Ionita Claudiu 20.06.

2020
Grupa H112
Facultatea de Istorie
Anul I
Semestrul II

Cat adevar, fictiune si propaganda exista in filmul Mihai Viteazul?

In cele ce urmeaza se va face o analiza asupra temei, prezentandu-se principalele

argument care se vor enunta mai tarziu, luadu-se in vederea mitul nationalist, cat si
influentele din Perioada comunista. Asadar, in incipit, vedem ca și minusuri ale filmului în
raport cu realitatea istorică legătura de prietenie a domnului Mihai Viteazul cu Selim-Pașa
din film, pe care nu o cred prea plauzibilă. De asemenea, nu sunt prezentate expeditiile
muntenilor lui Mihai Viteazul la sud de Dunare, in campania dintre iara aniolor 1596 si1597.
Urmeaza căsătoria lui Mihai Viteazul cu o anume Roxana. Nu sunt prezentate reocuparea
Bucureștiului și Târgoviștei, nici semnarea Tratatului de alianță cu Imperiul Habsburgic de la
Mănăstirea Dealu, intre imparatul austriac si domnul muntean. In timpul campaniei din
Transilvania, iobagii români sunt prezentați ca fiind niște barbari, dar care aveau, în schimb,
ideea unei unității naționale. Interesantă este și scena confruntării cu frații Movilă, atunci
când domnul muntean a înaintat singur spre oastea moldoveană, precum și hora ce a urmat.
Filmul nu prezintă nici subterfugiile politicii Poloniei în spațiul românesc, așa cum o face, de
exemplu, filmul Buzduganul cu trei peceți.

Deși filmul respectă în mare parte realitățile istorice, există însă și multe alte diferențe.
De exemplu, in realitate, fiul domnului, Nicolae Pătrașcu, a primit în timpul domniei tatalui
sau, titlul de asociat la tron și viitor voievod al Țării Românești, in vreme ce, in film, el este
prezentat ca murind în timpul Bătăliei de la Mirăslău, murind abia in anul 1627, ca refugiat in
strainatate, dupa ce pierduse tronul in favoarea lui Simion Movila. Un reputat istoric, bun
cunoscator al istoriei medievale, a aratat și alte. De exemplu, el spune ca filmul îl prezintă pe
Mihai Viteazul ca învingător al Bataliei de la Călugăreni, domnul intrând în luptă fără
armură, în cămașă și cu barda în mână. Istoricul a afirmat că Mihai Viteazul a dominat bătălia
un anumit timp, dar, acesta s-a retras spre munți pentru a astepta ajutor din partea principelui
transilvănean, Sigismund, iar orașele București și Târgoviște au ramas în mâinile otomanilor,
ei incepand organizarea Tarii Romaesti in pasalac. 

O altă criticată este cea adusa unirii celor trei, iar istoricul a afirmat că în perioada
Evului Mediu nu exista un astfel de proiect, si prin urmare, unirea nu a fost facuta urmarind
un scop national, ci pentru a adduce aceste tari pe linia comuna a frontului anti-otoman. O
altă greseala, mascată prin subtilitate propagandistică este reprezintă personalitatea domnului
muntean Țării Românești. Astfel, in filmul regizat de Sergiu Nicolaescu, se prezinta un
Mihai aratat ca un ateu singuratic, si care nu se singhiseste nici în momente de cumpăna să
ceară ajutor providenței. Această subtilitate este inserată pentru a sublinia un mesaj îndreptat
împotriva pasivității lui  Roosevelt și Churchill, care în timpul războiului au lasat România sa
cada in mainile sovieticilor, iar mai  târziu, în timpul Războiului Rece, Occidentul părea
imposibil de atins pentru spațiul românesc.
Ionita Claudiu 20.06.2020
Grupa H112
Facultatea de Istorie
Anul I
Semestrul II

Cat adevar, fictiune si propaganda exista in filmul Mihai Viteazul?

Filmul care a urmat însă, în anul 1977,  Buzduganul cu trei peceți, este dominat de o
scenografie în care de această dată nu lipsesc bisericile și elementul religios, se evidențiaza
componenta sacerdotale dusă la extreme. Probabil una dintre cele mai controversate secvențe
ale filmului este cea a numirii lui Mihai Viteazul ca domn al Țării Românești de către
sultanul Murad al III-lea. Daca celalalt pretendent la tron, Alexandru cel Rău, se va pleca în
fața sultanului, Mihai în poziție verticala, si isi va pleca ușor capul, rămânând drept, în fața
sultanului. In mod paradoxal, secvența este continuată în film, prin alegera lui Mihai la tronul
țării, sultanului fiind impresionat de nonconformismul si curajul sau, pe care îl va numi dom,
în defavoarea lui Alexandru, care va fi ucis. In concluzie, Mihai Viteazul, era considerat un
mare comandant de oşti, deşi a avut si trupe de mercenari.
Este aratat ca un vizionar unificator de ţară, deşi încă nu apăruse conceptul de naţiune
in acele vremuri. Prin aceste mistificări istorice, Mihai Viteazul şi-a atins scopul său educativ,
devenind cea mai mare şi mai profitabilă investiţie în propagandă prin cinema a regimului
comunist, mistificandu-se istoria naţională în scopuri politice, aratandu-se si faptul ca cele
trei tari aveau sa joace un rol hotarator in lupta anti-otomana. Propaganda comunista a
încercat să transmită un anume set de idei cu privire la comportamentul pe care si cetatenii
trebuiau sa-l aiba. Întotdeauna gândindu-se la interesele poporul şi ţării sale, este un om
direct, care preferă să nu se implice în scene de culise. Inteligent, ştie când este trebuie sa se
retraga şi are capacitatea de a judeca oamenii foarte rapid, avand si capacitatea de a intelege
care sunt nevoile tarii sale. Cei din Occident sunt aratati ca fiind decadenţi, petrecandu-si
mult timp în desfrau, la petreceri şi turniruri fara insemnatate pentru natiune.
Interesant este si faptul ca turcii nu sunt portretizaţi într-o măsură negativă. Ei sunt
fireşte aratati ca niste imperialişti, care nu respectă independența Ţărilor Românesti,
exploatand bogatiile acestora exploatează bogăţiile acestora. Celelalte nationalitati, erau
înfăţişate, ca nişte duşmani neînduplecaţi, invidioşi si lacomi, spre deosebire de români, care
sunt aratati ca fiind oamenii bravi, dornici sa-si apere tara, pana la capat. Ideea transmise de
lupta lui Mihai Viteazu nu pare a fi indreptata contra turcilor otomani, ci cu cei din Occident,
care aşteaptă orice oportunitate pentru a-l trăda. Fiin conceput ca un personaj profund
naţionalist, acesta răbufneşte, fata de atitudinea occidentalilor. Scena în care moldovenii îl
aclamă pe Mihai este plina de propaganda, deoarece, ea încearcă să transmită suportul
necondiţionat al unor mase largi de oamenii, pentru un personaj, despre care se spune ca este
dotat cu calităţi impresionante. Un alt critic istoric arata că succesul filmului, se datorează în
principal talentului actorilor.
Acesta mai spune ca in film, Mihai Viteazul este aratat ca un vizionar al unirii tuturor
românilor sub un singur sceptru, facandu-se indirect, subtil aluzie la Ceausesc, care conducea
natiunea in epoca de aur a comunismului romanesc. Personaju principal discută mândru, si
trateaza pe toti cu egalitate, cu aluzie la principiul egalitarismului, atât cu dușmani din
imediata vecinătate, mai important fiind Imperiul Otoman, adică aluzia se face la adresa
U.R.S.S., cât și cu occidentalii cei lacomi si tradatori, ilustrati de personalitatea imparutului
austriac Rudolf, care comploteaza impotriva domnului muntean.
Ionita Claudiu 20.06.2020
Grupa H112
Facultatea de Istorie
Anul I
Semestrul II

Cat adevar, fictiune si propaganda exista in filmul Mihai Viteazul?