acestor doi auton, impreunacu /,/. Se pare ca scrierile

In
,

In, si

de patriarhului Calist, inclusiv cea n, scrierile ( manuscrise cu cele ale Ignatie, se afia in aceleasi

^,.

a cu nr.l si cuprinde in total 80 de capete.

capetele incep

nu cunr.15 (ca

FUoca

roman^ ..,,.,,,,1. trau cele mai Academiei Romane in BibUoteca ,, , l<>22, din
citite

de calugari,

care dupa

Totinms. SOOdela Varatec scrierea Raiul senumeste cartea a treia" patriarhului Calls, Pe de alia parte, in mai multe Bbhoteca Academiei Romane, scrierea Metoda sau cele 100 de ca 2e a c P g mtr nUmalpe PatriarHul Xalh P 's'* ""''I aM arte alte ' ara?l PC dC manuscrise din acea P h?h u bibUoteca dau sub nu mele lui Calist si Ignatie Xanthopol

,,.

,,, ,ui Calist

Xanthopol

(f.

3-1 08)

urmeaza opera Ua

manus^Z^J
si scrierea

'/
,

Ca2
L

oTf

<*& ^
Raiul'

Petru Damaschmul (f. 265rlui ,,sr.) si o parte din opera Aceasta carte ce *e numeste , dosul copertei din fata: si are multe invatatur a mintii rugaciune

lO

8r.-2(>4r.)cuunCyx^m^MMy^fmP0^

'

1931,

p."

US****

'****! ">***> Cidone,

f Stu die

.esn^CiUaddVa.ican.,,

cuprinzind in esenfa tot ce-i deci ca u risul era considerat duhovnicesc. ,..,,. ,1, murcusul lui pledeazd pentru identitatea ,/ morivele interne celelalte scrieri ale patriar,, -, lui Calist si Ignatie cu

Romaic pentru

-,..<

%***~
A

e pu.icata tn editia

hu, tn

"S^^^S^Z

,,,,

w< <VI ,

M dUm mai intii pe

,

scurt contmutul

Metodei cunojsi

Op. c/t,p.l4nota2.

, (J)

;,/

.v/

apropienle in acest volum, cu rublicate

deosebmle

-Isees ssasssss cs
50

. , rierik

cuprum

in Filocalia

greaca

si

aproape toate

scrierile

,^u,duiortodoxinfatiseazdinsentintesauinexpunenmai l;

^^n.onun^starisautreptealevktiidMhomicestiintr-ofornta

'

nesjsemanca, Metoda

lui Caiist si

Ignatie vrea sd expand ,. s

^,

!4

sd se facd ,,un, dupd se poate feri, se poate man la matcdeleprin care omul
descrierea felului in care trebuie

Scara to loan Scdrarul i se aseamdnd. Poate, aceasta i-a si servit de model Capet e acestda nu succed totdeauna in mod riguros dupi treptele urcusuto duhovmcesc. Aceasta pentru cd nici acest urcus nu

unfiunea

,,itdezvoltaik

sinevirtutile sau porni Hie spre bine,

iubire,

caresfirsesc

JSL

f ff

strtns de I v aceasta amtoriio leagd

lumlnli dumnezeiesiL
,,,t

de indumnezeire, de

^ 25! ^ Pe
Z2TJ make
ale
ei;

luusiea "

pe care trebuie sd o

dobindeasca

omul duhovmcesc

r , sau in fazele

duhovniceasc*> apar anticipate pentru momentemai are SC Vr tnSmptni de lin su e< de 'abia

.tmamic, desi Unistit din alt

,r,.ie,

punct

fc vedere, e

cresterem
spre

umbre,

mai inalte revin pentru momente mai same unele

putea socoti de cei ce privesc
lucrurile prea

fl

*P** **

dar

si tn'fericirea iubirii,

tensiune

continud

trepte si start, care s-ar

nue lipsita de tnomentele dramatice u, r m,dizvorde iubire, care

i I

suitor al acestei vietu

Autorii scrierii defatd tin, cu o anumila hbertate, seama inexpunerea lorde aceastd dezvoltare nuprea simpld a vietii duhovmcestu Dar, in general, in scrierea lorse observd cu destuld claritatefirul J
I
; .

schematic caaufost definite depdsite.

pe care, cu ctt omul e mai ven tru pdcatiele cele mai sub>tH sine, producindu-i o hovnia-ste, cu atit le sesizeazd mai multin
o: .. .- .escort*, fM nrt:uA" , .S7 tat acest urcus sfirseste in ..odihna" in

iubirea lui

Dumj-

lUrgi

..

~7
not.

capaol si dm toata scrierea sint atit de bine

dinfmealTZT Autoriidau de la eiaproape infiecare capital md deintr^ere si citeva de incheiere. Dar Jtele
din texteaeParintilormai vechi.

"T

*****

* * < akdtuM aPPe <*cl v

dinfiLre
atit

mm
.

<i

w uiuUerea

ccestei iubiri
>

nutmlc

csteputseiinluminil, in urcusu I

ului

duhovnicesc

si

in

iradierii luc+areaSfintuluiDuh
pllnil

de

vttpaia iubirii lui

Dumnezeu,

se

datoreazd

Sfintului

alese si asezate intr-o insirare

same

Sfint sd pe asa de ai aceasta in care lucrarea Duhului

tHUSS

fieCare CapUl?i tOQte la Un

inchegat si mtr-un suis organic.

to*!**"* " tntregbine

scot

Daradeseari, chiarprintre textete citate, sint observatii personale care

casta

nu

cd atentia acord<at& Domnului Iisus insiecmfid

Hnstos

expuse cu cuvinte aproape exclusiv proprii ale autonlor, punind in lumind asemenea intelesuri surprinzdtor de adinci si de *

cZolel/d captolele drnspre

sfirsit sint

nd

/.

a plan,

cum

d P"
>

P^ prima dak Ba, citeva teme din

,i,rra lurbinteaiubiriiLui,
. .

neincetata anumeto credeAmmann. Pomenirea a dulcetiiprezenteiLui, esteputerea

in tot

uluce

pe om

urcusul

lui

,,

,,roprie.

<,. ,U-

Aceasta putere std la l*aia tot inaiktare spre nepdtimire, s#resimtirea

spre unirea cu Dumnezeusi intregului sdu efort de

mai adincd

Deosebit de accentual si de luminos e descrisd preschimbarea firii umane l " dU " l e' rea Produs& de rugdeiunea lui Iisus, insotitd de cdldura iubirii fata de El. Intimitatea ce se infdptuieste intrefirea umand si lucrarea dum-

w ^reuniireacuElininsdsipersoainaDomnuluilisusHnstos,,,-aza inchipuirea lui

SS

Hristos

cu

ratiele

Lui stngerindeca

&

"""""'

aTeJtdunitTa

"^ *
cd

m,uUatolicd,

,,

este

pentru cd

Hristos,, Celcu care

Kdea

***

natttatea

SubtM a

hrmurai ndncetatd, este

Hrist, OS Cel

omuldunovinviat, Cel devenit

Cclcareesimtitinprimulrincicasubiect-focardeiubire,
starea

altd caracteristicd a scrierii este duhavmcesti, ea lasd sd se observe

in tot acest fir suitor al vietii

si

rugdciunii to Iisus.

infoanemultenndun,

De aceea autorii ei reiau varbirea despre aceastd

la taate nivelurile la care

prezenta permanentd

de prim rang a

rugdciL
o metadd

l.h,nmi inimii nu Hristos al amintim in dmai curind, doaraminat. .,, m, c, propriu-zis, realprezent, Hristos real prezent si , ,/, dolwvnkesti ale Rdsdritului este
,
,

de

rdsttgnire

pe

ajungeviata duhovniceascd.
le

TT' 7/' de piedicile formald, fdand abstracts

inchipum
si

msMunea <** nu
pe

se poate sdvirsi ca
i

deaceea, ir^maputerea in toatafimta mirnd. I Irtitosdin care, subiect plin de o iubire !, cam e simtitd cd e din Ei M
i

care

opun

diferitele patimi,
ii
I

lucrurile si

anuntin care ispitesc pe om spre pldceri trupesti si-l leagd de de imprejurdrile care le pot satisface, autorii (sau

In,

Amman*

automl)

isi

,,

in\iltn<iu;icarenu r

dinacestpunctdevedetrepornestedinneintelegerea mult senturtientalismul sustinut mai amine la

52

53

irffv

"-'

* tS23i
,

PUtCrea

* ****** ' o * *- *"*1

<\

00
SI

cu altd considerare a esentei on, "wyoare aim Hristos: in invdtdtura Pdrintilor. Hristos nu ne-a mmj,,, Plata unei echivalente juridice pe cruce, pentru care trebuie sd-I fim recunoscaton cu amintirea, privind la aceastd rdstignire a Luipe cruce c insun Ammann declard, ci ne mintuieste prin legdtura reald continud pe
si

Desigur aceasta std in legdtud

DE CAPETE ALE LUI IGNATIEXANTHOPOL

nL
,

loarte amanuntita pentru ceicealeg ,. ml., si singuratate I., v.. uiiasca in liniste
,

pentru faptul

pentru pnevmatizatd, transparent

si

ducepe
dephna
mat,

om
stare

spre

o pnevmatizare asemdndtoare cu a
si

iradiantd de putere, tot urcusul duhovnk,

Lui, 'care pregdtei
,

de pnevmatizare

transparent

in

in viata vutoare.

lumind a omului indulu,

..

sd vietuiascd in liniste si dupa Dumnezeu ,/ adcvtirat credinta safieplin si defapte bune. lar C a pe lingd
,/..

,'iji,

sau

eel ceselinisteste trebuie sdfiepamic, hngd aceasta tacut, linistit, multumitor in toate,^ neingrijorat,

bdrbdtie incercdrile, sd ndddjduiascd ut,n(,t sa, sd suporte cu tcptedelaEl ceea ce este de folos.
iiimiiiorul:
.,

Nu

tot eel ce-Mi zice

Doamne, Doafnne, va

,.,..
,

ccrurilor, ci

eel ce face voia Tatalui

Meu

Cel din

l.,u

,,

daca iubesti, nu cu vorbe goale, - care da, de pe acum celor ce o depnnd cu iioarc aratarile Imparatiei lui Dumnezeu ce primcasca
Dc-ci si tu, iubiie,
.

mai deplin si mai desavirsit - ci o ,,,,,, in in vcacul viitor ingrijeste-te ca, pe linga credinta drept mi si cu lucrarca, linga aceea, sa fii in pace cu toll, plhi si dc fapte bune. Pe
i.

ii

tacut, fara griji sau deplin neingrijorat, imc, ncimprastiat,

i,.i
si

in

toate, constient de neputinta ta

ispitele diferite
si

si,

peste tot, tine-ti

ti

ireaz fata

m-'zi;
,,

de lupla-iecurabdaresicuindelungarabdarecutoata

de multe felun ce

se

i..

ii.

,;i/ulce vine asupra tain tot felul.

I,.,,,
i ,

adica despre trebuinta ca, pe linga si al doilca lucru, cu faptele bune, sa-ti fie invatator sa ic impodobesti spune: Credinta fara fapte este care
al

Domnului,
...

a.

'

faptele fara credinta"

si:

..Arata

(1,,'ub 2, 26, 18). Iar iriainte

de acesta, povatuitorul
*
-A.

si

, Domnul nostru
! ,

in ,v
,1

u.m Date popoarele,

I

ucenici: Iisus Hristos, care zice catre _ _ ^ A 1 X botezindu-le in numele Tatalui si al

I

_ B

rf^

rf~^

.nmuiui

pazeasca toate cite v-am poruncit )uh, invatindu-i sa

55

A. M.

Ammann, op.

cit, p. 40.

Cuvintatorul de Dumnezeu zice si el: Dummv< *e de la tot omul car^ are Botezul acestea trei: credinta dreapta d< suClet, cumpatarea de la tru i adevarul de la limba" 1 p
.

vow (Matei 28, 18-20)

b) Credinta e indoitd- " Insemneaza-ti insa ca credinta, predate de Dumnezeu^ este indoita. Una e, indeobste,

dupa cuvinld
cea a tuturt

vorbim pe larg. .,, vo.l>imdespreadoua. Earasaresisecistigaca <h inn. Caci credinta este ca o radacina si ca un lui 11 uHit.mm/citoare. Daca nu crezi, zice Sfintul loan .... h,., Ml De aceea, zice proorocul David: Crezut< vol Mnlftt?
imi
.

i.i.m, nu-i
.

acum timpul

potrivit sa

.1

11

ortodocsi

:ui

poruncilor indumnezeit oare s-au rem tors la chip si asemanare si, asifc, s-a^i imbogatit cu lumi*13 dumnezeiasca a haruluisi si-au razimat toai

.1

IarMarele Apostol Pavel zice: Credinta 15, 1). (Evr. 11, 1) si: ii:i<i.i)<luitc, dovada lucrurilor nevazute"

(is.

.hiM.i vb
,

li

viu"

(Rom.

1,

17)

s.a.

Insusi Mintuitorul zice

ati

nadejdea in Domnul (PP 2 27 ) i aceasta, in asa niasura, - o, minum <&, dupa cuvintul Domn u ui e * nu mai deosebesc nimic (nu mai au nicl,
> -

in au
, ,
.

sa le

mareasca credinta: Daca

avea credinta

i .

11

>

fad oiaia) in vremea rug^ ciunii in cererile ce le indreapta spre Dumne/n ci cer cu credinta ea primesc indata cele ce le sint si de de folos. Asil.

,m
,

|l

a^
1'

iid

smochinului acesta: Scoate-ti radacina si a ti zice deosebi v ai asculta. Si, daca ati avea credinta si nu ati smochinul ati face asa, ci si daca ati zice numai cu
1

.,

au dobindi din feptele sincere, credinta sigura, ca liiiii cc ;... aru neat de la ei toata curt5 tint a > deosebirea, indoiala si grija si s-au bote/
ace^sti fericiti
,
.

hi
,

H
1

h
1

m fl-tc sj

te

c/tnd, atf

arunca in mare, s-ar face. Si toate cite ati primi" (Matei 21, 22) s.a., si apoi: Credinta

dumnezeiasca a credintei 4 nadejdii si a iiibirii lata fc Dumnezeu si s-au schimbat cu schimbarea nu] ina *ta si fericita a dreptei C6[ui Preainalt, dupa proorocul David (Ps. 76, 10)
* Cred ca e

(s-*u scufundat)

cu

tot ul jntregi in betia

|M.!n^22).
(

Credinta e mai subtire decit cunostinta, v mai subtire decit cunoasterea lucrurilor ce cad miMMiiiia c .w. . ion si injii, invrednicindu-se sa afle aceasta stare care e ru
uvloiul Isaac:
*
.

-is

Grigorie de Nazianz. fmplinirea continua a po^unci,or. sau mtarirea tn

Sf.
fl fl

1 i I

iiiiir/cti,
.

vietuiesc, din

im^/- cu n..mn a-> a.. unesc Dumnezeu f Cunoscfnd prin traire puterea I^ Dumnezeu, e! tsi pune toata nadejdea tn Dumnezeu. Un asifnj de are o vedere (o simtire) a haru,ul ca lumina. Caci harul ca deschidere a lui Dumne/. spre omul care s-a deschis ,UI Dumnezeu, e tn acelasi timp. JumtnS tn calitatea lu. si <1i zeu dat f,ind ca once deschidere man^ifestare a iubirii lui a persoanei spre alta se an.tj C3 lamina.. Cu cit bunatatea c4 se deschide e mai mare, sau cu eft deschiderea fnsasi e 11. smceera si mai. totals, cu attt IUnina lui e $ ea mai puternica. Lumina lui Dumnezeu CYlui atotbun covirseste lumina sarF a a omul"*- sau fl nmni. .~ -*- _ ..._ _, ,* . 1

eie e

tndumnezeieste pe om pen Illl * ot tot mai muU fl nun fn mmit n ;^ n mult, h pun fn comunicare *" \ tot mai -...-__ .... puternic cu
virtuti,
>

o^

.,

&

mai presus de fire. Iar ,t vi NMiroscbirea preasiavitelor si dumnezeiestilor Ipostasuri unih, 1U nicaadumnezeirii,apoiinminunataintruparein

puterea credintei, in desfStarea credinta numim, nu pe aceea prin

h.

DumW

'

i|

aceasta e foarte inalta, ci pi iMi.iia lirii suflet din lumina harului, avind manuria mintii ro rlflare tn biruiascaoriceindoiaia, din siguranta nadejdii, care iihiinn a sa
noastre, chiar daca
si
,1
1

perslstenta. In felul acesta fap' credinta din vedere. Ele se nas^ d!n credinta
1

in so a re.
I

credinta care

nu se

arata pe sine in daruirea

si

uuc

ia

credinta superioara.

hiloi

ochii duhovnicesti care vad tainele ascunse in suflet In

fiilor

Dumnezeu. Acesta e un botez l#""tric in Dumnezeu, sau in Duhul Lui eel Sffnt. Dar pentru a se sc ufunda fn Dumnezeu, u e sa se scufunde sau sa se boteze fn ei fnsisi, iesind did tre*J supe*-f,cialitatea saraca a pgcatU Iui tra,ta tohmitarea egoismului. Numai acolo se fntflnesc u
!

Acestia s-au ridicat peste cunostinta lucrurilor deosebite fntre ele, peste trecerea pi in cuno*stin|a de la unul la altul, d e ace ea s. peste deosebirea lor si peste fndoiala pe care Icplr lor n aturale o pot trezi 3 tn putil^t implimni de catre Dumnezeu a cererilor lor. Ei se ana" tn j^etiia treaza" de care a vorbit sf Grigorie de Nisa, adica in bucuria entuziasta a unirii ci? Dumnezeu Cel preaiubitor. Da ca nce unire prin iubire pricinuieste un fel de betie tntnn fl se revarsa fn cei uniti o putere ^ e v,a ^ a d c la unul la altul, cu attt mai mult unirea'prin jubi cu Dumnezeu. Ei sfnt scufunda) 1 cu totul fn be|ia credintei, a nadejdii nefndoieinice si a iuhii ^ta <de Dumnezeu, dar mai al^s In bet. ,a tra, "i covfrsitoare a valului de viata ce le vine
I

tiumiK
1 1

eiasca cea ascunsa ochilor

trupului

si

descoperita

11

Credin|a tare da o statornicie i o linistire de grijile care FSThk, III 3B. toata ,m ...... mult credinta din experien^a unirii cu Dumnezeu, izvor a
i

ii

|iirbiri.

proprie oricui, chiar si animalelor. Cunostinta unor .mm ,i .. HTiisibile e lucrunle sensibile si MiNilfi, caci implica o putere de abstragere de la .imi caci surpnnde .... >., ircdin^a e mai subtila si decit aceasta cunostinta,
i

dll

Dum

nezeu. Sf. Isaac Sirul zic^ :

sune^ul tau. Boteaza-te pe tine f/1 vei piutea urea" 127 )(pp. ck, cap. 31/ P-

Scara Imparatiei acesteia este l,ne insu spalfndu-te de pacat

.

Tema se a a si la Calist
*

fnauntru tau, ascunsa In si vei afla acolo trepte pe care

Catafygiotul.

mai tnalte, sau a persoanei. Cine poate defini persoana tn defnii(u exacte ale ile ei mereu noi? Ea nu poate fi cuprinsa i,. .......ui.-Mai lucrani mult, cine poate defini experien|a prezentei si ,1. u attt mai reahta(i, Credinta e modul de sesizare a celor mai subtile 1... >iiinnezeu? cunoastere. Caci numai credintei i se dezvaluie persoana H 111 il Rublil mod de iA In- rcdus* la obiect si nu poate fi redusa la obiect.
,m
..

.l.ianicelei

56

57

^?f

'

in

Duhul

celor ce se ospateaza la

masa

lui

Hristos, prin umblarea in leg!

li

,i.

ii.tl

vostru eel din ceruri le hrSneste

pe ele.

Nu
6,

Lui,

cum a spus EI insusi: De veti pazi poruncile Mele, voi trimite vou3 d
Duhul adevarului, pe care lumea nu-L poate
s.a.

,fl

voi, ingrijindu-se, poate sS clc? Si cine dintre

lai

Mingiietorul,

primi;

si

Acol
i

inMuturusa?

pentru haina.de ceva

ingrijiti?"

(Matei

va va inv^ta pe voi tot adevarul"

(loan 14, 17; 16, 13);

si

iarasir'jpinS

va veni Acela, care este desSvirsirea tainelor, si ne vom fnvrednici in aratat de descoperirea lor, credinta liturghiseste intre

chi;
1

Dumnezeu

si sfin

va ingrijiti zicind: ce vom minca sau .1..: Ded nu acestea le cauta neamunle. Sue nbrgca. Caci toate ,-vn de toate acestea. Cautati mai trebuinta ,1111 ceruri ca avcti

noi sa ne invrednicim de ele prin harul lui HrisL insusi, acum ca de o arvuna, iar acolo in ipostasul (temelia) adevarului, fmparStia cerurilor, cu cei ce-L iubesc pe El" 1
si
.

taine neg raite -

Fie ca

de
si

C ) Trebuiesafiipasnic. Iar pentru al treilea lucru, adica pentru trebuin a fi in P ace cu toti, sS-ti fie indemn lamurit cuvintul
fericitului David,
al purtatorului de Hristos Pavel, care striga

U
1

,,

|,

nl
,

,,,,,/cusidrcptateaLuisiacesteatoatesevoradauga miine, cad ziua de miine se va ingnji ,,., ijiij de /iua de iuiaicaei" (Matei 6, 31-34). /.I. -i griji, sanucauti lumina ,ac:.,Denute-aieliberatde
i

..l

i.

ftrarul zice si el:

I,,,,. i<a.

Un

c
L
,

mai rasunator

multa este celor ce iubesc legea Ta si nu este lor srninteaia" (Ps. 1 18, 165); si: Am fost pasnic cu cei ce urSsc pace H (Ps. 1 19, 6); si: Cauta pacea si o urmeaza pe ea" (Ps. 33, 13). Iar al doilc zice: Urmeaza pacea cu tot! si sfintenia, fara de care nimenea nu va
trimbita.

Cd dinl zice: Pace

decit

i.iu.
,,,

uupul

Caci linistea ,v,uicindrcptatite.Celceadobinditlinistea,nuseva nemincinos este Cei ce a fagaduit Caci

sau.

de par tulbura ochiul si o este lepadarea gindunlor sifir

vedc,

'

pe Domini" (Evr. cu toti" (Rom. 12,

12, 14);

si:

De e cu

putinta, pe cit tine

'

de voi,

lucru, adica trebuinta de a tacea, tulx-sti tiicerea. Al saselea aceasta: ';,, nviniului. Dar zice cuviosul Isaac si despre
.

fiti
;

in pad
,

18).

limba de

la birfire,

pazeste inima

lui

de patimi;
si:

sjicel

fi

d) jrebuie safii neimprastiat. Iar al patrulea lucru, adica trebuinta do neimprastiat, ti-1 va arata cuviosul Isaac, care zice: Daca pofta e rodu!

de
i

.i

M ,i,

,,

vede v,ctuiriitalcpeuntalersitacereapeceiaialt,veiana
patimi,
4
.

in tot ceasul

pe Domnul"-,

and

simturilor, apoi sa taca cei ce sustin ca pazesc pacea mintii cu imprastiata". Si: Cu cei imprastiati sa nu te insotesti" 2
' .

atennJ
,1
i

de toate iubeste tacerea ca ea grcu" Si: Mai presus Si: Mai sa se apropie de el" i limba n-are putcre
.

e) Trebuie safii fara griji, sau neingrijorat. Iardespre al cincilea 'lucru, adica despre trebuinta de a fi fara griji si neingrijorat sa-ti fie de invataturl

,
I

lli;

apoidintaceresenasteinnoicevacareneconduce
.

>,.,

Pentru aceea, va zic voua: nu v3 ingrijiti in sufletul vostru ce veti minca, nici pentru trupul vostru cu ce vflj veti imbraca. Oare nu e sufletul mai mult decit mincarea si trupul mai mull
decit haina? C3utati la pasarile cerului, ca nici
1

ceea ce spune

Domnul

in Evanghelie:

,,

vei simti ceva ce se naste din tacere. De nl >mnezeu sa ..... . ^inmin^ u\\ n r35ri tie. din aceasta" aceasta nustiueuce lumina itivarasari tie ,, , icl,
i

M
,.

,,'
,

M
j

spre Adtncurile suHetului, cu transparent lor nicrd transparenta.

1

(, r

iii|cumplucugetareatotaldelucrurilenecesaretrupului;otrag

,!
,,,.,,

. r ,.Cugc,areanu

m aiepreocupatadesensulv,etn.Acestsensnu
el.

nu seamana,

nici

nu secern,
..

m ai

e loc

si

timptn suOet pentru

Isaac

261-262. Cre^mta a doua, mai inalta, e o vedere in Duhul a bogatiei bunatatii lui Dumnezc!. venita in sufl^ ce,or <* au implinit poruncile Lui si, punfndu-se,' prin aceasta, legatura dc iubire cu El, $'- subpat vederea ochilor duhovnicesti. Ei se hranesc din aceasta bogatic de la o masa dumnezeiasca aflata in ei fnsisi. Prezenta acestei bogatii in sufletul cuiva r ului *ns ?*i caci El le face proprii si intime prezenta sufletului. Dar in viata pamintea.sc A f aceasta bogt ,e nu e In mod deplin descoperita. De aceea credinta are Tnca un rol in aceasit viata. Ea e liturgh.sitorul care ne face cu putinta trairea acestor taine.

Sirul^a^^^eiTaa^r/^ed.NichiforleromonahuI.Atena, 1985 cap

ii

.,

KS, 1109 D,

1112 A.

65

II

II.

l'l">.

<

.-.

'"

D^

si si

mijlocitoare intre no! Dumnezeu; e ca un ochi care e necesar si totusi ca un ochi in care e prezenta, prin reflectaic in acelasi tirnp pnn lucrare directa, lumina, puterea si bunatatea ce iradiaza din

Dumnezeu

,i

sa nostru e lucrator. Qnd vorbim e tmpiedicat .., m. In ulcere, adtncul care atrage cu putere pnvrea spre tnttlnestc cu Duhul dumnezeiesc, dumnezeiesc. care e dincolo de el, s, dm tnt.ln.rea tlncste cu Duhul I sau ma, dect. el si cei carora le-o comun.ca pc- care nu o poate ? ti cum se comporta^ eft prin fe.ul cum arata si , a'nu .III prin cuvinte, ce se tacere. Tacerea pnnde mai bine tama .... rcva cue tc duce iarasi la
. ,

Neidenttficat.

58

59
"

'

T3cerea este taina veacului viitor. Iar cuvintele sint uneltele lu 1 acesteia" Iar Sfintului Arsenie, asa i-a poruncit a doua oara glasul di
Si iarasi:
.

.1

primeste, stlrneste pe cel ce a dat sa Ml,u,uirca cclui ce nu multumeste pentru cele dccft cele dinainte. Cine
i

nezeiesc: Arsenie, fugi, taci, linisteste-te,

si

te vei

mintui"

2
.
I

g) Trebuie s& te linistesti. Iar despre ai saptelea lucru, adica trebuinta de a vietui linistit, sa-ti fie vrednici de crezarea spre

desprS dovedirj
i

miiii/i-su-

. lll) scator(mincinos)sinedreptsi!ncelemaiman spre om este inima ce se misca Dumnezeu

.

i darul lui

SfTntul Isaac. Cel dintti a spus: Linistea esl inceputul curatirii sufletului" 3. Iar ceiaialt: Sfirsitul linistirii e tacerea 4 privire la toate" . Cel dintti a aratat prin aceste cuvinte, pe scurt, incepui
si, iarasi,

Marele Vasile

in
<

<i<

calauzeste ispita spre suflet, este ..uctata. Iar ceea ce 2 inima" . Si Gura care mult umeste ., ,
sr

iniscapurureain
3
.

Imhc(

Dumnezeu; si in inima in care staruie uvintare de la

'

'

" m

Vechiul Testament s-a spus: pacatuit? Linisteste-te" (Fac. 4, 7) si, Opriti-va si cunoasteti ca Eu Domnul" (Ps. 45, 10). Scararul zice si el: Lucrul premergator al linistii lipsa de grija in privinta tuturor lucrurilor indreptatite si neindreptatite.
ei.

linistirii, al

doilea, sfirsitul

Iar in

sin
est

cel ce se deschide celor dintii, va

C
i|

neobosita.

Si, in al treilea rind,

Hv r Mw r v^v W.U!
Si, iarasi,

w ii-au uuuiiiuii pnmui lucru (iipsa ae

si

Apoi, rugaciunc lucrarea nefurata (neabatuta) a inimii. E pri ateasca simai

celelalte.
;

cadea in

noulea lucru este sa cunosu ce .,,,., unosn neputinta ta. Al sa. Aceasta sa-si cunoasca neputinta .l,s,c cel ce a ajuns profetului David, In care z.ce: la psalmul VI al .nlnte 6,2).SiinaUa parte: Eu uun.-.cA ne P utinciossint(Ps.
I

" .,i harul" a 11.11 ui

ocaraoamenilorsidefaimareapoporulm

(Ps.21,6).

i\-J.

grill
i

lucreze pe celelalte doua (rugaciunea

lucrarea inimii) cu judecata"*

.
:

se face lui .,L . este .,. hui va ana cine

n
j

care cunoaste neputinta sa, pentru Ivriciicste omul temelie si radacina si inceput a toata
cimti cm adevarat neputinta sa, sevasimticu
.

*.

spune

Sf. Isaac:

Dorul celui ce se
si

,u
I

.,,

din starea umflata

4

'si

goala, care-i

imuneca

linisteste este asteptarcu

Cel
purta cele ce trebuie sa
trebuinta de a
le

nu
suportam
>entru

sic sistrajuire" .Si:

.,1c
w

Omulcareaajunssacunoasca

poaid
lintol

sa le

rabdam in

tot felul

6
\\

r-J.imaibfirbfitJe
I..,,

desavirsirea smereniei" . a ajuns la J ------incerc&rile. Cuvintul ce ne-a

mai ramas

indrumator Sfintul Pawl care porunceste: In toate multumiti" (l,Tes.5, 18). Deasemenea,cuviosnl
pierdem trairea depiina a acestei taine de-o bogatie indefiniil fncepem sa rupem parti din ea, care toate la un ioc nu pot reda indefinite, fn tacere cmi oarecum fn mijlocul ei, identificat cu ea; prin graire te detasezi, te departezi de ea; tn cuvinlj pnnzi numai ftsii dm ea, nu mai traiesti fntregul si fntregul acesta nu poate fi combinat din fisil, pentru ca mfinitul nu se poate realiza din combinarea partilor limitate. Desigur nu e vorba do tacerea diplomatics, ci de tacerea care e semnul scufundarii tn infinitul dumnezeiesc prin
adtncul inimii.

multumi pentru

orice, sa-ti fie tie

limba sa o exprime,

cu .M. -,iiipiiriceausatise!n in\p]

ta

de not, vorbe^te despre atisa h numarul celor zece infatisate infrunta cu rabdare mcercanle |mii barbatie si de a infri

'

Asculta

cad
I

stapiniilor, a stapinitorilor ,, i.orilor, a rautatii intru cele ceresti duhurilor l.i.

.

*******
(Efes.6,

impoiiiva iva

'
I

Prin tacere ne ridicam tn planul infinitului si al indefinitului, trait fn cuvinte expnmam lucrurile distincte ale lumii acesteia si coborfm

Intcll farfl

din lucrun finite; cuvintele neatrag fn fngustimile lor facute pentru lucrurile marginiteale lunm dinafara.
2

deplin Prin fn lumea aceasta compual

mod

mm
,..

M
.

..."

s-au facut partasi toy, iata ca ccrtare, de care Pe care-1 iubeste Domnul .1 12, 8). Si:
(Evr. r
r

,M.H,l,Kcarc ,.
I

iprime^

Acta Sanctorum, Propylaeum Novembris,

Sf. Vasile,

M-

'<.

fn

8, 3; col. 665.
3

Synaxarium Constantinopolitanum", Mai r

"
'

A
5

EpisL cdtre Grigorie despre singurdtate; P.G. 32, 228 A. Op. c/V.,cap.79;P.G.304.

;',;

V
'

,,

:,;;; c ,;:!ccu nimic

o inima deschisa \ai\. De aceea i.. m *cte lui Dumnezeu " , "' inchisa tn sine. Ea nu vede darurile ""J c rti o ( " Dumnezeu, sau de .a a.ta peruana. de .a

/S
Ea

T La

este

nimice^te prin critica

si

ceea ce pn,neste.

Scara XXVII; P.G. 88, 1009 B. Op. cit., cap. 34, p. 152. Cine s-a tmpacat cu gfndul ca va muri nu mai e nelinistit de nimic, Iar gfndul morpi nu-1 mai sperie pe cel ce crede ferm fn via|a viitoare.

it

60

61

zice

si el:

Barbatul neispitit este necercat" (Iacob

1,

12)

Iar Sfintul
I >

t\

Ecdicul

zice:

E de
fie

nezeu, sa nu

trebuinta fiecarui crestin, care crede drept in cu nepasare, ci sa astepte si sa primeasca totclca

incercarea, ca atunci cind vine sa

nu se mire,

nici sa se tulbure, ci sa ra
Ill
|

greutatea necazului
ta

si

Cearca-ma, Doamne,

sa inteleaga ce spune, psalmodiind cu proor, si ma ispiteste" (Ps. 25, 2). Caci n-a zis: Cer(
.

nu este cineva caruia sa nu i se para amara atiapal cu fierca incercarilor. Dar fara acestea nu e cu IK iliihimlrascl sflnatate puternica. Insa a le rabda nu sta in ! oi. 10, 13). C5ci de unde ar avea vasul de lut puterea uir,! apei, daca nu 1-arintari focul dumnezeiesc? Daca ne

mi

nhoscasd

Si

'

<

ii

ilticlu

m< cu

smcrenie, cu dorinta neintrerupta

si

cu rabdare,

nimicit pe mine, ci m-a indreptat pina la sfirsit" (Ps. 17, 39) 1 Nici nu cerceta pricina incercarilor tale, de undevin, ci roaga-te lui Dumnezeu sa le porti cu multumire, cum zice Sfintul Marcu:
incercarea,

m-a

m
n.i
i

pilml In Hristos Iisus,

i 1

Domnul

nostru"

1 .

Intelepciunea luiSirah:

Daca

te apropii ca sa slujesti

Ve.
I

'Mini n vruiui iM\ y prcgateste-ti sufletul

lii

pentru incercare. IndrepSir. 2, 1-2)

2
.

nu cauta de ce
si

si

prin cine a venit,

.

multumire

fara sa
lui

tii

minte raul" 2 Si

iarasi:

cauT3 sa o rab/J Daca nu e usor sa alii

)\

a hell

s i s;l

n u te grabesti in vremea asupririi" (Int.

ncdfljduim in

Dumnezeu
El

si

s& asteptam de la El ceea ce ne

vreunul sa placa

Dumnezeu

fara sa fie incercat, se

3
.

cade sa multumim
fata
si,
)

rVuncfl ancora nadejdii in

Dumnezeu

care poate sa Caci

Dumnezeu pentru

tot ce ni se

mtimpla"

Si:

Tot necazul da pe

iM >IA
I I

de

la

sfirsitul eel

de folos

al incercarilor.

sufletului daca acesta tinde spre cele de-a dreapta sau spre cele de-a siin De aceea, once necaz ni se inttmpla, se numeste incercare, dind celui n;i
la el

i.

ii

M.mnc/eu, care nunevaiasape nois&fim incercati peste .1 ini|>rcuna cu incercarea va face si sfirsitul" (1 Cor. 10,
lucrcaza rabdarea, iar rabdarea probare, iar probarea |dca mi rusineaza" (Rom. 5, 4) Si: Cel ce rabda pina la
in

cunostinta voilor lui ascunse" 4

i/nl
ii

pe linga multe allele, spune si acestea: Jncercar* de folos pentru tot omul. Daca e de folos lui Pavel, sa taca toata gura se supuna toata lumea lui Dumnezeu (Rom. 3, s Luptatorii sint
ca sa-si sporeasca puterea
ce-i

Iar Sfintul Isaac,

il<

'

mini
4

44

(Matei

10, 22) Si:

19). Iar

9)

mceK
pci

ii

'-ne'

(Luca21,
*

Jntru rabdarea voastra fratele Domnului graieste

9

veti asa:

lor, cei increzuti sint incercati

pentru ca din

I'M.

mi.

s.l

vatama, sa invcte sa se pazeasca pe ei; cei adormiti sint incercati

fie ajutati

socotiti, fratii mei, cind cadeti in 7 >

multe

feluri

de
iar

itnl
*

i
i

probarea credintei voastre lucreaza rabdare;

ni ci
1,

ca sa

sa se trezeasca; cei departati de

pentru ca sa se apropie de El; cei ai lui sa se salasluiasca cu indraznire in casa Lui. Nici un

Dumnezeu sint inca. Dumnezeu sint incercati pent, u

fiu neincercai

>

'

Iih

desavirsit, ca sa

fiti

desavirsiti si intregi, neavind

l.icoh
lii
it,

2-4). Si: Fericit e

omul care rabda

ispita caci

v.i

lua

cununa
1,

vietii

pe care a fagaduit-o
sint

Domnul celor

pnmeste bogatia casei tataiui sau, ca sa fie ajutat de ea. De aceea, D, nezeu incearca, mai intii, si bate, apoi isi arata darul. Slava Stapinului c. prin doftoni amare ne da bucuria sanatatii. Nu e om care in vrcnj
*

i i
'

"( Iac)h
|
I

12). Si:

Nu

vrednice patimirile timpului

*>H
I

<il iii
i '

Kabdarea este din efortul nostru, dar acest efort nu ne-ar fi >iiiinuv.eu. Sinergia, sau colaborarea omului cu Dumnezeu, are un
1

99.

Antholopon giomicum

lu

I,.

pe

<>

P.O. 127, 1029 A; Filoc. rom., vol. IV, p. 281. Despre cei ce cred ci se mmtuiescprinfapte, 198; P.O. 65, 960 A; Filoc. rom. vol.
I;
,

parte efortul, pealtaajutorul dumnezeiesc. In efortul nostru

'

pi.
i

Ah?
4

P ClL 2
'

'

grS
Op.

-"

I,

p.
i

/ni iijutorul dumnezeiesc, facind posibil acest efort, dar acesta l noMiu. Neostenim pentru ca primim puterea sa ne ostenim, dar ne
1

IOC Cit
-

'

Fi,OC

rom

kV

loc cit
-

P a,e dCVeni C PilUl Mrbat d3C3 DU arC

'

rice incercare ne da putinta sa ne fij

i
i

in

i.i

laud cu osteneala mea, ca fiind

il.

numai a mea, dar partea mea din

-

prilejUl ** InVinga dif3

I

Minim vi

i"i'
I

'i

lui

Dumnezeu, pune in miscare

puterile

bune ale fiintei sale. Dar

cit 204; P.G. loc cit.; Filoc.

rom. vol

I,

,Cap 48, P. 198 Pentru fiecare om e rea tnttmplarea care se opone unei al<< 8 o ., C **"""" d ?i *" nUmeS,e Incercare ?*"* cel cu a P'" "J*"* ascunsa spre lauda oamemlor, e fncercare cuvtntul de osfnda, sau de neapreciere din mil a C CC "" "? 3CeaSt5 apleCare as,fel de fn'taplare nu-l doa* prea mull aceea f.ecare incercare e leac pentru o boala ascunsa, daca se suporta cu barbie si se cl,l un fel de nepasare pentru ea. ' *

-?P

'

V^'J^l*"?

p.

270.
1

"

j I'^'iiiiilrtontrare.impotrivainfrinariisetrezescdorinteledeplacere,

"

3;Cr"62

1.

'

mn
'

'

'

'I'M-comoditateetc. Numai staruirea in cele dintfivaslabi puterea |"nii"steTncercarinutrebuiesasegrabeascasaterminerepede

I
1

i"
1

lust usor.

Trebuie fnfruntate

si

vestejite

timp indelungat, prin

m
Igl
il

mm

.<

u rcpetate.

Numai

'

asa sint slabite cu adevarat.

hum iiMMmi.uk-osebit.Elincheiepeceldinainte.Cacitncercarileserabda

63

,cvcivcdeadinnouinpoarta!mparatiei,peun /He

*'*

de acum de slava viitoare ce vi se va descoperi" (Rom. 8, 18). Si: Astcj am asteptat pe Domnul si a luat aminte la mine si a auzit rugaciunca I 1 si m-a ridicat din groapa necazului si din tina noroiului si a asezat pe f picioarele mele si a indreplat pasii mei si a pus in gura mea cintare noua, ifl Dumnezeului nostru" (Ps. 39, 1-4). De asemenea, si fericitul Simeon M frastul scrie: Sufletul legat prin lanturile dragostei de Dumnezeu souhHI
n

...

./

.,.

,,,

,,1-cricit

.--^^^^^sss
(Ps. 111,1). Si:

aruI

teme de Domnul, intra barbatul care se de Fericiti toti ce! ce se tern

HI

ca nimic patimirea. Cati el se desfata in dureri

si infloreste

in

patii.

cese tern deEl' (ft5.33 ,19 -|: ,. ,, i.pscsteceva celor (P s. 127 4>Si omul carese teme deDomnu uvlnia
-m-~eu~ *~ .*<v/*1 vp.ar.nlui c.a.^earamineinveaculveaculm
irS. lo\ lU).

nepiacuta
soeoteste,

si

cind nu patimeste nimic intristator pentru Cel

si

iubit, an

,. iK
,

mai degraba, ca patimeste,

fuge de tihna ca de o pedeaj

,

17.

Despre frica de Dumnezeu, care este tndoitd: una a celor incep&tor

celor des&virsiti.

si

aha a

fncu dintii es e Semnul I'etru Damaschinul: | Iar al odd despite ,ic pe el, ca eel ranit de fiara. m or .< u '.nedeschimbare.Cacinimeninueneschimba pururea de ddere trebuie sa ne temem
,

Wv

d
.

,,. ,,vas,a
:
1

Nu
Dar
cea

trebuie sa ne lenevim a vorbi

despre frica indoita de

frica desavirsita

Dumnc
i<

teacutntelegere,sileste-tes a .M ,UMeaceS

uunune

ni se

pare

ca,

vorbind numai despre

dupa

incheiat cele opt capete, am nesocoti ordinea. Deci sa vorbim

dintii, caci Sfintii Parinti

si

despre

.,

au asezat

frica

dupa credinta.
'

tuturor faptelor bune ..vMoare a comorii tuturor poruncilor ,,,.1,,-p.atisprelucrarea

,

Dad o at pe
Domnului

a)
frica

Despre frica dintii, sau a tncep&torilor. Sa stii, deci, prea iubitcj de Dumnezeu este indoita, una a incepatorilor si alta a ci

; ,
in .i.-iu
,

,,,
.'

vi,

..uiniindpecalealor.veidobindisifncadesa^rsua . :~ ^ilo ttnniilui DuiMiezeU. mila Bunului Dumnezeu.

tutilor si prin
.

desavirsiti.
frica

Despre cea dintii s-a scris

asa:

Jnceputul inetelepciunii
, ,

de Dumnezeu" (Pildel, 7); si: Veniti, fiilor, sa ma ascultati, Domnului va voi invata pe voi" (Ps. 33, 11); si: ..De frica Domnulul abate fiecare de la pacat" (Int. Sir. 2, 7); si: Unde e frica, acolo
f|

onmcilor si pentru creamm in ,,,., ir

w< ,~~,~~
de

.,,.,-,

pazirea poruncilor"

(Int. Sir. 2, 16). Iar

cuviosul Isaac zice: FrioJ

si

Dumnezeu

e inceputul virtutii, dar se spune ca este

rodul credinic^
,

ea se seamana in inima, cind cugetarea se desparte de imprastierea lu adunind gindurile sale cele ce umbia in imprastiere, in gindirca| 2 viitoarea adunare a tuturor" si: f nceputul vietii adevarate a omului frica de Dumnezeu. Dar ea nu vrea sa ramina in suflet o data
<

,,

Caci insusi Domnul nostru , ma -.,-, L*t* noastra. uuai vww iiwov*. .mam pierdut sufletul tfu privinu aceasta, ca, cel ce si-a ,. n va mintm" (Marcu 8 35). Bvanghelia Mea, acela se Dum tnst se indoieste crede si nu ,,,-ntru :,
.

n I)1

nostru Itsus Hnstos, dc dragul credintei in Domnul nostru ,.ocere,sadamcubucurieptnasisufletu

'...
...

mai trebuie S*

stii si

aceea

^ffig
d y

M
,

mprastierea"
1

3
;

si:

fntelepteste-te ca sa pui temelie in caiatoria ta

frica

,,

nusu-sMintuitoruUesteinvtereasiviatasitotceeste

Neidentificat.

Op.

cit.

cap.

|,

p. 1. fn text: fn viitoarea restaurare".

Lumea e acum dezbinata

prin

\u
1

Mintea trebuie sa nu se mute de la un aspect al lumii la altul conl| ci gfndul la refnnoirea armoniei finale a lor s-o vada de pe acum readunata m Cel Unul sj sa luclj pentru aceasta readunare, contempltndu-L pe Acela de pe acum m toate. Aceasta nu e oconstr de castele tn aer, ci o ancorare in realitatea cea mai de temelie a tuturor.
Pornirile ei suit contradictorii.
3

::
1,1

:,
'.i.

,'

,r p .

. - * *"
**. sa f

Op.

cil, cap. 2, p. 3.

Frica ne face sa attrnam de Dumnezeu.

tmprastierii mintii tn lucrurile lumii, privite tn ele tnsesi,

aceea ea e conin in afara legaturii cu Dumnezeu,

De

;::,;:;:iXnru
I

h^

**
65

nu poate ramine tn

suflet

tmpreuna cu aceasta tmpratiere.

64

mi

|'i

ioi eel ce crede in

B S3 nu p,ara,

mai plac umbiarile pe afarl Caci, Jmparatia " mnuntru nostru" (Luca 17, 21) Celu i ce o priveste acolo' si mi rugaciune curata, cele de afara i se par triste si urite".
K

obtfnuii, nu-i

si

sa alba viata vesnka'

Ha 1

ifil

. J
H

<

iniic

s1

alii si

aceasta ca, ajungind tu acoEo,

nu trebuie sa

taci si

I'M in nclucrare, ci da-i

rugaciunea:

Doamne Iisuse Hristoase,

I>tiinnc7.cu,
.1

fmoarcere, pe

dn.li

L
f
'

''

"""^ "" pre0na

c<

cu Hns,<K

i-Hfl
-

miluieste-ma, ca lucrare si gindire neincetata si nu se opreasca din aceasta. Caci,' aceasta, tinind mintea
<

. Slim* win re.m,> . ^. cuseuri?

,&&&&! 5SS" */' -* P 7c

raai rn,ii

KT

"*

/"" "Wfiimn

n,et0C,a care a ) 15 s ' ">

ii<

cu neputinta de prins
si la

si

de atins
1
.

de atacurile dusmanului

-i

lubirea
.|

dorul de

Dumnezeu"

ill

"<""Mm
i
_

)ime acest fericit Parinte, avind ca scop de capetenie ca, prin lei inctode naturale, mintea sa se intoarca din ratacirea si
,

m Vim

spre luare aminte

si

prin luare aminte, sa se fnsoteasck

^ a
'

il

|i

uneasca cu rugaciuaea, iar apoi sa coboare V ndicS cu rugaciunea, si sa ramina pu rurea in ea. Aceasta a mi oarccare alt barbat dintre cei inteleptiti de Dumnezeu,
ii,
i

nu- insAsksi asa sa se

nu i"d.ilnraiisatamailnainte,caunulcea cunoscut prin cercare Mm. lucrare2.

ruiturala prin inspiratia pe nGri si despre chemarea, iK'mmt/ui Iisus Hristos.

i

meh xla

\\

a caidurii

Acesta, fiind z

pSS?2SSB Se D "
'

caidura ei

SSS SStnS? I ^ ?
aE n f
in

aC6aSta 6Ste

Mr ei s

nUU l"' ' Z1 S b,ne

'

P ricinu ^area vietii ? SUflarea <suflul sS-si dc, ) P entru pridnuiasca buna tem

Milnh

SluJ itoruI ei >

^coros si a,unS
a rest

JL< spfe .

intrfnd acolo mintea

de bucurie Asadar
Caci

-^:^ssfs X J
?

J^S^
J

peSd SfSr
o P

16

^
ta

p ^ Pl^H
i

aceea ca, daca vom >'...,. i, usa coboare in inima,o data cuintrareaaerului, vom mintea nu incepe sa coboare inainte de a fi renuntat la

cm
I

vfidit celui

iubitor de fnv2t2tur2

si

ili

ii

sc
,

fi

"..in.

de a se fi golit, nemaifiind stapinita deeft dc chemarea numelui Domnului nostru Iisus

incut unitara,
si

" ,i rfndUi3,a PCntrU

'

inim3 atr '

nd

H
H
Iaf
i

Incl "...

dc acolo
fcluri,
i"l"<

he
ii
j

indreptindu-se spre cele de afara, sau spre se imparte (se ravaseste) chiar fara sa vrea 3
si
,

S Hi mimea
'

'M
'

lerstedin Metoda" dm tom* vol VII).

l.i

lui

Nichifor din singuratate (Filocalia gr.

satr CU Suflarea in inima J b are

Se

introdu -

nesp^

'

""*" CU SUfletUl "

um P le de P J
l

(rii;orieSinaituI,careacerutcarespiratiasa nusefacaprea i.'m ..m pomenirea lui Hristos sa ramina mai mult fnautru, sa fie mai up mI pe care-l reprezinta Hristos (Filoc. gr. ,ed. Ill, vol. IV,p. 71-72. mI II) Mn.xl.i arc ca scop ca omul sa devina const ient la culmede
.i
I'

nlii/ic

sine

'i
'"
1

>"!.....

/Mi.(iindirealaHristostntaresteccnstiinVdesinesiconstiin^a
Hristos.
ir

I'M /rnici lui

v

alirmase ca mintea ia chipul continutului ei: daca acesta e i, nu In. i;im ;i d, iar daca continutul ei este unul, se unifica si ea. Dar ml 'm.i, nu c mfirginit, mintea poate starui in el. Altfel va'cauta sa
lui in

"

h jmiii pc care-l cugeta cu allele,

sarind mereu de

la

un gtnd

la al-

66
67

21.

Dar

si

dumnezeiescul Gurd de

Aur

si altii dintre Sfintii Pdrinti

de
i

\ hirtisi

despre respiratia pe nas, impreund cu luarea aminte

la

nostru

mrnirca lui Iisus induntru inimii.

lintul loan Scararul scrie
II

m/m/7 \

Iar ei

spun cd aceastd rugdciune e: Doanine lisuse Hristoase, Fiul lui

i
*

si el:

Sa se lipeasca pomenirea
1
.

lui Iisus

de

Dumnezeu, miluieste-md".

llarca ta si

atunci vei cunoaste folosul linistii"

Iar Sfintul Isihie zice:

linistesti

De
si

Dar spune si Marele Gura de Aur: Va rog pe voi, fratilor, s5 nu caicati 2 Iar putin mai incolo: si sa nu nesocotiti niciodata canonul rugadunii" ,,Monahul trebuie sa spuna neincetat, fie ca mantnca, fie ca merge pe drum, ca face altceva: Doamne lisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, fie miluieste-ma". Si apoi: Ca numele Domnului Iisus, coborind in achncul
.

asadar, sa acoperi cu rusine gindurile si sa te .am ezi cu usurinta trezvia in inima, rugadunea
. ,

cu bucurie

lui Iisus sa

se lipeasca
.

As u ilarea ta si

vei

vedea

cum se implineste aceasta in putine zile"

si

'.

Ce I ce

voieste

sti

vegheze cu mintea,

mai ales incepdtorul,

trebuie sd

inimii/ sa umileasca pe baiaurul care staptneste peste intinderile ei, iar sufletui sa-1 mintuiasca si s3-l faca viu. Deci, staruie intru numele Domnului

in

vremea

rugdciuniif tntr-o chilie linistitd si neluminatd,

si

pentru a-si

,ut,astfel, in

chip natural, mintea

cugetarea din revdrsare.

i

ca inima sa primeasca (sa cuprinda) pe Domnul si Domnul sa cuprinda inima si cei doi sa fie una". Si iarasi zice: Nu despartili inima voastra de Dumnezeu si staruiti si paziti-o pe ea totdeauna cu pomenirea
Iisus,

mai sus, si rinduite de Sfintiii si marii accca, pe lingacele aratate de noi, despre rasuflarea prin nari si nun, potrivit marturiilor infatisate a cugeta si veghea inauntrul inimii, in pic ucbuinta de a ne ruga side
i

>

Domnului nostru Iisus Hristos pina ceseva sadi numele Domnului in inima
si

in n ul
I

nostru Iisus Hristos, Fiul

3
.

lui

Dumnezeu, si in sfintul si mintuitorul

aceasta nu va mai gindi la nimic altceva declt sa se preamareasca Hristos

3
.

invoi"
tul.

numai mintea care s-a

ridicat la

un continut

infinit, fntructt s-a ridicat

din preocuparea

i.l

subiect indefinit cele din afara si din lucrarile ei referitoare la ele, s-a Mors spre ea insasi ca de mintea lucrarilor tndreptate spre ele. De aceea, Dumnezeu eel infinit e contemplat de al viceversa. (Tema revenita la ea tnsasi; mintea ce se experiaza pe sine, experiaza pe Dumnezeu si aceasta e dezvoltata mult de Calist Catafygiotul).

de a cere de ste sa vegheze cu mintea in seama in vremea rinduita pentru rugaciune, lotdeauna, dar mai cu precum invata si poruncescdumnezeiestii inn colt linistit si neluminat,

mime

Si

la Ei miia,

mai e de adaugat si aceea ca, eel ce se inima, si mai ales incepatorul trebuie sa

experia tn stare de rugaciune, caci tn acea stare comunicare directa cu El si simtim puternic ca de la El avem toate. Dar pentru noi stntem in Dumnezeu se face accesibil in Hristos. Ctnd mintea se aduna din toate, se aduna in Hristos si indefinit roaga tn El. Dar si tnauntru inimii. Caci inima este, din alt punct de vedere, adtncul se descoperita In starea ei emojionala, sau este o alta latura a ei, prin care se deschide
1

experia pe

Dumnezeu tnseamna a-L

care au avut experienta acestei preafericite lucran. nun si clascaii se imprastie in chip natural spre cele u'.rc, privirea si vederea ochilor pricinuiesc Impartirea cugetarii, ba o si ne si vazute si prin aceasta
i

si

o fac de multe feiuri, prin inchiderea

ei,

cum

s-a spus, intr-o

al mintii,

Hristos. catre Dumnezeu. E un adfnc care nu se Inchide in el, ci se deschide tn Dumnezeu, sau in Ond se inchide, se acopera insasi inima. Omul devine fara inima"; Hristos aflat in inima De deschisa si descoperita, prin adunarea mintii din tmpratiere, e una cu Imparatia cerurilor. ,,Metoda" lui Nichifor se spune ca mintea aduntndu-se in inima, afla acolo Imparatia aceea in

ce creste si ea continuu si e pururea vie si ci tntr-o simtire umeda" .nima statica, numele lui acest ingles nu mai poate fi cugetata fara in iubirea ci lata de Iisus. Inima in poate ti care o ^ine tn aceasta miscare, asa cum nu I,,,,, gfndirea la El si fara iubirea Lui
i

<

gradina fara

pomi sau
88,

fara

planta\ie.

.,.u,i
/
>

XXVII; P.G.

1112 C.
80; P.G. 93,
1 537

cerurilor, tn care nu se mai satura sa ramtna.

2 3

EpisL cdtre monahi, plina de

tot folosul
Iisus

si

privegherea (neautentica); P.G. 60, 752-753.

.,..

Numai cu numele Domnului

poate

fi

inima pazita. Altfel pune staptnire pe ea

i.
i

placeri, care o balaurur', stfrnind in ea iubiri mai putin curate: iubirea de sine, iubirea de inferior. fnchid propriu-zis fntr-un orizont marginit, tntunecfnd-o si pasionind-o tn mod propriu Inghitind" fn ea pe Domnul Iisus si Domnul Iisus tnghitind-o" pe ea, ei fi devine

orizontul infinitatii
nesfirsita.

si al iubirii

curate,

de

adevarata depasire, aflata tn Hristos, sau

insasi in

Ea nu mai e preocupata de ea
lui Iisus

mod

egoist; ea

ti

lumina Lui Tmbra^iseaza pe to^i si pe

Se recomanda v obisnui ritmicitatea netntrerupta a rasuflaru, pentru a se m imcnirii numelui lui Iisus de Nu e nimic bizar in aceasta legare a vietu ir si ca aceasta ritmicitate netntrerupta. fiintei omenesti. ii ^iduhovnicestidetrup. Aceasta eo lege a tnsu^i, e este Hristos, ne rugam tnauntrul lui Hristos u rugtndu-ne tn inima in care si ne rugam si tn numele Lui, prin a carui pomenire si gtndire noi ne introducem numele lui Hristos, chemat de noi, punmdu-ne in iristos. In sensul acesta tnsusi
we cumpdtare si virtute II,

A; Filoc. rom. vol. IV,

,

p. 88.

;i

in fn

inii.ini Hristos,

emtntuitor.
si

ea intra tn intinderile de lumina si de iubire din interiorul lui Iisus, toate. emotie si aceasta intra tn atmosfera Lui. Caci a rosti numele lui Iisus mseamna a gindi la el cu rod nu a intra fn legatura vie cu El. Numele lui Iisus printre radacini datatoare de tnseamna
Prin numele

factnd-o sa se lupte cu ea tnsasi si anultnd Produce tn ea contraziceri, sfirtectnd-o putin^a sa-si vreun sens unitar, care sa o multumeasca si sa dea omului ..... do a ajunge la
in
vi,

na uneislujiri unitare superioare.

69

68

cSmarf hnistita si intunecoasa, insasi Imprastierea pncmuite de vedere si privire, inceteaza si, astfel,
linisteste si se aduna. C3ci zice

si

nestatornicb

mintea, vrind nevrind

J
a

Dar, despre
1 Sl

acestea, atit. Iar tu, fiule,

si

de voiesti s3

ai viata si

de doresti
fara trup,

ft&*

Marele Vasile: Mintea neimprastiata sp re nereV2rSata prin Sim uri s fe lume urca dil nou spre * P
>

bune (Ps. 33, 12), dupa canonul si regula aceasta. victuieste

vezi zile

sa traiesti in trup ca

si

cum

ai

fi

>

se ddruieste statornicia tnaihte de toate prin Iisus Hnstos si prin chemarea cu credintd in inimd
i

24 Mr

la aceasta ajutd si

metoda natural* a

Domnul nosOv a sfintului Sdu name Dr

inimd
si
'

hi

petreacd eel ce se linisteste rdstimpul de seara pind 25. Cum trebuie sd-si miezul noptii). Si tnceputul invdtdturii pe larg. Utrenie (privegherea 'de la

inspirdrii aerului in

intr-un loc

seders
'

linistit si

neluminat si cele asemenea.

imprastiere Caci cum zice Sfintul Nil, Iuarea aminte, cautind rugaciune, va afla rugSciunft' Pentru ca rugaciunea *rmeaza luarii aminte, mScar ca e altceva. De aceea' trebuie sa ne straduim spre ea" 4
.

de acestea, mai bine-zis inainte de toate, in aceasta Junta mintea e ajutata de dumnezeiescul har, venit in suflet prin chemarea curata si neimprastiata si de un singur gind 2 a Domnului nostru Iisus Hristos in imma; deci nu de simpla metoda naturaia prelungita, de inspiratia pe nati sau de sederea intr-un loc linistit si intunecos. Acestea n-au fost statornicite de Sfintn Parinti pentru altceva decit ca niste mijloace ajutatoare pentr u adunarea mintii in ea insasi, prin P _%erea oDisnuita .. ,i nrin luarea , m; ,. c si prin i, w , aminte. E ceea K. ce am spus si mai inainte. Dar prin ele mintea cistiga si puterea de a se ruga 3 neincetat si curat si fa.3
inainte

Dar

chemind pe Preabunul si Atotputernicul DomDupa ce apune soarele, asaza-te pe un scaunel in chilia linistita si nul Iisus Hristos in ajutor, mintea din umblarea si ratacirea ei pe afara si ncluminata. Si adunindu-ti inimii, prin inspirarea aerului pe nas, umple-o inauntru
mipingind-o usor gindurile de rugaciune sau cu: cu

Doamne

Iisuse Hristoase, Fiul lui

Dumnezeu,
,

miluieste-ma", adica introdu inauntru,

oarecum unite cu

C3ci zice Sfintul Isihie: Uneste trezvia cspiratia, si cuvintele rugaciunii. ca si cu gindul neincetat la moarte si cu respiratia, si numele lui Iisus cu
'

tataaicereTdX^tlKobS
.

^ *
'

Caci

'

lccit toti

CU oetetalte * b t n aptelorbunesirele;sisatesocotestidintotsunetulmai P acatos Htireaf decit dracii insisi si ca vei avea sa fn nelegiuit

^^ ^

- -e

^W

oamenii
2
.

si

mai

pedepsit vesnic

Daca gindul

la cele

aratate va produce in tine fringere de

staruie in el pina ce acestea vor trece de la sine. Inima si plins cu lacrimi, inca de darul lacrimilor, nevoieste-te si roaga-te nu te-ai invrednicit
1

,r

daca

Scrisoare catre Grigorie despre singurdtate;

PG 32, 228 A.
La
priere
,

continued r !; ..monolopste dans la littfrature apophiegmatique tn Irenikon, 1974, nr. 4, p 462-494 Autorul spune ca termenul a fost folosi. prima data de loan Scararul (PG 88 889 ca atribu,' pentru ..Rugac.unea lui Iisus" (Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui D Lnezeu m pentru ca ea exclude, evident, multiplicitatea cuvintelor, dar mai ales multiple kat^a I' vanetatea gfndunlor, fn special aceea care comporta fn mod necesar p 469 t0n de ( faC " de Sebire In,re adunarea min ! In fnsasi si aducerel' h.i ^ff-"" Ul Ult e lat de Chemarea netncetata a numeI "i <" ** Numa!S d.ntn lucru ad.ca ceea ce da omul, e ajutat de o respirare regulata si de sederea tntr-Tn intunecos. Dar pnn adunarea fn sine, mintea capata puterea de a se ruga nefneetadna venirS harulu. e numa, rezultatul indirect al respiraiiei regulate si ai sederii fntr-un loc tmunec^ C CU ,Ul de bh dC met0de,e au u " y8 histe P" r f ,menS,ICarea rela ! iei credinciosului cu persoana lui Iisus HrLos. Rugko^ cred ncos pnn mtenonzare se umple de dragostea lui Hristos, nu se cencentreaza simp u m esenta sa propne, care pfna la urma face P parte din esen a impersonala a totului t C e f n '* fc atribu f" PG 79, 1 1 65-1 200, lui Nil Sinaitul (vezi Filoc. rom vol. I "n Q^ Rugaaunea *f rom. vol" I, p. 92 e altceva decft luarea aminte (sau concentrarea mintii) caci ulltma e a omulu., pe cfnd prima e a harului, daca e rugaciune netaprastiata.

JnlSe-it T,f

3SUpra

RuSac

unii -"'onologiste" este !

agonisesti pe acestea. C3ci prin acestea ne curatim cu cuget smerit ca s3 le ne facem partasi de starile cele bune si de intinaciuni si
,1c

patimi

si

toe 2'V
'

i/bavitoare"

3
.

De

aceea, zice Sfintul loan Scararul:

Precum

focul topeste
.

curata toata intinaciunea v3zuta si nevazuta" ucstia asa lacrima curata Cel ce voieste sa se desfaca de rautati, cu plingere Iar alt Sfi'nt Parinte zice:
1

STu^S

^cont^eS'

*F t

Despre cumpatare si vinute

II,

87;

PG 93, 1540 D. Filoc. rom.,

vol. IV, p. 89- 99.

cZZZ*

uSf T

'

er

mS^S
W
'

f^

numelut, ct sa trebuie sa fie nu numai o repetare formalaa p om enirea numelui lui Iisus moarte, la judecata de dupa moarte st la pacatele concrete simtire la le tnsotita degtndul plin de ca pomen.rea sa dea socoteala la acea judecata. Aceasta face n" care eel ce se roaga va avea urmare, cererea milei Lui. Rugaciunea lu. I.sus nu e, pnn lui Iisus sa o uneasca cu p>na la start de profunda emotte, care merge umai o tehnica formala, ci pereistenta unei Intregn fnnje. stare existenuala, plina de cutremur, a ,crimi. E o numat pnn ' Paring un dar al lui Dumnezeu. Caci ele nu vin Ucrimile au fost socotite de venirea acestui dar Cac. te pou si la judecata pregateste voia noastra, desi gfndul la moarte ult.mulu.grad fncruntare, dar fara lacrimi. Ele stnt semnul tndi la moane euresemnare, cu g implica credinta in Dumnezeu si sint un m.jloc de pocainta. De aceea ele
2

i
4

.le
<

smerenie
si

si

de

urajire

de'via^a noua, din

frica

de Dumnezeu

din dragostea pentru El. ?

i

Scara VII;

PG 88, 808 B.
71

70

se desface;
Si,

si

eel ce voieste sa agoniseasca virtuti,

cu plingere

le agoniseste.

daca n-ai fringere de inima, cunoaste ca ai slava desarta. Pentru' ca aceasta nu lasa sufletul sa se umileasca" 1 Iar daca nu vin lacrimile, scufunda-te in aceste ginduri cu rugaciunea,
.

nu te-ai intarit inca pentru o linistire mai desavirsita si, de aceea, cum am spus, sa fii rapit (in rugaciune), sau daca nu o poti inca nu poti,
Iar daca

luare aminte Pavacernita cea Mica si, iarasi sezind, tine rugaciunea cu toata puterea, in chip curat si fara imprastiere, adica fara griji si fara vreun gind sau vreo inchipuire oarecare,

un ceas; apoi ridicindu-te, rosteste cu

pentru vreo alta pricina, cum se intimpia celor ce sint inca aceasta aceasta lucrare, sau mai rar, si celor inaintati, dar inca neajunsi incepatori in desavirsire (caci cei desavirsiti toate le pot in Hristos care-i intareste pe la puterea treaz, Filip. 4, 13), - ridicindu-tedin somn si tinindu-te cu toata ei", Apoi, cinta mai intii Miezonoptica cu toata luarea aminte si patrunderea.
sezind, roaga-te, in chip curat
ora;
si

cu multa trezvie, o jumatate de ceas, precum s-a spus 2 In afara de rasuflare si de hrana, fii, in rugaciune, strain de toate, daca voiesti sa fii
ci
.

neimprastiat, in inima,

cum

s-a aratat,

numai cu mintea. Apoi, insemnindu-te cu semnul cinstitei si de viata facatoarei cruci, si insemnind de asemenea si patul, asaza-te pe el si te
gindeste
la
la

bunatatile viitoare, sau

infricosata dare

la

pedepse,

la

firea trecatoare

si

va da putere Datatorul Bunatatilor. Cad zice Noaptea da timpul eel mai lung luarii aminte, iar eel mai scurt Scararul: ul cintarii. Iar ziua, pregateste-te dupa puterea ta nevoindu-te si in acest chip, esti stapinit inca de molesaia si de Iar daca,

mai

bine-zis, atita cit

iti

inseiatoare a celor vremelnice, la cea fara de veste si obsteasca da torie, adica

de seama de dupa sflrsit si inainte de sflrsit, amintindu-ti de greselile tale din toata vremea pe scurt si cerind cu caidura iertarea lor, apoi, cercetindu-te cu de-amanuntul, cumti-ai petrecut ziua care a trecut. Apoi intinzindu-te si spunind rugaciunea, potrivit celui ce a spus: Pomenirea lui Iisus sa se culce cu tine", dormi 5 sau 6 ore. Mai bine zis dormi dupa cit e de lunga noaptea 3
la
.

moarte,

este tulburata de vreo intimplare oarecare, ridica-te, lene, si sa cit poti, staruind in rugaciune. Apoi asezindu-te, sileste-te trezeste-te pe precum s-a scris inainte, avind grija, intotdeauna, sa vorbesti prin te rogi,

mintea

iti

';'

Cel
si

intelegere cei sase psalmi, pe al 50-lea

canonul, precum voiesti. Apoi

2
.

sezind

si

priveghind, roaga-te cu curatie o jumatate de or3 Laudele", Doxologia" obisnuita, Ceasul

Si iarasi

26.

Cum trebuie sd faci

si

;t-

Cele

Utrenia si

cum

sd petreci timpul pind dimineata.

numai de urechile

tale,

o data ce

ni s-a poruncit sa

aducem

lui

Dumnezeu

Trezindu-te

laudind pe

Dumnezeu

si

chemindu-L

iarasi in ajutor,

incepe intii primul lucru, adica sa te rogi in inima fara imprastiere si in chip curat pina la un ceas. Caci in acest timp mintea se afla in stareacea mai
aceea, ni s-a poruncit sa jertfim lui Dumnezeu cele intii nascute si cele mai alese ale noastre (Deuteronom 12, 6), adica sa-I inaitam in chip neclintit eel dintii gind, prin rugaciunea curata catre Domnul nostru Iisus Hristos. Caci zice Sfintul Nil: Rugaciune
savirseste acela care aduce tot gindul lui eel dintii lui aceea cinta Miezonoptica.
1

noastre (Evr. 13, 15). Sa multumesti din tot sufletul si din tot si rod buzelor Iubitorului de oameni, Purtatorului de grija si Preainteleptului cugetul

linistita si

mai netulburata.

De

Celui ce dupa a Lui miia nesfirsita ne-a invrednicit pe nostru Dumnezeu, strabatem linistit marea noptii care a trecut si sa vedem postata noi sa

sa-L rogi tot asa de fierbinte sa ne ajute sa luminoasa a zilei neinviforati furtuna intunecata si saibatica a demonilor si a strabatem patimilor si sa ne miluiasca pe noi.

de

fata; si

Dumnezeu" Dupa
.

'

*.

>

"

*4

27.

Cum trebuie sd petrecem de dimineata pindseara. s

la

Apophtegmata Patrum

(Pateric);

P.G. 65, 333 A.

Despre trecerea de la rugaciunea lui Iisus facuta sezfnd, la cfntarea facuta tn picioare, a vorbit inainte de autorii scrierii de fa|a, Grigorie Sinaitul (Cum trebuie alungate gndurile, tn
Filocalia greacd, ed.
3
Ill,

Iar de dimineata pina

prinz petrece in rugaciunea curata

si

neimprastiata a inimii, daruindu-te intreg lui

x

Dumnezeu intreg, atita cit iti

vol. IV, p. 81; Filoc.

rom.

vol. VII).

Scara XXVII;

PG 88,

1116 C.

Iarna, ctnd insereaza

mai curfnd (la ora 4,30apune soarele), timpul de somn ptna la miezul
vol.
I,

noptii e mai lung.

Evagrie Ponticul, Despre rugdeiune, 126; Filoc. rom. Despre Botez; Filoc. rom. vol. I, p. 283.
,

p. 90.

Vezi

si

Marcu AscetuI,

Iisus. Poate tntrerupta din loctn loc de adunarea min^ii si de rugaciunea lui E o Utrenie de rSstimpuri se numeste Utrenia si Priveghere", avfnd sa fie mereu fntrerupta c5 si de aceea fund aminte. Utrenia o facea isihastul tn chilie, dupa miezul nop^n, datS tnchinate luarii
2

departarea chiliei

lui

de biserica.

72

73

sta in putere, ca rugindu-te Lui cu inima infrinta s^-ti ajute tie, celui neputincios si trindavsi lipsit de vointa. Citeste in picioare ceea ce ti s-a

rinduit din Psaltire, din Apostol si din Sfinta Evanghelie. Fa si rugaciunile catre Domnul nostru Ifcus Hristos si cele catre Prea Sfinta

v-^^i ne-o uam. caci anion*** u^.~. Uneon poate cineva sa ce dulci sint prilejurile patimilor! Si iarasi- O, lor si se bucura de incetarea se linisteste prin indepartarea taie'patimile'si De aceea, sintem isprt.ti chiar le poate indeparta.
,
m

lor

Dar pricinile

lor

nu

Nascatoare de Dumnezeu. Sezind, apoi,

nezeiestile Scripturi.

fa si celelalte citiri din

dum7

fara sa vrem. Si
tor.

place sa ramina in noi pricinile ne intristam de patimi, dar ne

acestea cinta cu intelegere Ceasurile" obisnuite, alcatuite cu multa intelepciune de catre Parintii Bisericii, 9 staruind in ferirea sufletului de nelucrare, care este invatatoarea a toata
9

Dupa

Nu dorim JL, cele din urma se in noil De

caci

patimile, dar

primim cu

prilejurile care le pricmu.esc piacere

^f^^^^SSZ

rautatea. Departeaza, o data cu patimile,

si

prilejurilelor, chiar daca

unele par mici

si

nevatamatoare.

28. Despre ferirea de nelucrare si despre trebuinta ca eel ce se linisteste sa 9 9 9

\ania
_
-j

Zice Sfintul Isaac: Paziti-va, iubitilor, de nelucrare, fiindca in ea se ascunde moartea sigura. Caci fara ea nu e cu putinta sa se cada in miinile celor ce se straduiesc sa robeasca pe monah. Nu pentru psalmi ne va judeca

neputinta cuiva sa pMbeucft va dobindi iertare. Dar e cu le marturiseste dusmania fata de el, si de a inainte de a fi dobindit deprinderea'pacatului pacatelor. CSd cea dintn (dusmania iertare inainte de marturisirea obtine smerenii, iar cea de a doua pacat} este pricina adevaratei fata de se naste in immS, dm rusine . este pricina strapungerii ce (marturisirea) decit eel pentru care nu se face alt pacat neiertat
Si iarasi:
4

Nu

este

nocainta"

Dumnezeu in ziua aceea, nici pentru pregetarea in

1 ,

rugaciune. Ci pentru ca

parasirea acestora da putinta de intrare demonilor. Iar cind vor gasi loc si vor intra si vor inchide usile ochilor nostri ne vor coplesi cu tirania si necuratia lor; caci ei stapinesc, dupa iKuaYlrea dumnezeiasca, pe slujitorii

cintarea ..Ceasurilor" amintite, despre acestea, ajunge. Iar tu, dupa Dar' rugaciunea, ca facind asa, sa ajungi tinind si in timpul mincarii maninca, 5 cuvintul te ruga neincetat . Dar harului, la deprinderea de a prin put^ea
"
i

cit

Cuv

patima e aparenta; ea se dovedeste fn 42 p 174-175. Libertatea ce o da

cu cea mai cumplita razbunare. Si asa ajungem robi lor, datorita nesocotirii lucrurilor mici, de care ni se cere sa ne ingrijim pentru Hristos, cum s-a scris de catre cei prea fntelepti: Cel ce nu supune voia sa voii lui Hristos, va fi supus vrajmasului sau. Peci, aceste lucruri, care se par mici 2
lor,
,

"S
dur
la sluiirea
s

lor fara sa ne

putem opune.
dar ne p.ace sa gustam
la

cfnd patimile ne-an robit,

tnceput

Pg*"*

sa le socotesti ca niste ziduri fata de cei ce ne iau pe noi in robie. De aceea, cu intelepciune s-a rinduit de catre cei ce tin rinduiala Bisericii, sa se

impljneasca acestea inauntru

chiliei,

pentru pazirea

vietii

noastre in duhul

descoperirii (revelatiei). Pentru aceea, pe nedrept e socotita mica nesocotirea lor de catre cei neintelepti, care flu se gindesc la paguba pricinuita de
aceasta. Sint

oameni care tsi

fac si inceputul si continuarea

libertate neinfrinata, care este

drumului intr-o maica patimilor. De aceea, e mai bine sa ne

siiim sa
1

nu nesocotim

cele mici, decit sa

dam loc pacatului prin

f

Largimea ce

Vor tnchide

37-3). ziua Cincizecimii (Fapte 2, ce au devenit crestini in

usile ochilor sufletesti ca sa

inima; vor tnchide pe de aceasta ingustime.

om in el tnsusi si
si

nu vada cele bune, sa nu vada pe Dumnezeu fn tn placefile hjj facindu-1 orb faja de ceea ce e dincolo

X?i^iS^ ^ ^^ $

numai

p rin efortul

om

Dar d

V TZ
n

Citirea psalmilor

rostirea rugaciunilor smt socotite

de

unii lucruri mici,. declarfnd ca

importanta este unirea cu Dumnezeu si desavtrsirea prin ea. Dar aceste lucruri pe cele mari, pentru ca in lipsa lor putem fi luaji in stapfnire de demoni.

m ici prilejuiesc
75

74

despre hrana care sustine trupul, prin fntelepciunea negraita a Facatorului,

sa

mai

fie asteptat putin.

si

Sa dam rind mai fntii cuvintului despre hrana care

Sfintilor, sfintita si

sustine

da viata sufletului. Aceasta este, potrivit

Si e foarte cuvenit sa

indumnezeitoarea rugaciune.
sufletul e

facem

asa,

deoarece

si

mai de

pret decit trupul.

29. Tot despre rugaciune si despre trebuinta de

a ne ruga totdeauna.
si

Precum
mirositor, la

trupul acesta al nostru, !n lipsa sufletului e mort

fel si sufletul,

r3u
si

care

nu se misca prin rugaciune,

lui

este

mort

nenorocit si rau mirositor. Caci trebuie sa socotim lipsirea

de rugaciune

mai amara decft orice moarte, cum bine ne invata marele Daniil proorocul, care voia mai bine sa moara decit sa fie lipsit, fie si macar o clipa, de rugaciune (Dan. 6, 10 urm.; 10). La fel ne invata dumnezeiescul Gura de Aur: Tot eel ce se roaga vorbeste cu Dumnezeu. Si cine nu stiqee mare lucru este ca, om fiind, sa stai de vorba cu Dumnezeu? Dar nimenea nu
I

prin rugaciuni, si prin ele strabat cu armonizeaza si se sustin laolalta 1 te lipsesti de rugaciune, faci ceva ca si drum'ul evlaviei Deci, daca usurinta apa e viata aceluia asa in este tie ai'scoate pestele din a P a. Precum cind apa, asa noi putem sa ne inaitam la Precum acela traieste prin rugaciunea. aproape de Dumnezeu, prin rugaciune ceruri si sa ajungem cererea fac pe oameni bisenci ale lui DumSi iarasi- Rugaciunea si pietrele scumpe si marmora fac casele nezeu- si* precum aurul'si pe oameni biserici ale lui Hristos Ce lauda imparatilor, asa rugaciunea face decit c3 zideste biserici lui Dums-ar putea aduce rugaciunii, mai mare incap cerurile intra In sufletul viu prin Si Acela pe care nu-L nezeu*' 3 putea vedea cineva puterea rugaciunii Sfintilor rueaciuni" . Si iarasi: Ar toata lumea ca un inaripat, locuia in aceea c3 Pavel care alerga prin si in purta lanturi, traia plin de singe si in pnmejdn, inchisori suferea biciuiri, pe nici una din acestea in mintuirea morti vindeca boale, nu se bizuia scula aceste sufletul cu rugaciuni; si, dupa ce savirsea oamenilor" -ci-siimprejmuia rugaciune, ca un atlet spre cununa din la si invia morti, alerga semne
,

poate sa infatiseze aceasta cinste prin cuvint. Caci aceasta cinste intrece chiar si maretia ingerilor" Si iarasi: Rugaciunea e o lucrare comuna a ingerilor si a oamenilor si, in privinta rugaciunii, nimic nu desparte o fire de aha. Ea te desparte de animale, ea te uneste cu ingerii. Prin ea se ridica cineva repede la petrecerea, la viata si traiul acelora, la cinstea, la nobletea,
1
.

caci are asupra pomilor apa, aceea o au asupra Pentru ca puterea ce o

,.<4

vietii

rueaciunile Sfintilor '....

zidul

e prilejul mintuirii, pricinuitoarea nemunru, Si iarasi- Rugaciunea adapostul nejefuit, infricosator demonilor, nesu'rpat al Bisericii,
5
.

la

fntelepciunea
si

si

intelegerea lor, silindu-se sa-si petreaca toata viata in

rugaciuni

in slujirea (inchinarea)

adusa

lui

Dumnezeu"

2
.

Si iarasi:

Cind

mintuitor noua, binecredinciosilor" cetate, asa toate virtutile intra impreuna imnaratese care intra intr-o unei 1114ml unci
.

Si: ..Precurn

toate bogatiile urmeaza

ri>

...6

nn ;: nr x c i. Popa

MtP. le.mfi ha

vede diavolul sufletul ingradit in virtuti, nu indrazneste sa se apropie, temindu-se de tana si de puterea pe care i-o dau rugaciunile, hranind 3 sufletul mai bine decit hranesc mincarurile trupul" Si iarasi: Rugaciunile
.

pentru suflet. Trebuie sa o fixam mtn pe nentru casS, aceea este rugaciunea suflet si apoi sa zidim cu sfrguinta pe ca o baza si ca o radacina in aceasta

sint nervii sufletului. Caci

prin ei se misca in

cineva pe acestia,

precum trupul e sustinut laolalta prin nervi si chip unitar, persista si isi mentine taria, iar daca ii taie desface toata armonia trupului, tot asa sufletele se

St^I^^
2
3

nervoasa, attt de rasptndita tn zilele noastre, i t in medic eerman mi-a declarat ca astenia rabdarea rostului superior al greutatilor vietu s, tn tn^elegerea s tnemee, adica tn are^eacul omului. In orice caz rugac.unea, fntannd cu pentru cresterea duhovniceasca a or SlStoare aduce lm,te 1 ' pnn neivi,or lrupuIui -3k-t aduce tm5rire *
-

dar nu pot face numai bine. Deprinderea, ctstigata prin staruinta, implica o putere deosebita a duhului omului, putere mai presus de fire. i mai ales deprinderea rugaciunii
netneetate.
1

agitatia care se prelungeste si tn nervi. aceasta, potoleste

Op on

cit., col.

cit

Sf.

loan Gura de Aur, Despre rugaciune,

II;

PG 50,

779.

Caci s^Hristos

2 3
el,

Ibid., col. 779-780.

^Jm^itc
lui

Dumnezeu, dar si preot al Lul col 783. Rugaciunea face pe om se roaga care se roaga tmpreuna cu Snntul Duh, care insusi se aflft tn sufletul
biserica a lui

781.

Ibid.

col. 780.

Rugaciunea hraneste

sufletul,

pentru ca aduce puterea

Dumnezeu fn

numai

locul

unde

nu e eul nostru tn rugaciune. Pentru ca bisenca tn noi sau se tntipareste tn afla Hnstos. se roaga omul, ci si locul unde se Rugaciunea e mai
tare ca toate. Pentru ca tn ea e

Dumnezeu

sau tn ea

pentru ca prin dialogul cu Dumnezeu i se comunica sufletului puterea si via^a Lui. Daca ar fi o simpla lucrare a omului, ea n-ar putea hrani sufletul cu ceva ce nu e tn el tnsusi. In general omul nu se poate innoi prin el insusi. Caci daca fiin^a lui e rea, de unde sa scoata din ea o putere prin care sa biruiasca aceasta slabiciune?

Op.
Op. Op.

cit., loc. cit.

omul e
5

plin

de Dumnezeu.
col. 784. col.

cit., cit.,

786.

77

76

de s^raci si toate legile lui Hristos" Rug2ciunea sirguincioasa este lumina mintii si a sufletului, lumina nestinsa si
ea,
si grija
.

cumpatarea

viitoare, lucrarea fara margini, izvorul virtutilor, netrupesti, veselia

neincetata~.

De aceea, eel viclean arunca zeci de

mii de gramezi de gfnduri

invaimSsite in mintile noastre. Si cele ce niciodata nu le-am gindit, acestea

(harismelor), propasirea nevazuta, hrana pricinuitoarea darurilor securea care taie deznadejdea, dovedirea sufletului, luminarea mintii,

vremea rugaciunii si le varsa in sufletul nostru"3 Mare arma 4 este rugaciunea, mare asigurare" Iar de Dumnezeu cuvintatorul (Teologul) zice: Sa-ti fie pomenirea lui Dumnezeu mai neintrerupta decit respiratia"5 Si iarasi: Cugeta la Dumnezeu mai neintrerupt decit respiri" 6
le

aduna

In

monahilor, comoara sihastnlor, nadejdii, scapare de a inaintarii, aratarea masurilor, darea pe fata micsorarea miniei, oglinda semnul maririi. Rugaciunea este starii ajunse, descoperirea celor viitoare, judecata si scaunul de judecata a lui Hnstos judecatoare celui ce se roaga, 1 viitoare" Si iarasi: ..Rugaciunea nu e mmic scaunul judecatii
intristare, bogatia

inainte de

altceva decit instrainarea de

Iar Sfintul Nil zice:

lumea v3zuta

si

nevazuta"

2
.

Sfintul Isaac zice, la rindul s3u: Fara rugaciunea neincetata

nu

te poti

De

voiesti s3 te rogi, leapada-te

de

toate, ca sa
la

apropia de Dumnezeu"
grija,

7
.

Si:

A da mintii, dupa osteneala rugaciunii, o alta

.

mostenesti totul"
4

3
.

Si iarasi:

..Rugaciunea este urcusul mintii

Dum-

inseamna a pricinui imprastierea cugetarii" 8 Si: Orice rugaciune, in care trupul nu se oboseste si inima nu se intristeaza, trebuie socotita un fat
lepadat pentru ca acea rugaciune e fara suflet"
zice:
9
.

este vorbirea mintii cu Dumnezeu" . Si nezeu" . Si iarasi: ..Rugaciunea trupului si virtutea sufletului, asa e apoi: ..Pr'ecum piinea este hrana

Iar Sfintul loan Scararul

Rugaciunea este, dupa fiinta ei, apropierea si unirea omului eu Dumnezeu; iar dupa lucrare, rugaciunea este putere sustinatoare a lumii, impacare cu Dumnezeu, maica lacrimilor si totodata fiica lor, ispasirea pacatelor, punte impotriva ispitelor, peretele din mijloc impotriva
necazurilor, zdrobirea razboaielor, lucrarea ingerilor, hrana tuturor cetelor
Op. cit., loc. cit. Rugaciunea e fundament al sufletului, pentru ca in ea e Hristos, ipostasul firii omenesti in general, deci si al firii noastre. Orizontalitatea slujirii oameniior creste din vert icalita tea unirii cu Hristos, sau din adtneimea care prin noi ajunge mai departe de noi, in Dumnezeu. Din acel izvor de adtneime infinita ies puterile slujirii oameniior, asa cum apa care adapa cimpiile iese din adtncul pamtntului.
1

rugaciunea duhovniceasca hrana mintii" . Atit despre acestea. Dar e timpul potrivit

acum

sa

vorbim pe scurt
si

si

trupeasca, adica despre greutatea, cantitatea despre hrana

(...)
-

calitatea

ei.

"

Rugaciunea rasare din evidenta si simtirea prezentei lui Dumnezeu si intareste aceasta evidenta si simtire. Iar Dumnezeu da un sens tuturor. Prin El stim pentru ce traim: pentru desavTrsirea noastra din El prin iubirea fata de toti oamenii, vazuti si ei, ca si noi, in lumina valorii eterne a fiecarui om, lumina pe care ne-a aratat-o Fiul lui Dumnezeu, factndu-se om pentru vecii vecilor.
Op.
city loc. cit.

Cu

eft

voim sa strtngem mintea mai mult fntr-un singur gfnd

esential al

ai XXVIII- PG 88, 1129 A- B. Fiecare dm acesie caracien^an Scara arata 5. duhovnicesti de mare sub 5 irime. In rugaciune xplicata, tnsemnatfe stari si trepte stravezn orizontul nesflrsitelor perspective de y,ata; ea face Ea deschide t , Siesc cde viitoare. un om; ea e judecata ce si-o face eel cese roaga, ,surile la care ajunge pe scaunul de judecata. Ea e tratrea anticpata a vtein ntru ca tn ea se arata si Hristos sezlnd
1

u^u^,, ^^

^^
. .

rugaciunii, cu atit pornirea ei contrara tncearca sa se tmpotriveasca, imprastiindu-se Tn tot felul de gfnduri marunte. Iar eel rau o stimuleaza in aceasta. Caci tot ce se petrece in noi, nu provine

atoare.
2

numai din
4
5

noi, ci

si

din fnrfuriri mai puternice decit noi..

1

Op.

cit, loc cit.

Sf.Grigorie de Nazianz, Cuv.

XXVII,

4;

PG 36, col.16 B.

Idem,

loc.cit.

7
8

Neidentificat.
Neidentificat.
*

Neidentificat.

Tema

aceasta a fost dezvoltata de Sf. Grigorie Palama fmpotriva

,

lui

Varlaam, fn Cuv. II din Triada I si II pentru isihasti (vezi Filoc. rom. vol. VII). Fata de Varlaam care spunea ca omul trebuie sa fie comod, ca sa poata medita nestingherit, Sf. Grigorie Palama spunea ca numai trupul care simte neputin^a, striga cu toata puterea catre Dumnezeu.

Numa. rugaciune, 37; PG 79; 1176 A. Filoc. rom vol. I, p.79 '. Evagrie Ponticul, Despre elegere^ pnn toate, adica le ai pe toate pnn mb.re s. td esti liber de toate, esti stapln peste El pnn toate. Le a. tn Dumnezeu, fund umt cu care stnt Jar mai ales le ai tn Dumnezeu tn de legam cu pasiune, ne tngusteaza vederea si puterea ...aciune. Once lucru de care ne produce si ideile definite, cunoscute^eoret.c; ch.ar ..nbratisare a tuturor. Aceasta tngustare Dumnezeu ?i despre cele pnv,toare la mmtutre. Unde despre Ideile 'unei cunostinte teoretice dezbinare. rugaciune e, de aceea, tmpbtrivire tn idei si nu e

Scara XXVIII; PG 88, 1 133 C. E tndemnatoare mterile nevazute ale tntunericului,

tnstrainarea de legatura ispititoare cu lumea

la rau.

...

51

de

4 5

Idem, op.

PG cit. 1 173 D. Filoc. rom. vol. p.79. vol. p.75. Idem, op. cit 3; PG cit., col. 1 168 C. Filoc. rom. PG cit., col. 1189 B. Filoc. rom., vol. p.87. Idem, op., cit. 101;
cit.

36;

I,

I,

I,

78

79

CALIST ANGELICUDE

mai vechi, date sub numele lui Filocalia greaca sub titlul Iscusirea (sau Iscusui) linistii in mai multe Calist Tilicude si cuprinse
si

cu traducerile ei romdnesti

manuscrise (deexemplu

Academiei in manuscrisele care se afld in Biblioteca

v,

Komane cu nr.
v,

1841, f. 102-1 19

scris la

1818 si in

eel cu nr.

2435J. 208-218

apoi in manuscrisul cu

nr. 40, f.

44-55 v, din Biblioteca Patriarhiei Komane

care dateazd din secolul XIX).

K
:

Introducere

Dupd

unele
2
,

H. G. Beck

despre Calist Angelicude, date de A. Erhard\ reluate de cu acest autors-a ocupat in timpul mai nou Stelian Papadopol
stiri

care i-a publicat

si

opera Impotriva

lui

Toma de

Aquino. Autorul acesta,

v
i

cdruia in Filocalia greacS si in P.G. 147, 81 7-826, i s-a publicat o micd scriere (Jsihastike tribe" - gr., Practica isihastd"), tradusd in acest volum sub titlul

Mestesugul

linistirii,

e numit in Filocalia greaca si in Patrologia GreacS,

'

Calist Tilicude. Stelian Papadopol a confirmat stirea datd de A. Erhard si Beck, cd numele lui adevarat este Calist Angelicude si a adus noi stiri despre

V
:

".

;
-...

Acest autor a fost activ in a doua jumdtate a secolului al XlV-lea lingd localitatea Melenic din Macedonia, trdind pind spre sfirsitul secolului al u XlV-lea. El vietuia intr-o asezare monahald de lingd acea localitate, intr-un fel de sihdstrie, in care a clddit si o bisericd, fiind ajutat si de tarul sirb din acea
el.

**

vreme. In jurul acestei biserici vietuiau

Calist. intr-un

mai multi asceti,

tunsi in

monahism de

v*

document al patriarhiei din Constantinopol el este numit om duhovnicesc, virtuos si isihast". Numirea de isihast" se dadea, dup5 disputele isihaste de la mijlocul secolului XIV, unui monah care se ocupa cu
rugaciunea mintii si care a ajuns prin nevointa vederea luminii dumnezeiesti.
lui

cu

linistirea

pina

la

unde vietuia, se mai numeste si Melenichiotis. In codex Vatopedi gr. 736 si Arundel 520 din British Museum se pdstreazd o operd asceticd a lui, aledtuitd din 30 de Cuvinte". Stelian Papadopol a dat titlul
localitatea

Dupd

acestor Cuvinte " in introducerea lui din editia scrierii lui Calist contra lui Toma de Aquino. Cuvintul XXII, care poartd titlul Jsihastike tribe" pare sd
fie,
1

dupd

titlul lui si

dupd

cuvintele cu care incepe, identic cu scrierea din

A. Erhard, Tehologiejn: K. Krumbacher.Geschichte der byzantinischen Literatur, Leipzig, 1897, p. 158 ? 160.
i

Hans-Georg Beck, Kirche und theologische Literatur im byzantinischen Reich, 1969.

80

'

MESTESUGUL LINISTIRII

Nu se poate pocai cineva, fara linistire; nici nu poate atinge in vreun fel
oarecare cur&tia, fara retragere; si nu se poate invrednici de convorbirea cu Dumnezeu si de vederea Lui pina ce se afla in convorbire cu oamenii si ii

spre dragostea Facatorului a toate Nu mai capatul din urma al virtutilor, are de nici o ratacire prin cele de aici, desi patimeste si nu se mai teme de pacatoase si miscari necuviincioase dm suferit unele lunecari si porniri 2 schimbacioasa Dar din acestea trebuie sa se multe pricini, ca una ce e ea orice descurajare. Mintea acestora, reculeaga, departind de la oameni a lui Dumnezeu, zboara spre inaripindu-se cu nadejdea iubirii de cu lacrimile, cu rugaciunea si cu cele dumnezeiesti, indeletnicindu-se al dragostei, si se desfata cu raiul dumnezeiesc celelalte nevointe pomenite, vede nimic altceva, nici chip, nici grosime, mai
1
. .

atita ctt

ii

este cu putinta.

Nu

vede pe ei. De aceea, cei ce si-au ftcut o grija din a se pocai de greselile ior, a se curSti de patimi si a se bucura de convorbirea cu Duriiriez&u si de vederea Lui - care este capatul de drum si tinta celor ce petrec dupa Dumnezeu, si arvuna, ca sa zic asa, a mostenirii vesnice a lui Dumnezeu urmaresc cu toata sirguinta linistirea si socotesc drept lucrul eel mai
folositor sa se retraga si sa ocoleasca pe oameni, cu toata simtirea sufletului. Inceputul lor in viata de linistire este plinsul, ocarirea si dispretuirea de
sine, pentru care, spre a le face in chip cit

peste tot, ca sa graim pe scurt, afara de lacrimi, nici infatisare, nici altceva dragostea lui Dumnezeu. Caci prin acestea se de pace dinspre ginduri si de mintii si se daruieste si mintuirea sufletului. nastreaza si neimprastierea
I

Caci sta de veghe cumpatarea

si

se roaga in Hristos

Sezind in chilia

ta,

mintea

ta sa aiba indraznire

Domnul nostru. catre Dumnezeu intru

Iisus,

de nevrednicia si de nimicnicia ta; smerenie: smerenia pricinuita nemiqorata a lui Dumnezeu si pentru indraznirea, pentru dragostea
I

netinerea minte a raului de

mai curat, iau asupra

lor

osteneala trupeasca, al c5ror sfirsit deobste este riul de lacrimi ce porneste din ochii celor ce cugeta cele smerite intru fringerea inimii. CSci precum in cei ce tind spre curStie si o
si

privegherile, starea in picioare, infrinarea

lui'Dumnezeu, cind, macar ca se De aceea si se socoteste atirnat de El iubirea de oameni a lui Dumnezeu de tronul zicind: Sa ne apropiem cu indraznire norunceste si Sfintul Pavel, c5tre Dumnezeu este un fel de ochi C3ci indraznirea
.

inaintea El. Si sufletul e ridicat la cinste catre recunoaste pacatos, totusi indrazneste in

liarului"'(Evr.4, 16).
al

sau o aripa, sau o atirnare minunata rugaciunii,

1

4
.

Nu

are indraznire
a\e Si.

dobindesc prin fapte,

sfirsitul este,

sfirsitul este

pacea din partea gindurilor, asa in aceia

cum am

spus, curgerea lacrimilor 2 .

'

si

Iarde aici incepe mintea, in chip firesc, sa patrunda in firile lucrurilor sa vada maiestria lui Dumnezeu. Lucrul ei este, de acum, sa prinda si sa
intelesul

patrund tntti tntelesurile tainice ale lucrurilor si Cei aiunsi la starea contemplativa Dumnezeu din creatiune si pe Dumnezeu msusL Scripturi si pri'n ele contempla maiestria lui Aceasta care ti sileste spre tot mai multa itibire a Lui. Dumnezeu,
faptuitoare. cu a caror agonisire s-au ocupat tnca In faza e capa'tul tuturor virtutilor, Rai" 2 asemanari cu Raiul" patriarhului Calist. De acest Avem tn acestea totusi unele ajuns la aceasta stare nu mai e ispitit de lucrunle Cei Chiar se pomeneste tn cele urmatoare. schimbacioasa si, in resturile unor obisnuint.e ramase in din afara, dar are tnca tn sine firea sa
sine, putinta
3

In ei

Isi

face loc iubirea

lui

contemple
bunatatii
si

dumnezeiesc

al puterii, al intelepciunii, al slave!, al

al celorlalte cite sint in

Duhul

lui

Dumnezeu. Ea patrunde

totodata in tainele Scripturii, gusta bunatatile mai presus de fire, se bucura de frumusetile mai presus de lume si se face incapere a iubirii lui Dumnezeu. Si asa e cuprinsa de dor, se bucura si se veseleste, alergind spre
1

unor alunecari

?i

porniri necuvenite.

&''

Patrologia Greeted (P .G .)

deosebirea fntre cei lucratori i cei contemplativi, sau vazatori, sau rugatori. Cei dintti ajung la pacea din partea gindurilor, iar cei de al doilea la sjroaiele de lacrimi. Lacrimile vin dintr-oconstiinta foarte apasatoare a pacatelor, care produce in eel ceo adinceste
aici

Se face si

simjire
sa-i

atit

tneep

de adtnea de parere de rau, de durere, de chin, de strapungere" a inimii, curga lacrimile, care nu curg pina mai este tn om o anumita invtrtosare.

tneft

de tndraznirea" ce o au ei la Dumnezeu. Dar aici In vietile Sfintilor se vorbeste mult pentru smerenia. Sfintul are tndraznire" la Dumnezeu nu tndraznirea" e vazuta ca unita cu savirsit. De aceea lui Dumnezeu, care nu tine minte raul bunatatea sa, ci pentru tncrederea tn mila Indraznire sufletul e const.ent ca in tot ce are s. aceasta ea se impaca cu smerenia. Caci chiar to bun, n-ar ma. f. bun m lui Dumnezeu. Daca s-ar socoti de oameni a ,., imeste attrna de iubirea Dumnezeu ceva. Ar socoti ca Dumnezeu e obhgat sa-i dea. rcalitate si n-ar mai cere de la in 4 arata din nou ca nu e o tncumetare a omulu. indraznirea", fiind unita cu rugaciunea, acelas. t.mp a socoti ca ai nevoie de Dumnezeu dar tn tndrazni tn rugaciune tnseamna sine mu l ochi" spre Dumnezeu, pentru ca in ea vez. ma. d ai tncredere in mila Lui. Rugaciunea e nu 'ndrazne ? t. aripa-' spre Dumnezeu pentru ca tara ea marimea, puterea si bunatatea Lui; e afectuoasa si neintelcasa de Dumnezeu, pentru ca nu poti sa te apropii de El; e atirnare"

si mli

ca nu poti nimic fara El.

82

83

^--

mm.

cineva, cind socoteste ca ar

fi

bun -

sa

nu

fie!,

fugi

de acest gind -

ci

cind

Rugaciunea are

asupra tuturor faptelorbu staptnire

gi

zboara spre nadejdea dumnezeiasca, inaripat de gindul negraitei iubiri a lui Dumnezeu si al uitarii raului de catre El. Roaga-te, deci, cu indrazneaia in cuget smerit, hranit de nadejdi bune in Dumnezeu, intru Hristos Iisus,

putere la pacea din partea pocainTei; ajuta cu socotit pacea desavirsita; singur Dumnezeu sa fie

^ nd "f^ ndunlor ndemn

la

-eBBatajw de

^
ca

Domnul

Trebuie sa cauti pururea cu grija cele ce potolesc trupul si izbavesc mintea de tulburare. Iar acestea sint: mincarea masurata, bautura usoara, somnul scurt, starea in picioare dupa putere, plecarea genunchilor pe cit se poate, intr-o infStisare de smerenie, haina
s-a zis.

nostra,

precum

cura teste puterea cu g etatoa Dumnezeu; singura ea pricinuieste si curaya ingenlor, pe Dumnezeu, Cel ce intiparind in ea

^.;"S"
mtru
fir

poftitoare a sufletului spre ndr'epteaza puteJea P

caci alipindu se de

^mnezeu

c^e

neluata in seama, cuvint putin,

te indeletnicesti

cit

e de trebuinta, culcarea pe jos,

si

toate

celelalte cite imbiinzesc in parte trupul. Iar

cu toate cite

deodata cu acestea trebuie sa trezesc mintea si ajuta la alipirea ei de

Dumnezeu.
ai ei,

Iar acestea sint: citirea Sfintei Scripturi si a sfintilor tilcuitori

de fire , leaga toata pofta si Frumosul nesfirsit si mai presus roaga ^Dumnezeu, tar incit omul cade s, se intr-atita o imblinzeke, nimenea, rugmdu^ nu poarta prin caderea la El; caci sufietul se smereste De aceea, scurt vorbind, un cuget nesmerit si minios. sufletulut si toateMucrtnle toate puterile
1

D imnezeu si

de vorba cu El care e prm stind

gn^

Bmdte

^ 8^

curateste

si

indrepteaza

dar si aceasta cu masura; psalmodierea cu patrunderea inteiesului; cugetarea la cele spuse in Scripturi si la minunile vazute in zidire; rugaciunea cu gura pina ce sfintul har albuhului o va misca in chip simtit din inima; caci atunci e alta sarbatoare si timpul altei praznuiri, negraita
din gura, ci lucrata in inima prin

mai ales isi faptu'itoare si dumnezeiasca tntr-o petrece si ca urmare, de dragostea inainte. Iar gindul tau, mai iinistita, potrivit cu cele spuse
intelegatoare;
si

ahpeste vederea de

Dumnezeu

Duhul

1
.

cu cele spuse asa: pleaca-ti genunchiul de cite ori poti si roaga-te, sezind asa; ingreunindu-tede rugaciune, treci la citire, precum s-a zis; pe urma iarasi revino la rugaciune. Si ingreunindu-te
iarasi

Iar pina atunci indeletniceste-te

priveasca la locul acela al sa cugete si sa inauntru nas. S, sa riminfl ax.ma netulburat de rasuflarea pe lacrima, rugindu-se i* folositor, care aduoe taamu foarte mult acolo'caci e un lucru

L,

*"* M** **<""*

de

ea, ridica-te la putina cintare;

si

apoi revino din nou

la

rugaciune.

robia mintii, pncinmeste necontenite, desfiinteaza rugaciunea si lucreaza ta P sufietului, prilejuieste de vmta facator, in Hnstos inimii prin harul Duhulu, afiarea rugadunii

^L ^Stes
*
.

W* 9^**
..

Si iarasi ingreu nindu-te, intoarce-te la indeletnicirea

mai inainte pomenita, cu masura; si apoi iarasi daruieste-te rugSciunii. Foloseste-te putin si de un lucru demina, pentru alungarea plictiselii, cum ai auzit de la Sfintii Parinti. Dar pururea, in toata lucrarea ta cea dupa Dumnezeu, de dimineata pina dimineata, sa stea la locul de frunte rugaciunea. Toate celelalte indeletniciri
sa fie folosite,

Iisus,

Domnul

nostru".
stii,

;.

Trebuie sa

vezi lucrunle de tainfl vazatorule, care

deci nemgustat de nici

si te

._ f5tP7 dp desfatez. de
:

Ci e desavtrsit liber de acestea

si

o i^c

cum s-a zis, din pricina ingreunarii la rugaciune.

si

Iar cind vine

mila in suflet

harul Duhului face sa tisneasca din inima rugaciunea ca

dintr-un izvor, atunci mintea sa se indeletniceasca numai cu rugaciunea si cu vederea, desfacindu-se pe sine de toate si desfatindu-se numai cu

rugaciunea
i

si

cu vederea in

raiul dragostei

dumnezeiesti

2
.

Rugaciunea e slujba adusa

ramtne rezewata numa, treple.^ Luminarea dumnezeiasca m acceptarea e anum.ta eelor ajunsi la ea li se recomanda o

lui

Dumnezeu si deci sarbatoare. Stnt trei no^iuni

legate intre

ele.

E sarbatoare, pentru ca e oprire de la lucrurile lumii si ocupare cu cele dumnezeiesti, care

e propriu- zis o odihna in ele si bucurie si lumina. Dar cea mai deplina sarbatoare e rugaciunea care se face in inima si e lucrata acolo de Duhul Sffnt. Caci atunci nu mai e nici grija rostirii cuvintelor rinduite, iar experien^a lui Dumnezeu e mai puternica.
patriarhul Calist, asa sj autorul acestei scrieri uneste strins rugaciunea cu vederea sufleteasca a lui Dumnezeu. Nu te po{i absorbi total tn rugaciune, fara sim|irea prezen|ei lui
s,i

care apofa.ikm ca simtire a lui Dumnezeu un ca rugaciunea tn in.ma e Aceasta Inseamna parca B pedeapsa lui Dumnezeu pentru pacate, ea lacrimi. Gtndul adunat tn inima
simtirea numai
la

lM>r j" o mare'sim *^g^SS3SJ *&* <^"> n m g **f*SSLffi^i5I cu S demm caltcc^a subiectulluiechinuitintensdepacaldesale.Netulbura
t

^em

StSSd m *S-^ de mai

-vea
ire.

tnt

Frica de stoarce din

caci prin el

il,

cl * c " ,oata

Ca

pacatele sale.

dragostea de Dumnezeu ce.

din

Dumnezeu.

nou

a Tnmuicni intensificarea sim^ini inimii, la

S \SS *IM SJSHSSSSS

Dar cugetarea
la

>*****
ei,

Lui Aceasta contrmuie

prci d

de

.acrimi.

84

Dumnezeu si mostenirea harazita de ea. Plin'sul are ca izvor frica de Dumnezeu si intristarea, iar lacrimile, dragostea dumnezeiasc3 si pe

precum Dumnezeu si omul sint doi, tot asa sint doua, fie ca gen, fie ca specie, pit nsul si lacrimile. Caci una se deosebeste mult de cealalta, mScar ca amindoua sint bune si daruite de Dumnezeu si ne cistiga bunavointa lui
ele, c3,

experienta
al

numai spre Domnul, pentru ca a

luat incredintare despre lucrul

1

nu ne predau totdeauna rugaciunea intreaga, ci unul intreaga, cum e Gura de Aur altul pe Domnul Iisus", ca Pavel, care a adaugat: in Duhul Sfint" (1 Cor. 12, 3), vorbind
doilea (despre iertare).
aceea, Parintii
,

De

Dum-

nezeu. Cel dintii nu veseleste firea prea mult, cele de al doilea veselesc mult si mai presus de fire. Cel dintii este al mcepatorilor, cele de al doilea, ale celor ajunsi la des3virsire prin har 1 .
rugaciunea, sau pomenirea neincetata a lui Iisus, introdusa prin respiratie in inima, f3r3 nici un fel de gind 2, ceea ce se izbuteste prin tnfrinarea deobste a pintecelui, a somnului si a celorlalte simturi, inauntru chiliei, cu ajutorul smereniei. Apoi putina cm tare si citire din Dumnezeiestile Evanghelii si din Sfintii Parinti si din capetele despre rugaciune, mai ales ale Noului Teolog 3 ale lui Isihie si Nichifor; cugetarea la judecata lui Dumnezeu, la moarte si la cele asemenea; in sfirsit, putin lucru de mina. Si iarSsi trebuie sa se faca intoarcerea la rugaciune, chi'ar daca lucrul acesta cere o oarecare siiire, pin3 ce mintea se va obis'nui sa lepede impr3stierea de la sine prin gindul la Domnul si prin neincetata consimtire cu osteneala inimii. Aceasta e lucrarea moiiahilor incepStori care voiesc s3 se linisteasca. Deci, unul ca acesta trebuie s3 nu ias3 des din chilie, s3 se fereasca de orice convorbire si privire, afarS de cazul unei mari trebuinte. Dar, si atunci, s3 o faca cu luare aminte, cu paz3 si cit mai rar. Pentru c3 nu numai incep3torilor, ci si celor ce-au inaintat, unele ca acestea le pricinuiesc imprSstiere.
linistii:
,

Cinci sint lucrarile

de rugaciunea din timpul cind inima primeste lucrarea Duhului Sfint, prin care se si roaga; aceasta e rugaciunea celor ce au inaintat, desi inca nu pina la desavirsire, care este iluminarea. Iar Sfintul loan Scararul zice: Loveste pe vrajmas cu numele lui Iisus" si: Pomenirea lui Iisus sa se lipeasca de 2 rasuflarea ta" si nu mai adauga nimic. Dar e ingaduit si incepatorilor sa se roage uneori cu toate cuvintele rugaciunii, alteori sa se roage in minte cu o parte a ei. Sa nu schimbe insa des felul rugaciunii, ca sa nu patimeasca o
,

imprastiere prin aceasta.

Staruind in metoda amintita a rugaciunii curate, chiar daca nu in chip curat, din pricina inchipuirilor cu care este obisnuit si a gindurilor ce i se
fac piedica, eel ce se nevoieste ajunge la obisnuinta

de a se ruga

nesilit,

de

a starui cu mintea in inima

de a nu o introduce in chip silit prin inspirarea aerului, ca pe urma sa sara indata de acolo, ci sa staruiasca acolo si sa se 3 roage de la sine. Aceasta este si se numeste rugaciunea inimii Ei ii premerge o anumita caidura in inima, care izgoneste gindurile ce impiedica rugaciunea curat5 amintita sa se implineasca in chip desavirsit. Si, asa staruind mintea se roaga neimpiedicat in inima. Iar intr-o astfel de caidura si rugaciune, dragostea fata de Domnul Iisus cel pomenit se naste in inima
si
.

in asa fel incit incep sa curga din ea din belsug si lacrimile dulci din dorul

Rug3ciunea aceasta f3cut3 cu luare aminte, C3r3 gindul la ceva, prin cuvintele: ..Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu" inalt3 mintea
in

de gindul la pacate si fntre lacnmi, ca produse mai mult de dragostea de Dumnezeu. Dar acestea doua nu sint totusi total separate. In lacrimile produse de dragostea de Dumnezeu nu se uita de pacateie pe care Dumnezeu le-a iertat cu milostivire, iar tn plinsul pentru pacate nu lipseste total mcrederea in mila iertatoare a lui Dumnezeu.
'

chip nematerial si cu totul negrait spre insusi Domnul cel pomenit, iar prin: miluieste-ma pe mine", o face sa se intoarca la ea insasi, nesuferind sa nu se roage pentru sine Dar cel ce a inaintat in dragoste, se indreapta prin 1 Aid se face deosebire intre plins, sau ttnguire, care e produs mai mult
.

pomenit. Deci pentru a se invrednici cineva de acestea si de toate cele de dupa ele, pe care nu e vremea sa le spunem acum, trebuie sa se sirguiasca, cum s-a zis, sa aiba frica lui Dumnezeu inaintea ochilor, impreuna cu pomenirea lui Iisus inauntru inimii si nu simplu in afara. In felul acesta se departeaza
lui Iisus cel

usor nu numai de la faptele cele rele, ci si de la gindurile patimilor si sporeste pina acolo incit se umple de incredintarea dragostei lui Dumnezeu
fata

de

sine.

Dar, sa nu caute '

el insusi sa

vada aratarea Lui, ca

7

sa

nu

primeasca pe cel
1

ce, fiind intuneric, se preface a

fi

lumina. Iar cind, fara sa

P.G. 60,

col.

751-756.
col.

Acestea
3

fnainte s-a vorbit totusi de introducerca unui gfnd In inima. Dar acela a fost gindul la pacate, sau la mila lui Dumnezeu. Gtndurile c;.re nu trebuie introduse in inima sint gindurile la lucrunle dm afara, trebu.ncioasc hranci, placerilor, gmduri de slava, gtndurile
griiilor
(in

Scara XXVII; P.G. 88,

1112 C.

mintea

Tn

at;..;.-

(ifndul

la

pacate

si la

Dumnezeu o

ajuta sa intre

si

inauntru, fn inima,

sa

si Ifngii

Dumnezeu.
la

ramina

numeste abia aceea care nu se face tn chip silit, prin introducerea fortata a mintii in inima. Caci in acest caz mintea nu poate sta mult tn inima, neavfnd obisnuinta statorniciei in gindul interiorizat la Dumnezeu. Rugaciunea inimii, ca staruire de la sine a min|ii fn inima si in gindul la Dumnezeu, din interiorul ei, cere de aceea pentru agonisirea ei, multa
inimii se

Rugaciunea

Credem

ca aid se face aluzic

metoda

fntreitei rugaciuni

a Sf. Simeon Noul Teolog.

deprindere.

86

87

caute mintea vede o lumina, sS nu o primeasc3, dar nici s3 nu o lepede, ci sa intrebe pe eel ce are putere S3 invete, si sa afle astfel adevarul. Si daca afla pe cmeva care s3-l invete, nu numai dupa cum a cunoscut dinDumnezeiasca Scriptura, ci fiindca a patimit in chip fericit si el insusi iluminarea sa dea multumire lui Dumnezeu. Daca nu, e mai bine sa nu o primeascS, ci sa alerge cu smerenie la Dumnezeu, socotindu-se pe sine nevrednic de o
astfel

CALIST GATAFYGIOTUL

In privinta aceasta cu fapta de la Parinti, chiar daca in unele scrieri ale lor arata semnele luminii amagitoare
si

de vedere, precum

am

invatat

si

neamagitoare.

Dar precum toate cele spuse Jnainte le-ai auzit prin glas viu, asa

Introducere
si

despre

aceasta vei auzi la vreme potrivita. C3ci acum nu e vremea potrivitk. Acum trebuie sa afli, mai degraba, tmpreuna cu allele si inainte de allele, aceastaca precum eel ce voieste s3 invete a sageta, nu intinde arcul fara un semn asa eel ce vrea sa invete a se linisti, sa aiba ca semn blindetea necontenit3 a inimn, netulburind si netulburindu-se niciodat3 pentru nimic afarS de cazul cind e vorba de dreapta credinta. Iar aceasta o poate dobindi usor departindu-se de la toate si tacind cit mai mult. Si daca i se intimpia vreodata sa nu faca asa, sa se caiasca indata si s3 se'ocarasd pe sine, iar pentru vntor S3 ia aminte, ca s3 cheme in liniste si in constiintS curatS pe lisus, punindu-L ca inceput, cum am zis inainte. 'laf ihaintind' pe cale, s3 aib3 harul dumnezeiesc odihnindu-se in suflet si nu numai
asa, ci si od'ih-

Scrierea aceasta, tradusd in romdneste, se afld in ltre safifosi cititd mult, desi e de un inalt nivel teologic.

manufcnse Ea multe
-

Ea

sedfta

si in

Biblioteca Academiei

Romdne,

in

manuscr^

1^02,

cuprimtnimjf.,in

cuprizind 113ff., in manuscrisul 2027, manuscrisul 2022,

nindu-i sufletul in chip des3virsit de dracii

si

de patimile
si

care-1

sup3rau

cuprinzmdl43ff.,in manuscrisul 2568, f.33r-270 v, in manuscrisul ?001,f.92 XlX-lea. si inceputul secolului al r-201 r, dela sjrrsitul secolului alXVlII-lea 2 acest Calist este identic cu Beck , respingind opinia cd A. Erhara* siE sepolului al " sd fi trdit pe la sfirsitul patriarhul Calist 11, spun cd el pare Aghoritul spun* ?' " * XIVJea si inceputul secolului al XV-lea. Nicodim <* uu.? a ei unrip n w nimic and i l unae * greaca, cd nu se sue

'

nrefatd la lucrarea kiidin Filocalia

ttdit acest autor.

inainte, si veselindu-i-1 cu o veselie negr3it3. C3ci, chiar dac3 il sup3r3 iar3si, nu-1 mai inriuresc, fiindcS nu mai e in tov3r3sia lor

nu mai doreste

pl3cerea de

Domnul,

nu prin p3r3sire. Pentru ce? Ca

Fiindc3 toat3 dorinta unuia ca acesta s-a indreptat sp're eel ce i-a dat harul S3u. Mai este el rSzboit prin ingSduinta, dar
la ei.

sd nu socotimimp robabim Jbarcontinutul si forma scrierii ne indeamnd a Patrmr' ukmificarealui cu patriarhul Calist. Poate cd aceastd scriere e tot
ltndelun ' hului Calist, dardintr-o vreme cindpetrecea intr-o retragere, in timpti concentreal& scrierea ftatei sale vied cdlugdresti. Desigur, Calist Catajygiotul
ale patriarhului Calist si in Cele 100

s3

nu se

inalte

mintea

lui,

pentru biiiele ce

necontenit smerenia, singura prin care nu numai ca invinge pe vrSjma^ii faiosi, ci se si invredniceste de daruri ' mereu mai mari. Fie ca sa ne invrednicim si noi de acestea din partea
lui Hristos,

1-a aflat, ci ca, rSzboit, s3 tin3 in el

mai putin in cele d(?u & scr n sa injurul unei xeme oarecum noi, care se gdseste Jf
de tenia Unului", cu care se uneste mintea noastrd, dacd se
capete ale lui Calist si
lgfl>atie.

Este
din

sileste

s&

ms&

Care

s-a smerit

pe Sine pentru noi

si

Care dSruieste celor smeriti harul S3u cu

imbelsugare,

acum

si

pururea

si in vecii vecifor.

Amin.

tmptrtirea in diferite ginduri, devenind si Unul" se intelege subiectul neopiaionicd. Dar la Calist Catajygiotul prin L Idealul operele si lucrdrile dumnezeiesc, care se stravede prin toate toate acestf P ere sl pcrsoanei umane este sd se pund in legdturd prin

Unului" e^e ongine ea una. Tenia

manifestdri cu Subiectul ce seface simtit si vdzut "prin

r vin, e plin de iubire.
i

De aceea, El
,

e in

Cdci Un ul " ac st ? nul " e ln intreit. Acest acelasi timp

ele.

A. Erhard, Theologie

in:

L^rotur, 1 Gheschichte da- byzantirwdiP K. Krumbaker,

Literatur in byzantinischcn

l*-ipzig,1987.
*

Hans-Georg Beck, Kirche und theologischc

Reich

acelasi timp simplu, cdci dacd arfifelurit arfi compus din pdrti, care toate ar mdrginite si n-arputea realiza prin unirea lor pe Unul". Dar simplitatea fi Lui e nesfirsit de bogatd. De aceea, mintea unitd cu El nu mai are nevoie sd

Unului" "lerului Lui personal relatia cu El.

insistent* accentuate a carac(vezi de ex. cap. 43), printr-o ce o da simtirii de iubire important*

mai

si

prin

marea

treacd la altceva, ci

isi

gdseste in

El odihna

eternd.

Aceastd odihnd

insd,

al Duhului

Unul" e nesfirsit de bogat, nu-i o incremenire si nici o plicxiseald, ci o miscare stab iId", o adincire neincetatd in iubire. Se poate spune cd aceastd scriere este o sintezd intre gindirea abstractd a lui Dionisie Areopagitul si simtirea plind de entuziasm a Sfintului Simeon Noul Teolog. Autorul ei a anticipat, prin descrierea simtirii infldcdrate a sufletului in unirea cu Persoana sau cu Persoanele dumnezeiesti, caracterul plin de simtire al
tocmaipentru cd
acesi,,

Dumnezeu

Zzeu " acu

in aceastd unire.

Puntea
.

intre sufietul creat si

Dumnezeu
nnnirn
,

eel transcen-

__

Duhul

Sfint si

numai

-i

El.

la distant* asupra lui noastri de la noastrd naturd (vezi cap. 74, 75, 81, 82, 84). adevdmta

El ne Dumnezeu,

r-i

-j;^ tidied

A'**

Am

Knpculntllle
la

El insu ?l

s,

pnn aceasta

Avem

creatiilor misticii feminine ale Occidentului,

dar a mentinut totodatd ca temei

la Plotin, pentru

al acestei simtiri o profunda consistenta teologicd.

Unul" e transcendent creatiei, nu e imanent ca

cd numai

chip (avubtov -cap. 58, 33),simpla mintea far* aceleiasi trebuinte de a face vdzutd de isihastt, e aprofundatd 30 51 91 ). Lumina dumnezeiasca, (ran 20 Grigone de Nisa si de la Sfintul IZ^nesfirsiteiidee luatd de la Sfintul timp tot ce e inteles ea e in acelasi MdZrisitorul). Prin depdsirea a

fT*

asa e cu adevdrat Unul" si izvor a toatd unitatea. Dar El nu rdmine inchisin unitatea Sa, ci ieseprin toate lucrdrile si operele Sale spre noi,ca sd ne ridice
la unirea

uZZ

unintuteficm^
ifirmd

Calist

cu EL
z
it

Mintea se uneste cu El si-si regdseste unitatea si simplitatea, sau se gdseste pe sine insdsi si odihna din miscarea de la o idee la aha, de la un lucru la alml,
de la o alipire pdtimasd la unul sau altul dintre lucrurile create, intrucit se depdsestepe sine. Numai dincolo de sine, mintea s-a regdsitpe sine. Aceasta .... . umnu uc >mc . ,u ,c JM, inseamnd cd numai uitind de sine in dragostea.fatd.de celdlalt subiect, inseamna ca subiectul nostru se regdseste pe sine in unitatea sa deplin concentratd. Cdci el

ntru
Calist

rugdeiunea aiunsd la culmile

ei,

iesit

din miscare, nemaiputina caaea

am

M M

(Metoda
. I

scu

ndarii

si

smt aceieas i

e facut sd se inalte peste 'sine, printr-o iubire totals si infldcaratd in care se concentreazd intr'eg, cum efacuia pasarea sd zboare.

In insistenta cu care autorul vorbeste de abisul Unului

am putea

vedea

Deosebirea arfi door atita ca Catafygiotul. si in sCrierea lui Calist rugdeiune scrierea lui Canst C atajygiotui un aceste tone ating in u i* si * aCCUAtu atmosferd f iiceast& mi rival A x de simtire entuziastd si mvdpdiata. uMmul zrad si mai malt sou grod
-

in

dragostei fdrd sfirsit a lui Dumnezeu odihnei eterne in abisul patnarhul, in scnerea lui at p scrierea Raiul a lui Calist

o asemdnare cu

gindirea lui Meister Eckart sau Jacob

Bohme. Dar

la Calist

Catafygiotul acest abis e un

abis al iubiriif deci al Persoanei din veci existente,

in-

spiritualitdtii bizantine,

bilocaliei grecesti side la sfirsitul Scrierea aceasta, de la sfirsitul o sintez* ma*jn.ftca a mtregului reprezinta nu numai
>

nu al unei esente abstracte; ascunzimea Lui e ascunzimea Subiectului definit care licdreste in acelasi timp prin toate.
y

duluwnicesc de mai inainte, ci si iris spiritualitate a Bizantului. imtirii de intensa

culme a subtihtatn de gmdire o

si

Socotim cd scrierea aceasta e poate cea mai frumoasS din toate scrierile filocalice, prin profunzimea teologicS si prin simtirea inflacarata a ei,
aceasta efoarte aproape de scrierea Raiului (in 80 sau 83 capete) a patriarhului Calist, care se caracterizeazd prin descrierea aproape lafel de infldcdratd a simtirii sufletului trditd in unirea cu Dumnezeu in iubire.

Dar tocmaiprin

Avem in aceastd scriere o ametitoare descriere a intilnirii mintii cu Unul" dumnezeiesc. E o scriere de indhimea teologicd a scrierilor areopagitice, de
influenta cdrora se resimte, dar si

increstinare

a fUosofiei neoplatonice a

90

DESPRE UNIREA DUMNEZEIASCA SI VIATA CONTEMPLATI VA

V
* *

ceea ce inseamna ca e f^ra sfirsit si Bra hotar. Deci e impotriva vredniciei si a firii ei, sa se miste in chip marginit si hotSrnicit. Iar aceasta se intimpia cind se miscS intre cele marginite si hotarnicite. Caci nu se poate ca obiectul
sa fie marginit
la nesfirsit
si

hotarnicit, iar miscarea mintii privitoare la el sa inainteze

El

Deci miscarea neincetata a mintii are nevoie de un obiect nesfirsit si nehotarnicit, spre care sa se miste potrivit cu ratiunea si cu firea ei. Dar nesfirsit si nehotarnicit cu adevarat nu este nimic, afara de Dumnezeu, care este Unul prin fire si in intelesul propriu. Deci mintea trebuie
sa se intinda spre

Unul

eel nesfirsit
si

si

propriu-zis, adica spre

Dumnezeu si
1
.

spre El trebuie sa caute

lucrarea ma. malta a firii sale. Pentru aceea, de ea se bucura si de ea se alipeste eel mult. Deci si omul, ca unul ce are minte, si ca unul deacarui viata ti'ne chip firesc a cugeta, se fndulceste si se impartaseste de odihna mai ales ctnd
sea ma

sa se miste. Caci aceasta tine de firea ei

mm

4. Nesfirsite si

nP7An Har
<
*\

nehotarnicite sint si cele contemplate in jurul lui DumniH in arpctpa nii-ci otepfste. mintea desSvirsit bucuria ei. Caci

Cel
lui.

aneva

asemeneai

Deci mintea,

fiind

una dupa

fire,

macar ca

sint

multe dupa
Cel

mime si cugeta la insusirile Lui, pentru ca El este

cu mintea
s,

cind
fiinta cea

mai inalta, cugetata

mai presus de minte si iubeste in chipul cel mai inalt si mai presus de m.nte pe om si-1 cinsteste cu cinstirile cele mai inalte'si cu bunatatile mai presus de minte ale Sale; si aceasta pentru vesnicie.
'

dupa fir^^ar multe dupa lucrare, nu se poate bucura deplin, inainte de a patrunde prin Duhul in Cel Unul nemarginit prin fire, trecind de la cele
multe
1

2
.

Numai

in

Dumnezeu

cel

Unul, asadar, se poate bucura mintea

2.

Orice nastere face pe eel nascut sa

fie

asemenea

caci a zis Domnul, ca ce este nascut din trap, trap este si ce e nascut din Dun duh este" (loan 3, 6). Prin urmare daca eel nascut din Duh este duh e vadit ca va ft si Dumnezeu, dupa Duhul ce 1-a nascut o data ce si Duhul din care s-a nascut eel partas de Duhul e Dumnezeu adevarat. lar daca unul ca acestae Dumnezeu, fara indoiala va fi si vazator. C3ci Dumnezeu isi are numele (theos) de la a vedea (theorein). Prin urmare eel ce nu vede (nu contempia), sau nu s-a invrednicit fnca de nasterea si tmpartasirea duhovniceasca, sau invrednicindu-se de ea isi inchide din ncpricep'ere puterea vazatoare si se intoarce prostcste de la dumnezciestile raze cugetate cu mintea in jural Soarelui Dreptatii, cugetat cu mintea/deci, dupa ce s-a facut partas de puterea vazatoare, se lipseste in chip nefericit de lucrarea ei macar ca tmde spre sfintenie.

celui ce 1-a nascut

Mintea, fiind pururea in miscare, are nevoie propriu-zis de un obiect cu care sa se ocupe fara sfirsit. Acest obiect trebuie sa fie e! insusi nesfirsit, nehotarnicit. Ca atare el trebuie sa fie acel Unul, care are in El totul. Caci daca ar fi unul din multe, n-ar putea fi nemarginit. In acest caz mintea ar trebui sa treaca vesnic de la unul la altul si niciodata nu i-ar gasi un obiect pe masura miscarii ei nehotarnicite. Deci niciodata nu s-ar putea odihni cu miscarea ei nesftrsita m Cel nesfirsit. Desigur, Intre odihna si miscarea nesftrsita pare o contradiqie. Dar acestea se fmpaca atunci cmd mintea patrunde tn Cel nesfirsit. Atunci ea a ajuns si tn miscarea ei

nehotamicita

si in

odihna

ei.

Nesfirsirea miscarii si-a gasit nesfirsitul de la care nu mai trebuie

miscare stabila" sau stabilitate mobila", de care a vorbit Sf. Grigorie de Nisa. Acest obiect" nu mai e obiect propriu-zis. Caci obiectul e posedat de intelegere, deci e limitat. Obiectur infinit al mintii e subiect: e Subiectul
sa treaca la altceva; In El si-a gasit odihna.

A ajuns tn acea

suprem dumnezeiesc. fn general, un subiect e tn|eles cu adevarat de un alt subiect; numai Tntre cle se realizeaza o intelegere. Pentru ca numai prin subiectul celalalt se Tntelege un subiect pe sine tnsusi, fiind ajutat de acela sa se tnteleaga. Obiectul nu poate fi Indies prin el insusi. Apoi

ma

lasa tn tntuneric.

Nu ma

ajuta sa

ma

tnteleg.

Dar

tn tntelegerea altui subiect, tnaintez

totodata la nesfirsit, cu deosebire tn tntelegerea Subiectului dumnezeiesc. in El ma odihnesc, pentru ca nu trebuie sa tree la altceva si altceva; si totusi tnaintez tn tn|elegere. Caci niciodata nu-L epuizez in tntelegere si nu ma epuizez tn tntelegerea mea. Iar tn^elegtndu-L pe El, tnjeleg
i

obiectele.
2

Cel

cu ratiunea

si

cu

firea lor, deci si mintea.

Dar miscarea

mintii tine pururea,

fnca Sf. Grigorie de Nazianz si Sf. Maxim Marturisitorul au spus ca Dumnezeu este de nesfirsite ori mai presus de infinitatea Sa si de toate tnsusmle Sale infinite (Sf. Maxim, Capete Knostice* 1, 49-50; Filoc. rom. II, p.140-141). Dar autorul scrierii de fa\5 precizeaza ca faptul ca Dumnezeu e mai presus de tnsusirile Lui se explica prin accea c5 El e Cel din care" stnt acestea.
El e subiectul
lor.

92

93

zis

Domnul

(loan

3, 6),
1 .

atunci

si

omul

este inger nascut din

Duh

prin

impartasirea vadita de El

Dar lucrul ingerului este sa priveasca necontenit fata Tataiui nostru eel din ceruri, precum a zis iarasi Domnul (Matei 18,10).
si el

Deci, eel ce se impartaseste in chip vadit de Duhul, trebuie sa priveasca, pe

drept cuvint,
5.

fata lui

Dumnezeu, dar
4).

si

sa tinda spre ea

2
.

De

aceea,
cgutati

Toata miscarea celor create

riprii a

m{"

invata
fata

si

proorocul David zicind: Cdutati pe

Domnul si va intariti;

s~ -"- saS ESS?

iiu esie nu este

Lui pururea" (Ps. 104,

Drept aceea,

nu-si pSzeste ceea ce este

propriu eel ce, facindu-se partas Sfintului, deviate facatorului si de dragoste

dat&torului
ridicindu-se

Duh
la

si

ajungind

la

experienta nasterii negraite din

Duhul

si

vrednicia ingerului, pe

urmS pentru paruta

prisosinta a

evlaviei sale, isi inchide simtirea intelegatoare pentru

Dumnezeu si nu vrea
*

sa se intinda spre El
*

si

spre cele dumnezeiesti. Iar aceasta o face, cu toate

L

ca Minjuitorul porunceste sa

raminem

in El, fiindca

si

El ramine in noi,

precum
propriu sa-si afle linistirea oronriu

zice si David: Veniti la El, sa va luminati" (Ps. 33, 5). Si cu

T^neT

CSte pururea ?catoare. P ''' Deci, sau stabilitatea in cele create n ar h1

adev&rat, de
V
.,

vom
''

face cele cuvenite

noua

si

cele ce

primeasca o adevarata simnYe'd, (1HiH

necircumscris-.

^^

.^

n Pace

s3

vedea in lumina lui Dumnezeu Tatai, adica in preajma lui Dumnezeu, adica adevarul dumnezeiesc, de nu vom alege mai bucuros sa ne intoarcem cu nepricepere de la razele dumnezeiesti.
-;*
.

urmeaza din ele, vom Duhul Sfint, lumina din

IaraoesiaestcDumnezeu,careeste

WMmmwm
6.

moduri ajunge mintea la vederea lui Dumnezeu: miscindu-se de la sine, miscata de altul si pe cale mijlocie. Miscarea de la sine se savirseste numai de catre firea mintii, folosindu-se de vointa sa prin ima7.

In trei

Daca ptna aid odihna

si

mintii in

nesfirsite

din nesffrsirea

lui

Dumnezeu a fost explicata numai Dumnezeu eel Unul, acum e explicata din

din firea miscarii ei

lucrarea Duhului in

Numai Duhul elibereaza pe om de legea gravitatiei spre cele materiale. impusa omului de trupul lui. Numai Duhul Tl ajuta sa copleseasca pornirile spre cele de jos. Duhul e u porumbelul si face si pe om porumber zburator si asemenea Ingerului netrupesc. Toata fnvatatura aceasta despre Dumnezeu ca Unul se deosebeste de Tnvatatura neoplatonica despre
minte.

Daca Dumnezeu

yiH 4M K fi

face,

cum

zice

jt pe care,

Z^tJS&ZS'Z

David n>

im ^

Unul, prin faptul ca Unul acesta nu e fundamentul imanent al tuturor, ci e transcendent mai presus de lume si de fire" si ridicarea la El se face prin Duhul Sfint, nu pe cale naturala. Dar preocuparea de Unul arata, in cultura bizantina de atunci, interesul pentru neoplatonism si aceasta explica fntemeierea scolii neoplatonice la Florenta de catre Gemist Pleton, dupa 1453.
2

Fata

lui

Dumnezeu, expresia

subiectului Lui, trebuie privita, sau contemplata, dar tn

acelasi

limp
si

eel

siabilitate

ce contempla trebuie sa se tntinda tot mai mult in intelegerea Lui. miscare in El.

E aceeasj

Intinderea spre
I

Dumnezeu

e proprie noua, e cuvenita noua, desj se fnfaptuiete prin

)uhul. Caci e propriu mintii sa fie tn

Jnul eel transcendent prin puterile Inul este

Dumnezeu eel nehotarnicit. Dar nu poate sa se salte fn ei, cum se poate tntimpla aceasta tn neoplatonism, unde

fnaintez

mereu f fn{elegJre!!Tuf

8
'

""'" CU '"

iubit '

fl

In * eleS <*P'in

?i

M%

imanent lumii. Pe drept cuvtnt, Lossky vede asigurata prin transcendent Unului, iracterul Lui personal, spre deosebire de neoplatonism unde Unul este <> esenja impersonala Essai sur la thtologie mysthique del'Eglise orientate, Aubicr, 1944, cap. Tcnebrele divine).

94

95

*M,i.

..

'I

A dnT^H' Aldoilca mod este mai presus de fire

_.

ginatie (inchipuire). Sfirsitul acestui mod este contemplarea celor din jurul PC C3re ?f ,e-aU imaginat j lnv3
?

el'nilor in

si
,

se Infa'ptuieste

oareire numai prin^ointa

din ceea ce e creat nu e unul in chip desSvirsit Caci nu e greu 9. Nimic vazut ca fiecare se deosebeste de fiecare, printr-o oarecare tnsusire de intrucit sint create, nici una nu se deosebeste de nici una, proprie. Dar,
.

sub puterea

dm

tame e

Dumnezeu negate ale lui Dumnezeu

lui

t cum, in acest caz en si e rapita spre descoperiri dumnezeSi

si

~>, u aceea

mimva

vede cum se

SK
tntiii

Tm

avind inceput si sfirsit, afllndu-se sub fire si nefiind propriu-zis una fiecare Unul" este cu adevarat numai Cel Necreat, intrucit e in chip simplu.
simplu, fara
Iar

de inceput, fara de sfirsit, nehotarnicit si, de aceea, nemarginit.

Acesta e Dumnezeu.

masura a ammdurora.
de
eel al

fntrucit se infaptuieste prin voia

si

imainnatia

Numai
mintea
isi
-

privind spre Acesta, prin impartasire

de Duhul de viata factor,

ei,

primeste

si
i
.

ea, zi

de

zi,

cresterea cuvenita
2
.

intarindu-se in

miscani prin altul, intrucit mintea se uneste prin ilumiW* dumnezeiasca, cu sine insSsi si vede, dincolo de unitatea saTr I neg* ' pe Dumnezeu. cm& ' atntJi L* ~rx ^ . _ ~r*r **"* viiii tudic eeie ce se vau si se zir in , jurul lu, Dumnezeu, nemaivazlnd nici izvorul binelui sau mdumneze rea n c, m.elepcunea sau staptnirea de putere facatoare, sau pronia sau a tceva dintre cele dumnezeiesti, ci umplindu-se de lumma duLnSasca v^viiitcdbu si de bucuna adiisa Hp fWr*i h _.-

de indumnezeire Caci, se stie sieur ca. . Unul 5* de P rivirea in Duh spre E1 nU Se P ale aVCa mmte l0t in afar * de Aceasta, pentru ca mintea s-a imprastiat, siabita de lumea mult mai bun5 patimi, si are nevoie de o putere mai presus de lume si de Jmpartita si de
..nitotAo *cimniitat pa
in ctarps) e\
'

spre Unui" mai presus de fire pentru ca, rapita fiind din cele privirea dobindeasca chipul partite, sa iasa afara din patimi si din dezbinare si sa im 3 De aceea, si Domnul roaga pe Tatai, ca sa fim si noi, dumnezeiesc si Ei sint una credinciosii, una in Tatai si Fiul insusi prin Duh. Una, cum
.

din virful dfn Tful' cetatn, :L

dragostei.

Mintea, folosindu-se de imaginatia sa pentru contemplarea celor 1 Iar ,Uminata de har P"4te tmari ea nadejdu In sfirsit, rapita de lumina dumnezeiasca, se^face vistierie de dragoste fata de oameni si cu atit mai mult fata de Dumnezeu As ^luiba 5. mjscarea mtreita a mintii se fece desavirska, Indumnezeitoare sigurfsi r CredimA nadejde |f drag Sle a ind la loc
8.

(nu in intelesul credintei gresite

facuti desavirsiti,

cum spunea

Sabelie ca sint una), ca sa fim

S^'foSf^ff?
L

'

privirea

cum trebuie, atit prin harul Duhului unificator, cit si prin unitara, in Dumnezeu eel Unul.

cum ar zice cineva, s-a pus In Caci, cum a zis Pavel, dragostea toate le
C edi n ei
'

*>

?i

este in chip limpede adevarata imbunatatire si aceasta este Aceasta ne adevarata si singura noastra odihna. De aceea, pizmasa si de sfirsitul si

-S

oameni uritoarea ceaia

arg

siguranta In cetatuia "

sufera,

2!

Sate leTS

draceasca, impSrtind in chip necuvenit credinta, nascocirea multor dumnezei, a risipit in chip amagitor unitatea mintii prin 4 presus de lume Aceasta, pentru si nu a lasat-o $a aiba imaginea Unului mai
.

pentru un"el unirea

! : mfocata si r e.
d^re

3I nadejdii " Dra80Stea -

modul mai presus

^Sisssfe^ ta T? pnS 2 SfS

^'

*<*> niciodata n pentru legatura negraita cu Dumnezeu 2

'

td

spune cineva ca sufletul, desi creat, e totusi unul. Dar el are nevoie de a se Ar putea Dumnezeu. Deci se compune" trupul. In afara de aceea e tntr-o dependent de c ompune cu
1

Acesta e propriu -zis

J?

*i- a de InChipuiri

Dumnezeu, fara ca si Dumnezeu sa se compuna prin fire cu sufletul. In acelasi fel prin fire cu compune" si tngerul cu Dumnezeu. Deci calitatea lui de creatura nu-i permite nici lui sa se
fie

M d

ilea

unul tn
2

mod eminent.
si

Unitatea

simplitatea mintii se mentine

fiind

si

se tntareste
si

numai prin Dumnezeu, prin

privirea la

Dumnezeu. Caci Dumnezeu

Unul

Imparte tntre diferite obiecte, nu se sHsie

si

in lucrarea ei.

nehotarnicit, mintea privindu-L nu se In acest tn^eles, Dumnezeu este izvorul

depaseste cunoas.ere,

XtoSEta Sft n^'

""^

' e Vedere a

lui

Dumnezeu

unitatea
(

de la privirea .Uvenind ea insasi una si nehotarnicita, sau actualiztnd aceasta imaginea Unuia mai presusde^^

puterea lui Dumnezeu i se se aduna'nu numai toate puterile si lucrarile lui, ci si omunica tot mai mult, in comuniunea ce o are sufletul cu El. 3 crea\iunea compusa, mintea e rapita Privind spre Unul eel mai presus de fire, adica de Unuia eel nehotarnicit, celor compuse si multiple, sau iese din ele si ia chipul"
lui

sustinatorul unitatii sufletului.

Dar

prin aceasta sufletul in acelasi timp creste. Caci in

calitate a ei.

96

97

"V.

ca, prin sadirea Inchinarii la multi

dumnezei

si

prin privirea
ei si sa
si

si slujirea lor,

cunoaste tainele Tatalui

tnfierii.

si

se ingaduie sa urce bine si frumos spre vrednicia

-

sa induplece mintea sa se miste impotriva

tot felul

firii

o faca sa pofteasca
virtute
1
.

I
I

de patimi

si

minciuna in loc de adevar

De

ace^a,

Icgea

Caci, F i^-... --- -.,.- ---. .in chip hotarit celei a fiului. Si daca eel ce robului e opus

indeamna Duhul
si

Sfint prin Proorocul, zicind: Veniti la El, adica la

Unul
Eu,

rob, eel ce stie

nu

nu sue e nicidecum rob, ci slobod sau, mai bine zis, fiu. La fel, este

va luminati"

(Ps. 33, 6); iar in alt loc:

Eu sint Dumnezeu eel

dintii si

dup& aceea, si afara de Mine nu este alt Dumnezeu" (Is. 41, 4; 44, 6); si iar^si: Asculta Israele, Domnul Dumnezeul tau Domn Unul este" (Deut. 6, 4). Treimea ipostasurilor dumnezeirii celei una nu imparte Domnia cea una.
Persoanele sint cu adevSrat
a sluji unitStii lui
trei,

elibereaza, prin insusi acest fapt face fn ai ui daca Duhul adevSrului care Duhul se afla. Qti sint purtau de Duhul lui Dumnezeu pe cei in

Dumnezeu, zice, de lume, inseamna a cauta adevarul, iar adevarul spre Unul" cel mai presus
libertatea este semnul vadit al infierii dumnezeiesti, darui'este libertatea si mare ca acest har al infierii si nimic altceva nu e mai si daca' nimic nu este rationale, atunci e foarte rational si cit se poate de iocotit mai potrivit firii

Dumnezeu" (Rom. 8, 14)'. Deci, daca a cauta sint fii ai lui

dar cu toate acestea

Dumnezeu este Unul,

in fiinta, putere, vointa, lucrare si in toate celelalte insusiri fiintiale. Asadar,

Dumnezeu, a

privi si a te

aduna cu toat& puterea spre ^a,

si

iesind din cele multe, este voie a lui

Dumnezeu
si

imbunat&tire a minyi,

mintea sa tinda, sa caute, necesar ca

toata puterea, spre
(...)

si

sa se adune, purtata de Duhul,

cu
.

precum

si

cale de aflare a adevSrului

rod

al dragostei

dumnezeiesti

si al

Unul

cel

mai presus de lume, adica spre Dumnezeu

indumnezeirii.

Daca multa tmp&rtire este minciuna, iar Unul este adevarul, mintea care se inalta in Duh spre Unul, spre Cel mai presus de lume, spre Cel
10.

ridicat peste toate, spre Cel din care sint cele multe, se inalta spre Adevarul

mintea nu poate ajunge libera de patimi, de nu o elibereaza adevarul (loan 8, 32), e vadit ca mintea se face libera de patimi cind se indreapta si se inalta intr-un chip unic spre Unul cel mai presus de lume.
insusi. Si daca

Deci, mintea e ajutata in dobindirea nepatimirii, a starii indumnezeite

infierii

si

nicidecum de robie De aceea robul, zice, nu stie ce face Domnul sau" (loan 15, 15). Dar, daca nestiinta e proprie robului, e vadit ca cel ce s-a impartasit de libertate,
si
.
'

dumnezeiesti, cel mai mult de libertate,

ca unitate
fi

in minte,

aductnd-osi pe aceasta

e nici descoperita, dar nici ascunsa in intregime. 41 Dumnezeirea nu descoperit si inca foarte lamurit. Dar ce este acest Ca este e un fapt care s-a trebuie sa stim c3 ce este" se deosebeste foarte este", e un lucru ascuns. Si este" se arata din lucrare, iar ce este", din fiinta. mult de ca este" C3 s-a ingaduit nici ingerilor sS-1 stie despre Dumnezeu. .ucrul di'n urma nuli de nesfirsite ori nesfirsit mai presus de tot ce este si (aci Dumnezeu este intelegerea. Deci, cind mintea se indeletmai presus de toata mintea si c3 Dumnezeu este, are sa graiasca multe si sa n ices te cu cele ce arata Omul poate fi numit atunci si filosof si teolog. l.losofeze foarte frumos. ca s-a ridicat si inaitat mai sus de la cunostinta Dar dupa ce mintea ascunzimea dumnezeiasca si strabatuta de Dumnezeu este, cuprinsa de
I

decil mai presus de

unitatea ei fireasca. Unul ca necompus nu po a te lume, caci toate cele din lume sint compuse; compuse macar prin
la

"
I

dependenta de Unul mai presus de lume. Mintea, ridicata la aceasta stare de unitate, e ridic a ta si ea la o stare mai presus de lume, fntr-o transcendenta. In trairea acestei unitati eminente,
traieste totodata pe
tntreit in Persoane,
1

Dumnezeu

ca intiparit

in ea.

nu e una

m sensul lui Sabelie,

Unul e fn acelasi ti m p care nu recunostea dectt o singura Persoa n a.

cel

Dar Dumnezeu

Virtutea tine de unitatea mintii si o promoveaza, pentru ca reprezinta depasirea patimiior ca forme ale egoismelor ce se lupta intre ele. Adevarul nu poate fi nici el decit tn unitate, caci dezbinarea slabeste realitatea si o face nein^eleasa.
2

prin tire liber. legea trupului, a naturii, tntarind duhul nostru, care e 'Duhul elibereaza de nu e o libertate a unui individ care nu t.ne la nimic, ci din Duhul. tar libertatea celui nascut mb.rea tn iubirea fa t a de Tatal, liber sa tnamteze e liber rtatea t uTuufiul e liber, dar toate, cac. insusi In iubirea sa; e liber sa staptneasca peste ilcSmurita a Tatalui, cfesctnd el suprem. ... ... nc sint ale Tatalui sau o fmplineste de la sine, adica nu e o necesitate a natuni, ci 1 Nu e o necesitate care se rationahtate a pentru cresterea, pentru fmplinirea lui. La tel nu e o >.< .sitate ceruta de dub, o rationahtate ceruta de ra t iunea tmplinirii sp.ntua.e, de unrclre s topune de la sine, ci

!,

Patimile arata robia sufletului. Nepatimirea e semnul libertatii

lui.

Nepatimirea deschide
nehotarnicita,
>

iiil;intuireasensuluiexistentei.
sesizabil presus de tot ce este si de este tn general. Caci este tnseamna Dumnezeu e mai tnseamna a fi tn contextul celor ce sint, a fi dependent de .i, cele ce se bucura deexistenta, termmo.og.e de Dumnezeu, de care depind toate. Sin tern to phna a .... ri to ultima ana. iZ vede to eete aduce totdeauna o nicrpreUre noua cum scrierii ... opagitica. Dar autorul ce teolog german ar traduce d.stinqia intre ca este ?i sau ipuse in continuare. Un filosof si das Was-'. -, vorbind de das Pass" i,
'

sufletul pentru

Dumnezeu.

Iar fn

Dumnezeu e

libertate.

Dumnezeu e largimea

care da sufletului putere sa se largeasca la nesftrsit, sa nu ramfna lipit de un lucru marginit sa nu se lipeasca pe rind si fara voie de ele. Aflfndu-sc fn Dumnezeu, sufletul e deschis totuluj, e deschis adincului fara fund, sau fnal^imii nemarginite de nimic. Nimic nu opreste mintea sa; se fntinda, sa creasca fn con^inutul ei, sa fmbra^eze totul.

99 98

*-

HfW

intiparirea lucrarii a ceea ce este ea,

fara putinta

si

s-a facut prin

har cu totul fara chip,

, mi ,e .uiuror
Sale,

la rel. ta

chip prea

de a

fi

atinsa

si

fara ochi, atunci orice cuvint care poate

ccva dcspre
data ce a

Dumnezeu se opreste si patruns in Cel neinteles. Ea

ci

spune 2 mintea unificata ramine nemiscata o

,

dacd nu roa.e o pnrnynd. chiar

^^bSEE- 5TSS ^^Mt

W.
l

csupusa

se preda atunci intreaga Celui ce e

si

dincolo de toate, unde nu e nici cuvint, nici inteles

felurimea gindirii,

unde nu poate inainta simplitatea, necuprinderea, tacerea si uimirea. Acolo

bucura intr-un

cele ce sin.

si.

simplu

dezle E a, "

vede pe Cel
neobisnuit
si

fara chip, nesfirsit si nemSrginit si se

mod
3
,
.

r^'^Srn'S'S^
in telega toare
1
.

<"^

^"^ealefirii.spre
de unirea cea

minunat de vederea Celui nevazut. Si vSzind chipul fara chip 4 se face, pe buna dreptate, si ea dezlegata de toate (absoluta) si fara chip Si ca sa spun pe scurt, se molipseste, asemenea celor contemplate de ea nevazut si privite fara ochi trupesti, de frumusetea dumnezeiasca mai presus de fire, si siaveste in ea insasi pe Dumnezeu care a zidit-o astfel.

Oeoarece

ce se infaptuieste intre unirea duhovniceasca

Dumnezeu

42.

Dumnezeu

se

numeste Unul nu numai pentru ca

ci si
isi

este simplu, aflat

'

mai presus de toata compozitia,

ceea ee esle pen. och, Isle nen.cn mime hi,- cicfa !mele

pentru ca El singur exista propriu-zis

intre toate cele ce se zic ca exista, dar

au existenta de

la El.

Caci ceea ce

nu exista in sens propriu si simplu, nu este nici Unul in sens propriu si 5 simplu De asemenea se numeste Unul pentru ca este la fel pretutindeni in chip necuprins, si pentru ca singur El e neasemenea cu toate si in afara de toate; apoi pentru ca e vesnic, fara inceput si fara incetare si pentru ca
.

ear pe de al.a vede cd nimic,

vede; caci dacd ar

It

och. ar aocod poa acopen. la

*%% ^Tc
;

juru, iui,

Mintea ajunsa

la

acca experienta tainica, e dincolo de orice contact, nimic nu

atinge,

chiar spiritual. Pentru ca traieste realitatea dumnezeiasca care covirseste simtirea oricarei
atingeri

de catre

intclegere,

de simtire.

de ea nu e numai mai presus de ci si de orice simtire oarecum mgrosata, fiind sesizata printr-o simtire mai presus E o experienta de suprema subtilitate si finete. Mintea nu se simte atinsa nici de
altceva. Realitatea lui
traita
lui

Dumnezeu

vede. To. asa e si en min,ea cs nu ridicmdn.se dineolo si nu vede n.mrc insa Vede

vada?

V^""^Z OIWsi

"! n* "J id "'

ar pu.ea sa

lucruri, iar persoanele experiaza in

acestea stnt de nivelul celor ale

2

accentual transcendenta ei misterioasa. Descrierile Meisler Eckart. dar nepatate de nici o umbra panteizanta.
si

mod

Efortu! de fntelegere

in alt fel
3

sens mintea ramine nemiscata, desi ea e Tntr-o netneetata miscare de uimire fn nesfirsirea dumnezeiasca.
al

mintii se opreste

in acest

Dumnezeu cel Unul propriu-zis, e fara chip, fara contur, dar pe de alta parte insasi aceasta
si iubirii

nehotarnicie a bogatiei, puterii

4

Sale, e

un chip".

~T^^^^
Dumnezeu
Totusi mintii ca simt.re.

exista In

Mintea privind chipul fara chip al lui Dumnezeu, se mtipareste si ea de acest chip fara chip, adica de chipul" nesfirsirii si nchotarniciei in bucuria si bogatia primita de la Dumnezeu. Prin aceasta se face si ea absoluta sau dezlegata de toate cum e Dumnezeu insusi. Caci nu se mai simte atunci atfrnfnd de nimic din cele create. Ea nu mai simte nici relatia cu Dumnezeu, ca o relatie de dependents, caci umpltndu-se de Dumnezeu, traieste neatirnarea sau absolutitatea Lui. Pe de alta parte chiar a intclege pe Dumnezeu in mod dezlegat de orice relatie, ca si El (Tntr-o stare absoluta), tine de firca miniii.
5

mintea trebu.e sa ajunga s, allele, i tntr-un mod dezlegat de toate (tntr-un

Dumnezeu pe aeea tnalume

nimic altceva. Pentru ca determ.nata de

pnntr-o simtirea e. natura la c nu prin

Se face legatura

intre faptul ca

Dumnezeu

este Until fn

e singurul care exista in sens propriu. In afara de aceea mod simplu, pentru ca, vorbind de El, nu e nevoie de a mai pomeni de nimic, pentru a determina
existenta Lui,

mod simplu si intre faptul ca El Dumnezeu este singurul care exista in

omenesti. S.murea tmpartasua sme. nu e tntinsa dincolo de mintea

^.^^^2flSt ^*2^^>JwSi.
*
conlunda cu

J^SEflS* ^mt VP^ ^ ^^ ^ 2d *^f*S^ JSS* ^ ^ lu ^ ^^

*>
ea tatr-p as.le.de stare

ne^j-

mod

absoto

).

" ^.^
g simte pe
le

mmtea e nd.ca

pesle firea ei V

si

hn

uu

potrivita omu.ui. Dcs, s.m.ire se arata mai ales in

Aceasta

^^ ^ ea ^^ e

cum

e cazul cu toate celelalie

intunenc. ochilor care privesc in cu exemplul

101

100

de vedere

cu neputinta s2 fie v5zut. patrunde si a vedea in^untru ascunzimii celei una si mai presus de minte, intrece firea mintii. Dar a privi la intunericul dumnezeiesc al acelei ascunzimi si a-si infatisa unitatea aceea
,

negraita care se afl2 mai presus de toate intr-o tain5 de negrait,

si

a vedea

- aceasta este o odihna de la contemplare trecerea de la un mteles oprire si o odihna de la ce s-a saltat acolo sus, Oci mintea, dupa mtelegStoare z nee P se scufunda in lumina nemarginirii, unde
cunzimi dumnezeiesti, in decit uimirea ta acea altceva experiind nimic
intelegatoare. Si nemaitrecind
1

di n u vede in acel intuneric nimic, este propriu mintii curate care vede in Duh.

t^^.^
de
la

Cci nu are mintea vederea intelegStoare inchisS

si

nelucr&toare, cind

vede c nu vede decit in chip simplu pe Unul

.

dumnezeiesc intru 2 ascunzime. Aceasta ar fi semnul nestiintei DimpotrivS, atunci vede mai clar, cind se inalta mai presus de minte si-si contempia (vede) nevederea sa, privind in ascunzimea Unului atotsimplu. C&ci vede limpede c Unul 3 acesta ascuns e Cel din care sint toate. Dar ce este, nu vede
eel
.
\

una

unci iluminari intelegatoare , de nepricepere si de fiinta, umplindu-se launtrica neapropiata a unitar de adincimea s-ar opri de la contemplare Daca

privind nemiscat in

^ *gg^
n
fe

^S^^iiMA
a cunzgiea

V^*^^ feg^
m
p

^
as-

^ST. rll^
presus

Iar pricina pentru care se zice c

sa, este

mintea este in cele mai presus de firea

aceea c priveste in atotsimpla ascunzime a lui Dumnezeu. Dar aceasta este ceva potrivit cu firea ei, cind ajunge curate. CSci se poate spune
+ m

c& este potrivit cu firea ei s3 se ridice in ceea ce e mai presus de

fr& vedere, adicS in chip neinteles in

fire,

psind

Deci se zice de minte la un lucru la altul, ci de ucurindu-se si umplindu-se de b urmare in care a ajuns. Prin

in in elesul ca, a un ca se opreste contempla pe Unul im Pat

ascunzimea dumnezeiascS unitarS,

cad
se naste
si

/^ ^ ^ -^gSSS^J^ m* . ^ J^ ^
a
^

^ ^ ^^^^
c

^^^^JZ**. ^u
"
iflarea?

mai trece
C

Lui

abilitat

h de bucun

de minte. Ea nu are atunci nici o perceptie 4 cunoscStoare, decit pe a Unului neiesit din Sine AjunsS acolo, mintea,

mai presus de simplitate

printr-o miscare proprie

si

nuedelauda.ciepiinaaeimuu^^u...^.....,--prin stralucirea nea p sustine

se

ei,

sfirseste intr-o oprire si

o odihnS.
r

Nu

intr-o

Vede ca nu vede. Dar vede nu numai ca nu vede, ci

ca Cel pe care nu-L vede e cineva.

Ea

mutare, ci od,hna si template ce nu doreste taina Lui si mai presus de fl^J, presus de fire, ascuns in

^ ^ZTm^enc^
***.JJJ

Amintita

cQn _

acela
si
>

mai
fara

e constienta de existenta

Celui pe care nu-L vede, adica a lui Dumnezeu si e constienta si de sine ca nu-L vede. Deci nu vede, Tntrucit e mai presus de actul vederii. Adica nevazind, stie mai

pentru orice minte^inu las* Lrgine

^ea

^<~$h^
JJ
la

dum .
(I

mult decit atunci cind vede, stie mai intens de Cel pe care nu-L vede. Si e mai constienta de neputinta sa de a-L vedea, adica e mai constienta de sine fnsasi si de limitele sale. Ca sa stie de aceasta nevedere, ti trebuie o constiinta, sau o vedere mai intensa ca a sa proprie. Paradoxul acesta vine de la Socrate, care a spus: Stiu ca nu stiu nimic". Sf. Grigorie de Nisa a introdus

paradox un dinamism. El a spus (Viata luiMoise): Pe masura ce mintea urea, urea fn a cunoaste ca nu cunoaste". Autorul scrierii de fata aduce o precizare noua: Vad ca nu-L vad pe Cel ce vad ca e in intuneric".
in acest

impStimita, sau de vreo ahpire lucru de care e

ceva, sau

ae ne

"^^i^^^1

Deci nu se poate spune ca mintea ridicata peste fntelegere e cu totul nelucratoare. Chiar faptul ca vede ca nu vede altceva decit pe Unul cel simplu ascuns in intuneric, e.b dovada ca lucrarea ei nu e suprimata cu totul. Aceasta ar fnsemna nestiinta pur si simplu. Dar experienta ce o are mintea despre Unul cel din intuneric, nu e o nestiinta pur si simplu, ci mai mult decft
orice pretinsa cunostinta a Lui.

Lumina tntelegatoare" opusa simplu, o lumma spmtuala, mintea, ci pur si

nu tnseamna o >

esus P
^

tuturor fntelegere, desi e radacina de

Privind in vedere, pe linga faptul ca nu vede decit ca acolo este ascuns Unul, mai vede aceea ca din acest Unul provin toate, desi ce-i acel Unul nu vede.
4

patimeste lucrarea unei iluminar, Mintea uimire fara sftrsit tn de tntelegere'i 1 tntr-o lucrare pnmna de a ci altccCa, dar nu e moarta, miscare, dar nemiscata spre
toata nemasurata
3

^^^"SSf
Durnfl
fnfelcge

N^g^ ^ &%%H^j^
m

cele. sensiDi

tn.dege sau prin care tn^eiege o care I de fcpt mai

g^

^
.

ivesle cu

ne putina

Unului.

Nu trece la
fe.

tnseamna un

intelegere,

ot

^W*gSiJE me
mtr-o at
mint "-;"
H a

^^^
easla

de
cu

mai presus de firea ei, adica sa priveasca fara nici un simt pe cel Unul si ascunzimea Lui. Iar aceasta e cea mai sutyire sesizare a Celui atotsubtire. In acea suprema subtirime a lui Dumnezeu sfnt radacinile tuturorcelor mai mult sau mai putin groase,
firea mintii sa se ridice

E in

Dumnezeu,

tu Origen. potnvn catetas ift mzie la leoria lui r-o oart^a iasa de acolo s. asa cade doreste sa tn care ajunge
mintii, sau

^^^SstadU Pj' amtmeasc3

mai mult si mai mult, de monotonia vie^ii tn

ln f inita

precum

tn subtirimea ultima a mintii sint radacinile tuturor lucrarilor ei fngrosate. Prin

ei

si bogatie a Unului plecare de acolo a

ultima mintea sesizeaza pe Unul fn subtirimea Lui suprema, tn care se cuprind ca virtualitati toate cele care stnt mai groase ca El. subtirimea

nu stnt dectt lucrun, simun ? Dumnezeu de sensuri, tn puterea de atrac^ie.

".^""^^^P^^^Vcrioaretn cunoastcr. int.na m

^^
P
d

frumuset e
.

&

u>

netnehipuit. In afara de e de frumuse t e,tn boga^a

103

102

44.

Tine de
si

firea mintii sa inteleaga. lar intelegerea se infaptuieste in

1
.

uc,
lor
i

se afla

mai presus de

intelegere. Iar prin faptul ca

de

la

intelegerea

Deoarece, insa, mintea ajunsa in Dumnezeu se afla deasupra intelegerii si miscarii, pe drept cuvint s-ar putea zice ca mintea se ridica deasupra firii sale cind isi infatiseaza pe Dumnezeu desfacut de
Caci orice inteles e dat de un lucru. Iar unde nu e contemplat un lucru, nu se naste si nu se afla un inteles. Deci, Dumnezeu, neputind in nici
toate
.

miscare

mutare

din jurul lui

Dumnezeu s-a

urcat la simtirea prezentei dumnezeiesti,

\cut,

cum s-a spus, simpia. Si, pentru ca se afla mai presus de intelegere,

Rice

ca petrece mai presus de firea sa.

zice ca e ascuns, e necesar sa aiba ceva aratat in afara, din

5.

Tot ce se
Pentru

un lei

sa fie vazut ca

un lucru, se arata mintii prin cele aflate in chip natural

! i

se stravede ca e ascuns. Caci, altfel, s-ar socoti,

A.

mai degraba, ca nu

in jurul Lui, adica prin cele ce le lucreaza care tin locul puterii ce izvoraste

din cineva care are putere. Intrucit, deci, mintea obisnuieste in toate celelalte sa contemple puterile impreuna cu cele ce au puterea 3 cauta si la
,

un fel de cunostinta arata ta despre Kienta sa, ar putea sa fie socotit egal cu ceea ce nu exista nicidecum. Deci, indoiaia ca si ascunsul lui Dumnezeu e insotit de anumite aratari.
ca, ceea ce

nu da

nici

.\

Dumnezeu

acelasi lucru.

Dar neputind

reusi in aceasta, pentru ca

Dum>.

Pasind mintea pe
cicst i,

urma acestora, primeste o

simtire a ascunzimii

dum-

nezeu e mai presus de firea oricarei minti create, contempia cele din jurul lui Dumnezeu. Iar pe Dumnezeu si-L infatiseaza fara sa-L vada, adica
de o clipa Inaintind insa in vazduhul linistii si dobindind bunavointa dumnezeiasca si lucrind in ea Duhul dumnezeiescsi preasiavit, mintea e rapita de la lucrarea intelegerii tot mai des spre starea
printr-o intuire simpia
si
.

urcind de la cele cuprinse ale lui

Dumnezeu la ceea ce e necuprins.

ndicindu-se acolo, stie sigur ca este ceva ce scapa cuprinderii sale nu ale si se afla deasupra oricarei cuprinderi cu intelegerea, fie ea chiar isck, fie mai presus de fire. De asemenea stie ca acest ceva este ascuns
*

Ik
ic

cputul
este

si sfirsitul

acestei
fire,

firi si

fiinte (create) si a tot

ce exista, iar in

fara chip, fara calitate

si

simpia, patrunzind repede inauntru inimii, prin

mai presus de

de

fiinta,

asezat nesfirsit mai sus decit toata

puterea mai presus de

fire a

Duhului

5
.

Oprindu-se

aici, in

simtirea prezentei dumnezeiesti,

si

neintelegind

Mcnta; ca e nefacut, fara de inceput, nehotarnicit si necuprins nici de ascuns si mai lur.1, nici de loc, nici de timp. Acest ceva este Unul eel
us

Intelegerea se fnfaptuieste fn miscarea si mutarea de la un fnteles la altul; fn adaos de mtelesuri noi, care sa aduca un plus de lumina in cele cunoscute mai fnainte, prin asociere,
pilduiri
si

contrasle, sau contradictii.

.i

El porneste in chip natural intelegerea dumiasca cea de multe feluri, care ne ridica iarasi si ne intoarce prin uiri si inaitari intelegatoare spre Unul eel ascuns si mai presus de fire

de minte.
1

De

la

Orice lucru fl fntelegem fn legatura cu allele. De aceea intelegerea noastra sporeste trectnd de la un lucru la altul, aflmd legatura unui lucru cu altul. Dar cu toata aceasta sporire, tot in planul marginit ramfnem. Cel ajuns in Dumnezeu nu mai are nevoie de aceasta trecere de la un inteles la altul, caci Dumnezeu nu mai e inteles in legatura cu altele, ci e dezlegat de toate (absolut) avtndu-le in sine pe toate.

cpatura tuturor.

Contemplam
q

puterile fmpreuna cu subiectele, sau cu suporturile din care pomesc.

ei

cauta intotdeauna subiectul puterilor prin care se realizcaza in lume diferite efecte. Numai atunci ea ajunge oarecum la un capat multumitor al intelegerii ei. Dar pe Dumnezeu ca Subject nu-L poate gasi in lume. Si numai El eSubiectul desavtrsit care nu sufera nimic de la lume ci toate cele din lume depind de El. Ca sa-L gaseasca pe El trebuiesa depaseasca toate cele din lume. Si sa contemple puterile din jurul Lui, puterile prin care a creat si sustine lumea insasi, pe care vede ca nu au putut-o face si nu o pot sustine
subiectele omenesti. Conlemplind puterile din jurul lui Dumnezeu, sau lucrarile Lui, vede in ele printr-o intuit ie simpia si simultana pe Subiectul lor; e o vedere a Lui fara ochi. Dar si logic,

Mintea

in

straduinta de fntelegere a

de mult cu El, incit intelege ca este si ca este ba mai stie si (^ este in tot felul de nein teles ceea ce este acest Unul. spre ceea ce se afla mai presus de minte si scapa intelegerii, ce ar putea iptina cuvintul mai mult? Neputind spune deci cuvintul despre Acesta
i

mintea se uneste

atit

i.

.milt,

mintea va privi la El fara grai si fara cuvint, in totaia tacere si in unitar si mai presus de intelegere, ca la ceva ascuns, si se va bucura ca n/atorul si Daruitorui tuturor. De asemenea, se va minuna de El ca ce este mai mult decit luminos si mai mult decit bun, mai mult decit
I

i.

pi,
<

mintea presupune un Subiect

5

la

baza oricaror manifestari.

ml
1 1

e ambianta linistii fn care petrece omul fnaintat duhovniceste. Numai fn aceasta stare poate avea loc rapirea. Caci linistea e si o concentrare nctulburata a mintii spre Dumnezeu eel nesffrsit fn frumusetea Lui. Dar aceasta se face prin lucrarea Duhului si odata cu patrunderea mintii fnauntru inimii, fn adfncul fiintei proprii, dupa iesirea statornica din
linistii"

Vazduhul

va simti o dumnezeiasca bucurie prin a si cele prin care se arata Unul eel ascuns si mai presus de fiinta In site si nehotarnicite si mai ales prin faptul ca se face cunoscut firii

mai mult

decit puternic

si

M.
.
-

^J
_

l<

fn^elegem pe Dumnezeu fn orice fel, e pentru ca El fnsusi se fn^clege pe Sine. noi. Mai a aceasta a Lui ne-o fmpartaseste si noua. Se face fnjelcgerea mi de catre vom vedea lerea Lui cea mai presus de fire este exclusiv a Lui. Jntru lumina Ta
I

fmprastiere.

104

105

rationale. Dar aflindu-se mintea in unele ca acestea, nu va mai socoll potrivit sa intrebuinteze si sa insire cuvinte, trecind de la un lucru la aim!

Deci eel ce se foloseste nu de tacere, ci de graire, ""*i /a si cugetarea, care este una cu cuvmtul launtric Aflindu-se CSci e urm* * e vie create si compuse, sau felurite in alt chip, intii priveste si P treapit si cei ce nu pretuiesc nimic mai mult decit adevarul, este sa fie pe caci variindu-si lucrarea. Caci intr-un sincmr Irani oSimtp ^d e seon nu la cccn ugeta, cea mai inalta alucrarii sale. lar treapta cea mai inalta este privirea 2 ascunzimea aceea dumnezeiasca si a to*^ untrica inline intelesuri Dar, ce e mai inalt, de care se zice ca se sSvf rseste fara vedere (fara ochi), deci ctl uica si unitara, isi inalta si isi largeste ochiul vazator (contemP* atlv ) S 1 se atit mai virtos si fara putinta de a fi descrisa prin cuvinte. mtr - mineaza de simplitatea luminii dumneseiesti, ins3 nu se 0&f& ik rare de cugetare. Gaci simplitatea unitara scapa cugetarii c * rece de la 46. Patrunzind mintea fcra vedere trupeasca in ascunzimea atotdumpiacerii de varietate; iar ascunzimea nu lasS &* se s P una lucru la altul, sau nezeiasca, unica, mai presus de inceput si de pe eel mai inalt virf, primestc d lucrun gmdne dm p acere. Pentru re ea cu P o unda la fel de nevazuta, unica si unitara, plina de o stralueire mai n...i acolo ndicat in chip mtelegator , ascunzimea l* decit frumoasa, mai mult decit luminoasa si negraita, care eheamS mintea, l-asiavitas. unica, pastreaza in chip firesc tacerea, cu gura si cU mintea. uimirii si umple inima de o lucn...
1

nu se afia in starea a !

cuvint launtric, de care e departe f mtea care u rite. Acestea sint asa zisul -1 *1 2 1 *la ascunzimea fara forma si atotsimpia a unitatii dun inaitat ^ lIltr c ^ s P^ e Hci, altceva este contemplarea mintii, si altceva miscarea ei iat f
I

^?

>

-i

^f** ifjjgj*
llfnne7eu DU

tacere, intr-un adinc al minunarii

si

de o dulce bucurie. Aceasta se face mintii lum.n intelegatoare, stralueire si dragoste dumnezeiasca pe masura ei, precun. i*&j ce se rSsnindeste in raze. Ea are ounctul de plecare in Dumnezeu, <lJ
duhovniceasca
si

,=

^ intorcmdu-se, tinde 48. Cind mintea,

lucrarea ei vflzfltoare-se

mtregime spre

scufunda in razele atotstraiucitoare al*

^TJ F?WW
>

cea
iar continutul,

turilor

si

ar zice cineva, in descoperirile dumnezeiesti ale Scrlj in fSpturile contemplate in chip intelept si drept, in linistc

cum

cea

NqiatTmind rata, natural spre Unul lucrarea dumnezeiasca in inima

i

in faip arat ia cerurilor" (Matei 18, 3). Caci atunci mifl^ a iese din intra I' , , r , r le a toata cc IcgStura si din relatia cu toate, Inaitindu-se peste hotare eel ^e urea din afara in chip rational si prin cunoastcnl! a oricarui fel de tntelcgere, a toata compozitia si fc mai presus de fire si ascuns si simplu, nu primqfcJnostinta,
si

una cu sine insasi prin intinderea si pnvirea ei Unul, sub adierea Duhului, ajunge cu cugetul in star e # v&d\l& a pre negraita si mai presus de fire a lui D umnezeu uncului si gusta Imparatia runcil nu 'iwpa cuvintul Domnului: De nu va veti intoarce si nu veti fi ca p
uns si fara chip si se face

nu e luminat

in chip intelegator

1
.

Cel
Cuvintul sau cuvfntarea launtrica este miscarea cugetarii de la un lucru sta cugetarea nu ajunge In Dumnezeu, chiar daca se ocupa cu Dumnezeu.
1

^J
-

nn a alluI I

Vederea atotstravezie, unica si unitara, a mintii afiatoare in Du nezeu, patrunzind in ascunzimea dumnezeiasca cea una si primind, int fulgerare de stralueire, o raza dumnezeiasca din izvorul de lumina fara d
47.

caci

ii
i

compuse, mintea tntti le priveste gl*? a l? apoi Ie tmbratiseaza de obicei un lucru fn tntrecul l ul Cu g etar^a yia, analiztndu-le. In privire _._ -L -; .-i- l..: vanetate de vanelate di/.eaza apoi elementele si aspectele lui compoaente si asa se umple de e ^ de s,ne ? ! Ia de cunoasterea sa ce se desparte
2

Ctnd se ocupa cu lucrurile create

si

"

lesuri prin

ceea

proprie, sau

de cunoastef

putinta ca chiar cind gura tace, mintea sa se miste launtric spre ceva si se mute de la un gind si de la un inteles la altul si sa se ocupe cu lucru
1
fc-

esiv chipul definit al tnjelesurilor

3

pe care

le

cugeta pe rind.

ii

cunoastere naturala, pasind n pe o cale launtrica, ci prin reflexiuni asupra lucrurilor din afara, nu primeste luci.u. dumnezeiasca in inima si nici lumina .Jnjelegerii" (nesensibila) mai presus de fire. Ace;, teo!og,a" rationala, care nu ajunge la aperient,* lui Dumnezeu, ci vorbeste despre El c.

Cel ce vrea sa ajunga

la

Unul dumnezeiesc prin ratjune

si

.1

un obiect

exterior. Parintii si scriitorii bizantin. n.c.

nu acordS acesteia numele de

teolog.r

c ,a un NfTU Pruncul nu stie de caracterul implacabil al lcgil or naturii, care-1 fmpiedic3 ^ mam a traieste deplin libertatea, stiind tiumai de dragostea sa fa^ de tie la altul. El isi f dragostea care mintea induhovnicita numai de dragostea ei de Dumnezeu. Scufundata fn s,n( a n *. :' lumina dragostei lui Dumnezeu, ca a uitat de sine, s-a tnal^at p^ ste iluceste de ptf rdula cmd e .si timp s-a facut una cu sine, iesind fn altfel din uitarea dc sine fn care c de tot felul de lucruri. trcbuil sa n-virut la ea tnsa^i pentru ca prin transparent a in grija draeostei dumnu .lsi n , trund , in lumina dragostei dumnc/cesi i. patrunda
'

107

106

'- *

^ra

*-

-^r.

pastreaza In chip firesc tacerea, din pricina starii sale care e nu numai ma! presus de cuvint, ci si mai presus de lucrarea intelegatoare si care are in siffl

(Ps. 31, 1). Si fericit

Lui

si

a Duhului

II

e omul pe care !1 va povatui Domnul va invata pe el" (Ps. 93, 12).

si

din legea

Cel
dulceata Lui, intr-o impartasire intelegatoare
49. Vazatorii
2
1
.

contempt pe Dumnezeu

intr-un chip fara chip

si

si intr-(

Cele nevSzute celor din lume, care nu pot sa primeasca pe Duhul Sfint (loan 14, 17), cum a zis Domnul, se descopera celor ce le-a fost drag sa se retraga si sa sada departe de lume si de cele din ea. Acelora le-a
50.
straiucit, prin harul
al Soarelui

frumusete mai presus de lumina, nemateriala

atotsimpia
;

necompusa, in

fata Lu

dumnezeiesc, lumina intelegerii si rasaritul din inaitime"

1,

vSd unitar pe Unul, incununat de bunatati nesfirsild Impodobit de splendori nenumarate, luminind toata mintea cu razele uno frumuseti straiucitoare; contempia fericirea negraita si de nepovestit,
ei
ll

duhovnicesc (Luca

78) a deschis ochii inimii lor

si

li

s-a fScut

sprijin

vorul bunatatilor
ticria

si

frumusetilor, belsugul nesecat pururea tfsnitor,

fSra fund, nedesertata a slavei,

vi*

de la Dumnezeu ca sa puna suisuri in inimile lor" (Ps. 83, 6) si sa se luminezede razele prin care v3d pe Dumnezeu. Drept urmare, li se arata foarte lamurit alte multe taine dumnezeiesti si duhovnicesti, vrednice de vederea
duhovniceasca. Pe linga acestea, celor ce vietuiescin chip cuvios li se descopera si starea lor viitoare, vesnica si fara prihana, care va fi nu numai mai presus de
simturi, ci

mai presus de plinatate,

care umpl^

cu covirsire mintile cele fara ochi de o mare desfatare. Caci din unitaiei aceea duhovniceasca si mai presus de fire, asezata mai presus de toatc
li

ascunzimea nepatrunsa, izvoraste tainic bucurie, multumire si veselic cj rata intr-un riu pururea curgator. Din ea se revarsa un noian nestrabam si necuprins de bunatate negraita, de dragoste netaimacita si d
purtare de grija neinteleasa, printr-o putere fara hotar intelepciune de negrait. Caci cle ramin nepatrunse chiar
si

printi

mai presus de minte. Caci atunci se vor schimba in intregime, aj unsi fi ind la o stare mai presus de minte si la viata si desl^tarea cea mai presus de intelegere. Ei se vor des&ta si bucura, ca niste dumnezei prin lucrare, inaintea lui Dumnezeu prin fire, de bunatatile mai presus de fire, izvorite din Dumnezeu eel prea inalt si singurul prin lire. Caci vor sta in cere in jurul Lui
si
si

si dc serafimi, ca uncle ce se afla si cele ce se zamislesc in timpul de aici in noi intr-un chip negrait, in in eel viitor vor iesi la aratare, ca printr-un fel de nastere, si se vd desavirsi, rapese si mintea heruvimilor, desi le intelege numai intr-i(

si de ing< mai presus de orice minte. Caci chid

vor praznui in chip atotsfint

si

prea curat sarbatoarea dumnezeiasca mai

presus dc minte, alcatuind, impreuna cu toate cetele bine orinduite ale ingerilor, adunarca sarbatoreasca si mai mult decit fericita, plina de acea prea
vestita

des&tare
si

si

prea buna veselic.

riul

Mare

necuprins este

curgator

al veseliei

curate a darurilor mai

chip intunecos. O, bunatatea, sfatul, dragostea, mila, puterea,

intel<

jn

ciunea

si

purtarea de grija a
li

lui

Dumnezeu! Cu adevarat
li

fericiti

s'n

presus de frumusete! Caci daca frumusetea cea vSzuta, ce se face cunoscuta mintii prin simturi, care-i hotarnicita si supusa macinarii si care nu e nici
simpla, nici necreata, obisnuieste sa pricinuiasca sufletului o desfatare nu
1

aceia carora
1

s-au iertat faradelegile si carora

in

s-au acoperit paean

lumina dragostei parintesti a lui Dumnezeu, se afla mai presul lucrarea intelegatoare, asa cum pruncu! traieste la stnul mamei dragostea ei si a lui dincolu orice efort de tntelegere. Intelegerea are aici Tntelesul intelegerii noastre obisnuite. Dnr II imediat dupa aceea se spune ca vazatorii se bucura de dulceata pe care o gusta tn unimt

Mintea scufundata

psita de farmec,

nu

le va

fi

greu celor ce au minte si

tin

seama de deosebirea

Dumnezeu

?ntr-un chip mtelegator, intelegerea capata pentru autorul nostru

un

alt

tnteld

de planuri, sa cunoasca si sa inteleaga, ce-ar simti daca s-ar afla in fata frumusctilor gindite cu mintea, dar totodata mai presus de minte, nehotarnicite si netrecatoare, care izvorasc din Dumnezeu, din care sint
toate cele

intelegerea simpla, care nu cauta sa tnteleaga

mai mull, dintr-o constiinta a margin! intelegerii prezente. Impartasirea tniclegatoare" mai tnseamna aici si o tmpaii.i^ nesensihila. Ea e un contact, o inttlnire ncmijlocita cu Dumnezeu, o primire a Lui tn sufln I nu ca o realitate a sim^urilor.
2
ci

bune

si

frumoase
si

si

care nu sint nici create, nici incepute. lar

aceasta spre bucuria

si

veselia lor, prin impartasirca de viata

dumnezeiasca

de starea veacului acela.

Intr-un chip fara chip". Prezen\a lui Dumnezeu pe care ointuiesc vazatorii nesfirsita dragoste tndreptata spre ci. Aceasta e chipul" Lui. Ei simt in

nueun

Dumm

intentie.

e un haos miscat sau ttlCTCmenit fntr-o orbire si lipsa de orice intentie consin Ei intuiesc in Dumnezeu o frumusete mai presus de orice frumusete. E frumusetea iubii n bunatatii inten^ionate. Intentia aceasta intiiitia * iut Dumnezeu e fata" Lui.

Nu

bucurindu-se sa iasa din lungimile distantelor de timp si .patiu si din insusirile lor ce hoiarnicesc, se goleste cu adevarat, prin nnplitatea unitara si prin viata nemestesugita si fara chip, la care se ridica.
51. Mintea,

108

109

Si p&seste

un acoperamint si fara nici o piedica, prin neintelegere si negraire, in tara lipsei de inceput, a necuprinderii, a nesfirsirii si a nemarginirii, miscata duhovniceste de puterea si de iluminarea dumnezeiasca din inima, care o conduce spre nesfirsire si se intinde impreuna cu vederea ei (a mintii) Atunci rasare in suflet pacea lui Dumnezeu si bucuria negraita a Duhului; si o veselie de netaimacit se mai presus de
fire,

fara nici

si

a Duhului
la

si

facind din cele ce le vede

la altul.

un

prilej

de desfatare, fara trecere

de

un lucru

-J

53.

Qnd fata mintii, aplecindu-se inauntru inimii, vede lumina Duhului

1
.
L-

izvorind din ea, intr-o pururea tisnire, atunci e vreme de a tacea

o uimire mai inalta decit cunostinta il cuprinde, f&cindu-l sa cinte cu Psalmistui: nu ca se va arata", ci ca se arata Dumnezeul dumnezeilor in Sion" (Ps. 83, 7), adica in mintea ce caiatoreste pe culmi si
revarsa in
el si

54.
zis,

and intreaga fata intelegatoare (a mintii) vede pe Dumnezeu, mai bine

and
.

cind intreaga minte ajunge inauntru lui Dumnezeu, sau, ca sa zic asa, niimn^v^n vinp in mintea intrp^aA atund e, vre.mea notrivita de a tacea

priveste din iniatime.

Doamne, Dumnezeule al Puterilor, fericit e omul ce

mintea se infatiseaza lui Dumnezeu privindu-L cu toata intelegerea ei, datorita impanasirii de Duhul, si se bucura de slava si straiucirea
55.

nadaj'duieste intru Tine" (Ps. 83, 13).

and

52.

Qnd mintea zace in uimire, luminata de o prezenta de netaimacit si

3
,

de neinteles, vSzindu-se pe Sine intre Dumnezeu si intre cele dumnezeiesti maninca, daca se poate spune asa, roadele adevarate ale cunostintei duhovnicesti si sta sub lucrarea indumnezeitoare si se bucura si sporeste in dragoste, negraind si nedesfasurind nimic, nici inauntru, nici in afara, ba
nici
1

pe cit ii este ingaduit, se cade si e foarte potrivit sa taca si sa priveasca inliniste si fara tulburare. Iar de se asterne in oricare fel vreun nor de intuneric
fetei Lui,

Dumnezeu
acesta

macar

cugetind, ci privind intelegator

ceata
si

si

unitar in lumina adevarului

In toata scrierea de fata, autorul explica mai amanuntit cele ce se petrec in inima ctnd mintea, introducindu-se si petrecind in ea prin rugaciune neincetata, vede lumina nesfirsita a
lui

Dumnezeu

si

e rapita de ea

de, la

toate cele din \ume. Toate descrierile lui servesc explicarii

impreuna cu Dumnezeu ca mai inainte si sa priveasca frumusetea Lui si sa se bucure, dupa cuviinta, de El si sa se infrumuseteze cu ea si sa patimeasca, pentru a spune pe
incaizind-o cu acest cuvint, aceasta va izbuti larasi sa tie
sdurt, cele ce vin

invatdturii
isihasta,

si practicii isihaste.

E o originald imbinare de influentdareopagitica si de preocupare

de

la

Dumnezeu, prin
adica in

privirea intelegatoare,

6 data cu
si

sau viziunea intelectuald areopagiticd e incdlzitd de o infocata simtire in duh isihast. Numai in mintea golita de chipurile si ideile lucrurilor poate gasi salas lumina dumnezeiasca. Numai ea a redevenit transparent^ pentru acea lumina si apta, prin nehotarnicirea redobindita, sa incapa nesffrsirea dumnezeiasca. Pentru aceasta a trebuit sa iasa nu numai din chipurile marginite ale lucrurilor, ci si din marginirea distantelor de timp si spatiu, legate cu chipurile lucrurilor. Mintea eliberata astfel de toate chipurile, ideile si dimensiunile spatiale si temporale marginite, nu e numai golita si deci revenita la adincimea ei fara fund si la largimea ei nehotarnicita, ci si dezbracata de acoperamintele acelor chipuri, idei, dimensiuni si impatimiri care o tmeau mauntru unor margini si piedici; iar prin aceasta a devenit stravezie. Expresia minte goala" are ambele intelesuri: golita si dezbracata. In sensul acesta, mintea se mfatiseaza lui Dumnezeu golita de orice alt continut si neacoperita sau stravezie si deschisa, pentru a-L primi pe El; mai bine se mtinde spre El, prin unica preocupare de El, manifestata fn rugaciunea neincetata adresata lui Iisus. Iar aceasta o face in ambianja de simtire a inimii.
2

primirea Duhului de viata fScator. In acelasi timp va izbuti sa se faca simpia

sa se desfaca, in

Duh si adevar,
.

Dumnezeu, de

toate, chiar si

de cele

din jurul
1

lui

Dumnezeu

dumnezeiesti se comunica mintii ca unui organ spiritual cunoscator prin inima, care e organul spiritual al simtirii. Inima iubeste, inima primeste iubirea lui Dumnezeu. Dar o inima avind in ea intelegerea mintii. O inima intunecata, oarba, e purtata de vehementa unor e simtiri dezordonate. Dragostea lui Dumnezeu e insa lumina. Fata mintii aplecata spre inima privirea mintii. Prin aceasta inima vede dragostea lui Dumnezeu ca lumina plina de sens.

Lumina

iubirii

Uimirea e mai

inalta decit cunostinta, decit intelegerea.

Ea vede mai mult din realitatea

lui

Atunci se intilnesc, sau se salasluiesc una in alta cele doua fete sau priviri, sau intentii lui iubitoare. Atunci mintea simte cu o suprema intensitate privirea sau intentia iubitoare a Dumnezeu, sau simte toata pulsatia de iubire nesfirsita a lui Dumnezeu, am zice a inimii Lui. Atunci e vremea a tacea, pentru a nu destrama acest farmec negrait.
2

Dumnezeu
3

decit cunostinta sau intelegerea, care o

restringe pe masura cuprinderii ei marginite.

Mintea se vede pe sine

intre

Dumnezeu

sj

cele dumnezeiesU", adica intre Daruitor

si

daruri, privind aici la El, aici la ele, sau deodata si la El si la ele. Nu contempla insusirile dumnezeiesti in ele insesi, ca lipsite de suportul lor personal. Ele au intreaga valoare numai

daca sint daruri ale Persoanei dumnezeiesti.

4

In acea stare mintea nu vorbeste

si

nu desfasoara o cugetare discursiva, totusi priveste

si

intelegator.

E o intelegere mai

presus de cugetarea

de intelegerea naturala.

Autorul scrierii accentueaza mereu ca vazatorul se ridica pina la intuirea lui Dumnezeu ca Persoana, ca deci nu se opreste la contemplarea insusirilor Lui privite ca bunuri si valori in lipsit de ele insele. Aceasta e filosofie si nu teologie. Desigur, Dumnezeu ca Persoana nu e insusirile si de energiile Lui necreate. El e vazut ca Subiect al acestora, sau e vazut prin acestea. Dar e vazut in ele El insusi, nu sint vazute sau contemplate numai ele. i vederea Lui face mintea sa uite de ele. Qnd vezi persoana iubita, vezi si bunatatea ei, dar uiti de bunatate, in privirea persoanei. Bunatatea e absorbita in persoana. !n sensul acesta mintea trebuie deci sa
3
*t*

Hesnrinrta

ri de-

rnntemnlarea celor din

iurul lui

Dumnezeu.

no
ft

in

'

Acestea i se intimpia, dupa cuviinta, vazatorului. Dar eel lipit numai de f&ptuire, are nevoie de multe pina sa ajunga la aceasta stare, nefiind inca unit cu sine si, prin sine, cu Dumnezeu. Deci nu e de mirare ca acesta cinta si graieste in tot felui mult si des din cele dumnezeiesti, infricosind si
alungind, ca prin niste sSgeti necontenite, pe eel ce ne dusm&neste mult
si

Amalicoel Iar dndii vine imponMcumplitul adevarat cuiatirea suttetuluL impiedicindu-i trecerea spre pamintul urmeaza,

gindit cu

mintea

si

neamurile ce-i

de a grai; dar mintea trebuie sa fie sustmuta figaduin'tei, atunci e vreme potrivita de Sptuirea intelegatoare si de contemplarea
in atintirea ei spre

Dumnezeu

Aaron

ne razboieste cu minie. Dar ii va veni vremea si acestuia, daca are rabdare, prin unda Duhului. Si anume atunci cind lucirile in chip de scintei ale multelor imne, cintari si cuvinte dumnezeiesti se vor impreuna intr-o mare vilv&taie Atunci il va rapune si pe vrajmas mai usor, ranindu-1 de moarte, arzind adica si sfirtecind, si mai bine zis alungind intunericul lui, iar pe sine se va lumina si incaizi de acest foe, care il va misca spre dragostea dumnezeiasca. O data cu aceasta, va inaita catre Dumnezeu in t&cere un imn al inimii si toata uimirea sa, aratindu-si sie insusi minunile mai presus de fire ale multor taine. Caci, nu pe nedrept cei ce rabda se fericesc de Domnul. De fapt, inaintind vremea, ei vor mosteni, ca unii ce vor deveni blinzi, pamintul duhovnicesc al fagaduintei (Matei 5, 5) in Hristos Domnul nostru.
1
.

59.
si

Qnd tfsneste tn inima

din vedereVintelegatoare puterea inchinarea in chip negrait slujba sfintS si iacea. Caci atunci se savirseste adevar. Iar aceasta intru adevarata simtire mintii catre Dumnezeu in Dun si
intelegatoare
1
.

fara fund al izvorului dumnezeiesc din adincul duhovniceasca, e vreme potrivita de a

'""''-

60 Qnd,
vedere,
si

prin privirea intelegatoare spre

Dumnezeu, partea
iar

rationaia

a sufietului se

umple de o

ui'mire dumnezeiasca,

cea intelegatoare de

Cind mintea, invaiuita de toate revarsarile de lumina ale Duhului, e cuprinsa de ameteaia si nu mai stie ce sa faca si se vede pe sine intinzindu-se si preschimbindu-se dupa Cel nesfirsit si nehotarnicit, e vremea de a tacea.
56.
57. Iar cind se simte obosita

Caci mintea vede preamareste, inchinindu-se uimita, pe

bucurie, atunci e vreme de a tacea. peste tot sufletul se umple de simtire adevarul in chip concents si atunci cu buna

Dumnezeu care straiuceste in ea

Cei
si-I

sluiesc

cum

se cuvine, nu

numai

ca nu se inchina

si

nu

slujesc intr-un

de atotluminoasele vederi
..
j

si

voieste sa le

caci

insire in cuvinte, ca siabind taria patimirii, sa gaseasca putina odihna, e

Celui
caruia nu estc loc de odihna, intr-un anumit
loc, tot

vremea

potrivita

de a grai (Eel.

3, 7), desigur,

cuvinte scurte

si

potrivite

asa alipindu-se de ceea

iluminarii dumnezeiesti.

Cind mintea, fugind prin mijlocul apelor, de faraon eel gindit cu mintea, strabate noaptea sa in lumina de foe si ziua sub acoperamint de nor 2 (Ies. 13, 21) e vreme de tacere binecuvintata si de liniste. Cad atunci incepe cu
58.
,

trebuie sa-i corespunda si o slujba si o si tnchinarii vazute, aduse lui mtilne^eomu! orice slujba adusa lui Dumnezeu se tnchinare nev'azuta si fara cuvinte. Dar tn adusa de minte tn .n.rna are loc aceasta launtrica cu Dumnezeu. Deci si tn slujba erea liturghiseste minlea, l^es.e pu prin altaru. inimii la care

ri^ei

Dumnezeu

Faptele celor din etapa faptuirii au fost socotite in miscarea isihasta, Inceptnd cu Grigorie Sinaitul, mai ales ca ctntare si citire de carti sfinte, spre deosebire de rugaciunea neincetata a mintii in inima, socotita proprie vazatorilor, sau contemplativilor. Aceasta, pentru ca faptuitorii erau si ei monahi, retrasi din lume. Desigur, crestinii din lume suit chemati si la
faptele rabdarii,
cintari si
citiri.

slujirii si iubirii

de oameni. Monahii alunga

si citite

ispitele vrajmasului

mai ales prin

Dar cuvintele
si

ctntate

trebuie rostite cu atfta caldura a credintei, Tncft

scinteierile fierbinti

luminoase din fiecare din ele sa creasca tntr-o vflvataie netntrerupta a

dragoslei fata de
2

Dumnezeu.

Monahul scapa noaptea de vrajmasul neVazut prin apa lacrimilor si e condus spre |ara fagaduintei unirii cu Dumnezeu prin focul rugaciunii. iar ziua e acoperit de harul smereniei, ca sa nu fie biruit de slava desarta.

Caci De ea e prinsa inch.narea m.ntn s, ofenta lui duhovniceasca din abisul dumnezeiesc. coplesitor, ca m.ntea s.mte nevo.a sa taca. Dumnezeu. Ceea ce se savtrseste e attt de slujba simtire Intelegatoare, asa cum e semati E o s"ujba traitS de minte cuVintensa pr.n savirsind rugaciunea tn .n.rna tra.este vazuta de simturile trupesti. Mintea sustinuta de -vedcrea-lu. Dumnezeu Ea e tntelegere o stare netnee'ata de tnchinare. Dumnezeu prin minte, deoseb.ta de ses.zarea de sesizarea lui si de simtirea Lui, adica aceea. prin simturi, dar tot asa de vad.ta ca si l'ucrurilor uimire, iar Tntclegcrea dcv.ne vedcre 2 Ratiunea, nemaiputtnd func.iona, cadetn ^ no, la ur ale rcal.ta ei, prin care descopera Ratiunea e tnso.i.a de uimire si tn judecatile daxiata intreg adevarul conccn.ra.. Cac. vede n' mai mult se umple de uimire cind cunoaste vedcre vada pe rind s. separat. M.n.ea are s. c , avu. sa le in el toate laturile, pe care ar fi unui vaz, cum are tru,)ul Se af.rma mereu cum are trunul Are si ea un simt sau simtirea distan.a. S.murca aceasta are rajionala de comacfulZtiicu Dumnezeu, nu deducerea Lui trupului. percepere, ci si de sentiment, ca s. sinu.rea nu numai sens'ul de
,

ntmTe

Xu

I:,

112

113

ce se cere pentru rSminerea in adevar, in chip firesc nu mai suporta sa se inchine si sa slujeasca Celui nesfirsit, nehotarnicit, fara de inceput, fara
chip, cu desavirsire simplu

felurime de cuvinte

si

peste tot vorbind, mai presus de minte, in in rostiri hotarnicite. Cind, adica, ii vine mintii
si,

sa nu graiasca mult, ci sa spuna prea tare de vederea eea unitara si departeze ca in felul acesta nu numai sa lumini, acestea din dumnezeiestile putine si unirea mai presus de^mitue cu intoarce iarasi cu usurinta spre se poatk

vremea

s5-i straiuceasca in
si

chip unitar cunostinta adevarului dumnezeiesc

vreme ce se desface indeobste de toate si iese deasupra sa, nu se mai scufunda numai in negraire, ci si intr-o neintelegere binecuvintata, ca una ce se indeletniceste cu bucurie si cu uimire de cele ce sint mai presus si de cuvint si de minte, pe care ea le contempia in lumina intelegatoare, in chip nemiscat si fara schimbare,
suflarea Duhului, in

din adierea

ba si mat statornica. Cta cu ctt unirea, ci sa simta si mai vadita Dumnezeu, nerSspmdtrea, cu am hramrea mai mult adunarea in sine si va pazi mintea dumnezeiascS si se va uni cu va aduce mai repede spre unirea din El o obisnuinta nemcetata cu cele mai vadite si mai rodnice, prin straluciri
dumnezeiesti
1
.
.

intr-o a tin tire fara ochi, ca

una ce a
la

ajuns, prin unire,

mai presus de sine.

62. Mintea, luind

seama

ea insasi, trebuie sa-si caiauzeasca cu luare

aminte starea

ei intelegatoare, in

mod chibzuit,

intelept

si

cu judecata. Si

cind se va simti pe sine contemplind tainele simple si fara chip ale cunoasterii lui Dumnezeu, va trebui sa se opreasca indata in liniste si in

nu departe de inima sa lucrata si iluminata deDuhul. Caci atunci e vremea nu numai de linistire a tuturor simtirilor dinspre partea celor supuse simturilor indeobste, ci nu mai putin de tacere dinspre orice cuvintare desfasurata. Ba, mai mult, e timpul atunci, pentru cei de pe treapta cunoasterii sa se dedea indeletnicirii linistii si neprivirii intelegatoare 2 Caci e nevoie de o nemiscare totaia in simturi,in cuvinte si intelegeri, ca mintea sa se lipeasca de Dumnezeu eel Unul si singur, dar
tacere
si

uimire, dar

patimind aratarea dumnezeiasca data ce mintea s-a preschimbat, 63 O de lumina Celui necunoscut, care vederea intelegatoare, si e umbrita prin neimpartita, simpia si nehotarmcita, de toata cunostinta, se face e dincolo Ea contempia atunci frumusetea luminata unitar ca intr-un tatuneric*. fiind covirsitoare, cea fara chip pentru nemarginita din pricina simplitatii cea ca mai presus de once incepu , oricarui chip, cea fara inceput depasirea hotarele tuturor si tot ce e hotarnicit necuprinsa, dar cuprinzind in sine mai presus de phnttate si ce e umplind toate ca vede, in privirea Unulut toate cind mintea privind de sus, vorbind, mai presus de intelegere e negrait al unei puteri intelegatoare temeiul sau, ca sa si ma, presus de lume, a tacea si de a. se desfata tainic vremea de impartasirea de adevar, printr-o de fara vedere si fara grai, zic asa, si

La

^1^1 m
*?
ti

intreit, libera si intr-o

pornire directa, prin privirea unitara si unica la El. Prin aceasta va vedea, pe cit ii este ingaduit, nesfirsitul/neinceputul,
si,

lre
'

usurinta

:s aes m
r~
"

~T

** - ** s^ffis*
<*
tr.

lsni tn extazul

Diivirii lui

Dumnezeu. Dar cind cade din

el

<*

>'
*

la

acea stare de extaz.

,
i

necuprinsul

ca sa

spunem pe
si

scurt, celelalte insusiri dumnezeiesti,

si

Parutul paradoxal al tntunericul unei prea man

Areopagitul.

x; luminaru

fntimerir" se rezolva, daca tinem c ,ntu '"

neschimbate

si

absolute (dezlegate de toate),

simplificata
si

se va uni cu El, preschim-

Intunencul

^'^JgT^^ "*^Ztea
;
)

"^

seama ca acesia e
zice Dionisie tn

supra ,; minos

\ C um

nespecificare
ti

poate

forme, deci luminata plenar tn acest

bata prin contemplare

Iar fiindca

devenita intreaga in chipul

si

dumcreeze o crce:.
3

nezeiesc, cu ajutorul harului dumnezeiesc

plina de bucurie

mintea ar vrea sa staruie in aceasta stare, daca s-ar poate, fiind schimbacioasa si vietuind impreuna cu cele schimbacioase si legata cu trupul si cu lucrurile dimprejur, cind cade trebuie sa stie sa nu se
1
*****

de uimire. putea, dar nu

si

In

dm veer, aceea a Tre.mu Persoanelor. El e o alta deosebire actualizata

Treapta cunoasterii e una cu treapta contemplarii.

spre deosebire de cea sensibila, extrioara. Dar exista si o neprivire intelegatoare, spre deosebire de neprivirea sensibila. f nsa atft linistea ctt si neprivirea
2

margini ale partdor ch,p, nu pentru

tntr-o

Exista

liniste intelegatoare

"J^^g; ^*^fS^* ^" ^SKffl ^^ ^r^ln^^^S^ffi

Stntem mereu

plma , arm nn

nl, ie areooasitica.

Numai

tn

nu e

nici

ceea ce e compus, exista margine Dumnezeu e fara

.

armonie

at.t

de desavtrs, la, incB

^o

unitate atotsimpla. fn Cel necuprins ? i l E| nu e jnc )abi , sa dea hotare celor

ci

P<>'

tn Sine virtual

ale f rmde

naosului

lui i-ar

corespunde naosu,

aceea au
launtrica

si si

un inteles

neprivire care Tnteleg mai mult decft tulburarea decft privirea rationala, sau peste tot spiritual. Caci neprivirea aceea e produsa
i prin neprivire se

pozitiv.

Eo

liniste si

ema

de o lumina coplesitoare.

"Sd

tn Unu.,

mintea este tntr-o privire

mai presus de

priv.re a tuturor.

De aceea

.e

simte marimea acelei lumini.

-

vede in El pe toate.

114

115

patrundere dumnezeiasca in
in jurul ei impSrtire, atunci e

el.

Iar cind lipsesc cele zise din

minte

si

vede

vremea de a grai, adica de a grai cele potrivite sa duca la tacere. Caci e cu mult mai buna decit orice cuvint tacerea cea mai presus de cuvint, care se zice foarte potrivit tacera la vremea ei, cum spune si Solomon, care o pune pe aceasta inainte: Vremea este a tacea" si apoi
Vremea este a grai" (Eel. 3, 7).

e vremea de a grai; de a grai * 7) atunci impotriva vrajmasilor, asa iarie, ci cuvintc mflsuratc,
!

cum

se cuvine,

nu lucrun
trebuie.

cum

De fapt eel mai bun lucru si de prima'cinste

de nu este inca aceasta de fata si mintea inca nu se afia in chip unitar in cele mai presus de cuvint, sa tie macar lucrul al doilea, adica vorbirea la vreme, ca in felul acesta grairea sa fie inrudita cu tacerea si aproape de ea. Astfel, precum tacerea, asa si grairea sa tie la
ei. Iar

este a pazi tacerea la

vremea

s-a insemnat peste suflet, and lumina fetei Domnului 67 de stralucire si eurge pe prin aceasta si se ample umuseteaza dumnezeiesti, e vremea de a tacea. liei
V

iricit

se

el

mtrul

vreme

si

sa se sileasca sa vina la tacere. Iar aceasta

si

nedrepti, intrebindu-1 de ridicindu-se asupra sa martori 68 and vede de a grai si anume de a cunoaste si tulburindu-1, e vremea 1, ce nu le
.

se intimpia celui ce

vede zidirea oglindind pe Ziditorul si povestind despre El. Aceasta inseamna a grai la vreme. Dar despre acestea trebuie sa vorbim mai amanuntit.
la

graieste

cugeta neincetat

.punde impotriva.

cele dumnezeiesti

si

mintea, trecind peste toate cele de aid si ridicindu-se -.. ~... ... .c. u, v, w uu.cuuu-sc deasupra lor in chip firesc, imbratiseaza tacerea, e vremea de a sedesfata
64.

~ Cind ~*~

^
si

'

de cele mai presus de lume

si

negraite. Caci e

vremea iluminarii

si

a
I

luminii intelegatoare, a unirii mintii si a vederii, a nehotarnicirii, a nesfirsirii, a cunostintei mai presus de fire si, scurt vorbind, vremea
primirii intelepciunii dumnezeiesti
si

Dumnezeu. Iar in toate cele vazu.e este si in toate cele gindite, lit este omul. Ba ps har neasemanat mai bun dupa fire, mai'inalt si ingern. Deci mintea vaz adevarat mai sus si decit .:u j ana intre uum prin cele foarte multe ce se ,propiindu-se intelegere, se umple ae s mai presus de
i

69

Binele eel

mai

inalt

si,

asa zicind, eel

mai de

virf in toate cele

,meni, de Cel facut inca din

,

a impartasirii de ea, prin care

^^^^^^^
'

-P*"J

&

in inima, se

mintea se desavirseste in odihna

bucuria negraita in uimire
1
.

in tacere dinspre toate,

dobindind
;

2\IZ ma! inau bine'

(

,a Dumnezeu, si intra in

El,

in ezeiesc

si

prives.e in chip unitar si se

ump

Cind sufletul, imbatindu-se de simtirea adevarului ca dintr-un 2 potir prea tare al harului se simte iesit din minte, sa stie ca e vremea de a tacea.
65.
,

sc in tacere in auincul eel al caret model este adevarat chezasia primei odihne, ^c c neva, cu C .Iar de:a doi odihna la creatie (Fac. 2, 2-3)

mai presus de mmte.

^g^
Iar aceasta este

&*-*****

cum

lul

ina.ia
.

,,,rului
!

Dumnezeu de eama este odihna nnd.P* mai lamina* al card chip si bucura intorc.ndu-se de Dumnezeu (Evr. 4, 9), mintea se lui
,a

66.

Cind dispozitia omului dinauntru simte ca trebuie

sa strige:

.umnezeu
c,

sine insasi

si

cunoscindu-se pe sine ca chip

t

aj^
mt^legc

Doamne, cit s-au inmultit cei ce ma necajesc! Multi se scoaia asupra mea"
Uimirea e starea de intelegere mai presus de intelegere, impartasire de cele mai presus de cuvint, fn tacere. Ca atare ea nu e paralizarea miniii, ci o stare de plinatate, sau de supraplinatate, o experienta a celor ce nu pot fi cunoscute de minte prin efort de cunoastere si de intelegere.
Potirul prea taree vinul prea tare. E vinul prea tareal adevarului covfrsitor. El se numeste vinul harului, pentru ca adevarul e dat mintii unita cu Dumnezeu nu prin efort ul ei, ci prin har, sau ca un dar. Mintea se fmbata de acest adevar covtrsilor, umpltndu-se de entuziasm. Acest
2
1
,

J minunata, corespunzaior si in uimire n chip Uc veseltndu-se in tacere de oricare ci de cea duhovniceasca, Lu .le lucrarile ind.mneze.toare de Dumnezeu si de
,

toate cele dintre Dumnezeu dclulu.) si pe cele mai presus de minte nu numai ca s.rabate la

om,

a^d cunt s in
>

Oiu
e,

J **>*&*
n
ua

^Z

1 "aratoare 7 15u^^ oameni Pnn

,

fn

re

vSzute, tng stnt foarte multe: cele

si

,,de.ui

Dumnezeu.

toate

trec^^

^^^
^ptea,

adevar nu e cunoscut in mod simplu intelectual, ci e simtit intens, caci mintea se scalda lumina Lui. care e totodata iubirea lui Dumnezeu.

in

pentru ca e numita sabat,sm-\ odihna in textul grec aceasta Sabat. se numeste in evreieste l7,cu s-a odihnit,

116

117

ce vin peste ea,

'

si

unindu-se cu Unitatea cea mai presus de

.
**
"
L .

fire a
|

du

nezeirii, in Hristos Iisus 1

"r

Bra margini, si ......i,>.,;Hf.n'j5H,r>HQt3 mai r>r^<!H de. mate, ca Cel cesineurle-aifScu

ind insasi viata
Ite
(

oricarei inteiegeri spatiale scapind

i
,\
1 L

"

70.
si

Qnd mintea socoteste c3 le-a inl3turat pe toate cele ce s-au facui

fi, isi

impreuna. bar
1
.

esti

cuprinderea

firilor

intelegatoare
ei,

si

locul lor

.1

cind n-ar

sirabatut

Si intreci iutimea mintiisi gindul

ca Cel ce esti mai presus

infatiseaza in chip negrait

pe Cel ce
si

exists cu adevar'J
cli

contemplindu-L, mai presus de orice lucrare

si

unire intelegatoare, in

adevSr, prin ridicarea nesflrsita peste cele dumnezeiesti aflate in legal u cu cele ce smt Ea se face atunci unitara sau una, ca s3 spun asa, si pun aceasta luminS, pune st3pmire pe ea, in chip negrait, tacerea. De asemcncj se umple de dragoste si de bucurie, nu de o bucurie simpia, ci de desfStarc de cele pricinuite de lucrarea Duhului, de care au parte si ingerii.
.

chip neinteles. Nu esti supus loate si mina atottiitoare a tuturor,intr-un chip mat presus de fire, narelor firii, fiind fara hotar. C3ci esti, in naturale aflate in jurul T3u, ca uprins nu numai dupa fire, ci si in cele putere mai presus de i.iul ce esti intelepciune mai presus de intelepciune, tot intelesul dragostet si al .tore, dragoste si bunatate mai presus de
matatii.

Tu, Doamne, necuprins dupa fiinta de nimeni si de nicl fire rationaia si intelegatoare, sau de nici ocunostintS creata, nici mScardeo.
esti

71.

Precum

neapropiata? Dar esti mai Ce Te-ar putea numi pe Tine cineva? Lumina toate mai inainte de a se face? Dar us de lumina. Judecator ce cunoaste

heruvimica,

ci esti in

afara

si

mai presus, de nesWite

ori in chip nesfirsit

ft
.

once cunostinta,

tot asa sint, Stapine, si cele din jurul

.ntr-osingurainclinareavointei

mult mai presus de once le are un judecator acestea? Ded esti cu de facator esti Tu, care creezi cator. S3 Te numim Facator? Dar ce fel matenale si feluritele existente multele

T3u,

nesfirs'ite

aceea

ce adinc care intrece toate! O, .r ce sa spunem de cele nemateriale? produse toate ca\ e duhovnice^ti, utr-o singura inclinare a Duhului sint
i.i

Cel

Cel

Suprem, ai zis despre

descoperit.
2, 9),

unii de-ai

T3i c3 Te-ai aratat

lor,

dar numele T3u nu

,i

Cad este un nume neasemanat si mai presus de orice nume

ceea
-

(Fill]
i

din cele ce sint

nun umai pe pamint, ci si in cerurn C3ci cei plini de lumi ni

~"J
fi
M.

multe dupa deosebirile de dispozitu, ire sint de o singura fire, dar foarte ce tot ce e mai minimal si ceea daca vrei, si de persoane. Iar aceasta e a oricui care cugeta. Oare, acestea >a prin covirsirea ei oricarei intelegeri sint mai presn s de Facator. S3 proprii Facatorului? Nicidecum. Deci
i

V M1UVU UOllVl

111*

presus de fiinta

si

ca un suport (subject) ce

nu poate
ei.

inteles. Si te

l.

cunoscut, in chip vadit, mai presus de in telegere si nesfirsi necunoscut celor ce au putere sa cunoasca; si mai presus

de

Tefacivazutciteo data cu de'sSvirsire mai presus de

1

timp, f3ra de tnccpni,

I

Mester? Dar ca Tine, Stapine, pSmintul atit un fundament, m3car cel mai mic lucru, de materii, inten e indu-l pe nimic in ins, cu atitia munti si pietre si altfel aduce la existenta dm cele v 26, 7) si inc3 atit de sigur? Sau care mester numai cu cuvintul si atit de multe sint nicidecum, si inca intr-o clipa si Deci spunind cineva c3 .u- mari lucruri, cum le-ai adus Tu la fiinta?

numim
i

Ziditor

si

care ziditor zideste f3ra

temelie, f3r3
.

. i

Omul

trectnd prin toate

I

si

ajungfnd

la

Dumnezeu, da de prima odihna. Aceasta

lumii, sau revenirea Lui tn adtncul

model od.hna

lui

Dumnezeu de dupa crearea

mester, va spune ceea ce se cuvine. t.rilc Tale sint ale unui ziditor sau un ziditor si de un mester, Klccum. C3ci esti nesfirsit mai presus de

Dumnezeu. Pnn toate si trectnd de toate, omul se apropie de Dumnezeu. Mi.... C! e ,p tetlCa nU numai de ,oa,e cele creat e, ci depaseste s, gfndirea la tnsusi.,1. eZlnl h energule dumneze.est, de care stnt legale cele create, atintindu-se la tnsusi Subiectul div, lor. Dar aceasta nu este un act intelectual al omului, ci o vedere tn Duh si'adevar, mai ,.. 1 de once lucrare si de orice unire cu tnsusirile si lucrarile dumnezeiesti
, '

? tn. nsus,nle lu.

e mtoarcerea min " "a sine, dar fara sa ias, E d " ea al "hnei. Daca nu ia cunostinta de sine, mintea nu se ,,., Dumnezeu Se accentueaza aici conservarea persoanei uma, "" ., unfrea e, cu Dumnezeu De aceea n umrea numai acum se bucura deplin de unirea cu Dumn,v,,i predmdu-se acestei unin tn cea mai clara constiin(a de sine. 1 2 n tr D " mne2eu ' fe ameni stnt foarte 'multe: cele vazute, fngerii,

SoSS^SJ*!*?!?^ 1"7', Ho'n

A do!H! 0da, " a

,

Sau

nesl

niinezeule!

,i

'

vreo astfel de iubire ca acea < ine a vazut apoi, a auzit, sau a infaptuit ne-ai ar3tat-o nou3, luind firea oiminunata, pe care, in bun3tatea Ta,
sau rationale si locul or nestrabatuf ..Dumnezeu e cuprinderea xepiop, firilor S. Utus. attt mai puUn Dumnezeu. ...Mat. Fiintele spiritual nu stnt tntr-un loc si cu
1
l

energiile necr, ...

"primqte i locul" neumblat tn caniji au cle ...u-zeu este gradina" care le Altfel one le- ar Une la un loc. nemarginite. ,te ca aceasta gradina" si acest Joe" stnt ele u Joe ? . infinit si totusi constituie pentru ipi si desfiinta. Dumnezeu e Dumnezeu e on haos. c un adinc (ine tntr-o legatura si le da o casa-\ Inf.nitatea lui

IW^t,

'

tniocmit

si

statornic

si

izvorttor a toata

buna tntocmire, sau

a tuturor structunior.

118

119

M^HW

noastra cu toate cumplitele patimi indurate pentru noi, rnai presus de to a nadejdile? Cei ce contemnls ac^t fant. atita eft se nnatp mnt, i _
r

Dumnezeu
deodata
si

si,

intr-o atintire intelegatoare, oglindeste in chip unitar

si

har, intra in noianul larg deschis al dragostei

si
i

si al

minunatei purtari de grii

ajung cu totul in afara de ei insisi (in extaz), cuprinsi la rinclul lor dc dragoste covirsitoare fata de Tine. Si nu stiu cum sa numeasca cu adevar; si in chip propriu cele ale acestei iconomii. Caci cele ce tin de intrupan Ta covirsesc cu prisosinta si mintea si cuvintul si tot auzul si

cu dragoste toate cite sint in jurul lui Dumnezeu, atunci dobindeste, in chip vadit, odihna dumnezeiasca, bucurindu-se de o pace adinca si dumnezeiasca si de o odihna sfinta si linistita a inimii in Hristos
Iisus,

Domnul

nostru

1
.

intelegerci

Te numesti Parinte al tuturor? bar introc in parintie, in chip negrait, orice minte, dupa cauza, stapinire si porta] de grija, sfatuire, indelungata rabdare, ingaduinta. Te numesti 'fmpSrall Dar nu esti aceasta mai mult pentru vremea de acum si mai put in pentri cea viitoare sau cea trecuta. Si cum? In chip minunat, cu totul liber simplu. Caci imparatia Ta este imparatia tuturor veacurilor la un loc, timpului de fata, a trecutului si a viitorului, iar stapinirea Ta e in neam inneam(Ps. 144, 13).
Esti
si
s

Dumnezeule prea bun.

Cind mintea vorbeste cu Dumnezeu si se roaga, ca un fiu cu un tata prea iubitor si, vazind lumina lui Iisus, se veseleste, coplesita si uimita de dragostea dumnezeiasca si mai presus de fire, simtind limpede lucrarea Sfintului Duh in inima sa; cind voieste sa zboare in chip tainic si mai presus
73.

si

de lume mai sus decit descoperirile si desavirsirile dumnezeiesti, atunci se opreste cu adevarat de la toate lucrurile sale, ridicindu-se mai presus de intelegere, dupa ce a inteles, si se indulceste in chip minunat, odihnindu-se 2 cu adevarat in pacea Duhului de viata facator al lui Hristos
.

Astfel, in toate
nesfirsita, fiind in

si

in tot chipul esti asezat

mai presus de toate in masu

mod simplu si liber dincolo de orice inchipuire, intrecim

ca sa spun pescurt, in chip nesfirsit, toate, atit Tu, necuprinse Doamne, ci si cele din jurul Tau. Pe acestea inchipuindu-si-le mintea, le are drc caiauza sufleteasca spre vederea (contemplarea) dorita a Ta. Si, primincl in intregime insuflarea Duhului, p5trunde ca intr-un intuneric tainie,

74. r Dumnezeu s-a odihnit de toate lucrurile pe care a inceput sa le faca" (Fac. 2, 3); dar numai dupa implinirea (desfasurarea) celor facute

in Cuvint

mintea cea dupa chipul lui Dumnezeu se odihneste de toate lucrurile ei, pe care a inceput sa le faca spre intregirea lumii gindite (inteligibile) a virtutii; dar numai dupa ce a cercetat si a desavirsit statornic in Cuvintul lui Duntnezeu si in Duhul de viata
si

Duh. Tot asa

si

neputindu-Te vedea desavirsit din pricina nesfirsirii si neapropierii slave! Tale. Si din aceasta pricina ii odihncsti cu o odihna mai presus d e lume, J chip negrait, pe cei ce Te contempia si Te iubesc pe Tine, minuntnduf

adtnei, se poate stabihza.

straturi,

Dar tn

acelasi timp fiecare inteles

dumnezeiesc are

diferite

sc, J

cu totul in afara de vederea Ta - din care pricinaM odihnesti iarasi pe ei , negraitule, neintclesule, nemarginitule, necuprin
nici
1

dar nepctrecind

Ami
\

vazut impreuna cu alte intelesuri, care pot fi socotite tot atftea locuri". Astfel orice gfnd despre Dumnezeu poate fi socotit fn acelasi timp mai multe !ocuri", i un singur ,.loc" dumnezeiesc. Dar aceste locuri sint si diferitele densitati ale energiilor dumnezeiesti, sau ale prezentei lui Dumnezeu prin ele, in care ajunge omul duhovnicesc prin experienta. Asa se impaca afirmarea din acest pasagiu ca mintea trebuie sa patrunda tn locurile dumnezeiesti" cu afirmarea ca trebuie sa se unifice contemplind deodata toate cele
sau poate
fi

din jurul
1

lui

Dumnezeu.

de multimea de ginduri, scuturindu-sc d intelesurile deosebite si mult imp5rtite, si se ridica deasupra cugctan. imprastiate, prin adierea si impanasirea Sfintului Duh, care o unified sufla ncincctat si intr-o necontenita izvorire asupra inimii; cind patrun.i in locurile dumnezeip^ti 2 qi* p tr3he<ti!t^ si iniinSrit* ri^ o#rfv;i. ^_
72.
s-a departat
<

Cind mintea

Pacea, odihna, linistea aceasta are doua pricini: linistirea din partea gindurilor privitoare lai viata in lume, care stnt tot atftea griji (Heidegger), si revarsarea fn inima a mfngfierii Duhului
SfTnt, a plinatatii

chip
2

nesfirsit.

Lui de iubire, care copleseste acele griji, dfnd sufletului tot ce-i trebuie fn Sufletul nu mai simte nevoia sa caute altceva, sa se gfndeasca la altceva, ca sa se

mfngfie. Acesta nu e

un sentiment de gol

si

de oboseala,

ci

de

plinatate.

odihneste pe cei ajuni fn fJ ?i pentru ca nu-L vad desavirsit, p en tru r. mi cauta sa msa din El pentru alta aventura, plictisiti dupa ce au ispravit sa-L cuno aS ca- d h J pentru ca nu sfnt cu totul in afara de vederea Lui, fapt care i-ar fndemna la alte * aite eforu.il si ca sa ajunga la vederea Lui.
ii

Dumnezeu

Se descrie ceea ce se petrece in mintea isihastilor, cfnd prin rugaciunea catre Iisus vad fn inima lor lumina Lui. Isihastii n- au descris mai amanuntit aceasta experienta a lor. Nici chiar Slf. Grigorie Palama, aparatorul lor, n-a facut-o. Autorul nostru afirma si aci ca atunci ei intra fotr-o liniste, fntr-o odihna, intr-o pace mai presus de orice fn\clegere. Dar el accentueaza si
aci ca aceasta odihna, sau pace, sau liniste,

energiilor

lui

nu o da decft depasirca contemjilarii fnsusirilor sau Dumnezeu prin care se arata El; nu da decft depasirea acestora prin fntflnirea

Locurile dumnezeiesti". Fiecare rn^eles dumnezeiesc e un loc, fn care mintea se pom*

cu Dumnezeu ca Subiectul acelor fnsusiri si energii. Mereu subliniaza ca pcr-soana umana nu-si poate gasi odihna decft fn fntflnirea cu Dumne/.eu eel [personal.

120

121

dupa ce s-a urcat de la acestea iarasi, in Cuvintul si Duhul, la cele numite de unii dupa cele naturale si s-a inaitat la vederile tainice, simple si desfacute de toate, ale
(inteligibilele) si

facator toata

lumea si intelesurile din ea

r-

indumnezeieste pe
76.

eel partas

de ea intr-o odihna negraita in Hristos

scoti

1 .

caci
gusta multa odihna
si

Nu

te grabi, zice

Solomon, sa

vreo vorba inaintea

fetei

pace, cunoscind adevarul intelegerii

2
,

si

se

fndum-

Domnului; pentru ca Dumnezeu este in

(Eccl.
5, 1). Prin aceasta

cer, sus, iar tu esti

pe pamint, jos"
care este
te afli
atita

nezeieste prin lumina cunostintei si prin impartasirea Duhului de'viata facator

in Hristos Iisus.

lamureste foarte intelept

si direct,

Domnul

nostru.

vremea de a

tacea. Caci zice: fiindca tu,

macar ca

esti jos

pe pamint,

inaintea fetei

Domnului Celui ce

este in ceruri
si

si

te-a invrednicit

de

Odihnindu-se Dumnezeu, nu s-a odihnit de la toate lucrurile, numai de la cele ce a inceput sa le faca. De la lucrurile fara de inceput
75.

har, incit tu, eel

ci
si

de jos, poti sa cugeti

sa privesti cele

de sus

si,

patrunzind
in chip

in chip intelegator in ele, sa stai inaintea

2

Domnului, nu
unitar
si

te grabi sa scoti
afli

Tot asa si mintea, prin imitarea Lui, dupa ce a cercetat in Cuvintul dumnezeiesc si in Duhul de viata facator si a strabatut creatiunea vazuta, nu se odihneste de la lucrurile proprii firii ei, care n-au inceput si nu se sfirsesc, ci de la cele vazute, care
si

necreate

proprii Lui prin

fire,

nu

s-a odihnit.

vreo vorba; pentru ca e vremea de a tacea. Nazuieste sa te

intelegator

sub lucrarea adevarului, in

fi

mod

dumnezeiesc. Caci
unica in

aceasta inseamna a

inaintea

Domnului, cind mintea contempia cele multe

si

din jurul lui

3
.

Dumnezeu

in chip unitar si printr-o privire simpia

incep

si sfirsesc.

De aceea, odihnirea

trupului intru nemiscare, odihnire ce

Dumnezeu Deci patimind

nepriceput de acolo
4
.

aceasta

si

stind inaintea lui

insoteste
intra

pe eel ce s-a odihnit, e o stare opusa celei a mintii. Caci daca n-ar mintea intr-o pururea miscare, printr-o adiere necontenita si de
contemplarea cunoscatoare a celor vazute, o odihna intelegatoare ce se intoarce intr-o
lui

sa scoti vreo vorba, daca

nu

vrei sa te

Dumnezeu, nu te cobori de buna voie si in chip

viata facatoare a Duhului, in

nu

de exista neincetata miscare si in chip unitar numai in jurul

s-ar sti nici
Se afirma din nou ca mintea nu se odihneste
in

Dumnezeu

Dar s-ar putea spune si aceasta celor ce cauta sa explice intelesul acestui cuvint: A fost o vreme cind firea omeneasca era nestirbita si, de aceea, pe drept cuvint, departe de rele, fiind aproape de Dumnezeu, contemplind pe
L

si
1

contemplarea insusirilor naturale ale lui Dumnezeu (infinitate, bunatate, dreptate etc.), privite tn ele insesi. Acestea ca valori in sine au fost numite de unii (Aristotel) metafizice. Mintea nu se odihneste decit dupa ridicarea deasupra lor in Subiectul dumnezeiesc al lor, in dragostea lui Dumnezeu eel personal. Ptna se preocupa de acele insusiri naturale ale lui Dumnezeu, ea se desavirseste prin fapte tn virtutile
vine sufletului dupa ce se rid'ica dincolode aceasta straduintaa faptuirii spredobindirea virtutilor. Ptna mai are el ceva de facut, nu se odihneste. Odihna vine cind El a terminat tot ce avea de facut, ca un dar al Cuvtntului si al Sffntului Duh. Mai bine zis tn Cuvtntul si tn Duhul Stint a lucrat spre desavtrsirea sa tn virtute si tot tn Cuvtntul si tn Duhul Sfint gaseste odihna de aceasta straduinta. Caci'in Cuvtntul si tn
ti

prin care imita acele insusiri dumnezeiesti.

Dar odihna

Mintea cerceteaza si strabate mai tntti creatiunea tn Cuvtntul ipostatic fi tn Duhul dumnezeiesc personal, tntelegtnd-o tn Ratiunea si tn Viata suprema, ca pricina ei. Dar dupa aceasta nu se odihneste, ci intra in tmplinirea lucrurilor, care privesc desavtrsirea ei, a lucrarilor proprii firii" ei. Lucrurile acestea stnt tn acelasi timp lucrarile lui Dumnezeu tn ea, care nici nu tneep, nici nu sfirsesc. Prin aceasta intra si tn contemplarea lucrarilor din lume, adica tn vederea lor tn Dumnezeu, sau a lui Dumnezeu tn ele. Trupul se odihneste atunci. Dar nu se odihneste si mintea. Odihna trupului, egala cu nemiscarea, insoteste pe eel ce s-a odihnit de lucrurile lumii. Dar odihna mintii e egala cu o miscare neincetata, deci nu sta in nemiscare, cum sta odihna trupului. Odihna nemiscata a trupului e deci contrara odihnei mobile a mintii. Miscarea neincetata a mintii tn jural lui Dumnezeu e ea insasi o dovada a odihnei ei tn

Duhul

afla tainele iubirii nesfirsite a lui

Dumnezeu,

Dumnezeu.
Patimind tn chip intelegator", sa te afli in chip intelegator", adica nu trapeste. vorba de intelegerea acestei stari, desi ea nu e lipsita de o anumita in^elegere.
2

tainele simple,' desfacute

de toate'ale

adevaratei cunostinte a lui Dumnezeu ca subiect. Caci ce e mai simplu, mai desfacut de orice (mai absolut), dectt experienta iubirii persoanei, mai ales ctnd ea e a Persoanei, sau a comuniunii personale supreme. In aceasta sta si adevarata teologie, sau cunoastere a lui

Nu

Aid

autorul nostra explica ce este fata

lui

Dumnezeu", de care a mai

fost

vorba tn cap.

Dumnezeu.
In felul acesta se poate
tn chip general

55. Aceasta fata este prezenta lui

Dumnezeu

spune ca odihna

lui

Dumnezeu coincide cu odihna

fiecarai suflet si

insusirile Lui.

Mintea nu se opreste la

ca Persoana, intuita de minte prin lucrarile si acestea, socotindu-le de sine statatoare. Ci vede prin ele

cu a tuturor fiintelor umane ce se vor mtntui, la tnvierea obsteasca si la judecata din urma. Caci ptna ce lucreaza sufletele tn vederea acestei odihne, lucreaza si Dumnezeu tn ele. Jesus sera en agonie jusqu'a la fin au monde" (Pascal). O spune de altfel chiar autorul
nostra tn cap. urmator.

pe Dumnezeu ca Persoana, privita in unitatea si simplitatea ei, spre deosebire de varietatea lucrarilor si tnsusirilor ei. Chiar cind traiesti, prin toate manifestarile unei persoane umane, subiectul lor, tl traiesti ca pe o realitate unitara i simpia, desi ctnd incepi sa-1 descrii, nu-{i ajung cuvintcle.
in chip spiritual (intelegator), sau simte prin ele
4

Obiectul nu exista pentra sine, subiect. Prin subiect se lumineaza obiectul. Iar supremul Subiect e Dumnezeu.
ci subiect.

Adevarul deplin

real

nu este obiect,

ci

pentra
la

Daca incepi sa descrii experienta Subiectului dumnezeiesc, cobori din aceasta experienta

vorbirea despre insusirile Lui.

ai iesit

Un

lucra ascmanator are loc cind incepi sa descrii subiectul

si

semenului tau. Indata

din intuirea directs

intensa a realitatii

lui.

122
123

P- -~,.

Dumnezeu
cereasca
si

si

desfatindu-se cu veselie

si

cu uimire de slava frumusetii

fetei

aceasta frumusete

Lui, in str^niosul

Adam,

intr-o desfatare nemateriaia, intelegatoare,

nestricacioasa. Caci

mult har

s-a revarsat in sufletul primului

s-au desfatat indestuiator de straiucirea ei. Dai. coplesiti de slava Lui neapropiata, unii isi plingeau nevrednicia lor (is. 6, altii altii se socoteau si se numeau pe ei pamint si tarina (Fac. 18, 27);
si

5),

om si mintea lui cea in chipul dumnezeiesc era plina pina peste virfde multe
vederi cunoscatoare
si

iarasinici

nu izbuteau

sa graiasca de
si

marimea

covirsitoare a slavei Celui

(Ies. 4, 10). Si alte

inaitSri spre

Dumnezeu, bucurindu-se in

raiul vazut

vazut, ocarindu-si siabiciunea

stari fericite

zabavnicia la vorba

multe

de

nevazut (inteligibil), sau, ca sa zic asa, de viata fericita, fiind uniia desavirsit cu sine insasi si cu Dumnezeu si staruind in sine si in Dumnezeu,
eel

au p'atimit in chip vrednic de lauda. De aceea, si dumnezeiescul David, indragostit de straiucirea frumusetii fetei Domnului, striga catre

precum se
cu

cuvine.

Ea

se afla, adica, intr-o stare unificata

si

asemanatoare
le

Dumnezeu si cu adevarat indumnezeita. Si aceasta, cu tot dreptul, o data

lui

ce era facuta dupa chipul

Dumnezeu.

lata

pe scurt bunurile ce

avem

Dumne*eu. Dar aceasta n-o putea suferi diavolul blestemat, ranit de pizma, care dusmanea norocul si slava noastra. Si de aceea, pierzatorul isi da toata
de
la

Dumnezeului meu?" (Ps. 41, 2). Si vdind sa arate starea de suflet in care a vazut fata Domnului, zice: Dreptii vor locui impreuna cu fata Ta" (Ps. 139, 14). Iar infatisind cu A intelepciune taria ce o da sufletului fata vazuta a lui Dumnezeu, zice:

Dumnezeu: Cind

voi veni

si

ma voi

arata fetei

Jntors-ai fata

Ta de

la

mine

si

m-am

tulburat" (Ps. 29, 7). Iar daca

si

silinta sa

ne lipseasca de ceea ce nadajduiam, prin sfaturi zise bune si prin aprinderea poftei noastre dupa o indumnezeire mai inalta decit cea pe care o aveam, clevetind, incepatorul ramatii, justetea poruncii
sa

ne amageasca si

intoarcerea fetei dumnezeiesti aduce spaima, urmeaza ca aratarea privirea ei aduce sulfetului pacea duhovniceasca.
Si aceasta e

Dumnezeu. Din amagirea lui ne-a venit deci pierzarea jalnica si am fost scosi de la Dumnezeu si de la desfatarea dumnezeiasca; din pricina ei am
lui

cazut in chip Ucaios de la vietuirea duhovniceasca si de la mintea unificata si deci de la contemplarea fetei lui Dumnezeu si de la siavirea si preschim-

un dar cu atit mai mare cu cit, dupa dragostea si bucuria dumnezeiasca, se arata harismele Duhului, sau roadele Lui, care-i infatiseaza pe cei ce vietuiesc cu sfintenie si evlavie, ca umblind in lumina fetei Domnului. De aceea zice: Doamne, intru lumina fetei Tale vor umbla intelege de veselia si in numele Tau se vor veseli toata ziua" (Ps. $$, 16), se
cea duhovniceasca, dat fiind ca Soarele intelegator si negrait trimite in omul dinauntru razele nepatate si de viata ftcatoare ale Sale si prin aceasta

barea noastrg prin raza frumusetii dumnezeiesti. Iar aceasta ne-a adus la propovaduirea multor dumnezei despartili, in locul unei dumnezeiri intreit
ipostatice, adica a celor ce

incepe sa straiuceasca in minte uimirea de cele mai presus de lume

In acest timp, toata amintirea sufletului este ridicata

1
.

nu

sint cu adevarat

amagitori, pierzatori
viata
si

si

pizmasi.
si si

Am

dumnezei, ci demoni pierdut deci pe Unul propriu-zis si

in

de

la

pamint

si

mutata

la

cer. Iar

omul

se bucura

si

salta

si,

cintind imne, se opreste

si

se

rinduiala unitara

ne-am rupt

multe

si

felurite parti;
zis, taria ei
si

si

puterea

veseleste intru atita bucurie, desfatare si multumire, cum

nu se poate spune,
aceea se roaga,
ca

noastra intelegatoare, ca

incordarea sau, mai bine

a disparut,
ales, noi,

raspindind

fericit

din sine straiucirea fetei Domnului.

De

nu

fara pricina;

si

am

cazut in adincul unui rau nemasurat

am

pe de alta parte,
sa

lui

Dumnezeu, zicind: Sa nu intorci

fata

Ta de la mine

sintem chipurile lui Dumnezeu si vrednici de petrecerea cea de sus si cercasca, sa cugetam cu nesocotinta (Col. 3, 2). Dar, dat fiindca nu sintem neschimbatiosi si cu neputinta de clintit, putem, din fericire, precum ne-am rostogolit de la slava cea multa la cea mai de jos nednste, sa ne intoarcem iarflsi si sa cautam in sus si sa vedem
cei ce

nu ma aseman celor ce se coboara in groapa" (Ps. 142, 7). Caci intoarcerea fetei Domnului de la om este pricina de intuneric, iar intoarcerea ei
catre el este pricina a toata lumina intelegatoare, deci, pe drept cuvint,
si

bucuriei duhovnicesti. Pentru aceea, zice

1

si

despre sine: Jnsemnatu-s-a

fata atotinchinata a lui

mai inainte,

ci

Dumnezeu. Nu o mai vedem de atit de aproape ca mai de departe, dar o putem totusi vedea si putem patimi

straiucirea frumusetii Lui.

vorbesc in general dc o sim^ire a min|ii", de siiT^irca intelegatoare". Cum am de la adeseori, ea fnseamna ca ti^ctegcrea sau mintea nu se raporta la cele dumnezeiesti spus distanta,ci traiestetn ambian^a lor, face experienja lor. Acest lucrue spusaci, tntrucit seafirma encrgiile Lui simtirea lui Dumnezeu din partes mm\ii, e pusa tn lucrare de razele, sau de ca
Parintii

venite in minte sau in suflet.

ei,

Asa, dumnezeiescul Moise si toata ceata Proorocilor si cei dinainte de adica Avn*am si cei ca el, au vazut, pe cit era cu putinta, foarte lamurit

Mintea nu-si mai amintcste de cele pamtntesti. Amintirea ei s-a mutat $i-aduce aminte de toate experientclc antcrioare ale lui Dumnezeu.
2
*

la cele ceresli.

124

125

peste mine lumina

4,6-7).

fetei

Tale"

si

adauga: Dat-ai veselie in inima mea" (Ps. v

ui

Dumnezeu,

fara ochi

si

nemiscat, printr-o privire simpia

si

si

unificata,

desfatindu-te de straiucirea neapropiata

fata
fetei

atotluminoasa

cie

izvoraste din

MSrturisind iarasi ca darul duhovnicesc al harului dumnezeiesc i-a venit

din lumina
fetei

Domnului

si

intrebindu-se: cine sint cei ce stau inaintea

Domnului. Aceasta este starea cea mai inalta

*

si

mai

rivnita a mintii celor ce si-o tin

Domnului si se inching ei, raspunde: Bogatii (cu intelegerea) din poporul lui Dumnezeu" (Ps. 44, 14), adica cei sfinti si oam'enii lui Dumnezeu, care sint multi, dar nu toti. Caci nu toti pot vedea fata lui Dumnezeu
petrece viata ingereasca, pina ce traiescpe pamint. Pentru ca le mai lipseste mult pina acolo. De aceasta au parte numai cei ce socotesc ca se cade sa I se slujeasca lui Dumnezeu cu intelepciune dumnezeiasca si cu cunotinta si ca trebuie sa I se aduca inchi'nare in Duh si adevar.
si

indreptata cu intelepciune spre

Dumnezeu,

sau,

cum

s-ar zice, floarea

curatiei mintii. Aceasta e unitatea dorita a credintei ce se infaptuieste in

comuniunea Duhului; rodul prea siavit al intelepciunii indumnezeitoare; temelia pacii duhovnicesti; camara bucuriei neinchipuite; poarta dragostei lui Dumnezeu; odrasla iluminarii; pricina izvoririi din inima a apelor nesecate ale Duhului; hrana adevarata a manei preinchipuite; desfatarea,
L

'

Numai

cresterea

si

preschimbarea
si

sufletului; inceputul tainelor si descoperirilor

si

au drept bogatie adincul multei intelepciuni si al cunostintei dumnezeiesti si duhovnicesti, pe care, dupa Pavel, nu o au multi (1 Cor. 8, 7). De aceea, zice minunatul David catre
vederi
si

acestia s-ar putea numi, dupa cuviinta, bogatii poporului lui ca unii ce sint luminati de tainele multor

Dumnezeu",

dumnezeiesti

negraite; capatul unicului

primului adevar; inaitarea

oricaror feluri de ginduri; pazirea tuturor cugetarilor; ridicarea mai presus

de intelegere;

prilejul uimirii; prefacerea si

preschimbarea mai presus de

i

Dumnezeu:

minte a mintii in simpia, nehotarnicita,

nesfirsita, necuprinsa, intr-o stare

Iar fetei Tale

se vor inchina bogatii poporului".

fara chip si fara forma, fara calitate, nefelurita, fara cantitate, neatinsa si

Aceasta stiind-o mai bine decit toti Solomon, ca eel plin de intelepciune mai mult decit toti ( 3 Imp. 3, 12), si care ne invata cu un dar deosebit, zice:

mai presus de lume;

Deci, ajungind
la

restabilirea ei in intregime in chipul

dumnezeiesc.

Nu te grabi sa scoti cuvint inaintea Domnului, ca Dumnezeu 1 in cer si tu

pe pamint jos"
inaintea
(Eccl. 5, 1).
ai

aceasta stare

si

aflindu-te astfel sub lucrarea

indum-

nezeitoare a harului de oameni iubitor, sa nu te grabesti sa scoti, din

nepricepere, vreun cuvint inaintea fetei Domnului.
i

Cmd

ajungi, adica, prin darul

si

dumnezeiesc

Ca a Lui va fi slava unica

Domnului si

parte de o vedere dumnezeiasca

unitara, cind se

simpia in vecii vecilor

1
.

inalta, adica, vederea mintii pina acolo, e

vreme de

a tacea. Deci, sa nu te

grabesti atunci sa scoti nici mScar un cuvint, urmtnd in chip desert obisnuintei de a vorbi, pentru ca atunci nu e vremea de a grai. Caci te faci i tu dumnezeu, aflindu-te inca pe pamint,
intrucit privesti

asemenea

ingerilor fata lui

Dumnezeu Cei din cer.

De

fapt

si ingerii,

cum

Vrind mintea sa contemple cele ale intelegerii (cele inteligibile) de dcasupra sa,.de nu va avea impreuna lucratoare spre aceasta, prin har, si inima sa, va vedea lucruri firave, neluminate si tulburi. De aceea, va fi lipsita si de piacerea ei cea mai de capetenie, chiar daca i se va parea, din nestiinta,
77.
tntemeiere foarte convingatoare a necesitatii tacerii tn clipele cind mintea se simte intr-o relatie nemijlocita cu Dumnezeu ca Persoana. Unitatea simpia, dar vie i indefinit dc bogata a oricarei persoane se ascunde cind omul iese din vraja experientei ei directe, sus^inuta de reciproca atentie a celor doi. Cuvtntul destrama vraja, destrama realitatea cea mai rscntiala, sau trairea in ea, ca in basmele unde vointa de a comunica in cuvinte altora taina
I

a zis Mintuitorul, vad pururea fata Tataiui

Celui din ceruri" (Matei 18, 10). De aceea, cind auzi pe Solomon zicind in alt loc: Celor drepti le izvoraste pururea lumina din fata Domnului"
(Pilde 13, 9), gindeste ca ei patimesc aceasta asemenea ingerilor, prin harul dumnezeiesc, privind pururea fata Domnului, din care sc lumina ca dintr-un izvor. Caci omul se face si este un all inger pe pamint, ca sa nu zic un alt dumnezeu, si se intoarce la darul chipului prin harul Domnului. Astfel, facindu-te tu pe pamint jos, ceea

E aceeasi

crsoanei iubite

face pe aceea sa piece definitiv.

Dar atunci se

naste tntrebarea: tn ce consta

ce e

Dumnezeu sus, adica dumnezeu, nu desira acest

lucru minunat prin

priveste, asemenea

cuvinte, nici nu trece de la un inteles la altul, miscindu-ti cugetarea, printr-o impartire a intelegerii, ci apropie-te unitar
si

importanta cuvintului? Cuvtntul rostit e introducere la Cuvintul-Persoana. Se poate vorbi una se ajunge la experienta nemijlocita a persoanei, la comuniunea directa cu ea. Dar odata ijunsi acolo trebuie sa tacem. Trebuie sa experiem cuvintul-persoana tn pi inaintea lui prin tficerea in care persoana noastra intreaga prinde, ca cuvtnt atotcuprinzator, persoana cealalta. Multimea de cuvinte ne tine tntr-o lume de coji fara via^a, fntr-o aparcnta realitate. Realitatea senjiala e persoana. Dar tn persoana noastra traim numai chipul, chipul eel mai esential al nalita|ii plenare si ultime care e Persoana dumnezeiasca, mai bine zis comuniunea treimica
I

le

Persoane.

126

127

ca se indulceste, pentru faptul ca inca n-a gustat din aceea

1
.

E asa cum celui

ce maninca piine de orz

se pare ca se indulceste, macar ca e departe de

duhovniceste, se contempia ce provine din El. Iar prin aceste

1
,

adevarul eel
trei

compus marturii, ajungind mintea si opnndu-

Unul

si

simplu, ca

si

eel

dulceata pricinuita de piinea de griu, pentru faptul ca nu cunoaste gustul

piinii

de gnu.

78.

Dupa
in

unirea inimii cu intelegerea, prin har, mintea vede fara

si

amagire
face din

lumina duhovniceasca

se intinde spre

Bunul propriu

dorit de

ea, care este

Dumnezeu. Ea
2
.

se ridica atunci cu totul peste simturi, adica se

si

nou

necolorata, fara calitate

nesupusa inchipuirilor ce vin din

cele supuse simturilor

cu harul lui Hristos, calea. Caci prin se in cele doua adevaruri si-a aflat, (insi adincimea gindita cu mintea adevarul eel simplu a aflat inaitimea care, punind-o in stare de uimire, o face teligibiia), ca si largimea nesfirsita, de frica. kr prin eel compus a aflat, sa preamareasca pe Dumnezeu plina inimii, dr^ostea si bucuna, ceea ce o pe linga cele pomenite, inca si pacea de mirare. Dat omul are trebumta de un face sa cinte cu iubire, coplesita multa osteneaia si rfibdare, pentruxa, lepadind lung rastimp de vreme si de supuse^imturilor dia minte, sa se simturile si scotind cele
in oarecare
fel

ridice la cele gindite cu mintea

(inteligibile),

In urma carora straiuceste

"
-

de har spre contemplare, se hraneste cu adevSrat pururea cu mana duhovniceasca. Caci si mana simtita, pe care o minca Israel, avea o putere vrednica de pret uit, ca una ce hranea si indulcea trupul; dar ce era ea, dupa fiinta, nu se stia. De aceea, se numea si mana, cuvint
79. Mintea, caiauzita

sufletului vederea adevarului.

acestea

care arata firea

ei

necunoscuta. Caci cuvintul

si

mana inseamna: Ce
necunoscind

este

aceasta?" Pentru ca iudeii, mincind ce vedeau

lucru, se intrebau nedumeriti:

fiinta acestui

Ce este aceasta?" Tot asa si vazatorul, iesind

din sine spre sine cu mintea, se intreaba intotdeauna zicind: ce este lucrul acesta, care veseleste cind e privit si ingrasa mintea cind e mincat duhovniceste, dar care intrece putinta de a-1 intelege in sine, deoarece e

dum-

osteneaia si rabdarea, pentru a fi cum suit rastimpurile de vreme, sau unul ele. Aceasta, pentru ca adevarul este cuprins, ci ca omul are nevoie de contemplatiei (vederii) in chip indoit, si numai si simplu, macar ca se arata marturisindu-se pe sine celor ce voiesc sa-1 ca nu striga din toate partile, impletit cu simturile, ba si supus vada. Dar omul fiind compus si abate uneori de la sine si se face el insusi prefacerilor si schimbarii, se viclenindu-se din pricina parern de sine si potrivnic siesi, fara sa stie, prin acestea trei, adica prin parere de necredinta. Iar

nezeiesc

si

mai presus de

fire si

hraneste
3
.

si

adapa mintea

in chip

minunat,

imbolnavindu-se de

dar scapa oricarei intelegeri a mintii, nu numai fiindca e necuprins, dupa

fiinta, ci si nesfirsit si 7 9 9 9
9

nehotarnicit

80.

As

zice

si

eu, cu tot dreptul, ca trei sint cele ce

si

dau marturie
privite

adevarului: zidirea, Scriptura

*

Duhul. Caci prin Scriptura

si zidire,

Daca mintea nu e tnsotita de inima, nu face experienta lui Dumnezeu ca Persoana, caci mintea inclina mereu spre distingeri pentru a intelege, sau e dusa de tendinta de a afla lucruri
de sine statatoare, ca
sa Ie poata cuprinde deplin cu tntelegerea.

cade jalnic din adevarul marturisit de cele sine prin viclenie si necredinta, zidire si de Duhul. De aceea, pentru ca trei de mai inainte: de Scriptura, de celelalte, are nevoie de cele de care am sa lepede cumplita parere de sine si 2 vorbit inainte cS are trebuinta smerindu-se, sa creada cu simphtate si astfel Aceasta, pentru ca mintea, Scriptura si din creatiune intru Duhul, nu sa cunoasca indata limpede din
.

Dar inima ma

face sa experiez

ca toate acestea sfnt niste realitati firave, inconsistente. Numai inima, ca eel mai total si mai intens organ al persoanei, experiaza Persoana lui Dumnezeu. Si mintea numai prin inima vede lumina, sau experiaza iubirea Persoanei. Dar tntflnirea cu alta persoana, vine numai din voin^a
aceleia, adica prin harul
2
ei.

Cele doua adevaruri stnt: compus, creat de primul.

2

adevarul simplu sau Unul, sau Dumnezeu;

si

adevarul multiplu,
.

Unirea mintii cu inima inseamna si iesirea ei din fngustarile ce le produc chipurile si inchipuirile celor sensibile, inseamna ridicarca ei peste determinarile ce le dau simturile lucrurilor. Caci in inima gaseste o deschidere spre ncsftrsitul iubirii si mintea cistiga si ea aceasta nesftrsire, dar aduce din partea ei o constiinta a acestei nesfirsiri. 3 Ca si mana care hranea trupul in pustie, asa si Dumnezeu care hraneste mintea, nu poatc fi tnteles in Sine. Mintea hranindu-se cu El, se fntreaba ce este Acesta? Ea are pornirea sa
i

Prin adevarul eel simplu, autorul P^mareasca afirma^ia ca primul adevar face m.ntea sa creatia. Prin aceasta putem tn^elege daru lumu facu iubire, datorita recunostm^e. pentru pe Dumnezeu cu fricS; iar al doilea, eu adevarul eel compus mai poate tnsefflna 5, faptu o^ului de Dumnezeti. Dar cu cunoastem si pe noi tnsme, fara sa mtre El tn elatie cunoastem pe Dumnezeu fara sa ne ca adevarul tn sine este s.mp u dar tn ~nempb^ sepoate Intelege expresia

^elege pe Dumnezeu

tn Sine; .ar prin eel

compus,

\d* m

nrin'acest^ns

noastra se arata mdoTt. Dar cele doua

adevaruri, fiind tn legatura, stnt te

el

fntrebe, caci iesind din sine tmpartita

si

tnstrainata, iese spre sinea adevarata

si

prin ea In

Pe de alta parte tnsa, marturiseste din toate partile. De aceea em pe aflat, sau recunoscut, daca nu ne cunoas depinde de noi sa-1 recunoaslem, deci ca sa f.e tmpreuna cu ea ne noi facem parte din create ? numa, noi nu-1 cunoastem nici pe el. Caci numai cunosctndu-ne ca atare, 11 cunoastem pe El.

nu e greu de

aflat.

** fntructt

allam tn legatura cu Dumnezeu, deci

Dumnezeu, care e mai presus de tnjelegere.

129

128

numai adevarul eel atotsimplu, ci si pe eel compus ce provine

si

din

el,

ba inca

ceea ce o impiedica de la vederea adevarului

a-lavea.

..'.
ce provine din el pentru noi cei compusi
1

si

o despartea de bucuria de
fire.

de cele mai presus de minte

vesnice viitoare.

si

traind o viata plinS de toata bucuria in

arvunS

Deci primul adevar este Unul si singur simplu prin

compus

Dupa el este eel

Iar sfirsitul ultim si eel

L.

"1

maibunalmintiinoastre,sprecaresestraduiestetoatavietuireasinevointa celor calauziti potrivit cu tinta Duhului, este ca mintea goala sa'vada si sa se bucure de stralucirea izvorita din adevarul prim si unic si din eel compus ce provine din el in chip minunat. Si lucrul acesta nu s-ar putea Implini altfel, decit prin smerenie si simplitate in credinta, pe temeiul
marturiei
Scripturii
si

81.

Viata contempiatM

se sus tine nestirbita

si

nep^tata prin acestea

impartasirea vadita de SfTntul Duh si prin tnteleptrei: prin credinta, prin 1 Caci contemplatia este, ca sa spunem printr-o stiinte ciunea bunei
.

cunostinta celor de inteles cu mintea in cele supuse simturilor definitie, cele sensibile), iar uneori si a celor inteligibile (a celor inteligibile in

a creatiunii intru

Duhul

2
.

Iar ctnd mintea va oglindi in cele trei puteri ale sale adevarul, din cele trei marturii aratate mai sus, incovoindu-se oarecum spre sine, se face cu mult mai smerita, mai simpla si credincioasa fara
clintire.

De aid urea apoi

cu mintea) simple, despartite de simturi; aceasta la cei inain(cunoscute 2 de credinta Caci de nu veti crede, zice, nu veti tati. De aceea, e nevoie 7 9 )- De asemenea e nevoie de Duhul, pentru ca Duhul intelege" CIs De si adincurile lui Dumnezeu" (1 Cor. 2, 10). cerceteaza, pina
.
-

>

toate

le

cu pas vesel spre contemplarea (vederea) adevarului, de ale carui raze se lumineaza mai limpede. Datorita acestora, intorcindu-se iarasi in sine, pentru marimea slavei vazuta de ea, coboara la o stare
si

mai smerita si mai

e coplesita de uimire, sub puterea credintei. Si asa, repetind si strabatind mereu un fel de cere dumnezeiesc, urea prin credinta, smerenie si simplitate la vederea adevarului; iar stralucirea adevarului
si

simpla,

aceea a zis invata pe mine" (Iov 33, 4). dumnezeiasca si vie a Duhului, aprinzind vapaie in inima, ca Lucrarea in chip mai presus de lume, concentreaza si aduna sa zic asa, si inviorind-o impiedica de la orice imprastiere, dindu-i, pe linga si o

dumnezeiescul Iov: Suflarea Atottiitorului este cea care

ma

mintealasine
si

mai multa smerenie si sa se faca si mai simpla in 3 credinta Si nu se opreste de la savirsirea acestui drum pina se mai spune astazi"'(Ev'r. 3, 13), contemplind cu smerenie, cu simplitate si credinta,
la si
.

coboare

o face sa

multa multumire si mingiiere, inca si dragoste dumnezeiasca, seninatate cele dumnezeiesti si a se invirti in jurul lor si a-si infatisa spre a vedea usor intr-un fel nou, precum si a se bucura de El cu o iubiremare pe Dumnezeu
si

prin marturia

anevoie de purtat

si

cu o veselie pe masura

ei

3
.

turii si a zidirii,

adevarul in Duh,

si

intorcindu-se

'iarasi
si

pornit. In felul acest a, indumnezeindu-se zi de zi prin har

'

de unde a fiind luminal

trupul

Dar e nevoie si

de intelepciune,

cum am zis inainte. Pentru ca intelep-

Pentru noi C
s.

cei

compusi din

suflet

si

trup,

Dumnezeu eel simplu s-a compus cu

" 8:
'

lumineaza Scriptura, fumineaza fata omului" (Eccl. 8, 1). ciunea, zice de la simturi la intelegere si de la cele supuse pentru ca se muta usor
vederile cele intelese si dumnezeiesti si vede prin descoperire simturilor la lumineaza pentru ca contempia si vede in inteiegatoare cele negraite.

OnJnT Cuvmtul
singele
.

rUl f3Ce

rf K fc Duhul.

alUZie ' a l Ioan

5 7

, acest. trei

una

sfnt. Si trei stnt

nostru pune tn locul treimii din urma: creatiunea, Scripture si Duhu'l S ar PUle r e,ege Prin a g crea iu "ea, prin stnge Scripture, care marturiseste P t pe HriLI" mtrupat? r- once caz creatiunea, f, In Hnstos eel , Scripture si Duhul alcatuiesc si ele o unitate Caci Scripture nu poate ft despartita de crea iune, despre care marturiseste ca'e de la Dumnezeu t si nici creatiunea de Scripture tn care fsi gaseste mjelesul si rostul! Iar amfndoua nu pot fi m|elese si pnmite ca martum ale lui Dumnezeu, decft in Duhul.
."

Dar autorul

stm care marturisesc tn cer: Tatal, care marturisesc pe pamfnt: duhul, apa si
" Trei

o alta trei me. Creatiunea si Scriptura s-au concentrat fn una: tn stiin^a. Avem aid doua: tn tnipartasirea de Sine si tn credinta pe care o produce. Duhul apare ramificat in 2 Contemplatia nu se opreste la cele supuse simturilor, ci vede prin ele cele cunoscute cu parte se vad", pe de alta nu se pipaie, nu se ating. De aceea e mintea. Dar aces'tea pe de o
!

Iar

smerenie urea sufletul tn lumina dumnezeiasca, pentru ca eel smerit nemaivazindu-se pe sme, vede pe Dumnezeu. Dar lumina dumnezeiasca face mintea sa se smereasca si ma. mult, ca prin aceasta sa vada si mai multa lumina. E o tntoarcere continua tn cere, dar intr-un cere tot mai tnalt, fntr-o spirals. Smerenia e mereu mai adfnca si tnaltarea mereu ma. inalta. Sau din inaliarea tot mai tnalta nu lipseste smerenia tot mai ad'tnea si din smeren.a tot ma. ad.nca, ,nal !a rea tot mai tnalta. Adtncul si tnaltimea coincid tot mai mult mtr-o mtenontate tot mai esenjiala a existenjei create, unita cu viata dumnezeiasca.
i

nevoie de credinta pentru recunoasterea

3

lor.

Pn'n

modului cum lucreaza Duhul tn om. El lucreaza tn primul rtnd tn inima, E o descriere a organ al omului. Lucrarea Duhului aprinde tn aceasta dragostea caci inima e eel mai simtitor Duhului aduna mintea Prin viata vibranta la caretrezeste astfel inima, lucrarea lui Dumnezeu. de ea tnsasi (cu lucrarea Duhului). Datorita atrac^iei exercitate cu si o uneste cu inima, sau si nu se mai simtc atrasa de lucrurile dm afara, ci se umple mintea

aceasta viata puternica a inimii, dragoste de Dumnezeu, care, tmpreunS cu simplitatea sau cu si ea de o'bucurie si de o fac sa vada iesirea din tngustSrile chipurilor din afara, o nehotarnicia pe care a ctstigat-o prin tntr- un fel nou, printr-o sim\irc proaspata si nemijlocita. Dumnezeu

pe

130
131

de

chip unitar pe Dumnezeu eel mai presus de

El. Fericit este

omul, pe
si

inveti

pe

el (Ps.

93,12).^.

prin povatuire la credinta

ale lui

Dumnezeu. Mare lucru cu'adevam

^ aXTa?' trn^^Zl^ ^^
caJl povaiu.est
'

flints si

** D ^

^"^ ^
Ta
aJ ungind

mcnilor si de cita miia, putere si sporire s-a invrednicit de la iubitorul de cearca

prin credinta
Si

cu adevarat trei sint cei ce

ingerul
si

m unirea i tn partaia JJ
barbatul huelept' care

efte

o? ^I"
inu?

"**

Dumnezeu,

nu pot fi apucati si I

SSSffifiT
J

^^ "**
PC

Celui
Dcci dupa ce
icnim
si

am

insirat atftea despre

si

omul

v5zator, se cuvine sa ne

" "'"J neze.esti ce izvorasc din Dumnezeu; cad el fei *T' pnntr-o vedere totala, asemenea ** ingerilor" utS fiffig lm Dum ezeuI" este, ca sa spunem pe scurt,
-

pamint, un supraveghetor al firii vazute^sT un lucrarilor, sau daca a? vrea cineva sa

V 2^1^^^ "^
^
Duhul ^JM prin nui
mi
le

m zice cineva: ?

despre vedere in parte, pentru a hrani cugetarea lui ce asculta cu toata inima. Caci Dumnezeu porunceste tuturor celor vtntatori sa daruiasca din prisosul lor si celor ce slnt mai jos si sa se
sa vorbim

**'

^^
1

eel intefept in

ca atare, e

fericit.

fi

>

1'

cu evlavie de darurile duhovnicesti mai inalte ale iluminarii tnnezeiesti spre a se apropia fn Duh de comuniune si fara mindrie de menii lor si spre a le vorbi despre cele cunoscute cu mintea si despre mnezeu. fn felul acesta nu numai ca lumineaza cu tarie in biserica
l>;lrtaseasca
i

credinta, care,

De altfel, imi ajunge fa.3

- pentru a
fnfatisa

indoiaia, cele ce

Evanghelie-miecaresoeotesecaDomnu 1
puterea si lauda scriesa lisus s orea cu inteiepciunea, c P iarasi dl cresea si se intarea
in

tow^!^ H mteleSni
*

ciune. Iar fiindca

Duhui'S
va

Esi ?
c

s ?

I?*" ar

e ea ?

io

aduc

m-am pornit sa scriu si mai

ceea ce zice inteleptul^omon urma celor din cer si sfatul T3u cine-1
si

*Z%^"*** Qne ""*

cuaST
'

larnnri

,U1 -

d phn de
"

W
3

^ ^
P turi,or
aCCSta
,nt e,ep -

imnezeului celui viy invatatura cea dreapta si neratacita, ci si fata ivioasa si prea frumoasa a dragostei, care e semnul invataceilor lui Hrissiraiuceste neincetat in inimile noastre, varsata in noi prin
k

Duhul Sfint

iubireadesavirsita

si

simpia a

lui

Dumnezeu

si

a oamenilor.

Numai

ifcl

pe pamint o viata cu chip ingeresc si cu adevarat fericita pica piacuta, ca unii ce sintem Iegati prin dragostea dumnezeiasca si

putem

trai

iumnezeitoaredeindoita natura , in careatirna toata legea si Proorocii" latci 22,40) si decit care nu e nimic mai dulce sufletului, mai ales cind ea
i

arc izvortrea in chip nemijlocit din vederea si

I

cunoasterea lui
.2
.

Dumnezeu

celor dumnezeiesti, adica din harul luminator

I

>eci eel ce-si stabileste

ii

ca scop sa urce bine si frumos

la

Dumnezeu spre

asa s-au indreptat cararile celor de pe paminTi oam pmcute Tie si cu inte.epciunea Ta c ta putere ajunge inteiepciunea impreunata cu imp's
eft

si 5<ff? *S

la

de departe de mintuire sare eel ce n-a Dumnezeu, nici nu e caiauzit de eel Daca despre Mintuitorul, in care
1,

*? S *?"^ ^J)" ? doMndht f " ^ ttJSSiS^TSS

VeZ ' la
1

'"^ *? !na,tC? ?i
,

iirc

1 1

cu El si a se indumnezei prin El in chip desavirsit, sau cu alte cuvinte a se mintui, o data ce fara a se indumnezei mintea, omul nu se poate u i, cum spun cuvin tatorii de Dumnezeu, pe linga implinirea poruncilor
ni
cit

umnului,

e cu putinta, se indeletniceste si cu contemplarea cuvenita a

Uh

pturilor si a tuturor celor vazute, ca sa nu-i fie faptuirea oarba, adica

i.irtita

acestealu e "telepciune im preunata cu inriurirea DuhuluTar. ~ n! ^ nevoie

i

(Col.

locu este oata n

19), s-au seris unele ca

^ "^ gre^^ ST**? "^ de "*

tot

,.mi re
r
in
,,

3
.

de contemplare, nici contemplarea fara suflet, adica fara De aceea, el incepe cu inteiepciunea ratiunii si a mintii si cu sfinta

Dumnez,..,

neamul
a P ucat ? j

ii

du.de belcmgul

patimii ca animalele,

de

catre

i e num.. pentru ca e omul aCa exist3 lume v3zuta ca subject care sa o polta vedea fn 3,fa este ?, mjelegere. C n?tient Dar vederea ei Aceasta fnseamna ca lumea ed ! pentru sub.ectul rational ura de ra t iuni P'asticizate care e omul, ca acesta J? l dea ma masura ra ,,un omu.ui si sa 1 a Crea, " >* poarte prin ea un dialog " unoscator, 6 rSu'o^tor^"^, un d)a og a , jubirj cu

Omul e supraveghetor al firii

ditad

patima ? Pate

I.

fi

Dragostea noastra e de tndoita natura", tntructt e sj dumnezeiasca, ca una ce e varsata de Duhul Sfint, dar si omeneasca, ca una de care se aprinde i firea noastra omeneasca. Di.igostea izvoraste din cunoasterea lui Dumnezeu, pentru ca aceasta cunoastcre c mm fctei Lui iubitoare si nu o speculate despre El de la distan^a. Dragostea fa(2 de tatal ie tn copil din cunoasterea, sau din vederea fetei iubitoare a tatalui.
i

vazute.sau vazatorconstiem

eMfoS

S X

>
i

mi

expresia Sf. Iacob: Credin{a fara fapte este moart5" (Iacob 2, uitcmplarea e slujba ochiului sufletesc al omului. Dar un om care vede far8 dragoste, e rece, lipsit de suflet. De aceea el nu poate vedea realitatea dcplinA. Iar dragostea erodul
xpresia e

o paralela

la

Deci fara faptuire nu se poate ajunge la vederea adevaratiS a lui Dumnezeu si a tutor. Prin urmare nevoin|a nu consta tntr-o disprc^uire a lumii, ci fntr-o fn\elegere a ei
Ii,

132

133

>

>

'

pleca^ uuiia, ja i/iivwaova cu bun scop r \k, vu uuii ocaju

ri si I'
.

ratiune la lumea celor supuse simtut ilor) ca la un semn arStat al Ziditort.1

Duhului iluminator, care ii ,rea in foe si in dragoste indumvarul, cu toata simtirea intelegatoare, Dumnezeu. Iar aceasta este, tot nesfirsita si din inima, pentru
e.toare,

aduce aminte

si ii

tine

minte tot

nesursiteinpute
in chip ascuns din cele ascunse. Si
liniste si fara tulburare si imste s.rara s.

^ jnaintarea vremii, ducind o cugetind numai la ^g dumnezeiesti, prinnm prin

locrea Scnptun,
priveasca, pe c,t

viat.1

<

nn|

a lucrurilor vazute> };?i face drept mde l e tnicirc e cu putmta, z.dire^ duhovniceste in conglasuire cu So
s,

,.

,,,

tura

mai

chipurile (simboalele), in co ng i asuire Cu adevarul, printr-o veiled unitara.

si
|

Intimplindu-se aceasta, mintea, cu a u torul Duhului celui inchinat si j lucrarii Lui, e ridicata la vederea si st imta sfintului adev3r, cum zice Ma..
Dionisie, adica la a

at este cu putinta. Dumnezeu si pirn* de gindirea la deci, mintea purtStoare de Zburind, ';" Unitatea intreit ipostatica, intr-un ale impartasi rii de 1 in chip vadit si aratat de betia )de udoi Licit si impartasindu-se * dragoste, inMcSra e <x ale dragostei inflacarate ce centre ortat celor n mnezeiasca de nesuportat a celo'r trei simtirea 2 ranita de iubire si aprinsa m oate din ele si vazindu-se pe sine sine, patrunzind cu fata entuziasmeaza si iese cu adevarat din se ale teologiei (ale cunoastern de
'
'
'

'

[^
,

I.

doua
si

sfinta treapta a contemplatiei, ca sa

2
.

vorbim

tj

general,

la

vederile
si

intelesurii e dumnezeiesti,' adica la cele

acoperaminte

fara chipuri

'...

.nmezeu). eel neinceput

o.neinteles.
lirsit si

in tainele negraite (apofatice) ..lucitoare prin imbratisar, nevazute imbelsugat, Iar acolo se ospateaza
si
isi

rati
1

Dar

Prin aceasta, mintea goala se apropie de cele inteligibile (de cele cum J cute prin cugetare) goale si, inde^ tnicin d u . S e cit mai mult cu ar3ta.il

nemarginit

netaimact si nesfirsit, necuprins pe Dumnezeu ca pe un ocean infatiseaza totodata oricarui inteles legat de timp si de
si

in intregime

al fiintei

ce scapa

..dupateologulamintit.
ospatul privirn ce hranes e Donisie, este, cum mai zice Sfintul Aceasta se inalta spre El incepind de la tot eel ce , si indumnezeieste pe
legator

dumnezeiesti prin curatia sa

si

prin l nt inderea spre

Dumnezeu, primeslc

sine ca intr-o oglinda straiucitoare, razele suprascinteietoare ale Soar. -in. cunoscut cu mintea.
prin har iara^ de bunurile ce i se impartasesc 3 masura ei paseste ca pe o a treia treap ta, ridicindu-se si patrunzi'nd m,,| unitar si mai concentrat de la acele mu i te si fericite vederi si impann
|

cum zice acest sfint imj^or^aooto u.emplarea si eunoasterea lucrurilor,

simboale ale ierarhiei noastre. lamureste sfintele

Hranita pe
,

drum

Dar si Marele Vasile

indc

Dupa
s

dincolo de frumusetea celor trece cineva prin contemplare ce

pre deosebire de

m anifestarile ei

care se fac vazute

si

celui se schimba dupa trebuinte.e

dumnezeiesti, sau de

la
4
.

multa lor

fe|

urime

ia

dragostea negraita a Untilm

sni
I

'

neschimbat
fn

si

ascun s

C3ci pe aceasta treapta vazatorul se preface

T^cu It iUneste mintea

suprapHn este tntreit tn ipostasuri, deci

.a|aiubin.

Dumnezeu.
l

Prin lucrurile lumii se fntflneste cu

m^ n jtele

energii creatoare

si

proniatoare

al v
;,

Dumnezeu.
Prima treapta a contemplatiei sau a v^ derii sufletes ti fn Duh consta fn vederea u dumnezeiesti fn chipunle lucrunlor. A doua fn privirea celor dumnezeiesti fn elc in fara acoperam.ntele si chipunle lucrurilor, f^ tructt acestea au fost copjesite de lucrart puternica a Duhului Sfint in minte.
fntre cei Trei
:

si

intre ea

si

Dumnezeu fn Duhul

Sfint.

c^^

<

u toate ca mintea se

supreme ale dragoste. ea nu tmpartaseste de cele trei centre

po^

;.

..,

Hranita, crescuta, fngrasata, sporita de aruriIe duimne zeiesti ce i se fmpartasesc, mini, paseste mai sus, pe a treia treapta a vederii.
4

M aisisissss fmSSZR. ^r
,,i

dc nisip care c

cxplica tntruparea

si

rastignirea Fiului lui

Dumnezeu

pentru

el.

Se afirma mereu
fntflnire

fntflnirea rea
ei.

manifestarile multiple ale

cu Persoana dumnezeiasca cea unitara j Aceasta e a trei^ ?i ultima treapt5 a con

si

simpla, dincolm!

Dumnezeu fn dragoste. ci numai ffntre pe rsoana si persoana se dragostea adevarata. Dar persoana, oncft ar de vazutl5 si oricft ne . am g mtflni cu ea
Ea e o
cu

templatiei, sau a vol.

a pi
,

XS
I *

Avemdeci

din nou

descnere entuziasta a vederii iui

,ui

expunerea abstract, a

e*ffiKSiS
w
.

Dumnezeu, fn care auiorul uneste

lip

Hm
Iliij

in altfel ascunsa, ca centru al nesffrsitei adfn^ imi a tuturo r man jfestarilor sale. Iar Pc.sn dumnezeiasca e nesch.mbata fn dragostea ei, ^tatea ei de centru

r .... unoi icmt u^^ P . n<^ increstinarea al Unului. zis tripersonal, deci iubitor, Rial, sau mai bine

unic al manifest...

135

134

'

nu este nimic ca lucrurile Tale** (Ps. 85, 8). Si celor ce privesc duhovniceste muntele cunostintei" si locul eel sfint al lui Dumnezeu", le arata unde urea si unde se opresc cei nevinovatj cu miinile si curati la inima" (Ps. 23, 4). Dar nu numai atit, ci acestora le da sa
fntre
si

dumnezei, Doamne,

ceruri) si cu Duhul gurii Lui toata puterea lor"

(Ps. 32, 6); iar in altul: Plin

vada

si

suisuri pina la ceruri

si

tainele inalte

coborisuri pina in adincuri (abisuri), aaica adinci. Uneori vazatorul se opreste minunindu-se in preaj.
si si

cu mintea, sau inima noastra) de mila Domnului" (Ps. e pamintul (cugetat de puterea, de lucrarea si de miscarea bine simtita si vadita, 32, 5), adica de Duhul. Caci inainte de a simti mintea in inima lucrarea, puterea miscata miscarea (Duhului), nu numai ca nu va agonisi tarie din cercetarea si
a dumnezeiestii Scripturi si din vazatoare si ratiunilor din ele la o singura ratiune, ci o va coplesi si o frica aducerea 1 ca nu cumva sa se piarda umplindu-se de naiuciri De aceea, de voim mare, ne indeletnicim cu contemplarea lui Dumnezeu din Scriptura si zidire, sa in chip unitar multele ratiuni ale lucrurilor si multele spre a concentra Scripturii) intr-o singura ratiune si intr-un singur Duh si a avea vederi (ale

ma vederii fetei Celui in Treime. Alteori zaboveste in contemplarea lui Iisus

si

duhovniceasca a

zidirii si

a iconomiei intruparii

in privirea uimita a tainelor

mai presus de

fire

urmeaza din ea. Iar dupa toate aceste multe si fericite vederi, vazatorul ajuns luminat e introdus, o, ce har, in chip minunat si in sinurile insesi ale lui Dumnezeu, unde-si gaseste adevarata incetare de la toate si'odihna negraitg sj desfatarea duhovniceasca si mai presus de fire (ca sa nu zic betie) de bunatatile lui Dumnezeu si extazul dumnezeiesc (iesirea dumnezeiasca dj n sine) in sinurile acelea mai mult decit binecuvintate, in a caror mare adincime se ascund nenumarate taine dumnezeiesti, de care se apropj e
ce

vedere unitara, simpia si fara chip in nehotarnicia, nesfirsirea si o singura ni se deschid in ele, sa cautam intii sa afiam vistieria neincepatoria ce
dinauntru inimii noastre
avea, sa

umple nostru (launtric) de mila Lui. Si atunci, cu toata puterea ce o vom pamintul
2
.

Si sa

rugam pe Dumnezeul

eel stint sa

Dumnezeu Aceste sinuri le-a primit si Avraam ca mostenire de sus, caci si Dumnezeu insusi s-a f3 C ut parte a lui Avraam, dupa cuvintul: Eu sint Dumnezeul lui Avraam" (pac# 26, 24). Deci, Dumnezeu, fiind in chip deosebit Dumnezeul lui Avraam si sinurile lui Dumnezeu sint sinuri ale lui Avraam (Luca 16, 22). Astfel, ci ne
.

indestuiator prin simtirea suprafiintei lui

dam libertate mintii noastre sa zboare, cum s-a zis, spre intelegerea fara chipi vesnica, nesfirsita si nehotamicita a lui Dumunitara, simpia,
nezeu, intr-o vedere ajutata de Cuvintul
si

de Duhul.
virtutilor in cuget smerit,

84.

Ond omul

va

fi

strabatut

drumul

cu

vrea sa spuna ca viata vazatoare in

Duh

ridica

pe cineva in sinurile

lui

Dumnezeu, sau in sinurile

deplina
si

lui

Avraam, spune ca

credinta si cu sinitiri drepte si simple, puterea si lucrarea rabdare, nadejde si facatoare si pururea izvoritoare a Duhului Stint va veni in inima, viata

il

introduce in simplitatea

mai mult decit iubitoare, precum si ca il indumnezeieste, il face fericit si-1 asaza intru multumire si desfatare negraitl Dar aceasta ai daca mintea lui s-a impartasit de intelepciune si se straduieste cit mai mult sa priveasca in sus, in Hristos Iisus, Domnul nostru.
intr-o bucurie
i -

de puterile sufletesti si miscindu-le si indemnindu-le potrivit cu firea luminind atunci mintea tinuta in lucrare la sine si se va uni cu ea lor. Ea va atrage
1

Dumnezeu este totodata naiuciri cu privire la tntelesul lor. Caci Cuvtntul lui gresite, sau de suprema. Cue erezii nu s-au nascut prin interpretarea subiectiva a adevarata si
Ratiun'ea
Scripturii
scrierii
al lui
si

Numai

calauzita

de Duhul

lui

Dumnezeu,

unit cu Cuvintul, mintea

nu se umple de

idei

cite explicari necrestine

nu s-au dat lumii? Ca

si Sf.

Maxim

Scriptura s-au desfasurat prin cuvintul lui Dumnezeu si, privite duhovniceste, in taresc mintea si toate puterile ei spre vederea si intelegerea lui Dumnezeu, o data ce inima e lucrata si miscata
atit zidirea cit si

83.

Daca

de

fata

vede attt

Dumnezeu, sau

Tn creatiune eft si tn Scriptura ratiunile si ale aceleiasi unice si supreme Ra|iuni. In lucrurile

Martunsitorul, autorul tntelesurile aceluiasi Cuvint

lumu

si

in faptele si

tnvataturile Scripturii ni se

duhovniceste, prea tntelept ne invata Proorocul David, spunindu-ne intr^un loc: Cu cuvintul Domnului se intaresc mintile (pe care aici le numeste

adreseaza cuvintele aceluiasi unic Cuvtnt personal; prin ratiunile Ratiune. Dar numai Duhul eel unit cu Cuvintul ne ajuta sa vedem lor se vede aceeasi unica ad.ca ale aceluiasi Cuvtnt personal sau Ratiuni ipostatice;
ratiunile zidirii
si

Scripturii ca ratiuni

Dumnezeu e folosit de Dionisie Areopagitul, pentru ca fiinta", zice el, e un nume ce se da lui Dumnezeu prin asemanarea cu fiinta celor create si deci ne tine legati de gindirea la aceasta. Aceasta suprafiinta e dincolo de orice iesire a lui Dumnezeu
suprafiinta" lui

Termenul

poate judeca personala, facuta dupa chipul Ra^iunii personale supreme, ratiunea noastra tnva^atunle Scnptuni conformitate cu Ratiunea suprema, si poate scsi/a lucrurile si drept, tn Duh personal, ale CuvTntului personal, numai pentru ca Duhul SHnt, ca ca cuvinte reale personal, tntarind Tn noi constiin^a ca nc aflam, prin creatiune si mtareste caracterul nostru Scriptura, fntr-o relatie cu Persoana suprema a Cuvfntului.

e cu totul nefnteleasa. Totusi eel ce ajunge la privirea tn adfnc'ul de taine ale Dumnezeu, simte" acea suprafiinta; o simte ascunsa sub acel adtnc de taine.
la noi;

lui

Botez (vezi dinauntru nostru sfnt Duhul si Cuvtntul lui Dumnezeu, primiti la Vistieria dialogului Botez, Filoc. ram. I), dar pc ei fi aflam prin fmprospatarea Marcu Ascetul, Despre nostru cu Cuvtntul tn Duhul, prin rugAciunc.
2

138

139

degraba

si

in chip negrait, incit mintea

si

harul vor

fi

C u adevarat

si

neindoielnic

un duh. Atunci mintea

ajutata

de suflarea harului, vine de

la

sine la vedere, punind capat in chip neg r ait umbterilor si ratacirilor ei, prin 1 lucrarea si lumina Sfintului si de viata facatorului Duh . Ea se misca atunci in descoperirile tainelor dumnezeiesti cunoscute cu minte^ (inteligibile)

e laturalnica, trecatoare si rea. Ea .digibile); si grairea de Dumnezeu insasi vine lucrata de Duhul luminator, de la care nu sta sub 'inriurirea inimii cugetate cu mintea (inteligibile) si al adevarul unitar si neschimbat al celor adevarate). Caci in acela a carui imma, (al teologiei
grairii

ajunge sa patrunda in toata tacerea

in cele negraite
si

si linistea,

cu o privire proprie

firii

ei

si 2
,

mai presus de fire. Si se adinceste cu atit mai mult in privire si e luata in stapinire de Dumnezeu si se inalta pe cit poate spre vederea lui Dumnezeu, cu stiinta despre cele dumnezeiesti adunata din sfinte citiri, cu cit prisoseste in
smerenie, in rugaciune, sub lucrarea
este atunci strain nici de lucrarea
l^j

de Dumnezeu vadit puterea de viata facatoare si indeobste vorbind, nu se afia in chip pururea izvoritoare sau inspiratoare, de luminatoare a Duhului si lucrarea curgatoare, nu se afla unirea intelegatoare, voieste cineva sa zica asa, sau 1 putere si statornicie, ci mai degraba ci mai degraba dezbinare ; nici ci mai nici lumina si vedere a adevarului,
siabiciune
si

nestatornicie;
si

degraba intuneric
nesabuita
si

piasmuire desarta de naiuciri,

peste tot cale

Dumnezeu

intru

Duhul

Sfint.

Nu

ratacitoare.

de teoioghisirtf (de lucrarea de Dumnezeu

si
l

cuvintatoare), ci ajunge numaidecit

a lucrarea aceasta

cuvinteze despre
ftra darul ceresc

Dumnezeu
pomenit
si

(sa

nu

teologhiseflsca) si

nu sufera sa nu inca neincetat. Dar

si
.

miscare, in inima, toate cite

cite le graieste despre

Duhui, care sufia vadit, printr-o pururea le vede mj n tea sint, vai, naiucirile ei 3 Si toate
fara
sint cuvinte desarte ce se
.

Dumnezeu

pierdin aer,

netrezind

cum trebuie simtirea sufletuiui4 cad simtirea aceasta sta atunci

A
1

numai sub inriurirea cuvintelor ce vin dm afar3, din care se naste ratacirea cea mai cumplita privitoare la lucr^rile cele cugetate cu mintea (inmai spus si mai Tnainte ca lucrarea Du^ u u j atrage mintea la sine. Acum adauga ca lucrarea Duhului se va uni cu mintea atit de mul^ fncit se vor face un duh, i ca mintea ajutata de har vine de la sine la contemplare. De la sin e " tnseamria ea lucrarea harului care s-a unit fntafeste. Dar o iiuareste spre venerea cu mintea, nu opreste miscarea spontana a mint U) c lui Dumnezeu. Spontaneitatea tntarita a mintu tnseamna tntarirea car^cterului personal al omului. Persoana omului se tntilneste tn lucrar^ a S3j tn car^ s-a tntiparit i pe care a fntarit-o lucrarea Duhului, cu Duhul fnsusi. Omul isi insure i u crafea Duhului, Duhul fsi face proprie lucrarea omului, incft lucreaza tmpreuna ca un fe j je unitate bipersonala. Lucrarea e una, dar teandrica, unitatea lucratoare e una, dar bipersc^naia. piec^re persoana si lucrare e interpreta celeilalte. Prin persoana umana lucreaza Perso ana Duhului, dar fara ca. persoana umana sa fnceteze de a lucra. Dimpotriva, e facuta mai lucratoare, d^r lucreaza lu^rfnd totodata Duhul
i \

sau pe trei cai poate umbla, dupa Pannti, Pentru ca in trei planuri presus de fire si pe cea potnvnica firii. Cind mintea: pe calea firii, pe cea mai vede dupa (inteligibil) intr-un lucru concret, vede ceva cugetat cu mintea a Duhului; cind vede in ipostas, dar fire dar cu lucrarea mai presus de fire drac sau un inger. Daca mintea s-a unificat nu intr-un lucru concret, vede un mai tare, vede in chip mai presus de in parte si faclia Duhului lumineaza mintea, privind cele ce se vad, se fire si, desigur, neamagitor. Iar cind atunci vede ei de viata facatoare se stinge, imparte si se intuneca si puterea amSgitoare. De aceea, nu trebuie sa ceva potrivnic firii si vederea aceea e vederea duhovniceasca in ipostas, nici sa ne intindem cu mintea spre inima nu e inriurita si miscata de orice fel de vederi, pina ce

credem

in

puterea Duhului Sfint

cu cele zise inainte - daca vrem sa avem potrivit

minte sanatoasa

si

inteleapta.

prin ea, tn lucrarea

2

ei.

cearca s3-si tamaduiasca fierbinteala 85 Unii, lucrind tntelept, Despre acestia s-a scris: Roua cea de patimilor cu roua cereasca a harului. roua, unindu-se cu (Is. 26, 19). Altora aceeasi la Tine tamaduire este nou3" preface in mana, sau intr-un fel de un ajutor dumnezeiesc mai mare, li se cuvine si cu vrednicie, cu fringerea inimn piine daca e primita cum se
smerite
si

o privire proprie

ei", fn sensul

ca se c^ re dupa ea,

nu tn sensul

ca o poate savfrsi cu

puterile ei naturale.

e a ratiunilor lumii si ale Scripturii si deci si dreapta teologhisire sa^ cuvtntare de Dumnezevi. Caci El tine mintea pe linia dreptei judecati, fiind unit cu CuvtntuI, s^ u cu Rauune^ suprema, \ fntarind pe vazator in calitatea lui adevarata ca persoana. Contempl area se face Tn. tacere. D^ r dupa aceea ceea ce
t

Duhul garanteaza

obiectivitatea vederii

min^ sa u a fn^legerii dre p

face spre mincare,

cunostintei duhovnicesti. Si asa h se cu apa lacrimilor si cu focul mincarii ingcresti. Despre acestia s-a zis de chipul

dupa

a mincat omul" (Ps. 77, 29). Dar .nulte ori cu bun temei: ..Piine ingcrcasca inaintat, li se face si li se arata, intr-un sint si unii a caror fire, dupa cc au

e contemptot e comunicat altera prin teologhisi rCt jau cuvfnta<re de Dumnezeu. 4 Numai cuvintele celui tn a carui inima su fla Duhul, stnt cuvinte pline de viata, de convingerea ca prin ce spune prin ele se asigurg via^a; de acerea numai ele trezesc fn auzitor
puternic
si

chip mai inalt, ea insasi mana.

i

Acestia stat cci despre care zic Evanghelule:

iat.

SITnt

nu e unificat nici tn el tnsu ? i, ci dezbinat, s(T5 Cel tn a carui inima nu e Duhul, putenle aductnd cu Sine viaja noua, atrage toate unifica, pentru ca, f.ind puternic fi

Duhul

durabil simtirea sufletului.

lufletului la Sine.

140

141

Si asa, dac3 se hraneste cu

mana

in liniste, inaintind
ei,

vremea

si

harul

Ce

este n&scut din

Duh, duh

este" (loan 3, 6).

inteleptilor ce se indeletnicesc cu linistirea

Prima treapta este a (isihasti). Cea de dupa ea este

si

sporindu-si inriurirea

si

puterea asupra

mintea

isi

vede limpede,

cum
1
.

s-ar spune, trupul eel cugetat cu

astfel

mintea

(inteligibil) prefacut in firea

manei

a celor ce, pe linga cunostinta dumnezeiasca, se si nevoiesc intru tacere. Iar

a treia (cea mai inalta) este a celor ce s-au facut cu totul simpli

s-au

preschimbat in Hristos
86.

Iisus,

Domnul

nostru

1
.

de minte ce mSninc^ mana are o cumpana duhovniceasca si niste talgere (Lev. 19, 35), de care folosindu-se la cintarirea manei, nu aduna mai multa decit ii este de trebuinta pentru hrana in fiecare zi, ca nu cumva,
intrecind masura, sa se putrezeasca toata
si

sa se piarda,

si

deodata cu ea sa

Scapind mintea in chip intelegator (inteligibil), prin har, de faraon si din Egipt si din ostenelile si necazurile de acolo, adica din vietuirea trupeasca ce ridica valurile patimase ale rautatii amare si sarate, si ajungind in pustie, adica la o vietuire izbavita de egiptenii intelesi cu mintea (inteligibili) si, scurt vorbind, patimind in chip intelegator (inteligibil) toate cele ce au venit atunci asupra evreilor in chip vazut, si izbavindu-se de ele, maninca printr-o simtire sigura a sufletului, o mana inteleasa cu mintea (inteligibil^) al carei chip il minca atunci Israel in mod simtit. Iar dupa inceputul (acestei vietuiri) se intimpia ca, asa cum pofteau aceia carnurile vSzute, sa pofteasca si ea, datorita amintirii, jertfele intelese cu mintea
(inteligibile) ale egiptenilor intr-un chip primejdios si

se piarda din lipsa de hrana

1

mintea care nu tine masura. Iar mintea care maninca mana se cunoaste prin aceea ca, nemincind nimic altceva, duce vadit o viata mai frumoasa decit tot eel ce maninca aitceva, se intelegein chip intelegator (inteligibil). Si aceasta, pentru ca s-a
si

ea oarecum, prin obisnuinta mincarii, in calitatea manei, ca sa zicem asa. Iar semnul acestui fapt este lipsa oricarei pofte de celelalte mincari, pe care le poftea inainte, precum si aceea ca pretutindeni vrea sa

preschimbat

si

nu mai putin
sine,

gresit

2
.

Aceasta o face sa cunoasca o intoarcere a lui Dumnezeu de la prin rugaciunea caintei il face pe Dumnezeu iarasi milostiv.
1

pina ce

manince numai mana si ca s-a facut prune si s-a lipit de cinstirea lui Dumnezeu. De altfel, nu e de mirare ca cineva se preface in ceea ce maninca neincetat si poarta in sine vreme indelungata. Deci nici prefacerea mintii prin obisnuinta in insusirea manei nu este
ceva nefiresc. Caci e foarte firesc ca o hrana necontenita

Despreceletreitreptealeurcusuluis-avorbitsiincap.81.Aicielesedescriuputindiferit.
;

Celor de pe prima treapta harul li se face roua tamaduitoare a fierbintelii patimilor. Celor de pe a doua, mana care, ca mincare, Ti ajuta in cresterea duhovniceasca, prin cunoasterea ratiunilor dumnezeiesti ale lucrurilor. Aceasta treapta are doua etape. doua etapa a ei este contemplarea acestor ratiuni in tacere. Pe a treia treapta harul se uneste deplin cu omul, fncTt se face un duh cu el. Asimilarea omului cu harul a devenit completa. E ceea ce s-a spus si in cap. 84 si ce am incercat sa explicam la nota 112. Dar aici se precizeaza ca omul devenit un duh cu harul, s-a facut cu totul simplu si s-a preschimbat in Hristos. Tot ce am spus la nota 112 despre lucrarea lui devenita lucrarea Duhului, sau despre lucrarea Duhului devenita lucrare a omului, se poate aplica la raportul omului cu Hristos. Acela poate spune: Nu mai vietuiesc eu, ci Hristos vietuieste in mine" (Gal. 3, 20). Hristos e m eul omului, in mod lucrator; omul e in Eul lui Hristos in mod lucrator. Sfnt o unitate bipersonala. Starea de simplitate la care a ajuns omul nu inseamna numai eliberarea mintii lui de chipurile felurite ale lucrurilor, ci si umplerea ei mtreaga de Hristos, nu numai ca gindit de minte, ci si ca ginditor si lucrator fn ea, fara ca prin aceasta sa se anuleze gindirea omului prin mintea si lucrarea Sa, ci potentindu-se

neschimbata sa prefaca in sine pe eel ce-1 hraneste. Astfel, mintea nu numai ca dobindeste treapta de inger, ci se face si panasa de infierea dumnezeiasca, mutindu-se
si

cu dreptate de

nu numai privind la Unul, ci ea insasi facindu-se Unul si vietuind si impartasindu-se mai presus de lume de El. Caci, ca sa zic asa, impartasindu-se de taine negraite in chip
la

slava duhovniceasca la alta slava

si

dumnezeiesc

si

cu iubire de Dumnezeu intru Duhul

si

Sfint, se face in

chip

desavirsit ca cele vazute si preamarite, incit se vede

pe sine, ca prefacuta

prin deprindere in insusirea manei. Aceasta treapta este cu mult

si

mai

cinstita decit a celui

preschimbat pe sine insusi,

stare

mai inalta ce se stie pe sine ca maninca mana, dar nu s-a prin deprindere, intr-o insusire a manei. Prima

gindirea si lucrarea
L

lui.

Caci Hristos gindeste cu gindirea mintii, facuta gindirea Lui, si lucreaza

o patimeste mintea la imeput, cind se aduna in ea insasi intr-o unitate tfindita cu mintea. Iar a doua este aratarea lamurita a unei uniri mai vadite,
a descoperirii
si

cu lucrarea vointei omenesti, facuta lucrare a vointei Lui.

ce mintea s-a eliberat de patimile pacatuirii amare si sarate (pacatuirea aduce amaraciune si gustul piscator pe de o parte placut, pe de alta neplacut al sarii, spre deosebire

Dupa

unor taine ale cunoasterii a intelegerii mai presus de simplitate.

87.
x

si

a desfacerii desavirsite de toate

mai e totusi urmarita de amintirea pacatelor si sc simte atrasa sa le fncuviinteze din nou, ca pe niste jertfe aduse tn mod spiritual zeilor-demoni, asemenea celor ale egiptenilor. Parinjii si scriitorii bizantini nu foloseau pentru aceste experiente termenul spiritual, cum se foloseste fn Occident, pentru ca ei puneau un mare accent pe minte" si pe continuturile ei naturale sau mai presus de fire, adica pe inteligibile", pentru ca de fapt de la minte incepe ispita si pacatul, sau departarea de ele.
delicat, subtire al vietuirii curate),

de gustul

Mintea este simpia prin

inteligibil",
si

fire,

pentru ca

$i

Acela

al

carui chip este,

.

Trupul
si tn

adica fiin^a mintii, se preface tn firea manei sau tn har.

E ceea ce s-a

*pus

cap. 84

85

si

s-a explicat la notele

112

si

17.

143

142

-M__

^
,

'"

adica

Dumnezeu,
2
.

este simplu
ii

1
.

Iar fiind asa,

i

ii

place s

si

lucreze in

simplu

CSci oricui

place ceea ce

se potnveste pe

tire,

mod uar mimea *e

invatator ca * vadS cu cum n-are cineva nevoie de talmaci pentru aceasta, care o stmghereste. Ota, are ceva asezat pe pupila ochiului,
i

tS
.

din pricina sa, ci din pricina simturilor si a celor face si felurita, insa nu prin care ii vin intelegerile celor cunoscute cu mintea supuse simturilor,

P
,

_
'

legate cu simturne, emu ***"* ufile supuse simturilor sint intelegenlor curatite cueetate cu mintea, sint familiare e asa cele

de nu

asaza ratiunea intre ea insSsi si intre simturi si lucrurile supuse insa fsi cumpaneste si judeca cu pricepere, fara sa faca simturilor si aceasta

Qnd

llJa NM. ""

-

simturile mai
.

tocite decit trebuie

si

fara sa acopere sau sa dispretuiasca

supuse simturilor cu usurinta, sau sa le laude in chip frumusetile celor j -L-. <-_x -x x .....j (n> a n m n tii cuk ucrultQrM acestora cu autoritatea mintii sub ascultarea or^tnra josnic, si, deci fara sa puna r Ir,_, intelepciune fiecaruia ce i se cuvine, atunci mintea se nepasare, ci dind cu

'

contemplarea Iar dupa ea urmeaza ea celor cugetate cu mintea. na sie der Dumnezeu, care, ^lnind ne inchipuita si simpla a lui nehotarnidt4) Iar ^ cele supuse simturilor si faCe sloboda de toate mintea a F tnirea eii Y ..... 4 u:s~A r> aHinnil nesfirsitului. inchizind-o in adincul nesfirsimlui cu min tea (inteUgibile), cunosculc "" 1 se poate
'

sup- -,urUo, asa d,

?=

m,e egoa,

f^ *^*x nWor face indata unitara

csi

c-mtiis r^tahiiifiHii-fiA in firea ei simpla, restabilindu-se

3
. .

Departindu-se Denartindu-se de

necupn

lu si nehotarnicitului

coplesita de uimire,

cum nu

ea incepe iarasi sa iubeasca pe eel Unul si simplu si sa lucreze cele impartite, simplu. Si iubindu-L pe Acela, II cauta si cautindu-L isi poarta unitar si tot ce e compus, pina ce afia pe Cel cu adev&rat. si zborul mai presus de

arata prin cuvint,

Cel

Dumnezeu. Iar ajunsa aici, acum sta propriu Unul si de aripile Lui, acum phrteste in vazduh, desfatindu-se cum acoperita numai sa se desfateze mintea pazita si purtata de Dumnezeu. se cuvine
simplu, care este

l^***
' '

inceput lipsa de Inceput, iNecream.c, -Hite- Cel ce ai ca presus de fire Necuprince e mai -"fire, Nefacutule; ca chip, lipsa de ceea ce e mai presus de fiinta, sule ca mnti ca inf t.sare ipsa proprie, vesnicia, Nestricaciosule; Nevazutule; si ctlip hfp _. ^. L.i r r a 2 ra Inc. ceea ce nu se poate inconjura,

La
-

Ceata
Cel
implinirea pdruncilor si prin inaitarea la vederea lui Dumnezeu, prin ajutorul harului de la sine ceata groasa de care am mintea iniatura cu

pomenit, vede limpede ca vede pe

i

Dumnezeu neavind nevoie de

,

nici

un

de suprafata lucrurilor marginite, sau de Mintea e simpla prin fire. o face sa fie marginita a lucrurilor, alipire contrara nazuintei ei, o face felurita, adica suprafata altfel care o ocupa, sau sa treaca de la un chip marginit la altul. De parcelata Intre chipurile de a face asocieri tntre lucruri, de a le explica pe unele prin fnsasi trebuinja simtita de minte Mintea este simpla ei spre unitate, spre simplitate, spre dezmarginire. tending

Numai

alipirea ei

Necuprinsule, Ne^rcuprindere, ceea ce e necuprins, Ne ule si nevazutul, Neapropia cunoastere si vedere, necunoscutul cltai^ ca nu se poate povesti, Nepovestitule ; ce t'etesule; ca cuvint, ceea Negraitule; ca intelegere, ce; ce nu se poate talmaci, JiJSSrc, negarea cea mai presus Neintelesu.e; si peste tot ca afirmare, ndme ege ea, 4 Intreg esti minune, Uniste, esti mai presus de Dumnezeu Cel ce h!

nSuSS Z

TZ

Se
t

nefacind pe C n

om

ca obiect,

II

a face prin libertatea Sa, liber, a ?

11

face prin con?tnnta Sa

allele, arata

impropriu, folosit de nevoie to lipsa termen tn adtncul infinitului, e un tchiderea" mintii

:

capabila sa cuprinda toate, pentru ca este chipul lui Dumnezeu, prin fire, deci nehotarnicita simphtatea prin excelenta', ca nehotarnicit si atotcuprinzator prin Sine. Despre care e simplu supraluminos scufundarea ei fn adfncul luminii dumnezeiesti, sau tntunericului mintii si despre Dumnezeu a vorbit mai tnainte cu preferin|a Sf. Simeon Noul Teolog (fn Capete II, al lui
si

14,16,17,18, in Fitoc. rom. VI).

simplu, adica sa cuprinda totul fn chip nehotarnicit, sa Mintii Ti nediferen^iat. relatie cu Cel simplu, fn care se cuprind toate fn mod intre Tn 3 mintea e restabilitS fn simplitatea ei nehotarnicita nu prin Se precizeaza aici ca din toate, prin lucrurilor sensibiie, ci prin descoperirea frumusejii unitare dispre^uirea
2

place sa lucreze tn

mod

depasirea a ceea ce
4
;

le desparte.

Dumnezeu". E constienta ca vede pe Dumnezeu. Vederea pur si simplu Vede ca vede pe Dar omul e constient ca vede. Insa Dumnezeu nu poate fi vazut decft fn mod o au sTanimalele. Asa cum Dumnezeu, si fntareste constiinta omului ca se afla fn fa^a Lui. constient. El trezeste

145

144

/
ce. judeci cu.n se cuvine. Mult sint fericiti poti sa-ti fnchipui ctt, daca Si vederile contemplatiilor lui Dumnezeu, se inalta, precum se cuvine, spre ce pricepere duhovniceasca. Caci n vezi 'puterea sufletului si cu cu toata din pricina nemcepatonei, a de necuprinsul lui Dumnezeu, covirsiti uimiti vesniciei si a nesfirsirii din jurul Lui, nenatrunderii, a nehotarniciei, a mai presus de orice minune. Din pricma de minunea lui Dumnezeu cu totul dragostea du P a Dumnezeu" (Ps. 62, 9) sufletul lor ramine lipit cu aceasta nesuportat de a contempla fata dumnezeiasca sint cuprinsi de un dor de si de fericirea patimirii ei. Si asa se topindu-se
si

curaj, dragoste, dulceata,

bucurii,
tasiata
1
.

Tu

De

sigurania in to^te, lipsa de gnji ? care esti singura slava, imp5r&tie, intelepciune si puter ip os aceea, pricinuiesti rSpirea din toate cele vS^ute si oprire^ de l a

multumire

si

toate cele gtndite in chip negrait De aceea, in Tine, Dumnezeule n e g ra > l este odihna minunal&a celor ce privesc prin impart&sirea de Duhul Sfint
.

90. Dumnezeirea, minunindu-ne, e prin aceasta si mai mult dof^- Si 3 fiind dorita, cur2teste", zice Grigorie Teologul Iar curatind pe ci ce o doresc, ii indumnezeieste. Iar cu cei ajunsi astfel, vorbeste cum ar v0rbi cu
.

Dar nu numai Dumnezeu face asa, ci si Cei curatiti astfel s6 in Duh si adevar, cu m s ~ ar intretin cu cele dumnezeiesti si cu Dumnezeu, cu cele familiare lor. De aceea, si Teologul continua: >^ ci intretine
casnicii Sai".

frumusetea ei preamarita, dumnezeiasca si se facfn chipul lui se indumnezeiesc sub lucrarea curata si unesc intru cunostinta cu Dumnezeu. Dumnezeu si dumnezei si se celor indumnezeiti din pnsosinta, facindu-Se cunoscut
in

minunat cu frumusetea Lui mai presus de dumnezeiesti, rapeste in chip

si

Dumnezeu, darului mai presus de urma

Iar

fire si al

indumnezeirii lor

si al

umni

Dumnezeu se uneste cu dumnezei si se face cunoscut lor". Vezi m> nunea Cad zice: JDumnezeu se uneste cu dumnezei". be fapt, daca unirea unirii?
se infaptuieste intre cei ce simt la
lor
fel,

toata dorinta lor, incit h tine 'toata simtirea intelegatoare frumusete, pornire alii ingeri, care cinta mtr-o
niste fermecat'i in jurul Sau, ca pe se cuvine: Dumnezeu a stat in neretinu'ta, asa cum
1); si:

e vadit ca

si

simtamintele

si btfcuriile
,

adunarea dumnczeilor
lor '

smi

aceieasi.
si

ue

aceea, mai zice

^ ^ w^ vuu UScui

iui

C^ci ^

indumnezeiti

ajunsi

dumnezei prin
si le

har, traiesccu

cek dumnezeiesti si cu
|

cunosc pe acelea, asa cum contempla Dumnezeu, intr-un chip asemanator, pe cei ajunsi in chipul dumnezeiesc aceea uuiimc^i, m vuiucmc m c u..ut, w k,x, potrivh celor * [JU ^. si dumnezei, si vorbeste si se uneste cu ei, ^uxvn yv^i spuse. De

Dumnezeu

ca 'cu cele familiare,

adauga marele

Grigorie,'

nu

fara rost, ci spre stire: Si atita e cunoscut

Dumnezeu de
arata ca toaie
\

cei curatiti

de

acesti

dumnezei,

rft

ii

cunoaste, in chip

va alege pe dumnezei" (Ps. 81, si in mijloc (adicape pamintem),de la rasantunie a grait si a chemat pamintul bomnul ..Capetennle popoarelpr s-au adunat si relui pina la apusuri" (Ps. 49, 1); soa (Ps. 46, 9); si au stat imprejurul lui IOC CU uuiuiic^ui iui Avraam" loc cu Dumnezeul lui /-... v la un , a UI1 * /t <t ^-- **~ii Lui" (Is. f^ n\ nnmi d 6, 2), pnmina imprejurul Dumnezeu cum stau Serafimii mai presus de lume si tinindu-se dumnezeiesti ale tainelor iiuminSrile rh,n nesfirsit. __... ^. ~> - ~; r^<n< h* tmte

Dumnezeul dumnez

'

.......

Cei
Dumnezeu e mai presus de ceea ce socotim si numele ce le dam lui Dumnezeu, trebuie, pe de alta
hoi Dumnezeu. De altfel parte, negate, tntructt Durnnezeu e

numim

dupa spusa Domnului, fnndca Daca deci, cei curati cu inima cum nu vor fi fericiti vazatom, care Cedea pe Dumnezeu" (Matei 5, 8), vor cuprinde din cunoasterea lui Dumnezeu, ce-i
sint fericiti,

ce exprima ele in mod obisnuit, prin fmprumutare <j e la creaturi; sa u trebuie mai presus de ceea b^n^tatea, tnaintca lor cuvtntul supra" sau mai presus". Caci lui Dumnezeu n u I se neaga pus potential, fiinta, pentru ca arfi lipsitdeele, ci pentru ca leare intr-un mod n u numai infinitatea, ci transcendent modului tn care le au fapturile.

se curatesc prin uimirea prin sporire la treapta lui inaltindu-se

Dumnezeu? Drept

aceea, cei ce

Toate tnsusirile lui Dumnezeu sint ipostasiate, sau tsi au suportui fntr-un iposta^i Tntr-un Numai suprem,'fn Persoana. Nimic din cele gtndite nu exista tri si ne, ci in iposta^subiect ipostasul e real prin sine, tnsusirile si lucrarile tsi au realitatea n umaj fn ipostas.
1

Indumnezeirea si sa stca astfel fericirea, trebuie sa patimeasca doresc lui Dumnezeu, sa se tina cu toata ca niste Heruvimi in jurul nemiscati Domnul si de faptuire, in Hristos lisus, de conicmplatie, de stiinta sirguinta
*

nostru.
tmnutemiceste fmputernicesie
in

sau in comuniunea personala suprema e singura odihna a gtndirii, pentru ca In Persoana pitttea nu singura ea multumeste gtndirea si o face sa gaseasca tn ea infinitatea gtndita de ea. dectt gtndirea ei cu nimic ce nu e persoana, pentru ca nimic nu este explic^bil e multumita tn tim P persoana. Dartn persoana subiectul omenesc afla nu numai odihna gtndirii, tnac^ 3 ^ din mereu hranita de ea, ci si odihna setei de iubire, mcreu satisfacuta d e ea.
2 3
si-i

cu ^icrea

Lu. do ca.re
.

il.

ctt

Duinnc/1 u ca
depasesc m cuno
?
la

()iimcni ,

tn ei, prin faptul c5 ti salaries* El dar tn masura tn care part.cipa la El. Nu

se

par ,icipanti la El.

Pe

cei ce

fl

doresc,

ti

cura^este de alipirca

la

cele inferioare,

pentru ca

ti

atrag e s P re E1

^e^ffS'SepSSSn,
Dumnezeu 5
i

L<

Dar cine poale tnjelegc totub. dec, marimea eun.^erii lui de e.Ue

a cunoa?terii

lui

Dumnezeu de ciilrc el?

line alipiti la El.

4

Attta

II

cunosc pe Dumnezeu

cei ajunsi

dumnezei prin

har., ctt ti

ei,

Caci Dumnezeu

attta se salasluieste

cu puterea Lui tn

ei ctt

cunoaste DuHi nezeu pe at ^ a H ti cunoaste; de^J

147

146

mai bine si apoi sa Te preamaresc, Facatorule de viata, viata celor ce Te vad pe Tine, Doamne Dumnezeul meu. Dar voind, nu stiu cum sa graiesc in chip vrednic de Tine; cu adevSrat nu pricep si ma incurc. O, cit de propriu Te are mintea, Stapine, Facatorule, Atotintelepte. Numai vazindu-te pe Tine, se bucura de pace si de odihna
91.
sa
cit

As vrea

Te vad

pe cele ce-i stau in fata si de a de a intelege pururea cele inalte si de Iar odata cu aceasta Tu i Te arati bucura de mai inainte de cele mai bune. se rapesti, facind sa fie atrasa de dragostea ca atare si o
a pofti
in chip preaintelept vederii Tale si' sa iasa din toate

ramine numai cu Tine. Caci nu

simtire a sufletului, pentru a cu intreaga numai felurit, Tu eel preadulce, nici Te arati

proprie

ei.

Caci Te doreste prin

fire,

tocmai intrucit e minte

si

cauta sa se

izbaveasca de imprastierea in cele de afara si vazute, ca, linistita din partea lor, sa cugete la ea insasi si mai ales sa inteleaga si sa patrunda cu agerime
naturaia cele mai inalte

numai necupnns, nici numai numai simplu, nici numai cuprins, nici asa, acum altfel ca, in felul acesta infricosator, nici numai blind, ci acum pncina trecind de aid acolo, sa nu aiba nici o miscarea si schimbarea mintii,

de cele mai tari. asezat mai presus de toate si e mai sus de tot ce e supus simturilor. Deci e vadit ca, ajutata cum se cuvine de inriurirea Duhului Sfint, aratata
in credinta, inaitindu-se, sau

prin desavirsita ei lipsa'de materie, sa se lipeasca Prin ratiunea fireasca, ea tinde de la sine spre ceea ce e
si

cele ce sint in afara de Tine, pentru de a se abate spre vreun lucru din pentru dorinta dupa ceea ce e chipurile, sau pentru simplitate, varietate,

poate fi cuprins, pentru a g3si ceva infricosator, necuprins, sau dupa ceea ce
sau ceva blind
1
.

mai bine

zis

atrasa fiind, intrucit e minte, de

catre cele gindite (inteligibile) din jurul T3u, ca de niste rudenii, doreste mult sa Te vada, cu toata rivna sufletului. Caci ea patimeste aceste lucruri

frumosul eel Unul in chip de frumos, care da gustarea tuturor incepatura mai presus de bine si poate contempla, petrece si nu se bunatatilor si frumusetilor, mintea nu >_.*':*-. j ,. * *~ tj.^ r*ni Tu ul in Tine, insuti cad
In general, Tu, fiind binele
si
' . .
.

_ si cupnnzator
.

minunate

si fericite

potrivit

cu
si

firea ei. Fiindca, prin firea ei,

ca una ce e

intelegatoare, e mai inaripata

mai

ioate, in calitate

de cauza, si Te afli

presus de toate, ca Ziditorul lor de mai

Astfel

iute ca toate fapturile, iar cele gindite

(inteligibile) sint in chip firesc dorite

le inteleaga,

de

ea;

ea are nevoie sa

le

cugete

si

sa

nevoie vietuitoarele imbracate in simturi de cele supuse simturilor, ca sa le manince. Caci pentru minte a cugetasi a intelege e acelasi lucru ca pentru vietuitoarele imbracate in simturi aminca cele

cum au

fiinta, Dumnezeule, Te faci vazut si mare pentru marimea lor.

'

felurit

dupa

lucran, pentru

mulumea lor,
.

Deci chiar daca Te

lasi

cuprins de

unii, le apari iarasi

atotluminat

si

supuse simturilor. Caci precum mintea traieste propriu-zis, creste, se bucura si se desfata prin intelegere, asa vietuitoarele imbracate in simturi au acestea prin mincare. Iar acestea le patimeste mintea prin aceea ca
lucreaza, ceea ce inseamna in chip covirsitor ca intelege;
si

cad
a aflat masura putern Tale? Iar dupa lucrare si putere. Pentru ca cine nici 1-a Si oceanul bunatatii tale cine intelepciunea Ta 'cine a cunoscut-o? capat ceva din ale Tale? Macar cercaf Si peste tot cine a priceput pin3 la toate acestea Te lasi in alt chip cuprins. parte, dupa
ca,

aceasta se

intimpia mai ales atunci cind, prin bunatatea Ta duhovniceasca, a ajuns in chip negrait in Tine, dorinta ei unindu-se cu farmecul slavei Tale. Caci acela
care are o dorinta dupa ceva, ce va gusta cind se va impartasi de ceea ce il atrage, mai ales daca aceea e asa cum esti Tu si daca prin orinduirea Ta

dorinta

lui se

indreapta spre ceva asa de

Imparate atotintelepte, atotputernice, ca o fiinta intelegatoare, ai facut-o de asa fel ca sa se veseleasca cu prisosinta de cele ale Tale, potrivit cu firea ei, si sa se impartaseasca in chip negrait si
cu adinca uimire de dragostea Ta dumnezeiasca si sa Te iubeasca cu o piacere nebuneasca si cu un entuziasm beat. Deci mintea, fiind zidita iubitoare la culme de frumusete si de bunatate
si

mare cum esti Tu? Caci Tu, preabune, Doamne, zidind mintea

pe de alta contemplarea de la cele intelese (inteligibile) De fapt mintea incepind cele ce sint una si necupnnse in jurul din lucrurile vazute, urea pe urma la farmecul dulce si dephn a ceea ce Mintuitorule. Atrasa apoi de Tau frumusete si de bine, se grabeste cu toata cuprinde si minata de iubirea ei de dincolo si de aceasta. Dar fnndca se poate si rivneste s3 uree pe cit sireuinta eugetind prin asemanare la ceea ce n nu izbuteste sa ajunga mai departe, mai presus de toate, e cuprmsa de fara doar si poate, ea la ceva ce e scapa ncbunestc de Tine si doruri arzatoare i se o mare dragos.e si sc unbaia cuprinde din Tine o materie care in suflet, facind din ceea ce aprind
Desi e simplu tn Sine, dar Dunmczcu P are d, WUn ime I', in cele lil. i Inainte de a ajun g e la Dar tn :i ca I Inul le g.isesu- pe toate. spre El ca Unul.
'
I

ca felurit pentru ca aceasta esle se arati minjii

lelurite Insa

Dumnezeu o conduce

fiind prin fire iubitoare

de acestea, are prin pronia dumnezeiasca dorinta

149

148

intretine focul dragostei dumnezeiesti pentru ceea ce

1
.

nu cuprinde

si

din

ncpricepere merinde pentru o mai mare dragoste Caci, ceea ce se poate cuprinde din jurul Tau, Atotintelepte, nu o farmeca mai mult decit o aprinde ceea ce scapa intelegerii si e neajuns

indeamna la o dorire deosebita. As putea adauga ca aceea indeamna si la o cautare nu a ceea ce esti Tu dup& fiinta, caci aceasta nu este nimanui in nici un fel cu putinta de aflat, ci a necuprinsului puterii si lucrarii fiintiale si indeobste contemplate si
cunoasterii. Caci aceasta sustine uimirea
si

teologhisite in jurul Tau, care sint,

cum

s-a spus, nesfirsite din pricina

lor.
la

un fel. D> de a vedea stapinirea Ta atottiit. w re? cu .,.,..,.,. ca aceia Tc ->r vedea cu adevarat fericiti sint cet v urati cu aceea, u-asabucune d u .^wniceasca. m;i ochiul sufletului pe Tine cel ce le esti cea mulia si se umplu de dragoste se bucura cu veselie si multumire Ei strimtori trupesti si patimescsub coplesitoare, chiar daca lupta adeseori cu a frumusetii fc tei Tale, navalirile dracesti. Caci lumina duhovniceasca oricarei apropien a mtnstarn Doamne, e de nesfirsite ori nesfirsit deasupra o le umbli inainte intreg ca de cel ce e luminal prin har. De aceea, lumesti

Dcm

u<

cA

nimeniin

n.-i

..

marimii

si

nepatrunse din pricina multimii

Caci in acestea, care stnt in

jurul Tau,

marginea lor, deoarece sint nesfirsite, dar celui ce se apropie prin curatie de Tine si-si pironeste privirea la frumusetea Ta, ii este cu putinta sa ajunga la vederi mai limpezi si mai luminoase si sa se indumnezeiasca pe masura lor. De aceea, si aprinzi cu raza dragostei mintea care staruie linga Tine cit este cu putinta, luminind-o tot mai mult si mai mult si introducind-o in nepatrunse si tainice vederi mai presus de ceruri. O, Monada (Unitate) preaiaudata si Treime preainchinata, adinc nepatruns de putere si intelepciune! Cum din aceasta dra-

macar ca nu se poate ajunge

dulceata; intreg le esti pofta, dorinta sfinta mat ii ranesti cu sagetile ce Te vad pe Tine, prin oarecare intelegere, pe cei Tale. Si, de aceea, alearga in fire si de nesuportat ale dragostei
si

dragoste negraita.

De aceea,

presus de

urma Ta dupa mireasma

incordare puternicS
si
si

mirurilor Tale" (Cint. neostenita, sufietcle celor carora

incearcS in tot chipul sa

Qnt.

2, 5;

1, 4).

cu o

Te

faci

yazut,

Dumnezeule
biruite
si

negrait,

Te

atraga in ele tnsesi,

fara uitare
zis

topite in chip minunat de dorul Tau.

De aceea Te au
fire.
si

de frumusetea Ta cea mai presus de in minte, atirnind

stapinesti neincetat
s-a departat
si

Mai bine
si

duhovniceste inimile lor, ziua

noaptea,
ele,

somnul

un Joe de plecare in zbor, ca de la o linie de pornire, introduci in atotdumnezeiescul intuneric din preajma Ta mintea care s-a curatit cum se cuvine, mutind-o de la slava la slava, chiar daca petrece adeseori inauntru 2 intunericului mai presus de lumina? Eu nu stiu, cum stii Tu: o introduci in intunericul in care a fost introdus Moise, sau este acela chipul acesteia, sau aceasta al aceluia? Dar ca acesta este un intuneric cugetat cu mintea 3 (inteligibil) si ca in el se savirsesc in chip dumnezeiesc, mai presus de fire
goste, ca
la
si

de

de la picoapele lor; si (Qnt. Qnt. 5, 2) vesclindu-se, cum vecheaza"

dulceata...Chiar dormind

inima lor

duhovnicesti, o stiu foarte limpede cei caiauziti de torta Duhului luminator.

h

*
1

negrait, in ascunsul tainic al sufletului, tainele unirii

t a t

si

ale dragostei
*

nuturile lor" (Ps. 149,5); si privesc si sint pricina stralucirii negraite a fcte. din sa se faca; nu pricep si-si ies din ele, din pricina su.sunlor Tale din pricina marimii slavei sfintenici Tale, Tale pricina descopcririlor Tale tainice, dm ce se orinduiesc in ele insesi si a jurul si atotbunc ce sint in darurilor Tale ascunse, negraite, atotfrumoase pe cei ce loeuiese intru dreptate, Sprijineste, Doamne,

zice Proorocul, in asterdeopotriva stapinite si nu stiu ce

Tau,

Parinte...

impreuna cu

fata

Ta

(Ps. 139, 14).

K

'

92. Cine, vazindu-te

pe Tine, Doamne, Treime

si

Sfinta,

nu

se bucura de
si
i

Cel ce este Imparatul

Stapinul neincetat

si

Datatorul a tot binele

fericitul izvor al lor? Si cine s-ar

putea bucura cu o bucurie adevarata inainte

Dragostea e rana pentru ca face fiinta sa sufere de dorinja de a se tamadui prin fntflnirea
iubit, prin implinirea voii Lui. Si e fn acelasi

cu Cel

timp foe, pentru ca i focul se vrea potolit prin acea tntflnire. Dragostea e rana produsa de foe, sau Inso^ita de foe, pentru ca e Tnsotita de temperatura care-i cauta potolirea.
r

Teolog spune fn Capete II, 18: Mintea pururea miscatoare ajunge/ nemiscata cfnd e acoperita sub tntunericul i lumina dumnezeiasca". Termenul tntunericul supraluminos" am vazut ca e de la Dionisie Areopagitul.
^

SL Simeon Noul

Un Tntuneric gfndit, nu sensibil; un

150

intuneric

trait

de minte ca

atare,

nu de sim|uri.

*-

SIMEON NOUL TEOLOG: METODA SFINTEI RUGACIUNI SI ATENTIUNI

1

dumnezeiasca, privind la cer, ba uneon ilrneste astfel sufletul la dragostea se umfla dulce in inima si se asa, iistnd si lacrimi din ochi. Facind fntimpla este o mingtiere dumnezeca ceea ce i se
.indreste si socoteste

petreaca pururea intr-o astfel de indeletnicire. ,sca Drept aceea, se roaga sa Caci binele nu e bine cind nu se Dar acestea sint semne ale amagirii. se deda unei vieti de cea mat deplma de ice bine. Unul ca acesta, chiar
minti. Iar daca nu cade intr-o astfel iasa din liniste, e cu neputinta sa nu-si dobindirea virtutilor si la nepatimire. ajunge la de patima, totusi nu poate amagit cei ce vad lumini in chip simtit si s-au rin acest fel de luare aminte ei au multe de acestea. Unn alte Tiros bune miresme si aud glasuri si -. * . j*_. 1 ~m. lr/ o* flirt toro fund purtati din loc in loc si din tara Bzut cu totul in stapinirea dracilor, preface in inger al luminii si de aceea se tara. Altii, necunoscind pe eel ce In

Trei slnt felurile rugaciunii

inalta, s^ u

si

ale luarii aminte prin care sufletul sau se

le

dm

se coboara. Se tnalta'daca

intrebuinteaza la timp potrivit, sau

se coboara daca le intrebuinteaza fara socoteaia, la

trezvia
${

vreme
si

nepotrivita. Iar

rugaciunea sint legate intre ele ca sufletul

trupul: lipsind una,

nu poat^ sta nici cealalta. Unirea lor se face in acest chip: intii, trezvia se opune p^catului, ca un strajuitor si inainte mergator; in urma ei, rugaciunea
desfiints aza s \ sterge indata glndurile rele, impiedicate
.

de strajuitor, luarea

au ramas neindreptati pina la sfirsit, primTnd^Tau~fo"s7amagiti de el si Unii si-au pus miinile asupra lor insisi, ncprimind nici un sfat de la oameni. minti de inselatorul. Iar aim s-au fiind scosi din si s-au facut sinuci^asi, s-au spinzurat. Si cine ar putea spune altii
,runcat in prapastii. in sfirsit
ioate felurile amagirii diavolului?

aminte neputind face singura acest lucru 2 Acestea sint deci poarta vietii si a mortij; luarea aminte si rugaciunea. De o cur&tim prin trezvie, ne Imbunatatim; iar de o intiiiam prin lipsa de paza, ne inraim.
rugaciunea sint de trei feiuri, trebuie $a infat isam insusirea fiecareia din ele, ca eel ce vrea sa dobindeasca viata sisg si-o desavirseasca, sa aleaga din aceste trei feiuri care se deosebesc intre el^ e eel mai bun, ca nu cumva, tinind din nestiinta pe eel mai rau, p sa fie scos de la ceea ce e mai bun.
Fiincjca

am S p us

^eci

& luarea aminte

si

poate cunoaste care este cistigul nascut Din toate cele spuse, eel intelept cineva nu cade in acestea, pentru ca daca in cea dintii luare aminte. Iar intimpla deci pustnicilor), totusi naieste in viata de obste (acestea li se 1 toata viata fara nici o sporire din ea Amine
.

~j

Despre

al doilea fel

de rugaciune

Despre primul
Insusirile primului fel

fel

de rugaciune
,

imturilor, isi

Mintea se retrage din cele supuse Al doilea fel de rugaciune se face asa: cele din afara, si-si aduna toate gindurile, pazeste simturile de

sa

nu umble dupa

lucrurile desarte; apoi

aid face cercetarea gindunlor,

de rugaciune

aceasta rugaciune,
ceresti, ierarhii
^
I

isi

ridica miinile si

Cind cineva face ochii impreuna cu mintea la cer, iar

sint acestea:
si-si

mintea alcatuieste fntelesuri dumnezeiesti

inchipuieste ffumuseti

de ingeri si corturi de-ale dreptilor si, simplu vorbind, toate citele-a auzit din Scripturi le aduna in vremea rugariunii in minte; el isi
\

1 merita acest nume tntructt e si o concentrare Aceasta prima luare aminte a e tnchipuie cele ceresti dupa as tsi )ar ea este insuficienta, tntructt se vorba sa nu se gmdeasca eel ce s roaga limitative. Nu e a le pune celor tnchipuite contururi Hristos ca i se arata acum tn acclas, mod pe Hristos pe cruce ci sa nu-si tnchipuie P mereu un continut. in vi al a pam.nleasca ca pe cruce. Mintea trebuie sa aiba

~^
tn

la

Dumnezeu.

^P

'S
"u

:;

jy tradus-o dupa textul originar, tiparit de J. Hausherr S. J., tn: Orientalia Christiana", nr. 36, iun e -iulie, 1937, p. 1 50-1 75: La mithode d 'oraison hisychaste, si nu dupa textul neogrec din FilocQ/ja greacd, care prelungeste uneori textul originar prin multe explicari. Totusi uneori ne-am fo| os j t } n traducere de explicarile textului neogrec. Cuv tntele: luare aminte, trevzie, paza, strajuire au acelasi tn^eles. Deci luarea aminte sau trevzia se uneste cu rugaciunea, tn sensul ca prima premerge celei din urma. Ea opreste
gfndurile te \ e

mitate, pentru

^SSdq k
lipsa

,ati Za.

.a

Dumnezeu

are trebuinja

mai aveea
i's

de aceste lucruri.
va
fi

Tobi

n'uit aici

sa gtndeasca pc
golita

umelui
ea
i

lui lisus,

de orice

PfSS!S!iXi Dar ^^ pe de ^ Dar daca umplula numai de Dumnezeu. Acolo pomen.rea ^. Dumnezeu, ncs^itu. de
luci urile

eel ncmarginit, trccc

dc

la

care

le reprez.nta.

va putca sa

f.c

prin

. ..,

n ,nul. Iar

aceasta tnscamna
la ccva.

o nepu

.n \

mai groaznica plictiseala. Orice clipa poata gfndi va scapa nicicind de acest gol, ca sa nu

va fi ca o

ctcrn.tate extrcm

de ch.nuitoare.

^ *capa
Si

va

sti

^ p Un5

st gpf mre

pg cugetare, dar de abia rugaciunea

le desfiin{eaza propriu-zis.

153

152

aid

ia

aminte
la sine

la

cererile ce le rosteste cu gura catre

Dumnezeu, sau

ai<

mintea ca niste funn in nenumarate curse ae omul, ajuns liber, luptind cu putere si patrunzind gindurile iinduri, se rup si curata. vrajmasilor, le'alunga cu maiestrie si inalta rugaciuni din inima
puterilor razvratite, care trag

atrage

gindurile robite (de diavoi), aid, cuprinsa ea fnsasi de patimfl,

la

inceputul adevaratei viet uiri caiugaresti. Cei ce nu incep astfel, Aceasta este

incepe sa revina

Dar unuia ce se lupta asa, ii este cu neputinta sa cistige pacea, sau sa primeasca cununa biruintei (2 Tim. 4, 8), Cci unul ca acesta se aseamana omului ce se lupta noaptea, care audc glasurile vrajmasilor si primeste loviturile lor, dar nu poate vedea curat cinl sint, sau de unde au venit, sau cum si pentru ce se bat, dat fiind intunericul
sine cu
silire.

vor zdrobi in

desert.

inceputul rugadunii a treia nu se face cu intinderea miinilor si cu Iar idunarea gindurilor si cu chemarea ajutorului din cer. Caci acestea sint,

precum

am

spus, insusirile primei rugaciuni.

Dar nu incepe

din mintea

sa,

care

ii

pricinuieste acest neajuns. Cel ce se lupta asa,

nu

va

scapa de a

zdrobit de catre dusmanii inteligibili (ginditi cu mintea); el v; suporta osteneala, dar de rasplata va fi pagubit. Caci furat de slava desarin, el se faieste ca e cu luare aminte. Si stapinit si batjocorit de ea, va dispretui
fi

in care mintea ia aminte la simturile din afara, iar doilea observa. Fiindca, unul ca acesta, cum am spus, e lovit, dar linauntru nu-i e ranit, dar nu raneste, e dus in robie Hra sa se poata apara de uu loveste,
fel,

de la al pe dusmanii
nici

Necontenit vrajmasii il lovesc din spate, dar mai ales din fata ei ce-1 robesc. parerea de sine. il fac iubitor de slava desarta si plin de

pe altii, ca nu sint cu
pastor
al oilor,

luare aminte

si

se va mindri fata de ei

si

se va da

drc|>i

asemanindu-se orbului care vrea sa caiauzeasca pe orb

(Matei

15, 18).

de lumina si plina Deci pe care fa inceputul de aici: dupa ascultarea cu de-amanuntul, farmec, ~....x.,;t ^ *i fnointP tr^hnip ca" 1p faH toate cu constiinta. Caci f3r3
tu, de voiesti sa incepi aceasta lucrare nascatoare

Acestea sint insusirile rugadunii celei de-a doua. Din ele, eel ce se silcsi. poate sa cunoasca neajunsui ei. Aceasta a doua rugaciune e mai buna dec n cea dintii, precum o noapte cu luna plina e mai buna decit o noapte farf
stele
si

ascultare

nu exista

nici constiinta

curata

1
.

Iar constiinta aceasta trebuie sa

fara

lumina

1 .
E

'

'.i

Ci

el

de rugaciune
tiUJ'JT

de Dumnezeu, apoi fata de parintele tau duhovnicesc si 2 rind fata de oameni si de lucruri Fata de Dumnezeu trebuie hi al treilea curata, ca toate cite le stii ca nu slujesc Lui, sa nu le i-ti pazesti constiinta Parintele tau, ca sa le faci toate cite ti le spune potrivit scopului ici; fata de urmareste, neadaugind si netaind nimic; fata de oameni trebuie sl-ti c-l' lucruri constiinta, ca celece tu le urasti, altuia sa nu le faci; iar fata de pSzesti
pazesti intii fata
.
i

ebuie sa te feresti
in
'

de trecerea masurii in tot ce

faci: in

mincare, in bautura
lui

Vom incepe sa vorbim si despre a treia rugaciune. Ea e un lucru strfl... *\ -~.. As* taimacit. Iar pentru cei ce n-o cunosc, nu numai HIVll greu de tlmAoi'f In* nAntrn f-*l r> n f\ PlltinCP nil tHim'JI grvu (minunat) si denudes, ci si aproape de necrezut. E un lucru care nu se intilneste la muli c 'A/"r ^ c/, n % acci hnn a fiimt uyi t\(* la nni imnrpnna' rn ascnltarcil i nu^una uc , lugu CSci socoiesc ca a*vct oun ^aci Pentru ca ascultarea este aceea care, dezhpindu-1 pe eel ce-o mbeste m ucMaunuu-. uc !<,.>, si , s .j . veacui veacul rau de acum si desfacindu-1 de patimi de griji, il face statornk ue neobosit in urmanrea can aceste.a, mat ales daca a g*t si un povatu.m, neamagitor. Caci ce lucruri vremelnice ar mai putea atrage mintea acclui care a murit, prin ascultare, oricarei impatimiri fata de lume si de trup? S ce grija ar mai putea stapini pe accla care a dat in seama lui Dumnezeu a parintelui sau duhovnicesc toata grija sufletului si a trupului si nu n
.*
.

imbracaminte. Simplu graind, toate sa le faci ca in fata ima Aq co ' liinta }n vreQ *
.

Dumnezeu,

Si
vorbi,

acum, dupa ce
daca

am

limpezit

si

lamurit adevarata luare aminte,

ei.

vom

rx

a,

[I

,.

vrcmea rugadunii

^
1

voiesti, si
][ .

despre insusirile

neinseiatoare consta in * *
si

^ _ intoarca sa se
Domnul.
.

?}?
u

inalte cererile catre "

nn

^^ ^
al

Luarea aminte si rugadunea aceea, ca mintea sa pazeasca inima in

.

n neincetat inauntru ei
.
.

J^ .-_ J
..

si

din acel adinc

.,

In felul acesta, gustind

.
{

.*

mintea c& bun e ... (ad zice si ea

3). Si

Apostolul: Bine este noua sa fim aici" (Matei 17,

cercetind tot

pova^uitor iscusit, nu-|i dai seama de marginile puterilor tale, te Neasculttnd de un uprapretuiesti, n-are cine te face atcnl la scadcri si gre^cli ale tale.
raspunderii fa\a de oameni si chiar fa{a de lucruri lor. Iar temeiul acestei ce-\\ stnt date, dar mai ales fa\a de tntrebuin^area de tmprejurarile
2

traieste siesi, nici

1

nu mai asteapta o

zi

a piacerilor sale?

De aceea,

Aceasta constiinta e un

fel

de siml

ispii

|i

Aceasta nu mai ramtnealipitdechipurilecelor din afara, pe care le urea la cer, dar nm tntr-o lupta launtrica cu gindurile. El nu cfsUga lupta, nu dobtndeste pacea de ginduri, piiiiiu
ca lupta singur, pentru ca nu are ascultarea de altul priceput
in aceasta lupta.

punderi sta tn raspunderea fa^a de Dumnezeu.

155

154

timpul locurile acelea, alunga cu lovituri

vrajmasi. Celor ce

aspre gfndurile semanate

li

dc
<jl

nu cunosc acest

fel

de

vietuire,
si

se pare foarte aspru

greu. Si de fapt lucrul este inabusitor

necercati, ci
si
si

obositor nu
1

numai pentru en
gustal

Despre ea zice Ecclesiastul: Veseleste-te, tinere, Intru dumnezeiasca. tineretea ta si umbia in caile inimii tale fara pata si scoate tntaritarea de la inima ta" (Eccl. 11, 9); sau: Daca duhul stapinitorului se ridica impotriva
ta,

pentru cei ce au agonisit cercare adevarata, dar n-au

.

n-au Hcut sa treaca piacerea ei in adincul inimii fnsa cei ce au gusiai 2 piacerea ei si au facut sa treaca dulceata ei !n adincul inimii pot strigi
,

sa nu-ti lasi locul tau" (Eccl. 10, 4). Zicind loc", a voit sa arate inima, precum zice si Domnul: Din inima ies gindurile rele" (Matei 15, 19). Si
iarasi:

Nu \k

fmprastiati cu gindurile" (Luca 12, 29); sau: Strimta este

impreuna cu Pavel: Cine ne va desparti pe noi de dragostea lui Hristos? si celelalte (Rom. 8, 35). Caci Sfintii nostri Parinti, auzind pe Domnul zicind: Din inima
i<

ingusta calea ce duce la viata" (Matei 7, 14); si Fericiti cei saraci si (Matei 5, 3), adica cei ce n-au in ei nici un gind al veacului acesta. cu duhul" Iar Apostolul Petru zice: Fiti treji si privegheati, ca protivnicul vostru,

poarta

glndurile rele, uciderile, preacurviile, furtisagurile, marturiile mincinoasr,

si

diavolul,

umbia racnind ca un leu, cautind pe cineva sa inghita"

(1

Petru

5,

(Matei 15, 19-20), si indemnul de a cur^l partea dinauntru a paharului, ca si partea din afara sa se faca curata (Main
ele sint cele ce spurca pe

om"

Pavel, la rindul sau, scrie foarte limpede catre Efeseni, despre paza 8). inimii: Nu ne este lupta impotriva singelui si a trupului" (Efes. 6, 12). Iar
cite

23, 26), lasind orice alta lucrare a virtutilor, si-au indreptat toatS nevoinj

.1

spre aceasta paza a inimii, bine stiind ca odata cu ea dobtndesc toat

celelalte virtuti fara greutate, iar fara

Pe aceasta
aminte",

unii

de ea nu poate starui nici o virtute dintre Parinti au numit-o liniste a inimii", altii luarc
si

I J

altii

paza a inimii", unii trezvie"

impotrivire in cuvint"

(fa\.1

de vrajmasul), altii cercetarea gindurilor si paza mintii". Dar toti indeobsteskm lucrat pamintul inimii lor si prin aceasta au ajuns sa se hraneasca cu mana
1

au scris dumnezeiestii nostri Parinti in scrierile lor despre paza inimii, e cunoscut celor ce le cefceteaza pe acestea cu osirdie. Inainte de toate insa trebuie sa-ti cistigi trei lucruri si asa sa pornesti spre tinta cautata: lipsa de griji in privinta lucrurilor neindreptatite si indreptatite, adica moartea fata de toate; constiinta curata, pazindu-te neosindit de constiinta proprie; si neimpatimirea, neiasindu-te atras de
nimic din
ceea
ce-i al

veacului acesta, sau al trupului.

intr-o chilie linistita
si

N-au

fntiparit
la

lucreaza de
2
3

adfnc in inima lor piacerea rugaciunii sine, fara oboseala.

si

obisnuinta

ei.

Numai

atunci ea

%e

Apoi sezind
ce-ti

intr-un colt retras, ia aminte sa faci

Gfrliciul, sau prapastia inimii" (farynx) este adincul

sau abisul fara fund al inimii.

spun: inchide usa

si ridica-ti

mintea de

la tot

ce e desart sau

aceasta e permanenta, se evil! toate pacatele si omul face pumai binele de toate felurile, adica se deprinde cu toate felurite de bine si acestea stnt virtutile. In fond acest al treilea fel al luarii aminte si al rugaciunii consi

Luarea aminte e o trezvie a omului

la

sine fnsusi.

Daca

vremelnic.

Apoi intoarce-ti partea de jos a obrazului

iei

tau, sau

barba

ta spre

pieptul tau, ca sa

aminte, cu mintea ta

si

cu ochii

tai sensibili la tine

si

Dumnezeu si in staruirea in ele. E intilnirea cu Dumnezeu prin constiinta de sine, iar aceasta fntflnire e dialog cu Dumnezeu In rugaciune, dialog ce se petrece in acest abis (girliciul) nesftrsit al sinei, sau al inimii. Numai in indefinit nostru descoperit si trait fn mod constient ne fntflnim fn mod constient cu infinim dumnezeiesc, traim constiinta prezen|ei Lui. Numai in abisul subiectuluinostru, trait consti< in
in cautarea sinei proprii
si

intilnirii prin

ea cu

insuti. Si tine putin si respirarea ta, ca sa

tii si

mintea
1
.

este inima ta

si

acolo sa

fie in

intregime si mintea ta

unde La inceput vei afla un

sa afli locul

intunericsi o grosime de nestrabatut.

l

Dar staruind si facind acest

lucru ziua

cu abisul Subiectului dumnezeiesc, sau cu trairea constienta a Lui, fntr-oacm responsabilitate. Propriu-zis abisul subiectului nostru se actualizeaza fn tntilnirea cu abi.siij Subiectului dumnezeiesc, care ne cheama la raspundere, sau la constiinta de noi inline. )m abisul nostru, sau constiinta de noi insine se poate sj tnchide prin faptul ca mintea se strtngi*

ne pulem

intflni

versiunea neogreaca a acestui pasagiu. Pasagiul din textul paleogrec, care nu Aceasta e credem ca a fost normativ, ci a fost poate inventia rauvoitoare a vreunui adversar al isihasmului Apoi (vezi Introducerea /a Nichifor din singurtitate, vol.VII In Filoc. rom.) suna astfel: mintea spre sprijineste-ti barba ta de pieptul tau si misca ochiul tau sensibil tmpreuna cu mijlocul pTmecelui sau spre buric. Comprima si inspira^ia aerului prin nari, ca sa nu respiri
toate cerceteaza cu gindul tnauntru maruniaielor tale locul inimii, unde sint salasluite usor si din ea. puter'ile sufletului". Aceasta recomandare n-a putut fi urmatil, data fiind contrazicerea Caci cum ar pulea fi cautat locul inimii cu o minte fndreptata spre buric? l^ogica e numai

dupa forma
nesftrsit.

lucrurilor marginite. Caci atunci dispare

constiinta prezentei

lui Dumnezeu

Mintea noastra are tendinta de a se intinde spre nesfirsitul, ca sa se odihneasca ?n | Dar iese din finit propriu-zis in inima care se umple de constiinta prezentei lui Dumne/Autorul Metodei cere sa nu se ramina la lucrarea virtutilor, fara vederea infinitulm dumnezeiesc, sau fara constiinta prezentei lui, ci sa se vada acest infinit i apoi virtutile \ veni de la sine, din alipirea la Dumnezeu. Atunci virtutile nu mai sint agonisite cu greut.n* || nu se mai pierd cu usurinta, ci se nasc cu usurinta si devin statornice, caci sint iradieri ale ac< 'M constiinte a fntilnirii cu infinitul lui Dumnezeu, devenita iubire a noastra. Fara ea, care v fond esen^a luarii aminte, nu se pot deprinde virtujile. Imprastierile aduc si greselile.
!

versiunea neogreaca. Poate acwista

baza un text paleogrec care nu s-a pastrat fn multe neogrec exemplare, fiind compromis [)rin amrmuntul cu buricul din allele, fn orice ea/ textul oarecum explical iv al text ului paleogrec. AceM.i e explicat de cei ce au praciicat e intreg un text
;

.ivut la

aceasta Metodd.

De

aceea avem

tot

dreptul

sft

credem cA a?a

a fost fn^elcasa
si

si

practieata

Metoda

fn privinta locului spic

cue

trebuie sa se concentrc/c privirea

mintea celui ce

practica aceasta rugaciunc.

156

157

minune, o bucurie nesfirsita. Caci indata ce afla mintea locul inimii, vede ceea ce nu crede. Vede vazduhul ce se afla in mijlocul inimii si se vede pe sine in intregime luminoasa si plina de puterea de deosebire. Si de aici inainte, indata ce mijeste un gind, inca inainte de a se aicatui si de a lua chip il izgoneste cu chemarea lui Iisus Hristos si-1 face
sa se mistuie
1
.

si

noaptea, vei

afla, o,

staruinta in rugaciune. Ea este a celor inaintati. Iar duhovnicesc, este si se deosebestede cintare ca barbatul desavirsit de tinarul rugaciunea

baietanul, ca trepte deosebite pe scara pe care pasim.

De acum

minia cea dupa fire si ii mintea (inteligibili-spirituali). Celelalte le vei invkta, cu ajutorul lui Dumnezeu, prin pazirea mintii, tinind pe Iisus in inima. Cari sezi, zice, in chilia ta si aceasta te va invata pe tine toate.
Pentru ce primul si al doilea desfivtrsi pe cdlugdri?

mintea, in ciuda ei pe draci, ridica impotriva lor loveste, izgonind pe acesti vrajmasi cunoscuti cu

La acestea se adauga a patra treapta

niceasca.

si

schimbare de virsta duhov-

Ea

este a batrinului

si

celui albit la par si consta in atintirea

care este proprie celor desavirsiti. Aici calea s-a ipravit neabatuta a privirii,
si

scara a luat

sfirsit.

Deci

acestea fiind astfel orinduite si hotarite

si

de Duhul, nu e cu putinta

Intrebare:
a
s

fel

de luare aminte nu pot

copilului sa se faca barbat

incepind de

la

prima

sa urce la starea batrinului albit altfcl decit treapta, precum am zis, ca pasind bine prin cele patru

p u n s: Pentru dk nu le intrebuintam dupa ordinea lor. loan Scararul le aseamana pe acestea cu o scara, zicind: Unii micsoreaza
patimile;
altii

trepte sa se inalte la desavirsire.

cinta

si

petrec cea mai mare parte in aceasta;

altii iarasi

staruiesc in rugaciunea mintii; si in sfirsit, altii isi atintesc privirea in adinc. Dupa chipul starii, zice, trebuie facut lucrul" 2 Deci cei ce vor sa paseasca pe scara, nu calca de sus in jos, ci de jos in sus si intii pun piciorul pe prima
.

lumina pentru eel ce vrea sa se renasca micsorarea patimilor sau pazirea inimii. Caci altfel este duhovniceste este se micsoreze patimile. In al doilea rind vine staruirea in cu neputinta sa Caci
Iar inceputui inaintarii spre

Astfel

Asa se poate ridica cineva de la pamint si inaita la cer. Daca vrem deci sa ajungem la barbatul desavirsit al plinatatii luiHristos, sa incepem sa urcam scara de la hrana virstelor copiiaresti, ca pasind treptat sa ajungem si la masurile
si

treapta, apoi pe cea de

dupa ea

asa mai departe pe toate.

izgoneste prin loviturile trezviei gindurile ce sufla la suprafata intarita daruieste luarii aminte si rugaciunii celei de a doua. In inimii. Si iarasise se deziahtWe intarirea duhurilor si sufiarile patimilor tulaceastaVreme
" buraadinculfarafund v ..iSat) al inimii. Dar prin chemarea Domnului v ^ mvtWB mistuie si setopesc de acolo ca ceara. Insa ele tot nu se linistesc, Hristos se acolo,aprind prin simturi suprafata mintii. De aici mintea le ci, scoase de repede si indata simte pacea Dar sa scape cu totul si sa nu mai scoate
'

Iisus

"""

barbatului

si

batrinilor.

Deci cea

dintii virsta a vietii caiugkresti sta in a

.
:

micsora patimile. Acesta este lucrul incepatorilor3

A doua treapta

si

schimbare de

virsta, care face

pe cineva din baietan,

tinar duhovnicesc, este staruinta in cintare. Caci, dupa potolirea si micsorarea patimilor, cintarea se'face dulce limbii si e luata in seama de Dumnezeu, dat fiind ca nu e cu putinta a cinta Domnului in pamint strain
(Ps. 136, 5), adica intr-o

este cu neputinta. Caci acest lucru e propriu numai celui trebuiasca sa lupte, barbatul desavirsit, care s-a retras cu totul din lume si staruie ce a ajuns la

neincetat in paza

inimii.

De la

acestea eel ce

intelepciunea parului alb, sau

desavirsiti.

la

aminte se inaita treptat la treapta vederii, lucru care e propriu celor

ia

inima patimasa.

A
-

t rcia

treapta

si

schimbare de virsta, care face dintr-un tinar un barbat

Deci

eel ce implineste acestea la

vreme

potrivita

si

cu buna rinduiaia,
in cintare si sa se

de un vazduh" cunoscut cu mintea (inteligibil), sau spiritual. E deschiderea inimii in largul infinita|ii dumnezeiesti. In aceasta deschidere tn largul infinita|ii dumnezeiesti, sau a constiintei de prezenta lui Dumnezeu, totul devine luminos pentru minte. Toate gindurile vremelnice tsi pierd importanta lor chemat netncetat e suveran fn acest vazduh** 2 P. G. 88, 1105
referitoare
la lucrurile
si

E vorba

poate, dupa alungarea patimilor din inima, sa staruie

!

si

puterea de atracjie. Hristos

straine dc El Mintea fncalzita de dorul lui Dumnezeu, nu mai acorda atonic gmdurilor aceste mai tngusteaza prin placerea pentru lucrurile marginitc la care se relera Inima nu se dragostea lui Dumnezeu eel nesfirsit si ti cfnta cu foe. Dar inca n-a ginduri, ci se fncalzeste de Lui. Patima vederea lui Dumnezeu eel infinit, la lmisua (onstiin^ei prczentei ajuns la

Deci nu trebuie sa se tnceapa rugaciunea netncetata a lui Iisus tnainte de lucrarea cura|irii depatimi.
i

margineste vederea tn

ea dumnezeiasca. Ele mai tncearca patimile care acopera abisul inimii tn care se vede ncsftrsirea mintea. Dar nu mai pot ulbura adincul ei, ci numai suprafata ei si pentru prin simturi sa tulbure prin umanitatea lui Iisus se timp. Dar chemarea numelui lui Iisus largeste vederea. Caci scurt

adtneimea fara

sfirsit

a Lui. (Yildura ctntarii poate dezlantui

si

158

poate privi Tn infinitatea dumnezcirii Lui.

159

IIP

sim ^ ui1 * d e si de gindurile xrezifj tuiburarea de la supraf^ta caute cu ochiul mintii; de asemenea poate^ tr^sc si cu eel al mintii oi

apere

rin

la cer si sa feca

rugatiune curata intru

cite putin, din

t In
vrajmasilor ce Intind curse
ffe

pridna

vazduh. ALay
la

C3ci numai aceasta se J, supraveghere. Fiindca de

ramurile" (Rom. 11, 16) cer si vrea s3-si inchuipuie
si

J*

noi ca sa >_

fi

L
*

^cina sfinta, dupg A

duL Dar
,ucru

e inima noastra curatita pfin

DIN VIATA CUVIOSULUI PARINTELUI NOSTRU MAXIM CAVSOCALIVITUL

tg*
'

is

de modul in care am # ec Urata a doua C3ci cita vreme inima este t, ?' Prta luare aminte nu poate idi Case nu u inainta. Fiindca, precum la JL P lem intii acoperisul, apoi V"? if
afara
'

8 lnd e e u mintea (inteligibile) in g,inde? te mai degra ba idoli decit adev^r.

fntilnindu-se Sfintul Grigorie Sinaitul cu Sfintul

^ ^isindica "

p0stol> e vadit
ochiul
si

^ vof

f,
i

mintea a

temelia (aceasta e cu
la

neput^'

C1

d potnva in

Maxim

stind

de

urma acoperisul, asa treb*L

si

cu S e
J* ea ain

^e V

lM temelia, apoi z'idirea

si

S1 r i

a^stea. C3ci intii ne p3zm

?' P r,n ac eas la ne micsoram patim punem temelia duhovin em suflarea duhtirilor niceasca a casei. Apoi res^ rele, rascolita prin Q ua ,uare amint e, simturile din afara, prin a j asa scapind repede de razboi, ridicam zidurile pes* 'emelule casei duh Qvnicesti Apoi prin atin . umnezeu sa tirea noastra desavirsita sp( P r m retragerea noastra \tn ^ as J: 1 * .*^ des3lSr?i'h ;casa duhovniceasca in noi), intindem acoperisul

inima

vorba cu eU tntre altele ii spuse si aceasta: Te rog, preacinstite parinte, s5-mi spui: tii rugaciunea mintii?" Iar acela zimbi putin si zise: Nu vreau sa-ti ascund, cinstite parinte, minunea Nascatoarei de Dumnezeu care s-a mcut cu mine. Eu, din tineretea mea, am avut multa credinta in Stapina mea, Nascatoarea de Dumnezeu, si am rugat-o cu lacrimi sa-mi dea harul
rugaciunii mintii. fntr-una din zile mergind la biserica ei, cum aveam obiceiul, o rugam iarasi cu multa si nemasurata caidura a inimii mele. Si
acolo,

'

Hristos Iisus

Domnul

nostr'

tZ V2ruia se
1

cuvlne

^avafin vecii vecilor. Amin.

.

-<
J-

J
r

r
-

cum sarutam cu dor sfinta ei icoana, indata am simtit in pieptul meu inima mea o caidura si o flacara ce venea din sfinta icoana, care nu ma si in ardea, ci rna racorea si indulcea si aducea in sufletul meu o mare strapungere a inimii. De atunci, parinte, a inceput inima mea sa zica
inauntru
rugaciunea si mintea mea sa se indulceasca de pomenirea iui Iisus al meu si a Nascatoarei de Dumnezeu si sa fie totdeauna cu pomenirea lor.Si, din acel timp, n-a mai lipsit rugaciunea din inima mea.
ei

J:

Iarta-ma

u
.

Iar Sfintul Grigorie

ii

zise:

Spune-mi,

sfinte, ai incercat

vrcodata in

vreme ce ziceai rugaciunea Doamne

Iisuse Hristoase .c, vrco prefacere

dumnezeia:sca, vreun extaz, sau vreo iesire, vreun rod al Sfiniului Duh?" i Sfintul Maxim ii raspunse: 0, parinte,' pentru aceea am mcrs in loc pustiu am dorit totdeauna linistea, ca sa ma bucur mai mult dc rodul rugaciunii, si

Dupa ce a
fund
i

ajuns cite pu<in

i

la

jj

fara

al

cauta ?

la

abtf nu tnjelesurile lucrurilor, ca/cu

tn

mimii ? prin ea

realitate, deci la pacat.

Dara

Z^T'** tnceptWCli
al

d^SeL t^* SSSSSf ?

?

care este
* obisnuinja
f*
privirii tn

dragoste covirsitoare de
Sfintul Grigorie
ii

Dumnezeu
Tc

$i

rflpire a mintii la
s.1

adfnc*l

mintea alipind-o
ispitit la

la

cele marginite,

f,|

pacate, adica la alipirea de

'

*"r *"a ultarea |UI Dum he ieu

,
,

cu ctntarea ?' P ate la ramtnerea la ele, ca la singuf* ^ ,<? ir*a nepatimirii, care fngusteaza pn ul * al doilea fel de rugaciune si a f'
j

^"P6 ?

Domnul". Iar

zise:

rog, parinte,

mi spui:

lc ai

pe

acestea de care grSiesti?" Sfintul Maxim zimbi ianlsi ^i-i zise: Da-mi sa mininc si mu-mi cerceta amagirea". Atunci Sfintul Grigorie fi zise: 0, de
l

Din Viata

Sf.

Maxim

Cavsocalivitul, scrisfl dc

Tcofan

$i

publicatS de

J.

Halkin,

fn:

torn. LIV, 1906, p. 25-112. MAnalecata Bollandiana",

161

^w

rog sa-mi spui: In vremea in care e rSpita mintea ta la Dumnezeu, ce vezi cu ochii intelegerii 1 ? Si, oare, poate mintea atunci sS-si inalte, impreuna cu inima, si rugaciunea? 44
ta, sfinte!

as avea

si

eu aceasta amagire a

Dar

te

le

Iar Sfintul

Maxim

ii

raspunse:

Nu

poate, pentru ca atunci cind vine harul

mintea omului acestea, gindeste-te vede Ceara

la

ceea ce vreau

sa-ti spun.

Sfintului

atunci

Duh in om, prin mijlocirea rugaciunii, inceteaza rugaciunea. Caci mintea este luata in stapinire intreaga de harul Sfintului Duh si nu

mai poate sa puna in lucrare puterile ei, ci ramine in nelucrare si se supune numai Sfintului Duh si unde voieste Duhul Sfint, acolo o duce, fie in vazduhul nematerial al luminii dumnezeiesti 2 fie la alta vedere de negrait,
,

sau adeseori

o graire dumnezeiasca. Scurt vorbind, precum voieste Mingiietorul, sau Duhul Sfint, asa mingiie pe robii Sai. Precum ii trebuie fiecaruia, asa ii da si harul Sau. Ceea ce zic, poate s-o vada cineva limpede la prooroci si la apostoli care
la
si ii

s-au invrednicit sa vada atitea vederi, macar ca oamenii Videau de ei

socoteau

rataciti si beti

(Fapte 2, 13); Proorocul Isaia L-a vazut pe

si

Domnul

pe serafimi in jurul Lui (Is. 6, 2). Protomartirul Stefan a vazut cerurile deschise si pe Iisus Hristos la dreapta Tataiui si celelalte (Fapte 7, 56).
inalt si ridicat

pe tron

In acelasi fel

si

acum
nu

robii lui Hristos se invrednicese sa

le cred, nici

vederi, pe care unii

nu le primescitni nici adevarate, ci le socotesc amagiri si pe ceice le, vadamagiti Eu ma minunez si nu pricep, cum s-au impjetrit oamenii acestia si au orbit cu sufletul, incit nu cred ceea ce a faga^uit nemincinosml Diimnezeu, prin proorocul Ioel, ca leva da celor credinciosi, acolo unde zicc: Voi vSrsa
peste robii si peste roabele Mele>> (Ioel 3, 1-2). Este vorba de harul pe care l-a dat Domnul nostru si il da si acum si il va da pina la sfirsitul lumii, dupa fagaduinta Sa, tuturor slugilor credincioase ale Sale. Iar cind vine harul acesta al
si

vada felurite un fel ca sint

H
_-

din harul

Meu

pcste ficcare credincios

i\

Duhului Sfint pcste

L

fiecare,

niM
si

arata lucrurile obisnuite, nici cele ale

lumii eunoscute cu simturile,

ci ii

arata pe acelea pe care nu le-a vazut

niciodata de

la sine, nici

nu

le-a inchipuit. Atunci,

mintea aceluiom
care,

Duhul Sfint taine inalte si ascunse, pe nezeiescul Pavel, nu poate sale vada ochiul trupesc de om nu le poate nascoci de la sine ( 1 Cor.
la
;

invata de

dupa dum,iiiciminte

E
in
*

imbinarea obisnuita
si

gindirii rasaritene tntre contactul

ei,

duhovnicesc
ei.

Dumnezeu

tntre fn|elegerea

tntre iluminarea

de un sens al

ambianta unei

tntclegeri total duhovntcesti, care fnsa

si

prezenta tn^elegatoare

fn|eleasa,

nu e jiumai s mai presus de tn|elegere a lui Dumnezeu.

r

162

Treimi si la n oianul nestrabatut al fiintei dumnezeiesti si celelalte. Atunci mintea omulu* n a rca e rapita de acea lumina si luminata de lumina cunostintei dumnezeiesti Inima i se face senina si blinda si da la iveaia roadele Sfintului Duh: b^cur'ia pacea, Indelunga rabdare, bunatatea, compatimirea, iubirea, smeiw a sj celelalte. Sufletul lui primeste o bucurie de negrait". Auzind acestea Sfintul Grigorie Sinaitul a ramas uimit si se de cele ce-i spunea dumnezeiescul Maxim si nu-1 mai numea om, ci

grija

de

toate; 3)

cu privire

la necuprinsul Sfintei

min^

pamintesc

w, mger

.devarate

si

cercsti si, de aceea,

si la

pentru ca toatl atcn . ia uita cele pamintesti,

arh

Domnului, trimis de Dumnezeu, care voieste mintuirea tuturor oamenilor; si dupa ce-1 mustra mult ca s-a
i

chilia lui singur,

se arata Inainte ingerul

lui

este la rugaciune

Dumnezeu^

sfadit

cu Sfintul Grigorie si i s-a impotrivit in lucruri vadite, de care atfnrt mintuirea crestinilor, fi porunci din partea lui Dumnezeu sa ia aminte bine

IwSZZXEmS*
pusm^re
wa acl
.

Constantin

in viitor si sa se pazeasca sa

nu mai spuna ceva potrivnic unui astfel de lucru

prea folositor sufletului, pentru ca se impotriveste voii lui Dumnezeu; nici cu mintea sa nu mai voiasca sa primeasca vreun gind potrivnic, sau sa cugetc

de cum i-a spus dumnezeiescul Grigorie. Atunci, acel prea simplu batrin Iov merse indata la Sfintul si cazu la picioarele lui, cerind iertarc
altfel

pentru lmpotnvirea
Vedeti,
'

lui si-i

dezvalui toate cite

le-a

spus ingerul Domnului.

"
i

sint datori toti crestinii indeobste, de la mic la ........ ? > -~s--> re. S3 Sr>nn3 totdeauna niiT3Hiin/>i mint,-!Diumno Iisuse Hristoase, mare, sa spuna tntri^mina rugaciunea mintii: Doamne lkn Ur.Vt n n
fratii
'

mei,

cum

-n *

'_

miHimcte.m^^^^ miluieste-ma" si saseobisnuiasca totdeauna sao spuna si mintea si inima lor? Ginditi-ya cit II multumim pe Dumnezeu prin aceasta si cit folos vine

dm aceasta, daca
Dar ce zic

a trimis, din

cer ca sa ne descopcre, ca sa

marea Lui iubre de oameni, si un inger din nu mai avem nici o indoiaia despre aceasta.
si griji

si
*_&

mircnii? Noi sintem prinsi in atitea treburi cum e cu nutinia sa ne moam neincetat^V urn putinta rugam n^Jn^, a ,7

ale lumii

Eu leraspund ca Dumnezeu nutie-aporuocit nici un lucru cu neputinta

de implinit, ci ne-a poruncit numai acelea p^e care putem sa le facem. Dc aceea si aceasta este cu putinta sa o implin^asca fiecare: sa caute cu

.-
i!

caci

neputinta tuturor mirenilor indeobste si nu implincsc in lume. Dintre acestia poate fi dat ca pilda si acel minunai Consian.in , a , a . 55fr,i,- Grigorie. Acesta, m *r ca era t , A a macar Constantin, tatai Sfintului in palatul

;; S-ar afla atitia si atitia care o

-,-,_,

ebat pe slujitorii sai daca au rum aTnt uitat din pricina grabei s, Aceia spusera ca au nim.c, ci mergmd , nam ecu intristat putin, dar n-a spus B inecuvintatul s-a a mintii a rugat pe are si cu rugaciunca tacuta n C " ' ' a virtt mina sa , Si, putin dupa accca |f main, m-iuw ceva de mincare. , btapinui Slaplnul arii, sa-i dea ,_wu ~~ dumnezeu L>Um f m r.3rQ< nft rohli TSUI SCOaSe ntecucaresiavestiHristoaseImparateperobiiTai!)scoase minnna j e f io,minuiwuui a i aruneindu-1 care aruncindu-1 in mare, pe mare tinind un peste foarte ^'"^"din Domnul grija de no. 51 de avut sluj ; tori ior sai, zise: Iata a Jn fata ' Vedeti, fratii mei, cu cc lcl mincare". |? si ,. a trim is ceva dc bul $ au sint totdeauna cu El si Hristos pe robii S3i, care slavcste i isus nume? si prea dulccle Lui heama lotdc auna prea sfintul st el in Constantinopo acela Evdochim, nu era si a r drcntul si sfintul intilnea cu imparatul s. treburile imparatesti? Nu se n natal si ocupat cu P toate acestea avea atitea griji * ocupatii? Cu u dt g^alatului in miHtii nedespanita de mintea rugaciunea macarca trei on fenulul, in Vxata lui). De aceea, de SJmcon Mctafrastul, o viata ingcreasca m mai ccle i umC sti, traia cu adevarat in

oe\oti dregatorii sa faca s. mmum. Cau Dumnezeu, si a fost invrednicit a iubii si de Viata Sfintulu. Gngorre (zice Prea Sfintul Filotei in t du se odata ma. sus de Galata la cu toata familia ca sa mearga ului lui) intr-o corabie si binecuvmtare pe linistea acolo, pentru rugaciune se n de mincare ca sa due. 1m luat ceva

^P-tie^ccum

*~**

,1

T
[

^
n

'

utdSna
fla |n
,

fc^"g

umc si

^,w,
si

_,

nrC susdelume si s-a P "

de rasplata Dumnezeu invrednicit saiade la Datatorul

dumnezeiesc.
.

imparatesc
_ _
^k

si

era numit tatai

invatatorul imparatului

Andronic
,

ocupa in fiecare zi cu treburile imparatesti, pe linga cele ale casei sale, .-_--,. , caa era f foarte bogat si avea multe averi si multi slujitori si copii si femcic

r.

de nedespartit de Dumnezeu. si atit de predat rugaciuni. netmCfl'Ate, ^ mintii, HI Ha mult** rri i*t*-o *^il/ r^ 1^ v/nrhicA ?mrrn.,A .. neincetate a mintii ca de multe ori uita cele ce le vorbise impreuna cu
imparatul si cu dregatorii din palat privitor la treburile imparatiei si intreba w 1 y larflsi o data si de doua ori despre treburile acestea. De aceea, ceilalM

totusi era atit

'

11-

Jugaciunii. lUCrUl 3CCSlaVlSC

lume si s-au aftat nJ,^jr multi si nenumarati au fost in Si aUi ne spune .mo. .1 )i. i mtntuitoare a mintii, precum daruiti rugadunii cu dumnezeics< :ul OUTI d< md crcslini va rog si eu Imprcuna fn nesocoii.i aceasta daioric a 'ca sufletului vostru, sa nu mtntuir ftl rvui, .... .. .*, vrhiil nr til OIllCll Si 4l-lt.il v-am vorbu, pc ci Ppilda celor de care Urmati

^
"

'

drcgatori, care
.

*?

suparau ?i il osindeau ca uita asa ck repedesisuparapeimparatuI,intrcbindu-ladouaoara.Darimparatul, ca.

stiau pricina, se
,

nu

|K.
I

Domnul... nosiiu Iisus lustos, . Dumnezeu, ca insusi numelc A oUiitoru lui ne ' grcutat.le m .. vicmea, dnd incetat de noi, ne va usura toate t ne c e prin cercarc ca acesi vom indulci cu cl, vom cunoajte ob isnui si ne
I

liaiw

111

vu

ia inv^w^v**., **.

tt

Constantin
lucru
sint vremelnice

nu e cu neputinta,

nici greu, ci

cu pui.n\a

si us.r.

Constantin

167

166

'

Deaceea
iunea, ne-a

nezeu 4
indemnat sa

SC

In cupe de aur ca P^treaza

sa fie tamtiat

cu ea Domr, ul> prccum

Watorul zice Io> Ki 1 1

de batf
pline

fn Apocal.psa: Si douaz^j de Dumnezeu '_... ,;.~. MiPh.lui. avtnd fiecare aiaute si

iw dc aur
>)

pa(ru

voit el sa sfatuiasca niciodata vreun lucru greu si cu neputinta, pe care nu 1-am fi putut implini, caci atunci ne-am fi aratat ca neascultatori si caicatori

urmare vrednici de osinda. Ci scopul Apostolului, care a zis sa ne rugam neincetat, a lost ca sa ne rugam cu mintea noastra, ceea ce este cu putinta sa facem totdeauna. Cad si cind facem un lucru dc mina si cind ne plimbam si cind sedem si cind mincam si cind bem, totdeauna putem sa ne rugam cu mintea noastra si sa facem rugaciunea
^

ai poruncii lui si drept

^aciV

[S<^ >' !>*

Dumnezeu si adevarata. Cu trupul putem sa lucram si cu sufletul sa ne rugam. Omul din afara poate sa implineasca orice slujba
mintii bine piacuta lui

cu trupul

si

omul dinauntru poate

de

sa fie daruit slujirii lui

Dumnezeu

si sa

nu

lipseasca niciodata

la lucrul eel

duhovnicesc al rugaciunii cu mintea.

Iisus in Sfinta Evanghelie, zicind:
si

Caci asa ne porunceste Dumnezeu-Omul

Iar tu cind te rogi, intra in camara ta

inchizind usa

ta,

roaga-te Tataiui

tau intru ascuns" (Matei

6, 4).

Camara

> '%tm&m
!"
nu

U, omului care lumineaza totdeauna o lumina a mintii este este q veriga care e lui Dumnezeu. Ea inima'lui cu iiacarile iubirii P si omul. O, har ne^ cmanat a , impreunati pe Dumnezeu si ne totdeauna in >nvorb^ cu Dumminta! Ea face pe om sa fie 8 !" minunata si deosebita! Sa fu deodata cu lucrare cu adevarat Dumnezeu in chip intelegatoy. Ingerii nu sa te afli cu oame> lui Dumnezeu doxolog H ndn cetata. Serial, ci cu mintea lor aduc inchinata toata fnntaJor e ^te lucrarea lor. Ei ii este Ace" ta si inchizi usa sau c %a mintca ta n^i tu frate, cind intri in camara inima ta si simtunle tale *int tntaritc in co'lo pina colo, ci intra nu sa^

|U%

S
Sf
n

C5

3*

sufletului este trupul. Usile fiintei

noastre sint cele cinci simturi. Sufletul intra in camara lui, cind mintea nu umbia de colo pina colo in lucrurile lumii, ci staruieste in inima noastra. Si
simturile noastre le inchidem
si

rLnV

acesteia, si pe linga ac^ asla te rogi pironite de lucrurile lumii cu sfintn ingen; si 1\ ta , tau> xc mintea ta, te faci asemenea care o aduci in ascunsul imntfi lale> tc va r^ciunea ta tainica, pe aratare. Si ce bun S mare i mai (harisme) intru q

ma

ramin asigurate, cind nu

si

le

lasam sa

se

ui e
2SS
4' ritin

u mari daruri
sa
afli

alipeasca de lucrurile supuse lor

aratate.tn felul acesta mintea raminc libera de orice impatimire lumeasca si se imeste prin rugaciunea ascunsa a mintii cu Dumnezeu Tatai nostru. Si atunci zice: Tatai tau eel ce vede intru
ascuns,
aratare" (Matei 6, 6). Dumnezeu, cunoscatorul celor ascunse, vede rugaciunea mintii tale si raspiateste cu daruri aratate si mari. Pentru ca aceasta este rugaciunea
iti

de a fi in convorbire neincetafc cu El? can m n ^u in chip intelegator si vreun om fericit nici aid, n* In ce,,,,,. fie vreodak

P<*ti

decit acesta, de a te

afla,

cum am

spus,

to prcu na cu

ESS
'

rWl aceea, frate, oricine ai

>

fi,

cind

iei in

va da

tie la

SS *

adevarata

si

desavirsita

si

ea umple sufletul de harul dumnezeiesc

si

dc

SSt^l jS

cad
intiparesti

*m
=
,"

folosul ei in sufletul t3u, vei cerca Dumnezeu, cu un Doamne miltote", pcu.ru o rugaciune catre ostenit cu aceasta carte si ^ hccluia carc suflet al aceluia care s-a acestia au mare nevo.c dc- ^,,, ( um , :i la tU sa o tipareasca. Caci ^t ca sufletul lor s. tu peniru ,, 3u ,: iC) lic! pentru

miimle tale car,Ca accasla ,|, te rog cu caidura, aminU

^j
.

mila dumnezeiasca
'^

mai mult
si

in inima ta, cu atit

Asa o umple mai mult de harul dumA

T

**

nezeiesc. Fericiti

norocosi sint cei ce se obisnuiesc cu acest lucru ceresc,

~*

r
*

*s

-^

caci cu el biruiesc orice ispita de la dracii cei rai,

precum

si

David a

biruit
1 sens de Nicodim ArJ.-'.ui 1 acest cuvtntl^ede ca e !ie & ^ Corintului 3 tntocmit eolceva Filocalici !... r

pe ingimfatul Goliat (1 Imp. 17, 51). Cu ea sting poftele fara rinduiaia ale trupului, precum si cei trei tineri au stins vapaia cuptorului (Dan. 7, 25-26).

Uac^
al

1> af^Jl^
l

<

.<-,

fmpic

iy
t

M itropolital
sine

K,.<

.unn.

mu, u|u | pentni

^vtni

Cu aceasta lucrare a rugaciunii mintii imblinzesc patimile, precum si Daniel a imblinzit leii saibatici (Dan. 6, 18 urm.). Cu ea coboara roua Sflntului Duh in inima lor, precum a coborit Hie ploaia in Carmel (3 Imp. 18, 45).
Aceasta rugaciune a mintii este cea care urea pina
la tronul lui

Mavrocordat, unul din membrii

tiparirii

fli^^ Slfft
Cl

primei

Fr- ~
1

* de

are a

^ Tnchciere

prima parte, de
ucenicul

Jl

Via/
Sfin

Dum-

Sf."

SIS

P.l.m,.

...r

k-J.

,1

.*

"*

Wopole,

te'

168

CUPRINS
'

'

'

sau sihastrii si rugdciunea ortodoxiei romanesti

Isihastii

......

lux Iisus in traditia

.

5
*

'<

Cuvmt
!

V
.

fnainte sau calaiiza v. M facuta din sfintele scrieri de Preacuviosul schimonah Vasile de la Poiana Maruluidin Tara

Romaneasca
Din

^ *-

28 39

statu rile staretului

i

Gheorghe de

la

Cernica

li'MPJ r*
."

*A

-3'rpictrl sfintei
""',.

rugachmi cea armi mintea, precum

s-a primit

de

la
.

Parinteie losif

'-

41

VI
.

Rlnduiala cea buna a

vietii

de sine
L
I

.
"'
-

.43
. .

Calist
~

si

Ignatie Xanthopol
vV-'f * P

I
' .

49
4V

Introd
.
* *

**r

r-

_.

Cele 100 decapete ale

lui Calist si ignatie

'

Xanthopol

>

-a -

Calist
i

Angelicude.
*

\
-

V \*

^ J

Introducere
' *

Mil

Mestesugul
'-.

linistirii

v
-

"

.r-

Calist Catafygiotul
-

.1-

v
>

Introducere
*

Despre unirea dumiuvriancl

$1

vin\n

ivA

Simeon Noul Teolog: Metoda

sfintei

rugaciuni

atenf iuni

152
161

Din Via$a Cuviosului Parintelui nostra Maxim Cavsocalivitul

de n\inuni.

Din viata Sfintului Grigorie, arhiepiscopul Salonicului, Facatorul

........

165

.1

"

3**fc

mBLIOTECA JVDEfEANA
-"Vu,
r
.

CEKNA"
'

TTJ1

2
.

In v.

m>i4wl*s**M%o

Bun de

tipar:

septembrie 1992

Aparut 1992
Culegere
si

paginare computcri/aic

c^m

TIP0GRAF1A

ROMANIA AZl

S.A.

'V,

>

ISBN 973-95696-4-1

LEI 300