MIHAI VITEAZUL

ORIGINEA ȘI FAMILIA

Mihai s-a născut cel mai probabil în anul 1558, în Oraşul de Floci (sau Târgul de
Floci sau Cetatea de Floci), situat la vărsarea Ialomiţei în Dunăre, localitate azi
dispărută. Mama sa s-a numit Tudora. Ea era sora lui Iane Epirotul, care a ajuns ban
al Olteniei şi reprezentantul (capuchehaia) domnului Munteniei la Constantinopol,
fiind o persoană foarte influentă.Identitatea tatălui lui Mihai este disputată. Unii
cercetători consideră că el este fiul legitim al lui Pătraşcu cel Bun, alţii că este fiul
nelegitim al aceluiaşi. Sunt istorici care afirmă că Mihai nu are nici o legătură cu
voievodul Pătraşcu cel Bun.
 ACTIVITATEA PÂNĂ LA DOMNIE

• În tinereţe a fost negustor.

• Cariera de boier a început-o pe lângă unchiul său, Iane. Pe vremea când acesta era
mare ban al Olteniei, Mihai a ajuns ban mic (bănişor) al judeţului Mehedinţi. În
anul 1558 el deţinea deja această funcţie.
• Birurile grele impuse de Alexandru cel Rău au provocat un complot boieresc, fiind
pârât la Poarta Otomană, în vara anului 1593, fără consecinţe pentru el. E posibil
ca Mihai să fi fost implicat şi el în acest complot, însă nu e sigur.
 DOMN AL MUNTENIEI

Mihai a fost numit domn al Munteniei în luna septembrie 1593. În luna octombrie a aceluiaşi an a ajuns
la Bucureşti. Aici îl aşteptau şi creditorii fostului domn, care îşi cereau banii înapoi. Din acest motiv, în
primul an de domnie, supuşii lui Mihai au fost obligaţi să plătească, pe lângă birul obişnuit, şi un număr
mai mare de alte biruri, ceea ce a făcut ca apăsarea fiscală să devină insuportabilă.
Împreună cu boierii mari şi mici, Mihai a decis ridicarea împotriva Porţii Otomane. Momentul era
favorabil, pentru că Papa Clement al VIII-lea cerea cu stăruinţă monarhilor creştini să pornească lupta
împotriva turcilor. Împăratul Rudolf al II-lea, în jurul căruia urmau să se adune forţele creştine
antiotomane, s-a aliat printre alţii cu Sigismund Báthory, principele Transilvaniei, şi cu Aron Vodă,
domnul Moldovei, în anul 1594. Mihai s-a aliat şi el în acelaşi an cu ultimii doi principi. Ca urmare a
alianţei cu Sigismund, două mii de soldaţi ardeleni, conduşi de căpitanul cetăţii Făgăraş, au sosit la
Bucureşti.
 RĂSCOALA ANTIOTOMANĂ

După uciderea creditorilor, Mihai a pornit atacul împotriva cetăţii Giurgiu, care avea
garnizoană otomană, însă aceasta a rezistat atacului. În acelaşi timp, Aron Vodă îi
măcelărea pe turcii de la Iaşi.
• Alte cetăţi turceşti de la Dunăre au fost atacate de Mihai: o luptă a avut loc lângă
Oraşul de Floci, alta la Hârşova (1 ianuarie 1595), una la Silistra (8 ianuarie
1595). În toate aceste confruntări, turcii au fost învinşi.
Mihai a pornit cu oastea sa împotriva armatei turceşti ce se îndrepta spre Rusciuk.
În timp ce observa armata turcă, Mihai a aflat că era în pericol de a fi atacat de tătari
în flanc, dinpre vest. Tătarii au fost bătuţi de Buzeşti de două ori consecutiv, la 14
ianuarie 1595 la Putineiu şi la 16 ianuarie 1595 la Stăneşti, dar au reuşit să facă
joncţiunea cu turcii. Armata turcă e înfrântă la 25 ianuarie, ambele paşale care o
conduceau sunt ucise, iar pretendentul Bogdan abia scapă cu fuga.
• În acelaşi timp, cea de-a doua armată turcească, cea de la Silistra, e distrusă de
banul Mihalcea, iar pretendentul Ştefan Surdul este ori ucis, ori scapă cu fuga. Din
acest moment, el nu mai este menţionat în istorie.Localitatea Turtucaia (Tutrakan,
Bulgaria) este arsă, Babadagul jefuit de moldoveni, iar cetatea turcească a Brăilei
este cucerită de creştini.
BĂTĂLIA DE LA CĂLUGĂRENI
 CONTINUARE

• Bătălia de la Călugăreni a avut loc la 13/23 august 1595. Oastea munteană de

10.000 de oameni, condusă de Mihai Viteazul, întărită cu 6.000 de ardeleni trimiși
de Sigismund Báthory, a încercat să oprească oastea otomană invadatoare condusă
de Sinan Pașa, al cărei obiectiv era transformarea Țării Românești în pașalâc.
Operațiunea lui Mihai nu a reușit, ea fiind urmată de ocuparea Bucureștiului de
către turci și de retragerea tactică a lui Mihai în munți. Ulterior, întărit cu o armată
mai mare, Mihai avea să-i îndepărteze pe otomani, învingându-i decisiv în bătălia
de la Giurgiu, la mijlocul lunii octombrie 1595.
 ANUL 1600

Mihai Viteazul plănuia să atace Moldova încă din anul 1597, din cauza atitudinii ostile faţă de el a
domnului acesteia.

În primăvara anul 1600 oştile lui Mihai au trecut din Transilvania şi Muntenia în Moldova. Trupe
polone, trimise împotriva lui Mihai, au fost înfrânte. Ieremia Movilă, domnul Moldvovei, s-a
retras la Hotin. Cetatea Neamţ şi Suceava s-au predat lui Mihai, iar la Hotin Ieremia a pierdut o
bătălie în favoarea primului.
Printr-o campanie care a durat trei săptămâni, Mihai a cucerit întreaga Moldovă.
CUCERIREA MOLDOVEI
 MOARTEA

Transilvania să fie condusă de o personalitate puternică precum Mihai Viteazul. Mai mult, Basta ar fi dorit pentru
sine puterea, ca reprezentant al împăratului.

La 9/19 august 1601, în dimineaţa în care Mihai se pregătea să plece din tabăra de la Turda spre Făgăraş, un
detaşament de 300 mercenari au fost trimişi să îl aresteze pe Mihai. Acesta s-a opus arestării, moment în care un
mercenar valon l-a împuşcat, un altul l-a înjunghiat în piept, iar alţii l-au lovit cu halebardele, după care i-au tăiat
capul. Corpul lui Mihai Viteazul a rămas dezbrăcat şi aruncat în praful taberei.
După trei zile câţiva sârbi l-au îngropat pe furiş. Comisul Radu Florescu a luat capul şi l-a dus în Muntenia, unde a
fost înmormântat la mănăstirea Dealu. Unde a fost înmormântat trupul lui Mihai Viteazul nu se ştie. Unele izvoare
spun că ar fi fost dus la Alba Iulia şi înmormântat într-o biserică de acolo, dar că biserica a fost distrusă în 1714-
1715.
MANASTIREA DEALU
 CTITORII

Mihai Viteazul a ctitorit mănăstirea cu hramul Sfântul Nicolae din Bucureşti, cunoscută azi sub
numele”Mihai Vodă”.
O altă ctitorie a lui Mihai a fost mănăstirea Clococioc (sau Clocociov) de lângă Slatina, judeţul
Olt, construită în anul 1594.
În timpul stăpânirii sale în Transilvania a ridicat un lăcaş de cult la Alba Iulia (terminat în anul
1597), o biserică la Ocna Sibiului, una la Luşărdea şi una la marginea cetăţii Făgăraş. A reparat
biserica din Şcheii Braşovului şi mănăstirea de la Râmeţ.
BIBLIOGRAFIE

http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Mihai_Viteazul