Ionita Claudiu 20.06.

2020
Grupa H112
Facultatea de Istorie
Anul I
Semestrul II

Rezumat Studiu – Nicolae Iorga

In cele ce urmeaza, voi prezenta in trei pagini, un rezumat dintr-un studiu al lui Nicolae
Iorga. Prin urmare, vedem spunandu-se ca in luna aprilie din anul 1634, Moise Movila, era
domn, pentru doua oara. Apoi, Moldova era zdruncinata de luptele dintre turci si poloni, care
aveau loc, chiar pe teritoriul ei, iar locuitorii erau maziliti de sultan. Pe urma, vedem ca la
tron vine un domn, care era sa faca un alt tip de politica, decat cea de a fi vasal polonilor, care
erau considerati ca fiind niste ocrotitori. Noua politica, inseamna ca acest nou domn avea sa
devina vasal al Portii Otomana, plin de stare de ascultare, un conducator credincios fata de
supusii sai, dar, avand evident, religia crestin ortodoxa. In acelas tirnp, este considerat un
tutore ambitios, si un om care avea sa schimbe organizarea Bisericii, dupa modelul
imperialist bizantin. Astfel despre Vasile Lupu, se spune ca era un fiu al unui macedonean, de
la Arvanitochori, langa Tarnova, poate dintr-o familie originara din Tesalia, unde domnul
avea sa inaltate ulterior o manastire.

Dar, el avuse o mama de origine romanca, anume pe Irina, asa cum noi cunoastem
astazi din pomelnicul dat Patriarhiei. Apoi, urmeaza o scurta povestire despre originea
numelui, Lupu. Acest nume era al nasului sau, desigur, care ar putea sa fie insusi Luca
Stroici, numit si Lupu. Tatal lui Vasile Lupu, Nicolae, se afla pe meleagurile noastre in jurul
anului 1600, inca dinainte de Radu Mihnea, pe langa care se perindase, ramanand in Tara
Romaneasca, primind si o anumita functie. Tanarul Lupu, primise o invatura importanta,
cunoscuse limba greaca, alaturi de colegul sau de vornicie din anul 1631, dar el se semna in
romaneste. Se arata intr-o scrisoare, din vremrea batranetii domnului, ca pronunta gresit unele
cuvinte. Cateva exemple ilustrative in acest sens sunt sloboji fata de cuvan corect slobozi,
ceara spre deosebire de tara, sau Cearigrad in loc de Tarigrad, adica Rusia. La inceputul
anului 1626, o marturie din curtile domnesti de la Harlau, ca incepuse sa cumpere mosii.
Cronicarul Miron Costin, pretindea ca Lupu a fost inchis si pus sa munceasca pentru
altcineva, pentru ca, amestecat fiind in conducerea Vistieriei, ar fi fost asadar invinuit si de
sustragere de bani, pentru ca nu preciza numarul real al banilor. Explicatia lui Vasile Lupu, se
afla intr-o scrisoare prin care acesta a visat sa detina cea mai importanta functie in stat din
acel timp, adica de domn al tarii.

De asemenea, el cautat sa dovedeasca otomanilor, ca intotdeauna a lucrat cinstit si ca

a rabdat in vremea domniei lui Alexandru Dias, dar si a lui Stefan Tomsa. El se prezentase la
Poarta in fruntei unei mari solii, de 80 de oameni, unde a stat o anumita perioada de timp,
cautand informatii despre istoria bizantina. A cautat numele unui mare datator de legi, Vasile
Imprumuth. De mentionat este faptul ca arunca un zvon, care se vede intr-o scrisoare din
Bistrita. Mai precis, el spunea ca ar fi fost pretendentul bay-lului venetian, de la
Constantinopol, care se chinuise sa obtina functia de domn al Moldovei in anul 1625, fiind o
ruda a lui Bartolomeu, care fusese adapostit in Tara Romaneasca, in vremea domniei lui
Matei Basarab, fiu al lui Aron Voda, considerat ca fiind ultimul domn legal al tarii, înainte de
implicarea definitive a Portii Otomane, in numirea domnilor de aici. Mai important, in
vremea domniei, Vasile Lupu, a fost un om fidel otomanilor, un ocrotitor al grecilor din
imparatia turceasca, pastrand si stranse legaluri cu Biserica din orasul Constantinopol,
Ionita Claudiu 20.06.2020
Grupa H112
Facultatea de Istorie
Anul I
Semestrul II

Rezumat Studiu – Nicolae Iorga

precum si cu celelalte Patriarhii. In tara, el a sprijinit religia crestin ortodoxa, utilizand si
numeroase elemente de origine bizantina in toate ceremoniile de la Curtea Domneasca.

Prin mealeagurile noastre, a circulat un anume manuscript, care in present se afla in

posesia Bibliotecii Imperiale din Viena, care a si fost copiat de la un anume personaj, numit
Grigore de Pogoniana, in 1632. In acesta, se arata ca Matei si Vasile, au fost importanti
pastratori ai traditiei ortodoxei, cuprinzand sintagma, ,,Nomocanonirii a lui Mateiu et
Vlastaris. Vasile Lupu, gasisera, deci, omul potrivit, caruia putea sa-i incredinteze sarcina
alcatuirii unei importante culegeri de legi, care in mod deosebit, a cuprins numeroase
influente din dreptul roman, dar si bizantin, putandu-se mentiona biografia logofatului
Evstratie. Apoi, ni se arata ca Cartea Româneasa de Inavatura, conform pravilelor
imparatesti, se incheia la data de 4 mai 1646. Cercetarile mai recente, coordinate de domnul
Stefan Longinescu, au urmarit derivarea originii fiecarui element, din care era compusa.
Deci, s-a ajuns la revederea cunoscutelor leges colonariae, redactat in secolul VIII, in era
noastra. Ele erau un regularnent privitor la relatiile agrare, dar si o cuprindere a unor invinuiri
si pedepse, care, conform cercetatorilor, s-a folosit de un original grecesc, traducandus si
prelucrat in anumite parti.

Noua formulare este interesanta pentru cercetatori, deoarece cuprinde trei tendinte
majore. Se observa o inlocuire a dreptului penal, nu cu influente din canoanele bisericesti, ci
din patriarcalismul datinilor, transmise prin intermediul traditiei liderare. In ceea ce priveste
legile taranesti, lucrarea redactata de Eustratie, ea nu a ramas fara de folos pentru legiuitori.
Vedem in studiu, ca tot asa s-a intamplat si cu o compilatie din Tara Romaneasca, ce-i drept,
ceva mai tarzie, din vremea domniei lui Matei Basarab, care cuprinse toata publicatia
moldoveneasca, adaugand-o la traducerea facuta de catre Danil, un invatat al dascalilor greci
din orasul Bucuresti, din textul Nomocanonului, prezentat de Alexie din Rodos, care a fost
contemporan cu loan Comnenul. Nu se considera gresit atribuind acestuia, meritul pentru
alcaluirea culegerii de legi pe care Vasile Lupu a schimbat oranduielile in tara. Ni se mai
spune ca acesta a luat un rol, care nu a mai fost avut de cineva pana in vremea lui, substituind
influenta sa ortodoxa, celei calvine, si catolice, exercitata de francezi.

Aceste cuprinde o intreaga schimbare a Patriarhiei, iar ele erau menite sa acorde
Bisericii, popularitatea pe care o mai pierduse, prin cereri nesfarsite pentru bani, care nu
serveau decat la imbogatirea otomanilor, si patriarhul nu poate face altceva decat sa se
supuna. Domnul a declarat printr-un nou tomos, ca primeste toate cele sase cereri, si totodata
a facut alegerea celor patru sfatuitori, oameni de incredere ai sai. Ei se numeau Ioanichie din
Heraklea, Grigorie de Larisa, Pahomie din Chalkedon si Daniil, mentionat anterior. Ni se
arata in studiu ca ei au fost intariti cu functii de episcopi, patriarha si exarhi ai Sfântului
Sinod. Se cunoaste sigur ca la sfarsitul anului 1642, masurile impuse de Vasile Lupu, nu isi
mai gasesc aplicare, din pricina imprejurarilor vremii.

Vasile Lupu insusi cladise o casa a sa, care era considerata ca fiind una dintre cele mai
frumoase din Constantinopol. In 1642, el isi afirrnase inca si mai puternic drepturile sale,
dupa sinodul inceput in martie, dar care se prelugise pana in decembrie, fiind vorba de
Ionita Claudiu 20.06.2020
Grupa H112
Facultatea de Istorie
Anul I
Semestrul II

Rezumat Studiu – Nicolae Iorga

osandirea solemna a calvinismului. Tot in studiu, vedem ca patriarhul, nu-si pastra decât, asa
cum i-a cerut Vasile insusi, ,,venitul omoforului epitrahirului nostru, precum si al liturghiilor
din Constantinopol si Galata’’. Mitropolitii trebuiau sa-si i-a din nou indatorirea, de a nu
mai veni la Patriarhie. La 27 Iulie 1649, Vasile Lupu face declaratii de supunere sultanului,
dar si catolicismului, asta pentru a avea sprijinul rezidentului german Schmidt Din gloria lui
de ,,imparat’’ ocrotitor al Patriarhiei, al intregii Biserici ortodoxe, nu mai ramasese decât
tristetea amintirilor despre care se va vorbi, in acele secolele care au urmat.