Marile descoperiri geografice din secolele XV si XVI, realizate de Europa

Occidentala au constituit o etapa decisive in formarea unei imagini reale asupra globului
pamantesc, si a exercitat o profunda dorinta inspre a explora noi teritorii si a dus la cresterea
setei de bogatie. Pana la epoca marilor descoperiri, cunostiintele asupra lumii erau zonale si
incomplete, din cauza fricii. Cu toate acestea, europenii cunosteau foarte bine Orientul
Apropiat si nordul Africii, dar aveau cunostiinte vagi despre restul continentului Africa si
Asia. De altminteri, navigatia in nordul Oceanului Atlantic pana in Islanda, Groenlanda,
inclusive descoperirea fara urmari a tarmului nord-estic al Americii de Nord, era practicata in
secolele X si XIV, aproape numai de popoarele scandinave. Largirea contactelor dintre
Occident si Orient, ca urmare a cruciadelor, ca si incercarile de a gasi noi drumuri pentru
apusean cu Asia si cu Orientul indepartat, si a stabili relatii cu mongolii, in vederea luptei
contra musulmanilor, au stat la baza desfasurarii ulterioara a unor calatorii ale europenilor in
Asia in secolele XIII si XV, precum acelea realizate pana la resedinta marelui han de la
Karakorum de Giovanni da Pion del Carpine, Willem van Ruysbroeck, in China de catre
Marco Polo sau in India de catre negustorul rus Afonasi Nichitin.

Largirea contactele dintre Occident si Orient, ca urmare a cruciadelor, ca si incercarile

de a gasi noi drumui pentru comertul apusean cu Asia, au fost cause importante. Calatoriile
effectuate de europeni acolo si descrierile lasate de ei, precum relatarile lui Marco Polo, au
jucat un rol important in cunoasterea Asiei de catre europeni. Calatoriile erau effectuate pe
drumuri de uscat, extreme de lungi, periculoase si nesigure, nu ofereau perspective
incurajatoare si de aceea nu au constituit o baza de plecare pentru marile descoperiri
geografice, care in secolele XV si XVI, au fost cu precadere maritime, si au avut mai multe
obiective si alte directii.

Intre timp, in America precolumbiana a dainuit multa vreme separate de influentele

Lumii Vechi. Cele doua Americi cuprindeau o diversitate lingvistice. Intre 6000 si 2000 i.Hr.
pe teritoriul actual al Mexicului au inceput sa fie cultivate porumbul, cartofii, fasolea,
tomatele, dovleacul, acestea fiind plante mai productive decât cerealele din Europa. Acest
fapt a dus la un mare spor demografic, creandu-se civilizatii agricole puternice. America
precolumbiana cuprindea triburi de vanatori si culegatori, dar si civilizatii agricole dense in
Mexic, cum sunt mayasii, aztecii, incasii. Nu erau animale domestic. Nu era practicata
metalurgia bronzului sau a fierului, societatile aflandu-se inca in stadiul eneoliticului.
Mayasii si aztecii utilizau ideogramele ca system de scriere. La sfarsitul secolului XV,
perceptia asupra lumii era destul de mica
 Centrul civilizatiei umane parea sa se afle undeva in Europa Occidentala, iar cei de
aici stiau doar ca exista undeva o China, o Indie si numeroase zone exotice, dar nu stiau exact
cat de mare este lumea Ulterior a venit epoca marilor descoperiri, datorita unor navigator
priceputi, oamenii a caror curiozitate i-a condus pana la marginea lumii De exemplu,
navigand in jurul lumii, Magellan a confirmat ceea ce savantii banuiau de mult, ca Pamantul
este rotund, descoperind noi teritori. Europenii au desfasurat expeditii maritime si terestre de
explorare, ceea ce a dus la stabilirae unor contacte durabile si substantiale intre ariile de
civilizatie anterior separate. Cauzele erau diverse. Interesul pentru metale pretioase crescuse,
creadu-se conceptul de goana dupa aur. Europenii considerau ca Africa detine vaste resurse
de aur, dar nu stiau cu exactitate unde, caci musulmanii detineau acolo monopolul.

Marco a intarit ideea ca in India sau China se pot gasi multe bogatii. In 1480, a
inceput goana dupa mirodenii, produse care se adauga la alimentele conservate pentru a le
imbunatatii gustul, fiind vorbi de piper, cuisoare, ghimbir, scortisoara, nucsoara, sofran,
fiindca cresteau nu mai in zone geografice cum este India, pe zona de sud-vest, pe coasta
Malaborului, Sri Lanka, Vietnam. China era o piata de desfacere. Chiar daca turcii au ocupat
Constantinopolul in 1453, care era la intretaierea rutelor comerciale, Orient-Europa,
aprovizionarea cu mirodenii venea in continuare, pe trei cai. Din India, de unde mirodeniile
erau transportate erau transportate prin Marea Rosie, Suez, Egipt, prin drumul Cairo-
Alexandria, de unde le preluau negustorii venetieni. Tot din India, condimentele puteau fi
transportate la Tabriz in Iran, de unde le preluau genovezii sau venetienii, ducandu-le fie la
Constantinopol, Mecca, Chilia sau Cetatea Alba.

Turcii otomani nu controlau inca Egiptul, cid oar drumul care ducea spre Marea Neagra.
Cantitatile importate au crescut. Portughezii nu au organizate expeditii nu pentru ca nu erau
mirodenii, ci din cauza pretului crescut. Astfel, in 1480, a aparut ideea ca trebuie sa mearga in
India, ca sa preia mirodeniile direct de la sursa, sa incasezze toate profiturile. Portughezii au
intrat in golful Guineii crezand ca dupa forma tarmului vor ajunge in India, dar au trebuit sa
ocoleasca toate coasta Africii sud-estice. A fost dezvoltate tehnici de constructive navala, cu
corabii mai robust cu care se puteau efectua calatorii mai lungi s-au dezvoltat si perfectionat
instrumente de navigatie, ajungand la o mai buna orientare pe mare, de exemplu, Oul de
Nurnberg, descoperit probabil de Peter Henbien. Aparitia capitalismului timpuriu a stimulat
interesele pentru comertul pe mare, avan drept urmare constituirea primelor campanii
comerciale, in acelasi timp. Drumul matasii începe sa isi piarda importanta. Statele europene
s-au centralizat punand la ordine tribunalele, ceea ce i-au deranjat pe nobilii ce nu-si doreau
sa fie investigati. Astfel, pentru ca nu se puteau manifesta , s-au dus in cautarea unor noi
zone.
 Concurenta si rivalitatea dintre state au intensificat dorinta pentru expeditii. Mai era si
o vocative universal. Era raspandit mitul Tarii Sfantului Ioan, ce sustinea ca dincolo de lumea
musulmana era o tara crestina care putea devein un aliat contra islamului. Alte cause legate
de marile descoperiri geografice sunt sfarsitul razboiului de 100 de ani. Mai era si pretul
crescut la unele produse, si pietre pretioase aduse din Orient. Era si dorinta de evanghelizare
a neamurilor necrestine. Utilizarea busolei si a astrobalului, instrument circular care permite
calcularea latitudinii in functie de inaltimea astrelor.