Top 10 minciuni din filmele istorice romanesti: falsul bataliei de la Calugareni,

propaganda din ,,Mircea", bastionul romanismului - jumatate sarb

Dorin Timonea,

Filmele istorice romanesti realizate in perioada comunista sunt pline de minciuni si falsuri. O serie de domnitori
sunt prezentanti in cu totul alte imprejurari decat cele care s-au intamplat, iar evenimente importante nu au
legatura cu realitatea. Totul a fost pus in scena pentru a convine regimului comunist sau pur si simplu pentru a
raspunde asteparilor publicului care avea nevoie de eroi.

Cel mai mare "falsificator" al istoriei prin filme a fost regizorul si actorul Sergiu Nicolaescu.

1. Batalia de la Calugareni - victorie sau infrangere pentru Mihai Viteazul<

Istoricul Marius Diaconescu este cel care a scos in evidenta si cele mai multe falsuri din filmele istorice
romanesti. Acesta sustine ca batalia de la Calugareni din 1595 nu este chiar un mare succes asa cum este
prezentat in mnuale si in filme. "Mihai Viteazul a provocat pierderi insemnate armatei otomane, dar seara s-a
retras de pe campul de batalie in munti. Turcii au ocupat si Bucurestiul, dar si orasul Targoviste. Daca este
vazuta ca o batalie, Mihai Viteazul a castigat la Calugareni pentru ca acolo a fost o ambuscada. In schimb, daca
aceasta lupta este privita in ansamblu campaniei turcesti, atunci a pierdut.", sustine istoricul. Retras in zona
montana, Mihai Viteazul a asteptat sprijinul lui Sigismund Bathory, principele Transilvaniei, cu ajutorul caruia
urma sa atace din nou armata otomana la Giurgiu, tot in anul 1595.

2. Mihai Viteazul si ideea de unire a Tarilor Romane

Tot in legatura cu Mihai Viteazul, filmul prezinta si intrarea acestuia in Alba Iulia unde urma sa se realizeze
unirea celor trei tari romane. In realitate, Mihai Viteazul nu s-a gandit niciun moment la unirea tuturor
romanilor, deoarece in Evul Mediu nu exista un astfel de proiect. Mult mai tarziu, la jumatatea secolului al XIX-
lea, oamenii de cultura au invocat domnia lui Mihai Viteazul pentru a revendica dorinta de secole a romanilor de
unire. Comunistii au preluat si au promovat ideea de unificator a lui Mihai Viteazul.

3. Misterul bataliei de la Rovine

"Toata lumea stie ca Mircea cel Batran il invinge pe Baiazid la Rovine. Nu este nimic adevarat, pentru ca dupa
batalia de la Rovine, Mircea cel Batran sta aproape doi ani si jumatate in Transilvania. Daca ar fi castigat batalia
ce cauta in martie 1395 la Brasov si se inchina regelui Ungariei, Sigismund de LuxemburgD De ce de patru ori a
incercat armata ungara sa il repuna pe tronul Tarii Romanesti pe Mircea cel Batran si nu a reusit pentru ca au
venit turcii intotdeauna si l-au alungat pe Mircea,", considera Marius Diaconescu intr-un articol publicat de de
historia.ro. Batalia de la Rovine apare gresit prezentata. Ea s-a dat in octombrie 1394 intr-o zona mlastinoasa
aproape de ruinele castrului roman de la Craiova dar inca mai persista confuzia pentru ca in mai 1395 se da alta
batalie pe Arges pe care insa Baiazid o castiga.

4. "Talharul" Pintea Viteazul

Un alt film istoric controversat in lumea istoricilor este Pintea Viteazul. "In film ni se spune ca romanii erau
asupriti de catre habsurgi si luptau impotriva habsurgilor. Fals! Pintea Viteazul era un talhar la drumul mare.
Tocmai habsurgii au fost cei care i-au sprijinit pe romani in conflictul care tocmai incepea intre ei si unguri",
sustine Diaconescu.

5. Prietenia controversata dintre Stefan cel Mare si Vlad Tepes

Un alt mit sustinut in filme si carti este despre prietenia ce ii lega pe Stefan cel Mare si Vlad Tepes. Multi
istorici incearca sa explice de ce a atacat cetatea Chilia si automat Tara Romaneasca Stefan cel Mare, atunci
cand Vlad Tepes era in plin razboi cu turcii. Mai toti spun ca domnitorul moldovean a vrut sa salveze Chilia din
mana turcilor. Si acest lucru este o minciuna. Chilia era atacata de pe mare de catre turci, iar de pe uscat era
atacata de Stefan cel Mare. Era de fapt o colaborare a celor doua armate, moldoveana si otomana impotriva lui
Vlad Tepes.

6. Propaganda din filmul Mircea

In legatura cu falsurile din filmele istorice s-a pronuntat si scriitorul Stelian Tanase. "Filmul despre Mircea cel
Batran e la fel de propagandistic ca si Mihai Viteazul si nu pot sa-l vad fara sa zambesc. Astfel in film apare
Dan fratele lui Mircea cel Batran prezentat ca un tradator la curtea lui Baiazid cand de fapt, Dan era fratele mai
mare al lui Mircea si murise in 1386 cu multi ani inainte de Rovine (1394) la asediul cetatii Tarnovo. Baiazid de
asemenea apare eronat cu mult mai tanar decat Mircea", sustine scriitorul. In film, personajul a fost numit
Mircea cel Mare, evitandu-se formularea Mircea cel Batran pentru a nu se face legatura cu varsta inaintata a lui
Nicolae Ceausescu, care avea 71 de ani in 1989.

7. Bastionul romanismului, pe jumatate sarb

Mircea cel Batran nu a fost un roman "pur-sange" asa cum este caracterizat in filme. "Mircea este gresit
prezentat, ca un bastion al romanismului cand in acea perioada nu se putea vorbi despre asta, iar Mircea de fapt
era si pe jumatate sarb (mama sa fiind fiica cneazului Lazar). Insa daca eroarea lui Eminescu (in cazul lui
Mircea cel Batran) ca de altfel si a lui Bolintineanu in cazul mamei lui Stefan cel Mare (doamna Oltea neputand
auzi de batalia de la Razboieni din 1475 pentru ca era moarta si ingropata la Probota Veche din 1465) era
fireasca, acestia neavand suficiente surse documentare in acest sens, eroarea comunistilor era voita", afirma
Stelian Tanase.

8. Marile intruniri comuniste, "copiate" in filmele cu daci si romani

Falsuri istorice apar si in filmele despre daci. Istoricul Ciprian Plaiasu a analizat cele trei pelicule importante
care fac referire la istoria dacilor si a romanilor: Dacii (1967), Columna (1968) si Burebista (1980). In aceste
filme apar obligatoriu si elemente care tin de prezentul ,,Epocii de Aur". "Poate cel mai obositor element
imprumutat din realitatea cotidiana si prezent in pelicule sunt intrunirile. Pentru cele doua filme din primii ani ai
regimului Ceausescu, proportia acestor intruniri e la un nivel oarecum suportabil. (...) In pelicula Burebista
motivul intrunirilor este obsesiv, desprins parca din realitatile anilor in care filmul era realizat: consiliul
principilor, consiliul armelor si fortificatiilor, intalnirea cu emisarii straini, intalnirea lui Magna mater, consiliu
de razboi inainte de conflictele cu boii si tauriscii, consiliul lui Cezar dupa cucerirea Galilei", precizeaza Ciprian
Plaiasu. De asemenea, in aceleasi filme este promovat excesiv cultul conducatorilor.

9. Tudor Vladimirescu, cel cu "anvergura europeana"

In 1963 a fost realizat filmul "Tudor", prin care s-a deschis asa numita "Epopee cinematografica nationala",
intinsa de-a lungul ultimelor trei decenii comunist, inspirat din viata lu Tudor Vladimirescu. Acestea este
prezentat ca un erou national, neprihanit si intelept cu anvergura europeana, daruit luptei pentru cei multi si
asupriti. "Contrar adevarului, scenaristul Mihnea Gheorghiu il trimite pe Tudor (decorat in razboiul ruso-turc
din 1806-1812) la Congresul de la Viena din 1814-1815, il arata drept familiar inaltei clase politice europene, ba
chiar este primit in audienta de catre tarul Alexandru I pentru a-i cere, cu demnitate si curaj, sprijinul impotriva
dominatiei otomane", afirma scriitorul Calin Hentea intr-un articol publicat de historia.ro.

10. Boierii lacomi vs. ilegalistii curajosi

In toate filmele propagandistice din perioada comunista apar cele doua categorii de personaje cu calitati care nu
corespund intotdeauna adevarului istoric. "Chiar si in filmele istorice de aventuri (de pilda, seria Haiducilor in
regia lui Dinu Cocea, ori in seria Margelatu, in regia lui Doru Nastase, pe scenariile lui Eugen Barbu) sau in cele
cu decor de razboi si intriga politista (seria Comisarului Moldovan a lui Sergiu Nicolaescu), personajele
boieresti sau cele burgheze erau ostentativ purtatoare ale unor tare morale (lacomie, lasitate, aroganta, perfidie),
spre deosebire de eroii haiduci sau ilegalistii comunisti, care nu puteau fi decat curajosi, sinceri, altruisti si
simpatici", sustine Calin Hentea.

Cititi si:

Monetaria din Alba Iulia - izvor de bani si putere. Cum au folosit principii medievali monetaria in Epoca de Aur
a Principatului Transilvaniei

Mostenirea lui Ceausescu: proiectele megalomanice din perioada regimului comunist. Secretele colosilor
de piatra, de la Transfagarasan la Casa Poporului

Suferintele taranului roman din Ardeal, sub biciul maghiar si jugul austriac. De ce teoria fugii asupritilor
peste Carpati este o fantasma a istoriografiei unguresti

Zece lucruri putin stiute despre Gheorghe Doja, liderul rascoalei taranesti din 1514 care a cutremurat
Europa - strategia lui Doja de a darama nobilimea

Minciunile din filmele istorice romanesti, din comunism: ,,neinvinsul" Mircea, ,,unificatorul" Mihai
Viteazul, ,,prietenia" dintre Tepes si Stefan cel Mare

Cum a ratat Lucian Blaga Premiul Nobel: propus de romanii din strainatate, sabotat de comunistii din
tara
Cat de smecheri erau cei care aveau Dacie ,,cu numar mic" pe vremea lui Ceausescu si ce insemna pe
atunci sa fii ,,un om cu relatii"

Atrocitatile armatei sovietice asupra romanilor: masacrele de la Fantana Alba si Balti, o pata rosie de
sange in istoria Bucovinei si a Basarabiei

,,Pacatul" predarii Istoriei la Blaj in Limba romana si nu in maghiara - motivul judecatii dintre
Episcopul Ioan Lemeni si dascalul Simion Barnutiu