SEMNIFICAȚIA UNIRII ȚĂRILOR ROMÂNE DIN 1600 ÎN TIMPUL LUI

MIHAI VITEAZUL

De catre Bogdan Bobei

Dumi
*Mihai Viteazul *

Mihai s-a născut cel mai

probabil în anul 1558, în Oraşul
de Floci (sau Târgul de Floci sau
Cetatea de Floci), situat la
vărsarea Ialomiţei în Dunăre,
localitate azi dispărută. Cariera
de boier a început-o pe lângă unchiul său, Iane. Pe
vremea când acesta era mare ban al Olteniei, Mihai a
ajuns ban mic (bănişor) al judeţului Mehedinţi. În
anul 1558 el deţinea deja această funcţie. Între
1592-1593 Mihai a ajuns ban al Olteniei. Mihai a fost
numit domn al Munteniei în luna septembrie 1593.

În luna octombrie a aceluiaşi an a ajuns la

Bucuresti. Aici îl aşteptau şi creditorii fostului domn,
care îşi cereau banii înapoi. Din acest motiv, în
primul an de domnie, supuşii lui Mihai au fost obligaţi
să plătească, pe lângă birul obişnuit, şi un număr mai
mare de alte biruri, ceea ce a făcut ca apăsarea
fiscală să devină insuportabilă.
 La 13 noiembri 1594 Mihai şi-a anunţat creditorii
că îi va plăti, motiv pentru care i-a chemat pe toţi la
vistierie. După ce toţi creditorii au intrat în clădire,
aceasta a fost incendiată, iar creditorii atacaţi cu
tunurile. Cei care au scăpat de tunuri şi de foc au
fost ucişi de soldaţii lui Mihai. Garnizoana turcă, de
2.000 soldaţi, a fost şi ea masacrată.

După mai multe încercări de înlaturare a

suzeranităţii otomane, Mihai-Viteazul a înţeles că
acest lucru este posibil numai prin unirea eforturilor
celer trei ţări româneşti. Colaborarea însa s-a
destrămat atat în urma instaurării în Moldova a
domnului Ierimia Movilă, cat şi în Transilvania a
cardinalului Andrei Bathory. Aceştia încheand pace
cu Imperiul Otoman i-au cerut lui Mihai să plece de la
tronul ţării românești. Răspunsul lui Mihai a fost pe
măsură: ”pană ce nu-mi vor arunca pămînt peste
ochi, nu voi înceta să lupt cu turcii ”. În scurta vreme,
Mihai a hotărît o campanie peste munţi, a cărei scop
era cucerirea Transilvaniei.

Hotărîtoarea bătălie cu principele Andrei Bathory

al Ardealului a fost la 18-28 octombrie 1599, iar
victoria i-a revenit lui Mihai Viteazul. La 1 noiembrie
1599 Mihai îşi face intrarea în Alba Iulia, iar la 10 mai
a fost cucerit Bacăul, urmat la 16 mai 1600 de
cetatea Suceava care a fost luată fără luptă,
apărătorii cetăţii predandu-se. Astfel la 27 mai 1600
Mihai Viteazul s-a intitulat într-un hristov “Domn al
Ţării Româneşti, Ardealului şi Moldovei”.
 Cu
toate

acestea ,Mihai Viteazu , nu a putut sa tina unita pentru o

lunga perioada de timp aceasta Unire , asfel ca la un
moment dat s-a produs destramarea acesteia. Contextul
internațional a fost nefavorabil lui Mihai. Puterile vecine
vedeau în ambițiile sale politice o contradicție cu interesele
proprii de dominanță. Habsburgii își vedeau amenințate
planurile de menținere a Transilvaniei în sfera lor de
influență, Polonia nu dorea pierderea controlului
asupra Moldovei , iar Imperiul Otoman nu accepta ideea
renunțării la Tara Romaneasca. Mai mult chiar, uniunea
personală a lui Mihai reprezenta o formulă puternică,
capabilă să schimbe raportul de forțe din regiune.

Intr-un sfasit Mihai Viteazu moare pe data de 9 august

1601, fiind ucis de un detasament de mercenari .