UNIVERSITATEA 1 DECEMBRIE 1918 ALBA IULIA, FACULTATEA DE ISTORIE SI

FILOLOGIE, SPECIALIZAREA ISTORIE, AN I, LICENTA

MIHAI VITEAZUL
INTRODUCERE IN ISTORIA MEDIEVALA A ROMANIEI

Cosmin Popa-Gorjanu Harald-Alexandru Susanyi

 CUPRINS

CAPITOLUL 1 ORIGINEA LUI MIHAI VITEAZUL.................................................................................................3

1.1. ARMATA LUI MIHAI VITEAZUL.................................................................................................................3
1.2. MIHAI SI BOIERII......................................................................................................................................4
1.3. MIHAI ȘI ȚĂRANII.....................................................................................................................................4
1.4. BĂTĂLIA DE LA CĂLUGĂRENI...................................................................................................................4
CAPITOLUL 2 UNIREA DE LA 1600..................................................................................................................5
2.1. CUCERIREA ARDEALULUI.........................................................................................................................5
2.2. CUCERIREA MOLDOVEI............................................................................................................................6
CAPITOLUL 3 DECLINUL LUI MIHAI VITEAZUL.................................................................................................7
3.1. MOARTEA LUI MIHAI VITEAZUL...............................................................................................................8
CONCLUZIE.......................................................................................................................................................10
BIBLIOGRAFIE...................................................................................................................................................10
 CAPITOLUL 1 ORIGINEA LUI MIHAI VITEAZUL

Mihai Viteazul s-a născut în 1558 în Târgul de Floci, Muntenia. Elar fi fost fiul ilegitim al lui
Pătrașcu cel Bun (1553-1557), fiul lui Radu Paisie, un domnitor iubit de țară și popor. Totuși, la
maturitate, Mihai se va situa în tabăra opusă fiului legitim al lui Pătrașcu Vodă, Petre Cercel, care a
avut parte de o moarte cumplită, pusă la cale chiar de către unchiul și protectorul lui Mihai. Astfel,
este posibil ca descendența lui Mihai Viteazul din familia domnitoare să fie doar pentru a-și legitima
domnia.Mihai nu a petrecut tinerețea prin alte țări, asemeni fiilor de domnitori. A activat ca negustor
în provincie, cumpărând moșii și trecând treptat prin rangurile dregătorilor.1
Sfârșitul secolului XVI a constat în multe tulburări pe tronul Țării Românești. Donitorii își
câștigă tronul cu ajutorul galbenilor de la popor, fiind instalați cu acordul turcilor. În scurta domnie a
lui Petre Cercel, fiul legitim al lui Pătrașcu, Mihai este în tabăra opusa, supus otomanilor. În 1583,
Mihai se căsătorește cu doamna Stanca, nepoata unui boier bogat din Oltenia. Sub domnia
luiMihnea, Mihai primește slujbe și moșii noi. În 1589, el este ales Mare Stolnic. Mihai Viteazul
preia tronul Țării Românești în 1593, având mari datorii la creditorii turci de la Constantinopol,
datorii pe care nu le va achita niciodată.2

1.1. ARMATA LUI MIHAI VITEAZUL

În secolul XVI, datorită progreselor tehnicii militare, armatele își schimbă înfățișarea în toată
Europa. Armele de foc au făcut ca vechile armate țărănești neinstruite ale nobililor sau boierilor să
fie înlocuite de mercenari plătiți. Mihai și-a dat seama de rolul acestor soldați profesioniști și i-a
integrat în armata sa.3
Totuși, până în anul 1597, armata munteană nu cuprindea foarte mulți mercenari. Oastea lui
Mihai cuprindea ajutoare din Ardeal, haiduci, dorobanți și cătane. Se vor remarca și mercenarii
cazaci din Ucraina. Fondurile financiare pentru întreținerea armatei de mercenari erau oferite de
împăratul Habsburg, Rudolf al II-lea. Cetele de haiduci sârbi și bulgari erau plătite din veniturile lui
Mihai.4
Atunci când mercenarii nu erau plătiți, ei se revoltau și prădau sate. Costurile acestei armate
erau mari, așa că după ce împăratul a retras aceste fonduri, armata lui Mihai Viteazul s-a împuținat
drastic cantitativ și calitativ. În istoria armatei lui Mihai se disting astfel 3 faze:

 1593 - 1597 – oastea de țară, haiduci sârbi și bulgari, ajutoare din Ardeal
 1597 - 1600 – vechea armată este completată cu mercenari profesioniști
 1600 – 1601 – se dizolvă oastea de mercenari, rămân însă celelate contingente.5

1
Petre P. Panitescu, Mihai Viteazul,editura Corint, Bucuresti, 2002, pp. 12-13
2
Ibidem,pag.15
3
Ibidem,pag.61
4
Ibidem, pp.62-63
5
Ibidem,pp.64-65
1.2. MIHAI SI BOIERII
Mihai Viteazul a fost înscăunat cu ajutorul tinerilor boieri olteni. După ce a ajuns la putere,
Mihai nu a putut să înlocuiască imediat membrii mai în vârstă din divanul domnesc cu boierii olteni.
La început, el i-a păstrat pe cei mai mulți boieri greci ai lui Alexandru cel Rău. 6
În luna octombrie a anului 1594, înainte de lupta cu otomanii, boierii vechi sunt înlăturați
din senin din divan de către boierii cei noi, care comandau armata. Dintre vechii boieri mai rămâne
pe lîngă divan Miroslav, fostul mare logofăt. Toți boierii greci din sfatul domnesc sunt înlăturați. 7
De aproape 50 de ani, aceleași familii boierești conduceau țara pe parcursul deselor
schimbări de domnie. Astfel, cu ajutorul lui Sigismund Bathory, principele Transilvaniei, Mihai
înlătură boierii greci de la Constantinopol din divanul țării. Desigur, unii boieru alungați au
complotat împotriva domnitorului, dar au fost descoperiți și decapitați. 8

1.3. MIHAI ȘI ȚĂRANII

Țăranii sunt legați din ce în ce mai mult de glie. Creșterea birului dat la turci și costurile
întreținerii unei mari armate necesita un venit constant, ceea ce nu se putea realiza dacă țăranii
puteau pleca de pe pământurile boierești. Astfel, această legare de glie a fost în folosul boierimii și
al statului.9
Datorită schimbării rutelor comerciale, mulți țărani liberi sărăcesc și sunt nevoiți să își vândă
moșiile, cu tot cu propria lor forță de muncă, boierilor, care devin mari latifundiari. Numărul
documentelor prin care moșienii își vând părți de proprietate altor boieri este foarte mare pe
vremea lui Mihai. Multe sate se risipesc și țăranii fug. După domnia lui Mihai Viteazul s-au judecat
multe plângeri de-ale țăranilor, ale căror moșii le-au fost luate pe nedrept. Vremurile grele și
războaiele dese au dus la sărăcirea țăranilor, au permis nedreptăți și acte de violență, dar au dus la
îmbogățirea boierilor.10

1.4. BĂTĂLIA DE LA CĂLUGĂRENI

Nevrând sa achite împrumuturile făcute la creditorii turci, Mihai se decide să-i ucidă pe
cămătari și să îi închidă într-o casă pe care a bombardat-o cu tunuri. Doar câțiva datornici au scăpat.
După scurt timp, domnul Țării Românești a distus garnizoana de 2.000 de turci de la București și
astfel începe războiul.11
Turcii ajung la Dunăre sub comanda marelui vizir Ferhat pașa, cu trupe insuficiente.
Mihai aflase de deplasarea turcilor si trimite cete de haiduci care să hărțuie armata otomană și să
oprească trecerea fluviului. Din cauza unor intrigi, marele vizir este înlocuit de Sinan Pașa, iar turcii
reușesc să treacă Dunărea. Mihai se retrage la Călugăreni, unde va avea loc faimoasa bătălie.
6
Ibidem,pag.69
7
Ibidem,pp.70-71
8
Ibidem,pag.72
9
Ibidem,pag.88
10
Ibidem,pp.88-90
11
Ibidem,pag.108
Oastea Țării Românești avea aprox. 10.000 de oameni. Cronicile vremii vorbesc de o armată
turcească de sute de mii de oameni, dar autorii contemporani estimează armata otomană la 20.000
de oameni.12
Lupta s-a desfășurat pe 13/23 august 1595. După încleștările dintre avangarde, turcii
reușesc să câștige teren și capturează tunurile muntene. Mihai se retrage în spatele satului
Călugăreni, adoptând o formație militară în formă de cui pentru a-i obliga pe soldații unguri ai lui
Albert Kiraly să ia parte la bătălie. Turcii sunt prinși ca într-un clește și respinși, 3 pași fiind uciși. 13
Mihai Viteazul domină câmpul de bătălie, iar turcii se retrag spre sud. În noaptea care a
urmat, depozitul cu praf de pușcă al turcilor a explodat. Totuși, turcii nu atacaseră cu toate trupele,
iar soldații lui Mihai erau epuizați și numai puteau face față unei a doua ciocniri cu otomanii. Astfel,
domnul Țării Românești se retrage ca să aștepte ajutorul promis de principele Transilvaniei,
Sigismund Bathory. Se retrage mai întâi la Copăceni, București, Târgoviște și într-un final, la
Stoenești, pe 12 septembrie 1595. Turcii observă de-abia după 2 zile că armata munteană s-a
retras. Ei profită de victorie și avansează, ocupând Bucureștiul și Târgoviște. Până la urmă,
Sigismund Bathory îi vine în ajutor lui Mihai, revitalizându-i armata, care va număra până la 23.000
de oameni. Domnul muntean îi urmărește pe turci, care se retrag peste Dunăre la Giurgiu, iar Mihai
va cuceri această cetate.14

CAPITOLUL 2 UNIREA DE LA 1600

2.1. CUCERIREA ARDEALULUI

Cele 3 țări române nu mai erau aliate. Ieremia Movilă stăpânea în Moldova și nu i-a mai
oferit sprijin lui Mihai. În Transilvania, austriecii îl conving pe Sigismund Bathory să abdice și să lase
țara împăratului, eveniment desfășurat în aprilie 1598. Mihai încheie și el un tratat cu
habsburgii,fiind vasalul împăratului și primind ajutor militar. Situația se schimbă când dintr-o dată
Sigismund se întoarce la putere în Ardeal și alungă solii imperiali. Între împăratul de la Praga și
Mihai era acum principele Transilvaniei. Chiar dacă nu s-a supus ordinelor, Rudolf al II-lea nu a vrut
să-l pedepsească pe Sigismund atâta timp cât era împotriva turcilor. Totuși, acesta abdică a doua
oară dela funcția de principe și îl înscăuneaz pe vărul său, Andrei Bathory, care dorea pacea cu
turcii, pe 29 marte 1599, fiind prieten cu polonezii. Astfel, polonezii au vrut să aducă Ardealul sub
suzenaritate poloneză și retragerea din liga creștină. Regele Poloniei și sultanul s-au înțeles pentru
pace și meținerea lui Andrei Bathory în Ardeal.15
De asemenea, aceștia s-au înțeles să îl înlăture și pe Mihai Viteazul din Muntenia, fiind omul
Habsburgilor. Andrei Bathory a trimis sol la Mihai, cerându-i să renunțe la domnie sau va fi capturat
de turci. După plecarea solului, Mihai ține mare sfat cu boierii și s-a hotărât să ceară ajutor de la
austrieci ca să-l înlăture pe cardinalul Bathory din Transilvania. Mihai se găsise sigur împotriva
tuturor. Era înconjurat de dușmanii săi, cum ar fi turcii, moldovenii lui Ieremia Movilă, ardelenii lui
12
Ibidem,pp.115-116
13
Ibidem,pag.117
14
Ibidem,pp.118-119
15
Ibidem,pp,143-149
Bathory si polonezii. La Praga se vorbea deja de faptul că Țara Românească este pierdută cu tot cu
domnitorul ei.16
Mihai trimite solie la împărat și cere atacarea Transilvaniei.Inițial, austriecii sunt de-acord și
îl trimit pe generalul Basta, dar curtea imperială stăruie în deciderea atacului. Astfel, Mihai se
decide să atace de unul singur Ardealul. Motivul invocat de domnitorul muntean este politic, fiind
înconjurat din toate părțile de dușmani care doreau să-l înlăture. Mihai pornește spre țara de
dincolo de munți, împărțindu-și armata în 2 părți. În drumul spre capitala Alba Iulia, secuii se alătură
lui Mihai, care le-a promis unele privilegii. Cele 2 armatese reunesc aproape de Sibiu, unde va avea
loc lupta cu oștile ardelene ale lui Andrei Bathory la Șelimbăr pe 18 octombrie 1599. Bătălia a fost
crâncenă, dar Mihai reușeste să învingă armata Ardealului. Principele Transilvaniei nu a lut parte
personal la luptă, aflându-se pe o înățime din apropiere împreună cu câțiva nobili. Vazând că bătălia
este pierdută, cardinalul fuge călare spre Moldova. 17
La 1 noiembrie 1599, Mihai Viteazul își face intrarea triumfală în cetatea Bălgradului. În
acest timp, cete de secui îl urmăreau pe Andrei Bathory peste tot prin Carpați. În cele din urmă,
secuii îl prind și-l decapitează pe cardinal. Ei îi aduc capul lui Mihai Viteazul la Alba Iulia. 18

2.2. CUCERIREA MOLDOVEI

Polonezii doreau să controleze Moldova și Ardealul prin familiile Movileștilor și
Bathoreștilor, lucru devenit acum imposibil din cauza lui Mihai Viteazul. La curtea lui Ieremia
Movilă se afla și Sigismund Bathory, fostul principe al Transilvaniei, care era acum aliat cu polonezii
și promitea supunerea Ardealului către Polonia. Astfel, lupta de culise, din umbră, se dădea între
Imperiul Habsburgic și polonezi.19
Mihai și Ieremia Movilă erau dușmani. Domnitorul Moldovei îl ura pe Mihai și dorea să-l
înlăture de pe tron și să îl pună pe Simion Movilă, ruda sa. Economia lui Mihai Viteazul era foarte
slabă. Nici impozitele și taxele colectate din Ardeal nu au putut săîi ofere prea mulți bani
domnitorului. Astfel, el este nevoit să facă rost de bani ca să-și plătească trupele de mercenari.
Împăratul i-a retras sprijinul financiar pentru că nu a vrut să îi cedeze Transilvania. Pentru a reintra
în grațiile imperiale și având nevoie de bani, Mihai se decide să cucerească Moldova. Habsburgii se
temeau de polonezi și nu vroiau să porneascăun război împotriva lor. Mihai a cucerit Moldova fără
acordul împăratului.20
Bazându-se că polonezii nu pot ridica prea repede o armată, Mihai trece repede Carpații în
Moldova. Oastea sa număra cam 17.000 de oameni. Ieremia întărește cetățile după sfatulprimit de
la polonezi și se retrage la cetatea Hotin. Mihai înaintează și capturează fără luptă cetățile Suceava
și Neamț. Domnitorul Țării Românești ajunge la Hotin, puternic fortificată. Ieremia nu a predat
cetatea, iar Mihai nu a vrut să înceapă un asediu de lungă durată, așa că s-a retras. Atunci Ieremia a

16
Ibidem,pag.150
17
Ibidem,pp.152-154
18
Ibidem,pag.157
19
Ibidem,pag.177
20
Ibidem,pag.178
fugit de țară, trecâmnd Nistrul. Toată țara aparținea lui Mihai, înafară de Hotin, unde se afla o
garnizoană poloneză.21

CAPITOLUL 3 DECLINUL LUI MIHAI VITEAZUL

S-a vorbit mult timp despre acțiunile lui Mihai Viteazul, care realizează prima unire a
tuturor românilor. În secolul XVI nu a existat ideea de sentiment național, deci unirea nu s-a
înfăptuit din această cauză. Mihai a cucerit Ardealul și Moldova deoarece s-au îndepărtat de Liga
Sfântă și s-au aliat cu turcii și polonezii. Astfel, el a rămas singurul supus imperiului Habsburgic din
zona Dunării, fiind complet izolat de suzeranul său.22
Situația economică a țării fusese grav afectată. Drumurile comerciale și-au pierdut din
importanță, țărănimea a sărăcit, iar birul datorat turcilor a crescut considerabil.Mihai nu a mai
dispus de mijloacele materiale pentru a-si menține cuceririle. Acestea aufost susținute în mare
parte de boierimea munteană. Mihai Viteazul nu își mai poate nici măcar plăti armata de mercenari,
care acum pradă și arde sate din Ardeal.23
Domnul Țării Românești, prin această unire a 3 țări, devine o amenințare la adresa celor
3 mari imperii din apropiere: Habsburg, Otoman, Polonez. Astfel, în dezastroasa toamnă a anului
1600, Mihai Viteazul a avut de înfruntat toate aceste 3 imperii.
În Transilvania, soldații erau neplătiți,iar nobilimea nu-l mai plăcea pe Mihai datorită
impozitelor mari. În Moldova, Sigismund Bathory strângea o armată pentru a prelua funcția de
principe în Transilvania, pe care să o supună polonezilor. Încep răscoale în tot Ardealul. Fiind trimis
de către împărat, generalul Basta ajunge în Transilvania pentru a liniști apele răsculașilor, dar
ajunge să îi sprijine pe nobili să îl alunge pe Mihai de la domnia țării. Lupta dintre imperiali și Mihai
se va da la Mirăslău. Trupele lui Mihai sunt măcelarite. Acesta se retrage spre Făgăraș, singura
cetate care i-a rămas fidelă din Transilvania, unde se aflau averea și famili sa. 24
Sosesc întăriri pentru Mihai din Muntenia și Moldova. Sigismund primise ajutor polonez
și îl amenința pe Basta. Și Mihai avea acum o nouă armată, deci era și el o amenințare pentru
imperiali. Trei armate rivale se aflau una în apropierea celeilalte. Astfel, generalul Basta încheie
ostilitățile cu muntenii. Polonezii lui Zamoyski ajung în Moldova până la Suceava cât timp
domnitorul român era ocupat cu Basta. Suceava se va preda fără luptă pe 27 septembrie 1600. 25
Polonezii pun stăpânire pe Moldova până la 6 octombrie 1600. Ardealul era al
Habsburgilor. Se dau mici lupte între oastea lui Mihai și polonezi. Bătălia decisivă s-a dat la Bucov pe
Teleajan la 20 octombrie 1600. După o grea luptă, Mihai pierde bătălia. În acest timp, și turcii se
hotăresc să atace Țara Românească. Galerele otomane debarcă la Giurgiu și capturează cetatea.

21
Ibidem,pp.179-180
22
Ibidem,pag.212
23
Ibidem,pag.213
24
Ibidem,pp.214-218
25
Ibidem,pag.220
Apoi turcii înaintează și pradă Bucureștiul și Târgoviște, nimicind mica oaste a lui Calotă Bozianu,
credincios lui Mihai. Domnul Țării Românești afirmă că nu s-ar fi temut niciodată de polonezi dacă
nu ar fi început războiul și cu turcii în sud. Otomanii vor accepta pace cu multe beneficii și se retrag.
Înconjurat din toate părțile de dușmani și cu armata risipită, Mihai decide să se adăpostească în
Oltenia și să se fortifice acolo.26
Mihai știa că polonezii nu vor ierna în Moldova și dorea să ceară ajutor de la Basta ca să-l
alunge pe Simion Movilă din Țara Românească. După bătălia de la Teleajen, polonii cuceresc
Ploieștiul cu tot cu palatul domnesc. Mihai rămâne în Oltenia unde caută oaste. Turcii vor trimite 2
bei cu 4.000 de oameni împotriva lui Mihai, dar forțele adverse sunt nimicite de Banul Craiovei,
Preda Buzescu. În apropiere de Curtea de Argeș se dă ultima luptă a anului 1600, pe 25 noiembrie,
între oastea lui Mihai și polonezi. Din păcate, Mihai pierde bătălia și majoritatea boierilor trec de
partea polonilor și le jurăcredință. În Țara Româneascăva fi instalat Simion Movilă. Mihai,
abandonat de aproape toată armata sa, fuge spre Ardeal și la 6 decembrie ajunge la munții
Apuseni.27

3.1. MOARTEA LUI MIHAI VITEAZUL

Mihai ajunge la Praga în fața împăratului Rudolf al II-lea. El reușește să îl convingă pe
împărat de loialitatea sa și primește bani pentru a ridica o armată și a recuceri Ardealul. Între timp,
Sigismund Bathory scapă de la Botoșani de la polonezi și ajunge în Transilvania, intrând în Alba Iulia
și devine pentru a treia oară principe al Transilvaniei.28
Habsburgii decid să-l trimită pe Mihai în Ardeal alături de generalul Basta. Acesta a fost
profund deranjat de decizia imperială deoarece îl considera pe Mihai ca fiind trădător. Cei doi și-au
strâns oaste pe care le-au unit la începutul lunii iulie 1601 lângă Satu Mare. Sigismund Bathory a
strâns și el o oaste puternică, iar bătălia s-a dat la 3 august 1601 la Gorăslău. Mihai participă activ la
luptă, capturează artileria inamică și îl pune pe fugă pe Sigismund, care ajunge până în Moldova.
Mihai a luat tot creditul pentru bătălie, umbrindu-l pe Basta. În urma unei răscoale în Țara
Românească, Simion Movilă este alungat cu mare rușine în Moldova. 29
Atunci când Mihai Viteazul avea în față un viitor măreț, 43 de ani, dominația asupra
Ardealului și a Țării Românești, complotul survine asupra lui Mihai și se v solda cu moartea acestuia.
Existau câteva scrisori falsificate cu iscălitura lui Mihai prin care îi trăda pe împărat și se alia cu
turcii. Gheorghe Basta nu a dat crezare inițial acestor scrieri, susținând ca Mihai era credincios
austriecilor. Câtă vreme cele două armate erau unite, Gheorghe Basta putea să îl supravegheze pe
domnitorul român, dar Mihai care dorea stăpânirea Ardealului, s-a hotărât să-și despartă oștirea de
cea imperială. Atunci Basta decide să-l asasineze pe Mihai Viteazul. 30
In dimineața zilei de 9 august 1601, ceata de ucigași condusă de ofițerul valon Jacques
Beauri a ajunsîn fața cortului lui Mihai. Ei știau că acesta nu era înconjurat de prieteni, ci de
26
Ibidem,pp.224-228
27
Ibidem,pp.228-230
28
Ibidem,pag.234
29
Ibidem,pp.235-238
30
Ibidem,pp.240-241
mercenari pentru care doar banii contează și nu vor încerca răzbunarea crimei. Valonii îi spun lui
Mihai că este arestat din ordinul lui Basta și să iasă afaraă din cort. Când ieșii din cort, Mihai a fost
surprins de mercenarii valoni, care l-au ucis cu halebarde. 31

CONCLUZIE

31
Ibidem,pag.241
 Mihai Viteazul a fost un conducator maret, cu planuri mari, reusind sa creeze prima unire a
tarilor romane pe 27 mai 1600. Aceasta unire nu s-a facut din sentimente de patriotism sau dorinta
de unitate nationala, concepte aparute mult mai tarziu. Unirea s-a facut din nevoia lui Mihai de a-si
asigura protectie si siguranta in fata imperiilor otoman si polonez, la care se va adauga si cel
Habsburgic datorita cresterii rapide a puterii lui Mihai datorita unirii celor 3 state, ceea ce ar fi putut
deveni o amenintare la adresa imparatului.
Mihai se vede astfel inconjurat pe toate fronturile, avand mari lipsuri financiare si intr-o
singura toamna dramatica a anului 1600, el infrunta toate aceste 3 mari imperii alevremii sale.
Rezultatul a fost, desigur, dezastruos, Mihai pierzand tot teritoriul detinut. Printr-o buna
diplomatie, reuseste sa reintre in gratiile imparatului Rudolf al II-lea si sa primeasca sprijin militar.
Soarta ii este prielnica, Simion Movila este alungat din Valahia, iar Transilvania este cucerita de
Mihai in urma luptei de la Goraslau. Cand totul era mai bine, sfarsitul survine asupra gloriosului
domnitor. Din porunca gen. Basta, Mihai este asasinat miseleste pe 9 august 1601.

BIBLIOGRAFIE

1. Panaitescu Petre P.,Mihai Viteazul,editura Corint, Bucuresti, 2002