Clasa a XI-a ”C” 19/10/2018

Legendele despre Ștefan cel Mare din ”O samă de cuvinte” de Ion Neculce

O sama de cuvinte cuprinde 42 de legende "ce sunt auzite din om in om, de oameni vechi si batrani
si in letopisete nu sunt scrise", afirmatie perfect adevarata, in afara de ultima parte care nu trebuie luata ad
litteram. Asa, legenda despre ajutorul dat de Purice, aprodul lui Stefan cel Mare, intr-o lupta, care explica
numele familiei Movila, se afla in cronica lui Stefan cel Mare tradusa in limba germana. Legenda despre
Dumbrava Rosie exista in letopisetul lui Grigore Ureche sub anul 1500. Desigur se pot da si alte exemple.
Ion Neculce (1672-1745) este, cronologic vorbind, al treilea mare cronicar moldovean, dupa Grigore
Ureche si Miron Costin, continuator al cronicilor acestora, prin care se reconstituie istoria Moldovei "de la al
doilea descalecat", de la intemeierea din 1359, pana la evenimente apropiate de contemporaneitatea
autorilor. Astfel, Grigore Ureche scrie "Letopisetul Tarii Moldovei" de la 1359 pana la 1594, Miron
Costin continua "Letopisetul Tarii Moldovei de la Aron-Voda incoace", de la 1595 pana la 1661, iar Ion
Neculce cuprinde perioada de la 1661 pana la 1743, in cea mai importanta opera carturareasca a
sa, "Letopisetul Tarii Moldovei de la Dabija-Voda pana la a doua domnie a lui Constantin
Mavrocordat". 
Scriind naratiunile, rolul lui Neculce este de a transforma povestirea orala in povestire scrisa. Ceea ce
face farmecul legendelor sale este "continutul lor educativ fara ostentatie sau cumpanit anecdotic, epicul
cuminte, batranesc, naratiunea simpla, populara" (Al Piru).
Cele 42 de mici povestiri de natura informativa, anecdotica, mitica, romantica, folclorica, reprezinta
prima antologie de acest fel din literatura culta.
Textul are secvente cu eroi si intamplari mereu schimbate, mai ales in legendele despre Stefan cel
Mare.
Pe de o parte, Neculce impleteste faptele de viata, verosimile in cea mai mare parte, precum legenda
cu caracter ritualic a intemeierii manastirii Putna, in interiorul careia se afla si legenda despre arcul si
paharul domnitorului (III), sau cea despre "movila lui Purce - un taran sarac ara intr-o zi de duminica
deoarece numai atunci fratele cel bogat i-a imprumutat plugul, iar domnitorul ii face dreptate (VII), cu
evenimentele istorice precum eliberarea de sub turci a Chiliei si Cetatii Albe (I), reorganizarea oastei dupa
refuzul mamei sale de a-l primi in Cetatea Neamtului in urma insuccesului de la Razboieni (IV), ajutorul dat
domnitorului de aprodul Purice in timpul bataliei cu Hroit ungurul (V) sau luptele cu lesii (VIII), in care
intra si istoria toponimului Dumbrava Rosie.
Pe de alta parte, Neculce scoate in evidenta relatiile stabilite intre Stefan cel Mare si alte personaje
intrate in legenda precum Daniil Sihastrul (IV), aprodul Purice (V) sau Ion Tautul Logofat, diplomat iscusit,
trimis la Iesi de marele domnitor (VI) iar, mai apoi, si de fiul sau Bogdan Voda, care-l va trimite sol la turci
(X).
Legendele amintite reliefeaza anumite caracteristici ale personalitatii lui Stefan, numit de Neculce,
deseori, "Stefan voda cel Bun", urmand involuntar directia trasata de Grigore Ureche: "om nu mare de
statu", "manios", "la lucruri de razboaie mester" etc.
Intr-adevar, in episodul despre aprodul Purice, Neculce noteaza: "nu putea in graba incaleca Stefan-
voda, fiind om mic".

Costraș Andrei
Paliciuc Emanuela Pagina 1
Clasa a XI-a ”C” 19/10/2018
Taie capul copilului care a tras mai departe cu sageata decat domnitorul (precaut, adauga: "dara intru
adevar nu se stie, numai oamenii asa povestesc"), iar in legenda a Il-a scrie: "Stefan-voda cel Bun multe
razboaie a batut (a purtat, n.n.),- si asa se aude din oameni vechi si batrani, ca cate razboaie a batut atatea
manastiri si biserici a facut". Pe durata indelungatei sale domnii a castigat multe razboaie: "Iar Stefan-voda a
inceput a-i goni (pe turci, n.n.) in urma si a-i bate pana i-au trecut de Dunare. Si intorcandu-se inapoi Stefan-
voda s-au apucat de au facut manastirea Voroneful" (IV); "Stefan-voda cel Bun, cand s-au batut cu Hroit
ungurul" (V); "Stefan-voda cel Bun si cu fiiul sau Bogdan-voda, de multe ori au avut razboaie cu Iesit'
(VIII).
Indemnul mamei sale, care-i zice "pasirea in cuibul sau nu piere" si al sihastrului Daniil care-i spune
sa nu inchine tara turcilor, "ca razboiul este al lui, numai, dupa ce va izbandi, sa faca o manastire acolo, in
numele Sfantului Gheorghe", viitoarea manastire Voronet (IV), il determina pe marele domnitor sa-si
biruiasca momentul de slabiciune, sa-si adune oastea risipita si sa castige lupta.
Astfel, voievodul apare in legendele lui Neculce in diverse ipostaze: drept, dar neinduplecat, viteaz,
generos dar justitiar, rasplatind oamenii credinciosi, neobosit in asigurarea independentei Moldovei, dar, mai
ales, in postura umana, deplin intelegatoare: nu invoca puterea pentru a intra in cetatea Neamtului, oprit
fiind tocmai de mama sa, asteapta rabdator pana ce Daniil sihastrul isi termina rugaciunea, face dreptate unui
taran sarac, intr-o dimineata de duminica, intrerupandu-si timpul pentru biserica. Este, de fapt, imaginea
domnitorului in memoria afectiva a oamenilor, de atunci si pana astazi.
Sa remarcam si umorul lui Neculce in legenda despre aprodul Purice dar, mai ales, umorul ''negru"
din legenda a VUI-a in care se spune ca Stefan-voda "au pus pe Iesi la plug. de au semanat ghinda, de au
Jacul dumbravi (paduri de stejar, n.n.) pentru pomenire ca sa nu sa mai acoliseasca (atace, n.n.) Moldova".
Finalul este interesant: "au fost arand cu dansii, cu lesii. i-au fost impungand cu stramurarile, ca pe
boi, sa traga. Iar ei se ruga sa nu-i impunga, ce sa-i bata cu biciuscile, iar cand ii bate cu biciuscile. ei sa ruga
sa-i impunga."

Dictionar:

Ad litteram= Cuvânt cu cuvânt, literă cu literă; întocmai, literal, textual.

Aprod=  Dregător al curții domnești în Moldova și Țara Românească, cu atribuții (administrative, fiscale, juridice).

Letosipet=Scriere veche cu caracter istoric, în care evenimentele sunt prezentate în ordine cronologică; cronică, hronic

Cumpanit anecdotic= O secventa masurata (anectodic=secventa, cumpanit=masurata).

Antologie= Culegere de lucrări reprezentative, alese dintr-unul sau din mai mulți autori.

Verosimile= Care pare adevărat, real; cu aparență de realitate; plauzibil, probabil, posibil .

Costraș Andrei
Paliciuc Emanuela Pagina 2